SC REMCET SRL
Societatea Comerciala ROMVEC INDUSTRIE S.R.L.
Str. Iovita 7-9, Sector 5, BUCURESTI, Tel / fax: 021.410.76.15 /
410.66.77
REG.COM. J 40 / 9856 / 1998, C.U.I. : RO 11110319, email :
[email protected]
Documentaia PPID-RVI-C10.E LUCRRI DE MONTARE / INSTALARE
conducte reglementate de PT ISCIR C10 / 1;2-2003
SC ROMVEC INDUSTRIE SRLPROCEDUR OPERAIONAL SPECIFIC SMCPRINCIPII
DE MONTARE / INSTALARE A CONDUCTELOR DE ABUR I AP FIERBINTECOD:
ILS.C10.E- RVI 03.M/I
Data revizie: 06.02.2008
copie controlatanu
APROB
DIRECTOR GENERAL
Ing Cristian Vasilescu
PROCEDUR OPERAIONAL SPECIFIC SISTEMULUI DE MANAGEMENT AL
CALITIIPRINCIPII DE MONTARE / INSTALARE A CONDUCTELOR DE ABUR I AP
FIERBINTECod: ILS.C10.E- RVI 03.M/I
Procedur operaional specific din pachetul PPID-RVI-C10.E dedicat
setului de activiti de execuie lucrri la conducte de abur / ap
fierbinte i instalaii din domeniul reglementat de PT ISCIR
C10/1;:2-2003
Data intrrii n vigoare: 14.02.2008Exemplar nr.5
Controlat
Necontrolatda
ActivitateaNumeleFunciaSemntura
Elaborating. Vittorio Cervinschief Birou Proiectare
Verificating. Mihai RdulescuDirector Tehnic
Avizating. Gheorghe Buctaru Director Calitate - Mediu
Evidena reviziilor
Ediia
nrRev.
nr.Pagini
revizuiteScopul revizieiData
10-Ediia iniial06.02.2008
Lista de difuzare/retragere documente
Nr.Numar Difuzare destinatarRetragere
crt.ExemplarUnitateNumeSemnat.DataUnitateNumeSemnat.Data
0123456789
11ROMVEC - ARHIVARodica Dobre
22ROMVEC - DGCristian Vasilescu
33ROMVEC -DCMBuctaru Gheorghe
44ROMVEC -SBPVittorio Cervinschi
55ISCIR
6
7
8
9
1.SCOP
a. Prezenta procedur definete msurile stabilite n cadrul S.C.
ROMVEC INDUSTRIE S.R.L. pentru asigurarea montrii / instalrii
conductelor de abur i ap fierbinte n conformitate cu cerinele
clientului i cu cerinele de reglementare din standarde / normative
i prescripii tehnice aplicabile
b. Stabilete modul de identificare a documentelor i datelor
necesare pentru desfurarea activitilor de execuie a lucrrilor
contractate la nivelul cerinelor clienilor, prevederilor
legislaiei, normativelor i standardelor tehnice aplicabile atunci
cnd se contracteaz lucrri de montare / instalare la conducte de
abur / conducte de ap fierbinte sub presiune; c. Stabilete un
referenial de documente i date minime de intrare i de ieire
nesesare i obligatorii pentru orice lucrare de execuie montare /
instalare / reparare.d. Stabilete modul de inere sub control (prin
documentarea examinrilor, probelor i ncercrilor efectuate pe
parcursul execuiilor i la final) a etapelor de derulare a lucrrilor
de execuie comandate de client, pentru a asigura completitudinea i
concordana lucrrilor cerinele PT ISCIR C10/1,2 2003 din domeniul
execuiei montrii / instalrii / reparrii conductelor de abur / ap
fierbinte.
e. Asigurarea trasabilitii lucrrilor prin inerea sub control i
nregistrarea datelor i documentelor de execuie, verificare,
ncercare, testare2.DOMENIU
Procedura se aplic de echipele compartimentelor de execuie a
lucrrilor contractate i de personalul BP care asigur asisten tehnic
pe antier la implementarea proiectelor de execuie a urmtoarelor
tipuri de lucrri la, sau n legtur cu conductele de abur i ap
fierbinte, reglementate de PT ISCIR C10/1,2 2003:
montare / instalare a instalaiilor complexe de utilizare agent
termic dotate cu sisteme de conducte de abur i / sau ap fierbinte
pentru alimentare, distribuie, stocare, recirculare i evacuare
agent termic
montare / instalare a sistemelor de conducte de abur i ap
fierbinte din centralele termice sau / i termoelectrice.
montarea conductelor de abur i ap fierbinte livrate de furnizor
pe subansambluri (pri componente) la locaia utilizatorului final
(la locul de funcionare)
instalarea conductelor de abur / ap fierbinte din cadrul
magistralelor de transport agent termic pentru utilizare tehnologic
sau pentru nclzire
execuie lucrri de modernizare / reabilitare a sistemelor de
conducte de abur i ap fierbinte vechi (care au funcionat )
repararea conductelor de abur / ap fierbinte- lucrri de curare,
pregtire a conductelor pentru verificare tehnic periodic oficial a
conductelor de abur i ap fierbinte presiune aflate n exploatare Not
: Procedura are un caracter de generalitate suficient de mare
pentru a putea fi aplicat i la execuia acelorai tipuri de lucrri i
la alte conducte care vehiculeaz fluide diferite de abur i ap
fierbinte3.DEFINIII i PRESCURTRI
3.1. conducte elemente tubulare destinate transportului
fluidelor atunci cnd sunt montate ntr-un sistem sub presiune.
Acestea cuprind evi, sisteme de evi, tubulatur, fitinguri,
compensatoare de dilatare, furtunuri i alte componente sub
presiune, dup caz. Schimbtoarele de cldur cu evi destinate nclzirii
sau rcirii sunt considerate conducte3.2. sistem de conducte - dou
sau mai multe conducte dintr-o instalaie, racordate ntre ele;
conductele transport i distribuie acelai fluid, au aceiai parametri
de lucru i de calcul i sunt supuse unor condiii tehnice de
funcionare identice.
3.3. traseu pozarea n spaiu a conductei stabilit n funcie de
posibilitile de amplasare pe teren a acesteia. Conducta se
identific cu traseul ei, cu respectarea schemei funcionale din care
face parte instalaia.
3.4. Proiectul tehnic este un model teoretic elaborat n urma
documentrii, analizei, sintezei i actvitilor creative care care
transform cerine n caracteristici specificate sau n specificaii
tehnice ale unui produs, cu statut de ghid pentru operaiunile
necesare de efectuat n vederea realizrii practice a instalaiei
conform cerinelor specifice i constrngerilor referitoare la
respectarea normativelor.
3.5. Specificaie tehnic - document care sistematizeaz i
stabilete caracteristicile constructiv - funcionale ale unei
instalaii / echipament
3.6. instalare - ansamblu de operaii de poziionare, fixare a
unei conducte n/pe poziia de funcionare i de racordare a acesteia
la echipamentele tehnologice pe care le deservete, precum i la
sursele de energie auxiliare.3.7. montare - ansamblu de operaii de
asamblare a prilor componente ale unei conducte de abur sau de ap
fierbinte sub presiune.
3.8. reparare - ansamblu de lucrri i operaii specializate care
au ca scop readucerea produsului la parametrii iniiali de
funcionare n condiii de siguran prin ndeprtarea neconformitilor3.9.
responsabil cu supravegherea lucrrilor (RSL) - personal angajat al
agentului economic, autorizat de ISCIR-INSPECT s supravegheze
activitatea specific pentru care este autorizat agentul economic
respectiv de ISCIR-INSPECT.3.10. nregistrare - document prin care
se declar rezultate obinute sau care furnizeaz dovezi pentru
activitile realizate
3.11. Trasabilitate abilitatea de a regsi istoricul, realizarea
sau localizarea a ceea ce este luat n considerare (pentru produs:
originea materialelor i componentelor, istoricul procesrii,
distribuiei i localizarea produsului dup livrare)
3.12. Control / inspecie evaluare a conformitii prin observare i
judecare nsoite dup caz de msurare ncercare sau compararea cu un
referenial3.13. Cerin nevoie sau ateptare declarat, implicit sau
obligatorie.3.14. autorizarea funcionrii - ansamblu de activiti de
examinare, verificare, ncercare i validare a rezultatelor acestora
efectuate la punerea n funciune iniial a conductei de abur sau de
ap fierbinte sub presiune sau cu ocazia verificrilor tehnice
periodice, n scopul confirmrii respectrii cerinelor de funcionare n
condiii de siguran la utilizator (deintor)3.15. Termeni i definiii
referitoare la asigurarea calitii - conform cap. 1, seciunea B din
Manualul Sistemului de Management Integrat Calitate-Mediu,
MSMI-RVI-013.16. Ali termeni i definiii referitoare la conductle de
abur i ap fierbinte preluai din PT ISCIR C10 2003, paragraf 1.4n
afara acestor definiii generale, n descrierea etapelor prezentei
proceduri nu sunt termeni deosebii sau cu o semnificaie aparte care
s necesite o definire special. Totui, atunci cnd procedura face
referiri explicite sau implicite la termenii specifici din
prescripiile tehnice, Colecia ISCIR, acetia vor fi definii la fel
ca n acestea.
ABREVIERI:
DG - Director GeneralCT - Consilier TehnicDCM
- Director Sistem de Management Integrat Calitate Mediu
DT - Director Tehnic
SPB - ef Birou ProiectareRTAC
- Responsabil tehnic cu avizarea conform a proiectelor
RTV
- Responsabil tehnic cu verificarea proiectelorRAC - Responsabil
cu asigurarea calitiiRSL- Responsabil tehnic cu supravegherea
excuiilorRTS - Responsabil tehnic cu suduraDEMAPARU Director
Executiv Marketing, Achiziii, PR, Administraie i RUSL=SPL - ef de
punct de lucruPS/PO/IL - Proceduri sistem/Proceduri
operaionale/Instruciuni de lucruD - DecideV
- VerificE - ExecutCo - ColaboreazI - Informeaz / se
informeazAlte abrevieri referitoare la conductele de abur / ap
fierbinte - preluate din PT ISCIR C10/1 2003, paragraf
1.44.DOCUMENTE DE REFERIN
4.1. SR EN ISO 9001:2001 Sisteme de management al calitii.
CERINE.
4.2. PT ISCIR C10 /1,2 20034.3. HG 584 / 2004 (PED 97/23/CE)4.4.
ndrumare de proiectare i Documentaii tehnice particularizate ale
diferitelor tipuri de sisteme de conducte de abur i ap
fierbinte4.2.Manualul Sistemului de Management Integrat
Calitate-Mediu, MSMI-RVI-015.RESPONSABILITI
5.1.DT i SBP ( ef Birou Proiectare):editeaz, emite i gestioneaz
documentele care constituie nregistrri controlate din punct de
vedere a asigurrii calitii a lucrrilor contractate la instalaii de
nclzire / instalaii tehnologice / sistem de conducte de abur i ap
fierbinte 5.2.Director Calitate - Mediu:avizeaz i ine sub control
documentele (proceduri i instruciuni) i nregistrrile calitii
referitoare la activitile din cadrul procesului de proiectare i
execuie lucrri5.3. Responsabilul cu supravegherea lucrrilor
(RSL)
Personalul tehnic de specialitate, autorizat de ISCIR-INSPECT IT
pentru supravegherea montrii i/sau reparrii conductelor (RSL), are
urmtoarele obligaii i responsabiliti:
- s cunoasc legislaia, prescripiile tehnice, Colecia ISCIR,
standardele i alte acte normative n domeniu;
- s verifice introducerea n execuie numai a proiectelor cu
desenul tip de ansamblu avizat conform de ctre ISCIR-INSPECT sau de
ctre unitile de proiectare autorizate de ISCIR-INSPECT n acest
scop; - s verifice introducerea n execuie a materialelor i execuia
pe faze de lucru i la terminarea lucrrilor, din punct de vedere al
respectrii prevederilor din documentaia de execuie i ale
prescripiilor tehnice, Colecia ISCIR, i s supun la ncercri
instalaiile respective;
- s verifice documentaia tehnic ntocmit pentru lucrrile
efectuate (documentaia de montare sau reparare) sub aspectul
concordanei instalaiei cu documentaia respectiv, precum i al
respectrii prevederilor prescripiilor tehnice, Colecia ISCIR;
- s ncheie documente de verificare n care s consemneze
constatrile i rezultatele verificrilor i examinrilor, precum i
dispoziiile obligatorii;
- s verifice registrele de eviden a lucrrilor executate n
unitate, conform anexei H, i s urmreasc inerea la zi a
acestora;
- s participe la instructajele periodice organizate de
ISCIR-INSPECT IT;
- s aplice, n cazurile prevzute de prescripiile tehnice, Colecia
ISCIR, pe instalaiile verificate poansonul oficial de verificare,
dup modelul din figura de mai jos:
Not: * n cazul existenei mai multor RSL se va scrie 2, 3
etc.
- s semneze i s tampileze actele ntocmite; modelul de tampil
este indicat n figura de mai jos:
Not: * n cazul existenei mai multor RSL se va scrie 2, 3
etc.
5.4. Responsabil tehnic cu sudura (RTS), n sensul prezentei, se
nelege Coordonatorul sudor definit n standardul SR EN 719.
Responsabilul tehnic cu sudura autorizat de ctre ISCIR-INSPECT
IT, suplimentar fa de cerinele din SR EN 719, are i urmtoarele
obligaii i responsabiliti:
- s cunoasc legislaia, prevederile prescripiilor tehnice,
Colecia ISCIR, standardele i alte acte normative n vigoare privind
sudarea elementelor conductelor sub presiune;
- s verifice dac tehnologia de execuie i de examinare a
elementelor sudate este n concordan cu procedura de sudare
omologat;
- s verifice proiectul de montare i/sau reparare nainte de
lansarea n execuie, astfel nct soluiile adoptate s asigure condiii
optime de sudare i verificare, iar starea de tensiuni datorate
ciclului termic de sudare s fie minim;
- s asigure alegerea corect a materialelor de adaos n funcie de
materialele de baz utilizate, n conformitate cu procedurile de
sudare omologate, astfel nct prin condiiile tehnologice impuse s se
realizeze o mbinare sudat corect a instalaiei;
- s verifice c materialele de adaos sunt nsoite de certificatele
de calitate prevzute n standarde i s admit introducerea n execuie
numai a materialelor de adaos prevzute n proiect sau stabilite ca
echivalente la omologarea procedurii de sudare;
- s asigure condiiile necesare pentru efectuarea probelor i
ncercrilor n vederea omologrii procedurilor de sudare, n
conformitate cu prevederile prescripiei tehnice referitoare la
omologarea procedurilor de sudare, Colecia ISCIR, i s ia msurile
necesare ca la repararea elementelor instalaiilor s se foloseasc
numai tehnologii stabilite pe baza procedurilor de sudare
omologate;
- s supravegheze ca materialele de baz introduse n execuie s fie
conforme cu proiectul de execuie;
- s verifice modul n care se depoziteaz i se introduc n execuie
materialele de adaos i s ia msuri pentru prentmpinarea eventualelor
modificri fa de tehnologia elaborat i de procedura de sudare
omologat;
- s organizeze, s ndrume i s verifice activitatea privind
specializarea, autorizarea i evidena lucrrilor efectuate de sudori,
n conformitate cu prevederile prescripiei tehnice referitoare la
autorizarea sudorilor, Colecia ISCIR;
- s urmreasc efectuarea verificrii calitii mbinrilor sudate pe
fluxul tehnologic de execuie, s verifice rezultatele obinute i s
vizeze documentele privind verificarea mbinrilor sudate, care se
ataeaz la documentaia tehnic;
- s participe la analiza i stabilirea cauzelor eventualelor
defecte datorate sudurii i s ia msuri corespunztoare pentru
remedierea i evitarea acestora;
- s participe la instructajele periodice organizate de
ISCIR-INSPECT IT;
- s in la zi evidena poansoanelor sudorilor autorizai de
ISCIR-INSPECT IT, a procedurilor de sudare omologate, precum i a
lucrrilor executate de sudori; modelul de poanson pentru sudori
este indicat n figura de mai jos:
- s semneze i s tampileze actele ntocmite; modelul de tampil
este indicat n figura de mai jos:
Not: * n cazul existenei mai multor RTS se va nscrie 2, 3
etc.
6.PROCEDURA
6.1.0 DOMENIUL DE APLICAREPrezenta procedur se aplica in cadrul
ROMVEC pentru dimensionarea si proiectarea conductelor de abur i ap
fierbinte n cadrul proiectelor de montare / instalare i pentru
executarea conform a lucrrilor proiectate
6.1.1. Norme si reglementari
In coroborare cu prezenta procedur se vor respecta dispozitiile,
normele si directivele valabile in Romania, in varianta lor aflata
in vigoare, care sunt aplicabile domeniului.
Daca intre diferitele dispozitii, reglementari, norme si
directive apar diferente sau contradictii, iar aspectele respective
nu sunt in mod expres clarificate prin prezenta procedur, se va
aplica reglementarea cu formularea cea mai restrictiva.
In cazul in care prevederile se exclud reciproc, atunci se va
aplica reglementarea prevazuta de legislatia romaneasca n PT ISCIR
C10 / 1,2, - 2003 Intra in responsabilitatea executantului sa
verifice daca prevederile prezentei proceduri sunt adecvate
scopului lucrarii respective. Aplicarea procedurii nu il exonereaza
pe executant de raspunderea pe care o are in calitate de
antreprenor profesionist si responsabil.
Daca executantul are obiectii / propuneri / sugestii cu privire
la una dintre prevederile prevederile stabilite, el il va informa
imediat in scris pe DCM despre acest lucru n vederea derulrii
procedurilor specifice de modificare / mbuntire a
procedurii6.2.0.PRINCIPII DE CONCEPTIE
Conditiile impuse conductelor de abur i ap fierbinte nu sunt
diferite de cele impuse altor conducte care intra sub incidenta
Directivei PED i sunt stabilite in conformitate cu Directiva UE
97/23/EC , transpusa in legislatia din Romania prin HG 584/2004,
Prescriptiile Tehnice ISCIR in vigoare si standardele SR EN
armonizate sub incidenta acestei directive.
(Exceptie: conductele sub o presiune mai mica decat presiunea
atmosferica nu sunt incluse in Directiva UE 97/23/EG).
Conditiile impuse conductelor care, conform dispozitiilor de la
art.3 (1) paragraf 4, intra sub incidenta altor reglementari sunt
stabilite prin normele aferente din domeniu (de ex.SR EN
1594-2002)/(PT ISCIR- C6/2003,C10/1,2/2003)
Conductele vor fi proiectate in conformitate cu cerintele
tehnologice si cu particularitatile locale ale conditiilor de
explotare.
Pentru proiectarea conductelor, constructorul va avea in vedere
asigurarea unei durate de viata de 30 de ani la parametri
tehnico-economici stabiliti.
In conditii corespunzatoare de functionare trebuie sa se asigure
posibilitatea unei exploatari continue a conductelor de min.5
ani.In proiectarea conductelor dupa criteriile de rezistenta la
oboseala trebuie sa se aiba in atentie un numar de 200.000 ore de
functionare
In cazul in care, din motive tehnologice, materialele alese nu
asigura o rezistenta la oboseala pentru 200.000 de ore de
functionare, solutionarea va fi convenita cu responsabilul de
proiect al beneficiaruluiIn principiu,sistemele de transport abur /
ap fierbinte din instalatiile tehnologice vor fi executate conform
ANSI, sistemele de agenti de exploatare cu PN pana la 40 vor fi
executate conform DIN iar cu PN peste aceasta valoare vor fi
executate conform ANSI. Exceptiile vor fi convenite cu
responsabilul de proiect Beneficiar.
Pentru conducte se vor folosi armaturi cu flanse si flanse
asamblate prin sudura, pentru conductele de inalta presiune
armaturi cu capete sudate si, pe cat posibil, cat mai putine flanse
presudate.
Diagrama de flux tehnologic furnizeaza informatii referitoare la
mediul transportat, debitul de masa, presiunile maxime de regim
admise si temperaturile maxime de regim admise (parametri de lucru
si de proiectare).
Diametrul nominal va fi ales in functie de debitul de masa si de
viteza de curgere dorita, tinand cont si de costurile de investitie
si de consumul de energie.
In delimitarea circuitelor (zonelor) pentru verificarile de
presiune in sistem vor fi luate in calcul presiunile de control ale
aparatelor ce vor fi supuse testelor sub presiune (aparate vechi si
noi) si presiunile de control necesare dar si posibile ale
conductelor si aparatelor.
Aceasta inseamna ca vor putea fi facute probe in sistem numai
pentru aparatele sub presiune (conducte si aparate ) care au
aceleasi presiuni de proba. Sistemele cu presiuni de proba diferite
vor fi separate (blinde sau capace sudate suplimentar).
6.2.1. Diagrame de evaluare a conformitatii
Pentru clasificarea conductelor se vor aplica diagramele de
evaluare a conformitatii 6, 7, 8 si 9 din PED transpuse in
diagramele din PT ISCIR C6,C10/1- 2003
Ca execptie de la Anexa II punct 1, la diferite categorii se vor
aplica obligatoriu urmatoarele metode de evaluare a conformitatii,
conform HG.584/2004:- Diagrama 6 (gaze Grupa 1) si Diagrama 8
(Fluide Grupa 1):
Pentru domeniul sub incidenta art.8 si pentru Categoriile I si
II: Modul A1
Pentru Categoria III: combinatia de module B1 + F
- Diagrama 7 (gaze Grupa 2) si Diagrama 9 (Fluide Grupa 2):
Pentru domeniul sub incidenta art.8 si
Pentru Categoria I: Modul A; peste PS = 40 bar, Modul A1
Pentru Categoria II: Modul A1
Pentru Categoria III: combinatia de module B1 + F
Observatie: Pentru domeniul abordat la art.8 nu trebuie sa se
aplice marcajul CE.
Module obligatorii
Conductele de abur i ap fierbinte se ncadreaz, dup caz n aceast
diagram
Conductele de abur i ap fierbinte se ncadreaz, dup caz n aceast
diagram
6.2.2. Categorii de conducte
Categoriile de conducte contin urmatoarele date:
- mediul transportat si valorile caracteristice ale
acestuia;
- presiunea nominala;
- clasificarea domeniilor de temperatura / presiune;
- natura materialului;
- norma de aplicare;
- tipul de racordare;
- diametrele nominale si domeniul de exploatare pentru
tronsoanele de conducte;
- adaosurile de coroziune.6.2.3. Imbinarea conductelor de
categorii diferite
La imbinarea conductelor (ramificatii, racorduri secundare) cu
trepte diferite de presiune sau din material diferit, conducta cu
treapta de presiune mai mica sau cu calitate inferioara de material
trebuie sa fie conectata printr-un racord conform treptei
superioare de presiune sau de calitate a materialului.
Reducerea treptei de presiune se face dupa un organ de
inchidere. Reducerea calitatii materialului, ca urmare a unor
temperaturi mai mici la aceeasi treapta de presiune, nu necesita
existenta unui organ de inchidere. Totusi, va trebui sa fie
prevazuta o pereche de flanse in cazul in care materialele nu se
pot suda.
Toate trecerile intre trepte diferite de presiune trebuie sa fie
reprezentate in diagrama P&I si in desenele de conducte.
Acolo unde stuturile la rezervoare ( supape de siguranta) au o
treapta de presiune mai mare decat conducta racordata, este necesar
ca armatura respectiv flansa de racordare a conductei la rezervor (
supapa de siguranta) sa aiba aceeasi treapta de siguranta ca si
stutul rezervorului ( supapa de siguranta).
6.2.4. Tronsoane de conducte
Daca trebuie sa se sudeze tronsoane cu grosimi diferite ale
peretelui, se va proceda conform reglementarilor din instruciunea
POS.C10- RVI 04.E (vezi imbinarea conductelor cu grosime diferita a
peretelui).
Daca nu este posibila o sanfrenare, va trebui sa fie prevazuta o
piesa intermediara respectiv o reductie.
In principiu, pentru conducte se vor folosi armaturi cu flanse
si flanse presudate, pentru conductele de inalta presiune se vor
folosi armaturi cu capete sudate si, pe cat posibil, cat mai putine
flanse presudate.
6.2.5. Materiale
Daca este necesar sa se utilizeze alte materiale decat cele
stabilite in categoria de conducte, se va conveni cu responsabilul
de proiect al beneficiarului asupra obtinerii unui aviz de
certificare pentru respectivele materiale prin intermediul
institutiei acreditate de control.6.2.6. GarnituriLa executarea
montrii instalrii / reparrii conductelor se vor utiliza numai
garniturile / tipurile de garnituri prevzute n proiect la care pe
langa momentul de strangere al imbinarii cu flansa se va lua in
calcul presarea permisa pe suprafata garniturii. Pot fi utilizate
numai garniturile specificate in urmatorul tabel:
6.2.7. Suruburi
Se vor utiliza uruburile prevzute n proiect, dei entru
suruburile de la imbinarile standardizate cu flansa nu mai este
necesar un calcul de proiectare. Pentru suruburile din imbinarile
nestandardizate, calculul se va face conform AD 2000 Fisa tehnica B
7 sau SR EN 1591 respectiv ASME (Boiler and Pressure Vessel Code
Section VIII Div.1)
La imbinarile cu flansa intens solicitate se va analiza daca
este sau va fi necesara utilizarea de prezoane.6.2.8. Dilatatie ,
elasticitate
Pentru instalarea sistemelor de conducte pe antier conform
proiectului este important ca SPL s studieze i s neleag toate
detaliile privind asigurarea dilatrilor nempiedicate ale sistemului
i care sunt regulile ce trebuiesc respectate pentru pstrarea
elasticitii proiectate a sistemului.
Pentru conducte se va prezenta atestatul pentru tensiunile din
intregul sistem de conducte (analiza tensiunilor).
Aceste atestate pot fi realizate dupa urmatoarele metode:
- O = Verificare fara atestare, pe baza exeperientelor in
domeniu
- V = verificare dupa metode simplificate (de ex.cu
diagrame)
- C = verificare prin calcule in sistem informatizat
Alegerea metodei de verificare se face astfel:
- conducte speciale, acestea sunt conductele pentru fluide din
Grupa 1 si conductele de la utilaje si racitoare de aer, conform
fig.1
Figura 1 Metode de verificare a elasticitatii conductelor
speciale
O = Verificare pe baza experientelor in domeniu
V = Verificare dupa metode simplificate
C = Verificare prin sisteme informatizate- conducte generale,
acestea sunt toate celelalte conducte, inclusiv conductele de abur
i ap fierbinte conform fig.2
Calculele de dilatatie vor fi efectuate in baza unui domeniu de
temperatura externa de la 20C pana + 38C , respectiv pe baza
temperaturii de regim minime si maxime admise.
Figura 2 Metode de verificare a elasticitatii conductelor
generale
O = Verificare pe baza experientelor in domeniu
V = Verificare dupa metode simplificate
C = Verificare prin sisteme informatizateLa trasarea conductelor
se va avea in vedere sa nu se depaseasca fortele si momentele
maxime admise pentru aparate si utilaje. Se vor solicita
constructorului utilajului date referitoare la fortele de forfecare
maxime admise si la momentele racordurilor masinilor.
Traseul conductelor va fi astfel ales incat dilatatia aparuta sa
poata fi preluata fara tensiuni nepermise. Acolo unde este necesar,
vor fi prevazute coturi suplimentare de dilatatie. Acestea vor fi
amplasate pe cat posibil in pozitie orizontala. La estacadele de
conducte si traverse se va avea grija sa nu se impiedice pozarea
ulterioara a altor conducte.
Compensatoarele vor fi prevazute numai acolo unde, din motive de
spatiu sau de pierderi de presiune, nu este posibila montarea de
coturi de dilatatie.
O pretensionare a conductei in stare rece va fi prevazuta numai
daca trebuie sa fie impiedicate deplasari (dislocari) mai mari ale
conductelor in stare calda sau daca trebuie sa fie diminuate
fortele si momentele aparute in punctele de sprijin respectiv la
stuturile aparatelor si masinilor. Valorile de pretensionare
utilizate vor fi mentionate in desenele aferente.
6.2.9. Pentru repararea respectiv adaptarea conductelor
existente se aplica urmatoarele:
Prin repararea respectiv adaptare a conductei se intelege
modificarile aduse acestora fara a modifica destinatia instalatiei
respective, mediul de transport, diametrul nominal sau sistemul de
asigurare.
Pentru indeplinirea obligatiei de efectuare a receptiei se vor
folosi diagramele de evaluare a conformitatii asemanatoare celor de
la o punere in functiune a unei conducte noi.
Alegerea diagramelor corespunzatoare de evaluare a conformitatii
se face in functie de mediul transportat, presiunea proiectata si
diametrul nominal.
Receptia lucararilor de reparatie la o conducta pana la
max.categoria 1 se face de catre constructor (uzina de
reparatii).
In afara de acesta, va fi implicat in toate fazele receptiei
reprezentantul institutiei de control acreditata pentru verificarea
aparatelor sub presiune. Acesta analizeaza daca este necesara o
noua verificare preliminara. La categoriile de conducte se va
verifica daca este necesara o refacere a calculelor de rezistenta
la oboseala (stres).
Categoriile de conducte vechi (clasificarea veche) vor fi
utilizate numai daca nu s-au elaborat categorii noi (o noua
clasificare).
Pentru incercarea de presiune hidraulica se va utiliza aceeasi
presiune de control ca la verificarea initiala.
Daca receptia se face prin constructor, acest lucru va fi
confirmat printr-o declaratie de conformitate cu prevederile HG
584/2004/prevederile legale in vigoare.
Receptia efectuata prin institutia de control acreditata va fi
confirmata printr-un certificat de conformitate a conductelor.
Pentru intocmirea documentelor de executie si pentru
documentatia pentru lucrarile de reaparare executate se vor aplica
aceleasi reglementari valabile pentru constructiile noi.6.3.0.
PRINCIPII DE MONTARE / INSTALAREPentru nelegerea corect a
documentaiei de proiectare, nainte de nceperea lucrrilor de execuie
pe antier SPL i RSL / RTS vor analiza i i vor nsui prevederile
proiectului de execuie innd cont de urmtoarele:
Toate datele de inaltime din cadrul instalatiei se raporteaza la
nivelul acesteia. In proiectare se va tine cont de faptul ca
suprafetele trebuie sa fie executate cu panta descendendenta si,
prin urmare, vor prezenta diferente de nivel. Distanta dintre
suprafata si marginea inferioara a unei conducte va fi astfel
aleasa incat sa se asigure suficient spatiu pentru elementele de
golire, dispozitivele de evacuare a condensului, demontarea
suportilor ventilelor de reglare etc.
Fundatiile necesare pentru constructiile de sustinere a
conductelor vor fi separat analizate in functie de incarcari si se
vor stabili inaltimile aferente.
Fortele aparute in conducte trebuie sa poata fi preluate in
siguranta de structurile de sustinere, schele, poduri de conducte
etc.
La estacadele de conducte din interiorul instalatiei, care merg
in afara instalatiei (offsites), inaltimea etajelor va fi corelata
cu cea a estacadelor de conducte din amplasamentul exterior.
Diferenta de inaltime a etajelor podurilor estacadelor din
instalatie si a celor din amplasamentele exterioare trebuie sa fie
de minim 1 m si depinde si de modul de executie a zonei de trecere
instalatie (insite) / amplasament exterior (offsite).
Toate cotele de inaltime din afara instalatiei vor fi indicate
ca valori absolute peste nivelul marii.
6.3.1. Instalatii de intretinere
Capacitatea de montare si demontare a armaturilor si utilajelor
trebuie sa existe fara a fi necesara demontarea altor tronsoane de
conducta. Daca, din motive de spatiu, acest lucru nu este posibil,
se vor folosi piese de pasuire demontabile.
Acolo unde este necesar, pentru demontarea ventilelor de
siguranta cu greutate mare, se vor folosi brate pivotante (de
rotire) sau suporti pentru demontare.
Renuntarea la bratele pivotante respectiv la suportii pentru
demontare necesita acordul responsabilului de proiect al
beneficiarului.
La aparate si utilaje conductele vor fi astfel pozate incat
deservirea si intretinerea lor sa poata fi executate in pozitia
normala de lucru.
6.4.0. DOCUMENTE DE EXECUTIE
6.4.1. Documente de executie necesare
Toate documentele tehnice vor fi intocmite conform
instruciunilor de lucru ale ROMVEC - BPDe regula, inainte de
inceperea lucrarilor de planificare, se va stabili care documente
sunt desene as built originale. Daca aceste desene exista, ele vor
fi prelucrate in cadrul derularii operatiilor de proiectare.
Sistemul CAD va fi utilizat in prelucrarea documentelor tehnice. De
regula, aceste aspecte trebuie sa fie convenite de ctre SBP cu
responsabilul de proiect al beneficiarului.In functie de
necesitatea de informare, vor fi puse la dispozitia executantului
lucrrilor proiectate urmtoarele documente:
- proceduri / instruciuni de lucru specifice PPID RVI C10.E-
planuri de santier (amplasarea instalatiilor de santier)
- planuri de amplasament
- planuri de montaj si planuri in sectiune in care sa fie
indicate locurile de amplasare a echipamentelor, utilajelor i
aparatelor tehnologice si a altor sisteme din cadrul unei
instalatii
- planuri generale pentru subteran
- caietul de sarcini
- diagramele P&I
- lista de conducte
- desene de conducte, si anume: planuri de tubare, planuri de
ocupare a estacadelor de conducte, izometrii, liste de piese,
extrase de specificatii material
- lista punctelor de legatura
- lista punctelor de trecere din interiorul instalatiei in
exterior (insite / offsite)
- lista aparatelor de masura, reglare si control si a sistemelor
de decompresie
- documentele de constructie a conductelor din contractul
respectiv, in care sunt furnizate date referitoare la tronsoanele
pentru care in normele de executie nu exista date sau nu sunt
precizate detaliile
- norme de constructie a conductelor, care contin exemple tipice
de constructie, cum ar fi desene de executie a structurilor
speciale de sustinere. In cazuri speciale (proiecte de mare
amploare), in completare la desenele izometrice, va fi stabilit
un model de conducte.
6.4.1.1. Lista de conducte
EXECUTANTUL va intocmi o lista de conducte conform unui formular
standardizat, cu indicarea tuturor datelor solicitate, pe care o va
remite spre verificare si avizare organului de control acreditat cu
activitatea de control si verificare.
In aceste liste vor fi inregistrate toate conductele din
diagrama P&I respectiv din diagrama simplificata P&I pentru
amplasamentele exterioare (Offsite).
Ele contin date referitoare la:
- denumirea conductelor
- numarul conductei (diametrul nominal,nr.instalatiei,nr.curent)
si categoria de conducte
- traseul conducte (de la...catre)
- numarul desenului aferent P&I si desen izometric
- conditii de lucru: mediul transportat, starea (lichid sau
gazos), densitate, debit, viteza de curgere, temperatura,
presiune
- conditii de regim max.admise: Tmax, Pmax
- material de baza (teava)
- grosimea peretelui
- protectia la coroziune
- izolatie, sistem insotitor de incalzire
- conditii de verificare: verificarea elasticitatii, tratament
termic, verificarea duritatii, incercari nedistructive, presiune de
incercare, mediul de control, certificate de receptie finala
- cerinte privind gradul de puritate (curatenie) a conductei
- observatii
6.4.1.2. Desene de conducte
De regula, acestea vor fi intocmite pentru:
- conductele de transport produs
- conductele de transport agenti de exploatare peste DN 50
inclusiv conductele de alimentare
la distribuitoarele de abur
Pentru restul conductelor de agenti de exploatare si de
incalzire pana la DN 40, executantul va intocmi schite de
sistem.
In desenele de conducte se vor indica:
- diametrul nominal, numarul conductei si categoria
conductei
- traseul conductei de la... catre (valabil pentru desenul
izometric), cu mentionarea numarului pozitiei masinilor, aparatelor
si conductelor la care se racordeaza respectiva
conducta. La aparate si masini se va indica si numarul stutului.
Ordonarea si pozitia ramificatiilor, a punctelor de intersectare, a
pieselor fasonate, a flanselor, organelor de inchidere, a
armaturilor, a reazemelor standard si a celor speciale, a pieselor
speciale
- pozitia si inaltimea conductelor vor fi indicate prin
coordonate si cote de inaltime
- dispunerea si pozitia conductelor subterane, a puturilor, a
traseelor de cablu, a fundatiilor, ancorajelor etc.cu cotele
teoretice rezultate din montarea aparatelor si masinilor, in
masura
in care ele sunt necesare pentru executarea lucrarilor la nivel
suprateran
- numarul pozitiei echipamentelor de masura, reglare si control
si a componentelor speciale
- diametrul nominal, numarul conductei si categoria conductei in
punctul de trecere interior/exterior (insite/offsite) pentru ambele
conducte (indicate de ex.in planul punctelor de trecere)
- numarul desenelor de racorduri
- conditii minimale de livrare
In planurile de ocupare a estacadelor , planurile de tubare si
in desenele izometrice vor fi folosite simbolurile grafice
(pictogramele) specificate in instruciunile de proiectare specifice
ale ROMVEC - BPIn primele doua tipuri de planuri se vor face
reprezentari la scara. In toate planurile mentionate va fi indicata
pozitia sistemului de actionare (de ex.arbore/ roata de mana/
motor).
Izometriile vor fi astfel intocmite incat sa poata fi
inregistrate toate informatiile necesare pentru intocmirea
documentatieI pentru sudarea conductelor.
6.4.1.3. Diagramele de flux pentru conducte si instrumente
Diagrama de flux P&I se intocmeste pe baza diagramei de flux
tehnologic.
Pentru zona amplasamentelor exterioare (Offsites), in loc de
diagrama P&I se poate intocmi o schema-bloc sau o diagrama
P&I simplificata.
In diagrama P&I vor fi reprezentate toate echipamentele
tehnice ale unei instalatii. Toate digramele vor fi intocmite
conform procedurilor i instruciunilor specifice de lucru ale ROMVEC
- BP.
6.4.1.4. Lista de piese pentru tronsoane de conducte (formular
standardizat)
In acestea se vor specifica:
- numarul conductei
- denumirea
- traseul conducte (de la ..catre)
- clasa conductei
- numarul piesei
- diametrul nominal
- denumirea tronsoanelor ce urmeaza a fi utilizate si cantitatea
de tronsoane fara rezerva de constructie, ultima cantitate
specificata fiind cea valabila
6.4.1.5. Listele de montaj al tronsoanelor de conducte (formular
standardizat)
In acestea vor fi indicate cantitatile necesare, sortate pe
liste de piese. Pe langa indicarea numarului fisei pentru
respectiva lista de piese, listele de montaj vor avea aceleasi
rubrici ca si listele de piese pentru tronsoanele de conducte. De
asemenea, cantitatea inregistrata ultima data va ramane cea
valabila.
6.4.1.6. Devizul pentru constructia de conducte
Daca nu este altfel convenit, pentru lucrarile de montaj
conducte se va intocmi un deviz.
Fiecare mod de amplasare al pieselor si materialelor va fi
convenita cu responsabilul de proiect al beneficiarului.
6.5.0. DISPUNEREA CONDUCTELOR
Dispunerea conductelor trebuie sa fie vizibila, pe criterii
economice si in general dispusa pe 3 directii principale, in unghi
drept una fata de cealalta (diferenta de inaltime a etajelor, de
regula 1 m). Daca conductele sunt pozate pe grinzi transversale sau
pe constructii metalice, reazemele vor fi executate ca aparate de
reazem de alunecare, ca aparate de reazem cu rol de ghidare sau ca
puncte(reazeme) fixe.
Conductele de pe estacade nu vor fi asezate pe stalpii de
sustinere a estacadei, pentru ca este posibila supraetajarea
(supraincarcarea) ulterioara a estacadei.
Etajarea conductelor in estacade (de ex. de la etajul 1 la
etajul 3) va fi executata in asa fel incat etajarea sa nu
impedimenteze tubarile executate ulterior sau sa le faca imposibil
de executat. In acest caz etajarea se va face in exteriorul
estacadelor Nu este admisa schimbarea directiei de pozare a
conductei sau executarea coturilor de dilatatie fara etajare.
Se va evita fixarea reazemelor de conductele invecinate. Fac
exceptie conductele din sistemul insotitor de incalzire, conductele
de impuls sau alte solutii speciale convenite cu responsabilul de
proiect al beneficiarului.
Imbinarea tronsoanelor de conducta va fi realizata prin sudare.
Flansele vor fi utilizate numai pentru racordarea la aparate,
utilaje si armaturi. Perechile de flanse vor fi folosite numai in
locurile unde acestea sunt necesare din motive tehnologice. La
conductele zincate si cu acoperire pe interior, imbinarile vor fi
convenite cu responsabilul de proiect al beneficiarului.
Pentru conductele care, din motive tehnologice, trebuie sa fie
executate in panta descendenta continua, se vor indica in
specificatia tehnica ordonarea si modul de executie a
reazemelor.
Trasarea conductelor care transporta medii cu tendinta de
condensare va fi realizata pe cat posibil fara puncte de adancime
(nivel minim) pentru a evita acumularea de lichid. Vor fi prevazute
elementele de golire necesare.
6.5.1.Traseele de conducte
Acoperirea traseelor va fi conform instruciunilor specifice de
lucru ale ROMVEC si se va intreprinde in felul urmator:
Conductele de abur si de condens vor fi pozate la marginea
traseului, pe partea mai usor accesibila. In continuare vor fi
pozitionate restul conductelor de agenti de exploatare si in final
conductele de transport produs.
Se recomanda pozarea conductelor de agenti de exploatare pe
etajul inferior al podurilor de conducte si pozarea conductelor de
facla pe etajul superior.
Conductele care isi modifica forma din cauza dilatatiei termice
vor fi pozate cu distanta suplimentara prevazuta de instruciunile
interne de lucru specifice ale ROMVEC.
La conductele cu flanse cu diafragme de masura se va verifica
traseul, pentru a se asigura spatiu suficient pentru conductele
instrumentelor si pentru efectuarea operatiilor de intretinere.
Tronsoanele de intrare si de iesire in dispozitivul de masura
vor fi trasate rectiliniu, cu lungimile necesare.
6.5.2. Coturi
Pe cat posibil , vor fi prevazute coturi standardizate. In
conditii normale, pentru montajul conductelor se utilizeaza coturi
de 90 > DN 25 si coturi de 45 > DN 50 (sub forma de coturi de
90 care se pot separa).
Coturile de dimensiuni mici pot fi realizate prin indoirea la
cald a tevilor.
In cazuri speciale convenite intre parti se pot folosi tevi din
materiale nealiate 15 Mo3 si cu diametre nominale mai mari, care
sunt deformate la cald respectiv la rece. Exemplu: deformarea
tevilor cu < DN 80, cu ajutorul arzatoarelor manuale, respectand
temperatura de prelucrare la cald. Tevile din otel aliat nu pot fi
prelucrate nici la cald nici la rece fara o aprobare speciala.
6.5.3. Inchideri de capat
Daca se are in vedere o extindere ulterioara a conductei sau
daca este necesara curatirea acesteia, vor fi prevazute flanse
oarbe, in caz contrar conductele vor fi inchise la capete cu capace
de teava. Din motive de corodare se va evita inchiderea
tronsoanelor fara scurgeri de tranzit.
6.5.4. Flane
Flansele vor fi astfel amplasate incat sa se asigure accesul la
ele. Este permisa strangerea ulterioara a imbinarilor cu flansa cu
ajutorul instrumentelor mobile de montaj, in functie de
particularitatile locale, de frecventa utilizarii si a
intretinerii.
In cazul in care exista riscuri pentru personalul operativ (in
zona trecerilor, podetelor, scarilor), la conductele de transport
substante periculoase sau toxice respectiv lesie si acizi,
imbinarile cu flansa vor fi prevazute cu carcase de protectie la
stropire. De regula acestea trebuie sa fie din plastic.
Produsul ce urmeaza a fi utilizat va fi convenit cu
responsabilul de proiect al beneficiarului6.5.4.1. Rugozitatea la
flansele de conducte si la armaturi
Tinand cont de cerinta ca la flanse ratele de scurgere sa fie
mici, se vor folosi flanse DIN cu element de etanseitate in forma
de E, rugozitate medie Rz = 16 m pe zona strunjita si flanse
conform ASME/ANSI B 16.5 model Raised Face cu o valoare de
rugozitate in centru Ra = 125 inch pana la 250 inch.
6.5.5. Organe de inchidere
6.5.5.1. Selectia
Alegerea organelor de inchidere se va face conform celor
indicate in clasele de conducte.Organele de inchidere intre
conducte, sisteme sau aparate cu parametri diferiti de exploatare
vor fi alese dupa categoria cu parametri maxim admisi.
6.5.5.2. Ordonarea si accesul la organele de inchidere
Organele de inchidere trebuie sa fie astfel montate incat sa
poata fi posibila deservirea sau intretinerea de la nivelul solului
sau de pe o platforma ( a se vedea fig.3 si 4 ).
Dupa posbilitati, se vor evita rotile dintate (roti de lant) sau
elementele de prelungire a arborilor, tijelor etc.
Organele de inchidere de pe poduri de conducte sau traverse, ca
si elementele de ventilatie si golire vor fi amplasate pe cat
posibil grupate.
Fig.4 Ordonarea ergonomica a organelor Fig.3 Ordonarea
ergonomica a organelor
de inchidere, arbore orizontal de inchidere, arbore vertical
Arborii nu trebuie sa intre in zona de trecere.Se va asigura o
latime minima de trecere de 800 mm ( arbore iesit )
6.5.6. Armaturi de reglare
Armaturile de reglare de la sistemele de conducte care nu pot fi
scoase din functiune vor fi prevazute cu un element de ocolire si
doua organe de inchidere.
Valva de bypass trebuie sa prezinte caracteristica de reglare,
iar valoarea Kv/Cv sa fie la fel de mare decat cea a armaturilor de
reglare.
Se poate renunta la elementul de ocolire daca, in cazul
defectarii ventilului de reglare, instalatia poate fi mentinuta in
functiune si fara acesta. Armatura de reglare si valva de bypass
vor fi astfel ordonate incat sa se evite o acumulare de lichid. La
robinetii cu trei cai se va stabili in mod special modul de
ocolire.
Se vor lua masuri de asigurare a elementelor de golire, de
degajare a presiunii si de purjare (suflare) Se va asigura un bun
acces la flansa de baza a ventilului de reglare.
6.5.7. Planificarea montarii aparatelor de masura si reglare
Pentru montarea diafragmelor se vor dimensiona tronsoanele de
intrare si iesire conform DIN EN ISO 5167-1. De asemenea, se vor
lua in calcul distanta laterala fata de conductele invecinate,
pozitia conexiunilor de impuls (stuturi) si a recipientilor de
condens si de separare.
La contoare se va tine cont de accesibilitate, demontarea in
fata si in sus, ca si de tronsoanele de intrare si iesire la
acestea. Dimensionarea tronsoanelor de intrare si iesire se va face
in conformitate cu reglementarile aferente pentru aparatele de
masura si reglare.
Debitmetrele cu plutitor vor fi montate vertical iar debitul de
tranzit trebuie sa se execute de jos in sus.
6.5.8. Site de protectie
Sitele de protectie vor fi prevazute numai in conductele
orizontale. Din cauza cotelor de montaj mari, ele vor fi montate
intr-un unghi de 45 orientare in jos.
Sitele si captatoarele de impuritati vor fi planificate in
functie de necesitatile de exploatare (cu posibilitate de demontare
a cartusului).
6.5.9. Discuri de separare
Discurile de separare necesare pentru exploatarea instalatiei
sunt mentionate pe diagrama P&I respectiv pe diagrama
simplificata P&I pentru amplasamentele in exterior
(offsites).
Discurile de separare vor fi realizate conform instruciunilor
interne ROMVEC:
DISCURI DE SEPARARE (Blinde) Fig.5 disc ntreg Fig.2 Disc
perforat (garnitura)
Otel rotund Otel rotund Lungime l2 intinsa
Lungime l2 intinsa Suprafee de etanare
netede cu canelur cu arcSuprafeele de etanare ale tuturor
discurilor vor fi tratate cu o substan anticoroziv uor de
ndeprtat.6.5.9.1 MSURATORI PENTRU CONSTRUIRE (Tabele)
Toate msurtorile indicate n tabelul de mai jos sunt date n mm,
masa n kg/bucat
M.1 .........disc ntreg
M.2..........disc perforat
Discuri de separare netede
PN 10PN 16
PN 25
PN 40
PN 63
PN 100
Discuri de separare cu canelur NPN 10
PN 25
PN 40
PN 63
PN 100
Discuri de separare cu arcPN 10
PN 16
PN 25
PN 40
PN 63
PN 100
6.5.10. Organe de inchidere si discuri de separare la marginea
(terminalul) instalatiei
La trecerea de la conductele instalatiei la zona exterioara
(offsite) se vor amplasa, in conditii normale, organe de inchidere
cu discurile de separare tip ochelari plasate inainte sau dupa
organul de inchidere, in functie de necesitati.
Daca sunt necesare armaturi de refulare, acestea vor fi montate
suplimentar, pe partea cu instalatia.
Toate componentele (armaturi, imbinari cu flansa, discuri de
separare) necesare in zona de trecere interior / exterior
(insite/offsite) vor fi specificate si executate constructiv de
catre EXECUTANT.
Cordoanele de sudura din marginea zonei de trecere vor fi
executate pe suprafata din zona din interiorul instalatiei
(insites).
Limita de livrare a domeniului Offsites se termina inainte de
contraflansa armaturii (prevazuta Insites) respectiv a discului de
separare. Conductele trebuiesc prevazute cu punct fix in interiorul
instalatiei (Insites ).
6.6.0. ELEMENTE DE AERISIRE SI GOLIRE
In toate punctele de nivel maxim respectiv minim, conductele vor
fi prevazute cu posibilitati de aerisire si golire (in functie de
conditiile locale, pot fi necesare si stuturi de aspiratie).
Organele de inchidere vor fi prevazute la capatul liber cu o flansa
oarba. Orificiile de aerisire care sunt necesare numai pentru
probele de presiune hidraulica respectiv daca mediul de transport
este apa, nu vor fi prevazute cu un organ de inchidere ci numai cu
flansa si flansa oarba.
Conductele de decompresie (detenta) si de golire a aparatelor si
masinilor care transporta gaz lichefiat vor fi prevazute cu
inchideri duble.
6.7.0. SUPAPE DE SIGURANTA SI CONDUCTE DE PURJARE
6.7.1. Supape de siguran La supapele de siguran care nu sunt
montate direct la rezervorul sau la sistemul de conducte asigurat
se va calcula suplimentar pierderea de presiune in conducta de
intrare si de iesire (alimentare si evacuare).
Diametrul nominal va fi astfel conceput incat pierderea totala
de presiune in zona dintre aparatul asigurat si flansa de intrare a
ventilului de siguranta sa nu ajunga la 3 % din presiunea
reglata.
Se va lua in calcul debitul max.de purjare a ventilului de
siguranta si nu debitul proiectat. Conductele de iesire din
ventilul de siguranta trebuie sa aiba cel putin diametrul nominal
al flansei de iesire.
La tronsoanele de conducte care pot fi inchise (blocabile), vor
fi prevazute ventile de siguranta pentru asigurarea la dilatatia
termica a mediului transportat.
Inainte si dupa ventilele de siguranta nu trebuie sa fie montate
discuri de separare.
6.7.2. Conducte de purjare
Purjarile libere pot fi facute numai la mediile care nu sunt
toxice, inflamabile si care nu au miros neplacut. Aceste conducte
trebuie sa se situeze la min.3 m desupra zonei de deservire. In
alegerea vitezei admise de evacuare trebuie sa se tina cont de
poluarea sonora si, daca este nevoie, vor fi prevazute amortizoare
de zgomot. Orificiile de purjare vor fi astfel amplasate incat sa
se evite punerea in pericol a personalului si deteriorarea altor
tronsoane.
Fixarea acestor conducte trebuie sa fie foarte buna (sa se
acorde atentie fortelor de reactiune din timpul functionarii).
Pentru evitarea acumularilor de lichid, la conductele de purjare
cu abur sau la cele la care este posibila o acumulare de apa (din
cauza umiditatii aerului) va fi prevazut un orificiu cu diametrul
de 10 mm in punctul de inaltime minima a conductei. La aceste
orificii vor fi prevazute tevi cu min. DN 20 din motive de siguran,
doar dac personalul poate fi pus in pericol de evacuarea
condensului.
Dac un ventil de siguranta purjeaza in sistem inchis, conducta
de purjare va fi pozata cu panta descendenta. Ventilul de siguranta
trebuie sa fie montat deasupra acestei conducte colectoare.
6.7.3. Elemente de blocare (inzvorre)Acestea trebuie sa fie
amplasate acolo unde n + 1 ventile de siguranta asigura acelasi
sistem. Acestea trebuie sa asigure faptul ca n ventile de siguranta
raman in functiune si ca organele de inchidere din fata si din
spatele ventilului ce urmeaza sa fie demontat sunt inchise in
acelasi timp. In functie de posibilitati, vor fi prevazuti robineti
de dirijare, robineti cu trei cai sau sisteme cu sine.
Sectiunea transversala a fluxului de curgere prin aceste
elemente in momentul procesului de comutare / inversare trebuie sa
fie egala cu sectiunea de purjare a ventilului de siguranta.
Acolo unde montarea acestor elemente nu este posibila, vor fi
prevazute, de comun acord cu responsabilul de proiect al
beneficiarului sisteme mecanice de zavorare cu lant inoxidabil.
Ventilele de siguranta care fac descarcarea in sistem de facla
sau in alt sistem inchis, care nu poate fi scos din functiune, vor
fi prevazute cu elemente de blocare pe partea de intrare si de
iesire. Exceptiile vor fi convenite cu responsabilul de proiect al
beneficiarului.
6.8.0. CONDUCTE DE ASPIRATIE LA POMPE SI CONDUCTE SUB
PRESIUNE
6.8.1. O reducere a unei conducte orizontale de aspiratie la
stutul pompelor pate fi realizata printr-o reductie excentrica
aliniata in partea de sus. In conductele pentru lichide cu continut
de corpuri solide sau pentru gaze care se pot condensa, reductiile
vor fi aliniate in partea de jos. Intre organele de inchidere si
pompe vor fi prevazute in conducta piese intermediare
demontabile.
Piesele intermediare care trebuie sa fie demontate pentru
efectuarea operatiilor de intretinere nu vor fi prevazute cu
suporti.
Nu vor fi depasite fortele si momentele admise la stuturile
masinilor, indicate de constructor.
Dupa caz, vor fi prevazuti suporti de teava reglabili.
6.8.2. Sitele si captatoarele de impuritati Vor fi marcate pe
diagramele P&I. In conductele de aspiratie de la compresoare
vor fi prevazute site sau filtre.
Cartusele sitelor trebuie sa fie usor de montat si demontat.
6.8.3. Pe partea de presiune si de aspiratie la pompe, organele
de inchidere respectiv dispozitivele de retinere incepand de la DN
> 200 trebuie sa aiba acelasi diametru nominal ca si stutul
pompei, cu conditia ca prin aceasta sa nu fie influentate valorile
caracteristice ale pompei. Viteza de curgere a lichidelor pe partea
de aspiratie trebuie sa fie de aprox.1m/sec. iar pe partea de
presiune, de aprox.2 m/ sec. Daca stutul pompei are un diametru
nominal mai putin utilizat (de ex. DN 65, 125 etc), se va face
largirea la diametrul imediat superior, respectiv se vor utiliza
dimensiunile corespondente
comportarii hidraulice a fluidului vehiculat.
Daca este necesara o cursa lenta de inchidere, se va folsi drept
dispozitiv de retinere un ventil de retinere cu duza.
6.8.4 Pompele care transporta produs expus riscului de inghet
vor fi protejate la inghet pe timp de iarna. La toate pompele, cu
exceptia pompelor de dozare si submersibile, se va conveni cu
respobsabilul de proiect al beneficiarului asupra montarii unor
conducte de mentinere a temperaturii.
Pompele pentru medii cu temperaturi > 250 si presiuni > 40
bar vor fi prevazute pe partea de aspiratie si de presiune cu
elemente duble de inchidere si cu elemente de degajare intermediara
a presiunii (detenta intermediara)
6.9.0. CONDUCTE DE ABUR SI CONDENS
6.9.1. Toate conductele de abur si condens trebuie sa derive din
zona superioara a conductei principale de abur respectiv a
conductei colectoare de condens si daca este indicat pe diagrama
P&I sa fie prevazute cu un organ de inchidere in tronsonul
orizontal, cat mai aproape de conducta principala.
Conductele de abur si condens vor fi astfel pozate incat sa se
poata face o drenare completa a apei.
Organele principale de inchidere de la conductele de abur si
condens trebuie sa poata fi etansate suplimentar, in timpul
functionarii.
6.9.2. Conductele de abur saturat trebuie sa fie prevazute la
intervale de cca.50(100 m respectiv in toate punctele de inaltime
minima, cu saci de acumulare a condensului si cu dispozitive de
evacuare a condensului. Pe tronsonul pana la primul organ de
inchidere din spatele dispozitivului de evacuare a condensului
(inclusiv organul de inchidere), conductele de condens vor fi
concepute pentru presiunea conductei de abur
6.10.0 SISTEME DE SUSTINERE SI PRINDERE A TEVILOR
Aplicarea standardului furnizorului necesit acordul
responsabilului de proiect al beneficiarului si trebuie sa aiba in
vedere alinierea conductelor.
Pentru sistemele de sustinere a conductelor se va aplica
standardul CONTRACTORULUI, dupa aprobarea responsabilului de
proiect al beneficiarului si dupa avizarea din partea institutiei
de control acreditate din Romania.
Constructiile pentru sistemele de sustinere (console, piloni)
vor fi avizate prin institutia de control acreditata din
Romania.
Toate conductele izolate vor fi montate pe sisteme de prindere
cu bride (suport alunecator).
La toate conductele de produs si la toate conductele de agenti
de exploatare cu diametrul peste DN 80 respectiv 3, care nu sunt
izolate, vor fi prevazute, de asemenea prinderi cu bride.
Latimea platbandei bridelor duble pentru teava trebuie sa fie de
min.50 mm.
Pentru conductele din materiale austenitice vor fi folosite
bride din materiale austenitice.
Sistemele de prindere a conductelor vor fi prezentate
angajatorului intr-un catalog, spre avizare.
Se vor evita variantele de excutie cum ar fi:
- cu bride simple
- cu bride de retinere (permise la tevile pentru agenti de
exploatare)
- asezarea directa pe constructie (pe infrastructura
metalica)
- prinderile sudate (exceptie: table de coama, console scurte de
sustinere si came pentru puncte fixe, daca din motive statice nu
pot fi evitate)
Toate piesele sudate direct de conducte vor fi construite din
acelasi tip materiale cerut de tehnologia de sudura.
Sudarea pieselor de partea exterioara a conductelor se va
executa prin cordoane de sudura penetrata (exceptie: table de
coama, console scurte de sustinere si came nesudabile prin sudura
penetranta).
Volumul de verificari ale cordoanelor de sudura este reglementat
prin instruciunile interne de execuie ale ROMVEC (elaborate cu
respectarea prevederilor standardelor i prescripiilor tehnice
aplicabile)Verificarea pieselor sudate se va face separat de
operatiile de verificare a cusaturilor circulare ale tevilor.
Toate piesele sudate sunt considerate parte componenta a
aparatului sub presiune respectiv (de ex.la executarea
tratamentului termic).
Daca utilizarea de prelungiri oarbe la conducte (Dummys) este
inevitabila, acestea vor fi executate cu un orificiu de aerisire
(diametrul min.12 mm) inchis in partea inferioara si la capat.
Daca utilizarea tablelor de coama este inevitabila, grosimea
peretelui tablei de coama trebuie sa nu fie mai mare de 1,5 ori
grosimea peretelui conductei, de asemenea va fi prevazut un
orificiu de aerisire cu filet NPT si cu buson de inchidere. Daca
tabla de coama este executata din mai multe segmente, cusatura
longitudinala va fi sudata pe banda respectiv eclisa din partea
inferioara.
6.11.0. CURIREA CONDUCTELOR
Gradul de puritate a conductelor va fi stabilit inainte de
incredintarea contractului ( de ex.date de la constructorul
turbinelor, directivele, etc).
Pentru curatirea conductelor (spalare, decapare, inertizare) vor
fi prevazute racorduri corespunzatoare.
Acolo unde este necesar, vor fi luate masuri preventive de
protectie a aparatelor si dispozitivelor.
Daca se solicita o decapare a sistemelor de conducte, urmata de
spalare si purjare (de ex.la conductele de racordare la turbine, la
cele de abur de inalta presiune etc), acest lucru va fi mentionat
ca punct separat in oferta, cu pretul aferent. In calculul de pret
vor fi incluse materialele de decapare si reciclarea substantelor
de decapare.
6.12.0. PROTECIA LA COROZIUNE
Pentru acoperirea de protectie la coroziune se va aplica
instruciunea specific din pachetul PPID RVI- C10.E.
6.13.0. SISTEM INSOTITOR DE INCALZIRE
Sistemele insotitoare de incalzire vor fi concepute i realizate
conform proiect.Tevile din sistemele insotitoare de incalzire cu
abur vor fi pozate pe distantiere inoxidabile astfel incat distanta
fata de peretele incalzit sa fie de cca.10 mm.
La pompele pentru medii stagnante respectiv medii din care
rezulta apa (cu pericol de inghet) vor fi prevazute sisteme
insotitoare de incalzire in timpul pauzelor de functionare.
6.14.0. IZOLAIA LA CLDUR, LA FRIG, IZOLATIA FONICIzolatia
conductelor va fi executata conform proiect i instruciunile de
lucru specifice ale ROMVEC
6.15.0 SCHIE TIPICE DE MONTAJ
7.0 ANEXENorme europene si internationale
EN 764
Aparate sub presiune terminologie si simboluri presiune,
temperatura,
volum
EN 1092
Flansa si imbinarile acesteia flansa rotunda pentru tevi,
armaturi, piese
fasonate si accesorii, in functie de PN
-1 Flansa de otel
-2 Flansa de fonta
EN 1514
Flansa si imbinarile acesteia cote pentru garniturile de flansa,
cu
indicarea PN STAS 1730-89 Flane. Suprafee de etanare. Forme
i
dimensiuni. STAS 1740-80 Flane din font i oel. Garnituri
pentru
suprafee de etanare cu prag i adncitur, PN10100. Dimensiuni.
STAS 1742-80 Flane din font i oel. Garnituri pentru suprafee de
etanare cu prag cu
an i adncitur, PN1040.
EN 1515
Flansa si imbinarile acesteia suruburi si piulite
-1
Alegerea suruburilor si piulitelor
EN 1591
Flansa si imbinarile acesteia reguli de realizare a imbinarilor
cu flansa
cu flanse rotunde si garnitura
-1
Metode de calcul SR EN 1591-1:2002 Flane i mbinarea lor. Reguli
de
calcul ale mbinrilor cu flane circulare cu garnitur de etanare.
Partea
1: Metoda de calcul
-2
Valori caracteristice de etansare
EN 1594
Sisteme de alimentare cu gaz conducte pentru o presiune de
regim
max. admisa peste 16 bar conditii functionale
EN 1759
Flansa si imbinarile acesteia flanse rotunde pentru tevi,
armaturi, piese
fasonate si accesorii, in functie de Categorie
-1
Flansa de otel NPS pana la 24
EN 10028
Produse cu profil plat din oteluri pentru recipienti sub
presiune
-7
Oteluri inoxidabile SR EN 10028-7:2001 Produse plate din oel
pentru
recipiente sub presiune. Partea 7: Oeluri inoxidabile
EN 10216
Tevi din otel fara cusatura sudata pentru solicitari la
presiune; Conditii
tehnice de livrare
-1
Tevi din oteluri nealiate cu caracteristici de temperatura a
mediului
ambiant stabilite
-2
Tevi din oteluri nealiate si aliate cu caracteristici stabilite
pentru
temperaturi inalte SR ISO 9329-2:99 evi de oel fr sudur
utilizate la presiune. Condiii tehnice de livrare.
Partea 2: Oeluri nealiate i aliate cu caracteristici precizate
la
temperaturi nalte.
STAS 3478-86 evi de oel fr sudur pentru temperaturi ridicate.
Condiii tehnice
generale de calitate.
-3
Tevi din oteluri aliate cu granulatie fina
-4
Tevi din oteluri nealiate si aliate cu caracteristici stabilite
pentru
temperaturi joase SR ISO 9329-3:99 evi de oel fr sudur utilizate
la presiune. Condiii tehnice de livrare.
Partea 3: Oeluri nealiate i aliate cu caracteristici precizate
la
temperatur sczut.
EN 10217
Tevi din otel sudate pentru solicitari la presiune; Conditii
tehnice de livrare
-1
Tevi din oteluri nealiate cu caracteristici de temperatura a
mediului
ambiant stabilite SR ISO 9330-1:1994 evi sudate din oel
utilizate la
presiune. Condiii tehnice de livrare. Partea 1: evi sudate din
oeluri
nealiate, cu caracteristici precizate la temperatura
ambiant.
-2
Tevi sudate electric din oteluri nealiate si aliate cu
caracteristici stabilite
pentru temperaturi inalte SR ISO 9330-2:1994 evi sudate din
oel
utilizate la presiune. Condiii tehnice de livrare. Partea 2: evi
sudate prin
rezisten prin presiune i sudate prin inducie, din oeluri
nealiate i
aliate cu caracteristici precizate la temperatur ridicat.
-3
Tevi din oteluri aliate cu granulatie fina
-4
Tevi sudate electric din oteluri nealiate cu caracteristici
stabilite pentru
temperaturi joase SR ISO 9330-3:1994 evi sudate din oel
utilizate la
presiune. Condiii tehnice de livrare. Partea 3: evi sudate prin
rezisten
prin presiune i sudate prin inducie, din oeluri nealiate i
aliate cu
caracteristici precizate la temperatur sczut.
-5
Tevi sudate sub strat de flux din oteluri nealiate si aliate cu
caracteristici
stabilite pentru temperaturi inalte
-6
Tevi sudate sub strat de flux din oteluri nealiate si aliate cu
caracteristici
stabilite pentru temperaturi joase
EN 10222
Piese forjate din otel pentru recipienti sub presiune
-1
Conditii pentru piese forjate liber SR EN 10222-1: 2001 Piese
forjate din
oel pentru recipiente sub presiune. Partea 1: Prescripii
generale pentru
piesele obinute prin forjare liber.
-5
Oteluri inoxidabile martensitice, austenitice si
austenitice-feritice SR EN
10222-5:2002 Piese forjate din oel pentru recipiente sub
presiune.
Partea 5: Oeluri inoxidabile martensitice, austenitice i
austenito-feritice.
EN 10250
Piese forjate liber pentru utilizare universala
-1
Conditii generale STAS 1097/2-91 Piese forjate din oel carbon
de
calitate i aliate pentru cazane i recipiente sub presiune.
Condiii tehnice
generale de calitate.
-4
Oteluri inoxidabile STAS 1097/3-88 Piese forjate din oel
inoxidabil pentru
cazane i recipiente sub presiune.
EN 10272
Bare inoxidabile pentru recipienti sub presiune SR EN 10272:2002
Bare
de oel inoxidabil pentru recipiente sub presiune.
EN 12351
Armaturi industriale; capace de protectie pentru armaturi cu
racord cu
flansa
EN 12569
Armaturi industriale; armaturi pentru industria de prelucrare
chimica si
petrochimica Conditii si verificari
EN 12570
Armaturi industriale; metode de proiectare a elementului de
actionare
EN 12627
Armaturi industriale; capete sudate pentru armaturi din otel
EN 12760
Armaturi, capete de mufa pentru armaturi din otel
EN 12982
Armaturi industriale; lungimi constructive pentru armaturi cu
capete
sudatePrezentul document este proprietatea SC ROMVEC INDUSTRIE
SRL Bucureti i nu poate fi publicat sau multiplicat, parial sau
integral, dect cu aprobarea scris a directorului general
n centrul tampilei se va nscrie:
RTS 1*
Pe contur se va nscrie: denumirea agentului economic sau sigla
acestuia sau marca acestuia prescurtat.
n centrul poansonului se va nscrie:
ISCIR
RSL 1*
Pe contur se va nscrie: denumirea agentului economic sau sigla
acestuia sau marca acestuia prescurtat.
n centrul tampilei se va nscrie: RSL1*
Pe contur se va nscrie: denumirea agentului economic sau sigla
acestuia sau marca acestuia prescurtat.
n centrul poansonului se va nscrie:
ISCIR
Nr...............
Pe contur se va nscrie: denumirea agentului economic sau sigla
acestuia sau marca acestuia prescurtat.
Ediia:1234Revizia:01234Exemplar:5Pagina: 1 din 38
Ediia:1234Revizia:01234Exemplar:5Pagina: 2 din 38