CUPRINS INTRODUCERE…………………….………...…………………………………………..3 1. CONCEPTUL ŞI ORIGINEA PRINCIPIILOR DREPTULUI ………....….…………7 1.1. Noţiunea şi semnele definito rii ale principiilor dreptului……....………………………7 1.2. Originea şi fundamentul principiilor dreptului………………………………………..10 1.3. Prezentarea analitică a principiilor dreptului………………………………………….13 2. SISTEMUL PRINCIPIILOR DREPTULUI…………….…………...………………..12.1. Noţiunea şi clasificarea principiilor generale ale dreptului…………………………...12.2. Principiile ramurale ale dreptului……………………………………………………..22 2.3. Principiile interramurale ale dreptului………………………………………………...2! 3. VALOAREA PRINCIPIILOR DREPTULUI ……………………...…………………..23.1. "ocul şi rolul principiilor dreptului #n procesul ela$orării dreptului………………….23.2. "ocul şi rolul principiilor dreptului #n cadrul realizării dreptului……………………..33 ÎNCHEIERE……………………………………………………………………………....%1 BIBLIOGRAFIE..………………………………………………………………………..%% 2
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Actualtat!a t!"!. Principiile dreptului reprezintă un domeniu de interes interdisciplinar.
&alenţele a'io(teleo(pra'iologice ale principiilor dreptului implică a$ordări din perspecti)a
filosofiei şi filosofiei dreptului* #n special. +ercetarea esenţei şi fundamentului dreptului* #nsă*implică a$ordarea ideilor de ma'imă generalitate a dreptului din perspecti)a teoriei generale a
dreptului. Principiile generale ale dreptului #n funcţie de in)aria$ile ale dreptului se
dimensionează #n principii ramurale ale dreptului* a$ordate din perspecti)a ştiinţelor ,uridice
ramurale.
Principiile dreptului s#nt permanenţe ale dreptului* de aceea* reprezintă o preocupare
constantă a doctrinarilor* a'ul #n ,urul căruia gra)itează legiuitorul şi o$iecti)ul ma,or al
aplicantului dreptului.Principiile dreptului sunt idealul dreptului urmărit de legiuitor #n acti)itatea de procreare
a dreptului. Principiile dreptului e'primă cele mai #nalte aspiraţii ale omului- li$ertatea*
egalitatea* dreptatea* unitatea.
Principiile dreptului determină e'istenţa realităţii ,uridice materiale #n calitatea lor de
premize ale ordinii ,uridice poziti)e. Principiile dreptului #şi afirmă cu pregnanţă prezenţa #n
cadrul acţional(,uridic- #n procesele ela$orării şi realizării dreptului.
Principiile dreptului reprezintă un su$iect de ma'imă rezonanţă #n g#ndirea ,uridică* dar şi
de rezistenţă ma'imală #n faţa contingenţelor relati)e şi poziti)ismului ,uridic. enaşterea
dreptului natural este #n acelaşi timp o renaştere a principiilor dreptului găzduite de natura
umană. +onştiinţa indi)iduală* #n special cea ,uridică* este /depozitarul şi /scutul principiilor
inerente fiinţei umane* principiilor care tre$uie să(şi afirme prezenţa #n orice drept poziti)-
li$ertatea* responsa$ilitatea* egalitatea* ecitatea* ,ustiţia* asigurarea etc.
Precum nu e'istă idei de azi şi de ieri* datorită )eşniciei ideilor* la fel nu e'istă principii de
drept )ala$ile pentru hic et nunc doar acele principii care depăşesc poziti)itatea dreptului
sunt )erita$ile principii ale dreptului. ată de ce unele pretinse /principii de drept sunt realmente
reguli ,uridice poziti)e. eieşind din considerentele e'puse* domeniul principiilor dreptului
se pretează prin pro$lematică* conceptualizare şi oportunitatea delimitărilor.
Sc#$ul % #&!ct'!l! t!(!. 4omeniu constant al preocupărilor ştiinţifice* principiile
dreptului implică totuşi )iziuni originale* descoperiri ce rezultă din o$iecti)e limpede trasate.
5rgumentele in)ocate #n fa)oarea importanţei şi actualităţii o$iectului cercetărilor ne
anga,ează a formula finalităţile studiului #ntreprins.
6copul ma,or al cercetărilor efectuate este de a ordona şi de a cizela* din du$la perspecti)ă
teoretico(practică* domeniul incert şi contro)ersat al principiilor dreptului. 6copul trasat se
dimensionează #ntr(un şir de o$iecti)e de realizare consec)entă şi consecuti)ă-
( definirea noţiunii de principii ale dreptului şi sta$ilirea semnelor definitorii ale
/principiilor dreptului
( cercetarea originii principiilor dreptului şi sta$ilirea fundamentului principiilor
( determinarea analitică a principiilor dreptului
( numirea* interpretarea şi enunţarea* #n ultima instanţă* a ideilor principiilor8 li$ertăţii*
,ustiţiei* egalităţii* responsa$ilităţii şi altor posi$ile principii generale ale dreptului
( definirea şi /construirea sistemului principiilor dreptului
( formularea criteriilor de clasificare a principiilor dreptului
( definirea şi clasificarea principiilor generale ale dreptului
( definirea şi clasificarea principiilor ramurale ale dreptului
( definirea şi elucidarea principiilor interramurale ale dreptului
( determinarea locului şi e)aluarea rolului principiilor dreptului #n procesul ela$orării
dreptului
( e)idenţierea locului şi aprecierea rolului principiilor dreptului #n procesul realizării
dreptului respectării* e'ecutării şi aplicării8
Su$#)tul "!t#*#l#+c % t!#)!tc#,%t-/c al -'!0t+al#). 9n )ederea cercetării c#t mai
complete a o$iectului in)estigaţiilor* urmărind cu perse)erenţă atingerea graduală a o$iecti)elor
enunţate* am selectat metodele adec)ate de cercetare ştiinţifică a principiilor dreptului. :aza
metodologică a in)estigaţiilor se compune din-
( metoda logică analiza deducti)ă* inducti)ă* generalizare* specificare* di)iziune*
clasificare* definiţii etc.8* utilizată constant pe toată lungimea tezei
( metoda istorică* folosită pentru cercetarea originii principilor dreptului* corelarea
principiilor dreptului cu ma'imele şi aforismele ,uridice latine etc.( metoda sistematică* indispensa$ilă pentru cercetarea sistemului principiilor dreptului*
actelor normati)e care e'primă principiile dreptului* etc.
( metoda comparati)ă* folosită cu incidenţă ma'imală #n )ederea sta$ilirii cone'iunilor
principiilor dreptului cu conceptualismul ,uridic şi ordinea ,uridică poziti)ă* etc.
( metoda o$ser)aţiei* pertinentă pentru e)idenţierea )alorii şi e)aluarea funcţiei
diriguitoare ale sistemului de drept şi ale compartimentelor acestuia* precum şi modalitatea de
coordonare a normelor ,uridice #n ,urul unei norme călăuzitoare E22* p. 237G.4upă Nicolae Popa* principiile dreptului s#nt acele idei conducătoare ale conţinutului
tuturor normelor ,uridice E2D* p. 112G. ndiferent de spaţiul ( timp al lor de e'istenţă* L precizare
adusă de autorii >eorge =iai şi adu =otica* L ceea ce ne permite să decidem că un sistem
de drept este mai aproape sau mai departe de ele* aceste principii. 5ceiaşi doctrinari susţin
că principiile dreptului constituie esenţa lui şi reprezintă fundamentul oricărui sistem de
drept* de aceea* se regăsesc #n acestea. 9n măsura #n care sunt cunoscute* recunoscute de către
autoritatea legiuitoare şi consacrate de ea* principiile dreptului dau sistemului de drept )aliditateşi sta$ilitate E1F* p. 123G.
1. +aracterul sistematic structural8. 4reptul este un sistem* structura şi dez)oltarea
căruia este su$ordonată principiilor dreptului. 6istemul dreptului este edificat şi consolidat
#n temeiul principiilor generale ale dreptului. ?le au rolul de a asigura unitatea sistemică adreptului poziti) ele tind să asigure completitudinea sistemului şi supleţea lui #n faza aplicării
dreptului E13* p. 1%F(1!0G.
2. +aracterul glo$al general* uni)ersal8. Principiile dreptului se e'tind asupra tuturor
componentelor sistemului dreptului. 6u$sistemele dreptului- normele* instituţiile* ramurile
s#nt ela$orate* acţionează şi reglementează #n $aza principiilor generale ale dreptului.
dreptului. ?le #ntemeiază conţinutul fundamental al tuturor normelor ,uridice. <undamenteledreptului se regăsesc #n cadrul principiilor dreptului. 4at fiind faptul că #n teoria şi filosofia
6#nt acele idei imuta$ile ale sistemului ,uridic* statornicite indiferent de timp* loc şi cadrul
social determinat. /Principiile generale ale dreptului fac să pre)aleze spiritul dreptului asupra
literei lui* sensul comun asupra tenicii* ,ustiţia asupra simplei legalităţi* prin faptul că ele
permit penetrarea dincolo de dreptul poziti)* p#nă la inspiraţiile profunde ale ordinii sociale E13*
p. 1!0G.
!. +aracterul mo$il dinamic8. Principiile dreptului reflectă funcţionarea şi dez)oltarea
dreptului poziti). ?le )ariază* se scim$ă conform configuraţiei dreptului după cadrul politic*
economic* cultural* naţional* internaţional* etc. Principiile s#nt )alorificate odată cu e)oluţia
fenomenului ,uridic* de aceea* principiile dreptului s#nt principii de dez)oltare. 6unt reguli
ale progresului sistemului şi surse reale ale acestuia. Principiile sunt )ectorii dez)oltării
sistemului ,uridic* #n sensul că ele progres#nd impulsionează progresul sistemului ,uridic E13*
p. 1!0G. =ircea 4,u)ara a remarcat că principiile ,uridice tre$uie controlate* adaptate ne)oilor
noi cărora tre$uie să se aplice* tre$uie prin efectul ela$orării ştiinţifice armonizate laolaltă #ntr(
un tot conştient şi sistematic. +iar dacă /se o$işnuieşte a atri$ui principiilor de drept o putere
oarecum sacrosanctă ca şi cum ar cuprinde ade)ăruri imua$ile* pe care ciar nici legislatorul de
oriunde şi #ncă mai puţin interpretatorul ar fi #n drept să le pună #n orice fel la #ndoială E12* p.
!G.
9n fine* pentru a #nţelege caracterele dinamic şi static ale principiilor dreptului care rezidă
#n dinamica şi statica sistemului dreptului* se impune acceptarea şi penetrarea ideii unităţii
in)ariantei constantului* staticii8 şi )ariantei insta$ilului* dinamicii8 fenomenului ,uridic #n
ansam$lu E1%* p. 1%G.
D. +aracterul )aloric a'iologic8. Principiile dreptului s#nt e'presia )alorilor promo)ate şi
apărate de drept. +ele mai generale şi fundamentale principii coincid cu )alorile sociale promo)ate de drept E* p. 30G. . +eterci precizează că )alorile care gidează dreptul nu sunt
de natură strict şi e'clusi) ,uridică* dimpotri)ă ele au o dimensiune mai largă de natură morală*
actelor normati)e* a)#nd forţa şi semnificaţia unor norme superioare* ele sunt norme ,uridice de
o mare generalitate de care tre$uie să se ţină seama at#t #n ela$orarea dreptului c#t şi #n aplicarea
sa E* p. 0G.
Principiilor generale le re)ine rolul de a suplini neclaritatea sau ine'istenţa legii* c#t şi de a
limita legea* fundament#nd(o. ?le normează normele* sunt un fel de supra(legalitate. 4e aceea*
controlul legiferării nu se face doar #n raport cu o constituţie scrisă* ci şi cu principiile generale
ale dreptului E13* p. 1%FG.
Progresul #n cunoaştere completează* modifică definiţiile anterioare sau ciar le #nlocuieşte
cu altele ce ar corespunde noii etape a cunoaşterii. 4efiniţiile ,uridice tre$uie să fie corecte at#t
din punctul de )edere a formei* structurii logice* c#t şi din punctul de )edere al conţinutului lor
,uridic concret. 5)#nd #n )edere conţinutul comple' al noţiunii /principiile dreptului* precum şi
apro'imitatea* incompletitudinea şi relati)itatea oricărei definiţii* propunem următoarea definiţie
a /principiilor dreptului-
Principiile dreptului sunt idei de ma'imă generalitate* esenţă şi )aloare ale sistemului
,uridic care #ntemeiază dreptul poziti) sau orientează ela$orarea şi realizarea dreptului poziti).
5propo* definiţiile doctrinare au a)anta,ul de a nu fi o$ligatorii* de a a)ea suficientă supleţe
pentru a se reconfigura #n funcţie de necesităţile )ieţii sociale şi ale aplicării dreptului.
1.2. O)+-!a % /u-*a"!-tul $)-c$l#) *)!$tulu
Pro$lema originii şi fundamentului principiilor dreptului a fost şi este pe ordinea de zi a
di)erselor şcoli şi curente #n g#ndirea ,uridică. 4e aceea* este o preocupare a filosofiei dreptului
mai mult dec#t a teoriei generale a dreptului. 4e fapt* pro$lema dată este a$sor$ită de o altă
pro$lemă fundamentală a filosofiei şi teoriei dreptului* cea a originii şi naturii dreptului. Or* fărăinterpretarea fundamentului dreptului este cu neputinţă de a continua demersul ştiinţific #n
)ederea sta$ilirii originilor principiilor dreptului* a fundamentului acestora.
4eterminarea fundamentului dreptului* adică criteriul ,ustiţiei* a preocupat #ntotdeauna
filosofia dreptului. 9n acest sens sau conturat teoriile teologismului* scepticismului* realismului
empiric* istoricismului* utilitarismului ş.a.
Ceoria teologismului face tentati)a de a soluţiona pro$lema fundamentului intrinsec al
dreptului recurc#nd la ideea di)inităţii. 4i)initatea aţiunea 6upremă* 5$solutul8 ar fi fi'at principiile $inelui şi ale ,ustului* care ar tre$ui acceptate prin re)elaţie* ca şi ideea di)inităţii de
altfel. +onform acestei concepţii* fundamentul dreptului este )oinţa di)ină* deci putem concide
că ideile principiile8 dreptului au origine sacră di)ină8 şi autoritatea supremă )oinţei omului.
>.del &eccio remarca că #ncercarea de a #ntemeia dreptul pe di)initate s(a făcut #n două moduri
şi două forme distincte E1%* p. 32D(327G.
O altă teorie este cea a scepticismului ,uridic* care afirmă că dreptul nu are un fundament
intrinsec* ci este e'presia autorităţii şi a forţei. eprezentanţii acestui curent neagă orice temei
ideal al dreptului şi orice criteriu a$solut al ,ustiţiei* superior faptului dreptului poziti). 5depţi ai
acestor idei au fost #n anticitate 5rcelaus* Crasimac* +arneade din +Mrene ş.a.* #n perioada
modernă- =ontaigne* Pascal* ş.a.
4e doctrina scepticismului ,uridic s#nt apropiate şi altele* $unăoară realismul ,uridic şi
realismul empiric. +onform realismului ,uridic* numai statul poate determina ,ustul şi in,ustul
dreptul #ncepe odată cu statul şi nu poate pree'ista #ntr(o stare naturală. Prin aceasta dreptul este
o e'presie a autorităţii* iar #n realitate #i lipseşte un fundament natural. ealismul empiric* #nsă
pune fundamentul dreptului #n sentimentul de respect* #n teama plină de re)erenţă faţă de
autoritatea constituită. dealul de ,ustiţie se consideră ine'istent* iar indi)idul are sentimentul de
supunere faţă de puterea e'istentă* adapt#ndu(se psiologic la această putere E1%* p. 322(323G.
+onform altei teorii* a istoricismului* dreptul nu are alt fundament dec#t legătura faptelor
care #(l determină. 5dică* fundamentul dreptului ar consta numai #n relati)itatea sa* #n
corespondenţa necesară #ntre drept şi factorii săi. storicismul consideră dreptul ca un fapt sau un
proces colecti)* ca un produs al )ieţii sociale. 4in această teorie se inspiră istoricismul filosofic*
politic şi ,uridic* sau şcoala istorică de drept. storicismul ,uridic reprezentanţi- <. 6a)ignM* <.
Pucta* >. @ugo8 su$ #nr#urirea filosofiei antiene prezintă dreptul şi principiile dreptului ca
produse ale conştiinţei colecti)e ale spiritului popular. +onştiinţa ,uridică populară este
considerată generatoarea dreptului* care se cristalizează ulterior #n legi. 4reptul #nsă nu este
considerat creaţia legislatorului* ci o producti)itate instincti)ă şi aproape inconştientă* care se
dez)oltă spontan ca şi lim$a,ul unui popor. "egile nu fac dec#t să fi'eze şi să uasi(mo$ilizeze principiile dreptului ela$orate de conştiinţa ,uridică populară. Numai aceasta este iz)orul autentic
şi natural al dreptului. 5ceastă şcoală* după >. 4el &eccio* a a)ut o influenţă $enefică asupra
studiului faptului istoric al dreptului şi a dus la luarea #n considerare a originii dreptului* #n raport
cu condiţiile particulare ale fiecărui popor. Pe l#ngă această latură poziti)ă a şcolii istorice* del
&eccio constată deficienţa acesteia de a e'clude orice speculaţie ideală asupra ,ustiţiei. 5dică*
necesitatea păstrării unei atitudini pasi)e faţă de orice produs istoric* fără a(l plasa pe c#ntarul
conştiinţei noastre şi al spiritului critic. 9nsă simplul fapt nu ne poate da e'plicaţia dreptului şi principiilor sale. O$iecţiunea fundamentală ridicată #mpotri)a istoricismului* de altfel adusă şi
6penser* ş.a.8 e'clude fundamentul raţional sau a$solut propriu al dreptului* deoarece consideră
,ustul ca identic cu utilul. Btilitatea tratată frec)ent #n sens material şi concret este ceea ce
ser)eşte la satisfacerea instinctelor indi)iduale* aceea ce produce plăcere indi)idului. Btilitariştii*
de regulă* nu acceptă sensul formal şi a$stract al utilului* adică tot ce foloseşte la atingerea unui
scop. 9n acest sens* despre nimic nu se poate spune cu siguranţă* că este util* at#ta timp c#t nu este
indicat scopul. +onştiinţa morală şi cea ,uridică s#nt mi,loace de pro$aţiune ale utilului
a)anta,ul material8 şi ale ,ustului imperati)ul datoriei8. 5stfel* a)em sentimentul datoriei* ciar
cu preţul unor sacrificii să facem $inele şi să respectăm dreptul altuia. /4reptul altuia e respectat
şi socotit sacru* nu pentru că acesta ne pare util* ci pentru că recunoaştem #n drept o )aloare
independentă de utilitate. +onştiinţa datoriei* după Jant* este #ntotdeauna clară deoarece e'istă
#ntotdeauna #n noi o )oce care ne spune dacă acţiunile noastre s#nt $une sau rele. ar utilitariştii
nu e'plică cum şi pentru ce utilul unuia tre$uie să cedeze #n faţa altuia* care este criteriul utilităţii
colecti)e* solidare. 9n acest sens* nici morala şi nici dreptul nu pot căpăta un fundament ade)ărat.
+iar dacă fiecare din teoriile prezentate sumar mai sus face tentati)a de a fundamenta
dreptul şi principiile sale* insist#nd asupra soluţiei proprii a pro$lemei* acestea nicidecum nu
consumă su$iectul a$ordat.
5stfel* del &eccio iniţiază cercetarea fundamentului dreptului din perspecti)a naturii
umane* adică #l caută #n conştiinţa fiinţei noastre* dat fiind faptul că a)em o facultate originară ce
nu poate fi dedusă din e'perienţă de a deose$i ,ustiţia de in,ustiţie* numită sentiment ,uridic.
5cest sentiment* după del &eccio* nu deri)ă din fapte e'terioare ci din conştiinţa noastră. ar instituţiile ,uridice poziti)e la r#ndul lor emană din acest sentiment ,uridic. 4reptul poziti) este
tocmai produsul inteligenţei şi al )oinţei oamenilor asociaţi E1%* p. 32FG.
6entimentul ,uridic* inerent fiinţei umane* se caracterizează prin autonomie faţă de
reglementările poziti)e* #n sens că poate să se a$stractizeze de la ele sau ciar să li se opună*
apreciind ,ustul şi in,ustul. Nici un comandament e'terior* nici un imperati) al statului nu poate
e'termina această facultate naturală a omului de a urma ,ustiţia* de a distinge ,ustul de in,ust.
Prezentarea principiilor* enumerarea lor este rodul unor acti)itaţi de cercetare ştiinţifică şi
prin aceasta au gradul lor de su$iecti)itate* deşi #n conţinutul lor ele răspund unor necesitaţi ce se
impun #n mod esenţial legiuitorului. 9n continuare* )om descrie unele dintre ele.
4upă cum sa menţionat anterior* dintre principiile de $ază ale dreptului am putea enumera
următoarele- principiul libertăţii şi egalităţii; principiul echităţii şi justiţiei; principiul
responsabilităţii ED* p. 1F%G.
1. P)-c$ul l&!)t % !+alt. 9n sensul său metafizic* li$ertatea este esenţa spiritului.
"i$ertatea este conştiinţa de sine a spiritului* este raportarea simplă la sine #nsuşi. 4upă @egel*
li$ertatea este ceea ce nu se raportează la altce)a* ceea ce nu at#rnă de aceasta. Omul li$er este
omul care #n conştiinţa sa are sentimentul că a atins plenitudinea conştiinţei de sine E13* p. 70(
71G. 9n accepţiunea sa filosofică* de fapt li$ertatea este un ideal care aşteaptă să fie realizat. 4e
aceea* li$ertatea nu este doar o posi$ilitate* #nsă o muncă spirituală consec)entă* o luptă de
perfecţionare continuă a fiinţei umane* indiferent de cadrul social #ncon,urător. 9n raport de
gradul de desă)#rşire interioară spirituală8* omul este capa$il să depăşească dependenţele din
e'terior. Or* prin integritatea sa spirituală omul de)ine cu ade)ărat independent faţă de
imperfecţiunile e'trinseci.
4upă @egel* dreptul este #n genere li$ertate ca idee. /4reptul este ce)a #n genere sf#nt*
numai fiindcă el este e'istenţa #n fapt a conceptului a$solut* a li$ertăţii conştiente de sine E1!* p.
!1G. /<iecare treaptă a dez)oltării ideii li$ertăţii are dreptul ei propriu* fiindcă ea este e'istenţa #n
fapt a li$ertăţii #ntr(una din determinaţiile proprii. =oralitatea* eticul* interesul statului constituie
fiecare un drept special* fiindcă fiecare dintre aceste forme este o determinare şi o e'istenţă #n
fapt a li$ertăţii. 9n conflict ele nu pot intra dec#t #n măsura #n care stau pe aceiaşi linie* aceea de a
fi drepturi* dacă punctul de )edere moral al spiritului nu ar fi şi el un drept* li$ertatea #n una din
formele sale* ea nu ar putea să intre #n nici un fel #n conflict cu dreptul personalităţii sau cu unaltul* fiindcă dreptul cuprinde #n sine conceptul li$ertăţii* cea mai #naltă determinaţie a spiritului*
faţă de care orice altce)a este lipsit de su$stanţă E1!* p. !1G.
9n această ordine de e'aminare a ideii de li$ertate* . 4ogaru* 4.+. 4ănişor* >. 4ănişor
constată contradicţia de netrecut #ntre caracterul etern al li$ertăţii fiinţei umane şi regulile de
circumstanţă ale dreptului poziti). /olul principiului li$ertăţii #n dreptul poziti) este de natură
pur ideală* el acţion#nd ca un canon situat deasupra relaţiilor #n care este #ncadrat omul ca fiinţă
socială. ?l răm#ne un ideal* după care totuşi se orientează toate preceptele dreptului poziti) E13* p. 7%G. "i$ertatea constituie su$stanţa şi determinarea dreptului* iar sistemului dreptului este
domeniul li$ertăţii #nfăptuite* după N. Popa E2D* p. 121G. "imitele dreptului poziti) s#nt dictate de
#nsuşi principiul li$ertăţii #n sensul său a$solut. 4efiniţia antiană a dreptului este eloc)entă #n
acest sens* cu ade)ărat* )oinţa fiecăruia poate coe'ista cu )oinţa altora doar #n raport cu o lege
uni)ersală de li$ertate.
9n continuare )om elucida principiul de egalitate* deci prin egalitate* conform 4?H(ului*
#nţelegem faptul de a fi egal* starea a doua sau mai multe lucruri egale #ntre ele. ?gal #nseamnă a
fi la fel cu altul #ntr(o anumită pri)inţă* de a a)ea aceleaşi drepturi şi aceleaşi #ndatoriri.
Platon arată #n /"egile arată că egalitatea şi proporţia nu sunt $azate nici pe percepţia
simţurilor* nici pe plăcerea ce se poate găsi #ntre ele* ci #n primul r#nd pe ade)ăr* şi aproape pe
nimic altce)a E2%* p. !G.
?galitatea* asemeni li$ertăţii şi ,ustiţiei* poate fi e'aminată din du$lă perspecti)ă.
?galitatea perfectă ideală8 care este cea ade)ărată şi egalitatea imperfectă /păm#ntească8 care
#n fapt nu e'istă* #nsă aspiră spre ideal. 4e fapt* omenirea e'istă datorită marilor idei de
li$ertate* egalitate şi fraternitate* afirma ?. oeric. 4acă aceste idei )or fi considerate utopice şi
pe acest moti) omenirea se )a distanţa de la ele* atunci aceasta ar eci)ala cu trecerea #n nefiinţă
a omenirii. <ără asimilarea acestor idei ma,ore #n inimi* omenirea )a fi in)adată de crime
nemai)ăzute şi desfr#u* consecinţa cărora )a fi descompunerea şi pierirea umanităţii.
?galitatea nu tre$uie concepută #n funcţie de capacităţi şi aptitudini egale. ?ste o #nţelegere
greşită* similară cu conceperea li$ertăţii #n funcţie de samo)olnicie. <iecare cetăţean este egal
#n faţa legilor statului şi doar capacităţile lui )or determina locul pe care #l )a ocupa #n ieraria
socială.
?galitatea #n sens a$solut este irealiza$ilă* dat fiind faptul construcţiei ierarice a macro şi
microcosmosului. 6ocietatea #n mod implicit este su$ordonată principiului legii8 uni)ersal al
erariei. "egile statului pentru a fi )ia$ile tre$uie să oglindească "egile Principiile8 Bni)ersale.
4e aceea* orice cetăţean al unui stat prin naştere este egal #n drepturi cu alţi cetăţeni şi această
stare de ,ure tre$uie garantată. "egea erariei statuează #n acelaşi timp asupra oportunităţii şi ,ustiţiei inegalităţii* adică a diferenţierii uni)ersale* conform căreia se instituie relaţii de
supraordonare şi su$ordonare #n cadrul sistemelor. Oportunitatea inegalităţii oamenilor după
capacităţi şi aptitudini este ,ustă* deoarece acestea sunt rezultatul e)oluţiei şi eforturilor
indi)iduale milenare. negalitatea #n acest sens nu poate fi considerată ca atare şi este
su$ordonată principiului erariei.
2. P)-c$ul !ct % u0t!. 5cest principiu readuce #n prim plan pro$lemele
e'istenţei unor prescripţii fundamentale desprinse din raţiune şi al căror scop este de a dasiguranţă )ieţii sociale.
)edea #n ,ustiţie armonia #ntre )irtuţi* care s#nt- #nţelepciunea* cura,ul* temperanţa. /4reptatea-concordanţa sufletului cu sine #nsuşi* şi armonia dintre părţile sufletului #ntre ele* unele faţă de
celelalte starea aceluia care ştie să dea fiecăruia ce i se cu)ine starea aceluia care e #nclinat să
aleagă ceea ce i se pare a fi drept stare care te #mpinge să te supui #n )iaţă legii* egalitate
socială E2!* p. 31%(31!G. 4eci* după Platon* ,ustiţia este de ordin intern armonia )irtuţilor8 şi
de ordin e'tern armonia* acordul #ntre indi)izi8.
5ristotel )edea #n ,ustiţie o )irtute care constă #n a respecta $unul altuia. +onceptul
aristotelic al ,ustiţiei are două faţete- ,ustiţia comutati)ă şi ,ustiţia distri$uti)ă. +ea dint#i constă#n egalitatea #n scim$* a da fiecăruia o )aloare eci)alentă )alorii pe care a prestat(o. +ea dea
doua constă #n a da fiecăruia după meritele sale $unuri* onoruri* este o egalitate proporţională.
/Audecătorul tre$uie să fie dreptatea personificată. 9n persoana ,udecătorului se caută un
intermediar* #n ideea că a,ung#nd la intermediar* a,ungi la dreptatea #nsăşi.
3. P)-c$ul )!0$#-0a<. Principiul responsa$ilităţii este #ntr(o legătură implicită cu
principiul li$ertăţii. esponsa$ilitatea #nsoţeşte li$ertatea E2D* p. 123G. &oinţa li$eră a omului este
generatoarea responsa$ilităţii. Omul* li$er creator al cauzelor prin puterea )oinţei sale* poate şi
tre$uie să fie responsa$il de efectele implicit produse. 5 fi responsa$il #nseamnă a accepta şi a
suporta consecinţele celor produse g#nduri* dorinţe* fapte8.
" contrario* a fi iresponsa$il este eci)alent cu a fi in)oluntar şi* respecti)* a fi neli$er.
5ltfel zis* responsa$ilitatea este antrenată atunci* c#nd )oinţa omului nu este constr#nsă de
factori interni sau e'terni şi* deci este li$eră. 4upă Jant* acesta este principiul autonomiei
)oinţei care tre$uie să administreze acti)itatea raţională a omului. &oinţa a$solut $ună ar fi
singura lege uni)ersală pe care şi(ar impune orice fiinţă raţională. 5cest ideal antian ar duce la
instaurarea responsa$ilităţii uni)ersale. &oinţa $ună poate fi culti)ată ca făgaş al eli$erării de
acţiunea factorilor interni g#nduri* dorinţe8 şi e'terni străini dezideratului propus. O persoană
este autonomă #n măsura #n care reuşeşte să(şi fr#neze pornirile dictate de simţuri* adică are un
comportament raţional* #n afara oricărui mod constr#ngător. Numai #n această situaţie ea de)ine
responsa$ilă ,uridic şi moral E13* p. 3G.
esponsa$ilitatea poate fi e'aminată din perspecti)a moralei şi din cea a dreptului. =orala*
care administrează uni)ersul g#ndurilor* dorinţelor* sentimentelor umane* este domeniul
responsa$ilităţii pentru emanaţiile lumii interioare psiice8 a su$iectului.
C. =#nzală arată* că /atunci c#nd un indi)id nu aderă la sistemul de norme oficiale* mai ales
,uridice* consider#ndu(le e'terioare şi străine* aceste norme i se impun totuşi* iar el este o$ligat să
le respecte* adică #i impun o răspundere. 9ntr(o astfel de situaţie indi)idul este răspunzător* nu şi
responsa$il #n raport cu normele pe care le dezapro$ă* dar le respectă din o$ligaţie E20* p. 3!G.
4acă responsa$ilitatea morală se #nfăptuieşte* ca regulă #n raport cu sine #nsuşi implic#ndsancţiunile moralei* atunci răspunderea ,uridică este un raport ,uridic de constr#ngere a
făptuitorului de către organul competent de a aplica sancţiunile ,uridice.
9n )iziunea lui C. =#nzală* /responsa$ilitatea reprezintă asumarea conştientă şi deli$erată L
#n faţa colecti)ităţii şi a propriei conştiinţe L a unei atitudini acti)e şi militante faţă de societate* a
gri,ii pentru succesul şi eficienţa* pentru consecinţele acti)ităţii pe care un indi)id o desfăşoară
sau o conduce #n $eneficiul comunităţii din care face parte E20* p. 3%G.
4imensiunea ,uridică a responsa$ilităţii presupune asumarea* de regulă* prin constr#ngere pu$lică a consecinţelor negati)e ale faptelor ilicite să)#rşite de o anumită persoană. ăspunderea
+onstituţia . =oldo)a din 1FF% a consacrat principiile fundamentale ale su)eranităţii
şi independenţei* pluralismului politic* separării şi cola$orării puterilor* umanismului* unităţii
drepturilor şi o$ligaţiilor fundamentale ş.a. E1G.
" contrario* tendinţa de a e'tinde numeric principiile generale ale dreptului este proprie
unor doctrinari. 6pre e'emplu* =.. :aitin numeşte următoarele principii generale ale dreptului-
li$ertatea egalitatea dreptul la )iaţă dreptul al proprietate demnitatea ,ustiţia omul ( )aloareasupremă familia şi poporul ( iz)orul puterii apărarea drepturilor naturale ale omului ( scop şi
#ndatorire a statului legalitatea #m$inarea con)ingerii şi a constr#ngerii #ncura,are şi limitare #n
drept federalismul E2* p. 1!3G* #n total 13 principii. Printre acestea depistăm şi drepturi
su$iecti)e şi funcţii ale statului şi metode de reglementare ,uridică.
>. <iodoro) propune o listă din 12 principii generale- 18 consolidarea ,uridică a $azelor
social(politică şi economică a statului* a relaţiilor de producţie dominante 28 consolidarea
,uridică a puterii pu$lice* a structurii ei repartiţia #mputernicirilor #ntre organele pu$lice* aformelor şi metodelor lor de funcţionare 38 principiul li$ertăţii sociale %8 principiul ecităţii
?'aminarea conceptului de principii ale dreptului implică cercetarea criteriilor de
clasificare şi claselor de principii. Printre puţinii autori preocupaţi de pro$lema clasificării
principiilor generale ale dreptului s(a afirmat autorul francez Aean "ous :ergel.
4upă A.". :ergel* principiile generale ale dreptului pot fi clasificate după trei criterii-
18 funcţia principiilor 28 autoritatea )aloarea8 principiilor 38 sursa de inspiraţie a principiilor.
+onform criteriului funcţiei* A.". :ergel distinge principii generale fundamentale şi principii
generale tenice. Principiile generale care fundamentează orice construcţie ,uridică* care
orientează ela$orarea normelor ,uridice şi e)oluţia acestora sunt numite fundamentale. Principiile
generale care asigură coeziunea ordinii de drept* interpretarea şi aplicarea adec)ată a
dreptului sunt numite tenice. 5cestea sunt #mpărţite #n- a8 principii directoare $8 principii
corecti)e.
Principiile directoare sunt acele principii generale tenice de care depinde ordinea socialăprezumţia cunoaşterii legii* principiul egalităţii #n faţa legii* autoritatea de lucru ,udecat8.
Principiile corecti)e s#nt principiile generale tenice fără de care soluţiile legale ar putea fi
ne,uste sau neadec)ate principiul $unei ( credinţe* principiul că nimeni nu poate să o$ţină
a)anta,e din propria culpă8. 4upă :ergel* e'istă principii generale tenice de natură mi'tă
directoare(corecti)e* care se alternează #n funcţie de situaţiile #n care sunt in)ocate şi de alte
principii cu care se confruntă. Principiul potri)it căruia nu se poate deroga prin con)enţii
particulare de la legile de ordine pu$lică* spre e'emplu* este director* deoarece e'primă e'igenţeale ordinii sociale* consacr#nd superioritatea acesteia faţă de )oinţă şi interesele indi)iduale.
ideologice* principiile ( scop şi principiile ( mi,loc E27* p. 1DG.
Principiile generale structurale ale dreptului sunt deduse sau cel puţin pretind a pro)eni din
dreptul scris. ?le reprezintă* după =. @oece* a'iome ascunse ale structurii logice a sistemului
dreptului* prezente implicit #n cadrul sistemului. Particularitatea distincti)ă a principiilor
structurale este suportul instituţional e'istent. 4oar accept#ndu(le legiuitorul poate să le aplice
prin mai multe norme concrete. ?'emplu clasic de principiu structural* adus de autor este
principiul $unei credinţe dedus din pre)ederile legale pri)ind e'ecutarea cu $ună credinţă a
o$ligaţiilor contractuale E27* p. 1DG.
Principiile generale ideologice nu s#nt deduse din sistemul de drept şi nu au un suport
instituţional* după @oece. ?le sunt de natură morală* politică etc.* reprezent#nd aplicaţii ale unor
)alori sau norme ne,uridice de către instanţe. 4e e'emplu- principiul securităţii ,uridice. 5ceste
principii răspund cerinţei de asigurare a unui cadru etic al dreptului şi după )aloarea practică
sunt principii corecti)e. 4eoarece sunt folosite pentru a restr#nge aplicarea unor norme ,uridice*efectele cărora le corectează şi care #n anumite #mpre,urări* speciale sunt considerate
inecita$ile* iraţionale. Principiile ideologice acţionează asupra #ntregului sistem de drept
spre deose$ire de principiile structurale acţiunea cărora se limitează la o anumită ramură a
dreptului E27* p. 1DFG.
Principiile ( scop şi principiile ( mi,loc contri$uie* după @oece* la ierarizarea
principiilor generale ale dreptului şi s#nt modalităţi de aplicare a unui principiu mai general. +a
e'emple s#nt aduse- principiul neretroacti)ităţii legii ( mi,loc de realizare a principiului
e'pres #n te'tul legii* #nsă deduse pe cale de interpretare şi recunoscute de ,urisprudenţă. 5ceasta
#nsă nu #nseamnă că ,udecătorul poate crea principii generale de drept el le descoperă #n
acti)itatea de interpretare a normelor ,uridice. 6pre e'emplu- principiul ierariei prioritatea
ordinii pu$lice faţă de autonomia de )oinţă prioritatea legii speciale faţă de legea generală8* etc.
4upă aria de #ncadrare ,uridică şi spaţiul de aplicare* deose$im- a8 principii generale
#ncadrate şi aplicate #ntr(un sistem ,uridic naţional. 4o)ada acestora este legislaţia naţională şi
sintezele ,urisprudenţiale ale unui stat. $8 principii generale comune c#tor)a două şi mai multe8
sisteme ,uridice naţionale. 5cestea sunt rezultatul comparării ordinilor ,uridice ale mai multor state* ca regulă* cu apartenenţă la o familie ,uridică. 6pre e'emplu- principii ,uridice de common
la# drept comun8* principii ,uridice de drept islamic musulman8 etc. Bn e'emplu eloc)ent este
procesul de integrare europeană* care implică apropierea ordinelor ,uridice europene şi
sintetizarea unor principii generale comune sistemelor ,uridice ale statelor integrate* mem$re
ale Bniunii ?uropene. +urtea de Austiţie de la "u'em$ourg a dedus dintr(o analiză de drept
#m$ogăţirii fără ,usta cauză* etc. E21* p. 322G. c8 principii generale ale dreptului care au primito consacrare internaţională* considerate comune tuturor sistemelor ,uridice naţionale.
$8 Principile ramurale s#nt #nscrise #n coduri sau legi. 9n această categorie de principii pot
fi* principiul legalităţii* incriminării şi pedepsei #n dreptul penal* principiile li$ertăţii contractuale
sau $unei credinţe #n dreptui ci)il* principiile realităţii contradictorialităţii sau pu$licităţii #n
dreptul procesual şi altele.
c8 Princippile interramurale se referă la două sau mai multe ramuri de drept* darn u la toate.
4enture ele fac parte principiile oralităţii* contradictorialităţii sau pu$licităţii #n dreptul procesual
penal* #n dreptul procesual ci)il etc. ED* p. 1F2G.
2.2. P)-c$l! )a"u)al! al! *)!$tulu
9n condiţiile societăţii etatice* dreptul este un su$sistem al sistemului ,uridic. 6istemul
dreptului este ansam$lul normelor ,uridice sistematizate #n instituţii şi ramuri* care
reglementează conduita persoanelor* a căror respectare este asigurată* la ne)oie* prin forţa
de constr#ngere a autorităţii pu$lice reglementatoare* recunoscută de societate E1F* p. !G.
6u$sistemele sistemului dreptului s#nt ramurile dreptului şi instituţiile ,uridice* e'istenţa ,uridică
a cărora este datorată normelor ,uridice.
amura dreptului răspunde cerinţelor de sistematizare a normelor ,uridice* la ni)el
macrosistemic* #n )ederea facilitării #nţelegerii şi aplicării acestora. 4upă N. Popa* ramura
dreptului este ansam$lul normelor ,uridice care reglementează relaţiile sociale dintr(un anumit
domeniu al )ieţii sociale* #n $aza unei metode specifice de reglementare şi a unor principiicomune. 4eci* criteriile de structurare a ramurii de drept sunt o$iectul de reglementare ,uridică
relaţiile sociale dintr(un domeniu distinct al )ieţii sociale8 metoda specifică de reglementare
,uridică modalitatea practică de influenţare a conduitei #n cadrul o$iectului de reglementare8
şi principiile comune ramurii de drept respecti)e. Principiile comune şi o$iectul de reglementare
constituie criterii o$iecti)e de construire a unei ramuri* spre deose$ire de metoda de
reglementare considerată criteriu su$iecti) E2D* p. 2%2(2%3G.
+u titlu de e'emplu* 4. =azilu defineşte principiile specifice diferitelor ramuri aledreptului /ca fiind acele idei călăuzitoare ale conţinutului normelor ,uridice ale unei anumite
Principiile dreptului familiei descind din principiile ramurale ale dreptului ci)il* consacr#nd
prioritatea interesului pri)at. +odul familiei al epu$licii =oldo)a consfinţeşte e'pres art.28
principiile de $ază ale legislaţiei familiei şi* implicit* a dreptului familiei. 5cestea sunt- căsătoria
li$er consimţită #ntre $ăr$at şi femeie* egalitatea #n drepturi a soţilor #n familie* spri,inul reciprocmoral şi material* manifestarea gri,ii pentru #ntreţinerea* educaţia şi apărarea drepturilor şi
de responsa$ilitatea legiuitorului pentru /litera şi /spiritul legii. 9n acelaşi conte't* alineatul 28
al articolului 7 cu titlul /Principiul indi)idualizării răspunderii penale şi pedepsei penale enunţă
un alt principiu de drept penal ( ,usteţea răspunderii şi pedepsei penale E3* p. 3G.
Principiile dreptului constituţional* ramură fundamentală a sistemelor de drept
contemporan* constituie $aza principală a structurării social(economice şi a organizării de
stat* a funcţionării organelor statului* a statutului ,uridic al cetăţeanului. 9n acelaşi timp*
principiile ramurii de drept constituţional fundamentează #nceputurile tuturor celorlalte ramuri
ale dreptului #n )igoare* precum şi #n proces de constituire. Principii fundamentale sau
constituţionale* potri)it +onstituţiei epu$licii =oldo)a* sunt- su)eranitatea şi independenţa
puterii de stat separaţia şi cola$orarea puterilor supremaţia +onstituţiei democraţia şi
pluralismul politic* principiile economiei de piaţă neretroacti)itatea legii prezumţia
ne)ino)ăţiei dreptul la recunoaşterea personalităţii ,uridice a fiecărui om etc. E1* p. 11(12G.
4upă cum am #ncercat să clasificăm principiile generale ale dreptului* intenţionăm să
le clasificăm şi pe cele ramurale. 9n funcţie de criteriile- a8 di)iziunea dreptului $8 su$stanţanatura8 normelor ,uridice c8 legătura cu principiile generale ale dreptului d8 incidenţa
intraramurală.
a8 4upă di)iziunea dreptului* deose$im- 18 principii ramurale de drept pu$lic şi principii
ramurale de drept pri)at 28 principii ramurale de drept intern şi principii ramurale de drept
internaţional. Principiile ramurale de drept pu$lic aparţin ramurilor de drept pu$lic-
constituţional* penal* administrati) etc. Principiile ramurilor de drept pri)at )izează dreptul
ci)il* dreptul comercial* dreptul familiei. Principiile ramurale de drept intern se referă laansam$lul ramurilor sistemului de drept al unui stat. Principiile ramurale de drept internaţional
pu$lic se referă la ramurile dreptului internaţional pu$lic drept diplomatic şi consular dreptul
mării dreptul aerului drept umanitar etc.8.
$8 4upă su$stanţa natura8 reglementărilor ,uridice* deose$im principii de drept material
şi principii de drept procesual. Principiile de drept material sunt principiile ramurilor de drept
ci)il* penal* administrati) etc. Principii de drept procesual sunt principiile dreptului procesual
penal şi dreptului procesual ci)il etc.
c8 9n funcţie de legătura cu principiile generale ale dreptului* deose$im- 18 principii
ramurale su$ordonate principiilor generale ale dreptului şi 28 principii ramurale coordonate
cu principiile generale ale dreptului. Principiile ramurale su$ordonate celor generale se o$ţin
prin di)iziune sau descompunere a noţiunii supraordonate de principii ale dreptului. Principiile
ramurale coordonate cu principiile generale se o$ţin prin clasificare sau grupare #n clase
a principiilor dreptului* după criteriul acţiunii #n cadrul sistemului dreptului principii generale*
principii ramurale* principii interramurale8.
d8 4upă incidenţa intraramurală* deose$im- principii fundamentale* principii generale şi
principii instituţionale ale ramurii de drept. Principii fundamentale ale ramurii sunt reguli cu
incidenţă generală şi a$solută care nu pot fi nesocotite de alte principii intraramurale. Principiile
generale ale ramurii sunt reguli deri)ate din cele fundamentale şi su$ordonate acestora* a)#nd şi
ele incidenţă generală* dar restr#nsă la anumite laturi ale reglementării ,uridice.
Principiile instituţionale ale ramurii de drept sunt reguli su$ordonate at#t principiilor
fundamentale* c#t şi celor generale intraramurale* fiind aplicate numai #n cadrul instituţiilor la
care se referă.
2.3. P)-c$l! -t!))a"u)al! al! *)!$tulu
4upă :. Negru* principiile interramurale caracterizează două sau c#te)a ramuri de dreptE22* p. 127G. 4upă >. <iodoro)* principiile interramurale s#nt #nceputuri* temeiuri călăuzitoare
ale reglementării ,uridice pentru c#te)a ramuri de drept #nrudite E3%* p. 21FG. 4efiniţiile
respecti)e ne sugerează cel puţin două #ntre$ări- 18 +are ramuri de drept s#nt #nruditeR 28 +#te
ramuri cel mult s#nt călăuzite de principii interramuraleR &om #ncerca să găsim răspunsul.
4in perspecti)a sistemului dreptului* toate ramurile dreptului fiind #nglo$ate #ntr(un
tot #ntreg numit /drept s#nt /#nrudite. 4in punct de )edere a di)iziunii dreptului* ramurile
/#nrudite s#nt sistematizate #n drept pu$lic şi drept pri)at. /9nrudirea ramurilor de drept pri)atse face după interesele particulare proprii unui indi)id* unei familii* unei clientele comerciale*
participanţilor la raporturile ,uridice etc. 6u$ egida dreptului constituţional* fundament al
dreptului pu$lic* celelalte ramuri de drept pu$lic dreptul penal* dreptul administrati)* dreptul
financiar* dreptul )amal etc.8 s#nt diriguite de principii comune de drept- neretroacti)itatea legii*
prezumţia ne)ino)ăţiei etc. Principii comune ramurilor de drept procesual ci)il şi penal sunt-
aflarea ade)ărului* garantarea dreptului la apărare* legalitatea E17* p. 1%0G. 5stfel de principii le
numim interramurale.
eieşind din cele relatate* constatăm că noţiunea /ramuri #nrudite de drept este
poli)alentă* de aceea* pentru a nu crea confuzii se )a eluda #n lim$a,ul ,uridic. 4acă cel puţindouă ramuri ale dreptului pot fi legate prin principii /comune* pe care le(am numit
interramurale* atunci cel mult ramurile cuprinse #n una din cele două mari su$di)iziuni ale
dreptului pu$lic şi pri)at8 pot constitui aria ma'imă a principiilor interramurale ale dreptului. 9n
scim$* o singură ramură de drept pu$lic sau pri)at* pe care am numit(o fundamentală* poate
fi generatoare de principii comune interramurale8 pentru alte ramuri de drept pu$lic sau
pri)at. 4e aceea* dreptul ci)il este considerat drept comun pentru celelalte ramuri de drept
pri)at şi mi't* cu #nclinaţie pri)ată. 4reptul constituţional* este dreptul comun pentru celelalteramuri de drept pu$lic. 9nsă* ca ramură fundamentală a dreptului* dreptul constituţional este
sistemului ,uridic E13* p. 220G. 6copul politicii legislati)e şi idealul ,uridic general al
legiuitorului este $inele comun.
"egiferarea L acti)itatea primordială a legiuitorului L este e'presia funcţiei de reglementare
a conştiinţei ,uridice a legiuitorului. Precursoarele acesteia sunt funcţiile de cunoaştere şide e)aluare a fenomenului ,uridic. P. ou$ier E1F* p. 1%1G spunea că nu poate e'ista legiferare
9n literatura de specialitate atestăm un şir de concepte a'ate pe latura su$iecti)ă a
legiferării* precum sunt- /principiile de determinare a politicii legislati)e* /principiile
legiferării* /principiile tenicii ,uridice* /cerinţele legiferării* /metodica legiferării etc. E13*
p. 220(221G.
"egiuitorul este un realist ciar dacă promo)ează idealul său ,uridic. "egiuitorul
acţionează cu pre)iziunea impactului reglementărilor adoptate asupra cadrului relaţional social*
ceea ce #nseamnă că opera de legiferare aparţine mai mult )iitorului dec#t prezentului.
/"egiferarea tre$uie să fie fundamentată ştiinţific E13* p. 222G. +eea ce #nseamnă că o $ună
politică legislati)ă nu este un act ocazional. ?a tre$uie să pornească de la cercetarea minuţioasă
a realităţii sociale din punct de )edere politic* economic* naţional* internaţional* etc. cu
sta$ilirea consecinţelor unor e)entuale reglementări. 9n )ederea studierii circumstanţelor
comple'e care anticipează reglementările ,uridice propriu(zise* pe l#ngă organele legislati)e
ale statelor se instituie organe specializate- +onsilii legislati)e* +entre de creaţie legislati)ă.
4e e'emplu* conform "egii nr. 70(H& pri)ind actele legislati)e* art. 22* alin. !8* /e'pertiza
ştiinţifică a proiectului de act legislati) este efectuată de instituţii ştiinţifice şi de #n)ăţăm#nt
superior de profil* de e'perţi inclusi) de peste otare* a)#nd menirea de a contri$ui la- a8
rele)area necesităţii de a reglementa prin acte legislati)e pro$lema a$ordată #n proiect $8
fundamentarea oportunităţii ela$orării proiectului #n raport cu posi$ilităţile economico (
financiare ale statului* cu situaţia social ( politică şi consecuti)itatea reglementării proceselor
E!G. 5propo* >. =iai şi . =otica prezintă principiul menţionat #n funcţie de fundamentare
conştientă a acti)ităţii de ela$orare a legii E1F* p. 1%2G. /5sigurarea unui ecili$ru #ntre dinamica
şi statica dreptului E13* p. 222G. Pe de o parte* dreptul ca formă şi dez)oltare este fle'i$il*malea$il* a,ust#ndu ( se la scim$ările cantitati)e din societate.
4eci* legiuitorul )a fi conştient de caracterul mo$il* dinamic al normelor pe care le
edictează. Pe de altă parte* dreptul ca esenţă şi )oinţa este statornic repet#nd esenţa construcţiei
etatice. igiditatea dreptului se identifică cu autoritatea legii lato sensu şi imperati)itatea
prescripţiilor legale. / Dura le$ se% le$ ( ma'imă ,uridică latină ( este do)ada eloc)entă a
reglementărilor asigură practica constantă şi siguranţa ,uridică. 6arcina legiuitorului* #nafara tentaţiilor de a #nscena un spectacol politic* este de a prelua rolul Cemidei #n )ederea
etc. E2D* p. 22!(22DG d8 principiul accesi$ilităţii şi economiei de mi,loace #n ela$orareanormati)ă economia de mi,loace se #nfăţişează #n trei ipostaze- 18 alegerea formei e'terioare a
reglementării 28 alegerea modalităţii reglementării ,uridice 38 alegerea procedeelor de
1. F#)"!l! % $)-c$l! )!al(). Principiile conştiinţei ,uridice au importanţă nu numai
pentru crearea sistemului dreptului. ?le penetrează sistemul ,uridic sistemul de reglare ,uridică8
#n ansam$lu- conştiinţa ,uridică* dreptul poziti) şi realizarea lui. >. <iodoro) arată aceste
principii ale conştiinţei ,uridice- legalitatea* ecitatea dreptatea8* egalitatea* unitatea
indestructi$ilă a dreptului şi o$ligaţiilor* #m$inarea con)ingerii cu constr#ngerea* răspunderea
pentru )ino)ăţie E3%* p. 2%G.
ealizarea dreptului este componenta necesară a fenomenului sistemului8 ,uridic al
societăţii. 4atorită realizării dreptului* sistemul ,uridic este o construcţie )ia$ilă. 4reptul din
planul a$stracţiunilor sollen8 de)ine fapt sein8* realitate din planul uni)ersalului transmigrează
#n cadrul particular. 9n procesul realizării dreptului normele ,uridice #şi găsesc destinatarii
impersonalitatea şi generalitatea normei este su$stituită prin concretizare şi indi)idualizare.
ealizarea dreptului #ncununează opera legiuitorului care nu este un act #n sine. "egiferarea
lato sensu este implicit succedată de realizarea dreptului #n ordinea continuităţii procesului
,uridic.
"a ni)el doctrinar* conceptul realizării dreptului poziti) este interpretat #n general astfel-
/proces de transpunere #n )iaţă a conţinutului normelor ,uridice* #n cadrul căruia oamenii* ca
su$iecte de drept* respectă şi e'ecută dispoziţii normati)e* iar organele de stat aplică dreptul* #n
temeiul competenţei lor E2D* p. 2!3 1F* p. 1!!G. /ealizarea dreptului implică legarea unui
raport #ntre faptele concrete ale oamenilor şi norma a$stractă care sta$ileşte conduita dreaptă*
calea ideală de acţiune indi)iduală* pentru ca li$ertatea su$iectului să nu afecteze celelalte
li$ertăţi E13* p. 3%DG.
ealizarea mediată mi,locită8 a dreptului implică inter)enţia unui organ competent de stat#n )ederea traducerii #n fapt a intenţiei legiuitorului. Necesitatea aplicării dreptului este
condiţionată de-
a8 e'istenţa unui litigiu pri)ind drepturile su$iecti)e şi o$ligaţiile ,uridice
$8 e'istenţa unui impediment pri)ind e'ercitarea unui drept su$iecti) să)#rşirea unei
fapte ilicite
c8 sta$ilirea faptului naşterii drepturilor su$iecti)e sau stingerii o$ligaţiilor ,uridice
d8 realizarea unui drept su$iecti)e8 declanşarea raportului de constr#ngere a delinc)entului
realizarea dreptului poate fi simplă* cu implicarea oricărui su$iect de drept şi calificată* numai cu
implicarea organului de stat competent. 9mpărtăşim )iziunea lui N. Popa* potri)it căreia
realizarea #n raport cu destinatarul este efectuată- a8 de către cetăţeni respectarea şi e'ecutarea8
$8 de către organele de stat şi alte organisme sociale E2D* p. 2!3G. 9n )iziunea noastră* #n
dependenţă de gradul ni)elul8 de implicare a destinatarilor #n procesul realizării* se impun-
a8 realizarea indi)iduală a dreptului $8 realizarea colecti)ă a dreptului sau a8 realizarea la
ni)el microsocial $8 realizarea la ni)el macrosocial.ealizarea dreptului la ni)el macrosocial* c#t şi la ni)el microsocial* este condiţionată de un
şir de factori- tipul sistemului social* natura relaţiilor politice* tipul de relaţii economice*
condiţiile naţionale şi internaţionale* gradul de ci)ilizaţie şi cultură* conştiinţa ,uridică* etc. EF* p.
23%G.
+onştiinţa ,uridică este un factor decisi) #n configurarea realizării dreptului. +onştiinţa
,uridică indi)iduală* e'teriorizată #n funcţie de conduită licită* semnifică o $ună cunoaştere
adreptului* o apreciere adec)ată a pre)ederilor legale. 4e nenumărate ori* persoanele aleg#n mod instincti) conduita adec)ată sta$ilită de norma ,uridică. ar gradul de conştientizare
eficient al răspunderii ,uridice 78 controlul realizării legilor* implică controlul constituţional al
legilor* supra)egerea respectării legilor de către procuratură. Principiile respecti)e* se remarcă*
s#nt interdependente* corelati)e şi constituie un sistem* care asigură e)aluarea stării* ni)elului şi
caracterului legalităţii.
+erinţele legalităţii* după alţi autori E22* p. 2DD(2D7 3!* p. 3%DG* sunt- a8 supremaţia legii
/superioritatea unită cu autoritatea şi puterea legii8 $8 uni)ersalitatea legii legile sunt
adresate tuturor persoanelor dintr(un stat8 c8 unicitatea legii /legea este unică pe #ntreg
teritoriul statului8 d8 oportunitatea legii /at#t timp c#t o lege este #n )igoare* ea este adec)atăsituaţiei* #mpre,urărilor* este potri)ită societăţii8 e8 realitatea legalităţii eficacitatea legilor8
f8 asigurarea drepturilor şi li$ertăţilor democratice ale omului.
4upă opinia noastră* contro)ersa pri)ind principiile sau cerinţele legalităţii se soluţionează
#n dependenţă de accepţiunile noţiunii de legalitate. 9ntr(un sens* legalitatea este un principiu de
drept. 9n alt sens* este o metodă de instaurare a ordinii legale. 6ensul a)ut #n )edere de
ma,oritatea autorilor este legalitatea #n funcţie de regim al statului de drept. 4e aici
pornesc cerinţele şi principiile de respectare* e'ecutare şi aplicare nea$ătută şi strictă a dreptului*numite #n literatura de specialitate /principii şi cerinţe ale legalităţii.
9n ce pri)eşte raportul /principiile dreptului şi cerinţele legalităţii* &.N. @ropaniuc este de
părerea că cerinţele legalităţii #n esenţă coincid cu principiile dreptului. /+erinţele legalităţii
sunt mi,loace sau instrumente ,uridice de traducere #n )iaţă a principiilor generale ale dreptului-
ecităţii* ,ustiţiei* umanismului E3D* p. 3%DG.
"egalitatea şi ordinea legală* #n sens larg* implică toate formele realizării dreptului* deci nu
poate fi reduse doar la respectarea dreptului normelor proi$iti)e8 de către destinatari.
"egalitatea şi ordinea legală* )alori incontesta$ile ale statului de drept* necesită conser)are
şi asigurare prin intermediul garanţiilor politice* economice* sociale* ,uridice şi ideologice.
ndicii legalităţii şi ordinii legale sunt #n acelaşi timp indici ai realizării dreptului. 5stfel*
realizarea dreptului #n fapt este atunci* c#nd sunt respectate principiile de dreptate şi de
ade)ăr* de ,ustiţie şi de ecitate* de li$ertate şi de egalitate #n faţa legii E27* p. 102G. +eea ce
#nseamnă că /fără un suport )aloric la ni)elul conştiinţei colecti)e dreptul este lipsit de
su$stanţă* nu este perceput ca ,ust* nu este dec#t o um$ră fără conţinut. ată de ce realizarea
dreptului prin e'ecutarea şi respectarea normelor depinde de modul #n care se impune la
ni)elul conştiinţei colecti)e o anumită ierarizare a )alorilor şi intereselor E13* p. 3%(
3%FG.
4upă cum am menţionat* aplicarea dreptului este o formă specifică a realizării dreptului
care antrenează organele statului* #n limitele competenţei lor* #n procesul punerii #n fapt a
normelor ,uridice. N. Popa )ede #n aplicarea dreptului un sistem de acţiuni statale #n )ederea
transpunerii #n practică a dispoziţiilor şi sancţiunilor normelor de drept prin crearea raporturilor
,uridice E2D* p. 2!G.
?tapele aplicării dreptului s#nt-
18 determinarea situaţiei de fapt 28 alegerea normei de drept precedată de căutarea normei
de drept #n sistemul dreptului8 38 interpretarea normei normelor8 ,uridice %8 ela$orarea şi
emiterea actului de aplicare.
5plicarea dreptului se desfăşoară #ntr(un cadru necontencios adeseori* #nsă proceduraconcurentă este cea contencioasă. Organele statului #n cadrul aplicării dreptului recurg la
acţiuni stimulati)e şi represi)e. ?)ident că aplicarea dreptului nu tre$uie redusă la constr#ngerea
de stat şi resta$ilirea ordinii de drept #ncălcate. <inalitatea şi conţinutul actului de aplicare
este mult mai )ariat dec#t sta$ilirea măsurilor sancţionatorii. /=ulte dintre sancţiuni* fie ele
represi)e sau nu* reprezintă o constatare a eşecului. /Norma ,uridică nu este ade)ărat respectată
dec#t atunci c#nd nici o sancţiune n(a fost aplicată sau nu ar tre$ui să fie aplicată. Numai
aplicarea necontencioasă a dreptului poate fi considerată ca a$solut corectă şi singură a dasatisfacţie deplină cerinţelor ,ustiţiei* su$liniază 6. Popescu E27* p. 2!%G. 4e aceea* credem că
%. +ontrolul interpretării #n raport cu rezultatul practic. 9n cazul mai multor interpretări
ale aceluiaşi te't se urmăreşte rezultatul practic* elimin#ndu(se cele a$surde* indezira$ile*
in,uste* antisociale* etc.
!. 4ispoziţiile generale nu derogă de la cele speciale. 4acă la o situaţie se aplică două
norme una generală* alta specială* atunci preferinţă #n aplicare se )a da normei speciale.
D. Cre$uie să interpretăm totdeauna cu $un simţ. 5ltfel zis* pre)alarea sensului uzual al
cu)intelor E13* p. %03(%0%G.
>. =iai specifică că principiile interpretării nu sunt principii ontologice #nsă principii
metodologice. /4eoarece interpretarea este metodă* ea are principii de metodă E1F* p. 1D1G.
5ceste principii nu se )or confunda cu principiile logice identitatea noncontradicţia terţiul
e'clus8 cărora li se su$ordonează orice interpretare ,uridică. Principiile interpretării sunt
#nfăţişate argumentat de >. =iai* de aceea ne raliem la raţionarea autorului.
1. Principiul unităţii dintre litera şi spiritul legii- /spiritul legii poate fi #nţeles ca
/spirit al legiuitorului* dar şi ca un ansam$lu de principii naturale* cărora urmează să se
su$ordoneze orice legiuitor şi care sunt temeiuri ale tuturor actelor normati)e. 4ezecili$rul #ntre
/spiritul şi /litera legii conduce la a$uz de drept* la frauda legii* la #ncălcarea ecităţii.
2. Principiul supremaţiei )oinţei legiuitorului. &oinţa legiuitorului nu se identifică cu
spiritul legiuitorului* după >. =iai. &oinţa legiuitorului su$ordonează spiritul legiuitorului*
iar acesta spiritul legii. &oinţa legiuitorului o su$ordonează pe cea a ,udecătorului. +ea mai
$ună lege este aceea care lasă c#t mai puţin la aprecierea ,udecătorului şi cel mai $un ,udecător
este acela care* #n otăr#rea sa se #ntemeiază #n aşa fel pe lege* #nc#t ar$itrarul să fie c#t mai
redus. especti)* aceasta este şi imaginea indirectă a celui mai $un legiuitor.
3. Principiul conte'tualizării. nterpretarea se efectuează #n cadrul sistemului dreptului*
corel#ndu(se norma interpretată cu instituţia ,uridică şi ramura de drept corespunzătoare.
%. Principiul e)aluării. Potri)it acestuia* interpretul nu tre$uie să facă distincţie acolo undelegea #n )igoare nu distinge ubi le$ non %istinguit, nec nous %istinguere %ebemus 8. +#nd
un te't pare am$iguu sau a$surd* instanţa tre$uie să reţină sensul cel mai fa)ora$il
acestuia* aplicarea simultană a legilor nu este realiza$ilă su$ aspectul logic şi practic. 6e
alege o lege din două* legea posterioară este prefera$ilă* fiind prezumată mai $ună. 9n caz contrar
se aplică legea anterioară le$ priori8* importantă pentru fa)orizarea acuzatului p#r#tului8*dacă nu este a$rogată de cea posterioară. Bn alt principiu complementar la le$ posterior
anterioare logic dreptului* #ntemeiază e'istenţa şi e'primă esenţa dreptului poziti).
%. ?nunţarea principiilor dreptului nu este o sarcină uşoară* totuşi tentati)a de enunţare a
principiilor generale ale dreptului s(a materializat astfel-
"i$ertatea L idee principiu8 generală e'primată #n dreptul poziti)* potri)it căreia
su$iectele de drept #şi construiesc )oliti)* cu pre)iziune şi fără oprelişti propria conduită #n
)ederea atingerii anumitor o$iecti)e.
esponsa$ilitatea L idee principiu8 generală e'primată #n dreptul poziti)* potri)it căreia
su$iectele de drept #şi asumă deli$erat şi #n )olum deplin consecinţele faptelor acţiunilor sau
inacţiunilor8 sale.
?galitatea L idee principiu8 generală e'primată #n dreptul poziti)* potri)it căreia su$iectele
de drept se $ucură de aceleaşi drepturi şi #ndatoriri ,uridice* $eneficiind de acţiunea
nediscriminatorie a legii.
Austiţia dreptatea8 L idee principiu8 generală e'primată #n dreptul poziti)* ca ecili$ru şi
proporţie #ntre interesele* faptele şi consecinţele faptelor su$iectelor li$ere şi responsa$ile.!. 6istemul principiilor dreptului* după opinia noastră* reprezintă formaţiunea principiilor
dreptului cu determinări cantitati)e şi calitati)e specifice sistemului ,uridic poziti)* care
integrează şi su$ordonează principiile dreptului #n funcţie de elemente componente.
+omponentele sistemului principiilor dreptului sunt - principiile generale ale dreptului*
principiile ramurale ale dreptului* principiile interramurale ale dreptului.
Principiile generale ale dreptului sunt acele principii ale dreptului care #ntemeiază
conţinutul tuturor normelor ,uridice dintr(o ordine ,uridică poziti)ă* asigur#ndu(i unitateamaterială şi procesuală.
Principiile ramurale ale dreptului sunt principiile generale ale tuturor normelor şi
instituţiilor ,uridice din cadrul unei ramuri a dreptului poziti). Principiile ramurale ale dreptului
gu)ernează cel mult o ramură a dreptului poziti)* spre deose$ire de principiile generale ale
dreptului care #ntemeiază sistemul dreptului poziti) #n ansam$lu şi orientează realitatea ,uridică a
societăţii.
Principiile interramurale ale dreptului s#nt principii generale de drept pu$lic sau S şi pri)at
care gu)ernează cel puţin două ramuri ale dreptului poziti).
D. nteracţiunile intrasistemice ale principiilor dreptului se manifestă #n raporturi de
ordonare şi coordonare su$stanţială a elementelor componente. Ordonarea principiilor dreptului
poate fi realizată prin două operaţiuni logice- di)iziunea şi clasificarea.
+riteriile de clasificare a principiilor dreptului pe care le propunem sunt-
18 gradul de generalitate a principiilor dreptului principii generale* principii interramurale*
principii ramurale8
28 sfera de aplicare a principiilor dreptului principii de drept intern naţional8* principii de
drept comunitar* principii de drept internaţional8
38 di)iziunea dreptului principii de drept pu$lic* principii de drept pri)at8
%8 forma principiilor dreptului principii scrise* principii nescrise8.
7. Principiile generale ale dreptului le clasificăm după următoarele criterii-
18 funcţia #nfăptuită principiile de ela$orare a dreptului şi principiile realizării dreptului
principii ontologice şi principii metodologice8
28 forma mi,locul8 de e'primare principii generale formulate e'pres #n te'te normati)e
principii generale e'primate #n aforisme* ma'ime* adagii latine principii generale deduse pe
cale de interpretare din te'tele normati)e sau recunoscute prin ,urisprudenţă8
38 aria de #ncadrare ,uridică şi spaţiul de aplicare principii generale #ncadrate şi aplicate
#ntr(un sistem ,uridic naţional principii generale #ncadrate şi aplicate #n două şi mai multe
sisteme ,uridice naţionale principii generale de consacrare şi aplicare internaţională8.. Principiile ramurale ale dreptului le clasificăm după următoarele criterii-
18 di)iziunea dreptului principiile ramurilor de drept pu$lic* principiile ramurilor de drept
pri)at principii ramurale de drept intern* principii ramurale de drept internaţional8
28 su$stanţa normelor ,uridice principiile ramurilor de drept material* principiile ramurilor
de drept procesual8
38 legătura principiilor ramurale cu principiile generale ale dreptului principii ramurale
su$ordonate principiilor generale ale dreptului* principii ramurale coordonate cu principiilegenerale ale dreptului8
lato sensu s#nt reperele metodologice ale ela$orării dreptului.
c8 Principiile generale ale dreptului constituie suportul ideatic al principiilor procesului de
ela$orare a dreptului şi principiilor legiferării.
d8 4in considerente practice* se impune imperios interpretarea oficială autentică a
principiilor legiferării stricto sensu şi principiilor procesului ela$orării dreptului lato sensu de
către legiuitor.
11. "ocul şi rolul principiilor dreptului #n cadrul realizării dreptului le rezumăm astfel-
a8 Principiile realizării dreptului s#nt principii(metodă şi nu se identifică cu principiilegenerale ale dreptului care constituie dimensiunea ontologică a dreptului.
$8 Principiile care )izează logica şi acţiunea interpretului #n procesul realizării dreptului
s#nt principii(metodă de interpretare a normelor ,uridice.