8/10/2019 Proect Inlay.overlay
1/30
Preparatii intracoronare: preparatii
pentru incrustatiile ocluzale
Preparaiile intracoronare realizate n vedereaconfectionrii unor incrustaii sunt indicate ntratamentul leziunilor coronare pentru restaurarea
morfologiei si funciei afectate de procese carioasesau fracturi. Ele reprezint o altemativ a obturaiilorplastice, dar au i unele indicaii specific protetice.
8/10/2019 Proect Inlay.overlay
2/30
Restaurarile cu ajutorul incrustaiilor presupun odeosebit acuratee in toate fazele clinice si tehnice.Orice eroare, de la prepararea cavitii i pn la
cimentare poate compromite actul terapeutic.Incrustaiile nu tolereaz aproximaiile. Insuccesele siimperfectiunile sunt mai evidente decat la obturatiileplastice.
8/10/2019 Proect Inlay.overlay
3/30
Premergator unei preparaii pentru o incrustaie, examenul local,diagnosticul i modul de tratament sunt decisive. Astfel o serie defactori pot influenta preparaia:
- lungimea coroanei clinice; - particularitatile morfologice ale suprafetei ocluzale, ale
suprafetelor proximale, vestibulare si orale; - poziia dintelui in arcad; - raporturile ocluzale cu dinii antagoniti, - raporturile cu dinii vecini; - relaiile cu esuturile moi parodontale; - statusul parodontal; - extinderea si localizarea leziunii carioase; - probleme legate de fizionomie; - vitalitatea pulpei.
8/10/2019 Proect Inlay.overlay
4/30
Examenul radiografic completeaza examenulclinic, oferind relatii suplimentare cu privire laraporturile procesului carios cu camera
pulpara, marimea camerei pulpare, stareaparodontiului de sustinere.
8/10/2019 Proect Inlay.overlay
5/30
Pe baza datelor culese se stabilestediagnosticul ce se refera la topografia leziunii,intinderea m suprafata si profunzime, starea
pulpei etc. Coroborand datele culese laexamenul dintelui cu statusul bucal sestabileste indicatia de tratament, legata de
obiectivele urmarite, tehnicile ce se vor folosi,tipul si modalitatea concreta de preparare.
8/10/2019 Proect Inlay.overlay
6/30
CONCEPTE DE BAZA IN PREPARAREA
CAVITATILOR PENTRU INLAYDe la inceput trebuie sa precizam ca preparatiile pentru
incrustatii difera n functie de tipul si materialul din careacestea sunt elaborate.
Diversificarea preparatiilor pentru receptarea unei incrustatii
s-a facut in paralel cu lansarea unor materiale si tehnologiinoi. Un composit-inlay' sau o incrustatie integralceramica care se fixeaza printr-un procedeu de gravaj aciddublu' necesita un alt tip de preparatie decat o incrustatiemetalica.
Initial se vor prezenta etapele de preparare ale dintilor pentrurealizarea incrustatiilor, dupa criteriul topografic si, ulteriordupa materialul din care sunt confectionate.
8/10/2019 Proect Inlay.overlay
7/30
Spre deosebire de obturatii, care se insera n stare plastica in cavitatiretentive, incrustatiile se confectioneaza in laborator si sunt cimentate ncavitatea preparata.
Particularitatile restaurarilor rigide fata de cele plastice impun unelediferentieri in prepararea cavitatilor la nivelul peretilor si marginilor,pentru a realiza forma de retentie si inchiderea marginala.
Cavitatile pentru inlay se prepara cu pereti divergenti dinspre centru spre
exterior
Unghiul de divergenta (b) al peretilor
cavitatii preparate pentru incrustatii.
Bisectoarea unghiului reprezinta axa
de insertie. Fiecare din pereti descrie un
unghi (a) cu axa de insertie
8/10/2019 Proect Inlay.overlay
8/30
Aceasta forma este o conditie fundamentala pentru indepartareamachetei de ceara (amprentei) si inserarea restaurarii rigide.Peretii axiali vor forma cu seul cavitatii un unghi obtuz,
asigurand o divergenta de 5-6. Acest unghi de divergenta,apropiat de paralelism, asigura retentia restaurarii in cavitatesi n acelasi timp faciliteaza insertia ei. Unghiul de divergentanu va depasi 10. Conform principiilor biomecanice, pierderearetentivitatii este disproportionat de mare cu fiecare grad de
crestere a unghiului de divergenta.
Pe langa unghiul redus de divergenta, in retentie intervine silungimea peretilor cavitii. n cavitatile superficialedivergenta peretilor va fi minima, pentru a imbunatati forma
de retentie si rezistenta. La cavitatile profunde divergentaperetilor va fi mai mare pentru a usura inserarea siadaptarea incrustatiei in cavitate. Aceste variabile sunt legatede rolul frictiunii in retentie.
8/10/2019 Proect Inlay.overlay
9/30
Frictiunea se realizeaza intre peretii cavitatii si metal (retentieintracoronara) sau intre metal si peretii preparatiei (retentieextracoronara), cum se intampla in prepararile slice' lacavitatile de clasa a II-a. Atat retentia intracoronara cat si ceaextracoronara variaza in functie de unghiul de divergenta sisuprafata de contact la nivelul peretilor. Indiferent de unghiulformat divergenta peretilor trebuie sa fie vizibila cu ochiulliber. Tendinta de a prepara pereti paraleli, pe langa faptul ca nu
este justificata, creaza dificultati. Adaptarea inrustatiei este multmai greoaie si exista riscul fracturarii peretilor.
Toate muchiile marginale (unghiul format intre peretii cavitatii sisuprafata dentara) trebuie bizotate. Incrustatia nu trebuie safacaj onctiune cap la cap' cu zona periferica, deoarece exista
riscul dizolvarii cimentului m fluidul bucal. Aparitia unui hiatusintre incmstatie si peretii cavitatii poate duce la aparitia de cariisecundare si pune sub semnul intrebarii evolutia in timp arestaurarii.
8/10/2019 Proect Inlay.overlay
10/30
Bizotarea smaltului se face in unghi de35^15pe osuprafata de 0,5-l mm, cuprinzand jumatate dingrosimea lui.Prin bizotare (inclusiv la pragulgingival) inchiderea marginala se imbunatateste
pe doua cai:1. suprapunerea a doua suprafete conformate in
inclinat;2. marginea subtire de metal, care prezinta
rezistenta si maleabilitate, poate fi brunisataperfectand inchiderea marginala si protejandastfel stratul de ciment.
8/10/2019 Proect Inlay.overlay
11/30
Finisarea marginilor de smalt si a peretilorcavitatii are o importanta mai mare decat laobturatiile plastice. Adaptarea marginala
corecta si retentia frictionala nu se pot realizadecat atunci cand suprafata machetata sauamprentata este neteda.
8/10/2019 Proect Inlay.overlay
12/30
PREPARATII PENTRU INCRUSTATIILE
OCLUZALE
Prepararea cavitatilor ocluzale pentruincmstatiile metalice nu se deosebeste multde cele pentru obturatii plastice m ceea ce
priveste conturul marginal, forma derezistenta si exereza dentinei ramolite. Vor fiilustrate doar deosebirile: conformarea
peretilor cavitatii si a unghiului dintre pereti sisuprafata dintelui (muchia marginala).
8/10/2019 Proect Inlay.overlay
13/30
8/10/2019 Proect Inlay.overlay
14/30
Unghiul muchiei marginale:unghiul format de peretii cavitatii cusuprafata dintelui este de obicei de 90-95. Se bizoteaza un unghi de45. Bizoul va cuprinde jumatate din grosimea smaltului
Prepararea cavitatii ocluzale se realizeaza cu o frezacilindro-conica aplicand-o initial la nivelul unei fosete de pesuprafata ocluzal.
Dupa ce s-a inceput excizia, operatiunea se continua de-alungul santului, Central al suprafeei ocluzale. Se includ apoin preparare toate anturile existente la nivelul suprafeteiocluzale, realizand cavitatea cu o adancime de aproximativ1,5 mm si o latime de aproximativ 1 mm. Se va evita lezarea
crestelor marginale. Apoi se va netezi peretele pulpar.
Frez cilindro-conic
8/10/2019 Proect Inlay.overlay
15/30
Extensiile moderate de la nivelul santurilor vestibulare si orale, cat siaspectul specific de coada de randunica' la capatul mezial, respectiv
distal al cavitatii preparate sunt relevate in figura a. Urmeaza apoi
bizotarea muchiei marginale cu un instrument diamantat in forma deflacara si finisarea cu o freza din carbura de tungsten de aceeasiforma.(b)
Etape ale prepararii unei cavitati pentru o incrustatie ocluzala:
a- prepararea cavitatii ocluzale; b - prepararea bizoului ocluzal
a b
8/10/2019 Proect Inlay.overlay
16/30
Aceasta schem reprezinta schema unei preparari pentm oincmstatie metalica ocluzala pe un molar mandibular cu
mentionarea functiilor biomecanice indeplinite
Schema prepararii cavitatii pentru incrustatie ocluzala1. Bizou ocluzal: integritate marginala.2. Perete vertical: retentie si stabilitate.
3. Perete pulpar: rezistenta.
8/10/2019 Proect Inlay.overlay
17/30
PREPARATII PENTRU INCRUSTATIILE
PROXIMO - OCLUZALE
Inrustatiile proximo-ocluzale se indica lapremolari saumolarice prezintacarii de marime redusa sau obturatiianterioarecare reclama o restaurare ce cuprinde douasuprafete: meziala si ocluzalasaudistala siocluzala.Incrustatia se confectioneaza din materiale
mai rezistente (aliaje, ceramica, mai rar materialecompozite).
8/10/2019 Proect Inlay.overlay
18/30
Prepararea cavitatilor ocluzale pentru inlay nu se deosebeste deprepararile pentru obturatii plastice m ceea ce priveste conturulmarginal, forma de rezistenta si exereza dentinei ramolite.Deosebirile se refera la conformarea peretilor cavitatii si a unghiuluidintre pereti si suprafata dintelui (muchia marginala).
Peretii axiali vor forma cu seul cavitatii un unghi obtuz, asigurand o
divergenta de 5-6. Unghiul format de peretele cavitatii cu suprafata
dintelui este de obicei de 90-95. Se bizoteaza un unghi de 45.
8/10/2019 Proect Inlay.overlay
19/30
Prepararea cavitatii de retentie se realizeaza cu o freza cilindro-
conica aplicand-o initial la nivelul unei fosete de pe suprafataocluzala. Dupa ce s-a inceput excizia, operatiunea se continuade-a lungul santului central al suprafetei ocluzale, mentinandintrumentul in directia unde se deplaseaza piesa. Se urmaresctoate santurile existente la nivelul suprafetei ocluzale,realizand apoi cavitatea cu o adancime de aproximativ 1,5mm. O atentie deosebita trebuie acordata localizariiconturului marginal al cavitatii. Acesta nu trebuie sa fie situatin zona contactelor ocluzale. Daca exista vreo incertitudine cuprivire la localizarea acestor contacte, se marcheaza cu hartiede articulatie.
C l l l d l d i El fi
8/10/2019 Proect Inlay.overlay
20/30
Etape ale prepararii unei cavitati pentru o incrustatie proximo-ocluzala:a prepararea cavitatii de retentie; b prepararea cavitatii verticale
Conturul ocluzal trasat este destul de ingust n aceasta etapa. El va fiextins atunci cand se adauga bizoul ocluzal. n scopul asigurarii uneistabilitati maxime, peretele pulpar trebuie sa fie , la o adancime egalasi perpendicular pe axa de insertie a prepararii (a).
Se continua cu conformarea cavitatii verticale care se prepara
neretentiva. Largimea istmului poate fi mai redusa ca la obturatiile deamalgam, metalul fiind mai rigid. Cavitatea proximala se extindevestibular si oral pana in punctul in care se desfiinteaza contactul cudintele adiacent. Se creeaza unghiurile vestibulare si orale pentru adefinitiva cavitatea. Muchia dintre peretele pulpar si parapulpar sebizoteaza pentru a permite o adaptare corecta (b)
P t l i i l t fi f t hi d t t l
8/10/2019 Proect Inlay.overlay
21/30
Prepararea pragului gingival la cavitati de clasa a II-a. Pragul poate fiin unghi drept (a) sau inclinat spre peretele parapulpar (b). Pragul
inclinat, care fornieaza un unglii obtuz cu peretele parapulpar (c) nu
asigura forma de rezistenta.
Peretele gingival poate fi conformat n unghi drept cu peretelepulpar sau putin inclinat inspre interior. n nici un caz nu va fi inclinatspre exterior pentru a nu prejudicia forma de rezistenta.
Se bizoteaza apoi peretii vestibulari si orali ai cavitatii verticale cu
ajutorul unui instmment diamantat m forma de flacara. Bizotarearidica probleme la nivelul peretilor axiali, sub punctul de contact.Bizoul va fi mai larg folosind discuri de hirtie. La nivelul pereteluigingival se indica bizotatoare de prag gingival.
A t h i t h i i d it t d
8/10/2019 Proect Inlay.overlay
22/30
1. Bizou al peretilor axiali:integritate marginala.2. Istm: retentie, stabilitate si rezistenta structurala.3. Bizou ocluzal: integritate marginala.4. Cavitate de retentie: retentie, stabilitate si rezistenta structurala.5. Cavitate verticala: retentie, stabilitate si rezisten(a structurala.6. Bizou gingival: integritate marginala.
Aceasta schem prezinta schema unei preparari de cavitate declasa a II-a pentru un inlay la un molar superior.
Schema unei preparari de cavitate de clasa a II-a pentru
inlay (molar maxilar)
8/10/2019 Proect Inlay.overlay
23/30
PREPARATII PENTRU INCRUSTATIILE
M.O.D.M.O.D.este un termen care se refera la designul (topografia)
cavitatii. Termenul de onlay M.O.D.desemneaza o incrustatieintra-extra tisulara cu protectie ocluzala.Cu toate ca onlay-ulM.O.D.utilizeaza aproape exclusiv retentia intracoronara,
incorporarea protectiei ocluzale in acest design il face sa fie si orestaurare extracoronara cu acoperire partiala.
Retentia utilizata de restaurarile intracoronare este de tip ic' ceea ce tinde sa exercite
8/10/2019 Proect Inlay.overlay
24/30
Retentia utilizata de restaurarile intracoronare este de tipic ,ceea ce tinde sa exercitepresiune din centru spre exteriorul dintelui. Aceasta forta este cea mai mare n cursulverificarii si cimentarii, dar ea se repeta atunci cand fortele ocluzale se exercita asupradintelui. Pentru ca restaurarea sa aiba succes, ea trebuie sa fie sustinuta de un miez dedentina sanatoasa, sau trebuie folosite anumite mijloace de distribuire a fortelor astfel incat
sa devina nedistructive pentru tesuturile dentare restante. Aspectul m forma de ic al inlay-ului creste riscul la fractura daca nu se protejeaza cuspizii
restanti (.12.17.). Inlay-ul inlocuieste doar stmcturile dentare absente, dar nu asigura
protejarea structurilor restante. Daca dintele necesita o protectie fata de fortele ocluzale,
acea protectie poate fi obtinuta prin utilizarea unei placari dm aliaj turnat peste suprafata
ocluzala, de aceea vorbim in aceasta situatie de onlay M.O.D.
Distributia solicitarilor
functionale la un inlay M.O.D.(a) si la onlay M.O.D. (b).
Prepararea cavitatii pentru un onlay M O D Incepe cu Indepartarea
8/10/2019 Proect Inlay.overlay
25/30
Prepararea cavitatii pentru un onlay M.O.D. Incepe cu Indepartareavechilor restaurari. Urmeaza prepararea suprafetei ocluzale astfelincat la nivelul cuspizilor de sprijin sa se obtina un spatiu fata deantagonisti de 1,5 mm, iar la nivelul cuspizilor de ghidaj 1 mm.
Se utilizeaza in acest scop un instrument diamantat cilindro-conic cuvarf rotunjit si o freza de carbura de tungsten cilindro-conica. Seincepe slefuirea suprafetei ocluzale prin realizarea santurilor deorientare la nivelul cuspizilor si santurilor principale. Acestea trebuie
sa aibe o adancime de 1,5 mm la nivelul cuspizilor de sprijin si 1,0mm la nivelul cuspizilor de ghidaj. Slefuirea ocluzala se va realizaprin indepartarea structurii dentare restante intre santurile deorientare.
Freza de carbura de tungsten cilindro-conica
Reducerea trebuie sa urmareasca contururile originale ale cuspizilor
8/10/2019 Proect Inlay.overlay
26/30
Reducerea trebuie sa urmareasca contururile originale ale cuspizilorreproducand fetele inclinate ale suprafetei ocluzale (a). Apoi se realizeazasanturi de orientare de adancime de 1,5 mm pe versantele exteme alecuspizilor de sprijin ce se prelungesc pana la nivelul care va marca ulteriorlocalizarea pragului ocluzal. Se finalizeaza reducerea pentru bizoulcuspidului de sprijin indepartand structura dentara restanta intre santurilede orientare. Acest bizou larg de pe cuspizii de sprijin va asigurao grosime corespunzatoare metalului (.b). Ulterior se creaza un prag ocluzalcare va marca zona terminala a preparatiei. Aceasta se realizeaza cu o frezacilindro-conica de carbura de tungsten urmarind zona terminala a bizouluicuspidului de sprijin.Pragul va avea o latime de 1 mm si va fi plasat la 1mm gingival de contactul ocluzal cel mai decliv.El va fi preparat cu bizousau in chanfrein larg (c).
Etape ale prepararii unei cavitati pentru onlay MOD:afetele de slefuire reductionala a suprafetei ocluzale; b bizotarea suprafetei externe acuspidului de sprijin; c prepararea pragului ocluzal
Istmul preparat cu pereti netezi si usor divergenti asigura rigiditate si intr o
8/10/2019 Proect Inlay.overlay
27/30
Istmul, preparat cu pereti netezi si usor divergenti, asigura rigiditate si intr-ooarecare masura retentie si stabilitate restaurarii metalice (a)
Urmeaza prepararea cavitatilor proximale, desfiintarea contactului dintreperetii vestibulari si orali cu dintele adiacent, evazarea peretilor axiali si
exprimarea unghiurilor interne ce le formeaza cu peretele parapulpar (b) Evazarea peretilor se realizeaza dupa terminarea prepararii cavitatilor
proximale, pentru a nu prejudicia retentia m caz de inversare a succesiuniifazelor. Evazarea se realizeaza cu instrumente diamantate n forma deflacara sau cu dalti drepte pe fetele mezio-vestibulare vizibile(c)
Etape ale prepararii unei cavitati pentru onlay MOD:apreparearea istmului b-prepararea cavitatii proximale; c evazarea
peretilor vestibulari si orali ai cavitatii proximal
De a lungul pragului gingival al ambelor cavitati proximale se
8/10/2019 Proect Inlay.overlay
28/30
De-a lungul pragului gingival al ambelor cavitati proximale serealizeaza un bizou ingust (cu latime de 0,5-0,7 mm) cu ajutoml unuiinstrument diamantat in forma de flacara. Bizoul ar trebui sa seuneasca cu evazarile de pe peretii vestibulari si orali ai cavitatii fara a
forma neregularitati (a) Zona terminala vestibulara si orala se bizoteaza pe o latime de 0,5-0,7
mm (b)
Conformarea bizourilor la nivelul unei cavitati preparate pentru un onlayMOD:
abizou cervical; b bizou vestibulo-oral
Aceasta este schema unei preparari pentru un onlay M O D pe
8/10/2019 Proect Inlay.overlay
29/30
Aceasta este schema unei preparari pentru un onlay M.O.D. peun premolar maxilar cu mentionarea functiilor biomecaniceindeplinite.
1. Cavitate proximala: retentie, stabilitate, durabilitate.2. Evazare proximala: retentie, stabilitate, durabilitate.3. Istm: durabilitatea structurilor dentare si protetice.4. Bizou vestibular: integritate marginala.5. Slefuirea ocluzala: durabilitate structurala.6. Bizou al cuspidului de sprijin: durabilitate structurala.
7. Prag ocluzal: rezistenta structurala.8. Bizou al pragului ocluzal: integritate marginala.
Schema prepararii cavitatii pentru un onlay M.O.D. (premolar
superior)
8/10/2019 Proect Inlay.overlay
30/30
Proectul este realizat de studentul Grupei 3102U.S.M.F. Nicolae Testemieanu
MARCAUAN VICTOR