Politici si Tratamente Contabile privind Evaluarea Initiala si
Ulterioara a Imobilizarilor Corporale
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE
FACULTATEA DE CONTABILITATE I INFORMATIC DE GESTIUNE
PROIECT DE DIPLOMPOLITICI I TRATAMENTE CONTABILE PRIVIND
EVALUAREA INIIAL I ULTERIOAR A IMOBILIZRILOR CORPORALECOORDONATOR:
Prof. Univ. Dr. Niulescu Ileana STUDENT:
BUCURETI2007CUPRINS:
CAPITOLUL I STADIUL CUNOATERII IN DOMENIU
1.1. Definiia i obiectivele imobilizrilor corporale...
1.1.1. Clasificarea imobilizrilor corporale
1.2. Recunoaterea imobilizrilor corporale.
1.2.1. Evaluare la data intrrii in patrimoniu (intrare)
1.2.2. Evaluarea ulterioar..1.3. Reevaluarea imobilizrilor
corporale.1.4. Amortizarea1.4.1. Elementele i durata de amortizare
a imobilizrilor corporale.1.4.2. Valoarea amortizabil i valoarea
rezidual.1.4.3. Metode de amortizare1.4.4. Revizuirea metodei de
amortizare1.5. Deprecierea activelor imobilizate..1.5.1. Criterii
de recunoatere a deprecierii activelor.1.5.2. Valoarea recuperabil
i pierderea de valoare a unui activ...1.5.2.1. Preul net de vanzare
sau Valoarea just minus costurile de vanzare1.5.2.2. Valoarea de
utilizare.. 1.5.3. Contabilizarea pierderii de valoare... 1.5.4.
Reluarea pierderilor din depreciere...1.6. Ieirea din
patrimoniuCAPITOLUL II STUDIU DE CAZ
1. Caracteristicile firmei S.C. GRAUL S.A 2. Tratamentul
contabil al imobilizrilor corporale 2.1.Evaluarea la intrare 2.2.
Amortizarea imobilizrilor corporale...2.3.Evaluarea initial a
imobilizrilor corporale...2.4. Reevaluarea imobilizrilor
corporale.CONCLUZII I PROPUNERI..
BIBLIOGRAFIE.
ANEXE.3
5
6
7
9
11
14
16
17
19
21
21
22
23
24
25
26
27
28
30
31
31
34
35
41
44
47
48
Politici i tratamente contabile privind evaluarea iniial i
ulterioar a imobilizrilor corporaleCAPITOLUL I STADIUL CUNOATERII
IN DOMENIU Reuita unei intreprinderi in realizarea beneficiilor
economice viitoare depind de deciziile de investire luate in
prezent. Din punct de vedere contabil o investiie const in achiziia
i / sau producia unei imobilizri corporale; imobilizri necorporale
sau imobilizri financiare.
Din punct de vedere practic a ponderii activelor imobilizate in
structura activului bilanier, cea mai mare, a intreprinderilor care
produc i presteaz servicii, o deine imobilizrile corporale.
Activele imobilizate sunt definite in IAS 1 Prezentarea situaiilor
financiare ca toate acele active care nu sunt clasificate in
categoria activelor curente.
Reglementrile contabile din Romania definesc activele
imobilizate ca acele active ale unei intreprinderi destinate
utilizrii pe o perioada indelungat in activitatea acesteia. Astfel
active imobilizate reprezint bunurile i valorile destinate s
serveasc o perioad indelungat in activitatea entitaii economice i
care nu se consum sau se inlocuiesc dupa prima lor utilizare i, ca
atare, nu sunt destinate comercializarii.
1.6. Definiia i obiectivele imobilizrilor corporale
Imobilizrile corporale sunt definte de Standardele Internaionale
de Raportare Financiar (IFRS) prin IAS 16 imobilizri corporale ca
fiind: elemente tangibile care:(a) sunt detinute pentru a fi
utilizate in producia de bunuri sau prestri de servicii, pentru a
fi inchiriate terilor sau pentru a fi folosite in scopuri
administrative;
(b) este preconizat a fi utilizate pe parcursul mai multor
perioade;
IAS 16 Imobilizri corporaleare ca obiectiv descrierea
tratamentului contabil pentru imobilizrile corporale iar, in cadrul
acestuia, identificarea momentului de recunoatere a acestor active,
a valorii lor contabile si a amortizrii aferenteStandardul prevede
recunoaterea unei imobilizri corporale ca activ, in primul rand,
atunci cand satisface definiia i criteriile de recunoatere pentru
un activ, in general, aa cum sunt ele definite in Cadrul general de
intocmire i prezentare a siuatiilor financiare.
Nu este interzis in Romania aplicarea strict a IAS 16 Imobilizri
corporale dar este restricionat numai din punct de vedere fiscal.
Astfel, fiscal sunt recunoscute numai reglementrile romaneti.
Romania aplic reglementrile contabile armonizate cu Directiva
a-IV-a a Comunitailor Economice Europene aprobate prin ordinul
Ministerului Finanelor Publice nr. 1752/2005.
Potrivit O.M.F.P. nr. 1752/2005 imobilizrile corporale sunt
definite ca fiind active care sunt utilizate pe parcursul unei
perioade indelungate, mai mari de un an , i sunt deinute de
intreprindere pentru a fi utiliate in producia de bunuri i
servicii, pentru a fi inchiriate teilor sau pentru a fi folosite in
scopuri administrative. Reglementrile contabile romaneti tind s se
alinieze cu Standardele Internaionale de Contabilitate. Pe larg
alinierea la reglemetarile internaionale s-a efectuat in decursul
timpului prin unele acte legislative cum ar fi in cazul
imobilizrilor corporale:
-- Lege pentru amortizarea capitalului imobilizat in active
corporale si necorporale (legea nr.15/1994) precum i norme
metodologice privind aplicarea legii, privind amortizarea
capitalului imobilizat in active corporale i necorporale
--Catalog privind clasificarea si duratele normale de funcionare
a mijloacelor fixe (HG Nr.2139/2004).
--Hotarari de Guvern privind reevaluarea imobilizrilor corporale
si stabilirea valorii de intrare a mijloacelor fixe ( HG
nr.403/2000, HG nr.1553/2004, HG nr.983/1998, HG nr.500/1994
HG.nr.26/1992 ). Cu excepia HG.403/2000 si HG nr.1553/2004 care au
avut ca baza reevaluarea imobilizrilor in funcie de valoarea just
celelalte hotarari au avut ca baz actualizarea imobilizrilor cu
indicii de inflaie. Aceast metoda s-a luat in calcul avand in
vedere ca pana in anul 2000 Romania a avut o economie
hiperinflaionist.
Imobilizrile corporale mai sunt cunoscute i sub denumirea de
active corporale, active tangibile sau imobilizri fizice,
terminologii care tind a fi inlocuite cu denumirea propie
standardelor internaionale, aceea de imobilizri corporale.
1.6.1. Clasificarea imobilizrilor corporale
Activele corporale, comform reglementrilor din Romania, au
urmatoarea structur:
terenuri si constructii;
instalatii tehnice si masini;
alte instalatii, utilaje si mobilier ;
avansuri si imobilizari corporale in curs.Comform reglementrilor
din Romania, imobilizrile corporale reprezint obiectul sau
complexul de obiecte ce se utilizeaza ca atare si ndeplinesc
cumulativ urmtoarele conditii: are o valoare mai mare decat limita
stabilit prin lege ;
are o durata normal de utilizare mai mare de un an.
Pentru obiectele care sunt folosite in loturi, seturi care
formeaz un singur corp, la incadrarea lor ca mijloace fixe se are
in vedere valoarea intregului corp, lot, si set.
Un loc aparte in clasificarea imobilizrilor corporale il au
terenurile, care se disting de celelalte elemente datorit
caracteristicilor diferite ale acestora. Contabilitatea terenurilor
se face pe doua categorii: terenuri propriu-zise i amenajrile de
terenuri.
Terenurile propriu-zise pot fi evideniate pe urmatoarele grupe:
terenurile agricole i silvice, terenuri fr construcii, terenuri cu
zacaminte, terenuri cu construcii i altele. Amenajrile de terenuri
cuprind: racordarea terenurilor la sistemele de alimentare cu ap i
energie; imprejmuirile; lucrrile de acces; lucrrile de irirgaii,
desecri, indiguiri. Terenurile nu se amortizeaz deoarece durata lor
de viaa este considerat nedeterminat datorit proprietailor de a se
regenera.Nu pot fi considerate imobilizri corporale: motoarele,
aparatele i subansamblele imobilizrilor corporale, care inlocuiesc
componente uzate; acestea sunt inregistrate ca stocuri; sculele,
dispozitivele folosite la fabricarea produselor in serie sau
utilizate in executarea comenzii; construciile i instalaiile
provizorii; pdurile; prototipurile care servesc ca model la
executarea produciei de serie; echipamentele de lucru si protecie;
animalele care nu au indeplinit condiiile pentru a fi trecute la
animale adulte, animalele de ingraat, psrile i coloniile de albine;
cheltuielile privind reparaiile de orice fel, care se fac la
mijloacele fixe, i au ca scop restabilirea strii tehnice iniiale
prin inlocuirea componentelor uzate.
1.7. Recunoaterea imobilizrilor corporalea) Primul criteriu de
recunoatere se consider c este indeplinit dac intreprinderea
stabilete cu suficient certitudine c va fi beneficiara unor
beneficii economice viitoare prin folosirea bunului respectiv, ceea
ce presupune c ea va primi atat avantajele aferente activului
respectiv cat i riscurile aferente acestuia. Beneficiile economice
viitoare se pot exprima prin cele mai diferite forme de avantaje
viitoare, cum ar fi obinerea de venituri, reduceri de cheltuieli,
avantaje economice, sociale sau de alt natur.
b) Al doilea criteriu de recunoatere este mai uor de verificat
in cazul achiziiilor de imobilizri corporale. Intrucat tranzaciile
prin care are loc intrarea in posesia bunului identific i costul
acestuia.
c) Indeplinirea primei condiii pentru ca un activ s fie
recunoscut ca o imobilizare corporal presupune ca: activul s fie
detinut de intreprindere; activul s aib una din urmatoarele
destinaii: producia de bunuri; prestarea de servicii; inchirierea
la teri; folosirea in scopuri administrative.
d) Cea de a doua condiie pentru ca un activ s fie recunoscut ca
o imobilizare corporal este ca activul respectiv s poat fi folosit
pentru o durata mai mare decat o perioada. In legislatia national
aceast condiie este exprimat prin bunuri cu o durat mai mare de un
an.In cazul in care elementele unei imobilizri corporale au durate
de via diferite sau aduc beneficii entitaii intr-un mod diferit,
utilizand metode de amortizare diferite, standardele recomand
recunoaterea lor separat.
Exemplu: O societate care deine o fabrica de ingheat
achiziioneaz o linie tehnologic care conine i formele in care se
toarn ingheata. Dac forma are o durat de utilizare mai mic decat
utilajul i, totodata, se poate uza moral din cauza cerinelor pieei,
aceasta se contabilizeaz ca activ separat.
1.2.1. Evaluare la data intrrii in patrimoniu (intrare)
Evaluarea este procesul prin care se determin valorile la care
elementele din situaiile financiare sunt recunoscute in bilan i in
contul de profit i pierdere la data raportrii. Metoda contabilitii
folosete pentru exprimarea bneasc a tuturor existenelor i
modificrilor elementelor patrimoniului, procedeul de evaluare.
Pentru evaluarea activelor in situaiile financiare sunt utilizate
diverse baze de evaluare in combinaii variate, asa cum sunt
prezentate in Cadrul general de intocmire i prezentare a situiilor
financiare i preluate prin reglementrile din Romania. Ele includ
urmtoarele:
Conform principiului recunoaterii, societile evalueaz toate
costurile imobilizrilor sale corporale atunci cand apar. Aceste
costuri includ costurile iniiale pentru achiziionarea sau
construcia unor elemente de imobilizri corporale, precum i
costurile care apar ulterior pentru inlocuirea sau intreinerea
acestora.A) Costuri iniialeEvaluarea la intrare este utilizat la
inregistrarea curent a operatiilor economice care genereaz micri de
natura intrrilor. La data intrrii in unitate, bunurile se evaluaeaz
i se inregistreaz in contabilitate la valoarea de intrare, denumit
valoare contabil, care se stabilete conform O.M.F.P. nr. 1752/2005
la:
a) la cost de achiziie pentru activele achiziionate de la
teri.
Costul de achiziie reprezint preul de cumprare, taxe de import i
alte taxe ( cu excepia acelora pe care persoana juridic le poate
recupera de la autoritaile fiscale), cheltuielile de transport,
manipulare i alte cheltuieli de achiziie a bunurilor. Reducerile
comericiale nu fac parte din costul de achiziie. Acolo unde este
cazul, costul iniial include si costurile estimate pentru
demontarea i mutarea activului, respectiv costurile de restaurare a
amplasamentului la sfaritul duratei de viat util a acestuia.
b) la cost de producie pentru bunurile produse in entitate.
Costul de producie cuprinde costul de achiziie al materiilor
prime i materialelor consumate, celelalte cheltuieli directe de
producie, precum i cota cheltuielilor indirecte de producie ataate
proporional cu gradul de folosire a activitaii bunului produs in
intreprindere.
Pierderile de materiale, manopera, cheltuielile de depozitare,
regiile (cheltuielile) generale de administraie care nu particip la
aducerea stocurilor in forma i locul final, precum i costurile de
desfacere reprezint exemple de costuri care nu trebuie incluse in
costul stocurilor, ci trebuie recunoscute drept cheltuieli ale
perioadei in care au survenit.
c) la valoarea just suma pentru care un activ ar putea fi
schimbat de bun voie intre doua pri aflate in cunotin de cauz, in
cadrul unei tranzacii, cu preul determinat obiectiv. In acest caz
valoarea just se substituie costului de aciziie.
d) la valoarea de aport pentru activele imobilizate intrate in
societate cu ocazia asocierii, fuziunii, se stabilete in funcie de
preul pieei, utilitatea, starea i amplasarea acestor active.
B) Costuri ulterioare Principiul standardului IAS 16 este acela
c cheltuielile ulterioare aferente trebuie adugate la valoarea
contabil a activului, numai atunci cand se estimeaz c
intreprinderea va obine beneficii economice viitoare suplimentare
fa de performanele estimate iniial ca fiind corespunzatoare. Toate
celelalte cheltuieli ulterioare trebuie recunoscute drept
cheltuieli in perioada in care au fost suportate.
Cheltuielile privind intreinerea i repararea imobilizrilor
corporale nu se adaug la valoarea iniial intrucat acestea au ca
scop pstrarea nivelului beneficiilor iniiale i sunt inregistrate pe
costurile perioadei reflectandu-se in contul de profit i
pierdere.
Cheltuielile privind inlocuirea imobilizrilor - pot fi intalnite
doua situaii: inlocuirea total (scoaterea din folosin a activului
vechi i achiziionarea i punerea in funciune a activului nou,
cheltuielile fiind capitalizate.) i inlocuirea parial (dac
inlocuirea prelungete durata de via util a activului, cheltuielile
respective vor fi capitalizate).
Cheltuielile care conduc la ameliorarea modului de exploatare a
unei imobilizri au ca efect fie creterea valorii sau duratei de via
util, fie permit o diminuare a cheltuielilor de utilizare sau o
cretere a profiturilor viitoare. Ameliorrile pot proveni fie din
inlocuirea unui element uzat cu unul nou sau renovat, fie din
transformarea i perfecionarea unui element existent. Astfel de
cheltuieli trebuie capitalizate.1.2.2. Evaluarea ulterioar
Contabilitatea trebuie s ofere o imagine fidel asupra ntregii
activiti a ntreprinderii, informaiile oferite de oricare entitate
trebuie s fie credibile, s descrie in mod corect tranzaciile. De
aceea, cel mai important principiu contabil este acela al imaginii
fidele.1.2.2.1. Evaluarea la ieire este utilizat la inregistrarea
curent a operaiilor economice care genereaz micri de natura
ieirilor. De regul, activele imobilizate sunt evaluate la ieire la
valoarea lor de intrare.1.2.2.2. Evaluarea cu ocazia inventarierii
se efectuez la incheierea exerciiului financiar cand, comform
legii, are loc procesul de inventariere general. Evaluarea
activelor imobilizate se efectuez la valoarea actual a fiecarui
element, denumit valoare de inventar. Valoarea de inventar este
stabilit in funcie de utilitatea bunului, de starea acestuia i de
preul pieei.
Comform standardelor internaionale, activele nu ar trebui
inregistrate la o valoare mai mare decat valoarea lor recuperabil.
Valoarea recuperabil a unui activ este valoarea cea mai mare dintre
preul sau net de vanzare si valoarea de utilizare.
Valoarea de utilizare este valoarea prezent a fluxurilor
viitoare de numerar estimate, ce se asteapt s fie generate din
utilizarea continu a unui activ i din vanzarea lui la sfaritul
perioadei sale de via util. Ori de cate ori valoarea contabil depte
valoarea recuperabil, adica valoarea care ar trebui recuperat prin
folosirea sau vanzarea activului, trebuie recunoscut o pierdere din
depreciere. In acest caz, valoarea contabil a activului este redus
la valoarea recuperabil.
1.2.2.3. Evaluarea la inchiderea exerciiului (la bilan) se
realizeaz in scopul intocmirii situaiilor financiare anuale.
Imobilizrile se evaluaz i se reflect in situaiile finanaciare
anuale la valoarea de intrare, respectiv valoarea contabil, pus de
acord cu rezultatele inventarierii. Valoarea contabil la data
bilanului se determin pe baza regurilor de evaluare ulterioar
recunoaterii iniiale. IAS 16 Imobilizri corporale stabilete
tratamentele ce pot fi adoptate pentru evaluarea ulterioar a
imobilizrilor. Sunt prevazute dou tratamente:
a. tratamentul contabil de baz care prevede c: ulterior
recunoaterii ca activ, o imobilizare trebuie inregistrat la cost,
mai puin orice amortizare cumulat aferent i orice pierderi din
depreciere cumulate;
Vc = C A - P
b. tratamentul contabil alternativ permis, care prevede c:
ulterior recunoaterii iniiale ca activ, o imobilizare corporal,
respectiv un activ necorporal, trebuie inregistrat la valoarea
reevaluat care reprezint valoarea just la momentul reevalurii, mai
puin orice amortizare ulterioar cumulat aferent i pierderile
ulterioare cumulate din depreciere. Reevalurile trebuie efectuate
cu suficient regularitate in aa fel incat valoarea conmtabil s nu
difere in mod semnificativ de valoarea care poate fi determinat pe
baza valorii juste la data bilanului.
Vc = C A - P
Exemplu: O main a fost achiziionat la data de 20 decembrie 1995
i a fost recunoscut pentru un cost de 22.000 lei, determindu-i-se o
valoare amortizabil de 20.000 lei i o durata de viaa util de 10
ani. In luna decembrie 2000, intreprinderea a procedat la o
reevaluare a imobilizrilor corporale, maina fiind reevaluat la
16.000 lei. In luna iunie 2001, ca urmare a unui accident, maina a
suferit o pierdere din depreciere estimat la 3.000 lei, In
decembrie 2002, maina a fost reevaluat la 8.000 lei. Intreprinderea
practic sistemul de amortizare liniar iar, cu ocazia reevaluarilor,
experii nu au modificat durata de via util a mainii.
La 31 dec. 1999 se determin valoarea contabil:
Vc = C A P = 22.000 8.000 0 = 14.000 lei
La 31 dec. 2000 activul se masoar prin valoarea reevaluat:
Vr = Vj A P = 16.000 lei
La 31 dec. 2001 activul se masoar prin valoarea contabil:
Vc = Vr = Vj - A P = 16.000 3.200 3.000 = 9.800 lei
La 31 dec. 2002 activul se masoar prin valoarea reevaluat:
Vr = Vj A P = 8.000 lei
1.8. Reevaluarea imobilizrilor corporale
Potrivit Standardului, imobilizrile corporale reevaluate la
valoarea just a acestora la data reevaluarii, iar valoarea just ca
de obicei valoarea lor de piat; valoarea just este determinat pe
baza unor evaluri efectuate, de regul, de profesionitii cu
calificare in domeniul evalurilor. In practic, in ar noastr
valoarea de pia a unui activ este determinat de experi autorizai de
ANEVAR, fiind utilizate in principal trei metode de evaluare:
metoda comparaiilor de pia; metoda de randament; metoda
costurilor.
Atunci camd nu exist nici o posibilitate de a identifica o
valoare de pia pentru un activ, activul respectiv se evalueaz la
costul de inlocuire, mai puin amortizarea corespunzatoare.
Pentru evaluarea unor active la valoarea just, IASB definete
acest concept ca fiind suma pentru care un activ ar putea fi
schimbat de bunavoie intre dou pari aflate in cunotin de cauz, in
cadrul unei tranzaii cu preul determinat obiectiv. Noiunea de
valoare just este un obiectiv de evaluare a activelor, un atribut
al valorii, care trimite la noiunea de pia.
Frecvena reevalurilor depinde de evoluia valorii juste a
imobilizrilor corporale; o reevaluare se impune atunci cand
valoarea just a imobilizrilor difer semnificativ de valoarea
contabil a acestora. Unele imobilizri corporale pot fi reevaluate
anual, cci sufer o diferen semnificativ intre valoarea just i cea
contabil; pentru alte imobilizri corporale, reevalurile pot fi
facute la 3 5 ani.
Standardul impune ins principiul conform cruia, in cazul in care
un element al imobilizrilor corporale este reevaluat, atunci
intreaga clas din care face parte acel element trebuie
reevaluat.
In tara noastra reevaluarea imobilizrilor corporale a fost
regementat inca din anul 1990 prin Hotararea de Guvern 945. Prin
aceast hotarare s-a dat posibilitatea societailor s-i inregistreze
mijloacele fixe la valoare ramas actualizat Aceast valoare ramas
actualizat trebuia s in cont de valoarea de inventar inregistrat in
contabilitate, valoarea de inlocuire i gradul de uzur la data
reevalurii. Cu aceast ocazie s-au precizat i cateva metode de
stabilire a valorii juste (metoda identificrii, metoda asimilrii,
metoda corelrii). In Romania urmatoarele reevaluri s-au efectuat in
baza unor indici medii de actalizare stabilii in funcie de mai mute
criterii (HG 26/1992 , HG 500/1994si GH 983/1998)
HG nr.403/2000 privind reevaluarea imobilizrilor corporale a
stabilit ca metod de reevaluare actualizarea cu indicii de inflaie
.Valoarea reevaluat astfel stabilit se coreleaz cu utilitatea i cu
valoarea de pia a bunurilor respective.
Pentru prima dat legislaia romaneasc s-a aliniat standardelor
internaionale de contabilitate cand d posibilitatea entitilor s
inregistreze in activul bilanier imobilizrile corporale la valoarea
just.
HG.nr.1553/2004 precizeaz c reevaluarea imobilizrilor corporale
se efectueaz in vederea determinarii valorii juste a acestora,
inandu-se seama de inflaie, utilitatea bunului, starea acestuia i
de preul pieei, atunci cand valoarea contabil difer semnificativ de
valoarea just. n principiu, atunci cand ne referim la reevaluarea
activelor fixe se folosesc in principal dou noiuni: valoarea de
inregistrare in contabilitate i valoarea de pia, iar diferena
dintre acestea este cunoscut sub denumirea de diferene din
reevaluare.
Standardul Internaional de Contabilitate nr. 16, in paragraful
33, trateaz aspecte legate de amortizarea cumulat la data
reevaluarii astfel, prevede ca evaluarea imobilizrilor corporale se
poate face pornind de la valoarea brut sau valoarea ramas a
acestora.
in cazul in care in reevaluare se pornete de la valoarea brut,
se recalculeaz proporional i amortizarea acumulat pan la data
reevalurii, astfel incat valoarea contabil a activului (valoarea
ramas) s fie egal cu valoarea reevaluat;
in cel de al doilea caz, mai intai se elimin amortizarea cumulat
pan la data reevaluarii i se supune reevalurii valoarea ramas,
astfel incat, dup reevaluare, valoarea contabil va fi egal cu
valoarea reevaluat a activului respectiv.
In exemplul prezentat anterior, maina a fost reevaluat in
decembrie 2000, cand se prezenta in contabilitatea intreprinderii
astfel:
Cost 22.000 lei
Amortizare cumulat 10.000 lei
Val. Contabil 12.000 lei
In cazul reevalurii, avand ca baz de pornire valoarea brut a
activului (costul), se va determina o valoare reevaluat de 29.400
lei; se recalculeaz proporional si amortizarea cumulat care,
reevaluat, va fi de 13.400 lei, valoarea contabil (net) fiind de
16.000 lei. Inregistrriile care ar trebui facute sunt:
Imobilizri corporale = Rezerve din reevaluare 7.400 lei
Rezerve din reevaluare = Amortizare cumulat 3.400 lei
In cazul reevaluarii, pornind de la valoarea contabil (net) a
mainii (12.000 lei), se obine o valoare net sau noul cost al
mainii, dupa reevaluare, inregistrarile fiind:
Imobilizri corporale = Rezerve din reevaluare 4.000 lei
Amortizarea cumulat = Imobilizari corporale 10.000 lei
In ambele cazuri, valoarea contabil (net) este de 16.000 lei,
iar soldul contului de rezerve din reevaluare acelai, 4.000 lei
Diferenele din reevaluarea imobilizrilor corporale pot fi
inregistrate in costurile de capitaluri proprii sau pot fi
recunoscute ca venituri sau cheltuieli. Diferenele favorabile
Potrivit Standardului, in cazul in care valoarea contabil a unui
activ este majorat ca urmare a unei reevaluari, aceast majorare
trebuie:
inregistrat direct in creditul conturilor de capitaluri proprii
sub titlul de diferene de reevaluare sau recunoscut ca venit, in
masura in care aceast majorare compenseaz o diferen nefavorabil din
reevaluarea aceluiai activ, recunoscut anterior ca o
cheltuial.Diferenele nefavorabileConform Srandardului, in cazul in
care valoarea contabil a unui activ este diminuat ca rezultat al
unei reevaluri, aceast diminuare trebuie:
recunoscut ca o cheltuial, sau scazut direct din surplusul din
reevaluare corespunzator aceluiai activ, in masura in care
compenseaz o diferen favorabil inregistrat anterior ca surplus din
reevaluare.Reluand exemplul de mai sus, rezult urmatoarele: din
reevalurile efectuate in anii 2000 si 2002 au rezultat diferene
favorabile de 4.000 lei i respectiv 1.400 lei.
In decembrie 2000:
Vr Vc = 16.000 (22.000 10.000) = 4.000In decembrie 2002:
Vr Vc = 8.000 (16.000 6.400 3.000) = 1.400 diferenele favorabile
s-au inregistrat in conturile de capitaluri proprii sub titlul
diferene din reevaluare
Daca diferena din reevaluare in anul 2000 ar fi fost
nefavorabil, se inregistra direct pe cheltuieli (4.000 lei), iar
diferena din anul 2002 s-ar fi inregistrat integral pe
venituri.
Daca diferena din reevaluare ar fi fost nefavorabil in anul 2000
(4.000 lei) i favorabil in 2002 (5.000 lei), diferena din anul 2000
trebuia inregistrat pe cheltuieli, iar cea din anul 2002 pe
venituri (4.000 lei) i in conturile de capitaluri proprii (1.000
lei).
1.4. Amortizarea
IAS 16 Imobilizri corporale definete amortizarea ca fiind
alocarea sistematic a valorii amortizabile a unui activ pe intreaga
sa durat de via util.
Amortizarea poate fi privit din mai multe puncte de vedere:
contabil, economic si financiar. Din punct de vedere contabil,
amortizarea reprezint micorarea valorii unui element de activ ca
urmare a deprecierii prin folosirea lui de catre intreprindere
intr-un anumit interval de timp, invechirii, concurenei, uzurii
morale, etc. Aceast micorare trebuie s aib un caracter ireversibil,
ceea ce permite delimitarea ei de noiunea de provizion. Din punct
de vedere economic, diminuarea valorii unui element de activ,
rezultand din depreciere, solicit pregtirea i inlocuirea acestuia
cu altul nou.Ca urmare, achiziia i utilizarea imobilizrilor
reprezint o cheltuial i un element al costului suportat de
intreprindere, de aici, necesitatea constituirii fondurilor
necesare reinnoirii imobilizrilor amortizabile, la sfaritul vieii
acestora prin veniturile viitoare fr a recurge la contractarea de
datorii sau la capitaluri proprii.
Din punct de vedere financiar, amortizarea este o surs de
autofinanare a capitalului imobilizat care se constituie, chiar i
in cazul in care intreprinderea nu realizeaz profit. Amortizarea
este astfel o component de baz a capacitii de autofinanare
(CAF).
Comform IAS 16 Imobilizri corporale, valoarea amortizabil a unui
element de imobilizri corporale trebuie alocat in mod sistematic pe
parcursul duratei de via util a activului. Metoda de amortizare
folosit trebuie s reflecte modul in care beneficiile economice
aduse de aceste active sunt consumate de catre intreprindere.
Amortizarea contabil este determinat in urma estimrilor i
calculelor rezultate din deciziile entitaii. Ea afecteaz elementele
de imobilizri ale activului bilanier, in timp ce cheltuiala
corespondent afecteaz contul de profit i pierdere. In schimb,
amortizarea fiscal se determin in urma aplicrii reglemetrilor
fiscale in vigoare. Amortizarea fiscal nu afecteaz performana
intreprinderii, ci doar masa impozabil, implicit calculul
impozitului pe profit. Diferenele care vor aparea intre rezultatul
contabil i rezultatul fiscal vor genera, impozite amanate.
1.4.1. Elementele i durata de amortizare a imobilizrilor
corporale Regulamentul de aplicare a Legii contabilittii nr.
82/1991 i Legea nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului
imobilizat in active corporale , reconsiderat prin Legea nr.
571/2003 privind Codul Fiscal, precizeaz c amortizarea se stabilete
prin aplicarea cotelor de amortizare asupra valorilor de intrare a
imobilizrilor corporale.
Durata amortizrii unei imobilizri corespunde, in principiu,
duratei sale de utilizare exprimat in ani. Aceasta se stabilete in
funcie de condiiile concrete in care ii desfaoara activitatea
fiecare intreprindere i de regimul de lucru, pe categorii de
bunuri.
Duratele normale de funcionare, precum i clasificarea
imobilizrilor corporale din Romania, se stabilesc prin hotarare ale
Guvernului, pe baza consultarii reprezentanilor asociailor
patronali constituii la nivel national, conform legii.
Prin hotararea nr.2139/2004 Guvernul Romaniei a aprobat
Catalogul privind clasificarea i duratele normale de funcionare a
mijloacelor fixe. Catalogul cuprinde clasificarea mijloacelor fixe
utilizate in economie i duratele normale de funcionare ale
acestora, care corespund cu duratele de amortizare in ani, aferente
regimului de amortizare liniar. In acest catalog pentru fiecare
mijloc fix nou achiziionat se utilizeaza sistemul unor plaje de ani
cuprinse intre o valoare minima i una maxima, existand astfel
posibilitatea alegerii duratei normale de funcionare cuprins intre
aceste limite. Astfel stabilit, durata normal de funcionare a
mijlocului fizic ramane neschimbat pan la recuperarea integral a
valorii de intrare a acestuia sau scoaterea sa din funciune.
Investiiile efectuate la mijloace fixe sub forma cheltuielilor
ulterioare au ca efect imbunatairea parametrilor tehnici iniiali, i
duc la obinerea de beneficii economice viitoare. Amortizarea
acestor investiii se face fie pe durata normal de utilizare ramas,
fie prin majorarea duratei normale de utilizare cu pana la 10%, sau
in cazul instituiilor publice pana la 20%. In cazul mijloacelor
fixe achiziionate cu durata normala de funcionare neconsumat,
pentru care se cunosc datele de identificare (data punerii in
funciune, durata normal de utilizare ramas), recuperarea valorii de
intrare se face pe durata normal de funcionare ramas. Pentru
perioada in care mijloacele fixe nu sunt utilizate , recuperarea
amortizrii acesteia se va face prin recalcularea cotei de
amortizare pe durata normal de utilizare ramas, incepand cu luna
urmatoare repunerii in funciune a acestora sau se micoreaz
capitalurile proprii la data scoaterii din funciune.
Terenurile au in mod normal o durat de via nelimitat, i nu sunt
supuse amortizrii. O cretere a valorii unui teren pe care este
situat o cldire nu afecteaz durata de via util a cladirii, deoarece
amandou sunt active individuale i sunt tratate individual din punct
de vedere contabil.
Durata de via este: (a) perioada in care un activ este prevazut
a fi disponibil pentru utilizare de catre o entitate; sau (b)
numarul de unitai de producie similare preconizate sa se obin din
activ de catre o entiate.Durata de via uitil a unui activ poate fi
mai scurt decat via sa economic. Estimarea duratei de utilitate a
unei imobilizri corporale sau necorporale este o problem de judecat
profesional, bazat pe experiena intreprinderii.
La determinarea duratei de via util trebuie luai in considerare
o serie de factori, cum ar fi: uzura fizic estimat, producia fizic
estimat, uzura moral aparut ca urmare a schimburilor sau
imbunatairilor aduse procesului de produciei, limitele
juridice.
Ca urmare, durata de viaa util a unui activ supus amortizrii
poate fi mai mic decat durata sa fizic de viat.
1.4.2. Valoarea amortizabil i valoarea rezidual IAS 16
Imobilizri corporale precizeaz c valoarea amortizabil este costul
activului sau o alt valoare substituit in situaiile financiare, din
care s-a scazut valoarea rezidual.
Valoarea amortizabil reprezint costul activului dac
intreprinderea are intenia s utilizeze bunul respectiv pan la
sfaritul duratei sale economice de via. Dac intreprinderea hotarte
s inlocuiasc bunul respectiv mai devreme de terminarea duratei
economice de via, atunci valoarea amortizabil se determina prin
deducerea valorii reziduale din costul de intrare al acesteia.
Costul activului reprezint suma platit in numerar sau
echivalente de numerar, ori valoarea just a altor contraprestatii
efectuate pentru intrarea unui activ, la data achiziiei sau a
construiei acesteia.
Exemplu:
O intreprindere achiziioneaz un utilaj la cost de 80.000. Durata
ecoomic de via a utilajului este de 4 ani, dar intreprinderea
prevede vanzarea lui dupa 2 ani de utilizare.
Daca nu se deduce valoarea rezidual din costul utilajului,
amortizarea liniar anual va fi de: 80.000/4 = 20.000 lei si o
valoare net contabil de 80.000-(20.000 x2) = 40.000 lei.
Ins dac se ine cont de valoarea rezidual, care este spre exemplu
de 30.000, atunci cheltuielile anuale cu amortizrile ar fi:
(80.000-30.000)/2=25.000 lei.
Valoarea rezidual reprezint valoarea net pe care o intreprindere
estimeaz ca o va obine pentru un activ la sfaritul duratei de via
util a acestuia, dupa deducerea prealabil a costurilor de cesiune
previzionate.
Pentru estimarea valorii reziduale, intreprinderea va folosii
toate informaiile de care dispune, referitoare la active similare
cu cele nou-achiziionate, active care au funcionat in condiii
asemanatoare i care actualmente se gasesc la sfaritul duratei de
via util, i pentru care exist o valoare rezidual estimat.
Exemplu :
Intreprinderea A a achiziionat o aparatur de lucru la inceputul
exerciiului N destinat obinerii produsului B. La data achiziiei se
impune masurarea valorii reziduale a activului. Masurarea valorii
reziduale este data pornind de la informaiile de care dispune
intreprinderea, stiind ca instalaia achiziionat inlocuiete una
identic aflat la sfaritul duratei de via util i care a funcionat in
condiii similare de exploatare pe duarata de 10 ani. Valoarea
rezidual a vechii instalaii se ridic la 24 400 u.m. Pornind de la
aceasta sum i luand in calcul eventulele modificri care pot aparea
pe pia pe parcursul duratei de utilizare de 5 ani, se estimeaza
pentru instalatie valoarea reziduala de 32000umDac nu se cunosc
informaii suficiente la activele similare deinute sau nu se dein
astfel de active, estimarea valorii reziduale se face culegand
informaii cu privire la activele similare de pe piata; se ine cont
de modificrile viitoare ce pot aparea pe pia. Determinarea valorii
reziduale se face iniial, la achiziia activului, sau ulterior
estimrii iniiale.
Valoarea rezidual a unui activ este deseori nesemnificativ i
poate fi ignorat in calculul valorii amortizabile.Dac se apreciaz a
fi semnificativ - se refer la acele active prevazute a fi utilizate
de intreprindere pe o durat mai mic decat duarata lor de via
economic.Exemplu: politica intreprinderii de a-i reinnoi parcul de
maini la fiecare trei ani
Legislaia fiscal nu recunoate conceptul de valoare rezidual,
valoarea amortizabil a unui activ imobilizat fiind data de titlul
Impozitul pe profit ale art .24 Amortizarea fiscal din Codul
fiscal.
Contabilitatea romaneasc nu se poate alinia prevederilor
internaionale, profesionitii contabili considerand ca deducerea
valorii reziduale din costul activelor i majorarea rezultatului nu
se poate aplica, ca i in arile anglo-saxone ( in Romania, in
practic, valoarea rezidual in calculul valorii amotizabile nu este
luat in considerare.
1.4.3. Metode de amortizareMetoda de amortizare aleas trebuie
aplicat in mod consecvent de la o perioad la alta, in afar de cazul
in care apare o situaie special care necesit schimbarea metodei. In
perioada in care se schimb metoda, efectul trebuie prezentat i
cuantificat, iar motivul schimbrii trebuie menionat.Exist o serie
de metode de amortizare ce pot fi utilizate pentru a aloca in mod
sistematic valoarea amortizabil a unui activ de-a lungul duratei
sale de via util.
IAS 16 nu impune anumite metode de amortizare, ci recomand s se
in cont de:
metoda de amortizare folosit trebuie s reflecte modul in care
beneficiile economice aduse de aceste active sunt consumate de
intreprindere;
valoarea amortizrii corespunzatoare fiecarei perioade trebuie
recunoscut ca o cheltuial, cu excepia cazului cand ea este inclus
in valoarea contabil a unui alt activ.Amortizarea aferent unei
perioade este in mod normal recunoscut drept cheltuial. Atunci ins
cand beneficiile economice aduse de un activ sunt consumate de
intreprindere in procesul de obinere a altor active, cheltuiala cu
amortizarea este inclus in valoarea contabil a acelui activ.
In teoria si practica contabil se intalnesc mai multe metode de
calcul a amortizarii: a) Metoda liniar sau metoda cotelor constante
de amortizare se realizeaz prin includerea uniform in cheltuielile
de exploatare a unor sume fixe, proporional cu numarul de ani ai
duratei normale de utilizare a imobilizrilor corporale.Plecand de
la duratele de via utile a activelor amortizabile i valoarea de
intrare, se stabilete amortizarea anual. Aceasta se calculeaz fie
raportand valoarea amortizabil a activului la durata sa de
utilizare, exprimat in ani, fie prin ponderarea valorii
amortizabile cu o rata de amortizare.
Exemplu:
O main a fost cumparat i pus in funciune la 01.01.2001, costul
fiind de 110.000 lei; valoarea rezidual este estimat la 10.000 lei.
Durata de via util este de 5 ani.Amortismentul linear
Data Amortizarea anual Amortizarea cumulat Valoarea contabil
110.000 (inclusiv valoarea rezidual) 01.01.2004 31.12.2001
20.000 20.000 90.000 31.12.2002 20.000 40.000 70.000
31.12.2003 20.000 60.000 50.000 31.12.2004 20.000 80.000 30.000
31.12.2005 20.000 100.000 10.000. - valoare rezidualCheltuieli de
exploatare privind = Amortizarea instalatiilor, mijloacelor de
amortizarea imobilizarilor transport, animalelor si
plantatiilor
b) Metoda amortizrii degresive const in practicarea unor
amortizri mai mari in primii ani de amortizare a bunului, asigurand
astfel intreprinderii un avantaj fiscal prin amanarea de la plata
impozitului pe profit. Anuitaile scad pe masura trecerii
timpului.Rata constant de aplicat pentru calculul amortizrii
degresive, se determin prin multiplicarea ratei aplicat in sistemul
liniar al amortizrii cu un coeficient fiscal. Coeficienii fiscali
prevazui in legea amortizrii sunt:
1,5 pentru o durat normal de utilizare intre 2 5, inclusiv 5
ani;
2,0 pentru o durat de utilizare intre 5-10 ani, inclusiv 10
ani;
2,5 pentru o durat de utilizare mai mare de 10 ani;
Amortizarea degresiv poate fi aplicat fie far a lua in calcul
influenta uzurii morale (AD1), fie cu luarea in calcul a acesteia
(AD2).
Exemplu: Rata liniar 20%
Coeficient degresiv 2 (de regul, coeficientul degresiv ia valori
intre 1,5 si 2,5);
Rata degresiv 40%
Data Val de amortiz Amortizarea anual Amortizarea cumulat
Valoarea
la incep ex contabil
1.01.2001 - - - 110.00031.12.2001 110.000 44.000 44.000
66.00031.12.2002 66.000 26.400 70.400 39.60031.12.2003 39.600
15.840 86.240 23.76031.12.2004 23.760 9.504 95.744 14.25631.12.2005
14.256 4.256 100.000 10.000 Val. rezidual
c) metoda amortizrii accelerate aplicat numai in Romania,const
in inregistrarea unor amortizri de pan la 50% din valoarea de
intrare in primul an de funcionare, dup care se trece la sistemul
liniar.
1.4.4. Revizuirea metodei de amortizarePotrivit Standardului,
metoda de amortizare aplicat activelor trebuie revizuit periodic si
dac se constat o modificare semnificativ in modelul estimat al
beneficiilor economice aduse de acele active, atunci metoda trebuie
schimbat pentru a reflecta aceast modificare. Cand se schimb metoda
de amortizare, este necesar i modificarea estimrilor contabile i,
deci, cheltuiala cu amortizarea corespunzatoare perioadei curente i
perioadelor viitoare trebuie ajustat.1.5. Deprecierea activelor
imobilizateStandardul IAS/IFRS 36 Deprecierea activelor se aplic,
in principal, imobilizrilor corporale, precum i imobilizrilor
necorporale, inclusiv fondului comercial. Standardul explic modul
in care o intreprindere revizuiete valoarea contabil a activelor
sale, cum determin valoarea recuperabil a unui activ i cand
recunoate sau reia o pierdere din depreciere.
O pierdere din depreciere a unui activ (P) se determina ca
diferen intre valoarea contabil (mai mare) si valoarea recuperabil
(mai mica) ale acestuia.
P = Vc - Vrec
Valoarea recuperabil (Vrec) a unui activ este suma cea mai mare
dintre preul de vanzare al unui activ (Pn) i valoarea lui de
utilizare (Vu).
Valoarea de utilizare (Vu) este valoarea prezent a fluxurilor
viitoare de numerar estimate, ce se ateapt sa fie generate din
utilizarea continu a unui activ i din vanzarea lui la sfaritul
perioadei sale de via util.
Preul net de vanzare (Pn) este suma ce se poate obine din
vanzarea unui activ, de bun voie, intre pari aflate in cunotiin de
cauz, in cadrul unei tranzacii in care preul este determinat de
obiectiv. La fiecare dat a bilanului, o entitate trebuie s evalueze
dac exist vreun indiciu c deprecierea a avut loc. Acolo unde exist
un indiciu c deprecierea a avut loc, entitatea trebuie s estimeze
valoarea recuperabil a activului. IAS 36 Deprecierea activelor ofer
principiile pe care entitatea trebuie s le ia in considerare cand
stabilete dac a avut loc sau nu o depreciere:
Surse externe de informaii: o scdere semnificativ a valorii de
pia a activului; schimbri nefavorabile in mediul tehnologic,
economic, juridic sau de piat al activelor; evoluia ratelor
dobanzilor pe piaa de capital care afecteaz semnificativ valoarea
de utilizare i implicit valoarea recupereabil; valoarea contabil a
activelor nete ale intreprinderii este mai mare decat cea
capitalizat pe pia.Surse interne de informaii: performana economic
a unui activ mai puin bun decat cea estimat; modificri in maniera
de utilizare a activului (intrerupere sau vanzarea anticipat);
uzura moral si degradarea fizic a activului.
Pierderea din depreciere trebuie recunoscut imediat ca si
cheltuial in contul de profit i pierdere, in afar de cazul in care
imobilizarea corporal este inregistrat la valoarea reevaluat iar,
cu ocazia reevaluarii, o diferen favorabil s-a inregistrat in
capitalurile proprii pan la nivelul diferenei anterioare din
reevaluare, iar diferena este recunoscut ca i cheltuial.
1.5.1. Criterii de recunoatere a deprecierii activelorComform
IFRS desprindem trei criterii de recunoatere a depreceierii
activelor si anume:a) Criteriul permanenei: Recunoaterea unei
pierderi din depreciere are loc dac se consider ca aceasta este
permanent. Este greu de stabilit in practic dac o pierdere din
depreciere este permanent sau nu. Riscurile care apar prin
aplicarea acestui criteriu, sunt legate de apariia unor intarzieri
in recunoaterea unei deprecieri, i de piederea din vedere a
calitaii activului de resurs generatoare de beneficii economice
viitoare.
b)Criteriul probabilitaii: acest criteriu presupune ca
deprecierea activului este foarte probabil. Acest criteriu se
refera la:
-utilizarea unui declanator al recunoasterii bazat pe valoarea
neactualizat a fluxurilor de trezorerie i far alocarea costului cu
dobanzile;
-recunoaterea ca evenimente intampltore care apar ulterior datei
bilanului, respectiv ca datorie i cheltuial dac este probabil ca
evenimentele viitoare s confirme c, dei s-a inut cont de toate
recuperarile conexe, un activ a fost depreciat sau o datorie a
survenit la data bilanului; iar valoarea pierderii poate fi estimat
in mod rezonabil.
O asemenea variant a fost respins de IASC deoarece factorii de
probabilitate sunt deja incorporai in estimarile valorii de
utilizare i in cerinta ca valoarea recuperabil s fie cea mai mare
valoare dintre preul net de vanzare i valoarea de utilizare.
c)Criteriul economic: recunoaterea contabil se face de fiecare
dat cand valoarea recuperabil este sub valoarea contabil.
La estimarea valorii timp a banilor i a riscurilor specifice
unui activ, atunci cand trebuie stabilit dac un activ este
depreciat, sunt luai in considerare i factorii probabilitaii sau
permanenei pierderii din depreciere.
1.5.2. Valoarea recuperabil i pierderea de valoare a unui activO
depreciere are loc atunci cand valoarea net contabil a unui activ
depaete valoarea lui recuperabil. Valoarea recuperabil este definit
ca fiind cea mai mare valoare dintre valoarea just a unui activ sau
a unei unitai generatoare de numerar minus costurile de vanzare i
valoarea sa de utilitate.
Nu va fi intotdeauna necesar s se calculeze ambele valori.
Atunci cand una dintre ele pare a fi mai mare decat valoarea
contabil, atunci activul nu este depreciat i, prin urmare, nu e
nevoie s se calculeze valoarea recuperabil.
Exemplu:
O societate are un autoturism. Valoarea contabil net este de
162.000. Valoarea just minus costurile de vanzare estimat este de
178.000. In aceast situatie, intreprinderea nu mai trebuie sa
estimeze valoarea de utilizare, deoarece preul net de vanzare,
depind valoarea contabil net, arat c activul nu este depreciat.
1.5.2.1. Preul net de vanzare sau Valoarea just minus costurile
de vanzare Preul net de vanzare reprezint valoarea primit din
vanzarea unui activ intr-o tranzacie cu pre determinat obiectiv,
dupa deducerea oricaror costuri suplimentare directe aferente
cedarii. Cel mai bun exemplu pentru preul de vanzare al unui activ
este preul dintr-un angajament ferm de vanzare din cadrul unei
tranzacii desfaurate in condiii obiective, ajustat in funcie de
costurile marginale aferente cedarii activului respectiv. In
situaia in care acest pre nu este disponibil, atunci trebuie
folosit preul curent folosit prin licitaie. Valoarea just minus
costurile de vanzare se determin pe baza celor mai bune informaii
disponibile pentru a reflecta suma (diminuat cu marimea costurilor
de cesiune) pe care o intreprindere ar putea s o obtin, la data
inchiderii exerciiului, prin vanzarea activului, intr-o tranzacie,
in condiii de concuren normal. Costurile aferente ieirii includ
taxele legale i costurile de transport.Acestea trebuie deduse din
preul net de vanzare.Exemplu:
O societate achiziioneaz o main in valoare de 10.000 lei.Dup 4
ani societatea este obligat s fac imbunatiri depozitului unde sunt
amplasate mainile, costurile fiind de 2.000 lei. La sfaritul
primului an de utilizare valoarea net contabil a mainii este de
6.000 lei. Maina ar putea fi vandut pe pia la preul de 8.500
lei.Preul net de vanzare reprezint preul de vanzare 8.500 lei, care
nu ia in considerare costurile ulterioare pe care intreprinderea le
va efectua dupa 4 ani, in suma de 2.000 lei. Valoarea recuperabil
de 8.000 lei este mai mare decat valoarea net contabil de
6.000 lei, rezult c activul nu este depreciat.
1.5.2.2. Valoarea de utilizare reprezint valoarea actualizat a
fluxurilor viitoare de numerar estimate, ce se asteapt sa fie
generate din utilizarea continu a unui activ i din cedarea lui la
sfaritul perioadei sale de via util, intr-o tranzacie in care preul
este determinat in mod obiectiv,dupa deducerea costurilor de cedare
estimate.Fluxurile de numerar reprezint intrrile i ieirile de
numerar generate de utilizarea unui activ. Ele nu trebuie
confundate cu profitul contabil.
Fluxurile viitoare de numerar trebuie sa includ: 1. intrrile
viitoare de numerar rezultate din utilizarea continu a
activului
Exemplu: sumele incasate din vanzarea produselor obinute prin
utilizarea activului
2. ieirile viitoare de numerar generate de pregtirea
activului
Exemplu: cheltuielile cu reparaiile efectuate pentru meninerea
activului la acelai potenial tehnologic
3. fluxurile nete de numerar rezultate din vanzarea activului la
sfatitul duratei utile de via
Exemplu : suma pe care o intreprindere se asteapt s o obin din
vanzarea activului de bun voie, la sfaritul duratei utile de via,
intre pari aflate in cunotin de cauz, in cadrul unei tranzacii in
care preul este determinat obiectiv, dupa deducerea costurilor
estimate ale vanzarii
Exemplu :
Intreprinderea estimeaz c exist doua scenarii pentru fluxul de
trezorerie viitor: o prim posibilitate vizeaz fluxuri viitoare de
100.000 lei cu o posiblitate de realizare de 20%, i a doua vizeaz
fluxuri de 200.000 lei cu probabilitate de 80%.
Cel mai probabil flux de trezorerie viitor va fi de 200.000 lei,
iar fluxul de trezorerie viitor este estimat la 100.000 x
20%+200.000 x 80% = 180.000 lei.
Rata de actualizare trebuie s fie rata inainte de impozitare ce
reflect evaluarile pieei curente ale valorii-timp a banilor i
riscurile specifice activului. Rata de actualizare nu trebuie s
reflecte riscurile pentru care estimrile viitorului flux de numerar
au fost ajustate.
Din punct de vedere al intreprinderii pot fi avute in vedere
urmatoarele rate de actualizare: a) media ponderat a capitalului;
b) rata de imprumut suplimentar a intreprinderii; c) alte rate de
imprumut. Nivelul ratei de actualizare depinde de factori precum:
nivelul ratei fara risc, de marimea riscului prin riscul economic i
cel financiar, i de rata anual a inflaiei.
1.5.3. Contabilizarea pierderii de valoare O pierdere din
depreciere se produce atunci cand valoarea recuperabil a unui activ
este mai mic decat valoarea sa contabil, valoarea contabil a
activului va fi redus pentru a fi egal cu valoarea recuperabil.
Aceasta trebuie recunoscut imediat ca i cheltuial in contul de
profit si pierdere.
Exemplu:
O intreprindere deine un utilaj cu valoarea contabil de intrare
de 50.000 lei, i cu durata util de via de 10 ani, achiziionat in
anul N-3. Pentru aceast utilaj s-a estimat c valoarea de utilizare
in perioada N-N+4 este de 5.000 lei. La sfaritul anului N+5, preul
net de vanzare este de 15.000 lei.
Valoarea contabil= 50.000 (50.000/10 ani) x 8 ani = 10.000
lei;
Pre net de vanzare = 15.000.lei; Valoare utilitate = 5.000
lei.
Valoarea recuperabil = max(pre net vanzare, valoare utilizare) =
15.000 lei
Valoare recuperabil < Valoarea contabil ( 5.000