CUPRINS: 1. ASPECTE TEORETICE PRIVIND POLITICA MONETAR-CREDITARA 2. EVOLUTIA POLITICII MONETAR-CREDITARE IN REPUBLICA MOLDOVA 3. INFORMAŢIE CU PRIVIRE LA PARTICULARITATILE POLITICII MONETAR- CREDITARE A REPUBLICII MOLDOVA IN IANUARIE-DECEMBRIE 2009 4. CONCLUZIE
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
CUPRINS:
1. ASPECTE TEORETICE PRIVIND POLITICA MONETAR-CREDITARA
2. EVOLUTIA POLITICII MONETAR-CREDITARE IN REPUBLICA MOLDOVA
3. INFORMAŢIE CU PRIVIRE LA PARTICULARITATILE POLITICII MONETAR-CREDITARE A
REPUBLICII MOLDOVA IN IANUARIE-DECEMBRIE 2009
4. CONCLUZIE
1. ASPECTE TEORETICE PRIVIND POLITICA MONETAR-CREDITARA
Principala componenta a politicii economice este politica financiara.
Principalele domenii de manifestare ale politicii financiare sunt urmatoarele:
- Emisiunea monetara
- Cursul valutei nationale
- Creditul si dobînda
- Cheltuieli publice
- Resursele financiare publice
- Balanta de plati externa
- Privatizarea si nationalizarea
- Asigurarile si asistenta sociala
- Asigurarile de bunuri, persoane si raspundere civila.
Politica financiara are doua componente principale: politica monetar –creditara si politica bugetar –
fiscala.
Politica monetar–creditara ca parte integranta a politicii financiare, reprezinta activitatea de influentare
a proceselor social-economice prin oferta de bani în vederea realizarii principalelor scopuri
macroeconomice si obtinerii echilibrului general adecvat în economie.
Politica monetar –creditara este elaborata si promovata de catre Banca Nationala a tarii. Fiind unicul
organ împuternicit prin lege cu functiile de realizare a politicii monetar –creditare, Banca Nationala
independent de alte verigi ale puterii executive, pune în functie instrumentele politicii monetar –creditare.
Instrumentele politicii monetar-creditare
-Operatiuni pe piata deschisa cu hîrtiile de valoare emise de Guvern (open market operations --OMO)
-Rata de baza a Bancii Nationale sau rata de refinantare
-Rata rezervelor obligatorii
-Cursul valutar
Aceste instrumente, cu anumite particularitati, conditionate de traditii, preferinte, sunt folosite în
majoritatea tarilor cu economie de piata.
I. Operatiunile pe piata deschisa (OMO) reprezinta cumpararea-vînzarea de catre Banca Centrala a
hîrtiilor de valoare emise de Guvernul tarii si urmareste scopul reducerii sau maririi cantitatii de bani din
circulatie. Acest instrument este pe larg folosit în SUA , dar mai putin folosit în tarile europene.
Operatiunea de „open market" se realizeaza pe o anumita piata, unde se formeaza un anumit pret, si
anume pe piata monetara. Pe aceasta piata, unde se schimba pe titluri : lichiditatile create de banca
centrala, aceasta din urma initiaza vânzarea sau cumpararea unor titluri, generând, astfel, o cerere sau o
oferta de moneda legala. Initiativa respectiva nu întâlneste însa adeziunea la schimb a celeilalte parti
decât la un anumit nivel al pretului, a carui variatie reflecta starea lichiditatii pietei.
Analizînd impactul pe care-l au operatiunile pe piata deschisa asupra scopurilor politicii financiare putem
conchide:
1. Cumpararea hîrtiilor de valoare guvernamentale conduce la cresterea ofertei de bani, care la rîndul ei
duce la descresterea ratei dobînzii, ce poate sa influenteze pozitiv investitiile (scadere de somaj), însa
persista pericolul de crestere a preturilor (inflatie). Situatia data este caracteristica politicii monetare
expansioniste.
2. Vinderea hîrtiilor de valoare a guvernului conduce la diminuarea ofertei de bani, rata dobînzii creste,
rentabilitatea investitiilor în productie scade, pe fondul stabilitatii preturilor creste somajul.
II. Un alt instrument de realizare a politicii monetar-creditare este rata de baza a dobînzii bancare.
Bancile pot sa-si mareasca rezervele creditare prin:
a) Atragerea de noi depuneri
b) Contractarea de credite de la alte banci comerciale
c) Procurarea de resurse creditare de la Banca Centrala.
Ultima sursa este cea mai importanta cantitativ si cea mai dirijabila atît administrativ, cît si economic. De
aceea, Banca Nationala, stabilind rata dobînzii la resursele creditare acordate bancilor comerciale la un
anumit nivel, indica de fapt, nivelul dobînzii din economie.
În Republica Moldova bancile comerciale procura resurse creditare la licitatia creditara interbancara,
unde cel mai mare furnizor de resurse creditare este Banca Nationala. Prin mecanismul licitatiei,
propunînd oferte mari sau mici de resurse creditare pentru vînzare, Banca Nationala influenteaza rata
dobînzii bancare.
Efectele modificarii ratei dobînzii de asemenea pot fi observate analizînd piata monetara:
a. Scaderea ratei dobînzii stimuleaza investitiile si cresterea ocupatiei, pe fondul unei anumite tendinte de
crestere a preturilor
b. Cresterea ratei dobînzii conduce la diminuarea investitiilor si aparitia tendintei de crestere a somajului.
Pe fondul anumitei stabilitati a preturilor se dezvolta procesele de stagnare
III. Al treilea instrument important de realizare a politicii monetar-creditare este modificarea ratei
rezervelor obligatorii.
Pe parcursul dezvoltarii activitatii bancare s-a stabilit ordinea, care ulterior a fost confirmata prin lege,
conform careia o parte din depozitele bancare si mijloacele primite din alte surse trebuie sa se pastreze în
Banca Centrala. Aceasta cerinta în primul rînd contribuie la asigurarea bancii si protejarea intereselor
clientelei. În al doilea rînd, Banca Centrala, marind sau micsorînd rata rezervelor obligatorii influenteaza
direct volumul creditelor acordate de bancile comerciale si, ca rezultat, mareste sau micsoreaza oferta de
bani.
2. EVOLUTIA POLITICII MONETAR-CREDITARE IN REPUBLICA MOLDOVA
Odata cu adoptarea in iulie 1995 a Legii cu privire la Banca Nationala a Moldovei, a fost stabilit
obiectivul principal al politicii monetare – realizarea si mentinerea stabilitatii monedei nationale, in
functie de care s-a determinat strategia si tactica politicii monetare a BNM.
Astfel, pana in anul 2006, obiectivul final al politicii monetare si anume stabilitatea monedei nationale
presupunea caracterul sau dual: pe de o parte – realizarea si mentinerea stabilitatii interne a monedei
nationale, exprimata prin rata inflatiei si masurata prin indicele pretului de consum, si pe de alta parte –
realizarea si mentinerea, suplimentar si in paralel, a stabilitatii externe a monedei nationale, masurata prin
rata de schimb in raport cu principalele valutele straine.
In anul 2006, prin aprobarea Legii nr.191-XVI din 30 iunie 2006 cu privire la modificarea Legii nr. 548-
XIII din 21 iulie 1995 cu privire la Banca Nationala a Moldovei, obiectivul principal al BNM a fost
modificat din „realizarea si mentinerea stabilitatii monedei nationale” in „asigurarea si mentinerea
stabilitatii preturilor”.
Pe parcursul anilor 1994–2008 realizarea obiectivului politicii monetare s-a efectuat prin intermediul
regimului tintirii agregatelor monetare. La acel moment, decizia de adoptare a regimului de tintire a
agregatelor monetare a fost determinata de necesitatea alegerii unui regim adecvat situatiei existente in
economia Republicii Moldova.
Implementarea si promovarea de catre BNM a regimului tintirii agregatelor monetare a condus la
diminuarea inflatiei si stabilizarea macroeconomica, a determinat reducerea incertitudinii si riscurilor in
procesul de adoptare a deciziilor in domeniul investitiilor, a consolidat increderea populatiei fata de
sistemul financiar al statului si a contribuit la o realizare mai eficienta a reformelor sociale.
Banca Nationala a Moldovei a renuntat in anul 2009 la regimul tintirii agregatelor monetare1 si a stabilit
obiectivul ratei inflatiei la nivel de 9.0 la suta catre finele anului cu o deviere posibila de ± 1.0
puncteprocentuale. In aceasta perioada economia nationala a fost serios afectata de criza economica
globala, efectele acesteia fiind resimtite, prin diminuarea considerabila al volumului mijloacelor banesti
transferate din strainatate de persoanele fizice, cererii agregate si al comertului exterior. Consecintele
acestor evolutii au alimentat anticiparile negative ale populatiei si agentilor economici, fapt ce a
determinat Banca Nationala a Moldovei sa intervina pe piata valutarasi monetara pentru stabilizarea
situatiei macroeconomice. Ca urmare, evolutia economica diferita de cea prognozata a determinat
orientarea politicii monetare spre stabilizarea economiei reale.
3. INFORMAŢIE CU PRIVIRE LA PARTICULARITATILE POLITICII
MONETAR-CREDITARE A REPUBLICII MOLDOVA IN IANUARIE-
DECEMBRIE 2009
Economia Republicii Moldova continuă să fie afectată de criza financiară globală şi recesiunea
principalelor economii pe plan extern. Astfel, în anul 2009 tendinţa de diminuare s-a înregistrat la
volumul producţiei industriale şi agricole, investiţiilor, comerţului exterior, mărfurilor transportate,
veniturilor bugetare. Avînd la bază o cerere agregată scăzută, preţurile sunt încă în descreştere, dar
salariile - în ascendenţă.
Produsul intern brut (PIB) s-a diminuat esenţial. PIB în 9 luni ale anului 2009 a însumat 44,2 mild. lei,
micşorîndu-se faţă de aceeaşi perioadă a anului 2008 cu 7,7% (în preţuri comparabile). Descreştere
semnificativă a fost înregistrată în construcţii – cu 30,8%, industrie – cu 23,3%, transport şi comunicaţii
– cu 14,8% şi agricultură - cu 10,6%. Diminuarea PIB-ului a fost condiţionată, în general, de reducerea
cererii externe la bunurile industriale produse în Moldova, micşorarea volumului remitenţelor de peste
hotarele ţării şi aşteptările negative privind perspectivele dezvoltării economice a ţării.
Leul moldovenesc s-a depreciat faţă de dolar şi Euro. Cursul de schimb al monedei naţionale în
ianuarie-decembrie 2009 a marcat o depreciere faţă de dolarul SUA cu 18,3% în termeni nominali şi faţă
de Euro – cu 19,6%. Principalii factori care au determinat modificarea cursului de schimb au fost
fluctuaţiile cererii de valută străină, a intrărilor remitenţelor de peste hotarele ţării, precum şi fluctuaţiile
cursului dolarului SUA faţă de alte valute pe pieţele valutare internaţionale.
Situaţia în sectorul bancar rămîne încă instabilă. Masa monetară M3 la sfîrşitul lunii decembrie 2009 a
constituit circa 32,7 mild. lei şi s-a majorat cu 3,2% comparativ cu data similară a anului 2008. Situaţia
din sectorul bancar se caracterizează prin majorarea depozitelor în valută străină (cu 18,5%) şi
diminuarea celor în monedă naţională (cu 14,7%), precum şi prin micşorarea volumului de credite
acordate în economie (cu 4,9%).
S-a diminuat soldul negativ al balanţei comerciale. Scăderea cererii externe şi interne de mărfuri a fost
factorul principal care a determinat diminuarea exporturilor şi importurilor cu 21,2% şi 35,1%, respectiv
(în ianuarie-noiembrie 2009 comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2008). Prin urmare, a scăzut şi
soldul negativ al balanţei comerciale – cu 41,8%.
Veniturile bugetului public naţional au scăzut, iar cheltuielile au crescut. În ianuarie-decembrie 2009
la bugetul public naţional au fost acumulate venituri în sumă de 23,2 mild. lei, în scădere cu 8,9% faţă de
ianuarie-decembrie 2008, şi au fost efectuate cheltuieli în sumă de 27,3 mild. lei, în creştere cu 4,6%.
Astfel, deficitul bugetar a constituit 4,1 mild. lei şi s-a majorat de circa 7 ori comparativ cu cel înregistrat
în anul 2008.
A crescut semnificativ datoria de stat. Suma totală a datoriei de stat (internă şi externă), administrată de
Guvern, la 31 decembrie 2009 a constituit circa 14,6 mil. lei, mai mult cu 26% faţă de aceeaşi dată a
anului 2008. Majorarea datoriei de stat a fost determinată, în special, de creşterea cu 45,4% a datoriei de
stat interne, cauzată de necesitatea finanţării deficitului bugetar.
Inflaţia
Criza economico-financiară globală are efect direct asupra cererii agregate, care păstrează tendinţa de
diminuare. Aceasta a condus, prin urmare, la reducerea preţurilor de consum. Astfel, rata inflaţiei în
luna decembrie 2009 a constituit 0,4% faţă de decembrie 2008, înregistrînd o diferenţă de 6,9 puncte
procentuale (p.p.) comparativ cu rata inflaţiei înregistrată în aceeaşi perioadă a anului 2008. Această
situaţie a fost condiţionată, în general, de micşorarea preţurilor la produsele alimentare în primele 8 luni
ale anului 2009, unele produse importate şi reducerea cererii interne.
Evoluţia ratei inflaţiei în perioada ianuarie-decembrie a anilor 2005–2009, %
ale dobanzii pe termen scurt (overnight) care pot fi uneori semnificative si formeaza coridorul pe termen
scurt al ratelor dobanzii pe piata monetara.
Ratele dobanzii aferente celor doua facilitati permanente (depozite si credite overnight) vor delimita
coridorul ratelor Bancii Nationale a Moldovei.
Facilitatile permanente vor fi disponibile pentru bancile autorizate la cererea acestora, in volum nelimitat
si la rata dobanzii stabilita de Consiliul de administratie al BNM.
Rezervele obligatorii vor fi utilizate ca un instrument al politicii monetare avand drept scop limitarea
excesului de lichiditate, atenuarea impactului acestuia asupra ratelor interbancare ale dobanzilor.
Totodata, ele vor avea si un rol prudential, in special tinand cont de marimea limitata a Fondului de
garantare a depozitelor. Rezervele obligatorii sunt pastrate in conturile bancilor autorizate la Banca
Nationala a Moldovei la o rata stabilita de catre Consiliul de administratie al BNM.
Consiliul de administratie al Bancii Nationale a Moldovei va stabili marimea normei rezervelor
obligatorii la mijloacele atrase in moneda nationalasi valuta straina in functie de trendul pe termen mediu
si lung al inflatiei, evolutia indicatorilor macroeconomici, prognozele indicatorilor macroeconomici si
monetari pe termen mediu si lung, asteptarile inflationiste, etc.
BIBLIOGRAFIE:
1. www.bnm.md 2. Legea cu privire la Banca Nationala a Moldovei3. www.mec.gov.md4. Legea nr.191-XVI din 30 iunie 20065. www.statistica.md 6. STRATEGIA POLITICII MONETARE A BĂNCII NAŢIONALE A MOLDOVEI PENTRU 2010-2012