Prelegerea 8 TULBURĂRI NEVROTICE Tulburări nevrotice, legate de stres, somatoforme au origine istorică comună cu conceptul de nevroză şi asociere a unei părţi substanţiale a acestor tulburări cu legătura de cauzalitate psihologică. Amestecuri de simptome, în special cele depresive şi de anxietate sunt frecvente în cazul acestor tulburări. Aproximativ un sfert din populaţia din ţările dezvoltate vor avea de suferit de tulburări nevrotice în cursul vieţii sale. Cu excepţia fobiei sociale frecvenţa acestora este mai mare la femei decît la bărbaţi. Tulburări Neurotice, Legate de Stres şi Somatoforme (F40-F48) F40 Tulburări anxios - fobice F41 Alte tulburări de anxietate F42 Tulburare obsesiv – complusivă F43 Reacţie la stres acut şi tulburări de ajustare F44 Tulburări disociative [conversie] F45 Tulburări somatoforme F48 Alte tulburări neurotice F40 Tulburări anxios - fobice F40 Tulburări anxios - fobice F40.0 Agorafobia F40.1 Fobii sociale F40.2 Fobii specifice (izolate) F40.8 Alte tulburări anxios - fobice F40.9 Tulburare anxios – fobică nespecificată 1
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
Prelegerea 8
TULBURĂRI NEVROTICE
Tulburări nevrotice, legate de stres, somatoforme au origine istorică comună cu conceptul de
nevroză şi asociere a unei părţi substanţiale a acestor tulburări cu legătura de cauzalitate
psihologică. Amestecuri de simptome, în special cele depresive şi de anxietate sunt frecvente în
cazul acestor tulburări. Aproximativ un sfert din populaţia din ţările dezvoltate vor avea de
suferit de tulburări nevrotice în cursul vieţii sale. Cu excepţia fobiei sociale frecvenţa acestora
este mai mare la femei decît la bărbaţi.
Tulburări Neurotice, Legate de Stres şi Somatoforme (F40-F48)
F40 Tulburări anxios - fobice
F41 Alte tulburări de anxietate
F42 Tulburare obsesiv – complusivă
F43 Reacţie la stres acut şi tulburări de ajustare
F44 Tulburări disociative [conversie]
F45 Tulburări somatoforme
F48 Alte tulburări neurotice
F40 Tulburări anxios - fobice
F40 Tulburări anxios - fobice
F40.0 Agorafobia
F40.1 Fobii sociale
F40.2 Fobii specifice (izolate)
F40.8 Alte tulburări anxios - fobice
F40.9 Tulburare anxios – fobică nespecificată
TULBURĂRI ANXIOS - FOBICE
În agorafobie, fobii sociale şi specifice, anxietatea este evocată în principal de anumite
situaţii sau obiecte bine definite, care sunt exterioare individului şi nu sunt în prezent
periculoase. Ca urmare, aceste situaţii sau obiecte sunt evitate sau, caracteristic, îndurate cu
groază. Anxietatea fobică fluctuează de la nelinişte uşoară pînă la teroare. Preocuparea
individului se poate concentra asupra simptomelor individuale, cum ar fi palpitaţiile sau senzaţie
1
de leşin şi este adesea asociată cu temerile secundare de moarte, pierdere a controlului sau
înnebunire. Anxietatea nu este exonerată de cunoaşterea că alţi oameni nu au în vedere situaţia în
cauză ca fiind periculoasă sau ameninţătoară.
Agorafobia
„Agoraphobie“ - frica de piaţă. Agorafobia include fobii diverse cuprinzînd temerile de
părăsire a casei: teama de intra în magazine, de mulţime şi locuri publice sau de a călători singuri
în trenuri, autobuze, metrou sau avioane. Lipsa unei ieşiri imediat disponibile este una din
caracteristicile cheie ale mai multor situaţii agorafobice. Comportamentul de evitare duce,
uneori, la aceea că bolnavul devine complet legat de casă. Majoritatea celor care suferă sunt
femei. Debutul - viaţa adultă timpurie. Prevalenţa - între 5-7%. Co-morbiditate sporită cu
tulburarea de panică; de asemenea, pot fi prezente simptome depresive şi obsesionale şi fobii
sociale.
Agorafobia
Fobii Sociale
Tabloul clinic - frică de controalele efectuate de către alte persoane în grupuri relativ mici,
care duce la evitarea unor situaţii sociale.
Fricile pot fi:
• discrete – limitate la mîncatul în public, prezentarea altor persoane, vorbirea în
public sau întîlniri cu sexul opus
• difuze - situaţii sociale în afara cercului familiei.
Confruntarea directă ochi-în-ochi poate fi stresantă. Stimă de sine scazută şi teamă de critică.
Simptomele pot progresa pînă la atacuri de panică. Evitarea - izolare socială aproape completă.
De obicei, începe în copilărie sau adolescenţă. Estimarea prevalenţei pe parcursul vieţii - între
10-13%. Este la fel de comune pentru ambele sexe. Alcoolism secundar.
Situaţie Specifică
Anxietate Fobică
Anxietate Anticipativă
2
Fobii Sociale
Fobii Specifice (Izolate)
1. Temerile legate de apropierea de animale anumite
• păianjeni (Arachnophobia)
• insecte (entomophobia)
• şerpi (ophidiophobia)
2. Temerile legate de situaţii specifice, cum ar fi
• înălţimi (acrophobia)
• tunet (keraunophobia)
• întuneric (nyctophobia)
• spatii inchise (claustrofobia)
3. Temerile legate de boli, accidente sau examene medicale
• vizitînd un medic dentist
• vederea de sînge (hemophobia) sau leziuni (durere-odynophobia)
• teama de expunere la boli venerice (syphilidophobia) sau SIDA-fobie.
Apar, de obicei, în copilarie sau viaţă adultă precoce şi pot persista timp de decenii, dacă
acestea rămîn netratate.
Prevalenţa pe parcursul vieţii - între 10-20%.
F41 Alte Tulburări de Anxietate
F41 Alte tulburări de anxietate
F41.0 Tulburarea de panică (anxietate paroxistică episodică)
F41.1 Tulburare de anxietate generalizată
F41.2 Tulburare de anxietate şi depresivă mixtă
F41.3 Alte tulburări de anxietate mixte
F41.8 Alte tulburari de anxietate mixte specificate
F41.9 Tulburare de anxietate nespecificată
Anxietate Fobică
Nxietate Anticipativă
Stres Social
3
Alte Tulburări de Anxietate
Manifestările de anxietate sunt, de asemenea, simptomele majore ale acestor tulburări, cu
toate acestea, ele nu se limitează la o oarecare situaţie specială de mediu.
Tulburare de Panică
Caracteristicile esenţiale sunt atacurile recurente de anxietate severă (atacuri de panică), care
nu se limitează la orice situaţie particulară sau set de circumstanţe. Simptomele tipice sunt
palpitaţii, dureri în piept, senzaţie de sufocare, ameţeală şi sentimente de irealitate
(depersonalizare sau pierderea contactului cu realitatea). Atacurile individuale, de obicei,
durează pentru doar cîteva minute. Frecvenţa atacurilor variază considerabil. Atacurile de panică
frecvente şi previzibile produc teama de a fi singur sau de a merge în locuri publice. Persoanele
afectate obişnuiesc să creadă că au o boală somatică gravă. Cursul tulburării de panica este de
lungă durată şi este complicat cu comorbidităţii diferite, în jumătate din cazuri cu agorafobie.
Estimarea de prevalenţa se îndreaptă spre 1-3%.
Tulburare de Panică
Tulburare de Anxietate Generalizată
Caracteristica esenţială este anxietatea cu durată mai mare de 6 luni, care este generalizată şi
persistentă, dar nu se limitează doar la, sau chiar puternic predominantă în, orice circumstanţe
speciale de mediu. Simptome: sentimente continue de nervozitate, tremurări, tensiune musculară,
transpiraţie, palpitaţii, confuzie, ameţeli şi disconfort epigastric. Deseori sunt exprimate temeri
cu privire la faptul că pacientul sau o rudă a sa va deveni în scurt timp bolnav sau va suferi de un
accident, împreună cu o varietate de alte griji şi de presimţiri. Estimarea prevalenţei pe parcursul
vieţii variază între 4-6%. Această tulburare este mai frecventă la femei, şi de multe ori este legată
de stres cronic de mediu. Cursul tulburării este fluctuant şi cronic în legătură cu simptomele de
frustrare, tristeţe şi complicat de abuzul de alcool şi alte droguri ilicite.
Tulburare de Anxietate şi Depresivă Mixtă
Atc de Panică
Anxietate Anticipativă
4
Simptomele atît a anxietăţii, cît şi a depresiei sunt prezente, dar nici unul dintre simptome,
luat separat, nu este suficient de severă pentru a justifica un diagnostic de episod depresiv sau
tulburare de anxietate specifică. Unele simptome vegetative, cum ar fi tremorul, palpitaţiile,
uscăciunea gurii, sentimentul de greaţă, trebuie să fie prezente. Persoanele cu acest amestec de
simptome relativ uşoare sunt frecvent observate la unităţile de ingrijire medicală primară.
Etiologia Tulburărilor de Anxietate
Etiologia tulburărilor de anxietate nu este cunoscută cu exactitate. S-a depistat că factorii
gentici joacă un rol în apariţia lor. Factorii non-genetici, cum ar fi diversele evenimente stresante
de viaţă în timpul fazelor timpurii sau tîrzii ale ontogenezei au fost identifcate ca fiind şi mai
importanţi. Cîteva sisteme diferite de neurotransmiţători au fost implicate în aceste tulburări,
inclusiv sistemul noradrenergic, GABA, şi cel serotoninergic în unele părţi ale creierului. Se
discută serios rolul CO2 în etiologia tulburărilor de panică.
Managementul Clinic al Tulburărilor de Anxietate
Tratamentul tulburărilor de anxietate:
• Tehnici psihoterapeutice variate
terapie cognitiv-comportamentală (TCC)
abordări psihodinamice
• psihofarmacoterapie
benzodiazepin (clonazepam, alprazolam,) - pentru cîteva săptămîni
(potenţial pentru abuz, dezvoltare a toleranţei şi a dependenţei)
buşpiron - potenţial abuziv redus, în special TAG, nu este eficient în cazul
tulburării de panică, este necesară utilizarea de lungă durată
medicamente de beta-blocare - pentru tratament de scurtă durată a
performanţei de anxietate, mai ales a simptomelor somatice, cum ar fi
tremorul
antihistaminice
diferite tipuri de antidepresive - Inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei