D ezvoltarea competenţelor manageriale şi antreprenoriale în veDerea creşterii competitivităţii şi valorificării oportunităţilor De afaceri Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 “Investeşte în oameni!” p osibilitati De infiintare a unei afaceri in r omania
59
Embed
Posibilitati de infiintare a unei afaceri in Romania forma ...ascri.ro/dezvoltarea-competentelor/wp-content/uploads/studii/posibilitati.pdf · produse finite) ca si la fondul de rezerva
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
D e z v o lta r e a c o m p e t e n ţ e l o r m a n a g e r i a l e ş i a n t r e p r e n o r i a l e î n v e D e r e a c r e ş t e r i i
c o m p e t i t i v i t ă ţ i i ş i va l o r i f i c ă r i i o p o r t u n i t ă ţ i l o r D e a fa c e r i
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 “Investeşte în oameni!”
p o s i b i l i tat i D e i n f i i n ta r e a u n e i a fa c e r i i n r o m a n i a
1
POSIBILITATI DE INFIINTARE A UNEI AFACERI IN ROMANIA
2
Cuprins:
1. Intreprinzatorul. Definire, profil, trasaturi, rol si responsabilitati ...................... pag. 3
2. Rolul si importanta IMM-urilor .................................................................... pag. 8
DEFINIRE, PROFIL, TRASATURI, ROL SI RESPONSABILITATI.
1. Elemente introductive in Start-Up
A deveni intreprinzator este o excelenta ocazie pentru persoanele dornice sa creeze, sa inoveze, care sunt
pregatite sa desfasoare o munca de exceptie si care ar dori sa-si ia soarta in propriile maini.
Cu toate acestea, drumul catre o activitate independenta nu este o calatorie de placere. Ea va fi presarata cu
probleme care trebuie rezolvate. Din nefericire, succesul in afaceri nu este garantat. Omul de afaceri ar trebui
sa fie constient de oportunitatile care i se ofera, dar si de riscuri.
Foarte important!
Constituirea unei societati comerciale se realizeaza prin parcurgerea unor etape obligatorii. Inregistrarea
(inmatricularea) societatii comerciale in registrul comertului are rol constitutiv. De la data inregistrarii in
registrul comertului societatea va dobandi persoanlitate juridica, fapt care da dreptul la inceperea, de catre
comerciant, a activitatii economice pentru care a fost autorizat.
In acelasi timp, este foarte important sa cunosteti faptul ca, la momentul depunerii documentatiei necesare
inmatricularii societatii comerciale in registrul comertului, solutionarea cererii de inregistrare a comerciantului
revine in competenta persoanei desemnate – registrator (angajat al registrului comertului) care poate dispune
administrarea si a altor acte doveditoare decat cele enumerate in continutul prezentului suport de curs.
4
2. A fi sau a nu fi intreprinzator
- factori de succes la infiintarea unei firme
Motivare:
Vrei sa infiintezi propria ta firma!
Ideea ta de afaceri este nemaipomenita!
Produsul la care te gandesti - o capodopera tehnica, economica!
Serviciul oferit de tine este original, oferta ta in ansamblu extraordinara!
Iar tu vrei sa fii propriul tau sef.
Vrei sa-ti transpui ideea in practica cu profesionalism. Si stii ca doar o idee buna nu este suficienta
pentru a avea succes pe piata.
Ai descoperit cereri ale pietei care nu sunt acoperite de o oferta multumitoare.
Prin activitatea ta profesionala de pana acuma si experienta ta ai identificat anumite nise de piata pe
care le poti acoperi prin oferta ta.
Dilemma:
Esti in fata unei decizii
O decizie . . .
si
. . . mai multe intrebari
Esti pe punctul de a face un pas decisiv:
VREI sa-ti iei soarta in propriile tale maini!
VREI sa devii intreprinzatorul care isi asigura existenta proprie!
VREI sa depasesti toate dificultatile din calea ta!
VREI sa devii intreprinzatorul care poate sa asigure painea si pentru familiile angajatilor!
Sunt afirmatii asupra carora trebuie sa reflectezi!
Fiecare isi poate construi propriul profil al punctelor tari si slabe.
5
Stim cu totii cat de important este ca atunci cand pornim la un drum nou sa ne cunoastem puterile si
slabiciunile noastre. Drumul intemeierii unei noi intreprinderi ofera, alaturi de multe sanse si multe riscuri.
Toate acestea sa le cunoastem si sa le luam in seama.
Prezentul suport de curs isi propune structurarea principalelor probleme pe care, in calitate de potentiali
intreprinzatori trebuie sa le luati in considerare, in cadrul a trei grupe:
A. Personalitatea intreprinzatorului
Se refera la modul in care trasaturile de personalitate ca si cunostintele de specialitate ale celui care
intentioneaza sa intemeieze o intreprindere sunt adecvate profesiei de intreprinzator.
B. Piata
Pentru ideea infiintarii unei firme, piata reprezinta momentul adevarului; produse sau servicii pentru care nu
exista posibilitate de desfacere, potentialul pietei este redus sau sansele de dezvoltare ale pietei scazute, vor
conduce in scurt timp la esec.
C. Mijloacele financiare
Mijloacele financiare strict necesare intemeierii unei intreprinderi se refera atat la dotarea cu echipamente si
utilaje cat si la mijloacele circulante (reprezentate de stocurile de materii prime, materiale si semifabricate si
produse finite) ca si la fondul de rezerva („tampon”) de care orice intreprinzator trebuie sa dispuna in perioada
de lansare a afacerii sale cand incasarile nu vor acoperi cheltuielile
Intreprinzatorul este cel care-si creeaza propria lui afacere, un “om obisnuit” dar care poseda caracter si
motivatii personale si care se afla concomitent sub influenta mediului si a educatiei primite.
Definitie: intreprinzatorul este acea persoana care initiaza singura sau in asociere o afacere, asumandu-si
riscul de a investi capital si anumite responsabilitati de a conduce firma.
Rezultatul acestei activitati poate fi pozitiva sau negativa (mai putin pozitiva).
Performantele activitatii manageriale depind si sunt determinate de abilitatea si caracteristicile
profesionale si umane ale intreprinzatorului:
6
Energie si putere de munca
Abilitati mentale: gandire creativa, capacitatea de analiza, de sinteza etc.
Cunostinte de specialitate in domeniul in care isi desfasoara activitatea
Capacitate decizionala
Abilitati de comunicare
In timp s-a incercat sa se defineasca un profil al intreprinzatorului. Acest profil cunoaste modificari de la an la
an (creste numarul femeilor, scade varsta etc.).
De regula intreprinzatorii dispun de experienta profesionala, dar in prezent majoritatea ignora cunoasterea
manageriala. Intreprinzatorii cred in competenta si capacitatile lor, manifesta abilitate in a-i convinge pe altii,
insa tolereaza prea mult incertitudinea si situatiile mai putin clare.
Profilul unui intreprinzator este definit de urmatoarele trasaturi:
Un simt dezvoltat de independenta
Dorinta de a-si asuma o responsabilitate si de a conduce o afacere
Capacitate crescuta la efort intens si de durata
Preferinta pentru afaceri cu grad mediu de risc
Reactie rapida, decizii prompte in activitatea curenta
Organizare eficienta a timpului de munca
Obstacole:
a) S-a observat ca principalul obstacol este educatia primita, mediul familial din care provine. Un individ
care a crescut intr-un mediu care i-a oferit securitate, ordine, va avea tine sanse de reusita in a-si
comduce cu succes afacerea proprie.
b) Lipsa de cunostinte manageriale
c) Lipsa capitalului
d) Teama de risc
e) Izolarea
Toate aceste obstacole pot fi depasite printr-o activitate de perfectionare si prin apelarea la consultanta.
7
Pentru a incerca sa definim rolul intreprinzatorului trebuie sa pornim de la rolul IMM-lor in economie.
Primele studii dedicate acestor intreprinzatori au aparut la inceputul secolului trecut cand s-a conturat un prim
concept privind rolul pe care-l joaca intreprinzatorul privat.
Concept 1: pentru a fi sigur de reusita, acesta trebuie sa fie un organizator, un foarte bun negociator,
cuceritor.
Sa posede concomitent vivacitate de spirit, gandire perseverenta, capacitate de a distinge
momentele favorabile si elementele principale ale activitatii, sa fie o persoana inteligenta, sa aiba imaginatie
constructiva si sa produca idei, proiecte de activitate etc. Trebuie sa manifeste perspicacitate, sa cunoasca
oamenii, sa poata aprecia colaboratorii si sa beneficieze de suplete in gandire si de o anumita forta de
sugestie.
In viziunea acestui concept tipurile clasice de intreprinzatori sunt:
Proprietarul funciar
Birocratul
Speculatorul
Negociatorul
Manufacturierul
Concept 2: jumatatea secolului trecut; intreprinzatorul are rolul de a realiza combinatii noi, el trebuie sa fie
adeptul schimbarilor economice. Limita acestei conceptii consta in faptul ca aceste schimbari economice
trebuie facute numai ca rezultat al inovatiei.
In viziunea acestui concept un intreprinzator identifica intai nevoia, apoi combina manopera, materiile
prime si capitalul pentru satisfacerea acestei nevoi. Intreprinzatorul este considerat un promotor al
schimbarilor, pe care ar trebui sa le considere ca ceva obisnuit. In mod normal intreprinzatorii nu fac ei insisi
schimbarile ci doar le cerceteaza si le exploateaza ca o ocazie favorabila.
8
Concept 3: pune accent pe motivarea individuala, din perspectiva acestui concept mobilurile (motivatiile)
individuale constituie elementele esentiale al oricarei activitati de a intreprinde ceva. Motivivatiile pot fi diverse
plecand de la bani pana la dorinta de responsabilitate, preferinta pentru un anumit grad de risc,
independenta, siguranta, castigarea unei aprecieri din partea societatii.
Exista trei tipuri de intreprinzatori:
Intreprinzatori conducatori al caror obiectiv principal il constituie siguranta
Intreprinzatori inovativi al caror obiectiv principal este dorinta de a avea senzatii
Intreprinzatori controlori care urmaresc castigarea si mentinerea puterii.
Evolutia rolului intreprinzatorilor a fost puternic influentata de principiile si tehnicile manageriale, fiind
in stransa legatura cu mediul social din care provine intreprinzatorul. El trebuie sa fie constient ca isi asuma
responsabilitati de natura economica, etica, sociala fata de angajat, furnizor, clienti.
Este greu sau imposibil de delimitat acestea deoarece ele se intrepatrund si se interconditioneaza.
Nerespectarea ordinii economice va determina responsabilitati de natura sociala si etica.
9
2. ROLUL SI IMPORTANTA IMM-URILOR
Definirea interprinderilor mici si mijlocii
In ultimele decenii s-a inregistrat o crestere si dezvoltare importanta a micilor afaceri, in tara noastra.
Micile afaceri reprezinta catalizatorul principal al cresterii economice. Aceste mici afaceri contribuie in buna
masura la realizarea unor obiective fundamentale ale oricarei economii nationale.
IMM-urile joaca un rol insemnat in economie din urmatoarele motive:
Supletea structurilor care le confera o capacitate ridicata de adaptare la fluctuatiile mediului
economic;
Intreprinderile mici si mijlocii se pot integra relativ usor intr-o retea industriala regionala, ceea ce
contribuie pe de o parte la dezvoltarea economica a regiunii respective, iar pe de alta parte la
reducerea somajului si cresterea nivelului de trai, pentru ca ofera locuri de munca;
Dimensiunea lor redusa, care contribuie la evitarea birocratiei excesive si la evitarea dezumanizarii;
IMM-urile formeaza la nivelul individual un ansamblu mult mai usor de controlat/condus.
Nu exista o definitie unanim recunoscuta a IMM-urilor. Pentru a fi considerata mica/mijlocie o afacere
trebuie sa indeplineasca anumite conditii.
Definirea IMM-urilor, are in vedere urmatoarele aspecte:
dimensiunea afacerii: cifra de afaceri, capital social, numarul de personal, profitul, (cel mai
important/frecvent criteriu utilizat este cel al numarului de personal).
unitatea de conducere: in general IMMul este o intreprindere stapanita si condusa de un numar
redus de persoane, in general asociat unic (1 persoana). Statisticile arata ca 45% au fost create si
conduse de una si aceiasi persoana.
Definitia IMM-urilor: sunt organisme cu vocatie industriala sau comerciala cu un centru de profit si
cu o singura activitate.
10
In aprecierea marimii unei intreprinderi se au in vedere criterii cantitative si calitative:
cantitative: volumul vanzarilor, numarul salariatilor, profit
calitative: la atingerea unui anumit nivel al productivitatii muncii, atingerea unui anumit grad al unitatii
in mediul economic, la atingerea unui anumit nivel de comportament.
Exemple: In SUA intreprinderile sunt considerate mici si mijlocii daca:
numarul proprietarilor (persoanelor) este intre 1-20; au o localizare geografica bine determinata, managementul este independent, separat de proprietar, iar cifrele de afaceri se invart in jurul a catorva milioane de $ (comert cu amanuntul: 8 mil $; comert cu ridicata 22 mil $).
In UE criteriul principal este cel al numarului de salariati clasificat pe 3 categorii: micro-intreprindere: 1-9 salariati intreprinderi mici: 10-99 salariati intreprinderi mijlocii: 100-499 salariati.
Romania a preluat partial acest criteriu de clasificare: micro-intreprindere: 1-9 salariati intreprinderi mici: 10-49 salariati intreprinderi mijlocii: 50-249 salariati.
Cadrul legal de functionare a unei afaceri in Romania este asigurat de legea 31/1990 – a societatilor
comerciale si Legea 26/1990 – a registrului comertului, completata cu alte acte normative, iar pentru modul
de derulare al IMM-urilor este completat prin Legea 133/1999 - privind stimularea intreprinzatorilor privati
pentru infiintarea si dezvoltarea IMM-urilor. IMM-urile isi desfasoara activitatea in sfera: productiei de bunuri
materiale si servicii.
Aceste intreprinderi pot fi infiintate in orice domeniu de activitate, in general servicii, constructii
generale, comert cu amanuntul sau ridicata. In servicii ele ofera servicii specializate cu un pronuntat caracter
tehnic (exemplu: saloane de coafura si cosmetica, atelier de reparatii a incaltamintelor, spalatorii etc.). Aceste
servicii pot fi oferite atat consumatorilor individuali cat si intreprinderilor.
In comertul cu amanuntul IMM-urile ofera marfuri spre vanzare direct consumatorilor si ele se pot
clasifica in: lanturi de magazine sau unitati independente.
11
In comertul cu ridicata sunt de regula intermediari intre productie si comertul cu amanuntul. De regula
in constructii si industria prelucratoare exista putine IMM-uri datorita costurilor ridicate si datorita ciclurilor de
productie relativ lungi.
Organizarea interna a IMM-urilor este influentata in mod fundamental de doua aspecte:
a. In 80% din cazuri conducerea este asigurata de proprietar ceea ce impiedica intr-o anumita masura
aparitia si manifestarea disocierii de autoritate
b. Salariatii sunt slab sau putin sindicalizati ceea ce contribuie la formarea unor relatii privilegiate intre
salariati si proprietari. Aceasta relatie este influentata de personalitatea conducatorului.
Organizarea si structura IMM-urilor depind de interactiunea dintre intreprindere si familia
proprietarului, apare necesitatea obiectiva de a gestiona cu mare grija aceasta interactiune.
Aceasta situatie indica mai multe probleme:
mentinerea concentrata (eficace) a puterii la nivelul fiecarei generatii,
succesiunea si transpunerea (transmiterea) puterii,
gestionarea unei politici de personal care sa permita coexistenta relatiilor familiale si nefamiliale,
compatibilitatea evolutiei intreprinderii cu evolutia familiei.
In general se contureaza in viata economica doua tipuri de IMM:
1. Mica intreprindere traditionala care de regula nu are o strategie pe termen lung, are o piata
restransa de desfacere, iar procesele de realizare a bunurilor si eventuala linie de dezvoltare sunt
transmise prin experienta din generatie in generatie.
2. Noul tip de IMM (IMM-urile moderne) pun in aplicare o tehnologie de varf, cauta piete noi, se
orienteaza spre gasirea unui crenel tehnologic, spre crearea de produse mai bine adaptate destinatiei
lor, produse de calitate superioara insotite de un service superior mai ales in ceea ce priveste
fiabilitatea, rezistenta si finisajele. IMM-urile moderne de regula prezinta competenta in realizarea
unui produs complex, competenta dobandita fie prin studii de specialitate ale angajatilor fie prin
aptitudini deosebite si experienta acestora.
12
Rolul si importanta IMM-urilor decurg din urmatoarele trasaturi ale acestora:
Ofera noi locuri de munca
Favorizeaza inovarea si flexibilitatea
Se constituie practic in locuri unde personalul se perfectioneaza si de unde se poate indrepta apoi
spre intreprinderile mari
Stimuleaza concurenta
Ajuta la buna functionare a intreprinderilor mari pentru care presteaza diferite servicii sau produc
diferite subamsamble
Fabrica produse si presteaza servicii in conditii de eficienta.
13
3. PERSPECTIVELE IMM-URILOR
Desi in ultimul timp acest sector a inregistrat un recul in economia romaneasca, se va accentua
importanta IMM-urilor cel putin din urmatoarele considerente:
Exista o tendinta de modificare a ponderilor intre ramurile economiei nationale in favoarea serviciilor
(a revenit la moda activitatea de servicii)
S-au creat asociatii care reprezinta si apara interesele IMM-urilor (acestea dau semne ca
functioneaza). exemplu: Agentia Nationala a Intreprinderilor Mici si Mijlocii (organizatie
guvernamentala); Centrul Roman pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii (organizatie neguvernamentala)
etc.
Au aparut si apar publicatii de specialitate pentru IMM-uri
Au inceput sa apara specialisti pregatiti in mod deosebit pentru activitatea in IMM-uri
Legea 133/1999 precum si celelalte acte normative si legi sau ordonante au oferit o serie de facilitati
pentru IMM-uri (finantare de programe pentru pregatire profesionala, facilitati la acordarea de credite,
alte facilitati economico-financiare in special impozitul pe profit).
Pot aparea probleme (neajunsuri) in activitatea IMM-urilor cum ar fi:
Managerii (conducatorii) nu au pregatirea necesara
Lipsa resurselor financiare
Deficientele activitatii de marketing
Pot aparea dificultati in recrutarea personalului,
Pachet salarial (nemotivant) fata de firmele mari,
Sunt mai instabile (rata mare de aparitie (creare) si dispartie (faliment)).
Consecintele unui faliment sunt prezente:
a. in plan material
b. in plan psihologic: de regula un patron care a dat faliment nu se apuca prea repede de o alta afacere.
c. Poate avea si efecte sociale: reducerea locurilor de munca, disparitia anumitor produse de pe piata.
14
Cauzele falimentului pot fi multiple, unele au caracter obiectiv altele subiectiv.
Printre cauzele falimentului unui IMM amintim:
Caracteristicile intreprinzatorului: lipsa abilitatilor sale atat in plan organizatoric cat si in plan
profesional;
Incapacitatea de a gestiona resursele de care dispune precum si incapacitatea de a previziona
nivelul acestora;
Mediul extern al firmei care isi manifesta prezenta prin factorii sai perturbatori.
15
4. PROCESUL DE REFORMA SI DEZVOLTARE A IMM-URILOR
In Romania procesul de reforma s-a desfasurat pe doua coordonate:
S-a urmarit privatizarea intreprinderilor de stat
Dezvoltarea intreprinderilor mici si mijlocii
Din pacate nu s-a inregistrat nici un succes deosebit pe aceste coordonate, dar s-a obtinut o anumita
coerenta. In acest proces de reforma au aparut probleme legate de ponderea mica a IMM-urilor in industrie
(risc mai mare), probleme de restructurare, de lipsa subventiilor sau insuficienta acestora precum si de slaba
dezvoltare sau lipsa unor instrumente de sustinere a IMM-urilor.
Instrumente de sustinere a IMM-urilor:
1. Incubatoarele de afaceri. Este un laborator economic care ofera asistenta IMM-urilor si care
contribuie la stimularea si cultivarea talentului de intreprinzator. Pun la dispozitie asistenta si spatiu
pentru schimbul de idei, cursuri de pregatire si perfectionare, programe de pregatire pentru manageri
si salariati, ofera consultanta gratuita si usureaza contactele cu banci si parteneri.
2. Agentiile de consultanta care ofera sprijin IMM-urilor in:
testarea aptitudinilor intreprinzatorului,
elaborarea planului de afaceri,
cursuri de pregatire in domeniul afacerilor,
ofera informatii necesare pentru inceperea afacerilor
16
5. ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA IMM-URILOR
1. Particularitatile manageriale ale IMM-urilor
IMM-urile formeaza un “univers” caracterizat prin diversitate, dinamism si flexibilitate. Starea de
sanatate a oricarei economii depinde de nr de IMM-uri create in fiecare an. Mobilitatea IMM-urilor si
adaptarea la cerintele, dinamica pietei induc o serie de elemente specifice in abordarea teoretica si in
modalitatile de practicare a managementului in cadrul acestora.
Formele proprii de manifestare a procesului managerial din IMM-uri impun tratarea lor ca un domeniu
distinct insa integrat managementului general.
Existenta si activitatea IMM-lor se desfasoara pe coordonate trasate sau determinate de caracteristicile
distinctive ale acestora:
Dimensiunea redusa: determina un potential redus al intreprinderii, conduce la limitarea cotei de
piata, determina imposibilitatea unor reduceri substantiale ale costurilor unitare si aduce
intreprinderea in situatia de a face fata unei concurente puternice din partea intreprinderilor mari. O
cale de a evita aceasta concurenta pentru IMM-uri poate fi aceea de a juca rolul de furnizor sau
subcontractant pentru aceste inteprinderi mari.
Un ritm ridicat de creare si faliment: este un factor care determina starea de sanatate a unei
economii, motor de dezvoltare a oricarei economii.
Specializarea: e determinata de dimensiunea lor redusa.
Ponderea redusa pe piata: prezinta avantaje si dezavantaje. Printre avantaje amintim cunoasterea
mai buna a cererii si o flexibilitate mai ridicata la modificarile care se pot manifesta pe piata.
Dificultati la intrarea si iesirea de pe o piata: pentru IMM-uri piata cea mai buna si convenabila e
aceea cu bariere mai ridicate la intrare si mai reduse la iesire. Aceasta piata ofera obtinerea unor
castiguri mai stabile.
Activitatea IMM-lor se desfasoara sub influenta conjugata a unor factori de mediu atat de ordin
general cat si specifici, acestea constituindu-se in constrangeri care-si pun amprenta asupra proceselor
17
manageriale. Intr-o economie de tranzitie aflata in plin proces de dezvoltare si consolidare a IMM-lor numarul
si natura constrangerilor sunt diferite.
Constrangerile privind cadrul legislativ se concretizeaza in reglementari fiscale disipate, confuze si
intr-o lipsa a codificarii si clasificarii coerente a impozitelor directe pe categorii de venituri. Sistemul de calcul
a impozitului pe profit e nestimulativ.
In plan financiar constrangerile rezida in faptul ca resursele disponibile sunt insuficiente si nu asigura
intreg necesarul. Gama serviciilor financiare oferite de banci si de catre societatile de asigurare e limitata iar
personalul este insuficient instruit pentru a lucra cu IMM-urile.
Tabloul acesta al conditiilor de mediu e completat de o infrastructura fizica neadecvata si de o
furnizare deficitara a unor servicii de baza (transport, asigurarea utilitatilor, planificarea urbana pentru
amplasari de spatii etc.).
Managementul IMM-lor e influentat de o serie de coordonate micro-economice:
Principala piata de desfacere e zona sau localitatea unde e amplasata IMM-ul
Numarul mare de IMM-uri si dimensiunea redusa a acestora confera pietelor o configuratie puternic
atomizata si un caracter concurential
Majoritatea IMM-lor sunt constituite din micro-intreprinderi sau eventual intreprinderi mici dar care
ofera o varietate mare de bunuri insa intr-o pondere mare bunuri identice (similare)
IMM-le datorita numarului lor mare fac greu distinctia intre concurentii principali si ceilalti concurenti.
Ca rezultat nu stiu cum sa rectioneze la acesti concurenti
IMM-le sunt puternic influentate de preturile concurentei.
Particularitatile procesului managerial in cadrul IMM-lor sunt determinate si de un alt element:
Etapa si faza ciclului de viata in care se afla firma.
Eficienta procesului de conducere favorizeaza cresterea (dezvoltarea) dimensiunilor firmei sau
trecerea intr-un stadiu superior de dezvoltare. Intre stadiul de dezvoltare al firmei si managementul ei se
stabilesc interconditionari si interconexiuni.
18
In cazul IMM-lor se pot intalni urmatoarele etape de viata ale ciclului:
1. Etapa lansarii
Aceasta faza are doua momente:
a. Faza de supravietuire: se formeaza intreprinderea, se folosesc resursele proprii si imprumutate, se
cauta clientii si se testeaza cotele de adaos si pragul de rentabilitate. Faza e caracterizata prin faptul
ca “patronul e afacerea” deoarece s-a observat ca patronul se implica in toate activitatile si
controleaza direct angajatii. Activitatile sunt numeroase dar reduse ca volum. Organizarea este
simpla iar factorul critic il constituie capacitatea operationala.
b. Faza de consolidare: se inregistreaza cresteri usoare si se amplifica necesarul de mijloace circulante.
Factorii cheie sunt capacitatea manageriala si resursele financiare.
2. Etapa cresterii (decolarii)
E constituit din doua faze:
a. Faza controlului si a planificarii in cadrul careia se urmareste demonstrarea capacitatii de a concura
pe piata prin penetrarea pietii. Se inregistreaza eforturi de marire a capitalului, un control financiar
mai intens, apare necesitatea de personal suplimentar, se deleaga sarcini si se fac eforturi in directia
unei planificari strategice a activitatii.
b. Faza extinderii: in care se trece de la intreprinderea mica la cea mijlocie; are loc o expansiune
majora; creste competitivitatea; apar managerii profesionisti; creste gradul de delegare iar factorii
critici (cheie) sunt:
planificarea operationala
planificarea strategica
resursele umane
capacitatea de planificare (identificarea obiectivelor de atins).
3. Etapa de incetinire a cresterii
4. Etapa de maturitate: stagneaza volumul de activitate si profitul;
5. Etapa declinului
19
Cauzele esecului pe langa cele mentionate in Capitolul precedent cuprind si urmatoarele elemente:
Educatie manageriala si economica deficitara
Rigiditate
Incapacitatea de a determina piata tinta si segmentele tinta
Aceste etape sunt greu de identificat in timp dar fiecare din aceste etape in mod normal se intind pe
o perioada de cel putin 1 an. Trecerea de la o perioada la alta e precedat de regula de o criza la nivelul
intreprinderii care daca este corect rezolvata se trece la o faza superioara.
Dimensiunea redusa a IMM-lor induce in plan managerial o serie de elemente distinctive. Dincolo de acestea,
principiile, metodele si tehnicile de baza raman aceleasi indiferent de marimea intreprinderii, forma de
proprietate sau mediul in care actioneaza.
20
6. ELEMENTELE DISTINCTIVE ALE IMM-LOR
1. Cumularea calitatii de proprietar si a celui de manager
Se intalneste in majoritatea IMM-lor. Factorii favorizanti sunt urmarorii:
Gama restransa de activitati
Complexitatea restransa (redusa)
Diversitatea redusa a problemelor manageriale
Avantaje:
Nivel maxim de motivare a managerului proprietar
Concentrarea informatiilor si a proceselor decizionale la nivelul unei singure persoane
Reducerea riscului aparitiei unor distorsiuni inerente in cadrul delegarilor de autoritate
Economisirea de resurse financiare pentru plata unui manager.
Dezavantaje:
Lipsa experientei si a pregatirii necesare conducerii activitatii
2. Functia de previziune e slab reprezentata
Slaba reprezentare a functiei de previziune se refera la faptul ca orizontul de timp vizat e redus iar strategiile
adoptate sunt preponderent cele de mentinere si/sau supravietuire.
3. Continutul functiei de organizare e diferit fata de intreprinderile mari
Pentru IMM-uri tipul de structura organizatorica predominant e cel organic caracterizat printr-un
numar redus de reguli si proceduri, prin obiective si sarcini difinite vag precum si prin criterii subiective de
selectie a personalului.
Specializarea (pe post) functiilor e relativ scazuta ceea ce prezinta totusi si avantajul ca favorizeaza
diversificarea activitatilor fiecarui salariat.
21
Felxibilitatea organizatorica favorizeaza adaptabilitatea ridicata la modificarea pietei si la modificarile
survenite in comportamentul consumatorilor. Sistemul informational joaca un rol vital, el conditioneaza
rationalizarea distributiei marfurilor, configuratia lui e simpla cu circuite scurte si foarte scurte, fluxurile
informationale oscileaza ca volum si continut in functie de nevoile curente si concrete.
In cazul IMM-urilor e mult mai adevarat ca: “E mai avantajos si mai ieftin sa se miste informatii decat marfuri.”
4. Functia de antrenare gaseste in IMM-uri un mediu favorabil de manifestare.
Dimensiunea redusa a IMM precum si specificul activitatii favorizeaza si determina o serie de inter-
relationari frecvente, stranse in special in ceea ce priveste relatia dintre manager-angajat. Aceasta
personalizare a relatiilor creeaza premisele unei evaluari eficiente a personalului subordonat in stransa
corelatie cu gradul de implicare si cu contributia reala a fiecaruia la atingerea obiectivelor propuse.
Problematica resurselor umane e deosebit de importanta in cadrul IMM-urilor pentru ca acestea nu-si
pot permite erori in privinta numarului si a pregatirii angajatilor, cheltuielile cu salariile avand o pondere
insemnata.
5. Sunt create conditii favorabile de exercitare a functiei de coordonare
Managerul doreste armonizarea intereselor individuale cu cele generale ale intreprinderii.
Comunicarea se realizeaza intens in toate directiile, atat in plan formal cat si informal ceea ce contribuie la
cresterea vitezei de reactie cand apar modificari de mediu.
Comunicarea poate intalni anumite bariere concretizate in:
Ignorarea informatiilor
Intelegerea diferita a continutului mesajului transmise
Refuzul de a receptiona anumite mesaje (“aud numai ce vreau si numai ce-mi place”)
6. Se manifesta particularitati ale functiei de control specifice IMM-lor
Incheie ciclul managerial si prezinta particularitati in cazul IMM-urilor. Volumul redus, dimensiunile
acesteia faciliteaza controlul care in acest fel se realizeaza nemijlocit de manageri fara intermediari si se evita
deformarea realitatii. Controlul poate sa devina riguros, permanent, managerul avand posibiltatea sa intervina
22
operativ pentru corectarea abaterilor. Cunoasterea si intelegerea corecta a particularitatilor manageriale din
cadrul IMM-urilor are o contributie esentiala in optimizarea activitatii.
7. Particularitati organizatorice ale IMM-urilor
Organizarea presupune determinarea activitatilor care trebuie desfasurate pentru realizarea
obiectivelor intreprinderii si repartizarea acestor activitati pe persoane. Aceasta activitate de organizare se
supune unor principii (concepte) organizatorice:
a) Unitatile de comanda sau subordonarea unui singur sef, trebuie sa existe o compatibilitate intre
responsabilitate si autoritate
b) Delegarea de autoritate: inseamna acordarea autoritatii necesare unui subordonat pentru a duce la
sfarsit o activitate.
c) Descrierea corecta si completa a activitatilor, a sarcinilor de munca, in privinta precizarii oblig
23
7. FORMALITATI NECESARE INFIINTARII UNEI AFACERI
Suport tematic:
Legea leaga importante consecinte de indeplinirea formalitatilor de inmatriculare.
De exemplu, inregistrarea in Registrul Comertului determina dobandirea de catre persoanele fizice care
desfasoara activitati economice in mod independent, asociatiile familiale si societatile comerciale a
personalitatii juridice.
1. Caracteristici generale
* Criterii in alegerea formei de exercitare a comertului:
Intreprinzatorii particulari trebuie sa-si aleaga cu grija cea mai convenabila forma juridica pentru afacerea pe
care doresc sa o inceapa. Alegerea trebuie facuta in functie de:
natura activitatii ce urmeaza a fi organizata,
anvergura acesteia,
numarul viitorilor parteneri de afaceri,
gradul de implicare si de raspundere asumat de fiecare dintre ei,
volumul disponibil si si cel necesar al capitalului social,
caracteristicile specifice fiecareia dintre formele juridice prevazute de legislatia in viguare,
amploarea intreprinderii, estimata pe baza planului de afaceri sau pe baza predictiilor
intreprinzatorului etc.
amploarea intreprinderii
Este binecunoscut faptul ca unei intreprinderi de mici dimensiuni nu i se potriveste o forma juridica exagerata,
tot astfel cum o intreprindere ambitioasa, care anticipeaza o activitate sustinuta si venituri considerabile, are
nevoie de o „haina” mai sofisticata, care sa puna mai bine in valoare ansamblul fortelor de productie sau de
prestari de servicii.
24
Astfel, in primul caz, va recomandam sa studiati posibilitatea de a exercita comertul ca persoana fizica
autorizata sau intr-o asociatie familiala.
In cel de-al doilea caz, se impune cu necesitate ca activitatea sa ia nastere si sa se dezvolte sub forma unei
societati comerciale.
natura si volumul aporturilor la initierea firmei
Daca aportul esential la firmei il constituie efortul personal al intreprinzatorului, sunt recomandate formele
persoanei fizice care desfasoara activitati economice in mod independent, asociatiei familiale sau societatii cu
raspundere limitata cu asociat unic.
In ipoteza in care efortul antreprenorial este sustinut de importante resurse materiale, sunt recomandate cele
mai cunoscute forme de societati comerciale (societatea cu raspundere limitata si societatea pe actiuni).
Desigur ca aceste criterii nu sunt exhaustive. O optiune in alegerea formei juridice de exercitare a comertului
o poate avea si gustul intreprinzatorului, preferinta sa pentru una sau alta dintre aceste forme.
Societatea comerciala
Societatile comerciale sunt persoane juridice distincte de persoana proprietarilor lor (asociati / actionari /
comanditari). Ele desfasoara activitati in nume propriu, au conducere si sediu propriu.
Societatile comerciale dobandesc personalitate juridica de la data inregistrarii in registrul comertului.
Societatile comerciale se constituie prin asociere pe baza unui contract de societate / act constitutiv, iar
societatile pe actiuni pot fi constituite si pe baza de subscriptie publica.Societatile comerciale cu sediul in
Romania sunt persoane juridice romane.
Societatile comerciale pot fi constituite in urmatoarele forme juridice:
societatea in nume colectiv ;
societatea in comandita simpla;
societatea pe actiuni;
25
societatea in comandita pe actiuni;
societatea cu raspundere limitata.
* Caracteristici comune ale formelor juridice de asociere:
Cele mai raspandite forme juridice de asociere, in practica, sunt societatea pe actiuni si societatea cu
raspundere limitata.
Societatile comerciale se constituie prin actul de vointa a doua sau mai multe persoane, prin incheierea unui
act constitutiv.
In mod exceptional, societatea cu raspundere limitata se poate constitui prin actul de vointa al unei singure
persoane (societatea cu raspundere limitata cu asociat unic).
Conditii obligatorii:
Persoanele care constituie societati comerciale trebuie sa indeplineaca urmatoarele conditii:
sa aiba capacitate de exercitiu, adica sa poata dispune liber de bunurile lor;
sa nu se afle intr-un caz de incompatibilitate cu calitatea de asociat al unei societati comerciale;
sa nu aiba interdictie sau sa nu fie decazute din dreptul de a fi fondatori ai unei societati comerciale.
articolul 6, alineatul (2): Nu pot fi fondatori persoanele care, potrivit legii, sunt incapabile sau care au
fost condamnate pentru gestiune frauduloasa, abuz de incredere, fals, uz de fals, inselaciune,
delapidare, marturie mincinoasa, dare sau luare de mita, precum si pentru infractiunile prevazute la art.
143-145 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei sau pentru cele prevazute de prezenta
lege."
Avantaje:
permite desfasurarea unor activitati comerciale de anvergura, prin unirea eforturilor personale sau a
resurselor mai multor persoane;
26
in cazul societatilor pe actiuni si al societatilor cu raspundere limitata, raspunderea pentru obligatiile
asumate de societate nu se intinde pana la asociatii acesteia, ci se opreste la capitalul social al
societatii.
Dezavantaj:
in cazul intreprinderilor de mai mica anvergura, complexitatea administrarii si mecanismul adunarilor
generale ale societatilor comerciale pot complica desfasurarea activitatii.
27
8. FORME DE ORGANIZARE JURIDICA A AFACERII
Organizare Caracteristici *
Persoana fizica
PF
Poate fi autorizata sa desfasoare o activitate independenta in baza Legii nr. 507/2002, de catre
primarii comunelor, oraselor,municipiilor, respectiv ai sectoarelor minicipiului Bucuresti, pe a caror
raza teritoriala isi are domiciliul. Pentru persoanele fizice straine care nu au domiciliul in Romania,
eliberarea autorizatiilor se va face de catre primarii unitatilor administrativ – teritoriale pe a caror
raza isi au resedinta.
Asociatia
familiala, AF
Se constituie intre membrii unei familii care locuiesc in aceeasi localitate, in baza aceluiasi act
normativ si proceduri ca si persoana fizica.
Societatea
comerciala
SC
Se constituie ca persoana juridica, conform Legii nr. 31/1990 republicata, cu modificarile si
completarile ulterioare, prin asociere intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, pentru
a efectua acte de comert. Societatea comerciala dobandeste personalitate juridica de la data
inregistrarii in registrul comertului.
Societatile comerciale se pot constitui in una din urmatoarele forme juridice:
a) societate in nume colectiv (SNC)
b) societate in comandita simpla (SCS)
c) societate pe actiuni (SA)
d) societate in comandita pe actiuni (SCA);
e) societate cu raspundere limitata (SRL).
Societatea in comandita simpla si in comandita pe actiuni se caracterizeaza prin existenta a doua
categorii de asociati: comanditati (asociatii care administreaza societatea si raspund nelimitat si
solidar pentru obligatiile societatii) si comanditari (asociatii care raspund numai pana la
concurenta capitalului subscris).
f) grup de interes economic (GIE)
g) grup de interes economic la nivel European (GIEE)
Filiale: Filialele sunt societati comerciale cu personalitate juridica care se infiinteaza intr-una din formele
de societate enumerate mai sus. Filialele vor avea regimul juridic al formei de societate in care s-
au constituit.
Sedii
secundare:
O societate comerciala poate sa deschida in aceeasi localitate cu sediul principal sau in alte
localitati, sedii secundare sub diferite forme : sucursale, reprezentante, agentii, puncte de lucru etc.
* ANEXA 1. dictionar
28
9. CADRUL JURIDIC DE CARE AM NEVOIE
Etapele ce trebuie parcurse pentru deschiderea unei firme, incepand de la activitatile pregatitoare si pana la
momentul pornirii afacerii in mod legal sunt:
Activitati pregatitoare (pre-inregistrare)
Include toate activitatile prevazute de lege ce trebuie indeplinite de la data cand un intreprinzator s-a decis
sa constituie o forma de organizare a unei afaceri si data cand a depus la Biroul Unic din cadrul Oficiului
Registrului Comertului de pe langa Tribunal, dosarul complet pentru inregistrarea si autorizarea functionarii:
verificarea si rezervarea firmei/emblemei (obligatoriu)
cercetarea firmei/emblemei la OSIM pentru verificarea similitudinii cu marci inregistrate in registrul de
marci (optional)
obtinerea, prin registrul comertului, a cazierului fiscal pentru fiecare fondator si administrator (obligatoriu)
redactarea actului constitutiv (obligatoriu) – sub semnatura privata sau autentificare la un notar, dare de
data certa la notar sau OASC din cadrul ORC - M.J., sau atestarea partilor data de avocati /consilier
juridic
specimenul de semnatura pentru administrator / cenzori (obligatoriu) – sub forma autentica la un notar
sau in fata directorului ORC - M.J.
redactarea si obtinerea declaratiei pe propria raspundere a fondatorilor, administratorilor si a cenzorilor ca
indeplinesc conditiile prevazute de lege (obligatoriu)
completarea cererii de inregistrare (obligatoriu)
obtinerea evaluarii prin expertiza, a bunului imobil subscris ca aport in natura la capitalul social (dupa
caz)
obtinerea certificatului constatator al sarcinilor cu care, eventual este grevat bunul imobil subscris la
capitalul social (dupa caz)
varasamantul in numerar la capitalul social (direct la banca dorita sau la CEC - obligatoriu)
obtinerea acordului asociatiei de locatari sau proprietari (dupa caz)
intocmirea dosarului de inregistrare si autorizare a functionarii (obligatoriu)
29
1. Verificarea disponibilitatii si / sau rezervarea denumirii firmei si / sau emblemei
Obtinerea verificarii disponibilitatii denumirii firmei si / sau emblemei si rezervarea lor se face inainte de
intocmirea actului constitutiv al firmei.
Denumirea firmei trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii:
sa fie disponibila – adica sa nu fie deja inregistrata in registrul comertului sau rezervata anterior de
alti solicitanti;
sa fie distinctiva – adica sa nu fie denumire generica;
sa fie licita – sa nu incalce o dispozitie imperativa a legii privind ordinea publica sau bunele moravuri,
si limitele concurentei loiale;
sa fie scrisa – in primul rand in limba romana;
sa nu contina o denumire utilizata in sectorul public;
sa nu aduca atingere bunelor moravuri sau ordinii publice;
sa respecte regulile de compunere prevasute de lege, specifice fiecarei forme juridice ( PF si AF )
respectiv, forme juridice de asociere ( societati comerciale cu / fara sedii secundare, filiale ).
Conditiile de validare a denumirii firmei se aplica si emblemei.
Emblemele vor putea fi folosite pe panouri de reclama, pe facturi, scrisori, afise, publicatii etc., numai
daca vor fi insotite in mod vizibil de denumirea firmei intreprinzatorului; daca emblema cuprinde o denumire,
denumirea firmei va fi scrisa cu litere avand marimea de cel putin jumatate din cea a literelor cu care este
scrisa emblema.
Verificarea si rezervarea denumirii firmei si / sau emblemei dureaza maximum 1 zi si se realizeaza la
nivel national.
Valabilitatea rezervarii denumirii firmei este de 3 luni de zile si se poate prelungi inca de 2 ori, cu perioade
similare de 3 luni calendaristice.
Sfat:
Daca porniti o afacere pe termen lung, protejati-va firma si emblema, care vor deveni elemente
esentiale de marketing, prin urmatoarele masuri:
verificarea disponibilitatii si / sau rezervarea denumirii firmei si a emblemei la nivel national;
inregistrarea la OSIM a firmei dumneavoastra ca marca verbala si a emblemei ca marca figurativa;
30
2. Actele doveditoare pentru sediu
Actele doveditoare pentru sediul social al firmei, al sucursalei, al altor sedii secundare, inclusiv puncre de
lucru, respectiv pentru filiale reprezinta dovada detinerii cu titlu legal a spatiului, iar acest lucru se poate face
prin:
contract de vanzare- cumparare
contract de inchiriere sau subinchiriere inregistrat la organele fiscale locale, in maxim 15 zile de la
data semnarii (L. 181 / 1997);
contract de asociere in participatiune;
contract de lizing imobiliar
contract de comodat, de uz, de uzufruct – numai sub forma autentica
certificat de mistenitor
extras de carte funciara
Daca spafiul este aflat intr-un imobil constituit in Asociatie de proprietari / locatari, se va prezenta si
acordul asociatiei (art. 11(2) din OG 85 / 2001).
Daca exista coproptietari ai spatiului, se va depune si acordul coproprietarilor.
ATENTIE: Articolul 17, alineatul (2): La acelasi sediu vor putea functiona mai multe societati, daca este
indeplinita cel putin una dintre urmatoarele conditii:
a) imobilul, prin structura lui, permite functionarea mai multor societati in incaperi diferite;
b) cel putin o persoana este, in conditiile legii, asociat in fiecare dintre societati;
c) daca cel putin unul dintre asociati este proprietar al imobilului ce urmeaza a fi sediul societatii.
3. Redactarea declaratiilor pe proprie raspundere la inregistrarea firmei
Declaratia pe proprie raspundere se completeaza de catre:
comerciantii persoane fizice
fondatorii si asociatii/actionarii unei societati comerciale
administratori
cenzori
31
conducatorii sucursalei
reprezentantii desemnati de catre persoanele juridice, prin contract de administrare, ca
administratori sau lichidatori
reprezentantii SRL cu asociat unic persoana juridica
Semnarea declaratiei pe proprie raspundere se semneaza de catre declarant in fata judecatorului
delegat, avocat sau notar, acestia certificand prin data si semnatura ca declaratia a fost data in fata
acestora.
Articolul 36, lit. f) a alin. (2): "declaratia pe propria raspundere a fondatorilor, a primilor administratori,
respectiv a primilor membri ai directoratului si ai consiliului de supraveghere, si, daca este cazul, a cenzorilor,
ca indeplinesc conditiile prevazute de prezenta lege".
4. Redactarea actului constitutiv
Art. 7. - Actul constitutiv al societatii in nume colectiv, in comandita simpla sau cu raspundere limitata
va cuprinde:
a) datele de identificare a asociatilor; la societatea in comandita simpla se vor arata si asociatii
comanditati;
b) forma, denumirea si sediul social;
c) obiectul de activitate al societatii, cu precizarea domeniului si a activitatii principale;
d) capitalul social, cu mentionarea aportului fiecarui asociat, in numerar sau in natura, valoarea
aportului in natura si modul evaluarii. La societatile cu raspundere limitata se vor preciza numarul si
valoarea nominala a partilor sociale, precum si numarul partilor sociale atribuite fiecarui asociat
pentru aportul sau;
e) asociatii care reprezinta si administreaza societatea sau administratorii neasociati, datele lor de
identificare, puterile ce li s-au conferit si daca ei urmeaza sa le exercite impreuna sau separat;
f) in cazul societatilor cu raspundere limitata, daca au fost desemnati cenzorii sau auditorul financiar,
datele acestora de identificare;
g) partea fiecarui asociat la beneficii si la pierderi;
32
h) sediile secundare - sucursale, agentii, reprezentante sau alte asemenea unitati fara personalitate
juridica -, atunci cand se infiinteaza o data cu societatea, sau conditiile pentru infiintarea lor
ulterioara, daca se are in vedere o atare infiintare;
i) durata societatii;
j) modul de dizolvare si de lichidare a societatii.
Art. 8. - Actul constitutiv al societatii pe actiuni sau in comandita pe actiuni va cuprinde:
a) datele de identificare a fondatorilor; la societatea in comandita pe actiuni vor fi mentionati si asociatii
comanditati;
b) forma, denumirea si sediul social;
c) obiectul de activitate al societatii, cu precizarea domeniului si a activitatii principale;
d) capitalul social subscris si cel varsat si, in cazul in care societatea are un capital autorizat, cuantumul
acestuia;
e) natura si valoarea bunurilor constituite ca aport in natura, numarul de actiuni acordate pentru acestea si
numele sau, dupa caz, denumirea persoanei care le-a adus ca aport;
f) numarul si valoarea nominala a actiunilor, cu specificarea daca sunt nominative sau la purtator;
f1) daca sunt mai multe categorii de actiuni, numarul, valoarea nominala si drepturile conferite fiecarei
categorii de actiuni;
f2) orice restrictie cu privire la transferul de actiuni;
g) datele de identificare a primilor membri ai consiliului de administratie, respectiv a primilor membri ai
consiliului de supraveghere;
g1) puterile conferite administratorilor si, dupa caz, directorilor, si daca ei urmeaza sa le exercite impreuna
sau separat;
h) datele de identificare a primilor cenzori sau a primului auditor financiar;
i) clauze privind conducerea, administrarea, functionarea si controlul gestiunii societatii de catre organele
statutare, numarul membrilor consiliului de administratie sau modul de stabilire a acestui numar;
i1) puterile de reprezentare conferite administratorilor si, dupa caz, directorilor, respectiv membrilor
directoratului, si daca ei urmeaza sa le exercite impreuna sau separat;
j) durata societatii;
k) modul de distribuire a beneficiilor si de suportare a pierderilor;
33
l) sediile secundare - sucursale, agentii, reprezentante sau alte asemenea unitati fara personalitate juridica -,
atunci cand se infiinteaza o data cu societatea, sau conditiile pentru infiintarea lor ulterioara, daca se are in
vedere o atare infiintare;
m) orice avantaj special acordat, in momentul infiintarii societatii sau pana in momentul in care societatea
este autorizata sa isi inceapa activitatea, oricarei persoane care a participat la constituirea societatii ori la
tranzactii conducand la acordarea autorizatiei in cauza, precum si identitatea beneficiarilor unor astfel de
avantaje;
n) numarul actiunilor comanditarilor in societatea in comandita pe actiuni;
o) cuantumul total sau cel putin estimativ al tuturor cheltuielilor pentru constituire;
p) modul de dizolvare si de lichidare a societatii.
Conditii legale privind forma actului constitutiv:
forma juridica
a societatii comerciale
forma autentica
a actului constitutiv
act constitutiv
sub semnatura
privata
SNC X -
SCS X -
SRL nu este obligatoriu X
SA cu constituire simultana - X
SA constituita prin subscriptie publica X -
SA cu constituire simultana sau SRL, daca printre
bunurile subscrise ca aport in natura la capitalul social
se afla un teren
X -
SCA X -
34
5. Depunerea capitalului social
Capitalul social se depune la orice banca, in contul de capital social al firmei ce se va constitui, numai dupa
intocmirea si semnarea, de catre parti, a actului constitutiv.
6. Depunerea specimenului de semnatura
Se depune de catre administratorii si cenzor, dupa caz.
Semnaturile administratorilor unei societati pe actiuni sau in comandita pe actiuni vor fi depuse o data cu
prezentarea certificatului eliberat de cenzori, din care rezulta depunerea garantiei/contractului de mandat.
Specimenul de semnatura se da in fata directorului ORC / judecatorului delegat, acesta certificand prin data si
semnatura ca a fost data in fata sa sau in fata unui Notar Public, acesta autentificand persoan, semnatura si
data cand aceasta a fost data.
Art. 45. - (1) Reprezentantii societatii sunt obligati sa depuna la oficiul registrului comertului semnaturile lor, la
data depunerii cererii de inregistrare, daca au fost numiti prin actul constitutiv, iar cei alesi in timpul
functionarii societatii, in termen de 15 zile de la alegere.
(2) Dispozitia alineatului precedent se aplica in mod corespunzator si conducatorilor sucursalelor.
7. Depunerea garantiei/contractului de mandat de catre administrator / cenzori, pentru SA
8. Pregatirea copiei de pe actul de inregistrare a fondatorilor persoane juridice
9. Copiile dupa actele de indentitate ale persoanelor care participa la constituire
Copiile dupa Buletinul de identitate sau dupa Cartea de identitate trebuie sa contina, in mod obligatoriu:
- toate date le de identificare ale persoanei: nume, prenume, data si locul nasterii, numele
parintilor, domiciliul stabil, viza de flotant / mutatie (unde este cazul), emitentul (circa / sectia
de politie ), data emiterii actului de identitate, serie, numar, si codul numeric personal (CNP).
10. Obtinerea certificatului de bonitate
Alegerea asociatilor / actionarilor este o decizie foarte importanta a intreprinzatorului, cu efecte pe termen
lung si mediu, si lung asupra evolutiilor afacerii si rezultatelor economice obtinute
35
11. Obtinerea cazierului fiscal pentru persoana fizica – fondator/asociat/actionar si /sau
administrator (prin registrul comertului)
12. Raspunderea fondatorilor si primilor administratori
„Art. 36. – (1) In termen de 15 zile de la data incheierii actului constitutiv, fondatorii, primii administratori, sau,
daca este cazul, primii membri ai directoratului si ai consiliului de supraveghere ori un imputernicit al acestora
vor cere inmatricularea societatii in registrul comertului in a carui raza teritoriala isi va avea sediul societatea.
Ei raspund in mod solidar pentru orice prejudiciu pe care il cauzeaza prin neindeplinirea acestei obligatii.”
13. Altele:
La articolul 36, lit. d) alin (2): „in cazul aporturilor in natura subscrise si varsate la constituire, actele privind
proprietatea, iar in cazul in care printre ele figureaza si imobile, certificatul constatator al sarcinilor de care
sunt grevate;
Dosarul de inregistrare si autorizare a functionarii unei societati comerciale
Art. 36. - (2) Cererea va fi insotita de:
a) actul constitutiv al societatii;
b) dovada efectuarii varsamintelor in conditiile actului constitutiv;
c) dovada sediului declarat si a disponibilitatii firmei;
d) in cazul aporturilor in natura subscrise si varsate la constituire, actele privind proprietatea, iar in
cazul in care printre ele figureaza si imobile, certificatul constatator al sarcinilor de care sunt grevate;
e) actele constatatoare ale operatiunilor incheiate in contul societatii si aprobate de asociati;
f) declaratia pe propria raspundere a fondatorilor, a primilor administratori, respectiv a primilor
membri ai directoratului si ai consiliului de supraveghere, si, daca este cazul, a cenzorilor, ca
indeplinesc conditiile prevazute de prezenta lege;
g) alte acte sau avize prevazute de legi speciale in vederea constituirii.
Registrotorul (persoana desemnata de directorul registrului comertului) poate dispune depunererea si
a altor acte doveditoare decat cele enumerate.
36
14.Inregistarea comerciantului
Art. 36. - (1) In termen de 15 zile de la data incheierii actului constitutiv, fondatorii, primii
administratori sau, daca este cazul, primii membri ai directoratului si ai consiliului de supraveghere ori
un imputernicit al acestora vor cere inmatricularea societatii in registrul comertului in a carui raza
teritoriala isi va avea sediul societatea. Ei raspund in mod solidar pentru orice prejudiciu pe care il
cauzeaza prin neindeplinirea acestei obligatii.
Include activitatile obligatorii indeplinite dupa data depunerii la Biroul Unic din cadrul oficiului registrului
comertului de pe langa Tribunal si data inregistrarii comerciantului in Registrul Comertului, incluzand:
autorizarea constituirii comerciantului de catre judecatorul delegat;
obtinerea codului unic de inregistare (CUI) de la Ministerul Finantelor Publice;
redactarea incheierii judecatorului delegat;
inregistrarea comerciantului in Registrul Comertului (J/..)
editarea certificatului de inregistare.
15. Autorizarea functionarii comerciantului
Include activitatea de autorizare a functionarii comerciantului de catre institutiile publice abilitate dupa data
depunerii dosarului la Biroul Unic si data eliberarii anexei continand autorizatiile necesare functionarii
sanitara, sanitar-veterinara, pentru protectia muncii si pentru protectia mediului. Acolo unde este cazul,
comerciantul, dupa inmatriculare, va solicita, in mod special, verificarea si autorizarea din punct de vedere al
PSI.
Autorizarea functionarii societatii comerciale
Obligatii ale angajatorilor:
Angajatorul are obligatia de a asigura securitatea si sanatatea lucratorilor in toate aspectele legate de munca.
In cazul in care un angajator apeleaza la servicii externe, acesta nu este exonerat de responsabilitatile sale
in acest domeniu.
37
Obligatiile lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca nu aduc atingere principiului
responsabilitatii angajatorului.
Angajatorul are obligatia sa ia masurile necesare pentru:
a) asigurarea securitatii si protectia sanatatii lucratorilor;
b) prevenirea riscurilor profesionale;
c) informarea si instruirea lucratorilor;
d) asigurarea cadrului organizatoric si a mijloacelor necesare securitatii si sanatatii in munca.
De asemenea, angajatorul are obligatia sa urmareasca adaptarea masuri-lor prevazute mai sus, tinand
seama de modificarea conditiilor si pentru imbunatatirea situatiilor existente.
Angajatorul are obligatia sa implementeze masurile prevazute mai sus, pe baza urmatoarelor principii
generale de prevenire:
a) evitarea riscurilor;
b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;
c) combaterea riscurilor la sursa;
d) adaptarea muncii la om, in special in ceea ce priveste proiectarea posturilor de munca, alegerea
echipamentelor de munca, a metodelor de munca si de protectie, in vederea reducerii monotoniei
muncii, a muncii cu ritm predeterminat si a diminuarii efectelor acestora asupra sanatatii;
e) adaptarea la progresul tehnic;
f) inlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos;
g) dezvoltarea unei politici de prevenire coerente care sa cuprinda tehnologiile, organizarea muncii,
conditiile de munca, relatiile sociale si influenta factorilor din mediul de munca;
h) adoptarea, in mod prioritar, a masurilor de protectie colectiva fata de masurile de protectie individuala;
i) furnizarea de instructiuni corespunzatoare lucratorilor.
Tinand seama de natura activitatilor din intreprindere si/sau unitate, angajatorul are obligatia:
a) sa evalueze riscurile pentru securitatea si sanatatea lucratorilor, inclusiv la alegerea echipamentelor de
munca, a substantelor sau preparatelor chimice utilizate si la amenajarea locurilor de munca;
38
b) masurile de prevenire, precum si metodele de lucru si de protectie aplicate de catre angajator sa asigure
imbunatatirea nivelului securitatii si al protectiei sanatatii lucratorilor si sa fie integrate in ansamblul
activitatilor intreprinderii si/sau unitatii respective si la toate nivelurile ierarhice;
c) sa ia in considerare capacitatile lucratorului in ceea ce priveste securitatea si sanatatea in munca, atunci
cand ii incredinteaza sarcini;
d) sa asigure ca planificarea si introducerea de noi tehnologii sa faca obiectul consultarilor cu lucratorii
si/sau reprezentantii acestora in ceea ce priveste consecintele asupra securitatii si sanatatii lucratorilor,
determinate de alegerea echipamentelor, de conditiile si mediul de munca;
e) sa ia masurile corespunzatoare pentru ca, in zonele cu risc ridicat si specific, accesul sa fie permis
numai lucratorilor care au primit si si-au insusit intructiunile adecvate.
Cand in acelasi loc de munca isi desfasoara activitatea lucratori din mai multe intreprinderi si/sau unitati,
angajatorii acestora au urmatoarele obligatii:
a) sa coopereze in vederea implementarii prevederilor privind securitatea, sanatatea si igiena in munca,
luand in considerare natura activitatilor;
b) sa isi coordoneze actiunile in vederea protectiei lucratorilor si prevenirii riscurilor profesionale, luand in
considerare natura activitatilor;
c) sa se informeze reciproc despre riscurile profesionale;
d) sa informeze lucratorii si/sau reprezentantii acestora despre riscurile profesionale.
Masurile privind securitatea, sanatatea si igiena in munca nu trebuie sa comporte in nicio situatie obligatii
financiare pentru lucratori.
Obligatia angajatorilor de a obtine autorizatia de functionare din punct de vedere
al securitatii si sanatatii in munca
In vederea asigurarii conditiilor de securitate si sanatate in munca si pentru prevenirea accidentelor si a
bolilor profesionale, angajatorii au obligatia sa obtina autorizatia de functionare din punct de vedere al
securitatii si sanatatii in munca, inainte de inceperea oricarei activitati.
Nu se autorizeaza persoanele fizice, asociatiile familiale si persoanele juridice pentru care autorizarea
39
functionarii, inclusiv din punct de vedere al securitatii si sanatatii in munca, se efectueaza in temeiul Legii nr.
359/ 2004 privind simplificarea formalitatilor la inregistrarea in registrul comertului a persoanelor fizice,
asociatiilor familiale si persoanelor juridice, inregistrarea fiscala a acestora, precum si la autorizarea
functionarii persoanelor juridice, cu modificarile si completarile ulterioare.
Asumarea de catre angajator a responsabilitatii privind legalitatea desfasurarii activitatii din punct de vedere
al securitatii si sanatatii in munca se face pentru activitatile care se desfasoara la sediul social, la sediile
secundare sau in afara acestora.
In vederea autorizarii din punct de vedere al securitatii si sanatatii in munca, angajatorul are obligatia sa
depuna la inspectoratul teritorial de munca pe raza caruia isi desfasoara activitatea o cerere, completata in
doua exemplare semnate in original de catre angajator.
Cererea va fi insotita de urmatoarele acte:
a) copii de pe actele de infiintare;
b) declaratia pe propria raspundere, din care rezulta ca pentru activitatile declarate sunt indeplinite
conditiile de functionare prevazute de legislatia specifica in domeniul securitatii si sanatatii in munca.
In vederea autorizarii din punct de vedere al securitatii si sanatatii in munca, inspectoratele teritoriale de
munca procedeaza dupa cum urmeaza:
a) inregistreaza cererile de autorizare a functionarii din punct de vedere al securitatii si sanatatii in munca;
b) verifica actele depuse in sustinerea acestora, precum si declaratia pe propria raspundere;
GRESELI TIPICE, frecvente la infiintarea unei afaceri:
1) Aptitudini si calificare profesionala ale intreprinzatorului sunt insuficiente
2) Nu exista o strategie clara de piata
3) Insuficienta cunoastere a competitorilor
4) Cunostintele cu privire la organizarea interna a firmei sunt insuficiente
5) Dependenta excesiva de anumiti furnizori
6) Capacitate insuficienta de recrutare si selectie a personalului
7) Necunoasterea reglementarilor legale
8) Resurse financiare insuficiente
9) Evaluare gresita a cheltuielilor operationale
10) Incapacitate de rambursare din profit a creditelor
11) Supraestimarea capacitatii de a realiza profit
12) Politica imprudenta in domeniul investitiilor
13) Planificare eronata a lichiditatilor
14) Calculatie gresita a costurilor
15) Contabilitate necorespunzatoare si incompleta
16) Necunoasterea obligatiilor fiscale
17) Alegere neadecvata a partenerilor de afaceri
18) Alegere necorespunzatoare a amplasamentului
57
RECOMANDARI pentru cei ce vor sa-si infiinteze propria afacere:
1) Verifica in mod autocritic aptitudinile tale personale ca si calificarea ta profesionala. 2) Analizeaza cu exactitate piata si posibilitatile de desfacere.
3) Analizeaza ce este mai indicat: infiintarea unei firme noi sau preluarea uneia existenta.
4) Alegeti cu grija viitorii colaboratori.
5) Alegeti cu grija amplasamentul si dotarile.
6) Analizeaza reglementarile legale cu care te poti confrunta.
7) Determina cu exactitate necesarul de capital.
8) Planifica cifra de afaceri, costurile si profiturile viitoare. 9) Verifica daca dispui de lichiditatile necesare.
10) Apeleaza la un colaborator calificat pentru activitatea de contabilitate.
11) Verifica posibilitatile de utilizare ale tehnicii de calcul.
12) Informeaza-te cu privire la obligatiile tale fiscale viitoare.
13) Alege cea mai potrivita forma de organizare pentru firma ta.
14) Verifica riscurile posibile si ia masuri de asigurare corespunzatoare.
15) Indeplineste cu grija toate formalitatile de infiintare necesare.
16) Apeleaza din timp la un specialist care poate sa-ti acorde consultanta.
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României
TITLUL PROGRAMULUIProgramul Operațional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 “Investește în oameni!”
TITLUL PROIECTULUIDezvoltarea competenţelor manageriale şi antreprenoriale în vederea
creşterii competitivităţii şi valorificării oportunităţilor de afaceri