PREŢUL 10 LEI P t PLAJA. Ln artist din Hollywood, cu cei ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/47266/1/BCUCLUJ_FP_279742_1930... · Ln artist din Hollywood, cu cei trei copii

P t PLA JA. Ln artist din Hollywood, cu cei trei copii ai săi, pe plaja Santa Monica

PREŢ

UL

10 L

EI

C O P I I I L A P L A J A O N O U A S T E A

P la ja , lo cu l de d is tra cţie al c o p ii lo r . P l ic t is i ţ i de v a lu r i ş i n is ip ce i d o i neastâm păraţi de m a i sus, au găsit de cu v in ţă să facă o p ro m e ­

nadă pe catâr.

Dinţi curai i albi numai după câteva săptămâni

Minunatele calităţi ale Pastei Gell£ Frerâs sunt acestea:In mod absolut sigur curăţă dinţii cari n ’au mai fost albi din

copilărie — dmţi cari desigur se înălbesc cu greu.. 4.Cur?tă cu ? extraordinară rapiditate petele rebele ale fumului ue ţigara, dungile galbene neglijate şi decolorate care apar după o utilizare prelungită de un dentifrice ineficace.

Daca alte paste de dinţi nu au fost în stare să facă aceasta, încercaţi un tub de Pastă Gell6 F reres şi veţi vedea ce repede vor străluci dinţii D-voastră cu o nouă albeaţă.

¡>1 gingiile D-voastră vor deveni mai tari, mai roze şi mai să­nătoase — de oarcce Pasta Gelle Freres conţine excelente tonice me gingiilor, intr’o formă uşor solubilă.

Pasta Gelle Freres se recomandă în special şi pentru copii şi pentru acei puţin norocoşi ai căror dinţi se albesc greu. Nici o altă .•astă de dinţi din lume nu se prepară sub o formă mai bună decât h Fastei Gelle Freres care să satisfacă cea mai rafinată pretenţiune.

Tubul mic Lei 34; Tubul mare Lei 51; Borcan de porcelan Lei ^5.50. La farmrrii, droguerii şi parfumerii.

Drăgălaşa vedetă germ a n ă M a rlen e D ie t r ic h , al cărei ullimf

„ În g e ru l A lba s tru ” se va p rezen ta în cu râ n d ş i la noi, surprinsă it b ie c t iv în m o m e n tu l când semnează anga jam entu l pentru casa « i cană Pa ra m ou n t.

Dr^M. Albersheim, Frankfurt a. M. - LondonDepozitul G-ral pentru România: MGea“-Krayer, Timişoara

t' aceli m că a n o în cerca i t cu un pachei m ic khasana Souper b rouue de buu (lei

şi roage de obraz.De găsit p retu tind en il

h id irăw cit p lăcere depozitari

s t r n t a f i m i r n f i s n n t p l ă c u t e

K H A S A N A Super-rouge de bute Lei X.- in tub rotativ elegant cu dublu conţinut Lei HO.- cu cre ion de rezervă le* 10. Superb rouge de obraz in ambalaj forma borcan n 70.- Pa r fu m u ri khasana mijloace de nf rum iiiesare Khasana au rerxum? mânuiţii

A o rh c / o j U

c o \ a A

„Khasana superb Crem e" vâ uşurează atingerea acestui ţel. Ea este de culoare por­tocalie (nu este cosmetic) ş cu ea se fricţionează uşor şi fin. In acelaş moment ea se schimbă pe faţa Dvs. intr'o culoare roz, tonul care se po­triveşte cel mai Dine cu as­pectul natural al Dvs. Tot a şa de potrivit în efect, este

„Khasana superb roşu ae du ze” El accentuează buzele Dvs. nici prea mult, nici prea puţin şi împrumută gurii Dvs. o tinerească frăgezime. Khasana superb Crème şl ro­şu de buze rezistă vâ.itului, apei şi sărutatului şi nimeni nu-i poate recunoaşte între­buinţarea. Numai cu săpun li

fi îndepărtată culoarea.

O TELEGRAMA F A N TA S T IC Ă

Subsecretarul de stat dela depar lamentul internelor pusese d eo­parte o telegramă din m aldăru l enorm de corespondenţă o fic ia lă , (telegramă pe care o rec iti pen- tiU a zecea oară, şi o întinse apoi inspectorului de poliţie O no fre i, cire venise la raport, spunându-i:- Citeşte, te rog.Onofrei citi:Jlrigoiu apare noaptea.Conacul Negru de lângă com u n a

Uit.D-na Adina Ronea, proprietara

macului a împuşcat un servitor. 0/tniee dela conac sechestrată in peniţă. Fiecare noapte urlete. A- l»rnl mii de monştrii m ici pe pă- ml. Sătenii îngroziţi evacuiază kckUicul niţel două capete şi alfe

¡mm.Trimiteţi urgent ajutoare ş i in -

ilmliuni.

POTROACA Şeful postului ja n d a rm i'

[ - Ei, ce zici de asta? în trebă Excelenţa Sa pe subalternul său.

E - Cred că şeful postului a îne- bunit! răspunse inspectorul Ono- frei, râzând fără voe.

I - Eri insă am prim it dela p r i­marul din Racla, o telegram ă tot alai de confuză şi absurdă, pe ca­re am aruncat-o la coş. Totuş cred ci ceva neobişnliiit se petrece la Conacul Negru. N ’ar fi rău să pleci la Racla şi să anchetezi câ ­nii....

CONACUL B LE S TE M A I'

; Cu primul tren, inspectorul de poliţie Onofrei plecă la faţa locu ­lui. După o noapte de drum, ajun­se la gara cea mai aprop iată de Racla.

0 trăsurică, cu doi cai, m ic i cât ’ doi şoareci, spânzuraţi de vârfu li niştei, îl duse până la postul de jandarmi din Racla. Satul părea

; pustiu. Departe, pe dealul în tune­cai de brădet, se rid ica un fe l ed castel negru, — conacul blestem at al Adinei Ronea. In zorile rec i şi cenuşii ca de plumb, inspectoru l

: deşi un om perfect stăpân pe sine, avu un fior ciudat....La postul de jandarmii, găsi pe

[jtf.Onofrei se legitimă.-O f, bine c’aţi venit, dom nule

inspector...i - D-ta ai scris asta? îi arătă Onofrei telegrama.

’ - Da, să trăiţi! răspunse şeful.- Ai inebunit?

> - Nu ştiu sigur, t — ?!f - Strigoiu! ne ia m inţile tu­lii ror!

Inspectorul îl privi rece şi ceru cu asprime:

- Dă-mi dosarul afacerei.- Poftiţi, să trăiţi__Onofrei răsfoi dosarul p lin de

procese verbale şi de decla raţii,— semnate de zeci de m artori, — _ ca­re vorbiau despre toate năzdrăvă­niile din lume: strigoi, „vâ rco lă - cei”, strigăte sinistre în noapte, v i ­lei monştri, schingiuiri în subte­ranele conacului, crime.-Oare tot satul acesta a înebu-

nilî se întrebă Onofrei. Ce ciudată nevroză colectivă....

Citi din nou cu atenţie p ro lixu l dosar, şi In cele din urmă reuşi si descifreze liniile generale ale

' en igm ei ce i se punea spre rezo l­v a re : ; i -]

Conacu l N egru a fost locu it pe v re ­m uri de bătrânu l Barbu R onea şi de f i ic a sa A d in a . Acum 20 de ani, A d in a , o f ir e foarte independentă şi excen tr ică , păcătu ind cu un pă­durar, o fost izgon ită de tatăl ei. Fata p lecă în lum e şi bătrânu l se înm orm ântă p a r ’că de v iu în co ­nac; în tr ’adevăr, n im en i niu-1 mai văzu, n ic i ch ia r la m oartea sa.... E l sta tot tim pu l în ch is în b ib lio te ­că şi săten ii şoptiau că a deven it v ră jito r . M ai târziu , se născu le ­genda, că bătrânu l Barbu R onea a m urit, şi că ce l din conac e s tr i­go iu l său. S trigo iu l ar locu i în hrubele de sub conac, unde ar pă­zi o com oară....

G heorghe şi să ascundă m ortul.Se făcu o p e rch ez iţ ie am ănunţită

la conac. Se găsi astfe l cop ia unei sc riso r i pe care B arbu Ronea o trim isese cu câteva z ile îna in te f i ic e i sale Ad ina , precum şi un testament.

Iată cop ia ace le i s c r iso r i:

„ F A T A M E A D R A G A

„A m aflat că le -a i în to rs în E u ­ropa , la Lo n d ra , după lu n g i şi cu - ragioase e x p lo ră r i p r in A fr ica .

„C u ra ju l de care ai dat dovadă, te r id ică în o c h ii m e i ş i le curăţă de păcat. Te ie rt.

„ Îm i s im t s fâ rş itu l aproape şi te rog să v i i la co n a cu l p ă rin tesc de lângă R acla , unde te-a i născut şi ai

„P . S. — Grăbeşte-te şi v in o cât m a i cu râ n d : M oartea dă târcoa le co n a cu lu i ş i-m i bate noaptea in geam , cu degetele e i de os'...

U N C O R T E G IU E X O T IC

D isp ariţ ia lu i Moş G heorghe şi faptu l că nu s’a găsit cadavru l boe rului, în tă riră în Bacla cred in ţa că Barbu B onea e strigo iu .

Fapt cert este, că după puţin tim p dela găsirea testam entulu i, z ia re le anunţau în toarcerea în ţară a A d in e i Bonea, care dusese în alte con tinen te, tim p de 20 de ani, o v ia ţă sbuciumată, de aven ­turieră.

In tr ’adevăr, în tr ’o bună zi îşi făcu apariţia la Racla, Ad ina R o­nea, urmată de o b izară trupă de se rv ito r i, ce duceau bagajele.

In tr ’un au tom obil în ch is, cu faţa ascunsă în tr ’o m ască de cauciuc, cum poartă au tom ob iliş tii, aventu­r iera traversă satul Racla la pas, escortată de do i uriaşi, cu p iep tu ­r ile păroase şi tatuate, de o negre­să cârnă, cu b e lc iu ge la nas şi o japoneză, ducând de lanţ un pui de panteră.

Acest corteg iu , făcu senzaţie în tot judeţul.

A d in a , îm preună cu trupa ei de se rv ito ri, ocupară Conacul Negru, p o tr iv it testam entului lăsat de bă­trânul Barbu Ronea.

D in ziua aceea însă. reclam aţiu - n ile la postul de jan darm i în cepu ­ră să curgă şi satul vu ia de svo- nuri fan tastice la ce le ce se petrec tn conac.

S’A IV IT U N S T R IG O IU !

P o r ţile conaculu i erau jn p e r­m anenţă ferecate , şi păzite de unul din cei do i uriaşi tatuaţi, aşa că n im en i nu putea pătrunde în cu r­tea vastă.

Faptu l acesta spori m isteru l şi c le ve tir ile .

Se svon i astfel, că un strigo iu apăruse, noaptea, A d in e i Bonea...

In tr ’o zi, un sătean p ovesti în tot satul, că trecând noaptea prin dosul parcu lu i, a auzit şoapte şi gem ete v en in d diin parc.

S’ a suit atunci pe uluci, ca să vadă ce se pe trece înăuntru; a ză­rit un fe l de l ic u r ic i ce se târau pe jos, şi în păm ânt erau săpate v re o 4— 5 g ro p i ca pentru în m or­m ântarea unor m orţi.

N ’a putut însă să-şi dea b ine seama ce se petrecea în parcu l c o ­nacului. d eoarece în acea c lip ă o matahală albă, cu figu ră pa lidă de m ort, în care recunoscuse faţa boeru lu i defunct, s’a înă lţat g roa z­n ică spre el, rân jin d !... E ra s tr i­goiu l!....

Altădată ,în to iu l n op ţii, satul fu alarm at de fo cu r i de armă, ce se auziră d inspre conac.

O negresă fugise d in conac, în aceeaşi noapte, şi p lin ă de sânge cu o ch ii ho lbaţi de groază, urla.

T o t satol se strânse în juru l ei. D in tr ’o rană dela car>, ascunsă sub păru l e i cret, sângele i se p re lin ­gea pe o b ra jii negri. Cu ajutorul în vă ţă toa re i, care ştia franţuzeşte, se a flă că negresa se p lângea în ­tr ’o franţuzească foa rte stricată, că m ii de d ia vo li m ic i, conduşi de un strigo iu enorm , au sărit pe ea, s’o om oare.

Cei d o i gea laţi tatuaţi sosiră în ­să îndată dela conac, luând cu ei în apo i pe negresă, care se sbătea şi ţipa.

G R O A ZA (F o to g ra f ie p rem ia tă la e xp o z iţia d in L o n d ra )

C A D A V B U L C A B E D IS P A B E

Moş G heorghe, serv ito ru l bă­trân care in g r ijia de Ronea, ar fi fost singuru l om care să pună la punct toate aceste svonu ri, dacă nu s’ar f i în tâm plat şi cu el ceva ciudat.

In tr ’adevăr, în tr ’o noapte, acumo lună, G heorghe v en i la postul de jan darm i şi anunţă pe şef, că în cursul n op ţii, stăpânul său m u­rise. A u torită ţile săteşti p lecând a doua z i de d im in eaţă la faţa lo cu ­lui, ca să constate m oartea, nu pu­tură constata decât că în conac nu era n ic i urm ă de m ort.

V o in d să chem e pe Gheorghe, pentru a-i cere lăm u riri, acesta nu putu f i găsit. Moş G heorghe dispăruse, ca şi cadavru l bătrânu­lui Ronea.

A u torită ţile se în trebau nedum e­rite , dacă bătrânu l se rv ito r a furat cadavru l, sau dacă a tlc in eva a a- vu t in teresu l să răpească pe Moş

c o p ilă r ii, ca să-m i a lin i su fe rin ţe le şi rem uşcarea că te-am a lungat în lum e.

S im t n evo ia să mă m ângâ i iară cu m ânuţe le tale, cu p r iv ire a o c h i­lo r tăi abaştri, cu glasul tău în ­geresc.

„A m s u fe rit atât!....D ou ă zec i de a n i nu am m a i eşit

d in con ac, u rând o a m e n ii ş i n epu - tând să le su p o rt prezen ţa . Aş vrea să f iu izo la t de ei, p e n tru e te rn i­tate, aşa cum am fost in t im p u l v ie ţ i i m ele.

„ T e anun ţ deasem eni, că -ţi las p r in t r ’un testam ent, pe care l-am şi în to c m it , co n a cu l N eg ru , — cu toate c o m o r ile lu i, — pe care as d o r i să-l lo cu eş ti. D es igu r că o f i in ţă atât de curagioasă ca tine, nu va da crezare S v o n u r ilo r de s tr ig o i ce am eţesc o a m e n ii ş i alte n ă zb â tii in ven ta te de să ten ii n a iv i de aci.

„ N e fe r ic itu l tău tată, Barbu R o ­nea” .

R E A L IT A T E A IL U S T R A T A

Unul d in co loşi, era lega t la m â­nă coi o cârpă m urdară, şi din pansam entul acesta p icu ra sân­gele.

A ltă dată o fem ee d in sat decla ­ră că, trecând noaptea pe lângă conac, a văzut la o fereastră des­ch isă pe A d in a Ronea, cu păru l desp letit, v o in d p a r ’că să se arun­ce pe fereastră , dar în acea c lipă un bărbat o trase în apo i brusc...

— M ’am speria t aşa de tare, că am dat în gă lb inare, urm ă fem eea, când am ză r it apo i p r in tre u luci jos, în parc; sute de m ii de vârco - lăca i, ca ri co lcă iau în tot parcu l, sburdând şi făcând cucoanei sem ­ne să coboare la ei... F iin ţe le necu­ratului.

— V â rco lă ce i? în trebă şeful de post.

— Da, vâ rco lă ce i, pu i de v â r ­co lac i, căzuţi d in lună... Se p e ­trec n en o roc ir i m ari pe pământ, când pu ii de vâ rco la c i cad d in lună!

Sunt sem ne: vaca îm i fătase în d im ineaţa aceea un v iţe l cu două capete şi am făcut rău că am tre-' cut pela conacu l cu strigo i...

FE M E E A S E C H E S T R A T Ă

O n o fre i c itise cu aten ţie p ro ce ­sele verba le dela dosar, ce con ţi­neau aceste m ărtu ris ir i ex tra va ­gante. L n urmă, se anexase şi o scrisoare anonim ă, cu urm ătorul con ţinu t:

,,Stăpâna co n a cu lu i a în ch is în - t r ’o ce lu lă d in p iv n iţă , pe fem eea neagră şi o sch in g iu eşte în g ro z i­to r. Pe co le g u l lu i Jakson l ’a îm ­pu şca t: era a m antu l ei.

In spectoru l de p o liţ ie închise- dosaru l şi se adresă şefu lu i de p o s t:

— A ţi făcut cercetăr i la conac?A ţi luat in teroga to r ii c e lo r de

acolo?— Nu, dom nule inspector. Am

căutat să pătrundem , dar uriaşul care păzeşte poarta, ne-a spus că

stăpâna sa a poru n c it să nu lase pe n im en i să in tre în conac.

— B ine, zise O n o fre i. H ai cu m ine la conac.

— Câţi jan da rm i să iau?— N ic i unul.— • Dar.... dacă...— Ţ i-e fr ic ă de s tr igo i? î l în ­

trebă inspectoru l privindu-1 rece.Jandarm ul îş i făcu cruce şi p o r­

n i după in sp ec tor spre conac.

„ P O L IŢ IA ” !

E ra o superbă d im in eaţă de vară. Su iră co lin a , şi se o p r iră în faţa p o r ţ ilo r negre, ca de cetate, ale conaculu i.

— • Nu e son erie?— - Nu e, răspunse şefu l de post.

T reb u e să batem .Bătură îndelung, d'in ce în ce

m ai en erva ţi de aşteptare.In fin e , o ferestru ică se desch i­

se în uşe, aşa cum sunt ferestru i- ce le p o r ţ ilo r de m ănăstiri sau în ­ch isor i. In cadru l feres tru ice i, a- pămv un cap h idos, cu nasul şi bu­zele desp icate, eu- o c ica tr ice vână­tă pe frunte.

— Ce v re ţ i? în trebă m utra f io ­roasă, în tr ’ o franţuzească m asa­crată o r ib il de m axila re le -i vaste.

— D oresc să vorb esc cu d-na A- d ina Ronea, z ise O n o fre i.

— Nu se poate. D-na a poru ncit să nu p rim im pe n im en i.

Şi fio rosu l porta r v o ia să înch i- dă ferestru ica în nasul in spectoru ­lu i, când, acesta, cu o m işcare prom ptă , in trodu se m ânerul basto­nului său în gaură, îm p iedecân d în ch iderea .

In d iv id u l scrâşn i şi se pregătia să urle la m u sa fir ii n ep o ftiţ i, dar O n o fre i î i spuse:

— - P o liţ ia !Paşi se auziră pe n isip , în cur­

te. M onstru l ic n i: p rim ise desigur un gh ion t dela c in eva dinăuntru. Şi la ferestru ică apăru o altă f i ­gură, un om tânăr, cu mustăţi m ic i, negre, zâm b ind :

— D om nul e dela p o liţie? ... Scu­zaţi pe Jakson, e o brută.... P o f ­tiţi, vă rog, intraţi....

Şi tânărul brun le desch ise p o r ­ţile.

In specto ru l O n o fre i, urm at de şefu l de post şi condus de om ul brun,, în a in tară pe alee, spre co ­nacul ascuns în frunziş.

Fură in trodu şi în tr ’un salon ou m ob ile vech i, ce trozn iau d in când în când, stăru ind în în căp er i e- cou ri lugubre. Statui, tab louri vech i, b ib e lou r i scumpe....

O fem ee scundă, apăru fără zgom ot, ca o umbră.

E ra o japoneză, ce ţin ea de lanţ, un pui de panteră. Şefu l de post, în g roz it, avu un gest de retragere , dar o p r iv ir e rece a inspectoru lu i, î l f ix ă pe loc.

— H i-Du, z ise tânăru l brun că­tre japon eză , anunţă pe doam na că d om n ii sunt dela p o liţ ie şi d o ­resc să-i vorbească.

După câteva m inute, japoneza reven i, făcându-le semn s’o u r­m eze.

Străbătură în c ă p e r i în tunecoase, co r id oa re le um bră.

In faţa unei uşi m asive de ste­jar, un m ulatru eu bustul gol, ta­tuat fantastic, făcea de strajă, cu m â in ile pe p iept, nem işcat ca o statue de teracotă.

Cei do i rep rezen tan ţi ai fo r ţe i pub lice in tra ră ; în urm a lor, uşa se înch ise autom atic, grea....

A D IN A R O N E A

In cam era în care se aflau, lu­m ina era foarte slabă, albăstrie. P e un d ivan , în tre pern e som p­tuoase, se od ih n ia castelana. A- ceasta păru că n ic i nu observă so­sirea ce lo r do i m u safiri. în tinsă pe d ivan , în tr ’o ro ch ie g rea de ca tifea neagră, cu b ra ţe le goale, slabe, p lin e de b iju te r ii, părea că e o m oartă.

O no fre i^se ap rop ie . O p r iv i în ­delung, deşi observase dela în ce ­put că A d in a R on ea ţinea o ch ii ei

E4 U DE C O L O G N E

negri la rg deschişi, pli de o teamă nedefinită, hain F igu ra ei neagră şi osoaii, foarte fardată, cu roşu şi van im pres ie generală de oare« garitate, impresie lăsată po p ie lea e i uscată, de mâinile c ioa re le n(u tocmai mici pt aristocrată.... Aventuriera an sigur p ie lea arsă de son vântu l deşertului.

— D oam nă! rosti în fim fre i.

Un fe l de muget surd q gâtle ju l A d in e i Ronea.

Şefu l de post se cutai cându-şi cnuce.

— Doamnă, vă rog să i teamă....

Acelaş muget răspunse sti ecou rile lugubre în conacul temat.

Un râs uşor se auzi în s| lu i O no fre i.

Inspectoru l se întoarsei» se află în faţa tânărului a mustăţi brune, de adineauri.

— • D or iţi să-i luaţi un i toriu , dom nule? întrebă aceo vagă nluanţă de ironi’ ii aşa cum ascund uneori sluji ne stilate, sub expresiile toi pect. Doam na e mută. Tret renunţaţi.

— C ine eşti d-ta? îl întrd n o fre i.

Sunt A lfred , şofeurul d-ii— Adu-m i hârtie şi i

d-na îm i va răspuinde în so— E inu til, d-le, zise

D-na este atinsă de arat p rob ab il de alienaţie a Nouă ne trebue aci un doct un po liţis t.

— ■ Nu te-am întrebat ci-j bue! zise aspru Onoferi, pei care stingheri o clipă sti de sine a şofcuruhli.

Dar inspectoru l îşi dăd de seama, că d-na Adina H. în ţe legea n im ic din ce o i şi că era incapabilă să răs| ceva, p r in v iu grai sau prii

17 Iii

14 GRANDE H 4 RQUE f HAU CAISE

g p m " | .......

*• • ■ v. • • •. .

__________

> ROGER E. G À LLETS U C C E S S E U R S D E JEA ^M AR /EEAR iN A

PARFUMEURS PARIS

VERITABILA „EAU. DE COLOGNE,, J E A N -M A R IE - FARINA SE VW i N U M A I I t t F L A C O A N E OR IG IN ALE

I! Iulie 1930 R E A L IT A T E A IL U S T R A T A 5

ie preface oare femeea aceas- i!" se întrebă poliţistul..Vuraai când auzia cuvântul bolomă” sau „mort” , Ad ina R o ­ta lua o expresie de groază, faţai crispându-se, — apoi râdea cu «liote isterice.

NOAPTEA CEA DE T A IN Ă

. - Foarte bine, domnule şo- por, zise cu glas tare O n o fre i; în

caz, voiu interoga tot perso- dela conac, începând cu

i - La dispoziţia d-voastră, răs- Ipse cu acea politeţă ob razn ică [ţi imperturbabilă, şofeurul.| -Când şi in ce îm prejurări şi-a pierdut d-na Adina Ronea, glasu ■« mintea?f - îndată după sosirea noastră *i. In prima noapte, a văzut un [strigoiu, o stafie albă cu cap de port, pe tatăl ei....| — A mai văzut cineva din p e r­calul dela conac această fanto- mâ*i - Toţi am văzut-o, răspunse so­brul,f -Sivoi nu aţi devenit m uţi? ¡-Nu. Numai negresa Ana Mar- ttns, pare că s’a ţicnit.S — Unde e negresa?Ş — La subsol, răspunse şofeurul. î - Cond'U-mă la ea.

I la subsol, intr’o cămăruţă, peIan pat tare de scândură, gem eaI ifţresa Ana Martens.I - Ce ai? Te doare ceva? o în-i Ifphi inspectorul Onofrei.[ Nearesa arătă spre frunte.I - A fost rănită la cap, zise şo- [ tenii.| - A căzut şi s’a lov it?I - Probabil.I Scnborîră în ruivnită. Păm ântu l [m săpat, dar bătătorit la loc , cu

I ONOFREI DA UN O R D IN _

f Firară iară spre apartam entul [i-nei Adina Poneii. Colosul mula- |tni re sta de straiă Ia uşă. atrase Menţin inspectorului: statuia a- jreasta vie, avea o mână legată în jtirpe.[-C ea i păţit? îl întrebă Ono- frei,ttrivindu-i mâna leontă.i — Mu' stie nici o lim bă eurn- •Kană. răspunse Alfred pentru el. S’o ti tăiat la deget....I Onofrei. nrivi o clipă gân d ito r pe fereastră.I-Văd în curte, zise el. c in c i imni de curând astupate cu pă­mânt, ca cinci morminte.... Conţin ndavre....- 0. nu, d-le. răspunse cu un

ssrăs tăios Alfred şofeurul. Am

vru t să punem pom i, dar d-na îm - bolnăvindu-se, am renunţat la a- ceastă idee.... Dacă nu m ă credeţi, adăogă şofeurul, puteţi tr im ite să sape.

O n o fre i dădu şefu lu i de post un o rd in în rom âneşte, pe care A l-

Păreaoi foarte gre le . P e două co ­loane, in spectoru l găsi însă două m ic i p roem in en ţe pe care apă­sând, lespezile în cepu ră să alune­ce, desch izând două gu ri negre ca de cavou.

O n o fre i p r iv i cu coada och iu lu i

Jandarm ul bătea

fred nu-1 înţelese. Jandarm ul sa­lută m ilită reşte şi eşi.

— D oam na a tras ou revo lve ru l în sta fie? în trebă O n o fre i pe şo- feur.

— Nu, dom nule. S ta fiile nu se vânează.

—- Du-mă să v iz ite z toate în că ­p e rile conacu lu i, ceru inspectoru l O n o fre i.

IN U M B RA U N E I C A P E L E

Condus de A lfred , cu treerară d in nou cam erele vaste şi în tune­coase. O n o fre i se o p r i însă în ca­pela m ică a conacu lu i, un in te r io r m inuscu l de b isericu ţă . In fund altarul cu icoan e au rite ; candele, o bo ltişoară susţinută de co lonade de m arm ură cenuşie ; la dreapta şi la stânga, două lespezi de m ar­mură, albe. O n o fre i cercetă supra­faţa lo r netedă, co loan e le în v e c i­nate.

P e lespezi nu era scris n im ic.

în poarta conacului...pe şofeur. A lb e rt î l stră fu lgera cu o iro n ie d ispreţu itoare, făţişe.

— Nu ştiam că acest conac are trucuri ca în rom anele p o liţ is te ! zise b a tjo co r ito r şofeurul. T ră im dec i aci lângă un cavou !...

Ce gust pe b o e r ii aceştia să-şi fa ­că m orm ântu l lângă salon !...

O n o fre i se p lecă deasupra m or­m in te lo r ca să vadă ce se afla în aceste hrube, dar....

Paş i g re i răsunară în acea c l i ­pă pe dale le capelei.

E ra şefu l de post.—- A i executat o rd in u l? 11 în tre ­

bă O n o fre i.

— Da, dom nule inspector, răs­punse şefu l. Am luat patru jan ­darm i şi am săpat în p ivn iţă .

— A ţi săpat jn p ivn iţă ? strigă A lfred fă ră voe şi începu să tre ­m ure, pa lid .

— E v id en t că în p ivn iţă , zise O n o fre i. D-ta m ’ai in v ita t să sap în cu rte : m i-am zis îndată că in c u r ­ie nu vom găsi n im ic.

Şi de aceea am dat o rd in să se sape în p ivn iţă .

— A ţi găsit? în trebă fe b r il şo­feuru l.

— Da.... Un cadavru ! răspunse şefu l de post. Lu i A lfr ed i se ran- iaseră p ic ioa re le .

— O crim ă, d-le in spector, urmă jandarm ul. C adavru l e p e rfo ra t de două g lo a n ţe !

C ob orîră în curte, unde cada­v ru l fusese în tins pe iarbă. Un ţ i­păt s fâş ietor se auzi.

Şi ţn aceeaş c lipă , trupul A d in e i Ronea , care se aruncase pe fe reas­tră, se sdrob i de pământ...

A lfred şofeiuirul, ce i d o i coloşi şi m ica japoneză, se grupaseră ca strânsi la un loc de aceeaş teamă, şi sch im bară o p r iv ir e repede.

— A resta ţi- i! strigă inspectoru l O no fre i.. în a in te ca şofeuru l şi cei do i gea laţi să poată scoate r e v o l­ve re le . Sunt c o m p lic i!

Si stră fu lgerând pe A lfr e d cu p r iv ir i d ia b o lic e :

— C elă la lt unde e l....

CON cu lV s U L ~ N O S 'F iu TCititorii noştri sunt rugaţi să ne

Indice după reconstituirea stârşi- tului aventurii, ce povestim m ai sus :

1) Ce anum e fă ră de lege s’a să­vârş it?

2,’) C ine a săvârşit-o?3) Ce probe şi in d ic ii de v in o vă ­

ţie există?Cel1 m ai bun răspuns, va fi pre­

miat, cu sum a de

LEI f.000Intre răspunsuri egale hotărăsc

sortii.Soluţiile se prim esc până la 30

Julie, în plic închis, purtând men­ţiunea

„A V E N T U R IE R A ”

4p/te a va ţe/dd£comecinţelB A u h m m c y u J id ir d e & c iu a f .

sbarcituailede pe faţă dispar în 5 minute cu noua descoperire vieneză cosmeticul LICHID „DIM". Se găseşte la farma* cil, droguerii, parfumerii, coafori şi li Farmaciiile Tărnăuceanu, Calea Griv.ţei81;farmacia Griinbaum Calea Văcăreşti 83; Drogueria Arsenescu, Victoriei, 128, Drogueria Alexandriu,

Str. 13 Septembrie No. 207. Repiezentant general ptr. Komânirf (I depozitul la „Agenţia V ictoria“ Str. Academiei No. 16, Bucureşti

Cd flacon 100 lei, plus 35 lei porto sc eipediaxă acolo unde nu se

DETECTIVUL particular, Bucureşti Str. Academiei No. 16,

iace orice informaţiuni, cercetări, misiuni discrete, telefon

Tabletele Bromural «Knoll» sunt cel mai răspândit calmant al nervilor şi somnifer din lume. Preparatul s’a dovedit eficace în milioane de caşuri şi se prescrie zilnic de mii de medici. îşi manifestă efectul său miraculos chiar numai după 20 minute. Complect inofensiv, luat şi pe timp mai îndelungat. Se găseşte în Farmacii în tu­buri cu câte 20 şi 10 tablete. — Fabricaţia KNQLL A.-G ., Ludwigshafen pe Rin (Germania)

6 R E A L IT A T E A IL U S T R A T A 17 Juin

d s

O M E N IR E A este înzestrată cu un sceptic ism înnăscut şi greu de lecu it. In d iv id u l din

v rem u rile noastre, s’ a ob ic in u it să creadă că ş tir ile cele m ai fan ­tastice, sunt adevărate, nedând creza re însă adevăru lu i. E xistă astfe l m u lţi m u rito r i, cari nu v o r să creadă, că o m are parte d in tre artiş tii de c inem a, îş i riscă v iaţa, în scopiul de a d istra sau em oţiona massele.

Că publicu l trebue să nu ia în con sidera ţie o anum ită reclam ă, care-ţi sburleşte păru l şi în care este vorba despre ero ina, care a căzut cu adevăra t dela etajul al 7-lea, scăpând cu v ia ţă în ch ip m iracu los, sau că op era toru l a fost salvat în u ltim a secundă, pe când capairi se afla în tre m ax ila re le le ­ului, nu m ai există n ic i o îndo ia lă . Nu-m i pot da însă seama, în v ir tu ­tea căru i adevăr, u n ii oam eni îm ­p in g sceptic ism u l atât de departe în dom en iu l ecranulu i, încât nu văd decât trucaje p retu tinden i şi se în do iesc de rea lită ţile cele m ai ev iden te , pe care ecranul n i-le des vălue aproape z iln ic .

P ro fes ia de artist de teatru nu este de loc plăcută, dar şi m ai pu­ţin p lăcută este cea de artist de rîn em n ’ nrrrnf. V edetele film ulu i riscă z iln ic să-şi p ia rdă vederea , din p ric in a p u tern ice lo r re fle c toa ­re, să capete c ine ştie ce bo li de p ie le , d in cauza abuzului de m a­ch iaj, ba ch iar să fie... e lectrocu ­taţi, dacă tfuant neatenţi în studio. Ia r cum din tim p în tim p, un ar­tist este ob liga t de cerin ţe le sce­nariu lu i, să m ânuiască o armă, să

conducă un autom obil, să că lărea­scă, să se bată în duel, să sară unele obstaco le, să înoate, să p lon jeze, să treacă p rin odă i in ­cend iate, să execute acrobaţie în aer, pe apă sau pe drum ul de fer, e lesne de în ch ipu it p e r ico le le de care sunt am eninţaţi m ult in v id ia ­ţii artişti ai ecranului. V iaţa aces­tora stă agăţată uneori de un f ir de aţă şi sunt fo rţa ţi să în fru n te m oartea. Cum însă d in tre to ţi oa­m en ii, a rtiş tii c in em atog ra fic i sunt ce i ce au m ai m ult curaj, fireş te că reuşesc să flir te ze ch ia r ou ea...

A rtis tu l fran cez Gaston Jacquet deşi nu este prea corpo len t, este dotat totuş cu o forţă , cu o suple- ţă şi cu o îndrăznea lă acrobatică nem aipom enită . Artistu l acesta a con sim ţit să execute o scenă fo a r ­te pericu loasă, în film u l „P a r is ” o luptă înverşunată, care trebuia să aibe lo c pe o schelă, la înă lţim ea etaju lu i al 6-lea. P e r ip e ţ iile scena­riu lu i cereau, ca în m od a lternativ atât Jacquet cât şi r iva lu l lui, să se afle suspendaţi de o singură mână, deasupra v idu lu i. In scopul acesta, a c to rii purtau în jurul în- ch eetu rii m â in ii, nişte b ră ţări in ­v iz ib ile prevăzu te cu cârlige , care le ajutau foa rte de m ult la m en­ţinerea ech ilib ru lu i. Scena aceas­ta a fost turnată de douăsprezece o r i sub d irec ţia lu i René H erv il, fă ră n ic i un acciden t. La al tre i­sprezece lea tur, scara alunecă de sub p ic ioa re le lu i Gaston Jacquet care rămase suspendat în v id v r e ­me de aproape c in ic i m inute, pâ­nă î i v en iră cam arazii în ajutor. Scena fusese foarte natural jucată,

M ary B ryan

dar artistu l Jură că din m om entul acela, va renunţa să m ai joace sce­ne acrobatice....

Deasem enea drăgălaşa M a ri) P ic k - fo rd era gata să se înnece în ­tr ’o bună zi, în Hudson. Aceasta s a în tâm plat pe tim pul com pan ie i „R io g ra p h ” când stelele de c in e ­ma nu prea eraui la preţ. „ In t r i­gantu l” d in film o băgă pe M ary în tr ’un sac şi o aruncă peste b o r­dul vasului în apă; artista trebuia să scape im ed ia t d in sac şi să ’ nceapă a înnota spre m al, unde avea să f ie în d ep lin ă siguranţă. Ideea scenariu lu i era în tr ’ adevăr frum oasă, dar film area scenei m erse pe dos : M ary îşi încurcă m â in ile p r in s fo r ile sacului şi cu roch ia leoarcă de apa care o co- p leşia , îşi p ierdu repede cum pă­tul şi jdeven i astfel în tr ’O clipă,o massă greoae, purtată de curen­tul flu v iu lu i. îş i poate în ch ipu i o r ic in e , cu câtă en erg ie deznspe- rată se lupta b iata M ary P ik fo rd— pe-atunci D oro th y N ich o lson — con tra m o r ţii in ev itab ile . In cele d in urmă, un agent al unei soc ie ­tăţi de salvare, care se afla pe un rem orch er, sări im ed ia t în apă, şi o scoase pe artista la suprafaţă; lov indu -se cu capul de o barcă ce le ven ise în ajutor, salvatoru l b ie te i M ary, sub stăpân irea dure­r i i _ce-o s im ţi pentru un m om ent,o lăsă pe in terp re tă d in m â in i şi astfel nenorocoasa artistă căzu spre fundul apei. Dar salvatoru l ei îş i ven i repede în f ire , se lăsă la fund, trecu pe sub rem orch er ch iar, şi o aduse pe M ary la mal, unde-i ap lică resp ira ţia a rtific ia lă . Cu acest p r ile j, to ţi cunoscu ţii ei au p orec lit-o „Steaua care a ex ­p lorat fundul Hudson^ilui” .

Cu R ich ard A rlen şi frumoasa M ary R ryan lu cru rile erau să se petreacă tot atât de trag ic. F iin d angaja ţi am ândoi să turneze în film u l „T h e Sahara” , sub reg ia lui E d w in C arew e. porn iră cu întreaga trupă spre deşertul Saharei.

A junşi aci reg isoru l angajă un tr ib de in d ig en i, pe jum ătate sălbateci, cari trebuiau să sim u leze un atac, le d is tr ibu i fe l de fe l de cuţite lăn c ii, puşti şi iatagane şi Începu

H a ro ld L lo y d

repetiţia . La o comandă i nită, că lă reţii trebuiau s'o] nească pe câm p, într’un gii bun şi să se oprească U■ semnal. Dar în momentul! auziră semnalul, indigenii! fură cu prin şi de o durată nJ M ânuind vese li armele sH toare, sub cerul plin de sJ A fr ic e i, în tr ’un vacarm aii] că lă reţii se apucară a des! curbă b izară, într’un galop] nai şi aceasta la... o junii m etru departe de duna pi] se aflau aşezaţi Mary Rrynil chard A rlen . Ambii artiştii d eci în p lin pericol, gata a n im ic iţ i la orice clipă, de* c a ilo r înnebuniţi par’că, Intl ca şi stăpân ii lor. Arlen nu-ţl du însă capul ci lnând-opil Hryan în braţe, se repciil salt desnădăjduit spre un ct] ap rop ie re unde-şi aflară salJ

D elic ioasa Clara Bow J p ’aci să-şi p iardă viaţa inlij

dure inceajdiată care amil la un m om ent dat, sâ i;i pi«| unui adevărat cataclism. Ap* de în reg istrare fiind aşa] locu rile lor, artificierii angj acea îm prejurare, făcură m] trebu ia să se limiteze lai suprafaţă. Cu îmbrăcămintei ca măsură de prudenţă. Clanl se aruncă în mijlocul flăcar] astfel turnarea scenei încep] odată vântul începu să ini flă că r ile în tr ’o direcţie im dută. O rbită de isbiicnirei] f lă că r i noui, sufocată de I care creştea mereu. înnăta] massa de fum , lovindu-se ta dreapta când la stânga, dej în flăcări, cu mâinile şi spl tiele arse, îngrozită (ie cal care o ameninţa, Clara li| hotărî să traverseze cu ori* bariera de foc ce o despiJ lum in iş şi după o sforţare! c i m inute, trecând printrtl mă de nedescris, Clara Boul să se salveze şi să cadă leşJ b ra ţe le camarazilor încml In cen d iu l fu stins abia ii i ia r C lara Row , obligată sa ternată în sanatoriu, mai săptăm âni.

O allá experienţă dureroasă, a aceea făcută de simpaticul la Hocque, acum patru sau

.ani, pe când turna în „L e t ’s a divorce”, rolul unui călăreţ

care pleacă să se lupte ... salvarea onoarei iub ite i . Era către sfârşitul iern ei şi... era deloc cald, dar cum nu era putinţă să poarte o haină vo- unoasă sub o armură, Rod de- . deabinelea. Pe când repeta,

igisorul Robert Vignola găsi de riinţă, că lacul îngheţat, d in a-

■opierea lor, n’ar strica în film |i-l povăţui pe Rod la Rocque, să jt oprească pe malul apei.I-Turnăm! strigă regisorul... şi

lentul ce-ar fi putut avea con inţe şi mai tragice, se pro-

la Rocque galopând, pre- ipcăghiaţa ce se afla la 10 ri de el, va ceda, opri brusc, nefiind prea îndemânatec în

jce priveşte echitaţia, încătu- cum era in carapacea de me-

, iţi pierdu echilibrul şi căzând ghiaţâ, dispăru într’o c lipă de-

acesteia. După câteva ile când fu scos de-acolo, avea (aţa însângerată, v iz ie ra

.... pătriunzându-i în carne.:torui care-i (tete în g r ijir ile ne­je, făcu un adevărat m iraco l, am judeca aceasta după loto-

j a aftuală a artistului.Su de mult, la H ollyw ood, un

in care se aflau peste o m ie spectatori, trebuia să ia foc, iul cu încetul, începând cu a- trişul. In acel moment, peste teci de care, vagoane şi

li la care se comunicase focu l, .jiau să treacă, în goana ma- prin faţa circului, trase de ca ii (Siraântaţi. Imediat după a-

mulţimea trebuia să iasă în goană nebună...Când totul fu pregătit, regiso-

al flupert Hughes dete semnalul incendiului... Din nenorocire, a- uperijul fusese stropit ou prea mită benzină, astfel că în loc săI lac încetul cu încetul, l'u din- ’odată cuprins de flăcări uriaşe,

îngroziţi, cei o mie de figu ran ţi tari se aflau în interiorul c ircu ­lui, nevoind să mai aştepte ord i- #le, se repeziră spre eşiri, p ier- lânil astfel sângele rece...I Treizeci de oameni au fost că l­eaţi in picioare; femei cu ch ipul idrobit de copitele cailor, urlau ie durere. Asistenţii se p re c ip i­tară in ajutorul victim elor. In tot Kest timp aparatele continuau să Bregistreze, deoarece circu l a r­dea In toată regula. R ilanţul ace­lei neuitate nopţi de groază, a fost ■rmătorul: patruzeci de răn iţi, inlre cari mulţi se văzură o b li­

gaţi să stea mai multe săptămâni In spital. Din fericire, nu s’a în ­registrat nici un accident m orta l.

Harlha Mansfield muri arsă de lie in cursul filmării p rodu cţie i »The Warren of V irgin ia” , focu l coraunicându-i-se la rochie.! William Desmond turna „O c o ­tal lumii in 18 zile” pentru casa pjjmrsal”. Jean Perkins, un în ­locuitor al lui Desmond, trebuia sa se scoboare dintr’un aeroplan, sau mai bine zis, să sară pe aco- perişul unui tren, ce se afla în mers. Nu-şi calculă însă b ine să­ritura şi o nenorocire se p rodu ­se: căzu între două vagoane şi torpu-i fu oribil mutilat. Spectato­ri cari au văzut scena pe ecran, unt departe de gândul, că în a- «I moment au asistat în tr ’adevăr Ü ultima clipă din viaţa unui fet om.Intr’o scenă din „E xcen tr icu l”

Donjtaj Fairbanks se afla agăţat de lastra unui apartament dela e­

I tl U it 1930 R E A L IT A T E A IL U S T R A T Ă

NOTE MUZICALE

GEORGES T E D D Y

provocat numeroase accidente. H a ro ld L lo y d fu astfel răn it la un ocliiu , de o bom bă ce nu trebu ia să f ie a ltceva decât o... s im plă bom bă de carton.

P e când turna ep isodu l evadă­r i i d in ocnă, d in film u l „Casa m isteru lu i“ , lv a n M os jou k in e a fost ob liga t să se coboare dealungul unui z id de fortăreaţă , pe o frâ n ­gh ie lungă de... 42 de m etri. In - tr 'o altă z i trebu i să traverseze o p răpastie înspăim ântătoare, pe o punte de corp u ri om eneşti. In a- cest scop, două frâ n gh ii fuseseră în tinse deasupra p răpastie i, la o jum ătate de meTru una de alta. Pe aceste frâ n gh ii, oam en ii se târau pe pântece — ca să zicem aşa •—■ p ic ioa re le unuia f i in d petrecute pe b raţele şi u m erii altu ia spre a ajunge de ceala ltă parte a p ră ­pastie i. Dar în d im ineaţa aceia, ca şi în u ltim ele c in c isp rezece z i­le d ea ltfe l decând executa asem e­nea e x e rc iţ ii p ericu loase, M osjou­k ine avea 39 grade tem peratură. Im punându-şi o ex trao rd in a ră v o ­inţă, s im paticu l lva n îşi regăsi e- n erg ia necesară şi trecu în cele d in urmă peste puntea v ie .

A doua zi de d im ineaţă , starea lu i M osjoukine era foarte g ravă : o feb ră t ifo id ă se declarase şi artis­tul nu putu să-şi re ia rolu l, decât la patru lun i după aceea...

Şi acum o întrebare:— V o if i să m ai face ţi c inem a?“

C lara B ow

mul „O aventură la N ew -Y o rk ” , Doug trebu ia să urm ărească un adversar, care se’ n torcea brusc, la un m om ent dat, şi trăgea câte­va g loan ţe de re v o lv e r asupra ur­m ăritoru lu i. R evo lv eru l era, b ine înţeles, în cărcat cu gloan ţe oarbe şi figu ran tu l ştia prea b in e , că datoria lu i era să tragă „cam lao parte ” ; dar în vâ rte ju l acţiun ii, îş i p ierdu cum pătul şi trase gloan

m ai m ulte săptăm âni de în g r ij ir i m inuţioase.

C h a rlie C h a p lin deasem enea, era să-şi p ia rdă v ia ţa , în tr ’un in ­cend iu m onstru, W allace B e rry se tre z i că p rim eşte o straşnică lov itu ră de stic lă în cap dela un figu ran t, care în lo c să tragă cu o stic lă de... carton , a pus mâna, d in d istracţie , pe o stic lă v e r ita ­b ilă . C on fu z ii asem ănătoare au

Put™ tiati Mreauteie

M ar« aM rtia en t gâJHţt la

M O R A V E T ZCm* * t m u ic i Timişoara

ZILNIC tac**» EXPEDIERI- PRETUTINDENI -

Careţi gratis un catalog• l i • ’•3 )© © ® -; © • © • © • < § > • # •

tajul al do ilea , când deodată, le ­gătura de s iguranţă se rupse şi vedeta căzu la păm ânt, alegându- se cu două degete frân te. In fil-

ţele d irec t spre figu ra lui Dou- glas. A tins serios la un och iu , de aşch iile g loan ţe lo r oarbe, acesta d in urm ă scăpă teafăr, ab ia după

M a r c a m o n d i a l aULTIMELE C R E A Ţ I UNIARTISTICE 51 SERV IC II /MODERNE

R E A L IT A T E A IL U S T R A T Ă

Primăvara necesită

i i Mi ii

o îngrijire scrupuloasă a pielei ci,

CREMA NIVEAfiind ipersensibilizată din cauza înbrăcămintei de iarnă. De aceea’ frictionaţi pielea feţei şi a mâinilor bine cu Crema N ivea, înainte dey a eşi.^ Conţinând Eucerită, substanţă eminamentă cosmetică, nici o altă Crem ă de piele conţine Eucerită, Crem a N ivea pătrunde repedef« şi com plect în p iele şi se înţelege de sine, ca numai crema resorbP

' îşi produce efectul protector integral. ■ | I

Nu eşiţi la aer, lumină şi soare fără Crema Nivea.In do ze : L e i: 16.— , 5 3 .- , 72 .- / In tuburi din cosito r curat: L e i: 3 0 . - . 4 5 . - «

r<Emil Ziegler, Braşov.Str.Oarei « t)

Id a -U r la ţi. — Nu sunt cunoscutcu ndciuruul din m ilio n a r ii m en ţio ­naţi şi n ic i nu ştiu m ăcar unde lo- c ii esc. D ac ’a r face pa rte diin dom e­n iu l a rtis tic , v ’aş satis face totuş, a lt fe l îm i in terz ic le g ile rubricei...

C iu cu r O s te r-T im işoa ra . — Nu D ata exactă este 17 A p r il ie 1908.

L e r ia S. — John B arrym ore s’a născut la N ew -Y o rk în anul 1882. Este fra te cu L ion e l şi cu E thel B arrym ore . 2. Joseph Sch ildkrau t e căsătorit cu actr iţa de teatru E li- se B artlett. 3. L a rs H anson e căsă: to rit cu Karin, M o Land er. 4. Ben L yon are 29 de an i şi e de o r ig in ă am ericană. 5. L i l D agover are 1.65 înălţim e... A ltc e v a nu m ai vreii să a fli?...

U n S e n io r bă lrăn . — Nu ştiam că po t f i şi seniori... tin eri. 1. Nu Lee P a r ry nu e nu m ele ei ad evă ­rat. In .actul de naştere a fost tre ­cută sub M ath ilde Bena. Soţul ei se num eşte K ău fm an n M oldau er şi m ’a ru ga t să-ţi com unic că în tin ereţe a făcut... box. B agă de sea­mă!...

Ţ u ck y . — Aşa?... B in eee ! Să ştii că vo i ia ce tot posib ilu l ca Iva n Pe- trov ich >să-ţ:i dea un rendez-vous! U ite, spre exem plu , aşteaptă-1, Du­m in ică seara, în gară la M izil!...

S e n o r iia d ’A lva rad o . — P oves ­tea d-ta m ’a îndu ioşat. E în tr ’ade- văr, destul de tr is t să iubeşti pe c in eva cu toată pasiunea şi can­doarea, ca în ce le d in urmă, ace­sta să-ţi d ec la re im pertin en t că n ’a u rm ărit decât aventura. Detest asem enea specim ene de bărbaţi. Om ul care urm ăreşte s im pla aven ­tură cu o fată c instită , e un des- c reera t şi un laş. îm i spui, totus, că-1 m ai iubeşti încă... Eu te sfă- tuesc să-ţi ca lc i pe in im ă ; im pu- ne-ţi puţină vo in ţă , sfidează-1, o- coleşte-1.... Nu te gând i la un ase­m enea gest trag ic. S a cr ific iu l ace­sta nu-1 m erită n ic i un bărbat si, în cazul d-tale, n ’a i face decât să-l m ăgu leşti pe in fam u l in d iv id . As­cultă ce-ţi spun eu, că doar nu sunt fem ee ! Sunt bărbat ş i-m i cu­nosc îndeajuns sem enii...

L . L e ib o v ic i-G a la ţi. — M arion Gerth p rim eşte corespondenţa p rin „F ilm F u h rer” 217, F r ied rich s- trasse, B erlin S. W . 68.

H ygia . — Sunt încântat, deşi mă ju d ec i g reş it d in anum ite puncte de vedere , pe care caut să le m as­

chez. Nu. N ’am n evoe de s u ro r i, c i de p rie te n e necunoscute. Sunt un m an iac al corespon den ţe i an on i­me... Culoarea o ch ilo r? H a i să fiu s in cer: căpru i foncé. Structura?.... Gen V a len tino cu tendin ţe... ben- tu rp ineene. Eşti satisfăcută?... Pe Jean M urat l-am cunoscut la Paris, acum câteva luni. E un actor foarte s im patic şi, după m ine, cel m ai bun jun e-prim al fra n cez ilo r .

M a rc o v ic i G heorghe. — Nu e x i­stă n ică ir i o şcoală serioasă de c i­nematograf." T o ţ i ace i cari cer pa­ra le unui debutant sunt farseuri. U n ica şcoală este studio-ul şi da­că se văd, p r in anum ite locu ri, in- form a ţiu n i re fe r itoa re la asem e­nea în jgh ebări, acelea sunt rec la ­m e p lătite , a că ro r respon sab ilita ­te nu şi-o ia n im en i.

V a d im ir B aclanow . — Unul d in ­tre cè i m ai ap rec ia ţ i in terp re ţi ai f i lm e lo r sportive , rea liza te în A- m erica , este com patrio tu l nostru Bob C urw ood , care s’a consacrat aproape excu s iv acestui gen de p rodu cţii. V in ap o i: R ich a rd D ix, Ir is A r ian , D ouglas Fa irbanks jr., T om M ix , H a rry P ie i, Lu cian o A l- b e rtin i, R eg in a ld D enn y şi W i l l i ­am Haines. F ă ră .să m ai pom enesc de D ouglas Fairbanks-sen ior, care, p r in popu laritatea lui, stă în fru n ­tea tuturor.

2. Ce v re i să a fli despre V era S ch m ite r low şi O lga B aclanova?

P rec izează -m i în trebările .Giussepe A lb in i. — Nu ştii încă

ce este un film sonor şi altu l v o r ­b ito r? E su rp rin ză tor ! P a rc ’ai tră i pe sub pământ... A , v re i, m i se pa­re să fa c i o g lum ă! D ar ai uitat să-m i tr im iţi, odată cu scrisoarea şi g â d ilo fo n u l respectiv....

A lva rad o de P a le rm o . — E m il Jannings s’a născut la 23 Septem ­b r ie 1885. Nu-m i am intesc titlu l p rim u lu i său film . 2. V in dea ş ire ­turi şi crem ă de ghete pe străzile N ew -York -u lu i. 3. C olleen M oore a văzut lum ina z ile i la 19 August 1902, în portu l H uron. P rim u l film , care a lansat-o, a fost „ Ire - ne” .

M . G. B u cu reş ti. — D acă se in ­teresează F red N ib o de dv. desi­gur că fo to g ra fiile tr im ise au p ro ­m is mult. Pen tru p roba de fo to ge ­n ie pe care v ’o cere, nu e nevoe să vă deplasaţi până la Paris . Că- utaţi-m ă în o r ic e z i la redacţie .

în tre o re le 5— 7 d. a. sau lăsaţi-m i câteva rânduri, unde vă pot vedea şi vă v o i pune în legătură cu un bun cam eram an. E p os ib il să-mi i i f i u tilă şi m ie pentru unul din ro iu r ile film u lu i pe care încep să-l rea lizez, z ile le acestea şi atunci aţi avea p roba de fo togen ie in m od absolut gratu it. D ar g răb iţi-vă !

A tra c ţia b ă rb a ţilo r. — N um ăr bun pentru M oşi. Păcat c ’a i scă­pat ocaz ia ! 1. Am ănuntele acestea v i-le pot da e i înş iş i, scriindu -le p r in „T h e Standard Casting D irec - to ry ” , 616, T a ft B u ild in g H o lly - w o o l, Cal. U. S. A . în lîm ba en g le­ză. Charles R ogers s’a născut în a- nul 1905, ia r N ils Asth er în anul 1900. E tot ceeace vă po t com un i­ca eu.

Vis p ie rd u t. — Nu e n im ic ade­vărat. R am on N o va rro nu are 35 an i c i 31. E născut în luna F eb ru ­arie şi, făcându-i sch iţa as tro lóg i­ca, reese că are o f ir e nestatorn i­că, e berbant nevoe m are, î i p lac aven tu rile şi poartă... căptuşeală la pă lărie . în co lo e băiat bun şi m un­citor.... D acă te tentează, grăbeş- te-te şi fă-i propunerea !.... Adresa, la M etro -G oldw yn -M ayer studios, C u lver C ity, Cal. U. S. A . In lim ba engleză, fran ceză sau spaniolă.

E d ou a rd L . C ern ă u ţi. — N u cu­nosc adresa exactă a acestei şcoli, dar e aşa de cunoscută la B erlin încât îi p a rv in e corespon ­denţa şi fă ră a m en ţiona strada.

M anette. — • V ilm a B anky a îm ­p lin it în Ianu arie a. c. 27 de ani. E căsătorit cu R od la Roque. P ro ­b ab il că în stagiunea v iito a re ve ţi avea ocaz ia s’o ved e ţi d in nou pe ecran. 2. Vă puteţi p rocu ra o r ic e num ăr vech iu d inT-evistă , dela ad­m in is tra ţia noastră, v en in d p erso ­nal sau tr im iţân d costul p r in poş­tă.

B oris lv a n o v ic i. — A i în ţeles g reş it rostul acestei ru b ric i, scum ­pul meu dom n. Dacă ţi-aş răspun­de la toate în treb ă r ile puse ar în ­semna să-ţi consacru tre i pag in i în treg i. F i i m ai m odest şi rev in o cu m axim um 2— 3 în trebări pe nu m ăr,precizându-m i b in e ceeace doreşti.

L ic u r ic i . — C rezi oare că d ’asta î i arde lu i M osjoukine, să in v ite fe te le la P a r is? De ce nu le-ar in ­v ita atunci, la B erlin , fără să se m ai deplaseze până în capita la

F ran ţe i. Sau poate bănueştil re pe-aco lo vre-o combinai® straşn ică? Ha, ha, ha, mă l i râd ! 2 „F em eea în lună” i[ un film bun. 3. A fost o farsl tru c it ito r i. N u eram eu cell g ra fia t, c i un figurant ocal

Ce b ine îm i pare că te-ait lit şi d-ta aşa cum s’au pk m ulte alte curioase....

F le u r , M usique et Poesie,M te r ib ilă precum Eva în ziual tului.... N en oroc irea e că n’af zut film e despre care-mi voi şi nu-ţi pot da n ici un amil Spune-m i numele casei careS ţinea m onopo lu l pentru R»8 şi te vo i serv i. Ştii prea binil ţin să te servesc întotdeauail ştiinc ios.

V io le tte Sauvage. — Spiţe deschis, unde v re i s’ajungicil tim enta lism u l acesta? Fniif] sunt m is ive le tale, n’am ninmli spus, dar, „N in o ” nu e lirla care să se prăpădească dupii* c iu n i roze şi parfumate. Ş.lr nu găseşti că mă pui într’o i l ţie foarte p en ib ilă? Deoarece l> respondenţa aceasta nu cădişi de loc cu rubrica . Ce spun«® corespon den ţi, nu te-ai intraţi P r in fe lu l superior în care r tez i scrisor ile , îm i eşti foarte patică, dar răspunsuri n’aţ putea da decât prin poştă ji con d iţia de a se respecta anoi tul.

J. de

0 c o n s t a t a r e impresioiP r in a u to r ii celebri pe i

pu b lică , satisface cele mai p re te n ţ ii lite ra re ;

— P r in varietatea infiniţii tensita tea em oţiona lă a s»Mi lo r , în co rd ea ză toate atenţi

— P r in p re ţu l său popular le i 32 p a g in i m ari, totdeam o p eră c o m p le c tă ) a deveniiI ra tu tu ro r claselor, profesii vâ rs te lo r, sexe lor.

Care este această publicâ ex tra o rd in a ră ? — Este „l e t î— floa re a lite ra tu r ilo r sirmf- părând în fie ca re Joi (283, m o n d ia li a p ă ru t! ). Cereţi-oi— în ve leg ia tu ră sau acasi- c h io ş c a r i ş i lib ra r i.

I Iulie m K Ë A L I 'Ï 'A 'Ï 'E A I L U S T R A T A

S¡ ^ ■ ^ f n s s s r u s i1Ï € H Ë À U M b *

• )l GASIT un album vech iu de fo to g ra fii, PL un album cum au am atorii. D esprind P * câteva poze şi vi le în făţişez. F o to g ra fiile

■ Însoţesc aceste note, sunt r igu ros ined ite . Au B l uitate?mulţi ani, lipite pe albumul cu pagi ni Jcarton, şi iată că un even im ent le aduce iară

[actualitate. Regele îşi' reia * reşed in ţa dela S i­lii. Se inoadă, din ce în ce m ai strâns, firu l idiţiei rupte. Regele Carol I I, la Castelul Peles...

* * *înainte de sosirea în ţară a dom nitoru lu i Ca­ii ile Hohenzolern, la Sinaia nu se afla decât mică mănăstire medievală, cu zidu ri groase. La 1866, domnitorul Carol I, la ora 5 d im i- Iţa, pleacă în poştalion, însoţit de tre i bărbaţi

drumul până la P loeş ti cu calea ferată. L a P loeş ti era staţiune term inus pe vrem ea aceea!

La S inaia d om n ito r ii sunt găzdu iţi în ch ilii le m ănăstirii.P lim barea de a doua zi p rin pădure, exaltă pe tânăra poetă Carm en

Sylva. ■ _ _ .Soţii p r in c ia r i hotărăsc atunci să clădească o casă de vara la Sinaia.D om nitoru l Carol I, scrie la 13 M ai 18C8:„D in M ai duc o v ia ţă agitată şi obositoare ; singura d istracţie ce m i-am

acordat d in tim p în tim p, au fost excu rs iun ile în f ru m o ş ii m u n ţi C arpaţi. Cu in im a ve ­selă am parcurs aceste locu ri m agn ifice , care-m i .ream in­tesc că lă to riile com une ce fă ­ceam îna in te vrem e p rin E l­ve ţia ” .

Ia r la 19 August 1871:

ci Pela 9, soseşte la Plo- jti; de aci, drumul deveni greu, Ici apele luaseră podurile.Un călugăr din turla bisericu-

ti din Sinaia, zărind poştalio- Blşi dând de veste, se traser Jopotele, şi călugării cu stare îl in frunte, eşiră înaintea a- liului domnesc. La masă oas- p|ii inâncară mămăliguţă, pas­ivi şi pui.Excursia aceasta a încântat domnitor. El va reveni la Si-

nia, in 1870, împreună cu so­la sa, Doamna Elisabeta. De lata acţasta, tinerii prin ţi fac

(Continuare în pag. 12)

I i R E A L IT A T E A ILU S T R A T A J7 Mili

stradă sau de vizite, m oda n’a ce­dat n ic i un cen tim etru din lu ng i­mea roch iilo r. Aceleaşi c loşuri bogate, ca şi pentru to ile te le din iarna trecută.

Ia r în locu l vech ilo r costume înguste de călătorie, avem aceeaş bogăţie de fa lduri, care asigură totă libertatea m işcărilor.

Pe piaţa m od e lor occidenta le se rem arcă însă enorm u l num ăr de m odele de costum e de p la jă . N u este m ira re, căci m ondenele Apusulu i, în v ileg ia tură fiind , pe m alu l m ării, p re feră să ia masa ch ia r pe p la jă , sub razele b inefă ­cătoare ale soarelui. A s tfe l se ex­p lică abundenţa m od e le lo r de ca­re w rb ia m .

din

(F igu ra 4 ). R och iile de seară de voile Georgette negru cu capă de catifea su­p lă în tr ’un ton pastel deschis. E fec t de m âneci a l p e le rin ii, care acopere bra­ţele până la coate.

(F igu ra 5 ). R och ie de seară elegantă, taffetas rose cu f lo r i m ari negre im prim ate . Buclă de strass la centură şi un volan cu fo r ­me, în jos de talie, de sub care pornesc godeu- r i foa rte am ple. M ânuşi până la cot.

(F igu ra 3 ). Costum de că lătorie în tweed beige, cu un fo rm a t o rig in a l de buzunare.

(F igu ra 2 ). P y ja m a de p la jă în crêpe de chine roş im p rim a t cu negru, strânsă pe corp şi încheiată cu nasturi. Pa n ta lon ii gen com - boy, de crêpe de chine verde gă lbu i ca şi ca­pelina. In cru sta ţii în flo ra te dela genunch i în ¡os.

(F igu ra 1). Delicioasă py jam a tinerească de crêpe de chine rose deschis cu un guleraş, plisat din voile georgette. Capelină m are de pigue rose bordată cu bleu m arin. Se poate executa şi în shantung sau olandă în orice nuanţă vie — m oda f iin d a to n u rilo r calde şi p u tern ice : roş-orange-bleu sau verde. C.apeli-

nele se pot executa şi în alpacca. P en ­tru m a illo t-u l de bae se p referă jersey- ul şi flanela fantaisie în două tonuri. D egrade-urile , lansate de unele case pa- risiene cunosc un adevărat succes.

După cum se vede, m ai cu sea­mă în m aterie de toilete de p lajă,

stg.: Ziua cooperaţiei internaţionale

D in in iţ ia t iv a O f ic iu lu i n a ţion a l al C oo p e ra ­ţ ie i s’a s ă rb ă torit D u m in ică 6 Iu lie în toată tara, ziua. c o o p e ra ţie i in te rn a ţion a le .

In C apita lă , serbarea a avut lo c în h a llu l pa la tu lu i fu n c ţ io n a r i lo r p u b lic i d in p ia ţa V ic ­t o r ie i. Ilu s tra ţia noastră re p rez in tă m e m b r ii „B ă n ce i C oo p e ra tiv e A rte le G ra fice a lucrăto­

rilor tipografi”,

Sus: V o evod u l M ih a i ş i Maiestatea Sa E lena , au p leca t la S i­n a ia ; jos : o delega ţie m il ita ră japoneză , a v iz ita t C a p ita la .__________

Jos: Regina M aria pă ră s in d e x p o z iţia de artă arm eană, care a fost inaugurată de cu râ n d în C apita lă .

12 R E A L IT A T E A IL U S T R A T A

Răsfoind un vechiu a lbum(U rm are din pag. 9-a)

„A c i la S inaia ne v in m ereu v i ­z ite şi regu lat suntem 18 şi 20 la masă. Aceasta ne d istrează şi ne învese leşte v ia ţa . Jos la baza în ă l­ţim e!, deasupra căre ia se r id ică m ănăstirea, s’a c lăd it un otel în stil e lveţian , care acuma este p lin de v iz ita to r i.”

„P ro ec tăm şi noi construcţia u- nui chalet e lveţian , ca să avem unde şedea în tot tim pul v e re i, căc i aeru l aci este m ereu răcoros şi curat.”

Aşa s’a r id ica t Castelul Peleş...* * *

Legen da spune că R ege le Carol I şi R eg in a E lisabeta, au ales V a ­lea Peleşu lu i pentru a r id ic a m inu­natul castel, f iin d că unica lo r p r in ­cipesă defunctă, ch inu ită de boală, ar f i spus în agon ie:

— Vreau să m ă duc la S inaia, ca să beau apă d in Peleş !...

P ia tra fundam enta lă a fost pusă la 22 August 1875, de către R egele C aro l I, care rosti cu acea oca z ie :

— C astelul acesta să se r id ic e şi să d ev in ă leagănul D in a s tie i n oa ­stre in această fără.

L u cră rile au fost în trerupte de răsboiu l d in 1877.

N oua reşed in ţă a fost inaugura­tă peste 6 an i.

Parteru l castelului Peleş, este în stil ita lian , ca şi terasele, — dar stilu l gen era l este al R enaşterei germ ane.

B ogăţiile de artă d in acest cas­tel, sunt in com parab ile . Cam era îm păra ţilor, cam era dejunulu i de d im ineaţă, dorm itoru l R ege lu i Ca­ro l I, b irou l Carm en S y lve i, să lile : m aură, de m arm oră, de m uzică, — sunt tot atâtea m uzee ce cuprin d com ori nepreţuite...

* * *S inaia sub dom nia R ege lu i Ca­

ro l I, păstrează un caracter de in ­tim itate. V iz ita to r i form au parcă o m are fam ilie .

M uzica m ilita ră cânta în p a rc : la palat garda se sch im ba cu m u zi­că...

R ege le C aro l in v ita la Castel oa­m en i p o lit ic i, c-ari făceau excursii, în red in go te şi jobene, îm preună cu Suveranul...

Poeta Carm en Sylva îm bătrân i. _ O vedem în fo to g ra fia in ed ită a-

lăturată, în căru c ioru l în care era purtată, căc i nu mai putea să um­ble.

P oeta de od in ioară , care visase fragedă în frăgez im ea brădetu lu i dela S inaia, era acum o doam nă vrâstn ică cu och ela ri, ţinând în braţe pe m ica sa nepoţică , p r in c i­pesa Ileana.

în con ju ra tă de celela lte p r in c i­pese şi de doam nele de on oare, R e ­g ina E lisabeta asista astfe l la ex e r­c iţ iile m ilita re , de pe p latou l vână­to rilo r, conduse de sublocotenen­tul Carol de H oh enzo lern , care, după m ulte su ferin ţe, avea să a- jungă R ege le C arol al II- lea al R o ­m ân ie i. P rin ţu l purta pe atunci v e ­chea un ifo rm ă. Când reven i şi fu R ege, apăru o p rom o ţie de sublo­cotenen ţi, în anul 1930, în vechea u n ifo rm ă cu epo le ţi în form ă de tre flă şi nasturi de aur... M ulţi s’au în trebat ce rost are această reîin-

ţia sa, care a făcu t d in acest castel, o podoabă de artă d eco ra tivă ; Pe- lişo ru l are două etaje şi 70 de ca­m ere.

In fin e , Cavalierhaus, este caste­lu l în stil e lveţian , in care erau găzdu iţi oaspeţii strein i.

r,. * * *Răsboiu l a trecut ca un uragan

peste această poezie m ondenă. L â n ­gă cazino, se r id ică c im it iru l e ro i­lor...

In castelul său dela S inaia, R e ­ge le F erd in an d agonisa, cu gândul la fiu l său p rib eag în O cciden tu l haotic...

In seara m orţii R egelu i F e rd i­nand, m uzica din parc a cântat ca de oh iceiu , ia r în hoteluri se dan­sase în ritm u l jazzu lu i. O p loa ie to­ren ţia lă cădea de două zile , în vă ­lu ind ca în tr ’o plasă de argin t, ca în tr ’un vă l de legen dă , castelul...

* * *Dupa ce fu proclam at Rege, m i­

cul V oev fld M iha i fu dus, noaptea, la Sinaia, în „leagănu l D in astie i” ... E l d orm i în Castelul Pe leş , — cas­tel cu ho lu ri im ense şi săli n e lo ­cuite de m ultă vrem e.

D ar voevod u l era obosit, şi dorm i nesupărat de um brele trecu ­tului, ce se desprindeau d in toate colţu rile ... P e b irou l R ege lu i Carol I, se afla ceasorn icu l, al căru i tic- tac amuţise în ch iar c lip a când bă­trânu l M onarh îş i dăduse sufle­tul!...

R eg in a M aria vegh ia în noap­tea aceea la castelul P e lişo r, la ca­ta fa lcu l R ege lu i F erd in an d . Ceru l se înseninase. Florile de pe si­criu l rega l începuseră să se o f i ­lească; lum ânările diin cele patru sfeşn ice (înalte, erau arse; garda de onoare îm p ietrise . O călugăriţă m urm ura rugăciuni...

C lopote le m ănăstirii, ce bătuseră la p rim a descălecare a D om n itoru ­lu i C aro l I aci, — băteau acum de ceasul m orţii...

Se deschise testam entul Regelu i F erd in an d . E l lăsa R ege lu i M ihai Castelul Peleş, ia r R eg in e i M aria P e lişo ru l şi Cavalierhaus.

Şi m icu l Rege M ihai, îş i reluă astfel reşed in ţa la castelul Peleş.

R ege le se p ie rd e aci p rin pădu­rea de stâlp i de m arm oră d in sala co loane lor, unde se a flă m ese de on ix , stofe co lorate pe sofale, şi o cutie de ju că rii, pe care nu are însă voe s’o atingă:

— Majestate, e un ob iec t de m u­zeu... Nu se cade, p ro toco lu l, trad i­ţia...

— Vreau să m ă jo c !Bufetul cu coloane d in feudala

sală de m âncare, pare un ch ioşc, în care însă inu i se îngădu ie să in tre P e scaunele cu p ie le de C ordova, nu are voe să se sue. Cu statueta ce rep rez in tă căm ile şi arabi, nu' are voe sâ se joace. (R ege le a fă ­cut cunoştinţă cu căm ile le , în a- becedaru l cu p o ze ).

R ege le trece p r in sala de m arm o­ră, cu uşi aurite şi d ra per ii de bo- ran g ic galben la ferestre, p r in care soarele ce bate, um plu cu pu lbere de aur încăperea , ia r M ihai-cel- B lond pare un în ger desprins de: ce roşi are aceasta reun- p a ie au n ig e r uespnns uc

viere a vechilor un iform e... U itatu l Pe v itra liu l luminos^ ce în fă ţişează album cu fotografii, răspunde m ai fe e r ia în ş ir ’te M ărgărite ...bine decât orice condeiu, la aceas­tă Întrebare...

Veni apoi domnia Regelui Fer­dinand, — Regele cel mai gloriosşi mai nefericit. Pe aleiele d ispre Stâna Regală, excursioniştii întâl- niau pe zvelta şi vioaia Regină Ma­ria...

Castelul Pelişor, construit în sti­lul Renaşterei germane, între anii 1899— 1903, a fost dela început lo­cuit de Regele Ferdinand §i de so-

In tr ’un co lţ de um bră, dou i o f i ­ţer i con sp iră :

— Soseşte cu avionul... Trebue să-i ducem uniforma de general deaviaţie...

Şi R ege le C aro l I I a sosit...Alubumul cu poze v ech i s’a s fâ r­

şit. Pe ultima pagină, o vedere a teraselor Castelului Peleş... O, emo­ţia regală, când Cairol II va reve­dea aceste terase albe....

SANDU VORNEA

Mătase imprimată, lavabilă, garantată la spil IN D9UA MII DE DESENE ŞI CULORI

GĂSIŢI LA MARILE MAGAZINE

S A M A R I T A I N IB u c u r e ş t i St*. Lipscani;

ONOB.DOAMNE ŞlDOMNIŞOARE ASE C O N V IN G E DE

ULTIMELE PERFECŢIUNIşi noutăţi i n :

o °V^12ANI

& permanente garantate

12 ANI PRACTICĂ IÎNGRIJIREA RAŢIONALA A OBRAZULUI,PÂRULUI

SI MÂINILORP R E Ţ U R I CONVENABILE

oS\\ul păruluiov cu Henné sau Henol Royaleü

LUCRĂRI ARTISTICEDE PÂR INVIZIBILE LA PURTARE

CEREŢI NOUL CMALOG

LA INSTITUTUL DE ÎNFRUMUSEŢARE.

FABRICA DEB E P A IA N ţ*

C * l » « o / nou l MK -klt

VINDE Şl IN K1S a tM U M ihai Brav* I*

(Bariera M a«M

Este foarte util Doamneisă eonaulte specialitatea pentru îngrijirea fetei la

F R I Z E R I A I. BEEB a »

17 Iulie 1930REALITATEA ILUSTRATA

C R O N I C A CINEMATOGRAFICĂUn cap de o p e r ă : „ F r u m o a s a n e c u n o s c u t ă

*N MOMENTUL în care scriu [ aceste rânduri, se m ai repre-- zintă încă într’un c inem ato- raf din centru, un film intitu lat -intitulat de altfel foarte urât — : Frumoasa necunoscută” . Şi — ne răbim să o spunem dela în cepu t: ste pur şi simplu un cap de ope-i.Sunt sigur că acei care l ’au fă ­lit nici nu şi-au dat seama de cât ra de bun. Aşa se în tâm plă ade- ea cu autorii de artă. I i vedem referând cine ştie ce p iesă rae- liocră, din producţia lor. D ar să evenim la „Frumoasa necunoscu- P.Este o poveste de o banalitate

bsolută. Un tânăr baron , afem e- at şi frivol, întâlneşte în tren o eraee frumoasă şi nen oroc ită . Se n3răgosteşte. Şi când ajunfe la lestinaţie, află că e logod n ica ce­ai mai bun prieten al lu i, care îl alvase de mai multe o r i până a- unci. Tânărul hotărăşte să fugă.Sa vine în odaia lui. D ar soseşte ntre timp şi prietenul. Ea se as- ■unde. El bănueşte, trage cu re- ¡olverul... Şi tânărul baron m oare, tapă ce ia revolveru l căzut şi si- nulează o sinucidere, pentru ca bănuiala să nu cadă asupra p r ie ­tenului său. Şi asta e tot.

Aşa-i că este o r ib il de banal? Vavem aci n ic i m ed iu exo tic , nici costume de epocă, n ic i nau- Iragii, nici lupte navale, n ic i curse de automobile, n ic i „n u m ere” de rariété,— nici ex ib iţii sportive , ae­riene sau terestre, — n im ic . D oar oameni cari intră şi ies, ca r i râd sau plâng, vorbesc sau tac. V ia ţă cotidiană. Viaţă măruntă.

Dar tocmai de aceea film u l e interesant. Căci toată va loa rea luio datoreşte rea lizării c in em atogra ­fice. Nici-un ajutor nu-i v in e de aiurea. Este palpitant de in teres pentru că fiecare detaliu este de­săvârşit artistic. Este un m ode l de tintmalograf pur, care nu dato­reşte nimic vre-unei cauze, v r e ­unei „atracţii” de altă natură.

Vă aduceţi am inte de „S in g in g fool”? Când moare cop ilu l în b ra ­ţele tatălui său? Era desgustător. Era o laşitate din punctul de v e ­dere artistic. Un abuz de în c red e ­re. Căci cine nu p lânge la asem e­nea spectacole, in d ife ren t de va ­loarea actoricească a jo d it fu i! A specula fiziologia spectatoru lu i, este un şantaj odios, care e tocm ai ceeace adevărata artă nu este.

Aşa dar, „Frumoasa necunoscu­tă” este cinematograf pur, — ne­amestecat cu n ici-o „a tra c ţie ” de natură străină.

-vf -X'Mai este interesant acest film şi

pentru că e nemţesc, sau m ai co ­rect: european, sau, în că şi m ai corect: neamerican. O bservaţi mişcările actorului p r in c ip a l (W il- ly Foster) şi ale e ro in e i (M arlen e Ditirich). Nu au n im ic, dar abso- lut^imic din ticu rile dela H o lly - woa Observaţi de p ildă scena sărutului (una singură, un singur sărut în tot film ul, ceeace iarăş nu este de loc „H o lly w o o d ” ) . Săj ruturile americane au începu t să ne agaseze în mod serios. Ia tă de pildă sărutul d in tr’un film , con ­temporan cu acel de care ne ocu­păm: sărutul lui D oro th y Mac- kail din „W hip” . P a r ’că văd şi a- rum aum cei doi îş i zâm besc, a- poi deodată se încruntă, de p a r ’că le-ar fi murit părin ţii, în t in d bu­zele, apoi iar le retractă, apo i ia r glumesc, apoi iar le m or p ă r in ţii, pentruca la sfârşit să se lipsească unul de altul frenetic, In timp. ce

m âin ile d isp o n ib ile fac „ , cheia de fa ” a acestei o r ib il de con ven ţio ­nale m e lo d ii. Cam aşa sunt toate „săru tu rile H o lly w o o d ” .

In film u l germ an de care ne o- cupăm , lu cru rile se pe trec cu totul a ltfe l. Sărutul se com pune d in două bucăţi. „M an evre le de ap ro­p ie re ” nu samănă d e loc a m ane­vre . N ic i el, n ic i ea, n ic i no i, nu ne gând im că un sărut în tre ei este p rob ab il. E l se ap rop ie de ea în cu totul alte scopuri. Ca s’o în ­velească. (E a stă sgribu lită în par­desiu l lu i, lungită, îm brăcată , pe p a t). Sau ca să-i spună ceva. Sau ca să o vadă m ai b in e cum doar-

M A R L E N E D IE T R IC H

m e, sau dacă m ai doarm e. Etc., N ic i m ăcar nu-i trece prin^ m in te ideea , că o va săruta. Şi^ e i în că şi m ai puţin . D eaceia am ândoi păs­trează o naturaleţe de „oa m en i în soc ie ta te” pe care e ro ii am erican i nu o m ai au, atunci când se p re ­gătesc să se sărute „H o lly w o o d ” , căc i atunci în cep să sforăe, să se strâm be, să treacă dela gem ăt la coch etă rie şi v iceve rsa , etc., etc., In film u l nostru germ an, e ro ii, în a in te de m om entu l când se v o r săruta, sunt desigu r an im aţi, în ­du ioşaţi, ex c ita ţ i sentim entaliceş- te , — dar asta se traduce p rin v o rb e spuse m ai tandru, p r in p r i­v i r i m ai p rie ten eş ti, — nu însă p r in e lanu ri f iz io lo g ic e . La un m om ent dat însă, când sunt foarte aproape unul de altiul (ş i au m ai fost şi în a in te aproape unul de a l­tu l) o vedem pe ea — num ai pe ea — că d ev in e oarecum m ai a- ten tă ; o ! foa rte pu ţin m a i atentă, căc i in d ife ren tă nu fusese n ic io ­dată. O ch ii e i d ev in puţin m ai tr iş ti. Şi atunci, n ic i p rea repede n ic i p rea în cet, ea îş i ap rop ie fa ­ţa. Şi se sărută. Se sărută, ca şi când n ’ ar f i fos t p rim u l lo r sărut, ca şi când, în a in te de asta, m ai făcuseră deja de o sută de^ori d ra­goste îm preună. Se sărută cu a- cea s incerita te , ca racteris tică oa­m en ilo r ca r i se iubesc de m ult, cu acea las itud ine a am anţilor cari sunt si p r ie ten i şi care dă săru­tulu i ceva m inunat de p u d ic şi de decent.

Ş i; — uitasem . Cu câteva scene îna in te , el în cercase să o sărute, după m etoda banală a cu cerito ru ­lu i de in im i. A tu n c i ea î i spune, b lând dar nestrăm utat de fe rm : „N e in !” Ia r el, cum inte, renunţă. Ceiace dă şi m a i m ult im pres ia că se v o r despărţi fă ră să se f i săru­tat.

C erem ie rta re ce titoru lu i p en ­tru că insistăm atât de m u lt asu­p ra acestor d e ta lii de joc . D ar — ved e ţi — toată arta adevărat c in e­

m atografică, tocmai In aceste a-m ănunte coresistă . E le com pun a- ce le „p e isa g ii su fleteşti” , care e- vocă , în tr ’o secundă, un con vo i în treg de sentim ente şi s ituaţii m ora le , — acele „p r iv e liş t i p s ih i­ce ” care, juxtapuse, -— alcătuesc ceeace se numeşte un film p r iv it d in punctu l de vedere artistic. Spectatoru l, în faţa unui asem e­nea procedeu isbutit, în cea rcă m a­rea, v e r ita b ila p lăcere estetică.

* * *E rou l p r in c ip a l e W i l ly F os­

te r — actoru l care juca ro lu l unu­ia d in ce i d o i fra ţi (N ik y şi W i- ck y M ah ler ) d in „Z w e i H erzen în % T a k t” . Vă aduceţi am inte cum, cu acel p r ile j, spuneam că Foster, deşi cântă m inunat, dansează sp i­ritua l şi joa că teatru (a d ică v o r ­beşte ) cu o artă dela care fu n c ţio ­n a rii „C om ed ie i fra n ceze ” ar pu­tea lua le c ţii, — este totuş, m ai presus de toate, un m are actor de artă mută, un m are artist de c in e ­m atogra f p ro p riu zis. In „F ru m oa ­sa necunoscută” , im pres ia noastră a p r im it o d ep lin ă v e r if ic a re .

La un m om ent dat, erou l p r i­m eşte un g lon ţ în in im ă, şi se si­leşte să stea în p ic ioa re , ca şi când n ’ ar f i fost atins, sau rana ar f i fost cu totul neînsem nată. E i b ine, cum tot sângele i se suie la cap, şi pe urmă. brtisc, fuge de pe faţă în jos, lăsându-1 cu buzele albe şi cu lim ba grea în gură, şi e- fo r tu r ile lu i, de a părea im pertu r­bab il, — toate acestea au fost ju­cate cu o artă. cu o nuanţare, c^re ne lasă m uţi de adm iraţie.

D ar şi reg ia , aran jarea tab lou­r ilo r , este ne în ch ipu it de fin rea ­lizată. l in exem p lu : din. p r jc in a u- nul acc iden t de tren , toată lumea se dă jos şi răm âne peste noapte în hanul d in sat. Cei do i stau în ­tr ’o oda ie . Ea este îm brăcată în pardesiu l lu i, care o în vă lu ie în

falduri largi. D in gulerul imens,i se bănueşte capul.

Lam pa de p e tro l aproape nu m ai lum inează. Ea stă pe pat. E l, pe un taburet jos, lângă ea. Ea spune atu nci:

-—■ „Ş i după ce tatăl meu îşi perdu toată averea, singura scă­pare a noastră era căsătoria mea cu om ul acela, la care m ă duc a- eum ” . Atât, şi el stătea cu genuch ii în d o iţi, cu capul în jos, ia r d in gură ţâşnia d rep t ca o r ig lă , o d îră subţire şi deasă de fum de ţigară, lum inată tare de lam pa din ap rop iere . T o t acest ansamblu, arăta isb ito r de lim ped e , că ea vo rb ia de tre i ceasuri, că el era la a patruzecea ţigară , că-şi spuse­seră lu cru ri grave , care leagă pen ­tru restu l v ie ţ i i . E ra în două__cu- v in te , cea m ai p lastică fo to g ra fie a acelu i lucru subtil, care este at­m osferă de con fid en ţe şi de com u­niune în treagă şi p rietenească, în ­tre două suflete. Şi toate aceste lu­cru ri aşa de in d e fin isab ile , aşa de ideal-su fleteşti, erau rea lizate cu câteva ob iecte foarte m ateria le :o lam pă, un pat, un fum de ţiga­ră, un taburet şi un palton . Asta se ch iam ă a face adevărată m are artă c in em atogra fică .

R em arcab il de asem eni e faptu l că M arlene D ie tr ich n’ are n ic i cea m ai m ică asem ănare, cu tipu l de Star H o lly w o o d . Şi este o agrea­b ilă recrea ţie , pentru spectatoru l de c inem atogra f.

In s fâ rş it atragem atenţia asupra scenei petrecu tă în tr ’un com p arti­m ent de tren . N ic io d a tă atm osfera vagonu lu i de drum de f ie r , n ’ a fost rea liza tă m ai sugestiv. Este un m odel al genului.

Şi cu asta, — term inăm , rep e ­tând: „F rum oasa necunoscută” , este un autentic cap de operă.

D. I. S U C H IA N U

ÎS

Spuma Curăfătoare..K O LYN OS“ a lbeşte , c u r ă ţă ş i în tre ţin e

d in ţ ii. S p u m a e fe rvescentă ş i în v io r ă ­

to a re d iso lv ă p e lic u le le ş i Î n lă tu r ă r ă ­

m ăş iţe le a lim e n te lo r I n fe rm e n ta ţ ie ;

d is t r u g â n d ş i g e r m e n i i p e r ic u lo ş i

p ro d u c ă to r i d e car ie .

Încerca ţi „ K o ly n o s “ — g u r a r ă m â n e

de lic io s de c u ra tă ş l îm p ro s p ă ta tă . Un

cen tim e tru pe p e r iu ţa u rc a tă e su fic ien t.

P A S T A D E D I N Ţ I

KOLYNOSMai multe decoraţiuni ţi recompense de primul ordin obţinute.

17 Iulie 1930 ! ¿ALITA1B LI

gF 3 *0 *

ÎS ^EALxTATSA ILUSTRATA <7 I u l i t WC

Sfaturi pentru frumuseţeU a n tz i S tu p r ich . — N u m ă sur­

p rin d e de loc că receta singură nu a ajutat p rea mult căci nu a fost com pletă.

Câtă vrem e aţi utilizat-o şi mai ales cura câtă vrem e aţi ţinut-o? V eţi ţine r igu ros pentru coşuri cura, v e ţ i u tiliza apa cu cam for şi v e ţ i unge apoi cu crem a Lau- ra N o. 2. Aştept răspuns peste 3 săptăm âni tocm ai.

Miss R om â n ia . — ■ G enele în toa r­se ale fe tiţe i de 7 an i ce aţi adm i­rat, sunt un dar natural. Genele de s îrm ă ce v ede ţi la p rieten e şi la rrtis te de C inem a, sunt produsul fardu lu i negru pus în strat foarte gros.

Nu există n ic i un m edicam ent ra re să vă în toarcă genele în sus. T reb u ie să în vă ţa ţi să le ungeţi b ine cu fard . Un institut de fru ­museţe vă poate da câteva lec ţii.

U n d o c il. — Sunt foarte em oţio­nată de decla ra ţii — - dar... vă în ­şelaţi amar, sunt căsătorită şi încă de m ultă vrem e. A p rec ie z s in ce r i­tatea şi m ai ales sensib ilita tea su­fletu lui d-tale dar nu pot face n i­m ic d in n en oroc ire . Cât despre m âin ile enorm e ce aveţi care nu cadrează arm onios cu frum useţea fiz icu lu i d-tale, nu p rea cunosc b a c e ficace . Eşti bărbat şi aceasta nu e ch iar o pacoste prea m are. Să ai g r ije să f ie albe şi m oi, m ărim ea ru im portă p rea mult.

A n dreescti. — Pentru coşuri vă recom and să ştergeţi obrazu l seaira cu vată şi cu: A lc o o l 100 gr., Ac. rja licilic 2 gr. M ento l 0,50 gr. Sulf 3 gr. Salol 1 gr. A eth er 20 gr. A pă de roze 50 gr. A p o i crem a Laura No. 2. D im ineaţa spălaţi obirazul ca săpun de Ich tyo l. V eţi urma cura cu d ro jd ie de bere şi bu line le cu sulf. D ieta corespunzătoare. Peste3 săptăm âni vom sta d in nou de vorbă.

P ro fa n ă . — Pentru a vă în g r iji !enul aşa cum trebu ie vă r e c o ­mand seara la cu lcare să ştergeţi f irdu l z ile i cu: A c. b en zo ic 1 gr. Ac. c a lic ilic 2 gr. apă de Lauro Ce- rasi. 50 gr. apă de ham am elis, 50 gr. A lcoo l, 100 gr. g lice r in ă , 20 gr. A p o i Crem a Laura N o. 1 în strat subţire. D im ineaţa vă spălaţi cu fă ­

ină de arpacaş şi de m igda le părţi egale. V e ţi u tiliza fardu l L e ich n er în cutii albe de porcelan şi pudra Rouge et N o ir sau P e r le de P a r is cu loare rose pentru b lon de şi ocre pentru brune.

O d ile . — V o i scoate în toamnă apa Laura pentru înch is p o r ii care va m ulţum i cred pe c ititoare le m ele. Nu ştiu ce recetă aţi u tiliza t pentru pori. R eceta de la P ro fan a din rev istă e bună pentru p o r ii d i­lataţi. T reb u ie ca apa să aibă o cu loa re roşie înch isă. Vă reco ­m and pudra P e rle pe Paris , e m ul­ţum itor de bună şi nu ir ită faţa.

Jean ine. — Pen tru părul de pe braţe vă recom an d un dep ila tor bun, sau Crem a T ak y . Sau apa o x i­genată 20 de vo lu m e cu amoiniac 10% . D ar să ş tiţi că părul nu se îngălbeneşte în 3 z ile . T reb u ie răb­dare şi perseveren ţă multă.

Cât pentru p ie lea de gă ină de pe p ic ioa re vă recom an d crem a: U le i de m igda le 45 gr. ceară albă 25 gr. Cetaceum 20 gr. U le i de vaselină 20 gr., L an o lin ă 45 gr. Nădăjduesc că după o în trebu in ţare de v re o 10 z ile v e ţ i căpăta p ie le de om.

V io r ic a . — Vă v o i exped ia cu ram burs artico le le cerute. Câte de­spre lap te le de m igda le este p re fe ­rab il să-l p repara ţi dv. singură după una d in recete le apărute în ziar. D ar să ştiţi că vara nu ţine m ultă vrem e. Se descom pune re­pede.

La u ra N o . 2. — D răguţa m ea cu a ce ljş nume, mă bucur că crem a v ’a fost de folos, pentru punctele negre vă recom an d : T u rb ith m in e ­ra l 1 gr. V eselin ă 20 gr. Lan o lin ă 20 gr. în fie ca re seară.

Făt fru m os . — Ia tă un pseudo­nim cât se poate de preten ţios. Oare corespunzi în tocm a i cu el ? Sunt încântată pentru om ag iile a- duse. U rm aţi cu crem a m ai departe şi m ai scrieţi.

R ica . — R eceta pentru m ăteraţă ce aţi u tiliza t d o r iţ i s’o repetaţi şi aţi p ierdu t cop ia . Căutaţi în tr ’unul d in nu m erile v e ch i ale rev is te i o recetă de m ătreaţă oarecare. Eu cu­nosc foarte m ulte, nu ştiu pe care să v ’o trim it.

L A U R A

Este o plăcere de i »pila

lucrurile cu Lux, pentnid

aveţi siguranţa de a obţine un

rezultat strălucit. Aspectul

ţesăturilor rămâne cel original,

frăgezimea culorilor se men­

ţin e , fă ră ca ţesătura să-ţi

piardă structura. — Spună

albă ca zăpada obţinuţi cs

L u x dizolvă şi înlătură foarte

repede orice murdărie mu

pată, chiar din cele mai fin«

fibre ale ţesăturilor Dv*.—

Asortiment de articole de voiaj dta" piele cu preturi foarte eftîne

Magazine de desfacere<Bir. Caroi 29, D r lv iţa l M i

B a rie ra M oşilo r

P o r n l c h e t près laian le - Faiaily - HonseIntre brazi, plajă de nisip, ? bucătărie aleasă, a 'ă curgă­toare, pens iune complectă. Înaintea sezonului 30 frs. iar <$) în sezon 40— 50 1rs. ©

C itiţ i

Biblioteca . Dimineţii“

M-LX •••-014« m

Cupon pentru jocuri No. 181

Num ele şi pronum ele ..........

A d e s a -------------------------------------- -

5hA

£

iS

P E N T R U G O S P O D A R I A D - V O A S T R A

GĂSIŢI ORICE LA

TE LEFO N 326/2

p A n z ă r i e

S T O F E

?Tl, CALEA MOŞ" -0

TELEFON 326/2

C O V O A R E

L I N O L E U M

M Ă T Ă S U R I L I N G E R I E

ÎNCĂLŢĂMINTE

ARTICOLE PENTRU MENAJ

SALON SP E C IA L PENTRU ROCHII, MANTEAUX-URI, TAILLEUR URI

M O D E L E O R I G I N A L E P A R I Z I E N E

M ă t r e a ţ aMatreaţa este cauza premer­

gătoare sigura a pleşuvirei., E a este datorita unei secre­ţi u n i excesive (parul prea gras) sau insuficiente (pârul prea uscat) a glandelor capilare

Doctorul RAYNAL, medic- Director al Sanatorului din Engayresque ne scrie

"...Intrebuiţat pentru fnejiur,,, P E T R O L - u l HAHN regulari zeazâ secreţiunile, distruge in scurt timp matreaţa şi previne sau opreşte cădera părului. II prescriu adesea-ori bolnavilor mei şi il întrebuiţez eu insumi cu succes

DE V Â N ZA RE LA Farmacii, Droguerii, Parfumerii,

Saloane de Coafat

P e t r o leH ali IIneinflam abil, miros plăcut degajat de orice substanll grasa străină.

C e tiţiA L B U M U L

concursului de frumuseţe

rr

Ih izîh iiI cu vtillin IM II'ÎfÎHl*

1) In bătaia valurilor Bazinului Lido. 2) Valurile Bazinului „Lirto cel mai căutat refugiu împotriva căldurii. 3) Mulţimea facand b< .e la Bazinul Lido“. 4) Două delicioase campioane de înnot, cari \~ <i- fe ră^a lu rile Bazinului „Lido“ valurilor mării 5) Mulţimea ocupă t . - raSele Bazinului „Lido“ admirabil servita de restaurantul „Cina Lido“ şi dansând în sunetele unui jazz delicios. _ _

m

NUMAI AŞA S C Ă P A Ţ I D E C Ă LD U R Ă

Bucureştenii au, In sfâ rş it, un m ij lo c m in u n a t să scape de că ld u ră : fa c băili grandiosul Bazin „ L id o “ cu va lu ri m aritim e, situat in c e n tru l C a p ita le i, in bu- Itvardul Brătianu c o if cu strada F ra n k lin . .

In fiecare zi, m ii de oa m en i p ro f ită de m in u n a ta in v en ţie _ a v a lu r i lo r Bazi- niilui „Lido“ , va luri ca r i au fo r ţa ş i e fica c ita tea v a lu r i lo r m ă r ii. . . .

Când es d in va lu ri, v iz ita to r i i b a z in u lu i „ L id o “ găsesc in ju ru l p is c in e i ipltndide grădini ş i terase sola re, înzestra te cu a d m ira b ile a,parate e le c tr ic e de llmnaslică şi masaj. _ . . . . ..

La ora aperitivului, după amiaza la ceai seara la dineuri^ animaţia in reţi- reştean şi ţinta primei vizite a tuturor străinilor şi provin* mii de an Jazz excelent fi de renumitul restaurant „Lina-Lido e extraoramara. { Lm „ , uin «_ Bucureşti ¡mttl ii adăugam c i Bazinul „Lido" ca valuri maritime e centrul sezonului bucu- cialtlor cart vin in micureş i,

IS R E A L IT A T E A IL U S T R A T A n M i iu

EU ÎNTREBUINŢEZ NUMAI CÜNQSC1I1;

ICARI ALBESC SI CATI-FELEA2A TENUL , j

jj*; i.f ' y «IP Â R U L IL ÎNTREŢIN CU

CAPILQGENIA R

C O N T R A TRANSPIRAU! 3

, ANTIODQRUL,1 l i G Ă S E S C CEL M AI BUN

A murit creatorul lui Sherlock Holmes. IR A R T H U R C O N A N D O Y LE , ji ilustrul englez, care şi-a fău­

r it un renum e un iversa l, cu lansarea lite ra tu r ii detective , a în ­cetat d in v iaţă, în vârstă de 71 ani.

Conan D oy le , a fost p rim u l s c r ii­to r care a avut curagiu l să în fru n ­te a rh a ice le le g i ale lite ra tu r ii en­gleze, p rin crearea genulu i po liţis t, necunoscut până atunci sau, m ai b ine zis, b lam at de op in ia m ora liş ­tilo r.

E rou l p o liţis t p lăsm uit cu atâta m ăestrie de im agin a ţia lu i D oy le , — Sherlock H olm es, — nu numai că a fost uirmărit cu pasiune de c i­tito ri, în goana lui după c rim in a li şi după stab ilirea adevăru lu i, dar a form at, .în scurt tim p, un curent favorab il lite ra tu rii de senzaţie care şi-a găsit nu m eroşi adep ţi pe tot g lobul. Fără Conan D oy le , n’ ar f i existat n ic i un Edgair W a llace, n ic i un Gaston Lerou x şi n ic i un M aurice Leb lanc, în litera tu ra m on­dială.

Către sfârşitu l v ie ţ ii, Conan D o­y le începuse să se pasioneze pen ­tru studiul sp iritism u lu i, asigurân- du-şi co laborarea m ed icu lu i fra n ­cez R ich e t şi a fiz ic ian u lu i Crooks.

In acest scop, a pus bazele unei lib ră r ii sp iritis te , în care aveau loc şi exp erien ţe le m agice.

Se povesteşte că în tr ’o bună zi, câ ţiva necunoscuţi s’ ar f i p rezen ­tat în lib ră r ia lu i D oy le , rugându-I să chem e im ed ia t sp ir ite le spre sesizarea rezu lta tu lu i în tr ’o a face­re în curs de rea liza re . D oy le s’a lăsat îndu p lecat; a tras ob loanele, a stins lum ina şi s’ a cufundat în şedinţă...

T â rz iu de tot, când publicu l de afară, in trigat, a fo rţa t uşa lib ră ­r ie i, l-a găsit pe b ietu l D oy le lega t pachet pe podele , cu căluş în gură, ia r cassa de ban i spartă...

Vă în ch ipu iţi ce fe l de am a to ri au fost c lien ţii ocaz ion a li ai lui D oy le !....

De unde vine nenorocirea- P r o b l e m a c ă s ă t o r i e i —

A S P U N S U L deta ila t pe care l ’am dat unei dom nişoare n ed u m erite , în numărul 178

al rev is te i noastre, sub titlu l „Ş coa ­la V ie ţ i i” şi care punea în d iscu­ţie p rob lem a căsătorie i, a dat naş­tere la d ife r ite com en tarii în rân­durile c it ito r ilo r .

P r in tre scriso r ile p r im ite , am găsit articolaşu l unui student demn de toată atenţia, p rin ju d ic ioasele observa ţii pe care le face. E x tra ­gem din acest artico l, cele m ai in ­teresante pasagii şi le pu b licăm în form a lo r or ig in a lă , ca să se vadă lim pede această p rob lem ă, aşa cum e desbătută în lum ea tineretu lu i u- n iversitar.

După o p rea lab ilă in trodu cere, în care arată su ferin ţe le şi desilu- z iile studentului lip s it de m ijloace m ateria le, autorul acestui artico l se în treabă:

„D e ce nu se găseşte azi ce l pu­ţin o fem ee care să p re fe re căsă­to ria cu un student sărac? De ce aşteaptă toate ca studentul să-şi ia mai în tâ i licen ţa , să ajungă la o si: tuaţie frum oasă, să posede cât mai m ulte titlu ri şi în urm ă să dea na­vală asupra lu i?

„C e nesoco tin ţă !,iBietu l student, d in cauza greu­

tă ţilor p rin care trece, e nevo it să-şi creeze tot fe lu l de ob liga ţii pe care nu le va putea uita odată cu u ltim ul exam en, cum îşi în ch i­puie lumea.

„A sp e rită ţile ex is ten ţii noastre ne ratează îna in te de v rem e, ne m oleşeşte entuziasmul...

Scăpăm de jugul v ie ţ i i de stu­dent, cu d ia logu l a la „V ie de Bohèm e” (fru m os de cetit, dar nu de tră it ) :

— Ce m âncăm azi?— Asta o vom şti m âine!Ş i’n lo c să ne reven im , să trăim

ce l puţin acum mai_ lin iş tiţ i, după vo ia noastră, ne ’nhăm ăm _ pentru totdeauna la căsn ic ie , lăsându-ne p rin ş i în tr ’o s im plă cursă de iubi-, re sau continuând o vech e id ilă

Premiile noastreComplectaţi u ltim ul bon (No. 15), pe care l-am publicat !n ultim ul

num ăr al revistei noastre şi înalntaţi-ne apoi întreaga serie apărută (15 bonuri), menţionând pe plic: pentru premii.

Spre a reduce cheituelile de tra nsport, introduceţi bonurile într un pilc, căruia i-ati tăiat m ai întâi, puţin colturile. Pe plic, la stânga, veti scrie: „Im prim ate“ şi-l veti franca cu o m arcă poştală de 1 leu.

Dacă vreunul cetitor îi lipse,ste un bon, îşi poate completa seria cu orie« alt num ăr din seria.

In cnrtnd vom lacajte publicai unei soni serii ci« kosuri, oferindJK9mii 8**s m t fe t»

A M I T O A

PFODZHEIM smcQiTM

DEPOZITUL GENERAL DT.POMANffl■$l PENINSUCA BALCANICĂ •

OQFEVQEBIETACÀMUDI kMASâARGINTATE 51 ARGINT VERITABIL 1

QISTALEVERITABILE

CELE M A ! EFTINE PREŢURI flIN O . P R IM A 5URS4

Casă de încredere. Furnizorul Curţei« > * « • « • • I • • • • U t M H M i m m H « H I I H I M I H H m i m i M I H H f M I H * • H H W I H H H+<

Cauza că nu câştigăm e că m ulţi ne con sideră cop ii, că nu avem ex ­perien ţă , şi găsesc m ai n im erit să ne dea pe uşă afară, decât să ne o- fe re un serv ic iu .

„L a noi studentul nu are n ic i-o va loa re şi răul p rov in e din faptul că nu n i se dă atenţie.

„M ă ’n treb : unde-i C artieru l L a ­tin, O x fo rdu l sau m em orab ilu l H e id e lb erg , unde studentul e adult şi unde v ia ţa studenţească e în rân d cu d ife r ite p ro fe s ii on ora­b ile ? !? .

A f i student, în străinătate, e a f i c in eva şi apogeu l v ie ţ i i î l d ictea ză tocm ai această fază a ex isten ţii.

„A ces ta e tim pul când un b ă r­bat poate f i cules şi când i se poa­te im pune c in eva p rin ajutorul dat la nevoe... M ai târziu dela sine p o r­nesc „p re te n ţ iile ” şi d ez ilu z iile , în slujbă va deven i in co rect, ia r ca soţ, in fid e l.

„D e-a r f i însuraţi ce i ajunşi spre25 ani, n ’ar m a i p ie rd e an ii p rin facu ltate şi n op ţile p r in loca lu ri. D e dragu l şi sub stim ulentu l soţie i ar căuta fie ca re să term in e cât m ai repede facu ltatea ; ar pune capăt n o p ţilo r albe când singurătatea ca­m ere i sau s fo ră itu rile c o le g ilo r de căm in îl d eterm in ă să co lin d e din loca l în loca l, cheltu indu-şi u ltim ii bani.

„D a. N o i studenţii nu suntem în ţe leş i, nu suntem îndeajuns de ap rec ia ţi şi fem e ile n ’au n ic i un d rep t să se m a i p lângă de soarta io r de m ai târziu .

„T it lu r i caută, cu titlu ri să se m ulţum ească, căc i sufletu l, iu b i­rea, şi cred in ţa , rămas-au p rim e ­lo r id ile !...”

S tu d en tu l G eorgescu C.

Ce z ic c ititoa re le noastre de cu­ra ju l acestu i student? A re el d rep ­tate sau nu?

C ine se s im te tare, să ia cuvân­tu l!

J. de S.

O n o ra t e D o a m n e ş l D -y o a re . Sunt rugate a vi­zita Salonul de Coafura Institut de Beaute L eo n CaleaVictoriei 18 Tel. 382ţ74. U N IC în văpsltul pirului cu H E N N E veritabil, ondulaţlii PE R M A N E N T E , Lucrări ar» tistice de păr coafat manicure ondulaţii cu apă ; aplicaţi cu H E N N E face personal Dl. L E O N ' masage facial face

specialistă din străinătate

P re ţu r i C O N V E N A B IL E

N . B. Aranjamente pentru mirese Închirierii)

V

GELE MAI FRUMOASEC L I Ş E E

C E A M A I IN T E RE SA N TA L E C T U R AAproape 300 fotografii ale

frumuseţilor care au par­ticipat la ultimele 2 con­cursuri au apărut in

A L B U M U Lconcursului de frumuseţe

Tipărit în culori pe hârtie velină.

Instantanee de la festivi­tăţile din Galveston, Bucu­reşti şi Sinaia. Sute de clişee fotografice, extrem de inte­resante descrieri ale serbări­lor şi convorbiri cu toate a- lesele. Este cea mai frumoa­să podoabă în orice casă.

De vânzare la toate libră­riile şi depozitele de ziare.

Se expediază şi ramburs. f JPr»tul H 1*1.

*. » ♦ * ♦ » » » * » ♦ # *♦♦*•*»*♦ TtTTtTi 7 » < VV. » » * «h Htmtîl

—CEASORNICUL-D l P R E C I Z I I

FB N TSU

T O A T Ă VIAT*

C it i ţ i

RADIO şi RADIOFDI

TĂCERE SOLEMNA, In m om entul când lada mare şi grea, este depusă pe po-

— ileaua muzeului. O în fio ra re respectuoa­să trece ca un curent e lec tric p rin tre toţi a- sislenjii şi domnii p reparatori ş i docen ţi ai muzeului simt că o umbră de teamă, li se stre coarâ în suflet. In mintea tuturor este încă vie, îngrozitoarea soartă a ace lo r savanţi, cari au avut curagiul de a desch ide m orm ântu l lui Tutankhamon.Şeful preparator are azi o zi m are. Se’nvâr-

teşte de colo până colo, ca la o p rem ieră .După câteva sforţări cu pârgh ia , capacul lă-

zii cade. In primul rând ies la iv ea lă ta laşii de ambalaj, ca la un simplu transport de stic lărie . Dar după ce este înlăturat, am balaju l com er­cial, avem in faţa och ilor un sarco fag lung, lu­crat din lemn, împestriţat cu h ie ro g life şi cu capacul admirabil sculptat.

Aci se odihneşte, încă b ine conservat, un sfânt, un preot al N ilu lu i, m ort acum trei m ii de ani la Memphis.Trai :nii de ani şi M e m p h is !! te lume minunată doarm e aci, în lem nul

utregăit de vreme!?! Lum ea ace lor lucruri Jnunate, despre care am învăţat cu atât de mare greutate în şcoală, şi pe care am uitat-o atât de repede! Cultura unei ep oc i strălucite, despre care antroposofii a firm ă, că ar fi tot

Dreapta şi jos: Operaţia de despachetare a sarcofagului adus d in E g ip t

, i| f i : |4§

1 1

l l j j l

*r

1... ■ -

I

[ tf-•f; ' t-'W' ’ ' .

f**"’ Í ■'’*

JS -r . ■..

I

fB Ş S f K 2 * ' î MV f i f i f l E g te,

i* ţ -■ ■ r ü

■

■Vi ’ -

IÜl ,, , , ¿X,

V

. „y— **’" *

. v. *'

*' a '’1fug*

1 '/ • ■ 1 : ; ....A V . K \ . . .......’ -.....

Iul m orţe i, d in scheletu l o r ib il: A c i, în acest om , care după 3000 de ani, zace din nou în faţa ce lo r v ii , se m anifestă puterea neîn frân tă a unei cu lturi m ilenare, care a dat naştere de atunci la alte zeci de culturi noui.

P r iv e ş t i uluit şi fără vo ie vorbeşti în şoapte. Oare n ’ar fi cu putinţă ca în taina acestei c lip e să răsune un g las? Poate că pe atunci au con ser­vat undeva şi sufletul acestei m u­m ii. O d in ioară , ei au cunoscut mult m ai b ine şi m ai exact unele lucruri, decât le cunoaştem noi astăzi. A- tunci, oam en ii citiau în stele şi dă­deau v ie ţe i un înţeles...

„D om n ii m e i” , zise şeful p repara­tor, „p u te ţi lua acum 1ncă o fo to gra ­fie , dar după aceea, trebue să-i dăm m ortu lu i şi puţină lin işte , nu-i aşa?” .

atât de importantă, ca şi era noastră, a tech- nicei şi a gusturilor rafinate.

Iar după ce se scoate cu atenţiune capul sculptat al sarcofagului şi se în lătură cele do­ua aripi ale capacului, vedem s icriu l m inunat sculptat, mai strălucitor şi m ai îm pestriţa t de culori, decât sarcofagul.

Acum se va putea d escifra cu exactitate, ca­re a fost numele m ortului şi d in ce castă sau naţionalitate făcea parte. Că a fost un preot, s'a putut vedea din d ife r ite le sem ne şi in scrip - |ii ale sarcofagului.

Un pulverizator intră în acţiune, destinat să apere acest bun preţios con tra m o lii lo r şi v ie r ­milor de lemn. Această carte de v iz ită a fost scrisă cu o răbdare nem ărgin ită . S im bolu rile ¡i hieroglifele vor m ai p ovesti în că lu m ei un roman, romanul unui sfânt, care a fost adorat asemenea unui zeu.

Baronul austriac R renner îl salvase din a- pele Nilului. In timpul răscoa le i con tra lu i Mahdi, în 1881, populaţia îş i aruncă toată ave­rea ei sfântă, mumiile şi re lic v e le an tice pe valurile Nilului, ca nu cum va să ajungă în ¡nlinile acestui aventurier. In lungul N ilu lu i

fură pescu ite sa rco fag iile . N ob ilu l avu astfel norocu l, g ra ţie re la ţ i i lo r lui să dobândească una d in aceste m um ii, şi tocm ai pe cea m ai veche.

Acum e deschis ş i s icriu l. I ţ i apare ceva în ­făşurat în bandag ii, cârpe de cu loare închisă, p r in care trec două fă ş ii albe, groase, ale căror capete le p o ţi apuca. R id ic acest „c e v a ” de am bele fă ş ii ,care cu toate m ilen iile , ce s’ au scurs deatunci, au rămas în că tari şi le depun lângă am bele s icrie . P u lveriza toru l îş i face din nou o fic iu l lu i, în tocm ai ca în budoaru l unei fem ei frum oase.

F âş iile sunt desfăcute cu p reved ere : T e aştepţi la o în fă ţişa re o r ib ilă , un cadavru groazn ic , cu m iros de descom punere. D im po­trivă , găseşti o bucată m are de piele_, aproape în egrită , sem ănând num ai cu o form ă om enea­scă, cu cap, p ic io a re şi m â in i şi_ cu gura des­chisă. Un co rp om enesc în toată regu la, tăiat par ’ că d in tr ’o bucată de p ie le . Acum _3000 de an i fusese m u m ifia t şi depus în două s icrie , n ic i acum nu e descom pus, nu se deform ează în tr ’o măsură, ca să d ev in ă hidos şi de o în fă ­ţişare înspăimântătoare. Nimic din specteeo-

R1GAU D.,i6.Ru«<j« uwmemam

2Û R E A L IT A T E A I L U S T R A T A 17 lut

R E A L I T Ă Ţ I L E V I E Ţ I I

OCHELARIcu »(ielele cele mai bune se găsesc la Magazinul Societatea de Binefacere

„AMICII O R B I L O R 1Medic specialist d i con­sultaţii la cei ce au nevoie

P A S A G IU L I M O B I L I A R A Intrarea p rin Calea V ic to rie i« , ▼is-a vla de Terasa O teieşaaa

M O N IC AINÊXCUHSIÊ

P A T R U D E C E N II DE O D IH N A IN P A T

0 IT IT O A R E L E , o b ic in u ite să facă „ la grasse m a tin ée ” , e

vorba de doam nele, pen tru care scu la tu l de d im in ea ţă e un ch in , — v o r in v id ia p ro b a b il pe d-na Mari/ W ickh a m , decedată de curând , la Cedar Rap ids, in statul lo iv a , în vârstă de 75 an i. E v id en t că n ’o v o r p iz m u i n ic i p e n tru vâr­sta, n ic i p e n tru decesu l e i, c i p en ­tru fa p tu l că această fem ee şi-a p e ­trecu t u ltim e le pa tru d e ce n ii ale v ie ţ ii , od ih n in d u -se in pat, şi asta nu în uirma u n e i su fe rin ţe oa re ­care, c i de bună voe, în urm a u n u i rămăşag, fă cu t în 1890. D -n a W ic ­kham a câştigat aşa dar p a riu l, dar te în tre b i oa recu m n ed u m erit, ce fo los a tras d-na de pe u rm a aces­te i şed eri în pat, t im p de p a tru zec i de an i?

O d ih n a îndelungată pre lungeşte oare v iaţa? E p rea p o s ib il, dovadă tra iu l c e lo r două s u ro r i ale ves ti­tu lu i B r illâ t S ava rin , ca re -ş i p e tre ­ceau aproape tot t im p u l, cu lca te în pat. D o a r odată pe an, p r im in d v i­z ita fra te lu i lo r se sculau ca să m a i d ere tice p r in casă, ia r când B r i l ­lâ t S a va rin p leca , ele î i spuneau:

— „L a reved ere , la anul, A d o lf, ne d ucem să ne cu lcă m iarăş” .

Cu acest fe l de viaţă, — care n ’ar f i pe p la cu l o r ic u i — una d in s u ro r i a atins vârstu de 96, cea la l­tă aceea de 99 ani.

C O L E C Ţ IO N A R U L DE M ĂSE LE

C o l e c ţ i o n a r i i sunt oam en ic iu d a ţi d in f ire . Când e v o r ­ba să-şi însuşească o piesă

la care râvnesc, sunt în stare să co m ită fap te u im ito a re . D espre u n ii c o le c ţ io n a r i de t im b re poşta ­le se z ice ch ia r că nu se dau în - n a p o i n ic i dela fu rt, dacă nu po t• » » «M t MMMMMMMM MIM» #•»-

d ev en i a ltfe l p o se so r ii v re -u n e i m ă rc i ra re, după care le tânjeşte in im a .

E x is tă oa m en i ca r i co le cţion ea ză fe l de fe l de ob iec te .

O cu rioasă m an ie de c o le c ţ io ­nar, a dus la pu şcărie pe banche­ru l a m erica n E lw g n B en tle ij. A cest d om n p ra c t ica s p o rtu l c o le c ţio n ă ­r i i de... d in ţ i om eneşti. Avea în spe­c ia l o p re d ile c ţ ie p e n tru d a n tu ri fe m in in e . P a tim a lu i l-a făcu t să se dea d rep t d en tist, faţă de acele fem e i, ale că ro r m ăsele î l isp iteau.

In t r ’o z i cunoscu pe frum oasa M ild re d R a n k in , ş i rămase în câ n ­tat de m ă rgă rita re le d in gu ra ei. 1 se recom a n d ă d rep t den tist ş i-i ceru favoarea de a -i cu ră ţa dantu ­ra, aducând cele m a i m a ri e lo g ii fru m o ş ilo r săi d in ţi. D -n a acceptă , dar care n u -i fu spaim a, când des­ch izâ n d gura, se p o m e n i cu cleş te ­le p re tin s u lu i den tist, ca re -i scoase la repezeală tre i exem p la re de d in ţi d in tre c e i m a i fru m o ş i şi sănătoşi.

D oam na recla m ă p ro cu ro ru lu i, ia r m a n ia cu l c o le c ţio n a r de măsele a fos t in te rn a t la în ch isoa rea Saint Lou is . La o ce rce ta re s’au găsit în casa lu i, două d u la p u ri cu in s tru ­m en te de d en tis tică ş i m u lte dan­tu r i de fem e i.

— „In s tu m en te le le p u te ţi lua” , spuse v in ov a tu l p o liţ iş t i lo r , „lăsa- ţ i -m i n u m a i d in ţii , că -i p re ţu esc m ai m u lt decât o r ic e pe lu m e ” .

Ş i totuş e lo g ic , ca după această în tâ m p la re , d -na M ild re d să aibă un d in te îm p o tr iv a ba n ch eru lu i, poate ch ia r unul d in tre ace i tre i lipsă, în fe rm ecă toa rea e i gu riţă .

C ÂND O F A T Ă V R E A SĂ SE M Ă R IT E

2* N T R ’U N astfel de caz — nu L to cm a i ra r — o fată are la -® d isp oz iţie d ife r ite m ijlo a ce .

Toate insă î i pă ru ră banale d o m n i­

şoare i M ary D . Ea recu rse la u rm ă ­toarea m etodă, care în t r ’adevăr nu e lip s ită de o r ig in a lita te . S crise pe o h â rtie tra n d a fir ie o s c r is o r ică , cu u rm ă to ru l c o n ţin u t:

„D ragă prieten e, aş fi încântată să-ţi fac cunoştinţă. Iţi con vin e să mă aştepţi Joi seara, în tre 6— 6% , la în crucişarea stradei M ari cu strada Lungă? Ca semn de recu ­noaştere, vo iu purta un tran da fir alb la p iep t” .Această scrisoa re d om n işoara n ’o puse în p lic , c i aranja astfel, ca s’o „p ia rd ă ” în una d in ce le m a i ag lo ­m era te a rte re ale o raşu lu i. Se găsi în t r ’adevăr un tânăr, care să c i ­tească răvaşul ş i care să se în f i in ­ţeze la rendez-vous. D om n işoa ra îş i pusese în gând, să-l facă soţu l e i pe acela care va v en i la în tâ ln i­rea p ropusă ş i-ş i puse p la n u l în a- p lica re . Ceeace e însă m a i nos tim , e că această că sn ic ie e destu l de arm onioasă, m u lt m a i a rm onioasă decât m u lte altele, în ch e ia te pe ba­ză con ve n ţio n a lă sau am oroasă. Ceeace dovedeşte că n eprevăzu tu l are u n e o r i şi p ă rţi bune.

V A L DE M O R A L IT A T E O L A N D E Z Ă

Q L A N D A este o ţară ex trem de m ora lă . Am com en ta t a- cum câtva t im p fap tu l, că

în t r ’un orăşe l o landez, s in gu ru l c i ­n em atogra f ex is ten t a fos t îm p ă rţit ca s in agog ile ev reeş li, în două p ă r ţ i : una pen tru bărbaţi, cealaltă pen tru fem e i, in d ife re n t dacă p r in ­tre p e re ch ile ce frecv e n ta u sala de spectaco l, erau oa m en i că să to riţi, sau, fra te ş i soră. S u rp rinzâ n d u -se în t r ’un rând o pe rech e , soţ ş i soţie le g it im i, ca r i d in în tâm p la re se a- şezaseră în acelaş rând, l i s’a dat d in o f ic iu o am endă severă.

L a St. M a rtin sd y ck , un alt târ-

gu şor d in ţara m o rilo r de vânl,pri. m ă ru l e de o moralitate şi /nai oui- teră. E d ililo r ... cinematografii li era teamă poate de întunericul tii sală, care favorizează intimii Şi n e co n tro la b ile şi grave, ca o s/r» gere de m ână pe furiş poate eJiio un sărut. P r im a ru l din St, M it sdi/ck se tem e de atracţia recipro­că a tin e re tu lu i, chiar la lumi'm z ile i, în aer lib e r, şi a dat în» secin ţă u rm ă to ru l ucaz deliciu: „ Persoane le de sex diferit, cure k resc să se odihnească pe o taii d in g ră d in a publică, trebueso ii aibă g rijă , ca distanţa dintre elti f ie de ce l p u ţin un metru", 1

P o l i ţ iş t i i au căpătat instruc/mi severe, în concordan ţă cu acestui- d in şi spre a putea prinde oriehl pe co n tra v e n ie n ţi în flagruni ii- lic t , au fos t înarm aţi cu cult n m etru .

Vă p u te ţi în ch ip u i, ce scenă it lic ioasă , când d o i îndrăgostiţi ii aşează pe bancă, unul alături ii ce lla lt, fără să ţină semnă de eâ- tu l e d ilita r , dar ca ri la apropiem p o liţ is tu lu i se despart până Iu & tanţa reglem entară , spre a rem pe jo cu l, când paznicul ordinai m o ra lită ţ ii p u b lice se indrtşi spre altă bancă.

B u ster K-eaton sau Harold Lloft cu p a rten ere le respective, ar ¡ii d o ra b ili în t r ’o com edie cinemit g ra fică , unde s’a r utiliza acest» b ie c t l

D ar se pare că actualmente k- c ile d in g ră d in a publică a Marţii- sd ifcku lu i sunt pustii, iar duci» da cu m va în gând primarului« pună aceleaşi re s tr ic ţ ii şi per«# lo r , ca re se p lim b ă în grădini,$ f i p u s tiit tot orăşelu l.

D U D U IA GRĂDINĂRIT!

Institut Cosmetic Medical( In i t i t a t de În fru m u seţa re ) Ştirbei-Vodi No. 34. Tel. Sll|44

DR. F. KOVACSSpecializat 1. Vlena

BoU de pie'e f cosmetici. Dlater- mie, Raze Ultraviolete, Fizioterapie, îngrijirea fetei. Dirrugerea radicali a părului de prisos, sbârdturi, aegi, cofurt, pistrui, semne de naftere. Tratament de întinerii*. Curi de sliblr» locali fi genenll. Varie*, etc — Vâaxar** produselor preprU —

VOPSIRI DE PĂR,,K O M O L “ există în 18 nuanţe naturale. Cu acesta puteţi vâpsi părul cărunt,

cu cea mai mare siguranţă în 15 minute în culoare originală

Cereţi ,K O â IO L “ la C oa forn l Dv.Se trimite la cerere franco prospect

gratuit 'a Reprezentanta Generală CRA PI A M A R E S tr . D e la v r a n c e a 28

om?\GBUCUREŞTI LIPSCANI 3?

U A L A T - C P A N T O P I C O S T U M E «s B A C I

i a fie c a r e c o s tu m c u m p ă r a t se a c o rd ă 1 b i l e t g r a t u i t la Ş T R A N D U L KISELEiiCetiţi „ L E C T U R A “ floarea Literaturilor străine

WNTßE CONTöMNWST/l ALCOOL/•pOVEDÁNlA UNUI BOOTLEGGER d a JóS epJz. de £ <xxâ .

l) Iulie 19É0 R E A L IT A T E A IL U S T R A R Ă §1

Otrăvitorii reţe le i de apă, sunt duşi cu duba la în ch isoa re .

bine,poate chiar până la ora când p ortu ri de puţină im portanţă . Ca alcoolul era deja consumat.... Căci, pone era ocupat cu p o lit ica -un transport nou cu daru rile lui Bachus e disputat în câteva ininu

V o ia cu o r ic e p reţ, să-l scoată con s ilie r com unal la C h icago peDiR'HUa t ulăpuial 111 td itvu --------- --------^

te, distribuit cât ai batea d in pal- un p rie ten al lu i cu in flu en ţa, pen-«• * > ___1 _____ _______ __ n « X m i ! » M ’ A n o r t n n r l o o p n o i t n 1 fme şi trecut în stomacul consuma

lorilor, în mai puţin de o oră, fie cantitatea cât de mare.Intr’o oră, pe pământul unch iu­

lui Sam, negustorul de băuturi spirtoase, poate realiza a fa ce r i de milioane. Legea comerţului — m ai mare cererea decât oferta , — n ’ a fost nicăeri mai favorizată.Exact intr’o oră, A l. Gapone a

încasat la Baltimore suma de două jfd mii de dolari. Pentrucft d iba­ciul italian a ştiut să facă d in tr ’un butoi două....Cum?...Intrebaţi-1 pe oricare cârciu m ar

ilc-al dv....OTRĂVITORII CO ND U CTELO R

DE APĂZilele următoare s’au scurs în său

tru a căru i p ropagandă a cheltu it peste două m ii de dolari.

In tr ’o d im ineaţă , însă zia re le au înserat un avertism ent p r im it la redacţie , p r in care se aducea la cunoştinţa popu la ţie i, că în cazul unui refu z de a o rgan iza un p ro ­test în massă con tra reg im u lu i sec, toată reţeaua con du ctei de apă va f i o trăv ită s istem atic.

A vertism en tu l pornea dela o bandă necunosută şi fap tu l acesta îl n e lin iş ti în tru câtva pe Capone, deoarece au torită ţile erau co n v in ­se că num ai el ar f i fost în stare să lanseze o asem enea am eninţare pub licu lu i. Ceeace-1 in tr iga însă şi m ai m ult pe Capone, era ideea c ’ ar exista o nouă bandă în oraşul

care s’ ar putea să-i facă oJinişte, presărate numai cu trans- concurentă neloială

U n atentat de ca le fera tă, o rg a n iz a t de co n tra b a n d iş tii a m e rica n i,

• m\ pregăteam să dau m oto- M , rului viteza maximă, când

o mână puternică m i se încleşta pe umăr şi vocea unui to- rarăş imi tună in ureche:-Opreşte!.... Am recunoscut

semnalul şefului!Intr'adevăr, peste câteva m inu­

te, barca pe care o consideram inamică, se apropie de noi şi la lamina farului, recunoscui silueta lui Capone.Banditul comunică ceva în lim ­

ba italiană, pe un ton care lăsa sá i se întrezărească nelin iştea.întoarse apoi barca şi p o rn i în

aceeaş direcţie, de unde apăruse.Ara fost pus imediat în curent

cu situaţia. Capone dăduse ord in sá debarcăm în altă parte, d eoare ­ce punctul nostru de acostare era supraveghiat de poliţie. C ineva ne trădase...Am debarcat butoaiele cu a lco ­

ol la cincisprezece ch ilom etri mai spre nord de Baltimore, unde Ca­pone avusese grija să ne trim eată o camionetă, care să ne sem naleze oprirea şi să încarce transportu l.Poliţia, nu bănuia desigur, că

va fi mai abil Capone decât agen- |ii secreţi, postaţi în aşteptarea noastră. Or fi aşteptat e i m ult şi

in d ica ţii cum şi unde să-i caute pe în d ră zn eţii crim ina li...

A doua zi, a ten tatorii erau în mâna agen ţilo r, trecu ţi cu m are greutate p r in m ijlo cu l pub licu lu i, care în ce rca să-i linşeze, ia r fapta e ro ică a lu i Capone com entată e- log ios p r in presă....

O M IS IU N E PR IM E JD IO A S ĂC redeţi însă, că şefu l se od ih -

n ia pe lau r ii g lo r ie i?Scăpat pentru m om ent de su­

p ra vegh erea d e te c t iv ilo r , con cen ­traţi deastădată în juru l e v en i­m en te lor. Capone lucra.

Com andase te le g ra fic un nou transport de w h isk y d in Canada, pe care in ten ţion a să-l treacă d i­rec t p r in rân du rile g ră n icer ilo r . A tr ib u ţia m ea de data aceasta, se d oved ia foarte pericu loasă. T reb u ­ia să mă în a lţ cu un av ion în ch i­r ia t şi să sbor, în p lin ă zi, deasu­p ra punctu lu i pe unde se u rm ăria in trodu cerea con trabandei. L a un m om ent dat, trebu ia să lansez bom be lacr im ogen e , pe o în t in d e ­re de un ch ilom etru pătrat, în ju ­ru l fro n t ie re i ş i-apoi să aterisez pe un teren , fix a t în ap rop ie rea lacu lu i Superior.

T reb u e să recunoaşteţi că nu o r ic in e a f i r iscat aventura aceas­ta. A m p r im it totuş, fă ră cea m ai m ică în ce rca re de protest... C ine ar putea protesta dea ltfe l, in faţa lu i Capone?....

După un zb or lung şi obositor deasupra lacu lu i Su perior, la ora fixată , m ă a flam în ap rop ierea portu lu i A rthu r. G răn ice r ii se ag i­tau încoace şi în co lo , aşteptând să sem nalez pa ro la de trecere sau să aterisez. D rep t răspuns, am lansat o bom b ă ,-ap o i alta şi aşa m ai de­parte. S’a produs o învălm ăşeală de nedescris. A g en ţii p o liţ ie i va ­m ale, con cen tra ţi în ju ru l acţiun ii m ele, au fost în vă lu iţi în gaze a- crim ogen e şi reduşi la stare in o ­fensivă.... M om entu l acesta i-a tre­bu it lu i Capone. Cam ionu l în că r­cat cu w h isk y a străbătut în v i ­teză fron tie ra , nesupravegh ia t de n im eni....

C on traban d iştii purtau însă măşti. O oră m ai târziu , luam con ­tact cu păm ântul.

Am lăsat av ion u l în păstrate la gara j, de unde am com unicat so­c ie tă ţii că-1 poate r id ic a şi m i-am

(Continuare în pag. 25)

Cum n ic i un cetăţean nu se gân­d ise să-şi rişte lib erta tea în tr ’o m an ifesta ţie în favoarea a lcoo lu ­lui, în ziua fixa tă s’a constatat în- tr ’adevăr, că apa d in conducte fu ­sese otrăv ită . N im en i nu bănuia însă p rin ce p rocedee .

D atorită v ig ile n ţe i au tor ită ţilo r atentatul c r im in a l • în massă n ’a reco lta t decât câteva v ic tim e , dar peste o săptămână, povestea s’ a repetat. Deastădată lum ea s’a nă­pustit d isperată în faţa p re fe c tu r ii de p o liţ ie , aducându-i im pu tări de proastă organ iza ţie .

Z ia re le urlau pe p ag in i în treg i, au torită ţile î l căutau pe Capone şi la rându l lu i Capone î i căuta pe bandiţi....

In s fâ rş it, în ajunul datei fixa te, Capone se în toarce d in oraş b ine dispus. Dăduse de urm a atentato­r ilo r , ca r i am eninţau să-l com p ro ­m ită. L e aflase şi procedeul....

De cum in tră în casă, luă recep ­toru l şi ceru legătura cu unul din in sp ec to r ii p o liţ ie i, căru ia î i dădu

r e a l i t a t e a i l u s t r a t a 17 la i ie 1

Bob CurwoodIn tr ’adevăr, în A m erica , Bob

C u rw ood este cel m ai popu lar şi m ai ap rec ia t „s ta r” al fi lm e lo r sportive . Esle id o lu l sp ec ta tor ilo r aşa cum era od in ioa ră R udolph V a len tin o pentru film e le de salon.

D in punct de v ed ere artis tic presa îl pune alături de C harlie C hap lin , socotindu J ca un adevă­rat gen iu al c inem atogra fu lu i. P en trucă Bob C u rw ood nu se l i ­m itează la a-şi in terp re ta numai ro lu rile . E l îş i scrie scen ariile şi le in terp retează şi tot el şi-le reg i- sează, ceeace n ’au ajuns să facă până acum, decât C harlie Chaplin şi E r ic von Stroheim .

După an i îndelungaţi de lucru p rin stud iou rile străine, unde a in terp reta t peste douăzeci şi c in c i de film e , Bob C u rw ood a pus ba­ze le p ro p r ie i sale case de p rod u c­ţie, care con tează actualm ente p r in ce le m ai renum ite dela H o lly ­w ood .

ţionale. V o r f i p rim e le film e ro ­m âneşti rea liza te în A m erica şi va loarea lo r va f i cu atât m ai m are cu cât an im atoru l lo r s’a pus dela început în slujba p ropagan dei na­ţionale, cunoscând m ai b ine d e­cât o r ica re altul, farm ecu l ţării noastre.

Şi dacă statul v rea să dovedeas­că in teresu l pe care-1 poartă p ro ­pagandei p r in c in em atogra f, e m o­m entu l să în ceteze cu subven ţiile acordat s tră in ilo r ca r i nu ne cu­nosc câtuş de puţin ţara. A vem un e lem ent de va loa re în lum ea c in em atogra fică , un om devotat p a tr ie i şi un cunoscător n e în tre ­cut în m aterie , care e capab il să rea lizeze o r icân d p rod u cţii ex ­p loa tab ile în toată lumea.

Nu ne trebuesc film e numai pentru ţară, c i şi pentru străinăta­te, unde avem nevoe de p ropagan ­dă e ficace .

Din acest punct de vedere nu-

cïa>- ¿ J L cw il. JLt-a.

A -> " / û r u A r t .u , . iL o - pü . d^xj>

C J u S u x t^ . * r ■ *

S crisoa rea a c to ru lu i, p r im ită . île n o imai lio li C urw ood e om ul către care ne putem îndrep ta în c red e ­rea şi speran ţele, cu toată sigu­ranţa.

In tr ’unul d in v iitoa re le num ere ale rev is te noastre, vom publica

în am ănunte biografia coiiipţ tului nostru dela Hollywood p cum şi p e r ip e ţ iile prin carca cut în ascensiunea-i către cei late si bogăţie.

JOSEPH de SAXAI

citiţii.ADEVERULLITERflRşiARTisfiC

COMRATRieTI AJUNŞII A CELEBRITATE

Am publicat, anul trecut, !n re ­vista noastră două artico le în care relevam ascensiunea lu i Bob C urw ood şi or ig in ea lui de rom ân neaoş.

Z ile le trecute, o scrisoare v e n i­tă d in Am erica , ne-a adus veşti de la com patriotu l nostru. P r in tre a l­tele Bob C u rw ood , acest tânăr şi talentat artist, m ărturiseşte d ra­gostea cea m are pe care o poartă patrie i sale.

Faptu l că l ’am văzut atât de rar pe ecran ele noastre se e x p lică u- şor. N im en i n’a avut rep rezen tan ­ţa f ilm e lo r sale pentru Rom ânia.

Or, departe de a f i pe dep lin satisfăcut de ce leb rita tea de care se bucură în străinătate şi dorn ic de a fi cunoscut în ţara-i natală, Bob C u rw ood îm i scrie că s’a de­c is să rea lizeze o serie de film e cu subiecte rom âneşti, b rodate pe fapte is to r ice sau pe legen de na-

TOUT LE CHAfLME D’UNE NUIT D’ÉTÉ

- - - - - - - - - L U B I NP A L F U M E U H P A R C 'S

m. M t „ n R E A L IT A T E A IL U S T R A T Ă

DMKnKHMf E X T E M L O U l - ‘ I X

n E .

n \ CINCIZECI de k i lo m e tr i i depărtare de coasta g o lfu lu i S y rth a m ică , şi Tunis, se află oraşu l M ed en in e .

Acolo s’flu menţinut până în t im p u r ile noastre locuitorii p eş te rilo r, cu n os cu ţi ş i de vechii greci.

Ei trăesc aproxim ativ pa tru lu n i in ace- jle peşteri, pe care le n u m esc „R h o o fa ” şi opţiuni se ocupă cu a g ricu ltu ra ş i trăesc in aer liber.

Numai bătrânii mai răm ân în oraşu l, ca­re pare mort. Peşterile sunt aşezate una peste alta şi nu simt p revăzute cu scă ri, aşa câ locuitorii trebuesc să f ie bu n i că ţă ră tori.

Peşterile sunt con stru ite d in lu t m oale, fi au podeaua de piatră.

Pe o distanţă de tre i m ile , valea Mata- mata este acoperită cu astfel de peş teri. _

Vizitarea oraşului M ed en ine , p re z in tă în ­că până astăzi multe d if ic u ltă ţ i, că c i dela oraşul Gabes, trebue să p a rcu rg i 80 km . pe¡os. _ , . ,.

Anul acesta, se proecteaza p re lu n g ire a l i ­niei ferate spre sud, până la M ed en in e şi ast/el e probabil ca viaţa ro m a n tică a aces­tor locuitori ai peşterilor, ca re datează de două mii de ani, să se sfârşească.

Fotografiile noastre reprezintă câte­va aspecte din ţinuturile Medeninei-

Sus in stânga: un copilaş în portul original al ţării; dreapta sus: o bătrâ­nă locuitoare a oraşului M edenine; stânga m ij lo c : aspectul general al o- raşului, iar dreapta jo s : cratere stinse în apropierea oraşului.

24 R E A L IT A T E A IL U S T R A T A

Reprezentantele României17 Mill

au p l e c a t la concursul in ţ i o n a l d e fr u m u s e ţe din Gali

D-ra M ariana M irică

Este în că v ie în m in tea c it i t o ­r i lo r n oş tr i, e x tra o rd in a ru l fast în ca re s’a desfăşurat co n cu rs u l na­ţ io n a l de frum useţe , orga n iza t de rev is ta noastră. N im ic n ’a fos t p re - a u peţit cu această ocazie ş i m o d u l în care s’a o rga n iza t co n cu rsu l, a hotă râ t c o m ite tu l in te rn a ţio n a l d in Galveston , să in v ite R om ânia , p r in două rep rezen ta n te .

D -ra Z oe Theodorescu , aleasă anul acesta „M iss R om ân ia ” , ne- pu tând părăsi ţara d in m o tiv e p e r ­sonale. d-ra M ariana M irică , aleasă la co n cu rs u l n os tru „M iss M o ldo­va 1930“ , a p leca t la G alveston în ca lita te de „M ISS R O M Â N IA “ .

A doua cand ida tă a R o m â n ie i, este d -ra L ilia n a M. Andreescu , a- leasă la co n cu rsu l n os tru „M iss B u cu reş ti“ , in v ita tă specia l de c o ­m ite tu l in te rn a ţio n a l d in A m e rica .

A m b e le d om n işoare , îm p reu n ă cu în s o ţitoa re le re sp e ctive , au pă­ră s it C ap ita la Sâm bătă 5 Iu lie la o re le 22A0 seara, cu a ce le ra tu l de P a ris , salutate f i in d la gară, de re ­p re ze n ta n ţii re v is te i noastre ş i de un n u m eros ş i entuziast p u b lic .

îm b a rca re a p e n tru A m e r ica a a- vut lo c M ie r c u r i 9 Iu lie , în p o r tu l H â vre , pe tra n sa tla n ticu l „ N IA G A ­R A “ al co m p a n ie i „ F re n c h -L in e “ . Cu acelaş va p o r au m a i p le ca t la Galveston , num eroase co n cu ren te alese în ţă r ile eu ropene .

„Miss România 193«”

D in re p o r ta g iile pe care le-am p u b lica t anul trecu t, asupra co n ­cu rs u lu i in te rn a ţio n a l de fru m u se ­ţe d in Galveston, c i t i t o r i i n o ş tr i şi-au pu tu t fo rm a o pă rere precisă , despre serioz ita tea acestu i c o n ­cu rs , p re z id a t de M u n ic ip a lita tea oraşu lu i ş i de Cam era de C om erţ d in m are le p o r t a m erica n .

C red em că f ie ca re îş i m a i a m in ­teşte, c o m p o z iţia ju r iu lu i d in anul trecu t, ju r iu care a fos t p rez id a t de K in g V id o r , m a re le ş i cu n oscu tu l re g is o r a m erica n , re a liza to ru l atâ­to r f i lm e ce leb re ş i lansa toru l m u l­to r vedete ş i m a i ce leb re .

C e ila lţi m e m b ri a i ju r iu lu i c o n ­cu rsu lu i de frum use ţe d in G alve­ston, erau c e i m a i m a r i a rtiş ti, p ic ­to r i ş i s cu lp to r i, a i S ta te lo r -U n ite a m erica n e, ia r d e c iz iile pen tru de­cern area t i t lu r i lo r , s’au dat cu cea m a i m are justeţe ş i p ro b ita te p u r a m ericană .

Se ş tie că anul trecu t au p a r t ic i­pat la co n cu rsu l in te rn a ţio n a l de frum use ţe d in Galveston, peste 200 de m i i de oa m en i d in toate stra ­tu r ile socia le ş i v e n iţ i d in toate c o lţu r i le A m e r ic i i , parte făcând c h ia r că lă toria d in E u ro p a până a- co lo .

E n tuz ia sm u l cu care a fos t p r i ­m it co n cu rsu l de p u b lic , a fos t pur- _ ş i s im p lu d e lira n t. C and idatele au

A P A S U B PRESIUNIO R I U N DI

prin

A U T O M AŢELE

DELCO-LHHIDROELECTRIC)

BUCUREŞTI Strada Câm pineana No. II

Citiţi toţi azi magistralul roman :

E V A D A R E A— C A L V A R U L U N E I I S P Ă Ş I R I -

ac M A U R U S j o k a iin „ L E C T U R A Floarea literaturilor străine

fos t pu rta te în tr iu m f, în carete m in u scu le , orna te m in u n a t pen tru acest scop . O va ţion a te pe to t d ru ­m u l, pe m are le bu leva rd al p la je i, de sutele de m ii de oam en i, c o n cu ­ren te le au păstra t în suflet a m in t i­rea a ce lo r d e lic ioa se c lip e .

în trea ga că lă to rie în A m e rica şi în a poierea , au co n s titu it un vo ia j p r in c ia r , în ce le m a i selecte co n d i- ţ iu n i. N e w -Y o rk u l a lăsat a m in t ir i neşterse. M ia m i a im p re s ion a t p r in bogăţia ş i lu x u l cu care s’a fă cu i p r im ire a m isse -lo r, ia r o p r ire a la Habana ş i în insu le le Canare ş i A- zore , fa c pa rte d in d om e n iu l v isu ­lu i, al v isu lu i pe care n u -l poate tră i o r ic in e .

D a r n ic i F ra n ţa nu s’a lăsat m a i jos. La în a p o ie re a d in A m erica , cand ida te le la co n cu rsu l in te rn a ţio ­nal de frum useţe d in Galveston, au fos t oaspetele p r in c ia re ale P a ris u ­lu i ş i a c e lo r m a i im p o rta n te lo ca ­lită ţi ba lneare ş i c lim a te r ice de a- co lo .

Ia r d om n işoa re le care au fă cu i această superbă că lă torie , au un s in gu r re g re t: că regu la m entu l co n cu rsu lu i de frum useţe , nu p e r ­m ite u n e i fru m u s e ţi c la s ifica te , să con cu reze a doua oară, la acelas titlu .

Sun tem c o n v in ş i că re p reze n ­tantele R om â n ie i, v o r ob ţin ea la

D -ra L il ly a n a M. Andreea „M iss B u cu reşti 1930”

Galveston , în tre g succesul ptt re -l m e rită , aleasa lor frum

»♦♦•I

17 Me 1930 R E A L IT A T E A IL U S T R A T Ă 25

m m ARINARII, vânătorii, spăr- gătorii şi în gen era l to ţi

* acei a căror ocupaţiune comportă riscuri, p rim ejd ii şi de-

ie într’o mare măsură de ca­priciile hazardului, au fost stăpâ-i|i din totdeauna şi în m od deo­

sebit de cele mai numeroase şi mai variate superstiţii.Iot astfel şi jucătorii de cărţi.

Obiceiul lor de a nu se aşeza la joc decât echipaţi cu anum ite ta- lismane sau îndeplinind în prea-

I unele formalităţi cu caracter aproape mistic, pentru a atrage de partea lor pe capricioasa d iv i ­nitate Fortuna, se exp lică nu nu-, mai prin motive psihologice, ci şi prin unele consideraţii de o rd in religios. Intr’adevăr, aceste p ra c ­tici îşi au obârşia în con cep ţia medievală, după care jocu l de no­roc este un păcat, întrucât Satana ajunge să stăpâniaseă cu m ai m ul­tă uşurinţă sufletul unui asemenea jucător.In Sardinia şi astăzi încă, jocu l

de cărţi e socotit ca un joc al d ia ­volului. In Oldenburg se crede că atunci când se joacă cărţi, dracu l stă aciuit sub masa de joc , iar când unul din jucători în ju ră, ne­curatul atinge cu coada şi c ii p i­ciorul lui de cal spatele acestui jucător fără Dumnezeu.

Caracterul diabolic, ţin tu it jo ­cului de cărţi, nu îm p ied ică însă ca in zilele noastre să existe o parte religioasă de farm ece foarte răspândită în special în Austria, şi sudul Germaniei în care găsim , intre altele, următoarea reţetă : leagă-ţi cu o aţă de mătase roş ie la braţul cu care arunci cărţile sau zarurile, o inimă de lilia c , şi vei câştiga întotdeauna la jo c ” . O altă prescripţie analoagă recom an ­dă jucătorului să prindă un lilia c să-i laie capul pe care să-l ţie m e­reu la el. In Oldenburg laba stân­gă a unui sobol este socotită ca un lalisman preţios, dar numai în ca­zul când jucătorul a m uşcat-o el singur.

Dealtfel, sobolul este p r iv it şi In alte privinţe ca aducător de bani şi comori. In Bavaria , P o m e ­n ii şi Brandenburg, se crede că pungile confecţionate d in p ie le de sobol, au minunata însuşire de a nu se goli niciodată. In ceeace p r i­veşte liliacul, care joacă un ro l de seamă şi în practica m agie i el a devenit un talisman la jo c p rin (aptul că i se atribue o m are c a li­tate protectoare îm potriva v ră j i­toarelor şi a altor sp irite rău-fă- căloare.

In afară de aceste ob ice iu ri, de origină mistico-religioasă, există incă o sumedenie de p ra ctic i m ai uşoare foarte răspândite la jucă­tori pretutindeni. Aşa de exem plu se crede că jucătorul, care a scu i­pat pe banii câştigaţi la cărţi este asigurat că nu va mai p ie rd e : o frunză de trifoi, cu patru fo i cusu­tă in haina jucătorului şi fără şti­rea acestuia îi, aduce m ult noroc in viaţă şi mai ales la joc.

Deasemenea este foarte curentă ideea că poziţia jucătorului la m a­sa de joc, este hotărâtoare pentru norocul lui. După o veche super­stiţie franceză atunci când joc i cărţi ziua, câştigi numai dacă eşti aşezat cu spatele la soare: la jocu l de noapte trebue să ai luna în fa ­ţă. In unele ţinuturi din Germ ania

se recom an dă ca îna in te de a în c e ­pe jocu l să-ţi în vârteşti scaunul odată îm pre ju r şi apoi să-l rezem i de masă. Dacă v e z i că nu-ţi m erge b in e la joc . să te m uţi cu scaunul ceva m ai Ia o parte, sau şi m ai b ine încă, să sch im bi scaunul. Nu m ai puţin există c red in ţa că p r i­v ire a bună sau p r iv ir e a rea a u- nor oam eni, hotărăsc deasem enea pen tru soarta jocu lu i. T o tu l e să-ţi ie i un asem enea parten er cu „p r i-

ţa m oarte i care apărea m ereu în vis , p lângându-i-se că nu şi-a gă­sit încă lin iş tea veşn ică şi rugân- du-1 să-i v ie în ajutor. Cu ocazia acestui p roces se d escoperi că în acele ţinuturi, d in ţii unui m ort re ­p rez in tă un exce len t m ijlo c pen ­tru a atrage n orocu l la joc . Dea- ceea, g roparu l părît scoase un d in ­te d in gaira cadavru lu i f i ic e i lui şi-l dăru i la două fem e i care erau aco lo de faţă.

O masă de „ ju c ă to r i” de p o ck e r.

v irea bună” , d rep t „ c h ib iţ ” care se uită în cărţile tale peste umăr.

In a fară de acestea, ju că to r ii ţin b in e în ţe les la unele talism ane p ro ­p r ii, adesea cu totul stran ii. Aşa de exem plu , încă în evu l m ed iu se c redea că sămânţa de ferigă , culeasă în noaptea Sf. Ioan , avea p rop rie ta tea m iracu loasă de a în ­d ep lin i o r ic e dorin ţă acelu ia ce o purta la dânsul. Această sămânţă, care aduce bogăţie , n o roc la jo c şi toate fe r ic ir ile , nu poate f i însă dobân d ită decât cu m are greutate şi adeseori num ai cu a ju tora i d ia ­vo lu lu i. In unele ţări, se recom an ­dă jucătoru lu i pentru a-şi asigura n orocu l la jo c să d ezgroape în a- m iaza z ile i de Sf. Ioan o p lantă de­num ită „ flo a rea d ia vo lu lu i” , fe r in - du-se însă de a-i atinge rădăcina cu m âin ile . Posesoru l acestei rădă­c in i va avea astfe l veşn ic n oroc la jo c şi punga p lin ă cu bani.

In Japon ia, ju că to r ii de m eserie ob işnuesc să d esp rindă m ic i bu­căţele depe m arg in ea p ie tre lo r fu ­nerare noui, poartă apoi aceste frân tu ri ca un talism an sigur de noroc . D in caluza acestei super­s tiţii, p ro fan area m orm in te lo r se repetă atât de des în ţara n ip o n i­lo r , încât rudele m o r ţilo r au fost n evo ite să în cad reze p ie tre le fu­n erare cu ram e şi p lăc i de fie r.

O sume de alte fe tişu ri de->ale m o rţilo r sunt socotite deasem enea ta lism ane b in e făcă toare pentru jucători.

N u de m ult a avut loc în faţa tr ibunalu lu i d in F re ib e rg un p ro ­ces d in ce le m ai ciudate. Un g ro ­par era în v in u it de p ro fan are de m orm in te , deoarece deschisese m orm ântu l f i ic e i lui de cu-ând în ­gropată. După m ărtu ris ir ile lui, d ea ltfe l foarte v e r id ic e , el făp tu i­se acest lucru, îndem nat de dorin -

De atunci, ce le două fem e i, fură n econ ten it fa vo r iza te la jo c ; un exem plu carac teris tic de fo rţă su­gestivă a unei su perstiţii în rădă­cinate, ajutată de în tâm plare.

In T ir o l şi Baden, se crede că ouăle de găină, ouate în V in erea M are m i se m ai strică n ic ioda tă şi aduc n oroc la joc . In alte părţi se atribue p r im e lo r tre i ouă ale u- nui corb tânăr, puterea unui ta­lism an m iracu los. Se povesteşte atsfel, cazul unui ju cător de baca­ra dela cazino-u l d in M onte-Carlo, care p*urta m ereu cu el trei ouă de corb în tr ’o cutie de aur, şi se bucura de un n oroc izb ito r la joc . Nu fu însă destul de în ţelep t ca să păstreze taina, şi m ărtu ris i şi ce ­lo r la lţ i stră in i că e s igur de câş­tig num ai atunci când posedă la dânsul acest talism an. A ţâţat de in v id ie şi de po fta câştigu lu i, un alt jucător, tot atât de superstiţios, u cide pe fe r ic itu l posesor al talis- m anulu i, răp indu -i cele tre i ouă m iraculoase.

Crim a, fu însă uşor descoperită şi asasinul condam nat la m oarte. C ei­lalţi ju că to ri superstiţioşi însă nu încetară n ic i o c lip ă de a fi în c re ­d in ţaţi de absoluta e fica c ita te a talism anului.

N en o roc irea noului posesor o exp licau aceştia, p rin faptu l că unul d in cele tre i ouă, fusese spart cu p rile ju l c r im e i d in care caiuză, norocu l î i în torsese faţa.

Acestea sunt numai câteva din p rin c ip a le le su perstiţii uzuale ale ale ju că to r ilo r superstiţioşi, cari supravieţuesc d in tr ’un trecut în ­depărtat şi v o r supravieţu i încă multă v rem e, căc i jo cu l hazardu lu i p r in m ira ju l şi ca p r ic iile lu i fas­cinante am ăgitoare nu va înceta n ic ioda tă de a atrage, isp it i şi în ­fr ico şa pe m u ritori.

I. S.

PRINTRE CONTRABANDIŞTII DE ALCOOL(U rm are din pag. 21)

continuat drum ul cu trenu l, până D eaceea m ’au con siderat irem e- la C hicago. d ia b il p ierdu t, când o staţie m ai

Vestea lo v i tu r i i dela P o r t A rthu r îna in te de gara p rin c ip a lă a o ra ­şe răspândise ca fu lgeru l. E d iţ iile şului, do i p o liţ iş t i s’au îndreptat specia le ale z ia re lo r bănuiau că e spre m in e şi m ’au decla rat arestat, v o rb a de Jim Sheppard , „a v ia to ru l poruncin du -m i să-i urmez.... b lestem at” ş i-i pub licam fo togra - M ’am supus resemnat.... f ia în p rim a pagină. (S fâ rş itu l in N o . v i i t o r ) . J. de S.

B e e c h - N u t D r o p s

~) nlátwrá m i r o i w l

\ w l v A V A u l u i

ß o n b o a n e rac oritoare dm suc de f r u c t e d e Ca l i -Po r nid

din suc de lămâi.portocale, struguri etc...

c h u y a k a t o l

REALITATEA ILUSTRATAV! iu / ie II ’

FEM EEA IN P R O V E R B E¿¡j-Jfil FXUL SLAB şi frumos a fost

p r iv it totdeatina şi de toate popoarele, d in tr ’un punct

de vedere cu totul deosebit decât bărbafii. Moştenitoarele Evei, ca tovarăşe de viată, au avut darul de a preocupa în tr ’o m ăsură con­siderabilă gândurile oam enilor, care le-au aşezat în tr ’o categorie specială, traducând în proverbe sugestive, părerile lor, fie bune, fie rele despre femei.

In înţelepciunea populară, zică- torile şi proverbele relative la fe­mei abundă şi oglindesc în mod fidel, m entalitatea caracteristică a popoarelor în această direcţie.

Aşa de exemplu, în proverbele ruseşti, femeea este socotită m ai ales ca o făp tură vorbăreaţă şi v i­cleană. Trei proverbe populare, foarte răspândite , dovedesc cu prisosinţă aceastăă op in ie , nu toc­m ai favorabilă a ruşilor despre fe­meie.

P r im u l: ,,să-ţi iubeşti nevasta ca pe sufletul tău şi s’o sgudui ca pe un pom cu fructe !” . Al doilea: „Două femei fac o adunare, trei un ia d ” Al treilea: „Unde Dracul nu poate să ajungă, îşi trim ite inu- ieruşca” .

Folklor-ul arab traduce dease- meni aceeaş neîncredere în femei, la tă şi câteva proverbe caracteris­tice în această p r iv in ţă :

„Nu te încrede în tr ’un cal, care asudă şi în tr ’o femee, care p lân ­ge” . Sau: „Unei femei nu-i poţi face un rău m ai mare, decât înde- p lin indu- i tocmai ceeace vrea” . Al doilea proverb se referă, după cum vedem, la nestatornicia fe­m eii şi la felul ei prefăcut de a fi.

înţelepciunea populară a ungu­rilo r exprim ă sub o form ă şi mai orig ina lă acest sp irit de disimu- laţie femenină. In ţr ’adevăr, după un proverb unguresc: „femeea se supune num ai atunci, când vrea să dom ine cu adevărat” .

Dealtfel, până şi la vechii eleni, în tâ ln im proverbe, care fixează şi­

retenia femeii. O m ax im ă foarte des citată, în literatura veche gre­cească, spune că „nu există şire­tenie m ai mare decât aceea a fe­m e ii” .

Englezii au, după cât se pare, o părere m ai favorabilă asupra su­fletului fem enin. In tr ’adevăr, o m ax im ă curentă britan ică susţine, că „înţelepciunea bărbaţilo r se reazimă pe m intea fem eii” .

Cât priveşte lim bu tia sexului frumos, ea este cu adevărat pro­verb ială şi o găsim exprim ată ch iar în tr ’o zicătoare d in tim pu l rom anilor. „Mulier taceat în eccle- sia” sună un vechiu proverb latin , sau pe rom âneşte: „femeea tace în biserică” , ceeace ar voi să ex­prim e că femeea tace numai în b i­serică.

Când ne gândim însă că astăzi, femeile nu tac n ic i în biserică, ci d im potrivă, găsesc adesea prile ju l de a flecări în voie, ch iar şi în acest locaş sfânt, nu ne putem o- pri de a constata, cât a progresai femeea, d in tim pul rom anilo r pâ­nă astăzi.

D upă cum vedem, femeea a fost şî a rămas o fin ţă , care vorbeşte m ult şi despre care se vorbeşte m ult. Şi, după cât se pare, s’a vorbit despre ea totdeauna mai m ult rău decât b ine .

Lucru l acesta e atât de adevărat, încât un proverb al vechilor eleni, pe care îl găsim pom enit în tr ’o scriere a is toricu lu i grec Tucide, spune că „femeea cea m ai bună este aceea despre care se vorbeşte cel m ai pu ţin ” .

Exemple de felul acesta se pot m u ltip lica la in f in it , fie că am spicui în folklor-ul popoarelor o- rientale sau occidentale, fie că am pătrunde în lumea antică sau m o­dernă.

O ri care ar fi variantele, tema este mereu aceeaşi femeea e soco­tită ca şireată, prefăcută şi vorbă­reaţă.

I. S.

s rfiz tl0.: Henne S’OrientcA V A N T A G II:

1) Nu c o n ţ i n e otravă. Feriţi-vă de culori pe­riculoase.

2) Nu ese şi nu pătează.

3) î n t ă r e ş t e păru l .

4) Nu se descolorează la soare sau la apă.

5) Nu î nv e r z e ş t e părul

6) O s i n g u r ă

aplicaţie fără decolorare.

N u conţine nici nici plumb, nici acizi* argint.

8) P o s e d ă numerJ distincţiuni.

9) Dă un luciu iocoi par abil.

10) R edă colo;

re a absoli

naturală, n

d ă tinereţi

deoarece?

se cunoaj!

că e vopsi

Ştiri cinematograficeM i ISSI ARNA, celebra interpre-

tă cinematografică germană a fost angajată recent de

„Param ount” , pentru a interpreta rolul p r inc ipa l din film u l vorb it în germană, „Prietena sa, Anetie” . P rim u l tur de m anivelă ia acest film s’a dat în ziua de 10 Iunie, in studiourile „Continentale Param o­un t” d in Jo inv ille .

In p r im u l rol m asculin apare Fritz Delius un actor celeîm i deia teatrul din Josefstadt, V iena, cel mai bine organizat teatru al mare­lui Max Reinhardt. In restul d is tr i­buţiei apar: Lotte Lorring, Ha- drian M. Vetto, Peter W o lff şi Eva Brigitte Hartw ig.

M ARLENE D IETR ICH cure in­terpretează primul ei rol pentru ,,Paramount", va începe lucrul în filmul sonor „MAROKKO", după romanul lui Benno Vigny, „AMY JOLLY”. Rolul titular este inter­pretat de marea actriţă germană. Partenerul ei a fost ales in persoa­na Iui Garry Cooper, una dintre cele mai mari şi simpatice vedete americane. Regia o are Josef von Sternberg.

HArtOLD LLOYD a iscălit un nou contract pentru trei ani cu „Param ount” , prin care se obligă a realiza în fiecare an câte un film . Fiecare din ele, va avea trei ver­s iun i: vorb ii, sincronizat cu m uzi­că şi efecte sonore şi mut.

Aproape fiecare stea de cinema­tograf are o poreclă, cu care o ta­chinează prietenii şi cunoscuţii.

Cele mai numeroase porecle iJ însă Clara Bow, vedeta cu m roşu. Adorabilă interpretă «1 „Paramount” răspunde In niuij „Cap roşu”, „Pădure incerţi» „Flacăra din Brooklyn” şi „fJ plăcerilor din Brooklyn". Si* mele de „Regină a flacărilof 1 „Fata cu acel ceva” este cunoj tuturor cinefililor. Prietenii «ii atelier, la Hollywood, o numiri obiceiu numai „Fetiţa". 0 ailil redă pe care o poartă este „Cil tonul”. Această denumire a cm tal-o in urma succesului pe curii obţinut în filmul „Păpuşa M rilor”. Numele care îi este ctl J drag şi sub care o strigă mtoi] ţii ei prieteni este „Clara". , ]

Un câine al nimănui, pripa pe lângă o casă de oameni jij traS' de nevoia de mângâieri A societate pe care o simte şi 1 f Jetul unui animal, e eroul pm Urii lui Leonid Anriev Câinelti pripas, apărută în ultimul mi al excelentei publicaţii de popii; rizare literatura. Biblioteca Dlf NEAŢA. Se desprinde din atuI povestire o largă expansiune m nitară, lipsită însă de înrfuM sentimentale ieftine.

Acelaş spirit însufleţeşte şi I două povestiri, Hoţul şi Irswj povestea unui copil nenorocii, 1 răit de mizerie dar tocmai din] ceastă pricină cu sufletul plini aspiraţii fantastice.

Toate la un loc, sub tîlH CI nele de pripas au apărui Ini 127 al Bibliotecei DimineaţaJj minata lucrare costă numai t li

E X C L U S I V . P. R O M Â N I A

NARCISSE H. BALTHAZ ARSTR. Ş E L A R I N2 7 • B U C U R E Ş T I , ! .

11 Iulie 1930 REALIT AT EA ILUSTRATA 27

Jocurile „Realităţii Ilustrate ii

Charlie C h a p l in “(10 puncte)

(Cuvinte încrucişate)

Iră

ORIZONTAL: 1) Mesagera zei- j) Pleaşcă. 11) Setos. 15)

bătorie (fr.). 16) Excesiv (fig .). Scriitor român. 18 F luv iu . 19)

Blins (ironic). 20) Zeiţă, perso- ificarea primei civ ilizaţiuni e- iptene. 21) Rudă. 22) Jăratec.

Artist de cinema. 26) Mai sus parter. 28) Vergea. 31) Sfâr-

33) Particulă. 34) Interjec- 35) Priina parte d in tr ’un o-

Sţamerican. 36) Departament în ta|a. 38) Tipul nerodului fanagr.) 39) Câştig la o loterie, I) Notă muzicală. 42) Zeu. 43) im. 44) Oraş în Peru. 45) Pen- ra cântărit. 49) Stare deplorabilă.I) Pronlnne. 52) Balaur. 53) In- tfjecjie. 54) Nume de câine. 56) îcţiiine matematică ( inv .) . 57) peşti. 59) Ispitea 61) Cu bu-

itlemari. 65) Vecina Europei. 66 ) iclima lui Zamri. 70) Oraş în Sfa tdonia. 72) întins. 73) Notă

Cuvinte în c r u c iş a te a u to h to n eVII.

Modalitatea aceasta de a da u- i*!esemnificaţii sub form ă de în- rebări, eete un lux care depinde 1« fantezia autorului.

Ca ajtourul ei, cuvintele secun- liri dintr’o problemă, acelea care »repeţi de multe ori, neavând D sens accesibil unor alte defi- iţii mai puţin plictisitoare, că­iţi un nou aspect, de un hum or Ic şi foarte acceptabil.Astfel, într’o problemă unde era Hta de un beţiv rezemat de un ¡far, ce-i servia drept proptea, bitul înapoi a prim it u rm ă ­toarea semnificaţie : „încotro nor- «ţti un beţiv când, plecând dela pciumă ii vine iar sete?“ — Desi- (nr. că Întrebarea putea să a ibă o (iilţime de răspunsuri, p ân ă în lomentul to care — cu a ju to ru l Horlalte cuvinte — cuvântul îna- ¡oi, a apărut ca din senin, iln majoritatea cazurilor, t o t u l breduce la un jo c de cuvinte, p e are deslegătorii n u ţi-1 ia rtă n i c i■ ruptul capu lu i, dacă nu e s te dlmai inte ligent f ă c u t , p r i n ev i- fem termenilor improprii, d e z a -

nu-i faci pe p lac ?“, la care el — mânară ndu-şi satisfăcut cojile sp i­r itu a lită ţ ii sale — să-i răspundă scurt : Asalt ! — Nu-i acesta un motiv de divorţ, dom nule Cojan ?

A fu ris ita p rogen itură n u şi-a m a i găsit astâm păr diin m om entu l acesta. Intâlninidu-se odată cu „Re­g ina C a rn ava lu lu i“ d in W e lt Spie- ge'l, a întrebat-o cu acelaş aer de... nevinovăţie; „In vâltoarea... d an ­sulu i, ce nu ie este îng ădu it tine­rilor să V se ie ?“ F ă ră să miai stea pe... gânduri, părin te le ei i-a şi răs­puns : eden !

P rogenitura a răm as însă caim contrariată de acest rezultat. Ve­dea şi ea, cu toate că era a tâ t de neştiutoare, că ta tă l ei i-a spus o gogomănie, aşa că n ’a îndrăisnit să-l întrebe decât m a i târziu , a- nume, ce sunt acelea „ispite u lu i­toare“.

Când i s ’a răspuns că „sân ii“, a răm as u lu ită pentru toată viaiţa. Aşa este d4e Consco ? A i păţit-o,

Totuşi, m a i târziu , din dorinţa de a deslega jocuri, „în legătură cu progresele culturale şi artis ti­ce“, sfat recomandat cu insistenţă de savantu l ei părinte, progeni­tu ra — deşi destul de schiloadă — s’a înroşit p â n ă în vârfu l ure­chilor, când i s’a spus că „partea corpu lu i ce stârneşte un deosebit interes“ se ch iam ă şold !?

Nu-şi înch ipu ia , cum „Regina C a rnava lu lu i“, lansată de o revi­stă viemeză atât de serioasă, să a- pară în R om ân ia cu un m ora l a-

tât de scăzut 1,Nu eşti de v in ă m ata , ilustris-

sirne Consco. De v in ă este cel care ţi-a pus tocul în onâină, neştiind că te vei s im ţi obligat să scrii.

De v in ă sunt şi eu că nu te-am descoperit încă de când a i şterpe­lit prim ele probleme d in revistele apusene şi n u ţi-am interzis dela început să^m i m a i parodiezi for­mele de încrucişare descoperite de m ine eu atâta t r u d ă ! ;'Va u rm a '

R E B U S

(10 puncte) de A. Solomonescu-Loco

muziicală ( in v .) . 74) Tragere la ţin tă . 75) In tr ’un deceniu. 76) U- cis mişeleşte. 73) îm presurat.

V ERT IC AL: 1) Ceeace separă pe in d iv iz i. 2) Acoperit de rouă. 3) A sughiţa (m o ld .). 4) Pronume. 6 ) Cadavru. 7) Arbore. 8 ) în trebaţi pe m unc ito r ii cari nu găsesc de lu ­cru ! 9) S tup idă. 10) Pentru scăpă­rat. 11) Prefecţi de poliţie . 12) Veac. 13) F iic a lu i Cadmus, 14) Care şi-a perdut naţionalitatea.23) L iteră grecească. 25) Interjec­ţie. 26) Farsă. 27) Pândea (mold-) 29) Capete de urzeală. 30) Gen teatral d in evul m ediu , bufonerie r id icu lă . 31) Pronum e. 32) T im p d ispon ib il. 37) Interjecţie. 41) T ir. 42) Notă m uzica lă. 46) Preda. 47) înv ing . 48) Zeu. 51) Graţiez. 53) Idem . 55) Sârguincios. 58) P lantă m arin ă . 60) Oraş în Ita lia . 62) D iv iz iune de tim p . 64) P ronu ­me. 71) M ăsură itinerară.

1

Se va afla o cugetare cu aspect paradoxal.

de N. Gh. Popescu-R.-Vâlcea

cordurilor, sau — m a i ales — p r in în lă tu rarea echivocurilor !

Trebuie să se ştie de toată lu ­mea, în special de generaţia post­belică, a tât de desorientată, că hu moroii n u înseam nă vu lgaritate, şi n ic i echivoc !

S p ir itua lita tea este o calitate n a tu ra lă , pe care o are şi u n ţă ­ran incu lt — în mod spontan ■— dar oare nu se desăvârşeşte decât cu a ju to ru l c u ltu r ii şi al b u n u lu i simţ.

A fost suficient ca—d u p ă atâtea prefaceri — să adoptăm m an iera aceasta, de a face ca şi cele m a i neînsem nate cuvinte să devină in ­teresante, p rin propunerea lor în term eni figura ţi, pentruca un in ­div id oarecare, cocoţat pe b iroul une i rev’s it s im ilare, să clocească tiparele inven ţiilo r apusene, — cu au torizaţia in capac ită ţii sale or­golioase — pentruca, de sub cojile acestor ouă m istice, să vadă lu m i­na tip a ru lu i o progen itură s£hi- loadă, o v ic tim ă a a tav ism u lu i care— cu cel m a i inocent aer de tâm ­penie, să-şi întrebe celebrul ei creator: „Cum te ia o femee, când

Poşta jocurilorN. Lambru. — Aveţi toată drep­

tatea. Totuşi trebuia să-i ap licăm câteva lecţii de b u n ă cuv iinţă, a lt­fel n ic i n u se putea.

Const. Chicoş-Bârlad. — Vasă- zică te-ai m o lips it şi d-ta de boala de care suferă d-1 Cojan ! Vrei neapăra t să f ii celebru ? Foarte s im p lu . Procedeul văd că Taţi şi găsit: L ua ţi revista „Die B ühne”, copiaţi pe geam figurile acelea d in care v ’aţi a lcă tu it jocul, apo i le tr im ite ţi confratelui în tru celebri­tate, d-1 Constantin (tizu l d-talfc!) Cojan, oare va avea toată g r ija să vă asigure nem urirea.

Nu u ita ţi însă să sem naţi pe figură, clar şi răspicat : Const. Chicoş. Bârlad , ca să se vadă pre­cum s’a şi văzu t — că este opera d-voastră !

Când veţi ajunge să reproduceţi direct figura , „ ră ză lu in d ” sem nă­tu ra au to ru lu i adevărat, veţi fi a- semenea ne în trecu tu lu i Consco.

Felic itările noastre!

REBUS.

Desle gările se primesc până la I I August 1930. Fiecare joc acordă deslegătorilor un num ăr oarecare de puncte. Cel care obţine num ărul cel mai mare de puncte prin_ des- legarea celui mai mare num ăr de Jocuri din numerile 179, 180, 181, 182 şi 183, va prim i un premiu de 1101 lei. Prem iul al doilea 511 lei. Prem iul al treilea 201 leL Următo­rii şapte deslegători, primeşte câte un volum. Premiile se vor distribui la 2» August 1S30.

REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA Bucureşti, str. Const. Miile 7, Etg. I I

TELEFON 306/67 Director redacţional:NIC. CONSTANTIN

P R IffU L ABONAMENTULUIPe un an ....................... Lei 350Pe şase lu n i ............................... 181Pe trei l u n i ....................... » 95Pen tru stră inătate •• ^11

A venit vacanţa, — bucuria co­piilor!

Bucuria lor va fi m ai mare dacă le veţi cumpăra cartea d-lui

I O N P 4 a

Familia CHIŢ-CHIŢapărută în ed, „Adevărul”, frumos tipărită şi ilustrată in culori.

Exemplarul lei 50.M>»> »«»♦«« ...... “ “ “ *

U n u l din vei m a i iu b iţi a cto ri ai e c r a n u lu i.Foto „Paramount” Atelierele „Adeverul”, S, i