1 PROIECT DE CERCETARE Cercetari privind stabilirea celor mai bune solutii pentru fertirigare in pomicultura, prin utilizarea stimulatorului de crestere ASFAC BC0-4 si determinarea actiunilor nutritionale, biostimulente si fiziologice ale acestuia. Proiect realizat de Departamentul de Biologie, Ecologie si Protectia mediului din cadrul Facultatii de Stiinte a Universitatii "Vasile Alecsandri" din Bacau.
35
Embed
PROIECT DE CERCETARE - asfac.ro DE CERCETARE.pdf · 2 CIREŞ Experimentul s-a realizat la ferma pomicola apartinand societatii Ceravis din comuna Itesti. Plantatia este formata din
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
1
PROIECT DE CERCETARE
Cercetari privind stabilirea celor mai bune solutii pentru
fertirigare in pomicultura, prin utilizarea stimulatorului de
crestere ASFAC BC0-4 si determinarea actiunilor
nutritionale, biostimulente si fiziologice ale acestuia.
Proiect realizat de Departamentul de Biologie, Ecologie si
Protectia mediului din cadrul Facultatii de Stiinte a
Universitatii "Vasile Alecsandri" din Bacau.
2
CIREŞ
Experimentul s-a realizat la ferma pomicola apartinand societatii Ceravis din
comuna Itesti. Plantatia este formata din pomi vigurosi, varsta 29 ani plantati la distant de 7 m intre
randuri si 5 m pe rand, careia ii corespunde densitate de 286pomi/ha. Tratamentul s-a executat pe o
parcela compacta de 2 ha pe un singur soi, Van. Tratamentul cu produsul ASFAC s-a realizat in
data de 18 aprilie 2013 in fenofaza de inceput al infloririi si 25 aprilie 2013 ( fenofaza de scuturare a
petalelor). Pomii sunt condusi in vas intarziat aplatizat. Taierile se realizeaza in vegetatie dupa
recoltarea fructelor(sfarsit de iulie-august). Deoarece pomii au o varsta avansata pentru mentinerea
potentialului de rod taierile au fost severe, complexate cu tratamente fitosanitare si fertilizari. De
mentionat ca dupa o perioada de cativa ani in care pomii nu au rodit, anul 2013 a fost primul an in
care s-a obtinut producti de 11t/ha, adica 40 kg/pom in netratat si 44 kg/pom la tratat. Recoltatul s-a
realizat pe data de 19 iunie 2013.
Rezultate şi discuţii Activitatea 1. Analiza comparativă prin determinări biometrice la fructul de cireş, soiul VAN.
Determinari biometrice ale fructelor. S-au facut masuratori la fructele de cires
conform metodelor de cercetare specifice. S-a constatat ca in conditii de tratat cu ASFAC s-au
obtinut sporuri de crestere la toti parametrii urmariti. Inaltimea fructului a inregistrat o medie de
19,24 mm adica un spor de crestere de 100,73%. Diametrul mare 24,62 mm cu un spor de 105,48,
iar diametrul mic 21,50 adica un spor de 106,85%(tab.1, Fig.1-2).
Tab.1. Determinări ale fructelor de cireş soiul VAN privind înalţimea (H) diametrul
mare (D), diametrul mic (d) şi procesul de creştere în condiţii de netratat şi tratat cu ASFAC-
Bc-0-4
Soiul Cireº Parametrii urmãriþi
(mm) Netratat (mm)
Tratat cu ASFAC-BC-0-4
(mm)
% creºtere prin tratament
VAN
Înãlþime fruct (H) 19,10 19,24 100,73
Diametrul mare (D) 23,34 24,62 105,48
Diametrul mic (d) 20,12 21,50 106,85
Fig.1. Sporul de creştere (%) al fructului de cireş soiul VAN pentru parametrii
analizaţi prin tratare cu ASFAC-Bc-0-4. Iunie 2013, Iteşti Bc.
3
Fig.2. Sporul de crestere (mm) la fructul de cireş, soiul VAN prin
tratament cu ASFAC-Bc-0-4, Iunie 2013-,Iteşti Bacău.
Lungimea si greutatea coditei. S-au facut masuratori care au confirmat ca in conditii de
tratament codita a scazut atat in lungime cat si in greutate fata de cea de la fructele netratate.
Lungimea a inregistrat o medie de 37,09 mm la netratat fata de o medie de 35,00 mm la tratat, iar
la greutatea medie la netratat 0,056 g fata de tratat unde sa inregistrat o medie de 0,042 g.
Procentul de descrestere a dimensiunilor coditei la fructele tratate este de 75,00 % la greutate si
94,36 % la lungime(Tab.2, Fig.3,4,5).
Tab.2. Determinări privind lungimea (mm) si greutatea (g) codiţei fructelor de cireş soiul
VAN, în condişii de tratat şi netratat cu produsul ASFAC-Bc-0-4. Iunie 2013- Iteşti Bacău.
Soiul Parametrii Netratat Tratat (%)
Van Lungime (mm) 37,09 35 94,36
Greutate (g) 0,056 0,042 75
Fig. 3. Descreşterea (%) codiţei fructelor de cireş pentru parametrii analizaţi prin
tratament cu ASFAC-Bc-0-4. Iunie 2013, Iteşti Bacău.
4
Fig.4. Variaţii (mm) ale lungimii codiţei fructului de cireş soiul VAN, prin
tratament cu produsul ASFAC-Bc-0-4- Iunie 2013, Iteşti Bacău.
0
0.01
0.02
0.03
0.04
0.05
0.06
Netratat Tratat
0.056
0.042
Greutate (g)
Fig.5. Variaţii ale greutăţii codiţei fructului (g) la fructul de cireş, soiul
VAN, prin tratament cu produsul ASFAC-Bc-0-4- Iunie 2013, Iteşti
Bacău.
Activitatea 2. Analiza comparativă a indicatorilor cu semnificaţie bioproductivă la cireş,
soiul VAN, în condiţii de netratat şi tratat cu produsul ASFAC-Bc-0-4, Iunie 2013 – Iteşti Bacău.
Indicatori bioproductivi. Se constata o crestere a tuturor parametrilor urmariti in
conditii de tratament. S-au inregistrat sporuri de crestere de 113,65% la greutatea fructului,
114,08% la greutatea pulpei si de 107,65% la greutatea samburelui. Greutatea medie a unui fruct
soiul Van in conditii de tratament este de 6,774 g fata de 5,960 g la netratat. Media greutatii pulpei
este de 6,344 g fata de 5,561 g la netratat. Greutatea samburelui inregistreaza o medie crescuta la
fructele tratate de 0,430 g fata de 0,399 g la cele netratate(Tab.3,Fig6-7).
5
Tab.3. Determinări ale fructelor de cireş, soiul VAN, privind greutatea fructului,
pulpei si sâmburelui in condiţii de netratat şi tratat cu produsul ASFAC-Bc-0-4, Iunie 2013 –
Iteşti Bacău.
Soiul de cires Parametrii urmariti Netratat(g) Tratat(g) % crestere prin
tratament
VAN Greutate fruct (Gf) 5,960 6,774 113,65
Greutate pulpa (Gp) 5,561 6,344 114,08
Greutate sambure (Gs) 0,399 0,430 107,65
Fig.6. Sporul de creştere (g) al fructelor de cireş soiul VAN pentru greutatea fructului,
pulpei si sâmburelui prin tratament cu ASFAC-Bc-0-4. Iteşti, Bacău.
Fig.7. Sporul de creştere al densităţii pulpei la fructele de cireş tratat cu ASFAC-Bc-0-
4. Iunie 2013 – Iteşti Bacău.
6
Densitatea pulpei. La soiul de cires Van in conditii de tratament observam o
crestere a densitatii pulpei de 102,243% cu o valoarea medie 1,0665 cm3. In conditi de
netratat densitatea pulpei a inregistrat o valoare medie mai mica de 1,0431
cm3(Tab.4,Fig.8).
Tab.4. Determinarea densităţii pulpei la fructele de cireş soiul VAN în condiţii de
netratat şi tratat cu produsul ASFAC-Bc-0-4, Iunie 2013 – Iteşti Bacău.
Soiul de cireº Densitatea pulpei % creºtere prin tratament
VAN Tratat netratat
1,0431 1,0665 102,243
Fig.8. Sporul de creştere al densităţii pulpei la fructele de cireş soiul VAN tratate cu ASFAC-Bc-0-
4, Iunie 2013 – Iteşti Bacău.
Activitatea 3. Analiza indicatorilor cu semnificaţie fitochimică la fructele de cireş, soiul
VAN, in condiţii de netratat şi tratat cu ASFAC-Bc-0-4, Iunie 2013 – Iteşti Bacău.
Indicatorii fitochimici. Continutul de substanta uscata si zahar in conditii de
tratament a crescut in procent de 110,91% respectiv 110,71%. Media substantei uscate in fruct in
conditii de tratament este de 14,53% si cea de zahar 12,40% fata de 13,1% respect 11,2 la netratat.
Aciditatea , in conditiile climatice din iunie 2013 la fructele tratate a scazut cu 24,86% fata de cele
netratate. Aciditatea a inregistrat valori medii de 2,6 g acid citric/100 ml suc(Tab.5, Fig.9).
7
Tab.5. Determinarea conţinutului de substanţă uscată, aciditate si zahăr la fructele de
cireş, soiul VAN, in condiţii de netratat şi tratat cu ASFAC-Bc-0-4, Iunie 2013 – Iteşti Bacău.
Soiul de cires Parametrii urmariti netratat tratat %
VAN
Substanta uscata (su%)
13,1 14,53 110,91
Zahar (grade BRIX%) 11,2 12,40% 110,71
Aciditate (g acid citric/100 ml suc)
3,46 2,6 75,14
Fig.9. Sporul de creştere în procente la conţinutul de substanţă uscată, aciditate si zahăr la
fructele de cireş, soiul VAN, in condiţii de netratat si tratat cu ASFAC-Bc-0-4, Iunie 2013 –
Iteşti Bacău.
Activitatea 4. Determinarea conţinutului fructelor de cireş soiul VAN în pigmenţi
asimilatori, clorofila A şi clorofila B şi carotenoidici.
Pigmenti asimilatori. In conditiile de tratament clorofila ,,a,, si ,,b,, au inregistrat
un spor de crestere 102,26%-107,35%. Pigmentii carotenoidici in conditii de tratat si netratat au
inregistrat aceeasi valoare(Tab.6,Fig.10-11). Clorofila ,,a,, in conditii de tratat a crescut inregistrand o
valoare medie 0,903 mg/g fata de 0,883 mg/g la netratat. Clorofila ,,b,, a inregistrat 0,730 mg/g in
conditii de tratat fata de 0,680 mg/g in conditii de netratat. Pigmentii carotenoidici au inregistrat
valoare de 0,0002 mg/g. Cantitatea marita de clorofila ,,a,, si ,,b,, influienteaza marirea spectrului de
absorbtie a radiatiilor luminoase, ultraviolet si infrarosii contribuind la intensificarea fotosintezei
plantei.
Tab.6. Determinarea conţinutului de pigmenţi asimilatori ai frunzelor de cireş, soiul
VAN, în condiţii de netratat şi tratat cu ASFAC-Bc-0-4, Iunie 2013 – Iteşti Bacău.
Soiul cireş Sistem tratat ASFAC Clorofila a (mg/g) Clorofila b (mg/g)Pigmenţi
carotenoidiciNetratat 0.883 0.680 0.0002
Tratat 0.903 0.730 0.0002
creştere în condiţii de
tratat102.26 107.35 0
Van
8
Fig.10.Creşterea conţinutului de clorofilă a şi b in frunzele de cireş
soiul VAN, în condiţii de tratament cu ASFAC-Bc-0-4, Iunie 2013 –
Iteşti Bacău.
Fig.11. Procentul de creştere a cantitatii clorofilei in frunzele
de cireş soiul VAN în clorofila a şi b în condiţii de tratament
cu ASFAC-Bc-0-4, Iunie 2013 – Iteşti Bacău.
Activitatea 5. Stabilirea indicatorilor de atac pe fructele de cires,, soiul VAN, provocat de
Monilinia frutigena in conditii de netratat si tratat cu ASFAC-Bc-0-4, Iunie 2013 – Itesti Bc.
Gradul de atac produs de Monilinia sp. In parcelele unde s-a experimentat produsul
ASFAC s-au realizat observatii privind frecventa,intensitatea si gradul de atac la agentul pathogen
Monilinia sp. Observatiile s-au realizat conform metodologiei de specialitate. Intensitatea atacului
pe fructe in conditii de tratat cu ASFAC a crescut fata de netratat. Valoarea intensitatii atacului este
9
de 11,2% la netratat si 21,2% la tratat. Frecventa a inregistrat valori mai mari si in conditii de
netratat(30,2%) si in conditii de tratat(31,3%). Gradul de atac are valori mai mici la netratat(3,38%) fata
de tratat(6,63%). Aceasta situatie creeaza premizele unei observatii atente a plantatie din punct de
vedere fitosanitar(Tab.7,Fig.12).
TAB. 7. Atacul provocat de catre Monilinia Sp. La fructul de cireş soiul VAN în condiţii de
netratat şi tratat cu ASFAC-Bc-0-4, Iunie 2013 – Iteşti Bacău.
Soiul Indicatori Netratat Tratat
Intensitate (%) 11.2 21.2
Frecventa (F%) 30.2 31.3
Grad de atac (GA%) 3.38 6.63
Van
Fig.12. Gradul de atac provocat de Monilinia Sp. La soiul de cireş în condiţii
de netratat şi tratat cu ASFAC-Bc-0-4, Iunie 2013 – Iteşti Bacău
Activitatea 6. Stabilirea calităţii prin clasificarea pe dimensiuni a fructelor de cireş, soiul
VAN, în condiţii de netratat şi tratat cu ASFAC-Bc-0-4, Iunie 2013 – Iteşti Bacău.
Repartitia pe calitati a fructelor. In perioada recoltatului s-au inregistrat precipitatii
abundente si temperature ridicate care au fortat coacearea fructelor. Ciresele sunt sensibile la
excesul de umiditate, care provoaca craparea fructelor. Acest fapt ne-a determinat sa realizam o
clasificare dupa marime si gradul de crapare al fructelor in conditii de tratat si netratat. S-au studiat
cate 480 de fructe in conditii de tratat si netratat. In conditii de netratat, din totalul de fructe studiate
341 sunt necrapate si 139 crapate. La tratate 322 fructe necrapate si 158 crapate. Din categoria
fructelor mari necrapate(D>22 mm) sunt 152 fructe la netratat si 153 fructe la tratat(Tab.8,Fig.13).
10
Tab.8. Repartiţia pe dimensiuni ale fructelor de cireş, soiul VAN , în condiţii de netratat şi tratat cu
ASFAC-Bc-0-4, Iunie 2013 – Iteşti
Bacău.
Fig.13. Repartiţia pe dimensiuni ale fructelor de cireş, soiul VAN , în condiţii de netratat
şi tratat cu ASFAC-Bc-0-4, Iunie 2013 – Iteşti Bacău.
Activitatea nr 7. Aprecierea calităţii fructelor prin degustare organoleptică.
Apreciere organoleptica. Degustarea fructelor, tratate si netratate s-a realizat in conditii
de laborator cu fise de degustare conform normelor metodologice, la degustare au participat 5
degustatori. S-au facut aprecieri privin aspecutl exterior al fructului si caracteristicile pulpei. Pentru
o mai buna apreciere s-a introdus in degustare si soiul Boambe de Cotnari netratat. Rezultatele
obtinute confirma ca cele mai mari note le-a obtinut soiul Van in conditii de tratament. Astfel la
aspectul exterior al fructului a realizat 12,75 puncte iar la caracteristicile pulpei si gust 28,5 puncte
totalizand 41,25 puncte. Soiul Boambe de Cotnari a obtinut numai 31,83 puncte in timp ce soiu Van
netratat 37,91 puncte(Tab.9,Fig14).
Soiul Fructe necrapate Fructe crapate
Total
fructe
(buc)
Mari(D>2
2mm)
mijlocii(D=18-
22) Mici(D<22mm) Mari(D>22mm)
Mijlocii(D=18-
22) Mici(D<22mm)
Van
netratat
480
152 126 63 70 56 13
Van
tratat
480
153 113 56 82 65 11
11
Tab.9. Aprecierea organoleptică la soiurile de cireş Boambe de Cotnari si VAN, în
condiţii de netratat şi tratat cu ASFAC-Bc-0-4, Iunie 2013 – Iteşti Bacău.
Fig.14. Aprecierea organoleptică la soiurile de cireş Boambe de Cotnari şi VAN, în condiţii de
netratat şi tratat cu ASFAC-Bc-0-4, Iunie 2013 – Iteşti Bacău.
Consideratii generale:
1. Datorita cresterii cantitatii de substanta uscata si zahar in conditii de tratament ciresele
au acumulat valori biochimice care le recomanda atat pentru industrializare cat si pentru
consum in stare proaspata.
2. Pentru stabilirea influientei asupra productie fizice pe pom este necesara continuarea
cercetarilor, intrucat diferentierea mugurilor fructiferi are loc cu un an inainte.
Tratamentul din 2013 va influienta diferentierea mugurilor fructiferi si implicit productia
pentru anul 2014.
BOAMBE DE
COTNARI(netratat)VAN (netratat) VAN(tratat)
Aspectul exterior al
fructului (marime,
forma, culoare)
9.25 11.75 12.75
Caracteristicile
pulpei (culoare,
consistenta,
suculenta, gust si
aroma)
22.58 26.16 28.5
TOTAL Puncte 31.83 37.91 41.25
Calitatile apreciate
SOIUL
12
VIŞIN
Parcela experimentala este in ferma societatii Ceravis comuna Itesti. Pomii sunt in
varsta de 7 ani supraaltiti pe visin cu varsta de 29 ani. Soiul studiat este Nana, distant de plantare
este de 5 m intre randuri si 5 m pe rand careia ii corespunde 400 pomi/ha. Pomii sunt condusi in vas
intarziat aplatizat intarziat iar tratamentul cu ASFAC BACAU – 0 – 4 s-a realizat in 2 momente:
fenofaza de inceputul infloritului 26 aprilie 2013 si fenofaza de scuturare a petalelor 4 mai 2013.
Productia medie pe pom in conditii de netratat este de 27,5kg careia ii corespunde o productie de
11t/ha. Recoltarea s-a realizat in data de 10 iulie 2013.
Rezultate şi discuţii Activitatea 1. Analiza comparativă prin determinări biometrice la fructul de visin, soiul Nana.
Determinari biometrice. Se constata o modificare a diametrului mare al fructelor in
sensul cresterii acestuia in conditii de tratament inregistrand 19,74 mm. Ceilalti parametrii,
inaltimea si diametrul mic al fructului in conditii de netratat au inregistrat valori mai mari decat la
tratat. Inaltimea fructului la netratat este de 20,62 mm fata de 20,38 mm la tratat, iar diametrul mic
este de 22,16 mm la netratat fata de 22,06 la tratat. Cresterile si descresterile in conditii de tratat si
netratat sunt insa destul de limitate(Tab.1, Fig.1-2).
Tab.1. Determinări ale fructelor de vişin soiul NANA privind înalţimea (H) diametrul
mare (D) şi diametrul mic (d) în condiţii de netratat şi tratat cu ASFAC-Bc-0-4
Soiul de visin
Parametrii
urmariti(mm) Netratat(mm) Tratat(mm)
% prin crestere
sau descrestere
Nana
Inaltime fruct(H) 20,62 20,38 98,83
Diametrul
mare(D) 19,53 19,74 101,07
Diametrul mic(d) 22,16 20,06 99,54
Fig. 1. Sporul de creştere in (%) la vişin, soiul NANA, pentru parametrii analizaţi
prin tratare cu ASFAC-Bc-0-4. Iunie 2013- Iteşti Bacău.
13
Fig.2. Sporul de creştere (mm) la fructul de vişin, soiul NANA prin
tratament cu ASFAC-Bc-0-4, Iunie 2013-,Iteşti Bacău.
Determinarii ale coditei fructului. S-au analizat lungimea si greutatea coditei.,
constatandu-se ca in conditii de tratat codita a crescut la 3,52 mm de la 3,44 mm netratat.
Greutatea coditei a inregistrat o scadere la tratat fata de netratat(Tab.2,Fig.3,4,5).
Tab.2. Determinări privind lungimea (mm) si greutatea (g) codiţei fructelor de vişin soiul
NANA, în condiţii de tratat şi netratat cu produsul ASFAC-Bc-0-4. Iunie 2013- Iteşti Bacău
Soiul Parametrii Netratat TratatCreşterea (%) prin
tratare
Lungime (mm) 3.44 3.52 102
Greutate (g) 0.095 0.08 84.21NANA
FiFIg. 3. Descreşterea (%) codiţei fructelor de vişin pentru parametrii analizaţi
prin tratament cu ASFAC-Bc-0-4. Iunie 2013, Iteşti Bacău.
14
Fig.4. Variaţii (mm) ale lungimii codiţei fructului de vişin soiul NANA, prin
tratament cu produsul ASFAC-Bc-0-4- Iunie 2013, Iteşti Bacău.
Fig.5. Variaţii ale greutăţii codiţei fructului (g) la fructul de vişin, soiul
NANA, prin tratament cu produsul ASFAC-Bc-0-4- Iunie 2013, Iteşti
Bacău.
Activitatea 2. Analiza comparativă a indicatorilor cu semnificaţie bioproductivă la vişin,
soiul NANA, în condiţii de netratat şi tratat cu produsul ASFAC-Bc-0-4, Iunie 2013 – Iteşti Bacău.
Indicatori de bioproductivitate. Parametrii urmariti au inregistrat cresterii in conditii de
tratament. A crescut greutatea fructului si a pulpelor in procente cuprinse intre 103,31% -103,01%
15
in conditii de tratat. Un procent mai mare de crestere in conditii de tratament la inregistrat
samburele atingand 109,09%(Tab.3,Fig6-7).
Tab.3. Determinări ale fructelor de vişin, soiul NANA, privind greutatea fructului, pulpei si
sâmburelui in condiţii de netratat şi tratat cu produsul ASFAC-Bc-0-4, Iunie 2013 – Iteşti
Bacău.
Soiul de visin Prametrii urmariti Netratat(g) Tratat(g) % crestere prin
tratament
Nana
Greutate fruct(Gf) 6,63 6,85 103,31
Greutate pulpa(Gp) 6,3 6,49 103,01
Greutate sambure(Gs) 0,33 0,36 109,09
Fig.6. Sporul de creştere (g) al fructelor de Vişin soiul NANA pentru greutatea fructului,
pulpei si sâmburelui prin tratament cu ASFAC-Bc-0-4. Iteşti, Bacău.
16
Fig.7. Sporul de creştere al greutatii fructului,pulpei si samburelui la fructele de
vişin soiul NANA tratat cu ASFAC-Bc-0-4. Iunie 2013 – Iteşti Bacău.
Parametrii de calitate. Substanta uscata si continutul in zahar a crescut in procent
cuprinse intre 102,11% si 101,39% la tratat. In acelas timp aciditatea medie a
frctului a scazut la tratat fata de netratat cu 6,7%. In conditii de tratament s-a
inregistrat o aciditate de 9,33 g acid malic/ 100 ml suc fata de 10,00 g acid malic/
100 ml suc la netratat(Tab4,Fig.8).
Tab.4. Determinarea conţinutului de substanţă uscată, aciditate si zahăr la fructele de
vişin, soiul NANA, in condiţii de netratat şi tratat cu ASFAC-Bc-0-4, Iunie 2013 – Iteşti
Bacău.
Soiul de vişin Parametrii urmariti netratat tratat %
Substanta uscata (su%) 9.95 10.16 102.11
Zahar (grade BRIX) 8.62 8.74 101.39
Aciditate (mg/100g) 10,00 9.33 93.3NANA
17
Fig.8. Sporul de creştere în procente la conţinutul de substanţă uscată, aciditate
si zahăr la fructele de vişin, soiul NANA, in condiţii de netratat si tratat cu
ASFAC-Bc-0-4, Iunie 2013 – Iteşti Bacău.
Activitatea 4. Determinarea conţinutului fructelor de vişin soiul NANA în pigmenţi
asimilatori, clorofila A şi clorofila B şi carotenoidici.
Pigmenti asimilatori. In conditi de tratament se inregistreaza o crestere a continutului de
clorifila ,,a,, de 106,51% si a 104,93% clorofila ,,b,,. Pigmentii carotenoidici au inregistrat aceeasi
valoare in conditii de tratat si netratat si anume 0,0003mg/g. Continutul de clorofila ,,a,, determinat
in frunzele tratate este de 0,932mg/g si 0,850 mg/g clorofila ,,b,,(Tab.5, Fig.9-10).
Tab.5. Determinarea conţinutului de pigmenţi asimilatori ai frunzelor de vişin, soiul
NANA, în condiţii de netratat şi tratat cu ASFAC-Bc-0-4, Iunie 2013 – Iteşti Bacău.
Soiul vişin Sistem tratat ASFAC Clorofila a (mg/g) Clorofila b (mg/g)Pigmenţi
carotenoidiciNetratat 0.875 0.810 0.0003
Tratat 0.932 0.850 0.0003
creştere în condiţii de
tratat (%)106.51 104.93 0
NANA
18
Fig.9.Creşterea cantitatii de clorofilă a şi b in frunzele de visin soiul
Nana, în condiţii de tratament cu ASFAC-Bc-0-4, Iunie 2013 – Iteşti
Bacău.
Fig.10. Procentul de creştere a continutului de clorifila a si b
la visin soiul |Nana în condiţii de tratament cu ASFAC-Bc-0-
4, Iunie 2013 – Iteşti Bacău.
Consideratii generale:
1. Mentionam ca in anul 2013 soiul Nana a fost recoltat mai
devreme de aceea valorile parametrilor biochimici in conditii
de tratat si netratat au inregistrat valori mai mici fata de
continutul normal al soiului.
19
PRUN
Experimanetul s-a realizat intr-o plantatie de prun pe suprafata de 2 ha la soiul Stanley.
Tratamentul s-a executat de 2 ori cu produsul ASFAC BC – 0 – 4 in fenofaza de inceput al
infloritului (18 aprilie 2013) si fenofaza de scuturare a petalelor ( 26 aprilie 2013).Plantatia de prun are
varsta de 9 ani, distanta de plantare este de 5 m intre randuri si 3 m pe rand careia ii corespunde
667pomi/ha. Pomii sunt condusi in vas intarziat aplatizat, iar portaltoiul este corcodus.Soiul Stanley
din parcela tratata a fost comparat cu acelas soi de pe o alta parcela propiata netratata. Productia de
fructe obtinuta in sola fara tratament a fost de 11t/ha. In parcela tratata desi numarul de fructe este
acelasi ca si in sola netratata, s-a obtinut un spor de productie datorita cresterii dimensiunilor
fructelor. Recoltarea probelor s-a realizat in ambele parcele (netratat si tratat) in data de 05.09.2013.
Rezultate si discutii
Activitatea I Analiza comparativa prin determinari biometrice la fructele de prun soiul STANLEY
in conditii de netratat si tratat cu ASFAC BACAU – 0 – 4
Determinari ale dimensiunii fructelor.Masuratorile privind inaltimea si diametrul mic al
prunelor, s-au realizat la soiul Stanley(Tab.1) in ziua recoltarii. La ambii parametrii studiati in
conditii de tratament cu ASFAC s-au inregistrat cresterii. Inaltimea fructului a crescut de la 51,03
mm(netratat) la 53,99 mm(tratat), iar diametrul mic de la 37,14mm (netratat) la 39,49mm(tratat).
Tab1. Determinari ale fructelor de prun STANLEY privind inaltimea fructului (H) si
diametrul mic (d) si procentul de crestere in conditii de netratat si tratat cu ASFAC