UNIVERISTATEA BUCUREŞTI Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială S S T T R R U U C C U U R R A A I I N N S S T T I I T T U U Ţ Ţ I I O O N N A A L L Ă Ă a a s s i i s s t t e e m m u u l l u u i i a a d d m m i i n n i i s s t t r r a a t t i i v v p p u u b b l l i i c c d d i i n n R R O O M M Â Â N N I I A A Moto : Statul este o instituţie de instituţii Prof.dr. I. Deleanu - note de curs - Romeo Paul Postelnicu - BUCUREŞTI 2005 -
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
UNIVERISTATEA BUCUREŞTI Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială
SSTTRRUUCCUURRAA IINNSSTTIITTUUŢŢIIOONNAALLĂĂ
aa ssiisstteemmuulluuii aaddmmiinniissttrraattiivv ppuubblliicc
ddiinn RROOMMÂÂNNIIAA Moto : Statul este o instituţie de instituţii
Prof.dr. I. Deleanu
- note de curs -
Romeo Paul Postelnicu
- BUCUREŞTI 2005 -
Structura instituţională a sistemului administrativ public din România - Note de curs.
2
Cuprins
I. CLARIFICĂRI CONCEPTUALE
1. Noţiunea de instituţie/instituţie publică şi de structură instituţională
Structura instituţională a sistemului administrativ public din România - Note de curs.
4
I. CLARIFICĂRI CONCEPTUALE
1. Noţiunea de instituţie/instituţie publică şi de structură instituţională
Termenul de instituţie provine din limba latină - institutio/institutionis1 - şi
a fost împrumutat în limba română ca neologism din limba franceză - institution.
Conform definiţiei din Dictionnaire Encyclopédique Larousse, institution
înseamnă, în înţelesul pe care îl vom folosi pe parcursul acestui curs, „un ansamblu
de reguli stabilite în vederea satisfacerii unor interese generale”2 , dar şi
„organismul care le va aplica”3. Acesta este sensul juridic. Nu de puţine ori
termenul de instituţie poate avea şi un sens politic4 , care este destul de greu de
diferenţiat de sensul juridic atunci când acesta desemnează un organism5.
Definiţia pe care o regăsim în Dicţionarul explicativ al limbii române -
DEX vine să clarifice polisemia cuvântului prin cele două sensuri de bază pe care
le descrie :
1. organ sau organizaţie de stat care desfăşoară activităţi din domeniul
conducerii statului sau al serviciilor publice;
2. formă de organizare a raporturilor sociale, repetate şi tipizate potrivit
normelor juridice, stabilite pe domenii de activitate.
Primul sens este cel avut în vedere de această lucrare.
Fără a avea pretenţia unei definiţii acoperitoare, vom defini INSTITUŢIA
ca fiind entitatea juridică organizată printr-un act constitutiv în scopul
satisfacerii unor interese generale. Elementele esenţiale ale unei instituţii sunt:
1 Din lat. instituo, ui, utum, uere (in statuo)=a întemeia, a începe. 2 Ex: funcţia publică 3 Ex: Statul, Parlamentul, o fundaţie 4 Ex:instituţii democratice 5 Ex: Guvernul ca instituţie de drept public şi ca instituţie politică
Structura instituţională a sistemului administrativ public din România - Note de curs.
5
scopul,competenţa sau activitatea, structura, sfera relaţională6. Astfel, o instituţie
poate fi atât o organizaţie de drept privat, cât şi un organism de drept public. În
sens restrâns este folosită în sintagma INSTITUŢIE PUBLICĂ care desemnează
un organ al administraţie publice centrale sau teritorial, de regulă, doar cu
atribuţii executive.
O definiţie acoperitoare, dar confuză în acelaşi timp, este cea din
Dicţionarul de administraţie publică (Anton P. Parlagi): „instituţie=structură
politică, socială sau administrativă care are ca obiect de activitate un anumit
domeniu”7.
Termenul de „structură” este un neologism preluat din limba franceză (fr.
structure) şi provine din latinescul structura/struere, care înseamnă a construi, a
clădi. În definiţia de dicţionar (DEX) a termenului de „structură” regăsim şi sensul
(II) pe care îl folosim în titulatura prezentului curs: „mod de organizare a unui
domeniu de activitate”. Din punct de vedere teoretic, un sistem se poate organiza
sub forma a două tipuri de structuri:
- structura lineară (ierarhică) care asigură unitatea în conducere;
- structura funcţională care determină pluralitatea conducerii;
Există, de asemenea, şi o structura mixtă (ierarhic-funcţională) care îmbină
cele două tipuri de structuri şi este mai răspândită în realitatea administrativă8.
Şcoala franceză defineşte „administraţia” din punct de vedere material -
activitatea de a administra9, adică de a gera o afacere, dar şi din punct de vedere
organic - adică ansamblul organelor care realizează activitatea administrativă10.
6 Pentru o amplă vizualizare a conceptului de „instituţie” a se vedea I. Alexandru, Administraţie publică. Teorii,
realităţi perspective, Editura Lumina Lex, Bucureşti 1999, p. 70-74 7 Anton P. Parlagi - Dicţionarul de administraţie publică, Editura Economică,Bucureşti 2000, p.79 8 Prof. univ. dr. Ioan Alexandru - Administraţia publică. Teorii. Realităţi. Perspective, Editura Lumina Lex,
Bucureşti 1999, p.236 9 din latinescul administro= a da o mână de ajutor şi administer=agent, ajutor, servitor, instrument. 10 Jean Rivero, Jean Waline - Droit administratif (14 édition), Dalloz, Paris 1992, p. 9-12
Structura instituţională a sistemului administrativ public din România - Note de curs.
6
Dacă avem în vedere accepţiunea organică, la baza organizării
administrative stau două criterii de bază :
I. CRITERIUL TERITORIAL - funcţie de care entităţile publice pot fi :
CENTRALE (Guvern, ministere, alte organe centrale), TERITORIALE(serviciile
publice descentralizate ale ministerelor) şi LOCALE (consiliile locale şi primarii);
II. CRITERIUL FUNCŢIONAL - după care entităţile publice pot avea o
COMPTENŢĂ GENERALĂ (Guvern, consiliile locale şi primarii) şi o
COMPETENŢĂ SPECIALĂ (ministerele şi celelalte organe de specialitate
subordonate sau autonome, serviciile publice descentralizate ale ministerelor)11.
STRUCTURA INSTITUŢIONALĂ cuprinde ansamblul funcţional şi
coerent organizat al entităţilor juridice dintr-un anumit domeniu de activitate. În
ceea ce priveşte sistemul administrativ din România, STRUCTURA
INSTITUŢIONALĂ PUBLICĂ înglobează ansamblul autorităţilor şi
instituţiilor publice reglementate de Constituţie, legi, acte normative
constitutive. Acest ansamblu de entităţi publice nu este unul amorf, ci unul
organizat după reguli bine definite, cum ar fi principiul separaţiei puterilor în stat
Aşa cum am arătat, noţiunea de instituţie este atotcuprinzătoare şi
polisemantică. Sensul restrâns din sintagma „instituţie publică” creează însă o
confuzie cu noţiunea de „autoritate publică” care, deşi este tot o entitate a
sistemului administraţiei publice, se distinge prin modul de constituire, conducere
şi modalitatea de desemnare a conducătorului, atribuţiile sau prerogativele de
putere publică cu care este investită12 . Astfel, conform definiţiei date în DEX,
acest înţeles al termenului de „autoritate” este ambiguu deoarece poate reprezenta 11 ibidem, p.241 12 Ex: primarul este autoritate publică, pe când un minister este o instituţie publică.
Structura instituţională a sistemului administrativ public din România - Note de curs.
7
atât „un organ al puterii de stat competent să ia măsuri şi să emită dispoziţii cu
caracter obligatoriu”, dar şi „un reprezentant al unui asemenea organ al puterii de
stat”13.
În acelaşi timp, o diferenţiere prea rigidă nu este posibilă decât făcând
abstracţie de peisajul administrativ atât de divers şi în continuă prefacere.
Dicţionarul de administraţie publică mai sus amintit nu aduce nici o lămurire,
preferând definirea noţiunii de „autoritate publică” prin cea de instituţie,
Structura instituţională a sistemului administrativ public din România - Note de curs.
9
Fig.1 Piramida puterii publice
3. Sistemul administrativ public17
Teoria sistemelor provine din ştiinţele informaţiei (cibernetică). Aceste teorii
au avut un larg ecou în rândul specialiştilor din ştiinţele sociale care au încercat să
aplice aceste teorii în domeniile lor de cercetare.
Forma cea mai elaborată a unei analize sistemice o regăsim la David
Easton care, în cartea sa „Analyse du système politique”, care caracteriza viaţa
politică drept un „sistem comportamental la influenţele căruia este el însuşi expus
şi reacţionează”18. Mutatis mutandis, profesorul Ioan Alexandru consideră că şi
sistemul administrativ are un asemenea comportament ca urmare a interacţiunii cu
17 În legătură cu sistemul administraţiei publice din România, acesta se divide în subsistemul administraţiei publice
de stat şi în subsistemul administraţia publice locale. Unii autori, precum profesorul Ion Deleanu preferă o
terminologie nuanţată - „structură sistemică multipolară” atunci când se referă la administraţia publică (I.Deleanu,
op.cit., p. 25 ş.u.). Alţi autori, Mircea Preda, afirmă că „organele administraţiei publice, ca subiecţi ai raporturilor
juridice de drept administrativ, sunt constituite într-un sistem” (M.Preda, Autorităţile administraţiei publice,
Editura Lumina Lex, Bucureşti 1999, p.28-30). 18 D. Easton, Analyse du système politique, Armand Colin, Paris 1974, p. 19
SERVICII PUBLICE
INSTITUŢII
PUBLICE
AUTORITĂŢI PUBLICE
Structura instituţională a sistemului administrativ public din România - Note de curs.
10
mediul său (intern sau extern)19. O teorie interesantă a lui David Easton este şi
teoria persistenţei sistemului administrativ, dar nu în sens de echilibru remanent
sau homeostazie aşa cum a fost interpretată abuziv de Catherine Lalumière - care
apreciază că „sistemul administrativ prezintă calităţi homeostatice care tind să îl
reconstituie identic cu el însuşi, oricare ar fi atacurile şi reformele al căror obiect
este”20.
Noţiunea de sistem administrativ diferă de la un regim politic la altul. Modul
în care sunt organizate instituţiile este reglementat în legea fundamentală a statului.
Astfel, în regimurile politice totalitare un sistem administrativ este organizat
piramidal, toate organele statului formând aşa-numitul „aparat de stat”.
Fig. 2 Regim totalitar
Într-un regim administrativ autoritar există o separare formală a puterilor,
cel puţin din punct de vedere funcţional, ca organe de stat specializate
preponderent într-o anumită activitate, dar acestea sunt subordonate conducătorului
statului.
Fig. 3 Regim autoritar
19 I. Alexandru, op.cit., p.191-192 20 C. Lalumière, A la recherche d`un cadre théorétique pour l`étude de l`administration politique, Bulletin de
l`Institut International d`Administration 1975, no. 33, p.7-35
CONDUCĂTORUL STATULUI
ACTIVITATEA LEGISLATIVĂ
ACTIVITATEA EXECUTIVĂ
ACTIVITATEA JURISDICŢIONALĂ
aparat de stat
Structura instituţională a sistemului administrativ public din România - Note de curs.
11
SOCIETATEA CIVILĂ
Regimurile politice democratice se caracterizează prin separaţia şi
colaborarea puterilor în stat şi nu pe subordonarea ierarhică din treaptă în treaptă în
cadrul unui „aparat de stat”. Prin Constituţia României din 1991, deşi nu a fost
consacrat expres, s-a făcut o deplină aplicare a principiului separaţiei puterilor în
stat (principiul era dedus din tehnica legislativă folosită de legiuitor - Titlul III, în
prezent principiul separaţiei puterilor în stat a primit o consacrare expresă în forma
revizuită a Constituţiei din 1991). Datorită complexităţii relaţiilor
interinstituţionale generate de principiul separaţiei, colaborării şi echilibrului
puterilor în stat reprezentarea acestora sub o formă grafică presupune o relevare a
tuturor relaţionărilor posibile. Astfel, trebuie evidenţiate şi relaţiile care există între
autorităţile şi instituţiile publice, pe de o parte, şi societatea civilă cu formele sale
organizatorice nestatale, pe de altă parte.
Fig. 4 Regimul democratic
În sfârşit, în ceea ce priveşte regimurile politice anarhice, datorită
disoluţiei etatice accentuate, apreciem că nu putem să mai vorbim de un sistem
administrativ public şi nici de o structură instituţională. Anarhia este un factor
entropic cu efecte distructive asupra sistemului administrativ.
PUTEREA LEGISLATIVĂ
PUTEREA JURISDICŢION
ALĂ
PUTEREA EXECUTIVĂ
Structura instituţională a sistemului administrativ public din România - Note de curs.
12
Fig.5 Anarhie
Analiza sistemică a entităţilor publice (în calitatea lor de subiecte ale
activităţii etatice) ce compun mediul administrativ dintr-o anumită ţară presupune,
în primul rând, identificarea regimului politic. Regulile de relaţionare între
autorităţile şi instituţiile publice, dar şi de relaţionare cu mediul extern sistemului
administrativ sunt stabilite prin legea fundamentală şi legile de organizare a
administraţiilor (centrale şi locale). Relaţiile se stabilesc la nivel formal pe baza
unor raporturi juridice dintre cele mai diverse :
- de subordonare,
- de colaborare,
- de participare.
În viziune sistemică entităţile publice ale statului democratic se organizează
pornind de la principiul separaţiei puterilor în stat, un primum movens al
cristalizării raporturilor de drept public. Separaţia puterilor în stat, ca principiu
modern, democratic, nu trebuie văzută în mod rigid, ca o regulă strictă de
segregare, ci, aşa cum a dovedit-o şi practica îndelungată a acestui principiu
constituţional, de o manieră flexibilă, complexă şi dinamică ce presupune simultan
îmbinarea unor principii adiacente absolut necesare : cooperarea, colaborarea şi
echilibrul.Administraţia, în accepţiune materială, face parte din ansamblul
activităţilor publice, ca forme de realizare a puterilor în stat, separate şi , totodată,
integrate, în interdependenţă şi echilibru. Astfel, administraţia trebuie văzută
Structura instituţională a sistemului administrativ public din România - Note de curs.
13
separat de activitatea de legiferare, de activitatea de guvernare şi de activitatea
jurisdicţională. Limita de demarcaţie cel mai greu de stabilit este cea dintre
activitatea de guvernare şi administraţie21.
Activitatea administrativă nu este însă una închisă, suficientă sieşi. În viaţa
administrativă democratică societatea civilă, prin agenţii săi reprezentativi,
participă în mod direct la luarea deciziilor. Mai mult decât atât, asumarea unor
politici administrative care afectează pe termen lung o comunitate sau care sunt de
natură sa aducă prefaceri profunde în existenţa ei cotidiană, impune aplicarea unor
modele ale democraţiei participative (ex: referendumul) care să justifice asumarea
respectivei politici administrative. Toate acestea ne conduc o structură
instituţională complexă a sistemului administrativ, deoarece actorii vieţii
publice (în sens politic şi administrativ) nu sunt numai autorităţile şi instituţiile
publice, ci şi organizaţiile nonstatale ca reprezentante ale societăţii civile. Aşadar,
cele două componente ale acestei structuri sunt subsistemul etatic şi cel non-
etatic. Dacă avem în vedere criteriul teritorial sistemul administrativ public, în
înţelesul restrâns de subsistem etatic, este compus din :
- autorităţi şi instituţii publice ale administraţiei centrale
- autorităţi şi instituţii publice ale administraţiei locale
- autorităţi şi instituţii publice autonome (centrale/locale).
Unii autori, precum Ion Deleanu sau Antonie Iorgovan, nu sunt de acord cu
noţiunea de sistem al administraţie publice. Astfel, profesorul Ion Deleanu
argumentează pentru o „structură sistemică multipolară”22 atunci când vorbeşte
despre administraţia publică, în accepţie organică. Principalul argument critic pe
2121 În acest sens, autorii francezi Jean Rivero şi Jean Waline, consideră că „există, fără îndoială, o diferenţă: a
guverna înseamnă a lua deciziile esenţiale care privesc viitorul naţiunii (începerea unor negocieri internaţionale,
opţiunea pentru o anume politică economică […] administraţia înseamnă o activitate cotidiană, continuă şi concretă,
care coboară până la actele mărunte precum gestul agentului de poliţie care dirijează circulaţia). […] În practică însă
activitatea de guvernare şi cea de conducere a administraţiei este desfăşurată de aceleaşi organe prin acelaşi tip de
acte. Distincţia nu are, deci, un suport juridic” - J.Rivero, J. Waline, op.cit., p.10-11 22 I. Deleanu, op.cit., p. 25
Structura instituţională a sistemului administrativ public din România - Note de curs.
14
care îl folosesc aceşti autori referitor la sintagma „sistem al administraţiei publice”
este acela că noţiunea de „sistem” presupune o structură perfect integrată,
omogenă, fapt care nu este valabil decât în cazul regimurilor totalitare. Or,
folosirea conceptului de „sistem” atunci când vorbim de organele administraţiei
publice într-un regim democratic este în opinia autorilor.
La polul opus al acestei poziţii doctrinare se află profesorul Mircea Preda
care argumentează pentru un „sistem al administraţiei publice”, considerând că
„organele administraţiei publice, ca subiecţi ai raporturilor juridice de drept
administrativ, sunt constituite într-un sistem”23. Este adevărat că acest sistem nu
mai vizează doar administraţia publică de stat, ci şi administraţia publică
locală. Administraţia în sens restrâns (lato sensu), este o activitate executivului,
mai puţin activitatea de guvernare. Sfera administraţiei publice (lato sensu)
cuprinde, ca structură şi activitate, Guvernul (în calitate de organ al administraţiei
publice centrale) şi celelalte organe ale administraţiei publice, Preşedintele
României (de asemenea, în calitatea sa de autoritate a administraţiei publice de
stat) precum şi autorităţile administraţiei publice reglementate în Capitolul V al
Titlului III al Constituţiei României24, adică:
- administraţia publică centrală de specialitate : ministerele şi alte organe
centrale de specialitate subordonate (Guvernului sau ministerelor) sau autonome;
- administraţia publică locală : pe de o parte, primarii şi consiliile locale, în
calitatea lor de autorităţi comunale şi orăşeneşti şi consiliul judeţean ca autoritate
de coordonare a acestora şi, pe de altă parte, prefectul în calitate de reprezentant al
Guvernului pe plan local şi serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale
celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-
teritoriale.
23 M. Preda, op.cit., p.28 ş.u.. La rândul său profesorul Ioan Alexandru foloseşte terminologia apreciind că „scopul
oricărui studiu în ştiinţa administraţiei este de a construi un model al sistemului administrativ, pe baza căruia
administraţia să fie înţeleasă ca proces evolutiv”, I. Alexandru, op.cit., p. 47 24 A. Iorgovan, op.cit.,p.72
Structura instituţională a sistemului administrativ public din România - Note de curs.
15
Capitolul II
CATEGORII DE AUTORITĂŢI ŞI
INSTITUŢII PUBLICE.
ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA
AUTORITĂŢILOR ŞI INSTITUŢIILOR
PUBLICE 1. Consideraţii generale. Criterii de clasificare. Radiografia cadrului legal al
organizării administrative
2. Autorităţi, instituţii şi servicii publice ale administraţiei publice de stat la
nivel central şi teritorial: Preşedintele, Guvernul, ministerele şi alte
organe centrale de specialitate, prefectul şi serviciile publice
deconcentrate, comisia consultativă.
3. Autorităţi, instituţii şi servicii publice ale administraţiei locale: autorităţi
comunale şi orăşeneşti - consiliul local şi primarul - şi consiliul judeţean
Structura instituţională a sistemului administrativ public din România - Note de curs.
16
II. CATEGORII DE AUTORITĂŢI ŞI INSTITUŢII PUBLICE
1. Consideraţii generale. Criterii de clasificare. Radiografia cadrului legal
al organizării administrative
Reforma administraţiei publice a condus la îmbogăţirea peisajului
administrativ cu noi entităţi, de natură să dinamizeze şi să eficientizeze procesul de
reformă. Astfel, alături de organele centrale de specialitate (ministere şi organe
subordonate, fie Guvernului, fie ministerelor) au apărut organele centrale de
specialitate autonome. La acestea se adaugă serviciile publice deconcentrate care
formează administraţia teritorială de stat. Nu în ultimul rând un rol din ce în ce mai
activ îl au organizaţiile non-etatice, profesionale, în calitatea lor de reprezentanţi ai
societăţii civile ori a diferitelor categorii profesionale.
Într-o primă analiză aceste categorii pot fi identificate după criteriul
teritorial:
- autorităţi şi instituţii publice centrale;
- autorităţi şi instituţii publice locale.
Este criteriul folosit şi de constituant în Capitolul V din Titlul III al
Constituţiei. Trebuie să observăm însă că realitatea administrativă nu este atât de
simplă şi cele două categorii sunt insuficiente. Tocmai de aceea unii autori25
adaugă la aceste două categorii o a treia, servicii publice teritoriale, o categorie
intermediară, care ar cuprinde acele organe ale administraţiei de stat care sunt
deconcentrate şi îşi desfăşoară activitatea la nivelul unităţilor administrativ-
teritoriale sau la nivelul unei anumite suprafeţe determinate din teritoriul naţional.
Un al doilea, criteriu de diferenţiere a categoriilor de subiecţi ai raporturilor
de drept public este cel al competenţei materiale (rationae materiae). După acest
25 I. Alexandru, op.cit., p.241
Structura instituţională a sistemului administrativ public din România - Note de curs.
17
criteriu, denumit de unii autori criteriu funcţional26, organele administraţiei
publice pot fi împărţite în două categorii :
- autorităţi şi instituţii publice de competenţă generală : care exercită
puterea executivă, administraţia publică, în orice domeniu de activitate :
Preşedintele României, Guvernul, prefecţii, consiliile judeţene, consiliile
locale (comunale şi orăşeneşti) şi primarii;
- autorităţi şi instituţii publice de competenţă specială - care formează aşa
numita „administraţie publică de specialitate” şi activează în anumite
domenii de activitate : ministerele (mai puţin cele de sinteză precum fostul
Minister al Administraţiei Publice) şi celelalte organe de specialitate ale
administraţiei publice subordonate (Guvernului sau ministerelor) sau
autonome, precum şi serviciile publice deconcentrate ale acestora.
În fine, un al criteriu de stabilire a categoriilor de organe ale administraţiei
publice (autorităţi şi instituţii publice) este criteriul ontologic. Conform acestui
criteriu subiecţii raporturilor de drept public pot fi :
- organe politice;
- organe administrative;
- organe mixte, politico-administrative.
La acestea putem adăuga şi organizaţiile neguvernamentale ale societăţii
civile precum şi organizaţiile de tip profesional.
Pentru a determina care sunt categoriile de autorităţi şi instituţii publice este
necesară o radiografiere a cadrului normativ existent, începând cu legea
fundamentală şi terminând cu actul constitutiv al unei entităţi publice. Aşadar,
organizarea autorităţilor şi instituţiilor publice se realizează în conformitate
cu dispoziţiile constituţionale, a legilor organice speciale (Ex: Legea nr.
90/2001, Legea nr. 215/2001) şi a celorlalte acte normative cu referire la
organizarea şi funcţionarea structurilor administrative.
26 I. Alexandru, op.cit., p.237-241
Structura instituţională a sistemului administrativ public din România - Note de curs.
18
1. CONSTITUŢIA ROMÂNIEI 27
Organizarea autorităţilor şi instituţiilor publice se realizează în primul rând
conform principiului separaţiei şi echilibrului puterilor. Spre deosebire de textul
constituţional, forma revizuită a Constituţiei României prevede expresis verbis
principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în art. 1 alin. (4). Conform acestei
boi prevederi constituţionale „statul se organizează potrivit principiului separaţiei
şi echilibrului puterilor - legislativă, executivă şi judecătorească - în cadrul
democraţiei constituţionale”.
Deşi Titlul III pare să se refere doar la „autorităţi publice”, sau foloseşte
sintagma într-un sens generic ce cuprinde şi noţiunea de instituţie publică,
dispoziţiile legii fundamentale din acest titlu se referă la :
1. Parlament (Capitolul I şi IV), organul reprezentativ suprem şi unica
autoritate legiuitoare (art. 61 alin. (1) din Constituţia României) format din:
a. Camera Deputaţilor şi
b. Senat (art. 61 alin. (2))
2. Preşedintele României (Capitolul II) care exercită funcţia de mediere între
puerile statutului precum şi între stat şi societate (art.80 alin.(2) teza a II-a);
3. Guvernul (Capitolul III şi IV) care exercită conducerea generală a
administraţiei publice (art.102 alin. (1)) dar poate fi abilitat de Parlament să
emită ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legilor organice (art. 115).
4. administraţia publică centrală de specialitate (Capitolul V, Secţiunea 1):
a. ministere;
b. organe de specialitate subordonate (Guvernului/ministerelor);
c. autorităţi administrative autonome (art. 116).
27 Constituţia României a fost adoptată în şedinţa Adunării Constituante din 21 noiembrie 1991 şi a intrat în vigoare
în urma aprobării ei pin referendum naţional în 8 decembrie 1991. Textul Constituţiei României a fost publicat în
M.Of. nr. 233 din 21 nov. 1991. Forma la care facem referire este cea revizuită prin referendumul din 18-19
octombrie 2003. La momentul redactării prezentului curs, datorită faptului că nu exista o încă formă republicată, am
folosit forma pe care republicabilă de pe pagina de web a Camerei Deputaţilor, www.cdep.ro
Structura instituţională a sistemului administrativ public din România - Note de curs.
19
5. administraţia publică locală (Capitolul V, Secţiunea a 2 -a) organizată pe
baza principiilor descentralizării, autonomiei locale şi deconcentrării
serviciilor publice (art 120 alin. (1)):
a. consiliile locale şi primarii ca autorităţi administrative autonome
alese (art. 121);
b. consiliul judeţean ca autoritate administrativă aleasă pentru
coordonarea activităţii consiliilor comunale şi orăşeneşti (art.122);
c. prefectul ca reprezentant al Guvernului pe plan local, conduce
totodată serviciile publice deconcentrate (art. 123)
6. autoritatea judecătorească (Capitolul VI) este compusă din :
a. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
b. instanţele judecătoreşti :
i. judecătorii;
ii. tribunale;
iii. curţi de apel.
c. Ministerul Public :
i. parchetele de pe lângă judecătorii;
ii. parchetele de pe lângă tribunale;
iii. parchetele de pe lângă curţi de apel.
iv. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
d. Consiliul Superior al Magistraturii - garantul independenţei
justiţiei (art. 133 alin. (1)).
Alte autorităţi şi instituţii publice prevăzute de Constituţia României :
Avocatul Poporului (Titlul II, Capitolul IV), Consiliul Legislativ (art. 79);
Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (art.119), Curtea de Conturi (art. 140),
Consiliul Economic şi Social (art. 141), Curtea Constituţională (Titlul V).
Structura instituţională a sistemului administrativ public din România - Note de curs.
20
2. LEGI ORGANICE SPECIALE ŞI ALTE ACTE NORMATIVE,
CONSTITUTIVE (privind organizarea şi funcţionarea structurilor
administrative)
În conformitate cu dispoziţiile art. 1 alin. (1) al Legii nr. 90/2001 privind
organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi ministerelor,28 Guvernul
este autoritatea publică a puterii executive care funcţionează pe baza votului de
încredere acordat de Parlament. Alături de Preşedintele României, Guvernul
reprezintă cel de-al doilea element al puterii executive.
Art. 103 alin. (3) din Constituţia României stabileşte structura de bază a
Guvernului, acesta fiind un organ colegial, solidar, format din :
- primul ministru;
- miniştri şi
- alţi membri stabiliţi prin lege organică.
Legea nr. 90/2001 stabileşte în art. 3 că din Guvern pot face parte, alături
de prim-ministru şi miniştri, şi miniştri delegaţi, cu însărcinări speciale pe lângă
primul-ministru. Guvernul României este un organ colegial neierarhizat, primul-
ministru putând fi considerat un primus inter pares.
În vederea exercitării atribuţiilor care revin Guvernului se organizează şi
funcţionează un aparat de lucru. Conform H.G. nr.27/2001 privind organizarea
şi funcţionarea aparatului de lucru al Guvernului29, cu modificările şi
completările ulterioare (H.G. nr. 428/2001), aparatul de lucru al Guvernului este
compus din :
1. Aparatul de lucru al primului-ministru;
2. Secretariatul General al Guvernului;
3. Departamentul pentru analiză instituţională şi socială; 28 Legea nr. 90 din 26 martie 2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi ministerelor a fost
publicată în Monitorul Oficial nr. 164 din 2 aprilie 2001. 29 Hotărârea Guvernului nr. 27 din 4 ianuarie 2001 privind organizarea şi funcţionarea aparatului de lucru al
Guvernului a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 224 din 23 ianuarie 2001. Acest act normativ a suferit
modificări succesive, dintre care Hotărârea Guvernului nr. 428 din 3 mai 2001.
Structura instituţională a sistemului administrativ public din România - Note de curs.
21
4. Departamentul pentru relaţia cu investitorii străini;
5. Agenţia Naţională a Rezervelor de Stat.
Ministerele, organe de specialitate ale administraţiei centrale, constituie o
categorie distinctă de autorităţi administrative care au rolul de organizare a
executării legii în anumite domenii de activitate. Conform art. 34 din Legea nr.
90/2001 ministerele sunt autorităţi statale ale administraţiei care prestează servicii
publice de interes naţional. Atribuţiile, organizarea şi funcţionarea, organigrama şi
numărul de posturi sunt stabilite prin hotărâre a Guvernului, ordonanţe sau chiar
prin lege - acte normative cu caracter constitutiv.
Alte organe centrale de specialitate sunt organizate fie în subordinea
Guvernului, fie în subordinea ministerelor. De asemenea, există şi organe
centrale de specialitate autonome, organizate în baza dispoziţiilor constituţionale
şi unor acte normative constitutive proprii :
- Avocatul Poporului (Legea nr. 35/199730);
- Curtea de Conturi (Legea nr. 94/199231);
- Consiliul Legislativ (Legea nr. 73/199332)
- Consiliul Naţional al Audiovizualului (Legea nr. 48/1992);
- Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (Legea nr. 39/199033);
- Serviciul Român de Informaţii (Legea nr. 14/199234).
Administraţia teritorială de stat cuprinde serviciile publice
deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale. Aceste structuri ale
administraţiei de stat sunt conduse, conform art. 123 alin. (2) din Constituţie şi art.
30 alin. (3) din Legea 90/2001, de către prefect, în calitatea sa de reprezentant al
Guvernului în teritoriu. Însuşi prefectul, conform art. 123 din Constituţie şi art. 30
alin. (1) şi (2) din Legea 90/2001, respectiv, art. 130 alin.(1) din Legea nr. 30 M.Of. nr. 48 din 20 martie 1997 31 M.Of. nr. 224 din 9 septembrie 1994 32 M.Of. nr. 260 din 20 martie 1993 33 M.Of. nr. 142 din 13 decembrie 1990 34 M.Of. nr. 33 din 3 martie 1992
Structura instituţională a sistemului administrativ public din România - Note de curs.
22
215/2001, este numit de către Guvern ca reprezentant al său la nivelul fiecărui
judeţ şi în municipiul Bucureşti, reprezentând o autoritate administrativă
deconcentrată a Guvernului35. N.B. Din punct de vedere terminologic urmează o etapă de armonizare legislativă, actele
normative care făceau referire la serviciile publice descentralizate (terminologia fostului art.
122 alin (2) din Constituţie) trebuind să preia sintagma servicii publice deconcentrate,
consacrată prin actualul art. 123 alin.2 din Constituţia României după revizuirea prin
referendumul din 18-19 octombrie 2003.
Majoritatea ministerelor şi organelor centrale de specialitate au organizate
astfel de servicii deconcentrate (Ex: direcţiile generale ale finanţelor publice -
servicii publice deconcentrate ale Ministerului Finanţelor Publice, inspectoratele
şcolare - servicii publice deconcentrate ale Ministerului Educaţiei, Cercetării,
Tineretului). De asemenea, există servicii publice deconcentrate ale unor organe
centrale de specialitate autonome (Ex: camerele judeţene ale Curţii de conturi).
În cele ce urmează vom analiza autorităţile şi instituţiile publice după
criteriul teritorial, autorităţi, instituţii şi servicii publice ale administraţiei de stat
la nivel central şi la nivel teritorial (1)/ autorităţi, instituţii şi servicii publice ale
administraţiei publice locale (2).
În măsura în care vor fi relevante vor fi evidenţiate şi aspectele care ţin de
celelalte criterii :
- funcţional (competenţa materială) şi
- ontologic (originea instituţiei).
35 Pentru această opinie a se vedea Ion Deleanu, op.cit., vol. II, p.59
Structura instituţională a sistemului administrativ public din România - Note de curs.
23
2. Autorităţi, instituţii şi servicii publice ale administraţiei de stat la nivel
central şi teritorial
2.1. Preşedintele României - şeful statului
Preşedintele României este şeful statului, autoritatea publică cu rol de
reprezentare a statului. În acelaşi timp Preşedintele este jumătatea unui executiv
bicefal, exercitând în acelaşi funcţia de mediere între puterile statutului precum şi
între stat şi societate (art.80 alin.(2) teza a II-a din Titlul III, Capitolul II al
Constituţiei revizuite). În condiţiile în care mulţi autori califică regimul politic
instituit prin Constituţia din 1991 ca fiind un regim politic semiprezidenţial
parlamentarizat sau atenuat36 rolul şi locul Preşedintelui României între
autorităţile şi instituţiile politico-administrative din cadrul regimului de putere
publică în ţara noastră rămâne unul central. Nu mai puţin, funcţia de mediere
conferită de dispoziţiile constituţionale confirmă această poziţie specială.
Din punct de vedere strict administrativ interesează doar atribuţiile
Preşedintelui României în raporturile cu Guvernul şi cu alte organe ale
administraţiei publice.
a) Raporturile cu Guvernul privesc trei direcţii importante :
- desemnarea unui candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numirea
Guvernului pe baza votului de încredere acordat de Parlamentul României (art. 85
din Constituţie);
- consultarea Guvernului cu privire la probleme urgente şi de importanţă
deosebită (art. 86 din Constituţie);
- participarea Preşedintelui României la şedinţele Guvernului şi prezidarea
acestora (art. 87 din Constituţie);
36 Mihai Constantinescu, Ion Deleanu, Antonie Iorgovan, Ioan Muraru,, Florin Vasilescu, Ioan Vida,
Constituţia comentată şi adnotată, R.A. Monitorul Oficial, Bucureşti 1992, p. 183-184
Structura instituţională a sistemului administrativ public din România - Note de curs.
24
b) Raporturile cu alte organe ale administraţiei publice:
- conducerea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării în calitate de preşedinte
al acestui organ central de specialitate autonom (art. 92 din Constituţie);
- propune numirea sau numeşte persoane în anumite funcţii sau numeşte în
funcţiile publice (art. 94 lit. c) din Constituţie).
De exemplu :
- propune Parlamentului numirea directorului Serviciului Român de
Informaţii (art. 23 din Legea nr. 14/1992);
- numirea judecătorilor Curţii de Conturi (cf. Legii nr. 94/1992);
- doi membrii din cadrul Consiliului Naţional al Audiovizualului (cf.
Legii nr. 48/1992).
Preşedintele României este o autoritate publică, unipersonală, în sprijinul
căruia este organizată şi funcţionează Administraţia Prezidenţială (Preşedinţia
României) conform Legii nr. 47/1992 (modificată şi completată)37. Administraţia
Prezidenţială înglobează totalitatea serviciilor publice puse la dispoziţia
Preşedintelui României, pentru îndeplinirea atribuţiilor sale. Aceste servicii
publice ale Administraţiei Prezidenţiale colaborează cu autorităţile şi instituţiile
publice pentru realizarea sarcinilor ce le revin.
2.2. Guvernul României - executivul
Potrivit art. 102 din Constituţie Guvernul are rolul de a asigura realizarea
politicii interne şi externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei
publice. De asemenea, în conformitate cu dispoziţiile art. 1 alin. (1) al Legii nr.
90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi
ministerelor,38 Guvernul este autoritatea publică a puterii executive care
37 M.Of. nr. 175 din 11 iulie 1994. 38 Legea nr. 90 din 26 martie 2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi ministerelor a fost
publicată în Monitorul Oficial nr. 164 din 2 aprilie 2001.
Structura instituţională a sistemului administrativ public din România - Note de curs.
25
funcţionează pe baza votului de încredere acordat de Parlament. Alături de
Preşedintele României, Guvernul reprezintă cel de-al doilea element al puterii
executive.
Art. 102 alin. (3) din Constituţia României stabileşte structura de bază a
Guvernului, acesta fiind un organ colegial, solidar, format din :
- PRIMUL MINISTRU;
- MINIŞTRI şi
- alţi membri stabiliţi prin lege organică.
Legea nr. 90/2001 stabileşte în art. 3 că din Guvern pot face parte, alături
de prim-ministru şi miniştri, şi MINIŞTRI DELEGAŢI, cu însărcinări speciale pe
lângă primul-ministru. Guvernul României este un organ colegial neierarhizat,
primul-ministru putând fi considerat un primus inter pares.
Principalele funcţii al Guvernului României în vederea îndeplinirii
programului de guvernare sunt stabilite în art. 1 alin (5) din Legea nr. 90/2001 :
a) functia de strategie, prin care se asigura elaborarea strategiei de punere
in aplicare a Programului de guvernare;
b) functia de reglementare, prin care se asigura elaborarea cadrului
normativ si institutional necesar in vederea realizarii obiectivelor strategice;
c) functia de administrare a proprietatii statului, prin care se asigura
administrarea proprietatii publice si private a statului, precum si gestionarea
serviciilor pentru care statul este responsabil;
d) functia de reprezentare, prin care se asigura, in numele statului roman,
reprezentarea pe plan intern si extern;
e) functia de autoritate de stat, prin care se asigura urmarirea si controlul
aplicarii si respectarii reglementarilor in domeniul apararii, ordinii publice
si sigurantei nationale,precum si in domeniile economic si social si al
functionarii institutiilor si organismelor care isi desfasoara activitatea in
subordinea sau sub autoritatea Guvernului.
Structura instituţională a sistemului administrativ public din România - Note de curs.
26
Conform art.11 din Legea nr. 90/2001 Guvernul are următoarele atribuţii:
a) exercita conducerea generala a administraţiei publice;
b) iniţiază proiecte de lege si le supune spre adoptare Parlamentului;
c) emite hotărâri pentru organizarea executării legilor, ordonanţe în temeiul unei
legi speciale de abilitare si ordonanţe de urgenta potrivit Constituţiei;
d) asigura executarea de către autorităţile administraţiei publice a legilor si a
celorlalte dispoziţii normative date în aplicarea acestora;
e) elaborează proiectele de lege a bugetului de stat si a bugetului asigurărilor
sociale de stat si le supune spre adoptare Parlamentului;
f) aproba strategiile si programele de dezvoltare economica a tarii, pe ramuri si
domenii de activitate; g) asigura realizarea politicii în domeniul social potrivit
Programului de guvernare;
h) asigura apărarea ordinii de drept, a liniştii publice si siguranţei cetăţeanului,
precum si a drepturilor si libertăţilor cetăţenilor, în condiţiile prevăzute de lege;
i) aduce la îndeplinire masurile adoptate, potrivit legii, pentru apărarea tarii, scop
în care organizează si înzestrează forţele armate;
j) asigura realizarea politicii externe a tarii si, în acest cadru, integrarea României
în structurile europene si internaţionale;
k) negociază tratatele, acordurile si convenţiile internaţionale care angajează statul
român; negociază si încheie, în condiţiile legii, convenţii si alte înţelegeri
internaţionale la nivel guvernamental;
l) conduce si controlează activitatea ministerelor si a celorlalte organe centrale de
specialitate din subordinea sa;
m) asigura administrarea proprietăţii publice si private a statului;
n) acorda si retrage cetăţenia româna, în condiţiile legii; aproba renunţarea la
cetăţenia româna, în aceleaşi condiţii;
o) înfiinţează, cu avizul Curţii de Conturi, organe de specialitate în subordinea sa;
p) cooperează cu organismele sociale interesate în îndeplinirea atribuţiilor sale;
Structura instituţională a sistemului administrativ public din România - Note de curs.
27
r) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege sau care decurg din rolul si
funcţiile Guvernului.
Conform art. 12 din Legea nr. 90/2001, pentru rezolvarea unor probleme din
competenta sa Guvernul poate constitui organisme cu caracter consultativ. De
asemenea, în scopul elaborării, integrării, corelării si monitorizării de politici
Guvernul poate constitui consilii, comisii si comitete interministeriale.
În exercitarea atribuţiilor sale Guvernul emite următoarele categorii de acte
juridice :
- acte normative de reglementare a relaţiilor sociale din diverse domenii pe baza şi
în vederea executării legilor : HOTĂRÂRILE GUVERNULUI şi
ORDONANŢELE GUVERNULUI ŞI ORDONANŢELE DE URGENŢĂ -
ultimele două tipuri de acte normative fiind emise pe baza unei proceduri speciale
de delegare legislativă (art. 115 din Constituţie)39 ;
- acte cu caracter individual prin care aplică direct dispoziţiile legale la diferite
cazuri concrete.
În vederea exercitării atribuţiilor care revin Guvernului se organizează şi
funcţionează un aparat de lucru. Conform H.G. nr.27/2001 privind organizarea
şi funcţionarea aparatului de lucru al Guvernului40, cu modificările şi
completările ulterioare (H.G. nr. 428/2001). Conform art. 20 din Legea nr. 90/2001
APARATUL DE LUCRU AL GUVERNULUI este compus din :
1. Aparatul de lucru al primului-ministru;
2. Secretariatul General al Guvernului;
3. Departamente (Ex: Dep. pentru analiză instituţională şi socială)
4. Alte structuri stabilite prin hotărâre a guvernului (Ex: Agenţia Naţională
a Rezervelor de Stat). 39 N.B. Folosirea excesivă a procedurii delegării legislative a determinat o implicare tot mai accentuată în activitatea
legislativă, acesta fiind şi un factor de inflaţie legislativă. 40 Hotărârea Guvernului nr. 27 din 4 ianuarie 2001 privind organizarea şi funcţionarea aparatului de lucru al
Guvernului a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 224 din 23 ianuarie 2001. Acest act normativ a suferit
modificări succesive, dintre care Hotărârea Guvernului nr. 428 din 3 mai 2001.
Structura instituţională a sistemului administrativ public din România - Note de curs.
28
Aparatul de lucru al primului-ministru
Structura Aparatului de lucru al Primului-ministru Corpul de consilieri ai primului-ministru Aparatul tehnic al corpului de consilieri Cabinetul primului-ministru Cancelaria primului-ministru Compartimentul cu probleme speciale Compartimentul documente secrete Compartimentul care asigură protocolul primului-ministru
Fig. 6 - Aparatul de lucru al primului ministru (sursa www.gov.ro )
2.3. Ministerele şi alte organe centrale de specialitate subordonate
Guvernului - administraţia ministerială
Administraţia ministerială este o componentă a administraţiei publice de
stat şi cuprinde :
- ministerele, organizate numai în subordinea Guvernului;
- şi alte organe de specialitate subordonate sau autonome.
Organele centrale de specialitate se pot clasifica după mai multe criterii:
a. după poziţia în ierarhia administraţiei ministeriale:
- organe centrale subordonate :
GUVERNULUI
MINISTERELOR
ORGANELOR CENTRALE AUTONOME
- organe centrale autonome
b. după actul normativ constitutiv :
- organe centrale înfiinţate prin lege organică (organe autonome);
- organe centrale înfiinţate prin lege ordinară (ministere);
- organe centrale înfiinţate prin acte ale Guvernului şi
ministerelor (organe centrale de specialitate subordonate).
Ministerele, organe de specialitate ale administraţiei centrale, constituie o
categorie distinctă de autorităţi administrative care au rolul de organizare a
executării legii în anumite domenii de activitate. Conform art. 34 din Legea nr.
90/2001 ministerele sunt autorităţi statale ale administraţiei care prestează servicii
publice de interes naţional. Atribuţiile, organizarea şi funcţionarea, organigrama şi
41 Înfiinţată iniţial în subordinea Guvernului, în prezent în subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor. 42 Referitor la această persoană juridică (A.V.P.S.) înfiinţată în baza Legii nr. 21 din 16 februarie 1924 instanţa s-a
pronunţat în sensul calificării ei ca „autoritate autonomă a administraţiei centrale”.
Structura instituţională a sistemului administrativ public din România - Note de curs.
30
numărul de posturi sunt stabilite prin acte normative cu caracter constitutiv (legi,
hotărâri ale guvernului, ordonanţe ale guvernului).
Ministrii indeplinesc in domeniul lor de activitate urmatoarele atributii
generale stabilite prin art. 53 alin (1) din Legea nr. 90/2001:
a) organizeaza, coordoneaza si controleaza aplicarea legilor, ordonantelor si
hotararilor Guvernului, a ordinelor si instructiunilor emise potrivit legii, cu
respectarea limitelor de autoritate si a principiului autonomiei locale a institutiilor
publice si a agentilor economici;
b) initiaza si avizeaza proiecte de lege, ordonante, hotarari ale Guvernului, in
conditiile stabilite prin metodologia aprobata de Guvern;
c) actioneaza pentru aplicarea strategiei proprii a ministerului, integrata celei de
dezvoltare economico-sociala a Guvernului;
d) fundamenteaza si elaboreaza propuneri pentru bugetul anual, pe care le
inainteaza Guvernului;
e) urmaresc proiectarea si realizarea investitiilor din sistemul ministerului, in baza
bugetului aprobat;
f) reprezinta interesele statului in diferite organe si organisme internationale, in
conformitate cu acordurile si conventiile la care Romania este parte si cu alte
intelegeri stabilite in acest scop, si dezvolta relatii de colaborare cu organe si
organizatii similare din alte state si cu organizatii internationale ce intereseaza
domeniul lor de activitate;
g) initiaza si negociaza, din imputernicirea Presedintelui Romaniei sau a
Guvernului, in conditiile legii, incheierea de conventii, acorduri si alte intelegeri
internationale sau propun intocmirea formelor de aderare la cele existente;
h) urmaresc si controleaza aplicarea conventiilor si acordurilor internationale la
care Romania este parte si iau masuri pentru realizarea conditiilor in vederea
integrarii in structurile europene sau in alte organisme internationale;
i) coordoneaza si urmaresc elaborarea si implementarea de politici si strategii in
domeniile de activitate ale ministerului, potrivit strategiei generale a Guvernului;
Structura instituţională a sistemului administrativ public din România - Note de curs.
31
j) avizeaza, in conditiile legii, infiintarea organismelor neguvernamentale si
coopereaza cu acestea in realizarea scopului pentru care au fost create;
k) colaboreaza cu institutiile de specialitate pentru formarea si perfectionarea
pregatirii profesionale a personalului din sistemul lor;
l) aproba, dupa caz, editarea publicatiilor de specialitate si informare.
De asemenea, conform art. 54 din Legea nr. 90/2001, ministrul conduce
aparatul propriu al ministerului, stabilit prin hotarare a Guvernului, numeste si
elibereaza din functie personalul acestuia.
Ministere 1 MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE
2 MINISTERUL INTEGRĂRII EUROPENE
3 MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE
4 MINISTERUL JUSTIŢIEI
5 MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE
6 MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR
7 MINISTERUL MUNCII, SOLIDARITĂŢII SOCIALE ŞI FAMILIEI
8 MINISTERUL ECONOMIEI ŞI COMERŢULUI
9 MINISTERUL AGRICULTURII, PĂDURILOR, APELOR ŞI MEDIULUI
10 MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI
TURISMULUI 11 MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI 12 MINISTERUL CULTURII ŞI CULTELOR 13 MINISTERUL SĂNĂTĂŢII 14 MINISTERUL COMUNICAŢIILOR ŞI TEHNOLOGIEI INFORMAŢIEI
Fig. 7 Actuala structură a Guvernului României (www.gov.ro)
Structura instituţională a sistemului administrativ public din România - Note de curs.
32
2.3.2. Organe centrale de specialitate în subordinea Guvernului sau a
ministerelor
Alte organe centrale de specialitate sunt organizate fie în subordinea
Guvernului, fie în subordinea ministerelor.
INSTITUTII AFLATE IN SUBORDINEA GUVERNULUI ROMANIEI • Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor • Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare • Autoritatea Nationala pentru Protectia Copilului si Adoptie • Agentia Romana pentru Investitii Straine • Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap • Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului • Autoritatea Naţională de Reglementare în Comunicaţii • Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat • Agenţia Naţională pentru Sport • Agenţia pentru Strategii Guvernamentale • Agenţia Naţională pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie • Comisia Naţională de Prognoză • Autoritatea Naţională de Control • Institutul Naţional de Statistică • Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor • Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci
Fig. 7 - Instituţii în subordinea Guvernului (sursa www.gov.ro )
2.3.3. Organe centrale de specialitate autonome
De asemenea, există şi organe centrale de specialitate autonome,
organizate în baza dispoziţiilor constituţionale şi unor acte normative constitutive
proprii :Avocatul Poporului (Legea nr. 35/199743);Curtea de Conturi (Legea
nr. 94/199244);Consiliul Legislativ (Legea nr. 73/199345)Consiliul Naţional al 43 M.Of. nr. 48 din 20 martie 1997 44 M.Of. nr. 224 din 9 septembrie 1994 45 M.Of. nr. 260 din 20 martie 1993
Structura instituţională a sistemului administrativ public din România - Note de curs.
33
Audiovizualului (Legea nr. 48/1992);Consiliul Suprem de Apărare a Ţării
(Legea nr. 39/199046);Serviciul Român de Informaţii (Legea nr. 14/199247).
Acestea pot avea la rândul lor în subordine organe de specialitate, deconcentrate.
(Ex: camerele judeţene ale Curţii de conturi).
2.3.4. Organe centrale de specialitate în coordonarea primului ministru
După ultima remaniere guvernamentală (iunie 2003) un număr de instituţii
au trecut în coordonarea primului ministru:
INSTITUTII AFLATE IN COORDONAREA PRIMULUI-MINISTRU • Autoritatea Naţională de Reglementare în Comunicaţii • Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Serviciilor de Gospodărie Comunală • Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei • Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale • Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului • Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor • Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat • Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale • Agenţia Română pentru Investiţii Străine • Agenţia Naţională pentru Sport • Agenţia pentru Strategii Guvernamentale • Agenţia Naţională pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie • Corpul de Control al Guvernului • Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare • Comisia Naţională de Prognoză • Institutul Naţional de Statistică • Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor • Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci
Fig. 8 - Instituţii în coordonarea primului-ministru(sursa www.gov.ro )
46 M.Of. nr. 142 din 13 decembrie 1990 47 M.Of. nr. 33 din 3 martie 1992
- autoritate de tutelă administrativă (art. 123 alin. (5) din Constituţia României).
Prefectul este ajutat în activitatea sa de un subprefect, iar Prefectul
Municipiului Bucureşti de doi subprefecţi..
Reforma funcţiei publice a impus profesionalizarea corpului funcţionarilor
publici în România. Între dispoziţiile care au această finalitate aducem în atenţie pe
cele ale Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, cu modificările
şi completările ulterioare, prin care funcţiile de prefect şi subprefect au fost aduse
în cadrul regimului de funcţie publică, fiind trecute în categoria înalţilor
funcţionari publici48.
Atribuţiile prefectului sunt stabilite prin dispoziţiile art. 134 alin.(1) din
Legea nr. 215/2001:
- asigură realizarea intereselor naţionale, aplicarea şi respectarea dispoziţiilor
constituţionale, a legilor, hotărârilor şi ordonanţelor guvernului, a celorlalte acte
normative şi a ordinii publice;
- exercită controlul cu privire la legalitatea actelor administrative emise de
autorităţile autonome locale;
4848 Referitor la regimul incompatibilităţilor şi conflictului de interese a se vedea dispoziţiile art. ??? din Legea
nr.215/2001 precum li cele din Legea nr. 161/2003. A se vedea, de asemenea, în legătură cu reîncadrarea înalţilor
funcţionari publici H.G. nr. 724?????/2003 privind reîncadrarea înalţilor funcţionari publici. Referitor la procedura
de recrutare a se vedea dispoziţiile art. 18-20 H.G. nr.1209/2003 privind organizarea şi dezvoltarea carierei
funcţionarilor publici
Structura instituţională a sistemului administrativ public din România - Note de curs.
35
- dispune măsuri pentru prevenirea infracţiunilor şi apărarea drepturilor cetăţenilor,
prin organele legal abilitate;
- asigură pregătirea şi adoptarea măsurilor de apărare care nu au caracter normativ,
precum şi a celor de apărare civilă;
- prezintă Guvernului raportul anual referitor la gradul de realizare a sarcinilor
stabilite pe baza programului de guvernare, precum şi în legătură cu controlul cu
privire la legalitatea actelor administrative emise de autorităţile autonome locale.
Pe lângă competenţele stabilite prin art. 134 alin. (1) din Legea nr. 215/2001,
prefectului îi mai revin atribuţii din alte acte normative şi din însărcinările date de
Guvern.
2.4.2. Servicii publice deconcentrate
Administraţia teritorială de stat cuprinde şi serviciile publice
deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale. Aceste structuri ale
administraţiei de stat sunt conduse, conform art. 123 alin. (2) din Constituţie şi art.
30 alin. (3) din Legea 90/2001 coroborat cu art. 26 alin. (2) şi art. 133 alin (1) din
Legea nr. 215/2001, de către prefect, în calitatea sa de reprezentant al Guvernului
în teritoriu. Însuşi prefectul, conform art. 123 din Constituţie şi art. 30 alin. (1) şi
(2) din Legea 90/2001, respectiv, art. 130 alin.(1) din Legea nr. 215/2001, este
numit de către Guvern ca reprezentant al său la nivelul fiecărui judeţ şi în
municipiul Bucureşti, reprezentând o autoritate administrativă deconcentrată a
Guvernului49. Numirea si eliberarea din functie a conducatorilor serviciilor publice
descentralizate ale ministerelor se fac cu avizul consultativ al prefectului, in
conditiile legii. In situatii bine motivate prefectul isi poate retrage avizul acordat,
propunand, in conditiile legii, eliberarea din functie a conducatorilor acestora (art.
133 alin. (2) din Legea nr. 215/2001). Prefectul poate propune ministerelor si
49 Pentru această opinie a se vedea Ion Deleanu, op.cit., vol. II, p.59
Structura instituţională a sistemului administrativ public din România - Note de curs.
36
celorlalte autoritati ale administratiei publice centrale de specialitate masuri pentru
imbunatatirea activitatii serviciilor publice deconcentrate, organizate la nivelul
judetului (art.137 alin. (3) Legea nr. 215/2003). Potrivit art.150 coroborat cu art.
139 alin. (2) din Legea nr. 215/2001 ministerele si celelalte organe centrale au
obligatia sa comunice si prefectilor si presedintilor consiliilor judetene, respectiv
primarului general al municipiului Bucuresti, ordinele si celelalte dispozitii si
indrumari pe care le transmit serviciilor publice deconcentrate. Conform art. 149
din Legea nr. 215/2001 divergentele dintre serviciile publice descentralizate ale
ministerelor si ale celorlalte organe centrale organizate in judete sau in municipiul
Bucuresti si autoritatile administratiei publice locale si judetene se mediaza de
catre Guvern.
2.4.3. Comisia judeţeană consultativă
Conform art. 145 Legea nr. 215/2001 în fiecare judet si in municipiul
Bucuresti se organizeaza o COMISIE CONSULTATIVA. Comisia consultativa
este formata din:
- prefect si presedintele consiliului judetean;
- subprefect si vicepresedintii consiliului judetean;
- secretarul general al prefecturii si secretarul general al judetului;
- primarul municipiului resedinta de judet, respectiv primarul general,
- viceprimarii si secretarul general al municipiului Bucuresti;
- primarii oraselor si comunelor din judet, respectiv primarii sectoarelor
municipiului Bucuresti;
- sefii serviciilor publice deconcentrate (foste descentralizate) ale ministerelor si
ale celorlalte organe centrale organizate la nivelul judetului sau al municipiului
Bucuresti;
- sefii compartimentelor din aparatul propriu de specialitate al consiliului judetean,
respectiv al Consiliului General al Municipiului Bucuresti;
Structura instituţională a sistemului administrativ public din România - Note de curs.
37
- conducatorii regiilor autonome de interes judetean, ai sucursalelor regiilor
autonome de interes national si ai societatilor nationale din judetul respectiv sau
din municipiul Bucuresti, precum si conducatorii altor structuri organizate in judet
sau in municipiul Bucuresti.
La lucrarile comisiei consultative pot fi invitate si alte persoane a caror
prezenta este considerata necesara.
Comisia consultativa se convoaca de prefect si de presedintele consiliului
judetean, respectiv de primarul general al municipiului Bucuresti, o data la
doua luni sau ori de cate ori este necesar. Lucrarile comisiei consultative sunt
conduse prin rotatie de prefect si de presedintele consiliului judetean (art. 146 din
Legea nr. 215/2001).
Comisia consultativa dezbate si isi insuseste prin consens programul anual
orientativ de dezvoltare economica si sociala al judetului, respectiv al municipiului
Bucuresti, pe baza Programului de guvernare acceptat de Parlament. Programul
orientativ de dezvoltare economica si sociala al judetului, respectiv al municipiului
Bucuresti, se comunica serviciilor publice descentralizate ale ministerelor si ale
celorlalte organe centrale, filialelor din judet ale regiilor autonome sau ale
societatilor nationale, regiilor autonome de interes local si societatilor comerciale
si serviciilor publice de interes local interesate, precum si autoritatilor
administratiei publice locale si judetene. In cadrul reuniunilor comisiei
consultative pot fi convenite si alte actiuni ce urmeaza sa fie intreprinse de prefect
si de serviciile publice descentralizate ale ministerelor si ale altor autoritati ale
administratiei publice centrale de specialitate organizate in judet, pe de o parte, si
de consiliul judetean si serviciile publice de sub autoritatea acestuia, pe de alta
parte, in scopul armonizarii masurilor prevazute in Programul de guvernare cu
activitatile desfasurate de autoritatile administratiei publice locale si judetene, in
conformitate cu atributiile si cu responsabilitatile ce le revin, potrivit legii. (art. 147
din Legea nr. 215/2001).
Structura instituţională a sistemului administrativ public din România - Note de curs.
38
Pentru dezbaterea si elaborarea unor solutii operative, precum si pentru
informarea reciproca cu privire la principalele actiuni ce urmeaza sa se desfasoare
pe teritoriul judetului se constituie in fiecare judet un comitet operativ-consultativ,
format din prefect si presedintele consiliului judetean, subprefect si vicepresedintii
consiliului judetean, secretarul general al prefecturii, secretarul general al judetului
si primarul municipiului resedinta de judet. In municipiul Bucuresti comitetul
operativ-consultativ este format din prefect si primarul general al Capitalei,
subprefectii si viceprimarii municipiului Bucuresti, secretarul general al prefecturii
si secretarul general al municipiului Bucuresti, precum si din primarii sectoarelor
municipiului Bucuresti. Comitetul operativ-consultativ se intruneste saptamanal, de
regula in ziua de luni, iar sedintele acestuia sunt conduse prin rotatie de prefect,
presedintele consiliului judetean si, respectiv, de primarul general al municipiului
Bucuresti. In cadrul comitetului operativ-consultativ se poate stabili initierea, de
comun acord, a unor proiecte de hotarare a Guvernului sau, potrivit competentelor
decizionale specifice fiecarei institutii si autoritati, emiterea de ordine ale
prefectului, dispozitii ale presedintelui consiliului judetean ori initierea de hotarari
ale consiliului judetean, care sa concretizeze masurile stabilite de comun acord.
(art. 148 din Legea nr. 215/2001)
3. Autorităţi, instituţii şi servicii publice ale administraţiei publice locale
3.1. Principiile organizării şi funcţionării administraţiei publice locale
PRINCIPIILE ORGANIZĂRII ŞI FUNCŢIONĂRII ADMINISTRAŢIEI PUBLICE LOCALE
sunt consacrate fie în legea fundamentală (art. 16,120 din Constituţie), fie în legea
administraţiei publice locale (art. 2 ş.u. din Legea nr. 215/2001):
Structura instituţională a sistemului administrativ public din România - Note de curs.
39
- principiul legalităţii50;
- principiul descentralizării51;
- principiul autonomiei locale52;
- principiul deconcentrării53;
- principiul folosirii limbii materne în administraţie54;
- principiul eligibilităţii55;
- principiul consultării populaţiei prin referendum56;
- principiul subsidiarităţii57.
Aceste principii încearcă să realizeze acea „unitate în diversitate” pe care o
promovează noile agenţii integrării europene. Totodată, aceste principii trebuie
văzute în limitele permise de art. 1 alin. (1) din Constituţie, România fiind un
stat suveran şi independent, unitar şi indivizibil58. De altfel, această limită a fost
stabilită şi prin art. 2 alin. (2) din Legea nr. 215/2001.
Potrivit Constituţiei, în România administraţia publică locală este organizată
pe două nivele, respectiv comunele şi oraşele - ca unităţi teritoriale de bază şi
judeţele, respectiv Municipiul Bucureşti - ca unităţi teritoriale intermediare,
între colectivităţile locale de bază şi stat.
50 art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie şi art. 2 din Legea nr. 215/2001 51 art. 120 alin. (1) din Constituţie 52 art. 120 alin. (1) din Constituţie, art. 2-5 din Legea nr. 215/2001 53 art. 120 alin. (1) din Constituţie 54 art. 120 alin. (2) din Constituţie 55 art. 2 din Legea nr. 215/2001 56 art.2 din Legea nr. 215/2001 57 art. 2 şi art. 7 alin. (1) şi (2) Legea nr. 215/2001 58 Astfel, nu putem accepta ideea unei autonomii locale pe criterii etnice şi considerăm neconstituţionale
organizaţiile, mişcările sau manifestările de ori ce fel care nu respectă prevederile art. 1 alin. (1) din Constituţie
(Ex: Consiliul Naţional Secuiesc). Conform art. 40 alin. (2) din Constituţie „partidele sau organizaţiile care, prin
scopurile ori prin activitatea lor militează împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept ori a
suveranităţii, a integrităţii sau a independenţei României sunt neconstituţionale”
Structura instituţională a sistemului administrativ public din România - Note de curs.
40
3.2. Autorităţi comunale şi orăşeneşti
3.2.1. Consiliul local - autoritate deliberativă
Consiliile locale sunt reglementate în Capitolul II al Legii nr. 215/2001 (art.
28-60) care cuprinde prevederi referitoare la :
- constituirea consiliului local (art. 28-art.37)
- atributiile consiliului local (art. 38)
- functionarea consiliului local (art. 39-56)
- dizolvarea consiliului local (art. 57-58 )
- suspendarea si incetarea mandatului de consilier (art. 59-60) OBS.:
Vom prezenta în această secţiune doar atribuţiile şi funcţionarea consiliului local,
consilierii locali şi delegaţii săteşti, dizolvarea consiliului local. Pentru celelalte aspecte facem
trimitere la prevederile legale mai sus menţionate (vezi anexe).
N.B.
Numarul membrilor fiecarui consiliu local se stabileste prin ordin al prefectului, in
functie de populatia comunei sau a orasului, raportata de Institutul National de Statistica si Studii
Economice la data de 1 ianuarie a anului in curs sau, dupa caz, la data de 1 iulie a anului care
preceda alegerile, dupa cum urmeaza:
Numarul locuitorilor comunei sau ai orasului / Numarul consilierilor
- pana la 1.500 / 9
- intre 1.501 si 003.000 / 11
- intre 3.001 si 005.000 / 13
- intre 5.001 si 010.000 / 15
- intre 10.001 si 020.000 / 17
- intre 20.001 si 050.000 / 19
- intre 50.001 si 100.000 / 21
- intre 100.001 si 200.000 / 23
- intre 200.001 si 400.000 / 27
- peste 400.000 / 31
Consiliul General al Municipiului Bucuresti este compus din 55 de consilieri.
Structura instituţională a sistemului administrativ public din România - Note de curs.
41
Atribuţiile consiliului local ca autoritate deliberativă a administraţiei locale
sunt stabilite de art. 38 Legea nr. 215/2001. Astfel, conform acestor prevederi
legale, consiliul local are initiativa si hotaraste, in conditiile legii, in toate
problemele de interes local, cu exceptia celor care sunt date prin lege in
competenta altor autoritati publice, locale sau centrale. Consiliul local are
urmatoarele atributii principale:
a) alege din randul consilierilor viceprimarul, respectiv viceprimarii, dupa caz;
stabileste, in limitele normelor legale, numarul de personal din aparatul propriu;
b) aproba statutul comunei sau al orasului, precum si regulamentul de organizare si
functionare a consiliului;
c) avizeaza sau aproba, dupa caz, studii, prognoze si programe de dezvoltare
economico-sociala, de organizare si amenajare a teritoriului, documentatii de
amenajare a teritoriului si urbanism, inclusiv participarea la programe de
dezvoltare judeteana, regionala, zonala si de cooperare transfrontaliera, in
conditiile legii;
d) aproba bugetul local, imprumuturile, virarile de credite si modul de utilizare a
rezervei bugetare; aproba contul de incheiere a exercitiului bugetar; stabileste
impozite si taxe locale, precum si taxe speciale, in conditiile legii;
e) aproba, la propunerea primarului, in conditiile legii, organigrama, statul de
functii, numarul de personal si regulamentul de organizare si functionare a
aparatului propriu de specialitate, ale institutiilor si serviciilor publice, precum si
ale regiilor autonome de interes local;
f) administreaza domeniul public si domeniul privat al comunei sau orasului;
g) hotaraste darea in administrare, concesionarea sau inchirierea bunurilor
proprietate publica a comunei sau orasului, dupa caz, precum si a serviciilor
publice de interes local, in conditiile legii;
h) hotaraste vanzarea, concesionarea sau inchirierea bunurilor proprietate privata a
comunei sau orasului, dupa caz, in conditiile legii;
Structura instituţională a sistemului administrativ public din România - Note de curs.
42
i) infiinteaza institutii publice, societati comerciale si servicii publice de interes
local; urmareste, controleaza si analizeaza activitatea acestora; instituie, cu
respectarea criteriilor generale stabilite prin lege, norme de organizare si
functionare pentru institutiile si serviciile publice de interes local; numeste si
elibereaza din functie, in conditiile legii, conducatorii serviciilor publice de interes
local, precum si pe cei ai institutiilor publice din subordinea sa; aplica sanctiuni
disciplinare, in conditiile legii, persoanelor pe care le-a numit;
j) hotaraste asupra infiintarii si reorganizarii regiilor autonome de interes local;
exercita, in numele unitatii administrativ-teritoriale, toate drepturile actionarului la
societatile comerciale pe care le-a infiintat; hotaraste asupra privatizarii acestor
societati comerciale; numeste si elibereaza din functie, in conditiile legii, membrii
consiliilor de administratie ale regiilor autonome de sub autoritatea sa;
k) analizeaza si aproba, in conditiile legii, documentatiile de amenajare a
teritoriului si urbanism ale localitatilor, stabilind mijloacele materiale si financiare
necesare in vederea realizarii acestora; aproba alocarea de fonduri din bugetul local
pentru actiuni de aparare impotriva inundatiilor, incendiilor, dezastrelor si
fenomenelor meteorologice periculoase;
l) stabileste masurile necesare pentru construirea, intretinerea si modernizarea
drumurilor, podurilor, precum si a intregii infrastructuri apartinand cailor de
comunicatii de interes local;
m) aproba, in limitele competentelor sale, documentatiile tehnico-economice
pentru lucrarile de investitii de interes local si asigura conditiile necesare in
vederea realizarii acestora;
n) asigura, potrivit competentelor sale, conditiile materiale si financiare necesare
pentru buna functionare a institutiilor si serviciilor publice de educatie, sanatate,
cultura, tineret si sport, apararea ordinii publice, apararea impotriva incendiilor si
protectia civila, de sub autoritatea sa; urmareste si controleaza activitatea acestora;
o) hotaraste, in localitatile cu medici sau cu personal sanitar in numar insuficient,
acordarea de stimulente in natura si in bani, precum si de alte facilitati, potrivit
Structura instituţională a sistemului administrativ public din România - Note de curs.
43
legii, in scopul asigurarii serviciilor medicale pentru populatie; asemenea facilitati
pot fi acordate si personalului didactic;
p) contribuie la organizarea de activitati stiintifice, culturale, artistice,
sportive si de agrement;
q) hotaraste cu privire la asigurarea ordinii publice; analizeaza activitatea
gardienilor publici, politiei, jandarmeriei, pompierilor si a formatiunilor de
protectie civila, in conditiile legii, si propune masuri de imbunatatire a activitatii
acestora;
r) actioneaza pentru protectia si refacerea mediului inconjurator, in scopul cresterii
calitatii vietii; contribuie la protectia, conservarea, restaurarea si punerea in valoare
a monumentelor istorice si de arhitectura, a parcurilor si rezervatiilor naturale, in
conditiile legii;
s) contribuie la realizarea masurilor de protectie si asistenta sociala; asigura
protectia drepturilor copilului, potrivit legislatiei in vigoare; aproba criteriile pentru
repartizarea locuintelor sociale; infiinteaza si asigura functionarea unor institutii de
binefacere de interes local;
t) infiinteaza si organizeaza targuri, piete, oboare, locuri si parcuri de distractie,
baze sportive si asigura buna functionare a acestora;
u) atribuie sau schimba, in conditiile legii, denumiri de strazi, de piete si de
obiective de interes public local;
v) confera persoanelor fizice romane sau straine, cu merite deosebite, titlul de
cetatean de onoare al comunei sau al orasului;
x) hotaraste, in conditiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice
romane sau straine, cu organizatii neguvernamentale si cu alti parteneri sociali, in
vederea finantarii si realizarii in comun a unor actiuni, lucrari, servicii sau proiecte
de interes public local; hotaraste infratirea comunei sau orasului cu unitati
administrativ-teritoriale similare din alte tari;
y) hotaraste, in conditiile legii, cooperarea sau asocierea cu alte autoritati ale
administratiei publice locale din tara sau din strainatate, precum si aderarea la
Structura instituţională a sistemului administrativ public din România - Note de curs.
44
asociatii nationale si internationale ale autoritatilor administratiei publice locale, in
vederea promovarii unor interese comune;
z) sprijina, in conditiile legii, activitatea cultelor religioase;
w) asigura libertatea comertului si incurajeaza libera initiativa, in conditiile legii.
De asemenea, consiliul local exercita si alte atributii stabilite prin lege.
Activitatea consiliului local (art. 39-45) se desfăşoară pe perioada
întregului mandat în şedinţe publice 59ordinare lunare şi în şedinţe extraordinare,
ori decâte ori este posibil. Consiliul local se alege pentru un mandat de 4 ani, care
poate fi prelungit, prin lege organica, in caz de razboi sau catastrofa. Consiliul
local isi exercita mandatul de la data constituirii pana la data declararii ca legal
constituit a consiliului nou-ales. Consiliul local se intruneste in sedinte ordinare,
lunar, la convocarea primarului. Consiliul local se poate intruni si in sedinte
extraordinare, la cererea primarului sau a cel putin o treime din numarul membrilor
consiliului. Convocarea consiliului local se face in scris, prin intermediul
secretarului unitatii administrativ-teritoriale, cu cel putin 5 zile inaintea sedintelor
ordinare sau cu cel putin 3 zile inainte de sedintele extraordinare. In caz de forta
majora si de maxima urgenta pentru rezolvarea intereselor locuitorilor comunei sau
ai orasului convocarea consiliului local se poate face de indata. In invitatia la
sedinta se vor preciza data, ora, locul desfasurarii si ordinea de zi a acesteia.
Conform art. 47 din Legea nr. 215/2001, consiliul local adopta
HOTĂRÂRI, cu votul majoritatii membrilor prezenti, in afara de cazurile in care
legea sau regulamentul de organizare si functionare a consiliului cere o alta
majoritate. Hotararile privind contractarea de imprumuturi, in conditiile legii,
administrarea domeniului public si privat al comunei sau al orasului, participarea la
programe de dezvoltare judeteana, regionala, zonala sau de cooperare
transfrontaliera, organizarea si dezvoltarea urbanistica a localitatilor si amenajarea
teritoriului, precum si cele privind asocierea sau cooperarea cu alte autoritati
publice, cu organizatii neguvernamentale, cu persoane juridice romane sau straine 59 Cu excepţia cazurilor reglementate de art. 43 şi art. 46 alin. (4) din Legea nr. 215/2001.
Structura instituţională a sistemului administrativ public din România - Note de curs.
45
se adopta cu votul a cel putin doua treimi din numarul consilierilor in functie.
Hotararile privind bugetul local, precum si cele prin care se stabilesc impozite si
taxe locale se adopta cu votul majoritatii consilierilor in functie. Daca bugetul local
nu poate fi adoptat dupa doua sedinte consecutive, care vor avea loc la un interval
de cel mult 7 zile, activitatea se va desfasura pe baza bugetului anului precedent
pana la adoptarea noului buget local, dar nu mai tarziu de 30 de zile de la data
intrarii in vigoare a legii bugetului de stat.
Conform art. 54 din Legea nr. 215/2001, la lucrarile consiliului local pot
asista si lua cuvantul, fara drept de vot, prefectul, presedintele consiliului judetean
sau reprezentantii acestora, deputatii si senatorii, ministrii si ceilalti membri ai
Guvernului, secretarii si subsecretarii de stat, sefii serviciilor publice
descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte organe centrale din unitatile
administrativ-teritoriale, in problemele ce privesc domeniile de responsabilitate ale
acestor servicii, precum si persoanele interesate invitate de primar.
Consilierii locali (art.52-57). In exercitarea mandatului consilierii sunt in
serviciul colectivitatii locale. Primarul este obligat ca, prin intermediul secretarului
si al aparatului propriu de specialitate, sa puna la dispozitie consilierilor, la cererea
acestora, in termen de cel mult 20 de zile, informatiile necesare in vederea
indeplinirii mandatului. Consilierii sunt obligati ca in indeplinirea mandatului sa
organizeze periodic intalniri cu cetatenii si sa acorde audiente. Fiecare consilier,
precum si viceprimarul sunt obligati sa prezinte un raport anual de activitate, care
va fi facut public prin grija secretarului. Pentru participarea la sedintele consiliului
local si ale comisiilor de specialitate consilierul primeste o indemnizatie stabilita in
conditiile legii. Consilierii au dreptul la decontarea cheltuielilor pe care le
efectueaza in indeplinirea mandatului lor, in conditiile legii.
Consilierii raspund solidar pentru activitatea consiliului local din care fac
parte sau, dupa caz, in nume propriu, pentru activitatea desfasurata in exercitarea
mandatului, precum si pentru hotararile pe care le-au votat.
Structura instituţională a sistemului administrativ public din România - Note de curs.
46
Delegatul sătesc (art. 55).Locuitorii satelor care nu au consilieri alesi in
consiliile locale vor fi reprezentati la sedintele de consiliu de un delegat satesc.
Delegatul satesc este ales pe perioada mandatului consiliului local de catre o
adunare sateasca, constituita din cate un reprezentant al fiecarei familii, convocata
si organizata de primar si desfasurata in prezenta primarului sau viceprimarului. La
discutarea problemelor privind satele respective delegatii satesti vor fi invitati in
mod obligatoriu. Votul acestora are caracter onsultativ. Delegatului satesc ii sunt
aplicabile, in mod corespunzator, prevederile referitoare la indemnizaţie şi
decontarea cheltuielilor care se aplică în cazul consilierilor (art. 52 alin. (5) şi (6)).
Comisiile de specialitate(art. 56). Dupa constituire consiliul local isi
organizeaza comisii de specialitate, pe principalele domenii de activitate. Pot fi
membri ai comisiilor de specialitate numai consilierii, cu exceptia viceprimarului.
Comisiile de specialitate isi aleg cate un presedinte si un secretar. Comisiile de
specialitate analizeaza si avizeaza proiectele de hotarare din domeniul lor de
activitate. Comisiile de specialitate lucreaza in plen si iau hotarari cu votul
majoritatii membrilor lor. Organizarea, functionarea si atributiile comisiilor de
specialitate se stabilesc prin regulamentul de organizare si functionare a consiliului
local. Consiliile locale pot organiza, din proprie initiativa sau la initiativa
primarului, dupa caz, comisii speciale de analiza si verificare, pe perioada
determinata. Componenta comisiei speciale de analiza si verificare, obiectivele si
perioada de desfasurare a activitatilor acesteia se stabilesc prin hotarare a
consiliului local. Membrii comisiei actioneaza in limitele stabilite prin hotarare.
Dizolvarea consiliului local.
Dizolvarea la propunerea motivată a prefectului (art. 57). Consiliul local
poate fi dizolvat daca a adoptat, intr-un interval de cel mult 6 luni, cel putin 3
hotarari care au fost anulate de instanta de contencios administrativ prin hotarare
judecatoreasca ramasa definitiva si irevocabila. Dizolvarea consiliului local se face
prin hotarare a Guvernului, la propunerea motivata a prefectului, bazata pe
hotararile judecatoresti ramase definitive si irevocabile. Hotararea de dizolvare
Structura instituţională a sistemului administrativ public din România - Note de curs.
47
poate fi atacata de oricare dintre consilieri la instanta de contencios administrativ,
in termen de 10 zile de la data publicarii acesteia in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I. In acest caz procedura prealabila prevazuta de lege nu se mai efectueaza,
iar introducerea actiunii suspenda executarea masurii de dizolvare.
Dizolvarea de drept. Conform art. 58. din Legea nr. 215/2001, în cazul in
care consiliul local nu se intruneste timp de 3 luni consecutive sau nu a adoptat in 3
sedinte ordinare consecutive nici o hotarare, precum si in situatia in care numarul
consilierilor se reduce sub jumatate plus unul si nu se poate completa prin
supleanti, acesta se considera dizolvat de drept. Situatiile de dizolvare de drept. se
comunica de primar, viceprimar sau, in absenta acestora, de secretar, prefectului
care, prin ordin, ia act de situatia de dizolvare a consiliului local si propune
Guvernului organizarea de noi alegeri. Ordinul prefectului poate fi atacat de
consilierii interesati la instanta de contencios administrativ, in termen de 10 zile de
Structura instituţională a sistemului administrativ public din România - Note de curs.
55
- intre 500.001 - 650.000 / 35
- peste 650.000 / 37
La constituirea consiliului judetean se aplica in mod corespunzator
dispozitiile art. 31-37 referitoare la constituirea consiliului local.
Atributiile consiliului judetean (art.104).Consiliul judetean, ca autoritate
deliberativa a administratiei publice locale constituita la nivel judetean,
îndeplineste urmatoarele atributii principale:
a) alege din randul consilierilor un presedinte si 2 vicepresedinti;
b) aproba, la propunerea presedintelui, regulamentul de organizare si functionare a
consiliului judetean, numarul de personal in limitele normelor legale, organigrama,
statul de functii, regulamentul de organizare si functionare a aparatului propriu de
specialitate, a institutiilor si serviciilor publice, precum si a regiilor autonome de
interes judetean;
c) adopta strategii, prognoze si programe de dezvoltare economico-sociala a
judetului sau a unor zone din cuprinsul acestuia pe baza propunerilor primite de la
consiliile locale, dispune, aproba si urmareste, in cooperare cu autoritatile
administratiei publice locale comunale si orasenesti interesate, masurile necesare,
inclusiv cele de ordin financiar, pentru realizarea acestora;
d) coordoneaza activitatea consiliilor locale ale comunelor si oraselor in vederea
realizarii serviciilor publice de interes judetean;
e) aproba bugetul propriu al judetului, imprumuturile, virarile de credite si modul
de utilizare a rezervei bugetare; aproba contul de incheiere a exercitiului bugetar;
stabileste impozite si taxe, precum si taxe speciale, in conditiile legii; hotaraste
repartizarea pe comune, orase si municipii a cotei din sumele defalcate din unele
venituri ale bugetului de stat sau din alte surse, in conditiile legii;
f) administreaza domeniul public si domeniul privat al judetului;
g) hotaraste darea in administrare, concesionarea sau inchirierea bunurilor
proprietate publica a judetului sau, dupa caz, a serviciilor publice de interes
Structura instituţională a sistemului administrativ public din România - Note de curs.
56
judetean, in conditiile legii; hotaraste cu privire la vanzarea, concesionarea si
inchirierea bunurilor proprietate privata a judetului, in conditiile legii;
h) hotaraste infiintarea de institutii publice si de servicii publice de interes
judetean, in conditiile legii; numeste si elibereaza din functie, in conditiile legii,
conducatorii institutiilor si serviciilor publice pe care le-a infiintat si le aplica, daca
este cazul, sanctiuni disciplinare, in conditiile legii;
i) hotaraste asupra reorganizarii regiilor autonome de interes judetean; exercita in
numele unitatii administrativ-teritoriale toate drepturile actionarului la societatile
comerciale pe care le-a infiintat; hotaraste asupra privatizarii acestor societati
comerciale;
j) stabileste, pe baza consultarii autoritatilor administratiei publice locale comunale
si orasenesti, proiectele de organizare si amenajare a teritoriului judetului, precum
si de dezvoltare urbanistica generala a judetului si a unitatilor administrativ-
teritoriale componente; urmareste modul de realizare a acestora in cooperare cu
autoritatile administratiei publice locale comunale si orasenesti implicate;
k) aproba construirea, intretinerea si modernizarea drumurilor, podurilor, precum si
a intregii infrastructuri apartinand cailor de comunicatii de interes judetean; acorda
sprijin si asistenta tehnica de specialitate autoritatilor administratiei publice locale
comunale si orasenesti pentru construirea, intretinerea si modernizarea drumurilor
comunale si orasenesti; in acest sens consiliul judetean poate infiinta servicii
publice specializate;
l) aproba documentatiile tehnico-economice pentru lucrarile de investitii de interes
judetean, in limitele si in conditiile legii;
m) asigura, potrivit competentelor sale, conditiile materiale si financiare necesare
in vederea bunei functionari a institutiilor de cultura, a institutiilor si serviciilor
publice de educatie, ocrotire sociala si asistenta sociala, a serviciilor publice de
transport de sub autoritatea sa, precum si a altor activitati, in conditiile legii;
n) asigura sprijin financiar pentru actiuni culturale sau desfasurate de cultele
religioase, precum si pentru activitati educativ-stiintifice si sportive;
Structura instituţională a sistemului administrativ public din România - Note de curs.
57
o) infiinteaza institutii sociale si culturale, precum si pentru protectia drepturilor
copilului si asigura buna lor functionare, prin alocarea fondurilor necesare;
p) analizeaza propunerile facute de autoritatile administratiei publice locale
comunale si orasenesti, in vederea elaborarii de prognoze si programe de
dezvoltare economico-sociala sau pentru refacerea si protectia mediului
inconjurator;
q) atribuie, in conditiile legii, denumiri de obiective de interes judetean;
r) hotaraste, in conditiile legii, cooperarea sau asocierea cu alte autoritati ale
administratiei publice locale din tara sau din strainatate, precum si aderarea la
asociatii nationale si internationale a autoritatilor administratiei publice locale, in
vederea promovarii unor interese comune;
s) hotaraste, in conditiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice
romane sau straine, cu organizatii neguvernamentale si cu alti parteneri sociali, in
vederea finantarii si realizarii in comun a unor actiuni, lucrari, servicii sau proiecte
de interes public judetean;
t) hotaraste, in conditiile legii, asocierea cu consiliile locale, pentru realizarea unor
obiective de interes comun, scop in care poate infiinta impreuna cu acestea
institutii publice, societati comerciale si servicii publice;
u) coordoneaza activitatile Corpului gardienilor publici, in conditiile legii.
Consiliul judetean indeplineste si alte atributii prevazute de lege.
Functionarea consiliului judetean (art. 105). Consiliul judetean se alege
pentru un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit, prin lege organica, in caz de
razboi sau de catastrofa. Consiliul judetean isi exercita mandatul de la data
constituirii pana la data declararii ca legal constituit a consiliului nou ales.
Consiliul judetean se intruneste in sedinte ordinare o data la doua luni, la
convocarea presedintelui consiliului judetean. Consiliul judetean se poate intruni si
in sedinte extraordinare ori de cate ori este necesar, la cererea presedintelui sau a
cel putin unei treimi din numarul membrilor consiliului ori la solicitarea
prefectului, adresata presedintelui consiliului judetean, in cazuri exceptionale care
Structura instituţională a sistemului administrativ public din România - Note de curs.
58
necesita adoptarea de masuri imediate pentru prevenirea, limitarea sau inlaturarea
urmarilor calamitatilor, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor,
precum si pentru apararea ordinii si linistii publice. Convocarea consiliului
judetean se face in scris, prin intermediul secretarului general al judetului, cu cel
putin 5 zile inaintea sedintelor ordinare sau cu cel mult 3 zile inaintea celor
extraordinare. In caz de forta majora si de maxima urgenta pentru rezolvarea
intereselor locuitorilor judetului convocarea consiliului judetean se face de indata.
Ordinea de zi a sedintei consiliului judetean se aduce la cunostinta locuitorilor
judetului prin mass-media sau prin orice alt mijloc de publicitate. In judetele in
care cetatenii apartinand unei minoritati nationale au o pondere de peste 20% din
numarul locuitorilor ordinea de zi se aduce la cunostinta publica si in limba
materna a cetatenilor apartinand minoritatii respective. Sedintele consiliului
judetean sunt legal constituite daca este prezenta majoritatea consilierilor in
functie. Prezenta consilierilor la sedinta este obligatorie. Cazurile in care se
considera ca absenta este motivata se vor stabili prin regulamentul de organizare si
functionare a consiliului judetean. In situatia in care un consilier absenteaza de
doua ori consecutiv fara motive temeinice, el poate fi sanctionat in conditiile
regulamentului de organizare si functionare a consiliului judetean. Sedintele
consiliului judetean sunt conduse de presedinte sau, in lipsa acestuia, de
vicepresedinte. In cazul in care, din motive intemeiate, lipseste si vicepresedintele,
sedinta va fi condusa de celalalt vicepresedinte sau de un consilier ales cu votul
majoritatii consilierilor prezenti.
Actele consiliului judeţean. Conform art. 109 din Legea nr. 215/2001 în
exercitarea atributiilor ce ii revin consiliul judetean adopta HOTARARI cu votul
majoritatii membrilor prezenti, in afara de cazurile in care legea sau regulamentul
de organizare si functionare a consiliului cere o alta majoritate. Hotararile se
semneaza de presedinte sau, in lipsa acestuia, de vicepresedintele consiliului
judetean care a condus sedinta si se contrasemneaza pentru legalitate de secretarul
general al judetului.
Structura instituţională a sistemului administrativ public din România - Note de curs.
59
Dizolvarea (art. 111). In cazul in care consiliul judetean nu se intruneste
timp de 6 luni consecutive sau nu a adoptat, in 3 sedinte ordinare consecutive, nici
o hotarare, precum si in situatia in care numarul consilierilor se reduce sub doua
treimi si nu se poate completa prin supleanti, acesta se dizolva de drept. Situatiile
prevazute mai sus se comunica de secretar prefectului care, prin ordin, ia act de
dizolvarea de drept a consiliului si propune Guvernului organizarea de noi alegeri.
Pe perioada in care consiliul judetean este dizolvat sau in care nu s-a putut
constitui potrivit legii, problemele curente ale administratiei judetului vor fi
rezolvate de secretarul general al judetului in baza unei imputerniciri speciale date
de Guvern, prin Ministerul Administratiei şi Internelor.
Structura instituţională a sistemului administrativ public din România - Note de curs.
60
Capitolul III.
ORGANIZAŢII DE TIP PROFESIONAL 1. Dreptul constituţional de asociere. Limite
2. Originea, rolul organizaţiilor de tip profesional
3. Relaţia organizaţiilor de tip profesional cu autorităţile şi instituţiile
publice din România
Structura instituţională a sistemului administrativ public din România - Note de curs.
61
III. ORGANIZAŢII DE TIP PROFESIONAL
1. Dreptul constituţional de asociere. Limite
1.1. Dreptul de asociere
Conform art. 40 din Constituţia României „Cetăţenii se pot asocia liber în
partide politice, în sindicate, în patronate şi în alte forme de asociere”. Asocierea
profesională reprezintă manifestarea dreptului de asociere reglementat de legea
fundamentală.
1.2. Limite
Libertatea de asociere cunoaşte însă şi anumite limite generale de asociere
prevăzute de art. 40 alin. (2) şi (4) Constituţie şi limite speciale, funcţie de
domeniul de activitate al celor care au intenţionează să exercite acest drept
prevăzute de art. 40 alin. (3) din legea fundamentală.
Limite generale. Asociaţiile care, prin scopurile ori prin activitatea lor,
militează împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept ori a
suveranităţii, a integrităţii sau a independenţei României sunt neconstituţionale.
Sunt interzise asociaţiile secrete.
Limite speciale. Prin interdicţia de a exercita dreptul de asociere politică
constituantul a încercat să profesionalizeze anumite categorii de funcţionari (lato
sensu). Astfel, nu pot face parte din partide politice judecătorii Curţii
Constituţionale, avocaţii poporului, magistraţii, membrii activi ai armatei, poliţiştii
şi alte categorii de funcţionari publici stabilite prin lege organică.
Structura instituţională a sistemului administrativ public din România - Note de curs.
62
2.Originea, rolul, şi atribuţiile organizaţiilor de tip profesional
Organizaţiile de tip profesional îşi au originea în breslele din Evul Mediu.
Dreptul francez contemporan cunoaşte aşa-numitele ordine profesionale care în
opinia profesorului Jean Rivero se află la limita dintre dreptul public şi dreptul
privat ca natură şi regim juridic (de drept privat ca structură/de drept public ca
misiune)60
Aceste structuri organizaţionale au un caracter monopolist, obligatoriu
împiedicând exercitarea profesiei în afara lor (Ex: Colegiul Medicilor). Spre
deosebire de acestea organizaţiile de tip profesional moderne, au fundament
libertatea de asociere a indivizilor. Ele nu mai pot avea un caracter monopolist,
datorită pluralismului specific societăţii democratice în care iau naştere.
Ordinele profesionale sunt purtătoare de putere publică şi au atribuţii
complexe care presupun :
- elaborarea unor reglementări comune (Ex: codul deontologic al profesiei);
- controlul accesului la profesie prin gestionarea procedurii de înscriere;
- exercitarea atribuţiilor disciplinare61.
Rolul organizaţiilor profesionale este diferit de cel al ordinelor.
Organizaţiile de tip profesional îşi propun ridicarea nivelului profesional şi
promovarea intereselor legitime comune ale membrilor. Ele nu mai au un
pronunţat caracter etatic, aparţinând mai curând dreptului privat. Cu toate aceste au
existat unele calificări paradoxale ale instanţei cu privire la natura juridică a unor
asociaţii profesionale, cum ar fi Asociaţia Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi.
Referitor la această persoană juridică A.V.P.S., înfiinţată în baza Legii nr. 21 din
16 februarie 1924 instanţa s-a pronunţat în sensul calificării ei ca „autoritate
autonomă a administraţiei centrale”(sic!)62. 60 J. Rivero, J.Waline, op.cit., p.435 61 ibidem, p.434 62 apud V. Vedinaş, Drept administrativ şi instituţii politico administrative, Editura Lumina Lex, Bucureşti 2002,
p.341
Structura instituţională a sistemului administrativ public din România - Note de curs.
63
Cadrul legal al organizării şi funcţionării asociaţiilor de tip profesional este
cel stabilit de Legea nr. 21/1924 modificată şi completată de O.G. nr. 26/200063.
Condiţiile pe care trebuie să îndeplinească o asociaţie pentru a dobândi
personalitate juridică sunt:
a) cel puţin 20 de membri;
b) statut din care să rezulte voinţa comună, independentă de voinţa fiecărui
asociat;
c) patrimoniu comun, distinct şi autonom de patrimoniul fiecărui asociat;
d) de natură să realizeze, şi parţial scopul pentru care se constituie asociaţia.
e) conducerea asociaţiei trebuie să fie asigurată de adunarea generală a
membrilor asociaţi şi de un comitet sau consiliu de direcţie.
Asociaţiile profesionale, ca orice asociaţie, în general, pot fi descrise astfel:
1. sunt instituţii particulare, create de particulari (persoane fizice sau
juridice) , în comparaţie cu instituţiile publice care sunt organizate de autorităţile
administraţiei publice centrale sau locale;
2. deşi sunt create de particulari, desfăşoară o activitate de interes public,
prin aceasta asemănându-se cu instituţiile publice;
3. personalele încadrate nu au calitatea de funcţionar publici;
4. deşi sunt instituţii particulare, având în vedere că desfăşoară o activitate
de satisfacere a unui interes general, pot să beneficieze de unele facilităţi ale
statului, judeţului ori localităţii în care funcţionează64.
Atribuţiile organizaţiilor de tip profesional diferă de la o asociaţie la alta, de
la un domeniu profesional la altul. În prezent există o tendinţă de specializare, de
reducere a domeniului profesional, astfel încât reprezentarea intereselor membrilor
asociaţi să fie cât mai bine apărate şi promovate. Există, astfel, şi asociaţii care ca
membri fondatori pe titularii unei funcţii publice (Ex: Asociaţia Secretarilor de
63 M.Of. nr. 39/31.01.2000 64 I. Rusu, Drept administrativ, Editura Lumina Lex, Bucureşti 2001, p.192, M.Preda, Autorităţile administraţiei
publice, op.ci.,p.631
Structura instituţională a sistemului administrativ public din România - Note de curs.
64
Judeţe). Unele asociaţii îmbină caracterul profesional cu unele valenţe sindicaliste,
fiind impropriu considerate asociaţii de tip profesional deoarece ele nu reprezintă o
profesie în sine (Ex. Asociaţia Studenţilor în Administraţie).
3. Relaţia organizaţiilor de tip profesional cu autorităţile şi instituţiile
publice din România
Relaţia organizaţiilor de tip profesional cu autorităţile şi instituţiile publice
diferă funcţie de momentul în care se realizează.
La momentul constituirii relaţia asociaţie - autorităţi este cea comună, a
oricărui particular care urmează să parcurgă procedurile legale de înfiinţare a unei
astfel de persoane juridice. Actul de constituire a asociaţiei şi statutul se fac în
formă autentică, iar recunoaşterea personalităţii juridice se face numai dup
adoptarea statutului, desemnarea conducerii asociaţiei şi obţinerea avizului
ministerului în domeniul căruia se regăseşte scopul asociaţiei65.
Pe parcursul activării asociaţia profesională trebuie să se păstreze în
limitele cadrului constituţional (art. 40) şi ale celui legal (Legea nr.21/1924, cu
modificările şi completările ulterioare). Asociaţia trebuie să se menţină în zona
publică, să nu oculteze şi să nu capete un caracter secret.
Relaţia cu autorităţile şi instituţiile publice în această etapă este de cooperare
şi colaborare. Funcţie de domeniul în care se află scopul organizaţiei de tip
profesional pot să beneficieze de sprijinul logistic şi material al autorităţilor pentru
desfăşurarea unor activităţi de interes public. (Ex: în domeniul protecţiei
drepturilor copilului există numeroase asociaţii care colaborează fructuos cu
autorităţile şi instituţiile publice).
La momentul desfiinţării, relaţia asociaţie - autorităţi este de asemenea una
de drept comun. Legea nr. 21/1924 reglementează procedura de lichidare.
65 M.Preda, Autorităţile…, op.cit. p.631
Structura instituţională a sistemului administrativ public din România - Note de curs.
65
ANEXE 1. Constituţia României (forma revizuită) -extrase.
2. Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului
României şi a ministerelor
3. Legea administraţiei publice locale nr. 215/ 2001.
Structura instituţională a sistemului administrativ public din România - Note de curs.
66
CONSTITUŢIA ROMÂNIEI
- extrase -
TITLUL III Autorităţile publice
CAPITOLUL I Parlamentul
SECŢIUNEA 1 Organizare şi funcţionare
ARTICOLUL 61
Rolul şi structura (1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării.
(2) Parlamentul este alcătuit din Camera Deputaţilor şi Senat.
ARTICOLUL 62
Alegerea Camerelor (1) Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, potrivit legii electorale.
(2) Organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, care nu întrunesc în alegeri numărul de voturi pentru a fi reprezentate în Parlament, au dreptul la câte un loc de deputat, în condiţiile legii electorale. Cetăţenii unei minorităţi naţionale pot fi reprezentaţi numai de o singură organizaţie.
(3) Numărul deputaţilor şi al senatorilor se stabileşte prin legea electorală, în raport cu populaţia ţării.
ARTICOLUL 63
Durata mandatului (1) Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, care se prelungeşte de drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, până la încetarea acestora.
(2) Alegerile pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat se desfăşoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului.
(3) Parlamentul nou ales se întruneşte, la convocarea Preşedintelui României, în cel mult 20 de zile de la alegeri.
(4) Mandatul Camerelor se prelungeşte până la întrunirea legală a noului Parlament. În această perioadă nu poate fi revizuită Constituţia şi nu pot fi adoptate, modificate sau abrogate legi organice.
(5) Proiectele de legi sau propunerile legislative înscrise pe ordinea de zi a Parlamentului precedent îşi continuă procedura în noul Parlament.
Structura instituţională a sistemului administrativ public din România - Note de curs.
67
ARTICOLUL 64
Organizarea internă (1) Organizarea şi funcţionarea fiecărei Camere se stabilesc prin regulament propriu. Resursele financiare ale Camerelor sunt prevăzute în bugetele aprobate de acestea.
(2) Fiecare Cameră îşi alege un birou permanent. Preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele Senatului se aleg pe durata mandatului Camerelor. Ceilalţi membri ai birourilor permanente sunt aleşi la începutul fiecărei sesiuni. Membrii birourilor permanente pot fi revocaţi înainte de expirarea mandatului.
(3) Deputaţii şi senatorii se pot organiza în grupuri parlamentare, potrivit regulamentului fiecărei Camere.
(4) Fiecare Cameră îşi constituie comisii permanente şi poate institui comisii de anchetă sau alte comisii speciale. Camerele îşi pot constitui comisii comune.
(5) Birourile permanente şi comisiile parlamentare se alcătuiesc potrivit configuraţiei politice a fiecărei Camere.
ARTICOLUL 65
Şedinţele Camerelor (1) Camera Deputaţilor şi Senatul lucrează în şedinţe separate.
(2) Camerele îşi desfăşoară lucrările şi în şedinţe comune, potrivit unui regulament adoptat cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, pentru: a) primirea mesajului Preşedintelui României; b) aprobarea bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale de stat; c) declararea mobilizării totale sau parţiale; d) declararea stării de război; e) suspendarea sau încetarea ostilităţilor militare; f) aprobarea strategiei naţionale de apărare a ţării; g) examinarea rapoartelor Consiliului Suprem de Apărare a Ţării; h) numirea, la propunerea Preşedintelui României, a directorilor serviciilor de informaţii şi exercitarea controlului asupra activităţii acestor servicii; i) numirea Avocatului Poporului; j) stabilirea statutului deputaţilor şi al senatorilor, stabilirea indemnizaţiei şi a celorlalte drepturi ale acestora; k) îndeplinirea altor atribuţii care, potrivit Constituţiei sau regulamentului, se exercită în şedinţă comună.
ARTICOLUL 66
Sesiuni (1) Camera Deputaţilor şi Senatul se întrunesc în două sesiuni ordinare pe an. Prima sesiune începe în luna februarie şi nu poate depăşi sfârşitul lunii iunie. A doua sesiune începe în luna septembrie şi nu poate depăşi sfârşitul lunii decembrie.
(2) Camera Deputaţilor şi Senatul se întrunesc şi în sesiuni extraordinare, la cererea Preşedintelui României, a biroului permanent al fiecărei Camere ori a cel puţin o treime din numărul deputaţilor sau al senatorilor.
(3) Convocarea Camerelor se face de preşedinţii acestora.
Structura instituţională a sistemului administrativ public din România - Note de curs.
68
ARTICOLUL 67
Actele juridice şi cvorumul legal Camera Deputaţilor şi Senatul adoptă legi, hotărâri şi moţiuni, în prezenţa majorităţii membrilor.
ARTICOLUL 68
Caracterul public al şedinţelor (1) Şedinţele celor două Camere sunt publice.
(2) Camerele pot hotărî ca anumite şedinţe să fie secrete.
SECŢIUNEA a 2-a Statutul deputaţilor şi al senatorilor
ARTICOLUL 69
Mandatul reprezentativ (1) În exercitarea mandatului, deputaţii şi senatorii sunt în serviciul poporului.
(2) Orice mandat imperativ este nul.
ARTICOLUL 70
Mandatul deputaţilor şi al senatorilor (1) Deputaţii şi senatorii intră în exerciţiul mandatului la data întrunirii legale a Camerei din care fac parte, sub condiţia validării alegerii şi a depunerii jurământului. Jurământul se stabileşte prin lege organică.
(2) Calitatea de deputat sau de senator încetează la data întrunirii legale a Camerelor nou alese sau în caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de incompatibilitate ori de deces.
ARTICOLUL 71
Incompatibilităţi (1) Nimeni nu poate fi, în acelaşi timp, deputat şi senator.
(2) Calitatea de deputat sau de senator este incompatibilă cu exercitarea oricărei funcţii publice de autoritate, cu excepţia celei de membru al Guvernului.
(3) Alte incompatibilităţi se stabilesc prin lege organică.
ARTICOLUL 72
Imunitatea parlamentară (1) Deputaţii şi senatorii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.
(2) Deputaţii şi senatorii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi
Structura instituţională a sistemului administrativ public din România - Note de curs.
69
sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei din care fac parte, după ascultarea lor. Urmărirea şi trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(3) În caz de infracţiune flagrantă, deputaţii sau senatorii pot fi reţinuţi şi supuşi percheziţiei. Ministrul justiţiei îl va informa neîntârziat pe preşedintele Camerei asupra reţinerii şi a percheziţiei. În cazul în care Camera sesizată constată că nu există temei pentru reţinere, va dispune imediat revocarea acestei măsuri.
SECŢIUNEA a 3-a Legiferarea
ARTICOLUL 73
Categorii de legi (1) Parlamentul adoptă legi constituţionale, legi organice şi legi ordinare.
(2) Legile constituţionale sunt cele de revizuire a Constituţiei.
(3) Prin lege organică se reglementează: a) sistemul electoral; organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente; b) organizarea, funcţionarea şi finanţarea partidelor politice; c) statutul deputaţilor şi al senatorilor, stabilirea indemnizaţiei şi a celorlalte drepturi ale acestora; d) organizarea şi desfăşurarea referendumului; e) organizarea Guvernului şi a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării; f) regimul stării de mobilizare parţială sau totală a forţelor armate şi al stării de război; g) regimul stării de asediu şi al stării de urgenţă; h) infracţiunile, pedepsele şi regimul executării acestora; i) acordarea amnistiei sau a graţierii colective; j) statutul funcţionarilor publici; k) contenciosul administrativ; l) organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instanţelor judecătoreşti, a Ministerului Public şi a Curţii de Conturi; m) regimul juridic general al proprietăţii şi al moştenirii; n) organizarea generală a învăţământului; o) organizarea administraţiei publice locale, a teritoriului, precum şi regimul general privind autonomia locală; p) regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele şi protecţia socială; r) statutul minorităţilor naţionale din România; s) regimul general al cultelor; t) celelalte domenii pentru care în Constituţie se prevede adoptarea de legi organice.
ARTICOLUL 74
Iniţiativa legislativă (1) Iniţiativa legislativă aparţine, după caz, Guvernului, deputaţilor, senatorilor sau unui număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot. Cetăţenii care îşi manifestă dreptul la iniţiativă legislativă trebuie să provină din cel puţin un sfert din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe, respectiv în municipiul Bucureşti, trebuie să fie înregistrate cel puţin 5.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative.
Structura instituţională a sistemului administrativ public din România - Note de curs.
70
(2) Nu pot face obiectul iniţiativei legislative a cetăţenilor problemele fiscale, cele cu caracter internaţional, amnistia şi graţierea.
(3) Guvernul îşi exercită iniţiativa legislativă prin transmiterea proiectului de lege către Camera competentă să îl adopte, ca primă Cameră sesizată.
(4) Deputaţii, senatorii şi cetăţenii care exercită dreptul la iniţiativă legislativă pot prezenta propuneri legislative numai în forma cerută pentru proiectele de legi.
(5) Propunerile legislative se supun dezbaterii mai întâi Camerei competente să le adopte, ca primă Cameră sesizată.
ARTICOLUL 75
Sesizarea Camerelor (1) Se supun spre dezbatere şi adoptare Camerei Deputaţilor, ca primă Cameră sesizată, proiectele de legi şi propunerile legislative pentru ratificarea tratatelor sau a altor acorduri internaţionale şi a măsurilor legislative ce rezultă din aplicarea acestor tratate sau acorduri, precum şi proiectele legilor organice prevăzute la articolul 31 alineatul (5), articolul 40 alineatul (3), articolul 55 alineatul (2), articolul 58 alineatul (3), articolul 73 alineatul (3) literele e), k), l), n), o), articolul 79 alineatul (2), articolul 102 alineatul (3), articolul 105 alineatul (2), articolul 117 alineatul (3), articolul 118 alineatele (2) şi (3), articolul 120 alineatul (2), articolul 126 alineatele (4) şi (5) şi articolul 142 alineatul (5). Celelalte proiecte de legi sau propuneri legislative se supun dezbaterii şi adoptării, ca primă Cameră sesizată, Senatului.
(2) Prima Cameră sesizată se pronunţă în termen de 45 de zile. Pentru coduri şi alte legi de complexitate deosebită termenul este de 60 de zile. În cazul depăşirii acestor termene se consideră că proiectele de legi sau propunerile legislative au fost adoptate.
(3) După adoptare sau respingere de către prima Cameră sesizată, proiectul sau propunerea legislativă se trimite celeilalte Camere care va decide definitiv.
(4) În cazul în care prima Cameră sesizată adoptă o prevedere care, potrivit alineatului (1), intră în competenţa sa decizională, prevederea este definitiv adoptată dacă şi cea de-a doua Cameră este de acord. În caz contrar, numai pentru prevederea respectivă, legea se întoarce la prima Cameră sesizată, care va decide definitiv în procedură de urgenţă.
(5) Dispoziţiile alineatului (4) referitoare la întoarcerea legii se aplică în mod corespunzător şi în cazul în care Camera decizională adoptă o prevedere pentru care competenţa decizională aparţine primei Camere.
ARTICOLUL 76
Adoptarea legilor şi a hotărârilor (1) Legile organice şi hotărârile privind regulamentele Camerelor se adoptă cu votul majorităţii membrilor fiecărei Camere.
(2) Legile ordinare şi hotărârile se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi din fiecare Cameră.
Structura instituţională a sistemului administrativ public din România - Note de curs.
71
(3) La cererea Guvernului sau din proprie iniţiativă, Parlamentul poate adopta proiecte de legi sau propuneri legislative cu procedură de urgenţă, stabilită potrivit regulamentului fiecărei Camere.
ARTICOLUL 77
Promulgarea legii (1) Legea se trimite, spre promulgare, Preşedintelui României. Promulgarea legii se face în termen de cel mult 20 de zile de la primire.
(2) Înainte de promulgare, Preşedintele poate cere Parlamentului, o singură dată, reexaminarea legii.
(3) Dacă Preşedintele a cerut reexaminarea legii ori dacă s-a cerut verificarea constituţionalităţii ei, promulgarea legii se face în cel mult 10 zile de la primirea legii adoptate după reexaminare sau de la primirea deciziei Curţii Constituţionale, prin care i s-a confirmat constituţionalitatea.
ARTICOLUL 78
Intrarea în vigoare a legii Legea se publică în Monitorul Oficial al României şi intră în vigoare la 3 zile de la data publicării sau la o dată ulterioară prevăzută în textul ei.
ARTICOLUL 79
Consiliul Legislativ (1) Consiliul Legislativ este organ consultativ de specialitate al Parlamentului, care avizează proiectele de acte normative în vederea sistematizării, unificării şi coordonării întregii legislaţii. El ţine evidenţa oficială a legislaţiei României.
(2) Înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Legislativ se stabilesc prin lege organică.
CAPITOLUL II Preşedintele României
ARTICOLUL 80
Rolul Preşedintelui (1) Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării.
(2) Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate.
ARTICOLUL 81
Alegerea Preşedintelui (1) Preşedintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.
Structura instituţională a sistemului administrativ public din România - Note de curs.
72
(2) Este declarat ales candidatul care a întrunit, în primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegătorilor înscrişi în listele electorale.
(3) În cazul în care nici unul dintre candidaţi nu a întrunit această majoritate, se organizează al doilea tur de scrutin, între primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea numărului de voturi obţinute în primul tur. Este declarat ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi.
(4) Nici o persoană nu poate îndeplini funcţia de Preşedinte al României decât pentru cel mult două mandate. Acestea pot fi şi succesive.
ARTICOLUL 82
Validarea mandatului şi depunerea jurământului (1) Rezultatul alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României este validat de Curtea Constituţională.
(2) Candidatul a cărui alegere a fost validată depune în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, următorul jurământ:
"Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea pentru propăşirea spirituală şi materială a poporului român, să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!".
ARTICOLUL 83
Durata mandatului (1) Mandatul Preşedintelui României este de 5 ani şi se exercită de la data depunerii jurământului.
(2) Preşedintele României îşi exercită mandatul până la depunerea jurământului de Preşedintele nou ales.
(3) Mandatul Preşedintelui României poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă.
ARTICOLUL 84
Incompatibilităţi şi imunităţi (1) În timpul mandatului, Preşedintele României nu poate fi membru al unui partid şi nu poate îndeplini nici o altă funcţie publică sau privată.
(2) Preşedintele României se bucură de imunitate. Prevederile articolului 72 alineatul (1) se aplică în mod corespunzător.
ARTICOLUL 85
Numirea Guvernului (1) Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament.
(2) În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a postului, Preşedintele revocă şi numeşte, la propunerea primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului.
Structura instituţională a sistemului administrativ public din România - Note de curs.
73
(3) Dacă prin propunerea de remaniere se schimbă structura sau compoziţia politică a Guvernului, Preşedintele României va putea exercita atribuţia prevăzută la alineatul (2) numai pe baza aprobării Parlamentului, acordată la propunerea primului-ministru.
ARTICOLUL 86
Consultarea Guvernului Preşedintele României poate consulta Guvernul cu privire la probleme urgente şi de importanţă deosebită.
ARTICOLUL 87
Participarea la şedinţele Guvernului (1) Preşedintele României poate lua parte la şedinţele Guvernului în care se dezbat probleme de interes naţional privind politica externă, apărarea ţării, asigurarea ordinii publice şi, la cererea primului-ministru, în alte situaţii.
(2) Preşedintele României prezidează şedinţele Guvernului la care participă.
ARTICOLUL 88
Mesaje Preşedintele României adresează Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale naţiunii.
ARTICOLUL 89
Dizolvarea Parlamentului (1) După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.
(2) În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată.
(3) Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă.
ARTICOLUL 90
Referendumul Preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional.
ARTICOLUL 91
Atribuţii în domeniul politicii externe (1) Preşedintele încheie tratate internaţionale în numele României, negociate de Guvern, şi le supune spre ratificare Parlamentului, într-un termen rezonabil. Celelalte tratate şi acorduri internaţionale se încheie, se aprobă sau se ratifică potrivit procedurii stabilite prin lege.
(2) Preşedintele, la propunerea Guvernului, acreditează şi recheamă reprezentanţii diplomatici ai României şi aprobă înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice.
Structura instituţională a sistemului administrativ public din România - Note de curs.
74
(3) Reprezentanţii diplomatici ai altor state sunt acreditaţi pe lângă Preşedintele României.
ARTICOLUL 92
Atribuţii în domeniul apărării (1) Preşedintele României este comandantul forţelor armate şi îndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.
(2) El poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parţială sau totală a forţelor armate. Numai în cazuri excepţionale, hotărârea Preşedintelui se supune ulterior aprobării Parlamentului, în cel mult 5 zile de la adoptare.
(3) În caz de agresiune armată îndreptată împotriva ţării, Preşedintele României ia măsuri pentru respingerea agresiunii şi le aduce neîntârziat la cunoştinţă Parlamentului, printr-un mesaj. Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în 24 de ore de la declanşarea agresiunii.
(4) În caz de mobilizare sau de război Parlamentul îşi continuă activitatea pe toată durata acestor stări, iar dacă nu se află în sesiune, se convoacă de drept în 24 de ore de la declararea lor.
ARTICOLUL 93
Măsuri excepţionale (1) Preşedintele României instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgenţă în întreaga ţară ori în unele unităţi administrativ-teritoriale şi solicită Parlamentului încuviinţarea măsurii adoptate, în cel mult 5 zile de la luarea acesteia.
(2) Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în cel mult 48 de ore de la instituirea stării de asediu sau a stării de urgenţă şi funcţionează pe toată durata acestora.
ARTICOLUL 94
Alte atribuţii Preşedintele României îndeplineşte şi următoarele atribuţii: a) conferă decoraţii şi titluri de onoare; b) acordă gradele de mareşal, de general şi de amiral; c) numeşte în funcţii publice, în condiţiile prevăzute de lege; d) acordă graţierea individuală.
ARTICOLUL 95
Suspendarea din funcţie (1) În cazul săvârşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei, Preşedintele României poate fi suspendat din funcţie de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, după consultarea Curţii Constituţionale. Preşedintele poate da Parlamentului explicaţii cu privire la faptele ce i se impută.
(2) Propunerea de suspendare din funcţie poate fi iniţiată de cel puţin o treime din numărul deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui.
Structura instituţională a sistemului administrativ public din România - Note de curs.
75
(3) Dacă propunerea de suspendare din funcţie este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Preşedintelui.
ARTICOLUL 96
Punerea sub acuzare (1) Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, cu votul a cel puţin două treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor, pot hotărî punerea sub acuzare a Preşedintelui României pentru înaltă trădare.
(2) Propunerea de punere sub acuzare poate fi iniţiată de majoritatea deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui României pentru a putea da explicaţii cu privire la faptele ce i se impută.
(3) De la data punerii sub acuzare şi până la data demiterii Preşedintele este suspendat de drept.
(4) Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Preşedintele este demis de drept la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare.
ARTICOLUL 97
Vacanţa funcţiei (1) Vacanţa funcţiei de Preşedinte al României intervine în caz de demisie, de demitere din funcţie, de imposibilitate definitivă a exercitării atribuţiilor sau de deces.
(2) În termen de 3 luni de la data la care a intervenit vacanţa funcţiei de Preşedinte al României, Guvernul va organiza alegeri pentru un nou Preşedinte.
ARTICOLUL 98
Interimatul funcţiei (1) Dacă funcţia de Preşedinte devine vacantă ori dacă Preşedintele este suspendat din funcţie sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţiile, interimatul se asigură, în ordine, de preşedintele Senatului sau de preşedintele Camerei Deputaţilor.
(2) Atribuţiile prevăzute la articolele 88-90 nu pot fi exercitate pe durata interimatului funcţiei prezidenţiale.
ARTICOLUL 99
Răspunderea preşedintelui interimar Dacă persoana care asigură interimatul funcţiei de Preşedinte al României săvârşeşte fapte grave, prin care se încalcă prevederile Constituţiei, se aplică articolul 95 şi articolul 98.
ARTICOLUL 100
Actele Preşedintelui (1) În exercitarea atribuţiilor sale, Preşedintele României emite decrete care se publică în Monitorul Oficial al României. Nepublicarea atrage inexistenţa decretului.
Structura instituţională a sistemului administrativ public din România - Note de curs.
76
(2) Decretele emise de Preşedintele României în exercitarea atribuţiilor sale prevăzute în articolul 91 alineatele (1) şi (2), articolul 92 alineatele (2) şi (3), articolul 93 alineatul (1) şi articolul 94 literele a), b) şi d) se contrasemnează de primul-ministru.
ARTICOLUL 101
Indemnizaţia şi celelalte drepturi Indemnizaţia şi celelalte drepturi ale Preşedintelui României se stabilesc prin lege.
CAPITOLUL III Guvernul
ARTICOLUL 102
Rolul şi structura (1) Guvernul, potrivit programului său de guvernare acceptat de Parlament, asigură realizarea politicii interne şi externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice.
(2) În îndeplinirea atribuţiilor sale, Guvernul cooperează cu organismele sociale interesate.
(3) Guvernul este alcătuit din prim-ministru, miniştri şi alţi membri stabiliţi prin lege organică.
ARTICOLUL 103
Învestitura (1) Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.
(2) Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului.
(3) Programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.
ARTICOLUL 104
Jurământul de credinţă (1) Primul-ministru, miniştrii şi ceilalţi membri ai Guvernului vor depune individual, în faţa Preşedintelui României, jurământul de la articolul 82.
(2) Guvernul în întregul său şi fiecare membru în parte îşi exercită mandatul, începând de la data depunerii jurământului.
ARTICOLUL 105
Incompatibilităţi (1) Funcţia de membru al Guvernului este incompatibilă cu exercitarea altei funcţii publice de autoritate, cu excepţia celei de deputat sau de senator. De asemenea, ea este incompatibilă cu exercitarea unei
Structura instituţională a sistemului administrativ public din România - Note de curs.
77
funcţii de reprezentare profesională salarizate în cadrul organizaţiilor cu scop comercial.
(2) Alte incompatibilităţi se stabilesc prin lege organică.
ARTICOLUL 106
Încetarea funcţiei de membru Funcţia de membru al Guvernului încetează în urma demisiei, a al Guvernului revocării, a pierderii drepturilor electorale, a stării de incompatibilitate, a decesului, precum şi în alte cazuri prevăzute de lege.
ARTICOLUL 107
Primul-ministru (1) Primul-ministru conduce Guvernul şi coordonează activitatea membrilor acestuia, respectând atribuţiile ce le revin. De asemenea, prezintă Camerei Deputaţilor sau Senatului rapoarte şi declaraţii cu privire la politica Guvernului, care se dezbat cu prioritate.
(2) Preşedintele României nu îl poate revoca pe primul-ministru.
(3) Dacă primul-ministru se află în una dintre situaţiile prevăzute la articolul 106, cu excepţia revocării, sau este în imposibilitate de a-şi exercita atribuţiile, Preşedintele României va desemna un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar, pentru a îndeplini atribuţiile primuluiministru, până la formarea noului Guvern. Interimatul, pe perioada imposibilităţii exercitării atribuţiilor, încetează dacă primul-ministru îşi reia activitatea în Guvern.
(4) Prevederile alineatului (3) se aplică în mod corespunzător şi celorlalţi membri ai Guvernului, la propunerea primului-ministru, pentru o perioadă de cel mult 45 de zile.
ARTICOLUL 108
Actele Guvernului (1) Guvernul adoptă hotărâri şi ordonanţe.
(2) Hotărârile se emit pentru organizarea executării legilor.
(3) Ordonanţele se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare, în limitele şi în condiţiile prevăzute de aceasta.
(4) Hotărârile şi ordonanţele adoptate de Guvern se semnează de primul-ministru, se contrasemnează de miniştrii care au obligaţia punerii lor în executare şi se publică în Monitorul Oficial al României. Nepublicarea atrage inexistenţa hotărârii sau a ordonanţei. Hotărârile care au caracter militar se comunică numai instituţiilor interesate.
ARTICOLUL 109
Răspunderea membrilor Guvernului (1) Guvernul răspunde politic numai în faţa Parlamentului pentru întreaga sa activitate. Fiecare membru al Guvernului răspunde politic solidar cu ceilalţi membri pentru activitatea Guvernului şi pentru actele acestuia.
Structura instituţională a sistemului administrativ public din România - Note de curs.
78
(2) Numai Camera Deputaţilor, Senatul şi Preşedintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor. Dacă s-a cerut urmărirea penală, Preşedintele României poate dispune suspendarea acestora din funcţie. Trimiterea în judecată a unui membru al Guvernului atrage suspendarea lui din funcţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(3) Cazurile de răspundere şi pedepsele aplicabile membrilor Guvernului sunt reglementate printr-o lege privind responsabilitatea ministerială.
ARTICOLUL 110
Încetarea mandatului (1) Guvernul îşi exercită mandatul până la data validării alegerilor parlamentare generale.
(2) Guvernul este demis la data retragerii de către Parlament a încrederii acordate sau dacă primul-ministru se află în una dintre situaţiile prevăzute la articolul 106, cu excepţia revocării, ori este în imposibilitatea de a-şi exercita atribuţiile mai mult de 45 de zile.
(3) În situaţiile prevăzute în alineatul (2) sunt aplicabile prevederile articolului 103.
(4) Guvernul al cărui mandat a încetat potrivit alineatelor (1) şi (2) îndeplineşte numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern.
CAPITOLUL IV Raporturile Parlamentului cu Guvernul
ARTICOLUL 111
Informarea Parlamentului (1) Guvernul şi celelalte organe ale administraţiei publice, în cadrul controlului parlamentar al activităţii lor, sunt obligate să prezinte informaţiile şi documentele cerute de Camera Deputaţilor, de Senat sau de comisiile parlamentare, prin intermediul preşedinţilor acestora. În cazul în care o iniţiativă legislativă implică modificarea prevederilor bugetului de stat sau a bugetului asigurărilor sociale de stat, solicitarea informării este obligatorie.
(2) Membrii Guvernului au acces la lucrările Parlamentului. Dacă li se solicită prezenţa, participarea lor este obligatorie.
ARTICOLUL 112
Întrebări, interpelări şi moţiuni simple (1) Guvernul şi fiecare dintre membrii săi au obligaţia să răspundă la întrebările sau la interpelările formulate de deputaţi sau de senatori, în condiţiile prevăzute de regulamentele celor două Camere ale Parlamentului.
(2) Camera Deputaţilor sau Senatul poate adopta o moţiune simplă prin care să-şi exprime poziţia cu privire la o problemă de politică internă sau externă ori, după caz, cu privire la o problemă ce a făcut obiectul unei interpelări.
ARTICOLUL 113
Structura instituţională a sistemului administrativ public din România - Note de curs.
79
Moţiunea de cenzură (1) Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, pot retrage încrederea acordată Guvernului prin adoptarea unei moţiuni de cenzură, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.
(2) Moţiunea de cenzură poate fi iniţiată de cel puţin o pătrime din numărul total al deputaţilor şi senatorilor şi se comunică Guvernului la data depunerii.
(3) Moţiunea de cenzură se dezbate după 3 zile de la data când a fost prezentată în şedinţa comună a celor două Camere.
(4) Dacă moţiunea de cenzură a fost respinsă, deputaţii şi senatorii care au semnat-o nu mai pot iniţia, în aceeaşi sesiune, o nouă moţiune de cenzură, cu excepţia cazului în care Guvernul îşi angajează răspunderea potrivit articolului 114.
ARTICOLUL 114
Angajarea răspunderii Guvernului (1) Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege.
(2) Guvernul este demis dacă o moţiune de cenzură, depusă în termen de 3 zile de la prezentarea programului, a declaraţiei de politică generală sau a proiectului de lege, a fost votată în condiţiile articolului 113.
(3) Dacă Guvernul nu a fost demis potrivit alineatului (2), proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se consideră adoptat, iar aplicarea programului sau a declaraţiei de politică generală devine obligatorie pentru Guvern.
(4) În cazul în care Preşedintele României cere reexaminarea legii adoptate potrivit alineatului (3), dezbaterea acesteia se va face în şedinţa comună a celor două Camere.
ARTICOLUL 115
Delegarea legislativă (1) Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legilor organice.
(2) Legea de abilitare va stabili, în mod obligatoriu, domeniul şi data până la care se pot emite ordonanţe.
(3) Dacă legea de abilitare o cere, ordonanţele se supun aprobării Parlamentului, potrivit procedurii legislative, până la împlinirea termenului de abilitare. Nerespectarea termenului atrage încetarea efectelor ordonanţei.
(4) Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora.
(5) Ordonanţa de urgenţă intră în vigoare numai după depunerea sa spre dezbatere în procedură de urgenţă la Camera competentă să fie sesizată şi după publicarea ei în Monitorul Oficial al României. Camerele, dacă nu se află în sesiune, se convoacă în mod obligatoriu în 5 zile de la depunere sau,
Structura instituţională a sistemului administrativ public din România - Note de curs.
80
după caz, de la trimitere. Dacă în termen de cel mult 30 de zile de la depunere, Camera sesizată nu se pronunţă asupra ordonanţei, aceasta este considerată adoptată şi se trimite celeilalte Camere care decide de asemenea în procedură de urgenţă. Ordonanţa de urgenţă cuprinzând norme de natura legii organice se aprobă cu majoritatea prevăzută la articolul 76 alineatul (1).
(6) Ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică.
(7) Ordonanţele cu care Parlamentul a fost sesizat se aprobă sau se resping printr-o lege în care vor fi cuprinse şi ordonanţele ale căror efecte au încetat potrivit alineatului (3).
(8) Prin legea de aprobare sau de respingere se vor reglementa, dacă este cazul, măsurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a ordonanţei.
CAPITOLUL V Administraţia publică
SECŢIUNEA 1 Administraţia publică centrală de specialitate
ARTICOLUL 116
Structura (1) Ministerele se organizează numai în subordinea Guvernului.
(2) Alte organe de specialitate se pot organiza în subordinea Guvernului ori a ministerelor sau ca autorităţi administrative autonome.
ARTICOLUL 117
Înfiinţarea (1) Ministerele se înfiinţează, se organizează şi funcţionează potrivit legii.
(2) Guvernul şi ministerele, cu avizul Curţii de Conturi, pot înfiinţa organe de specialitate, în subordinea lor, numai dacă legea le recunoaşte această competenţă.
(3) Autorităţi administrative autonome se pot înfiinţa prin lege organică.
ARTICOLUL 118
Forţele armate (1) Armata este subordonată exclusiv voinţei poporului pentru garantarea suveranităţii, a independenţei şi a unităţii statului, a integrităţii teritoriale a ţării şi a democraţiei constituţionale. În condiţiile legii şi ale tratatelor internaţionale la care România este parte, armata contribuie la apărarea colectivă în sistemele de alianţă militară şi participă la acţiuni privind menţinerea sau restabilirea păcii.
(2) Structura sistemului naţional de apărare, pregătirea populaţiei, a economiei şi a teritoriului pentru apărare, precum şi statutul cadrelor militare, se stabilesc prin lege organică.
Structura instituţională a sistemului administrativ public din România - Note de curs.
81
(3) Prevederile alineatelor (1) şi (2) se aplică, în mod corespunzător, şi celorlalte componente ale forţelor armate stabilite potrivit legii.
(4) Organizarea de activităţi militare sau paramilitare în afara unei autorităţi statale este interzisă.
(5) Pe teritoriul României pot intra, staţiona, desfăşura operaţiuni sau trece trupe străine numai în condiţiile legii sau ale tratatelor internaţionale la care România este parte.
ARTICOLUL 119
Consiliul Suprem de Apărare a Ţării Consiliul Suprem de Apărare a Ţării organizează şi coordonează unitar activităţile care privesc apărarea ţării şi securitatea naţională, participarea la menţinerea securităţii internaţionale şi la apărarea colectivă în sistemele de alianţă militară, precum şi la acţiuni de menţinere sau de restabilire a păcii.
SECŢIUNEA a 2-a Administraţia publică locală
ARTICOLUL 120
Principii de bază (1) Administraţia publică din unităţile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile descentralizării, autonomiei locale şi deconcentrării serviciilor publice.
(2) În unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând unei minorităţi naţionale au o pondere semnificativă se asigură folosirea limbii minorităţii naţionale respective în scris şi oral în relaţiile cu autorităţile administraţiei publice locale şi cu serviciile publice deconcentrate, în condiţiile prevăzute de legea organică.
ARTICOLUL 121
Autorităţi comunale şi orăşeneşti (1) Autorităţile administraţiei publice, prin care se realizează autonomia locală în comune şi în oraşe, sunt consiliile locale alese şi primarii aleşi, în condiţiile legii.
(2) Consiliile locale şi primarii funcţionează, în condiţiile legii, ca autorităţi administrative autonome şi rezolvă treburile publice din comune şi din oraşe.
(3) Autorităţile prevăzute la alineatul (1) se pot constitui şi în subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor.
ARTICOLUL 122
Consiliul judeţean (1) Consiliul judeţean este autoritatea administraţiei publice pentru coordonarea activităţii consiliilor comunale şi orăşeneşti, în vederea realizării serviciilor publice de interes judeţean.
(2) Consiliul judeţean este ales şi funcţionează în condiţiile legii.
ARTICOLUL 123
Structura instituţională a sistemului administrativ public din România - Note de curs.
82
Prefectul (1) Guvernul numeşte un prefect în fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti.
(2) Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local şi conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale.
(3) Atribuţiile prefectului se stabilesc prin lege organică.
(4) Între prefecţi, pe de o parte, consiliile locale şi primari, precum şi consiliile judeţene şi preşedinţii acestora, pe de altă parte, nu există raporturi de subordonare.
(5) Prefectul poate ataca, în faţa instanţei de contencios administrativ, un act al consiliului judeţean, al celui local sau al primarului, în cazul în care consideră actul ilegal. Actul atacat este suspendat de drept.
CAPITOLUL VI Autoritatea judecătorească
SECŢIUNEA 1 Instanţele judecătoreşti
ARTICOLUL 124
Înfăptuirea justiţiei (1) Justiţia se înfăptuieşte în numele legii.
(2) Justiţia este unică, imparţială şi egală pentru toţi.
(3) Judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii.
ARTICOLUL 125
Statutul judecătorilor (1) Judecătorii numiţi de Preşedintele României sunt inamovibili, în condiţiile legii.
(2) Propunerile de numire, precum şi promovarea, transferarea şi sancţionarea judecătorilor sunt de competenţa Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile legii sale organice.
(3) Funcţia de judecător este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior.
ARTICOLUL 126
Instanţele judecătoreşti (1) Justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege.
(2) Competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege.
(3) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie asigură interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către celelalte instanţe judecătoreşti, potrivit competenţei sale.
Structura instituţională a sistemului administrativ public din România - Note de curs.
83
(4) Compunerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi regulile de funcţionare a acesteia se stabilesc prin lege organică.
(5) Este interzisă înfiinţarea de instanţe extraordinare. Prin lege organică pot fi înfiinţate instanţe specializate în anumite materii, cu posibilitatea participării, după caz, a unor persoane din afara magistraturii.
(6) Controlul judecătoresc al actelor administrative ale autorităţilor publice, pe calea contenciosului administrativ, este garantat, cu excepţia celor care privesc raporturile cu Parlamentul, precum şi a actelor de comandament cu caracter militar. Instanţele de contencios administrativ sunt competente să soluţioneze cererile persoanelor vătămate prin ordonanţe sau, după caz, prin dispoziţii din ordonanţe declarate neconstituţionale.
ARTICOLUL 127
Caracterul public al dezbaterilor Şedinţele de judecată sunt publice, afară de cazurile prevăzute de lege.
ARTICOLUL 128
Folosirea limbii materne şi a interpretului în justiţie (1) Procedura judiciară se desfăşoară în limba română. (2) Cetăţenii români aparţinând minorităţilor naţionale au dreptul să se exprime în limba maternă în faţa instanţelor de judecată, în condiţiile legii organice.
(3) Modalităţile de exercitare a dreptului prevăzut la alineatul (2), inclusiv prin folosirea de interpreţi sau traduceri, se vor stabili astfel încât să nu împiedice buna administrare a justiţiei şi să nu implice cheltuieli suplimentare pentru cei interesaţi.
(4) Cetăţenii străini şi apatrizii care nu înţeleg sau nu vorbesc limba română au dreptul de a lua cunoştinţă de toate actele şi lucrările dosarului, de a vorbi în instanţă şi de a pune concluzii, prin interpret; în procesele penale acest drept este asigurat în mod gratuit.
ARTICOLUL 129
Folosirea căilor de atac Împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii.
ARTICOLUL 130
Poliţia instanţelor Instanţele judecătoreşti dispun de poliţia pusă în serviciul lor.
SECŢIUNEA a 2-a Ministerul Public
ARTICOLUL 131
Rolul Ministerului Public (1) În activitatea judiciară, Ministerul Public
Structura instituţională a sistemului administrativ public din România - Note de curs.
84
reprezintă interesele generale ale societăţii şi apără ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor.
(2) Ministerul Public îşi exercită atribuţiile prin procurori constituiţi în parchete, în condiţiile legii.
(3) Parchetele funcţionează pe lângă instanţele de judecată, conduc şi supraveghează activitatea de cercetare penală a poliţiei judiciare, în condiţiile legii.
ARTICOLUL 132
Statutul procurorilor (1) Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei.
(2) Funcţia de procuror este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior.
SECŢIUNEA a 3-a Consiliul Superior al Magistraturii
ARTICOLUL 133
Rolul şi structura (1) Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei.
(2) Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din 19 membri, din care: a) 14 sunt aleşi în adunările generale ale magistraţilor şi validaţi de Senat; aceştia fac parte din două secţii, una pentru judecători şi una pentru procurori; prima secţie este compusă din 9 judecători, iar cea de-a doua din 5 procurori; b) 2 reprezentanţi ai societăţii civile, specialişti în domeniul dreptului, care se bucură de înaltă reputaţie profesională şi morală, aleşi de Senat; aceştia participă numai la lucrările în plen; c) ministrul justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(3) Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii este ales pentru un mandat de un an, ce nu poate fi reînnoit, dintre magistraţii prevăzuţi la alineatul (2) litera a).
(4) Durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani.
(5) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii se iau prin vot secret.
(6) Preşedintele României prezidează lucrările Consiliului Superior al Magistraturii la care participă.
(7) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii sunt definitive şi irevocabile, cu excepţia celor prevăzute la articolul 134 alineatul (2).
ARTICOLUL 134
Structura instituţională a sistemului administrativ public din România - Note de curs.
85
Atribuţii (1) Consiliul Superior al Magistraturii propune Preşedintelui României numirea în funcţie a judecătorilor şi a procurorilor, cu excepţia celor stagiari, în condiţiile legii.
(2) Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte rolul de instanţă de judecată, prin secţiile sale, în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor şi a procurorilor, potrivit procedurii stabilite prin legea sa organică. În aceste situaţii, ministrul justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu au drept de vot.
(3) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii în materie disciplinară pot fi atacate la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(4) Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite prin legea sa organică, în realizarea rolului său de garant al independenţei justiţiei.
Structura instituţională a sistemului administrativ public din România - Note de curs.
86
Lege nr. 90 din 03/26/2001
organizarea si functionarea Guvernului Romaniei
si a ministerelor
Monitorul Oficial nr. 164 din 04/02/2001
Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.
CAPITOLUL I - Organizarea si functionarea Guvernului
SECTIUNEA 1 - Rolul si functiile Guvernului
Art. 1.
(1) Guvernul este autoritatea publica a puterii executive, care functioneaza in
baza votului de incredere acordat de Parlament si care asigura realizarea
politicii interne si externe a tarii si exercita conducerea generala a
administratiei publice.
(2) Guvernul are rolul de a asigura functionarea echilibrata si dezvoltarea
sistemului national economic si social, precum si racordarea acestuia la
sistemul economic mondial in conditiile promovarii intereselor nationale.
(3) Guvernul se organizeaza si functioneaza in conformitate cu prevederile
constitutionale, avand la baza Programul de guvernare acceptat de Parlament.
(4) Numirea Guvernului se face de Presedintele Romaniei pe baza votului de
incredere acordat Guvernului de Parlament.
(5) Pentru realizarea Programului de guvernare Guvernul exercita urmatoarele
functii:
a) functia de strategie, prin care se asigura elaborarea strategiei de punere in
Structura instituţională a sistemului administrativ public din România - Note de curs.
87
aplicare a Programului de guvernare;
b) functia de reglementare, prin care se asigura elaborarea cadrului normativ si
institutional necesar in vederea realizarii obiectivelor strategice;
c) functia de administrare a proprietatii statului, prin care se asigura
administrarea proprietatii publice si private a statului, precum si gestionarea
serviciilor pentru care statul este responsabil;
d) functia de reprezentare, prin care se asigura, in numele statului roman,
reprezentarea pe plan intern si extern;
e) functia de autoritate de stat, prin care se asigura urmarirea si controlul
aplicarii si respectarii reglementarilor in domeniul apararii, ordinii publice
si sigurantei nationale,.precum si in domeniile economic si social si al
functionarii institutiilor si organismelor care isi desfasoara activitatea in
subordinea sau sub autoritatea Guvernului.
SECTIUNEA a 2-a - Componenta Guvernului
Art. 2.
Pot fi membri ai Guvernului persoanele care au numai cetatenia romana si
domiciliul in tara, se bucura de exercitiul drepturilor electorale, nu au
suferit condamnari penale si nu se gasesc in unul dintre cazurile de
incompatibilitate prevazute la art. 4 alin. (1).
Art. 3.
(1) Guvernul este alcatuit din primul-ministru si ministri.
(2) Din Guvern pot face parte si ministri-delegati, cu insarcinari speciale pe
langa primul-ministru, prevazuti in lista Guvernului prezentata Parlamentului
Structura instituţională a sistemului administrativ public din România - Note de curs.
88
pentru acordarea votului de incredere.
Art. 4.
(1) Functia de membru al Guvernului este incompatibila cu:
a) exercitarea altei functii publice de autoritate, cu exceptia celei de deputat
sau de senator;
b) exercitarea unei functii de reprezentare profesionala salarizata in cadrul
organizatiilor cu scop comercial;
c) exercitarea de acte de comert, cu exceptia vanzarii sau cumpararii de actiuni
ori alte titluri de valoare;
d) exercitarea functiei de administrator ori de cenzor la societatile comerciale
sau de reprezentant al statului in adunarile generale ale unor asemenea
societati ori de membru al consiliilor de administratie ale regiilor autonome,
companiilor nationale si societatilor nationale;
e) exercitarea unei functii publice in serviciul unei organizatii straine, cu
exceptia acelor functii prevazute in acordurile si conventiile la care Romania
este parte.
(2) Constatarea starii de incompatibilitate se face de primul-ministru, care va
dispune masurile necesare pentru incetarea acesteia.
Art. 5.
Functia de membru al Guvernului inceteaza in urma demisiei, a revocarii, a
pierderii drepturilor electorale, a starii de incompatibilitate, a decesului si
a demiterii in conditiile prevazute la art. 8 alin. (2).
Structura instituţională a sistemului administrativ public din România - Note de curs.
89
Art. 6.
Demisia din functia de membru al Guvernului se anunta public, se prezinta in
scris primului-ministru si devine irevocabila din momentul in care s-a lua act
de depunerea ei, dar nu mai tarziu de 15 zile de la data depunerii.
Art. 7.
(1) Revocarea din functia de membru al Guvernului se face de Presedintele
Romaniei, prin decret, la propunerea primului-ministru.
(2) Revocarea are loc in caz de remaniere guvernamentala.
Art. 8.
(1) In cazul in care incetarea calitatii de membru al Guvernului intervine ca
urmare a demisiei, a pierderii drepturilor electorale, a incompatibilitatii, a
decesului si in alte situatii prevazute de lege, Presedintele Romaniei, la
propunerea primului-ministru, ia act de aceasta si declara vacanta functia de
membru al Guvernului.
(2) In cazul in care un membru al Guvernului a fost condamnat penal printr-o
hotarare judecatoreasca definitiva sau averea sa a fost declarata, in tot sau in
parte, ca fiind dobandita in mod ilicit, printr-o hotarare judecatoreasca
irevocabila, el este demis de Presedintele Romaniei, la propunerea
primului-ministru.
Art. 9.
(1) Daca primul-ministru se afla in una dintre situatiile prevazute la art. 5
sau este in imposibilitate de a-si exercita atributiile, Presedintele Romaniei
Structura instituţională a sistemului administrativ public din România - Note de curs.
90
va desemna un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar, pentru a
indeplini atributiile primului-ministru, pana la formarea noului Guvern.
Interimatul pe perioada imposibilitatii exercitarii atributiilor, inceteaza daca
primul-ministru isi reia activitatea in Guvern in cel mult 45 de zile.
(2) Prevederile alin. (1) se aplica in mod corespunzator si celorlalti membri ai
Guvernului, la propunerea primuluiministru, pentru o perioada de cel mult 45 de
zile.
(3) In situatiile prevazute la alin. (2), inauntrul termenului de 45 de zile,
primul-ministru va initia procedurile prevazute de lege pentru numirea unui alt
membru al Guvernului.
Art. 10.
Numirea in functia de membru al Guvernului, in caz de remaniere guvernamentala
sau de vacanta a postului, se face de Presedintele Romaniei, la propunerea
primului-ministru.
SECTIUNEA a 3-a - Atributiile Guvernului
Art. 11.
In realizarea functiilor sale Guvernul indeplineste urmatoarele atributii
principale:
a) exercita conducerea generala a administratiei publice;
b) initiaza proiecte de lege si le supune spre adoptare Parlamentului;
c) emite hotarari pentru organizarea executarii legilor, ordonante in temeiul
unei legi speciale de abilitare si ordonante de urgenta potrivit Constitutiei;
Structura instituţională a sistemului administrativ public din România - Note de curs.
91
d) asigura executarea de catre autoritatile administratiei publice a legilor si
a celorlalte dispozitii normative date in aplicarea acestora;
e) elaboreaza proiectele de lege a bugetului de stat si a bugetului asigurarilor
sociale de stat si le supune spre adoptare Parlamentului;
f) aproba strategiile si programele de dezvoltare economica a tarii, pe ramuri
si domenii de activitate;
g) asigura realizarea politicii in domeniul social potrivit Programului de
guvernare;
h) asigura apararea ordinii de drept, a linistii publice si sigurantei
cetateanului, precum si a drepturilor si libertatilor cetatenilor, in conditiile
prevazute de lege;
i) aduce la indeplinire masurile adoptate, potrivit legii, pentru apararea
tarii, scop in care organizeaza si inzestreaza fortele armate;
j) asigura realizarea politicii externe a tarii si, in acest cadru, integrarea
Romaniei in structurile europene si internationale;
k) negociaza tratatele, acordurile si conventiile internationale care angajeaza
statul roman; negociaza si incheie, in conditiile legii, conventii si alte
intelegeri internationale la nivel guvernamental;
l) conduce si controleaza activitatea ministerelor si a celorlalte organe
centrale de specialitate din subordinea sa;
m) asigura administrarea proprietatii publice si private a statului;
n) acorda si retrage cetatenia romana, in conditiile legii;
aproba renuntarea la cetatenia romana, in aceleasi conditii;
o) infiinteaza, cu avizul Curtii de Conturi, organe de specialitate in
subordinea sa;
Structura instituţională a sistemului administrativ public din România - Note de curs.
92
p) coopereaza cu organismele sociale interesate in indeplinirea atributiilor
sale;
r) indeplineste orice alte atributii prevazute de lege sau care decurg din rolul
si functiile Guvernului.
Art. 12.
(1) Pentru rezolvarea unor probleme din competenta sa Guvernul poate constitui
organisme cu caracter consultativ.
(2) In scopul elaborarii, integrarii, corelarii si monitorizarii de politici
Guvernul poate constitui consilii, comisii si comitete interministeriale.
(3) Modul de organizare si functionare a structurilor prevazute la alin. (1) si
(2) si a serviciilor acestora se stabileste prin hotarare a Guvernului, in
limita bugetului aprobat.
SECTIUNEA a 4-a - Primul-ministru
Art. 13.
Primul-ministru conduce Guvernul si coordoneaza activitatea membrilor acestuia,
cu respectarea atributiilor legale care le revin. Primul-ministru reprezinta
Guvernul in relatiile acestuia cu Parlamentul, Presedintele Romaniei, Curtea
Suprema de Justitie, Curtea Constitutionala, Curtea de Conturi, Consiliul
Legislativ, Ministerul Public, celelalte autoritati si institutii publice,
partidele si aliantele politice, sindicatele, cu alte organizatii
neguvernamentale, precum si in relatiile internationale.
Art. 14.
Structura instituţională a sistemului administrativ public din România - Note de curs.
93
Primul-ministru este vicepresedintele Consiliului Suprem de Aparare a Tarii si
exercita toate atributiile care deriva din aceasta calitate.
Art. 15.
Primul-ministru numeste si elibereaza din functie:
a) conducatorii organelor de specialitate din subordinea Guvernului, cu exceptia
persoanelor care au calitatea de membru al Guvernului, conform art. 3 alin. (1);
b) secretarul general si secretarii generali adjuncti ai Guvernului, in cazul
utilizarii acestor functii;
c) personalul din cadrul aparatului de lucru al primuluiministru;
d) secretarii de stat;
e) alte persoane care indeplinesc functii publice, in cazurile prevazute de
lege.
Art. 16.
(1) Primul-ministru prezinta Camerei Deputatilor si Senatului rapoarte si
declaratii cu privire la politica Guvernului si raspunde la intrebarile ori
interpelarile care ii sunt adresate de catre deputati sau senatori.
(2) Primul-ministru poate desemna un membru al Guvernului sa raspunda la
intrebarile si interpelarile adresate Guvernului de catre deputati sau senatori,
in functie de domeniul de activitate ce formeaza obiectul interpelarii.
Art. 17.
Primul-ministru contrasemneaza decretele emise de Presedintele Romaniei, in
cazul in care Constitutia prevede obligativitatea contrasemnarii acestora.
Structura instituţională a sistemului administrativ public din România - Note de curs.
94
Art. 18.
(1) In scopul rezolvarii unor probleme operative primul-ministru poate
constitui, prin decizie, consilii, comisii si comitete interministeriale.
(2) Primul-ministru indeplineste orice alte atributii prevazute in Constitutie
si de lege sau care decurg din rolul si functiile Guvernului.
Art. 19.
In indeplinirea atributiilor ce ii revin primulministru emite decizii, in
conditiile legii.
SECTIUNEA a 5-a - Organizarea aparatului de lucru al Guvernului
Art. 20.
Aparatul de lucru al Guvernului este alcatuit din aparatul de lucru al
primului-ministru, Secretariatul General al Guvernului, departamente si alte
asemenea structuri organizatorice cu atributii specifice stabilite prin hotarare
a Guvernului.
Art. 21.
(1) Aparatul de lucru al primului-ministru este alcatuit din:
a) corpul de consilieri ai primului-ministru;
b) corpul de control al primului-ministru;
c) aparatul tehnic al corpului de consilieri;
d) cabinetul primului-ministru;
e) cancelaria primului-ministru;
f) compartimentul cu probleme speciale;
Structura instituţională a sistemului administrativ public din România - Note de curs.
95
g) compartimentul documente secrete;
h) compartimentul care asigura protocolul primuluiministru.
(2) Activitatea corpului de consilieri si a aparatului tehnic al acestuia este
coordonata de unul dintre consilieri, desemnat prin decizie a primului-ministru.
(3) Atributiile aparatului de lucru al primului-ministru se stabilesc prin
decizie a acestuia.
(4) Personalului prevazut la alin. (1) nu i se aplica prevederile legii privind
statutul functionarului public.
Art. 22.
(1) Guvernul are un Secretariat General condus de secretarul general al
Guvernului, care poate avea rang de ministru, ajutat de unul sau mai multi
secretari generali adjuncti, care pot avea rang de secretar de stat, numiti prin
decizie a primului-ministru.
(2) Secretariatul General face parte din aparatul de lucru al Guvernului si
asigura derularea operatiunilor tehnice aferente actelor de guvernare,
rezolvarea problemelor organizatorice, juridice, economice si tehnice ale
activitatii Guvernului, precum si reprezentarea Guvernului in fata instantelor
judecatoresti.
(3) Organizarea si atributiile Secretariatului General al Guvernului se
stabilesc prin hotarare a Guvernului.
(4) Guvernul aproba proiectul bugetului propriu, care se include in bugetul de
stat. Ministrul pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului sau,
dupa caz, secretarul general al Guvernului este ordonatorul principal de
Structura instituţională a sistemului administrativ public din România - Note de curs.
96
credite.
(5) Secretariatul general al Guvernului asigura, prin aparatul propriu,
continuitatea derularii operatiunilor tehnice aferente actelor de guvernare,
constituind elementul de legatura si stabilitate al guvernarii.
Art. 23.
(1) Departamentul este o structura organizatorica fara personalitate juridica si
fara unitati in subordine, subordonat primului-ministru, avand rolul de
coordonare si sinteza in domenii de interes general, in conformitate cu
atributiile Guvernului.
(2) Departamentul este condus de un demnitar.
(3) In exercitarea atributiilor ce ii revin conducatorul departamentului emite
ordine cu caracter individual.
(4) Infiintarea, modul de organizare si functionare, precum si atributiile
departamentului se aproba prin hotarare a Guvernului.
SECTIUNEA a 6-a - Functionarea Guvernului
Art. 24.
(1) Sedintele Guvernului se convoaca si sunt conduse de primul-ministru.
(2) Presedintele Romaniei poate lua parte la sedintele Guvernului in care se
dezbat probleme de interes national privind politica externa, apararea tarii,
asigurarea ordinii publice si, la cererea primului-ministru, in alte situatii.
(3) Presedintele Romaniei prezideaza sedintele Guvernului la care participa.
Art. 25.
Structura instituţională a sistemului administrativ public din România - Note de curs.
97
(1) Guvernul se intruneste saptamanal sau ori de cate ori este nevoie.
(2) In cadrul sedintelor Guvernului se dezbat probleme ale politicii interne si
externe a tarii, precum si aspecte privind conducerea generala a administratiei
publice, adoptandu-se masurile corespunzatoare.
(3) La sedintele Guvernului pot participa, in calitate de invitati, conducatori
ai unor organe de specialitate din subordinea Guvernului ori a ministerelor sau
ai unor autoritati administrative autonome, precum si orice alte persoane a
caror prezenta se apreciaza a fi utila, la solicitarea primului-ministru.
(4) Dezbaterile din sedintele Guvernului si modul de adoptare a actelor
acestuia, precum si a oricaror alte masuri stabilite, se inregistreaza pe banda
magnetica si se consemneaza in stenograma sedintei, certificata de secretarul
general al Guvernului.
Art. 26.
(1) In exercitarea atributiilor sale Guvernul adopta hotarari si ordonante.
Hotararile se emit pentru organizarea executarii legilor. Ordonantele se emit in
temeiul unei legi speciale de abilitare sau, in cazuri exceptionale, ordonante
de urgenta, potrivit art. 114 alin. (4) din Constitutie.
(2) Membrii Guvernului pot propune proiecte de hotarari si de ordonante; de
asemenea, pot propune Guvernului proiecte de lege, in vederea exercitarii
dreptului de initiativa legislativa a acestuia. Metodologia de elaborare si
inaintare la Guvern a acestor proiecte de acte normative se aproba prin hotarare
a Guvernului.
(3) In cazul incetarii mandatului sau, in conditiile prevazute de Constitutie,
Structura instituţională a sistemului administrativ public din România - Note de curs.
98
pana la depunerea juramantului de catre membrii noului Guvern, Guvernul continua
sa indeplineasca numai actele cu caracter individual sau normativ, necesare
pentru administrarea treburilor publice, fara a promova politici noi. In aceasta
perioada Guvernul nu poate emite ordonante si nu poate initia proiecte de lege.
Art. 27.
(1) Guvernul adopta hotarari si ordonante in prezenta majoritatii membrilor sai.
Hotararile si ordonantele se adopta prin consens. Daca nu se realizeaza
consensul, hotaraste primul-ministru.
(2) Prevederile alin. (1) se aplica si in cazul documentelor si al altor masuri
dezbatute in Guvern.
(3) Hotararile si ordonantele Guvernului se semneaza de primul-ministru, se
contrasemneaza de ministrii care au obligatia punerii lor in executare si se
publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. Nepublicarea atrage
inexistenta hotararii sau a ordonantei. Hotararile care au caracter militar se
comunica numai institutiilor interesate.
Art. 28.
(1) In realizarea functiei sale de conducere generala a administratiei publice
Guvernul exercita controlul ierarhic asupra ministerelor, organelor de
specialitate din subordinea sa, precum si asupra prefectilor.
(2) In exercitarea controlului ierarhic Guvernul are dreptul sa anuleze actele
administrative ilegale sau inoportune emise de autoritatile administratiei
publice din subordinea sa, precum si ale prefectilor.
Structura instituţională a sistemului administrativ public din România - Note de curs.
99
Art. 29.
Guvernul se afla in raporturi de colaborare cu autoritatile administrative
autonome.
Art. 30.
(1) Guvernul numeste cate un prefect in fiecare judet si in municipiul
Bucuresti.
(2) Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local. In aceasta calitate
prefectul raspunde de aplicarea politicii Guvernului in unitatile
administrativ-teritoriale, avand obligatia de a asigura executarea actelor
Guvernului, precum si pe cele ale ministerelor si celorlalte organe de
specialitate din subordinea Guvernului ori a ministerelor.
(3) Prefectul conduce serviciile publice descentralizate ale ministerelor si ale
celorlalte organe centrale din unitatile administrativ-teritoriale si exercita
controlul asupra legalitatii actelor administrative ale consiliului local, ale
primarului, ale consiliului judetean si ale presedintelui consiliului judetean.
Art. 31.
Guvernul raspunde politic numai in fata Parlamentului pentru intreaga sa
activitate. Fiecare membru al Guvernului raspunde politic solidar cu ceilalti
membri pentru activitatea Guvernului si pentru actele acestuia.
Art. 32.
Raspunderea penala a membrilor Guvernului este reglementata printr-o lege
Structura instituţională a sistemului administrativ public din România - Note de curs.
100
privind responsabilitatea ministeriala.
Art. 33.
(1) Guvernul organizeaza, prin Regia Autonoma "Administratia Patrimoniului
Protocolului de Stat" si prin Regia Autonoma "Locato", administrarea bunurilor
proprietate publica si privata a statului, destinate unor actiuni de
reprezentare si protocol ale Camerei Deputatilor, Senatului, Presedintelui
Romaniei si Guvernului.
(2) Secretariatul General al Guvernului indeplineste atributiile de minister de
resort fata de Regia Autonoma "Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat"
si fata de Regia Autonoma "Locato".
(3) Secretariatului General al Guvernului ii pot fi date in coordonare sau
trecute in subordine organe de specialitate ale administratiei publice centrale,
cu exceptia ministerelor.
(4) Normativele de cheltuieli pentru actiunile de protocol ale Guvernului se
aproba prin hotarare a acestuia.
CAPITOLUL II - Organizarea si functionarea ministerelor
SECTIUNEA 1 - Dispozitii generale
Art. 34.
Ministerele sunt organe de specialitate ale administratiei publice centrale care
Structura instituţională a sistemului administrativ public din România - Note de curs.
101
realizeaza politica guvernamentala in domeniile de activitate ale acestora.
Art. 35.
(1) Ministerele se organizeaza si functioneaza numai in subordinea Guvernului,
potrivit prevederilor Constitutiei si prezentei legi.
(2) Ministerele sau alte organe de specialitate organizate in subordinea
Guvernului sunt conduse de ministri, in urma acordarii votului de incredere de
catre Parlament.
(3) Ministrii raspund de intreaga activitate a ministerului in fata Guvernului,
precum si, in calitate de membri ai Guvernului, in fata Parlamentului.
Art. 36.
Ministerele si ministrii se aproba de catre Parlament, prin acordarea votului de
incredere asupra Programului de guvernare si intregii liste a Guvernului, la
investitura.
Art. 37.
Primul-ministru poate cere Parlamentului modificarea structurii Guvernului prin
infiintarea, desfiintarea sau, dupa caz, divizarea ori comasarea unor ministere.
In astfel de situatii prevederile art. 36 se aplica in mod corespunzator.
Art. 38.
In caz de remaniere guvernamentala sau de vacanta a functiei Presedintele
Romaniei, la propunerea primului-ministru, revoca si numeste ministrii, cu
respectarea prevederilor art. 7-10.
Structura instituţională a sistemului administrativ public din România - Note de curs.
102
Art. 39.
Ministerele au personalitate juridica si au sediul in municipiul Bucuresti.
SECTIUNEA a 2-a - Organizarea ministerelor
Art. 40.
(1) Rolul, functiile, atributiile, structura organizatorica si numarul de
posturi ale ministerelor se stabilesc in raport cu importanta, volumul,
complexitatea si specificul activitatii desfasurate si se aproba prin hotarare a
Guvernului.
(2) In fiecare minister se va organiza cabinetul ministrului, cu personal
propriu, caruia nu i se aplica prevederile legii privind statutul functionarului
public.
Art. 41.
(1) In functie de natura atributiilor unele ministere pot avea in domeniul lor
de activitate compartimente in strainatate, stabilite prin hotarare a
Guvernului.
(2) Infiintarea, desfiintarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice si
oficiilor consulare se aproba de Presedintele Romaniei, la propunerea
Guvernului.
Art. 42.
Ministerele pot infiinta in subordinea lor organe de specialitate, cu avizul
Curtii de Conturi.
Structura instituţională a sistemului administrativ public din România - Note de curs.
103
Art. 43.
Ministerele pot avea in subordinea lor servicii publice, care functioneaza in
unitatile administrativ-teritoriale.
Art. 44.
(1) Infiintarea sau desfiintarea serviciilor publice descentralizate ale
ministerelor si ale celorlalte organe centrale din unitatile
administrativ-teritoriale, obiectul de activitate, structura organizatorica,
numarul si incadrarea personalului, criteriile de constituire a compartimentelor
si functiile de conducere ale acestora se aproba prin ordin al ministrului,
respectiv al conducatorului organului de specialitate in subordinea caruia
aceste servicii sau organe isi desfasoara activitatea.
(2) Ministrul numeste si elibereaza din functie conducatorii organelor de
specialitate din subordinea ministerului.
(3) Conducatorii serviciilor publice descentralizate se numesc si se elibereaza
din functie de catre ministru, cu avizul consultativ al prefectului.
Art. 45.
Atributiile compartimentelor ministerelor se stabilesc prin regulamentul de
organizare si functionare a ministerului, aprobat prin ordin al ministrului.
SECTIUNEA a 3-a - Conducerea ministerelor
Art. 46.
(1) Conducerea ministerelor se exercita de ministri.
(2) Ministrul reprezinta ministerul in raporturile cu celelalte autoritati
Structura instituţională a sistemului administrativ public din România - Note de curs.
104
publice, cu persoanele juridice si fizice din tara si din strainatate, precum si
in justitie.
(3) In exercitarea atributiilor ce ii revin ministrul emite ordine si
instructiuni, in conditiile legii.
Art. 47.
In activitatea de conducere a ministerului ministrul este ajutat de unul sau mai
multi secretari de stat, potrivit hotararii Guvernului de organizare si
functionare a ministerului.
Art. 48.
Secretarii de stat exercita atributiile delegate de catre ministru.
Art. 49.
(1) Secretarul general al ministerului este functionar public de cariera, numit
prin concurs sau examen, pe criterii de profesionalism. Acesta asigura
stabilitatea functionarii ministerului, continuitatea conducerii si realizarea
legaturilor functionale intre structurile ministerului.
(2) Principalele atributii si responsabilitati ale secretarului general sunt
urmatoarele:
a) coordoneaza buna functionare a compartimentelor si activitatilor cu caracter
functional din cadrul ministerului si asigura legatura operativa dintre ministru
si conducatorii tuturor compartimentelor din minister si unitatile subordonate;
b) colaboreaza cu compartimentele de specialitate din cadrul Secretariatului
Structura instituţională a sistemului administrativ public din România - Note de curs.
105
General al Guvernului, cu secretarii generali din celelalte ministere, precum si
cu secretarii judetelor si cu directorii generali de prefectura, in probleme
de interes comun;
c) primeste si transmite spre avizare ministerelor proiectele de acte normative
initiate de minister si asigura avizarea actelor normative primite de la alti
initiatori;
d) transmite Secretariatului General al Guvernului proiectele de acte normative
initiate de minister, pentru a fi discutate in sedinta Guvernului;
e) urmareste si asigura finalizarea actelor normative aprobate de Guvern, care
au fost initiate de minister;
f) monitorizeaza si controleaza elaborarea raportarilor periodice, prevazute de
reglementarile in vigoare;
g) coordoneaza intregul personal al ministerului, activitatea de elaborare a
politicilor de personal si principiile directoare pentru managementul de
personal din cadrul compartimentelor.
(3) Secretarul general al ministerului poate indeplini si alte insarcinari
prevazute de regulamentul de organizare si
functionare a ministerului ori incredintate de ministru.
Art. 50.
(1) In realizarea atributiilor ce ii revin secretarul general poate fi ajutat de
unul sau doi adjuncti.
(2) Secretarii generali adjuncti sunt functionari publici de cariera, numiti
prin concurs sau examen.
Structura instituţională a sistemului administrativ public din România - Note de curs.
106
Art. 51.
In cazul in care ministrul, din diferite motive, nu isi poate exercita
atributiile curente, va desemna secretarul de stat care exercita aceste
atributii, instiintandu-l pe primul-ministru despre aceasta.
Art. 52.
(1) Pe langa ministru functioneaza, ca organ consultativ, colegiul ministerului.
(2) Componenta si regulamentul de functionare a colegiului ministerului se
aproba prin ordin al ministrului.
(3) Colegiul ministerului se intruneste, la cererea si sub presedintia
ministrului, pentru dezbaterea unor probleme
privind activitatea ministerului.
SECTIUNEA a 4-a - Atributiile generale ale ministrilor
Art. 53.
(1) Ministrii indeplinesc in domeniul lor de activitate urmatoarele atributii
generale:
a) organizeaza, coordoneaza si controleaza aplicarea legilor, ordonantelor si
hotararilor Guvernului, a ordinelor si
instructiunilor emise potrivit legii, cu respectarea limitelor de autoritate si
a principiului autonomiei locale a institutiilor publice si a agentilor
economici;
b) initiaza si avizeaza proiecte de lege, ordonante, hotarari ale Guvernului, in
conditiile stabilite prin metodologia aprobata de Guvern;
Structura instituţională a sistemului administrativ public din România - Note de curs.
107
c) actioneaza pentru aplicarea strategiei proprii a ministerului, integrata
celei de dezvoltare economico-sociala a
Guvernului;
d) fundamenteaza si elaboreaza propuneri pentru bugetul anual, pe care le
inainteaza Guvernului;
e) urmaresc proiectarea si realizarea investitiilor din sistemul ministerului,
in baza bugetului aprobat;
f) reprezinta interesele statului in diferite organe si organisme
internationale, in conformitate cu acordurile si conventiile la care Romania
este parte si cu alte intelegeri stabilite in acest scop, si dezvolta relatii de
colaborare cu organe si organizatii similare din alte state si cu organizatii
internationale ce intereseaza domeniul lor de activitate;
g) initiaza si negociaza, din imputernicirea Presedintelui Romaniei sau a
Guvernului, in conditiile legii, incheierea de conventii, acorduri si alte
intelegeri internationale sau propun intocmirea formelor de aderare la cele
existente;
h) urmaresc si controleaza aplicarea conventiilor si acordurilor internationale
la care Romania este parte si iau masuri pentru realizarea conditiilor in
vederea integrarii in structurile europene sau in alte organisme internationale;
i) coordoneaza si urmaresc elaborarea si implementarea de politici si strategii
in domeniile de activitate ale ministerului, potrivit strategiei generale a
Guvernului;
j) avizeaza, in conditiile legii, infiintarea organismelor neguvernamentale si
coopereaza cu acestea in realizarea scopului pentru care au fost create;
Structura instituţională a sistemului administrativ public din România - Note de curs.
108
k) colaboreaza cu institutiile de specialitate pentru formarea si perfectionarea
pregatirii profesionale a personalului din sistemul lor;
l) aproba, dupa caz, editarea publicatiilor de specialitate si informare.
(2) Ministrii indeplinesc in domeniul lor de activitate si alte atributii
specifice stabilite prin acte normative.
(3) Ministrii isi indeplinesc atributiile ce le revin folosind aparatul propriu
al ministerelor, precum si prin institutiile aflate in subordonarea, coordonarea
sau autoritatea ministerelor.
Art. 54.
Ministrul conduce aparatul propriu al ministerului, stabilit prin hotarare a
Guvernului, numeste si elibereaza din functie personalul acestuia.
Art. 55.
(1) Statele de functii ale ministerelor se aproba de ministri, in limita
numarului de posturi aprobate prin hotarare a Guvernului.
(2) Guvernul poate aproba modificarile ulterioare in structura ministerelor, a
organelor de specialitate, a serviciilor
publice descentralizate si a institutiilor subordonate acestora numai in limita
alocatiilor bugetare.
Art. 56.
Guvernul poate dispune prin hotarare modificari in organizarea si functionarea
ministerelor, precum si transferul unor activitati de la un minister la altul
ori la organe de specialitate din subordinea Guvernului.
Structura instituţională a sistemului administrativ public din România - Note de curs.
109
CAPITOLUL III - Dispozitii finale
Art. 57.
Personalul din aparatul de lucru al Guvernului, din aparatul propriu al
ministerelor si al celorlalte organe centrale de specialitate, care are
calitatea de functionar public, se bucura de toate drepturile si obligatiile
prevazute in legea privind statutul functionarului public.
Art. 58.
Salarizarea personalului din aparatul de lucru al Guvernului si din aparatul
propriu al ministerelor se face potrivit legii.
Art. 59.
Organizarea si functionarea ministerelor privind apararea nationala si ordinea
publica sunt reglementate prin legi speciale.
Art. 60.
Dispozitiile prezentei legi, prin care se reglementeaza organizarea si
functionarea Guvernului si ministerelor, se aplica in mod corespunzator si
celorlalte organe centrale de specialitate din subordinea Guvernului, cu
exceptia unor institutii de interes public a caror organizare si functionare
sunt reglementate prin legi speciale.
Art. 61.
Structura instituţională a sistemului administrativ public din România - Note de curs.
110
Pe data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga Legea 37/1990 pentru
organizarea si functionarea Guvernului, publicata in M.Of. 137/8 decembrie 1990,
cu modificarile ulterioare, precum si orice alte dispozitii contrare.
Structura instituţională a sistemului administrativ public din România - Note de curs.
111
Lege nr. 215 din 04/23/2001
administratiei publice locale
Monitorul Oficial nr. 204 din 04/23/2001
Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.
CAPITOLUL I - Dispozitii generale
SECTIUNEA 1 - Regimul general al autonomiei locale
Art. 1.
Prezenta lege reglementeaza regimul general al autonomiei locale, precum si
organizarea si functionarea autoritatilor administratiei publice locale.
Art. 2.
(1) Administratia publica in unitatile administrativ-teritoriale se organizeaza
si functioneaza in temeiul principiilor autonomiei locale, descentralizarii
serviciilor publice, eligibilitatii autoritatilor administratiei publice locale,
legalitatii si al consultarii cetatenilor in solutionarea problemelor locale de
interes deosebit.
(2) Aplicarea principiilor prevazute la alin. (1) nu poate aduce atingere
caracterului de stat national, unitar si indivizibil al Romaniei.
Structura instituţională a sistemului administrativ public din România - Note de curs.
112
Art. 3.
(1) Prin autonomie locala se intelege dreptul si capacitatea efectiva a
autoritatilor administratiei publice locale de a solutiona si de a gestiona, in
numele si in interesul colectivitatilor locale pe care le reprezinta, treburile
publice, in conditiile legii.
(2) Acest drept se exercita de consiliile locale si primari, precum si de
consiliile judetene, autoritati ale administratiei publice locale alese prin vot
universal, egal, direct, secret si liber exprimat.
(3) Dispozitiile alin. (2) nu aduc atingere posibilitatii de a recurge la
consultarea locuitorilor prin referendum sau prin orice alta forma de
participare directa a cetatenilor la treburile publice, in conditiile legii.
(4) Prin colectivitate locala se intelege totalitatea locuitorilor din unitatea
administrativ-teritoriala.
Art. 4.
(1) Autonomia locala este numai administrativa si financiara, fiind exercitata
pe baza si in limitele prevazute de lege.
(2) Autonomia locala priveste organizarea, functionarea, competentele si
atributiile, precum si gestionarea resurselor care, potrivit legii, apartin
comunei, orasului sau judetului, dupa caz.
Art. 5.
(1) Competentele si atributiile autoritatilor administratiei publice locale se
stabilesc numai prin lege. Aceste competente sunt depline si exclusive, cu
exceptia cazurilor prevazute de lege.
Structura instituţională a sistemului administrativ public din România - Note de curs.
113
(2) Autonomia locala confera autoritatilor administratiei publice locale dreptul
ca, in limitele legii, sa aiba initiative in toate.domeniile, cu exceptia celor
care sunt date in mod expres in competenta altor autoritati publice.
Art. 6.
(1) Raporturile dintre autoritatile administratiei publice locale din comune si
orase si autoritatile administratiei publice de la nivel judetean se bazeaza pe
principiile autonomiei, legalitatii, responsabilitatii, cooperarii si
solidaritatii in rezolvarea problemelor intregului judet.
(2) In relatiile dintre autoritatile administratiei publice locale si consiliul
judetean, pe de o parte, precum si intre consiliul local si primar, pe de alta
parte, nu exista raporturi de subordonare.
Art. 7.
(1) Exercitarea competentelor si atributiilor stabilite prin lege revine
autoritatilor administratiei publice locale care se gasesc cel mai aproape de
cetatean.
(2) Stabilirea de competente si atributii pentru alte autoritati decat cele
prevazute la alin. (1) trebuie sa tina seama de amploarea si de natura
raspunderii ce le revine, precum si de cerintele de eficienta si eficacitate.
(3) Autoritatile administratiei publice centrale nu pot stabili sau impune nici
un fel de responsabilitati autoritatilor administratiei publice locale in
procesul de descentralizare a unor servicii publice ori al crearii de noi
servicii publice, fara asigurarea mijloacelor financiare corespunzatoare pentru
Structura instituţională a sistemului administrativ public din România - Note de curs.
114
realizarea respectivelor responsabilitati.
Art. 8.
Autoritatile administratiei publice centrale vor consulta, inainte de adoptarea
oricarei decizii, structurile asociative ale autoritatilor administratiei
publice locale, in toate problemele care le privesc in mod direct, potrivit
legii.
Art. 9.
In cadrul politicii economice nationale, comunele, orasele si judetele au
dreptul la resurse proprii, pe care autoritatile administratiei publice locale
le gestioneaza potrivit atributiilor ce le revin, in conditiile legii. Resursele
financiare ale autoritatilor publice locale trebuie sa fie proportionale cu
competentele si cu responsabilitatile prevazute de lege.
Art. 10.
Autoritatile administratiei publice locale administreaza sau, dupa caz, dispun
de resursele financiare, precum si de bunurile proprietate publica sau privata
ale comunelor, oraselor si judetelor, in conformitate cu principiul autonomiei
locale.
Art. 11.
(1) Autoritatile administratiei publice locale au dreptul ca, in limitele
competentelor lor, sa coopereze si sa se asocieze cu alte autoritati ale
Structura instituţională a sistemului administrativ public din România - Note de curs.
115
administratiei publice locale din tara sau din strainatate, in conditiile legii.
(2) Pentru protectia si promovarea intereselor lor comune autoritatile
administratiei publice locale au dreptul de a adera la asociatii nationale si
internationale, in conditiile legii.
Art. 12.
Autoritatile administratiei publice locale pot incheia intre ele acorduri si pot
participa, inclusiv prin alocare de fonduri, la initierea si la realizarea unor
programe de dezvoltare regionala, in conditiile legii.
Art. 13.
(1) Consiliile locale si consiliile judetene din unitatile
administrativ-teritoriale limitrofe zonelor de frontiera pot incheia acorduri de
cooperare transfrontaliera cu autoritatile similare din tarile vecine, in
conditiile legii.
(2) Aceste acorduri se vor incheia numai in domeniile ce sunt de competenta
consiliilor locale sau judetene, potrivit prezentei legi, cu respectarea
legislatiei interne si a angajamentelor internationale asumate de statul roman.
(3) Prin acordurile de cooperare transfrontaliera pot fi create si pe teritoriul
Romaniei organisme care sa aiba, potrivit dreptului intern, personalitate
juridica. Aceste organisme nu au, in sensul prezentei legi, competente
administrativ-teritoriale.
(4) Consiliile locale si consiliile judetene, care au incheiat acorduri de
cooperare transfrontaliera, au dreptul sa participe, in alte state, la
Structura instituţională a sistemului administrativ public din România - Note de curs.
116
organismele create prin respectivele acorduri, in limita competentelor ce le
revin potrivit legii.
Art. 14.
(1) Initiativa autoritatilor administratiei publice locale de a coopera si de a
se asocia cu autoritati ale administratiei publice locale din strainatate,
precum si de a adera la o asociatie internationala a autoritatilor
administratiei publice locale va fi comunicata Ministerului Afacerilor Externe
si Ministerului Administratiei Publice.
(2) Autoritatile administratiei publice locale vor transmite Ministerului
Afacerilor Externe spre avizare proiectele de acorduri sau conventii de
cooperare pe care acestea intentioneaza sa le incheie cu autoritati ale
administratiei publice locale din alte tari, inainte de supunerea lor spre
adoptare de catre consiliile locale sau judetene, dupa caz.
(3) Avizele prevazute la alin. (2) trebuie emise in termen de 30 de zile de la
primirea solicitarii. In caz contrar se va considera ca nu sunt obiectii si
proiectul respectiv poate fi supus spre aprobare consiliului local sau judetean
interesat.
(4) Acordurile sau conventiile incheiate de autoritatile administratiei publice
locale nu angajeaza decat responsabilitatea consiliului local sau judetean care
este parte la acestea, fiind supuse controlului de legalitate, iar actele emise
in virtutea respectivelor acorduri sau conventii au in dreptul intern aceeasi
valoare juridica si aceleasi efecte ca si actele administrative adoptate in
conformitate cu prevederile prezentei legi.
Structura instituţională a sistemului administrativ public din România - Note de curs.
117
Art. 15.
Consiliile locale si consiliile judetene pot hotari asupra participarii cu
capital sau cu bunuri, in numele si in interesul colectivitatilor locale pe care
le reprezinta, la constituirea de societati comerciale sau la infiintarea unor
servicii de interes public local ori judetean, dupa caz, in conditiile legii.
Art. 16.
Controlul administrativ si controlul financiar al activitatii autoritatilor
administratiei publice locale se exercita in limitele si in conditiile prevazute
de lege.
Art. 17.
In unitatile administrativ-teritoriale in care cetatenii apartinand
minoritatilor nationale au o pondere de peste 20% din numarul locuitorilor
autoritatile administratiei publice locale vor asigura folosirea, in raporturile
cu acestia, si a limbii materne, in conformitate cu prevederile Constitutiei,
ale prezentei legi si ale conventiilor internationale la care Romania este
parte.
Art. 18.
(1) Comunele, orasele si judetele sunt unitati administrativ-teritoriale in care
se exercita autonomia locala si in care se organizeaza si functioneaza
autoritati ale administratiei publice locale.
(2) Comunele pot fi formate din unul sau mai multe sate.
Structura instituţională a sistemului administrativ public din România - Note de curs.
118
(3) Unele orase pot fi declarate municipii, in conditiile legii.
(4) In municipii se pot crea subdiviziuni administrativ-teritoriale, a caror
delimitare si organizare se fac potrivit legii.
(5) Autoritatile administratiei publice locale se pot constitui si in
subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor. Aceste autoritati
exercita atributiile prevazute la art. 95 si, respectiv, la art. 97, care se
aplica in mod corespunzator.
Art. 19.
Comunele, orasele si judetele sunt persoane juridice de drept public. Acestea au
patrimoniu propriu si capacitate juridica deplina.
Art. 20.
Delimitarea teritoriala a comunelor, oraselor si judetelor se stabileste prin
lege. Orice modificare a limitelor teritoriale ale acestora se poate efectua
numai prin lege si numai dupa consultarea prealabila a cetatenilor din unitatile
administrativteritoriale respective prin referendum, care se organizeaza
potrivit legii.
SECTIUNEA a 2-a - Autoritatile administratiei publice locale
Art. 21.
(1) Autoritatile administratiei publice prin care se realizeaza autonomia locala
in comune si orase sunt consiliile locale, comunale si orasenesti, ca autoritati
deliberative, si primarii, ca autoritati executive. Consiliile locale si
primarii se aleg in conditiile prevazute de Legea privind alegerile locale.
Structura instituţională a sistemului administrativ public din România - Note de curs.
119
(2) Consiliile locale si primarii functioneaza ca autoritati ale administratiei
publice locale si rezolva treburile publice din comune si orase, in conditiile
legii.
Art. 22.
In fiecare judet se constituie un consiliu judetean, ca autoritate a
administratiei publice locale, pentru coordonarea activitatii consiliilor
comunale si orasenesti, in vederea realizarii serviciilor publice de interes
judetean. Consiliul judetean este ales in conditiile Legii privind alegerile
locale.
Art. 23.
Alesii locali sunt primarul, consilierii locali si consilierii judeteni. In
asigurarea liberului exercitiu al mandatului lor acestia indeplinesc o functie
de autoritate publica, beneficiind de dispozitiile legii penale cu privire la
persoanele care indeplinesc o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat.
Art. 24.
(1) Mandatul primarului, consilierului local, respectiv al consilierului
judetean, este de 4 ani. Mandatul se exercita in conditiile legii.
(2) Consiliul local sau consiliul judetean, precum si primarul ales in cursul
unui mandat, ca urmare a dizolvarii consiliului local sau judetean, respectiv a
vacantei postului de primar, incheie mandatul precedentei autoritati a
administratiei publice locale.
Structura instituţională a sistemului administrativ public din România - Note de curs.
120
(3) Consiliul local sau consiliul judetean, precum si primarul, alesi in urma
organizarii unor noi unitati administrativ-teritoriale sau in urma dizolvarii
unor consilii, respectiv vacantarii unor posturi de primari, isi exercita
mandatul numai pana la organizarea urmatoarelor alegeri locale generale.
Art. 25.
In scopul asigurarii autonomiei locale autoritatile administratiei publice
locale au dreptul sa instituie si sa perceapa impozite si taxe locale, sa
elaboreze si sa aprobe bugetele de venituri si cheltuieli ale comunelor,
oraselor si judetelor, in conditiile legii.
Art. 26.
(1) In fiecare judet si in municipiul Bucuresti Guvernul numeste cate un
prefect.
(2) Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local si conduce serviciile
publice descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte organe centrale din
unitatile administrativ-teritoriale.
Art. 27.
(1) Prefectul poate ataca, in total sau in parte, in fata instantei de
contencios administrativ, hotararile adoptate de consiliul local sau de
consiliul judetean, precum si dispozitiile emise de primar sau de presedintele
consiliului judetean, in cazul in care considera aceste acte sau prevederi din
ele ca fiind ilegale. Actul sau prevederile acestuia care au fost atacate sunt
suspendate de drept.
Structura instituţională a sistemului administrativ public din România - Note de curs.
121
(2) Prefectul raspunde, in conditiile legii, administrativ, civil sau penal,
dupa caz, la cererea autoritatilor administratiei publice locale sau judetene
ale caror acte au fost atacate, in cazul in care instanta de contencios
administrativ hotaraste ca actul administrativ a fost atacat in mod abuziv.
CAPITOLUL II - Consiliile locale
SECTIUNEA 1 - Constituirea consiliului local
Art. 28.
Consiliile locale sunt compuse din consilieri alesi prin vot universal, egal,
direct, secret si liber exprimat, in conditiile stabilite de Legea privind
alegerile locale.
Art. 29.
(1) Numarul membrilor fiecarui consiliu local se stabileste prin ordin al
prefectului, in functie de populatia comunei sau a orasului, raportata de
Institutul National de Statistica si Studii Economice la data de 1 ianuarie a
anului in curs sau, dupa caz, la data de 1 iulie a anului care preceda
alegerile, dupa cum urmeaza:
Numarul locuitorilor comunei sau ai orasului / Numarul consilierilor
- pana la 1.500 / 9
- intre 1.501 si 003.000 / 11
- intre 3.001 si 005.000 / 13
- intre 5.001 si 010.000 / 15
- intre 10.001 si 020.000 / 17
- intre 20.001 si 050.000 / 19
- intre 50.001 si 100.000 / 21
Structura instituţională a sistemului administrativ public din România - Note de curs.
122
- intre 100.001 si 200.000 / 23
- intre 200.001 si 400.000 / 27
- peste 400.000 / 31
(2) Consiliul General al Municipiului Bucuresti este compus din 55 de
consilieri.
Art. 30.
(1) Calitatea de consilier este incompatibila cu:
a) functia de prefect si de subprefect;
b) calitatea de functionar public in aparatul propriu de specialitate al
autoritatilor administratiei publice centrale si locale; calitatea de functionar
public in aparatul propriu de specialitate al consiliului judetean, al
prefectului, al serviciilor publice de interes local sau judetean, al
serviciilor publice descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte
autoritati ale administratiei publice centrale; calitatea de angajat in cadrul
autoritatilor administratiei publice locale respective sau in cadrul aparatului
propriu al prefectului din judetul respectiv;
c) functia de manager sau membru in consiliul de administratie al regiilor
autonome ori de conducator al societatilor comerciale infiintate de consiliile
locale sau de consiliile judetene;
d) calitatea de primar;
e) calitatea de senator, deputat, ministru, secretar de stat, subsecretar de
stat si cele asimilate acestora.
(2) Incompatibilitatea intervine numai dupa validarea mandatului, cel in cauza
trebuind sa opteze in termen de 10 zile, dupa care, daca acesta nu a optat
Structura instituţională a sistemului administrativ public din România - Note de curs.
123
pentru calitatea de consilier, in sedinta de consiliu urmatoare presedintele de
sedinta va supune validarii mandatul supleantului acestuia de pe lista
partidului, aliantei politice sau a aliantei electorale respective.
(3) Alte incompatibilitati se pot stabili numai prin lege.
Art. 31.
(1) Constituirea consiliilor locale se face in termen de 20 de zile de la data
desfasurarii alegerilor. Convocarea consilierilor declarati alesi, pentru
sedinta de constituire, se face de catre prefect. La sedinta de constituire pot
participa prefectul sau reprezentantul sau, precum si primarul, chiar daca
procedura de validare a mandatului acestuia nu a fost finalizata.
(2) Sedinta este legal constituita daca participa cel putin doua treimi din
numarul consilierilor alesi. In cazul in care nu se poate asigura aceasta
majoritate sedinta se va organiza, in aceleasi conditii, peste 3 zile, la
convocarea prefectului. Daca nici la a doua convocare reuniunea nu este legal
constituita, se va proceda la o noua convocare, de catre prefect, peste alte 3
zile, in aceleasi conditii.
(3) In situatia in care consiliul local nu se poate reuni nici la ultima
convocare datorita absentei, fara motive temeinice, a consilierilor, prefectul
va declara vacante, prin ordin, locurile consilierilor alesi care au lipsit
nemotivat de la cele 3 convocari anterioare, daca acestia nu pot fi inlocuiti de
supleantii inscrisi pe listele de candidati respective, organizandu-se alegeri
pentru completare, in termen de 30 de zile, in conditiile Legii privind
alegerile locale.
Structura instituţională a sistemului administrativ public din România - Note de curs.
124
(4) Ordinul prefectului prin care se declara vacante locurile consilierilor care
au lipsit nemotivat poate fi atacat de cei in cauza la instanta de contencios
administrativ in termen de 5 zile de la comunicare. Hotararea instantei este
definitiva si irevocabila.
(5) Absenta consilierilor de la sedinta de constituire este considerata motivata
daca se face dovada ca aceasta a intervenit din cauza unei boli care a necesitat
spitalizare sau a facut imposibila prezenta acestora, a unei deplasari in
strainatate in interes de serviciu sau a unor evenimente de forta majora.
Art. 32.
(1) Lucrarile sedintei de constituire sunt conduse de cel mai in varsta
consilier, asistat de 2 consilieri dintre cei mai tineri.
(2) Pentru validarea mandatelor consiliile locale aleg prin vot deschis, dintre
membrii lor, pe intreaga durata a mandatului, o comisie de validare alcatuita
din 3-5 consilieri.
(3) Comisia de validare examineaza legalitatea alegerii fiecarui consilier si
propune consiliului local validarea sau invalidarea mandatelor.
(4) Comisia de validare va propune invalidarea alegerii unui consilier numai in
cazul in care se constata incalcarea conditiilor de eligibilitate sau daca
alegerea consilierului s-a facut prin frauda electorala, constatata in
conditiile Legii privind alegerile locale.
(5) Validarea sau invalidarea mandatelor se face, in ordine alfabetica, cu votul
deschis al majoritatii consilierilor prezenti la sedinta. Persoana al carei
mandat este supus validarii sau invalidarii nu participa la vot.
Structura instituţională a sistemului administrativ public din România - Note de curs.
125
Art. 33.
(1) Hotararea de validare sau invalidare a mandatelor poate fi atacata de cei
interesati la instanta de contencios administrativ in termen de 5 zile de la
adoptare sau, in cazul celor absenti de la sedinta, de la comunicare.
(2) Instanta de contencios administrativ este obligata sa se pronunte in termen
de 30 de zile.
Art. 34.
(1) Consilierii ale caror mandate au fost validate depun in fata consiliului
local urmatorul juramant in limba romana: "Jur sa respect Constitutia si legile
tarii si sa fac, cu bunacredinta, tot ceea ce sta in puterile si priceperea mea
pentru binele locuitorilor comunei ... (orasului, judetului). Asa sa-mi ajute
Dumnezeu!"
(2) Consilierii care refuza sa depuna juramantul sunt considerati demisionati de
drept.
(3) Juramantul poate fi depus si fara formula religioasa.
Art. 35.
In cazul in care consilierul declarat ales renunta la mandat inainte de validare
sau refuza sa depuna juramantul, se supune validarii mandatul primului supleant
inscris pe lista partidului politic, aliantei politice sau aliantei electorale
respective, daca pana la validarea mandatului partidele si aliantele politice
confirma in scris apartenenta la partid. In cazul in care locurile ramase
vacante nu pot fi completate cu supleanti, iar numarul de consilieri se reduce
Structura instituţională a sistemului administrativ public din România - Note de curs.
126
sub doua treimi, se vor organiza alegeri pentru completare, in termen de 30 de
zile, in conditiile Legii privind alegerile locale.
Art. 36.
Dupa validarea mandatelor si depunerea juramantului de catre cel putin doua
treimi din numarul membrilor consiliului local consilierul care a condus sedinta
declara consiliul legal constituit.
Art. 37.
(1) Dupa declararea ca legal constituit consiliul local alege dintre membrii
sai, prin votul deschis al majoritatii consilierilor in functie, un presedinte
de sedinta, pe o perioada de cel mult 3 luni, care va conduce sedintele
consiliului si va semna hotararile adoptate de acesta.
(2) Consilierul ales in conditiile alin. (1) poate fi schimbat din functie la
initiativa a cel putin unei treimi din numarul consilierilor, cu votul
majoritatii consilierilor in functie.
SECTUNEA a 2-a - Atributiile consiliului local
Art. 38.
(1) Consiliul local are initiativa si hotaraste, in conditiile legii, in toate
problemele de interes local, cu exceptia celor care sunt date prin lege in
competenta altor autoritati publice, locale sau centrale.
(2) Consiliul local are urmatoarele atributii principale:
a) alege din randul consilierilor viceprimarul, respectiv viceprimarii, dupa
Structura instituţională a sistemului administrativ public din România - Note de curs.
127
caz; stabileste, in limitele normelor legale, numarul de personal din aparatul
propriu;
b) aproba statutul comunei sau al orasului, precum si regulamentul de organizare
si functionare a consiliului;
c) avizeaza sau aproba, dupa caz, studii, prognoze si programe de dezvoltare
economico-sociala, de organizare si amenajare a teritoriului, documentatii de
amenajare a teritoriului si urbanism, inclusiv participarea la programe de
dezvoltare judeteana, regionala, zonala si de cooperare transfrontaliera, in
conditiile legii;
d) aproba bugetul local, imprumuturile, virarile de credite si modul de
utilizare a rezervei bugetare; aproba contul de incheiere a exercitiului
bugetar; stabileste impozite si taxe locale, precum si taxe speciale, in
conditiile legii;
e) aproba, la propunerea primarului, in conditiile legii, organigrama, statul de
functii, numarul de personal si regulamentul de organizare si functionare a
aparatului propriu de specialitate, ale institutiilor si serviciilor publice,
precum si ale regiilor autonome de interes local;
f) administreaza domeniul public si domeniul privat al comunei sau orasului;
g) hotaraste darea in administrare, concesionarea sau inchirierea bunurilor
proprietate publica a comunei sau orasului, dupa caz, precum si a serviciilor
publice de interes local, in conditiile legii;
h) hotaraste vanzarea, concesionarea sau inchirierea bunurilor proprietate
privata a comunei sau orasului, dupa caz, in conditiile legii;
i) infiinteaza institutii publice, societati comerciale si servicii publice de
interes local; urmareste, controleaza si analizeaza activitatea acestora;
instituie, cu respectarea criteriilor generale stabilite prin lege, norme de
Structura instituţională a sistemului administrativ public din România - Note de curs.
128
organizare si functionare pentru institutiile si serviciile publice de interes
local; numeste si elibereaza din functie, in conditiile legii, conducatorii
serviciilor publice de interes local, precum si pe cei ai institutiilor publice din subordinea sa; aplica sanctiuni disciplinare, in conditiile legii, persoanelor pe care le-a numit;
j) hotaraste asupra infiintarii si reorganizarii regiilor autonome de interes
local; exercita, in numele unitatii administrativ-teritoriale, toate drepturile
actionarului la societatile comerciale pe care le-a infiintat; hotaraste asupra
privatizarii acestor societati comerciale; numeste si elibereaza din functie, in
conditiile legii, membrii consiliilor de administratie ale regiilor autonome de sub autoritatea sa;
k) analizeaza si aproba, in conditiile legii, documentatiile de amenajare a
teritoriului si urbanism ale localitatilor, stabilind mijloacele materiale si
financiare necesare in vederea realizarii acestora; aproba alocarea de fonduri
din bugetul local pentru actiuni de aparare impotriva inundatiilor, incendiilor,
dezastrelor si fenomenelor meteorologice periculoase;
l) stabileste masurile necesare pentru construirea, intretinerea si modernizarea
drumurilor, podurilor, precum si a intregii infrastructuri apartinand cailor de
comunicatii de interes local;
m) aproba, in limitele competentelor sale, documentatiile tehnico-economice
pentru lucrarile de investitii de interes local si asigura conditiile necesare
in vederea realizarii acestora;
n) asigura, potrivit competentelor sale, conditiile materiale si financiare
necesare pentru buna functionare a institutiilor si serviciilor publice de
educatie, sanatate, cultura, tineret si sport, apararea ordinii publice,
Structura instituţională a sistemului administrativ public din România - Note de curs.
129
apararea impotriva incendiilor si protectia civila, de sub autoritatea sa;
urmareste si controleaza activitatea acestora;
o) hotaraste, in localitatile cu medici sau cu personal sanitar in numar
insuficient, acordarea de stimulente in natura si in bani, precum si de alte
facilitati, potrivit legii, in scopul asigurarii serviciilor medicale pentru
populatie; asemenea facilitati pot fi acordate si personalului didactic;
p) contribuie la organizarea de activitati stiintifice, culturale, artistice,
sportive si de agrement;
q) hotaraste cu privire la asigurarea ordinii publice; analizeaza activitatea
gardienilor publici, politiei, jandarmeriei, pompierilor si a formatiunilor de
protectie civila, in conditiile legii, si propune masuri de imbunatatire a
activitatii acestora;
r) actioneaza pentru protectia si refacerea mediului inconjurator, in scopul
cresterii calitatii vietii; contribuie la protectia, conservarea, restaurarea si
punerea in valoare a monumentelor istorice si de arhitectura, a parcurilor si
rezervatiilor naturale, in conditiile legii;
s) contribuie la realizarea masurilor de protectie si asistenta sociala; asigura
protectia drepturilor copilului, potrivit legislatiei in vigoare; aproba
criteriile pentru repartizarea locuintelor sociale; infiinteaza si asigura
functionarea unor institutii de binefacere de interes local;
t) infiinteaza si organizeaza targuri, piete, oboare, locuri si parcuri de
distractie, baze sportive si asigura buna functionare a acestora;
u) atribuie sau schimba, in conditiile legii, denumiri de strazi, de piete si de
obiective de interes public local;
v) confera persoanelor fizice romane sau straine, cu merite deosebite, titlul de
Structura instituţională a sistemului administrativ public din România - Note de curs.
130
cetatean de onoare al comunei sau al orasului;
x) hotaraste, in conditiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice
romane sau straine, cu organizatii neguvernamentale si cu alti parteneri
sociali, in vederea finantarii si realizarii in comun a unor actiuni, lucrari,
servicii sau proiecte de interes public local; hotaraste infratirea comunei sau
orasului cu unitati administrativ-teritoriale similare din alte tari;
y) hotaraste, in conditiile legii, cooperarea sau asocierea cu alte autoritati
ale administratiei publice locale din tara sau din strainatate, precum si
aderarea la asociatii nationale si internationale ale autoritatilor
administratiei publice locale, in vederea promovarii unor interese comune;
z) sprijina, in conditiile legii, activitatea cultelor religioase;
w) asigura libertatea comertului si incurajeaza libera initiativa, in conditiile
legii.
(3) Consiliul local exercita si alte atributii stabilite prin lege.
SECTIUNEA a 3-a - Functionarea consiliului local
Art. 39.
(1) Consiliul local se alege pentru un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit,
prin lege organica, in caz de razboi sau catastrofa.
(2) Consiliul local isi exercita mandatul de la data constituirii pana la data
declararii ca legal constituit a consiliului nou-ales.
Art. 40.
Structura instituţională a sistemului administrativ public din România - Note de curs.
131
(1) Consiliul local se intruneste in sedinte ordinare, lunar, la convocarea
primarului.
(2) Consiliul local se poate intruni si in sedinte extraordinare, la cererea
primarului sau a cel putin o treime din numarul membrilor consiliului.
(3) Convocarea consiliului local se face in scris, prin intermediul secretarului
unitatii administrativ-teritoriale, cu cel putin 5 zile inaintea sedintelor
ordinare sau cu cel putin 3 zile inainte de sedintele extraordinare.
(4) In caz de forta majora si de maxima urgenta pentru rezolvarea intereselor
locuitorilor comunei sau ai orasului convocarea consiliului local se poate face
de indata.
(5) In invitatia la sedinta se vor preciza data, ora, locul desfasurarii si
ordinea de zi a acesteia.
(6) Ordinea de zi a sedintei consiliului local se aduce la cunostinta
locuitorilor comunei sau ai orasului prin mass-media sau prin orice alt mijloc
de publicitate.
(7) In comunele sau orasele in care cetatenii apartinand unei minoritati
nationale au o pondere de peste 20% din numarul locuitorilor ordinea de zi se
aduce la cunostinta publica si in limba materna a cetatenilor apartinand
minoritatii respective.
(8) In toate cazurile convocarea se consemneaza in procesulverbal al sedintei.
Art. 41.
(1) Sedintele consiliului local sunt legal constituite daca este prezenta
majoritatea consilierilor in functie.
(2) Prezenta consilierilor la sedinta este obligatorie. Cazurile in care se
considera ca absenta este motivata se vor stabili prin regulamentul de
Structura instituţională a sistemului administrativ public din România - Note de curs.
132
organizare si functionare a consiliului local. In situatia in care un consilier
absenteaza de doua ori consecutiv, fara motive temeinice, el poate fi sanctionat
in conditiile regulamentului de organizare si functionare a consiliului local.
Art. 42.
Sedintele consiliului local sunt conduse de un consilier, ales in conditiile
prevazute la art. 37.
Art. 43.
(1) Sedintele consiliului local sunt publice, cu exceptia cazurilor in care
consilierii decid, cu majoritate de voturi, ca acestea sa se desfasoare cu usile
inchise.
(2) Problemele privind bugetul local, administrarea domeniului public si privat
al comunei sau al orasului, participarea la programe de dezvoltare judeteana,
regionala, zonala sau de cooperare transfrontaliera, organizarea si dezvoltarea
urbanistica a localitatilor si amenajarea teritoriului, precum si cele privind
asocierea sau cooperarea cu alte autoritati publice, organizatii
neguvernamentale, persoane juridice romane sau straine se vor discuta
intotdeauna in sedinta publica. In legatura cu aceste probleme primarul poate
propune consultarea cetatenilor prin referendum, in conditiile legii.
(3) Lucrarile sedintelor se desfasoara in limba romana, limba oficiala a
statului. In consiliile locale in care consilierii apartinand unei minoritati
nationale reprezinta cel putin o treime din numarul total, la sedintele de
consiliu se poate folosi si limba materna. In aceste cazuri se va asigura, prin
Structura instituţională a sistemului administrativ public din România - Note de curs.
133
grija primarului, traducerea in limba romana. In toate cazurile documentele
sedintelor de consiliu se intocmesc in limba romana.
(4) Dezbaterile din sedintele consiliului local, precum si modul in care si-a
exercitat votul fiecare consilier se consemneaza intr-un proces-verbal, semnat
de consilierul care conduce sedintele de consiliu si de secretarul unitatii
administrativ-teritoriale.
(5) Consilierul care conduce sedintele de consiliu, impreuna cu secretarul
unitatii administrativ-teritoriale isi asuma, prin semnatura, responsabilitatea
veridicitatii celor consemnate.
(6) Inaintea fiecarei sedinte secretarul pune la dispozitie consilierilor, in
timp util, procesul-verbal al sedintei anterioare, pe care ulterior il va supune
spre aprobare consiliului local. Consilierii au dreptul ca in cadrul sedintei sa
conteste continutul procesului-verbal si sa ceara mentionarea exacta a opiniilor
exprimate in sedinta anterioara.
(7) Procesul-verbal si documentele care au fost dezbatute in sedinta se depun
intr-un dosar special al sedintei respective, care va fi numerotat, semnat si
sigilat de consilierul care conduce sedintele de consiliu si de secretar, dupa
aprobarea procesuluiverbal.
Art. 44.
Ordinea de zi a sedintelor se aproba de consiliul local, la propunerea celui
care, in conditiile art. 40, a cerut intrunirea consiliului. Modificarea ordinii
de zi se poate face numai pentru probleme urgente si numai cu votul majoritatii
consilierilor prezenti.
Structura instituţională a sistemului administrativ public din România - Note de curs.
134
Art. 45.
Problemele inscrise pe ordinea de zi a sedintei consiliului local nu pot fi
dezbatute daca nu sunt insotite de raportul compartimentului de resort din
cadrul aparatului propriu de specialitate al autoritatii administratiei publice
locale, care va fi elaborat in termen de 30 de zile de la solicitarea
initiatorului, precum si de avizul comisiei de specialitate a consiliului, cu
exceptia cazurilor prevazute la art. 40 alin. (2) si (4).
Art. 46.
(1) In exercitarea atributiilor ce ii revin consiliul local adopta hotarari, cu
votul majoritatii membrilor prezenti, in afara de cazurile in care legea sau
regulamentul de organizare si functionare a consiliului cere o alta majoritate.
(2) Hotararile privind contractarea de imprumuturi, in conditiile legii,
administrarea domeniului public si privat al comunei sau al orasului,
participarea la programe de dezvoltare judeteana, regionala, zonala sau de
cooperare transfrontaliera, organizarea si dezvoltarea urbanistica a
localitatilor si amenajarea teritoriului, precum si cele privind asocierea sau
cooperarea cu alte autoritati publice, cu organizatii neguvernamentale, cu
persoane juridice romane sau straine se adopta cu votul a cel putin doua treimi
din numarul consilierilor in functie.
(3) Hotararile privind bugetul local, precum si cele prin care se stabilesc
impozite si taxe locale se adopta cu votul majoritatii consilierilor in functie.
Daca bugetul local nu poate fi adoptat dupa doua sedinte consecutive, care vor
Structura instituţională a sistemului administrativ public din România - Note de curs.
135
avea loc la un interval de cel mult 7 zile, activitatea se va desfasura pe baza
bugetului anului precedent pana la adoptarea noului buget local, dar nu mai
tarziu de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a legii bugetului de stat.
(4) Consiliul local poate stabili ca unele hotarari sa fie luate prin vot
secret. Hotararile cu caracter individual cu privire la persoane vor fi luate
intotdeauna prin vot secret, cu exceptiile prevazute de lege.
(5) Proiectele de hotarare pot fi propuse de consilieri sau de primar.
Redactarea proiectelor se face de cei care le propun, cu sprijinul secretarului
si al serviciilor din cadrul aparatului de specialitate al autoritatii
administratiei publice locale.
Art. 47.
(1) Nu poate lua parte la deliberare si la adoptarea hotararilor consilierul
care, fie personal, fie prin sot, sotie, afini sau rude pana la gradul al
patrulea inclusiv, are un interes patrimonial in problema supusa dezbaterilor
consiliului local.
(2) Hotararile adoptate de consiliul local cu incalcarea dispozitiilor alin. (1)
sunt nule de drept. Nulitatea se constata de catre instanta de contencios
administrativ. Actiunea poate fi introdusa de orice persoana interesata.
Art. 48.
Hotararile consiliului local se semneaza de consilierul care conduce sedintele
de consiliu, ales in conditiile prevazute la art. 37, si se contrasemneaza,
pentru legalitate, de catre secretar. In cazul in care consilierul ales in
conditiile prevazute la art. 37 lipseste sau refuza sa semneze, hotararea
Structura instituţională a sistemului administrativ public din România - Note de curs.
136
consiliului local se semneaza de 3-5 consilieri.
Art. 49.
(1) Secretarul nu va contrasemna hotararea in cazul in care considera ca aceasta
este ilegala sau ca depaseste competentele ce revin, potrivit legii, consiliului
local. In acest caz secretarul va expune consiliului local opinia sa motivata,
care va fi consemnata in procesul-verbal al sedintei.
(2) Secretarul va comunica hotararile consiliului local primarului si
prefectului, de indata, dar nu mai tarziu de 3 zile de la data adoptarii.
(3) Comunicarea, insotita de eventualele obiectii cu privire la legalitate, se
face in scris de catre secretar si va fi inregistrata intr-un registru special
destinat acestui scop.
Art. 50.
(1) Hotararile cu caracter normativ devin obligatorii si produc efecte de la
data aducerii lor la cunostinta publica, iar cele individuale, de la data
comunicarii.
(2) Aducerea la cunostinta publica a hotararilor cu caracter normativ se face in
termen de 5 zile de la data comunicarii oficiale catre prefect.
Art. 51.
In unitatile administrativ-teritoriale in care cetatenii apartinand unei
minoritati nationale au o pondere de peste 20% din numarul locuitorilor
hotararile cu caracter normativ se aduc la cunostinta publica si in limba
materna a cetatenilor apartinind minoritatii respective, iar cele cu caracter
Structura instituţională a sistemului administrativ public din România - Note de curs.
137
individual se comunica, la cerere, si in limba materna.
Art. 52.
(1) In exercitarea mandatului consilierii sunt in serviciul colectivitatii
locale.
(2) Primarul este obligat ca, prin intermediul secretarului si al aparatului
propriu de specialitate, sa puna la dispozitie consilierilor, la cererea
acestora, in termen de cel mult 20 de zile, informatiile necesare in vederea
indeplinirii mandatului.
(3) Consilierii sunt obligati ca in indeplinirea mandatului sa organizeze
periodic intalniri cu cetatenii si sa acorde audiente.
(4) Fiecare consilier, precum si viceprimarul sunt obligati sa prezinte un
raport anual de activitate, care va fi facut public prin grija secretarului.
(5) Pentru participarea la sedintele consiliului local si ale comisiilor de
specialitate consilierul primeste o indemnizatie stabilita in conditiile legii.
(6) Consilierii au dreptul la decontarea cheltuielilor pe care le efectueaza in
indeplinirea mandatului lor, in conditiile legii.
(7) Consiliul local poate hotari diminuarea cuantumului indemnizatiei prevazute
la alin. (5) si a cotei in care se face decontarea conform prevederilor alin.
(6), in concordanta cu posibilitatile de finantare.
Art. 53.
(1) Consilierii raspund solidar pentru activitatea consiliului local din care
fac parte sau, dupa caz, in nume propriu, pentru activitatea desfasurata in
exercitarea mandatului, precum si pentru hotararile pe care le-au votat.
(2) In procesul-verbal al sedintei consiliului local va fi consemnat, in mod
Structura instituţională a sistemului administrativ public din România - Note de curs.
138
obligatoriu, rezultatul votului.
(3) La cererea consilierilor votul lor va fi consemnat nominal in
procesul-verbal al sedintei.
Art. 54.
La lucrarile consiliului local pot asista si lua cuvantul, fara drept de vot,
prefectul, presedintele consiliului judetean sau reprezentantii acestora,
deputatii si senatorii, ministrii si ceilalti membri ai Guvernului, secretarii
si subsecretarii de stat, sefii serviciilor publice descentralizate ale
ministerelor si ale celorlalte organe centrale din unitatile
administrativ-teritoriale, in problemele ce privesc domeniile de
responsabilitate ale acestor servicii, precum si persoanele interesate invitate
de primar.
Art. 55.
(1) Locuitorii satelor care nu au consilieri alesi in consiliile locale vor fi
reprezentati la sedintele de consiliu de un delegat satesc.
(2) Delegatul satesc este ales pe perioada mandatului consiliului local de catre
o adunare sateasca, constituita din cate un reprezentant al fiecarei familii,
convocata si organizata de primar si desfasurata in prezenta primarului sau
viceprimarului.
(3) La discutarea problemelor privind satele respective delegatii satesti vor fi
invitati in mod obligatoriu. Votul acestora are caracter consultativ.
(4) Delegatului satesc ii sunt aplicabile, in mod corespunzator, prevederile
art. 52 alin. (5) si (6).
Structura instituţională a sistemului administrativ public din România - Note de curs.
139
Art. 56.
(1) Dupa constituire consiliul local isi organizeaza comisii de specialitate, pe
principalele domenii de activitate.
(2) Pot fi membri ai comisiilor de specialitate numai consilierii, cu exceptia
viceprimarului.
(3) Comisiile de specialitate isi aleg cate un presedinte si un secretar.
(4) Comisiile de specialitate analizeaza si avizeaza proiectele de hotarare din
domeniul lor de activitate.
(5) Comisiile de specialitate lucreaza in plen si iau hotarari cu votul
majoritatii membrilor lor.
(6) Organizarea, functionarea si atributiile comisiilor de specialitate se
stabilesc prin regulamentul de organizare si functionare a consiliului local.
(7) Consiliile locale pot organiza, din proprie initiativa sau la initiativa
primarului, dupa caz, comisii speciale de analiza si verificare, pe perioada
determinata. Componenta comisiei speciale de analiza si verificare, obiectivele
si perioada de desfasurare a activitatilor acesteia se stabilesc prin hotarare a
consiliului local. Membrii comisiei actioneaza in limitele stabilite prin
hotarare.
SECTIUNEA a 4-a - Dizolvarea consiliului local
Art. 57.
(1) Consiliul local poate fi dizolvat daca a adoptat, intr-un interval de cel
mult 6 luni, cel putin 3 hotarari care au fost anulate de instanta de contencios
Structura instituţională a sistemului administrativ public din România - Note de curs.
140
administrativ prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva si irevocabila.
(2) Dizolvarea consiliului local se face prin hotarare a Guvernului, la
propunerea motivata a prefectului, bazata pe hotararile judecatoresti ramase
definitive si irevocabile.
(3) Hotararea de dizolvare poate fi atacata de oricare dintre consilieri la
instanta de contencios administrativ, in termen de 10 zile de la data publicarii
acesteia in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. In acest caz procedura
prealabila prevazuta de lege nu se mai efectueaza, iar introducerea actiunii
suspenda executarea masurii de dizolvare.
(4) Data pentru organizarea alegerii noului consiliu local se stabileste de
Guvern, la propunerea prefectului, in termen de 30 de zile de la expirarea
termenului prevazut la alin. (3) sau, dupa caz, de la pronuntarea unei hotarari
judecatoresti, ramasa definitiva si irevocabila, prin care a fost respinsa
actiunea consilierilor.
(5) Pana la constituirea noului consiliu local primarul, viceprimarul sau, in
absenta acestora, secretarul va rezolva problemele curente ale comunei sau ale
orasului, potrivit competentelor si atributiilor ce ii revin, potrivit legii.
Art. 58.
(1) In cazul in care consiliul local nu se intruneste timp de 3 luni consecutive
sau nu a adoptat in 3 sedinte ordinare consecutive nici o hotarare, precum si in
situatia in care numarul consilierilor se reduce sub jumatate plus unul si nu se
poate completa prin supleanti, acesta se considera dizolvat de drept.
(2) Situatiile prevazute la alin. (1) se comunica de primar, viceprimar sau, in
Structura instituţională a sistemului administrativ public din România - Note de curs.
141
absenta acestora, de secretar, prefectului care, prin ordin, ia act de situatia
de dizolvare a consiliului local si propune Guvernului organizarea de noi
alegeri.
(3) Ordinul prefectului poate fi atacat de consilierii interesati la instanta de
contencios administrativ, in termen de 10 zile de la comunicare sau de la luarea
la cunostinta.
(4) Instanta de contencios administrativ este obligata sa se pronunte in termen
de 30 de zile. In acest caz procedura prealabila nu se mai efectueaza, iar
introducerea actiunii suspenda executarea masurii de dizolvare. Hotararea
instantei este definitiva si irevocabila.
(5) Stabilirea datei pentru organizarea alegerii noului consiliu local se face
de catre Guvern, la propunerea prefectului, in termen de 30 de zile de la
expirarea termenului prevazut la alin. (3) sau, dupa caz, de la ramanerea
definitiva si irevocabila a hotararii judecatoresti prin care s-a respins
actiunea impotriva ordinului prefectului.
SECTIUNEA a 5-a - Suspendarea si incetarea mandatului de consilier
Art. 59.
(1) Mandatul de consilier se suspenda de drept numai in cazul in care acesta a
fost arestat preventiv. Masura arestarii preventive se comunica de indata de
catre parchet sau de instanta de judecata, dupa caz, prefectului care, prin
ordin, constata suspendarea mandatului.
(2) Suspendarea dureaza pana la solutionarea definitiva a cauzei. Ordinul de
suspendare se comunica de indata consilierului.
Structura instituţională a sistemului administrativ public din România - Note de curs.
142
(3) In cazul in care consilierul suspendat a fost gasit nevinovat acesta are
dreptul la despagubiri in conditiile legii.
Art. 60.
(1) Mandatul de consilier inceteaza de drept in urmatoarele cazuri:
a) demisie;
b) incompatibilitate;
c) schimbarea domiciliului intr-o alta unitate administrativ-teritoriala;
d) imposibilitatea exercitarii mandatului pe o perioada mai mare de 6 luni
consecutive, cu exceptia cazurilor prevazute la art. 59 alin. (1);
e) constatarea, dupa validarea mandatului, ca alegerea s-a facut prin frauda
electorala sau prin orice alta incalcare a Legii privind alegerile locale;
f) condamnarea, prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva, la o pedeapsa
privativa de libertate;
g) punerea sub interdictie judecatoreasca;
h) pierderea drepturilor electorale;
i) lipsa nemotivata de la 3 sedinte ordinare consecutive ale consiliului local;
j) deces.
(2) Incetarea de drept a mandatului de consilier se constata de consiliul local,
prin hotarare, la initiativa primarului sau a oricarui consilier.
(3) In cazul prevazut la alin. (1) lit. c), d) si i) hotararea consiliului local
poate fi atacata de consilier la instanta de contencios administrativ, in termen
de 10 zile de la comunicare. Instanta este obligata sa se pronunte in termen de
30 de zile. In acest caz procedura prealabila nu se mai efectueaza, iar
hotararea primei instante este definitiva si irevocabila.
Structura instituţională a sistemului administrativ public din România - Note de curs.
143
CAPITOLUL III - Primarul si viceprimarul
Art. 61.
(1) Comunele si orasele au cate un primar si un viceprimar, iar orasele
resedinta de judet, cate 2 viceprimari, alesi in conditiile legii. Viceprimarii
nu pot fi in acelasi timp si consilieri.
(2) Primarul participa la sedintele consiliului local si are dreptul sa isi
exprime punctul de vedere asupra tuturor problemelor supuse dezbaterii.
(3) Pe toata durata exercitarii mandatului de primar, respectiv de viceprimar,
contractul de munca al acestora la institutii publice, regii autonome, companii
nationale, societati nationale, societati comerciale cu capital majoritar de
stat sau la societatile comerciale de sub autoritatea consiliilor locale sau
judetene se suspenda de drept.
(4) Primarul si viceprimarul primesc, pe toata durata exercitarii mandatului, o
indemnizatie stabilita in conditiile legii.
Art. 62.
Calitatea de primar, respectiv de viceprimar, este incompatibila cu:
a) functiile si calitatile prevazute la art. 30 alin. (1), care se aplica in mod
corespunzator;
b) orice functie de conducere din cadrul societatilor comerciale la care statul
sau o unitate administrativ-teritoriala este actionar majoritar ori din cadrul
societatilor nationale, companiilor nationale sau regiilor autonome;
Structura instituţională a sistemului administrativ public din România - Note de curs.
144
c) orice alte activitati sau functii publice, cu exceptia functiilor didactice
si a functiilor din cadrul unor fundatii ori organizatii neguvernamentale.
Art. 63.
(1) Validarea alegerii primarului se face in termen de 20 de zile de la data
desfasurarii alegerilor, in camera de consiliu a judecatoriei in a carei raza
teritoriala se afla comuna sau orasul, de catre un judecator desemnat de
presedintele judecatoriei.
(2) Invalidarea alegerii primarului se poate pronunta in cazurile prevazute la
art. 32 alin. (4).
Art. 64.
(1) Hotararea de invalidare a alegerii primarului poate fi atacata de cel
interesat in termen de 5 zile de la pronuntare, la instanta de contencios
administrativ.
(2) Instanta de judecata este obligata sa se pronunte in termen de 30 de zile.
(3) Rezultatul validarii sau invalidarii alegerii primarului se aduce la
cunostinta prefectului si se prezinta in sedinta de constituire a consiliului
local sau, dupa caz, intr-o sedinta extraordinara, de catre un judecator
desemnat de presedintele judecatoriei.
(4) In caz de invalidare a alegerii primarului Guvernul, la propunerea
prefectului, va stabili data alegerilor in termen de cel mult 30 de zile de la
data invalidarii sau, dupa caz, de la data ramanerii definitive si irevocabile a
hotararii judecatoresti, in conditiile legii.
Structura instituţională a sistemului administrativ public din România - Note de curs.
145
Art. 65.
(1) Primarul depune in fata consiliului local juramantul prevazut la art. 34
alin. (1).
(2) Primarul care refuza sa depuna juramantul este considerat demisionat de
drept.
Art. 66.
(1) Primarul indeplineste o functie de autoritate publica. El este seful
administratiei publice locale si al aparatului propriu de specialitate al
autoritatilor administratiei publice locale, pe care il conduce si il
controleaza.
(2) Primarul raspunde de buna functionare a administratiei publice locale, in
conditiile legii.
Art. 67.
(1) Primarul reprezinta comuna sau orasul in relatiile cu alte autoritati
publice, cu persoanele fizice sau juridice romane sau straine, precum si in
justitie.
(2) Semnul distinctiv al primarului este o esarfa in culorile drapelului
national al Romaniei.
(3) Esarfa va fi purtata, in mod obligatoriu, la solemnitati, receptii,
ceremonii publice si la celebrarea casatoriilor.
(4) Modelul esarfei se stabileste prin hotarare a Guvernului.