CUPRINSUL LUCRĂRII Capitolul I. Prezentarea generală judeţului Vâlcea ................................................. 1 1.1 Localizare. Date fîzico-geografîce ale judeţului Vâlcea 1 1.2Scurt istoric 8 1.3Structura administrativă 9 1.4Economie şi industrie 10 1.5Turism 11 1.6........................................C ultură şi artă.............................12 1.7........................................ î nvăţământ 13 1.8Sport................................... 13 1.9Oportunităţi de afaceri.................13 1.10....................................... P opulaţia judeţului Vâlcea..................14 1.11.......................................An aliza SWOT................................. 15 Capitolul II. Caracteristici socio-culturale ale populaţiei la nivelul Regiunii Sud Vest Oltenia - încadrarea Judeţului Vâlcea în contextul demografic regional ................................................ 18
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
CUPRINSUL LUCRĂRII
Capitolul I. Prezentarea generală judeţului Vâlcea.......................................1
1.1 Localizare. Date fîzico-geografîce ale judeţului Vâlcea1
1.2 Scurt istoric................................................................................81.3 Structura administrativă............................................................91.4 Economie şi industrie................................................................101.5 Turism......................................................................................111.6 Cultură şi artă.........................................................................121.7 învăţământ...............................................................................131.8 Sport........................................................................................131.9 Oportunităţi de afaceri.............................................................131.10 Populaţia judeţului Vâlcea.......................................................141.11 Analiza SWOT........................................................................15
Capitolul II. Caracteristici socio-culturale ale populaţiei la nivelul RegiuniiSud Vest Oltenia - încadrarea Judeţului Vâlcea în contextul demograficregional.......................................................................................................18
2.1 Prezentare generală a situaţiei demografice la nivelul RegiuniiSud Vest Oltenia.........................................................................................18
2.2. Densitatea populaţiei...................................................................222.3. Centre de polarizare....................................................................222.4. Structura populaţiei pe medii......................................................242.5. Structura populaţiei pe sexe........................................................252.6. Populaţia pe grupe de vârsta.......................................................252.7. Migraţia Internă..........................................................................262.8. Piaţa forţei de munca şi posibilităţile de angajare.......................28
Capitolul III. Caracteristici socio-culturale ale populaţiei la niveluljudeţului Vâlcea..........................................................................................31
3.1. Populaţia pe sexe (stabilă)..........................................................323.2. Populaţia pe medii (stabilă).........................................................333.3 Populaţia şi densitatea populaţiei la recensăminte.......................34
3.4. Populaţia pe localităţi urbane....................................................353.5. Populaţia pe localităţi.................................................................373.6. Populaţia pe grupe de vârstă, sexe şi medii.................................42
Capitolul IV. Evoluţii în domeniul şomajului şi a protecţiei sociale aşomerilor în judeţul vâlcea..........................................................................54
4.1. Structura pe tipuri de măsuri active ale Programului de Ocupare4.2. Acordarea de servicii de consultanţă şi asistenţă pentru începerea
unei activităţi independente sau pentru iniţierea unei afaceri.....................564.3. Ocuparea temporară a forţei de muncă în lucrările publice de
interes comunitar.........................................................................................574.4. încadrarea prin încheierea de contracte de solidaritate în baza
Legii nr. 116/2002........................................................................................574.5. Evoluţii în domeniul Migraţiei forţei de muncă..........................584.6. Relaţii de muncă..........................................................................594.6. Efectivul salariaţilor din judeţul Vâlcea......................................604.7. Câştigul salarial mediu brut........................................................614.8. Câştigul salarial mediu net..........................................................624.9. Numărul şomerilor înregistraţi....................................................634.10. Rata şomajului...........................................................................63
S Situaţie privind forţa de muncă în judeţul Vâlcea
S Situaţie privind pupulaţia localităţilor din judeţul Vâlcea
•S Fotografii din judeţul Vâlcea
S Harta judeţului Vâlcea
Capitolul I. Prezentarea generală judeţului Vâlcea 1.1.
Localizare. Date fizico-geografice ale judeţului Vâlcea
Judeţul Vâlcea se află în partea central-sudică a României, în bazinul
mijlociu al râului Olt, la sud de Carpaţii Meriodali. Judeţul Vâlcea, din punct de
vedere al localizării înregistrează următorii indicatori :
Nr.
crt.
Explicaţii Punctul extrem
Judeţul vecin Longitudinea estică^
Latitudinea nordică
1. NORD Câineni Sibiu 24°26''52" 45°35'27"
2. SUD Laloşu Dolj 24°04'40" 44°29'30"
3. EST Perişani Argeş 24°32'33" 45°32'08"
4. VEST Voineasa Hunedoara 23°34'30" 45°25'40" !
Suprafaţa totală a judeţului însumează 5765 kmp, adică 2,43 % din
teritoriul ţării. Din această suprafaţă, aproape jumătate este acoperită cu păduri,
predominant de stejar şi fag în zona colinară, şi de conifere în zona muntoasă.
Clima este temperat continentală cu influenţe mediteraneene.
De la Nord la Sud, relieful judeţului Vâlcea coboară în trepte. în partea
de Nord lanţul Munţilor Carpaţi separă Oltenia de Ardeal, cu masive muntoase
care ating înălţimi de peste 2200 m altitudine. De-a lungul coridorului format de
râul Olt care străbate zona muntoasă de la Nord la Sud, încadrată de Munţii
'institutul National de Statistica Direcţia Judeţeană de Statistică - VÂLCEA, Anuarul Statistic al Judeţului Vâlcea, Capitolul 1. GEOGRAFIA ŞI MEDIUL ÎNCONJURĂTOR, pag. 7-8.
2 Conform Greenwich.
Căpăţânei şi Masivul Cozia este depresiunea Loviştei, ţinut în care a apărut una
din primele organizări statale româneşti.
Zona centrală şi sudică este dominată de podişuri şi dealuri cu înălţimi
cuprinse între 400 şi 800 m altitudine, care fac parte din Subcarpaţii Munteniei
şi Podişul Getic. Depresiunile şi văile sunt propice culturilor agricole, iar
păşunile alpine păstoritului3.
Reţeaua hidrografică este bogată fiind alimentată de un regim anual al
precipitaţiilor cuprins între 600 mm şi 1200 mm. Oltul, unul dintre marile râuri
ale României, străbate judeţul Vâlcea pe o lungime de 130 kmm adunând apele a
numeroase râuri şi pâraie, printre cele mai importante fiind Lotrul, Topologul,
Olteţul, Cerna, Olăneşti, Bistriţa, etc. Debitul lor bogat şi constant au permis
construirea a numeroase hidrocentrale, în special pe râurile Olt şi Lotru.
Lungimea principalelor cursuri de apă4
Nr.
crt
Denumirea
cursului de apă
Lungimea cursului de apă: -
km -
Totală Pe teritoriul judeţului
Vâlcea1. OLT 615 130
2. OLTEŢ 190 65
3. CERNA 99 77
4. LOTRU 80 80
5. TOPOLOGU 95 23
6. LUNCAVAŢ 57 57
3 Institutul National de Statistica , "Mediul înconjurător în România", pag 67.
4 Institutul National de Statistica Direcţia Judeţeană de Statistică - VÂLCEA, Anuarul Statistic al JudeţuluiVâlcea, Capitolul 1. GEOGRAFIA ŞI MEDIUL ÎNCONJURĂTOR, pag. 7-8.
7. BISTRIŢA 50 50
8. OLĂNEŞTI 38 38
Relieful puternic frămâtat, pădurile
seculare cu o mare varietate de plante şi
animale este atractiv prin peisaj şi puritatea
aerului şi oferă multe oportunităţi de recreere şi
odihnă. Pe lângă pitoresc, însă, judeţul este
recunoscut şi prin bogăţia miraculoaselor ape
tămăduitoare, care
situează staţiunile
sale balneare alături
de celebrele staţiuni
de renume european; Baden-Baden, Karlovy-Vary, 1
Aix Ies Bains. Cunoscute şi catalogate încă din secolul
XVIII, apele minerale de la Călimăneşti-Căciulata, de la Govora şi Olăneşti fac
adevărate minuni în tratarea unor afecţiuni ale aparatului digestiv, locomotor sau
respirator.
Atracţiile judeţului Vâlcea5 sunt numeroase, variate şi frumoase. Aici se
află câteva aşezări şi vestigii istorice de valoare, multe dintre ele unice, precum
Mănăstirile Cozia şi Hurezu - valori din patrimoniu UNESCO;
Mănăstirile Govora, Bistriţa, Muereasca şi Episcopia Râmnicului, schiturile
Cornetu sau Pătrunsa, multe alte lăcaşuri
de cult, sunt valori de patrimoniu naţional.
Acestora li se adaugă castrele
www.civalcea.ro
romane, cetăţile geto-dacice sau daco-romane de la Buridava ori de pe Calea lui
Traian, pe Valea Oltului. în munţii Coziei, în rezervaţiile naturale Buila
Vânturariţa şi Căpăţânii, în rezervaţiile ştiinţifice din Masivul Parâng sunt
ocrotite o serie de specii rare din flora şi fauna României6.
1.2. Scurt istoric
Descoperirile arheologice de la Bugiuleşti au atestat că actualul teritoriu a
fost locuit încă din paleolitic fiind dovezi care inscriu judeţul Vâlcea între
locurile din ţară şi din lume cu cele mai vechi urme de convieţuire umană - circa
2.000.000 de ani. Au fost descoperite numeroase aşezări din perioada neolitică,
epoca bronzului sau a fierului. Cetăţile dacice de la Ocniţa (Buridava),
Grădiştea, Roeşti şi cele şapte castre romane care au format vestita Limes
Alutanus amintesc de epoca frămâtată din istoria formării poporului român.
Atestarea documentară a judeţului Vâlcea datează din 8 ianuarie
1392, fiind cuprinsă în Condica Mănăstirii Cozia, loc unde se conservă hrisovul
dat de domnul Ţării Româneşti, Mircea cel Bătrân, care dăruia mănăstirii toate
drepturile asupra "albinăritului din judeţul Vâlcea".
întreg Evul Mediu reprezintă, pentru Vâlcea, epoca de formare a
bogatului şi valorosului patrimoniu cultural care a făcut din judeţul nostru
"inima României şi patria patriei" aşa cum 1-a caracterizat Henri Focillon. Din
judeţul Vâlcea s-au ridicat numeroase personalităţi care au jucat un rol important
în istorie. Motiv de mândrie locală ii constituie faptul că de aici se trag Mihai
Viteazul şi Nicolae Bălcescu. Pe teritoriul judeţului s-au ctitorit lăcaşuri de cult
care au constituit un leagăn al culturii româneşti. Mănăstirile Cozia, Govora,
Arnota, Hurezi, etc. au contribuit la formarea şi împlinirea spiritului românesc.
Episcopia Râmnicului, care a aniversat 500 de ani de existenţă în anul 2003, a
6 www.infoturist.ro/iudete/valcea.htm l
fost un centru cultural puternic; aici încă din anul 1705 a funcţionat o tipografie
de carte românească difuzată atât în Oltenia cât şi în Ardeal. Locuitorii judeţului
Vâlcea au participat la toate marile evenimente care şi-au pus amprenta pe
istoria României. Este de menţionat că, în anul 1948 la Râmnicu Vâlcea s-a
intonat pentru prima dată, în cadru organizat şi oficial, marşul revoluţionar
"Deşteaptă-te române" care este în prezent Imnul Naţional al României.
1.3. Structura administrativă
Organizarea administrativ-teritorială a judeţului este alcătuită din 89 de
unităţi administrativ-teritoriale - două municipii (Râmnicu-Vâlcea şi Drăgăşani),
Notă: Datele pentru anul 2007 sunt definitive şi se referă la momentul producerii evenimentului; datele pentru 2008 sunt operative şi se referă la momentul înregistrării fenomenului. Fenomenele au fost repartizate pe judeţe după domiciliu: născuţii-vii după domiciliul mamei, decesele după domiciliul decedatului şi divorţurile după ultimul domiciliu comun al soţilor.
Analiza SWOT a judeţului Vâlcea (Puncte tari, puncte
slabe)
PUNCTE TARI PU NCTESLABE
Geografie şi mediu
• Relieful muntos în partea • Poluarea industrială;
nordică; • Poluarea râurilor;
• Clima temperat continentală; • O slabă implementare a
• Izvoarele minerale şi geotermale legislaţiei de mediu;
şi nămolurile terapeutice (3 din
cele 9 staţiuni balneare din ţară
se află în judeţul Vâlcea);
• Utilizarea abuzivă a bazei
forestiere.
• Existenţa a două parcuri
naţionale: Parcul Naţional Cozia
şi Parcul Naţional Buila-
Vânturariţa;
• Diversitatea florei şi faunei.
Cultură şi patrimoniu
• Diversitatea obiectivelor de • Lipsa investiţiilor în
patrimoniu - mănăstiri, aşezări dezvoltarea şi promovarea
fortificate etc, inclusiv un obiectivelor culturale
obiectiv în patrimoniul mondial muzee, monumente etc.
al UNESCO;
• Păstrarea meşteşugurilor
tradiţionale;
• O gamă largă de festivaluri de
tradiţii şi folclor.
Infrastructură, transport şi comunicaţii
• Reţea de drumuri amplă cu • Neelectrifîcarea reţelei de
legături bune în toate direcţiile; căi ferate, calitatea trenurilor
• 0 reţea feroviară destul de şi dotarea gărilor;
cuprinzătoare; • Calitatea drumurilor;
• Reţele de telecomunicaţii bine • Lipsa şoselelor de centură în
dezvoltate - telefon, radio, GSM, jurul oraşelor cu mare
satelit. potenţial turistic;
• Folosirea foarte slabă a
surselor de energie
alternativă.
Resurse umane
• Populaţie cu abilităţi lingvistice, • Pregătirea profesională nu
ce oferă un potenţial pentru corespunde întocmai
resursele umane din turism. cerinţelor pieţii;
• Conştientizarea slabă a
oportunităţilor şi a
potenţialului de dezvoltare a
carierei în judeţ;
• Neaplicarea învăţării
continue pe tot parcursul
vieţii.
Cadrul legal, strategic şi organizatoric
• Cadru legal şi strategic solid. • Lipsa parteneriatelor public-
private;
• Organizarea slabă a
operatorilor economici în
asociaţii de profil;
• Lipsa/ calitatea slabă a
strategiilor de dezvoltare a
judeţului şi a localităţilor;
• Lipsa stimulentelor şi a
mecanismelor de sprijin
pentru investitori;
• Nesoluţionarea problemelor
juridice privind proprietatea
asupra terenurilor şi a
proprietăţilor imobiliare care
limitează dezvoltarea.
Capitolul II. Caracteristici socio-culturale ale populaţiei la
nivelul Regiunii Sud Vest Oltenia - încadrarea Judeţului Vâlcea
în contextul demografic regional
2.1. Prezentare generală a situaţiei demografice la nivelul
Regiunii Sud Vest Oltenia
Conform Anuarului Statistic al României, la 1 iulie 2001, Regiunea Sud
Vest Oltenia avea o populaţie de 2.394.895 locuitori, ceea ce reprezintă
10,69% din populaţia totală a României.
Datele „Recensământului Populaţiei si al Locuinţelor - 2002",
furnizate de Direcţia Regionala de Statistica Dolj, prezintă o scădere
îngrijorătoare a populaţiei Olteniei, cu circa 2,8% fata de anul 2000.
Astfel, în ultima decada (1992-2002), populaţia regiunii a scăzut cu
126723 persoane, ajungând în martie 2002 la 2. 330.792 locuitori ( 10,75 % din
populaţia României) :
Scăderea cea mai mare a populaţiei s-a înregistrat în judeţul Mehedinţi -
25. 941 persoane în 10 ani, reprezentând 7,79% din populaţia judeţului în anul
1992.
Scăderea populaţiei în ultimii 10 ani a fost mai accentuată la nivelul
regiunii, comparativ cu nivelul naţional ( 5,15% fata de 4,94%).
Scăderea cea mai mare a populaţiei s-a înregistrat în judeţul Mehedinţi -
25.941 persoane în 10 ani, reprezentând 7,79% din populaţia judeţului în anul
1992.
Scăderea populaţiei în ultimii 10 ani a fost mai accentuată la nivelul
regiunii, comparativ cu nivelul naţional ( 5,15% fata de 4,94%).
Prin intrarea în vigoare a Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor
pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă cu modificările şi
completările ulterioare, s-au creat premisele necesare pentru asigurarea unui
nivel ridicat al ocupării şi adaptării forţei de muncă la cerinţele pieţii muncii.
Numărul persoanelor încadrate prin implementarea Programului de
Ocupare a Forţei de Ocupare a Forţei de Muncă al ANOFM a fost de 282.951
persoane, cu 4,5% mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut (respectiv
270.769 persoane)12.
Analizând rezultatele la 30 iunie 2007 ale programului de ocupare al
ANOFM, pe structuri, se constată că numărul femeilor încadrate a crescut cu
4385 persoane (4,3%) faţă de perioadă corespunzătoare a anului trecut. Din
totalul celor 282.951 persoane ocupate 47,2% provin din mediul rural.
4.1. Structura pe tipuri de măsuri active ale Programului de
Ocupare
Medierea muncii este măsura cu ponderea cea mai mare (78,6%) în totalul
realizărilor pe semestrul I 2007. Ponderea cea mai mare a persoanelor ocupate
prin mediere, din totalul persoanelor ocupate prin program, pe ţară, o are
12 Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Danse, Buletin Statistic Trimestrial în Domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale, Bucureşti, 2007, pag. 6.
Regiunea Nord - Est, de 18,4%, cu 14,8 puncte procentuale mai mare faşă de
Regiunea Bucureşti -Ilfov (3,6%).
Din totalul persoanelor ocupate prin activitatea de mediere, 73,9% au fost
ocupate pe locuri de muncă pe perioadă nedeterminată şi 26,1% pe perioadă
determinată.
Informare şi consiliere profesională, măsură ce deţine în sem. I 2007 o
pondere de 9,0% din total persoane încadrate. Regiunile cu ponderea cea mai
mare din total program sunt Nord -Est (27,53%) şi Sud - Muntenia (25,32%) iar
Regiunea Bucureşti - Ilfov cea mai mică, respective 1,55%.
Ocuparea prin cursuri de formare profesională, Ocupare prin cursuri de
formare profesională, măsură ce deţine la nivel naţional un procent de 3,8% din
totalul realizărilor pe sem. I 2007. Din totalul de 282. 951 persoane încadrate în
muncă, în primul semestru al anului 2007, 12.810 persoane, respectiv 4,5%, au
beneficiat de alocaţii înainte de expirarea perioadei de indemnizare a ajutorului
de şomaj, cu 18,5% mai puţin decât în sem. I 2006.
Implementarea măsurilor de stimulare a angajatorilor pentru încadrarea în
muncă a anumitor categorii de şomeri s-a concretizat în sem. I 2007 prin:
*k Subvenţionarea locurilor de muncă prin încadrarea şomerilor de peste 45
ani sau şomeri unici susţinători ai familiilor monoparentale: la nivel
naţional ponderea acestei măsuri în total Program de ocupare a fost de
4,2%, respective 11.934 persoane, cu 10,4% mai mult decât în sem. I
2006.
*fc Subvenţionarea locurilor de muncă prin încadrarea şomerilor care mai au
3 ani până la pensionare: au fost încadrate prin program de 276 persoane,
cu 11,5% mai puţin decât în sem. I 2006.
•4» Subvenţionarea locurilor de muncă prin încadrarea absolvenţilor
instituţiilor de învăţământ: 2,0% din program au fost ocupaţi în sem. I
2007 prin acordarea acestui tip de subvenţie, iar din aceştia 15,9% au fost
absolvenţi ai şcolilor de arte şi meserii, 46,1% absolvenţi de învăţământ
secundar superior sau postliceal, iar 38,0% au fost absolvenţi de
învăţământ superior. Ca regiune, cel mai bine în totalul realizărilor la
această măsură se situează regiunea Nord Est (20,0%) şi Regiunea Nord
Vest (16,7%). în sem. I 2006au fost ocupaţi2,7% din total persoane
ocupate, cu 0,7% mai mult decât în sem. I 2007.
«t Subvenţionare locurilor de muncă prin încadrarea persoanelor cu
handicap: realizări la nivel naţional de 0,04% din total program. Din
realizările la această măsură regiunea Centru deţine un procent de 26,7%,
iar regiunea Bucureşti - Ilfov un procent de 2,5%.
Una dintre măsurile care vin în sprijinul persoanelor în căutare de loc de
muncă este stimularea mobilităţii forţei de muncă. Din totalul celor 1.760
persoane ocupate în sem. I 2007 (0,6% din total program de ocupare), prin
acordarea de prime de mobilitate, un procent de 46,8% persoane au fost
angajate într-o localitate situată la distanţă mai mare de 50 Km de
localitatea unde îşi au domiciliul ca urmare a angajării lor.
4.2. Acordarea de servicii de consultanţă şi asistenţă pentru
începerea unei activităţi independente sau pentru iniţierea
unei afaceri
Serviciile acordate s-au concretizat în furnizarea de informaţii juridice,
metode şi tehnici eficiente de management, consultanţă acordată de către
furnizorii de servicii contractaţi în condiţiile legii şi persoane specializate din
cadrul agenţiilor judeţene, respective a municipiului Bucureşti. In sem. I al
anului 2007 această măsură deţine o pondere de 0,09% din totalul realizărilor
prin programul de ocupare.
4.3. Ocuparea temporară a forţei de muncă în lucrările
publice de interes comunitar
Această măsură poate interveni direct şi operativ pentru a oferi locuri de
muncă în zonele şi localităţile cele mai afectate de şomaj; 12,9% persoane din
program au fost ocupate în sem. I 2007 prin această măsură. Ponderea cea mai
mare a realizărilor acestei măsuri în total program au avut-o regiunile Sud -Est
(12,9%), Vest (15,8%), Sud - Muntenia (14,9%).
4.4. încadrarea prin încheierea de contracte de solidaritate
în baza Legii nr. 116/2002
Prevenirea şi combaterea marginalizării sociale vine în sprijinul tinerilor
cu acces mai dificil pe piaţa forţei de muncă:
«4». Tineri proveniţi din centrele de plasament şi centrele de primire a
copilului din cadrul serviciilor specializate şi al organismelor
private autorizate în domeniul protecţiei copiilor;
4» Tineri singuri cu copii în întreţinere;
4- Tineri familişti cu copii în întreţinere;
4* Tineri familişti fără copii în întreţinere;
4P Tineri familişti care au executat pedepse private de libertate;
4- Alte categorii de tineri aflaţi în dificultate;
în sem. I 2007 au fost încadraţi în muncă 946 tineri, cu 7,4% mai mult
decât în sem. I 2006. ponderea cea mai mare a realizărilor acestei măsuri în total
program au avut-o regiunile Nord - Est (33,6%), Sud -Vest Oltenia (17,4%) şi
Centru (13,5%).
Numărul total de şomeri corespunzător lunii iunie 2007 a fost de 354.714
persoane, mai mic decât cel înregistrat în luna anterioară cu 15.118 persoane.
Din totalul şomerilor înregistraţi, 115.055 au fost şomeri indemnizaţi şi
239.659 neindemnizaţie. Atât numărul şomerilor indemnizaţi, cât şi a celor
neindemnizaţi a scăzut, cu 7.321, respective cu 7.797 persoane. Ponderea
şomerilor neindemnizaţi în numărul total al şomerilor rămân în continuare
ridicată (67,6%).
4.5. Evoluţii în domeniul Migraţiei forţei de muncă
Complexitatea acestui fenomen s-a dezvoltat în jurul a trei teme relevante:
gestionarea migraţiei legale, combaterea migraţiei ilegale şi integrarea migraţilor
legali în societăţile de primire.
în trimestrul II 2007 numărul contractelor de muncă obţinut de lucrătorii
mediaţi prin intermediul Oficiului pentru Migraţiei Forţei de Muncă a fost de
13.524, în timp ce în aceeaşi perioadă a anului 2006 numărul contractelor de
muncă a fost de 20.446. După cum se observă a avut loc o descreştere a
numărului de contracte de muncă obţinute prin intermediul acestei instituţii,
astfel că în trimestrul II 2007 numărul contractelor de muncă a scăzut cu 33,9%,
faţă de aceeaşi perioadă anului 2006.
4.6. Relaţii de muncă
în semestrul I 2007 numărul conflictelor de interes şi salariaţii care au
participat la aceste conflicte a scăzut de la 57 la 54, faţă de perioada
corespunzătoare a anului trecut, respectiv de la 66.557 la 55.947. Numărul
conflictelor de muncă se menţine ridicat în industria de maşini şi echipamente şi
în industria metalurgică unde se înregistrează şi cel mai mare număr de salariaţi
implicaţi în conflict, 19.740 respectiv 20.614.
Menţinerea ponderii ridicate a conflictelor din zona industriei
prelucrătoare coroborată cu schimbarea semnificativă a ponderii revendicărilor
salariale în declanşarea conflictelor de interese atrage asupra problemelor de
salarizare existente în ramură.
De asemenea se menţine ponderea ridicată a conflictelor de muncă în
zona întreprinderilor mici (0-300 salariaţi) şi mijlocii (301-800 salariaţi), (38,9%
respective 31,5%).
In privinţa numărului de unităţi înregistrate la direcţiile de muncă pe
forme de proprietate, se constată o scădere per total al acestora de la 47.711 în
sem. I 2006 la 24.408 în sem. 12007.
La nivel de regiuni de dezvoltare, Regiunea Bucureşti - Ilfov şi Regiunea
Sud - Muntenia înregistrează cele mai multe unităţi (3.632 respectiv 3.468).
Principalele motive care au declanşat conflictele de interes în Semestrul I
1) Recalculată cu populaţia activă civilă la 01.01.2007
Sursa de date: Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă
CONCLUZII
Motto: Pitoresc şi plin de farmec. Aşa se dezvăluie călătorului abia sosit în acest ţinut binecuvântat de Dumnezeu, cu munţi, podişuri şi dealuri, depresiuni şi văi de o neasemuită frumuseţe.
Judeţul Vâlcea se află în partea central-sudică a României şi se întinde de-
a lungul bazinului mijlociu al râului Olt, fiind înconjurat de Munţii Cozia la est
şi Culmea Căpăţânii în vest. Judeţul are o suprafaţă de 5,765 km , ceea ce
reprezintă aproximativ 2,4% din suprafaţa totală a ţării. Clima judeţului este
temperat-continentală, cu slabe influenţe mediteraneene. Reşedinţa judeţului
este municipiul Râmnicu Vâlcea, situat la confluenţa râurilor Olt şi Olăneşti, la
poalele dealurilor Capela, Petrişor şi Cetăţuia.
Judeţul are 89 de unităţi administrativ-teritoriale, respectiv două municipii
(Râmnicu Vâlcea şi Drăgăşani), nouă oraşe (Băbeni, Băile Govora, Băile
Olăneşti, Bălceşti, Berbeşti, Brezoi, Călimăneşti, Horezu şi Ocnele Mari) şi 78
comune.
Trei din cele 9 staţiuni balneare din ţară se află în judeţul Vâlcea (Băile
Govora, Băile Olăneşti şi Călimăneşti) şi două staţiuni de interes local (Horezu
şi Voineasa). De asemenea, în judeţ există 2 parcuri naţionale (Cozia şi Buila
Vânturariţa) şi alte 46 de Rezervaţii şi monumente ale naturii.
Materialele arheologice, informaţiile învăţaţilor lumii antice, vestigiile şi
monumentele istorice atestă în judeţul Vâlcea primele urme ale existenţei umane
încă din paleolitic, iar descoperirile de la Bugiuleşti (comuna Tetoiu) transformă
judeţul nostru într-unui din locurile cu cele mai vechi urme de viaţă şi locuire
umană - aproximativ 2.000.000 ani.
Prima menţiune a judeţului apare pe data de 8 ianuarie 1392 în Cronicile
Mănăstirii Cozia, unde Hrisovul semnat de domnitorul Ţării Româneşti, Mircea
cel Bătrân, este încă păstrat.
în judeţul Vâlcea există 164 km de căi ferate şi 2.167 km de drumuri din
care 550 km sunt drumuri naţionale. Reţeaua de distribuţie a gazelor naturale
există în 9 localităţi şi are o lungime de 259,2 km. Lungimea reţelei de
distribuţie a apei potabile este de 563,9 km.
Profilul industrial al judeţului este în principal bazat pe industriile
extractivă (cărbune, petrol, sare), chimică, alimentară, prelucrătoare, uşoară şi
textilă.
Judeţul are o populaţie de 413.570 locuitori, din care aproximativ 60%
aparţine grupurilor de populaţie activă (15-59 ani pentru bărbaţi şi 15-54 ani
pentru femei). De asemenea, 161.755 de persoane locuiesc în zonele urbane, iar
251.815 în zonele rurale.
Conform rezultatelor preliminare ale Recensământului Populaţiei şi
al Locuinţelor din 18 martie 2002, judeţul Vâlcea are o populaţie de 413.570
locuitori, reprezentând 1,91% din populaţia României, densitatea
populaţiei fiind de 71,7 Iocuitori/km2.
Potrivit acestor date, numărul locuitorilor din judeţul Vâlcea este mai mic
fata de recensământul din anul 1992 cu 24.818 locuitori, respectiv cu 5,66%.
Scăderea numărului populaţiei se datorează atât sporului natural negativ
(diferenţa dintre nascuti-vii şi decedaţi), cât şi soldului negativ al migratiei
(diferenţa dintre persoanele plecate din judeţul Vâlcea în tara sau în străinătate,
cu sau fara documente, şi persoanele venite în judeţ).
Deşi la nivelul Regiunii Sud Vest Oltenia, judeţele Dolj şi Vâlcea au o
rata a Şomajului semnificativ mai mare decât media naţională (11.2%, respectiv
13.5%), analizându-se evoluţia numărului de persoane angajate în ultimii ani
relevă a creştere a ponderii personelor ocupate în judeţul Vâlcea. în luna
ianuarie 2008, la nivelul judeţului Vâlcea au fost înregistraţi 86.371
angajaţi.
Raportat la înregistrările Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei
de Muncă, în judeţul Vâlcea se constată o scădere a numărului de şomeri de
la 9239 în luna ianuarie a anului 2007, la 7163 în aceeaşi lună a anului
2008.
Raportat la înregistrările Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei
de Muncă, în judeţul Vâlcea se constată o scădere ratei şomajului de la 5,3
în luna ianuarie a anului 2007, la 4,1 în aceeaşi lună a anului 2008.
BIBLIGRAFIE
Anuarul Statistic al Judeţului Vâlcea , Institutul National de Statistica
Direcţia Judeţeană de Statistică - VÂLCEA,
Institutul National de Statistica , "Mediul înconjurător în România",
Anuarul Statistic al României, Resursele umane şi piaţa muncii din
Regiunea Sud Vest Oltenia,
Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse, Buletin
Statistic Trimestrial în Domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale,
Bucureşti, 2007,
www.cjvalcea.ro,
www.infoturist.ro/iudete/valcea.html,
www.valcea.djc.ro ,
www.bjai.ro/node/2,
www.infoturist.ro/judete/valcea.htmL
01.ian.08 Populaţie judeţ Populaţie ocupată
Agricultură şi silviculturăIndustrie extractivăIndustrie prelucrătoareEnergie electrică, termică, gaze şi apăConstrucţiiComerţHoteluri şi restauranteTransport şi comunicaţiiFinanciar, bancar şi asigurări