-
CAIE DE ARTA POPULAR
' 1.
- 33g'avitst";&
16.1
_77 ,- P4 P
4 .0 .. 0. r-
---.11kmi
PORTUL POPULARMAGHIAR
DIN TINUTUL CALATEI
E D [TURA E AT PIINTRU LITERATTJRA $1 ARTA
.
www.digibuc.ro
-
Traducere din limba maghiarti de A. Socol
Fotografii de: M. Kuhn, J. Nagy, E. Kiss
www.digibuc.ro
-
CAIETE DE ARTA POPULARA
JENO NAGY
PORTUL POPULARMAGHIAR
DIN TINUTUL CALATEI
EDITURA DE STAT PENTRU LITERATURA SI ARTA
''4" 1 4' 1.1 '
www.digibuc.ro
-
inutul Calatei se Intinde de la Cluj pind la Ciucea Intrelinia
feratd si soseaua ClujOradea si de cele cloud parti
ale acestora. Este mdrginit spre sud de muntii Gildului, spre
vest demasivul Vlddeasa si lantul muntilor Mesesului.
In acest teritoriu ungurii locuiesc parte in sate curat
maghiare, parteIn sate cu populatie mixtd, printre care sint
presdrate si sate curat romi-nesti. Cele 42 sate unguresti din
punct de vedere administrativ tin deraioanele Cluj si Huedin ale
regiunii Cluj.
Azi acest tinut poate fi considerat unitar din punct de vedere
etnogra-fic, fiindcd In decursul timpurilor In modul de trai, In
arta.* si obiceiuri s-audezvoltat trdsdturi specifice, distinctive
fatd de alte grupe, proprii numaiacestui teritoriu (fig. 1).
Datoritd ImprejurArii cd in cursul evolutiei isto-rico-sociale
acest teritoriu a suferit influenta a numerosi factori
creatori,urmele acestora se mai gdsesc si astdzi In delimitarea
unor subgrupdrietnografice din cadrul sdu. In cuprinsul acestei
regiuni se deosebescastfel trei pdrti precis delimitate: aria
superioard, aria inferioard si cursulNaddsului.
Aria superioard e o zond submuntoasd, cupring Intre apa
Crisuluisi a Calatei, alcdtuit din 11 loca1it4i (Huedin, Sincrai,
Zam, Alunis,Domosu, Horlacea, Nearsava, Vdleni, 1\16n6stireni,
Izvorul Crisului siSaula).
Aria inferioard este o regiune deluroas, la nord de apa
Crisului, carese Inc ling spre Salaj pe firul vaii Almasului. Aici
gdsim 8 localitdti (Bica-
6
www.digibuc.ro
-
lat, Jebucu, Tetis, Stana, Petrind, Petrinzelul, Babiu i
AlmasulMare).
Aria cursului Nadasului se Intinde de la marginea ariei
inferioare,ingustindu-se spre est, 'Ana la Cluj. In cuprinsul ei
numaram 14 localitati(Leghea, Aghires, Dumbrava, Inucu, Bogara,
Dorolt, Macau, Turea,Capusul Mare si Mit, Vistea, Mera, Suceag i
Baciu). Acestei portiunii se mai alaturd dinspre sud o prelungire
ingust de-a lungul soselei Gilau-Iara cu comunele Lonea, Gilau,
Vlaha, Floresti, Savadisla si Inca treisate asezate la est de Cluj
(Gheorgheni, Aiton i Pata).
Dupa marturia cercetarilor stiintifice i istorice adevaratul
tinutal Calatei, cel cuprins intre apele Crisului i ale Calatei, a
avut o altdezvoltare istorico-economica in cursul veacurilor decit
teritoriile cuprinseintre piraiele Alma i Nadas. Faptul c acest
teritoriu poate fi socotito regiune etnografica unitara se explica
in primul rind prin unitateavietii sale economice i prin asezarea
sa geografica.
Populatia maghiara din acest tinut se ocupa. lndeosebi de
agricul-tura i cresterea vitelor. Acestea au asigurat si mai
asigura i azi
materiile de baza necesare imbracamintei, ca pinza, postavul i
pielea.Relativa neproductivitate a pamintului a facut ca populatia
& fie nevoitdin timpuri stravechi sa-si procure cele necesare
traiului i prin alte mij-loace. Astfel Inainte de 1920 se
dezvoltase o string legatura Intre unguriide pe Pusta (Alfld) i cei
din tinutul Calatei. Acestia din urma, in lunilede vara, coborau In
grupuri la ses pentru a lua parte la seceris si la strin-gerea
recoltei. Ca marturie a acestei legaturi, mai dainuiesc i azi in
portulcalatean unele elemente a caror origine o constituie de bun
seama portulmaghiar de la ses ca: sumanul, izmenele largi
(fluturatoare) etc. In cele-lake luni ale anului barbatii din
tinutul Calatei se ocup cu cioplirealemnului si a pietrei, cu
zidaria, dulgheria i timplaria, in timp ce femeilesint renumite
pina la mari departari prin productia de cinepa,
tesutulpinzeturilor i prin broderii i cusdturi. Mai recent, dup5.
primul razboimondial, barbati.i din satele asezate In apropierea
cad ferate in mareparte au devenit muncitori la Calle ferate.
Acest teritoriu este strabatut de calea ferata ClujOradea care
urmindcursul Nadasului constituie principala linie de comunicatie
pentru sateledin aceasta parte a tinutului Calatei; de alt parte
tot pe aici trecesoseaua principala ce leaga Clujul cu Oradea,
sosea care asigura o lega-tura permanenta intre comunele asezate in
vdile Somesului Mic, Capusului
Crisului Repede. Calea ferata i soseaua, pornind din Cluj, se
Intllnescla Huedin i in felul acesta imprejmuiesc ca intr-o
imbratisare tinutul
6
si
si
www.digibuc.ro
-
Calatei. Atit din punct de vedere economic cit si cultural acest
fapt ajucat, si joaca Inca, un important rol In formarea unitara a
profi-lului etnografic si felului de trai al populatiei maghiare
din aceastazona.
Huedinul si Clujul sInt nu numai centrele vietii economice si
culturaleale Calatei ci si focarele determinante ale culturii
populare, ale obiceiu-rilor si ale portului popular. Totusi In
formarea portului, rolul acestor doucentre cultural-economice este
cu totul diferit. In timp ce Huedinuleste centrul formarii si
dezvoltarii portului traditional din Calata si alraspindirii
vesmintelor noi, de origine oraseneasca, Clujul este mijlo-citorul
dinspre Huedin al vechilor piese de 1mbracaminte ale
tinutuluiCalatei, cit si centrul independent calauzitor al
popularizarii imbraca-mintei orasenesti, de o calitate cu totul
noua.
In afara de factorii aratati mai sus, in formarea evolutiva a
portuluiau jucat Intotdeauna un important rol : cusatoreasa,
mestesugarul simeseriasul care confectionau diferite piese ale
portului.
Portul actual din tinutul Calatei este caracterizat prin
arnestecul por-tului traditional cu piese noi orasenesti. Acest
proces Incepe aproximativde la primul razboi mondial, adica o data
cu transformarea economieinaturale in economie de schimb si cu
separarea productiei manufactu-riere, de mica productie. Acesta
este momentul cInd industria casnica Incepesa decada si locul ei 11
ia mica productie de marfuri si meseriile, si apoise intareste si
cucereste teren productia capitalista. In mod treptat pro-dusele
fabricate preiau rolul si locul pieselor de imbracaminte produsede
mica industrie, si prin aceasta se scliimba nu numai materia de
bazaa lmbracarnintei, ci insasi croiul, compozitia, modul de
purtare si ornamen-tatia ei./Piesele irabracamintei s-au format si
s-au preschimbat Impreunasis simultan, influentIndu-se reciproc,
pina cind, strabatInd numeroasetransformari si-au gasit In parte
isi mai cauta si azi locul si rostuldefinitiv In port.
Numai tinind seama de acestea putem Intelege de ce disparitia
uneipiese de Imbracaminte a atras dupa sine iesirea din uz a
alteia, respectivtransformarea ei. Amintim numai un exemplu :
cizmele au iesit din uz,iar locul lor 1-au luat bocancii. Se
potrivesc oare la bocanci izmenelelargi? Nu. De aceea nici izmenele
largi n-au mai fost purtate, indiferentdac exista sau nu materialul
necesar confectiondrii Mr. Iesind astfeldin uz si izmenele largi,
locul lor e ocupat de pantaloni. Se potrivestesortul la pantaloni?
Nu. ortul deci nu-si mai are locul in imbracaminte,indiferent dac
poate sau nu sa fie procurat. i asa mai departe.
7
www.digibuc.ro
-
Prin urmare portul actual din tinutul Calatei se afld intr-un
procesde restructurare. Populatia nu a rupt definitiv cu portul
traditional cise strkluiete sd imbine noul material cu vechile
forme. Acest proces aavut drept rezultat ieirea definitivd din uzul
portului a unor piese tra-ditionale, care se mai pstreazd doar ca
obiecte de muzeu in ldzi i ser-tarele scrinurilor (de ex.: tundra
sau sumanul, cizmele roii etc.). Alteleinsd, rminind in uz, au
fdcut loc pieselor mai noi ; astfel de exempluin locul cm4ii cu
altitd (cdmad brodatd la umdr) se raspindesc treptatcamizolele i
bluzele, dar sint purtate in acelai ansamblu de piese
alimbrdcdmintei in care a fost purtatd i cmasa cu altitd.
In ceea ce privete imbrdcdmintea format din amestecul portului
tra-ditional cu cel nou ordenesc, trebuie sd stabilim ca o reguld
valabildpentru intregul tinut al Calatei, c portul traditional se
poartd. la marilesdrbAtori (confirmare, impdrt4anie etc.) i la
ocazii exceptionale (nuntd,botez, concursuri de dans, spectacole),
iar imbrdcdmintea cu caracterordenesc se poart in zilele de lucru i
la sdrbdtorile obisnuite (duminicile).
Portul femeiesc la marile sdrbdtori variazd dupd virst si
ocazii. Deo-sebirea in ambele cazuri se manifestd prin alegerea
culorilor pentruornamentele aplicate si prin purtarea sau
nepurtarea anumitor piese deimbrdcdminte.
Ca i in alte pdrti, i in tinutul Calatei, tineretul preferd
culorile maivii i un port mai bogat, mai divers, compus din mai
multe piese deimbrdcdminte, iar virstnicii inclind spre culorile
mai inchise i. au o garde-robd mai putin variatd.
Caracteristic portului tuturor virstelor e cdmaa scurt i largd,
impodo-bit cu ornamente in fir colorat, cu creturi sau frul
creturi, care pe vremecald se poartd fie singurd sau de cele tinere
pe un laibdr Mrd minecifie cu un pieptar de piele brodat, purtat
deopotrivd de toate virstele.
De la primul rdzboi mondial locul cdmdsilor largi a fost ocupat
suc-cesiv de camizolele i bluzele or4eneti, care predomind in
imbrdcdmin-tea de duminicd a tuturor virstelor.
Pe vreme rdcoroasd femeile tinere poartd un pieptar cu
danteldcdpLusit i tivit cu bland sau, ca i. femeile virstnice, un
veston (haind) deflaneld albastrd, impodobit cu mdrgele sau
broderii: bujka .
Un vemint purtat in secolul trecut a fost tundra ( condra sau
dank ) confectionatd din postav tesut in casd ; tinerele o aveau
albd,cele mai in virstd surd sau brund.
8
www.digibuc.ro
-
Dintre fuste trebuie s'a relevAm fersingul de jolj, fusta alb
des incre-titd. a tinerelor si muszuj *-ul (sau bagazia ),
semifusta care se poartcu poala in spate, bdgat In briu. Aceasta
din urinA e piesa cea mai pito-reasca" si mai caracteristic6 a
portului din Calata. Amindou6 aceste fuste,pe care le putem socoti
traditionale, au fost treptat inlocuite, de la ince-putul secolului
nostru, cu felurite alte fuste.
Peste fuste, dupd ocazii, femeile tinere si cele In virst purtau
dif e-rite sorturi; sortul cu panglici si cel brodat cu legdturi
sint caracteristiceazi, dupd cum cel de postav tivit cu dantel
rosie din Trascdu, sortul cudantele, era caracteristic portului
secolului trecut.
Incaltdmintea de srbRoare a femeilor din Calata pind prin
anul1920 era cizma rosie, cu carimbul moale si cu botul ascutit. In
locul eiazi se poart cizma neagr, In unele locuri cu carimbul
incretit.
Fetele In general 10 poartd pdrul Impletit Intr-o singurd cosita
; elemai poart6 pe cap parta cu margele si panglici sau o basma de
lina cumotive pestrite. 0 basma asenignaloare, dar mai mare si cu
ciucuri,pearta pe brat cind se due la biseric6.
Femeile mai in virst 10 acoper pdrul rsucit in coc cu o basma
deculoare inchis. Cu cincizeci de ani in urind, capul tinerelor
neveste eraimpodobit, un an-doi dupd cununie, cu o scufie
multicolor si cu baris,un vdl fin brodat, numit duldndl .
Portul bdrbatilor e mai simplu Meg a fi mai putin caracteristic.
Prin-tre piesele portului de srbdtoare g6sim cdmasa scurt,
fluturindd, fdr6guler, izmenele largi, incretite cu sort sau iarna
cioarecii albi din postavtesut casnic, purtati de brbatii de toate
virstele. Peste c6masal fl'alcaliimbrac d. un pieptar lung de
piele, brodat pestrit sau buici albastre, aces-tea din urind fiMd
purtate si de bdrbatii mai in virst.
Tundra sur, in secolul trecut, era purtat si de bdrbati. In
loculacesteia un timp s-a purtat una dintre cele mai pitoresti
piese din portulbdrbatilor, impodobith cu ornamente aplicate
szar-ul.
IncAltdmintea bdrbatilor este cizma neagr cu carimbul
terminatIntr-un arc In acoladd. cu virful in jos. Pe cap se poart
pd.16rie de postavsi cdciul din bland de miel.
Din imbrcdmintea actuald lipsese: cdmasa fluturindd, izmenele
largi,tundra, sumanul si cioarecii; in locul lor au apdrut piese
confectionatedupa model ordsenesc: cAmasd. mai strimt cu guler si
manset, scurtade piele vopsit5. maron si pantalonii de cizm din
stag.
In aceasta lucrare se va descrie In primul rind portul de
sdrIA-toare, cel traditional, din Calata si in al doilea rind
portul obisnuit la
9
www.digibuc.ro
-
sarbatorile mai mici, care devine din ce in ce mai rdspinditaflg
Inca intr-o faz de restructurare. 1
Prezentarea portului se va face in urmatoarea ordine:I. Gdteala
capului si a parului.II. Rufaria.
III. Vesmintele.IV. Incaltamintea.
I. GATEALA CAPULUI I A PARULUI
i care se
In aranjarea parului, mai ales la femei, gasim o bogata
varietatepentru fiecare virsta in parte.
Fetele mari, ping' la mdritis, poarta parul Impletit intr-o
singura cosit( egytyikAs ). Aceasta pieptanatura in zilele noastre
s-a raspindit si inrindul fetelor mai tinere. Din punct de vedere
evolutiv, impletirea paruluiintr-o singura cosit are cloud
variante. Varianta initial, si deci ceaveche, era urmatoarea: parul
a fost despartit in doua si apoi impletitintr-o cosi-V in toata
lungimea lui. Mai nou prul este pieptgnat netedspre spate, sau cel
mult despartit in doua numai in fala pind la margineapartei, de
unde este pieptanat lins spre spate.
Alaturi de prul strins intr-o cosita este in curs de raspindire
si portulparului impletit in dou cosite ( kttyiks ). Fetele mari
pun la rada-cina cosilei unice un pieptene in forma de
semicerc.
La capatul cositei fie una sau doug. in zilele de lucru se
imple-teste o panglica ingust, de o singurd culoare care se leaga
in funda. Estepreferata panglica rosie. Culoarea panglicii este
aleasa totdeauna in asafel, incit sa se potriveasca cu culoarea
fustei: sa nu fie la fel, dar nici indiscordanta cu culoarea
acesteia, de ex.: la fustg. rosie, panglica alba, lafusta alba,
panglica rosie etc. In zilele de sarbatoare fetele isi
impodobescparul cu o panglica lat, inflorata. Panglica trebuie s
fie lunga Incit sajunga pin la marginea de jos a fustei. 0 fata are
in medie 10-12 pan-glici de latimi si culori diferite.
Ping la maritis fetele poarta p drul lasat in jos. Trecerea in
rindul femeilormgritate se vadeste prin pieptanatura in conci,
adica prin rasucirea pgruluiin coc. Rasucirea pdrului in coc se
face pe cercul numit kontykarika .De la maritis si pina la
sfirsitul vietii sale, femeia va purta parul in conci.Femeile mai
in virst intrebuinteaza in loc de kontykarika (cerculpentru fixarea
conciului) acul de fixat cocul numit kontytii . Locul
10
www.digibuc.ro
-
cocului pe cap difera uneori de la sat la sat. La Huedin, in
satele din ariainferioara, apoi la Vitea, cocul se poarta cel mai
sus, pe cretet. In sateledin apropierea Clujului, el se poarta ceva
mai jos, dui:4 cretet.
Printre femeile maritate, incepind cu primul razboi mondial, s-a
ras-pindit treptat cocul rotund sau cununa care, in aria
superioara, a apa-rut pentru prima oara In Huedin. Face parte din
grupul de pieptanaturain dou cosite. Azi cununa a devenit
pieptanatura tipic atit in aria su-perioar eft i in cea inferioara
a Iinutului. In schimb, in partile rasariteneale tinutului Calatei
este prea putin raspIndita.
Dintre naframe cea mai raspindita. este
-
Mustata este Inca destul de rdspindit, mai ales In rindul
barbatilormai virstnici.
Acoperamintul capului la barbati consta din palarie si cdciula
dinbldnita de miel. Se purtau mai multe variante ale palariei. Cea
mai vecheeste palaria cu borurile inguste si Intoarse In sus ( prge
kalap ). Astazimodelul tipic al palariei taranului din tinutul
Calata este paldria Schiit-zer , cu calota ovoid si turtitd
longitudinal (palarie cu fundul taiat )(fig. 6 si 14). Aceasta
palarie s-a raspindit dup primul razboi mondial.Pin atunci era
cunoscuta palaria pariziana cu fund rotund si turtit,pe care o mai
poartd si azi barbatii mai virstnici. De altfel, aceasta pa-larie
mai este purtata si azi, mai ales In comunele de pe cursul
Naddsului.Culoarea obisnuit la amindou tipurile este cea neagra,
dar gasim sipalarii de culoare maron sau verde deschis.
Vara, In locul pardriei de postav, se poarta in mod obisnuit
pal:ariade paie, atit de femei, cit si de barbatd (fig. 10).
Femeile doar In ultimeledecenii au adaptat aceasta palarie
preferind mai ales dou tipuri : cucalota mica, purtata in comunele
de pe cursul Nadasului si cu calotamare, purtata in celelalte
comune. Fundul primului tip este atit de mic,incit nici nu intra pe
cap. Aceasta palarie se confectioneaza cu borurilelasate in jos.
Cealalta intra pe cap si, dupd forma capului, poate fi lun-guiatd
sau rotunda. Prima este preferata de tineri, cealalta de
virstnici(fig. 10).
Ca podoaba pentru palariile de paie servesc dantela * si reteaua
Impletite din paie, care la palariile femeilor se cos pe marginea
borului,iar la barbati in locul panglicii.
Iarna barbatii poarta caciuld neagra, In general cu virful
turtit. Inrindurile tineretului, incepind cu anul 1944. s-a
raspindit caciula turtitade jur imprejur (cazaceasca).
II. RUFARIA
Piesele care fac parte din aceasta grupa a imbracamintei sint
cdmasilefemeiesti si barbdtesti, poalele si pantalonii femeiesti,
precum si izmenelebarbatesti.
Materialul din care se confectioneaza variaza dui:4 ocaziile in
caresint purtate : pentru zilele de lucru se fac din pinza de
cinepa curata sauamestecata cu bumbac ori din pinza mis-mas , iar
pentru zilele de sar-batoare din pinza de fabrica din bumbac curat
sau sifon. Aceste pinzeturi
12
www.digibuc.ro
-
cu exceptia 0fonu1ui sint batute in apa pentru ca sa devina
creteapoi sint intrebuintate sub forma. de pinza incretita (
fodorvszon ).Pentru piesele aparute mai recent se folosesc diferite
tesaturi fabri-
cate, ca flanela i barchetul. Piesele confectionate din aceste
materialenu mai sint cusute In casa, ci de care cusatorese.
Camasile femeieti se Impart dupd croiul Mr in trei grupuri :
cania0largi, cam6i strimte i cama0 cu mineci largi.
Epoca de Inflorire a cama0lor din prima grupa a fost perioada
dedinainte de primul rzboi mondial. Carna0le din al doilea grup
apar dupprimul razboi mondial, o data cu bluzele, i fac parte din
grupul pieselorde rufarie. Al treilea grup poate fi considerat ca
unul de tranzitie intreprimul i al doilea, deoarece intrunete
insu0ri1e amindurora.
In grupul cama0lor largi, din punctul de vedere al
ornamentatiei, deo-sebim urmatoarele feluri de cama0 : carnaa cu
a1ti, cam* brodatde-a lungul minecilor i cam*. taraneasc5.
Aceste cama0 sint cusute in aa. fel Inca minecile pornesc chiar
dela git, iar fata, spatele i minecile sint foarte Incretite. La
git creturilesint adunate de guler, iar la mineca de banta.
Dupa ornamentatie cama0le largi sint de mai multe feluri.
Cama0lebrodate pe umeri (cu altita) 0-au capatat numele de la
modelul desenat,adica brodat dup desenul scris pe umarul cama0i,
deci dupal altita.Modelul altitei este brodat atit de strins Melt
numai cu greu se poatedistinge desenul.
Fetele i nevestele tinere poarta, altite ro0i-galbui, femeile
batrine,negre. Tot dupa virsta variaza latimea i motivele altitei:
la fetele tinerealtita este mai ingust (4 5 cm) 0 mai simpla, in
timp ce fetele marifemeile ii brodeaza altite mai late (10-12 cm) 0
mai complicate camodel 2. Altitele shit 4 scrise de femei pricepute
desenatoareslut brodate chiar de catre satence.
Manetele i gulerul carna0i cu altita sint brodate in aceea0
culoarecu altita, dar cu alta tehnica. De obicei se intrebuinteaza
cusaturapunctul in cruciulite, dar la cama0le cusute in ultimul
timp se mai obis-nuieste Infiretura In lant ( sinyor ) i infiretura
speciala simpla-neteda( sujta ).
La incheietura partilor caing0i cu aIti, gasim o cusatura
special,lath' de 2-3 cm, brodata cu infiretura simpla i in culori
potrivite curestul broderiilor. i acestea sint de mai multe
feluri.
0 alt grupa a carna0lor largi sint carna0le brodate vertical pe
minecisau cama01e de femei. Caracteristic la aceste cama0 este
faptul ca nu
13
0
si
si
si
www.digibuc.ro
-
au altita, In schimb pe partea de dinafara a minecii, de-a
lungul ei, mar-ginile minecii sint incheiate de o fiie de broderie
tricotata din arnici rousau negru, lata de 4-10 cm. In uncle locuri
(Mangstireni), prin aceasta.broderie trece de la un capat la altul
un ir de retea ( rece ) (fig. 9).
Camaile cu dantela aplicata pe mineci, care fac parte tot din
cate-goria caingilor largi, sint de fapt o varianta mai simpla a
celei prece-dente.
Camaa tardneasca este cea mai simpla dintre toate camaile largii
e brodata numai la mineca i. la guler (fig. 8 i 19).
Aceste carnai, care In zilele noastre sint purtate numai cu
prilejulsarbatorilor mari, Inainte de primul razboi mondial erau
purtate In modobinuit in toate zilele saptaminii. In portul
camailor largi existau deose-biri i din punctul de vedere al
virstei. Fetele i nevestele tinere purtau iecu altit, femeile pina
la virsta de 40 ani purtau camai cu broderie sau cudantele aplicate
vertical pe mineci, In timp ce camaa tarneasca erapurtata de toata
lumea, fara deosebire de virsta.
Dintre camaile largi, azi slut purtate In primul rind cele cu
altiti cele taraneti.
Un alt grup al camailor femeieti 11 constituie camaile strimte
saucamaile scurte.
Aparitia camailor strimte coincide cu aceea a camizolelor ( lkri
),care au luat locul camailor cu altit.
Camaile strimte In general sint cusute sau eel putin croite de
cusa-torese. Sint facute intru totul dupa modelul camailor
barbateti (camainemteti, cazone). In zilele noastre carnaa strimt
este tipul generalizatIn tinutul Calatei: o poarta deopotriva
tinerele i. batrinele.
Al treilea grup al caingOor femeieti s-a format din combinarea
pri-melor dousa.: camaile cu mineci largi. Ele grit caracterizate
prin minecicu creturi dese prinse Intr-o banta, legate cu un pur cu
margele colo-rate terminat in ciucure, avind marginea tivita cu
dantela. Pieptul cal-1160ieste impodobit pe ambele parti ale
taieturii gitului cu revere late de cite5 cm. Portul camailor cu
mineca larg5. era raspindit mai ales In sateledin regiunea Clujului
i Aghireplui i era purtat indeosebi de femeiletinere impreuna cu
fusta alba de ping fina.
Camaile barbateti sint de trei feluri. Cea mai veche este carnaa
cumlneca larga numita fluturinda. Perioada de inflorire a acesteia
s-a incheiatcu ultimul deceniu al secolului trecut. 0 caracteriza
faptul ca. era scurtai larga, cu minecile foarte largi. Avea
gulerul ingust, cel mult de un deget,care uneori se ornamenta cu
putina broderie (fig. 11). Marginea minecii
14
www.digibuc.ro
-
avea un chenar de custurd cu atg. alba". sau de broderie alba
perforat5(de Toledo).
A doua categorie a ca'mdilor barbdteti sint aa-numitele camgicu
mineca larg6 sau c6m6ile nemteti. Acestea au intrat in portul
bar-batesc in ultima treime a secolului trecut i treptat au luat
locul cAmai-lor largi. Au fost purtate mai ales pin'a la primul
rzboi mondial.
Deosebirea esentiara intre camaa cu minecal larg6 i vechea
c'ama6cu mineca fluturind'a const6 in aceea &, dei mineca li
este Inca' i mailarga, aproape dubla, aceasta lrgime este string in
creturi plate, la man-
i. la umeri fiind cusut5. strimt de tot. In timp ce la cea veche
gulerulera de un deget, la aceasta este de 5-6 cm i se rsfringe.
Ornamentulprincipal il constituiau incre%iturile dese i in unele
locuri, ca de pild5, laGheorgheni, erau cusute cu broderii
albe.
A treia categorie a ca.m4ilor barbateti, spre deosebire de cea
ante-rioar, cu mineca' larg, este caracterizat6 de mineca strima,
de undedenumirea de crna5. cu nainea. strimta sau calm* ostapasca.
Acest tipde cama6 s-a raspindit dui:4 1918 in tinutul Calatei.
Croiul ei imit'a pc)cel ordenesc. Dintre tipurile de camai
bgrbAteti acesta este cel maimult purtat in zilele noastre.
Una dintre accesoriile cmgii barbateti este legatoarea de git
(fig. 14) ;intrebuintarea ei coincide in primul rind cu portul
camailor cumineci largi. Leg6torile vechi erau facute din pinzd de
mg i erau purtateinfdurate de mai multe ori in jurul gitului, cu
capetele virite in taIeturacamaii. La inceputul secolului acestuia
au venit la modsa legaturile dematase i de clot care nu mai erau
pur Late cu capetele virite in6untru,ci laisate liber pe piept i.
bogat impodobite cu broderii.
Azi, leggura de git nu se mai poartg. decit la cdmaa cu minecd
flu-turind6 sau cea cu mineca larg. La tipul de c6ma51 folosit in
ultimultimp nu se poarta nici leg6toare i nici cravat.
La femei, una dintre cele mai vechi piese ale rufgriei sint
poalele ( pen-gyel ). Acestea sint predecesoarele poalelor de azi i
ale chilotilor.Existau poale de purtat i poale de sarbatoare,
deosebindu-se in privintamaterialului, croiului i.
ornamentgrii.
Partea lor superioar era rasfrinta intr-o banda lata de patru
degete,prin care era virit un iret de pravdlie cu care se legau
poalele. Margineade jos a poalelor avea, in general, ca
ornamentatie o dantela croptatd.Ca i fusta, poalele erau incrgite i
tocmai de aceea in unele locuri pur-tau numele de poale crqe sau
adunate . In preajma inceputului secoluluinostru, portul poalelor
era generalizat in tinutul Calatei, i, in majori-
15
seta
www.digibuc.ro
-
tatea satelor se mai poarta si azi. In zilele de sarbatoare se
imbracau chiari. trei rinduri de poale. Numarul poalelor varia dupa
regiune i. dui:apersoana. In comunele din aria superioara era la
moda portul mai multorrinduri de poale. In afara de rolul ca piesa
de lingerie, scopul poalelor Inport mai era si acela de a da
corpului i deci intregii imbracaminte o anu-mita forma. Femeile
slabe lmbraca mai multe poale, cele grase maiputine.
Aparitia fustei, i o data cu aceasta a androcului, a restrins
treptatportul poalelor vechi. 0 data cu androcul i mai ales de la
razboiulmondial s-a raspindit din ce in ce mai mult portul
pantalonailor(chiloti), astazi o piesa de Imbracaminte obinuit.
Barbatii poarta diferite feluri de izrnene. Dintre acestea
izmenelelargi pot fi socotite o piesa de imbracaminte propriu- zis,
deoarece atitatimp cit erau purtate din primavara pin-n toamna
constituiau Impreunacu catnaa cu mineci fluturinde un costum
complet (fig. 11). Se confec-tionau din pinza incretit prin batere
In apa i fiecare crac avea largi-mea a trei latimi de ping.
Marginile izmenelor de sarbatoare erauIncheiate cu Impletitura
impodobita, iar pe chenarul de jos al cracului,pentru a nu jena
fluierul piciorului, erau fcuti ciucuri i deasupra ciucu-rilor
pInza era ajurata.
Portul izmenelor largi era foarte raspindit Inainte de primul
razboimondial; dupa razboi lipsa de material, pretentiozitatea lor
at i apa-ritia bocancilor (la care nu se potriveau) au facut ca in
mod treptat sdevina port de sarbatoare i mai apoi numai de mare
sarbatoare. Azi,in portul tineretului este considerata ca o piesa
de ocazie (la confirmare,nunta, botez).
Alta piesa este izmana strimta i izmana nemteasca sau
cazona,raspindit In ultimul timp. Cea veche era lucrat casnic, cele
noi, decatre cusatorese.
III. VEMINTELE
Materialele din care se fac vesmintele sint postavul sau pielea
lucratecasnic i diferitele textile de fabrica. Cele mai vechi piese
din tinutulCalatei sint cele lucrate din postav i piele. Intre
acestea sint numeroasepiesele comune portului femeiesc i. celui
barbatesc care difera unelede altele numai In ornamentatie. Astfel
de piese comune shit piepta-rele de piele, tundra de Omura i o
bujka .
16
www.digibuc.ro
-
I Fete si Malt in port de sdrbdtoare (111rindsttrent)
:'41
io.4.
-
Pieptarele femeieti i bArbAteti Mcute din piele se mai
nuineaudin cauza ornamentatiei lor brodate i pieptare inflorate. Se
pur-
tau fie scurte, fie lungi. Acum un secol, pieptarele erau numai
de un sin-gur fel, lungi i modest ornamentate. Pe atunci erau
purtate numai debArbati atit in zilele de sarbdtoare cit 0 In cele
de lucru. Incepind cu adoua jumAtate a secolului trecut pieptarele
lungi au pAtruns i in por-tul femeiesc. De la inceputul secolului
nostru femeile poart i pieptarescurte pia. la talie, de fat (fig.
12).
Pieptarele erau ornamentate cu motive florale (gherghine,
tranda-firi, nu-na-uita, boboci, ciorchine de struguri etc.) cusute
cu fir de Hasau de mAtase i tivite cu fiii de me0nA. de culori
diferite (rou,negru, verde inchis). In secolul trecut suprafata
brodatA se intindea pemargini i numai treptat a acoperit apoi toat
fata i spatele pieptaru-lui (fig. 13). Cu trecerea timpului Ins.
s-a schimbat nu numai ornamenta-Ida ci i coloritul ornamentatiei.
In timp ce in secolul trecut pieptarelebArbilte0i lungi erau
brodate in general cu 45. de culoare vie (ro0e,verde), pieptarele
mai noi sint brodate cu culori mai inchise (maron,bordo, negru,
verde inchis).
Pieptarele erau purtate iarna i vara deopotrivA. Vara atit
bArbatiicit i femeile le imbrAcau peste cdmaa largA ; iarna peste
bujka . Azipieptarul se poart5. 1ndeosebi de femei ; flcii 11
imbracA cu cArnaa cuminecA fluturindd i numai la sArbiltori maH
(fig. 14).
De la inceputul secolului s-au rAspindit in portul bArbatesc
piepta-rele cu mineci, care din cauza culorii lor cafenii poart
numele de cojoacevopsite. Portul acestora s-a generalizat. Au guler
negru de bland i minecicu manete tot de blanA, iar la spate sub
guler 0 jos pe mijloc, se gAse0e ooarecare ornamentatde din
broderii de mtase. In ultimul deceniu gd-sim cojoace asemAndtoare i
in portul fetelor; acestea InsA sint tivitecu o bordurd din burduel
alb (fig. 24).
Intre piesele de postav gAsim unul din cele mai vechi elemente
aleportului femeiesc i bArbAtesc din t,inutul Calatei tundra. In
secolultrecut portul acesteia era generalizat. Postavul necesar
confectiondriiera fAcut de cele mai multe oH casnic i in fiecare
sat se gAsea citeun meter priceput care le lucra. Femeile i le
Mceau din postav alb,bArbatii din postay sur sau brun. Dovada
originei strvechi a tundreieste croiul: pArtdle componente sint
cusute la lAtimea initiald a mate-rialului din care este falcutA
piesa.
PArtile tundrei erau cusute cu at de cinep, iar pe linia
croiului,intre marginile bucAtilor ce trebuiesc incheiate se
intercalau fiii de pos-
17
www.digibuc.ro
-
tav vopsite in culori ce se alterneaz rosii i albastre sau
numaiAcestea serveau nu numai ca ornamentatie ci mareau i trhinicia
cushturii.
Tundra era tivith jos imprejur, in fath, la guler si la mineci
cu unchenar colorat sau numai negru. Tundra de shrbhtoare numith i
inchr-cath era mult mai impodobith, mai ales pe clinuri si in jurul
buzuna-relor. Pe aceste locuri se coseau cu at41 de cash suvite de
postavverzi, galbene, albastre, albe i negre, lungi de 3-20 cm si
late de 1 cm;10-20 de suvite formau un buchet i>. Pe fiecare
parte se gilseau inmedie 5-6 asemenea buchete . Aceasta era
decoralia tundrei (fig. 3).La Gheorgheni f1cii i fetele purtau
panglich de tundra i>, o panghchrosie, lath de o palmh i lungh
de 2 m, care se primea in dar de la iubitiisi se purta la guler
legath in fundh, in semn c fltichul avea iubith chiardach la
ptildrie nu avea buchet.
Incepind cu secolul nostru locul tundrei a fost luat de
paltoanelecu croi orhsenesc, facute prin transformarea tundrei,
precum si de bui-cile din flaneM groash de fabrich.
Bujka a plitruns in imbrilcilmintea brbriteascil si femeiasch
injurul inceputului secolului nostru, dupd rhspindirea masinii de
cusut.
Inaintea buicii se purta haina pentru lucru din pinzd de cineph
numi-th frisk6 confectionath in cash de fiecare familie. Se lucra
din pinziltesuth in cash si era purtatil la muncile cimpului cu
pantaloni strimti
cu opinci.Prima data bujka un fel de veston de culoare albastril
din fla-
neld groash de CisnAdie a aphrut in portul de shrbAtoare in
locul tun-drei. Bujka bhrbatilor, dupd ornamentatie, poate fi:
simpl, neagrh
rosie sau inchrcatd. Dintre cele trei, cea mai obisnuith este
cea neagrii,care in majoritatea satelor este purtath deopotrivd de
bhtrini i tineri(fig. 15). Bujka rosie este purtath numai de
flActii si mai ales in sateledin Valea Nadhsului.
Ornamentatia buicilor purtate de femei este si ea felurith:
biltrineleprefer pe cele simple, tinerele pe cele inflorate cu
trandafiri. Trandafiriisint lucrati din panglici de miltase i
mhrgele milrunte de stichi. Duphasezarea trandafirilor si a
mArgelelor, portul buicii oferil o imagine cevariaza de la regiune
la regiune. Una dintre cele mai simple buici femeiestieste aceea cu
un sir de mArgele, a chrei podoabh o constituie un singursir de
milrgele sau eventual de nasturi de sticl, cusuti de jur imprejur
lapoale, in Nth si in jurul gitului (fig. 24).
In zilele noastre bujka a Minas o pies foarte chutath i
purtath,mai ales iarna, dar virstnicii o imbrach i vara in zilele
de shrbatoare.
18
roan.
roan,
Ii
si
www.digibuc.ro
-
De la 1940 incoace nu se mai fac buici noi pentru cd nu se mai
fabricdmaterialul de flaneld necesar confectiondrii lor. Pentru
inlocuirea ei, bar-batii mai demult purtau sumanul lung, mai nou,
diferite vestoane, iarfemeile pieptare cu danteld si cojoace.
Totodata s-au rdspindit in portulbarbatilor si al ferneilor
deopotrivd, piesele tricotate din find.
Portul sumanului lung alb ( szfir ), in tinutui Calatei nu este
vechi.Incepind cu sfirsitul secolului trecut, el a luat treptat
locul tundrei. S-ardspindit in tinutul Calatei prin mijlocirea
Oradiei, provenind din Pustdsi, incepind de prin anii 70-80 ai
secolului trecut pind la primul rdzboimondial a devenit o piesil
obisnuith in imbrdcdmintea bArbatilor. lidspin-direa si
popularizarea sa rapid: au fost usurate de faptul cd in Cluj
siOradea s-au stabilit croitori de sumane veniti din Pustd si
astfel s-a dez-voltat in aceste cloud orase o infloritoare
productie de sumane3. Acesticroitori intrebuintau un sistem de
ornamentare mai usor si mai ieftin:aplicatii de postav in loc de
broderie, ceea ce a facut ca sumanul devenitmai ieftin sd se
rdspindeascd si in sinul populatiei mai sdrace.
Sumanul lung purtat in tinutul Calatei, la fel cu cel din Bihor,
areguler, deosebindu-se de cel purtat in alte regiuni prin gulerul
inalt siprin faptul cd in fatft marginile se unesc pe piept. Se
ohisnuia orna-mentarea fetei, a partilor laterale (a clinurilor)
(fig. 16 si 17) a minecilor,a gulerului si a spatelui in jurul
slitmlui. Ornamentatia se realiza infelul urmator: bucata de postav
negru era pusd pe suprafata ce urmasa fie impodobit, apoi cu masina
de cusut se coseau contururile motivuluiornamental. Numai dupd
aceasta, prin tdierea cu foarfecele, se degajaornamentatia. Motive
le ornamentale sint stilizari florale.
Dupd ornamentatia gulerului, sumanul lung, incarcat, din postav
albcu aplicatii negre, este de doua feluri in tinutul Calatei. La
unul aplica-Ole acoperd intreaga suprafatid a gulerului. Acesta
este sumanul deOradea (fig. 17). Celdlalt, sumanul de Cluj are
ornamente numai incoltml de jos al gulerului si sus la mijlocul
lui. In afard de sumanul lungcu aplicatii negre de postav se mai
purta mai ales in comunele dinregiunea Clujului si sumanul cu
aplicatii rosii.
In partea rasariteana a tinutului Calatei, mai ales in satele de
originenobiliara, se purtau si sumane lungi din postav negru cu
aplicatii negre.I n Aghires si Suceag acestea se numeau sumane
nobiliare . Sumanulnegru se deosebea de cel alb numai in privinta
ornamentatiei, prin faptulcd pe umeri, pe partea de jos a
gulerului, pe mineca si la spate deasupraslitului, se foloseau nu
aplicatiile, ci un snur negru gilitanul. De aceeasumanul acesta se
mai numea suman tivit cu snur .
19
www.digibuc.ro
-
Epoca de inflorire a portului sumanului in Calata a fost intre
anii1900-1914. In acel timp 11 purtau bdtrinii si tinerii
deopotrivd. De la1920 s-a mentinut indeosebi in portul celor mai
virstnici si a celor devirstd mijlocie ca haind de ocazie (la
nuntd, inmormintare). Azi poatefi vdzut rar in satele Calatei
superioare.
Tot spre sfirsitul secolului trecut s-a impamintenit in portul
de sdr-bdtoare al femeilor pieptarul cu danteld. Acesta, probabil,
este o variantda pieptarului femeiesc din Trascdu, adaptat la
portul din Calata, deoarecenu numai materialul (postav verde cu
cdptuseala din bland de miel) esteidentic, dar chiar si dantela
folosit ca ornament este lucratd de minafemeilor din Trascdu. Cu
aceastd danteld de culoare rosie cdrmizie seornamenta bogat de jur
Imprejur marginea de jos, pieptii si umerii piep-tarului. Tot ca
ornament servea si chenarul de bland neagrd, lat de opalmd.
Pieptarul se incheia cu nasturi cusuti intr-o parte (sub brat) si
peumdr. Croiul urma intru totul linia corpului si la mijloc
pieptarul erastrins pe talie (fig. 19).
Pieptarul cu danteld era purtat de fetele mari si nevestele
tinere ;il imbrdcau cu cAmasa cu mineci largi si muszuj sau fersing
(fustd)de pinzd find (jolj). Inca de pe la inceputul secolului era
pe cale de a dis-pare. Azi, aceastd piesd plind de pitoresc,
de-abia se mai intilneste inciteva comune din aria superioard si
numai cu ocazia sarbatorilor mari(fig. 18).
Mult mai rdspindite in rindurile tineretului sint spdticelul si
laibdrul.Cea mai veche variant a acestor piese, luatd din portul
ordsenescal secolului trecut de care portul popular din tinutul
Calatei, este aceeacare are cusutd in partea din spate si din fat o
lamd de lemn sau de fier,latd de un deget, care dd hainei tdria
necesard, intocmai ca balenele dinvestele femeiesti ordsenesti.
Spaticelul se confectiona in casd din postav ori catifea rosie
sau verdesi se ornamenta cu danteld cumpdratd din pravdlie ;
spdticelul rosu cudanteld neagr cu motive din frunze, cel verde cu
danteld rosie, cuaceleasi motive. De citeva decenii umerii si fata
acestuia sint impodobitesi cu panglici rosii sau multicolore (fig.
2 si 23).
Spdticelul este in general o pies de sdrbdtoare, fiind socotitd
cea maifrumoasti piesd de imbrdcdminte a nevestei tinere . Pe
dedesubt se poartacdmasa cu mineci largi sau camizolul, iar
deasupra bujka sau piesetricotate.
0 alt piesd a imbrdcdmintei femeilor, de un croi asemdndtor cu
alspdticelului, dar deosebita ca ornamentatie, este laibdrul,
confectionat
20
www.digibuc.ro
-
din postavul vechilor < muszuj > i Impodobit In loc de
danteld cu motiveflorale brodate (trandafiri, garoafe, lcrimioare,
gherghine, boboci, frunzeetc.).
Aceste piese ale portului bArbAtesc si femeiesc, incepind cu
primulrAzboi mondial, au fost inlocuite treptat cu altele mai noi
ca: bluza icamizolul, vestonul i piesele tricotate, lucrate din
materiale de fabricA
cusute dup modelul hainelor orAsene0i. Aparitia acestora a
provocat,In parte, o mare schimbare in portul cAlAtean.
La inceput camizolul a fost purtat numai de generatia mai
tinArg,cu timpul ins i femeile mai In virst au inceput s-1 poarte.
In zilelenoastre este preferat mai ales de femeile de peste 40 ani
(fig. 12 si 15) ;Mci din garderoba femeilor mai tinere nu a
dispArut cu totul, dar a de-venit mai mult o hain5. de ocazii 0 de
sArbAtori. Fete le le poart5. maiales pe timp rAcoros, iarna,
Impreung cu parta, fapt care le accentueaziii mai mult caracterul
de sArbAtoare. Dedesubtul lui, in general se poartcAmasA scurt, iar
deasupra spAticel, pieptar, bujka i cojoc (fig. 24).
Astfel camizolul In mod treptat s-a contopit cu vechiul
port.Intre 1930-1945, in ImbrAcAmintea tinerelor, locul camizolului
a
fost luat de bluz. La inceput, pe la 1940, bluza era ImbraicatA
duminicadupd-mas, pe strad, la joc sau la tirg. In ultimul deceniu,
in unele locuria inceput s'a fie purtat Impreund cu piesele
imbrAcAmintei din zilelesArbAtorilor mari; iar azi femeile tinere
poartA din ce in ce mai mult bluzain locul cmsii cu altit. Bluza se
imbrac51 chiar l cu muszuj -ul iparta, deci a luat locul cArn4ii cu
altitA Intocmai ca i camizolul (fig. 24).
In afarA de camizole i bluze, care in unele locuri trec drept
piesede rufArie, de la inceputul veacului s-au rAspindit in
ImbrAcAminte aldturide piesele de postav i piele o serie de haine
orgene0i cum sint vestoa-nele i tricotajele.
ImbrAcamintea pArtii inferioare a corpului este compusA din
diferitefuste i orturi la femei, i pantaloni la bArbati. Materialul
din care seconfectioneazA, cu exceptia postavului pentru pantaloni,
este materialde fabricA.
Dintre fuste, piesa cea mai strAveche i caracteristicA a
portului femeiescdin tinutul Calatei este muszuj -ul sau bagazia
rAspindit odinioardprintre maghiari pe un teritoriu mult mai
intins, pe care in zilele noastrenu o mai regAsim decit in portul
din Calata. Populatia de aici are i ozical: tinutul Calatei se
intinde pind unde ajunge a muszuj -ul.
Muszuj -ul nu este altceva decit un fel de ort foarte larg,
incretit,purtat la spate, care seamAnA cu fustele de azi, dar care
sub ortul din
21
gi
t
1
www.digibuc.ro
-
fatti este despicat. Cele cloud colturi de jos sint ridicate si
prinse lateralIn talie, astfel tivul interior lat, din postav,
oferd o imagine caracteristicd.Materialul din care se face este
satinul si clotul negru sau albastru inchis,plisat mdrunt. La briu
pliseurile sint fixate intru-un guler saubanda de postav verde,
rosu sau negru (fig. 3.). Pe dinduntru marginea muszuj -ului este
cdptusitd cu o fisie de postav, mai nou de catifea,latd de o palmil
si coloratd (galben-portocaliu, verde inchis, rosu,
bordo,negru).
La fixarea pliseurilor muszuj -ului si totodatd la
ornamentareaacestuia, serveste broderia Incretitil de sub guler,
numit inviespare (fig. 20). Aceast inviespare este fdeutil cu fir
colorat si pe ea sint brodatemotive geometrice (picior de scaun,
pahare, roze). Culoarea broderiei indica'totodat si virsta ; in
timp ce broderia de pe muszuj -ul fetelor si tine-relor neveste
este rosie sau albd, rareori galbend sau verde deschis, ceaa
femeilor mai in virstd este dominat de culori inchise : verde
inchis,maron si negru, motivele broderiei fiind mult mai
simple.
Culoarea postavului indica si ocazia la care se imbracd muszuj
-ul:cel de postav rosu se poartd de obicei la sdrbdtori mari, iar
cel galbenla sdrbiltori mai mici. Sub muszuj se imbraed o poald
plisat care sevede in pArti in locul rdmas neacoperit intre
postavul muszuj * -ului si sort.La muszuj se poartd si un sort
rosu, albastru, sau negru de panglici.
0 alt piesd strdveche aldturi de muszuj , premergdtoare
fusteiactuale, este fusta albd de pinzd fersing ; o variantil
specified a acesteiaeste fersingul de pinzd find (jolj) fdcut din
pinzd albd de fabricd si carepentru ea sd aibd tinutd bund, de
multe ori era sumes pind la jumtate,apoi era prins sus cu ace in
creturi mdrunte si umezit se plisa de jur imprejur.
Portul fustei albe in zilele noastre este destul de rdspindit. 0
poartdin primul rind fetele, dar in unele locuri, de exemplu in
Mdastireni, opoart si femeile tinere ; se zice: fusta albd plisata
este una din cele maifrumoase piese ale imbrdcdmintei femeii tinere
(fig. 9).
Dedesubtul fustei albe se Imbracd 2-3 rinduri de poale, iar
deasuprase leagd un sort de stofil subtire sau de danteld din find
rosie. In modobisnuit se poartd impreund cu cdmasa largd, peste
care se imbracd spa-ticelul. Inainte de primul rdzboi mondial, la
joc sau duminica, fusta sepurta cu un cordon sau briu. Cordonul era
un snur impletit din fire albas-tre sau negre de arnici, lnfdsurat
cu arnici colorat.
Incepind cu anii 1920 locul muszuj -ului si al fustei albe a
fost luatmai intli in portul zilnic, apoi si in cel de sdrbdtoare
de diferite alte
fuste din materiale mai subtiri : mdtase, delin, zefir, satin,
barchet, stambd.
22
www.digibuc.ro
-
0 trgstiturg caracteristicg a fustei este pliseul, nu in creturi
mgrunte,ci in cute presate, din care cauzg poartg numele de fersing
plisat . Deo-sebirea cea mai evidenta apare insg in ornamentatie;
talia, poalele, demulte ori chiar si mijlocul fustei slat
ornamentate (fig. 24).
Femeile intotdeauna poartg in fata fustei sorturi, iar bgrbatii
numaila izmenele largi. Ca si fusta, sortul este plisat, iar
pliseurile asemeneacelor de pe fuste sint strinse in cusAtura
special (inviespare) sau in pan-glica din talie.
In portul femeilor deosebim mai multe feluri de sorturi. Cel mai
rgs-pindit este sortul cu panglicg apoi cel cu leggturi * si cel cu
dantel .
ort,u1 cu panglicil are pe cele trei laturi libere un chenar din
panglicgde o singurg culoare (fig. 21), sau infloratg. In cele
cloud colturi de josale sortmlui se ggseste de obicei cite un
trandafir mare; la sorturile vechibrodat din arnici, la cele mai
noi fAcut din panglicA. Pentru a prinde mar-ginile ce compun sortul
se folosesc niste leggturi brodate, de diferite culori(rosii, albe,
negre, bordo, albastre), care se intind de-a lungul sortuluide sus
in jos, in trei rinduri (fig. 22).
0 foarte frumoasa piesA a costumului femeiesc din secolul trecut
erasortul cu dantelg purtat cu fusta albg de pinzg. Acest sort de
stofg, verde,ornamentat pe margine si in cele doug colturi de jos
cu danteld rosie dinTrascAu, este o piesA comung a porturilor din
Calata si Trascgu, adoptatprobabil din portul trAscguan. .5ortul cu
danteld este incretit mgruntnumai in partea de sus, ping la
cusgtura special din talie, jos fiind prinsin cute mari (fig.
25).
Culoarea si materialul sortmlui se aleg in asa fel ca sg se
potriveascgcu fusta peste care este purtat si cu virsta purtgtoarei
; la muszuj sila fusta albd se poart sorturi din material mai gros
(ling, clot, stoM),iar la fuste sorturi din materiale mai subtiri
(mAtase, satin etc.) femeiletinere poartd sorturi de culoare
deschisg si bogat ornamentate, cele invirstg de culoare inchisA si
brodate modest.
13Arbatii purtau sortail peste izmenele largi, confectionat din
mate-rial subtire si usor, de preferintA cu motive florale mdrunte.
La ornamen-tarea acestora servea incretirea si, la un lat de paling
de la margineade jos, mai multe rinduri de cute cusute de-a
curmezisul (fig. 21).
13Arbatii, peste izmenele strimte, imbrAcau pantaloni de postav
nurniticioareci. In secolul trecut acestia se purtau in mod
obisnuit iarna si seasemAnau cu cei pe care-i gAsim in zilele
noastre la secui.
Cioarecii albi de sArbtoare se ornamentau in jurul tgieturilor
ceformeazd buzunarele si pe piirtile laterale ale cracilor cu fisii
de postav
23
www.digibuc.ro
-
rosii, verzi, negre sau albastre. NumArul si culoarea fisiilor
erau In functiede virsta celui ce le purta ; pe cioarecii tinerilor
se puneau uneori cite 5-8rinduri de fisii, iar pe aceia ai
virstnicilor numai un rind si acela din postavnegru sau albastru.
Ornamentatia special5. ( vitzkts ), cunoscutla cioarecii din
secuime, se aplica numai la Leghea si Suceag pe cioarecii suH.
Cioarecii se prindeau de talie cu o curea virit in bat, cureaua
cupodoabe, confectionat din piele neagr sau maron, lath' de 2-3
degetesi atit de lung incit sd poate cuprinde de dou ori talia.
Fl5.c6ii isi Impo-dobeau singuri cureaua, fixind in ea de multe ori
chiar 4-5 rinduri detinte galbene de alamd.
136trinii, inaintea primului rdzboi mondial, purtau un fel de
chimirnumit gytiiszfiszij . Acesta era un briu de piele groas, lat
de 20-30 cm,incheiat in fat cu trei catarame, care se purta pe
piele si avea menireasgi tin de call si totodat 5. in el se pastrau
ustensilele mai mici (cutit,cremene, iasc5. etc.). Chimirul era
ornamentat: bAtut cu tinte de metal,avea cusaturi, iar marginea ii
era crestat6 si dantelat.
In zilele noastre, in tinutul Calatei, nu se mai poart de loc
cioareci.In locul cioarecilor, dup primul rkboi mondial, au Inceput
s'a se poartepantalonii croiti dupd moda ordseneascg.
Portul pantalonilor a devenit foarte raspindit. Gdsim trei
feluri depantaloni: bufanti, pantaloni de cizmbi si pantaloni
obisnuiti de pined.Pantalonii bufanti (de c6Fdrie) sint purtati mai
ales de fldcdi si tineriiinsurati. Pantalonii de cizrri au inceput
sa" fie purtati In comunele nobi-liare in jurul anilor 1860, iar In
celelalte sate numai de prin 1920. Azi doarvirstnicii ii mai poart
(fig. 15). Pantalonii despre care am vorbit pin6acum, se
confectioneaz6 din tesaturi de cas6 sau din stof5 de fabricd sisint
de culoare sur5, verde inchis sau neagr.
Al treilea tip de pantaloni, cei din pinz, provenitd probabil
din izme-nele strimte, se fac din pinz5 tesut5. In patru it,e.
Asemdridtor cu acestiasint pantalonii croiti intocmai dup modelul
pantalonilor orsenesti dinpostav de lin tesut in cas. Se poart mai
ales de brbatii care lucreazgin fabrici sau la cdile ferate.
IV. INCALTAMINTEA
Pind la primul rzboi mondial la Galata se purtau in primul rind
cizme.Dup calitatea pielei si dui:4 croi cizmele lArbgtesti si cele
femeiesti eraude mai multe feluri. In jurul anilor 1880, brbatii .0
femeile mai in virst
24
www.digibuc.ro
-
purtau cizme negre cu carimb moale i cu cusdturd lateraM, iar
fetelesi femeile tinere purtau cizme de ace1a0 format, dar
ro0i.
Cizmele cu carimbul moale nu erau cdptusite, cu exceptia
cizmelor pur-tate de flAcAi, la care partea de sus a carimbului pe
o portiune de apro-ximativ doud degete se cAptuea cu o uvit de
piele rosie. Unii, maisemeti, purtau aceast parte rAsfrintd.
In secolul trecut se purtau mai multe feluri de cizme bdrbAte0i
cucarimb moale: cizma cu carimb intors 0 cizma cu ireturi sau
papuci.Acestea aveau un singur rind de talpd.
Mai tIrziu cizma cu carimb moale a fost inlocuit intii de cizma
cucarimb tare 0 apoi inmuiat, iar incepind de prin anii 1920, se
purta cizmacu carimb tare cusut la spate i cu lirnbd. Cu exceptia
cizmei cu limbd,toate celelalte in0rate mai sus erau drepte sau
rotabile, adicd se potriveaupe amindou picioarele. Numai in ultimul
timp cizmele sint fAcute pentrufiecare picior in parte. AstAzi,
acolo unde bdrbatii mai poartA cizme, vomgdsi cizma cu cusdturd la
spate i cu limbd, cu carimbul tare, adicd cdp-tusit i arcuit care
poart numele de cizmd cu carimb unguresc. Aretocul plat 0 virful
rotunjit (fig. 3 0 15).
In mod obinuit cizmele bdrbdte0i nu se impodobesc In afard de
valeaNaddsului, unde fldcdii I0 ornamenteazA carimbul cizmelor cu
flori cusutedin fir de mdtase verde. Tot aici sint purtate i
cizmele cu o mie decreturi , nume ce derivd de la indoitura cizmei
Intre carimb i cdputd
care este incretitd. La cizme flAcdii purtau pinteni. In zilele
noastrepintenii se mai gdsesc pe cizmele fldcdilor din munti.
Femeile purtau cloud feluri de cizme ro0i : cu carimb moale,
necAp-tuit si cu via arcuit in secolul trecut, 0 cu carimb tare, cu
virf rotundla Inceputul secolului nostru.
Cizmele ro0i se confectionau din piele cirmizie. Cele vechi,
asa-numi-tele cizme Ordne0i, erau lipsite de ornamentatie ; cele
mai noi erau Impo-dobite cu lalele 0 'Agri brodate pe carimb i
cdput, cu mmina de cusut,din mdtase verde. Partea superioard a
carimbului avea o bordurd depiele, latd de trei degete, iar tocul
cizmei era raspaluit , adicA cu ajuto-rul rapei 0 a sticlei i se
dAdea tocului, alcdtuit din bucAti de talpA aye-zate una peste
alta, o formd subtire 0 scobit. Tocul cizmelor femeietise potcovea
cu o potcoavd galbenA de alamd.
Mai tIrziu, in afard de cizme ro0i, fetele au purtat 0 cizme
negre cucarimb tare, cdptu0t i cu limbd (fig. 18 i 24).
Primul rdzboi mondial a adus o mare schimbare In acest domeniu
:apar bocancii in IncAltAmintea bdrbatilor si pantofii in cea a
femeilor.
25
www.digibuc.ro
-
In timp ce folosirea bocancilor s-a generalizat repede, pantofii
s-au rspin-dit treptat, prima data in Huedin, apoi in imprejurimile
lui, cucerindteren numai cu mare incetinealk astfel incit in
majoritatea comunelorpantofii pot fi socotiti ca fticind parte din
inctilpmintea obisnuitti abiain ultimii 15 ani (fig. 26).
Altituri de bocanci, in zilele de lucru, atit femeile cit i
btirbatii intre-buinteaz6 opincile, sandalele si diverse
inctiltilminte de cauciuc.
Odinioar, inainte de introducerea cizmei, se pare ea
incaltAminteageneral a fost opinca, ceea ce rezultd si din faptul
ca in unele sate opincase poart6 si in zilele noastre (Alunis,
Babiu).
Cercetind situatia actual a incrillAmintei, putem stabili
urrntitoarele :in majoritatea satelor din tinutul Calatei, cizmele
sint incAltaminteade iarn6 si de zile de stirbatoare; bocancii sint
purtati mai ales de tineret.Ca urmare a rtispindirii portului
bocancilor, imbrk6mintea brobilteasc6a suferit o schimbare: an
disparut izmenele largi, iar in locul lor au aptirutpantalonii
strimti, cusuti dup5 modelul celor sold Atesti de cnirie.
Opincaeste purtatti vara mai ales de btirbati.
In inctiltamintea de asta'zi a femeilor cizmele rosii pot fi
vtizute numaiintimpliltor in afara comunelor Vistea si Gheorgheni.
In celelalte comunedupa primul rrizboi mondial, cizmele rosii au
fost inlocuite cu cele negre,dar i acestea sint purtate numai iarna
si in zilele de s'arbtitoare doar defete si de tinerele neveste.
Locul lor a fost luat in multe sate de pantofi,care au devenit
incltmintea de stirbRoare.
Btirbatii i femeile ii ornamenteazd portul cu diferite podoabe
(fig. 23).Trebuie sa amintim in primul rind gReala gitului,
m6rgelele, pe carele poarta fetele mari si care variazil ca num6r i
culoare dup regiune.In satele din jurul Huedinului se poartti de la
trei la cinci siraguri demargele albe man i rotunde (fig. 26); iar
in cele din jurul Clujului sepoartti mai multe siraguri de margele
mtirunte
Un mAnunchi mare de mrgele multicolore impodobeste pAltiria
flil-ctiilor din satele din valea Nadasului. Acesta este
asa-numitul buchetde margele * care adesea este atit de greu incit
trage plria intr-o parte.Cosind milrgelele colorate pe un ciucure
de mritase, fetele ii fac pentruzile de sarbtitoare o podoab6 pe
care o leag6 la git. Impreuna cu ciucurelese mai poarta i panglica
multicolord pentru git, aceasta fiind preferatsi de nevestele
tinere. Ciucurele i panglica atirn6 pe spate ajungind pinaproape de
marginea de jos a fustei (fig. 1 si 3).
26
rocii.
www.digibuc.ro
-
0 completare de nelipsit a imbracamintei de duminica este
floareade tinut in mina: muscata, garoafa sau busuiocul.
Din expunerea noastra reiese ca portul popular din tinutul
Calateieste caracterizat printr-o bogata varietate a pieselor sale
si prin aleasalor imbinare. Specificul intregii sale arte populare,
exuberanta culorilorse valorifica si in portul popular. Culorile
vii sint alaturate, si fara ca sildevina tipatoare, pestrite in
ansamblu, se folosesc culorile primare.Arta populara a tinutului
Calata este stralucitoare, dar nu tipatoareconstata Kroly Ks 4 si
aceast afirmatie este valabild si pentruportul popular al
Calatei.
0 trasatura mai importanta si mai caracteristica chiar decit
bogatiacoloritului si varietatea pieselor este aceea ca croiul si
compozitia sint deo calitate deosebit, logice, potrivite cu
materialul si armonioase. Astfeldin punct de vedere estetic portul
din Calata este frumos si de bun gust ;bogat dar nu incarcat (cu
exceptia portului inzorzonat din unele comunede pe cursul
Nadasului), precis in linii, in combinatia culorilor si inorn
amentat ie.
Aceasta trasaturd izvoraste din simtul formei si al culorii,
sirnt cucare populatia din tinutul Calatei a stiut sti aleaga si sa
gaseasca corgi-nutul nou cel mai potrivit pentru formele vechi,
traditionale si a stiutsa contopeasca elementele noi, cu comoara de
forme populare specifice.Acest proces se petrece chiar si in zilele
noastre, sub ochii nostri, cindarta popular* tinind pas cu
raspindirea rapidd a produselor textile fabri-cate, nu scoate din
uz formele sale traditionale specifice, ci se straduiesteca din
noul material sa formeze piese de imbracaminte
caracteristiceportului popular traditional, lucru pe care 1-am
intilnit de exemplu lahainele groase de origine mai noua si in
cazul camizolelor. Din acestpunct de vedere, printre grupurile
noastre etnografice maghiare, portulpopular al ungurilor din
tinutul Calatei ilustreaza vitalitatea puternicaa acestui grup
etnic maghiar.
Aceasta vitalitate se vadeste si in modul si gradul de primire
si exer-citare a influentelor reciproce rezultate din convietuire.
Prin coexistentasi contactul cu alte grupuri maghiare si cu cele
romine, portul populardin Calata a primit anumite influente.
Dupa cum am vazut, populatia satelor maghiare din tinutul
Calateia fost in strinsa legatura economica cu populatia de pe
Pusta maghiara.Urmele acestor legaturi le pastreaza in portul
barbatesc din Calata izme-nele largi, sumanul lung alb si palaria
de postav cu boruri largi si ridicate,atit de caracteristice
portului de pe Pusta maghiard.
27
www.digibuc.ro
-
Fierarii din Trascau colindau des cu produsele lor prin tinutul
Celatei.Legaturile cu populatia din Trascau au lasat de asemeni
urme in portulcalatean ; de la ei au adoptat femeile folosirea
dantelelor pe pieptare sisorturi si probabil chiar lnsesi aceste
piese de imbracaminte. ort,ul esteintru totul identic In ambele
porturi, iar pieptarul cu dantela din Calatamdrturiseste acea
Insusire artistica cu care poporul calatean stie sa for-meze o
piesa potrivita portului sau.
Astfel a contopit In coloritul pompos al portului &au
culoarea galbena,complet necunoscuta pe aici in secolul trecut,
care fra Indoiala a fostluata din portul romInesc si introdusa
Intre culorile broderiilor sor-turilor femeiesti.
Mai puternice decit influentele primite, au fost frig cele
exercitate.In Imbracamintea satelor mixte sau a celor curat
romlnesti gasim maimulte urme ale influentei rezultInd din o
indelungata convietuire. Intimp ce in comunele curat rominesti
aceasta influenta s-a manifestatprin aplicarea unor elemente
partiale, de exemplu dunga de cusaturibrodate pe camasile femeiesti
cu mIneci fluturinde, sau inviesparea cre-turilor pe talia
fustelor, in comunele mixte, apar, nu o data, piese Intregi,ca
sortul cu legaturi, pieptarul, spaticelul bujka , izmenele largi,
nemo-dificate sau cu modificari mai mult sau mai putin insemnate
5.
Dar influenta imbracamintei din Calata a depasit limitele
acestuitinut. Populatia maghiard si romind din Salaj cerceta des,
aducind saucumparind marfuri, tirgurile din partea Huedinului. Ca
urmare a acestorlegaturi citeva piese calatene ca pieptarul, bujka
, sortul inviespat sauimpletit apar si in comunele rominesti din
sudul Salajului (Cizer, Pria) 6 ;ultima piesa apare chiar si in
portul maghiar din Indepartata Deja 7.
In incheiere amintim un fenomen specific: unele din piesele
portuluiclasic din Calata, deci apartinind secolului trecut, ca
tundra si sumanullung au disparut, dupa cum am vazut, din aria
centrald a tinutului Calateisi retragindu-se Inspre periferia
tinutului isi continua existenta in Imbra-camintea satelor
romInesti din regiunea deluroasa.
www.digibuc.ro
-
o.
"CS
t21CJ
0.1
.,
... . ............
www.digibuc.ro
-
sarb
alua
re (
1:vo
ral C
riqul
m)
2. Fele mart in port dc sdrbilluare Criqulin)
7,1
pi- F.15
. ,..:
.4, e.,
I*t
tAt
e!? falt
1 , 4t1
t.rok3
2
tE
111
f
.Pr.
6
a. 'Vitt
,ict,:f
:*
.4%
;-Ca
.
( !moral
www.digibuc.ro
-
www.digibuc.ro
-
4. Nevasid Undrd in mil ( Izoorul Crisalui)
.-
dr, -
f,-
. Of.
13.
www.digibuc.ro
-
AMIN:
1111111111111111111II. Flacdu s faid in pori de sdrbdioare din
secolul trecul
(MantWirettL).
:
43' 11
--"0,C!4+`, -.t"4.4.3 nor
,
_
V
1
.22111m...
www.digibuc.ro
-
5, Nevasta ttriard cu scutie (Izvorul Crifulut?
Aftb. .4.0
17, r._ r,2)
www.digibuc.ro
-
6. Duminicd tnainte de masa pe prispd (lzvorul Crisului)
.14
.4Z01"Zir.
=lc
4
,e1,
'11
I
.
. A.-. qt1, 1/.
,
// Ii'l ,- 1I /;I ' f
www.digibuc.ro
-
7. Ornamentafia peirlti de jos a milt:tut
.4111-,
iiiiAtuN
t..
.7
',t.pilkt:'
1
Ali
I
171r
'70.
r' ii'-aifitY%
r_glircFre.tan.pw..,...."4 .4,..-1.0-...r
,
-..
i' :10 - --,..7-,
...-...........kr_,-
.
.
F::.....s......
01(414;p0.
'.
i
-
11'
www.digibuc.ro
-
8. Femeie vtrstnicd In port de sdrbdloare ( lzvorul
Crifului)
_
411110"".
Oh
le
E' '2.4t1 ri
e
t 4.E E
11,'let-
I
'
fe,
fa,
_ a
I
.
www.digibuc.ro
-
9. Nevast tindr In carnafeli ferqing din jolj
( IlldnOstirent)
r4.7f7140.1.
4A, tt,
seA-71
'If
t :
,N,
I
t
www.digibuc.ro
-
10. Port vechi de yard pentru lueru ( Izyorul Criului)
3
14
- ; -
r -
- ,-,.
ff.i ;.41
tatiOle.44 ,..
,
b , .zet..
=4
- :L ...... -... ....7 .
'I-r - ;. -4.
www.digibuc.ro
-
11. Flacciu In camaqa cu mineci largi i in izmene largi ( Room(
Crqului)
-
.%
.
_
"
ow.
.t71,11.?
Ar. #.0~,ir "F.".e?-`?1,-,""
www.digibuc.ro
-
12. VirsInici din linutul Ca Inlet Inport de sdrbdloare ( huorul
Criului)
V.,111e+ac-,..e-azrtat,
_
Aar% Ilbn
4:ea -,T;77
www.digibuc.ro
-
13. Pieptar bdrbdtesc din anul 1906 (Mandstireni)
-3te
(
4 44ik'-,411PV . '4"1.).4.(1
'.or
4 dd."... d , WV,614' r:a:Of ;t. 4-2f4
'tI 4k, tj.
' Pkrai
P
tt
www.digibuc.ro
-
14. Fl Occh din Iworul Cmului In pieplar de lip nou
Wad
e.0
orN
s).)
?. 140,"
e,
40 -11,
www.digibuc.ro
-
15. Oameni Virs 'Pict in port actual de srbOtoare (layout,
Crinhu)
r,
0
1-3111
+Mr
.3 a
a A.:
-
I.
1
: I
-1
a
, Awww.digibuc.ro
-
16. Ornamentatia chnului la sumanul lung
/
^
}
www.digibuc.ro
-
.or
nam
enta
ia s
uman
uun
a sp
ale
.7t
a gu
e17. Ornamentafia sumanului lung la spale f i la guler
lq:-.-=."
'17
...A7:41to e'r4
1_ 1
r. g.
--:4
www.digibuc.ro
-
www.digibuc.ro
-
19. Nevastd (laird In pieptar cu danteld $i edema' feircineascii
(Mdmistirern)
.1
'44 E
I1 .
-(/ : :4611k-1`
.40.'
ar .
11 - 1 :' r - k,z...
Fv. -. , ...A _..q .' , ,'; :4. ... If.. -, . .,,., " 4 ; *4 I.
4;4......,,' ' ;;.... * ,I. ,
,/, ::,.;-1 7 -7,... ,e........... , .:,- L P: J ' I,'4,S
tig
N. 4. 4.
-. 4.44
. b.
E
-1
;
,r'r - r'r -.;:?,
N4s
; i=j;" .
4, ' %.11,44, ... . n:,0 40; :
. .1
'444 4 a+. ' " -A-A.4"...W. IN 69?.:-
.1.-- .:4/'-e
- `teI 141,63.
1.e
A ' 9911,....k,.
.6 ^.3., .tf ,7I. 9 .50,4'' '``
J2, ,t V. 4,i:72!-fr
11/ffi,c:
www.digibuc.ro
-
20. bwiespare la muszuj s ( Valent )
.4#4;Ot, Mit
104(ittV
:
_
Id
9t'
11'. Ot41',
4 r t
nb 1)41r .
''., ,,0, ovi,,,,,, ,AsS,,It,',-, Ak: , ,-
' 11' , `.,'''. i
' ,--
1
www.digibuc.ro
-
III. Own( virstmet Galata in port de seirbinoare(Izvorul
t.suluI)
u'
-
:a .''.._ - -i,: ... s..v,-sr - "..:
..4..._s ---"" :
.. , j s -.. -1. -. -4 7-...t. . ' '' f 1 .4 V---"''..
4. . ---" 1"" 101
dn Anuted
www.digibuc.ro
-
www.digibuc.ro
-
22. Fele i fide& In port destir-Mot:re
world Criqului)
_;.
-
Jel
7-
II 7
c
www.digibuc.ro
-
23. Fa la i Main Inport de more sdrbdloare
(lzvorul Crinlur)
.
.4f-;
r
L. ....,44 .. i.... -
Yi
f-r I4
iA
, S
"v4.3.
I 7.
V'
t,
i
www.digibuc.ro
-
24. F
ete
mar
t tn
port
act
ual d
e
-=-1. "
44,
..
. T
.
.;47
V40/'
4
*.E2'41
:se
-
24. Fete mari In port actual de sarbOloare (Macau)
:'
"Tv,91111411'-'
www.digibuc.ro
-
"A".;-^-4Y,*.
23. Neuastd !Wird ca sort(le danteld (Altindslireno )
"3 1,1,11
.P
41,1
"*"."'"7::".
;4411'1016I.75S'
.
"s-z,
C -"t":
1'7 t7'1
www.digibuc.ro
-
26. Conn in purl deseirinlloare yarn
- 'r '11:. ri.,f,, r_a
,
7
Iki 1, 101;4'
i 1 e , J. .44.,4",1,;:r*: .4 , ' '*f.i. la;','Iris,--rpt4.: .A
1 ft' ,!AL4;11.3.,::I i`l ''Y 0. '
/ ,,, . .e, 1 C, i.:r I. ,
e
E
=-7.
,
www.digibuc.ro
-
27. Fuld in port de seirbdloare In fain unei porli cioplile(
lzvorul Criplut)
I
'1 a
4-
C". ..1.4
I
.1
I
,-, .A1=
I e
. --"Az -
www.digibuc.ro
-
28. Fuld cu partd f i o (Mara pereche In port de sdrbdtoure (
!worn! Criqului)
1
"6.,-
111 I 1 I 11 t 46vel
www.digibuc.ro
-
29. Logodnici in port de scirkiloare (Izuorul Crzqului)
7 40., -9F 7 .
I
i.
TE
I
T-C7 4,1F
Cfr
44 kT, ij ' j7
r$4 4.1tit11 VIP.
4i, i
,
, 4.
;119 '
4
a)4?*
C
,),4114(kilit
;'
..4.4,
:. 0 ,..a, ..-?- hE>. 1;1' n:' 14 4... N
' g 4111.14,-. 14' '.
..-71%.....4Z,VL. 7. _ ...VA'
0 l44141-11
- ......r.......
- ;
A
www.digibuc.ro
-
30. Fuld cu ;lurid f i lelife In port de sdrbdloarc ( Vilea)
www.digibuc.ro
-
La finlind (VI, (ca)-.1V
)
www.digibuc.ro
-
NOTE
1. Pentru cunoasterea slarh actuale a portului din
tinutulCalatei ne-am servit de materialul adunat In anul 1949 de
cAtreInstitutul de istoria artet al Academiei R.P.R. Cercetarile
aulost fikute de Jzsef Faragti, Gza Vamszer si Jem5 Nagy.
Pentru cunoasterea situatiei din secolul trecut, in afara
dedatele culese de la informatorh nostri, ne-am servit de
urmatoareleizvoare:
Jank6 Jdnos, Kalotaszeg magyai npe (Populatta maghtarddin
tinutul Calatei). Budapesta 1892.
Malonyay Dezs, A magyar nep milvszete. I. k. A kalotaszegimagyar
np mtivszete (Arta poporului maghiar. Vol. I. Artapoporului maghiar
din tinutul Calatei). Budapesta 1907.
hi ce priveste dezvoltarea istoricS a tinutului Calatei
ne-amservit de hicrarea lui Jak.6 Zszymond, Bihar znegye a torok
puszti-las eltott. (Judetul Bihor Inainte de pr5padul turcesc.)
Budapesta1940.
2. Nagy Jen, Magyarvalki vallfrnintak (Altite din VA leni)Magyar
Npnyelv, Vol. I. Debretin 1939, 122-129.
3. Gyorffy Istvdn, Magyar npi himzsek. I. A cifrasziir(Cusaturi
populare maghiare. Vol. I. Sumanul brodat). Buda-pesta 1939,
46-74.
4. Ks Kdroly, Kalotaszeg. (Tinutul Calatei.) Budapesta1938,
174.
5. In legatura cu influentele maghiare asupra portuluipopulatiei
romlnesti din tinutul Calatei v. Palo lay Gertrad, Magyarhatsok a
roman ruhzatban Kalotaszegen s vidkn (Influentemaghiare In portul
romInesc In tinutul Calatei). Ethnographia-Nplet. LVIII (1947),
19-40 si 173-186.
61
www.digibuc.ro
-
6. Gnyey Shndor, A kalotaszegi npviselet hatAsa a szilgy-sgi s
kbrosmenti romansg viseletre (Influenta portului popularCdatean In
portul romMilor dm S5laj si valea Grist' lui.) Ethno-graphia-Nplet.
LV. (1944), 95-6.
7. Nagy Jen, A szilagysgi Tovishat magyar npi ltozete(Portul
popular rnaghiar din SMaj). Manuseris.
www.digibuc.ro
-
GLOSAR
basmaua de mina basmaua din lInA Infloratil pe fond verde
saualb. Se poarta Ia zile de skbkoare pe brat.. V. n t I r a in
a
ciucuri.bagazia un fel de fust:i, care se poarta numai In spate,
cu un tiv
lat colorat V. in uszu j.bujka uios din flanel.clued piirul
Impletit Intr-o singui sau In cloud cosite.ciucure de margele
podoabil pentru fete ; mkgelele colorate slut
Insirate pe un snur de mkase.cizma cu cartmb tutors un fel de
cizmb purtat6 In secolul XIX cu
talpa Intoarsa cusulci de fata cizmei.cizma cu sireturi cizma cu
sireturi la marginea carfinbului,
V. papuci.cama cii carimb unguresc cizma cu carimb arcuit.cam(
rotund rilsucirea pkului In cununfi din dour' cosite.conch' cerc
pentru rtisucirea pkului In coc.dantela banda pentru gkeala capului
Impodobit cu mkgele.duldndl (tulle anglais) viMul nevestei
tinere.lersing un fel de fustil Incretititlersing de jolj fusta
Incretitil din jolj alb.tmnespare broderia cu motive geometrice Pe
Incretiturile musznj
ului.laibdr tin fel de spfiticel impodobit cu motive florale
brodate.lkri camizol, ilic.muszuj v. bagazia.nalrama cu ciucuri V.
basmaua de minitpanglica parlei panglica multi sau unicolorA pentru
Impodobirea
partel.papuci v. cizma cu sireturi.parta podoaba de cap a
fetelor marl pentru zilele de skInitoare
Impodobit cu
G3
margele.
cu
g
www.digibuc.ro
-
park-trial pariziand pdldria veche cu fund rotund si tui
tit.pd/dria Schutzer * phiie purtata in zilele noastre eu
calota
oval t tui titil longitudinal.pteptar cu danteld pieptar lung de
postav vet de peal U femei
Impodobit cu danteld de culom e rosie din Trasedu.pieptar de
pith pleptar femeiesc si bArbiltesc Impodobit cu broderie.pinza
Increfdd pinzii din cinepn si bumbac Mei etitii pi in 4,
baterea
In apd *.scupa ceapsa brodatii a nevestei tmere.sorf cu danleld
sort. verde femeiesc impodobit cu danteld de lind
din 'Frascati.or/ cu legaturs sort femeiese ale ein ut pdrti
sint impreunate CU
legilturi * de fire mullicolore.;or/ cu panglied sort femeiesc
impodobit CU panglici pestrite.spinicel laibdr scurt femeiesc legat
in fatd en panglicd, impodobit
cu dantela neagrii ; v. laib i r.suman boteresc suman lung din
postav negru purLat in Suceag
Aghires.suman lung szar *) suman din postav alb ornamentat eu
apli-
catie diii postav negru.intdzkols ornamentatia snur Ia
cwareci.
si
de
(e
www.digibuc.ro
-
LISTA ILI !STRATI ILO
1. Interim UI unel case t:o anesti din tinutul Calalei.2. Fete
mai i in poi t de snrbatoal e ( Izvorul Crisului).3. Fatd cu parta
si barbat virstnic in tundra (lzvorul Crisului).4. Nevasta tinara
In vfil (Izvorul Crisului).5 Nevasta tinara en scufie ( 1/vorul
Crisului).6. Duminica inainte de masa pe prispn ( lzvorul
Crisului7. Ornamentatia partii de Jos a vfilului8 Femeie virstnielt
in pot t de sarbatom e ( lzvorul Crisului).9. Nevasta tinarn In ca
mas:i si fersing din jolj (Manastireni).
10. Port \ Mu de yard pentru lucru ( Izvorul Crisulm).11. Flacau
iii camasa cu mined largi si izmene largi ( Izvorul
CrIsului)12. V stnici din lititittil Calatei in port de
sarbatoare (lzvorul
1.1 Pieptar barbfitesc din anul 1906 (Manastirem).1 1. Flaciii
din Izvorul Crisului in pieptar de tip nou.15 Oamein virstmci in
port actual de sarbatoare (Izvorul Crisulm)16 ()Ina mentatia
clinului la sumanu I lung.17. Ornamentatia sumanului lung la spate
si la guler.18. Fete marl In pieptare cu dantela ( Izvorul
Crisuhii).19 Nevasta tinara in pieptar Cu dantela i camasa
tar:incase:1
Manfisl ireni).20. 1 nviespare la (, muszu) (Valem)
'lineli casatoriti din Iivorul29. Fete si flacai in port de
sarbatoare (Izvorul Crisului).23. Fata i flacau in port de mare
sarbatoare (Izvorul Crisului).24. Fete mari In port actual de
sarbiltoare (Macau).25. Nevasta tinara cn sort de dantela
(Manastireni).26 Copii in port de Orb5t(111re vara
65
Citultu)
21 Cri5ultn.
www.digibuc.ro
-
27. Fatii in port de sarbatoare In fata unei porti cioplite
(Izvorul
28. Fata cu peril 51 o thuird pereche in port de
sarbtitoare(Izvorul Cri5uIui).
29. Logodnici In port de stirhfitoare (Izvorul Grip lui).30.
Fata cu porta. 5i fetde in port de srbAtoare (Vi5tea)31. La
fintinii (Vi5tea.)
Reproducer( in culort.
I. Fete 5i flaciii in port de s'arbAtoare (Iddniistireni).II.
Flgcau i MO In port de sdrhtoare din secolul trecut
(AlfinAstireni).III. Oameni virstnici din (inutul Calatei in
port de sarbtoare
(lzvorul Cri5uIui).
Cristihn).
www.digibuc.ro
-
Responsabd de carte R $orbanTehnoredactor V. Basarab
Corector L. Caraclima
Fiat la cules 27 V11.1957 Bun de riper 3 III 108. Tim] 3
t5oHrrtre cretatd de 120 gr. rn1 Ft 700> roco/16. Cali ed. 4,71.
Colide ripar 4,25 Edrpa I C manda 2.208. Plan,se poIrcromn 3.
A nr. 02 es'.Perunt bibliatectle midi indtcele de clasificare
74/76. 7.
Thparul executor sub corn Nr 993 la Intrepunderea Polagrafic,i
nr. 4Serbon \loch 133., Bucuresti R P R
es.
3
Caleu
www.digibuc.ro
-
www.digibuc.ro