Page 1
CUPRINS:
Introducere…………………………………………………………………..….…2
1) a) 1.Despre companie…………………………………………………….……4
2.Realizări istorice………………………………………………….………..6
b) 1. Familiarizarea cu întreprinderea Moldtelecom – Centrul de Operare şi
Reparaţii Echipamente; cu secţiile de producere, cu secţiile auxiliare...................8
c) Serviciile de bază la S.A. Centrul de Operare şi Reparaţii Echipamente;
cu secţiile de producere, cu secţiile auxiliare.......................................................10
d) Servicii de Telecomunicaţii…………………………………………………..12
2) a).Structura întreprinderii................................................................................17
b).Relaţiile cu alte întreprinderi....................................................................18
3) Particularităţile şi specificul întreprinderii......................................................21
4) Sistemul de comutaţie digitală EWSD/Siemens.................................................23
5) Centrala telefonică Alcatel 5020 Softswitch....................................................33
6) Securitatea activităţii vitale. Protecţia muncii...................................................42
8) Concluzii.............................................................................................................53
9) Bibliografie.........................................................................................................55
1
Page 2
IntroducereVitalie IURCU , director general
Anul 2010 a fost semnificativ prin faptul că întreprinderea "Moldtelecom" şi-a aniversat
17 ani de existenţă. În tot acest răstimp activitatea Companiei s-a axat pe dezvoltarea
continuă a infrastructurii, accentul fiind pus pe majorarea nivelului de digitalizare,
lărgirea gamei de servicii prestate şi, fireşte, îmbunătăţirea continuă a calităţii acestora
din urmă.
În contextul dezvoltării infrastructurii:
am continuat dezvoltarea reţelei tradiţionale prin extinderea fibrei optice către
zonele rurale, conectând toate centrele raionale şi peste 700 de localităţi rurale prin
intermediul fibrei optice;
am construit o reţea de telefonie fixă fără fir bazată pe tehnologia CDMA2000 IX şi
am creat infrastructura reţelei multifuncţionale IPM PLS.
Aceste acţiuni au avut menirea de a pregăti terenul pentru lansarea unei game largi de
servicii de ultimă generaţie, accesul la aceste servicii fiindu-le asigurat tuturor abonaţilor,
indiferent de localitatea din care provin.
Tot în 2010 întreprinderea a sărbătorit un an de la lansarea serviciului de
telefonie mobilă "Unite". Numărul abonaţilor la acest serviciu apropiindu-se de 100 000.
Evenimentul este important prin faptul că relevă pregnant prezenţa noastră pe acest
segment al pieţei serviciilor de telecomunicaţii.
Pe lângă prestarea serviciilor tradiţionale, am fost preocupaţi şi de asigurarea
serviciilor de bandă largă. Aşadar, numărul abonaţilor la serviciul MaxDSL s-a triplat,
această constatare fiind favorabilă intenţiei noastre de implementare a unei game largi de
servicii bazate pe protocolul IP. Un eveniment de o importanţă majoră este şi acordarea
Licenţei pentru utilizarea frecvenţelor şi canalelor radio în scopul furnizării reţelelor şi
serviciilor de comunicaţii electronice mobile celulare de generaţia a treia (3G)
întreprinderii noastre. Acest lucru crează noi oportunităţi de activitate pe piaţa serviciilor de
telecomunicaţii, oportunităţi pe care am convingerea că le vom valorifica.
2
Page 3
Proiectele noastre de viitor sunt fondate pe ideea satisfacerii în totalitate a exigenţelor
clienţilor noştri. În acest scop ne propunem:
Modernizarea reţelei COMA 7000 în vederea prestării serviciilor 3G;
Lansarea serviciului de televiziune"Stream TV şi a serviciului de televiziune
bazat pe protocolul IP, componentă indispensabilă a serviciului" Triple
Play";
Realizarea, în continuare, a Programului Naţional de telefonizare a ţării.
Am convingerea că aceste deziderate vor fi traduse în fapte de-a lungul
anului viitor întru binele întreprinderii noastre şi întru binele ţării.[2]
3
Page 4
1. a) 1. Despre companie
Figura 1.Sediul Administrativ Moldtelecom, Mun. Chişinău.
Moldtelecom este Operatorul Naţional de Telecomunicaţii din Republica
Moldova cu servicii şi produse de cea mai înaltă calitate. Întreprinderea de Stat
Moldtelecom a fost înfiinţată în 1993 ca urmare a restructurării sectorului de
telecomunicaţii din Republica Moldova.
La 5 ianuarie 1999 Întreprinderea de Stat Moldtelecom a fost reorganizată
în Societate pe Acţiuni, Statul fiind fondator şi unic acţionar. În toţi aceşti ani,
Moldtelecom a depus eforturi considerabile pentru dezvoltarea şi diversificarea
pieţei de telecomunicaţii. Depăşind sfera sa tradiţională de activitate - telefonia
4
Page 5
fixă şi îndreptându-se spre piaţa de telefonie mobilă, Moldtelecom a lansat la 1
martie 2007 operatorul de comunicaţii mobile în standard CDMA2000 - Unité,
parte componentă a familiei Moldtelecom. Un alt serviciu bazat pe tehnologia
CDMA şi oferit de Moldtelecom este serviciul de telefonie fixă - Amplus, care
are drept scop asigurarea accesului la serviciile de telecomunicaţii tuturor
cetăţenilor Republicii Moldova, indiferent de localitate.
În ultimii ani au fost făcute investiţii în reţele, au fost implementate
tehnologii şi servicii noi, s-a căutat în continuu îmbunătăţirea relaţiei cu abonaţii.
Astfel, la 1 ianuarie 2007 Moldtelecom avea 1 044 716 abonaţi, dintre care 67 000
abonaţi Amplus. Numărul abonaţilor este într-o continuă creştere atingând o
densitate de 31% la 100 de locuitori.
Combinaţia perfectă de tehnologii moderne şi management flexibil
contribuie la asigurarea clienţilor cu servicii de cel mai înalt nivel. Implementarea
serviciilor Internet şi transport date, telefonie mobilă, IP telefonie, VideoTelefonie,
cartele preplătite tête-à-tête, Numărul Verde, Allodin ş a. sunt o dovadă în plus a
intenţiilor Moldtelecom de a promova şi în continuare tot ce este actual şi util,
pentru a fi in pas cu cerinţele pieţei. Calitatea serviciilor prestate este asigurată de
eforturile întregului colectiv Moldtelecom care la 1 ianuarie 2008 era format din 6
642 de colaboratori.Toţi împreună şi fiecare în parte contribuie la realizarea
misiunii Moldtelecom: Clientul şi necesităţile acestuia sunt pe primul loc.
În 2009, Moldtelecom îşi propune realizarea în continuare a Programului de
telefonizare a tării pentru anii 2005 – 2010, diversificarea spectrului serviciilor
prestate, în particular oferirea serviciilor video, inclusiv a serviciilor de televiziune
digitală, componentă indispensabilă a serviciului „Triple Play”.
Moldtelecom este o companie social-responsabilă care dezvoltă în continuu
servicii inovative pentru comoditatea şi accesul clienţilor săi la tehnologiile de
ultimă generaţie.[1][2]
5
Page 6
2. Realizări istorice
Sediul central al Moldtelecom din Chișinău.
1 Aprilie 1993 – a fost înființată Întreprinderea de Stat Moldtelecom.
5 Ianuarie 1999 – întreprinderea a fost restructurată în Societate pe Acțiuni,
Statul fiind fondator unic și acționar.
2001 – a fost lansat primul serviciu de Internet din Republica Moldova, prin
tehnologia Dial-Up. Au fost lansate serviciile “VIPcall”, IP-telefonie,
Videotelefonie și Videoconferință Publică. A fost dată în exploatare rețeaua
națională de transmisiuni digitale pe support de fibră optică și echipament
de multimplexare SDH;
2002 – a fost extinsă rețeaua suprapusă Digitală Cross-Net ce a permis
majorarea posibilității de transport date cu 1850 canale echivalente de
64 Kb/s. Au fost schimbate prefixele naționale de telefonie de la “8” la “0” și internaționale de la “10” la “0”, conform standardelor internaționale;
2003 – a fost implementată prima etapă a Planului Național de Numerotare.
1 Noiembrie 2004 – a fost lansat serviciul de Internet în bandă largă
MaxDSL, prin tehnologia ADSL.
Septembrie 2005 - are loc conectarea a tuturor instituțiilor preuniversitare
din Republica Moldova la rețeaua globală Internet, în cadrul programului
guvernamental SALT.
Decembrie 2005 - a fost inaugurată rețeaua CDMA 2000 1X și a fost lansat
serviciul Amplus.
2006 – a fost finalizată construcția rețelei în standardul CDMA 2000, în
banda de frecvență 450 MHz, destinată prestării serviciilor de telefonie fixă
fără fir și serviciilor de telefonie mobilă. Tot în 2006, S.A. „Moldtelecom”
implementează rețeaua magistrală în baza tehnologiei DWDM, care asigură
suportul necesar oricărui tip de trafic pe întreg teritoriul Republicii Moldova
6
Page 7
și rețeaua suprapusă IP/MPLS, care servește drept bază pentru dezvoltarea
rețelelor de generație nouă NGN;
1 Martie 2007 – a fost lansat serviciul de Telefonie Mobilă sub marca
Unité, în standardul CDMA2000.
16 Aprilie 2008 – a fost lansat serviciul de Internet MaxFiber, prin
tehnologia FTTx.
2008 – companiei Moldtelecom i-a fost acordată Licența pentru Utilizarea
Frecvențelor și canalelor radio în scopul furnizării rețelelor și serviciilor de
comunicații electronice mobile celulare de generația a treia 3G.
2009 – se depășește cifra de 100.000 de abonați la serviciul Internet
MaxDSL și MaxFiber.
22 Februarie 2010 – a fost lansat serviciul de Televiziune Digitală IPTV,
cu acoperire națională.
17 Mai 2010 – a fost lansat serviciul public de acces la internet WiFi.
1 Aprilie 2010 – a fost lansat serviciul de Telefonie Mobilă 3G, prin care se
deschide o nouă eră de acces la Internetul mobil, apeluri video, servicii voce
de calitate superioară și servicii multimedia.
7 Decembrie 2010 – a fost lansată Televiziunea Digitală în format de înaltă
definiție HD, premieră absolută pe piața televiziunii Republicii Moldova.
15 iunie 2011 – au fost lansate serviciile interactive la Televiziunea Digitală
IPTV, revoluționând astfel piața de televiziune din Republica Moldova.[1]
[2]
7
Page 8
b) Familiarizarea cu întreprinderea Moldtelecom - Centrul de
Operare şi Reparaţii Echipamente (CORE)
Figura 2. Oficiul Moldtelecom - Centrul de Operare şi Reparaţii Echipamente,
Municipiul Chişinău
CORE gestionează o reţea telefonică de capacitate de peste 100 mii de linii
prin intermediul filialei. Baza de clientelă a companiei este în creştere permanentă
şi la momentul de faţă depăşeşte cifra de peste 1mln. de abonaţi.
Calitatea serviciilor o asigură circa 700 de lucrători. În prezent, utilizarea
tehnologiilor de ultimă oră este vitală. Inovaţiile - o combinaţie perfectă de
tehnologii know-how şi a managementului flexibil - devin şi mai importante în
condiţiile pieţii competitive. Viitoarea companie de succes va fi aceea care
utilizează tehnologiile înalte, generează venituri şi minimizează cheltuielile.
8
Page 9
Dorinţa de a stabili noi relaţii tehnice şi comerciale este vitală pentru
menţinerea contribuţiei valoroase a companiei "Moldtelecom" în dezvoltarea
industriei telecomunicaţiilor. Fiind o companie social responsabilă, noi garantăm
clienţilor noştri păstrarea acestei moşteniri naţionale prin disponibilitatea ei la cîţi
mai mulţi oameni.
Pentru salariaţii S.A. Moldtelecom e stabilită săptămîma de lucru 5 zile
lucrătoare, zilele de odihnă sînt sîmbăta şi duminica şi zilele de sărbătoare
nelucrătoare.Reieşind din procesul de producţie în unele subdiviziuni ale S.A.
MOLDTELECOM lucrul este organizat pe schimburi ( 4-5 schimburi ) sau în
regim flexibil. Durata schimbului nu depăşeşte 12 ore în limitele 40 ore pe
săptămînă.
Salariţii S.A. MOLDTELECOM trebuie să ţină cont de următorul program
Program de lucru:
Începutul lucrului 8:00
Pauza de masă 13:00 – 14:00
Sfîşitul lucrului 17:00
La S.A.Moldtelecom un accent deosebit se pune pe instruirea personalului.
Anual practic fiecare al doilea lucrător îşi face stagial. În medie, fiecare lucrător,
2 – 3 zile pe an,
S.A. Moldtelecom oferă populaţiei servicii INTERNET. Punctul de
Prezenţă Internet Moldtelecom are acces direct la Reţeaua Globală prin fluxuri
de fibră optică cu capacitatea totală de 10Gbs conectate la Frankfurt
(Germania ), compania Sprint – un operator recunoscut pe plan mondial.
Moldtelecom oferă servicii INTERNET atît altor ISP cît şi direct abonaţilor
INTERNET prin intermediul fibrei optice directe, reţelei sale telefonice
publice sau de linii închiriate.[1][2]
9
Page 10
c) Serviciile de bază la Moldtelecom - Centrul de Operare şi
Reparaţii Echipamente:
Figura 3. Simbolica întreprinderii Moldtelecom
Instalarea telefoanelor;
Controlul liniilor telefonice;
Reparaţia liniilor telefonice;
Convorbiri de comandă;
ISDN;
Telegraf şi telex;
Internet;
IPTV
Telefonie mobilă CDMA - 3G Unite
VPN (reţea virtuală privată) - serviciu bazat pe tehnologia ADSL. Solicitat
în mod preponderent de căatre agenţii economici ce activează în diferite sfere a
economiei naţionale. Permite schimbul de date între nodurile unei reţele
corporative cu viteze de la 256 kbps la 1024 kbps. Lansat în 2005.
Crossnet - reţeaua suprapusă de circuite digitale pentru servicii de linii
închiriate- serviciu destinat întreprinderilor ce au nevoie de servicii de
transport de date sau voce pe întreg teritoriul RM. Un exemplu tipic este
interconectarea filialelor unei întreprinderi pentru a forma o reţea de colectare
de date în timp real (bănci, şcoli). Lansat în 2000.
10
Page 11
Wireless Crossnet – serviciu ce permite realizarea reţelelor VPN din orice
punct de acoperire CDMA la un tarif unic, indiferent de volumul de date
furnizate. Lansat în decembrie 2005.
Starea LOCAUT (dacă în timp de o minută de la ridicarea receptorului nu
veţi forma nici un număr, atunci are loc deconectarea automată a telefonului)
Free Phone- apel cu titlu gratuit pentru apelant.
Videotelefonie- vă permite să comunicaţi cu orice persoană care are acces la
un sistem de videotelefonie compatibil cu cel utilizat de Moldtelecom.
Conexiunile de videotelefonie pot fi după modelul “punct la punct” sau
“multipunct”. Conexiunea “multipunct“ vă oferă o nouă facilitate — Serviciul
Videoconferinţă.
Serviciul Videotelefonie poate fi utilizat de oricine. Serviciul dat vă oferă un alt
mod de comunicare, prin care puteţi fi permanent în legatură cu cei dragi, cu
partenerii de afaceri şi cu prietenii.
Conexiunile de videotelefonie sunt tarificate cu incremente (perioade) a cîte 15
minute, iar tarifele aplicate sunt în funcţie de destinaţia aleasă.
Avantajele vidoeotelefoniei:
o comunicarea la distanţe mari;
o eficienţă în timp şi costuri reduse;
o acces la seviciul din orice centru administrativ-teritorial al Moldovei.
Telefonia;
Oferă bonul pentru plată;[1][2]
11
Page 12
d) Servicii de telecomunicații1.Telefonie Fixă
Serviciul de bază al companiei Moldtelecom este Telefonia Fixă. Cota de
piață a serviciului de Telefonie fixă era de 96,5% în primul trimestru al anului
2011 cu 1.124.000 abonați.[1][2]
În anul 2007 a fost lansat serviciul de telefonie fixă fără fir (Wireless Local
Loop - WLL) cu denumirea comercială Amplus. Serviciul se bazează pe
tehnologia CDMA și utilizează standardul CDMA2000 1X în banda de frecvență
450 MHz. Avantajul acestei tehnologii constă în faptul că permite utilizarea
serviciilor telefonice chiar și în regiunile unde conectarea la rețeaua de telefonie
tradițională este dificilă sau chiar imposibilă. Telefonia Amplus prestează servicii
similare telefoniei tradiționale: primirea și efectuarea apelurilor, accesarea rețelei
Internet și multe alte servicii suplimentare.
Serviciul telegraf permite expedierea telegramelor prin intermediul
telofonului, iar destinatarul va primi mesajul sub formă de telegramă.
Video Telefonia permite comunicarea prin apel video între două sau mai multe
persoane situate atât pe teritoriul Republicii Moldova (național) cât și peste
hotarele ei (internațional).
2.Internet
După numărul de abonați, în trimestrul I 2011, cota de piață a companiei
Moldtelecom, după numărul de abonați era de 70,9%. După cifra de afaceri, cota
de piață a Moldtelecom era de 76,2%. În 2008 a început extinderea rețele de Fibră
Optică FTTx și a fost lansat serviciul de acces la internet în bandă largă
MaxFiber. Acest serviciu oferă conexiuni simetrice cu viteze de până la 100 Mbps
download și upload, atât pentru resursele locale MD-IX, cât și cele externe. Inițial
serviciul era disponibil în or. Chișinău, însă treptat a fost extins și în centrele
12
Page 13
raioanale ale republicii și localitățile mari. MaxDSL este serviciul de internet
oferit prin intermediul tehnologiei ADSL. Acest serviciu oferă conexiune la viteze
de până la 20 Mbps download și upload. Serviciul MaxDSL este disponibil în
majoritatea localităților din Republica Moldova. În primul trimestru 2011 au fost
înregistrati 169.900 abonați MaxDSL.[1][2]
Moldtelecom propune următoarea gamă de pachete de conectare la
Internet:
Max DSL- serviciu de bandă largă pe tehnologia ADSL. Oferă posibilitatea
conexiunii la reţeaua Internet cu viteze de la 128 kbps la 1024 kbps.
A fost lansat în aprilie 2005.
Internet Dial-uP-Acest serviciu include mai multe opţiuni:
a)Internet Dedicat -conectare prin linii dedicate. Lansat în 1998.
b)Internet Total -conectarea la Internet prin contracte, plata conectării este inclusă
în factura telefonică.Poate fi accesat din orice colţ al RM şi presupune un tarif unic
per minut. Lansat în 2001.
c)Internet Public- serviciu disponibil în oficiile publice Moldtelecom amplasate
pe teritoriul RM. Lansat în 1998.
d)Wireless internet – o dezvoltare a internetului public, lansat anterior 2006,
MaxFiber este cel mai rapid acces la Internet oferit de compania Moldtelecom
prin tehnologii optice. Internet prin MaxFiber este cel mai rapid mediu de
comunicaţie la distanţă care permite transfer de date la viteze foarte mari. La nivel
mondial, cele mai importante reţele transnaţionale de transmisii de date utilizează
ca suport fizic de comunicaţie fibra optică.
13
Page 14
Figura 4.Simbolica serviciului Internet prin fibră optică – Max Fiber în cadrul
întreprinderii Moldtelecom.
Avantaje Internet prin MaxFiber:
Este mediul cu cea mai mare, rapidă şi sigură capacitate de transfer a
informaţiilor, chiar şi atunci când este vorba despre un volum foarte mare.
Este insensibil la nici un fel de interferenţe electromagnetice, radio sau de
altă natură.
Datele pot fi transmise digital (forma naturală a datelor de pe calculatoare)
în loc de a fi transmise analogic.
Cablurile de fibră optică au o lăţime de bandă mult mai mare decât cablurile
de metal, asta înseamnă că ele pot purta mai multe date, sunt mai puţin
susceptibile la interferenţe decât cablurile metalice.
Asigură permanenţa conexiunii.
Garantează lipsa interferenţelor.
Oferă scalabilitatea soluţiilor.
14
Page 15
3.Telefonie Mobilă Unité
Figura 5.Simbolica serviciului – telefonie mobilă de generaţia a III “Unite”
Unité este primul operator de comunicaţii mobile, lansat pe 1 martie 2007 de
către operatorul naţional din Republica Moldova, Moldtelecom, în standard
CDMA 2000 cu frecvenţa de 450 MHz. Analizând atent toate nevoile de
comunicare, Unité a elaborat cele mai avantajoase oferte care să se potrivească
perfect cu stilul de viaţă al oricărei persoane şi în premieră pe piaţa Moldovei oferă
transmiterea de voce precum şi cel mai rapid Internet mobil la viteze de până la
2,4 Mbps prin tehnologia EV-DO.
La finele anului 2008, Unité a oferit posibilitatea de a deveni şi mai mobili,
de a fi mai eficienţi şi de a ne bucura mai mult de libertatea de dezvoltare a
afacerilor şi relaţiilor personale indiferent de timp şi locul aflării, asigurînd cu
Internet mobil toată ţara!
Cerinţele societăţii cresc, în aceste condiţii Unité tinde spre creşterea
continuă a rezultatelor sale. Menţinând şi dezvoltînd reţeua sa CDMA, în 2010
Unité evoluează spre un nou standart de comunicare – standartul UMTS şi pe 1
aprilie lansează reţeaua 3G / UMTS pentru Internetul mobil la o viteză de până la
14, 4 Mbps, care ulterior va putea fi mărită până la 21 Mpbs.
Ziua de 21 mai 2010 devine însă, una dintre cele mai memorabile zile, Unité
trece la o nouă etapă de dezvoltare a comunicaţiilor mobile în întreaga ţară şi
devine operatorul cu cea mai mare reţea de generaţia a treia din Republica
Moldova care lucrează în standard UMTS. [1][2]
15
Page 16
Unité are personalitate şi caracter, exact ca un organism viu care se dezvoltă
şi creşte. Valorile şi misiunea Unité se construiesc în jurul comunităţii pe care o
formăm împreună cu abonaţii noştri, alături de care creştem şi evoluăm. Misiunea
Unité este un serviciu de a oferi comunităţii sale libertate autentică în comunicare.
Zi de zi comunitatea Unité va deveni mai mare, legăturile mai strânse, familiile
mai unite, iar posibilităţile mai mari....
4.Televiziune Digitală Interactivă IPTV
La 22 februarie 2010, Moldtelecom a lansat primul serviciu de Televiziune
Digitală Interactivă IPTV din Republica Moldova. Noul serviciu IPTV (Internet
Protocol TV sau televiziunea IP) presupune transmiterea semnalului TV în calitate
digitală, via protocoalele IP de Internet, direct pe ecranul televizorului. Această
nouă experiență în domeniul audio-vizualului este transmisă printr-o conexiune de
bandă largă direct către televizoarele clienților, prin intermediul unui Mediabox
(Set-Top-Box). Abonatul IPTV poate avea acces la o paletă de servicii de video,
voce și date împreună cu mecanisme elaborate de interactivitate - atât pentru
canale TV sau servicii video la cerere. La 7 decembrie 2010 a fost lansat în
premieră serviciul de Televiziune cu rezoluție înaltă HD. La 15 iunie 2011 au fost
lansate serviciile interactive Pauză, Reluare și Înregistrare, care oferă abonaților
experiențe inedite, cât și libertatea de alegerea și control asupra conținutului
televizat. Aceasta a însemnat o nouă etapă în dezvoltarea pieței televiziunii
Republicii Moldova. [1][2]
16
Page 17
2) a) Structura întreprinderii Moldtelecom (figura 1).
b) Relaţiile cu alte întreprinderi
1.Piaţa serviciilor de telefonie fixă
În 2010, pe piaţa reţelelor şi serviciilor de telefonie din Republica
Moldova au activat 16 furnizori. S.A. “Moldtelecom “ a deţinut în acestă
perioadă o cotă pe piaţă de peste 97%.
17
Page 18
Cifra de afaceri, înregistrată de furnizorii serviciilor de telefonie fixă s-a
redus , în 2010 , faţă de 2009, cu 5,85% şi a alcătuit 2 208 mil.lei, iar venitul
mediu lunar per abonat (ARPU) s-a micşorat cu 9,97% şi a însumat 167,8lei
Figura 6.Structura pieţei de telefonie fixă din Republica Moldova
Pe piaţa telefoniei fixe în Republica Moldova cît anterior, cît şi-n
prezent , în proporţie de 97 la sută deţine Moldtelecom. Restu Operatorilor
naţionali ocupă 3 la sută printre care operatorii de numere dedicate sau cum li
se mai zic IP-telefonia (numerele 80), alţi operatori etc.
2.Piaţa serviciilor de telefonie mobilăVolumul vînzărilor pe piaţa serviciilor de telefonie mobilă din
Republica Moldova a crescut, în 2010 faţă de 2009 cu 22,7% şi a atins cifra
de 2 914,7mil.lei , iar investiţiile în acest sector s-au majorat cu 5,7% şi au
ajuns la 1 224,6mil.lei.
18
Page 19
Cel mai semnificativ venit mediu lunar per utilizator (ARPU) pe acest
segment de piaţă a fost înregistrat de Unite – 152 lei , valoarea medie pe ţară
a acestuia fiind de 112,8 lei.
Figura 7.Structura pieţei serviciilor de telefonie mobilă din Republica
Moldova
Pe piaţa telefoniei mobile din Republica Moldova, operator
incontestabil este Orange care deţine 68% şi Moldcelul care îl umează cu 26,3%.
Restu operatorilor 5,2% , printre care se clasează şi Unite cu doar 4,8 la sută din
abonaţi; Eventis care şi-a încetat activitatea în 2010 cu 0,4% şi alţii mai mici.
3.Piaţa serviciilor de internet.În 2010 , pe piaţa serviciilor de transport de date şi acces la Internet din
Republica Moldova, au activat 56 de furnizori de acest gen de servicii. După
cifra de afaceri, ponderea SA “Moldtelecom” a crescut cu 11,3puncte
procentuale, constituind 60,3.
19
Page 20
Figura 8.Structura pieţei serviciilor Internet din Republica Moldova
Pe piaţa serviciilor de internet, Moldtelecom deţine în continuare poziţia de
lider cu 60,3% din abonaţi, care-l urmează Starnetul cu 9%, TeleMediaGroupe
(Fibra Optică de la Orange) cu 6,3%, şi alţi operatori ( Danisnet, Roxnet,
Medianet, Moldcel, Itnet, Data Groupe, Itunet, Arax, Skynet, Itehno, etc etc .) [1]
[2].
3) Particularităţile şi specificul întreprinderii.
Organigrama filialei S.A. “Moldtelecom”
Centrul de Operare şi Reparaţii Echipamente
20
Page 21
21
Director
Director tehnic
Vicedirector tehnic TLC
Serviciul de operare şi
mentenanţă –reţele celulare
Serviciul Comutaţii
Serviciul Transmisiuni
Serviciul Energetic
Serviciul reparaţie, deservire
echipament
Serviciul Evidenţă Tehnică
Secţia metrologie, măsurări, certificări
Vicedirector tehnic
Serviciul Reţele
Suprapuse
Serviciul Internet
Serviciul exploatare, dezvoltare
Serviciul operare
bandă largă
Serviciul infrastructură informaţională
Serviciul Finanţe
Serviciul Resurse Umane
Biroul Cancelarie
Biroul special şi apărarea
civilă
Serviciul Logistică
Serviciul transport
auto
Page 22
Schema 2.Particularităţile şi specificul întreprinderii Moldtelecom .
În fruntea filialei S.A. “Moldtelecom” , Centrul de Operare şi Reparaţii
Echipamente (CORE) stă ca şi în cadrul oricărei întreprinderi Directorul.
Dînsului i se subordonează toţi vicedirectorii, directorii tehnici, secţiile şi
serviciile, adică toată întreprinderea. Directorul de asemeni cu ajutorul
vicedirectorilor tehnici poate gestiona lucrul secţiilor şi departamentelor/
serviciilor subalternilor săi. La direct , lui i se subordonează Serviciul Finanţe,
Serviciul Resurse Umane, Biroul Cancelarie, Biroul special şi apărarea civilă,
Serviciul Logistică, Serviciul transport auto. Astfel are loc administrarea în
cadrul CORE.[1][2]
4) Sistemul de comutaţie digitală EWSD/Siemens
Figura 9.Schema bloc a sistemului de comutaţie EWSD Siemens.
EWSD este un sistem de comutaţie electronică realizat de firma Siemens şi
introdus în exploatare începînd din anul 1981.
EWSD este folosit în centrale rurale, locale şi de tranzit de diverse capacităţi.
Centrala electronică este complet modulară:
-HW este compus din subsisteme autonome cu control distribuit;
-SW este cu divizarea funcţiilor de bază în subsisteme şi module software;
22
Page 23
-proiectarea mecanică are în vedere construcţia modulară, cu interconectarea
între module prin conectori.
Acest sistem poate fi folosit în ISDN şi asigură comutarea şi transmisia
pentru apeluri telefonice, comunicaţii de date, texte şi imagini.
EWSD respectă standarele internaţionale CCITT şi CEPT.
-foloseşte limbajele recomandate de CCITT: CHILL, SDL, MML;
-foloseşte semnalizarea prin canal-semafor-conform CCITT Nr. 7.
Noile tehnologii pot fi incorporate în EWSD fără a modifica arhitectura
sistemului.[4]
4.1 Aplicaţii, posibilităţi şi caracteristici
Sistemul EWSD poate fi folosit pentru realizarea diferitelor tipuri de centrale
şi pentru realizarea unei game largi de servicii, după cum urmează.
a) Centrala locală deserveşte abonaţii dintr-o zonă (cartier,
localitate).Capacitatea centralei poate fi de cîteva sute pînă la 250.000 de linii.
b) Centrala de tranzit este un nod al reţelei care asigură interconectarea
între centrale.Poate avea o capacitate de maxim 60.000 de trunchiuri.
c) Centrala locală/tranzit dirijează traficul de tranzit sau interurban, ca şi
traficul local.Numărul de linii şi trunchiuri se alege după necesităţi, dar respectînd
o încărcare de cel mult 25.200 E.
d) Centrala internaţională realizeaza funcţii specifice ca: sisteme de
semnalizare internaţionale, compensare ecou pentru legături internaţionale şi
linkuri prin satelit, statistici şi deconectări interadministraţii.
Aceste funcţii pot fi integrate şi în centralele naţionale dacă este necesar.
e) Centru de comutaţie pentru posturi mobile.Reţeaua modernă de
radiotelefoane mobile are o structură celulară pentru a asigura o utilizare
economică a frecveţelor accesibile în întreg spaţiul.Cînd un utilizator se deplasează
dintr-o zonă în alta se realizează automat comutaţia între centrele de comutaţie
23
Page 24
pentru posturile mobile asociate celulelor reţelei.Capacitatea unui centru de
comutaţie pentru posturi mobile este de maxim 65.000 abonaţi cu radiotelefoane.
f) Centrala rurală/container deserveşte maxim 7.500 abonaţi.
Centrala este echipată cu repartitor principal, sursă de alimentare şi o unitate de
ventilaţie.
g) Unitatea de abonaţi distanţi poate fi realizată cu unitate de linii digitale
(DLU).Această este o unitate funcţionala la care se conectează linii de
abonat.Toate DLU se conectează la centrala EWSD printr-o interfaţă
standardizată CCITT numită PDC = Primary Digital Carriers
(multiplex digital primar).Aceasta permite unei unităţi DLU sa fie locală sau distantă.
h) Sistemul de operare de serviciu (OSS) este destinat apelurilor tratate
prin operatoare sau pentru serviciile speciale.
OSS este controlat de microcalculator, care realizeaza:
-distribuţia cererilor de servicii spre poziţiile de operatoare solicitate;
-acces la funciile automate, care reduc încarcarea operatoarelor.
OSS pot fi echipate în centralele de tranzit, locale, internaţionale.
i) Exploatarea şi întreţinerea centralizată (OMC = Operation and
Maintenance Center)
Funcţiile de exploatare şi întreţinere pot fi realizate local sau centralizat.
OMC realizează:
-utilizarea raţională a personalului;
-adaptarea flexibilă la structurile de organizare a exploatării
administraţiilor;
-memorarea centralizată a datelor.
Operatorii lucrează interactiv, folosind terminale de exploatare şi întreţinere.
j) Sistem de semnalizare prin canal-semafor Nr. 7 CCITT
Sistemele EWSD sunt prevăzute cu o unitate de control al reţelei de semnalizare
prin canal-semafor (CCNC-Common Channel Signaling Network Control).Această
unitate poate controla semnalizarea pe un număr maxim 254 canale de
semnalizare.
24
Page 25
CCNC poate asigura funcţii pentru:
-SP = puncte de semnalizare;
-STP = puncte de transfer de semnalizare.
k) ISDN realizează comutarea căilor de conexiune şi transmisia informaţiei
pentru diferite servicii printr-o reţea unică.
l) Servicii cu valoare adăugată (VAS = Value Added Services)
VAS sunt servicii de comunicaţie care necesită funcţii de memorare şi
procesare.
Se poate asigura accesul la transmiterea de texte, date, fascimil, curier poştal
electronic, mesaje vocale etc.[4]
4.2 SN (Switching Network) - Reţea de comutaţie
Figura 10.Reţea de comutaţie
Reţeaua de comutaţie este realizată cu comutatoare de tip T şi S care sunt
grupate în etaje T şi S.
Comanda conexiunii este realizată de SGC - Switching Group Control, în funcţie
de informaţia de comutaţie recepţionată de la procesorul coordonator CP.
În configuraţia maximă, SN poate fi conectată la 504 unităţi LTG.Capacitatea de
dirijare a traficului este de maxim 25.000.
Sunt prevăzute trei tipuri de reţele de comutaţie SN:
-SN-DE3 pentru centrale de capacitate mică (maxim 15 LTG), de tip TST;
25
Page 26
-SN-DE4 pentru centrale de capacitate medie (maxim 63 LTG), de tip TST;
-SN-DE5 pentru centrale de capacitate mare (maxim 504 LTG), de tip
TSSST.
Reţeaua de comutaţie este duplicată (SN0 si SN1). Fiecare conexiune este
realizat simultan prin ambele plane de comutaţie, dar una singură este activă la un
moment dat.
Căile de conexiune în cele două sensuri de comunicaţie sunt distincte.[4]
4.3 CCNC - Controlul reţelei de semnalizare prin canal comun (semafor)
Sistemul de semnalizare CCITT Nr. 7 poate fi folosit de EWSD pentru
semnalizări între centrale.
EWSD realizează o distincţie între partea de transfer mesaje (MTP) şi partea de
utilizator (UP).
UP depinde de specificul aplicaţiei (de exemplu TUP = parte de utilizator
telefonic; MUP = parte de utilizator mobil; ISDN-UP = parte de utilizator
ISDN).UP este incorporat în LTG, care realizează funcţii de nivel 4.
Funcţiile comune de transfer mesaje (MTP) sunt controlate de CCNC.
La CCNC pot fi conectate maxim 254 de canale de semnalizare comună
pentru linkuri digitale şi analogice. CCNC se conectează la SN prin linkuri de 8
Mbit/s. Între CCNC şi fiecare SN sunt accesibile 254 de canale pentru fiecare
direcţie de transmisie.Pentru fiecare canal de semnalizare viteza de transmisie este
de 64 kbit/s.
Pentru semnalizare prin canal comun CCS 7 prin link analogic se foloseşte
MODEM. MODEM-ul şi multiplexorul realizează funcţii de nivel 1.
CCNC dispune de 32 de grupuri de cîte 8 terminale de legături de semnalizare
(SLIT), care realizează funcţii de nivel 2.
CCNC are un procesor duplicat (CCNP) care efectuează funcţii de nivel 3 şi este
conectat la CP printr-un bus duplicat.[4]
26
Page 27
4.4 Tratarea apelului local în centrala EWSD
Figura 11.Tratarea apelului local in centrala EWSD
Se consideră următoarele ipoteze:
-abonaţii apelanţi şi apelat sunt conectaţi în module terminale
distincte.
-abonaţii apelanţi au aparat telefonic cu tastiera DTMF.
-abonatul apelat este liber şi va răspunde după recepţia apelului.
În notaţiile utilizate se vor adăuga indicii A şi B blocurilor din modulele
terminale implicate în apel pentru apelant şi respectiv apelat (de exemplu A-GP, B-
SLCA).
Fazele de tratare apelului local sunt:
1.Apelul spre centrală:
AT-A face apel spre centrală prin închiderea buclei de curent continuu.
A-SLCA sesizează apelul.
2.Selecţia unui interval de timp (IT) pentru apelant:
A-SLMCP interoghează A-SLCA şi înregistrează apariţia apelului.
A-SLMPC transmite mesaj de cerere de apel prin A-DLUC, A-DIU către A-GP.
A-GP realizează:
-citirea categoriei AT-A (aparat cu tastiera DTMF);
27
Page 28
-atribuirea unui IT pentru AT-A;
-transmiterea identităţii IT către A-SLMCP
A-SLMPC încarcă IT în A-SLCA.
A-GP comandă realizarea unei conexiuni prin A-GS în vederea verificării IT
selectat.
3.Verificarea căii de transmisie spre SLCA:
TOG din A-SU transmite ton de test.
CR din A-SU recepţionează semnalul de test transmis prin calea:
A-TOG - A-GS - A-SLCA - A-GS - A-CR.
A-SU informează A-GP de rezultatul testului căii de transmisie.
4.Conectarea apelantului la un receptor DTMF:
Dacă testul IT a reuşit, A-GP cere de la A-SLMCP să conecteze linia
apelantului la IT selectat prin A-SLCA.
A-GP comandă conectarea IT selectat prin A-GS către CR (receptor DTMF)
şi către TOG (generatorul de ton de disc).
5.Apelantul recepţionează tonul de centrală:
Tonul de centrală este transmis de la TOG (generatorul de tonalităţi) din A-
SU către abonatul apelant.
6.Recepţia cifrelor numărul apelat:
CR din A-SU recepţionează cifrele de la AT-A şi le transmite în formă
digitală spre A-GP.
A-GP comandă întreruperea conexiunii spre TOG după recepţia primei
cifre.
7.CP reecepţionează numărul apelat:
28
Page 29
După recepţia tuturor cifrelor, A-GP le transmite în bloc către CP prin
conexiune semipermanentă.
CP verifică dacă apelatul este liber.Dacă da, CP ocupă prin SW această
linie şi identifică B-DLU, B-SLCA şi B-LTG care vor trata acest apel.
8.CP transmite comanda de conexiune către SN0/SN1.
9.Verificarea conexiunii realizate prin SN:
Se realizeaza conexiunea prin SN şi se obţine o buclă:
A-LTG - SN - B-LTG - SN - A-LTG.
În aceasta buclă, A-LIU din A-LTG conectează un semnal de test care va fi
transmis prin bucla realizată şi va fi recepţionat de A-LIU.
A-LIU comunică mesaj de reuşită a testului conexiunii de la SN prin A-GS
către IT asociat apelantului.
A-GP comandă prelungirea conexiunii de la SN prin A-GS către IT asociat
apelantului.
10.Selecţia unui IT pentru abonatul apelat:
A-GP transmite mesaj către B-GP prin care cere conexiunea spre apelat.
B-GP selectează IT pentru AT-B şi transmite identitatea acestuia către B-
SLMCP.
11.Verificarea IT selectat pentru apelant:
B-SLMCP transmite identitatea IT spre B-SLCA.
B-GP comandă realizarea conexiunii prin B-GS în vederea verificării IT.
B-TOG conectează tonul de test către CR din B-SU prin:
B-GS - B-DIUD - B-SLCA - B-DIUD - B-GS.
B-SU comunică reuşita testului către B-GP.
12.Comanda conectării apelului şi revers apelului:
29
Page 30
B-GP comandă conexiunea prin B-GS pentu transmiterea revers apelului
(RA) către apelant.
B-GP comandă transmiterea apelului spre AT-B.Semnalul de apel este
conectat direct prin B-SLCA către apelat.
13.Transmiterea apelului şi revers apelului:
AT-A recepţionează revers apelul (RA) din B-SU al B-LTG, prin SN, A-
LTG şi A-SLMA.
AT-B recepţionează semnalul de apel care este conectat direct prin B-
SLCA.
14.Sesizarea răspunsului apelatului:
B-SLCA sesizează răspunsul apelatului.
B-SLMPC interoghează linia apelată şi sesizează răspunsul apelatului.
B-DLUC este informat de răspunsul apelatului şi comandă deconectarea
generatorului de apel de la linia apelată.B-GP este informat de B-DLUC de
răspunsul apelatului.
B-GP comandă întreruperea conexiunii prin B-GS către B-TOG din B-SU,
în vederea întreruperii revers apelului.
B-GP informează A-GP de răspunsul apelatului.
15.Convorbirea:
B-GP comandă prelungirea legăturii spre IT asociat apelatului.În acest
moment este asigurată conexiunea între cei doi abonaţi,care pot comunica între ei.
A-GP înregistrează taxa convorbirii.
16.Eliberarea conexiunii:
SLCA sesizează sfîrşitul convorbirii la închiderea aparatului telefonic
asociat.
30
Page 31
Informaţia de sfîrşit de convorbire se transmite de la SLCA spre SLMPC
şi de la aceasta către DLUC şi GP.
GP realizează:
-transmiterea comenzii de eliberare a conexiunii prin GS;
-eliberarea IT ocupat anterior;
-transmiterea mesajului de eliberare spre CP;
-transmiterea cererii de eliberare spre GP corespondent.
CP comandă:
-eliberarea conexiunii prin SN;
-eliberarea SW a liniilor de abonat;
-înregistrarea taxei apelantului transmisă de A-GP la sfîrşitul
convorbirii.[4]
Figura 12.Schema traseului de conexiune dintre abonaţii 542231 şi 432337
31
Page 32
5) Centrala telefonică Alcatel 5020 Softswitch La baza reţelelor generaţiei viitoare NGN, stau 3 componente:
Comutatoare programabile (Softswitch) , ecluze şi reţele de transmitere a
pachetelor.
Comutatoarele programate realizează dirijarea intelectuală, centralizată a
fluxurilor traficului în reţea.[5][6]
a) Alcatel 5020 Softswitch: Tehnologii inteligente a următoarei generaţii.
Introducere
Comutatorul programat Alcatel 5020 Softswitch- este o platformă mai
dezvoltată, care corespunde standartelor calităţii transmisiei coomunicaţiilor în
sistemele tradiţionale, care utilizează popularitatea softurilor din Internet ,
oferind un spectru larg de servicii ai IP-telefoniei prin cadru VOIP.
Abonaţii IP-reţelelor şi reţelelor telefonice clasice , pot fi unificaţi prin
intermediul ecluzelor de transport, dirijate şi gestionate de Centrala Alcatel
5020 Softswitch .
Folosind o arhitectură deschisă modulată, Alcatel 5020 Softswitch
asigură rapiditatea elaborărilor şi dării în exploatare a noilor serviciii, la fel
posibilităţi de interacţiune cu aplicaţiile externe.
Astfel, platforma Alcatel 5020 Softswitch deschide noi perspective pentru
providerii serviciilor de comunicaţii, pentru a obţine noi venituri şi în final
de a construi un bussiness de succes şi tehnologii performante pentru cetăţeni.[5]
[6]
b) 1.IP-telefonia . O unică reţea de comunicare.
IP-telefonia (IPT) – este una din aplicaţiile realizate pe platforma Alcatel 5020
Softswitch. Deasemeni pe platforma dată pot funcţiona următoarele aplicaţii:
scoaterea traficului IP din reţea (IP Offload- IPO), ocolind nivelul
internaţional (Long Distance Bypass LDB) şi Multimedia (Mum).
32
Page 33
Pentru ca să satisfacem necesităţile abonaţilor odată cu creşterea
traficului, providerii serviciilor actualmente construiesc IP-reţele cu o
capacitate tot mai mare. Cu toate că tehnologia transmiterii vocale prin
intermediul IP-reţelelor (Voice over IP-VoIP) devine tot mai actuală, deja în
zilele noastre există posibilitatea oferirii a serviciilor tradiţioţionale vocale,
prin IP , ne utilizînd reţeaua telefonică. Combinarea utilizării acestor IP-
reţele pentru voce şi date, la fel permite implementarea noilor servicii
interesante.
Alcatel 5020 Softswitch cu aplicaţia IPT permite rezolvarea
problemelor şi într-un astfel de mod de a utiliza noile posibilităţi ce relevă
din tehnologie. Oferind şi noi servicii tradiţionale de transmitere vocală şi
ansamblul serviciilor multimedia la baza convergerii IP –reţelei, se pot deservi
segmente a abonaţilor particulari şi a antreprenorilor .
Segmentul abonaţilor particulari poate utiliza în principiu serviciile
multimedia noi, care sunt menţinute de pachetele de aplicaţii IPT.
Pentru segmentul antreprenorilor , în aplicaţia IPT este realizat un
spectru larg de servicii dirijate de părţile virtuale a reţelei cu transmiterea
vocală ocolind IP (VoIP-VPN). Aplicaţia la fel rezolvă multe probleme , cu
care întreprinderile frecvent se întîlnesc. Consolidînd remarcatele VPN pentru
voce şi date într-o reţea, realizarea IPT asigură evident de a minimiza
cheltuielile.Acestă aplicaţie la fel sporeşte eficacitatea , oferind pentru
oficiile particulare şi pentru abonaţi particulari, spre exemplu „tele-
lucrătorilor”, asigurarea aceloraşi servicii de comunicaţii, cum de ar fi acestea
în oficiul întreprinderii.
Mai interesant lucru în aplicaţiile Alcatel 5020 IPT pentru providerii
serviciilor va fi o soluţie integrată a oferirii în masă a serviciilor reţelelor
private (VPN-Wholesale). Aplicaţia permite providerilor de servicii de a vinde
funcţionalitatea VPN de mai multe ori –diferitor organizaţii, dar în acelaşi
timp oferind lor şi controlul asupra VPN-urilor lor.
2.IP- telefonia . De la ce a început.
33
Page 34
Pentru demararea cu succes a soluţiei IPT sunt necesare următoarele
blocuri de reţea:
Platforma Alcatel 5020 Softswitch cu aplicaţia IPT- pentru asigurarea
intelectuală a dirijării şi funcţionalităţii fundamentale pentru IP –
telefonie.
Server de aplicaţii Alcatel 5021 Application Feature Server (ASF)-
conţine aplicaţia , care realizează funcţiile suplimentare pentru Alcatel
5020 Softswitch.
Utililaj terminal IP –nemijlocit pentru utilizatori ai reţelelor IP.
Aplicaţia IPT poate fi mai departe dezvoltată prin intermediul unor
posibilităţi cum ar fi fluxurile de IP mesaje, servicii IP IVR (dialogul
interactiv vocal ) şi recunoaşterea vocii. În acest caz o să fie necesar de
adăugat ALCATEL 5022 IP Media Server (IMS), media – server , care se
bazează pe IP şi asigură realizarea aplicaţiilor suplimentare.
Soluţia IPT poate la fel să includă şi alte elemente de reţea, cum ar fi :
Ecluze VoIP (IP/TFOP), ca exemplu Alcatel 7505 Media Gateway
(MG) - pentru conectarea la TFOP şi de asigurare a serviciilor din
setul de aplicaţii IPT utilizatorilor TFOP.
Tehnologiii de bandă largă , aşa cum sunt xDSL sau LDMS – pentru
conectarea IP – terminalelor la reţeaua de bază IP.
34
Page 35
Figura 13. Configurarea reţelei de aplicaţii IPT
3. IP telefonia . Servicii pentru persoane fizice şi juridice.
(Servicii asemănătoare celor care sunt în reţelele telefonice actuale).
Serviciile de telefonie tradiţionale sunt principalele surse de venit
pentru providerii de serviciii şi sunt critice pentru aceea, că trebuie să devină
sau să rămînă profitabile.În combinare cu serviciile integrate Alcatel 5020
Softswitch şi serviciile adăugătoare, realizate în Alcatel 5021 AFS, se asigură
complexul de servicii asemănătoare serviciilor telefonice.
Funcţiile includ:
Redirecţionarea apelului telefonic , transmiterea şi aşteptarea acestuia,
CLIP, CLIR.
35
Page 36
Listele albe şi negre, serviciile cartelelor preplătite.
Marşutizarea cu un preţ minimal , marşutizarea după principiul
resurselor libere.
...Şi mai mult ca atît
Pentru providerii serviciilor de reţea , extinderea cu noi servicii devine
tot mai însemnată, aşa că asigură evidenţierea şi se păstrează poziţiile pe
piaţă. Acest lucru ridică nivelul satisfaceriii şi scade refluxul clienţilor.
Alcatel 5020 Softswitch cu aplicaţia IPT asigură nemijlocita implementare a
noilor servicii multimedia, inclunzînd aşa ca Aşteptarea Apelului în Internet,
apelul de pe ecranul PC-ului (Click-to-Call), prezenţa şi transmiterea de mesaje,
la fel servicii combinate, aşa ca cartea individuală de adrese cu apeluri de pe
ecranul PC-ului (Click-to-Diall), video-apel, video-conferinţă, corespondenţă
interactivă (chat), prezenţa şi schimbul de mesaje - recombinate într-un serviciu
unic.
Astfel de abordare asigură evoluţia lină spre serviciile multimedia, care
vor fi deasemeni bazate pe Alcatel 5020 Softswitch cu aplicaţia Multimedia
(MuM).[5][6]
c) Prestarea în masă a serviciilor VPN. Metodă de a se concentra asupra
bussinesului.
Posibilitatea oferirii în masă a serviciilor pentru reţelele private (VPN)-
asigură providerilor de servicii de comunicaţii să vîndă diferitor întreprinderi
funcţionalitatea VoIP-VPN în sistemele Alcatel 5020 Softswitch. Aşadar cum
toate operaţiile după o dirijare zilnică VPN şi a abonaţilor săi, pot fi
îndeplinite de IT menagerii ai întreprinderilor, providerul de servicii are
posibilitatea să se concentreze maxim pe exploatarea reţelei sale cu scopul de
a oferi serviciile în modul cel mai ideal.
36
Page 37
Pentru provideri sau întreprinderi, care dirijează serviciul VPN, Alcatel
5020 Softswitch asigură un spectru larg de interfeţe grafice ale utilizatorului.
Aceste interfeţe grafice asigură accesul la baza configurată de date şi
mijloace pentru efectuarea operaţiilor zilnice pentru dirijarea VPN-ului său
[5][6].
Figura 14. O reţea configurată pentru soluţionarea serviciilor în masă
VPN.
d) Aplicaţia IPT - pentru piaţa de desfacere a serviciilor.
Utilizatorii vor aprecia funcţiile dirijatei VoIP-VPN, întreţinute de
Alcatel 5020 Softswitch cu aplicaţia IPT.
Graţie posibilităţii integrate de oferire în masă a serviciilor VPN, cîteva VPN-
uri independente pot fi formate într-un singur Alcatel 5020 Softswitch , care
va asigura pentru fiece din ele funcţii de dirijare totală a VoIP-VPN, în
rezultat, întreprinderile vor avea controlul total asupra VPN-ului său.
37
Page 38
Mai mult ca atît, întreprinderile pot administra cu planul privat al
numeraţiei VPN-ului său, cu profilurile utilizatorilor, şi marşutizarea în
interiorul VPN-ului. În consecinţă se optimizează comunicaţiile şi cheltuielile
corespunzătoare. La fel , funcţionalitatea dirijării VoIP-VPN asigură:
Posibilitatea de asigurare descrisă anterior a serviciilor utilizatorilor
dirijatei VoIP-VPN.
Suportul apelurilor în regimurile timpului real şi autonom .
O sistemă de tarificare comodă pentru fiece VPN.[5][6]
e) Arhitectura modulară a softului .
Softul programat al platformei Alcatel 5020 Softswitch construit pe
principiul modular [5][6]. Pentru aplicaţii IPT, se realizează următoarele module:
Modulul dirijării subsistemei de exploatare, administrare şi deservire
tehnică (OAM).
Modulul dirijării a părţilor virtuale de reţea (VPN).
Modulul dirijării locului de amplasare.
Modulul dirijării a indentificării, dirijării autentice a abonatului şi
evidenţa utilizării serviciilor (AAA).
Modulul dirijării cu servicii.
Modulul interacţiuniii cu alte comutatoare programate.
Interfaţă H.233
Interfaţă SIP
Semnalizarea nr.7
38
Page 39
Figura 15.Arhitectura Modulară a întregii sisteme gestionate de centrala
Alcatel – Lucent 5020 Softswitch
Lista abreviaturilor:
AAA – identificarea, stabilirea autenticităţii evidenţei.
AFS – un server de funcţii şi aplicaţii.
CLIP - vizualizarea identificării apelului unui abonat.
CLIR - interzicerea la identificarea apelului unui abonat.
DSL – linia digitală a abonatului.
GUI - interfaţa grafică a utilizatorului.
IAD - dispozitivul accesului integrat.
IMS – IP media-server.
IMT – canale inter-staţionale.
39
Page 40
IP – protocol de schimb de date în reţeaua Internet.
IPO – aplicaţie de scoatere a traficului IP.
IPT – IP Telephony , aplicaţie a IP-Telefoniei.
ISUP – subsistema utilizatorului ISDN.
IVR – dialogul interactiv vocal.
LDB – ocolirea nivelului comunicaţiilor de distanţă mare.
LMDS – serviciile punţii multicanale de distribuţie.
MG – ecluză de transport.
MS – media server .
Mum – multimedia.
NGN – reţeaua următoarei generaţii(mileniului III).
SIP – protocolul iniţializării unei sesiuni.
SS7 – semnalizarea multicanală Nr.7.
VoIP – transmiterea vocei ocolind protocolul IP.
VPN – o reţea virtuală privată.
WLL – Wifi acces pentru abonat.
xDSL – acces pe oricare tehnologie digitală a liniei abonatului.
ATC – o staţie telefonică locală.
TFOP – reţeaua telefonică pentru o utilizare comună.
6) Securitatea activităţii vitale. Protecţia muncii6.1 Protecţia muncii şi a mediului ambiant
Munca reprezintă activitatea raţională a omului, orientată spre satisfacerea
necesităţilor materiale şi spirituale ale societăţii. În procesul muncii omul
interacţionează cu mijloacele de producţie, cu mediul de producţie şi cu obiectele
muncii. În acelaş timp el, de regulă, se expune influenţei unui mare număr de
factori, diverşi după natura sa, formele de manifestare şi a unui şir de alţi
indicatori, care influenţează asupra sănătăţii şi capacităţii de muncă a omului.
Factorii de producţie în dependenţă de consecinţele lor se împart în
periculoşi şi dăunători. Factorul, influienţa căruia asupra lucrătorului în anumite
40
Page 41
condiţii duce la traumă sau la altă înrăutăţire rapidă a sănătăţii, se numeşte factor
periculos de producţie. Factorul, influienţa căruia asupra lucrătorului în anumite
condiţii duce la îmbolnăvire sau scăderea capacităţii de muncă, se numeşte factor
dăunător de producţie. În dependenţă de nivelul şi durata acţiunii, factorul dăunător
poate deveni periculos.
Securitatea muncii - starea condiţiilor de muncă, din care este exclusă
influienţa factorilor de producţie periculoşi şi dăunători asupra lucrătorilor. Acestă
problemă este examinată şi soluţionată de către disciplina protecţia muncii.
Protecţia muncii este un sistem de acte legislative, social-economice,
organizatorice, tehnice, acţiuni şi mijloace igienice şi curativ-profilactice, ce
asigură munca securitatea, păstrarea sănătăţii şi capacităţii de muncă a omului în
procesul muncii. Protecţia muncii reprezintă o disciplină ştiinţifică care enunţă
problemele securităţii muncii, prevenirii traumatismului şi bolilor profesionale,
incendiilor şi exploziilor in producţie, organizarea muncii. În legislaţia RM, în
documentele normative şi literatură de rînd cu termenul «protecţia muncii» uneori
se utilizează termenul «tehnica securităţii şi sănitariei de producţie».
Tehnica securităţii - sistem de acţiuni organizatorice şi mijloace tehnice ce
preîntîmpină sau reduc influenţa asupra lucrătorilor a factorilor de producţie
periculoşi. Sanitaria de producţie - un sistem de mijloace tehnice şi acţiuni
organizatorice, ce preîntîmpină sau reduc influenţa asupra lucrătorilor a factorilor
de producţie dăunători.
Securitatea de incendiu - stare a obiectelor, pentru care cu o probabilitate
fixată se exclude posibilitatea apariţiei şi evoluţiei incendiului şi influenţa lui
asupra oamenilor, de asemenea şi asigurarea protecţiei bunurilor materiale.
Condiţiile de lucru neprimejdioase asigură productivitatea muncii, contribue
la susţinerea stării normale psihofiziologice a lucrătorilor. De condiţiile de muncă
depinde productivitatea şi calitatea muncii, eficacitatea folosirii resurselor de
muncă. În procesul de soluţionare a problemelor tehnice este necesar de accentuat
problema interacţiunii mediului de producţie cu mediul ambiant. Urmările
activităţii omului se reflectă pe scara nu numai locală sau regională dar şi globală.
41
Page 42
Protecţia mediului ambiant devine cea mai principală problemă socială şi
economică.
Starea condiţiilor de muncă şi securitatea muncii la centrul de calcul, încă nu
corespund cerinţelor moderne. Operatorii pentru pregătirea datelor, programatorii
şi alţi lucrători se lovesc de acţiunea astfel de factori fizici de producţie periculoşi
şi dăunători, ca prezenţa zgomotului, radiaţia, pericolul de electrocutare, etc.[3][8]
[9][10]
6.1.1.Protecţia muncii
Protecţia muncii este o problemă de stat şi cuprinde ansamblul normelor de
tehnică a securităţii şi de igienă a muncii stabilite ştiinţific şi având ca scop
asigurarea celor mai bune condiţii de muncă, prevenirea accidentelor şi
îmbolnăvirilor profesionale, reducerea efortului fizic, precum şi asigurarea unor
condiţii speciale pentru cei care lucrează în condiţii grele şi foarte grele, pentru
organizarea mucii femeilor şi tinerilor.
Astăzi constatăm tot mai profund, că omul a reuşit să creeze breşe tot mai
adânci în cunoaşterea macro şi microcosmosului său. După informaţiile furnizate
de Biroul Internaţional al Muncii, în fiecare zi, în fiecare ţară există un foarte mare
număr de muncitori care nu se mai întorc în sânul familiilor lor, datorită
accidentelor de muncă şi bolilor profesionale. Aceeaşi sursă atestă că, anual, 2...4
% din produsul naţional brut al ţărilor reprezintă cheltuieli şi pierderi datorate
accidentelor de muncă şi bolilor profesionale.
În diploma dată am modernizat o reţea de transmisiune în baza centralei
digitale EWSD.În regim de exploatare acestă centrală nu necesită un numar mare
de personal.Inginerii ce deservesc acestă centrală sunt localizaţi în camere de
control,prin intermediul calculatoarelor gestionând sistemul. [3][8][9][10]
Condiţii de lucru - o combinaţie de factori de mediu care influenţează starea
de sănătate şi de eficienţă în procesul muncii. Condiţii trebuie să fie confortabile,
pentru a exclude factorii ce duc la apariţia de leziuni şi boli profesionale.
42
Page 43
Factorii care alcătuiesc condiţiile de muncă sunt în general împărţite în patru grupe
principale :
Factorii de primul grup - igiena - includ indicatorii ce caracterizează mediul
de locului de muncă. Ele depind de echipamentul şi procesele folosite, pot fi
evaluate cantitativ şi normalizat.
Al doilea grup este format elemente psihofiziologice cauzate de procesul de
muncă. Din acest grup, numai câţiva dintre factorii pot fi evaluaţi cantitativ.
Al treilea grup include factori estetici ce caracterizează percepţia mediilor de
lucru şi elementele sale, cantitativ acestea nu pot fi evaluate.
Al patrulea grup include factorii socio-psihologici care caracterizează
climatul psihologice la locul de muncă, şi nu evaluate cantitativ.
6.1.2.Microclimatul la locul de muncă
Microclimatul spaţiilor industriale - condiţiile meteorologice a mediului
intern a spaţiilor, condiţiile ce influenţiază asupra organismului uman,aşa ca
temperatura,umeditatea şi viteza vântului. Microclimatul spaţiilor de lucru au un
efect semnificativ asupra angajaţilor. Abaterile de la parametrii nominali ai
microclimatului de valorile recomandate reduce randamentul, afecta sănătatea
lucrătorilor şi ar putea duce la boli profesionale.
Temperatura aerului are un impact semnificativ asupra rezultatelor privind
sănătatea şi rezultatul muncii personalului.Temperaturile scăzute pot cauza racirea
corpului şi imbolnavirea lui.La temperaturi înalte organismul se supraîncălește
ducând la transpiraţie crescută şi reducând eficienţa de lucru. Angajatul pierde
concentraţia, ceea ce poate provoca un accident.
Nivelul înalt de umeditate împiedica evaporarea umezelii din piele şi
plamâni,ce duce la încălcarea termoreglării organismului şi, în consecinţă, la
reduce eficienţa de lucru. La umiditate relativă scăzută (mai puţin de 20%) la om
apare un sentiment de uscăciune a membranelor mucoase ale tractului respirator
superior.
43
Page 44
Viteza de deplasare a aerului joacă un rol semnificativ în crearea de
microclimat in zona de lucru. Omul începe să se simtă circulaţia aerului la o viteză
de aproximativ 0,15 m / s. La temperaturi mai mici de 36 curentul are un efect
revigorant, şi la temperaturi de peste 40 negativ. [3][8][9][10]
Normalizarea parametrilor condiţiilor microclimatice depinde de categoria
de lucru. Exista 3 categorii de muncă, în funcţie consumul de energie:
Munca la dispecerat face parte din categoria I-a - munci uşoare, fizic nu necesită
efort fizic. Parametrii optimi de microclimat şi admisibili pentru această categorie
de lucru, în sezonul cald şi rece sunt prezentate în tabelul 1.
Tabelul 1. Parametrii optimi de microclimat admisibili a angajatorului.
Norme optime permise
Perioada
de lucru
Tempe
ratura
aerului,
Umeditat
ea
relativa,
%,
Viteza de
deplasare
a aerului,
m/s,nu
mai mult
Temper
atura
aerului,
Umeditate
a relativa,
%, nu mai
mult
Viteza de
deplasare
a aerului,
m/s,nu
mai mult
Cald 22 - 24 30 - 60 0,1 21 - 25 80 0,1
Rece 23 - 25 40 - 60 0,1 22 - 28 75 0,1 - 0,2
6.1.3. Zgomotul
Mişcarea haotică a sunetului la diferite intensităţi şi frecvenţe este
considerată a fi zgomot.În multe procese de lucru sunt însoţite de zgomot
semnificativ. Zgomotul excesiv la locul de muncă şi la domiciliu,ce se abate de la
standardele existente, au un efect dăunător asupra sănătăţii umane: duce la
pierderea auzului şi surditate, dereglări a sistemului nervos central, provocând
dureri de cap şi insomnie, majorează pulsul si respiratia, tensiunea arterială se
modifică.
Muncă în condiţii de zgomot excesiv slăbeşte atenţia ce pot servi cauze ale
accidentelor. Camera de control nu se numără printre localurile cu un nivel ridicat
de zgomot. Nivelul de zgomot nu trebuie să depăşească 60 dB. [3][8][9][10]
44
Page 45
6.1.4. Electrosecuritatea
Instalaţiile electrice, care includ aproape toate echipamente informatice,
pentru om reprezintă un mare pericol, la fel ca în exploatare sau care efectuează
lucrări de întreţinere o persoană poate atinge piesele sub tensiune.
Factorii ce pot duce la electrocutare - conductorii de curent electric,
constructii computere şi alte echipamente sub tensiune aflate in avariere, nu dau
nici un semnal care avertizează oamenii despre pericolul. Reacţia umană la curent
electric se produce numai atunci când fluxul de acesta din urmă trece prin corpul
uman.
Alimentarea se efectuează de la retea cu 3 faze şi 4 sârme legată cu pământ
= 220..Legătura cu pământul se face pentru a proteja personalul contra
electrocutării în cazul deflacării unui cablu.[3][8][9][10]
6.1.5. Radiaţie
Aparatele în vid, care lucrează la frecvenţe înalte şi ultraînalte,la tensiuni
mai mari de 6 kV, devin surse radianţe cu raze X. La tensiuni de peste 15 kV,
razele X trec dincolo de dispozitive de sticlă vid, şi dispersează în clădirile din jur.
Prin urmare, în cazul în care tensiunea de alimentare (continuă sau în impulsuri)
depăşeşte 15 kV, este necesar să se utilizeze mijloace de protecţie a personalului
contra razelor X.
Monitoarele cu tub de la calculator lucrează la tensiunea de 26 kV, şi, prin
urmare sunt surse de raze X moi.
Dispozitivele de protecţie trebuie să protejeze personalul de expunerea la
raze X, astfel încât doza de raze X pentru a intregului organism uman timp de o
săptămână nu ar depăşi 100 milliroentgen (MR).[3][8][9][10]
Când lucraţi cu un PC pentru protecţie împotriva radiaţiilor nocive
monitorizăm utilizarea de ecrane de protecţie. În plus pentru protecţia împotriva
radiaţiilor distanţa între cele două calculatoare trebuie să fie de cel puţin 2m.
45
Page 46
6.1.6. Ergonomia
La locul de muncă a operatorului-telefonist (operatorul din despecerat), în uz
general se utilizează:
mijloace de afişare a informaţiilor pentru uz individual (unitate de afişare, de
semnalizare ş.a.m.d)
instrumente de control şi afilare a informaţiilor (afişare de la distanţă, de
control tastatura etc.)
dispozitiv de informaţii şi comunicare (modem, telegraf şi telefon)
aparate de documentare şi stocare de informaţii (dispozitivele de imprimare,
înregistrare magnetică sau digitală etc.)
accesorii (echipamente de birou, de depozitare pentru mass-media, unitatea
locală de iluminare).
La locul de muncă ar trebui să fie prevăzute compatibilităţile de informaţii şi
utilizarea constructivă a mijloacelor tehnice, caracteristicile antropometrice şi
psihofiziologice ale persoanei.
La locul de muncă ar trebui să fie luate în considerare nu numai factorii care
reflectă nivelul de experienţă, proprietăţi individuale şi personale operatorilor de
telecomunicaţii, dar de asemenea, factori care caracterizează formele de linie,
metode de prezentare şi a capacităţilor de intrare psihofiziologică a omului.
Mobilierul de lucru trebuie să fie confort de a efectua lucrările
planificate.mobilierul de lucru: mese, scaune comode pentru crearea unui mediu
sănătos şi o forţă de muncă foarte productivă. Mobila de lucru este construit ţinând
cont de datele antropometrice a omului, tehnice, estetice si economice.
În componenţa mobilei de lucru un rol foarte important îi revine structurii
scaunului, deoarece determină determină poziţia angajatului, şi, în consecinţă,
consumul de energie şi gradul de oboseala. Scaunul operatorului trebuie să aibă
dimensiunile necesare, conform datelor antropometrice, umane, şi de a fi mobil.
Cele mai confortabile scaune cu spătar reglabil şi înălţimea scaunului. Schimbarea
înălţimea scaunului de la podea şi unghiul de înclinare, puteţi găsi poziţia cea mai
apropiată procesului de lucru.
46
Page 47
De regulă, toate suprafeţele de scris şi mesele de birou ar trebui să fie la
înălţimea cot la poziţia de lucru a unui om.La alegerea înălţimii meselor de lucru
trebuie luate in considerare ca muncitorul lucrează din picioare sau aşezat.
O înălţime de masă incomodă reduce eficienţa şi provoacă oboseală rapidă.
Lipsa unui spaţiu suficient pentru genunchi şi picioare, provoacă o iritare a
angajatului. Înălţimea minimă a mesei de lucru ar trebui să fie de cel puţin 725
mm. Practica demonstrează că înălţimea medie a mesei de lucru este luată de 800
mm. Pentru un angajat cu o înălţime mai mare poate schimba poziţia de scaun de
lucru, astfel încât distanţa de la obiectul de prelucrare până la ochii din înălţimea
de lucru a fost egală cu aproximativ 450 mm.
Plasarea resurselor tehnice şi scaunul operatorului în zona de lucru ar trebui
să ofere acces convenabil la unităţile de bază funcţionale şi unităţile de
echipamente pentru diagnostica tehnică, inspecţia întreţinerii şi reparaţii,
capacitatea de a ocupa rapid şi să părăsiţi zona de lucru;poziţie bună de lucru şi de
odihnă.
Monitorul trebuie să fie plasat pe o masă sau în picioare, astfel încât distanţa
de vizualizare pe ecran nu depăşeşte 700 mm (distanţa optimă 450 - 500 mm).
Înălţimea ecranului trebuie să fie poziţionat astfel încât unghiul dintre normala la
centrul ecranului şi linia orizontală de vedere să fie de 20 . În planul orizontal al
ecranului unghi de vizualizare nu trebuie să depăşească 60 . Consola de distanţă ar
trebui să fie plasat pe o masă sau în picioare, astfel încât înălţimea tastaturii de la
podea să fie 650 - 720 mm.Atunci când consola se află pe o masă strandartă de 750
mm e necesar de folosit un scaun reglabil cu înălţimea(650-720 mm) şi suport
pentru picioare. Documentul (formular) de intoducere a datelor, se recomandă să
aibă la o distanţă de 450 - 500 mm de la ochii operatorului. Unghiul de tastatură ar
trebui să fie egală cu 15 .
Locul de muncă trebuie să fie echipate în aşa fel ca mişcarea angajatulu să fi
mai raţională şi mai puţin obositoare. Dispozitivele de documentare şi alte mijloace
tehnice utilizate rar, se recomandă să fie plasate in partea dreaptă a operatorului, şi
47
Page 48
mijloacele de comunicare la stânga pentru a elibera mâina dreapta pentru a
înregistra datele.[3][8][9][10]
6.1.7. Iluminarea
Prin intermediul luminii are loc comunicarea între om si mediul
înconjurător.
Locurile de muncă bine iluminare oferă un lucru sigur şi sănătos.Iluminarea ce
corespunde cu normele standartizate are un rol esenţial în formarea stării de muncă
si culturii de producţie. Cu o iluminare bună elimina oboseala ochilor, accelerarea
ritmului de lucru. La lumină slabă ochi obosesc, se concentrează, ritmul muncii se
reduce, oboseala creşte şi ca rezultat scade performanta. Locurile de muncă cu
lumină insuficientă afectează lentila ochiului care poate duce la miopie.Lumina
excesiva irită ritina ce poate duce chiar la orbire. Ochii lucrătorilor obosesc,
vederea se înrăutăţeşte, creşterea probabilitatea accidentelor, productivitatea
muncii scade.
Cu o iluminare raţională conform normelor sanitare corespunzătoare, aceste
neajunsuri sunt eliminate.Pentru o iluminare raţională e necesar de a satisface
următoarele condiţii:
iluminarea constantă a suprafeţelor de lucru în timp (variaţiile ale tensiunii
de alimentare nu trebuie să depăşească 4% şi să depăşească normele
stabilite);
iluminarea constantă a suprafeţelor de muncă;
excluderea contrastului puternic între luminozitatea suprafaţei de lucru şi a
mediului înconjurător;
lipsa de umbre profunde pe suprafeţele de lucru şi pe podea la treceri, care
se realizează prin aranjarea corectă becurilor, precum şi reflectarea luminii
de pe tavan si peretii camerei si suprafete iluminate de muncă.
În sectorul comunicaţiilor pentru a ilumina zona de producţie se foloseşte
iluminarea constantă(simetric) utilizând lampi.
48
Page 49
Pentru camerele cu intalaţii de calculatoare vor fi utilizate lămpi
fluorescente, care ar trebui să fie aplicate în primul rând în zonele cu muncă
intensă şi precisă şi care au următoarele avantaje:
de înaltă luminiscenţă (până la 75 lm / W şi mai mult);
viaţă lungă (până la 10 000 de ore);
luminozitate scăzut lasuprafeţe luminoase;
mai econome în consum de energie;
suprafaţa lămpii se încălzeşte puţin (la 40 la 50 de grade).
Becurile instalate în pod trebuie să fie instalate în aşa mod ca capacele de la
plafon să nu fie mai puţin de 50 mm pentru a reduce depunerea de praf.Capacele
becurilor sunt realizate din material usor-difuzor cu un factor de transmisie de nu
mai puţin de 0,7.
Condiţiile de muncă au un rol decisiv în activitatea de producţie,
determinând nivelul productivităţii muncii, starea traumatismului şi a
îmbolnăvirilor profesionale. Crearea condiţiilor sănătoase de muncă trebuie să se
afle în atenţia conducătorilor locurilor de muncă de toate nivelele.[3][8][9][10]
Analiza condiţiilor de muncă urmăreşte scopul de a evidenţia factorii
dăunători şi periculoşi de producţie care pot influenţa negativ asupra muncitorilor
la executarea unor sau altor lucrări, exploatarea utilajului tehnologic, maşinilor,
mecanismelor, dispozitivelor şi sculelor, a stabili sectoarele şi operaţiile la care
aceştia au valori periculoase şi o frecvenţă mai mare. Analiza lor este efectuată sub
formă de tabelul 2.
Tabelul 2.Analiza condiţiilor de muncă la locul de muncă.
49
Page 50
Factori periculoşi şi dăunători de producţie
Aprecierea condiţiilor de muncăvizuală conform normelor
1. 2. 3.1. Condiţiile igienico-sanitare1.1. Microclimatul
temperatura, oCumiditatea relativă, %viteza mişcării aerului, m/s
1.2. Iluminatul de producţienatural lateral, (CZ), %artificial general, lx
1.3. Prezenţa prafurilor
2. Caracteristica încăperilor zona sanitară de protecţie conform SN 245-71 gradul de rezistenţă la foc a clădirii categoria industriei după pericolul incendiar- exploziv categoria lucrărilor după pericolul electrocutării caracteristica lucrului vizual (categoria)
3. Factorii periculoşi şi dăunători de producţie
3.1. Electricigenul curentului electrictensiunea, Vfrcvenţa, Hz
3.2. Mecanicizgomot, dBAmişcarea agregatelor şi maşinilor
3.3 Termicidetalii încălzitecăldură radiantă
3.4 Chimici vapori, gaze prafuri3.3. Emanări
infraroşie ultravioletă electromagnetică
10...3030...900,1...0,2
0,5...1,0100+
1...32...48...12
VI, II
C
IIII-IV
~22050
50-
++
++
2...3++
STAS 12.1.005-88
21...2440...600,1...0,2
STAS 12.1.005-851,0300
2210
VII
C
IIII
~22050
60-
++
++
1 J/(cm2 min)++
7) Concluzii:50
Page 51
Lucrarea dată reprezintă un studiu a reţelei telefonice urbane şi internaţionale
a Mun. Chişinău în baza echipamentului EWSD şi Alcatel – Lucent 5020
Softswitch.
Echipamentul centralei EWSD-Siemens posedă caracteristici tehnico-
economice bune şi în prezent în telecomunicaţii ocupă unul din locurile de frunte.
Centrala EWSD-Siemens se caracterizează prin 2 proprietăţi (parametri) de bază
care sunt: fiabilitatea înaltă şi suportul calitativ.
Deasemeni mai putem atesta încă cîţiva parametri mai secundari ai centralei
EWSD:
- buna cooperare cu diferite tipuri de staţii existente;
- creşterea uşoară a mijloacelor aparatajului la mărirea numărului abonaţilor
deserviţi;
- bună utilizare a programului de asigurare, care uşor se adoptă la orice
configuraţie a mijloacelor aparatajului;
- pentru abonaţi se ea în considerare posibilitatea introducerii întregului
complex a serviciilor adăugătoare;
- prezenţa unui număr impresionant de protocoale şi tipuri de conexiuni cu
abonaţii şi alte echipamente de comutaţie;
- e arătată posibilitatea introducerii legăturilor obiectelor cu celelalte centrale
existente;
- a fost elaborată schema funcţională a centralei, care satisface cerinţele reale;
Remarcă: La fel interfaţa (modulul de abonaţi) centralei este comodă pentru
utilizare şi poate fi configurată prin introducerea de noi mijloace ale aparatajului
şi instalate în complectul staţiei, o dată cu creşterea numărului abonaţilor şi
necesităţii măririi capacităţii centralei.
O dată cu creşterea capacităţii de prelucrare a datelor şi a reţelelor IP, a
apărut necesitatea dezvoltării a unui sistem al generaţiei viitoare, care va putea
înlocui centralele EWSD. Aceste centrale pe baza tehnologiilor sistemului
generaţiei viitoare, sunt centralele bazate pe tehnologiile NGN , elaborate
51
Page 52
anterior, şi care utilizează transmiterea informaţiei prin pachete de date şi astfel
capacitatea centralelor poate fi mărită de zeci de ori.
Astfel, aceste centrale servesc ca noduri de comutaţie în mai multe
centre raionale din Republica Moldova, inclusiv şi Municipiul Chişinău.Desemeni,
Softswitch-urile în comparaţie cu sistemele Siemens TDM, oferă o gamă mai largă
de servicii noi interactive cum sunt menţinerea diverselor tipuri de mesagerie (sms,
mms,etc...), apeluri multimedia (video call), internet şi adresarea la diverse servere
de aplicaţii informative sau baze de date consultative,etc.
În rezultatul efecturării practicii şi a formării acestei dări de seamă, am
studiat şi am cunoscut centralele telefonice bazate pe sistemele EWSD şi
Alcatel – Lucent 5020 Softswitch.
52
Page 53
8) Bibliografie1) Despre S.A. “Moldtelecom” . http://en.wikipedia.org/wiki/Moldtelecom
2) Raport anual 2010 S.A. “Moldtelecom”. http://moldtelecom.md/companie
3) Securitatea activităţii vitale http://depositfiles.com/files/aeowfwpk7
a) Acordarea ajutorului medical .
b) Protecţia muncii.
c) Securitatea antiincendiară.
4) Manualul „Centrala telefonică EWSD-Siemens”
-oferit spre studiere la întreprindere.
5) Centrala telefonică Alcatel – Lucent 5020 Softswitch. Manual .
- oferit spre studiere la întreprindere.
6) Centrala telefonică Alcatel – Lucent 5020 Softswitch. Informaţii utile şi
ghidul informativ. http://depositfiles.com/files/dkwz6ki13
7) Niculescu C., Iosif I. Iniţiere în comunicaţii prin fibre optice. Editura Tehnică,
Bucureşti, 1982.
8) Efim Olaru, Nicolae Soroceanu, Oleg Marian „Sanitaria industrială şi igiena
muncii”, U.T.M., Chişinău 2000.
9) Efim Olaru, Iuliana Olaru „Protecţia împotriva incendiilor”, U.T.M, Chişinău
2000.
10) Regulamentul de Tehnică a Securităţii;
11) Reţele locale de calculatoare - Claudiu Bulaceanu, Ed. Tehnica Bucuresti, ISBN
973-31-0855-3
53