UNIUNEA EUROPEANĂ Fondul Social European GUVERNUL ROMÂNIEI Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice Inovaţie în administraţie Programul Operaţional "Dezvoltarea Capacităţii Administrative" Proiect : „Îmbunătăţirea capacităţii instituţionale, de evaluare şi formulare de politici macroeconomice în domeniul convergenţei economice cu UE a Comisiei Naţionale de Prognoză” - Cod SMIS 27153 ACTIVITATEA DE ELABORARE A STUDIILOR Gheorghe Oprescu – CEROPE Coordonator ştiinţific Bucureşti, 20 martie 2013
61
Embed
Proiect : „Îmbunătăţirea capacităţii instituţionale, de ... FINALA_GO.pdf: „Îmbunătăţirea capacităţii instituţionale, de evaluare şi formulare de politici macroeconomice
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
UNIUNEA EUROPEANĂ Fondul Social European
GUVERNUL ROMÂNIEI Ministerul Dezvoltarii Regionale si
Administratiei Publice
Inovaţie în administraţie Programul Operaţional
"Dezvoltarea Capacităţii Administrative"
Proiect
: „Îmbunătăţirea capacităţii instituţionale, de evaluare şi formulare de politici macroeconomice în domeniul convergenţei economice cu UE a Comisiei Naţionale de
Prognoză”
-
Cod SMIS 27153
ACTIVITATEA DE ELABORARE A STUDIILOR
Gheorghe Oprescu
–
CEROPE Coordonator
ştiinţific
Bucureşti, 20 martie
2013
-
Creşterea economică-
Strategia “Europa 2020”
(dezvoltare sustenabilă,
inteligentă, inclusivă)-
Comparaţii cu alte SM
-
Prognoze, modele-
Indicatori de rezultat
-
Politici publice
Caracteristici
comune
Page 2
Tematici macro
Page 3
4. Revizuirea
bugetului comunitar – priorităţile României
•
Priorităţi, scenarii alternative, plusuri şi minusuri – instrumente, măsuri, politici
•
Subiecte variate –
buget european, buget naţional, politică agricolă, politică de coeziune, investiţii în energie şi în C&D, negocieri, poziţii probabile ale altor SM
•
Metodologie – abordarea principială vs. abordarea pragmatică (limitări impuse de criză şi de poziţii divergente între SM)
Page 4
4. Revizuirea
bugetului comunitar –
poziţia României
A/ Reforma veniturilor (eliminarea exceptărilor, renunţarea la actuala resursă bazată pe TVA):-
extinderea resursei bazate pe VNB
-
o taxă nouă bazată pe TVA-
taxa pe energie (creştere accize la combustibili)
-
taxa pe transporturi aeriene (taxă pe decolare, taxă pe zbor)
-
taxa pe activităţi financiare-
taxa pe tranzacţii financiare
Page 5
4. Revizuirea
bugetului comunitar – priorităţile României
B/ Reforma cheltuielilor:-
plafonarea bugetului alocat fiecărui stat (2,5% din VNB, PIB) –
RO poziţie slabă de negociere
-
alocări sporite pentru “regiunile de tranziţie”
(PIB/loc. 75- 90% din media UE) şi pentru “regiunile mai dezvoltate”
(peste 90%)-
alocări mai mari din Fondul de coeziune pentru statele sărace cu populaţie şi suprafaţă mari (RO avantajată)
-
introducerea unui Cadru Strategic Comun
–
guvernele vor semna Programe de Parteneriat
Page 6
4. Revizuirea
bugetului comunitar – priorităţile României
•Legături cu alte studii: investiţii în energie, reducerea emisiilor de gaze, IMM inovative, C&D, consolidarea exploataţiilor agricole
Page 7
4. Revizuirea
bugetului comunitar –
impactul absorbţiei
•Rol important: PTF (S11), fondurile structurale şi de coeziune, calitatea investiţiilor (către sectoarele de bunuri comercializabile
S10)
•Fondurile pentru agricultură – cu o absorbţie 60-80%, eliminarea deficitului comercial la produse agroalimentare
bugetului comunitar – propuneri de politici/poziţii
de negociere
PAC:•
Respingerea plafonării plăţilor
•
Respingerea ecologizării plăţilor directe•
Acceptarea unei convergenţe incomplete a plăţilor directe (în schimbul unei flexibilităţi mai mari în stabilirea pe plan naţional a condiţionalităţilor)
•
Dublarea primei pentru vânzarea terenurilor (S9)•
Descurajarea nelucrării terenurilor (impozit pentru intravilan şi la persoanele fizice)
•
Program pilot pentru apă şi canalizare, în funcţie de disponibilitatea de a plătiPage 10
4. Revizuirea
bugetului comunitar – propuneri de politici/poziţii
de negociere
Energie
(S7)-
Liberalizarea
preţurilor la gaze-
Asigurarea posibilităţii ca operatorii naţionali să-şi constituie resurse de investiţii (revenirea la OG 64/2001 –
50% din profit la stat)
Cercetare
(S6)-
Creşterea deducerii suplimentare pentru cheltuielile eligibile şi admiterea amortizării integrale, la data achiziţiei, în cazul echipamentelor pentru cercetare
-
Top 50 de proiecte de cercetare –
PPP (statul 75%)
Page 11
10. Comerţul
exterior –
problema convergenţei reale
•Convergenţa (UE15, UE10) –
rezultate ambigue, funcţie de ipotezele şi metodologiile
utilizate:
-
Indicatori
referitori la eficienţă:- PIB/locuitor, productivitate –
•IMM pot contribui la creşterea PIB cu 0,5%-1% anual
•PIB este foarte senzitiv la:-
evoluţia VAB a IMM din comerţ şi industrie şi puţin senzitiv la evoluţia din servicii
-
evoluţia VAB din întreprinderile mijlocii (dimensiunea contează)
•Exporturile sunt senzitive la evoluţia exporturilor IMM din industrie şi servicii
•O creştere economică sănătoasă a IMM –
în special în zona industrie şi serviciiPage 24
3. IMM şi creşterea economică
•Problemele sectorului IMM în RO:
- masa critică (densitatea la 1000 loc mult sub media europeană)- dimensiune (micro şi mici – peste media europeană)-
structura sectorială
(majoritatea –
comerţ)-
rezilienţă (reacţia la criză şi rata de supravieţuire)
•
Rolul important al firmelor cu creştere rapidă şi al “gazelelor”
Page 25
3. IMM şi creşterea economică, politici
• Crearea unui ecosistem favorizant
IMM-urilor
(S6):
- Educaţie antreprenorială
– masa critică- Stimularea creşterii firmei –
dimensiunea-
Dezvoltarea lanţurilor de valoare în industrie şi servicii –
structura sectorială
- Asistenţă şi ghidare a firmelor noi –
rezilienţa
* Deci: politici, piaţă, structuri de sprijin, mentalitate, educaţie, infrastructuri etc.
Page 26
3. IMM şi creşterea economică, politici
•
Promovarea şi protejarea firmelor cu creştere rapidă (şi a “gazelelor”)
-
sprijin pentru formare şi dobândirea de competenţe (Economia, Munca, Educaţia)
-
sprijin pentru inovare (posibil în contextul regulilor UE privind ajutorul de stat)
-
sprijin pentru finanţare
Page 27
3. IMM şi creşterea economică, politici
•
Îmbunătăţirea metodologiei prognozei privind contribuţia IMM la creşterea economică
-
realizarea unei cercetări statistice trimestriale (inclusiv pentru avertizarea timpurie)
- obţinerea de date referitoare la capitalul uman, capitalul intelectual, investiţii în C/D
- estimarea permanentă a unor modele cu componentă autoregresivă
privind tendinţa de evoluţie a sectorului- ultima oră –
Portalul IMM-urilor
(din sept. 2013)
Page 28
6. C&D –
rolul
sectorului
privat
•
Dominantă –
inovarea nontehnologică
(organizaţională sau de marketing), faţă de cea tehnologică (de produs
sau proces)•
Scădere continuă a personalului angajat
•
Proces de decapitalizare•
Criza –
influenţă mai puternică asupra fondurilor
publice destinate CDI•
Creşterea ponderii finanţării din surse externe
•
Cooperare slabă cu mediul academic•
RO –
divergenţă continuă faţă de media UE
Page 29
6. C&D –
rolul
sectorului
privat
•
RO –
cheltuielile publice de CDI -
efecte slabe asupra profitabilităţii, eficienţei sau productivităţii
•
Cheltuielile private de CDI –
influenţă semnificativă asupra cifrei de afaceri şi productivităţii, dar nu şi asupra profitabilităţii
•
Ţinta de 2% din PIB în 2020 –
imposibil de atins (S11)
Page 30
6. C&D –
rolul
sectorului
privat, politici
A/ Politici
la nivel de sistem
1.
Elaborarea unei politici pe termen mediu şi lung de inovare în sectorul privat
-
sprijinirea transferului tehnologic-
protejarea proprietăţii intelectuale-
climat favorabil de afaceri –
(S3) –
“Ecosistem antreprenorial”
2. Politica de inovare – politică prioritară
Page 31
6. C&D –
rolul
sectorului
privat, politici
B/ Politici
cu caracter financiar
3. Creşterea alocărilor bugetare pentru CDI4. Resurse financiare pentru menţinerea sau atragerea în ţară a
tinerilor cercetători5. Sprijin financiar pentru sectorul privat în mod continuu, cu
accesare imediată şi facilă
Page 32
6. C&D –
rolul
sectorului
privat, politici
C/ Politici
vizând cadrul de reglementare
6. Revizuirea Legii brevetelor7. Facilităţi pentru cei care angajează personal pentru CDI8. Organizarea de programe de studii de masterat/doctorat
în
parteneriat
cu firme private
9. Acces liber şi coerent la datele guvernamentale privind sectorul CDI
Page 33
Tematici sectoriale
Page 34
8. Politică industrială – modificări structurale
•
Reindustrializarea
–
necesitate pentru schimbarea tiparului de creştere economică
•
Reindustrializarea
–
în consonanţă cu obiectivele Strategiei Europa 2020, cu accent pe:•
industriile inovative
(S6)•
industriile ecologice (S2)
Page 35
8. Politică industrială – modificări structurale
•
RO –
2000-2009, evoluţii pozitive: creşterea productivităţii, reducerea costurilor unitare, creşterea exporturilor şi a cotei pe piaţa mondială
•
Totuşi, nu suficient pentru a imprima o tendinţă de creştere pe termen lung pentru industria prelucrătoare în ansamblu
Page 36
8. Politică industrială – modificări structurale
•
Concentrare a forţei de muncă şi a cifrei de afaceri într-un număr restrâns de sectoare, cu grad mai redus de nivel tehnologic
•
Productivitatea –
mult sub media UE
•
Integrarea în reţele regionale de producţie
Page 37
8. Politică industrială – modificări structurale
• Pe TL (2020), modificări structurale în favoarea ramurilor:-
legate de alimentaţie şi îmbrăcăminte (alimentară, fabricarea băuturilor, încălţăminte, articole de voiaj şi marochinărie etc.)
-
bazate pe inovaţie (produse şi preparate farmaceutice, echipamente electrice, autovehicule de transport, produse chimice etc.)
- care asigură o dezvoltare bazată pe principii ecologice (colectarea şi eliminarea deşeurilor, recuperarea materialelor reciclabile
etc.)
Page 38
8. Politică industrială – modificări structurale, politici
A/ Dimensiunea economică
-
sprijin în principal nefinanciar, dar discriminatoriu:-
comunicarea cât mai bună-
asigurarea predictibilităţii-
stabilirea şi ierarhizarea priorităţilor, sprijinirea finanţării, în caz de nevoie
-
fluidizarea circuitului inovaţiei către piaţă (S6)-
relaţie mai strânsă între mediul privat şi universităţi-
universităţile –
domenii de competenţe, ofertă de cercetare
Page 39
8. Politică industrială – modificări structurale, politici
B/ Dimensiunea instituţională
-
instituţie independentă cu rol de evaluare a politicilor industriale (S11) –
evaluarea potenţialului de dezvoltare,
identificarea tendinţelor pe plan european etc.
-
centre de promovare industrială regională - dialog şi parteneriat
regional –
platforme de schimb de informaţii şi
contacte, conceperea de planuri comune de cooperare regională, cercetări de piaţă etc.)
Page 40
9. Consolidarea
exploataţiilor agricole
•
Au lipsit politicile destinate consolidării (cu excepţia rentei viagere – insuficient promovată şi nu pe TL). În plus:
-
finalizare târzie a retrocedărilor
-
costuri ridicate ale încadastrării
terenurilor
-
lipsa capitalului de lucru şi a infrastructurii
-
vârsta înaintată a celor puşi în posesie
- mentalităţi, lipsa de informaţie
Page 41
9. Consolidarea
exploataţiilor agricole
•
În condiţiile viitoarei PAC:
-
Schimbarea structurii exploataţiilor în favoarea celor între 10-100 ha
- Stimularea investiţiilor în proiecte de infrastructură privată: stocare, răcire, ambalare etc.
- Conceperea unor mari proiecte de infrastructură (irigaţii) – până în 2014, pentru a permite finanţare şi din fondurile structurale de coeziune (conectarea utilizatorilor de apă la sistem)
Page 42
9. Consolidarea
exploataţiilor agricole
•
Crearea de fonduri mutuale (protejarea veniturilor fermierilor, în condiţiile unei volatilităţi ridicate)
•
Sprijinirea accesului la finanţare bancară şi la asigurări (fonduri de garantare)
•
Crearea unui fond de asigurări (cu finanţare mixtă), din care să se acopere diferenţa de venit
faţă de media
ultimilor 5 ani •
Sprijinirea parteneriatelor
cercetare –
asociaţii de
producători –
în scopul inovării•
Camerele agricole –
servicii de consultanţă şi extensie
Page 43
9. Consolidarea
exploataţiilor agricole, politici
A/ Plăţi anuale pentru cei care participă la Schema micilor fermieri
şi care îşi transferă definitiv exploataţia altui fermier – implică poziţie activă a RO în negocierile privind menţinerea acestor prevederi (S4)
B/ Introducerea
unei scheme de ieşire din agricultură pentru
fermierii peste 65 de ani, cu exploataţii între 3-10 ha, care primesc plăţi directe (înregistraţi la APIA) –
200 Euro, de la
buget, timp de 5 ani
Page 44
9. Consolidarea
exploataţiilor agricole, politici
C/ Înfiinţarea unui oficiu de amenajare rurală:-
implementarea unor planuri de comasare a parcelelor – programe voluntare de schimb de parcele, măsurători cadastrale etc.
-
intervenţii pe piaţa funciară pentru orientarea structurii fermelor –
drept de preempţiune, facilitarea găsirii de destinatari ai terenurilor transferate prin măsurile A şi B
D/Subvenţionarea
costurilor cadastrale şi reducerea
sau eliminarea taxelor la tranzacţiile care duc la comasări
Page 45
7. Investiţii în sectorul energetic
•
Necesar de investiţii:-
2012 –
2015 –
1,8 mld. €
-
2016 –
2020 –
7 mld. €-
2021 –
2025 –
9 mld. €
•
Efect: aport la creşterea VAB (2012-2020): +(0,16%–2,16%); PIB –
4,6%
•
Impact anual asupra inflaţiei (numai investiţii): +(0,25-1,22%)•
Impact suplimentar –
creşterea preţurilor combustibililor
Page 46
7. Investiţii în sectorul energetic, politici
A/ Cadru legislativ şi de reglementare care să favorizeze atragerea de investiţii private
-
PPP –
prin management privat sau privatizare în sectorul de
generare-
Reducerea schemelor de ajutor pentru regenerabile, prea
generoase în comparaţie cu alte ţări
–
problema
credibilităţii
-
Programul energetic nuclear (unităţile 3 şi 4 – după 2020)
-
Organism de supraveghere a tranzacţiilor –
separat de
autoritatea de reglementare
Page 47
7. Investiţii în sectorul energetic, politici
B/ Strategia energetică, unită cu cea de mediu – aprobată ca lege
C/ Rezolvarea problemei suportabilităţii
facturii de energie la consumatorul casnic-
creşterea preţurilor la toate formele de energie – combustibili, energie electrică, energie termică
D/ Înfiinţarea unei autorităţi naţionale privind “Energetica urbană şi rurală”
E/ Implementarea unei scheme de obligaţii pentru furnizorii şi distribuitorii de energie
Page 48
2. Reducerea
emisiilor
de gaze
•
Strategia UE 3 x 20%•
Sectoare producătoare de emisii: energia (75% - 80%), industrie, agricultură, transporturi
•
Emisii RO 2010: -52% faţă de 1990•
Deci, RO –
eventuale probleme în respectarea ţintelor
UE doar pe TM şi TL•
“Costul”
reducerii: eventuala limitare a creşterii PIB
•
În plus: regenerabile, nuclear, gaz (generare) şi creşterea eficienţei energetice (consum)
Page 49
2. Reducerea
emisiilor
de gaze
Dar:
•
posibilitatea impunerii unei taxe asupra tuturor emisiilor
•
2020 – posibilă saturare în extinderea energiilor regenarabile
–
investiţii în reţele inteligente
•
2050 –
ţinte de reducere de 90% -
pornirea unor programe de împăduriri
Page 50
2. Reducerea
emisiilor
de gaze, politici
A/ În sectorul energetic-
păstrarea sistemului de certificate verzi
-
începerea investiţiilor în reţele-
unităţile 3 şi 4 de la Cernavodă
-
eficientizarea
consumului rezidenţial-
creşterea eficienţei în transporturi şi industrie
Page 51
2. Reducerea
emisiilor
de gaze, politici
B/ În agricultură
-
corelarea strategiei actuale de împăduriri cu obiectivele privind reducerea de emisii
-
introducerea certificatelor de emisie din împăduriri în circuitul de comerţ
cu certificate
Page 52
2. Reducerea
emisiilor
de gaze, politici
C/ În finanţare
-
elaborarea unor proiecte integrate şi modulare, la nivelul oraşelor mici/medii, vizând izolarea clădirilor, energiile alternative, eficienţa consumului rezidenţial, măsuri instituţionale privind administraţia locală
Page 53
2. Reducerea
emisiilor
de gaze, politici
D/ Întărirea capacităţii de analiză şi raportare a emisiilor
-
urmărirea
evoluţiei emisiilor, prognoze privind impactul reducerii
acestora, identificarea oportunităţilor de investiţii, analiza aspectelor de preţ, competitivitate etc.
Page 54
Tematici privind factorii de producţie
Page 55
1. Piaţa muncii –
problema subocupării, probleme structurale
•
UE –
corelaţii pozitive între ponderea serviciilor (în PIB şi populaţia ocupată) şi PIB/locuitor
şi negative în cazul
industriei şi agriculturii
•
RO, probleme de structură: ultimul loc la populaţia ocupată în servicii (40,8%), primul loc la ponderea
populaţiei ocupate în agricultură (30%) –
eficienţă scăzută
•
Ţinte 2020: UE –
75%, RO –
70% (2010–58,8%)
Page 56
1. Piaţa muncii, politici
A/ Creşterea gradului de ocupare-
modernizarea sectorului agricol şi extinderea activităţilor economice în mediul rural
-
stimularea prelungirii vieţii active
-
flexibilizarea
cadrului legal
B/ Creşterea ocupării în rândul tinerilor-
stimularea angajatorilor –
absolvenţi
-
ucenicie la locul de muncă
-
stimulente pentru contracte pe perioadă nedeterminată
-
sprijin pentru crearea de microîntreprinderi
Page 57
1. Piaţa muncii, politici
C/ Creşterea capitalului uman (2020 –
26,7% absolvenţi de înv. sup. în grupa 30-34 ani)
-
programe în învăţământul superior
-
burse doctorale şi postdoctorale
-
crearea bazei de date electronice la nivel naţional pentru toţi studenţii
-
monitorizarea inserţiei pe piaţa muncii
-
creşterea cifrelor de şcolarizare pentru studiile de licenţă
-
restructurarea înv. sup. –
reducerea nr. de programe şi
creşterea nr. de studenţi/program
Page 58
1. Piaţa muncii, politici
D/ Stimularea transferului forţei de muncă din agricultură-
cursuri de calificare, îndeosebi pentru tineri
-
investiţii în infrastructură
-
încurajarea IMM
E/ Reducerea şomajului în rândul tinerilor (15-24 ani)
Page 59
5. Sustenabilitatea
sistemului
de pensii
•
Creşterea
speranţei de viaţă•
Scăderea natalităţii
•
Creşterea migraţiei•
Pensionări anticipate sau datorate încadrării în grupe de muncă
•
Pensii de invaliditate fără bază legală•
Prognoze RO 2060 -
“catastrofă demografică”
•
Rata de dependenţă a vârstnicilor: 2010=32%, 2060=109%
Page 60
5. Sustenabilitatea
sistemului
de pensii, politici
A/ Înăsprirea condiţiilor şi criteriilor de pensionare anticipată şi pentru invaliditate
B/ Instituirea unui sistem contributiv al pensiilor pentru agricultori
C/ Prelungirea vieţii active a celor care îndeplinesc vârsta de pensionare
D/ Întărirea capacităţii C.N.P. de a elabora politici şi prognoze
E/ Întărirea mecanismelor de reducere a pierderilor cauzate de erori, fraudă şi corupţie