Potentialul Reliefului Carstic Si Valorificarea Turistica a Acestuia

8/8/2019 Potentialul Reliefului Carstic Si Valorificarea Turistica a Acestuia

http://slidepdf.com/reader/full/potentialul-reliefului-carstic-si-valorificarea-turistica-a-acestuia 1/38

Potentialul reliefului carstic si valorificarea

turistic a acestuia



Etimologie

Relief carstic ± termenul provine din topicul slavon kras ±

platoul calcaros cuprins între golful Trieste, peninsula Istria si

terminaiile vestice ale Alpilor Iulieni; termenul este denumit

de italieni Carso iar de germani Karst . Termenul deriv din

cuvântul pre-indo-european kar (piatr), ceea ce a dus în

limba celt la sensul de ³deert, câmp de piatr´





Jovan Cvijic - elaboreaz în anul 1893 prima

sintez asupra carstului din Iugoslavia ³Das

Karstphänomen´ lucrare care pune bazele

stiinei numite carstologie.



Î n analiza i cunoaterea carstului foarte

important este identificarea mecanismelor chimice intime ce au loc.

Carstificarea reprezint procesul de

modelare al calcarelor la contactul cu apa.

Asta include modelarea chimic (alterarea)

calcarelor. Pe lâng acest mecanism principalimportante sunt i mecanismele eroziunii

mecanice.



Important este diferenierea între termenii

relief carstic i relief pe calcare.



Calcarul ± este un carbonat de calciu CaCO3 care

poate lua natere în mai multe moduri.

Pentru oricare dintre aceste moduri trebuie reinut c

procesul se petrece în ap.

-prin mecanismul de precipitare chimic farparticiparea organismelor ± calcare anorganice,

-prin mecanismul de precipitare chimic cuparticiparea organismelor ± calcare biogene,

-prin acumularea de resturi organicecalcaroase ± calcare organogene.





Calcarele organogene ± iau natere prindepunerea scheletului calcaros alorganismelor marine, dup moarteaacestora (ex. scoici, cochilii, corali,

foraminifere, carapacele de crustaceiinferiori, molute, etc.). Astfel, princonstructii organice iau natere unele dintre

cele mai frumoase forme din oceane ± atolii,recifii .



Formarea si structura atolilor



Atoli



Atoli si recifi



Calcarele anorganice ± sunt un produs aldezechilibrului pur chimic al concentraieisarurilor din apa marin. Mecanismele prin careiau natere sunt:

-precipitarea CaCO3 pe litoral în condiiile

unui climat cald i uscat;-prin precipitarea CaCO3 datorit variaiei

apei în coninutul de CO2, variaie impus demodificarea temperaturii sau a agitaiei mecanice

a apei mrii în timpul furtunilor;-tufurile calcaroase care iau natere la baza

unui abrupt calcaros în punctul de ieire a apeidin masivul de calcar.



Tuf calcaros





Modelarea calcarelor

Se realizeaz prin intermediul a dou procese:-de carstificare ± ca rezultat al dizolvriicalcarelor datorit aciunii chimice a apei încrcatecu CO2;

-de eroziune mecanic ± prin intermediul

aciunii mecanice a apei.

Carstificarea se realizeaz prin intermediul reaciilor:

CO2 + H2O = H2CO2 (acid carbonic)

H2 CO3 + CaCO3 = Ca(HCO3)2 (dicarbonat de Casolubil).



Disoluia calcarului de ctre ap depinde de

prezena CO2 dizolvat în ap.

Eroziunea mecanic a calcarelor este

similar cu eroziunea pe celelalte tipuri de

roci dure, neexistând mecanisme specialepentru realizarea acesteia.



Apa atac masivele de calcar prin intermediul reelei

de fisuri si fracturi cu ajutorul crora ptrunde înadâncime. Crpturile care afecteaz masa

calcarelor se numesc litoclaze.

Î n funcie de dimensiune acestea se numesc: fisuri

sau leptoclaze dac sunt de mici dimensiuni,

diaclaze atunci când apar spaiile libere între

crpturi si fracturi falii sau decrori dac

dimensiunea acestora este mare.



Exocarstul - carstul de suprafa



Principalele forme carstice cu impact în peisaj sunt:

-lapiezurile ± mici nulee sculptate prin eroziunemecanic i chimic pe suprafaa calcarelor dezgolite sausub ptura de sol i iarb. Dimensiunile obinuite suntcuprinse între câiva cm i câiva zeci de centimetrii; uneoriaceste dimensiuni pot ajunge pân la 1 m sau chiar mai

mult. Tipuri de lapiezuri: caneluri, lapiezuri în potcoav,rigole, lapiezuri scobite, camenie, ancoe de subspare,lapiezuri radiculare, lapiezuri cavernoase, lapiezuri rotunjite, lapiezuri ascuite, lapiezuri de diaclaz, lapiezuri achioase, câmpuri de lapiezuri .

Au un impact peisagistic deosebit prin varietatea marede forme pe care le îmbrac i prin numrul mare de arealeunde apar.







Dolinele ± sunt forme depresionare de tippâlnie cu dimensiuni de la 1 m diametru pân la 1km i adâncimi ce pot ajunge la sute de metrii. Iaunatere prin disoluie i/sau prbuire.

Tipuri de doline: doline conice, dolinecilindrice, doline asimetrice, doline de sufoziune,

doline de prbuire, cenotele, ferestrele carstice,golful carstic, cockpit-urile.







Uvalele ± reprezint o form depresionar carstic

închis, de dimensiuni mai mari decât o dolin. Sunt forme de

tip bazin închis care pot avea de la câteva sute de metrii la

câiva km lungime si fr parcurs de ap în interior.





Poliile ± sunt bazine depresionare carstice de mari

dimensiuni (de la câteva sute de metrii pân la zeci de km.)

strbtute de un curs de ap care apare la suprafa i dispare

într-un ponor în cadrul aceleiai polii. Obinuit, o polie este

sapat integral în calcare dar sunt cazuri când pot s existe i

excepii (unele polii din carstul dinaric).







Depresiunile carstice deschise ± depresiuni situate

la obâria unor vi i care reprezint forme intermediare

între doline, uvale, polii, având din fiecare câte ceva dar

necorespunzând pe de-antregul nici uneia.



Vile carstice

Vile transversale

Vile oarbe

Vile în fund de sac sau vile de recul

Vile cu trepte antitetice

Vile seci (sohodol)

Vile de doline







Depresiunile de contact carstic



Endocarstul



Portalurile peterilor



Potentialul Reliefului Carstic Si Valorificarea Turistica a Acestuia

Documents