I. Prezentarea staiunii Bile Felix
1. Prezentare generalStaiunea BAILE FELIX este cea mai mare
statiune cu funcionare permanent din Romnia. Aceasta se afla in
partea de nord-vest a Romaniei, la doar la 8 km de Municipiul
Oradea, resedinta judetului Bihor (unul dintre cele mai
semnificative centre economice, sociale si culturale a zonei); si
la 22 km de punctul rutier de frontiera Bors. Este cea mai
cunoscuta staiune balneara din Romania, cu renume si in afara
granitelor. Descoperite din antichitate, izvoarele de apa
geo-termala la temperaturi de 45 si 112 C, au proprietati curative
certificate, fiind oligometalice, bicarbonate, calcice si sodice,
iar namolurile au proprietati sapropelice (bogate in hidrosulfura
de fier coloidala).Formate prin patrunderea apelor de suprafaa pana
in zona calcarelor triasice fisurate, la adancimi ce depasesc 1000
de metri si de unde se intorc incalzite, apele termale de la Baile
Felix si-au micsorat debitul natural in urma unui cutremur de
pamant ce a avut loc in 1834. Bile Felix dispun de o bogata baza de
tratament ce cuprinde: instalatii pentru bai la cada, instalatii
pentru aplicatii calde cu nmol si parafina, bazine cu apa termala,
instalatii pentru elongatii sub apa, instalatii pentru electro si
hidro terapie, sauna, piscine acoperite si in aer liber, sali de
gimnastica medical.Temperatura apelor termale este intre 20-49
grade. Datorita continutului ridicat de saruri minerale medicii
internisti recomanda pacientilor tratamentele sau curele cu ape din
bai. Baile Felix prin reteaua de hoteluri ofer 7000 de locuri de
cazare, bazine de not, tranduri in aer liber sau acoperite si aer
curat. Pentru timpul liber, staiunea dispune de piscine acoperite
si descoperite, sli de jocuri mecanice, terenuri de sport,
cinematograf, discoteca, etc. Climatul cu ierni blnde i veri
moderate, favorizeaz existenta unei paduri de foioase intinse, care
da staiunii o atmosfera ideala pentru orice anotimp, facand-o
propice pentru relaxare si tratament, astfel nct ploaia sau frigul
iernii nu reprezint o piedica pentru o baie cu apa termala in aer
liber. Datorita climei blande in lacurile staiunii triesc nuferi
subtropicali.
Turitii dornici sa ajung in staiune pot alege din mai multe
modaliti de acces, rutier, feroviar si aerian. Rutier - Baile Felix
se afla langa drumul European E66 Oradea-Deva, la 8 km. de Oradea
si 20 km de cea mai apropiata trecere de frontiera cu Ungaria
Bors/Artand. Feroviar - Pentru a ajunge in Baile Felix pe cale
feroviara, trebuie sa ajungeti pana in Oradea cu trenul. Din Oradea
in Baile Felix se ajunge cu mijloace de transport in comun. Statia
de Maxi Taxi si autobuse care circula spre Baile Felix se afla in
Oradea, cartierul Nufarul, la capatul de linie al tramvaielor, la
iesirea din oras spre Baile Felix. Mijloacele de transport in comun
circula pe ruta Oradea - Sanmartin - Baile Felix si retur intr-un
interval de 15 minute.Pentru mai multe informatii contactati:
Agentia CFR Oradea, str. Republicii nr. 2, tel. 416.565, Statia CFR
Oradea, str. Republicii nr. 114, tel. centrala: 414.970, Informatii
CFR: 952 sau 414.970 (www.infofer.ro). Aerian - Aeroportul Oradea
ofera atat curse interne cat si externe (via Timisoara). Cursele
interne sunt Bucuresti-Oradea si retur, iar ca destinatii externe
amintim curse din Oradea spre: Ancona, Florenta, Milano, Roma,
Torino, Verona, Dusseldorf, Munchen, Stuttgart, Paris, Atena. n
apropiere sunt situate aeroporturile internaionale Timisoara
(180Km) si Budapesta (250 Km).
1.1 IstoricIn 1221, apare cea mai veche mrturie a Bailor Felix
intr-o Diploma a Vaticanului fiind menionate apele termale de langa
Cetatea Oradiei ca Termae Varadienses sau Baile Oradiei. Efectul
tmduitor al bilor termale i pune amprenta pe scrierile marelui
umanist Nicolaus Olahus, care le aduce un omagiu in 1536.Mai trziu,
intre 1700 - 1721, Felix Heldres descoper i utilizeaz izvorul
Felix, a crui denumire s-a generalizat cu timpul pentru toata
staiunea. In 1731 se face prima analiza a apelor termale si ale
proprietatii lor curative, unice, asa cum le cunoastem pana astazi.
Prima atestare despre statiune dateaz din anul 1763 si conine
notele unui medic privind construirea unui bazin pentru bai. n
1771, bazinul de lemn a fost transformat n bazin de piatra
atandu-se si cabine de bi. Prima cladire a fost construita ntre
1766-1772. Statiunea incepe sa se dezvolte dupa realizarea primului
foraj modern de la Izvorului Principal in 1885.Simbolul statiunii,
"nufarul termal" sau "floarea de lotus" (Nymphaea Lotus var.
Termalis), a fost descoperit n anul 1789 de botanistul P. Kitaibel
i denumit in 1908 de ctre J. Tuzson, care face asemnarea cu nufrul
de Nil. In 1931, planta a fost declarata monument al naturii.La
expoziia mondial din 1896, apelor din aceasta staiune li s-a
acordat medalia de Aur si Diploma de onoare.
1.2 Cadrul natural
1.2.1 Relieful Este complex, dispus in trepte, de la est (Muntii
Bihorului cu vf. Curcubata Mare de 1.849 m, Muntii Vladeasa, Codru
Moma, Padurea Craiului, Plopis, desprii de depresiunile Beiu si
Vad-Borod) spre vest (90 m n Cmpia joas a Criurilor). Predominana
calcarului a favorizat apariia unui pitoresc relief carstic -
platoul Padis (care te duce cu gndul la o lume ireala, presrat cu
tuneluri, cascade subterane, lacuri ascunse de lumina zilei, pduri
tcute, izbucuri misterioase, canioane si ghetari care rivalizeaz cu
cele mai vestite obiective turistice mondiale de acest gen).
Dealurile piemontane criene au altitudini intre 200-500 m si fac
trecerea la cea mai joasa treapta, Campia vestica.
1.2.2 Clima Staiunea are o clima temperat-continentala, cu
influente oceanice provenind din vest, temperatura medie anuala
este de 10,6C (iulie- in jur de 21C; ianuarie in jur de
-2C).Temperatura (de la 10,5C in campii si de 2-4C pe munti) si
precipitaiile (de la 700 mm in cmpie la 1400 mm pe cele mai inalte
culmi), oscileaz in funcie de unitile de relief. Vnturile bat din
direcia nord-vest, sud-vest si sud. Bioclimatul este sedativ, cu
ierni dulci i veri fr clduri excesive. Vnturi uoare din N i NE,
precipitaii relativ reduse (650 mm anual).
1.3 Cadrul socio-economicJudeul Bihor are o suprafaa de 7.544
km2; de asemenea are 624.972 locuitori, ocupa locul 6 n funcie de
suprafaa i locul 13 dup numrul locuitorilor, ntre cele 41 judee ale
Romniei. O treime din locuitorii judeului locuiesc n Municipiul
Oradea - Reedina Bihorului.Din punct de vedere administrativ,
judeul Bihor are o reea densa de aezri, cuprinznd zece orae, din
care patru municipii (Oradea fiind resedinta de judet), cu 21 de
localiti componente, 90 de comune, din care trei suburbane si 435
de sate. Cel mai important centru economic si social-cultural al
judeului si unul dintre marile orae ale tarii este Oradea cu
173.621 de locuitori. Celelalte orase, centre social-culturale
(Salonta, Marghita, Beius, Alesd, Stei, Vascau, Nucet) au sub
20.000 de locuitori fiecare.Baile Felix si Baile 1 Mai sunt doua
staiuni ce mbina posibilitile de distracie cu cele de tratament,
fiind renumite pentru apele geotermale, ce au efecte benefice in
diverse afeciuni.
2. Analiza potenialului turistic
2.1 Apele minerale Staiunea este bogat in izvoare de ape
minerale termale (20-48C), oligotermale, radioactive, coninnd sulf,
calciu, sodiu, descoperite la inceputul mileniului. Zcmintele de
turba si mlul terapeutic ce se gasecs n lunca rurilor Peta si
Hidisel, fac posibil si terapia cu nmol. n aceste zcminte, nmolul
are un grad avansat de humificare si este hidratat la limita.
2.2. Indicaii terapeuticeEfectele benefice ale apelor termale
din staiuea Baile Felix sunt folosite pentru urmtoarele afeciuni: -
Afectiuni reumatismale inflamatorii ( poliartrita reumadoida,
spondiloza anchilozanta) - Afectiuni reumatismale degenerative
(spondiloza cervicala, dorsala si lombara, poliartroza) - Afectiuni
reumatismale abarticulare- Afectiuni post-traumatice - Afectiuni
neurologice periferice - Afectiuni neurologice centrale - Afectiuni
ginecologice - Afectiuni asociate (boli de nutritie si metabolism,
boli endocrine).
Tipuri de proceduri:- Kinetoterapie - Bai calde cu ape minerale
n cazi si bazine - Electroterapie - Hidroterapie - Aerohelioterapie
n bazine deschise cu apa termala - Aerosoli - Gimnastica medicala -
Bai de lumina - Sauna - Cosmetica.
Efectele benefice oferite de apele termale pentru anumite
afeciuni pot fi duntoare si contraindicate pentru alte afeciuni.
Aceste afeciuni sunt: - Boli infecto-contagioase - Boli venerice -
Tumori maligne - Hemoragii - Boli psihice
2.3. Alte resurse turistice Lacul cu nuferi din Bile 1 Mai,
rezervaie natural care ocrotete 3 specii naturale protejate:
Nymphaea Lotus Thermalis (varietate unic n Europa, relicv a erei
teriare), petele Roioara lui Racovi (specie endemic, denumit dup
naturalistul romn Emil Racovi) i melcul Melanopsis Parreyssi
(supravieuitor al erei glaciare). Capela de la Haieu, o
impresionant biseric-sal de sorginte medieval (sec. XIV), n care se
mai pot observa elemente arhitecturale romanice, cisterciene i
gotice (restaurat n anul 1977); Cladirea Sanifarm, o fost mnstire
aparintoare ordinului clugresc Sf. Vinceniu, frumoas cldire de
arhitectur baroc, construit n sec. al XVIII-lea.
Obiective turistice-trandul cu valuri din Bile 1 Mai (cel mai
vechi din Romnia- aprox. 107 ani). -trandul cu ap termal Apolo
(1900). -Lacul cu nuferi din Bile 1 Mai, rezervaie natural care
ocrotete 3 specii naturale protejate: Nymphaea Lotus Thermalis
(varietate unic n Europa, relicv a erei teriare), petele Roioara
lui Racovi (specie endemic, denumit dup naturalistul romn Emil
Racovi) i melcul Melanopsis Parreyssi (supravieuitor al erei
glaciare). -Fenomenul carstic de pe Dealul omleului, Avenul de la
Betfia sau Avenul Hudra Bradii (impropriu numit de localnici
Craterul de la Betfia). Acesta are o adncime de 86 de metri, puul
su avnd o cdere aproape vertical de 54 metri). -trandul Venus din
Bile 1 Mai. -Rezervaia de nuferi din Bile Felix -Cei interesai de
cultura i civilizaia local pot vizita urmtoarele obiective:-Capela
de la Haieu, o impresionant biseric-sal de sorginte medieval (sec.
XIV), n care se mai pot observa elemente arhitecturale romanice,
cisterciene i gotice (restaurat n anul 1977); -Cldirea Sanifarm, o
fost mnstire aparintoare ordinului clugresc Sf. Vinceniu, frumoas
cldire de arhitectur baroc, construit n sec. al XVIII-lea.
-Biserica ortodox din Rontu (sec. XV) -Biserica unit
(greco-catolic) din Haieu (1906); -Bisericile din lemn ortodox i
unit din Bile Felix. - Oraul Oradea (parcul 1 Decembrie sau 23
August; Biserica cu lun, etc., Cetatea Oradei, etc.)- Budapesta i
alte orae strine din rile nvecinate.
2.4 Stadiul actual de valorificareLocuri oferite turitilor, pe
regiuni de dezvoltare, judee si tipuri de structuri de primire
turistic cu funciuni de cazare turistic. Structura de primire
turistica cu funciuni de Cazare turistic, pe regiune de dezvoltare
si judee, la 31 decembrie, 2013: Bihor: Total numr de uniti de
cazare: 136 Hoteluri i moteluri: 50 Hanuri turistice:3Cabane
turistice: 11 Campinguri i uniti tip csu: 15 Vile turistice i
Bungalouri: 26Tabere de elevi i precolari: 12 Pensiuni turistice
urbane: 12Pensiuni turistice rurale: 7In 2012, numrul total al
locurilor de cazare a judeului Bihor era de 10645, iar in anul
2013, se observa o cretere a acestora pana la 11005 datorita
creterii numrului de turiti care vizitau zona.In ceea ce privete
numrul de locuri de cazare disponibile in hoteluri, in anul 2013
erau 10137 iar in 2014, se observa o cretere de pana la 10529. Tot
in acest an apar hostelurile cu 40 de locuri de cazare si se
diminueaza locurile in vilele turistice si in pensiunile
urbane.
3. Bile Felix - Analiza SWOT
Puncte tari : Bile Felix este cunoscut ca o staiune turistic cu
recunoatere internaional Diversificare socio-economic (33% sntate,
30% comer i 22% industrie), legate ca activiti de sursele termale;
Exist uniti cu caracter specific (recuperare medical, centre de
antrenament pentru atlei, mici cluburi de agrement) Poziionare
rutier bun (E76) i deservire optim cu mijloace de transport public
Diversitate etnic, cu efecte pozitive asupra nivelul cultural i
educaional al populaiei; Apropierea de grania cu Ungaria este un
avantaj pentru atragerea turitilor strini, societatea nu se lovete
de problema infrastructurii rutiere precare din interiorul rii
oferta societii este unic n aceast regiune, beneficiind de o baz
natural cu potenial Cresterea pozitivq a sosirilor de turisti
romani cu 108%; numarul vizitatorilor straini a crescut cu 15.8%
Indicele de ocupare turistica acrescut cu 29.3%
Puncte slabe : Nevoia mare de investiii, venit din gradul de
uzur fizic, dar i de nevoia de modernizare; Managementul precar
este alt problem a turismului romnesc Aeroport n vecintate cu
destinaii internaionale limitate Nu se sustin brandurile relevante
din patrimonial cultural Lipsa unor strategii specifice pentru
turismul cultural, istoric si lipsa parteneriatelor
interinstitutionale Lipsa surselor financiare pentru proiectele de
investitii si/ sau alocarea acestora pe prioritati comunitare
Scaderea fortei de munca calificateocupate in turism; cauza este
data de nivelul redus de salarizare fata de celelalte ramuri
economice Structuri de promovare si informare insuficiente Cererea
interna reorientata
Oportuniti: Promovarea turismului romnesc trebuie s se fac i
unitar, nu numai la nivel de companie ci i la nivel de stat;
Intrarea Romniei n UE reprezint un avantaj considerabil pentru
turismul romnesc n general i pentru Turismul din Felix in
particular, mai ales tinnd cont de apropierea de grania vestic.
Posibilitatea atragerii de investiii directe n domeniul turismului
balnear i meninerea imaginii de marc; Construirea autostrazii
Transilvania Cresterea capacitatii de czare turistica Imbatranirea
populatiei va duce la o crestere a turismului balnear din zona;
Cresterea puterii de cumpararea apopulatiei Accesibilitatea
fondurilor externe (Fonduri structurale FEDER) pentru dezvoltarea
turismului Cooperarea transfrontaliera cu tarie vecine
Amenintari: n conditiile in care statul nu incurajeaza turismul,
nu creaza un cadru propice dezvoltarii acestuia, atunci multe din
eforturile singulare ale unei companii pot fi in zadar. Diminuarea
cadrului natural datorit amplasrii de noi rezidene fr respectarea
normelor i standardelor de calitate a mediului Reorientarea unei
pri a cererii turistice interne ctre destinaii externe, cu o
calitate a serviciilor net superioar, dar i micorarea puterii de
cumprare a populaiei; Imbuntirea mai rapid a standardelor de
calitate a ofertelor turistice ale rii vecine, direct concurente
ale Romniei i coroborarea nivelurilor tarifelor cu calitatea
serviciilor. Exemplu staiunile termale din Ungaria Necontientizarea
rolului introducerii sistemului de management al calitii i
nerespectarea principiilor dezvoltrii durabile n evoluia turismului
romnesc; Poluarea accentuat a mediului natural i intervenia tot
mare a omului n natur; Neglijarea patrimoniului cultural din zona
Slaba dezvoltare a infrastructurii rutiere, feroviare si aeriene
Concurenta altor statiuni balneoclimaterice din zona Nivel scazut
al cooperarii intre operatorii liniilor aeriene regulate si
agentiile de turism Lipsa marketingului regional de turism Lipsa
unei strategii integrate de cdezvoltare a turismului la nivel
national Proliferarea concurentei neloiale
Strategii: Potential pentru turismul de nisa: turism cultural,
localitatile din zona ofera o gama larga de obiective culturale/ de
divertisment, reprezentte de muzee, teatre. Turism de tineret.
Constituirea de agentii regonale de de promovare aturismului in
legatura cu operatorii internationali. Marirea numarului de centre
de informare, panouri de informrae plasate in fata unitatiloe
economice , garii,spitalelor. Cresterea numarului de scoli si
institutii de invatamant cu profil de management touristic. Acerba
promovare pe piata si pe alte regini din tara: publicitate sporita
la locul vanzarii (birou de turism), agentii de voiaj si locatii
rurale, publicatii, cataloage generale de destinatie intreprindere,
cataloage de produs, harti, planuri si trasee, ghiduri turistice,
pliante turistice. Distributie directa: cumpararea setrviciului de
turism prin Internet, rezervari prin Internet. Actiuni promotionale
orientate spre mentinerea si fidelizarea clientilor, atragerea
clientilor potentiali, atragerea clientilor firmelor concurente.
Participare la saloane, targuri si expozitii de turism. Cresterea
mijloacelor de comunicare cu publicul extern: vizite ale
jurnalistilor, receptii. Diversificarea tehnicilor pentru incitare
la cumparare: reduceri de preturi, (reduceri de preturi pentru
perioade de extrasezon, oferte speciale pentru pensionari, elevi si
studenti, reduceri sau gratuitati pentru turistii fideli, bonusuri
la a II-a, a III-a sau a IV-a utilizare oferte speciale, jocuri si
concursuri, tombole si loterii, sponsorizarea unui sportive pentru
a aduce un plus de imagine, panouri informatice / computerizate in
statii de autobus, benzinarii, piete, illustrate si vederi,
cataloage.
Este necesar conceperea unor planuri strategice de dezvoltarea a
turismului balnear, care s porneasc de la o viziune interogatoare i
s antreneze toi factorii implicai n dezvoltarea acestuia. Atingerea
unui astfel de obiectiv major necesit realizarea unor obiective
specifice cum sunt: creterea competitivitii produsului turistic
balnear, relansarea produsului turistic balnear romnesc pe piaa
local, regional, naional i chiar internaional, modernizarea
infrastructurii, perfecionarea cadrului legislativ organizat
necesar dezvoltrii turismului balnear competitiv, perfecionarea
pregtirii profesionale a forei de munc care va lucra n turismul
balnear, asigurarea condiiilor de practicare a turismului balnear
de ctre diferite categorii de populaie, promovarea industriei
turistice
II. Prezentarea statiunii Podebrady
1. Prezentare generala Podebrady este o istorica statiune
balneo-climaterica, localizata in Cehia, descoperita in anul 1224
in regiunea numita Boemia Centrala. Se intinde de-a lungul raului
Elba la doar 50 de km de capitala Praga. Incercuita de pajisti,
paduri si un parc natural statiunea este ideala pentru recreere si
sport. Un moment decisiv in istoria orasului a fost in anul 1905
cand a fost vizitat de Printul von Bulow. Acesta a descoperit
semnele unui puternic izvor, ce mai tarziu a fost sapat pana la o
adancime de 97,6 metri. Descoperirea apei minerale carbonice a
condus la deschiderea primului centru de terapie in anul 1908. Dupa
Primul Razboi Mondial, Podebrady s-a transformat rapid intr-o
statiune de tratament si din 1926 s-a specializat pe tratarea
bolilor cardio-vasculare. Si-a castigat renumele nu numai in Cehia,
dar si peste hotare. Accesul se poate face din Praga atat cu masina
pe autostrada D11, cat si cu autobuzul sau cu trenul,
infrastructura fiind foarte bine dezvoltata. 1.2 Cadrul natural
1.2.1 Clima Este temperat-continentala, cu temperaturi cu
diferente n functie de unitatea de relief cu temperaturile aerului
variabile, cu 170 zile fara nghet, cu precipitatii repartizate
neuniform, cu vnturi din vest si nord-vest sau din sud, sud-est
precipitatiile variaza n functie de unitatile de relief; Vnturile
ntalnite aici bat dinspre nord-vest si vest sau din sud-est si
sud.
1.2.3 Resurse naturale ntregul se completeaza cu aurul verde -
padurile si vegetatia forestiera, ce coboara de pe culmile muntilor
n zona deluroasa, uneori chiar pna n cmpie, adapostind o fauna
diversa. Ca sistem biologic productiv, acestea furnizeaza materia
prima necesara industriei lemnului, constituie o importanta sursa
de energie si n acelasi timp au capacitatea de regularizare
atmosferica si hidrica a biosferei . Zacaminte de
hidrocarburi(titei si gaze de sonda), carbune(lignit), calcar, ape
minerale, sare, ghips, resurse hidroenergetice, paduri, fnete si
pasuni, dar nu n ultimul rnd, nu sunt de neglijat zacamintele de
uraniu din judet sursa energetica a viitorului, de titei si gaze
naturale, carbuni, minereuri nemetalifere materia prima a
industriilor specifice.
1.2.4 Flora si fauna Orasul Podebrady este situat in campiile
Boemiei, strabatut de raul Elba. Cu o altitudine de doar 190 m,
Podebrady se intinde de-a lungul celei mai calde zone ale Cehiei si
beneficiaza de un climat temperat continental foarte stabil.
Vegetatia este imbelsugata, orasul fiind inconjurat de paduri si
pajisti.
1.3 Cadrul socio-economic
Micul orasel cu aproximativ 13000 de locuitori traieste din si
pentru turism, in special cel de tratament. Industria balneara,
festivalurile traditionale de teatru si literatura, activitatile
sportive si cultura vasta si interesanta, transforma Podebardy
intr-un popular complex de relaxare cu o economie infloritoare.
2. Analiza potentialului turisticRegiunea Boemia Centrala abunda
de obiective turistice, majoritatea oraselor mandrindu-se cu
trecutul lor istoric. Putem enumera Castelul Karlstejn unul din
cele mai importante si cunoscute castele din Cehia construit intre
anii 1348-1365 de Imparatul roman Carol al IV-lea, orasul Kutna
Hora cu un ansamblu unic de arhitectura medieval si baroca, oras
devenit celebru datorita minelor de argint, Catedrala Sf. Barbara
patroana minierilor, apogee al goticului tarziu, Castelul Krivkolat
fondat in jurul anului 1230, Castelul Konopiste, construit initial
dupa modelul unui castel francez, refacut in stil renascentist si
baroc, Castelul Kokorin ridicat in prima jumatate al sec 14,
Manastirea Sazava, Castelul Cesky Sternberk, Orasul Mlada Boleslav
cu muzeul Skoda, care prezinta evolutia marcii de autoturisme, Tot
in categoria resurselor turistice ce trebuie vizitate se numara si
orasul Praga, supranumit Orasul Magic, Orasul de aur, Orasul celor
100 de turle, Parisul Estului, unde o plimbare pe jos echivaleaza
cu o plimbare printre secole. Praga este o marturie a stilului
gotic, baroc, renascentist si al artei modern, iar Podul de piatra
de peste raul Vltava Podul Carol a ramas una dintre cele mai mari
comori ale arhitecturii pragheze.Orasul Podebrady este bogat in
programe culturale cu o gama larga de festivaluri traditionale,
concerte, competitii de dans, baluri, seri de teatru si lectura cat
si activitati sportive. In centrul orasului amatorii de sporturi
pot alege dintre tenis, golf, patinaj, ciclism, alpinism,
echitatie, volei, baschet, fotbal, wind surfing, tir, fitness, inot
si pescuit.In prezent statiunea are un total de 600 de paturi
pentru pacienti si aproximativ 110 paturi de inchiriat, vizitatorii
fiind, in afara de cei cehi, din tari ca Germania, Rusia si din
tarile arabe. Ca structuri de cazare amintim hoteluri ca Libensky,
Libuse, G-Rex, Zamecek si Zimni Lazne toate oferind servicii de
alimetatie cu diverse diete (in numar de 9) pentru pacienti si
modalitati de tratament prin masaj, electro-tratament, inhalari,
injectii cu gaz, tratament termal, bai carbonice si masaje
subacvatice. Din complex mai fac parte si 3 pensiuni, Mir, Maj si
Purkyne.
Harta Complexului Balnear Podebrady
1 - Central Spa 2 - Spa Hotel Zmeek3 - Spa Hotel Libensk4 - Spa
Hotel Libue 5 - Spa Hotel G-Rex6 - Boarding-house Mr7 -
Boarding-house Mj8 - Boarding-house Purkyn 9 - Spa Hotel Radost10 -
Spa Hotel Alfa11 - Spa hotel Zimn lzn
3. Propuneri privind dezvoltarea turismului in statiunea Baile
FelixDaca, in ceea ce priveste statiunea Podebrady, nu prea mai
putem vorbi de dezvoltare, aceasta atingandu-si apogeul, in Romania
lucrurile stau putin diferit. Pentru a avea un potenial turistic
mai ridicat, Bile Felix ar trebui s dispun de un buget de
marketing, pentru a-i crea propriul brand, la fel cum i Romnia are
acum un brand de ar. Am sugera ca moto-ul s fie: Ambian, linite,
sntate, via, deoarece se potrivete oamenilor de toate vrstele. De
asemenea propunem promovarea brandului nou creat prin intermediul
targurilor internationale de turism astfel facand cunoscuta
statiunea potentialilor turisti, interesai de proprietatile
curative ale apelor termale din zona.
Avnd n vedere c staiunea are deja un site bine pus la punct, dup
o analiz mai atent, acesta ar trebui modernizat atat in ceea ce
priveste designul cat si in ceea ce priveste limbile in care este
disponibil. n primul rnd ar trebui s fie disponibil n mai multe
limbi i anume: Engleza (deoarece este o limb vorbit la nivel
internaional) Francez (deoarece este bine cunoscut la nivel
internaional) German, maghiar, italian, ucrainean, srb i rus,
deoarece sunt ri apropiate de Romnia, unele chiar la grani. i
deoarece unele fac parte din Uniunea European, este foarte uor
pentru turiti de a trece grania, folosindu-se doar de paaport. i
deci este i mai ieftin i mai comod. n al doilea rnd, ar trebui
insistat pe o anumit culoare in cadrul site-ului i pe mai multe
recomandri de hoteluri/pensiuni, n sensul indrumarii potentialilor
clienti. De exemplu, am putea avea hotelul Padi de 2 stele i
hotelul Vital de 3 stele pentru tineri. Hotelul Ami de 3 stele i
pensiunea Cory de 2 stele pentru vrstnici .a.m.d. De asemenea, pe
site nu apar integral toate serviciile. Se merge pe ideea c fiecare
hotel/pensiune ii promoveaz propriile servicii, ns nu se face un
tabel al lor, pentru a se vedea c nu exist numai ape cu proprieti
extraordinare, ci exist i medici buni de toate specializrile,
maseori renumii, precum i mncare specific, ce ar putea fi un alt
punct de atracie. n Bile Felix se mai merge i pe ideea c Romnii
sunt atrai de tot ce este strin, de la produse, la a vizita o ar
strin. Tot pe site ar putea s se specifice faptul c se organizeaz
des excursii n strintate, de exemplu n Budapesta sau n Viena.
Acesta ar fi un punct n plus pentru turismul intern. Pentru a intra
n sfera ideilor inovative, exist i un blog al staiunii:
http://bailefelix-spa.blogspot.com/ , unde sunt promovate
serviciile unitilor turistice din zon. O idee ar fi s se organizeze
un concurs printre bloggerii din toat ara i s se ofere 15 locuri
timp de o sptmn n care ctigtorii pltesc doar 25% din cazare i mas.
Astfel s-ar crea o ntreag reea i s-ar face cunoscut staiunea mult
mai repede. Promovarea Staiunii Bile Felix se realizeaz att prin
metode clasice, ct i prin metode moderne, inovatoare. Ca metode
clasice de promovare, sunt folosite n momentul prezent: un site cu
date exacte legate de staiune, proprietile apelor, cazare,
obiective turistice. Ar putea fi folosite i urmtoarele:
publicitatea prin intermediul ageniilor de turism din ar, prin
panouri publicitare cu imaginea staiunii plasate n centrul marilor
orae ale Romniei, prin mprirea de pliante i prin reclamele din
ziare. Ca metode moderne se recomand promovarea prin diverse
siteuri de turism a unui filmulet de prezentare a staiunii, sau
organizarea unui concurs pentru bloggerii mai renumii din ar, sau a
unui meeting al acestora la Bile Felix, unde vor beneficia de
reduceri substaniale. De asemenea se pot crea sli speciale pentru
conferine internaionale, sau naionale.
De asemenea, o metod bun att pentru promovarea intern, ct i
extern staiunii ar fi existena unui festival ce se ine o dat pe an,
unde localnicii i pot vinde produsele tradiionale, iar pe turiti
i-ar ncnta atmosfera. Considerm c cel mai indicat ar fi s se
realizeze un festival al langoului, deoarece este o mncare specific
zonei i se gsete i n mai multe sortimente. De asemenea, perioada
indicat ar fi la sfritul lui septembrie, deoarece atunci este
sfritul sezonului de var i este mai rcoare afar, iar turitii se pot
relaxa n voie, staiunea nefiind aa de aglomerat. Ca metode de
promovare n interiorul staiunii, i nu numai a fiecrui hotel n
parte, pe lng panoul mare cu harta zonei ce se gsete n mai multe
locuri ale staiunii, s-ar putea realiza alte panouri cu serviciile
auxiliare ce se ntlnesc n toat staiunea. De exemplu anunul cu
serviciul de masaj al unui maseor particular ce are sediul n
hotelul X va putea fi vizualizat nu numai la recepia hotelului
respectiv, ci i ntr-un loc special pentru aceste anunuri. Aceste
servicii ar putea fi grupate pe categorii. De exemplu un panou cu
serviciile de ape curative de la toate hotelurile, altul cu toi
maseorii din staiune, altul cu toate cabinetele medicale samd.
ConcluziiEste necesar conceperea unor planuri strategice de
dezvoltarea a turismului balnear, care s porneasc de la o viziune
interogatoare i s antreneze toi factorii implicai n dezvoltarea
acestuia. Atingerea unui astfel de obiectiv major necesit
realizarea unor obiective specifice cum sunt: creterea
competitivitii produsului turistic balnear, relansarea produsului
turistic balnear romnesc pe piaa local, regional, naional i chiar
internaional, modernizarea infrastructurii, perfecionarea cadrului
legislativ organizat necesar dezvoltrii turismului balnear
competitiv, perfecionarea pregtirii profesionale a forei de munc
care va lucra n turismul balnear, asigurarea condiiilor de
practicare a turismului balnear de ctre diferite categorii de
populaie, promovarea industriei turistice Considerm c n foarte
scurt timp deficienele pe care le are turismul balnear n momentul
de fa, se vor putea estompa, iar staiunile balneoclimaterice din
arealul studiat, vor reveni printre destinaiile europene
importante, care vor atrage un numr nsemnat de turiti. Singura
restricie va fi impus de competitivitatea destinaiilor nvecinate,
iar pentru ca staiunile din vestul Romniei s devin destinaii
competitive trebuie mbuntit managementul n domeniul turismului, pe
baza unor strategii coerente. Dezvoltarea turismului balnear i de
recreere, poate duce la o dezvoltare economic durabil a staiunilor
de interes general, dar i a localitilor rurale ce dispun de factori
balneari, datorit efectului multiplicator al acestei activiti. Odat
cu dezvoltarea turismului, crete presiunea antropic asupra mediului
nconjurtor i apar fenomene de degradare a acestuia. Natura
transformat de om i pierde din valenele sale recreative, ns ca o
compensaie a acestui fenomen, omul i-a diversificat zestrea
turistic producnd noi valori, nnobilndu-i ambientul odat cu
ridicarea standardului su de civilizaie. Stabilirea strategiei
turistice va avea n vedere elementele ce pot influena decizia
turistului n alegerea destinaiei sale. Condiiile factoriale, care
influeneaz turitii n alegerea locaiilor pentru petrecerea
concediilor sunt reprezantate de: resursele naturale (izvoare cu ap
mineral i termal, nmoluri teraputice, mofete, ali factori naturali
de cur balnear, climat, peisaj, cursuri de ap, lacuri, plaje,
situaie geografic, patrimoniu cultural, colecii de art, .a.),
resursele de capital i infrastructur (turismul are nevoie de
infrastructur dezvoltat, mijloace de transport moderne, condiii
corespunztoare de cazare, alimentaie i agrement, amenajri locale i
regionale, nivelul investiiilor din turism depinde de sursele
financiare pe care capitalul autohton sau internaional le aloc
dezvoltrii acestui sector) i resursele umane. Combinarea celor trei
grupe de factori formeaz baza poziiei concureniale a unei
destinaii. Poziia concurenial a unei destinaii este determinat n
mare msur de gradul su de specializare i de calitatea ofertanilor.
Calitatea produselor turistice este dat la rndul ei de calitatea
natural (condiiile mediului), calitatea material (echipamente
hoteliere, de servire a mesei, dotarea bazei de tratament, mijloce
de transport, evenimente culturale i sportive, spectacole, . a.) i
calitatea imaterial (serviciile, sistemul de informare a clienilor,
managementul firmei). O infrastructur adaptat i eficient este n
egal msur necesar pentru a evidenia avantajele naturale ale unui
loc (frumuseea i diversitatea peisajului, factorii climatici, aerul
.a.) nu sunt suficiente pentru atragerea vizitatorilor. Nu este
vorba numai de cile de comunicaie (aeroporturi, drumuri, ci ferate
i servicii publice), centrele turistice au nevoie i de alte tipuri
de infrastructur, n special n domeniul tratamentului, agrementului,
relaxrii i refacerii (culturii, sporturilor i spectacolelor),
cerine tot mai actuale pe piaa turistic balnear. Turismul balnear
este printre puinele forme de turism care valorific ntr-o mare msur
progresul tehnic att la nivelul echipamentelor medicale moderne
care sunt prioritare pentru dezvoltarea acestei forme de turism, ct
i la nivelul celorlalte categorii de echipamente (cazare,
alimentaie, agrement). Nealinierea dotrilor la noile tendine
manifestate pe plan mondial poate duce la izolarea unei zone
balneare, indiferent de calitatea resurselor naturale existente.
Cercetrile tiinifice contribuie la creterea eficienei tratamentelor
i la recunoaterea lor n lumea medical. Motivaia ngrijirii sntii
determin modificri n coninutul turismului balnear care devine mai
complex dect n cazul celorlalte forme de turism, fiind rezultatul
combinrii resurselor naturale (factori terapeutici), cu serviciile
turistice (transport, cazare, alimentaie, agrement) i cu
tratamentul balnear care devine serviciu de baz. Totodat, coninutul
i specificitatea turismului balnear impun particularizarea fiecruia
dintre serviciile turistice la cerinele turismului balnear,
ajungndu-se ca unele dintre ele s reprezinte chiar o continuare a
tratamentului. Infrastructura de cazare din staiunile
balneoclimaterice din vestul rii a cunoscut de-a lungul timpului o
dezvoltare sinuoas i sincopat. n prezent ar fi nevoie de
investitori care s construiasc sau s renoveze spaiile destinate
turismului balnear, respectnd strategiile unei dezvoltrii durabile,
pentru a rspunde solicitrilor turitilor i pentru a nu deteriora
calitatea factorilor de mediu. Oamenii trebuie s contientizeze i s
nvee faptul c mediul este un bun perisabil care se reface foarte
greu, iar afectarea profund a acestuia va conduce i la dereglarea
activitii sectorului turistic. Spaiile de cazare trebuie s asigure
pe lng condiiile de igien i confort optime i o serie de comoditi
care s-i uureze curantului ederea n camer. n acest sens
echipamentele hoteliere, prin dimensionarea spaiilor, construirea
unor holuri mai largi, existena unor dotri speciale n baie, a
lifturilor de tip sanatorial, a paturilor ergonomice i chiar a
modului de dispunere a mobilierului, trebuie s fie adaptate
sejurului ntr-o staiune balnear. Cercetri recente au artat c i
coloritul (cromoterapia), sonorizarea (meloterapia), mirosurile
(aromoterapia), iluminatul, pot contribui la reuita tratamentului.
Pentru a putea rspunde ntr-o ct mai mare msur diverselor solicitri
ale clientelei, este important ca unitatea de cazare s ofere o gam
larg de servicii complementare adaptate nevoilor acestui segment.
Bazei de alimentaiei i revine un rol important n efectuarea cu
succes a tratamentelor, ea poate reprezenta fie o prelungire a
tratamentului (fiecrui tip de afeciune fiindu-i recomandat un
anumit regim alimentar), fie o modalitate de tratament n sine:
dietoterapia. Alimentaiei i se pot asocia o serie de sfaturi
nutriioniste care vizeaz educaia n scopul asigurrii unei viei
sntoase. Deintorii stabilimentelor de alimentaie public ar trebui s
in cont att de cele enumerate mai sus, dar i de oferirea unor
servicii ireproabile celor turitilor. Agrementul pn n prezent nu
reprezint un serviciu de baz n cazul turismului balnear. Importana
sa tinde s devin din ce n ce mai mare odat cu modificrile
nregistrate n structura cererii turitilor. Astfel, curanii manifest
tot mai intens pentru nevoia de a nu mai fi tratai ca bolnavi, ci
ca turiti, aceasta cu att mai mult cu ct efectuarea tratamentelor
nu ocup dect jumtate de zi. Trebuie precizat c o component
indisolubil a curei balneare o reprezint detaarea de cotidian, de
problemele vieii de zi cu zi, la aceasta contribuind n mod
semnificativ agrementul cu toate componentele sale. n urma
studiilor de specialitate, cercettorii au evideniat rolul
terapeutic al agrementului ca adjuvant al curei balneare, fiind
chiar o etap a tratamentului, ce trebuie efectuat sub control
medical. Problema dezvoltrii agrementului se pune tot mai acut n
cazul turismului de sntate al crui slogan este punerea n form
(fitness), pentru c anumite forme de agrement reprezint chiar
motivaia deplasrii, iar de modul n care acesta este conceput i
realizat, depinde i aprecierea general a staiunii. n conformitate
cu cerinele pieei internaionale n staiuni ar trebui s se dezvolte i
s se modernizeze baza de agrement, cu scopul atragerii turitilor
dornici de relaxare, refacere i recreere. Deplasarea interesului
spre ntreinerea i meninerea sntii populaiei active, pentru
prevenirea mbolnvirilor, reducerea cheltuielilor asigurrilor de
sntate i pentru dezvoltarea sectorului de ntreinere este una dintre
soluiile turismului balnear. Transporturile turistice, pe lng
contribuia pe care o au la valorificarea ofertei balneare i n
alegerea destinaiei cltoriei, se confrunt, n cazul turismului
balnear cu o serie de probleme de organizare, determinate att de
necesitatea asigurrii unui confort suplimentar pentru a nu agrava
starea de boal a curanilor i cu necesitatea adaptrii mijloacelor de
transport la cerinele diferitelor segmente de clientel, ct i cu
nevoia de a pstra nealterat calitatea factorilor de mediu, condiie
obligatorie n cazul turismului balnear. n prezent, att
infrastructura, ct i mijloacele de transport necesit renovri i
modernizri la standarde europene. De aceea se impune tot mai
pregnant tendina de a utiliza n staiunile balneare numai mijloace
de transport nepoluante, (celelalte putnd fi lsate n parcrile
special amenajate de la intrrile n staiuni), refacerea drumurilor
din staiuni, dar mai ales modernizarea cilor de acces spre acestea.
S-a constatat c n ultimii patru ani pe fondul relansrii creterii
economice i a finalizrii procesului de privatizare, dup perioade de
stagnare i criz, potenialul extraordinar pe care ara noastr l are n
domeniul balnear a renceput s fie pus n valoare. Valoarea deosebit
a potenialului turistic balnear din partea de vest a rii, conferit
de diversitatea, volumul i valoarea terapeutic a substanelor
minerale terapeutice pe de o parte i tendinele manifestate pe piaa
turistic internaional ca urmare a dezvoltrii turismului de sntate
pe de alt parte, ofer posibilitatea ca n condiiile unei strategii
adecvate, turismul balnear s devin unul dintre punctele forte ale
turismului romnesc care s i confere acestuia ansa relansrii pe piaa
turistic internaional.