8/17/2019 Productivitatea Florii-Soarelui in Functie de Unele Elemente Tehnologice http://slidepdf.com/reader/full/productivitatea-florii-soarelui-in-functie-de-unele-elemente-tehnologice 1/53 CUPRINSUL Introducere 1 1. Privire generală asupra tehnologiei de cultivare a florii soarelui 6 1.1. Locul în asolament a florii soarelui 6 1.2. Cerinţele şi reacţia florii soarelui la lucrarea de a!ă a solului " 1.#. $uruienile în semănăturile de floarea soarelui şi comaterea lor integrată 11 1.%. Locul şi rolul agriculturii ecologice în perioada de trecere la o agricultură durailă 1% II. &chema e'perienţei şi metodele de cercetare 1" 2.1. Caracteristica solului pe lotul e'perimental 1" 2.2. Condiţiile meteorologice în anii de cercetare 1" 2.# &chema e'perienţei 2% 2.%. (etodele de cercetare şi calcul 2) 2.*. Caracteristica hiri!ilor de floarea soarelui în e'perienţe 2+ III. ,e!ultatele e'perienţei #- #.1 radul de îmuruienare şi pragul de daună a uruienilor a culturii florii soarelui #- #.2. ,e!ervele de apă şi gradul de asigurare cu umiditate la floarea soarelui #6 #.#. Productivitatea florii soarelui şi calitatea producţiei în anii de cercetare %1 I/. 0ficienţa economică a tehnologiei de cultivare a florii soarelui %6 / Protecţia muncii %" Conclu!ii *2 $iliografie *%
53
Embed
Productivitatea Florii-Soarelui in Functie de Unele Elemente Tehnologice
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
8/17/2019 Productivitatea Florii-Soarelui in Functie de Unele Elemente Tehnologice
Introducere 11. Privire generală asupra tehnologiei de cultivare a florii soarelui 6
1.1. Locul în asolament a florii soarelui 6
1.2. Cerinţele şi reacţia florii soarelui la lucrarea de a!ă a solului "1.#. $uruienile în semănăturile de floarea soarelui şi comaterea lorintegrată 11
1.%. Locul şi rolul agriculturii ecologice în perioada de trecere la oagricultură durailă 1%
II. &chema e'perienţei şi metodele de cercetare 1"2.1. Caracteristica solului pe lotul e'perimental 1"2.2. Condiţiile meteorologice în anii de cercetare 1"2.# &chema e'perienţei 2%
2.%. (etodele de cercetare şi calcul 2)2.*. Caracteristica hiri!ilor de floarea soarelui în e'perienţe 2+III. ,e!ultatele e'perienţei #-#.1 radul de îmuruienare şi pragul de daună a uruienilor a culturii florii
soarelui #-#.2. ,e!ervele de apă şi gradul de asigurare cu umiditate la floarea soarelui #6#.#. Productivitatea florii soarelui şi calitatea producţiei în anii de
cercetare %1I/. 0ficienţa economică a tehnologiei de cultivare a florii soarelui %6/ Protecţia muncii %"
Conclu!ii *2$iliografie *%
8/17/2019 Productivitatea Florii-Soarelui in Functie de Unele Elemente Tehnologice
loarea soarelui este una din cele mai importante plante oleaginoase
cultivată în lume şi principala plantă oleaginoasă cultivată în ,. (oldova. leiul
de floarea3soarelui îi revine cca. 16 4 din producţia mondială de uleiuri vegetale
cu destinaţie alimentară.
iind o cultură cu un spectru larg de utili!are5 floarea soarelui re!olva nu
numai prolema aprovi!ionării cu ulei vegetal5 dar aduce o mare contriuţie la
sporirea producţiei de alumine5 produselor organice şi minerale.
Condiţiile pedoclimatrice a ,epulicii (oldova sunt destul de favoraile
pentru oţinerea recoltelor înalte ale acestei culturi.
upă înlocuirea în tehnologiile de cultivare a soiurilor cu hiri!i de o înaltă
productivitate5 producţia gloală a florii soarelui a crescut cu mai ine de * 78ha.
9n perioada anilor 1++6 : 1++" suprafeţele ocupate cu floarea soarelui au
atins limitele de 1"# mii ha5 cu o recoltă medie la hectar de 115% 78ha şi o
producţie totală de 2-" mii tone ceea ce e'primate în procente faţă de anul 1+*- ar
constitui respectiv +%#; 1%2; 1## 4.
9n scopul reducerii intensităţii proceselor de ero!iune5 sporirii fertilităţii
solului5 ameliorării stării ecologice5 suprafeţele de floarea soarelui în perspectivă se
cer a fi reduse.
9n programul de de!voltare a agriculturii treuie de prevă!ut ca suprafeţele
de floarea soarelui să se stailească la nivelul de )- mii hectare5 cu o producţie
medie de 1+ : 2- 78ha şi o producţie totală de 1#- : 1%- mii tone.
Lu<nd în consideraţie reali!ările pe plan mondial în ameliorarea rapiţei detoamnă5 cultura se cere a fi e'tinsă5 atriuind acestei specii de plante şi multiplele
avanta=e pe care le oferă su aspectul fitotehnic5 cu un loc important în producţia
de ulei alimentar în ,. (oldova.
&e cere ca această cultură să ocupe suprafeţele în limitele de 2- mii hectare
cu o producţie totală de #- : #* mii tone.
2
8/17/2019 Productivitatea Florii-Soarelui in Functie de Unele Elemente Tehnologice
>oate aceste măsuri vor permite de a efectua o repre!entare mai uniformă a
florii soarelui după !one c<t şi după relief5 precum şi de a ameliora situaţia în
asolamente ?@. (oraru5 1+++A.
loarea soarelui este una din cele mai rentaile culturi agricole. Bţin<nd de
pe un hectar o producţie evaluată la %--- : 6--- lei5 profitul constituie 2--- :
%--- lei8ha şi este de 15* : 25- ori mai înalt faţă de profitul oţinut de pe un hectar
de gr<u de toamnă şi porum pentru oae.
n hectar de floarea soarelui5 cu o recoltă de 25* t8ha5 asigură oţinerea a
12-- g ulei5 "-- de şroturi ?#-- g de proteineA5 *-- g de co=i ?)- g dro=diiA5
1*-- g calatidii ?1--- g de f<n calitativA5 #- : %- g de miere de aline ş.a.
produse ?(. /ronschih ş.a.5 2--2A.
Potenţialul iologic a soiurilor şi hiri!ilor de floarea soarelui omologaţi şi
cultivaţi în ,. (oldova este destul de înalt5 dar cu părere de rău reali!area acestui
potenţial nu este la nivelul respectiv. (otive la momentul actual sunt multe şi
diferite5 dar din cele mai convingătoare ar fi unele aateri de la cerinţele
tehnologiilor de cultivare a florii soarelui printre care am putea evidenţia
nerespectarea locului în asolament şi revenirea culturii la locul vechi5 nerespectarea
sistemelor de fertili!are5 încălcări în ceea ce priveşte selectarea corectă a
ericidelor la reglarea gradului de îmuruienare5 aplicarea la timpul oportul şi
argumentat ştiinţific a preparatelor de comatere a olilor şi uruienilor5
respectarea cerinţelor tehnologice în ceea ce priveşte sistemele de lucrare a solului
avanta=oase nu numai din punct de vedere agronomic dar şi economic şi ecologic şi
altele.>otodată evaluările de ultimă oră a condiţiilor climaterice5 ne demonstrea!ă
şi nişte variaţii5 oscilări destul de pronunţate pe parcursul anilor în ceea ce priveşte
precipitaţiile atmosferice5 reparti!area acestora pe parcursul perioadei de vegetaţie
a anului.
Dcestea şi alte condiţii dictea!ă necesitatea de evitare a ca!urilor de
şalonare a tehnologiilor de cultivare5 de !onare a sistemelor de lucrare a solului5de selectare a pesticidelor pentru condiţii concrete at<t pedologice c<t şi climatice5
#
8/17/2019 Productivitatea Florii-Soarelui in Functie de Unele Elemente Tehnologice
1.2. Cerinele !i reacia florii soarelui la lucrarea de "ază a
solului
,eieşind din particularităţile morfologice ale florii soarelui5 ea necesită
soluri profunde5 af<nate5 cu o capacitate sporită de înmaga!inare a apei.La determinarea metodei de lucrare de a!ă a solului este necesar de aţine
cont de un şir de factori caF cultura premărgătoare5 gradul de îmuruienare5 gradul
de tasare a solului ş.a.
Dsigurarea celor mai une condiţii de nutriţie pentru plantele de cultură nu
este posiilă fără o e'ecutare corectă şi la timp a lucrării solului. Dceste lucrări
presupun o moili!are a statului de sol la diferite ad<ncimi5 în funcţie de cerinţele plantei cultivate5 cu scopul de a încorpora în sol materia organică5 precum şi a
îngrăşămintelor chimice administrate ?&taicu Ir. 5 1+6+; Pintilie C. şi cola.5 1+"-A.
Lucrările solului contriuie în mod hotăr<tor la comaterea uruienilor5
olilor5 dăunătorilor plantei cultivate atunci c<nd sunt e'ecutate ca momentul
oportun. at contriuţia cea mai importantă a lucrărilor solului este aceea prin
reali!area în sol a unui raport optim între poro!itatea capilară şi necapilară5 astfel
înc<t să se asigure un regim optim5 convenail plantelor de aer5 apă5 hrană şi
căldură ?Eeamţu >.5 1++6A.
Drătura cu plug cu cormane cu antitrupiţe şi fără antitrupiţe şi reparti!ea!ă
diferit seminţele de uruieni că!ute la suprafaţa solului.
>aelul 2
Repartizarea seminelor de "uruieni pe straturi
#după $. %a&arenco' 2000(
Dd<ncimea5 cm Eumărul de
seminţe p<nă laarătură5 4
&eminţele de uruieni după arătură5 4fără antitrupiţe cu antitrupiţe
Drătura cu plug cu cormană poate fi e'clusă atunci c<nd c<mpurile sunt
relativ curate de uruieni5 îndeosei de uruieni perene cu dra=oni5 nu este
necesitatea de a încorpora îngrăşămintele organice5 iar proprietăţile fi!ice ale
solului sunt favoraile pentru plantele de cultură.
,efu!ul la lucrarea de a!ă a solului cu folosirea plugului cu cormană
porneşte de la reducerea cheltuielilor de energie5 muncă şi comustiil la fiecare
hectar de teren arail.
Dlegerea corectă a metodei de lucrare a solului la floarea soarelui c<t şi la
alte culturi de c<mp depinde de situaţia concretă din fiecare gospodărie agricolă şi
treuie să se ţină cont de istoria fiecărui c<mp în rotaţia culturilor acceptată5 nivelul
de fertilitate a solului ş.a.
Eu poate e'ista o metodă de lucrare a solului unică pentru toate
gospodăriile.
Conclu!ia generală la acest capitol ne sugerea!ă ideea5 că necăt<nd la faptul
că e'perienţe în acest domeniu s3au efectuat şi se efectuea!ă insistent5 materiale şi
recomandări sunt multe puse la dispo!iţia agricultorului5 se cere ca cercetările
referitoare lucrării solului să fie continuate5 lărgite şi efectuate într3o gamă largă şi
variată de condiţii pedologice şi climatice care şi vor servi drept a!ă la o elaorare
a unor sisteme de lucrare de a!ă a solului c<t mai avanta=oasă din punct de vedere
agrotehnic c<t şi ecologic şi economic.
,e!ultatele cercetărilor ştiinţifice pre!entate în te!a de licenţă ne va permite
să evaluăm reacţia florii soarelui la aplicarea diferitor sisteme de lucrare a solului5
în condiţii concrete din punct de vedere pedologic şi climatic c<t şi de unele particularităţi a cerinţelor iologice a hiri!ilor omologaţi de floarea soarelui în
!ona concretă.
+
8/17/2019 Productivitatea Florii-Soarelui in Functie de Unele Elemente Tehnologice
1.). *uruienile în semănăturile de floarea-soarelui !i com"aterea
lor integrată
9muruienarea este o realitate permanentă; ea acţionea!ă în toate culturile5 în
toate condiţiile şi în toate !onele. Pentru comaterea uruienilor se cunosc maimulte metode5 dar particularităţile iologice ale uruienilor5 precum şi diversitatea
condiţiilor pedoclimatice locale5 îngreunea!ă foarte mult programul de comatere.
Dplicarea unei singure metode de comatere nu este economică. Comaterea
uruienilor poate fi dusă la un sf<rşit numai prin aplicarea mai multor metode
posiile de aplicat. Dceste metode treuie să fie integrate.
Comple'ul de măsuri care are scopul de a comate uruienile constituiemetoda integrată de comatere ?@arpe E.5 1+"); $udoi h.5 ş.a.5 1++%A.
9n decursul istoriei agriculturii a!a comaterii uruienilor au constituit3o
metodele preventive şi agrotehnice. 9n ultimele decenii s3a e'tins folosirea
ericidelor5 dar metodele agrotehnice continuă să aiă rol primordial.
&emănată în epoca optimă5 floarea3soarelui răsare în + : 12 !ile5 interval în
care nu sunt necesare lucrări de îngri=ire5 dacă s3a pregătit corespun!ător patul
germinativ.
Lucrarea solului p<nă la apariţia plantulelor treuie efectuată cu multă
atenţie şi dacă se dovedeşte a fi necesară.
loarea soarelui ca regulă posedă o capacitate înaltă de concurenţă cu
uruienile.
@i totuşi în semănăturile cu un grad sporit de îmuruienare producţia de
seminţe semnificativ scade.
&căderi consideraile de recoltă provoacă pre!enţa uruienilor pereneF
pălămida5 susaiul5 volura ş.a. c<t şi cele anuale ca ştirul <5 amro!ia5 spanacul5
mohorul5 costreiul ş.a.
0'perienţele efectuate în domeniul comaterii uruienilor la floarea3soarelui
au demonstrat că mai periculoase sunt uruienile care se de!voltă în primele #-
!ile de vegetaţie după apariţia plantulelor de floarea3soarelui5 care şi poate fi
numită din punct de vedere agrotehnic5 ca perioadă heroactivă a florii soarelui. e
1-
8/17/2019 Productivitatea Florii-Soarelui in Functie de Unele Elemente Tehnologice
aceia se cere ca semănăturile de floarea soarelui să fie menţinute în stare curată în
primele #- !ile ?E. Eicolaev ş.a5 2--1A.
9n ca! că nu s3a făcut ericidarea5 prăşitul este lucrarea de îngri=ire cea mai
importantă şi sunt necesare # : % prăşile mecanice între r<nduri şi 2 : # prăşile
manuale în r<nd.
Dplicarea ericidelor în comple' cu procedeele agrotehnice permit destul de
reuşit de a menţine semănăturile de floarea soarelui în stare curată în perioada
heroactivă a acesteia.
0valuarea tendinţei de aplicare a metodei chimice de comatere a
uruienilor în ultimul deceniu demonstrea!ă că ericidarea a culturilor agricole
este larg aplicată în ţările cu o economie de!voltată.
Pentru o folosire c<t mai iraţională a ericidării5 se cere de a poseda de
informaţie referitoare influenţei acestuia asupra uruienilor în agrofitoceno!e5
asupra plantei de cultură5 fertilităţii solului în condiţii concrete de cultivare a
plantelor agricole .
B importanţă ma=oră în aceste ca!uri o are determinarea aşa numitului prag
de daună a uruienilor. 0'cepţie fac uruienile perene care se cer a fi comătute
chiar la un număr redus a acestora la o unitate de suprafaţă.
Influenţa negativă a uruienilor este determinată într3o mare măsură şi de
aşa numita perioadă herocritică a plantei de cultură şi este socotită perioada c<nd
planta de cultură devine destul de sensiilă la concurenţa cu uruienile ?h.
ru!dev5 1+"*; /. Haharenco ş.a.5 1+"+A.
La D&(5 catedra de agrotehnică pe parcursul multor ani s3au făcutcercetări ştiinţifice în ceea ce priveşte determinarea tipului şi gradului de
îmuruienare a florii soarelui5 au fost studiate diferite do!e de ericide la plivitul
chimic al florii soarelui. 9n agrofitoceno!a florii soarelui au fost depistate 1+ specii
dominante de uruieni şi s3a stailit reacţia acestora la diferite do!e de ericide. 9n
calitate de uruiană cu o daună considerailă pentru floarea soarelui a fost
evidenţiat muştarul sălatic. ,e!ultatele cercetărilor au fost aplicate la întocmireatehnologiei de cultivare a florii soarelui în ,. (oldova ?Dsanleac Ia.5 1++); $ucur
11
8/17/2019 Productivitatea Florii-Soarelui in Functie de Unele Elemente Tehnologice
1.+. Locul !i rolul agriculturii ecologice în perioada de trecere la
o agricultură dura"ilă
Dgricultura ecologică este un sistem de creştere a culturilor şi animalelor
care are loc în a!a următoarelor principiiF3 limitarea utili!ării îngrăşămintelor chimico3sintetice;
3 practicarea pe linie largă a asolamentului;
3 utili!area îngrăşămintelor organice;
3 comaterea olilor şi dăunătorilor pe cale iologică.
0a este o formă durailă a agriculturii.
upă cel de al II3lea ,ă!oi (ondial5 îngrăşămintele chimice au invadatagricultura mondială. ,e!ultatele aplicării lor însă5 s3au dovedit a fi nefavoraile
demonstrată printr3o degradare a solului5 o calitate proastă a produselor alimentare5
influenţa negativă asupra sănătăţii oamenilor ş.a.
9ncep<nd cu anii 1+"-5 omenirea coinştienti!ea!ă pericolul îngrăşămintelor
chimice.
in aceste considerente5 ma=oritatea statelor din lume ?în total 12-A5 dinte
care statele cu o economie puternic de!voltată5 au început practicarea agriculturii
&olul pe lotul e'perimental pre!intă un cerno!iom tipic cu o grosime mediaa stratului arail de +- cm5 cu o compo!iţie mecanică luto3argiloasă. Conţinutul
humusului în stratul arail constituie %52 : %5* 45 iar re!ervele de humus în stratul
de un metru al solului atinge nivelul de #-- : %-- tone.
&olul este ine asigurat cu elemente a!ice5 cu o reacţie neutră5 cu
proprietăţi fi!ice şi hidrice în limitele optimale.
C<mpul e'perimental se caracteri!ea!ă cu un relief cu pantă spre &ud.
9nvelişul de sol este pre!entat cu un cerno!iom oişnuit pe o a!ă argilo3
nisipoasă grea.
Conţinutul total de a!ot corespunde cerno!iomurilor oişnuite5 cu forme
uşor moile ale a!otului şi un conţinut mediu de potasiu şi fosfor.
Conţinutul de caronaţi este scă!ut5 mărindu3se p<nă la ad<ncimea de 1%- :
1*- cm.
Comple'ul asortiv al solului este saturat cu a!e de calciu şi magne!iu.
Compo!iţia agregativă hidrostailă este redusă. Conţinutul agregatelor
hidrostaile varia!ă de la 1 p<nă la + 45 iar în profun!ime : ## : %) 4.
2.2. Condiiile meteorologice în anii de cercetare
Informaţia referitoare condiţiilor meteorologice în anii de cercetare a fost
oţinută la staţia meteorologică din $ălţi şi sunt e'puse în lucrare în taelul # şi
graficele 1 şi 2.
Conform datelor meteorologice oţinute5 în general putem constata că anii
de cercetare at<t după suma de precipitaţii5 c<t şi după temperaturile medii anuale
nu s3au dovedit esenţial în comparaţie cu datele medii multianuale5 dar constatăm o
variaţie şi reparti!are neuniformă a acestora pe parcursul perioadelor de vegetaţie a
culturilor agricole ceea ce a şi condiţionat factorii principali de vegetaţie.
1)
8/17/2019 Productivitatea Florii-Soarelui in Functie de Unele Elemente Tehnologice
9n anul agricol 1+++ : 2--- ?ta. #. graficele 1 şi 2A suma anuală a
precipitaţiilor a constituit %%%5* mm ?%%* mm media multianualăA. Dnul în general
îl putem socoti ca an nesecetos5 însă anali!<nd reparti!area precipitaţiilor pe
diferite perioade ale anului agricol5 constatăm o reparti!are a acestora destul de
neuniformă.
&uma de precipitaţii în perioada de toamnă şi iarnă a depăşit indicii mediilor
multianuale respectiv cu "5 1 mm şi ##5# mm5 ceea ce a permis de a oţine re!erve
suficiente de apă accesiilă pentru plante.
Perioadele de primăvară şi vară se caracteri!ea!ă cu condiţii comparativ
secetoase5 deoarece suma de precipitaţii a acestor perioade au fost mai mică în
comparaţie cu media multianuală. 9n perioada de primăvară suma precipitaţiilor a
constituit doar )*52 mm faţă de 1-2 mm a mediei multianuale. oarte secetoasă a
fost luna mai ?+5- mmA. 9n perioada de vară au că!ut 1*#5+ mm precipitaţii5 cu 1*5
1 mm mai puţin faţă de media multianuală. oarte secetoasă a fost luna iunie ?2+5#
mmA şi destul de ploioasă a fost luna iulie ?"656 mmA.
Dnali!<nd temperatura anului agricol 1+++:2---5 considerăm că anul în
general a fost călduros cu o media anuală de K 1-5) -C ?K+5- -C media
multianualăA5 depăşind media multianuală cu 15) -C. Dnul poate fi socotit ca un an
cu o iarnă l<ndă şi primăvară caldă.
>oamna şi vara după temperatura aerului n3a depăşit să esenţial datele medii
multianuale.
9n anul agricol 2--- : 2--1 ?ta. #5 graficele 1 şi 2A5 suma precipitaţiilor
anuale mai sporită faţă de media multianuală5 constituind %"*5* mm ?%%*5- mmmedia multianualăA şi a depăşit3o cu %-5* mm. Dnul agricol deasemenea poate fi
caracteri!at ca un an cu reparti!are neuniformă a precipitaţiilor.
acă în perioada de toamnă au că!ut 11* mm precipitaţii ?1-# mm media
multianualăA5 atunci în perioada de iarnă au că!ut doar 6#5- mm ?)15- mm media
multianualăA.
1"
8/17/2019 Productivitatea Florii-Soarelui in Functie de Unele Elemente Tehnologice
).1. /radul de îm"uruienare !i pragul de daună a "uruienilor la
cultura floarea-soarelui.
Literatura de specialitatea şi e'perienţele c<t şi activitatea la producere5 nedemonstrea!ă că la un grad sporit de îmuruienare dauna cau!ată de uruieni
referitor la productivitatea culturii poate atinge limitele de #- : 6- 4. La o
îmuruienare foarte puternică sunt depistate ca!uri care duc la o compromitere
completă a recoltei.
Ca regulă floarea soarelui din punct de vedere a gradului de înăuşire a
uruienilor este plasată pe locul doi5 după cerealierele de toamnă şi lucernă.atorită aparatului foliar puternic de!voltat această cultură5 în deosei după
împreunarea r<ndurilor destul de reuşit poate copleşi uruienile şi chiar a le
comate. rept perioadă herocritică a florii soarelui poate fi socotite primele #- :
%- !ile după formarea plantulelor.
B contriuţie înaltă asupra nivelului de îmuruienare o poate avea şi
sistemul de lucrare a solului5 particularităţile acestora. in punct de vedere
agronomic o comatere reuşită o menţionăm la efectuarea arăturii ca procedeu de
a!ă a lucrării solului.
Lucrările superficiale fără întoarcerea ra!delor5 duc la păstrarea în
ori!onturile superioare a unui număr sporit de seminţe5 fructe şi a organelor
vegetative de înmulţire a uruienilor.
9n scopul determinării tipului5 gradului de îmuruienare c<t şi pragul de
daună a uruienilor la floarea soarelui5 în anii de cercetare sau efectuat evidenţele
corespun!ătoare conform cerinţelor în dinamică. ,e!ultatele oţinute sunt
pre!entate în taelele #.1.1 3 #.1.# .
,e!ultatele anali!elor pre!entate în ta. #.1.15 ne3au permis să constatăm că
pe parcursul anilor de cercetare la floarea3soarelui au fost înt<lnite 12 specii de
uruieni a + familii otanice.
in grupele iologice a uruienilor au predominat uruienile anuale de
primăvară5 pe locul II uruienile perene cu dra=oni şi mai rar înt<lnite uruienile
2"
8/17/2019 Productivitatea Florii-Soarelui in Functie de Unele Elemente Tehnologice
,e!ultatele oţinute la acest capitol în condiţiile climaterice ale anului 2--1
sunt pre!entate în taelul #.1.#.
Prima evidenţă a uruienilor a permis constatarea următoarelor momenteF
numărul de uruieni la 1 m25 la sistemele de lucrare a solului răm<ne la
acelaşi nivel în funcţie de ericidare a semănăturilor.
9n comparaţie cu anul 2--1 numărul de uruieni la 1 m25 este mai redus5 iar
gradul de îmuruienare la toate variantele e'perienţei se încadrea!ă la nivelul :
foarte sla5 iar pragul de daună la nivelul : critic.
La a II3a evicenţă a uruienilor în ceea ce priveşte numărul acestora la m 2
constatăm o diferenţă esenţială între fondurile celor fără şi cu ericide şi o
diferenţă neesenţală între numărul acestora în funcţie de lucrarea solului.
radul de îmuruienare la II evidenţă se clasea!ă la nivelul celui sla la
variantele fără ericidare şi la nivelul foarte sla la variantele ericidate5 iar pragul
de daună respectiv la nivelul celui economic şi critic.
La a III evidenţă numărul de uruieni la 1 m2 este mai scă!ut faţă de a 2
evidenţă şi a variat în limitele de 1% : 2" uruieni la m2 la variantele ericidate.
Eumărul de uruieni la 1 m2 diferă şi în dependenţă de lucrarea solului5 fiind
mai sporit la variantele cu aplicarea lucrărilor superficiale ?af<nare " : 12 cmA.
Conclu!ia generalăF
La semănăturile florii3soarelui au fost depistate 12 specii de uruieni5 iar
timpul de îmuruienare este socotit ca mi't. B influenţă mai esenţială asupra
gradului de îmuruienare o depistăm în ca!ul aplicării ericidelor.
9ntre sistemele de lucrare a solului studiate depistăm diferenţa neesenţialăîntre numărul de uruieni la m25 dar cu o predominare a acestora la variantele cu
lucrare superficială.
9n anii de cercetare la toate evidenţele efectuate gradul de îmuruienare a
fost menţinut la nivelul : foarte sla5 iar pragul de daună în funcţie de variante în
intervaleleF critic şi economic.
#1
8/17/2019 Productivitatea Florii-Soarelui in Functie de Unele Elemente Tehnologice
).2. Rezervele de apă !i gradul de asigurare cu umiditate la
floarea-soarelui
nul din elementele de a!ă a fertilităţii solului este socotită şi conţinutul
de apă în sol. Nin<nd cont de faptul că în condiţiile ,. (oldova5 apa ca factor devegetaţie foarte frecvent trece la categoria celui limitativ5 contriuind esenţial
asupra potenţialului productiv al plantelor. 9n acest scop ne3am propus drept
oiectiv şi efectuarea de anali!e a umidităţii solului5 în a!a căreia a fost apreciate
re!ervele accesiile de apă în ori!onturileF -32- cm; - : 1-- cm; - : 16- cm; c<t şi
a gradului de asigurare de umiditate. 0videnţele s3au efectuat la începutul şi
sf<rşitul perioadei de vegetaţia a florii soarelui.,e!ultatele oţinute sunt pre!entate în ta. #.2.1. şi figurile # : %.
,e!ultatele primei evidenţe a re!ervei de apă şi gradul de asigurare cu
umiditate a florii3soarelui în anul 2---5 ne permit să constatăm următoareleF
re!ervele de apă accesiile la variantele cu aplicarea arăturii au constituit
#*5" mm în ori!onturile - 3 2- cm 16+5- mm în ori!ontul - : 1-- cm; 2)#5# mm în
ori!ontul - : 16- cm.
9n conformitate cu valorile de apreciere a gradului de asigurare5 suficient
constatăm un grad de asigurare cu apă a ori!ontului - : 2- cm şi o asigurare ună
cu apă a ori!onturilor - : 1-- şi - : 16- cm.
La varianta cu lucrarea solului prin af<narea solului la " : 12 cm re!ervele
de apă accesiile cu constituitF #*5) mm : - : 2- cm; 1)-5- mm : - : 1-- cm;
2"-5" mm : - : 16- cm;
respectiv cu un grad de asigurare cu umiditate la nivelul suficient ?- : 2-
cmA5 un ?- : 1-- cmA5 un ?- : 16- cmA. La această evidenţă diferenţe esenţiale a
re!ervelor de apă şi a gradului de asigurare cu umiditate între variantele cu
aplicarea arăturii şi lucrării superficiale nu putem evidenţia.
##
8/17/2019 Productivitatea Florii-Soarelui in Functie de Unele Elemente Tehnologice
).). 3roductivitatea florii soarelui !i calitatea produciei în anii
de cercetare
radul de fertilitate a solului c<t şi eficienţa tehnologiei de cultivare poate fi
apreciată reieşind din nivelul de productivitate a culturii şi calităţii acesteia.9n taelele #.#.1 şi #.#.2 şi figura * pre!entăm productivitatea florii soarelui
în anii de cercetare în funcţie de tehnologia aplicată.
Productivitatea hiridului de floarea soarelui Luceafărul ?ta. #.#.1A a fost
mai înaltă în condiţiile climaterice ale anului 2---. 9n ansamlu pe e'perienţe în
limita variantelor studiate productivitatea florii soarelui a variat în limitele : 2%5- :
B productivitate mai scă!ută o depistăm la varianta fără aplicarea ericidelor
?2"5- : #-5- 78haA5 pe c<nd la variantele cu aplicarea ericidelor productivitatea
florii3soarelui a fost mai sporită ?#-56 : #%5# 78haA. 9n limita variantelor cu sisteme
de lucrare a solului diferite5 o productivitate mai înaltă ne asigură arătura ?2- : 22
cmA 3 la nivelul ?#-5- : #%5# 78haA5 iar lucrarea prin af<nare la " : 12 cm : la
nivelul de 2"5- : #-56 78ha.
9n condiţiile anului 2--15 productivitatea hiridului Luceafărul a fost cu
mult mai inferioară celei din anul 2---5 constituind doar 1#52 : 1#5# 78ha la
variantele fără ericide şi 1*5" : 1*5+ 78ha la variantele cu aplicarea ericidelor.
9ntre variantele cu sisteme de lucrare a solului diferenţe esenţiale n3au fostdepistate.
upă datele medii a productivităţii pe 2 ani a hiridului (PC3"*-6 :
constatăm o productivitate mai înaltă a florii3soarelui la variantele ericidate ?2#52
: 2*51 78haA5 şi o productivitate mai scă!ută la variantele fără ericidare ?2-5) :
2156 78haA.
intre sistemele de lucrare a solului cercetate o productivitate mai sporită oasigură cel cu aplicarea arăturii ?2156 : 2*51 78haA5 la sistemele de lucrare a solului
cu aplicarea af<nării acestuia la " : 12 cm5 productivitatea florii3soarelui a fost mai
scă!ută ?2-5) : 2252 78haA.
9n condiţii de laorator5 seminţele de floarea soarelui a celor doi hiri!i
cultivaţi pe fonduri cu3 şi fără aplicarea ericidelor5 c<t şi pe fondul de arătură şi
af<nare a solului5 au fost supuse anali!elor de laorator pentru determinareaconţinutului de ulei vegetal.
,e!ultatele oţinute sunt pre!entate în ta. #.#.#.
%1
8/17/2019 Productivitatea Florii-Soarelui in Functie de Unele Elemente Tehnologice