-
(Proiect)
GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA
HOTĂRÎRE nr.___
din___________ 2020
Cu privire la aprobarea Regulamentului privind acordarea de
plăți directe
per cap de animal
În temeiul art. 21, alin.(1) din Legea nr. 276/2016 cu privire
la principiile de
subvenționare a producătorilor agricoli (Monitorul Oficial al
Republicii Moldova,
2017, nr. 67-71, art. 93),
Guvernul HOTĂRĂŞTE:
1. Se aprobă Regulamentul privind acordarea de plăți directe per
cap de
animal, conform anexei.
2. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în
sarcina
Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și
Mediului.
3. Prezenta hotărîre intră în vigoare la data publicării în
Monitorul Oficial al
Republicii Moldova.
PRIM-MINISTRU
Contrasemnează:
Viceprim-ministru,
Ministru al finanțelor
Ministru al agriculturii,
dezvoltării regionale și
mediului
-
Anexa
la Hotărîrea Guvernului nr.__ din _________2020
REGULAMENTUL PRIVIND ACORDAREA DE PLĂȚI DIRECTE PER
CAP DE ANIMAL
CAPITOLUL I
DISPOZIŢII GENERALE
1. Prezentul Regulament stabileşte condiţiile, ordinea şi
procedura de acordare a plăților directe crescătorilor de
animale.
2. Prin acordarea plăților directe per cap de animal din Fondul
naţional de dezvoltare
a agriculturii şi mediului rural, se urmărește atingerea
următoarelor obiective:
1) revitalizarea sectorului zootehnic;
2) sporirea productivității medii per exploatație agricolă;
3) creşterea, reproducerea, ameliorarea raselor şi exploatarea
animalelor în
exploatațiile agricole;
4) îmbunătățirea nivelului de trai în mediul rural;
5) adaptarea la schimbările climatice şi atenuarea efectelor
acestora asupra
producţiei agricole.
3. În sensul prezentului Regulament se utilizează noțiunile
definite în Legea
nr.276/2016 cu privire la principiile de subvenționare în
dezvoltarea agriculturii şi
mediului rural și în Hotărârea Guvernului nr. 455/2017 cu
privire la modul de
repartizare a mijloacelor Fondului Național de Dezvoltare a
Agriculturii și Mediului
Rural.
4. Plata directă pe cap de animal se acordă o singură dată pe an
prin intermediul
Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (în
continuare Agenția),
reprezentând un sprijin financiar pentru perioada trecută, în
limitele și condițiile
stabilite de prezentul Regulament.
5. Plățile directe per cap de animal se acordă deținătorilor de
animale din următoarele
specii:
1) bovine (Bos taurus); 2) ovine (Ovis aries); 3) caprine (Capra
hircus).
6. Sunt pasibile pentru plata directă animalele înregistrate și
exploatate în ferme
zootehnice amplasate în extravilan, femele cu vârsta de cel
puțin 12 luni, întreținute
într-un efectiv de minim 10 capete vaci și juninci, 50 capete oi
și mioare specializate
în producția de lapte, 30 capete oi și mioare specializate în
producția de carne și 30
capete capre și căprițe;
Capitolul II
-
CRITERIILE GENERALE DE ELIGIBILITATE
7. Pentru a beneficia de plățile directe pe cap de animal,
producătorul agricol trebuie
să respecte următoarele condiții:
1) deține și exploatează animale din speciile indicate la pct.
5, care:
a) sunt înregistrate în Registrul de Stat al Animalelor conform
prevederilor Legii nr.
231/2006 privind identificarea și înregistrarea animalelor;
b) aparțin raselor incluse în Nomenclatorul raselor, tipurilor
și crossurilor, inclusiv
metiși cu aceste rase;
c) sunt asigurate în condițiile Legii 243/2004 privind
asigurarea subvenţionată a
riscurilor de producţie în agricultură;
2) exploatația agricolă este autorizată sanitar-veterinar,
conform prevederilor Legii
221/2007 privind activitatea sanitar-veterinară;
3) la momentul depunerii cererii de solicitare a plăților
directe per cap de animal, nu
are restanţe la achitarea impozitelor şi taxelor faţă de bugetul
public naţional și la
bugetul local;
4) dispune de apartenență la una dintre asociațiile
producătorilor agricoli cu profil
ramural;
5) are înregistrată o formă juridică de organizare.
8. Nu sunt eligibili pentru alocarea plăților directe per cap de
animal, producătorii
agricoli care dețin animale înregistrate și exploatate în
orașele Chișinău și Bălți.
9. Beneficiarii de plăți directe, din momentul autorizării spre
plată a cererii de
solicitare a plăților directe per cap de animal sunt
obligați:
1) să asigure toate condiţiile pentru desfășurarea
corespunzătoare a monitorizărilor
postachitare de către reprezentanţii împuterniciţi de Agenție,
inclusiv accesul în
locurile şi spaţiile unde sunt întreținute animalele, la
documentele juridice,
financiare, tehnice care au stat la baza autorizării cererii de
plată;
2) să nu dea în folosinţă sau înstrăineze sub orice formă,
inclusiv sacrificarea sau
admiterea pieririi animalelor pentru care a primit sprijinul
financiar, pentru o
perioadă de 6 luni, cu excepția moștenirii/succesiunii în
drepturi și obligații,
întocmite în modul stabilit.
10. În cazul încălcării obligațiilor invocate ori al intrării în
proces de insolvabilitate
sau lichidare, deținătorul de animale urmează să restituie suma
plăților directe
încasate pentru ultimul an de subvenționare, ținînd cont de
coeficientul inflaţiei şi
dobînda de întîrziere, calculată în condiţiile legii, cu
excepţia circumstanțelor care
justifică neexecutarea, confirmate în modul stabilit.
Capitolul III
-
DOCUMENTELE OBLIGATORII PENTRU OBȚINEREA PLĂȚILOR
DIRECTE PER CAP DE ANIMAL
11. Pentru obţinerea plăților directe per cap de animal sunt
necesare următoarele
documente:
1) cererea de solicitare a plăților directe per cap de animal,
cu anexarea listei
animalelor pentru care se solicită sprijinul financiar cu
indicarea numărului de
identificare pentru fiecare animal;
2) copia de pe certificatul de înregistrare, pentru gospodăriile
ţărăneşti (de fermier);
3) copia Autorizației sanitar-veterinare de funcționare;
4) copia poliței de asigurare a animalelor;
5) copia certificatului ce atestă faptul că producătorul agricol
este membru al unei
asociaţii de profil ramural;
6) declaraţia pe propria răspundere privind veridicitatea
datelor şi a documentelor
prezentate;
7) copia Atestatului fermei zootehnice de prăsilă (după
caz);
8) Certificatul sanitar–veterinar Forma F2 (eliberat de ANSA)
sau Borderoul de
evidentă a certificatelor sanitar–veterinare F2;
9) copie de pe cel puțin un contract cu un cumpărător, valabil
pe o perioadă de
minimum 6 luni, însoțite de copii facturi fiscale și dispoziții
de încasare a valorii
aferente laptelui / cărnii comercializate.
12. Cererea-tip de solicitare a sprijinului financiar și
modelul-declaraţiei pe propria
răspundere privind veridicitatea datelor se aprobă prin ordin al
Ministerului
Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului.
13. Încălcarea de către solicitant a condițiilor asumate prin
declarația pe propria
răspundere depusă la dosarul de solicitare a plății directe per
cap de animal, se
soldează cu includerea acestuia în lista de interdicție a
beneficiarilor de subvenţii.
Capitolul IV
MĂSURILE DE SPRIJIN
14. Valoarea plății directe acordată unui producător agricol
pentru fiecare cap de
animal se stabilește în dependență de specia și categoria
animalului, după cum
urmează:
- vaci din rase specializate pentru producția de lapte și mixte
– 7000 lei;
- vaci din rase specializate pentru producția de carne – 7000
lei;
- junci peste 12 luni – 5000 lei;
- oi din rase specializate pentru producția de lapte și mixte –
500 lei;
- oi din rase specializate pentru producția de carne – 500
lei;
- mioare peste 12 luni – 300 lei;
- capre – 500 lei;
- căprițe peste 12 luni – 300 lei.
-
15. Pentru animalele de rasă pură, exploatate în cadrul fermelor
zootehnice de
prăsilă, valoarea plății directe acordate se majorează cu
50%.
Capitolul V
DEPUNEREA ȘI EXAMINAREA CERERILOR. AUTORIZAREA
PLĂȚILOR
Secţiunea 1 Procedura de anunţare a apelului de depunere a
cererilor
16. Depunerea dosarelor de solicitare a plăților directe are loc
în cadrul apelurilor
anunţate de către Minister, în baza ordinului ministrului
agriculturii, dezvoltării
regionale şi mediului.
17. Ordinul privind apelul de depunere a cererilor va include
speciile de animale
care fac obiectul apelului şi termenul-limită pentru depunerea
cererilor. Perioada de
aplicare în baza fiecărui apel de depunere a cererilor nu poate
fi mai mică de 45 de
zile lucrătoare.
18. Ordinul privind apelul de depunere a cererilor este publicat
pe paginile web ale
Ministerului şi Agenţiei.
Secţiunea a 2-a Procedura de depunere a cererilor de solicitare
a plăților directe
pe cap de animal
19. Dosarul cu cererea de solicitare a plăților directe se
depune la sediile
subdiviziunilor teritoriale ale Agenției, în limita teritorială
a căreia are înregistrată
exploatația agricolă.
20. Orice cerere de solicitare a plăților directe poate fi
retrasă în scris de către
solicitant în orice moment, cu excepția cazurilor în care
Agenția a notificat deja
solicitantul asupra unor nereguli identificate în urma
verificărilor administrative
efectuate, situație în care cererea depusă se va respinge.
21. După recepționare, cererile de acordare a plăților directe
se supun înregistrării
imediate în registrul manual de intrări al subdiviziunii
teritoriale respective a
Agenției și în baza de date a sistemului informațional de
evidenţă a solicitanţilor şi
beneficiarilor de plăți directe.
22. Cererea de acordare a plăților directe se examinează în
termen de cel mult 35
zile lucrătoare de la data încheierii apelului de recepționare a
dosarelor.
23. Agenția verifică, conform procedurilor proprii, îndeplinirea
condițiilor de
eligibilitate de către solicitanții de plăți directe.
24. Verificările se fac:
a) verificări în oficiu; b) verificări în teren.
25. În cadrul controlului la fața locului se verifică:
a) existența reală a efectivului de animale pentru care se
solicită plata directă; b) corespunderea datelor dintre efectivul
de animale înscris în cerere cu cel de la
fermă la data controlului;
-
c) corespunderea cu cerințele de identificare cu crotalii.
26. Dacă la momentul examinării dosarului se constată abateri ce
conduc la
imposibilitatea examinării preliminare a cererii de finanţare,
reprezentantul
secţiei/serviciului teritorial întocmește o notificare, care
este adusă la cunoştinţa
solicitantului nu mai tîrziu de 5 zile lucrătoare de la data
încheierii apelului de
recepționare a dosarelor, în care va indica motivele pentru care
cererea respectivă nu
poate fi examinată. Solicitantul are la dispoziţie 5 zile
lucrătoare pentru a se
conforma.
27. În cazul în care solicitantul de plăți directe nu se
conformează cerinţelor din
notificare în termenele stabilite, specialistul oficiului
teritorial întocmeşte un proces-
verbal de constatare a iregularităţilor, conform modelului
aprobat prin ordin al
directorului Agenţiei, care se notifică solicitantului de plăți
directe.
28. Procedura detaliată privind verificarea preliminară a
dosarelor este descrisă în
manualul de proceduri aprobat de Minister.
29. În termen de 20 de zile lucrătoare de la data încheierii
apelului de depunere a
cererilor, dosarele de aplicare se transmit, de către oficiile
teritoriale ale Agenţiei,
subdiviziunii responsabile de administrarea şi aprobarea
proiectelor din cadrul
Agenţiei, în baza unui act de predare-primire.
Secţiunea 3 - Autorizarea spre plată a plăților directe
30. Calcularea şi autorizarea plăţilor este efectuată de către
subdiviziunea
responsabilă de autorizare din cadrul Agenţiei, în baza
documentelor justificative
anexate în modul corespunzător la dosarele de solicitare a
plăților directe.
31. Subdiviziunea responsabilă de autorizare din cadrul Agenţiei
examinează şi
efectuează calculul plăților directe într-un termen ce nu
depăşeşte 10 zile lucrătoare
de la data recepţionării dosarelor în cadrul acesteia.
32. În cazul în care, în procesul de examinare a dosarelor, au
fost stabilite unele
neclarităţi în documentele justificative ce stau la baza
calculelor plăților directe,
subdiviziunea responsabilă, în baza unei notificări, solicită
din oficiu prezentarea, în
termen de 5 zile lucrătoare, a documentelor suplimentare
explicative.
33. Notificarea şi actele prezentate suplimentar de către
solicitantul de plăți directe
se anexează la dosar printr-un borderou al documentelor anexate
la dosar.
34. Neprezentarea documentelor suplimentare în termenele
stabilite la pct.33, poate
conduce la respingerea parţială sau totală a sumei solicitate în
cadrul procedurii de
calcul.
35. În cazul stabilirii unor iregularităţi se întocmeşte un
proces-verbal de constatare
a iregularităţilor, care se notifică solicitantului.
36. Pentru fiecare dosar de solicitare a plăților directe se
întocmeşte o fişă de calcul,
care conţine informaţii despre numărul dosarului, denumirea
solicitantului, suma
solicitată, numărul documentului justificativ, efectivul de
animale, baza de calcul,
valoarea plăților directe calculate și suma plăților directe
autorizate.
-
37. Fişa de calcul se ataşează la dosarul electronic din
Sistemul Informațional
„Evidența Solicitanților și Beneficiarilor de Subvenții” (SI
ESBS).
38. În baza proceselor-verbale de autorizare, conducerea
Agenţiei aprobă, printr-un
ordin, lista beneficiarilor autorizaţi spre plată.
39. Procesul-verbal de autorizare a plăţilor directe, inclusiv
ordinul Agenţiei privind
aprobarea listei beneficiarilor de plăți directe, servesc temei
pentru perfectarea
documentelor de plată pentru fiecare beneficiar de plăți directe
per cap de animal
inclus în actele menţionate.
40. În termen de pînă la 5 zile lucrătoare, Agenţia va perfecta
documentele de plată,
cu prezentarea lor ulterioară Trezoreriei Teritoriale Chişinău,
în ordinea
recepţionării acestora.
41. Plățile se efectuează în ordinea depunerii lor la Trezoreria
Teritorială Chişinău,
în monedă naţională, prin virament bancar, însă nu mai tîrziu de
30 de zile lucrătoare
de la momentul depunerii ordinelor de plată.
42. Dacă solicitantul de plăți directe nu este de acord cu suma
calculată sau achitată,
acesta poate depune o cerere motivată. Conducerea Agenţiei,
printr-o rezoluţie,
dispune reexaminarea dosarului sau, după caz, respinge cererea
depusă.
43. Dacă în urma re-calculului, suma plății directe a suferit
modificări, subdiviziunea
responsabilă de autorizare întocmeşte un proces-verbal de
re-calcul al plății directe,
prin care autorizează suma plăților suplimentare, modificînd
totodată suma plăților
autorizate finale şi în SI ESBS.
-
Analiză a impactului
la proiectul hotărîrii Guvernului cu privire la aprobarea
Regulamentului
privind acordarea de plăți directe per cap de animal Titlul
analizei impactului
(poate conține titlul propunerii de act
normativ):
Proiectul hotărîrii Guvernului cu privire
la aprobarea Regulamentului privind
acordarea de plăți directe per cap de
animal Data:
Autoritatea administrației publice
(autor):
Ministerul Agriculturii, Dezvoltării
Regionale și Mediului
Subdiviziunea: Direcția politici de producție, procesare
și reglementarea calității produselor de
origine animalieră
Persoana responsabilă şi datele de
contact:
Roșca Valentin tel.022-204-506
[email protected]
Compartimentele analizei impactului
1. Definirea problemei
a) Determinați clar şi concis problema şi/sau problemele care
urmează să fie soluționate
Diminuarea continuă a efectivelor de animale și a
productivității acestora,
precum și creșterea riscului de asigurare a securității
alimentare a țării.
b) Descrieți problema, persoanele/entităţile afectate și cele
care contribuie la apariția
problemei, cu justificarea necesității schimbării situaţiei
curente şi viitoare, în baza dovezilor şi
datelor colectate și examinate
Sectorul zootehnic actualmente trece printr-o criză accentuată,
care se
manifestă atât prin diminuarea efectivului de animale, cât și
prin reducerea
cantităților de producție animalieră obținută în republică.
Cauzele care
influențează această situație sunt diverse, principalele fiind:
competitivitatea
joasă a produselor obținute, desconcentrarea animalelor în
sectorul casnic,
aplicarea în producere a tehnologiilor învechite, lipsa
mijloacelor financiare
pentru dezvoltare și accesul limitat la finanțe (credite), etc.
În ultimii ani s-a
atestat o descreștere a șeptelului de animale de toate speciile,
în special a
bovinelor de la 191,2 mii capete în anul 2014 până la 123,7 mii
capete în 2020,
dar și a celui de ovine și caprine, de la 824,0 mii capete în
anul 2014 până la
676,8 mii capete în 2020. Evoluția efectivului de animale este
redată în tabel.
mii capete
Indicatorii 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 Bovine 191,2
188,9 186,1 182,3 167,4 144,8 123,7
inclusiv vaci 134,4 130,7 127,6 122,9 112,8 97,2 81,0
Ovine și caprine 824,0 849,2 868,6 869,8 842,4 769,9 676,8
Această situație persistă chiar în pofida faptului că sectorul
zootehnic este
sprijinit atât prin intermediul Agenției de Intervenţie şi Plăţi
pentru Agricultură
din Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului
rural, cât și prin
intermediul partenerilor de dezvoltare și donatorilor (MAC-P,
IFAD, USAID,
etc.). Sprijinul menționat este resimțit într-o măsură foarte
mică deoarece de
mailto:[email protected]
-
subvenții pot beneficia doar producătorii agricoli, care prin
definiție sunt
persoane juridice și fizice care practică activitate de
întreprinzător, însă aceștia
dețin doar 4-7 % din efectivul de animale existent în republică,
așa încât
dezvoltarea întregului sector zootehnic rămâne sub semnul
întrebării.
Potrivit informației livrate de Agenția Națională pentru
Siguranța
Alimentelor, la sfârșitul anului 2019, în țară activau 203 ferme
de bovine (care au
înregistrată o formă juridică de organizare G.Ț., S.R.L.,
C.A.P., altele) în care
sunt întreținute circa 28,5 mii capete de animale, iar altele
aproape 100 mii capete
sunt întreținute în gospodăriile casnice, unde sunt implicați
peste 25 mii
deținători de animale. În cazul fermelor de ovine și caprine,
numărul acestora în
aceiași perioadă era de 187 unități, în care se exploatează
circa 53,8 mii capete de
animale, celelalte circa 632 mii capete fiind întreținute în
gospodăriile casnice,
unde numărul de deținători de animale se estimează la peste 50
mii.
Este de menționat că, pe lângă faptul imposibilității de a
supraveghea
gospodăriile casnice din punct de vedere sanitar-veterinar și
prin prisma evidenței
și a productivității, acestor gospodării nu li se poate acorda
sprijin pentru
dezvoltarea sau menținerea activității, ceia ce determină
dotarea lor tehnologică
slabă și calitatea dubioasă a producției obținute.
În aceste condiții, este necesară stimularea trecerii animalelor
din
gospodăriile casnice în fermele zootehnice autorizate.
c) Expuneți clar cauzele care au dus la apariţia problemei
În urma desființării Uniunii Sovietice și privatizării bunurilor
statului, toate
animalele au fost transferate în gospodăriile casnice ale
populației, unde până în
prezent infrastructura existentă este una învechită, fără
aplicarea tehnologiilor
moderne de creștere și întreținere a animalelor.
Creșterea animalelor în gospodăriile casnice este bazată pe
tradiții
(deprinderea oamenilor de la sate de a crește animale) și pe
încercarea
locuitorilor de a combina mai multe activități pentru a
supraviețui în condițiile
actuale. Această îndeletnicire însă nu este una profitabilă ca
rezultat al obținerii
unor prețuri reduse pentru produsul livrat către unitățile de
procesare, fapt care
complică și mai mult situația social-economică a celor ce o
practică.
Unitățile de procesare a laptelui achiziționează materia primă
atât direct de la
fermele zootehnice, cât și prin intermediul punctelor de
colectare a laptelui.
Reieșind din calitatea laptelui (materie primă) reglementată
prin actele
normative (aciditatea, încărcarea bacteriologică, numărul de
celule somatice,
etc.), produsul colectat de la gospodăriile casnice nu
întotdeauna corespunde
cerințelor minime, ceia ce deseori provoacă pierderi economice
unităților de
procesare. Acest fapt îi determină să achite un preț foarte mic
de achiziție, care
bineînțeles îi nemulțumește pe crescătorii de animale.
Rentabilitatea afacerii în zootehnie este într-o strânsă
legătură cu cantitatea
de produse obținute, dar și cu calitatea acestora. Acestea la
rândul lor depind de
tehnologiile aplicate la creșterea și întreținerea animalelor
(modul de furajare,
condițiile de microclimă, tehnologia de muls și păstrare a
laptelui, tehnologia de
îngrășare și sacrificare, etc.), tehnologii care pot fi
implementate/aplicate în
cadrul fermelor zootehnice și aproape imposibil în condiții de
casă.
d) Descrieți cum a evoluat problema şi cum va evolua fără o
intervenție
-
În cazul în care statul nu va interveni, efectivele de animale
din speciile
menționate vor continua să se diminueze până la valori
irecuperabile (30 mii cap
de vaci de reproducție, 300 mii cap de ovine/caprine), efective
de animale care nu
vor permite asigurarea cu produse de origine animală nici măcar
a populației din
zonele rurale, nemaivorbind de asigurarea securității alimentare
a țării.
Totodată, se va reduce și numărul de exploatații de producere
autorizate, o
mare parte din ele, în condițiile actuale, fiind sub riscul de a
sista activitatea de
producere.
e) Descrieți cadrul juridic actual aplicabil raporturilor
analizate şi identificați carenţele
prevederilor normative în vigoare, identificați documentele de
politici şi reglementările
existente care condiţionează intervenţia statului
Legislația actuală în domeniu este Legea 276/2016 cu privire la
principiile
de subvenționare în dezvoltarea agriculturii și mediului rural,
unde la articolul 21.
Plățile directe, alin.(1) este menționat că în vederea
menţinerii unui nivel cît mai
înalt al venitului producătorilor agricoli, compensării parțiale
a cheltuielilor
suportate, statul efectuează plăţi directe.
Totodată, cadrul normativ relevant îl constituie Legea
zootehniei 412/1999
şi Legea 371/1995 privind selecţia şi reproducţia în
zootehnie.
Documentele de politici care condiționează intervenția statului
sunt
Strategia națională de dezvoltare agricolă și rurală pentru anii
2014-2020,
aprobate prin Hotărîrile Guvernului nr. 409 din 04.06.2014,
Planul de acțiuni
pentru implementarea acesteia aprobat prin Hotărîrea Guvernului
nr. 742 din
21.10.2015.
2. Stabilirea obiectivelor
a) Expuneți obiectivele (care trebuie să fie legate direct de
problemă și cauzele
acesteia, formulate cuantificat, măsurabil, fixat în timp și
realist)
Prin intermediul intervenției propuse, statul va atinge
următoarele obiective:
1. Atragerea deținătorilor de animale să înregistreze forme
juridice de organizare a
gospodăriilor (GȚ, SRL, etc.):
- înregistrarea cel puțin 5 ferme de creștere a bovinelor pe an,
în primii 5 ani de
implementare a proiectului (25 ferme total per perioadă);
- înregistrarea cel puțin 15 ferme de creștere a
ovinelor/caprinelor pe an, în primii
5 ani de implementare a proiectului (75 ferme total per
perioadă).
2. Majorarea efectivului de animale (bovine/ovine/caprine) în
fermele zootehnice
autorizate sanitar-veterinar:
- majorarea efectivului de bovine în fermele zootehnice cu cel
puțin 5 %/an, în
primii 5 ani de implementare a proiectului (25 % total per
perioadă);
- majorarea efectivului de ovine în fermele zootehnice cu cel
puțin 10 %/an, în
primii 5 ani de implementare a proiectului (50 % total per
perioadă);
- majorarea efectivului de caprine în fermele zootehnice cu cel
puțin 5 %/an, în
primii 5 ani de implementare a proiectului (25 % total per
perioadă);.
-
3. Ameliorarea productivității de lapte și carne la animalele
întreținute în fermele
zootehnice:
- sporirea producției de lapte la vaci cu 2 %/an în primii 5 ani
de implementare a
proiectului (10% total per perioadă);
- sporirea producției de lapte la oi/capre cu 3 %/an în primii 5
ani de
implementare a proiectului (15% total per perioadă);
- sporirea producției de carne la fermele de bovine cu 4 %/an în
primii 5 ani de
implementare a proiectului (20% total per perioadă);
- sporirea producției de carne la fermele de ovine cu 2 %/an în
primii 5 ani de
implementare a proiectului (10% total per perioadă).
3. Identificarea opţiunilor
a) Expuneți succint opțiunea „a nu face nimic”, care presupune
lipsa de
intervenție
Lipsa intervenții prin obțiunea „a nu face nimic” va determina
posibile:
✓ Avantaje: 1. Lipsa cheltuielilor administrative pentru
elaborarea şi promovarea
proiectului de Hotărîre a Guvernului.
✓ Dezavantaje: 1. Adâncirea crizei în sectorul zootehnic;
2. Continuarea diminuării efectivelor de animale;
3. Diminuarea bruscă a volumelor de producție animalieră;
4. Sistarea activității economice a majorității exploatațiilor
zootehnice;
5. Înrăutățirea nivelului de trai în zonele rurale ale
țării;
6. Exodul populației din zonele rurale ale țării;
7. Neasigurarea implementării Legii cu privire la principiile de
subvenționare
în dezvoltarea agriculturii și mediului rural.
b) Expuneți principalele prevederi ale proiectului, cu impact,
explicînd cum
acestea țintesc cauzele problemei, cu indicarea novațiilor și
întregului spectru de
soluţii/drepturi/obligaţii ce se doresc să fie aprobate
Principalele prevederi ale proiectului constau în:
- Susținerea crescătorilor de animale prin acordarea plăților
directe per cap de
animal;
- Distribuirea sprijinului în baza unor criterii clare, care
condiționează atât o
activitate legală și transparentă, cât și o dezvoltare a
activității vizate;
- Stabilirea mărimii sprijinului în dependență de valoarea
genetică a animalului
exploatat, dar și nivelul lui de productivitate.
Impactul intervenției statului va fi resimțit prin:
- creșterea numărului de exploatații zootehnice autorizate, ca
urmare a
înregistrării fermelor din rândurile deținătorilor casnici;
- creșterea numărului de animale exploatate, ca urmare a
stopării sacrificării
animalelor și a interesului de a deține un număr mai mare de
animale;
- creșterea productivității medii a șeptelului de animale, ca
urmare a interesului
-
de a deține animale mai productive pentru care sprijinul
statului este mai mare;
- creșterea volumelor de producție animalieră, ca urmare a
indicatorilor expuși
anterior;
- unitățile de procesare vor fi asigurate cu materie primă de
origine autohtonă.
c) Expuneți opțiunile alternative analizate sau explicați
motivul de ce acestea nu
au fost luate în considerare
O opțiune alternativă ar fi acordarea plăților directe per litru
de lapte. Această
opțiune însă, pe de o parte, poate genera situații de fraudare,
atunci când laptele
este falsificat sau achiziționat cu un preț mai mic de la
gospodăriile casnice și livrat
unităților de procesare, iar pe de altă parte, apare dilema
stimulării creșterii
animalelor din rasele specializate în producția de carne, care
de asemenea necesită
o atenție deosebită.
Totodată, Legea 276/2016 cu privire la principiile de
subvenționare în dezvoltarea
agriculturii și mediului rural nu prevede acest tip de stimulare
a deținătorilor de
animale.
4. Analiza impacturilor opțiunilor
a) Expuneți efectele negative şi pozitive ale stării actuale și
evoluția acestora în
viitor, care vor sta la baza calculării impacturilor opțiunii
recomandate
Efectele pozitive ale stării actuale sunt umbrite de problemele
existente în sector.
De fapt, ținând cont de problemele expuse în capitolele
anterioare, nici nu putem
vorbi de oarecare efecte pozitive ale stării actuale.
Pe cealaltă parte, efectele negative ale situației actuale
sunt:
- lipsa motivării de a crește și exploata animale;
- insuficiență de materie primă calitativă pentru unitățile de
procesare;
- neutilizarea resurselor existente (umane, naturale,
intelectuale, de mediu, etc.);
- pierderea tradițiilor străvechi;
- riscul neasigurării securității alimentare a țării.
b1) Pentru opțiunea recomandată, identificați impacturile
completînd tabelul din
anexa la prezentul formular. Descrieți pe larg impacturile sub
formă de costuri
sau beneficii, inclusiv părțile interesate care ar putea fi
afectate pozitiv și negativ
de acestea
Impactul Economic - implementarea proiectului va avea impact
minor
asupra bugetului de stat, deoarece pentru implementarea
intervenției propuse se vor
utiliza mijloace financiare prevăzute în Fondul național de
dezvoltare a agriculturii
și mediului rural.
Totodată, conștientizând situația care se repetă de la an la an,
pentru a putea
implementa proiectele deja existente, acest Fond urmează a fi
majorat cu 300-400
milioane lei, iar pentru a interveni cu măsuri noi care sunt
acceptate prin Legea
276/2016 cu privire la principiile de subvenționare în
dezvoltarea agriculturii și
mediului rural (plățile directe per hectar sau cap de animal),
Fondul trebuie majorat
substanțial.
Potrivit calculelor, impactul financiar al plăților directe per
cap de animal, va
constitui circa 60-62 milioane lei, dintre care 33-35 milioane
lei pentru fermele de
-
bovine și 25-27 milioane lei pentru fermele de ovine și
caprine.
În același timp, proiectul va avea impact considerabil asupra
activității
economice a agenților economici din sectorul zootehnic, prin
aplicarea
tehnologiilor moderne de creștere și exploatare a animalelor, cu
utilizarea
materialului genetic performant, selecționat și omologat.
Acordarea plăților directe exclusiv pentru animalele exploatate
în
întreprinderile agricole, îi vor determina pe crescătorii de
animale să treacă la o
activitatea în cadrul unei forme juridice de organizare, ceia ce
pe lângă alte efecte
pozitive expuse anterior, va contribui la majorarea vărsărilor
la buget prin impozite
și taxe achitate de agenți economici. Doar în primii ani de
intervenție, numărul de
ferme va crește cu cel puțin 5 exploatații înregistrate pe an de
creștere a bovinelor
și cel puțin 15 exploatații înregistrate pe an de creștere a
ovinelor/caprinelor.
Astfel, în 5-7 ani de intervenție, numărul de ferme zootehnice
practic se va dubla,
iar dimensiunile acestora vor crește considerabil.
Impactul Social - implementarea proiectului va înlesni majorarea
numărului
de locuri de muncă, va contribui la creșterea veniturilor
angajatorilor sau
angajaților și respectiv va conduce la reducerea sărăciei în
zonele rurale ale țării.
Impactul de mediu - implementarea proiectului nu va afecta nici
într-un fel
mediul înconjurător și nu va încuraja încălcarea normelor de
protecție a mediului.
b2) Pentru opțiunile alternative analizate, identificați
impacturile completînd
tabelul din anexa la prezentul formular. Descrieți pe larg
impacturile sub formă
de costuri sau beneficii, inclusiv părțile interesate care ar
putea fi afectate pozitiv
și negativ de acestea
Opțiunea alternativă identificată, acordarea plăților directe
per litru de lapte,
prezintă un impact mai puțin pozitiv. Această opțiune, pe de o
parte, poate genera
situații de fraudare, atunci când laptele este falsificat sau
achiziționat cu un preț
mai mic de la gospodăriile casnice și livrat unităților de
procesare, iar pe de altă
parte, apare dilema stimulării creșterii animalelor din rasele
specializate în
producția de carne, care de asemenea necesită o atenție
deosebită.
Totodată, această opțiune nu va stimula tendința deținătorilor
de animale de a
ameliora valoarea genetică a animalelor, deoarece laptele pentru
care s-ar obține
sprijinul din partea statului se poate obține atât de la animale
înalt productive, cât și
de la animale mai puțin productive.
Costurile de implementare a opțiunii alternative ar fi similare
celor de la
intervenția propusă (circa 60 milioane lei), însă efectele
pozitive sunt net
superioare în favoarea intervenției propuse.
c) Pentru opțiunile analizate, expuneți cele mai
relevante/iminente riscuri care
pot duce la eșecul intervenției și/sau schimba substanțial
valoarea beneficiilor și
costurilor estimate și prezentați presupuneri privind gradul de
conformare cu
prevederile proiectului a celor vizați în acesta
Pentru opțiunea analizată au fost identificate următoarele
riscuri:
- Lipsa alocațiilor bugetare pentru suplinirea Fondului național
de dezvoltare
a agriculturii și mediului rural;
- Lipsa specialiștilor în zootehnie, care să efectueze bonitarea
animalelor,
ceia ce va diminua mărimea sprijinului acordat.
-
d) Dacă este cazul, pentru opțiunea recomandată expuneți
costurile de
conformare pentru întreprinderi, dacă există impact
disproporționat care poate
distorsiona concurența și ce impact are opțiunea asupra
întreprinderilor mici și
mijlocii. Se explică dacă sînt propuse măsuri de diminuare a
acestor impacturi
Nu au fost identificate impacturi negative asupra
întreprinderilor mici și mijlocii în
ceia ce ține atât de costurile de conformare, cât și de
concurența în domeniul de
activitate.
Concluzie
e) Argumentați selectarea unei opțiunii, în baza atingerii
obiectivelor, beneficiilor
și costurilor, precum și a asigurării celui mai mic impact
negativ asupra celor
afectați
Opțiunea selectată (acordarea plăților directe per cap de
animal) va permite
atingerea obiectivelor trasate, precum și va permite realizarea
politicilor statului în
domeniul zootehniei.
Un alt avantaj al intervenției propuse față de opțiunea
alternativă este că plata
directă per cap de animal, se va efectua pentru animalele cu
vârsta de la 12 luni, iar
plata per litrul de lapte s-ar acorda doar pentru animalele deja
productive. Este de
menționat faptul că fermierii întâmpină mari dificultăți cu
creșterea tineretului
pentru reproducere, costurile de întreținere a lui fiind destul
de mari.
Alegerea opțiunii date a fost determinată de beneficiile
maximale și costurile
minime posibile. Menționăm, că implementarea opțiunii alese nu
va afecta nici
într-un fel activitatea vreunei categorii de întreprinderi.
5. Implementarea şi monitorizarea
a) Descrieți cum va fi organizată implementarea opțiunii
recomandate, ce cadru
juridic necesită a fi modificat și/sau elaborat și aprobat, ce
schimbări
instituționale sînt necesare
Prezentul proiect va fi implementat și monitorizat de către
Ministerul Agriculturii,
Dezvoltării Regionale și Mediului prin intermediul Agenției de
Intervenţie şi Plăţi
pentru Agricultură.
Pentru implementarea opțiunii recomandate este necesară
elaborarea şi promovarea
proiectului de Hotărîre a Guvernului cu privire la aprobarea
Regulamentului
privind acordarea de plăți directe per cap de animal.
Pentru implementarea opțiunii recomandate nu sunt necesare
schimbări
instituționale.
b) Indicați clar indicatorii de performanță în baza cărora se va
efectua
monitorizarea
Indicatorii de performanță în baza cărora se va efectua
monitorizarea sunt:
- înregistrarea cel puțin 5 ferme de creștere a bovinelor pe
an;
- înregistrarea cel puțin 15 ferme de creștere a
ovinelor/caprinelor pe an;
- majorarea efectivului de bovine în fermele zootehnice cu cel
puțin 5 %/an;
- majorarea efectivului de ovine în fermele zootehnice cu cel
puțin 10 %/an;
- majorarea efectivului de caprine în fermele zootehnice cu cel
puțin 5 %/an;
- sporirea producției de lapte la vaci cu 2 %/an;
- sporirea producției de lapte la oi/capre cu 3 %/an;
- sporirea producției de carne la fermele de bovine cu 4
%/an;
- sporirea producției de carne la fermele de ovine cu 2
%/an.
-
c) Identificați peste cît timp vor fi resimțite impacturile
estimate și este necesară
evaluarea performanței actului normativ propus. Explicați cum va
fi monitorizată
şi evaluată opţiunea
Impacturile pozitive vor fi resimțite imediat după aprobarea de
către Guvern a
actului normativ propus. Urmare a mediatizării informației
privind aprobarea
Regulamentului și condițiilor de obținere a sprijinului
financiar din partea statului,
deținătorii de animale vor conștientiza avantajele desfășurării
unei activități legale
de creștere a animalelor. Totodată, obiectivele propuse la
punctul 2, vor fi atinse
deja către anul 2025.
În același timp, impactul negativ în urma neaprobării de către
Guvern a actului
normativ propus, se va resimți într-o perioadă destul de scurtă
(6 luni – un an), ca
rezultat al diminuării drastice a efectivelor de animale și
reducerii simțitoare a
volumelor de producție agroalimentară autohtonă.
6. Consultarea
a) Identificați principalele părţi (grupuri) interesate în
intervenţia propusă
Grupurile interesate de intervenția propusă sunt:
Grupul I, circa 390 ferme de creștere a bovinelor, ovinelor și
caprinelor pentru
producția de lapte și carne;
Grupul II, circa 25 fermele zootehnice de prăsilă;
Grupul III, deținătorii de animale, care în prezent încă nu au
înregistrat o formă
juridică de organizare, însă urmează să o facă urmare a
conștientizării avantajului
și beneficiilor propuse.
b) Explicați succint cum (prin ce metode) s-a asigurat
consultarea adecvată a
părţilor
Consultarea s-a efectuat prin expunerea/publicarea a Analizei
impactului de
reglementare pe pagina web a Ministerului Agriculturii,
Dezvoltării Regionale şi
Mediului, la compartimentul ”Transparența decizională”, rubrica
”Proiecte de
documente” și pe http://www.particip.gov.md.
Totodată, conform pct.11, subpct 21), lit.b) din Metodologia de
analiză a
impactului în procesul de fundamentare a proiectelor de acte
normative, aprobat
prin Hotărîrea Guvernului 23/2019, până la înregistrarea
proiectului de act
normativ de Cancelaria de Stat, varianta inițială Analizei
impactului de
reglementare urmează a fost consultată cu Ministerul
Finanțelor.
c) Expuneți succint poziţia fiecărei entităţi consultate față de
documentul de
analiză a impactului şi/sau intervenţia propusă (se expune
poziția a cel puțin unui
exponent din fiecare grup de interese identificat)
Ministerul Finanțelor a avizat pozitiv Analiza impactului de
reglementare.
Asociaţia Fermierilor – Producători de Lapte a avizat pozitiv
atât Analiza
impactului de reglementare, cât și proiectul Regulamentului
privind acordarea de
plăți directe per cap de animal.
Anexă
Tabel pentru identificarea impacturilor
Categorii de impact Punctaj atribuit
-
Opțiunea propusă
Opțiunea
alterativă 1
Opțiunea
alterativă 2
Economic
costurile desfășurării afacerilor 2
povara administrativă 1
fluxurile comerciale și investiționale 2
competitivitatea afacerilor 3
activitatea diferitor categorii de întreprinderi
mici și mijlocii
3
concurența pe piață 3
activitatea de inovare și cercetare 3
veniturile și cheltuielile publice -1
cadrul instituțional al autorităților publice 0
alegerea, calitatea și prețurile pentru
consumatori
3
bunăstarea gospodăriilor casnice și a
cetățenilor
1
situația social-economică în anumite regiuni 2
situația macroeconomică 2
alte aspecte economice 2
Social
gradul de ocupare a forței de muncă 3
nivelul de salarizare 3
condițiile și organizarea muncii 2
sănătatea și securitatea muncii 1
formarea profesională 2
inegalitatea și distribuția veniturilor 0
nivelul veniturilor populației 3
nivelul sărăciei 3
accesul la bunuri și servicii de bază, în
special pentru persoanele social-vulnerabile
3
diversitatea culturală și lingvistică 0
partidele politice și organizațiile civice 0
sănătatea publică, inclusiv mortalitatea și
morbiditatea
1
modul sănătos de viață al populației 2
nivelul criminalității și securității publice 0
accesul și calitatea serviciilor de protecție
socială
0
accesul și calitatea serviciilor educaționale 0
accesul și calitatea serviciilor medicale 0
accesul și calitatea serviciilor publice
administrative
1
nivelul și calitatea educației populației 0
-
conservarea patrimoniului cultural 1
accesul populației la resurse culturale și
participarea în manifestații culturale
1
accesul și participarea populației în activități
sportive
0
discriminarea 0
alte aspecte sociale 0
De mediu
clima, inclusiv emisiile gazelor cu efect de
seră și celor care afectează stratul de ozon
1
calitatea aerului 0
calitatea și cantitatea apei și resurselor
acvatice, inclusiv a apei potabile și de alt gen
0
biodiversitatea 2
flora 2
fauna 3
peisajele naturale 0
starea și resursele solului 2
producerea și reciclarea deșeurilor 2
utilizarea eficientă a resurselor regenerabile
și neregenerabile
0
consumul și producția durabilă 3
intensitatea energetică 0
eficiența și performanța energetică 0
bunăstarea animalelor 3
riscuri majore pentru mediu (incendii,
explozii, accidente etc.)
0
utilizarea terenurilor 2
alte aspecte de mediu 0
Tabelul se completează cu note de la -3 la +3, în drept cu
fiecare categorie de
impact, pentru fiecare opțiune analizată, unde variația între -3
și -1 reprezintă
impacturi negative (costuri), iar variația între 1 și 3 –
impacturi pozitive
(beneficii) pentru categoriile de impact analizate. Nota 0
reprezintă lipsa
impacturilor. Valoarea acordată corespunde cu intensitatea
impactului (1 – minor,
2 – mediu, 3 – major) față de situația din opțiunea „a nu face
nimic”, în
comparație cu situația din alte opțiuni și alte categorii de
impact. Impacturile
identificate prin acest tabel se descriu pe larg, cu
argumentarea punctajului
acordat, inclusiv prin date cuantificate, în compartimentul 4
din Formular, lit. b1)
și, după caz, b2), privind analiza impacturilor opțiunilor.
Anexe
Proiectul de act normativ
-
CANCELARIA DE STAT A REPUBLICII MOLDOVA
GRUPUL DE LUCRU
AL COMISIEI DE STAT PENTRU REGLEMENTAREA
ACTIVITĂŢII DE ÎNTREPRINZĂTOR
Nr. 38-02-8418
Chişinău
14 septembrie 2020
Casa Guvernului, of. 625 MD-2033, Chișinău, Republica
Moldova
Telefon: + 373 22 250 442
E-mail: [email protected]
Ministerul Agriculturii,
Dezvoltării Regionale și Mediului
În temeiul prevederilor art.34 alin.(4) din Legea nr.100/2017 cu
privire la actele normative, art.19 din Legea nr.235/2006 cu
privire la principiile de bază de reglementare a activității de
întreprinzător, precum și atribuțiile stabilite în pct.34 din
Regulamentul Grupului de lucru al Comisiei de stat pentru
reglementarea activității de întreprinzător, aprobat prin Hotărârea
Guvernului nr.1429/2008, se remite Expertiza Grupului de lucru al
Comisiei de stat pentru reglementarea activității de întreprinzător
la proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea
Regulamentului privind acordarea de plăți directe per cap de
animal.
Anexă: 1 filă
Secretar general adjunct al Guvernului,
Președinte al Grupului de lucru al Comisiei de stat pentru
reglementarea
activității de întreprinzător Roman CAZAN
Digitally signed by Cazan RomanDate: 2020.09.15 09:37:23
EESTReason: MoldSign SignatureLocation: Moldova
mailto:[email protected]
-
EXPERTIZA
Grupului de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea
activității de întreprinzător Prezenta expertiză este acordată în
temeiul art.34 alin.(4) din Legea nr.100/2017 cu privire la actele
normative, în conformitate cu prevederile Legii nr.235/2006 cu
privire la principiile de bază de reglementare a activității de
întreprinzător, Hotărârii Guvernului nr.1429/2008 privind
revizuirea şi optimizarea cadrului normativ de reglementare a
activității de întreprinzător și Metodologiei de analiză a
impactului în procesul de fundamentare a proiectelor de acte
normative, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr. 23/2019.
Titlul actului examinat: Proiectul Hotărârii Guvernului cu
privire la aprobarea
Regulamentului privind acordarea de plăți directe per cap de
animal Autorul (autoritatea),
persoana responsabilă: Ministerul Agriculturii, Dezvoltării
Regionale şi Mediului Direcția politici de producție, procesare şi
reglementarea calităţii produselor de origine animalieră, Roşca
Valentin, Şef interimar
Evaluarea documentului de analiza a impactului
Examinat în ședința Grupului de lucru la data: 04.08.2020
Concluzia: Analiza de impact se susține.
Evaluarea proiectului de act normativ
Examinat în ședința Grupului de lucru la data 08.09. 2020
Concluzia: proiectul se susține cu condiția luării în considerare a
obiecțiilor şi
recomandărilor expertului Secretariatului Evaluării Impactului
de Reglementare şi ale membrilor Grupului de lucru al Comisiei de
stat pentru reglementarea activității de întreprinzător Comentarii,
obiecții, recomandări:
Proiectul Regulamentului privind acordarea de plăți directe per
cap de animal (în continuare proiectul Regulamentului) a fost
examinat în ședința Grupului de lucru din 4 august anul curent şi
nu a fost susținut. Proiectul Regulamentului a fost modificat,
fiind luate în considerare unele obiecții şi recomandări expuse în
opinia prezentată în ședința Grupului de lucru din 4 august 2020.
Totodată, unele obiecții şi recomandări nu au fost luate în
considerare.
Prevederile p. 12 din proiectul Regulamentului stabilesc, că
cererea-tip de solicitare a sprijinului financiar si modelul
declarației pe propria răspundere privind veridicitatea datelor se
aproba prin ordin al Ministerului Agriculturii, Dezvoltării
Regionale si Mediului. Considerăm că modelele documentelor
menționate la punctul respectiv trebuie să fie anexă la prezentul
proiect, astfel fiind ridicat gradul de transparență şi
predictibilitate a reglementării şi fiind evitate riscurilor de
includere în aceste documente a unor cerințe noi față de cele
prevăzute în proiectul Regulamentului.
Prevederile p. 15 din proiectul Regulamentului stabilesc, că
pentru animalele de rasa pura, exploatate in cadrul fermelor
zootehnice de prăsila. valoarea plății directe acordate se
majorează cu 50%. În varianta precedentă a proiectului
Regulamentului majorarea era doar de 20%. În opinia noastră, chiar
dacă s-a renunțat la aplicarea unor coeficienți pentru clasa de
bonitate a animalelor, prevăzuți în proiectul precedent, această
majorare de la 20% la 50% va crea în continuare riscul ca
reglementarea să nu-şi atingă obiectivele. În opinia noastră, de
subvenționare trebuie să beneficieze un număr cât mai mare de
producători agricoli în condiţiile în care mijloacele financiare
sunt limitate. Astfel, majorarea cu 50% prevăzută la punctul
respectiv necesită a fi revizuită.
Prevederile p. 18 necesită a fi concretizate şi detaliate, fiind
indicat compartimentul şi sub compartimentul paginii web al
Ministerului şi Agenției, astfel fiind ridicat gradul de
transparență al reglementării şi de accesibilitate la
informație.
Extrasul din Procesul-verbal nr.30 al ședinței Grupului de lucru
al Comisiei de Stat pentru reglementarea activității de
întreprinzător din data de 8 septembrie 2020 se anexează.
Secretar general al Guvernului,
Președinte al Grupului de lucru al Comisiei de stat pentru
reglementarea activității de întreprinzător Roman CAZAN
-
EXTRAS
din PROCESUL-VERBAL nr.30
al ședinței Grupului de lucru al Comisiei de stat pentru
reglementarea activității de întreprinzător
(Ședință prin corespondență)
8 septembrie 2020
Au participat :
Membrii Grupului de lucru al Comisiei de stat pentru
reglementarea activității de întreprinzător:
Eugen Dațco - director executiv al Uniunii Transportatorilor și
Drumarilor din Republica Moldova
Marina Bzovîi - director executiv al Asociației Naționale a
Companiilor din Domeniul TIC
Ana Groza - director executiv al Asociației Investitorilor
Străini (FIA)
Carolina Linte -
director executiv al Asociației Patronale Asociația Națională a
Producătorilor de Lapte și Produse Lactate „Lapte”
Alexandra Popa - Asociația Businessului European din Moldova
(EBA)
Diana Russu - șef al Direcției susținere și promovare a
membrilor CCI a Republicii Moldova, Camera de Comerț și
Industrie
Elena Bejenaru - director executiv al Federației Patronale a
Constructorilor, Drumarilor și a Producătorilor Materialelor de
Construcție „CONDRUMAT”
Victor Baciu
- consultant de politici, Asociația Patronală „Camera de Comerț
Americană din Moldova”
Valentina Chiper - șef al Secției reglementarea mediului de
afaceri și întreprinderi mici și mijlocii, Direcția politici
economice și mediul de afaceri, Ministerul Economiei și
Infrastructurii
Roman Gapeev - șef al Serviciului transport feroviar, Direcția
transport, Ministerul Economiei și Infrastructurii
Alexandru Leonte - consultant principal în Direcția urbanism,
construcții și locuințe, Ministerul Economiei și
Infrastructurii
Vitalie Dragan
- șef al Direcției politici în domeniul medicină veterinară și
siguranța alimentelor de origine animalieră, Ministerul
Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului
Victoria Ciorbă - consultant principal în Direcția avizarea acte
normative, Ministerul Justiției
Svetlana Nunu - consultant principal în Direcția acte
guvernamentale, Cancelaria de Stat, secretarul Grupului de
lucru
-
Responsabili din cadrul autorităților publice centrale:
Valentin Roșca - Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale
și Mediului, Direcția politici de producție, procesare și
reglementare calității produselor de origine animalieră
Dionisie Ceban - Agenția Națională pentru Reglementare în
Energetică Departamentul energie electrică și regenerabilă, Secția
reglementări
Veaceslav Țurcanu - Agenția Națională pentru Reglementare în
Energetică Departamentul energie electrică și regenerabilă, Secția
reglementări
Daniel Chiviriga - Agenția Națională pentru Reglementare în
Energetică Departamentul energie electrică și regenerabilă, Secția
reglementări
Elena Ilescu - Agenția Națională pentru Reglementare în
Energetică, Departamentul gaze naturale și energie termică, Secția
reglementări
Ana Miron - Ministerul Economiei și Infrastructurii, Serviciul
transport aerian
Anatolie Silitrari - Ministerul Economiei și Infrastructurii,
Direcția infrastructura calității și securitate industrială
Liudmila Marduhaeva - Ministerul Agriculturii, Dezvoltării
Regionale și Mediului Direcția politici de management al deșeurilor
și substanțelor chimice
Lilian Mindov - Agenția Relații Funciare și Cadastru, Direcția
cadastrul bunurilor imobile
Maria Ovdii - Agenția Relații Funciare și Cadastru, Direcția
geodezie, cartografie și geoinformatică
Olga Buzu - Agenția Relații Funciare și Cadastru, Serviciul
evaluarea bunurilor imobile
Cornelia Eremia - Agenția Relații Funciare și Cadastru, Direcția
cadastrul bunurilor imobile
Experți al Secretariatului Evaluării Impactului de Reglementare:
dl Oleg Chelaru, dl Victor Ermurachi, dna Natalia Crețu, dna
Tatiana Iovv, dl Eduard Sîrbu
1. Examinarea proiectului hotărârii de Guvern cu privire la
aprobarea Regulamentului privind acordarea de plăți directe
per cap de animal (repetat)
Autor: Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și
Mediului
_________________________________________________________________
Opinia expertului Secretariatului Evaluării Impactului de
Reglementare, dl Victor Ermurachi
Proiectul Regulamentului privind acordarea de plăți directe per
cap de animal (în continuare proiectul Regulamentului) a fost
prezentat repetat de Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale
şi Mediului. Proiectul Regulamentului a fost examinat în ședința
Grupului de lucru din 4 august anul curent şi nu a fost susținut.
Proiectul Regulamentului a fost modificat, fiind luate în
considerare unele obiecții şi recomandări expuse în opinia
prezentată în ședința Grupului de lucru din 4 august 2020.
-
Analiza proiectului din punct de vedere a corespunderii
principiilor şi criteriilor Legii nr.424/2004 privind revizuirea şi
optimizarea cadrului normativ de reglementare a activității de
întreprinzător si ale Legii nr.235/2006 cu privire la principiile
de bază de reglementare a activității de întreprinzător
Prevederile subpunctului 4) al pct.7 stabilesc condiția ca
producătorul agricol să dispună de apartenență la una dintre
asociațiile producătorilor agricoli cu profil ramural. Această
condiție este discutabilă din considerentele, că o astfel de
apartenență poartă caracter benevol. Totodată, apartenența la
asociații poate genera costuri pentru producătorii agricoli.
Astfel, analiza de impact trebuie să argumenteze așa condiție.
Obiecție valabilă şi pentru subpunctul 5) al pct.11.
Prevederile pct.11 din proiectul Regulamentului stabilesc un set
de documente obligatorii pentru obținerea plăților directe per cap
de animal. În opinia noastră, este discutabilă obligativitatea
prezentării copiei de pe extrasul din registrul persoanelor
juridice sau a certificatului de înregistrare, pentru gospodăriei
țărănești (de fermier) stabilită conform subpunctului 2). E
suficient doar de indicat în cerere informațiile de care dispune
solicitantul (denumirea, adresa, numărul de înregistrare, etc.) – o
autoritate publică nu trebuie să solicite informație, care este
deținută de o altă autoritate publică. Agenția va verifica
informația prezentată colaborând cu alte autorități.
Prevederile pct. 12 din proiectul Regulamentului stabilesc, că
cererea-tip de solicitare a sprijinului financiar si modelul
declarației pe propria răspundere privind veridicitatea datelor se
aproba prin ordin al Ministerului Agriculturii, Dezvoltării
Regionale si Mediului. Considerăm că modelele documentelor
menționate la punctul respectiv trebuie să fie anexă la prezentul
proiect, astfel fiind ridicat gradul de transparență şi
predictibilitate a reglementării şi fiind evitate riscurilor de
includere în aceste documente a unor cerințe noi față de cele
prevăzute în proiectul Regulamentului.
Prevederile pct. 15 din proiectul Regulamentului stabilesc, că
pentru animalele de rasa pura, exploatate in cadrul fermelor
zootehnice de prăsila. valoarea plății directe acordate se
majorează cu 50%. În varianta precedentă a proiectului
Regulamentului majorarea era doar de 20%. În opinia noastră, chiar
dacă s-a renunțat la aplicarea unor coeficienți pentru clasa de
bonitate a animalelor, prevăzuți în proiectul precedent, această
majorare de la 20% la 50% va crea în continuare riscul ca
reglementarea să nu-şi atingă obiectivele. În opinia noastră, de
subvenționare trebuie să beneficieze un număr cât mai mare de
producători agricoli în condițiile în care mijloacele financiare
sunt limitate. Astfel, majorarea cu 50% prevăzută la punctul
respectiv necesită a fi revizuită.
Prevederile pct.18 necesită a fi concretizate şi detaliate,
fiind indicat compartimentul şi sub compartimentul paginii web al
Agenției, astfel fiind ridicat gradul de transparență al
reglementării şi de accesibilitate la informație.
Concluzii și recomandări: Proiectul poate fi avizat, fiind luate
în considerare recomandările expuse.
Notă: În rezultatul examinării opiniei, autorii au modificat
proiectul. Proiectul modificat a fost remis membrilor Grupului de
lucru.
Opiniile membrilor Grupului de lucru al Comisiei de stat pentru
reglementarea
activității de întreprinzător și argumentele prezentate de către
Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului
Dl Eugen Dațco Se susține cu condiția luării în considerare a
obiecțiilor și recomandărilor. Dna Marina Bzovîi
Se susține cu condiția luării în considerare a obiecțiilor şi
recomandărilor atât a expertului, cât și a propunerilor Asociația
Națională ANPLPL LAPTE.
-
Dna Ana Groza
Se susține cu condiția luării în considerare a obiecțiilor şi
recomandărilor Asociației Naționale ANPLPL LAPTE.
Dna Carolina Linte
Propunerile înaintate de Asociație au fost acceptate parțial.
Proiectul a fost simplificat din punct de vedere al accesibilității
subvenționării de către
fermierii mici, în schimb nu s-a diminuat plafonul de la 10
capete de la 5, ceia ce face accesul la finanțare pentru
producătorii mici să rămână inadmisibil. Autorul nu oferă date
statistice despre cum și câte animale sunt întreținute în
exploatații (numărul de animale indicat doar că 95% din animale
sunt întreținute în gospodării individuale).
Principiile de subvenționare sunt prevăzute în art.21 din Legea
nr.276/2017 cu privire la principiile de subvenționare în
dezvoltarea agriculturii și mediului rural. Astfel, conform
alin.(4) lit.b) al articolului menționat solicitanți ai plăților
directe pot fi producătorii agricoli deținători de animale care
demonstrează obținerea unei cantități minime de producție pe cap de
animal, stabilită anual de organul central de specialitate, după
consultarea cu asociațiile de profil ale producătorilor
agricoli.
Considerăm oportun de a introduce cel puțin un certificat,
factură, care atestă faptul că animalul subvenționat sau suportul
acordat va avea un impact economic asupra dezvoltării sectorului
fie lapte sau carne:
Menționează că se admite acordarea plăților directe pe cap de
animal pentru speciile de animale înscrise în Registrul de stat al
animalelor, ținut conform prevederilor Legii nr.231-XVI din 20
iulie 2006 privind identificarea şi înregistrarea animalelor.
Se propune completarea listei documentelor pentru obținerea
plăților directe per cap de animal cu următoarele documente:
certificat sanitar –veterinar Forma F2 (eliberat de ANSA) sau
Borderou de evidentă a certificatelor sanitar –veterinare F2 pentru
livrarea laptelui/cărnii produse procesate din lapte /carne
(certificatul sanitar-veterinar este prevăzut în Nomenclatorul
actelor permisive, eliberate de către autoritățile emitente
persoanelor fizice și persoanelor juridice pentru practicarea
activității de întreprinzător, aprobat prin Legea nr.160/2011
privind reglementarea prin autorizare a activității de
întreprinzător); copie de pe cel puțin un contract cu un
cumpărător, valabil pe o perioadă de minimum 6 luni, însoțite de
copii de pe facturi fiscale și dispoziții de încasare a valorii
aferente laptelui și produselor lactate/carne și produse din carne
comercializate ( în cazul când deține autorizația sanitar-
veterinară pentru fabricarea produselor lactate din lapte de vaci /
din lapte de oi, din lapte de capră, carne /preparate și produse
din carne ) pentru producătorul care efectuează vânzarea.
Cu referire la estimarea cantitativă a indicatorilor de
performanță ce urmează a fi atinși: 1) creșterea cantității,
calității produsului primar și profitabilității operatorilor din
domeniu alimentar, precum și perfecționarea continuă a capacității
operatoriului din domeniu agroalimentar; 2) creșterea
responsabilității operatorului în momentul tranzacției de vânzare
-cumpărare, fie cu destinație a pieței interne si a celor externe,
siguranța produselor alimentare de origine animală , sănătatea și
bunăstarea populației menționează următoarele.
Subvenționarea prin plăți directe în cazul tranzacțiilor
oficiale (comerț legal, cu achitarea taxelor la bugetul de stat) ,
va diminua preturile produselor finite în mediu cu 3%, va asigura
sectorul de procesare cu materie primă autohtonă, va exclude
concurența neloială a produselor autohtone comercializate în piață,
prin patentă, comerț neautorizat stradal, ambulant cu cele din
magazine specializate și autorizate. Certificarea produselor
alimentarea de origine animală în conformitate cu standardele
internaționale prevăzute deja în Cerințele naționale de calitate și
plasare pe raft va permite din cantitatea totala de produse
fabricate, autorizarea întreprinderilor și a R. Moldova ca țară
exportatoare. Totodată monitorizarea calității si siguranței
alimentelor de origine animala poate deminau cheltuielile pentru
sănătatea publică, in jur de 3% pentru bolile infecțioase
intestinale.
Este clar ca anul este foarte complicat și nu o dată am insistat
pentru un suport pentru crescătorii de bovine, ovine, caprine de
lapte , dar nici într-un caz seceta, și deciziile MADRM nu ar
trebuie să compromită atingerea criteriilor și obiectivelor de
siguranță a produselor alimentare, în special de origine animală.
Să nu uităm de unde vine COVID19.
Se susține cu condiția luării în considerare a obiecțiilor și
recomandărilor.
lex:LPLP20060720231lex:LPLP20060720231
-
Dl Valentin Roșca Cu referire la opinia dnei Carolina Linte
menționează că proiectul vine să implementeze
prevederile Legii nr.276/2017 cu privire la principiile de
subvenționare în dezvoltarea agriculturii și mediului rural, în
speță art.21 Plățile directe. Astfel, potrivit legii prenotate,
noțiunea de producător agricol mic înseamnă producător agricol care
deține cu drept de proprietate sau posesie şi folosinţă ... de la
21 până la 40 de capete de bovine sau de la 51 până la 100 de
capete de porcine, ovine/caprine... În acest sens, la pct. 6 al
Regulamentului au fost stabilite efectivele de animale reieșind din
structura normală a șeptelurilor întreținute în fermele zootehnice
(adică de obicei într-un efectiv total de 20 bovine se regăsesc 10
capete vaci mulgătoare, sau într-un efectiv total de 50
ovine/caprine se regăsesc 30 capete oi/capre), iar diminuarea
acestui plafon ar însemna o deviere de la prevederile legale.
Atât legea, cât și Regulamentul propus pentru examinare, au
scopul de a sprijini crescătorii de animale să-și dezvolte
capacitățile și să treacă la o formă legală de activitate, astfel
majorându-și veniturile și obținând încrederea în potențialul
afacerii pe care au ales-o. În prezent, creșterea animalelor este
una din activitățile care se bucură de cea mai mică atractivitate
din partea cetățenilor, ceea ce se datorează unui lanț de factori
precum: exploatarea unor animale cu performanțe slabe → condiții de
întreținere mediocre → baza furajeră modestă → producții slabe →
prețuri de achiziție mizere → venituri „la limită” (sau sub limită)
→ atractivitate „zero”. În aceste condiții este foarte greu de
convins pe cineva să investească în acest sector al economiei, iar
efectivele de bovine și ovine/caprine vor continua să se diminueze.
Prin urmare, la art.21 al Legii nr.276/2017 este specificat că „(1)
În vederea menținerii unui nivel cât mai înalt al venitului
producătorilor agricoli, compensării parțiale a cheltuielilor
suportate, statul efectuează plăți directe”. Totodată, în lege este
prevăzut și cine poate beneficia de aceste plăți directe, și anume
„producătorii agricoli deținători de animale care demonstrează
obținerea unei cantități minime de producție pe cap de animal”. În
opinia noastră, stabilirea unor cerințe de prezentare a
„certificatelor sanitar –veterinare Forma F2 (eliberat de ANSA) sau
Borderou de evidentă a certificatelor sanitar –veterinare F2, sau
copie de pe cel puțin un contract cu un cumpărător, valabil pe o
perioadă de minimum 6 luni, însoțite de copii facturi fiscale și
dispoziții de încasare a valorii aferente laptelui și produselor
lactate/carne și produse din carne comercializate”, etc., nici
într-un fel nu vor contribui la implementarea intențiilor
legiuitorului de a sprijini dezvoltarea producătorilor agricoli
crescători de animale. Mai mult ca atât, Grupul de lucru
dintotdeauna a pledat pentru micșorarea poverii administrative
exercitate asupra mediului de afaceri, din acest motiv solicitarea
de a stabili aceste prevederi, parvenită din partea unui
reprezentant al mediului de afaceri, este oarecum neclară.
Suplimentar, a menționat că AO Asociația Fermierilor Producători
de Lapte, care reprezintă cea mai mare formă asociativă a
crescătorilor de bovine din țară (peste 35 producători agricoli -
preponderent mari), au avizat pozitiv varianta actuală a
Regulamentului și au solicitat urgentarea promovării acesteia,
pentru a putea interveni cât mai urgent către producătorii
agricoli.
În această ordine de idei, solicită sprijinul și susținerea
proiectului Regulamentului privind acordarea de plăți directe per
cap de animal.
Dna Carolina Linte
Remarcă că explicațiile Ministerului Agriculturii, Dezvoltării
Regionale și Mediului nu se încadrează în cadrul legal și
politicile adoptate de către ministere. În acest sens menționează
Legea nr. 306/2018 privind siguranța alimentelor, Legea nr.
221/2007 privind activitatea sanitar-veterinară, Hotărîrea
Guvernului nr.435/2010 privind aprobarea Regulilor specifice de
igienă a produselor alimentare de origine animală.
Remarcă că lipsa unei politici clare pentru subvenționare în
sectorul zootehnic va crea distorsiuni pe piață, prețul la carne va
cădea brusc, deoarece oferta va fi mai mare decât poate consuma
piața internă, iar operatorii din domeniul alimentar din R. Moldova
nu dețin dreptul de export pentru C.S.I și UE, în schimb pot fi
exportate în masa vie la plus valoare foarte mică.
Conform Procesului-verbal al Adunării generale a Asociației
(pct.4) s-a discutat subiectul: a) Politica de dezvoltare a
sectorului de producere și procesare a laptelui ”de la furca la
furculița” indicii de performanță; b) Reglementarea practicilor
comerciale neloiale dintre operatorii din cadrul lanțului de
aprovizionare agricol și alimentar (Legea nr. 231/2010 privind
comerțului intern).
-
Pentru subiectul ce ține de politica de dezvoltare a sectorului
de producere și procesare a laptelui ”de la furca la furculița”
indicii de performanță, în cadrul discuției a fost prezentat un
model: profitabilitatea fermelor zootehnice, depinde de
managementul eficient de dezvoltare bazat pe bunele practici la
producere (creșterea, sănătatea și bunăstarea animalelor, igiena
mulsului, rația alimentară, baza furajeră ș. a , rezultatul
economic fiind lapte Brut și produsele derivate pentru fermele de
bovină de lapte, pentru fermele de bovine de carne este carnea și
produse derivate. Un kg de carne în masa vie este comercializat la
preț de 21-22 lei/kg pentru o bovina cu o greutate de 700 kg/cap
X22lei/kg =15400 lei (venit din vânzări), iar în cazul bovinelor de
lapte cu o greutate de 600kg cu 4 alăptații a cate 6000kg/205 zile
X6,5/lei/kg =156000lei (venit din vânzări). Este evident că
investițiile și subvențiile trebuie să fie direcționate per litru
de lapte. S-a decis de a înainta demers către Ministerul
Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului și Comisia
parlamentară agricultură și industria alimentară cu privire la
modificarea Legii nr. 276/2017 privind subvențiile în agricultură
în vederea acordării subvențiilor per lit./lapte. Este inexplicabil
faptul ca Asociația solicită implementarea cadrului legal al R.
Moldova și legalitatea tranzacțiilor comerciale, iar autorul
proiectului insistă pe risipa banilor publici achitați din
buget.
Dna Alexandra Popa
Se susține cu condiția luării în considerare a obiecțiilor și
recomandărilor. Proiectul urmează a fi ajustat la recomandările
expertului Secretariatului Evaluării
Impactului de Reglementare și propunerile membrilor Grupului de
lucru.
Dna Diana Russu
Se susține cu condiția luării în considerare a obiecțiilor și
recomandărilor. Se susține opinia expertului Secretariatului
Evaluării Impactului de Reglementare de
ajustare a proiectului hotărârii de Guvern.
Dna Elena Bejenaru
Se susține cu condiția luării în considerare a obiecțiilor și
recomandărilor. Deși a fost expediat proiectul Regulamentului puțin
modificat, totuși obiecțiile și
recomandările expertului Secretariatului Evaluării Impactului de
Reglementare nu au fost luate în considerație și incluse în
proiectul modificat. Este vorba de documentele-tip ce urmează a fi
eliberate de MADRM și anexate la proiect.
Dl Victor Baciu
Se susține cu condiția luării în considerare a obiecțiilor și
recomandărilor.
Dna Valentina Chiper
Se susține cu condiția luării în considerare a obiecțiilor și
recomandărilor.
Dl Roman Gapeev
Se susține cu condiția luării în considerare a obiecțiilor și
recomandărilor. Dl Alexandru Leonte
Se susține cu condiția luării în considerare a obiecțiilor și
recomandărilor.
Dl Vitalie Dragan
Se susține.
Dna Victoria Ciorbă Se susține cu condiția luării în considerare
a obiecțiilor și recomandărilor. 1. Pct. 9 sbp. 2) necesită a fi
revizuit, or pierea animalelor poate avea loc chiar dacă
beneficiarul plății directe a exercitat diligența cuvenită unui
bun gospodar. La fel, pct. 10 se va revedea, în partea ce ține de
circumstanțele care justifică neexecutarea, confirmate în modul
stabilit, pentru precizia reglementării. Alte obiecții de ordin
tehnico-juridic vor fi formulate la etapa expertizei juridice a
proiectului.
-
2. Referitor la obiecțiile din opinia expertului Secretariatului
Evaluării Impactului de Reglementare.
Criteriul de eligibilitate pentru obținerea subvenției
apartenența la una din asociațiile de profil ale producătorilor
agricoli este prevăzut în art. 24 lit. f) din Legea nr. 276/2016 cu
privire la principiile de subvenționare în dezvoltarea agriculturii
și mediului rural.
Conform art. 16 alin. (7) din Legea nr. 276/2016 „Entitățile,
indiferent de forma juridică de organizare, deținătoare de registre
de stat și de alte informații necesare pentru îndeplinirea
eficientă a funcțiilor Agenției acordă acces gratuit la acestea
prin intermediul platformei de interoperabilitate instituite de
Guvern, cu stabilirea condițiilor de acces și utilizare a
registrelor respective, a altor informații pentru a asigura
păstrarea integrității lor.”
Potrivit Legii nr.1353/2000 privind gospodăriile țărănești (de
fermier) „Gospodăria țărănească se înregistrează de către
fondatorul ei la primăria unității administrativ-teritoriale de
nivelul întâi în a cărei hotare el deține teren. Registrul
gospodăriilor țărănești (de fermier) este ținut de primărie„.
Astfel, norma de la pct. 11 sbp. 2), privind prezentarea copiei
certificatului de înregistrare a gospodăriei țărănești, este
justificată în cazul în care datele privind gospodăriile țărănești
înregistrate nu sunt furnizate de primării prin intermediul
platformei de interoperabilitate (MConnect).
S-a decis: proiectul se susține cu condiția luării în
considerare a obiecțiilor și recomandărilor expertului
Secretariatului Evaluării Impactului de Reglementare și ale
membrilor Grupului de lucru al Comisiei de stat pentru
reglementarea activității de întreprinzător (1 – se susține; 12 –se
susține condiționat).
Președintele Grupului de lucru Roman CAZAN
-
Proiectul 729Proiectul 729H.G. plati directe IIProiectul
729-Regulament Plati directe redactat dupa GLRAI 09.09.2020 (1)Nota
Info HG Plati directe.semnatAIR plati directe
1_Expertiza_17400_MADRM.semnat 729 (1)
a.f