Probleme ale varstei a treia1. Varsta a treia. Scurt excurs
asupra mentalitatilor2.Aspecte sociale privind persoanele de varsta
a treia3. Modificari fizice si psihologice caracteristice varstei a
treia4. Pensionarea5. Dependenta persoanelor varstnice6.
Institutionalizarea persoanelor varstnice1. Varsta a treia. Scurt
excurs asupra mentalitatilorPentru a face o minima evaluare a ceea
ce inseamna varsta a treia (batranete, batran) in istoria
mentalitatilor, avem nevoie, daca nu de o abordare
transdisciplinara, cel putin de o viziune pluriunghiulara. Intrand
in hatisul mecanismelor istoriei pe calea mentalitatilor, suntem
obligati sa luam in calcul enuntul lui Fr. Schelling din cursul sau
de filosofia mitologiei ca factor determinant al istoriei: Nu
datorita istoriei poporul isi primeste mitologia sa, ci,
dimpotriva, mitologia ii determina istoria sa sau, mai bine zis, ea
nu o determina, ci ii constituie destinul care i-a fost harazit
dintru inceput'.Faptul ca arhetipul are campuri tematice partial
suprapuse mitului, iar C.G. Jung il definea ca avand un
comportament analog unui organ psihic a carui maltratare ori
neluare in seama se razbuna inclusiv pe psihismul individual,
valideaza ipoteza lui Schelling si obliga la cunoasterea
mentalitatilor in primul rand in relatii de inter-conditionare cu
mitologia. Daca in cadrul acestei abordari introducem ca elemente
de referinta obligatorieviolenta/nonviolenta si criza,ca fenomen
manifest al stergerii diferentelorceface posibila sau chiar
genereaza violenta, putem intelege substratul si consecintele
momentelor de criza ale istoriei, iar in cadrul acesteia -
distorsiunile mentalitatilor pe axa paradigmatica a valorilor
universale.La eventuala intrebare Qui prodest?', intr-o societate
afectata, in plina criza, nu indraznim sa oferim decat un raspuns
minimal: pentru a ne recupera fiinta noastra profunda prin
intermediul valorilor pe care le-am tulburat, alterat sau
abandonat, deoarece aceasta fiinta profunda se afla exact in zona
produselor ei si este in primul rand morala.Lipsa ei sau, mai bine
zis, a contactului constient cu ea este fenomenul care produce
sentimentul destructurant al alienarii in cadrul societatii moderne
si contemporane. Avansam deopotriva ipoteza ca aceasta fiinta
profunda se afla intr-o relatie stransa cu soteriologicul intr-un
orizont mental care cuprinde conceptul de batranete'.Cum omul
realizeaza diferentierea de lumea animala prin medierea simbolica,
se aduceau ca prim argument al ipotezei de mai sus cateva
semnificatii si referinte ale simbolului batranete' :Daca
batranetea este simbol de intelepciune si virtute (prezbiterii sunt
la origine batrani, adica intelepti si calauze), daca in China
batranii s-au bucurat intotdeauna de respect, aceasta se datoreaza
faptului ca sunt o prefigurare a longevitatii, un tezaur de
experienta si de reflectie, care nu constituie decat o imagine
imperfecta a nemuririi. Ca atare, conform traditiei, Lao-tzi s-a
nascut cu parul alb, are infatisare de mosneag, de unde si numele
sau care inseamnadascal batran.Taoismul din timpul dinastiei Han
cunoaste o divinitate suprema numita Huang Iajun, adica Seniorul
Batran Galben, expresie pur simbolica pe care H, Maspero a
asemanat-o cu Cel Batran de Zile; l-am putea adauga pe Batranul de
pe munte al Druizilor.inApocalipsa,Logosul este infatisat cu parul
alb, ceea ce este o data in plus semnul nemuririi. Dar a scapa de
ingradirile timpului se refera atat la trecut, cat si la viitor, a
fi batran se refera la a exista de dinainte de nasterea lumii ca si
dupaceea nu va mai fi. Astfel, Buddha isi spune intaiul nascut al
lumii. Shiva este uneori venerat (mai ales inCambodgia anakoriana)
sub numele deBatranul Senior (Vriddeshevara).Societatea secreta
Tiandlhui este uneori desemnata ca Societatea Adevaratului Stramos
(de exemplu, in edictul de condamnare a ei, dat de imparatul Gia
Long). Acest stramos este cerul, cel putin pentruOmul adevarat,fiu
al cerului si al pamantului (Bhab Elim Grao Guet Mast)'.Considerand
batranetea in cadrul mentalitatii arhaice si traditionale din
perspectiva comportamentelor violente, suntem nevoiti sa remarcam
ca batranii se bucura in cadrul comunitatilor arhaice si
traditionale de maximum de autoritate si respect si, implicit,
protectie. Ni se va reprosa, desigur, faptul ca, in anumite triburi
aflate inca in stadiul comunitatii arhaice, exista obiceiul
lapidarii (omorarii) rituale a batranilor si se aduce ca principal
argument al acestui comportament motivatia economica (sunt o povara
pentru comunitate si nu mai pot fi hraniti fara a pune in pericol
resursele comunitatii').Acest argument este mai degraba argumentul
prin care o societate in criza vaneaza doi iepuri: se prezinta ca
fiind foarte intelegatoare in ceea ce priveste comportamentele
arhaice ale triburilor, justificandu-le acestora un comportament ca
fiind normal; pe baza unui rationament tipic comunitatilor in
criza, isi gaseste scuze pentru comportamentul sau actual prin
descoperirea radacinilor istorice ale acestuia'.Realitatea este cu
totul alta.insprijinul acestei afirmatii aducem urmatoarele
argumente:1)Media de varsta a comunitatilor arhaice si chiar
traditionale era foarte scazuta, ceeaceinseamna ca numarul de
batrani in adevaratul sens al cuvantului (peste 60-70 ani) era
foarte mic. Daca cifra lor nu e prea ridicata in secolele al
XlV-lea si al XV-lea (3,8% din populatie la Prato in 1371, 4,8% la
Florenta in 1480) si la aceasta data prezenta lor se face simtita
mai ales in popor si in mica burghezie, unde proportia atinge si
depaseste 11 %, si e mai discreta in mediile bogate, unde e
plafonata la 3-4 % ', nu avem nici un motiv sa credem ca in urma cu
cateva mii de ani numarul lor ar fi fost mai mare de 1-2%. Or,
intr-o comunitate care numara cateva sute de indivizi, acestia erau
tocmai conducatorii, vracii, sfatul batranilor fara al caror aviz
comunitatea nu intreprindea mai nimic important.2)Date fiind cele
de la argumentul anterior, omorarea rituala a batranilor trebuie sa
aiba o alta explicatie:eventual auto-oferirea rituala spre un
sacrificiu pe care membrii comunitatii erau datori sa-l execute sau
chiar o pervertire a ritualurilor sacrificiale in momentele de
criza ale comunitatii, ceea ce ar fi putut duce inclusiv la o
stergere a diferentelor esentiale (de exemplu, propriu - strain',
cand un batran, prin chiar limitarea posibilitatilor sale motrice,
apartine comunitatii), ceea ce ar permite trecerea lor in registrul
victimelor sacrificiale. Acestea erau recrutate dintre straini,
membrii incompleti sau fara rude in cadrul comunitatii, care sa
dezlantuie lantul razbunarii, al violentei nediferentiate (in cazul
batranilor tribului, nu se poate discuta de lipsa de rude in cadrul
comunitatii, ei fiind indeobste inruditi cu aproape intreaga
comunitate), si dintre indivizii contaminati de sacrul
nediferentiat (batranii erau indeobste detinatorii secretelor si ai
ritualurilor de diferentiere' a sacrului, de atragere a bunavointei
acestuia asupra comunitatii); in aceste conditii, agresarea
batranului ar fi atras mania sacrului asupra comunitatii.3)Desi
documentele pe care le avem la ora actuala fac referire mai mult la
veneratia si respectul de care se bucurau batranii de sex masculin,
este greu de crezutcabatranele nu se bucurau de acelasi respect,
ele fiind cele care detineau secretele initierilor ritualurilor
feminine si care se identificau indeobste cu Marea Muma', cu Geea,
cu pamantul, in ipostaza sa feminina, si cu bunavointele selenare.
Chiar constientizarea acutaaimposibilitatii ca ele sa devina mame
nu ar fi fost suficienta pentru a fi maltratate in perioada arhaica
si traditionala. Stim, de exemplu, ca in secolele anterioare, in
interiorul casei, la moartea tatalui avea loc o miscare de rotatie:
Daca mama supravietuia sotului, era nevoita, o data ramasa vaduva,
sa-si lase patul fiului si nurorii si sa se mute in alta camera
singura sau cel mai adesea cu fiicele necasatorite sau chiar cu
nepoatele. La moartea tatalui, fiul mosteneste conducerea
gospodariei impreuna cu cel mai bun loc de dormit'. Aceasta
inseamna ca doar din cauza decesului sotului, pierzandu-si
capacitatea morala de procreatie, isi pierde si pozitia de matca in
stup, de mama a familiei, in favoarea celei care are dreptul moral
de procreare si de perpetuare a acesteia, si nicidecum nu inseamna
ca este abandonata: trece in pozitia de formatoare de viitoare mame
de familie. De altfel, pentru perioada secolelor al XlV-lea si al
XV-lea, Alberti declara in cadrul a ceeaceazi s-ar putea numi un
cod al modului de a fi om ca dreptul la o camera linistita si bine
incalzita este si mai indispensabil pentru varstnici' decat pentru
tineri.4) Se poate accepta ideea ca, in perioada mentalitatii
arhaice si traditionale, dreptul limitat Ia agresiunea verbala sau
lejera a varstnicilor apartinea doar copiilor. in cazul acestora,
putem vorbi insa mai degraba de o mai mare permisivitate din partea
adultilor in anumite comunitati, plecand de la considerentul ca ei
nu apartin pe deplin grupului si nici chiar categoriei umane,
nefiind trecuti prin riturile de initiere conduse de adulti
(indeobste chiar de batrani). Nu credem ca li se permitea nici lor
depasirea unei anumite limite. Marturie sta faptul ca, dupa
disparitia riturilor de initiere, cand copilul este considerat
membru al comunitatii si responsabil moral de faptele sale de la
varsta frageda, orice incalcare a datoriei, orice revolta, insulta,
neglijenta, fata de un parinte varstnic vor fi legitim pedepsite
fie de capul familiei, fie chiar de justitia publica.in1415 chiar o
rubrica din statutele florentine autorizeaza un parinte sau un
bunic sa trimita la inchisoare un urmas care s-a facut vinovat'.O
prima proba a intrarii in criza a unei comunitati dupa trecerea de
la comportamentul ritual la comportamentul moral normat il
constituie desele satire si bascalii la adresa batranilor
casatoriti cu soti/sotii mai tinere (veziDecameronullui Boccaccio).
Acestor incalcari ale normei respectului adresat li se propun
uneori insisi batranii prin incalcarea diferentelor esentiale
dintre tineri si batrani in cadrul comunitatii si in afara cadrului
ritual, cand prin stergerea diferentelor se marca intrarea in
ritualul orgiastic purificator. Un bun exemplu in acest sens il
constituie faptul ca, in timpul bachanalelor, stergerea
diferentelor era marcata prin amestecul batranilor si egalitatea
femeilor cu barbatii. Cinicii anului 2000 ar putea, plecand de
aici, sa afirme ca azi asistam la intoarcerea refulatului'. Ar
intra insa in chiar aporia fiintei lor si, ca atare, nu vom insista
pe aceasta directie.Putem considera ca marea stralucire in evolutia
simbolului batranetii este atins o data cu religia crestina, cand
Dumnezeu imbraca forma batranului fara marcile neputintei si
senilitatii caracteristice varsteiatreia.inliteratura populara
romaneasca si nu numai, abunda povestile in care nu doar Dumnezeu,
ci si majoritatea sfintilor binevoitori se arata celor in nevoie
sub imaginea unor batrani albiti de ani. Acest fenomen
esteurmareafireasca a faptului ca in spatiul romanesc arhaic si
traditional se poate discuta despre manifestarea plenara a
gerontocratiei, cu forma sa specifica, gerontofratocratia, bazate
pe gerontodevotiune in viata, care, la randul sau, izvoraste
dintr-o gerontolatrie postuma transferata si o gerontomitologie
propriu-zisa.inRomania, cultul mosilor si stramosilor reprezinta o
realitate cultica prelungita pana in zilele noastre sub masca unui
crestinism de tip popular (ar fi suficient sa amintim mosii de
piftii sau mosii de vara' si zilele legate de cultul mortilor, care
sunt numite tot mosi', la care se poate adauga toponimia mitica a
mosilor si a babelor). Din aceasta perspectiva este cu atat mai
greu de inteles implantul' occidental al institutionalizarii
batranilor sau al batranilor abandonati si singuri.inplus,
imaginarul crestin este si el populat in mare parte de batrani:
plecand de la figura Dumnezeului batran, in afara unei serii
intregi de sfinti apartinand acestei categorii, trebuie mentionat
faptul ca toti Sfintii Parinti ai Bisericii sunt varstnici.Fara sa
ne propunem o tratare mai complexa a problemelor varstei a treia
din perspectiva antropologica, ramanem la o introducere care sa
puna sub semnul intrebarii unele dintre mentalitatile societatii
contemporane. Ca subiect de meditatie intru indreptare vom face
apel doar la doua instante' :1)0 caracteristica a batranilor care
se remarca la prima vedere o constituie parul alb si barba alba.
Or, albul, prin simbolistica sa complexa, atingand totalitatea
zonelor ontologiei si gnoseologiei, este culoarea prin excelenta a
submisivitatii de naturaastopa sau atenua comportamentele agresive.
Acesta este si motivul pentru care, in cadrul conflictelor armate,
pentru intreruperea ostilitatilor si desemnarea atitudinii
binevoitoare, este folosita flamura alba.2) in limba romana,
cuvantul batran' are ca etimon cuvantul latin veteranus' (forma
intermediara betranus'= batran) care desemna soldatul imperial dupa
implinirea varstei pana la care trebuia sa aduca servicii Romei.
Aceste servicii erau rasplatite indeobste prin dreptul la liniste
si viata prospera, garantate prin proprietatile agricole pe
teritoriul imperiului acolo unde doreau sa se stabileasca. Acesta
este si sensul vechi al expresiei romanesti lasarea la vatra'. Spre
deosebire de alte limbi (in franceza -vieillard, vieux, age,in
engleza -old, aged-man),etimologia batranului in limba romana
desemneaza deopotriva semnificatia cuvantului (referinta sa la o
anumita categorie de persoane) si drepturile individului ajuns in
aceasta etapa a dezvoltarii umane.2. Aspecte sociale privind
persoanele de varsta a treiaPreocuparea pentru interesele
varstnicului revenea pana nu demult medicului, care si el era
pregatit in mare parte pentru medicina generala vizand adultul.
Astazi, viziunea ecosistemica grupeaza o echipa pluridisciplinara
care trebuie sa vina in intampinarea cererilor persoanelor de
varsta a treia, ea fiind necesar sa cuprinda medicul, psihologul,
asistentul social, sociologul.Anul 1999 a fost declarat anul
international al persoanelor de varstaatreia in incercarea de a
sensibiliza comunitatea asupra valorii acestei categorii de varsta
in lume.inultimul deceniu am fost martorii unei continue fluctuatii
a populatiei peste 65 de ani,darcu o crestere semnificativa a
populatiei peste 75 de ani - fenomen denumitimbatranire.Acest lucru
ar trebui sa fie imbucurator daca ne gandim ca ar trebui sa insemne
cresterea calitatii vietii si a serviciilor medicale. Realitatea
este insa ca o proportie remarcabila are nevoie de servicii sociale
care ori nu exista, ori nu sunt suficiente din punct de vedere
cantitativ sau calitativ. Populatia varstnica a globului a crescut
de la 200 de milioane in 1935 la peste 600 de milioane in anii '90,
pe fondul modificarii proportiei acestora in totalul populatiei,
ajungandu-se la 17% in tarile avansate economic, comparativ cu
numai 7 % in regiunile mai slab dezvoltate. Cel mai varstnic'
continent este Europa, pentru care varsta medie a populatiei a fost
de 75 de ani, mentinandu-se de 1,3-l,4ori mai ridicata decat cea
din restul lumii, iar cel mai tanar' continent este Africa.Conform
recensamantului populatiei din 7 ianuarie 1992, populatia Romaniei
se inscrie in tendintele globale privind structurile populatiei
varstnice. Populatia de 60de anisi peste, raportata in 1992,
reprezinta 16,8% din totalul populatiei de aproximativ 23 de
milioane, iar cea de 65 de ani si peste - 11,1%.injurul anului
2000, populatia de peste 65 de ani ajunge la peste 3,2 millioane,
cu 3,6% mai mult ca in 1992. Un rol important in modificarea
raportului de varsta il are si scaderea drastica a fertilitatii si
natalitatii infantile.2.1.Varstnicul-o problema sociala ?Avand in
vedere ca atat ingrijirea varstnicului, cat mai ales calitatea
acestei ingrijiri sunt parti integrante ale politicii de bunastare
si de sanatate a fiecarei tari, ar trebui ca in acest context
profesionistii chemati a se ocupa de aceasta categorie de varsta sa
constientizeze faptul ca nu sunt suficiente doar cunostintele, ci
ca acestea ar trebui sa fie dublate de o formatie caritabila,
umanista, asociata cu sentimente de respect si afectiune, ca nu
este suficient sa hranim batranul sau sa-i punem o perfuzie daca
uitam sa empatizam cu el. Nu trebuie sa uitam ca empatizand cu
varstnicul empatizam chiar cu viitorul nostru individual.Privita in
ansamblul sau, persoana varstnica este o persoana de cele mai multe
ori multiplu dezavantajata prin scaderea resurselor fizice, care nu
inseamna intotdeauna boala, prin scaderea resurselor financiare sau
prin prezenta unui handicap mintal. Perioada de tranzitie din
Romania anului 2000 a descalificat varstnicul din lupta sa pentru o
existenta decenta, multi dintre ei traiesc sub pragul de saracie,
multi renunta la facilitatile confortului (caldura, apa, energie)
din cauza veniturilor mici, multi intaresc' randurile institutiilor
de ocrotire sociala si ale cantinelor sociale. Durata medie de
viata in Romania a scazut, iar pensia, chiar indexata, nu acopera
taxele si impozitele impovaratoare ; in plus, batranii traiesc
sentimentul frustrant al faptului ca, dat fiind numarul lor in
crestere in raport cu populatia activa, ei sunt intretinutii celor
care azi lucreaza', sintagma atat de vehiculata in mass-media si
mediile politice din Romania. Aceasta face ca varstnicul sa-si
resimta povara nu doar economic, ci si medical; el este un mare
consumator de fonduri, avand de obicei o pluripatologie si fiind
totodata un necotizant' al tagmei medicale pana mai ieri, spre
deosebire de momentul actual, cand a devenit o persoana dorita pe
lista medicului de familie, numai in situatia in care este
pensionar si doar datorita platii cu regularitate a asigurarilor de
sanatate si punctajului obtinut de medici.2.2.Drepturile
persoanelor de varsta a treiaCine n-are batrani sa-si cumpere !
'Oare ce a determinat nasterea acestui proverb ? Mai estede
actualitate, mai este validat de realitatea sociala ? Este prezenta
varstnicului atat de respectata ? Atunci de ce vedem varstnici atat
de singuri ? De ce vedem fiice si fii care isi conduc parintii
batrani pe scarile unui camin, de ce traim un sentiment de
respingere cand trebuie sa ingrijim un batran? Suntem oare mai
necrutatori? Numai atunci cand ne mor parintii realizam ca ni se
rup radacinile; oare de ce Mos Craciun are chipul unui batran, iar
Dumnezeu - al unui bunic ? Oare de ce devenim rigizi ca niste
masini atunci cand totusi ingrijim un bolnav si nu-i mai oferim
nimic sau prea putin in afara nevoilor de baza ?Din aceasta
multitudinede intrebaris-a nascut dorinta de a discuta despre
drepturile persoanelor varstnice.inlume sunt insa adeseori
ignorate, desi ele s-au impus din 1976. Fara a avea pretentia ca
le-am cuprins in totalitate, amintim :-dreptulla
ingrijiremedicala;-dreptul la religie;-dreptul la prevenirea
dependentei;-dreptulla ocrotirede catre personal
calificat;-dreptulla ocrotirelegala;-dreptul de a alege locul si
modul de viata;-dreptul la sustinere familiala si comunitara si, nu
in ultimul rand, dreptulla ingrijiripaliative.Exista totusi tari
care incearca sa le respecte. De exemplu, in Danemarca, batranii
institutionalizati cu diagnostic de dementa Alzheimer beneficiaza
de un program de recuperare in grup sau individual, asistati de un
ergoterapeut; de asemenea, varstnicii partial dependenti sau
independenti, dar singuri, sau cu venituri mici beneficiaza de
servicii la domiciliu bine concretizate, efectuate de personal
calificat: asistent social, medic, asistenta de ocrotire. in
Romania este salutara initiativa Asociatiei Alzheimer care, de
exemplu, coordoneaza in Timisoara un centru de zi pentru bolnavi cu
acest tip de dementa in cadrul caruia realizeaza diverse activitati
ocupationale, permitand astfel familiei varstnicului sa-si
organizeze activitatile zilnice. Desi calitatea serviciilor este
buna, ele sunt insuficiente in comparatie cu numarul marede
astfelde bolnavi pe aria judetului. Problema se pune pentru
varstnicii singuri sau cei institutionalizati care, de multe ori,
zac in pat din lipsa diagnosticului, din lipsa resurselor sau din
cauza indiferentei celor din jur. O problema si mai arzatoare o
reprezinta necesitatea dezvoltarii in Romania a serviciilor la
domiciliu care la ora actuala se realizeaza mai mult in ceea ce
priveste menajul si alimentatia, si mai putin in ceea ce
privestenursing-ul,terapia ocupationala, kinetoterapia
etc.2.3.Batranetea - acceptiuni si controverseDiferiti autori, atat
din tara, cat si pe plan mondial,au incercatsa defineasca
batranetea si sa-i stabileasca limitele. Astfel s-au elaboratmai
multe definitii, mai mult sau mai putin contestate.1)Criteriul
cronologica fost poate printre primele criterii de definire; el a
fost insa intens criticat, deoarece poate exista oimbatranire
precocesi pot exista persoane in varsta la care majoritatea
functiilor sunt asemanatoare omului adult.2)Notiunea de varsta
inaintatase utilizeaza pentru perioada din viata omului care
urmeaza dupa maturitate si tine pana la sfarsitul existentei sale.
Aceasta perioada mai este numita sivarsta a treia, perioadade
involutie, perioada de batranetesause-nescenta.3)Dictionarul
Larousse de psihiatrie definestebatranetea ca fiind ultima perioada
a vietii corespunzand rezultatului normal al senescentei.Termenul
se opune celui de senilitate care ar fi aspectul patologic, dar in
acelasi timp precizeaza ca batranetea extrema nu se distinge prin
nimic de senilitate.Tot Dictionarul Larousse defineste imbatranirea
ca fiind ansamblul de transformariceafecteaza ultima perioada a
vietii si care constituie un proces de declin, semnele imbatranirii
fiind: slabirea tesuturilor, atrofie musculara cu scaderea
functiilor si performantelor, toate acestea concurand la limitarea
progresiva a capacitatii de adaptare, in acest sens, precizeaza
Dictionarul, imbatranirea ofera in mod vaditimaginea inversa a
dezvoltarii si a putut fi descrisa ca o involutie.4)Organizatia
Mondiala a Sanatatii considera :a)persoane in varsta:intre 60 si 74
ani;b)persoane batrane :intre 75 si 90 ani;c)marii batrani:peste 90
de ani.5)in conceptiile medico-sociale franceze se vorbeste despre
:-varsta a treia: dupa 65 de ani, corespunzand varstei
pensionarii;-varsta a patra: dupa 80de ani.6)Cea mai uzuala forma
de clasificare a batranetii cuprinde :a)stadiul de trecere spre
batranete: de la 65 la 75 de ani;b)stadiul batranetii medii: 75-85
ani;c)stadiul marii batraneti: peste 85 de ani.7)Americanii
clasifica persoanele de varsta a treia
astfel:a)batranitineri(old-young): 65-75
ani;b)batrani-batrani(old-old): mai mult de 75 de ani.Dictionarul
Larousse prezinta sistadiul de presenescenta,ca fiind perioada care
corespunde inceputurilor imbatranirii, intinzandu-se intre 45 si 65
de ani si variind considerabil de la un individ la altul; ea este
considerata o adevarata raspantie a imbatranirii, in care involutia
organelor nu joaca decat un rol minor. Pe plan psihiatric s-a
incercat individualizarea unor stari nevrotice caracteristice
menopauzei sau andro-pauzei care nu au specificitate, in schimb
s-au dovedit depresii si melancoliide involutiecare au o oarecare
specificitate si dau o unda pesimista.3. Modificari fizice si
psihologice caracteristice varstei a treiaMulti autori recunosc ca
imbatranirea nu este un fenomen liniar, el incepe dupa nastere si
chiar mai inainte, in cursul vietii intrauterine, procesul
situandu-se atat la nivel celular, cat si la nivelul spatiilor
extracelulare ale organismului. Fizic, batranetea este o stare
distrofica, de involutie, ce se poate agrava cu anumite boli
cronice. Unii varstnici isi pot pastra in buna stare functiile
intelectuale pana dupa 80 de ani, dar pot sa apara si staride
involutie.Principalele modificari organice caracteristice
imbatranirii cuprind sistemul nervos locomotor, cardiovascular,
respirator, renal si reproducator. De asemenea, apar modificari ale
tegumentelor (riduri, piele uscata), scaderea vederii si scaderea
fortei musculare, scaderea capacitatiide efort, tulburari digestive
:1)Inima prezinta modificari ale structurii, ale debitului cardiac,
fortei de contractie, apar cresteri ale valorilor tensionale,
aceasta fiind una dintre cauzele frecvente ce pot duce la
deces.2)Din cauza diversilor factori interni si externi frecventi,
se poate modifica gradul de oxigenare a tesuturilor si apar
fluctuatii ale schimburilor la nivelul plamanului (hematoza).3)La
nivel renal se produc modificari ce duc la scaderea functiei renale
cu retentie de substante toxice (uree, creatinina) si cresterea
valorii tensionale prin modificari ale structurii si perfuziei
vaselor renale.4)Aparatul reproductiv intra in perioada de
andropauza pentru barbat si menopauza pentru femeie;studii
importante privind nivelul hormonilor sexuali ne dovedesc o scadere
accentuata a acestora, dupa varsta de 30-35 de ani, care au ca
urmare nu numai scaderea capacitatii reproductive, ci si modificari
ale tegumentelor, aparitia osteoporozei, irascibilitate, apatie,
slabirea tesutului muscular.5)La nivelul creierului procesele de
imbatranire incep deja la 25-27 de ani; neuronii se uzeaza si acest
lucru are ca urmare scaderea capacitatii de adaptare si reglare,
procesul putand merge pana la atrofie cerebrala, care se
obiectiveaza prin stergerea sau aplatizarea circumvolutiilor
cerebrale. O serie de studii ne arata ca functia cerebrala se poate
mentine valabila pana la varste inaintate, daca este intens
antrenata.6)Tesutul osos sufera procese de atrofiere, de
decalcifiere si de demineralizare, apar deformari ale scheletului,
oasele se fragilizeaza, riscul de fracturi este foarte mare. O
incidenta crescuta o are fractura de col femural, care de multe
orila aceastavarsta are o evolutie nefavorabila sau chiar letala.
Articulatiile sunt cuprinse in procese de artroza prin modificari
ale colagenului si membranei sinoviale, miscarile devin foarte
dureroase, musculatura isi pierde din forta si elasticitate, apar
modificari de statica si postura, scad mult capacitatea de efort si
posibilitatea efectuarii unor miscari mai fine.3.1.Aspecte privind
modificarile psihologice ale persoanelor varstniceModificarile
psihologice sunt rezultatul modificarilor induse de varsta, la baza
lor existand factori interni, cum ar fi ereditatea si modificarile
hormonale, si factori externi, cum ar fi pensionarea, scaderea
potentialului biologic, patologia asociata, scaderea numarului
membrilor de familie, decesul unor rude sau prieteni de varste
apropiate.Dupadr. Constantin Bogdan, functionarea normala a unei
persoane varstnice cuprinde echilibrul fizic, psihic si
social.Modificarile psihologice se refera la:1)Modificarea
atentieisau scaderea capacitatii de concentrare, scaderea atentiei
voluntare, care duc la scaderea capacitatii mnezice, in special a
celei de scurta durata; amintirile indepartate par totusisafie mai
ordonate, sistematizate si definite.2)Modificarile gandiriiau drept
caracteristica definitorie scaderea spontaneitatii, flexibilitatii,
aparitia tulburarilor de adaptare rapida si a stereotipiilor; de
asemenea, se observa o crestere a functiei de sinteza si
schematizare.Apar frica de complot si circumspectia.Reducerea
numarului de neuroni si saracirea conexiunilor nervoase nu
afecteaza in mod identic toate structurile si regiunile
cerebrale.Aceste caractere diferentiale si eterocrome se regasesc
in comportamente.Mentinerea atentiei focalizate, memorizarea pe
termen scurt sau lung, discriminarile perceptive, fluiditatea
verbala, rationamentul nu se deteriorizeaza in aceeasi proportie si
in acelasi timp.3)Din punct de vedere caracterialse pot produce
ascutirea sau intensificarea unor trasaturi disarmonice
preexistente sau dezvoltarea lor pentru prima data. Nuestevorba
despre psihopatii, ci despre existenta sau dezvoltarea, o data cu
varsta, a unor trasaturi disarmonice incadrabile in limitele mari
ale normalitatii sau in categoria
perso-nalopatiilor.Astfel:-persoanele astenice se remarca prin
sentimentul de autoapreciere coroborat cu senzatia de prabusire a
prestigiului social care duc la sentimente de devalorizare si o
lipsa de respect cu predispozitie la reactii sau decompensari
depresive;-la persoanele depresive se intensifica deznadejdea si
pot aparea reactii depresive sau idei de inutilitate si lipsa de
sens a vietii, cu tendinte suicidare;-la persoanele schizoide se
pot acumula tendintele de izolare, refuzul contactului cu altul,
preferinte pentru pastrarea stereotipa a camerei sau rolului,
insotite de indiferenta pentru ceea ce se petrece in jur imediat
dupa satisfacerea nevoilor imediate. Pot aparea sentimente de
gelozie, datorate scaderii potentei sexuale si prestigiului social,
care duc nu numai la accentuarea banuielilor in legatura cu
fidelitatea partenerului, ci si inducerea unor stari
depresiv-anxioase.Gerontologul american Warner Schaie a aratat, ca
urmare a unor studii, ca incepand cu cel de-al doilea deceniu de
viata exista un declin treptat al acestor capacitati, deteriorarea
mentinandu-se pana in deceniul 8 de viata. Inteligenta fluida scade
o data cu inaintarea in varsta, in contrast cu inteligenta
cristalizata, care este apreciata prin teste bazate pe cunostintele
acumulate, care se mentine si poate avea o dezvoltarecontinuao data
cu varsta.inceea ce priveste viteza de procesare a informatiilor,
ea scade o data cu varsta.4)Linia afectivaeste dominata de
depresie, apatie, raceala, fapt ce duce in general la un
comportament labil, irascibil. Simptomele depresiei de involutie
sunt manifestate prin suferinte somatice, tulburari de somn,de
apetit, sentimente de culpabilitate, inutilitate, autoacuzare.
Batranii devin apatici, tristi, totul este negru si dominat de
dorinta de a muri.5)invatarea- unele studii arata ca persoanele in
varsta pot invata la fel de mult ca alte grupuri de varsta, doar ca
timpul de rezolvare este mai ridicat; pentru o stimulare adecvata a
invatarii este necesara o motivatie permanenta, aici un rol major
avandu-l scolile de varstnici si universitatile pentru varsta a
treia, care sunt o realitate in tarile vest-europene si in
SUA.6)Vorbireadevine mai greoaie din cauza imbatranirii fiziologice
la nivelul organului fonator, o data cu deteriorarea gandirii, a
memoriei, atentiei; legat de fluxul vorbirii se poate observa la
persoana in varsta o scadere a fluxului si ritmului verbal.
Exprimarea este anevoioasa, incorecta, cu repetari,
balbaieli;uneori varstnicii au tendinte la hiperactivitate verbala,
manifestata prin asa-zisa vorbire goala' si
pisalogeala'.3.2.Varstnicul intre normal si patologicPacientul
varstnic impune intotdeauna o anumita situatie particulara - punand
medicul intr-o situatie diferita de cea a examinarii unui bolnav
tanar sau adult -, si anume aceea de a diferentia normalul de
patologic.Aceasta particularitate deriva din faptul ca normalul
adultului este diferit de ceea ce consideram normal la varstnic,
deoarece procesul de imbatranire (proces natural, fiziologic)
atrage dupa sine modificari ale parametrilor morfologici si
functionali ai organismului, modificari ce sunt considerate
fiziologice pentru o anumita varsta. Cu alte cuvinte, este
important de stabilit daca ne aflam in fata unui varstnic cu
modificari de imbatranire in cadru fiziologic' sau in fata unui
bolnav in varsta'. Cu toate acestea, diferentierea este deseori
dificila intrucat cele doua procese pot sa coexiste, strans
intricate, fiind greu de separat, ceeaceinfluenteaza negativ
evaluarea corecta a varstnicului si elaborarea masurilor
terapeutice.Pornind de la aceasta dificultate, in practica se pot
intalni doua aspecte :-fie sunt consideratepatologiceunele aspecte
de imbatranire normala, situatie pe care dr. Constantin Bogdan o
considera cu certitudine cea mai frecventa;-fie anumite aspecte
patologice sunt consideratenormale,apartinand imbatranirii
fiziologice.Roland Cape apreciaza ca aceasta a doua situatie este
frecvent intalnita si din cauza anturajului varstnicului (rude,
prieteni) care incearca sa-l convinga pe acesta ca trebuie sa se
consoleze cu ideea ca sanatatea deplina este de domeniul trecutului
si ca trebuie sa se margineasca la a fi bolnav si slab,
asteptandu-se sa-i fie si mai rau inainte de sfarsit. Atat timp cat
varstnicul sau chiar medicul accepta durerile continue, ametelile,
slabiciunile, oboseala si alte simptome ca parte integrantaavarstei
avansate, multe boli vor ramane nediagnosticate si netratate.De
aceea, pacientii varstnici trebuie incurajati sa relateze
simptomele noi si suparatoare imediatceapar. Varstnicii vor aprecia
la randul lor interesul pe care il are medicul sau ingrijitorul
lor, vor avea incredere in ei si astfel vor putea fi linistiti in
situatiile in care acuzele tinand de involutia lor fiziologica n-ar
trebui sa ii alarmeze (se poate ca, si la varste foarte inaintate,
un om sa accepte cu greu ca scaderea fortei fizice sau a vederii,
de exemplu, este un fenomen normal).Rezumand natura clinica a
pacientului varstnic in cateva cuvinte, se poate spune ca el este
un individ ale carui rezerve functionale uriase din timpul
dezvoltarii si maturitatii sunt in mare masura pierdute.inciuda
rezervelor reduse, majoritatea sistemelor continua sa functioneze
destul de exact, desi intr-un ritm considerabil incetinit. Rareori
este necesar a se interzice varstnicului intreprinderea anumitor
activitati. Conditia este ca activitatile pe care le desfasoara sa
nu necesite forta sau agilitate neobisnuite. Singura limita
necesara la aceasta afirmatie este ca varstnicul ar trebui
avertizat ca multe activitati solicita de acum mai mult timp pentru
a le indeplini si ar trebui incurajat sa accepte acest lucru si sa
nu incerce sa se grabeasca.Cu toate ca morbiditatea si mortalitatea
cresc constant cu varsta, multi varstnici pot sa se bucure de o
viata plina si activa. Proportia acestora scade lent de la
aproximativ 95% la 65 de ani pana la aproximativ 85% la 80 de ani
si la 70% sau mai putin la 90 de ani. Aceasta inseamna ca varsta
inaintata nu trebuie sa inspire teama in majoritatea cazurilor, ea
fiind o perioada care permite individului sa se bucure din plin de
fiecare moment, o perioada in care ambitiile nerealizate pot fi
atinse.Putine studiiau examinatsanatatea unor loturi intamplatoare
de varstnici traind in casele proprii. Un astfel de studiuafost
realizat in trei districte la sud-vest de Ontario si furnizeaza
estimari ale proportiei varstnicilor de diferite varste care au
pierdut o parte sau toata independenta lor.Bazat pe o analiza a
activitatilor simple (mersul, urcatul si coboratul scarilor,
spalat, imbracat), acest studiuagasit ca majoritatea varstnicilor
pastreaza stilul de viata complet independent pana la
sfarsit.intre65 si 75 de ani, incidenta dizabilitatilor
semnificative creste incet de la 5 la 10%. Numai dupa 80de
aniaceasta sporire a pierderii independentei ajunge la 20-30%la
populatia de risc.Importanta acestui studiu simplu este ca atrage
atentia asupra naturii false a ideii ca varsta inaintata este in
mod obligatoriu timpul debilitatii si al pierderii sanatatii.
Majoritatea varstnicilor, daca nu chiar toti, se bazeaza foarte
mult pe sanatate, mai mult decat pe oricare alt aspect al vietii,
si de aceea este important ca acest mesaj sa fie difuzat peste tot
si sa fie bine inteles si acceptat. El va incuraja varstnicul sa
aiba sperante pentru sanatatea lui, intelegand ca se asteapta ca
dizabilitatile sa nu survina niciodata in mod necesar.Varstnicii
isi imagineaza de obicei un tablou de boala cronica si continua, cu
reducerea capacitatilor si cu dizabilitati. Trebuie accentuat insa
ca boala cronica si varsta nu merg intotdeauna mana in mana.
Shapiro gaseste ca mai mult de jumatate dintre pacientii cu
internari mai lungi de 6 luni de zile sunt persoane cu varsta sub
65de ani, fapt confirmat de studii efectuate in spitalele din
Londra si Ontario. Este important deci a se face deosebirea intre
pacientii suferinzi de boli cronice si varstnici. Acestia ar putea
avea multe probleme de sanatate, caracteristica varstnicului fiind
polipatologia, insa in relativ putine cazuri ele conduc la
continuarea dizabilitatilor complexe pentru a avea ca rezultat
pierderea independentei.incelelalte cazuri, speranta de a obtine o
revenire satisfacatoare la independenta este buna.Pacientii
varstnici apar din cauza multor stari cronice de boala (remarcabile
fiind boala aterosclerotica vasculara, bronhopneumopatia cronica
obstructiva, diabetul zaharat tardiv, artritele cronice). Prima si
cea mai comuna dintre acestea - ateroscleroza -apare de obicei ca o
serie de episoade acutede infarctmiocardic, cangrena din cauza
bolii vasculare periferice etc.Cu toate ca o parte dintre indivizi
devin bolnavi cronici in aceste conditii, majoritatea continua sa
mentina un mod de viata independent, in afara episoadelor acute
ocazionale. Trebuie adaugat aici ca inclusiv grupul cu dizabilitate
este tratat cu pricepere si seriozitate.Cronicitate nu inseamna ca
tratamentul nu poate fi aplicat pentru a reduce problemele siaajuta
la mentinerea independentei. Ronald Cape apreciaza ca, la un
varstnic, efectul unei boli cronice se incadreaza, in linii mari,
intr-una din urmatoarele trei posibilitati:-prima este aceea a
bolii dovedite terminala, iar pacientul moare in doua-trei
saptamani;-a doua este aceea a bolii care raspunde la tratament si
se reabiliteaza corespunzator, iar pacientul isi recapata
independenta deplina;-atreia posibilitate este ca boala sa aiba ca
rezultat o pierdere semnificativa a abilitatii functionale, asa
incat individul devine dependent de suportul celor din
jur.Geriatrul american considera ca varstnicii se tem de aceasta a
treia posibilitate, deci managementul bolii varstnicilor ar trebui
sa evite aceasta situatie pe cat posibil. Acest obiectiv poate fi
realizat avand pacientul varstnic intr-un program continuu de
reabilitare, acasa sau, daca e necesar, intr-un centru de zi, cu
prestari de servicii comunitare, in scopul de a incuraja si mentine
independenta, fie ea si numai partiala. O alta problema legata de
patologia varstnicului, care consideram ca merita a fi amintita,
este aceea a unei afectiuni chirurgicale cu risc de deces, de
exemplu descoperirea unui anevrism aortic abdominal asimptomatic la
un octogenar, situatie potential letala, pentru ca ruptura
anevrismului va fi aproape sigur cauzatoare de moarte. O
interventie chirurgicala ar inlatura anevrismul si riscul sau
letal, dar, pe de alta parte, o astfel de interventie efectuata la
un octogenar sanatos este grevata de o mortalitate destul de mare
(aproximativ 19%) si poate determina, prin stresul operator si prin
posibilele efecte adverse ale medicamentelor, deteriorarea
capacitatii psihice si a independentei individului. Experienta
arata ca majoritatea varstnicilor, daca li se ofera posibilitatea
de a alege, prefera o viata scurta si independenta in locul unei
lungi perioade de invaliditate, cand sunt dependenti de ingrijirile
altora.Revenind asupra importantei reabilitarii, subliniem ca
pentru un varstnic partea critica a unei boli este etapa finala,
adica restabilirea functiei mentale si fizice pana la stadiul
dinaintea bolii. Exista o deosebire intre modurile in care fiintele
reactioneaza la boala si se restabilesc la diferite varste. Astfel,
individul adult afectat de o boala acuta severa se restabileste
deseori remarcabil, in mod rapid, reabilitarea sa fiind stimulata
de nevoia de a se intoarce la responsabilitatile familiale si de
serviciu.incontrast cu aceasta, perspectiva viitorului pentru
varstnic nu este un stimulent pentru reabilitarea sa si, nefiind
motivat, el nu va depune efortul necesar procesului de reabilitare,
care necesita inevitabil persistenta din partea pacientului. De
aceea, varstnicul are nevoie de supraveghere atenta si de sprijin
permanent pentru realizarea acestui obiectiv. El trebuie convins
(si nu este simplu intotdeauna) ca singura cale de a remedia
fortapsihicasi abilitatea este sa-si asume responsabilitati, sa se
ridice din pat si sa foloseasca musculatura, evident in limite
acceptabile, gradual pe o perioada de timp. Eficacitatea
programelor de reabilitare a fost verificata in timp de nenumarate
ori atat in Marea Britanie, cat si in America de Nord. Acest aspect
al ingrijirii nu trebuie scapat niciodata din vedere, indiferent de
boala.Un alt aspect al patologiei varstnicului, care consideram ca
merita a fi amintit aici, este rolul deosebit pe care il poate avea
medicina geriatrica preventiva. Si pot fi date in acest sens
numeroase exemple. Astfel, osteoporoza, considerata in oarecare
masura universala la femeia varstnica, din cauza privatiunii
hormonale de la menopauza, prezinta un risc maxim de fractura in
jurul varstei de 75-80 de ani.inlume exista anual sute de mii de
fracturi osoase grave, atribuite osteoporozei. Analiza dietei
'femeilor de varsta mijlocie arata ca, pentru multe dintre ele,
dieta nu contine suficient calciu si, cu toate ca balanta calcica
negativa poate fi numai un factor secundar al acestei boli
multifactoriale, ea joaca un rol important si este in mod sigur un
factor remediabil. Se poate actiona preventiv si asupra celorlalti
factori etiologici ai osteoporozei, prin corectie hormonala si prin
activitate fizica, deosebit de importanta fiind conservarea unei
activitati fizice chiar si modeste. Rezultatele studiilor
epidemiologice intaresc rolul medicului in preventia primara a
bolilor cardiovasculare, care sunt principala cauza de mortalitate
la varstnic. Factorii de risc identificati in studiul Framingham,
care sunt modificabili sau pot fi preveniti, sunt: hipertensiunea,
colesterolul seric crescut, fumatul, intoleranta la glucoza,
hipertrofia ventriculului stang. Obezitatea excesiva,
hipercolesterolemia, hiperglicemia, dietele suprasaturate in
grasimi si consumul excesivde alcool(in contrast cu consumul permis
al unui pahar de vin pe zi) sunt conditiile sau obiceiurile in care
medicul are posibilitatea sa ia o atitudine. Exista multe alte
oportunitati de a practica medicina preventiva. De exemplu,
imunizarea varstnicului prin vaccinari ar trebui sa fie acceptata
ca metoda de rutina. La fel, administrarea medicamentelor
antitrombotice postoperator si in toate celelalte situatii de
imobilizare unde risculde emboliepulmonara este de temut. Ronald
Cape afirma ca in geriatrie un dram de prevenire are valoare mai
mare decat un car de tratament', adica rolul preventiei este de
peste 12,5 ori mai mare decat al tratamentului.4.
PensionareaReprezinta un fenomen important in viata, care poate
marca un punct terminus al dinamismului social sau, din contra, un
punct de inceput pentru o viata rezervata relaxarii si tuturor
activitatilor pentru care n-au existat timp sau fonduri anterior.
Exista si situatii in care pensionarea apare dintr-o necesitate (de
boala), moment care survine de obicei brusc, fara nici o pregatire,
si al carui impact aduce cu sine multiple probleme la nivel
individual sau la nivelul societatii.Personalul implicat in lucrul
cu varstnicii isi pune adesea problema de ce multi sexagenari se
considera insultati atunci cand sunt numiti batrani' in momentul in
care survine pensionarea.Exista mai multe explicatii, cum ar fi:
faptul ca situatia materiala a varstnicului nu creeaza o stare care
sa convina', faptul ca in general pensionarea este asemanata
cuoboala, cu singuratatea, stigmatizarea, izolarea; de altfel,
exista si problema scaderii veniturilor, ceea ce poate duce la
fenomenul de frustrare si de revolta, considerand valoarea pensiei
ca fiind o lipsa de respect din partea statului pentru munca
depusa.Se vorbeste totusi de o categorie de pensionari tineri' care
incearca sa-si gaseasca ceva de lucru', desi piata de munca nu are
in Romania o oferta prea bogata pentru acestia, iar cursuri de
recalificare pentru varstnici nu exista la noi in tara.Pensionarea
este considerata de multi autori o piatra de hotar, dar toate
studiile arata ca, desi ea este perceputa ca o pierdere, atunci
cand ii este gasit un sens si i se face o pregatire persoanei,
aceasta o poate depasi cu bine.ingeneral, in toata lumea, educatia
premergatoare pensionarii este insuficienta si tardiva.inRomania
nici nu exista asemenea cursuri de pregatire, si de multe ori
impactul este cel prezentat anterior. Aici asistentul social ar
avea un rol marcant.Cu atat mai mare este impactul cu cat
pensionarea are ocauza patologica.Aici asistentul social ar fi cel
mai reprezentativ profesionist in indrumarea si consilierea celor
bolnavi, deci prezenta lui ar fi foarte importanta in spitale. Un
pensionar de boala isi pierde brusc capacitatea de lucru, fapt ce
intervine in mod agresiv atat pe plan economic (situatia financiara
a familiei), cat si pe plan psihic (sentimentul de inutilitate).De
asemenea, pensionarea mai poate fi un eveniment generator de criza
cand aceasta survine ca urmare a restructurarilor facute la locul
de munca, atunci cand, pentru a preveni somajul, se recurge mult
mai rapid la pensionare. Tot in plan social se pierd anumite roluri
care au fost castigate de-a lungul vietii, ceea ce poate duce la
crize de adaptare mai manifeste in randul barbatilor aflati pana in
acel moment in functii importante.Femeile par mai putin afectate de
pensionare, dar pot trece prin crize de anxietate gandindu-se la
aceasta.inRomania, multor femei le revine dupa pensionare rolul de
bunica, se ocupa de amenajarea casei sau, nu de putine ori, de
ingrijirea rudelor bolnave.inmulte tari occidentale, dupa
pensionare, varstnicii devin membri activi ai unor asociatii, avand
fiecare roluri bine determinate, ceea ce duce de obicei la scaderea
marcanta a impactului pensionarii, sau devin activi in cadrul unor
societati caritabile ori religioase.De asemenea, multi participa la
cursurile unor universitati de vara sau pentru varsta a treia sau
isi deschid mici afaceri.H. Clavet sustine caalegerea individuala a
varstei de pensionare ar trebui ridicatalarang de drept al
persoanei'.Exista tari in care se poarta discutii in acest sens,
fara a se ajunge deocamdata la o decizie privind anularea
criteriului de varsta, devenit o impunere institutionala si
apreciat ca invechit intr-o societate ce se coordoneaza dupa alte
prioritati si valori.Categoriile de prestatii pentru pensionari
includ in cazul tuturor tarilor:-pensia de varsta;-pensiade
invaliditate;-pensiade urmas.Exista tari unde la pensia de
invaliditate se adauga sporuri pentru invaliditate ca urmare a unui
accident de munca sau sporuri pentru pensionarii care fac dovada ca
venitul lor este sub pragul unui trai decent pe plan
national.Pentru obtinerea pensiei de batranete, varsta minima
variaza de la 55 la 65 de ani pentru femei si de la 60 la 70de
anipentru barbati.Pentru obtinerea pensiei de invaliditate se pune
conditia incadrarii intr-un anumit grad de invaliditate
calculat.Pentru obtinerea pensieide urmas, conditia esentiala e
legata de perioada si cuantumul contributiei defunctului.inurma
pensionarii, varstnicii pot avea si sentimente de optimism, in
sensul ca in sfarsit a sosit momentul sa-si realizeze proiecte
pentru care n-au avut timp (literatura, excursii); ei pot accepta
resemnati pensionarea, lucru mult mai dificil la barbati (este bine
cunoscuta familia in care barbatul proaspat pensionat mai mult
sufoca' femeia, dar cel mai frecvent pot aparea reactii depresive
catastrofale ce aduc in vizor moartea, nesiguranta zilei de maine,
boala). De asemenea, pot aparea adevarate nevroze de pensionare' ce
pot sa accelereze stresul imbatranirii. Pentru persoanele din
mediul rural, efectul pensionarii nu apare brutal, adaptarea
facandu-se progresiv, prin continuarea muncii in agricultura si
gospodarie. Exista in Romania foarte multe femei in mediul
ruralceisi mentin activitatea pana dupa 75 de ani, aceasta creand
un sentiment de putere si valorizare.Pensionarea poate duce la
scaderea relatiilor sociale, varstnicul fiind mai circumspect in
legarea de noi prietenii si mai precaut in orice contact cu
prietenii vechi.Fiind un moment de raspantie in viata sociala a
persoanei, pensionarea ar trebui sa fie in atentia
profesionistilor, care accepta in unanimitate ca, daca se face o
pregatire anterioara, ea este mult mai usor depasita.5. Dependenta
persoanelor varstniceNotiunea dedependentaeste integrata
gerontologiei si geriatriei, de care este inseparabila. Ea are
specific geriatrie si, desi nu este o boala, poate fi determinata
de boala, de accident, de oanomalieinnascuta sau castigata, la care
se adauga, in cazul varstnicilor, procesul de involutie. Dr.
Constantin Bogdan sublinia in 1997 una dintre afirmatiile lui
Cardot din 1994 : Batranetea nu este o boala; marea varsta induce
odependenta naturalacare necesita ajutor'.Evolutia demografica face
posibila si o crestere a incapacitatilor si handicapurilor in
urmatorii ani. Primele rezultate ale studiilor referitoare la
speranta de viata fara incapacitate sunt incurajatoare, aceasta
crescand mai repede decat speranta de viata.inciuda progresului
constatat, multe dintre persoanele varstnice devin dependente.
Problema dependentei persoanelor varstnice este o problema majora
de sanatate publica. Ea determina dimensiunile nevoilor si
serviciile care sunt necesare, ea impune alocarea de resurse in
domeniul asistentei medicale si sociale, sprijinirea familiilor si
gasirea altor formede ajutor.Calificand relatia persoanei cu mediul
sau inconjurator, dependenta necesita o abordare globala si
multidisciplinara.Sub aspect preventiv, care se refera la ansamblul
populatiei si, in particular, la generatia tanara, obiectivul este
de a restabili echilibrul rupt intre posibilitatile persoanei
(aptitudinile sale) si spatiul de viata pe care si-l alege.inacest
scop, este indispensabil a se efectua in prealabil evaluarea
situatiei functionale. Ea se refera atat la aptitudinilefizicesi
psihice, cat si la universul social al persoanei.Mijloacele puse in
aplicare trebuiesafie bine coordonate.Aceste mijloace trebuie sa
urmareasca un triplu scop :-corectarea
incapacitatilor;-stabilizareastadiului functional
acut;-adaptareamediului inconjurator social la stadiul functional
stabilizat.Adeseori, sunt necesare numeroaseinterventii :-medicale
si chirurgicale ;-servicii sociale;-serviciide ajutorpentru
mentinerea la domiciliu;-institutii de gazduire (centre de zi,
aziluri de noapte).Este importanta, asadar, buna cunoastere
intotdeauna aparte a pacientului.cazuluipentru a da raspuns
situatiei5.1.DefinitiiNumerosi termeni sunt utilizati pentru
descrierea aceleiasi situatii:dependenta; infirmitate ;
invaliditate ; inadaptare; handicap ; pierderea autonomiei.Pentru
intelegerea problemei - dependenta, evaluarea si intretinerea sa -,
sunt indispensabile cateva definitii. Clasificarea internationala a
bolilor realizata pornind de la studiile lui Ph. Wood imparte
consecintele starilor cronice invalidante in trei planuri:1)Planul
ILa nivelul organismului se vorbeste despredeficienta.Ea presupune
existenta unor leziuni care corespund unei pierderi de substanta,
unei alterari de structura sau de functie anatomica, fiziologica
sau psihologica. Ea este uneori evidenta (hemiplegie, amputatie
etc), dar mai ades insidioasa (surditate, diabet, insuficienta
cardiaca).2)Al II-lea planLa nivelul functiei se vorbeste
despreincapacitate.Ea corespunde unei reduceri partiale sau totale
a posibilitatii de a efectua o activitate in limitele considerate
normale pentru o fiinta umana (vedere, auz, a sta in picioare, a
merge, a gandi etc). Ea se apreciaza fie prin aptitudine
(posibilitatile teoretice ale persoanei intr-o situatie de proba),
fie prin performanta (ceea ce face in mod real o persoana in cadrul
sau de viata obisnuit).3)Al III-lea planEste cel
aldezavantajuluisocial antrenat de o
incapacitate.Handicapulcorespunde consecintelor in viata sociala
ale unei incapacitati sau ale unei deficiente, limitand sau
interzicand realizarea unui rol normal in raport cu varsta, sexul
si factorii sociali si culturali.Termenii mai vechi de
invaliditate, infirmitate si inadaptare recunoscde asemeneacele
trei planuri:-infirmitateadesemneaza atingerea
corpului;-invaliditateadesemneaza pierderea sau diminuarea
capacitatilor omenesti;-inadaptareadescrie foarte bine dificultatea
sau imposibilitatea de a trai intr-un cadru social dat (vezi
tabelul 1).Tabelul 1.Consecintele starilor invalidante (adaptat
dupa Wood)DeficienteleIncapacitatileDezavantajele
- traduc leziunile la nivelul organismului ; - se stabilesc in
raport cu normele biomedicale.- corespunduneireduceri partiale sau
totale a posibilitatii de a efectua o activitate in limitele
considerate normale pentru o fiinta umana; - se stabilesc in raport
cu normele de functionare umana.- corespund consecintelor din viata
sociala, determinate de o incapacitate sau o deficienta care
limiteaza sau face imposibila indeplinirea unui rol normal in
raport cu varsta, sexul si factorii sociali si culturali.
Aceste notiuni permit definirea autonomiei si
dependentei.Autonomiaeste capacitatea pe care o are un individ de a
se conduce singur.Autorii francezi Carissimo, Etienne, Fournier si
Lemaire subliniaza ca semnificatia acestui termen este mult mai
larga decat a celuide independenta. La fel cum sanatatea nu este
numai absenta bolii, autonomia nu este numai absenta dependentei.
Conceptul de autonomie, la fel ca acela de libertate, este
capacitatea sau dreptul unei persoane de a alege, din proprie
initiativa, regulile comportarii sale, felul actelor sale, cu
riscurile pe care ele le antreneaza.Dependentaeste definita ca o
relatie fortata, mai mult sau mai putin acceptata cu o fiinta, un
obiect, un grup sau o institutie si care releva satisfacerea unei
nevoi.Astfel, notiunea de dependenta se refera la relatia unei
persoane cu mediul sau inconjurator. Dependenta trebuie inteleasa,
asadar, ca o stare utila la satisfacerea nevoilor si necesitatilor
de functionare adecvata a individului in mediul sau inconjurator
obisnuit (Carissimoet al.).Din aprecierea fie excesiva, fie
insuficienta a dependentei rezulta doua patologii legate de
aceasta: maternajul si handicapul. Aceste doua patologii decurg
dintr-un defect de evaluare, responsabil de o atribuire inadecvata
a ajutoarelor si serviciilor.Maternajul(a fi foarte dependent) este
efectul paradoxal care rezulta din excesulde ajutoarein raport cu
posibilitatile subiectului.inloc de a-l servi, dependenta subjuga
individul si pune in pericol capacitatile sale
reziduale.Handicapul(anu fi destul de dependent) rezulta din
insuficienta ajutoarelor in raport cu posibilitatile subiectului,
antrenand o carenta de ajutor capabil sa raspunda la incapacitatea
individului, constrangandu-l astfel sa nu functioneze intr-un mediu
adecvat.Asadar, handicapul descrie o dezadaptare a subiectuluila
anturajulsau.Evaluarea este deci o etapa prealabila indispensabila
in toate luarile de decizii la o persoana varstnica
dependenta.5.2.Diagnosticul dependenteiinanumite situatii,
diagnosticul de dependenta este evident.De exemplu, fractura la
nivelul unui membru, cataracta, infarctul cerebral, prin
deficientele pe care le antreneaza (pierderea utilizarii
segmentului respectiv, sau orbire, sau hemiplegie), impun evident
nevoia de ajutor pentru anumite acte ale vietii cotidiene si
realizarea unei activitati normale. De fapt, dependenta poate fi
provizorie sau definitiva in functie de potentialul evolutiv al
fiecarei afectiuni diagnosticate.Diagnosticul de dependenta nu este
insa intotdeauna la fel de simplu, consecintele functionale ale
unei deficiente putand fi neglijate sau subevaluate. Astfel,
anumite afectiuni degenerative ca artroza, cataracta, boala
Parkinson, dementa senila evolueaza progresiv, iar reducerea
campului de activitate se face uneori insidios. Diagnosticul
dependentei este in cazul acesta facut cu ocazia unei situatii de
ruptura, legata de nepotrivirea brutala dintre posibilitatile
persoanei si mediul sau inconjurator (cadere, episod infectios
intercurent, denutritie).Sunt importante, asadar, recunoasterea
situatiilor de risc cu implicatii in evaluare si luarea in
considerare a preventiei la persoanele respective, in functie de
potentialul evolutiv al patologiei lor.Indicii situatiei de risc
pot fi identificati:-la nivel de persoana;-la nivel de
comportament;-la nivelul locuintei.Vom prezenta mai jos acesti
indici conformGhidului de depistare a pierderii autonomiei,publicat
in 1991 de catre Societe d'habitation du Quebec (vezi tabelul
2).Tabelul 2.Evaluarea situatiei de riscNivelIndici
1.' La nivel de persoanaa) Neglijenta vestimentara si pierderea
interesului b) Mirosul de urina c) Prezenta echimozelor,
hematoamelor, arsurilor d) Scadere ponderala
2. La nivel de comportamenta) Probleme de aprovizionare b)
Stocare irationala c) Rataciri importante si frecvente d) Izolare,
pierderea interesului e) Agresivitate
3. La nivelul locuinteia) Locuinta prost intretinuta b)
intreruperea achitarii facturilor (chirie, intretinere etc.)
1.Indici la nivel de persoanaa)Neglijenta vestimentara si
pierderea interesuluiexprima o problema de sanatate mintala
(depresie, deteriorare intelectuala debutanta),unabuz medicamentos
sau o alterare a starii generale.b)Mirosul de urina,persistent,
exprima o incontinenta urinara ascunsa sau neglijata de catre
persoana. Ea poate exprima o problema vezico-sfincteriana, dar si o
problema de sanatate mentala, un abuz de substante medicamentoase
sau o dificultate de deplasare.c)Prezenta echimozelor, hematoamelor
sau a arsurilorevoca dificultatile de mers cu caderi, dificultatile
de pregatire a mesei, dar si posibilitatea violentei
familiale.d)Scaderea ponderalaevoca o denutritie care poate fi
legata de o boala cronica sau inflamatorie, de un defect de
masticatie, de o dificultate de a umbla dupa cumparaturi sau de
a-si prepara masa, de un venit foarte redus. O pierdere de apetit
poate fi, de asemenea, dovada unei denutritii, a unei stari
depresive sauaunui sindrom dureros (ulcer, in particular).2.Indici
la nivel comportamentala)Dificultati de aprovizionare.Nevoia de
ajutor pentru aprovizionare dovedeste o problema de dependenta care
trebuie sa fie identificata.b)Stocajul irationalde anumite produse
poate dovedi o deteriorare mentala, la fel ca si supraconsumul de
medicamente.c)Uitari frecvente si importante.Nu trebuie sa se arate
niciodata indiferenta fata de o tulburare mnezica. Tulburarile
mnezice necesita intotdeauna o evaluare precisa. Pe langa uitarea
benigna de senescenta (fara consecinte grave), ele pot dovedi o
tulburare mintala la debut sau o depresie.d)Izolarea, pierderea
interesuluipot fi date de o problema de mobilitate, de o surditate,
de o depresie sau de respingerea grupului.Mai pot fi identificate
si alte tulburari de comportament:-cuvinte incoerente;-delir de
persecutie;-stare maniacala,pecare insa o anumita examinare poate
sa nu le surprinda, afectand astfel corecta evaluare a
comportamentului.e)Agresivitateapoate fi manifestarea unei dureri
cronice neglijate, a unei deteriorari mentale, a unui conflict
familial latent.3.Indici la nivelul locuinteia)Locuinta prost
intretinuta.Semnelede alertala nivelul locuintei sunt plantele
uscate, prezenta de gunoi menajer, mirosurile
suspecte.b)intreruperea achitarii facturilorpoate evoca o problema
de deplasare, o alterare a starii generale, o problema de sanatate
mentala, o problema de venit.Fiecare dintre acesti indici trebuie
sa conduca la o evaluare completa, medicala si sociala, a situatiei
persoanei.5.3.EvaluareaEvaluarea trebuie sa permita definirea
obiectivelorde ingrijiresi stabilirea ajutoarelor necesare. Ea
trebuie sa tina seama de posibilitatile persoanei, de cele ale
anturajului, de cele ale structurilor sociosanitare locale si mai
ales de vointa persoanei.Evaluarea trebuie sa fie medicala si
sociala: cea medicala, pluridisciplinara, trebuie sa faca bilantul
deficientelor si al leziunilor responsabile, iar cea sociala,
bilantul situatiei functionale a persoanei si al adaptarii sale la
mediul inconjurator.5.3.1.Bilantul lezional si bilantul
deficientelorEl trebuie sa permita identificarea si ierarhizarea
ansamblului de boli responsabile de pierderea autonomiei, stiut
fiind faptul ca varstnicului ii este caracteristica
polipatologia.inacest scop, anamneza (interogatoriul) este
fundamentala. Ea este cheia de bolta nu numai a bilantului, ci si a
ingrijirii ulterioare.Este important a crea, cu aceasta ocazie, un
contact increzator si deschis intre ingrijitor si ingrijit, care
presupune obligatoriu o ascultare atenta si rabdatoare.Anamneza
trebuie sa se sprijine pe biografia subiectului:-locul
nasterii;-originea;-limba materna;-scolarizarea sa;-activitatile
sale profesionale;-componenta familiei siaanturajului;-frecventa
vizitelor si rolul pe care il au in viata lui;-conditiile de locuit
si de confort.Trebuie, de asemenea, sa se cerceteze antecedentele
medicale si chirurgicale, iar pacientul trebuie stimulat sa-si
aminteasca istoricul patologiei si tratamentele in curs. Anamneza
poate fi astfel ocazia evocarii bolilor neglijate de catre pacient;
incontinenta de urina sau de fecale, disuria (dificultatea de a
urina), diferite scurgeri patologice (metroragii, leucoree). Tot
prin anamneza se vor afla informatii despre posibilitatile de
ingrijire pe termen scurt, mediu si lung, despre capacitatea
subiectului de a se proiecta in viitor, despre temerile sale in
legatura cu evolutia ulterioara.Anamneza persoanei varstnice este
necesar sa fie completata prin cea a anturajului.inafara de
acestea, anamneza, impreuna cu celelalte examinari, trebuie sa
permita aprecierea capacitatii subiectului de a participa la
ingrijirea sa!Examenul clinicAvand in vedere posibilitatea
polipatologiei, examenul trebuie sa fie complet si sistematic,
deoarece un diagnostic poate intotdeauna sa ascunda un altul. Nu
vom intra in detalii in ceea ce priveste examinarea clinica pe
aparate si sisteme, deoarece ea nu face obiectul acestui capitol,
ci subliniem doar importanta abordarii globale, multi-disciplinare
a pacientului varstnic cu scopul de a cauta intotdeauna o patologie
organica.in ceea ce privesteexaminarile paraclinice,amintim doar ca
este de preferat -asa cum o subliniaza si autorii francezi - sa ne
abtinem de la examenele care nu influenteaza prea mult decizia
terapeutica, avand in vedere ca numeroase examene sunt realizate
dificil la pacientii varstnici, care nu inteleg intotdeauna
importanta pregatirii si a restrictiilor pe care acestea le impun.
De altfel, acceptarea examenelor si toleranta lor din partea
persoanei varstnice sunt criterii de neocolit.5.3.2.Bilantul
situatiei functionaleAcesta consta in evaluarea consecintelor in
viata sociala, a incapacitatilor sau deficientelor care limiteaza
sau interzic realizarea unei vieti normale. Presupune o munca
interdisciplinara si colectiva. Aceasta evaluare trebuie sa permita
ghidarea prescriptiilorde ingrijiresi ajutorare la domiciliu si
decizia unui eventual plasament institutional. Utilizarea unor
criterii specifice in evaluarea situatiei functionale permite
compararea unei consultatii cu alta si aprecierea evolutiei
incapacitatii si handicapului in functie de solutiile propuse.Baza
conceptuala a tuturor instrumentelor de masura se sprijina pe
activitatile vietii cotidiene, pe activitatile instrumentale comune
tuturor indivizilor. Wood defineste ca indispensabile urmatoarele
activitati:-mobilitatea fizica;-independenta fizica pentru actele
elementare ale vietii cotidiene : a manca, a se spala, a se
imbraca, a merge la toaleta etc.;-activitatile instrumentale ale
vietii cotidiene, care se refera la toate muncile indispensabile
unei persoane obligate sa traiasca singura in propria locuinta, in
functie de constrangerile impuse de mediul sau
inconjurator;-integrareasociala;-suficientaresurselor economice
;-orientareain timp si spatiu.Majoritatea indicatorilor utilizati
pentru evaluarea functionala analizeaza aceste caracteristici ale
persoanei varstnice.Colvez si Gardent au stabilit cateva
caracteristici pe care ar trebuisale prezinte orice indicator ales
ca instrument de masura:-indicatorul ales trebuie sa poata fi
utilizat la domiciliu la fel ca si in institutie;-sa permita o
urmarire in timp;-sa tina seama de resursele utilizate de persoana
si de consecintele luarii in ingrijire;-sa fie lizibil prin
ansamblul de interventii asupra terenului.Putini indicatori raspund
insala ansamblulacestor criterii. Herbert, Carrier si Bilodeauau
elaboratun sistem de masura a autonomiei functionale (SMAF) care
este preferat de autorii francezi. Acesta pare a fi in mod
particular adaptat obiectivului de urmarire integrat. Vom reproduce
mai jos (tabelul 3) modul de evaluare a independentei pentru un act
elementar al vietii cotidiene, conform sistemului de masurare a
autonomiei functionale' (SMAF) al lui Herbert, Carrier si
Bilodeau.Tabelul 3.Sistemul de masurare a autonomiei
functionaleFunctia de spalare
IncapacitatiResurseHandicap
1. familie 2. vecini 3. angajat 4. ajutor menajer 5. masa calda
la domiciliu 6. infirmiera 7. benevol 8. institutie 9. altele
A se spala 1. Se spala singur. 2. Se spala singur, dar trebuie
sa fie stimulat sau supravegheat sau sa i se pregateasca cele
necesare sau are nevoie de ajutor pentru o baie completa
saptamanala cel putin. 3. Are nevoie de ajutor pentru a se spala
(toaleta zilnica), dar participa activ. 4. Are nevoie sa fie spalat
de catre o alta persoana deoarece nu participa activ la toaleta
sa.Actualmente,beneficiarul are resursele (ajutor si/sau
supraveghere) pentru a compensa aceasta incapacitate1. Da2.
NuDescriere0 _- 2 - 3
in Franta, inca din 1977, a fost validata de catre Casa Generala
de Securitate Sociala si a fost introdusa in practica, cu mici
adaptari de forma ulterioare, o grila de evaluare a autonomiei
varstnicului - grila nationala AGGIR (Autonomie Gerontologique
-Groupe Isoressource). AGGIR este utilizata pentru atribuirea
prestatiilor specifice dependentei si constituie unul dintre
instrumentele reformei tarifare a institutiilor de gazduire pentru
persoanele varstnice dependente din Franta. Descarcarea
cotizatiilor asigurarilor sociale pentru slujba unei terte persoane
catre o persoana varstnica dependenta necesita ca medicul curant sa
foloseasca grila AGGIR. Deci in Franta, nevoia de ajutor poate fi
atestata de catre medic numai pe baza unui certificat medical tip
siaunui exemplar de folosire a grilei AGGIR. Aceasta permite
evaluarea pierderii autonomiei si cuantifica exact aceasta
pierdere. Apreciind-o ca fiind pe intelesul tuturor si usorde
aplicat, consideram ca este util sa prezentam aici detaliat ghidul
de folosire a ei conform cu prevederile Ministerului Francez al
Muncii si Solidaritatii, Directia de actiune sociala.Grila AGGIR
contine 10 variabile, zise discriminative, raportandu-se la
pierderea autonomiei fizice si psihice, si 7 variabile, zise
ilustrative, raportandu-se la pierderea autonomiei domestice si
sociale.Fiecare variabila poseda trei modalitati:-A :face singur,
complet si corect, in mod obisnuit;-B :face partial, nu in mod
obisnuit, incorect;-C :nu face.inmod obisnuit' se refera la timp.
Corect' se refera la standardul conform uzantelor.Notiunea singur'
corespunde la a face in mod spontan singur. Ea presupune
caindividulnu are nevoie nici de incitare, nici de stimulare din
partea unei terte persoane.Aceste variabile permit o diferentiere
foarte netaaindivizilor dupa trei modalitati:-pierderea
completaaautonomiei;-pierderea partialaaautonomiei;-lipsa
autonomiei.Se atrage atentia asupra utilizarii corecte a
modalitatii B. Modalitatea B nu este utilizata in nici un caz
atunci cand evaluatorul nu stie raspunsul exact. Ea corespunde unei
definitii precise.incaz de indoiala, se invita la a observa inca o
data ceea ce face persoana si la a intreba daca poate face singura,
partial, corect, in mod obisnuit. Astfel, in Franta, o persoana
beneficiaza de ajutor (deci se aproba descarcarea de fonduri de
asistenta sociala pentru slujba unei terte persoane)atunci cand
pentru cel putin 4 dintre cele 17 variabile ale grilei AGGIR
raspunsul dat este B sau C.O clasificare logica a permis
clasificarea persoanelor potrivit cu profilurile de
pierdereaautonomiei semnificativ apropiate. Luand in considerare
indicatorii multipli de consum al resurselor, s-au obtinutsase
grupe care consuma un nivel de resurse semnificativ apropiat al
nevoilor de baza si relationale - grupul izoresurse (GIR) - in
functie de valorile A, B sau C date fiecarei variabile.A.
Variabilele discriminative1)Coerenta- a conversa si/sau a se
comporta intr-o maniera logica si rationala in raport cu normele
admise de societatea in care traieste.Precizari:Logic: ratiune, cu
judecata. Rational: care are bun-simt, are sensul
comun.Corect:conform convenientelor si uzantelor admise si
acceptate in raport cu normele sociale.Observatie: in cazul in care
persoana este coerenta si logica doar in propriul sau sistem de
gandire, se invita la evaluarea in scopul calcularii abaterilor in
raport cu ceeaceeste considerat logic si corect de catre
societate.Exemple: Modalitatea este:a)C:-daca persoana se plimba
goala in afara casei sale;-daca o persoana isi face nevoile in
bazinulde apa, neprevazand rezultatul;b)B:-daca o persoana are
uneori o conduita si un rationament logice, iar alteori
ilogice;-daca o persoana pretinde pe ngdrept, in mod repetat,
caafost pradata, iar altfel ea nu pune probleme;-daca are
comportamente deplasate.Se vor gasi tulburari de coerenta in alte
variabile (de exemplu, imbracarea), daca persoana isi pune camasa
peste vesta, ceea ce nu este corect.2)Orientarea- se determina in
timp, momentele zilei, in locurile si continutul lor.Precizari:Nu
trebuie intrebata persoana varstnica ce zi e azi?', de vreme ce,
inperioadavacantei de pilda, putini oameni stiu in general sa
raspunda la o astfel de intrebare!intrebaride pus: Daca persoana
stie sa se situeze in raport cu sezonul (vara/iarna), in raport cu
momentele zilei (dimineata/seara), in locurile de viata obisnuite
(casa, apartament, cartier); daca ea cunoaste anul,
luna.Exemple:Modalitatea este:a)C:-daca o persoana se insala
practic intotdeauna in legatura cu spatiul unde se afla;-daca o
persoana nu diferentiaza ziua de noapte;-daca ora de masa trebuie
reamintita in fiecare zi;b)B:-daca o persoana greseste doar rareori
in legatura cu spatiul unde se afla.Remarca:Daca cele doua
variabile, coerenta si orientarea, nu sunt cotate cu A, numai in
cazuri exceptionale se va obtine A pentru toate variabilele
urmatoare. Nu trebuie sa se uite ca A inseamna a face singur,
complet, in mod obisnuit si corect.3)Toaleta -termenul se refera la
igiena corporala.Precizari:Pentru singur' e indispensabil ca actul
sa fie spontan, fara incitare. La domiciliu, instalatiile (baia,
cada sau dusul) nu trebuie sa influenteze evaluarea acestei
variabile. Se poate ca varstnicul sa fie curat fara sa aiba
asemenea instalatii.intrebaride pus:Este esential sa se intrebe
anturajul daca nu este obligat sa spuna totdeauna persoanei
varstnice sa mearga sa-si faca toaleta, pe care el si-o si face de
altfel.E important, de asemenea, sa nu se impuna propriile reguli
de igiena unei persoane care este curata, dar are alte reguli
culturale.Exemple:Modalitatea este:a)C:-daca toaleta nu este
niciodata efectuata;b) B:-daca toaleta este efectuata corect, dar
este necesar totodata ca persoana respectiva sa fie indemnata cu
regularitate sa-si faca toaleta sau daca este necesar sa ii fie
pregatite obiectele de toaleta ori baia, fara a spala
persoana.Variabila toaleta' cuprinde toaleta superioara si toaleta
inferioara.Pentru a se lamuri variabila toaleta' se invita in
primul rand la a codifica autonomia pentru toaleta partilor
superioare, apoi a partilor inferioare ale corpului care fac
obiectul precizarilor in cele doua puncte urmatoare.Pentru trecerea
acestor doua variabile la o singura variabila, toaleta', se va
utiliza rationamentul urmator:-daca modalitatile la toaleta
superioara si cea inferioara sunt A, cea la toaleta' este A;-daca
ele sunt C, cea de toaleta este C;-in toate celelalte cazuri, ea
este B;adicaCC=C, AA=A, altele=B.Toaleta superioarase refera la
fata, trunchi, membre superioare, barbierit, pieptanat.Precizari:
Spatele nu a fost in mod voit prins in calcul deoarece, dupa 80 de
ani, este dificil pentru majoritatea persoanelor sa se spele pe
spate singure, complet, corect si in mod obisnuit.Pentru pieptanat
este retinut pieptanatul sau periatul parului, nu coafura.Curatarea
danturii a fost omisa special deoarece s-a adeverit ca s-ar pierde
sensibilitatea evaluarii acestei variabile foarte
importante.Toaleta inferioarase refera la regiunile intime,
membrele inferioare.Precizari: Nu sunt prinse in calcul unghiile si
urechile.4)imbracarea- aceasta variabila cuprinde imbracarea,
dezbracarea, prezentarea.intrebaride pus: Poate persoana sa-si
pregateasca hainele pentru a fi imbracata corect
?intretinereahainelor, spalarea lor, calcarea lor, muncile de cusut
(croitorie) nu sunt evaluate aici, ci in variabila
menaj'.Exemple:Modalitatea este C:-daca imbracarea este total
incorecta: neconforma cu uzantele, incompatibila cu starea
meteorologica;-daca persoana nu se imbraca singura.Modalitatea este
B:-daca persoana nu se imbraca decat atunci cand este indrumata
si/sau hainele ii sunt pregatite;-dacafoloseste adesea haine
murdare;-dacaasigura esentialul imbracamintei, dar nu in
totalitate.Se va cota variabila imbracare' dupa ce au fost evaluate
cele trei variabile descrise mai
jos:-imbracareasuperioara;-imbracareade mijloc;-imbracarea
inferioara.Se va utiliza apoi rationamentul urmator:-daca cele trei
modalitati de imbracare superioara, de mijloc si inferioara sunt A,
imbracarea este A;-dacaele sunt C, imbracarea este C ;-in toate
celelalte cazuri, modalitateade imbracareeste B.Adica CCC = C,
AAA=A, altele = B.imbracareasuperioara presupune hainele imbracate
pe brate si/sau cap.Precizari: Nu se tine cont de eventualele
palarii, care nu sunt indispensabile.imbracareade mijloc presupune
acoperirea trunchiului, adica inchiderea nasturilor, a fermoarelor,
curelei, bretelelor etc.imbracareainferioara presupune haine
imbracate pe partea inferioara a corpului, prin aceasta
intelegandu-se sosetele, ciorapii, pantofii.Precizari: in functie
de sezon, vara sau iarna, poate fi A, B sau C.5)Alimentare- cele
doua variabile care permit codificarea alimentarii sunt a se servi'
si a manca'. Ele evalueaza o dubla activitate:-a se servi' inseamna
a taia carnea, a deschide un borcan de iaurt, a curata un fruct,
a-si umple paharul etc.;-a manca' inseamnaaduce alimentele la gura
si a inghiti.Pentru trecerea acestor doua variabile, a se servi' si
a manca', la variabila simplificata alimentatie', se utilizeaza
rationamentul urmator:-daca modalitatile a se servi' si a manca'
sunt A, alimentarea este A;-daca modalitatile a se servi' si a
manca' sunt C, alimentarea este C;-daca modalitatea a se servi'
este B si cea a manca' este C, alimentarea este C;-daca modalitatea
a se servi' este C si cea a manca' este B, alimentarea este
C.intoate celelalte cazuri, alimentarea este B.Astfel: CC = C, BC =
C, CB = C, AA=A, altele=B.Precizari pentru a se servi: Daca o
persoana beneficiaza de aducerea mesei (a pranzului), daca este
servita la masa sau la pat cu tava, a se servi' va fi luat in
calcul (va incepe) din momentul cand acea persoana pregateste
alimentele inainte de a le introduce in gura si de a le inghiti (a
taia carnea, a curata un fruct).A pune masa, a pregati mancarea se
regasesc in activitatile de menaj.Se cere, de asemenea, sa se
observe alimentele pregatite pentru a fi consumate (de exemplu, o
salata de fructe in locul unui fruct decojit exprima oautonomiemult
mai mare).Exemple:-Modalitatea este C daca o persoana: nu-si taie
carnea, nu deschide un pahar de iaurt, nu curata un fruct, nu-si
umple paharul.-Modalitatea este B daca o parte dintre aceste acte
nu sunt efectuate,de exemplu, daca persoana nu-si taie singura
carnea.Precizari pentru a manca: Daca o persoana varstnica are o
sonda gastrica pe care si-o administreaza singura, ea trebuie sa
fie cotata cu A.Exemple:Modalitatea este C:-daca persoana nu-si
introduce singura alimentele in gura, din cauza fie somatica, fie
psihica;-daca persoana nu inghite, daca nu bea singura;-daca
persoana nu-si administreaza sonda de gavaj.Modalitatea este
B:-daca persoana trebuie sa fie indemnata sa se alimenteze si/sau
sa bea;-daca rastoarna pe masa sau pe ea alimentele pentru ca masa
nu este pe gustul sau.6)Eliminarea urinara si anala- nu se refera
la a stapani eliminarea (incontinenta este un diagnostic medical),
ci la asigurarea igienei de eliminare.Problemele igienico-sanitare
(inlaturarea apei si altele) fee parte din activitatile
menajere.Eliminarea urinara- modalitatea este A daca persoana
varstnica isi asigura singura si corect igiena
eliminarii.Eliminarea anala -presupune asigurarea igienei la
eliminarea anala.ModalitateaesteA daca o persoana avand o punga (un
sac) de colastomie isi asigura singura si corect schimbarea
acesteia.intrebarecare trebuie pusa: Este necesar sa fie indrumata
persoana sa mearga la toaleta
?Exemple:ModalitateaesteC:-dacapersoana varsa in mod regulat
continutul urinatului;-dacapersoana trebuie indrumata totdeauna sa
mearga la toaleta pentru a nu urina oriunde;-dacapersoana nu isi
pune ea insasi si nu isi ia materialele de protectie de unica
folosinta.Trebuie puse la indoiala (suspectate) scutecele folosite
in mod abuzivde ingrijitori.Modalitatea este B:-daca persoana
trebuie indrumata doar sporadic sa mearga la toaleta, fenomen
alternand cu acte spontane;-daca schimbarea scutecelor de unica
folosinta se face cateodata corect, cateodata incorect sau daca nu
se face doar in anumite momente din 24 de ore (noaptea, de exemplu)
si necesita, asadar, un ajutor. Plosca este putin semnificativa
deoarece utilizarea ei este riscanta chiar si de catre un adult in
plina forma.Eliminarea' este definita de eliminarea urinara' si
eliminarea anala'.Pentru trecerea celor doua variabile intr-una
singura, eliminarea', se utilizeaza rationamentul
urmator:-dacamodalitatea de eliminare urinara sau anala este C,
modalitatea de eliminare este C ;-dacacele doua modalitati sunt A,
modalitatea de eliminare este A.intoate celelalte cazuri,
modalitatea este B.Asadar, CC=C, CB = C, CA=C, BC=C, AC = C, AA=A,
altele = B.7)Schimbari depozitie :a se scula, a se culca, a se
aseza -presupun realizarea propriilor schimbari de pozitie;
trecerea intr-una din cele trei pozitii (ridicat, culcat, asezat)
in ambele sensuri.Precizari: Aceasta variabila nu include decat
schimbarile de pozitie, fara a include mersul si deplasarile, care
sunt evaluate in variabilele deplasare in interior' si deplasare in
exterior'.Unmaterial adaptat (de exemplu, pat cu inaltime
variabila, agatatoare, scaune adaptate) permite activitati care nu
s-ar putea altfel realiza si poate sa permita cotarea acestei
variabile cu A.Exemple:Modalitatea este C:-daca schimbarile de
pozitii culcat-sculat (ridicat in picioare) in cele doua sensuri nu
sunt facute de catre persoana varstnica.Modalitatea este B:-daca
persoana se culca singura, dar nu se ridica singura sau
invers;-daca trecerea pat/fotoliu este efectuata, dar nu si
trecerea asezat/in picioare.8)Deplasari in interiorul casei -acasa,
locul de viata are camerele obisnuite, precum si celelalte spatii
folosite (de exemplu, holul unde se gaseste cutia de scrisori,
locul unde se gasesc pubelele pentru gunoi).Utilizarea de catre
persoana varstnica insasi a bastonului, cadrului sau a scaunului cu
rotile ii poate permite sa fie cotata cu B, respectiv
A.intrebaricare trebuie puse: Deplasarea se face in toate
incaperile casei ?incazul unei persoane in scaun cu rotile, il
manipuleaza intotdeauna singura? Locuinta are vreo
scara?Exemple:Modalitatea este C daca persoana nu se deplaseaza
singura.Modalitatea este B:-daca persoana isi manipuleaza singura
scaunul cu rotile, dar nu patrunde in toate incaperile casei;-daca
deplasarea are loc doar in anumite incaperi ale casei, de exemplu,
atunci cand persoana se deplaseaza in camera sa, dar nu coboara
scara care duce la bucatarie.9)Deplasari in exteriorPrecizari:
Persoana se considera ca se afla in afara (exterior) sau in aer
liber atunci cand a trecut de usa exterioara a casei sau a
cladirii. Sunt esentiale doua notiuni care trebuie luate in
considerare:-faptul ca persoana iese spontan sau nu la
plimbare;-distanta parcursa dela intrarein afara
casei.intrebarecare trebuie pusa: Cladirea este la etaj sau la
parter ?Exemple:Modalitatea este C daca persoana nu iese singura in
mod spontan. Modalitatea este B daca nu iese decat rareori sau daca
nu iese pe toate tipurile de sol (noroi, zapada etc.) sau daca nu
iese singura decat cativa metri imprejurul casei.10)Comunicarea la
distanta -presupune a utiliza mijloacele de comunicare la distanta
: telefon, alarma, clopotel, tele-alarma, cu scopul de a da
alarma.Precizari:Notiunea de apel in cazde urgentatrebuie luata in
calcul in aceasta variabila.intrebaricare trebuie puse: Persoana
are la domiciliu posibilitatile atat psihice, cat si materiale
pentru a putea utiliza un mijloc de comunicare in scopul de a-si
alerta anturajul sau un serviciu specializat in cazul unei probleme
? Daca persoana emite un apel de urgenta, va exista cu certitudine
o persoana care sa-l primeasca ?Exemple:Modalitatea este C la
domiciliu, daca persoana nu are nici telefon, nici tele-alarma,
nici vecini apropiati pe care sa-i alerteze prin tipete sau
lovituri in perete.Modalitatea este B daca o persoana foloseste
frecvent tele-alarma sau clopotel fara motiv.B.Variabilele
ilustrative ale dependentei domestice si
sociale1)Gestionareainseamna a-si administra propriile afaceri,
bugetul si bunurile personale ; a se servi de bani si a cunoaste
valoarea obiectelor; a recunoaste valoarea monetara a monedelor si
bancnotelor; a face demersuri administrative; a completa
formularele corespunzatoare.Precizari: Aceasta variabila este
importanta pentru a judeca necesitatea de a pune sub ocrotire, sub
tutela, desi decizia nu poate fi luata tinand cont doar de aceasta
variabila.Exemple:Modalitatea este C daca persoana este sub tutela
sau daca nu-si administreaza corect resursele sau daca nu intelege
valoarea banilor.Modalitatea este B daca persoana nu face decat o
parte din administrarea resurselor, deoarece intervin terte
persoane, sau daca isi administreaza resursele, dar nu face anumite
demersuri ori formalitati administrative diverse.2)Gatitulpresupune
prepararea hranei si pregatirea pentru a fi
servita.Precizari:Spalarea vaselor este evaluata in variabila
menaj'.Cumpararea ingredientelor necesareesteevaluata in variabila
cumparaturi'.Respectarea regimului alimentar nu este luata in
considerare aici, ci in variabila continuarea tratamentului'.Pentru
ca modalitatea sa fie A, trebuie ca persoana sa-si asigure in mod
regulat mancare gatita, chiar daca, din cand in cand, ea merge la
restaurant sau isi ia masa intr-un club.Exemple:Modalitatea este C
daca persoana nu face nici o mancare gatita, adica nici macar nu
incalzeste mancaruri gata preparate.Modalitatea este B:-daca
persoana nu pregateste toate cele trei mese, dar cel putin cina
si/sau micul dejun;-daca isi pregateste din cand in cand o masa,
chiar frugala;-daca nu face decat sa incalzeasca mancarea deja
pregatita.3)Menajulpresupune efectuarea tuturor muncilor
menajere.Precizari:Prin munci menajere se intelege, de
exemplu:-acuratara pavimentul, geamurile, mobila si obiectele
sanitare;-aface patul;-aface ordine;-aspala, a calca, a
repara;-astrange masa, a spala vasele.La o varsta avansata,
modalitatea B a acestei variabile este gasita foarte
des.Exemple:Modalitatea este C daca nici una dintre muncile
menajere nu este facuta regulat. Modalitatea este B daca anumite
munci nu sunt facute decat partial sau nu sunt facute corect in
intregime.4)Transportulpresupune utilizarea unui mijloc de
transport (individual sau colectiv).intrebarecare trebuie pusa:
Modul de transport ales este sau nu manifestarea uneidorintea
varstnicului ?Exemple:Modalitatea este C:-daca persoana estede
obiceitransportata in ambulanta;-daca persoana este in mod regulat
condusa de o alta persoana, fara ca ea sa fi facut un demers
voluntar pentru a fi transportata.Modalitatea este B daca frecventa
sau initiativa de transport sunt rare.5)Cumparaturilepresupun
achizitionarea directa sau prin corespondenta.intrebaricare trebuie
puse: Persoana aflata in locuinta proprie isi cumpara in
modregulatcele necesare hranei, produsele de igiena si de
intretinere? Procedeaza la fel pentru hainele sale ?isiia din cand
in cand lucruri pentru propria placere ? Cumparaturile sunt
adaptate nevoilor si dorintelor ?Exemple:Modalitatea este C daca o
persoana nu isi cumpara produsele si marfurile de consum
indispensabile.Modalitatea este B atunci cand cumparaturile
indispensabile nu sunt facute in mod regulat.6)A urma
tratamentulinseamna a se conforma prescriptiilor
medicului.Precizari:Pentru exactitate, prin a urma tratamentul' se
intelege respectarea siurmarireaa ceea ce este scris ge reteta,
incluzand si regimul.intrebarecare trebuie pusa:ingrijitorul nu
face in locul persoanei varstnice ceea ce ea poate sa faca - in
particular, pregatirea medicamentelor ?Exemple:,Modalitatea este
C:-daca persoana isi pregateste medicamentele, dar nu respecta
dozajul si ritmul dozelor prescrise, deoarece logica este
incorecta;-daca altcineva este obligat sa le pregateasca, sa-i
reaminteasca, sa o indemne sa respecte reteta, acesta fiind sotul
sau un ingrijitor.Modalitatea este B daca persoana varstnica
respecta dozele prescrise pentru anumite medicamente sau daca uita
doar in cazuri exceptionale sa-si ia medicamentele.7)Activitatile
din timpul liberNu trebuie evaluata calitatea culturala,
intelectuala sau psihicaaactivitatilor, ci trebuie sa se observe
daca persoana practica diverse activitati singura sau in
grup.intrebaride adresat: Persoana isi paraseste din cand in cand
domiciliul pentru a pleca in vacanta? Participa activ la
manifestarile organizate? Ajutala organizareaactivitatilor
colective, intelege interesul comun?Exemple:Modalitatea este
C:-daca persoana nu are nici o activitate din proprie initiativa si
daca nu se uita niciodata la televizorul pe care si 1-a
achizitionat mai demult;-daca nu are nici o activitate personala si
refuza sa participe la toate manifestarile propuse, chiar daca este
indrumata.Modalitatea este B atunci cand o persoana care in mod
spontan nu are activitati personale participa doar la cateva
activitati colective si intr-o maniera putin activa si putin
interesanta.Dupaceam prezentat mai sus cele 17 variabile care
trebuie evaluate la o persoana (varstnica sau nu) pentru a stabili
gradul sau de dependenta, incadrand-o astfel intr-una din cele trei
mari grupe : dependent partial; dependent; independent, asa cum au
fostelepublicate in Remplissage de la GRILLE AGGIR' dinLa Revue du
practicien-Medecine generale,voi. 13, nr. 473 din 18 octombrie
1999, prezentam mai jos o astfel de grila cu mentiunea ca, in
Franta, acest document, o data completat, se trimite intr-un plic
confidential medicului consilier al casei primare de asigurari in
caz de boala ca o atestare a incapacitatii persoanei varstnice de a
efectua actele obisnuite ale vietii.Grila nationala
AGGIRIdentificarea persoanei
examinateNume___________________________Prenume_____________________________Numar
de inmatriculare (cod numeric
personal)______________________________Adresa_______________________________________________________________Cod
postal______________Oras__________________________________________Situatia
privind actele esentiale si obisnuite ale vietii A :face singur,
complet, in mod obisnuit si corect B :face partial, nu in mod
obisnuit, incorect C:nu faceSemnatura si parafa mediculuiTabelul
3.Variabilelede identificatVariabilediscriminative -autonomie
fizicasipsihica1. Coerenta: a conversa si/sau a se comporta in mod
rational2. Orientarea: a incadra in timp, in momentele zilei si in
spatiu3. Toaleta: se refera la igiena corporala -
superioara/mijlocie/inferioara4.Imbracare: a se imbraca, a se
dezbraca, a se prezenta - superioara/de
mijloc/inferioara5.Alimentare: a manca alimente preparate/a se
sevi6. Eliminarea: a-si asuma igiena eliminarii urinare si fecale7.
Transferuri de pozitii: a se ridica, a se culca, a se aseza8.
Deplasare in interior: cu sau fara baston, cadru, scaun cu rotile9.
Deplasare in exterior: a pleca in afara cladirii, fara mijloc de
transport10. Comunicarea la distanta: a utiliza mijloacele de
comunicatie: telefon, clopotel, alarmaVariabile
ilustrative-autonomiedomestica si sociala1. Gestionare: a-si
administra afacerile, bugetul, bunurile personale2. Gatit: a-si
prepara masa siao pregati pentru a fi servita3. Menaj : a face
toate muncile menajere4. Transport: a lua si/sauasolicita un mijloc
de transport5. Cumparaturi: achizitionarea directa sau prin
corespondenta6. Respectarea tratamentului: a se conforma
indicatiilor medicului7. Activitatile din timpul liber: activitati
sportive, culturale, sociale, hobby-uri sau de
divertisment5.4.Mentinerea la domiciliuDupaceevaluarea dependentei
varstnicului a condus la un diagnostic, deciziile terapeutice
ulterioare, ca si mijloacele puse in aplicare presupun obligatoriu
o buna cunoastere a dispozitivelor institutionale care intervin in
jurul persoanei varstnice si, de asemenea, presupun ca orice
obiectiv al ingrijirii sa fie definit in prealabil in acord cu
pacientul.inorice demers de ingrijire a varstnicului dependent, fie
el la domiciliu, fie institutionalizat, trebuie insuflat
pacientului entuziasm, spirit de lupta fara de care ingrijirea
risca sa fie zadarnica si sa antreneze renuntarea la orice viata
autonoma. Totodata, este necesara o analiza permanenta a
potentialitatilor persoanei, astfel incat sa nu se ajunga niciodata
la cele doua efecte negative ale ingrijirii necorespunzatoare,
maternajul si handicapul.Caracteristica varstnicilor este nevoia
majora de ingrijiri cronice de lunga dura