VII. ÎNSCRIEREA PE DESENELE TEHNICE A PRESCRIPŢIILOR DE CALITATE Starea suprafeţelor influenţează fiabilitatea şi funcţionarea pieselor în cadrul unui ansamblu
VII. ÎNSCRIEREA PE DESENELE TEHNICE A PRESCRIPŢIILOR DE
CALITATE
Starea suprafeţelor influenţează fiabilitatea şi funcţionarea pieselor în
cadrul unui ansamblu
7.1 STAREA SUPRAFEŢELOR (RUGOZITATEA)SR EN ISO 1302:2002SR EN ISO 4287:2003
Se stabileşte în funcţie de: procedeul tehnologic, viteza de prelucrare,
mărimea suprafeţei de contact, mărimea şi caracterul solicitărilor,
precizia dimensiunilor şi a formei geometrice.
Rugozitatea: ansamblul neregularităţilor unei
suprafeţe, obţinute în urma procedeului de fabricaţie
aplicat, şi care nu constituie abateri de formă.
Parametrii geometrici de profil
l
suprafata
efectiva
suprafata
geometrica
profil real
profil geometric
linia medie (m)
Sm
a
1. Abaterea medie aritmetică a profilului Ra
2. Înălţimea neregularităţilor profilului în zece puncte Rz
3. Înălţimea maximă a profilului Ry
Ra = 0,012; 0,025; 0,050; 0,1; 0,2;
0,4; 0,8; 1,6; 3,2; 6,3; 12,5; 25;
50; 100; 200; 400 [μm].
l n
i
ia yn
dxxyl
R0
1
11
1. Abaterea medie aritmetică a profilului Ra : media
aritmetică a valorilor absolute ale abaterilor profilului yi,
i = 1÷ n, pe lungimea de bază l.
Parametrii geometrici de profil
xRy
m
y
linia interioara a profilului
linia exterioara a profiluluiy1
y2
yn-1yi yn
yv m
ax
yp m
ax
Ra
l
x
y
l
Sm1 Sm2Smi Smn
yp2
yp1
yp3
yp4
yp5
yv1
yv2
yv3
yv4
yv5
l
x
y
b
c
d
3. Înălţimea maximă a profilului Ry: distanţa dintre linia
exterioară a profilului şi linia interioară a profilului sau
suma valorilor absolute ale înălţimii şi adâncimii
maxime ale proeminenţelor :
maxmax vpy yyR
Rz ; Ry = 0,025; 0,050; 0,1; 0,2; 0,4; 0,8; 1,6; 3,2; 6,3;
12,5; 25; 50; 100; 200; 400; 800; 1600 [μm].
Parametrii geometrici de profil
xRy
m
y
linia interioara a profilului
linia exterioara a profiluluiy1
y2
yn-1yi yn
yv
max
yp
max
Ra
l
x
y
l
Sm1 Sm2Smi Smn
yp2
yp1
yp3
yp4
yp5
yv1
yv2
yv3
yv4
yv5
l
x
y
b
c
d
2. Înălţimea neregularităţilor profilului în zece puncte Rz:media aritmetică a valorilor absolute a înălţimilor celor de
mai sus cinci proeminenţe şi ale adâncimilor celor mai de
jos cinci goluri în limitele lungimii de bază l.
5
1
5
15
1
i
v
i
pz iiyyR
xRy
m
y
linia interioara a profilului
linia exterioara a profiluluiy1
y2
yn-1yi yn
y v m
ax
y p m
ax
Ra
l
x
y
l
Sm1 Sm2Smi Smn
y p2
y p1
y p3
y p4
y p5
y v1
y v2
y v3
y v4
y v5
l
x
y
b
c
d
Procedeul tehnologicValoarea parametrului Ra [µm]
0,025 0,05 0,1 0,2 0,4 0,8 1,6 3,2 6,3 12,5 25 50
Turnare în forme de nisip
Matriţare
Forjare prin laminare
Ambutisare
Strunjire
Mortezare
Găurire
Frezare (circulară, frontală)
Rectificare
Honuire
Lepuire (rotundă, plană)
Gr.op.mec. superfinisare finisare semifinisare degrosare
Corelaţia procedee tehnologice de prelucrare -
rugozitate
Procedeele tehnologice şi valorile parametrului Ra
Notarea stării suprafeţelor în desenul tehnicH
1 600
H2
600
simbol de bază
H1=1,5h ; H2=3h
simboluri derivate
Suprafaţa se obţine printr-o
operaţie de prelucrare cu
îndepărtare de material
Interzisă îndepărtarea de
material, sau suprafaţă care
trebuie menţinută în starea
obţinută iniţial
Indicarea şi de caracteristici
speciale ale stării suprafeţei
Toate suprafeţele piesei au
aceeaşi stare
Exemplu de notare
a rugozităţii
Dispunerea indicaţiilor referitoare
la rugozitate
a – parametrul de profil în μm (Ra, Rz)
b – alţi parametri decât cel notat la a
c – procesul de fabricaţie
d – simbolul orientării neregularităţii
e – adaosul de prelucrare (mm)
e
a
d b
c
Rz3,1 6,3Ra
turnat
Orientarea neregularităţilor suprafeţei
Simbol Orientarea neregularităţii Exemplu Simbol Orientarea neregularităţii Exemplu
= Paralelă cu planul de
proiecţie
=
C Circulară şi concentrică
faţă de centrul suprafeţei
C
Perpendiculară pe planul
de proiecţie
R Radială faţă de centrul
suprafeţei
R
Încrucişată, după două
direcţii înclinate faţă de
planul de proiecţie
P Striuri speciale nedirec-
ţionate sau protuberanţe
P
M În mai multe direcţii M
0,5
Ra1,6
=
rectificat- rectificare cu un adaos de prelucrare de
0,5 mm, rugozitate maximă Ra 1,6,
orientarea neregularităţilor paralelă cu planul
de proiecţie al suprafeţei
a)
Ra12,5
b)
U Ra 6,3
L Ra 12,5- U parametrul superior
- L parametrul inferioar
Exemplu de notare
a rugozităţii
7.2 ABATERI DIMENSIONALETOLERANŢE
ŞI AJUSTAJE
Interschimbabilitatea pieselor - posibilitatea asamblării unei piese
dintr-o anumită serie cu orice piesă dintr-o altă serie, cand se
montează într-un ansamblu
- stă la baza fabricării pieselor de schimb în producţia de serie
SR EN ISO 286-1 : 2010 - Baze de toleranţe, abateri şi ajustaje
Toleranţa dimensională : diferenţa dintre dimensiunea maximă şi
minimă la care se poate obţine dimensiunea efectivă a unei piese.
- Reprezentarea grafică a
abaterilor dimensionale
N
N
ei
esd
maxD
min
linia zero
Dm
ax
EI
ES
T
dm
inT
arborealezaj
- Reprezentarea grafică
a câmpului de toleranţă
NE
I(ei
)
ES
(es)
linia zero
T
abatere
fundamentala
camp de toleranta
- Dimensiunea nominală (N)
- Dimensiunea efectivă (E)
Alezaj : Dmax > E > Dmin
Arbore : dmax > E > dmin
- Abaterea efectivă (A)
A = E – N
- Toleranţa (T)
Alezaj : T = ES - EI = Dmax – Dmin
Arbore : T = es - ei = dmax – dmin
Poziţia câmpului de toleranţă faţă de linia zero pentru alezaje
şi arbori
Simbolul unui câmp de toleranţă :
Clasa de toleranţă = abaterea fundamentală (simbolul
poziţiei sale) & numărul clasei de precizie; Ex. : h7, K6.
18 trepte de precizie : 01, 0, 1, 2,…16
toleranţe fundamentale : IT01, IT0, IT1, …IT16
SR EN ISO 286 – 2: 2010 Tabele de clase de toleranţe şi abateri
limită pentru alezaje şi arbori, cu dimensiunile până la 3150 mm.
JJS
H
F KM NG
EFEDCD
A
B
C
R S T U V X Y Z ZA ZB ZC EI
a
b
ccd d e ef f
g h
km n
t us
jjs
pv x y z za zb zc
ES
ES
ei
NN
es
es
ei
EI
ARBORI
ALEZAJE
Linia zero
Linia zero
a
b
FG
r
P
fg
JJS
H
F KM NG
EFEDCD
A
B
C
R S T U V X Y Z ZA ZB ZC EI
a
b
ccd d e ef f
g h
km n
t us
jjs
pv x y z za zb zc
ES
ES
ei
NN
es
es
ei
EI
ARBORI
ALEZAJE
Linia zero
Linia zero
a
b
FG
r
P
fg
Ajustaje posibile între alezaj şi arbore
N N N
arbore
alezajAjustaj: relaţia stabilită între două
piese , care au aceeaşi dimensiune
nominală, numite convenţional arbore
şi alezaj.
Dm
in
Dm
ax
J min
J max
dm
in dm
ax
TD
Td
ajustaj cu joc
Dm
in
Dm
ax
dm
in
dm
ax
Sm
inS
max
TD T
d
ajustaj cu stangere
J max
Dm
in
Dm
ax
dm
in dm
ax
Sm
ax
dm
in
dm
ax
J max
Sm
ax
ajustaj intermediar
Jmax = Dmax – dmin
Jmin = Dmin – dmax
Tj = Jmax – Jmin = TD + Td
Smax = dmax – Dmin
Smin = dmin – Dmax
Ts = Smax – Smin = TD + Td
asamblări cu joc redus
asamblări cu strângere
mică
Sisteme de ajustajea) sistemul alezaj unitar – EI = 0, Dmin = N
b) sistemul arbore unitar – es = 0, dmax = N
N
Cam
p d
e t
ole
ran
ta H
ajustaje cu joc
ajustaje intermediare
ajustaje cu strangere
ajustaje cu strangereajustaje intermediare
ajustaje cu joc
N
hajustaj cu joc
20 H7 / e8
ajustaj cu strângere
20 H7 / p6
ajustaj cu joc
20 G7 / h6
ajustaj cu strângere
20 P7 / h6
Înscrierea toleranţelor la dimensiuni liniareSR EN ISO 14405 - 1: 2011
1. Înscrierea pe desenele de execuţie a toleranţelor
la dimensiuni liniare
a) prin simbolul toleranţei
b) prin valorile abaterilor limită
c) prin dimensiuni limităd) prin dimensiuni limită
într-o singură direcţie38,5 max35,5min
32,205
32,195
+0,180
-0,25330
b
+0,100
-0,02530
d
+0,015
030 30+0,15
a c
20k6 +0
,015
+0
,002
()
20k6
20,0
15
20,0
02
()
20k6
20H6+0,013
0( )20H620,013
20( )20H6
3. Înscrierea toleranţelor la dimensiuni unghiulare
+00 0' 20''
-00 0' 15''28015,250
14,75055010'+000'40'' 16,50+0,150
2. Înscrierea toleranţelor la dimensiuni liniare pe
desenul de ansamblu
20H7/k6
a
20H7
k6
b
20F7+0,041
+0,020( )
20h6 0
-0,013( )
c
alezaj50+0,5+0,1
arbore50-0,1
-0,3
d
1 20+0,02
-0,01
e
2 20-0,02
-0,03
1 2
Înscrierea toleranţelor la dimensiuni liniare
7.3 TOLERANŢE GEOMETRICE
SR ISO 7083: 2002SR EN ISO 1101: 2013
Tipul
toleranţei Denumire Simbol
Tipul
toleranţei Denumire Simbol
Toleranţă la rectilinitate
Toleranţă la paralelism
Toleranţă la planitate Tol. la perpendicularitate
Toleranţă la circularitate
Tol. de orientare
Toleranţă la înclinare
Toleranţă la cilindricitate Tol. la poziţia nominală
Toleranţă de la forma dată a profilului
Tol. la concentricitate şi la coaxialitate
To
lera
nţe
de f
orm
ă
Toleranţă de la forma dată a suprafeţei
Tol. de poziţie
Toleranţă la simetrie
Tol. de bătaie
Toleranţa bătăii circulare radiale sau frontale
Toleranţa bătăii totale radiale sau frontale
În cadrul toleranţelor geometrice se definesc următoarele abateri :
1) Abaterea de formă
2) Abaterea de orientare
3) Abaterea de poziţie
4) Abaterea de bătaie
Simbolurile tolerantelor geometrice
Înscrierea toleranţelor geometrice
simbolul caracteristicii tolerate
valoarea toleranţei (mm)
litera de identificare a bazei de referinţă
Reguli privind înscrierea toleranţelor geometrice
(SR EN ISO 1101: 2013)
Simbolurile suplimentare
A
AA
2
A1
30
P
M
Denumire Simbol
Indică elementul
tolerat
direct
indirect (printr-o literă)
Indică baza de
referinţă
direct
indirect (printr-o literă)
Bază de referinţă parţială
Cotă teoretic exactă
Zonă de toleranţă prelungită
Condiţie de maximum de material
0,01 A
Indicarea elementului tolerat
0,01
0,02
0,1 0,1 0,01
0,10,2
10 50
0,01a b c d
e f g
Cadrul de toleranţă se leagă de elementul tolerat printr-o linie de
indicaţie, terminată cu o săgeată care se sprijină pe :
a) linia de contur sau pe o linie ajutătoare, dar nu în dreptul liniei de
cotă, dacă toleranţa se referă la profilul sau suprafaţa respectivă (a, b)
b) linia de contur sau pe o linie ajutătoare, în prelungirea liniei de cotă, dacă
toleranţa se referă la axa sau la planul de simetrie al elementului tolerat (c, d)
c) pe axă, dacă toleranţa se referă la axa sau planul de simetrie al
tuturor elementelor care admit această axă sau planul de simetrie (e, f)
Indicarea bazei de referinţă (SR EN ISO 5459: 2012 )
AA
d
B
A
A
e
BA
f
cba
0,2
3010
B
B
- linia de contur a elementului sau pe o linie ajutătoare trasată in
continuarea muchiei, dar nu în dreptul liniei de cotă, dacă baza de
referinţă este suprafaţa sau profilul respectiv (a, b)
- o linie de contur sau o linie ajutătoare, în dreptul liniei de cotă, dacă
baza de referinţă este axa sau planul de simetrie al elementului tolerat (c)
- pe axă sau pe planul de simetrie, dacă baza de referinţă este axa sau
planul de simetrie al unui singur element sau axa de simetrie comună a
două elemente (d, e)