1 PREDIMENSIONAREA FUNDAŢIILOR IZOLATE ŞI PE RADIER GENERAL 1. ALCĂTUIREA SUBANSAMBLULUI DE FUNDAŢII IZOLATE 1.1 DISTRIBUŢIA FUNDAŢIILOR CENTRALI ŞI MARGINALI Stâlpii cadrelor dispun de fundaţii izolate, realizate din cuzineţi din beton armat, respectiv blocuri din beton simplu. (a se vedea secţiunea transversală din temă) 1.2. TEHNOLOGIA DE REALIZARE Fundaţiile se recomandă a se realiza din beton armat monolit. Cota superioară a cuzinetului se recomandă a se realiza la – 50 cm, iar înălţimea cuzinetului de 40 cm. 1.3. CARACTERISTICI ALE TERENULUI DE FUNDARE Terenul bun de fundare este la cota de – 2,00 m. Fundaţiile fiind încastrate în terenul bun de fundare cu 20 – 30 cm, depăşind limita de îngheţ, înălţimea minimă a blocului de beton simplu va fi de 2,00m + 0,30 m – 0,50 m – 0,40 m = 1,40 m Adâncimi de îngheţ STAS-6054-77: Sibiu 80...90 cm Covasna 90...100 cm Roman 100 cm 2. PREDIMENSIONAREA SUBANSAMBLULUI DE FUNDAŢII 2.1. SCHEMA STATICĂ Schema statică presupune trei blocuri de fundaţie, dispuse la distanţa «L» inter-ax. 2.2. CONDIŢIILE DE RIGIDITATE lcc ≥ lstc + 50 cm cm; lcm ≥ lstm + 50 cm cm; bcc ≥ bstc + 50 cm cm; bcm ≥ bstm + 50 cm cm; lfc ≥ lcc + 50 cm cm; lfm ≥ lcm + 50 cm cm; bfc ≥ bcc + 50 cm cm; bfm ≥ bcm + 50 cm cm; lfc – lcc ≤ hfc (hfc min = 140 cm); lfm – lcm ≤ hfm (hfm min = 140 cm); bfc – bcc ≤ hfc (hfc min = 140 cm); bfm – bcm ≤ hfm (hfm min = 140 cm); 2.3. CONDIŢII TEHNOLOGICE lfc, bfc, lfm, bfm = multiplu de 10 cm întregi; lcc, bcc, lcm, bcm = multiplu de 5 cm întregi. Se recomandă blocuri de beton simplu.
16
Embed
PREDIMENSIONAREA FUNDAŢIILOR IZOLATE ŞI PE RADIER …xa.yimg.com/kq/groups/23151537/522985215/name/Pred_fundatii-20…IZOLATE ŞI PE RADIER GENERAL 1. ALCĂTUIREA SUBANSAMBLULUI
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
1
PREDIMENSIONAREA FUNDAŢIILOR IZOLATE ŞI PE RADIER GENERAL
1. ALCĂTUIREA SUBANSAMBLULUI DE FUNDAŢII IZOLATE 1.1 DISTRIBUŢIA FUNDAŢIILOR CENTRALI ŞI MARGINALI
Stâlpii cadrelor dispun de fundaţii izolate, realizate din cuzineţi din beton armat, respectiv blocuri din beton simplu. (a se vedea secţiunea transversală din temă) 1.2. TEHNOLOGIA DE REALIZARE
Fundaţiile se recomandă a se realiza din beton armat monolit. Cota superioară a cuzinetului se recomandă a se realiza la – 50 cm, iar înălţimea cuzinetului de 40 cm.
1.3. CARACTERISTICI ALE TERENULUI DE FUNDARE Terenul bun de fundare este la cota de – 2,00 m. Fundaţiile fiind încastrate în terenul bun de fundare cu 20 – 30 cm, depăşind limita de îngheţ, înălţimea minimă a blocului de beton simplu va fi de 2,00m + 0,30 m – 0,50 m – 0,40 m = 1,40 m Adâncimi de îngheţ STAS-6054-77: Sibiu 80...90 cm
Covasna 90...100 cm Roman 100 cm
2. PREDIMENSIONAREA SUBANSAMBLULUI DE FUNDAŢII 2.1. SCHEMA STATICĂ
Schema statică presupune trei blocuri de fundaţie, dispuse la distanţa «L» inter-ax.
– fundaţii centrale: (a) greutate proprie cuzinet şi fundaţie:
(se consideră din condiţia 2.2 şi 2.3: lcc cm, bcc cm, lfc cm, bfc cm,); Gfcn = (lcc m * bcc m* hcc m + lfc m * bfc m* hfc) * 2500 daN/m3 daN; Gfcc = Gfn * n daN;
(b) încărcarea permanentă, provenită din stâlpi: Ngpartn daN; Ngpartc daN
Dacă se consideră din condiţiile 2.2 şi 2.3. bfm cm => lfm = Afm cm2 / bfm cm Se alege în baza criteriilor de rigiditate, tehnologice, respectiv de rezistenţă
lcm, bcm, lfm, bfm cm. (Dacă lfm – lcm < hfc = 140 cm, blocul de fundaţie se va realiza din beton simplu.)
– fundaţii centrale: Afc = lfc * bfc ≥ m * Nfcn / pconv = 1.2 * Nfcn daN / (2,5 daN/cm2) cm2;
Dacă se consideră din condiţiile 2.2 şi 2.3. bfc cm => lfc = Afc cm2 / bfc cm cm; Se alege în baza criteriilor de rigiditate, tehnologice, respectiv de rezistenţă:
lcc, bcc, lfc, bfc cm. (Dacă lfc – lcc > hfc = 140 cm,
- blocul de fundaţie se realizează din beton armat, sau - realegând lăţimea, până la valoare ei maximă [bfcmax – bcc = hfc(140 cm) => bfcmax m]
Se realege în baza criteriilor de rigiditate, tehnologice, respectiv de rezistenţă: lcc, bcc, lfc, bfc cm.
3
3. ALCĂTUIREA SUBANSAMBLULUI DE FUNDAŢII PE RADIER 3.1 GEOMETRIA FUNDAŢIEI PE RADIER
Stâlpii cadrelor dispun de fundaţie pe radiere. În cazul în care deschiderile dintre stâlpi sunt mai mari decât 4,00 m, se execută radiere cu grinzi principale şi secundare, grinzile secundare au rolul de a rigidiza radierul şi de a reduce deschiderea de lucru a plăcii.
3.2. TEHNOLOGIA DE REALIZARE
Radierul se execută din beton armat monolit pe un strat de pietriş compactat de 20 cm grosime, peste care se realizează betonul de egalizare şi strat de hidroizolaţie, în grosime totală de 10 cm. Cota superioară a plăcii radierului se realizează la cota –4,00 m.
3.3. CARACTERISTICI ALE TERENULUI DE FUNDARE Terenul bun de fundare este la cota de – 1,80 m. Cota superioară a radierului este la cota -4,00 m. Adâncimi de îngheţ STAS-6054-77: Sibiu 80...90 cm
Covasna 90...100 cm Roman 100 cm
4. PREDIMENSIONAREA SUBANSAMBLULUI DE FUNDAŢII PE RADIER GENERAL 4.1. SCHEMA STATICĂ
Schema statică a radierului general este corespunzătoare unui planşeu întors alcătuit din placă, grinzi principale bidirecţionale în dreptul stâlpilor şi grinzi secundare pe direcţia longitudinală la distanţe egale, distanţa «l» inter-ax.
5. PREDIMENSIONAREA PLĂCII DIN BETON ARMAT MONOLIT DIN FUNDAŢIA PE RADIER 5.1. SCHEMA STATICĂ
În cazul în care «t»/«l» ≥ 2, plăcile lucrează pe o singură direcţie, în caz contrar pe două direcţii. În ambele cazuri schema statică poate fi considerată (în mod acoperitor) o grindă continuă de lăţime de 1.00 m şi înaltă de hradier (grosimea plăcii radierului).
5.2. CONDIŢII DE RIGIDITATE hradier ≥ 20 cm
5.3. CONDIŢII TEHNOLOGICE
hp ≥ 20 cm; hp = multiplu de 5 cm întregi Strat de acoperire pentru armătură de minim 4,5 cm
5.4 CONDIŢII DE REZISTENŢĂ 5.4.1 Evaluarea încărcărilor
Deoarece încărcările provenite din greutate proprie placă şi finisajul aferent, respectiv încărcările temporare sunt relativ reduse, acestea sunt încadrate în sporul de 40% considerat pentru efectele acţiunilor negravitaţionale. Pentru efectul acţiunilor negravitaţionale se va înmulţi încărcarea determinată la punctul 6.3. cu m=1,4
q total placă n = 1,4* q total n daN/m2 *1 m= daN/m
q total placă c = 1,4*3429 daN/ m2 *1 m = daN/m 5.4.2 Calculul static
Momentul de calcul: M = qtotalc * l2 / 11 = daNm.
5.4.3 Determinarea grosimii de placă (rezistenţa la compresiune a betonului se consideră Rc = 100 daN/cm2)
Mcap = ξ * ζ * b * h02 * Rc ≈ 0.1 * b * hp2 * Rc = 1 (m) * hp2/10 * Rc ≥ M => hp ≥ √ [10 * M / (Rc * b)] = cm.
Se alege în baza criteriilor de rigiditate, tehnologice, respectiv de rezistenţă hp = cm.
6. PREDIMENSIONAREA NERVURII (GRINZII SECUNDARE) DIN BETON ARMAT MONOLIT
AL RADIERULUI GENERAL 6.1. SCHEMA STATICĂ
Schema statică poate fi considerată o grindă continuă, cu 5 deschideri egale de mărimea traveei «t», lăţime de bnradier şi înaltă de hnradier.
9
6.2. CONDIŢII DE RIGIDITATE
hnradier = t / 10 => ; hnradier / bnradier ≅ 2
6.3. CONDIŢII TEHNOLOGICE
bnradier = minim 18 cm, 20 cm; hnradier = multiplu de 5 cm întregi. Acoperirea armăturii la partea inferioare în contact cu solul de minim 4,5 cm
6.4 CONDIŢII DE REZISTENŢĂ 6.4.1 Evaluarea încărcărilor
q total nervură n = 1,4* q total n daN/m2 * l m= daN/m
q total nervură c = 1,4* q total c daN/m2 * l m = daN/m 6.4.2 Calculul static
Momentul de calcul: M = qc * t2 / 11 = daNm.
6.4.3 Determinarea dimensiunilor nervurii (rezistenţa la compresiune a betonului se consideră Rc = 100 daN/cm2)
Se alege în baza criteriilor de rigiditate, tehnologice, respectiv de rezistenţă hn = cm, bn = cm. 7. PREDIMENSIONAREA GRINZII PRINCIPALE DIN BETON ARMAT MONOLIT 7.1. SCHEMA STATICĂ
Schema statică poate fi considerată o grindă continuă, cu 2 deschideri egale de mărimea «L», lată de bgradier şi înaltă de hgadier.
10
7.2. CONDIŢII DE RIGIDITATE hgradier = L / (6 ÷ 8) hgradier / bgradier = 2 ÷ 3.
7.3. CONDIŢII TEHNOLOGICE
hgradier , bgradier = multiplu de 5 cm întregi; peste 80 cm, multiplu de 10 cm întregi
7.4 CONDIŢII DE REZISTENŢĂ 7.4.1 Evaluarea încărcărilor
q total grindă n = 1,4* q total n daN/m2 * t m= daN/m
q total grindă c = 1,4* q total c daN/m2 * t m = daN/m 7.4.2 Calculul static
Momentul de calcul: M = qc * L2 / 8 = daNm.
7.4.3 Determinarea dimensiunilor grinzii (rezistenţa la compresiune a betonului se consideră Rc = 100 daN/cm2)