Poiana Mare

Cuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiWWW.CVLPRESS.RO / [email protected]

Primul

cotidian al

Olteniei Anul XXVII, Nr. 8273marþi, 14 februarie 2017 16 pagini 1 leu

OFF-uri de GABRIELBRATU-MIB

culturã / 9interviu / 7

actualitate / 3

- O fi colonelul Popescu activla el la regiment, acasã, însã, estereformat. actualitate / 3

Poiana Mare –Poiana Mare –Poiana Mare –Poiana Mare –Poiana Mare –comuna-oraº carecomuna-oraº carecomuna-oraº carecomuna-oraº carecomuna-oraº carenu-ºi dezmintenu-ºi dezmintenu-ºi dezmintenu-ºi dezmintenu-ºi dezmintetitulaturatitulaturatitulaturatitulaturatitulatura









Este cea mai marecomunã a þãrii, ca

întindere (peste17.000 ha), ºi se aflã

între primele dinRomânia în ceea ceînseamnã populaþia

(aproximativ 11.000de persoane), carecuprinde, pe lângã

localitatea de centru,ºi satele Tunarii Noi

ºi Tunarii Vechi. Are oistorie veche, în care

evenimente impor-tante ale istoriei

noastre sunt strânslegate de localitate,

dar are ºi un prezentºi i se întrezãreºte

un viitor care dãsperanþe. Este vorbadespre Poiana Mare,

primarul vorbinddeschis despre

proiectele aflate înderulare, unele dintre

elefiind cu adevãratimpresionante.

55555 REPORTAJ

pa

gin

a

PesimismulPesimismulPesimismulPesimismulPesimismulmãrturisitmãrturisitmãrturisitmãrturisitmãrturisital lui Jeanal lui Jeanal lui Jeanal lui Jeanal lui JeanClaude Juncker!Claude Juncker!Claude Juncker!Claude Juncker!Claude Juncker!

Într-un interviu recent, difuzatduminicã, de postul de radio ger-man Deuschlandfunk, ºeful exe-cutivului european, Jean ClaudeJuncker, a spus mai multe lucrurineliniºtitoare ºi prea puþine... în-curajatoare. Fost premier în þarasa, Marele Ducat, luxemburghezuls-a arãtat deprimat de Brexit, devenirea lui Donald Trump la CasaAlbã, ascensiunea populiºtilor, careanunþã o gravã crizã existenþialã,enunþând îndoieli în privinþa capa-citãþii europenilor de a rãmâneuniþi. Nimeni nu îl considerã peJean Claude Juncker un vizionar.

ApicultoriiApicultoriiApicultoriiApicultoriiApicultoriiameninþãameninþãameninþãameninþãameninþãcu protestelecu protestelecu protestelecu protestelecu protestele

Crescãtorii de albine dinDolj susþin, alãturi de colegiidin þarã, cã apicultura nu oduce prea bine ºi cer Minis-terului Agriculturii sã intervi-nã ºi sã rezolve problemelemultiple cu care aceºtia seconfruntã. Dacã nu se vaajunge la nici o înþelegere,apicultorii sunt deciºi sã or-ganizeze ºi un miting prin caresã-ºi susþinã revendicãrile. Încazul în care se va ajunge aco-lo, ar fi primul protest deacest gen.

„Din pãcate,„Din pãcate,„Din pãcate,„Din pãcate,„Din pãcate,se poate anula totse poate anula totse poate anula totse poate anula totse poate anula totceea ce Româniaceea ce Româniaceea ce Româniaceea ce Româniaceea ce Româniaa realizat pânãa realizat pânãa realizat pânãa realizat pânãa realizat pânãacum, la nivelacum, la nivelacum, la nivelacum, la nivelacum, la niveleuropean!”european!”european!”european!”european!”

Acad. drAcad. drAcad. drAcad. drAcad. dr. Corneliu. Corneliu. Corneliu. Corneliu. CorneliuSabetaySabetaySabetaySabetaySabetay, prezent, prezent, prezent, prezent, prezentla comemorareala comemorareala comemorareala comemorareala comemorareavictimelorvictimelorvictimelorvictimelorvictimelorHolocaustului,Holocaustului,Holocaustului,Holocaustului,Holocaustului,la Bruxellesla Bruxellesla Bruxellesla Bruxellesla Bruxelles

2 / cuvântul libertãþii marþi, 14 februarie 2017actualitateactualitateactualitateactualitateactualitateTeodor Meleºcanu, ministrulde Externe, i-a transmisambasadorului rus cã trebuieevitate “retoricile inadecvate”

Ministrul de Externe TeodorMeleºcanu s-a întâlnit, ieri, cuambasadorul Federaþiei Ruse înRomânia. Meleºcanu i-a transmiscã trebuie evitate “retoricileinadecvate” în declaraþiile publiceºi cã focalizarea eforturilor trebuiesã fie cãtre “dialogul direct”.“Ministrul Teodor Meleºcanu asubliniat importanþa unei abordãripragmatice în relaþiile bilaterale,exprimând deschiderea pãrþiiromâne pentru dialog. Totodatã, aevocat necesitatea evitãrii uneiretorici inadecvate în declaraþiilepublice ºi focalizarea eforturilorcãtre dialogul direct. În acest sens,a accentuat cã angajamentele ºipoziþiile României în plan extern,în special cele legate de apartenen-þa þãrii noastre la comunitatea devalori europene ºi euro-atlantice,sunt elemente profund consensualela nivelul societãþii româneºti”, searatã într-un comunicat al MAE.

Ludovic Orban: Mi-am depuscandidatura fermã la funcþiade preºedinte PNL

Liberalul Ludovic Orban adeclarat, ieri, cã ºi-a anunþatcandidatura “fermã” la funcþia depreºedinte PNL, afirmând cã nu seteme cã nu are o decizie definitivãa instanþei ºi cã vrea sã devinã“garantul unitãþii PNL”, propu-nând ca preºedintele sã fie ales detoþi membrii de partid. “Amaºteptat aceastã reuniune a BPNal PNL, care dã startul alegerilorinterne în partid, pentru a-mianunþa candidatura fermã lafuncþia de preºedinte al partidu-lui. Perioada care începe în viaþaPNL va fi decisivã pentru evoluþiaulterioarã a noastrã. Mi-am depuscandidatura pentru a oferipartidului din care fac partecaracter ºi identitate, forþã ºicredibilitate. Obiectivul meu estesã transform în bine PNL astfelîncât sã putem sã câºtigãm toatecompetiþiile electorale împotrivaPSD”, a declarat liberalulLudovic Orban. Ludovic Orban aafirmat cã, în calitate de preºedin-te, vrea sã fie garantul unitãþiiPNL, afirmând cã nu va face niciodiscriminare între membrii PNL.

EDITOR:

S.C. ED PRESS COM S.R.L.Redacþia ºi administraþia:

200733 Craiova, str. Nicolãescu Plopºor nr. 2 A,TEL/FAX 0251/41.41.41; 41.24.57.

Numãr de înmatriculare la Registrul Comerþului:J16/1410/2005; ISSN 1220-9538

SISTEM DE MANAGEMENT AL CALITÃÞIISR EN ISO 9001:2012

CERTIFICAT NR. 406/C/2012Societate cu capital integral privat.

Cod fiscal: RO 17758027Email: [email protected]

Internet: www.cvlpress.roREDACTOR-ªEF:MIRCEA CANÞÃR

Prim-redactor-ºef adjunct:MAGDA BRATU

Redactor-ºef adjunct:MARGA BULUGEAN

DEPARTAMENTE:Actualitate: Laura Moþîrliche, Radu Iliceanu, Valentin Ceauºescu

Eveniment: Carmen ZuicanEconomie / Politicã: Marga Bulugean

Educaþie: Cristi PãtruCulturã: Magda Bratu

Sport: Marius Cîrstov, Cosmin StaicuFotoreporter: Tibi Bologh

Secretariat: 0251.412.457Publicitate: 0251.412.552Redacþia: 0251.412.613

Responsabilitate juridicã pentru conþinutul articolului aparþineautorului. De asemenea, în cazul unor agenþii de presã ºipersonalitãþi citate, responsabilitatea juridicã le aparþine.

Turcan: PNL susþine cu armeºi bagaj referendumul

Preºedintele interimar al PNL,Raluca Turcan, a declarat, ieri,cã PNL va susþine “cu arme ºibagaje” referendumul propus depreºedintele Klaus Iohannis pri-vind continuarea luptei împotri-va corupþiei. “(…) PNL va susþi-ne ºi în Parlamentul României ºiîn spaþiul public acest referen-dum pentru integritatea în func-þia publicã ºi continuarea lupteiîmpotriva corupþiei. PNL se vaimplica cu arme ºi bagaje (în re-ferendumul propus de Klaus Io-hannis – n.r.), cu organizaþii, cumuncã la firul ierbii, ajungând lafiecare om care ar trebui sã îºispunã pãrerea cu privire” direc-þia în care ar trebui sã meargãRomânia, a declarat preºedinteleinterimar al PNL, Raluca Turcan.

În timpul dezbaterilor pe mar-ginea avizului pe care Parlamen-tul trebuie sã-l dea referendumu-lui, preºedintele interimar al PNLa declarat cã preºedintele vrea “sãasculte verdictul dat de cei mulþi,nu de un grup de favoriþi politic”.“Trebuie sã avizãm un referen-

Senatorii din Comisia juridicã au adoptat,ieri, în unanimitate proiectul de lege privindaprobarea OUG 14 care abrogã OUG 13 demodificare a Codurilor penale.

La începutul ºedinþei dedicate OUG 14 deaprobare a OUG 13 privind modificarea Co-durilor penale, PNL a propus introducerea peordinea de zi ºi a ordonanþei 13. ‘’O sã vã rogsã luaþi în considerare suplimentarea ordinii dezi cu ordonanþa 13. La Comisia de constituþi-onalitate s-a discutat despre ambele acte nor-

Parlamentul a dat aviz favorabil organizãrii referendumuluiParlamentul a dat aviz favorabil organizãrii referendumuluiParlamentul a dat aviz favorabil organizãrii referendumuluiParlamentul a dat aviz favorabil organizãrii referendumuluiParlamentul a dat aviz favorabil organizãrii referendumuluianticorupþie cerut de preºedintele Iohannisanticorupþie cerut de preºedintele Iohannisanticorupþie cerut de preºedintele Iohannisanticorupþie cerut de preºedintele Iohannisanticorupþie cerut de preºedintele Iohannis

Parlamentul a adoptat, cu unanimitate de voturi, avizfavorabil pentru referendumul anticorupþie. Preºedinte-le de ºedinþã, Cãlin Popescu Tãriceanu, a supus la vot

avizul Comisiei juridice, favorabil referendumuluianticorupþie iniþiat de preºedintele Klaus Iohannis, toþideputaþii ºi senatorii exprimându-se în favoarea aces-

tui aviz. La începutul ºedinþei, Cãlin Popescu Tãriceanua anunþat cã, din totalul de 464 de parlamentari, ºi-au

înregistrat prezenþa 310 deputaþi ºi senatori.

dum care sã ofere cetãþenilorºansa sã se pronunþe împotrivacorupþiei ºi pentru integritate pu-blicã. (...) În mod evident, dupãce se întâmplã în România ulti-melor zile, oamenii vor ca luptaanticorupþie sã continue ºi pro-centul celor care susþin acest lu-cru e unul covârºitor. Preºedin-tele României ºi-a exprimat do-rinþa de a asculta verdictul dat decei mulþi, nu de un grup de favo-riþi politic, pentru a clarifica frac-tura din actuala coaliþie de guver-nare ºi cetãþeni pe tema lupteiîmpotriva corupþiei”, a declaratTurcan.

Preºedintele interimar al PNLa mai spus cã, deºi avizul esteunul consultativ, reprezintã unsemnal de importanþã majorã.“Dincolo de acest aviz, pe care îlvom da pentru referendum, avemobligaþia ca în Parlament sã cla-rificãm situaþia celor douã ordo-nanþe. Riscãm sã fie o loviturã deimagine sau o manevrã politicã sãne concentrãm numai pe ordo-nanþa 14. Oamenii trebuie sã pri-veascã ºi sã înþeleagã cã OUG 13trebuie respinsã, iar OUG 14 tre-buie aprobatã. Putem clarifica si

arãta oamenilor cã atitudinea po-liticã pe care au avut-o dl Drag-nea, dl. Tãriceanu ºi Grindeanua fost un accident, nu o proble-mã de comunicare”, a mai spusTurcan.

Comisiile juridice au fãcut re-comandarea ca întrebarea care vafi pusã în cadrul referendumuluisã respecte Constituþia, deciziileCCR ºi recomandãrile Comisiei dela Veneþia. Preºedintele Comisieijuridice, deputatul PSD Eugen Ni-colicea, a atras atenþia pe parcur-sul dezbaterii asupra efectelor peplan internaþional ale referendu-mului, fãcând trimitere la Conven-þia Naþiunilor Unite împotriva co-rupþiei de la New York transpusãîn legislaþie de România.

La rândul sãu, senatorul PSDªerban Nicolae a declarat sã sus-þine avizul favorabil, însã, în opi-nia sa nu este necesar referen-dumul propus de preºedintele Io-hannis. “Eu susþin ca proiectul dehotãrâre pe care îl redactãm sãfie de aviz favorabil, în sensul încare existã întrunite condiþiile delegalitate pentru organizarea re-ferendumului. V-aº ruga, însã, pecei care susþineþi cã este nece-sar, în opinia mea nu este nece-sar, sã identificaþi ºi resursele fi-nanciare necesar ºi sã apreciaþidacã este bine sã arãtãm cã însocietatea româneascã este o con-fruntare între cei care vor conti-nuarea luptei anticorupþie ºi ceicare nu. Mi-e greu sã îi identificpe cei care nu vro continuarealuptei anticorupþie în afarã de ceicare au fost condamnaþi (…)”, adeclarat preºedintele Comisiei ju-

ridice din Senat, ªerban Nicolae.ªerban Nicolae a susþinut cã

nu ar face bine ca România sãarate “opiniei publice mondiale”cã cineva se împotriveºte co-rupþiei. “(…) sã prezentãm opi-nie publice mondiale ideea cã arputea în România ca cineva sãse opunã luptei anti-corupþiepentru cã o consultare presupu-ne toate opþiunile posibile ºi credcã nu ne face bine. Nu am vãzutnicio iniþiativã legislativã care sãdiminueze lupta anticorupþie saucare sã o combatã (…) nu vor-besc aici de speculaþii politice petema unei ordonanþe care nu aprodus niciun efect juridic, civorbesc despre mãsuri concre-te”, a mai spus senatorul PSDªerban Nicolae.

Senatorul PNL Alina Gorghiua susþinut cã “ideea de cost in-vocatã în Comisia juridicã nu îºiare rostul”, afirmând cã a ames-teca costurile cu o problemã careþine de democraþia din Româniaeste “neserios”. În replicã, ªer-ban Nicolae a susþinut cã, în bu-getul pentru anul 2017, nu au fostprevãzute costurile pentru orga-nizarea referendumului propusde Klaus Iohannis, iar susþinãto-rii iniþiativei preºedintelui ar fi tre-buit sã facã acest demers. “Amconstatat ipocrizia celor care,susþinând un asemenea gest po-litic al preºedintelui, nu s-au grã-bit sumele necesare”, a spus ªer-ban Nicolae. “Nu cred cã va cos-ta mai mult decât ne-a costatcorupþia ºi ne va costa în conti-nuare”, a declarat deputatul PNLCãtãlin Predoiu.

OUG 14, adoptatã în unanimitate de Comisia juridicã a Senatuluimative. Una a primit respingere, alta a fostadoptatã cu amendamente ºi cred cã este im-portant sã le gestionãm împreunã, sã le discu-tãm împreunã la aceeaºi comisie, existând unrisc destul de mare sã dãm un semnal prostdacã am discuta ºi am dezbate astãzi ºi amadopta cu sau fãrã amendamente exclusiv or-donanþa 14. Existã o temere realã ca adoptân-du-se ordonanþa 14 astãzi ºi urmând sã fievotatã în plenul Senatului cât de curând, ur-mându-ºi procedura legislativã, lãsãm o breºã

pentru a putea fi activate ulterior dispoziþiileordonanþei 13'’, a cerut senatorul PNL AlinaGorghiu în timpul dezbaterilor.

Senatorul PSD ªerban Nicolae a explicatcã un calendar pentru dezbaterea ordonan-þei 13 a fost deja stabilit de Biroul Perma-nent. Propunerea a fost respinsã de mem-brii comisiei.

OUG 13 se aflã pe ordinea de zi a Comisieijuridice pentru ºedinþa de astãzi, ora 15.00,dupã plenul în care se va vota OUG 14.

cuvântul libertãþii / 3marþi, 14 februarie 2017 actualitateactualitateactualitateactualitateactualitate

Pesimismul mãrturisitPesimismul mãrturisitPesimismul mãrturisitPesimismul mãrturisitPesimismul mãrturisital lui Jean Claude Juncker!al lui Jean Claude Juncker!al lui Jean Claude Juncker!al lui Jean Claude Juncker!al lui Jean Claude Juncker!

Într-un interviu recent, difuzatduminicã, de postul de radio ger-man Deuschlandfunk, ºeful exe-cutivului european, Jean ClaudeJuncker, a spus mai multe lucrurineliniºtitoare ºi prea puþine... în-curajatoare. Fost premier în þarasa, Marele Ducat, luxemburghe-zul s-a arãtat deprimat de Brexit,de venirea lui Donald Trump laCasa Albã, ascensiunea populiº-tilor, care anunþã o gravã crizãexistenþialã, enunþând îndoieli înprivinþa capacitãþii europenilor dea rãmâne uniþi. Nimeni nu îl con-siderã pe Jean Claude Juncker unvizionar. Dimpotrivã. Destule pa-radoxuri îl acompaniazã. ªi unuldintre ele este acela cã MareleDucat, pe vremea când era pre-mier, devenise placa turnantã aevaziunii fiscale. În opinia sa, bri-tanicii pot diviza pe „cei 27”, fãrã

mari eforturi, fiindcã Uniunea Eu-ropeanã evolueazã în direcþii di-ferite, dificil de compatibilizat în-tre ele. Cu câteva sãptãmâni îna-intea deschiderii negocierilor pedivorþul cu Regatul Unit se punetot mai serios problema unitãþii„celor 27”, care, la rândul lor, auabordãri deloc similare, în privin-þa relaþiei cu Rusia, observaþiedeloc nouã. O pierdere grea esteconsideratã, momentan, despãrþi-rea de germanul Martin Schulz,bun orator, obsedat de neutraliza-rea euroscepticilor, intraþi în forþãîn hemiciclu, prin alegerile din mai2014, fost bun preºedinte al Par-lamentului European. Continuareaconstrucþiei europene nu este lip-sitã, oricum, de scenarii pesimis-te, ºi asta la 25 de ani de la sem-narea tratatului de la Maastrichtºi înaintea celebrãrii a 60 de ani

de Europã comunitarã (astãziUniune Europeanã) la 25 martiea.c., la Roma. Tratatul de la Lisa-bona (2009) a dotat PE de laStrasbourg cu noi prerogative le-gislative, devenind „colegislator”de texte europene, cu ConsiliulEuropean, fãrã a avea însã pute-rea de iniþiativã în reglementãri ºidirective. Tot mai strãveziu, în in-terviul preºedintelui Comisiei Eu-ropene, Jean Claude Juncker, seprefigureazã realitatea cã viitorulEuropei este blocat de crizele suc-cesive ºi viziunile antagonice pu-nându-i în cauzã valorile pentrucare a fost construitã. Cum anulacesta sunt alegeri atât în Franþa,cât ºi în Germania – douã þãri afla-te în avanposturi –, se considerãcã acestea trebuie sã rãmânã lastatutul deþinut actualmente. Maiales cã preºedintele Consiliului

European, Donald Tusk, ar dori sãfie înlocuit, existând riscul de a numai fi susþinut de... propria þarã.Din motive politice. Donald Tuskaparþine Platformei Civice, forma-þiune politicã actualmente în opo-ziþie la Varºovia. Momentul esteneîndoielnic delicat, relaþiile Bru-xelles-ului cu Washingtonul suntnu doar neclare, cât de-a dreptulreci, unele clarificãri aºteptându-se prin apropiata vizitã a vicepre-ºedintelui american Mike Pencela 20 februarie a.c. Zilele trecute,aflatã în SUA, ºefa diplomaþieiUE, Federica Mogherini, a pus îngardã, la o manierã subtilã, admi-nistraþia Donald Trump, asupra„interferenþei” în politica UE.„Noi nu ne interferãm în poli-tica SUA (...) ºi europenii con-teazã pe faptul cã America nuse va interfera în politica lor”.

Dialogul sãu cu secretarul de statRex Tillerson, consilierii noului pre-ºedinte, Michael Flynn ºi JaredKushner, a fost mai mult unul deexplorare. Dupã ce, la sfârºitul lu-nii ianuarie, Donald Trump, alãturide premierul britanic TheresaMay, estimase cã Brexit este ochestiune bunã, ºi o relaþie specialãse înfiripã între Washington ºi Lon-dra. Liderii europeni s-au arãtatindignaþi. Momentan, Regatul Unitnu este în mãsurã sã negocieze –pânã la încheierea „definitivã” asocotelilor – un tratat comercial cuo terþã þarã. Ce s-ar mai putea în-þelege din interviul lui Jean ClaudeJuncker: Europa actualã este efec-tiv ºi definitiv „imposibilã”. Pentrusalvarea UE se sugereazã reveni-rea la nucleul dur al fondatorilor, ºiun regim de „rude sãrace” pentruþãrile admise ulterior. Se aude?

MIRCEA CANÞÃR

45.000 de familii de albine: estecifra oficialã a populaþiei de albinepe care apicultorii o cresc în jude-þul Dolj. De la an la an, pe cât defrumoasã ºi pasionalã, aceastã în-deletnicire începe sã fie resimþitãtot mai mult ºi ca un efort extraor-dinar pe care crescãtorii trebuie sãîl depunã pentru a-ºi menþine in-vestiþiile pe linia de plutire ºi, maimult, pentru a-ºi pãstra sãnãtoasealbinele. Conflictul cu fermierii,care îºi trateazã culturile ºi otrã-vesc laolaltã albinele aflate în cãu-tarea polenului, este o problemãmai veche, cãreia nici pânã acumnu i s-a gãsit o rezolvare.

„Disciplinarea fermierilor este

Apicultorii ameninþã cu protesteleApicultorii ameninþã cu protesteleApicultorii ameninþã cu protesteleApicultorii ameninþã cu protesteleApicultorii ameninþã cu protesteleCrescãtorii de albine din Dolj susþin, alãturi de colegii din þarã, cã apicultura nu o duce prea bine ºi

cer Ministerului Agriculturii sã intervinã ºi sã rezolve problemele multiple cu care aceºtia se confrun-tã. Dacã nu se va ajunge la nici o înþelegere, apicultorii sunt deciºi sã organizeze ºi un miting prin caresã-ºi susþinã revendicãrile. În cazul în care se va ajunge acolo, ar fi primul protest de acest gen.

cea mai mare problemã a noastrã,mai ales cã mai este puþin timp ºivor ieºi albinele din stup. Sindicatultrebuie sã mijloceascã între noi ºireprezentanþii ministerului ºi sperãmnoi sã rezolvãm lucrurile cât se poatede facil ºi rapid. Dacã nu se va în-tâmpla acest lucru, va trebui sã re-curgem la metodele clasice sindi-cale: protestele”, a declarat BogdanPoenaru, din cadrul SindicatuluiApicultorilor din România.

„Copiii noºtri mãnâncãmiere cu pesticide”

Sindicatul Apicultorilor din Ro-mânia, afiliat la Agrostar, i-a pre-zentat, vineri, secretarului de stat

din Ministerul Agriculturii ºi Dez-voltãrii Rurale, Daniel Botãnoiu,problemele cu care se confruntãsectorul apicol ºi sunt hotãrâþi sãînceapã protestele, dacã nu se vorlua mãsuri pentru rezolvarea situa-þiei dificile în care se aflã. Apicul-torii cer sã se interzicã folosireaneonicotinoidelor ºi obligarea fer-mierilor sã afiºeze la loc vizibil sub-stanþele folosite la tratarea culturi-lor. De asemenea, crescãtorii dealbine au ºi nemulþumiri legate deLegea apiculturii. „Sectorul apicolse confruntã cu probleme deose-bite. Nu se mai poate continua aºa.Am ajuns în situaþia ca noi sã mân-cãm surogat de miere ºi miereanoastrã sã fie vândutã în alte þãri.Copiii noºtri mãnâncã miere cupesticide. Domnul secretar de statDaniel Botãnoiu a fost foarte re-ceptiv la problemele pe care le-amridicat, dar aºteptãm lucruri con-crete”, a declarat preºedintele Sin-dicatului Apicultorilor, Dãnuþ Pui-ºoru.

„Vom ieºi în stradã cuafumãtorile, echipaþi cu halate”

Potrivit acestuia, în circa zecezile, este programatã o nouã întâl-nire. „În funcþie de cum vor decur-ge lucrurile, cât de repede se vorconcretiza propunerile pe care lefacem, vom stabili paºii de urmat.Oamenilor le-a ajuns cuþitul la os ºivom ieºi în stradã cu afumãtorile ºiechipaþi cu halate, cu cizme. Spe-

rãm ca importanþa apiculturii pen-tru omenire sã fie conºtientizatã decei care au frâiele agriculturii ºi si-tuaþia sã se rezolve”, a mai spusDãnuþ Puiºoru. Apicultorii au soli-citat ºi acordarea ajutorului de mi-nimis, pe anul 2016, precum ºi de-birocratizarea legatã de accesareafondurilor europene.

Apicultorii vor o înþelegereclarã cu fermierii

Sindicaliºtii mai spun cã, în ca-drul discuþiilor, s-a pus ºi proble-ma creãrii unui fond la care sã par-ticipe fiecare fermier cu o sumãpe hectar, pentru susþinerea sec-torului apicol ºi pentru despãgubiriîn caz de mortalitate, având în ve-dere ºi importanþa polenizãrii. „Po-lenizarea creºte producþiile agricolecu circa 40% ºi fermierii ar trebuisã fie interesaþi ca albinele sã nudisparã ceea ce, la ritmul în carecreºte mortalitate în prezent, esteposibil sã se întâmple în câþiva ani.De asemenea, a fost ridicatã pro-blema ca fermierii sã punã panouride informare, pe terenul cultivat,

cu substanþele pe care le-au folo-sit la tratamente, iar în cazul în carese constatã mortalitate la albine,apicultorii sã fie despãgubiþi. Estefoarte important ca din comisiilede constatare a mortalitãþii sã facãparte si un reprezentant al Direc-þiei Agricole Judeþene, pentru ob-iectivitate. Fermierilor care nu punpanouri sã existe posibilitatea de ase merge pânã la li se retrage au-torizaþia de funcþionare. În privin-þa acordãrii ajutorului de minimispentru anul 2016, este posibil caacesta sã nu mai poate fi acordatpentru 2016, dar solicitãm acor-darea lui pe anul 2017, pentru cãefectele continuã sã se resimtã”,susþine Dãnuþ Puiºoru.

De asemenea, Sindicatul Apicul-torilor a propus sã fie analizatãposibilitatea colaborãrii cu un in-stitut de cercetare sau cu o uni-versitate, dotate cu aparaturã co-respunzãtoare, pentru întocmireade proiecte privind determinareacauzelor mortalitãþii excesive, ast-fel încât apicultorii sã nu mai fienevoiþi sã ducã probele în alte þãri.

LAURA MOÞÎRLICHE

4 / cuvântul libertãþii marþi, 14 februarie 2017evenimentevenimentevenimentevenimentevenimentPaginã realizatã de CARMEN ZUICAN

Nu mai puþin de 64 de studenþi aiAcademiei de Poliþie „A.I. Cuza”Bucureºti au început, de ieri, stagiulde practicã la Inspectoratul Judeþeande Poliþie Dolj. Studenþii doljeni aufost repartizaþi la diferite servicii ºicompartimente din cadrul Inspecto-ratului, în funcþie de specializãrileacestora, respectiv: ordine ºi sigu-ranþã publicã, criminalisticã, inves-tigaþii criminale, investigarea fraude-lor, poliþie rutierã ºi arme, exploziviºi substanþe periculoase, ºi vor rã-mâne aici pânã pe 12 martie a.c.

Curtea de Apel Craiova a amânat pentru21 martie a.c. soluþionarea apelului declaratde Eugen Polima, craioveanul de 37 de aniprins la începutul lunii aprilie 2016 încer-când sã mituiascã doi poliþiºti cu 600 de lei.El a atacat sentinþa din 30 septembrie, anultrecut, prin care Tribunalul Dolj l-a condam-nat la 1 an ºi 9 luni închisoare cu executare

Pompierii din cadrul a Inspectoratuluipentru Situaþii de Urgenþã (ISU) Dolj au fostsolicitaþi, ieri-dimineaþã, pentru stingereaunui incendiu izbucnit la o locuinþã din Dã-buleni. Un echipaj de la Garda 2 PompieriBechet, împreunã cu voluntarii din localita-te, au ajuns la locuinþa respectivã, de undeieºea fum dens. Incendiul a fost localizat ºilichidat, însã pompierii au gãsit-o pe pro-prietara locuinþei, o femeie în vârstã de 83de ani, decedatã, cel mai probabil din cauzaintoxicãrii cu monoxid de carbon, astfel cãmedicii de pe ambulanþa ajunsã la faþa locu-

Poliþiºtii rutieri din cadrul Serviciului Ru-tier Dolj – Biroul Drumuri Naþionale ºi Eu-ropene, împreunã cu poliþiºti din cadrul Bi-roului Rutier Craiova ºi ai formaþiunilor ru-tiere din judeþ, au organizat, în cursul zileide duminicã, o acþiune, pe principalele dru-muri naþionale ºi europene din judeþul Dolj,în scopul prevenirii ºi combaterii evenimen-telor rutiere produse pe fondul încãlcãrii re-gimului legal de vitezã. Peste 20 de poliþiºti

Studenþi ai Academiei de Poliþie,Studenþi ai Academiei de Poliþie,Studenþi ai Academiei de Poliþie,Studenþi ai Academiei de Poliþie,Studenþi ai Academiei de Poliþie,în practicã la structurile MAI din Doljîn practicã la structurile MAI din Doljîn practicã la structurile MAI din Doljîn practicã la structurile MAI din Doljîn practicã la structurile MAI din Dolj

Studenþi ai Academiei de Poliþie „A.I. Cuza” Bucureºti,de la specializãrile Poliþie, Jandarmi ºi Pompieri, sunt înpracticã, de ieri, la structurile judeþene din Dolj aleMinisterului Afacerilor Interne, pentru a învãþa sã punãîn aplicare cunoºtinþele teoretice dobândite la cursuri.

Viitorii poliþiºti sunt studenþi înAnul I (21 dintre ei), alþi 29 stu-denþi în Anul II, 12 studenþi dinAnul III, iar în perioada de prac-ticã la IPJ Dolj au sosit ºi 2 stu-denþi din Anul IV de studiu. Cutoþii vor fi angrenaþi în activitãþi-le practice sub comanda ºi su-pravegherea poliþistului cu expe-rienþã pe lângã care au fost re-partizaþi. Urmeazã sã acumulezecunoºtinþe practice de la tutoriiprofesionali, care au ca atribuþiiprincipale explicarea modului de

desfãºurare a activitãþilor de ser-viciu, instruirea ºi desfãºurareaactivitãþilor practice, dar ºi acti-vitãþi demonstrative. Comandan-tul IPJ Dolj, comisar-ºef Con-stantin Nicolescu, i-a primit ieri-dimineaþã, la sediul instituþiei, peviitorii poliþiºti ºi le-a urat multsucces în perioada de practicã.

Nouã viitori ofiþeri jandarmiîºi desfãºoarã stagiul

de practicã la IJJ Doljªi la Inspectoratul de Jandarmi

Judeþean „Mihai Bravul” Dolj s-au prezentat, ieri, 9 studenþi aiAcademiei de Poliþie „AlexandruIoan Cuza” Bucureºti – speciali-zarea jandarmi, pentru a desfã-ºura stagiul de practicã în perioa-da 13 februarie – 10 martie a.c.

Cei 9 studenþi-jandarmi, 6 de anulI ºi 3 de anul II, urmeazã sã fiecoordonaþi ºi îndrumaþi în toatãperioada de tutori – jandarmi cuexperienþã în activitatea profesio-nalã ºi vor participa la toate acti-vitãþile desfãºurate de aceºtia, ur-mãrindu-se realizarea obiectivelorºi mãsurilor prevãzute în progra-ma de practicã. Conducerea I.J.J.Dolj le-a prezentat tinerilor stu-denþi aspecte legate de specificulunitãþii, atribuþiile, programul ºimisiunile desfãºurate de jandarmiidoljeni în zona de competenþã te-ritorialã. Acest stagiu de practicãare un caracter practic-aplicativ ºireprezintã un bun prilej de aplica-re a cunoºtinþelor teoretice acu-mulate în cursul anului universi-tar de cãtre viitorii absolvenþi.

14 studenþi în practicã la ISU DoljDe asemenea, tot de ieri, ºi pânã

pe 10 martie a.c., 14 studenþi aiFacultãþii de Pompieri din cadrulAcademiei de Poliþie “AlexandruIoan Cuza” efectueazã stagiul depracticã în structurile de interven-þie ale Inspectoratul pentru Situaþiide Urgenþã “Oltenia” al judeþuluiDolj. Cei 14 viitori ofiþeri vor lucradupã program normal, 8 ore pe zi,timp de aproape o lunã. Aceºtia aufost repartizaþi sã îºi desfãºoarestagiul de practicã la structurile deintervenþie din judeþ ºi Inspecþia dePrevenire din cadrul ISU Dolj, undevor fi angrenaþi în diferite activi-tãþi, în conformitate cu programulºi tematica transmisã de Faculta-tea de Pompieri.

ªoferul craiovean care a vrut sã mituiascã doi poliþiºticu 600 de lei, menþinut în arest la domiciliu

Eugen Polima, ºoferul craiovean de37 de ani condamnat la 1 an ºi 9 lunide închisoare cu executare pentru cãa vrut sã mituiascã doi poliþiºti cu600 de lei pentru a scãpa de dosarpenal, a fost menþinut în arest ladomiciliu de Curtea de Apel Craiova.Instanþa judecã apelul declarat deinculpat împotriva sentinþei din 30septembrie 2016 a Tribunalului Dolj.

pentru dare de mitã ºi conducere pe dru-murile publice a unui vehicul neînmatricu-lat. La sfârºitul sãptãmânii trecute, însã, in-culpatul a fost menþinut în arest la domici-liu: „Menþine mãsura preventivã a arestuluila domiciliu dispusã faþã de inculpatul Po-lima Eugen. Definitivã. Pronunþatã în ºedin-þã publicã”, se aratã în încheierea de ºedin-þã din 9 februarie a Curþii de Apel Craiova.

Reamintim cã, potrivit IPJ Dolj, pe 6 apri-lie 2016, în jurul orei 15.00, un echipaj depoliþie rutierã din cadrul Biroului Rutier Cra-iova, care acþiona pe Calea Bucureºti dinmunicipiul Craiova, a oprit pentru controlun autoturism BMW, la volanul cãruia a fostidentificat Eugen Polima, de 37 de ani, dinCraiova. Poliþiºtii rutieri au constatat cã au-torizaþia de circulaþie provizorie era expiratãdin 2 aprilie 2016, astfel cã autoturismul nu

era înmatriculat în circulaþie. Cei doi poli-þiºti, inspector de poliþie Pupãzã Ionuþ ºiagent principal Matei Elvis, i-au spus cã vorîntocmi dosar de cercetare penalã în con-formitate cu prevederile legale, iar craio-veanul a încercat sã le ofere diferite sumede bani pentru a nu i se întocmi documen-taþia necesarã cercetãrii penale. „Având învedere aceste aspecte, poliþiºtii au infor-mat imediat conducerea Inspectoratului ºiServiciul Judeþean Anticorupþie Dolj, ast-fel fiind organizatã prinderea în flagrant abãrbatului în timp ce oferea poliþiºtilor 600lei”, ne-a declarat, la momentul respectiv,agent-ºef adjunct Amelia Barbu, din cadrulBiroului de presã al IPJ Dolj.

Craioveanul a fost dus de poliþiºtii Servi-ciului Judeþean Anticorupþie la Parchetul depe lângã Tribunalul Dolj, unde a fost reþinut

pentru 24 de ore, pe 7 aprilie a fost arestatpreventiv, iar pe 25 mai 2016 a fost plasatîn arest la domiciliu. Cei doi poliþiºti din ca-drul Biroului Rutier Craiova, inspector depoliþie Pupãzã Ionuþ ºi agent principal MateiElvis, au fost felicitaþi de conducerea IPJDolj. Anul trecut, în judeþul Dolj au fost în-registrate 7 situaþii în care ºoferi au încer-cat sã ofere mitã unor poliþiºti.

Femeie decedatã în incendiu la Dãbuleni Aproape 100 de ºoferi sancþionaþiAproape 100 de ºoferi sancþionaþiAproape 100 de ºoferi sancþionaþiAproape 100 de ºoferi sancþionaþiAproape 100 de ºoferi sancþionaþipentru vitezã excesivãpentru vitezã excesivãpentru vitezã excesivãpentru vitezã excesivãpentru vitezã excesivã

rutieri au participat la acþiunea de ieri, astfelcã, în urma abaterilor constatate, au fostaplicate 149 de sancþiuni contravenþionaleîn valoare de peste 44.000 de lei, dintre care95 pentru vitezã neregulamentarã. De ase-menea, în 13 situaþii poliþiºtii au reþinut învederea suspendãrii dreptului de a conduceautovehicule pe drumurile publice permise-le de conducere, dupã cum au anunþat re-prezentanþii IPJ Dolj.

lui n-au mai avut ce sã facã pentru ea. Înurma primelor verificãri, specialiºtii ISU Doljau stabilit cã incendiul a pornit de la acumu-lare de cãldurã în soba dintr-o camerã.

marþi, 14 februarie 2017 cuvântul libertãþii / 5reportajreportajreportajreportajreportaj

Comuna Poiana Mare are înspate o întreagã istorie, urme aleaºezãrilor în aceastã zonã veninddin Neolitic. Pe 8 martie 1525, estepentru prima datã atestatã docu-mentar, printr-un hrisov al lui Radude la Afumaþi, domnitorul ÞãriiRomâneºti, care îi oferã pãmânturispãtarului Dragu. În 1902 primeº-te denumirea actualã. Zona estestrâns legatã de familia Obrenovicidin Serbia, prinþul Miloº fiind celcare a construit, înainte de 1830,Pavilionul din Parcul central al co-munei, unde, în 1835, a fost gãz-duit domnitorul Alexandru Ghica.Urmaºul lui Miloº, principele Mi-hail, a continuat colaborarea curomânii, în 1862 Alexandru IoanCuza protejând un transport dearme, care venea din Rusia, desti-nat luptei sârbilor cu Imperiul Oto-man. În semn de omagiu, princi-pele român a primit de la MihailObrenovici o sabie pe a cãrei lameera inscripþionat „Amico certo in

Poiana Mare – comuna-oraºPoiana Mare – comuna-oraºPoiana Mare – comuna-oraºPoiana Mare – comuna-oraºPoiana Mare – comuna-oraºcare nu-ºi dezminte titulaturacare nu-ºi dezminte titulaturacare nu-ºi dezminte titulaturacare nu-ºi dezminte titulaturacare nu-ºi dezminte titulatura

Este cea mai mare comunã a þãrii, ca întindere (pes-te 17.000 ha), ºi se aflã între primele din România înceea ce înseamnã populaþia (aproximativ 11.000 depersoane), care cuprinde, pe lângã localitatea de cen-tru, ºi satele Tunarii Noi ºi Tunarii Vechi. Are o isto-rie veche, în care evenimente importante ale istorieinoastre sunt strâns legate de localitate, dar are ºi unprezent ºi i se întrezãreºte un viitor care dã speranþe.Este vorba despre Poiana Mare, primarul vorbinddeschis despre proiectele aflate în derulare, uneledintre elefiind cu adevãrat impresionante.

Paginã realizatã de CRISTI PÃTRU

re incerto” („Prietenului sigur învremuri nesigure”). Dupã asasina-rea lui Mihail, în 1868, urmaºiiacestuia au continuat prietenia curomânii, iar în Pavilion a fost, la1877, Marele Cartier General alArmatei Române, locul în care s-acerut, de cãtre Marele Duce Nico-lae al Rusiei, printr-o telegramãadresatã Principelui Carol I, trece-rea Dunãrii de cãtre trupele româ-ne.A fost momentul prin care s-aintrat definitiv în istorie.

Ajutorul guvernamental –un impuls pentru legumicultori

Anii au trecut, cu bune ºi cu rele,iar localitatea ºi-a continuat dezvol-tarea. Oamenii din partea loculuisunt recunoscuþi în principal prinlegumiculturã. De aici pleacã întoatã þara mii de tone de ardei gras,castraveþi, ceapã ºi nu numai. Deja,în prezent, sunt pregãtite de ieºitpe pieþe primele recolte de salatã

verde, ceapã verde ºi tomate.„Cred cã pentru noi, cea mai bunãmãsurã este cea prin care se acor-dã un ajutor de minimis de 3.000de euro pentru cultivarea de toma-te pe o suprafaþã de 1.000 mp, înspaþii protejate, condiþia fiind sã seobþinã 2.000 kg, la care se adaugãdesfacerea acestora în perioadeleianuarie-mai ºi noiembrie-decem-brie. Deja am fãcut informarea ºicred cã sunt peste douã sute dedosare depuse. Cei care nu auaceastã suprafaþã merg pe unelemai mici ºi deja pregãtesc recoltade ceapã verde, salatã, roºii”, aprecizat Marin Vintilã, primarullocalitãþii Poiana Mare.

Sprijin pentru producãtorii localiDar legumicultorii au nevoie ºi

de condiþii prin care sã-ºi valorifi-ce marfa, fiindu-le, în acest sens,pregãtite surprize. „Sperãm ca, înacest an, sã finalizãm reabilitareaTârgului sãptãmânal, sã-l acope-rim, sã-l facem un loc în care toþiproducãtorii sã vinã sã-ºi vândãmarfa în condiþii cât mai bune.Avem deja o halã de 800 mp, dinanii trecuþi, sã zicem cã este un felde piaþã de „gros”, în care oameniiîºi depoziteazã produsele. Îi vomajuta sã încheie contracte cu di-verºi comercianþi, iar deschidereade curând a unui supermarket leva înlesni afacerile. Dar nu putemvorbi numai despre legumiculturã,deoarece stãm bine ºi la celelalteculturi (grâu, porumb, floarea-soa-relui etc.) sau la creºterea anima-lelor”, a mai spus Marin Vintilã. Însãviaþa la Poiana Mare nu înseamnãnumai agriculturã, ci ºi trãirea eiîn condiþii decente, deoarece nudegeaba i se spune comuna-oraº.

Condiþii moderne de viaþãDe curând, a fost finalizat ilumi-

natul stradal, prin sistemul cu LED-uri, iar în plan sunt ºi alte investiþii.

Astfel, în aceastã primãvarã vordemara lucrãrile la construirea unuidispensar uman cu ºapte cabinete,în localitatea de centru, a începutreabilitarea Cãminului Cultural dinTunarii Vechi, iar tot acolo se vareamenaja ºi dispensarul. Se încear-cã ºi finalizarea alimentãrii cu apãºi reabilitarea strãzilor, dar aici suntceva probleme cu societatea exe-cutantã a lucrãrilor, nefiind exclu-sã o reziliere a contractului. Vorurma asfaltãri ale unor artere ºi,dupã ce va fi definitivat bugetul,se vor amenaja Parcul central ºiCentrul civic, cel din urmã pe por-þiunea care nu este gata. ªcolile nulipsesc nici ele din planurile admi-nistraþiei locale, toate cele opt uni-tãþi de învãþãmânt primar ºi gim-nazial, plus Liceul Tehnologic„Gheorghe Marincu” sunt dotatecorespunzãtor. În ceea ce priveºteultima unitate de învãþãmânt amin-titã, primarul spune cã va discutacu managerul ºcolii ºi, împreunã,vor încerca sã gãseascã o cale princare sã fie prinse în planul de ºco-larizare ºi meserii care se cautã peplan local: mecanizatori agricoli,tractoriºti, tehnicieni veterinari.

Refacerea perdelelor forestierede protecþie – unul dintre

planurile primaruluiIarna aceasta a cuprins ºi Poia-

na Mare, iar pe câmpuri zãpada esteprezentã peste tot. În multe locuris-au format troiene ºi asta din cau-za lipsei unor perdele de protecþie.Este unul dintre of-urile lui MarinVintilã, de care vrea sã scape câtmai repede: „S-au tãiat, de-a lungulanilor, acele liziere. Aºteptãm sãsoseascã reglementãrile legale înceea ce priveºte programul de îm-pãduriri. Chiar eu, ca particular,vreau sã plantez astfel de perdele ºisunt convins cã ºi alþii vor veni alã-turi de mine, fiindcã pe toþi ne inte-reseazã soarta localitãþii. În ceea cepriveºte comunitatea, deja Primãriaare pe terenurile sale 2 ha de pro-tecþie ºi sperãm sã mai plantãm pealte câteva”. La Poiana Mare semunceºte ºi se trãieºte din plin,mãrturie stând doar cele puþin pes-te 100 de dosare de asistaþi social,iar tinerii au ºi ei, la rândul lor, lo-curi de distracþie. În puþine cuvin-te, poienarii au motive sã spere cãle va fi din ce în ce mai bine.

6 / cuvântul libertãþii marþi, 14 februarie 2017dezvoltare ruralãdezvoltare ruralãdezvoltare ruralãdezvoltare ruralãdezvoltare ruralã

Conform Ordinului nr. 18 din 3februarie 2017 al Ministerului Agri-culturii ºi Dezvoltãrii Rurale, sesi-unea de depunere de cereri se des-fãºoarã în perioada 1 martie – 15mai 2017. Cererile unice de platãpot fi depuse ºi dupã acest termen,în termen de 25 de zile calendaris-tice, cu o reducere de 1% pentrufiecare zi lucrãtoare a sumelor lacare fermierul ar fi avut dreptuldacã cererea unicã de platã ar fifost depusã pânã la data de 15 mai.Calendarul plãþilor directe

De asemenea, s-a stabilit mo-dalitatea de coordonare a imple-mentãrii schemelor de plãþi direc-te ºi a ajutoarelor naþionale tranzi-torii care se aplicã în agriculturãla nivelul MADR ºi al APIA, ast-fel: 1 martie – 15 mai 2017, sesi-unea de depunere/primire cereriunice; 1 iunie – 1 iulie 2017, efec-tuarea controlului administrativ,inclusiv controlul preliminar alcererilor unice de platã, eºantio-narea acestora ºi transmitereaeºantioanelor; 1 iulie – 1 octom-brie 2017, controlul la faþa locu-lui, pentru cererile unice de platãeºantionate la controlul în teren;15 octombrie 2017, plata avansu-lui pentru campania 2017; 1 de-cembrie 2017 – 31 martie 2018,plata regularã a subvenþiilor afe-rente anului de cerere 2017.Fermierii vor fi programaþi

La depunerea cererii unice deplatã, fermierii doljeni trebuie sãprezinte la APIA Centrul JudeþeanDolj o serie de documente de iden-tificare, pe lângã cele de utilizarea terenului sau diversele adeverinþecare se cer. Documente necesa-re: copie de pe cartea de identita-te/buletinul de identitate/paºaport/certificatul de înregistrare la ofi-

Paginã realizatã de VALENTIN CEAUªESCU

Martie, o lunã plinã pentru fermierii doljeniMartie, o lunã plinã pentru fermierii doljeniMartie, o lunã plinã pentru fermierii doljeniMartie, o lunã plinã pentru fermierii doljeniMartie, o lunã plinã pentru fermierii doljeniFermierii din judeþul Dolj pot depune,

începând cu data de 1 martie, la Agenþiade Plãþi ºi Intervenþie pentru Agriculturã(APIA) – Centrul Judeþean Dolj, cererileunice de platã pentru campania 2017. Tot-odatã, deþinãtorii de teren agricol ºi nea-gricol pot solicita finanþare pentru împã-durire pânã la 31 martie a.c. Cei intere-

saþi pot accesa Schema de ajutor de stat„Sprijin pentru prima împãdurire ºi crea-rea de suprafeþe împãdurite”, aferentãMãsurii 8 „Investiþii în dezvoltarea zone-lor împãdurite ºi îmbunãtãþirea viabilitã-þii pãdurilor”, SubMãsura 8.1 „Împãdu-riri ºi crearea de suprafeþe împãdurite”din cadrul PNDR 2014-2020.

ciul registrului comerþului/certifi-catul de înregistrare fiscalã, dupãcaz, iar în cazul reprezentantului,copie de pe datele de identificare,respectiv carte de identitate/bule-tin de identitate/paºaport; dovadadeþinerii unui cont bancar activ;procura notarialã, în cazul în carefermierul persoanã fizicã împuter-niceºte o persoanã pentru depu-nerea cererii unice de platã în nu-mele sãu sau pentru a-l reprezen-ta în relaþia cu APIA.

Momentan, APIA Centrul Ju-deþean Dolj, pregãteºte campaniade primire a cererilor unice de pla-tã pentru anul 2017, care va de-buta la 1 martie. „În acestsens, menþionãm cã, înperioada imediat urmãtoa-re, toþi fermierii din bazade date a APIA Centrul Ju-deþean Dolj urmeazã sã pri-meascã invitaþii pentru adepune cererile de platã curespectarea perioadei dedepunere a acestora, res-pectiv, 1 martie – 15 mai2017. În conþinutul invita-þiilor, fermierii din baza debate APIA – Centrul Jude-þean Dolj vor regãsi pro-gramarea cu data ºi oracând sunt aºteptaþi sã îºidepunã cererile. Rugãmfermierii doljeni sã respec-te programãrile fãcute pen-tru a evita aglomeraþia dinultima perioadã de depune-re”, a precizat AdellineDoran, manager public încadrul APIA Dolj, într-un comu-nicat de presã.Finanþare pentru împãdurire

Agenþia de Plãþi ºi Intervenþiepentru Agriculturã (APIA) Cen-trul Judeþean Dolj mai informeazãcã deþinãtorii de teren agricol ºi

neagricol pot solicita finanþarepentru împãdurire pânã la 31martie. Cei interesaþi pot accesaSchema de ajutor de stat „Sprijinpentru prima împãdurire ºi crea-rea de suprafeþe împãdurite”, afe-rentã Mãsurii 8 „Investiþii în dez-voltarea zonelor împãdurite ºiîmbunãtãþirea viabilitãþii pãduri-lor”, SubMãsura 8.1 „Împãduririºi crearea de suprafeþe împãdu-rite” din cadrul PNDR 2014 -2020. Scopul ajutorului îl repre-zintã acordarea unui sprijin finan-ciar deþinãtorilor publici ºi privaþide terenuri agricole ºi neagricoleºi formelor asociative ale aces-

tora pentru împãdurirea ºi crea-rea de suprafeþe împãdurite.

Beneficiarii mãsurii pot fi deþi-nãtorii publici de teren agricol ºineagricol. În categoria deþinãtori-lor publici de teren sunt incluseunitãþile administrativ-teritorialeale comunelor, oraºelor, munici-

piilor (respectiv, nivelLAU 2) ºi alte persoanejuridice de drept public,precum ºi formele aso-ciative ale acestora. Bene-ficiarii publici sunt eligi-bili doar pentru Prima 1.Mai pot beneficia de fon-duri ºi deþinãtorii privaþide teren. Aici sunt inclu-se persoanele fizice, per-soanele fizice autorizate,întreprinderile individuale,întreprinderile familiale,societãþile comerciale,asociaþiile ºi fundaþiile,alte persoane juridice dedrept privat, precum ºiformele asociative aleacestora.

Schema vizeazã înfiin-þarea de plantaþii forestie-re, respectiv realizarea detrupuri de pãdure (TP)

pe terenurile agricole ºi neagri-cole sau perdele forestiere deprotecþie (PFP) pe terenurile agri-cole ºi neagricole. Sprijinul acor-dat prin schema de ajutor de stateste reprezentat de costuri stan-dard pe hectar pentru împãduri-rea de terenuri agricole ºi nea-gricole, sub forma a douã prime,dupã cum urmeazã: Prima de în-

fiinþare a plantaþiilor forestiere,care acoperã ºi costurile de ela-borare a proiectului tehnic de îm-pãdurire (denumitã Prima 1) ºiPrima anualã, pentru o perioadãde 12 ani, pentru acoperirea cos-turilor de întreþinere ºi îngrijire aplantaþiei forestiere ºi pentrucompensarea pierderilor de ve-nit agricol ca urmare a împãdu-ririi (denumitã Prima 2).

Valoarea maximã a sprijinuluipublic pentru un proiect tehnic deîmpãdurire, care înglobeazã toatecosturile aferente Primelor 1 ºi 2plãtite pe toatã durata de aplicare acontractului de finanþare de 12 ani,este de 7.000.000 EUR.Condiþii de eligibilitate aterenurilor

Terenul agricol eligibil destinatîmpãduririi reprezintã o suprafaþãde teren din categoriile de folosin-þã teren arabil, culturi permanenteºi pajiºti permanente, care au fostfolosite în scopuri agricole pe par-cursul ultimilor 2 ani. Acesta tre-buie sã fi fost declarat la Agenþiade Plãþi ºi Intervenþie pentru Agri-culturã în urmã cu cel puþin 2 ani(minim 2 campanii integrale de pri-

mire a cererilor unice de platã pesuprafaþã), iar pentru acest terensã fi fost respectate în aceastã pe-rioadã, standardele de eco-condi-þionalitate relevante.

Terenul neagricol eligibil desti-nat împãduririi reprezintã o supra-faþã de teren care nu este utilizatãîn scop agricol (dar inclusã în blo-curile fizice identificate în LPIS -

Land Parcel IdentificationSystem) sau care are utili-zare agricolã ºi are catego-riile de folosinþã teren ara-bil, culturi permanente sipajiºti permanente, fiindidentificabilã în LPIS, darpentru care nu a fost asi-gurat un nivel minim de în-treþinere prin respectareastandardelor de eco-condi-þionalitate relevante pe par-cursul ultimilor 2 ani (mi-nim 2 campanii integrale deprimire a cererilor unice deplatã pe suprafaþã).Proiectul tehnic deîmpãdurire, obligatoriu

Terenurile agricole ºineagricole definite mai suspropuse pentru împãduriretrebuie sã îndeplineascãurmãtoarele condiþii: sã fie

în proprietatea solicitantului sau sãfie la dispoziþia acestuia, pe toatãperioada derulãrii contractului definanþare; suprafaþa terenului pro-pus pentru împãdurire, în cazul re-alizãrii de perdele forestiere de pro-tecþie, trebuie sã fie de cel puþin0,5 ha, iar suprafaþa compactãminimã împãduritã de cel puþin 0,1ha; suprafaþa terenului propus pen-tru împãdurire, în cazul realizãriide trupuri de pãdure, trebuie sã fiede cel puþin 1 ha, iar suprafaþacompactã minimã împãduritã de celpuþin 0,5 ha.

Aceastã schemã de finanþareeste implementatã prin Agenþia dePlãþi ºi Intervenþie pentru Agri-culturã, toate documentele nece-sare accesãrii fiind disponibile pepagina de internet www.apia.org- secþiunea Mãsuri de sprijin ºiIACS - Mãsuri delegate dinPNDR. Depunerea Cererii deSprijin se realizeazã pe suport dehârtie la Centrele Judeþean Dolj.Aceastã cerere va fi însoþitã deproiectul tehnic de împãdurire. Înurma evaluãrii proiectelor depu-se se va face selecþia proiecteloracceptate cu încadrarea în sumaalocatã la nivel naþional.

cuvântul libertãþii / 7marþi, 14 februarie 2017 interviuinterviuinterviuinterviuinterviu

-Domnule deputat Marinescu, care aufost reacþiile Bruxelles-ului la celebra dejaOUG 13? Cum se vãd astfel de iniþiativedin inima Europei?

Au fost trei tipuri de discuþii, s-a discutatpe trei paliere. Pe de o parte, toatã lumea dela Bruxelles ºi nu numai, a înþeles foarte repe-de cã nu opoziþia i-a scos pe oameni în stra-dã. ªi au fost extrem de uimiþi cã poate sãexiste o astfel de reacþie la români atunci cândsunt puse în joc valorile Uniunii Europene.Ãsta a fost primul lucru cã s-a vãzut: o reac-þie fãrã ca cineva sã organizeze ceva. Pentrucã nu poate sã fie manipulat un grup de200.000 de oameni. Pe de altã parte, au fostdiscuþii vizavi de modul în care într-un stateuropean ºi NATO s-a dat o decizie, o ordo-nanþã aproape de miezul nopþii ºi s-a publi-cat în Monitorul Oficial dupã ora unu noap-tea. Pentru ei chestia asta e ceva ieºit dincomun. M-au întrebat dacã vine cumva rãz-boiul ºi noi ºtim ºi ei nu. La ei, o decizie are oastfel de urgenþã în câteva situaþii : stare derãzboi, atac eminent terorist etc., dar în nici-un caz pentru abuzul serviciu. Al treilea pa-lier al discuþiilor s-a fãcut pe amãnunte. Unuldintre ele, este legat de faptul cã atunci cânddai o hotãrâre de guvern, o hotãrâre de con-siliu judeþean sau un ordin de primar, dacãare consecinþe negative, nimeni nu are nici-un fel de responsabilitate. Ceea ce cred eu cãeste cea mai gravã situaþie.

-Vor fi consecinþe ºi de altã naturã asu-pra României?

S-a arãtat, din pãcate, cã se poate anulatot ceea ce s-a realizat pânã acum. ªi spresurprinderea mea, recunosc, în dezbatereaorganizatã la Bruxelles, cel mai clar în expri-mare a fost un socialist: Frans Timmermans,vicepreºedintele Comisiei Europene, care le-a spus foarte clar, chiar de douã ori, cã ceeace se întâmplã nu este în regulã. Timmer-mans le-a transmis foarte clar: aþi câºtigatalegerile, guvernaþi, Parlamentul Românieieste suveran trebuie sã daþi legi, dar nu îm-potriva valorilor europene ºi nici împotrivavoinþei cetãþenilor. Foarte clar... zic eu.

-A fost o dezbatere ºi la Parlamentul Eu-ropean. Ce concluzii au rezultat în urmaanalizei respective?

Eu cred cã orice dezbatere despre o þarãîn Parlamentul European, strict despre unstat membru UE, nu aduce o imagine bunã aacelui stat membru. Rãmâne toatã opiniapublicã convinsã cã acolo este ceva rãu, in-diferent cã este adevãrat ceea ce se spuneacolo, dar e vorba de o percepþie. Dacã tepui în postura unui deputat care gândeºtecum gândesc eu ºi anume, cã trebuie sã-þiaperi þara, este cam greu sã accepþi o ase-menea dezbatere, ceea ce am fãcut de foartemulte ori, am refuzat dezbaterea despre Ro-mânia. Însã, de data asta, dimineaþa la 7.30,când am vãzut cã s-a dat OUG ºi s-a publi-cat noaptea la ora 1, în Monitorul Oficial,am sunat imediat sã facem dezbatere, pen-tru cã nu a fost normal ceea ce s-a întâm-plat, A fost o dezbatere clarã, cu excepþia

Europarlamentarul Marian Jean Marinescu:Interviu realizat de MARGA BULUGEAN

Europarlamentarul Marian Jean Marinescu spune cã, la Bruxelles, modali-tatea în care a fost datã OUG 13 a iscat multe discuþii. Asta pentru cã, acolo, oastfel de decizie se publicã la ora 1.00 noaptea doar dacã începe rãzboiul. Pe

de altã parte, faptul cã oamenii au ieºit imediat în stradã apãrând valoriledemocratice ºi europene i-a uimit pe colegii sãi din Parlamentul European,

reacþia oamenilor simpli a fost foarte bine receptatã de cancelariile europe-ne. Cu toate acestea, s-au fãcut paºi înapoi pentru România, fiind privitãmult timp de acum înainte cu neîncredere de partenerii de la Bruxelles.Marian Jean Marinescu a vorbit ºi despre programele spaþiale, despre

declaraþiile deplasate ale euroscepticului Nigel Farage, dar ºi despre respon-sabilitatea pe care o au popular-europenii aflaþi acum la conducerea celor trei

instituþii europene: Parlament, Comisie ºi Consiliu.

unor intervenþii extremiste, dar a fost în re-gulã mai ales prin prisma intervenþiei socia-listului Timmermans, adicã, a unui din gru-pul din care fac parte iniþiatorii OUG 13. Aufost ºi reacþii din rândul europarlamentari-lor PSD, aþi vãzut ceea ce a spus CãtãlinIvan sau Sorin Moisã. Eu ºtiu cum se puneproblema acolo...

-A fost o declaraþie a prim-ministruluiValoniei, Paul Magnette, care spunea cãþãrile din Est, printre care ºi România, nutrebuiau sã intre în UE. A urmat, recent,declaraþia englezului Nigel Farage, despremotivul Brexit-ului. Spunea euroscepticulîn interviul dat la un post de radio cã Ma-rea Britanie a solicitat Brexit pentru cã înUE sunt þãri precum România în care po-liticienii dau legi care sã legalizeze furtul.

Domnul Farage este deputat european,dar nu cred cã trebuie sã þinem cont de cespune el. Însã am citit ºi declaraþiile unuipolitician român, care pãrea cã este fan Fa-rage. Înseamnã cã Tãriceanu este la acelaºinivel cu Farage. ªi pot sã spun cã percepþiadespre Farage, nu este una foarte bunã, ni-velul politic al acestui eurodeputat este foar-te jos, prin toate luãrile de cuvânt, prin dis-cursul dispreþuitor, mai ales faþã de români,exprimat prin diversele intervenþii în media.

-Trebuie sau nu sã luãm în seamã astfelde declaraþii extremiste?

Extremiºti sunt peste tot. Nu cred cã tre-buie luat în considerare ce spune Farage.Trebuie poziþii, atitudini ferme. Cum au fostde exemplu a acelor studenþi invitaþi de minela Strasbourg, studenþi români care învaþãla Londra. Modul lor de a/l trata pe Farage afost unul de-a dreptul fabulos. S-au întâlnitcu el în Aeroport, au spus cã vor sã facã opozã cu el, am vorbit în englezã normal ºiFarage a fost foarte mândru cã face o pozãcu niºte tineri, iar dupã ce au fãcut poza i-auspus... sã ºtiþi cã noi suntem români... ªi Fa-rage a luat-o la fugã. În felul acesta trebuietratat acest individ care are dispreþ faþã deromâni. ªi ei britanii în PE sunt împãrþiþi, uniivor sã rãmânã Marea Britanie în UE, alþii vorsã pãrãseascã Uniunea...

-În regulã, am înþeles cu stãm cu Fara-ge... dar despre declaraþiile lui Magnette?

Despre cel din Valonia... este evident cãe un populist. A fãcut ceea ce fãcut ºi cuCETA, adicã cerea ceva ce este deja în tra-tat. Aºa face ºi acum. ªi sã nu uitaþi cã Bel-gia este alãturi de Franþa, Valonia mai ales...ªi acolo e Marine Le Pen.

-Preºedintele Parlamentului European,Antonio Tajani, a spus cã Bulgaria estepregãtitã pentru a intra în spaþiul Schen-gen. Despre România nu a spus nimic. Careeste poziþia preºedintelui PE faþã de Ro-mânia?

Cred cã a vorbit strict doar de Bulgaria,pentru cã a fost o întâlnire oficialã cu repre-zentanþii þãrii vecine. Preºedintele Parlamen-tului European, Antonio Tajani a fost între

strict întrebat doar despre Bulgaria. De re-gulã se vorbeºte doar de þara respectivã.Posibil sã fi fost urmatã întâlnirea respecti-vã ºi de un interviu cu jurnaliºtii bulgari ºiau întrebat doar de þara lor. ªi noi suntempregãtiþi ºi aceasta este ºi opinia preºedin-tele PE. Tajani este foarte bun prieten cuRomânia, vã garantez acest lucru.

-Guvernanþã clarã la nivelul serviciilorspaþiale... mai exact, care este poziþia dum-neavoastrã?

Da, sunt acum mici confuzii, despre ceeace înseamnã guvernanþa spaþialã. În ceea cepriveºte managementul acestui sistem, suntdouã Agenþii, una în Olanda ºi alta la Praga.Cea din Olanda ar trebui sã se ocupe de cer-cetare ºi de testarea sateliþilor pentru cã areniºte laboratoare în acest sens, cea de laPraga ar trebui sã se ocupe de gestionarea,dupã lansarea sistemului ºi bineînþeles depromovarea sistemului ºi elaborarea a câtmai multor aplicaþii. ªi mai e ºi Comisia Eu-ropeanã cu foarte buni specialiºti. Acumpatru ani, când eu am fost raportor în raportm-am referit ºi la acest lucru ºi m-am referitfoarte clar la responsabilitãþile fiecãruia.Acum, una dintre consecinþe ar fi fost ca ceicare lucreazã la CE sã se mute la Praga, casunt specialiºti, iar Comisia ar trebui sã seocupe doar de finanþare, sã nu fie de parteapur tehnicã a sistemului. Existã o micã dez-batere în GSA ºi ESA ºi eu am solicitat omicã clarificare.

-Dar mi se pare extraordinar ca un ro-mân, un craiovean, sã fie un nume în ceeace priveºte politica spaþialã europeanã, defapt chiar dumneavoastrã o faceþi, fiindraportor pe Galileo pe EGNOS. Cât estede importantã Astronomia ºi Astrofizicaºi de ce noi, aici, pe plan local tratãm acestdomeniu cu atâta superficialitate?

Sã ºtiþi cã Agenþia Românã pentru Spaþiueste destul de implicatã ºi activã în cadrulAgenþiei Europene de Spaþiu. Spaþiu estedeja foarte împãrþit. Sunt douã aspecte: spa-þiu, dacã te gândeºti la el ca efect economic– sistemele de sateliþi pentru comunicare,pentru imagini, pentru poziþionare, pentruapãrare ºi securitate ºi restul exploatareaspaþiului, care este la fel de importantã pen-tru cã putem sã ne dãm seama unde suntemºi ce ni se întâmplã. Dar partea economicãeste extrem de importantã pentru cã 7% dinprodusul brut se bazeazã pe tehnologia dinspaþiu. Dacã sistemele de satelit ar avea niº-te probleme, efectele jos ar fi devastatoare,efecte cu consecinþe directe în economie.

De ce eu... de ce un român ºi de ce un craio-vean ? Pentru cã eu m-am ocupat de proiec-tul pe aviaþie ºi îmi dau seama de importanþaspaþiului ºi în viitor tehnologia spaþialã vaavea un impact extraordinar. Este adevãratcã eu am depus eforturi foarte mari ºi amreuºit sã introduc ºi acest aspect al aplica-þiilor, pentru cã nu este totul sã ai doar sis-teme de sateliþii, trebuie sã le ºi utilizezi.

-Mâine, la Strasbourg, acordul CETA vafi supus Parlamentului European...

Poziþia României este în favoarea CETA.Eu am sã votez „pentru”. Dezbateri au fost.Poziþia Parlamentului este de consens: DAsau NU. PE nu a avut decât indirect contri-buþii în text. Comisia Europeanã a þinut contde aceste propuneri ale Parlamentului doarîn cadrul negocierilor. Într-un asemeneaacord, rezultatul global este important. Glo-bal, în sensul întregii comunitãþi economice.Dacã într-un domeniu va fi o problemã, atunciva fi compensatã în alt domeniu. Acest lucruse întâmplã în orice acord comercial, însã dacãnu existã astfel de acorduri comerciale, eco-nomia nu funcþioneazã, pentru cã degeabaproduci, dacã nu ai unde sã vinzi. Unul din-tre punctele pe care se va bate monedã estecel legat de curþile de arbitraj.

-Donald Trump a avut de la începutulmandatului o poziþie radicalã faþã de UE,dar ºi faþã de Germania. ªi-a mai domolitdiscursul, ce pãrere aveþi?

Donald Trump va fi un subiect de atenþieîn continuare, dar eu cred cã au fost mai mul-te declaraþii ciudate înainte de începerea man-datului. Acum, când a intrat în sistem ºi-a datseama cã nu poate conduce o þarã, mai alescã vorbim de SUA... aºa cum ar conduce ocompanie de imobiliare, încet, încet îºi va daseama cum se pune problema când conduciplaneta. Deocamdatã ar trebui sã admirãmsistemul din SUA când niºte judecãtori auanulat un ordin al preºedintelui.

-Popular europenii conduc trei institu-þii europene. Este o responsabilitate mare,îºi vor asumã ºi un eventual eºec?

A mai fost aceastã situaþie, când Baros-so era preºedintele Comisiei Europene ºi nucred cã s-a întâmplat ceva negativ, din con-trã. Trebuie sã þinem cont cã popular euro-penii au construit Europa, sunt obiºnuiþi cuastfel de responsabilitãþi. Este adevãrat cãacum suntem într-o altã epocã, cu alþi politi-cieni. Deci, pânã la urmã nu de doctrine estevorba, ci de cei care aplicã acest doctrine.

„Din pãcate, se poate anula tot ceea ce România„Din pãcate, se poate anula tot ceea ce România„Din pãcate, se poate anula tot ceea ce România„Din pãcate, se poate anula tot ceea ce România„Din pãcate, se poate anula tot ceea ce Româniaa realizat pânã acum, la nivel european!”a realizat pânã acum, la nivel european!”a realizat pânã acum, la nivel european!”a realizat pânã acum, la nivel european!”a realizat pânã acum, la nivel european!”









marþi, 14 februarie 20178 / cuvântul libertãþii actualitateactualitateactualitateactualitateactualitate

BLOG / NOTESBLOG / NOTESBLOG / NOTESGEORGE POPESCU

Încercând, în articolul de ieri apãrut subtitlul Jocul perfid al unor aparenþe, sã-midefinesc o condiþie de neutralitate în raportcu posibile afinitãþi cu vreuna din pãrþile dejaîncinse în confruntarea mediaticã ºi strada-lã din spectrul politic, atrãgeam atenþia asu-pra riscului iminent al exacerbãrii crizei dejadefinite în termenii unui „rãzboi români con-tra români”. Fireºte, sunt conºtient de rela-tivismul oricãrei condiþii de neutralitate, sub-iectivismul ne dominã ºi ne dicteazã percep-þiile, iar circumstanþe diverse, de viaþã, deeducaþie etc. ne marcheazã ºi ne schimbãdeseori mai mult decât credem ºi decât sun-tem dispuºi sã recunoaºtem.

Riscul cel mai mare al escaladãrii tensiu-nilor pânã peste pragul în care reconciliereava deveni aproape imposibilã îmi pare a fi,înainte de orice altceva, aºa cum arãtam ieri,„schimbãrile din mers ale obiectivelor pro-testatarilor, îndeosebi în mãsura dispariþiei,tot din mers, a cauzelor declanºatoare” carele-au determinat. În acest context, toate sus-piciunile evocate de o parte ºi care în primulmoment apãreau puþin credibile, anume toc-mai frustrãrile perdanþilor scrutinului din 11decembrie, în frunte cu preºedintele Johan-nis, capãtã, de la o zi la alta, conturul veridi-citãþii unei confruntãri gândite, pregãtite ºideclanºate de o manierã care ies din marjanormalitãþii jocului politic.

Oricât am încerca sã ambiguizãm realita-tea faptelor, întreaga dinamicã a ceea ce s-aîntâmplat de la prima demonstraþie din PiaþaVictoriei se reduce la urmãtoarele: guvernulabia instalat s-a grãbit, prosteºte ºi în dis-preþul regulii elementare a unei comunicãriprealabile ºi coerente, sã adopte blestemataOrdonanþã cu numãrul fatidic 13. Prima re-

acþie de o vehemenþã în premierã pentrupropriul sãu comportament anterior a sositde la Preºedinte, preluat imediat de Opoziþiaparlamentarã ºi, într-un timp record, trans-ferat în Piaþã. De aici încolo, erorile s-ausuccedat de ambele pãrþi într-un ritm ºi to-nalitãþi de o discordanþã asurzitoare, cu ar-gumente schimbãtoare de la o zi la alta, cupoziþionãri ºi repoziþionãri al cãror resort asfârºit în zona umorilor, punând, iarãºi, înparantezã, elemente de consistenþã raþiona-lã. E limpede cã de la realitatea impusã decel mai elementar statut al unei democraþiicu adevãrat funcþionale – dreptul fiecãruiala opinie ºi la afirmarea publicã a acestuia –s-a ajuns la o altã realitate, extrem de gravãoricât am dori s-o subsumãm regulilor dedrept, aceea a adâncirii clivajului în societa-te, pe „binomul” (orribile dictu) NOI sauEI, în care fiecare îºi arogã legitimitatea întermeni tranºaþi, iar dialogul ºi confruntareade idei, rectè dezbaterea, în termeni con-structivi generatori ai unei stãri de normali-tate doritã, retoric, de cãtre toþi sunt arun-cate la pubelã.

Mi se pare greu digerabil disponibilitateaunor înalþi funcþionari publici de la noi –politici dar mai ales cenzurabili constituþio-nal vorbind – sã exhibe în media internaþio-nale ºi nu numai în ele alegaþii despre even-tuale decizii, derapaje ori doar acte catalo-gate sub acest denominator care calificãsocietatea româneascã într-una completcoruptã, neguvernabilã în termenii unei de-mocraþii reale, cu acuzaþii precis orientateîn speþe care însã subzistã de mai bine deun deceniu. Astfel de comportamente le-ammai întâlnit doar în anturajele formaþiunilorradicale ºi populiste din unele þãri europene

(a se vedea Frontul francez al lui Marie LePen, Liga Nordului din Italia ori falangeleengleze ale lui Farage).

Cât despre scena de acasã, mã rezum sãpreiau aici câteva consideraþii nu doar perti-nente, ci ºi raþional structurate într-un re-cent post al lui Dorin Tudoran, intelectualul(anti) elitist de a cãrui bunã credinþã ºi jude-catã, fie ºi datoritã trecutului sãu mai înde-pãrtat ori mai apropiat, e dificil sã ne în-doim. El spune, printre altele, cã Preºedin-tele Johannis „nu are dreptul sã demitã Gu-vernul”, datã fiind respingerea moþiunii decenzurã, unica formã constituþionalã pentruun astfel de demers

Preºedintelui Klaus Iohannis i se cere sãdemitã Guvernul.

Întrebarea este nu dacã acest Guvernmeritã sã fie demis, ci dacã preºedintele aredreptul sã demitã Guvernul?

Se pare cã nu îl are, fiindcã demiterea Gu-vernului se face printr-o moþiune de cenzurãadoptatã în Parlament. Iar moþiunea a cãzut.Redau mai jos continuarea raþionamentului luiDorin Tudoran (aici) care, împãrtãºit ori nu,e limpede cã în termenii sãi s-ar impune sã sedesfãºoare, în condiþiile normalitãþii exilate, totprocesul ce-ar trebui sã urmeze:

„În discuþie rãmâne doar preºedintele.Ne place ori ba, azi, preºedintele nu are

de partea sa sprijinul politic al Parlamentu-lui. “Guvernul meu” a rãmas ºi el o simplãdorinþã.

Dacã preºedintele Klaus Iohannis nu ono-reazã cererea petiþionarului, acesta îi va rea-minti cã nu e nimic altceva decât „un ReluFenechiu cu nume german.”

Dacã Preºedintele Klaus Iohannis onorea-zã cererea petiþionarului ºi încearcã sã de-mitã Guvernul, vom vedea ºi o tentativã desuspendare a preºedintelui.

Cum ar putea asta sã evite “ca fierbereasã ducã la un conflict violent.” e greu deînþeles.

Numai Klaus Iohannis sã nu fii în acestezile!

E mai bine sã fii Traian Bãsescu ºi sã acuziîn stânga ºi în dreapta, pentru ce nu ai fãcuttu timp de zece ani. Sã spui, de dimineaþãpânã seara, ce ai face azi, dacã ai mai fi pre-ºedinte.

Dar cel mai bine este sã fii fost pupin pre-zidenþial reciclat în autoritate moralã ºi sãîntinzi capcane în parcul Palatului Cotroceni.

I-a cerut oare petiþionarul de zi preºedin-telui anterior sã demitã vreun Guvern? ªidacã i-a cerut, a fost ascultat? ªi dacã nu afost ascultat, oare de ce nu a fost?

Adevãrat: “Românii nu mai vor sã fie umi-liþi. Preºedintele ºi Parlamentul trebuie sã leasigure demnitatea. Revendicãrile revoluþieicivice trebuie ascultate ºi respectate.”

De adãugat – “cu integrala respectare aConstituþiei.“

Fãrã suport legal, orice miºcare fãcutãazi de un actor politic major nu va duce ladetensionarea situaþiei, ci la exacerbareatensiunii.

Ce s-ar mai putea adãuga în afara riscu-lui pe care îl propun în chiar titlul acestuiarticol: Somnul raþiunii nu poate decât sãconducã la iminenþa unei anarhii. Cu conse-cinþe pe care, aºa cum anticipam ºi ieri, preapuþini, ori poate chiar majoritatea tãcutã leresimte ca pe o ameninþare

Somnul raþiunii ºi iminenþa anarhieiSomnul raþiunii ºi iminenþa anarhieiSomnul raþiunii ºi iminenþa anarhieiSomnul raþiunii ºi iminenþa anarhieiSomnul raþiunii ºi iminenþa anarhieiO încercare evaluatoare a crizei haotice din prezentul autohton (II)

În cadrul acestei activitãþi comu-ne, copiii s-au bucurat, au comuni-cat, au relaþionat pozitiv, ºi-au exer-sat capacitãþile creatoare, conºtien-tizând afectivitatea de grup ca suport

Acþiune caritabilã pentru copiii CentruluiAcþiune caritabilã pentru copiii CentruluiAcþiune caritabilã pentru copiii CentruluiAcþiune caritabilã pentru copiii CentruluiAcþiune caritabilã pentru copiii Centrului„Aripi de Luminã”„Aripi de Luminã”„Aripi de Luminã”„Aripi de Luminã”„Aripi de Luminã”

Centrul social pentru copii „Aripi de Luminã” al ArhiepiscopieiCraiovei a desfãºurat, sãptãmâna trecutã, la Grãdiniþa cu ProgramPrelungit ,,Floarea Soarelui”, în cadrul Strategiei Naþionale deAcþiune Comunitarã (S.N.A.C.) ºi a Parteneriatului Educaþionalintitulat „Prieteni pentru prieteni”, o activitate de colectare a unorarticole de îmbrãcãminte ºi încãlþãminte de cãtre pãrinþii preºco-larilor ºi donarea acestora copiilor Centrului „Aripi de Luminã”.Programul a continuat cu un atelier de creativitate, în cadrul cã-ruia copiii au realizat un acvariu cu peºti folosind tehnica origami.

al prieteniei. Fiecare copil participanta dovedit imaginaþie, originalitate înrealizarea lucrãrilor, acestea fiind apoiexpuse ºi admirate în cadrul expozi-þiei amenajate, dupã cum au precizat

reprezentanþii Centrului social al Ar-hiepiscopiei Craiovei.

„Preºcolarii, însoþiþi de reprezen-tanþi ai pãrinþilor ºi bunicilor, ºi-audeschis porþile inimilor, primindu-icu bucurie ºi entuziasm pe prieteniilor mai mari. Debutul întâlnirii a fostmarcat de prezentarea unui scurtmoment poetic, precedat de inter-pretarea unor cântece la chitarã.Copiii au participat cu plãcere ºi in-teres, fiind fascinaþi de frumuseþeaºi expresivitatea versurilor, însoþindcu aplauze textele cântecelor. Strân-sa colaborare cu pãrinþii preºcolari-lor ºi implicarea acestora în activi-tãþile grãdiniþei prin valorificarea

experienþei personale a fiecãruia estebeneficã, deoarece pãrinþii îºi vorputea descoperi copiii în diferiteaspecte pe care le implicã viaþa încolectivitate, îºi vor împãrtãºi ex-perienþele, se vor împrieteni între ei,vor învãþa sã abordeze relaþia cupropriul copil ºi dintr-o altã perspec-tivã”, a declarat Renata Bãnescu,psihopedagog în cadrul Centruluisocial „Aripi de Luminã”.

Specialiºtii vorbesc, de asemenea,ºi despre rolul acestor acþiuni, carepromoveazã valorile morale. „Acti-vitãþile prevãzute în cadrul partene-riatelor educaþionale îi ajutã atât pecopiii preºcolari, cât ºi pe elevi sã se

dezvolte într-un mod echilibrat ºisãnãtos din punct de vedere emoþio-nal þi social, promoveazã valorilemorale, precum ajutorarea aproape-lui, facerea de bine, stimularea im-plicãrii în activitãþi de voluntariat.Mulþumim cadrelor didactice, pãrin-þilor ºi bunicilor pentru toatã dispo-nibilitatea dumnealor, pentru genero-zitatea si frumuseþea gestului de adãrui, dar si micuþilor, care sunt în-totdeauna pregãtiþi sã ofere un zâm-bet necondiþionat ºi sã te accepte înlumea lor, care ne îmbogãþesc viaþasi ne coloreazã sufletul zi de zi”, aadãugat psihopedagogul Centruluisocial, Renata Bãnescu.

actualitateactualitateactualitateactualitateactualitate cuvântul libertãþii / 9marþi, 14 februarie 2017

Mesajele transmise cu aceas-tã ocazie de preºedintele Alian-þei Internaþionale pentru Memo-ria Holocaustului (IHRA) – am-basadorul Mihnea Constantines-cu, de Reprezentantul Permanental României pe lângã UE – am-basadorul Luminiþa Odobescu, decoordonatorul UE pentru comba-terea antisemitismului – Katha-rina von Schnurbein, ambasado-rul Statului Israel la UniuneaEuropeanã – Aharon Leshno-Yaar, ºi de vicepreºedintele gru-pului S&D din Parlamentul Eu-ropean – Victor Boºtinaru, s-aufocalizat asupra importanþei edu-caþiei ºi pãstrãrii memoriei victi-melor Holocaustului, inclusiv aHolocaustului din România, pre-cum ºi a combaterii antisemitis-mului ºi a discursului motivat deurã în mediul online.

Prin expoziþia vernisatã, Ro-mânia doreºte sã prezinte unmodel asumat de conduitã încombaterea antisemitismului,negãrii Holocaustului, rasismului,xenofobiei, discriminãrii, activitã-

Acad. drAcad. drAcad. drAcad. drAcad. dr. Corneliu Sabetay. Corneliu Sabetay. Corneliu Sabetay. Corneliu Sabetay. Corneliu Sabetay, prezent, prezent, prezent, prezent, prezentla comemorarea victimelor Holocaustului, la Bruxellesla comemorarea victimelor Holocaustului, la Bruxellesla comemorarea victimelor Holocaustului, la Bruxellesla comemorarea victimelor Holocaustului, la Bruxellesla comemorarea victimelor Holocaustului, la Bruxelles

Reprezentanþa Permanentã a Românieila Uniunea Europeanã ºi Ambasada Româ-niei în Belgia, în cooperare cu vicepreºe-dintele grupului S&D din ParlamentulEuropean Victor Boºtinaru, au organizatla Bruxelles, sub egida Preºedinþiei româ-ne a Alianþei Internaþionale pentru Memo-ria Holocaustului (IHRA), o expoziþie in-titulatã „Educaþia ºi Memoria Holocaustu-lui în România”. La eveniment au partici-pat membri ai Parlamentului European,între care ºi vicepreºedintele PE, Ioan

Mircea Paºcu, ºi europarlamentarul Vio-rica Dãncilã, diplomaþi ºi reprezentanþi aicomunitãþilor evreieºti. Printre invitaþi s-a aflat ºi preºedintele comunitãþii evre-ieºti din Craiova, acad. dr. Corneliu Sabe-tay, care a vorbit despre drama victime-lor Holocaustului, dar ºi despre românii„Drepþi între Popoare”, un titlu acordatde statul Israel în memoria martirilor ºieroilor care au contribuit la salvarea asute de mii de vieþi în anii tulburi ai celuide-Al Doilea Rãzboi Mondial.

þile organizate pe durata preºe-dinþiei române a IHRA fiind osursã de inspiraþie pentru promo-varea unei culturi europene atoleranþei.

„Scopul este de a nu uita ºi a nuse mai repeta asemenea erori”

În istoria umanitãþii, Holocaus-tul este sinonim cu exterminareaa 6 milioane de evrei, din totalulde 18 milioane, adicã o treime dincâþi se gãseau în lume, la mo-mentul respectiv. Deopotrivã aucãzut victime ale acestui geno-cid copii, femei, bãrbaþi ºi bãtrâni.

„Parcurgerea istoriei Holo-caustului, a evenimentelor cares-au derulat în anii de prigoanãfascistã, trebuie sã facã fiecaretânãr de azi sã cunoascã adevã-rul. Scopul este de a nu uita ºi anu se mai repeta asemenea erori,dar ºi de a nu pãstra un senti-ment de urã permanentã ºi de anu mai învrãjbi oameni din diver-se popoare. Dupã perioada nea-grã a legionarismului românesccu victime din rândul întregului

popor român, nu numai evrei, aurmat regimul fascist antones-cian, care s-a remarcat prin pier-derea a nenumãrate vieþi ome-neºti în lagãrele din Transnistria.În acelaºi timp, guvernul fascistdin Ungaria a pus capãt vieþii apeste 150 de mii de evrei dinTransilvania trimiºi în lagãrelemorþii”, a declarat acad. dr. Cor-neliu Sabetay, cu ocazia eveni-mentului ce s-a desfãºurat sãp-tãmâna trecutã la Bruxelles.

Ziua Internaþionalã a Holo-caustului este sãrbãtoritã la datade 27 ianuarie, în amintirea eli-berãrii ultimilor deþinuþi din lagã-rul de la Auschwitz, care a avutloc în urmã cu 72 de ani.

Români „Drepþi între Popoare”Dupã Al Doilea Rãzboi Mon-

dial, evreii ºi-au adus aminte deromânii care ºi-au riscat viaþasalvând mii de vieþi în timpul Ho-locaustului. Aceºtia au fost numiþi„Drepþi ai Popoarelor”, titlu acor-dat de Yad Vashem, institutul în-fiinþat în 1953, printr-o lege spe-cialã a Knesset. Pânã în varaanului 2004, aceastã distincþie afost acordatã unui numãr de20.205 persoane. Printre româniicare au primit acest titlu se nu-

mãrã Regina mamã Elena, re-marcabilã prin curajul ºi atitudi-nea de condamnare a deportãri-lor. A contribuit la salvarea a miivieþi în Transnistria. Viorica Aga-rici a fost preºedinta Crucii Roºiiromâneºti în oraºul Roman. A aju-tat supravieþuitori din „trenul mor-þii”, dupã pogromul de la Iaºi. Dr.Traian Popovici era un renumitavocat din Cernãuþi, primar al ora-ºului pânã în anul 1942. El a reu-ºit sã împiedice deportarea a19.000 de evrei. Raoul ªorban, un

adevãrat Oscar Schindler al Ar-dealului, a reuºit sã joace un rolactiv în salvarea vieþilor unor evreicare fie au încercat sã intre înRegatul României pentru a sesalva, fie au încercat sã emigre-ze în Palestina. Pentru curajul sãua primit titlul ºi medalia de „Dreptîntre Popoare” acordatã de Insti-tutul Yad Vashem.

RADU ILICEANU

Filarmonica „Oltenia”prezintã astã-searã, de la ora19.00, la Muzeul de ArtãCraiova, un recital de piansusþinut de un muzician în plinãafirmare – Cristian Sandrin, înprezent masterand al RoyalAcademy of Music. Programulpoartã publicul din baroculitalian la simbolismul rus,trecând prin clasicismul vienezºi impresionismul francez. Dinrepertoriu nu lipsesc doi dintrecei mai prolifici ºi influenþicompozitori de muzicã pentrupian, Frédéric Chopin ºi FranzLiszt. Recitalul are loc în cadrulstagiunii de muzicã de camerã aFilarmonicii craiovene, iaraccesul publicului este liber.

Tânãrul pianist CristianSandrin a debutat la St Martin-in-the-Fields, lãcaº de cult alCasei Regale britanice, unadintre cele mai prestigioasescene muzicale londoneze care atrage, de fiecare datã, sute de

Recital de pianRecital de pianRecital de pianRecital de pianRecital de piansusþinutsusþinutsusþinutsusþinutsusþinutde Cristiande Cristiande Cristiande Cristiande CristianSandrin laSandrin laSandrin laSandrin laSandrin laMuzeul de ArtãMuzeul de ArtãMuzeul de ArtãMuzeul de ArtãMuzeul de ArtãCraiovaCraiovaCraiovaCraiovaCraiova

În program:Domenico Scarlatti: Sonata în Sol

major, K. 427; Sonata în Mi major, K.135

Wolfgang Amadeus Mozart: Sona-ta în Fa major, K. 533

Frédéric Chopin: Barcarola în Fa diezmajor, op. 60

Claude Debussy: Images IIFranz Liszt: Studiul transcendental

nr. 12 în Si bemol minor „Chasse-neige”Alexandr Scriabin: Studiul în Do diez

minor, op. 42, nr. 5; Sonata nr. 5, op. 53

melomani în cadrul numeroase-lor concerte de muzicã clasicãdin somptuosul monumentarhitectonic. În 2015 a devenitsingurul pianist român acceptatla faimosul Concurs „FrédéricChopin” de la Varºovia, ajungândsã concureze pe scena Filarmo-nicii Naþionale Poloneze de laVarºovia. În ediþia 2015 aSummer Piano Festival, tânãrulmuzician a dirijat ºi interpretat lapian propria transcripþie aConcertului nr. 23 în La majorde Mozart (pentru pian ºi cvintetde coarde).

În România, a evoluat pescena Ateneului Român, fiindfrecvent invitat în cadrul Stagiu-nii de Marþi Seara, ºi a susþinutnumeroase recitaluri la MuzeulNaþional „George Enescu”,Muzeul de Artã din Constanþa,Vila „Luminiº” din Sinaia, iar în2015 a fost invitat sã susþinã unrecital Chopin la Cazinoul dinSinaia, în cadrul Festivalului„Enescu ºi muzica lumii”.

10 / cuvântul libertãþii marþi, 14 februarie 2017externeexterneexterneexterneexterne ªTIRI

ªTIRI

Beijingul ºi-a exprimat dez-aprobarea faþã de noul testbalistic efectuat de Coreea deNord, afirmând însã cã prin-cipala cauzã a problemei nu-cleare nord-coreene este re-prezentatã de diferendele în-tre regimul de la Phenian ºi au-toritãþile de la Washington ºiSeul. Geng Shuang, purtãto-rul de cuvânt al Ministeruluichinez de Externe, a declaratcã Beijingul dezaprobã testulbalistic, care încalcã nume-roase rezoluþii ale Consiliuluide Securitate al ONU. Chinaeste cel mai semnificativ par-tener comercial al Phenianu-lui, iar preºedintele americanDonald Trump a criticat Bei-jingul, spunând cã nu pune su-ficientã presiune asupra statului nord-co-reean. Pe de altã parte, China se apãrãafirmând cã influenþa sa asupra Phenia-nului este supraestimatã ºi sugereazã cãrefuzul Statelor Unite de a negocia directcu Coreea de Nord reprezintã o piedicãîn calea procesului de gãsire a unei solu-þii în cazul acestei crize. “Cauza princi-palã a problemei nucleare (nord-coreene)este reprezentatã de diferendele (Phenia-nului) cu Statele Unite ºi Coreea de Sud”,

Comitetul rus de Investigaþii acuzãUcraina de folosirea unor armede distrugere în masã

Comitetul de Investigaþii al Rusiei aanunþat cã a primit dovezi irefutabilecare indicã faptul cã forþele militareucrainene au folosit arme de distrugereîn masã împotriva civililor, în timpulconfruntãrilor cu rebeli proruºi din sud-estul Ucrainei, relateazã agenþia de ºtiriTass. Svetlana Petrenko, purtãtoare decuvânt a Comitetului de Investigaþii, adeclarat cã dovezile primite aratã cãforþele ucrainene au folosit sistemul derachete tactice Tochka-U în timpulbombardamentelor ce au vizat maimulte localitãþi din regiunea Lugansk.Potrivit datelor prezentate, forþeleucrainene au folosit rachete cu focoasebrizante cu submuniþii împotrivacivililor. Petrenko a mai indicat cã astfelde rachete pot fi echipate cu ogivenucleare ºi chimice, adãugând cã “astfelde arme pot fi clasificate drept arme dedistrugere în masã, având o putere dedistrugere imensã într-o zonã întinsã”.Oficialul rus a mai subliniat cã acordu-rile internaþionale interzic folosirea unorastfel de arme care provoacã victime înrândul civililor ºi distrug infrastructuracivilã, adãugând cã forþele ucrainene auîncãlcat prevederile acordului de laMinsk.

Emmanuel Macron, favorit sã câºtigescrutinul prezidenþial din Franþa

Candidatul independent EmmanuelMacron este favorit pentru a câºtigaalegerile prezidenþiale din Franþa,programate în aprilie-mai, aratã unsondaj al Institutului OpionionWay, citatde cotidianul Le Figaro. În primul turde scrutin, Marine Le Pen, candidatulformaþiunii populist-naþionalisteFrontul Naþional, se va clasa pe primulloc, cu 26%, în timp ce EmmanuelMacron, candidat independent cudoctrinã de centru, ar obþine 22%, iarFrancois Fillon, reprezentantul partidu-lui de centru-dreapta Republicanii, 21%.În cazul în care Francois Fillon arajunge în turul doi, el ar obþine 58%, iarMarine Le Pen, 42%. Dacã în turul doiar ajunge Emmanuel Macron, el arînvinge-o pe extremista Marine Le Pencu 63% la 37%.

Un oficial german îndeamnã stateleUE la prudenþã în ceea ce priveºte„acordurile speciale” cu SUA

Adjunctul ministrului german deExterne, Michael Roth, a îndemnat þãrileUniunii Europene sã manifeste prudenþãîn legãturile cu “acordurile speciale” cuSUA, dupã ce un oficial american aindicat cã Administraþia Trump arprefera negocieri bilaterale cu statele UE.“Nu va fi în beneficiul nimãnui dinEuropa dacã statele individuale încheieacorduri speciale cu SUA”, a declaratRoth pentru cotidianul Die Welt. Oficia-lul german a mai spus cã preºedinteleamerican este binevenit în Germania,adãugând cã “în legãturã cu recenteleinterviuri ale lui Trump, sunt multelucruri care trebuie clarificate ºi chiarmai multe care trebuie explicate”. TedMalloch, unul din principalii candidaþi lafuncþia de ambasador al SUA la UE, adeclarat cã Administraþia Trump estesuspicioasã în ceea ce priveºte Bloculcomunitar ºi ar prefera negocieri bilate-rale cu þãrile europene.

Cel puþin 188.000 de persoane au fost evacuate dinmai multe districte din nordul statului California din cau-za unei defecþiuni la un deversor de la barajul Oroville.Barajul, care este cel mai înalt din statul american, nu afost afectat, însã deversorul de urgenþã, care are rolul dea garanta cã apa nu ajunge peste nivelul barajului cândcreºte nivelul, s-a erodat duminicã. Eroziunea a generatîngrijorãri cã ar putea pune în pericol comunitãþile carelocuiesc în aval ºi au fost date ordine de evacuare a ora-ºelor ºi districtelor din apropiere de lacul Oroville. “Maibine în siguranþã decât sã îmi parã rãu. Mai bine mutãmoamenii în afara zonei pentru siguranþã”, a spus ºerifulKory Honea. Guvernatorul statului California, JerryBrown, a emis de asemenea un ordin de evacuare pentrua veni în sprijinul autoritãþilor locale. În jurul orei locale 3p.m, autoritãþile au aflat cã deversorul de urgenþã al bara-jului are o gaurã în el ºi se erodeazã, a spus ºeriful.

Recep Tayyip Erdogan, preºedinteleturc, a declarat ieri cã Turcia doreºtecrearea unei zone de siguranþã în Siriadupã încheierea operaþiunii militare dinRaqqa. Astfel Turcia îºi va extinde ope-raþiunile militare în oraºele Manbij ºiRaqqa dupã evacuarea reþelei Stat Isla-mic din al-Bab, în cazul în care va ac-þiona împreunã cu coaliþia internaþio-nalã, condusã de Statele Unite. În ca-drul unui discurs ce a avut loc în Ba-hrain ºi a fost difuzat de televiziunileturceºti, Erdogan a declarat cã zonelede siguranþã avute în plan o sã aibã celpuþin 4.000-5.000 km pãtraþi ºi zboruldeasupra lor va fi, de asemenea, inter-zis. Siria se confruntã, începând dinmartie 2011, cu revolte reprimate vio-

China dã vina pe Coreea de Sud ºi Statele UniteChina dã vina pe Coreea de Sud ºi Statele UniteChina dã vina pe Coreea de Sud ºi Statele UniteChina dã vina pe Coreea de Sud ºi Statele UniteChina dã vina pe Coreea de Sud ºi Statele Unitepentru noul test balistic nord-coreeanpentru noul test balistic nord-coreeanpentru noul test balistic nord-coreeanpentru noul test balistic nord-coreeanpentru noul test balistic nord-coreean

a declarat Geng cu ocazia unei conferin-þe de presã. Oficialul chinez a mai decla-rat cã toate pãrþile implicate ar trebui sãse abþinã de la acþiuni provocatoare, adã-ugând cã Beijingul încurajeazã Seulul ºiWashingtonul sã dialogheze cu regimul dela Phenian. Coreea de Nord a anunþat lunicã a testat cu succes un nou tip de ra-chetã balisticã cu razã de acþiune mediespre lungã în cursul zilei de duminicã,susþinând cã a înregistrat un nou progres

în programul de armament pecare îl desfãºoarã încãlcând re-zoluþiile ONU. Agenþia de presãnord-coreeanã KCNA a anunþatcã liderul Kim Jong-un a supra-vegheat testarea unei rachetePukguksong-2, un nou tip dearmã strategicã care poate sãtransporte inclusiv focoase nu-cleare. Moscova considerã tes-tul balistic nord-coreean drept onouã desconsiderare a prevede-rilor rezoluþiilor Consiliului deSecuritate al ONU, a comunicatMinisterul rus de Externe, citatde agenþia de ºtiri Tass. “Consi-derãm testul balistic efectuat deCoreea de Nord pe data de 12februarie drept o nouã descon-siderare a prevederilor rezoluþii-lor Consiliului de Securitate al

ONU”, se afirmã într-un comunicat alMAE rus, în care se precizeazã cã “înaceste circumstanþe îndemnãm toate pãr-þile implicate sã dea dovadã de calm ºi sãse abþinã de la acþiuni care ar putea ducela o escaladare a tensiunii”. “Cale sprepace ºi stabilitate în regiune este posibilãprin abandonarea confruntãrii în favoareaeforturilor de îmbunãtãþire a situaþiei mili-tare ºi politice din nord-estul Asiei”, se maiafirmã în comunicatul Ministerului.

Recep Tayyip Erdogan: Turcia are în planinstituirea unei zone de siguranþã în Siria

lent ºi cu un conflict militar între ser-viciile de securitate subordonate regi-mului Bashar al-Assad, forþele opozi-þiei ºi grupuri teroriste, inclusiv orga-nizaþia sunnitã Stat Islamic ºi filiala lo-calã a reþelei Al-Qaida. Bilanþul conflic-tului depãºeºte 270.000 de morþi. În pa-ralel, armata irakianã, miliþii kurde ºicoaliþia internaþionalã coordonatã deStatele Unite depun eforturi pentru eli-berarea oraºului irakian Mosul, aflat totsub controlul reþelei teroriste sunniteStat Islamic. Organizaþia teroristã sun-nitã Stat Islamic ocupã teritorii în nord-estul Siriei, în nord-vestul Irakului, înnordul Egiptului, în nordul Libiei ºi însudul Afganistanului, unde a proclamat“un califat”.

Cel puþin 188.000 de persoane, evacuate din cauzaunei probleme la cel mai înalt baraj din statul american California

RECOMANDÃRI TV○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

O luptã personalã 4:þintã în miºcare

Se difuzeazã la HBO, ora 23:20

Vedeta WWE (World Wrest-ling Entertainment) Mike„TheMiz” Mizanin se întoarce înrolul eroului american JakeCarter. El este trimis sã pro-tejeze frumoasã informatoa-re (Summer Rae) de o echipãde mercenari înarmaþi trimiºide un contractor corupt casã o omoare alãturi de orici-ne le stã în cale...

Bun venit în Zombieland

Se difuzeazã la Pro Cinema,ora 22:30

În comedia de acþiune Bunvenit în Zombieland a caseide producþie Columbia Pic-tures este vorba despre doitipi care au gãsit modalita-tea de a supravieþui într-olume dominatã de zombi.Columbus (Jesse Eisen-berg) este un fricos - daratunci când þi-e fricã cã aiputea fi mâncat de zombi,spaima asta te-ar puteaajuta sã rãmâi în viaþã...

Jocuri la nivel înalt

Se difuzeazã la Antena 1, ora 20:30

Bazat pe mini-seria BBC cuacelaºi nume, lungmetrajulState of Play prezintã povesteaunei echipe de reporteri investi-gatori ce lucreazã în colaborarecu un detectiv pentru a încercarezolvarea unui caz de crimã.Amanta unui membru din con-gresul SUA a fost omorâtã.Carismaticul congressmanStephen Collins reprezintãviitorul partidului politic din careface parte...

MARÞI - 14 februarie

07:00 Telejurnal matinal07:50 Sport08:00 Telejurnal matinal08:45 Sport08:50 Vorbeºte corect!08:55 Carpaþii, Plãmânul

Europei09:00 A doua emigrare (R)09:30 Teleshopping10:00 Ediþie specialã11:00 Ediþie specialã12:00 Teleshopping12:30 Tribuna partidelor

parlamentare13:00 Dincolo de viitor (R)13:30 Amintiri din infern14:00 Telejurnal15:10 Maghiara de pe unu17:00 Telejurnal17:30 Europa mea18:30 Vorbeºte corect! (R)18:35 Perfect imperfect19:20 Perfect imperfect20:00 Telejurnal20:50 Sport21:00 România 921:45 România 922:30 A doua emigrare23:00 Ora de ºtiri23:55 La bani mãrunþi00:00 România 9 (R)00:45 România 9 (R)01:30 Perfect imperfect (R)02:05 Perfect imperfect (R)02:45 Telejurnal (R)03:25 Sport (R)03:35 Discover Romania03:45 Amintiri din infern (R)04:15 A doua emigrare (R)

TVR 1

07:00 Teleshopping08:00 Cap compas (R)08:30 Jurnal de secol08:40 Destinul prinþesei Ok-

Nyeo (R)2016, Coreea de Sud, Dramã09:50 Eurovision. Semifinaliºtii!10:10 Femei de 10, bãrbaþi de 1011:25 Carpaþii, Plãmânul

Europei11:30 Teleshopping11:45 Documentar 360°-GEO12:48 E vremea ta!13:00 Telejurnal TVR 213:50 Sport14:00 Cultura minoritãþilor14:30 Poveste dupã poveste

(R)15:30 Eurovision. Semifinaliºtii!15:40 This Savage Land17:20 Jurnal de secol17:30 Destinul prinþesei Ok-

Nyeo2016, Coreea de Sud, Dramã18:38 Eurovision. Semifinaliºtii!18:48 E vremea ta!19:00 Telejurnal TVR 219:45 Sport20:10 Destine ca-n filme21:00 Poveste dupã poveste22:10 Angajatul lunii2006, SUA, Comedie23:50 Filler00:10 Femei de 10, bãrbaþi de 10

(R)01:30 Carpaþii, Plãmânul Europei01:35 Destine ca-n filme (R)

TVR 2

08:10 Omul care a cunoscutinfinitul

10:00 Alice În þara Oglinzilor11:55 Bruno ºi Boots: salt în

piscinã13:25 O întâlnire14:50 Întors pe dos16:25 Afacerea Est17:55 Trauma20:00 O viaþã bunã21:00 Mami23:20 O luptã personalã 4: þintã

în miºcare00:50 Fraþi vitregi

HBO

10:30 Vorbeºte lumea13:00 ªtirile Pro Tv14:00 Lecþii de viaþã15:00 La Mãruþã17:00 ªtirile Pro Tv18:00 Ce spun românii19:00 ªtirile Pro Tv20:30 Masterchef21:45 Fotbal UCL: Paris Saint

Germain - Barcelona23:45 ªtirile Pro Tv00:15 Masterchef (R)01:15 Vorbeºte lumea (R)03:30 La Mãruþã (R)05:00 Ce spun românii (R)06:00 ªtirile Pro Tv

PRO TV

ACASÃ

07:00 Culorile iubirii (R)08:00 Pentru cã te iubesc (R)09:15 Totul pentru tine (R)10:30 Intrigi in Paradis (R)11:30 Petale de singurãtate (R)12:30 Teleshopping13:00 Dragoste cu imprumut (R)15:00 Culorile iubirii16:00 Pentru cã te iubesc17:00 Totul pentru tine18:00 Intrigi in Paradis19:00 Petale de singurãtate20:00 Dragoste cu imprumut22:00 Inimã de frate23:00 Moºtenirea00:00 Totul pentru tine (R)01:00 Dragoste cu imprumut (R)02:45 Moºtenirea (R)03:30 Pentru cã te iubesc (R)04:15 Culorile iubirii (R)05:00 Doctorul casei (R)06:00 Inimã de frate (R)

07:00 Ishtar (R)07:45 Ce spun românii (R)08:45 La bloc (R)11:15 Bossa Nova (R)13:15 Vacanþã la Paris15:30 La bloc17:45 Silverado20:30 Rãfuialã dincolo de moarte22:30 Bun venit în Zombieland00:15 Rãfuialã dincolo de moarte

(R)02:15 Cine A.M.06:15 Vacanþã la Paris (R)

PRO CINEMA

08:00 Neatza cu Rãzvan ºi Dani10:55 Teleshopping11:15 Mireasã pentru fiul meu13:00 Observator14:00 Mireasã pentru fiul meu16:00 Observator17:00 Acces direct19:00 Observator20:30 Jocuri la nivel înalt2009, SUA, Marea Britanie,

Franta, Crimã, Dramã, Mister,Thriller

23:30 Xtra Night Show01:00 Demonii lui Da Vinci2013, SUA, Aventuri, Dramã,

Fantastic, Istoric, Mister03:00 Acces Direct (R)06:00 Observator

ANTENA 1

07:00 ªtirile Kanal D07:45 Teleshopping08:15 Testul de rezistenþã (R)09:15 Teleshopping09:45 Dila2012, Turcia, Dramã, Romantic12:00 ªtirile Kanal D13:00 Te vreau lângã mine15:00 Teo Show16:30 Bravo, ai stil!18:45 ªtirea zilei19:00 ªtirile Kanal D20:00 Kosem2015, Turcia, Dramã, Istoric23:00 WOWBiz01:00 ªtirile Kanal D (R)02:15 Kosem (R)2015, Turcia, Dramã, Istoric04:15 Te vreau lângã mine (R)06:00 Teleshopping (R)

KANAL D

PRIMA TV07:00 Teleshopping07:15 Trãsniþi din NATO (R)2003, România, Comedie09:00 Tilicã, steluþã de cinema09:30 Teleshopping10:00 Focus 18 (R)11:00 Teleshopping11:30 Chef Dezbrãcatu’ (R)12:00 Teleshopping13:00 Pitici ºi tãtici13:30 Teleshopping14:00 Focus14:30 Teleshopping14:45 Mondenii2006, România, Comedie15:30 Mama mea gãteºte mai

bine (R)16:30 Focus17:00 Trãsniþi din NATO (R)2003, România, Comedie18:00 Focus19:30 Mama mea gãteºte mai

bine20:30 Basic - Instrucþia2003, SUA, Thriller22:30 Trãsniþi din NATO2003, România, Comedie23:15 Focus din inima României23:45 Focus Magazin00:30 Închisoarea îngerilor (R)1994, SUA, Crimã, Dramã03:00 Mama mea gãteºte mai

bine (R)03:30 Focus 18 (R)04:30 Mondenii2006, România, Comedie05:30 Apel de urgenþã (R)06:00 Focus Magazin (R)06:45 Teleshopping

07:00 ªtiri Sport.ro09:00 Ora exactã în sport (R)10:00 ªtiri Sport.ro10:45 Ora exactã în sport12:00 ªtiri Sport.ro13:00 Ora exactã în sport (R)14:00 Ora exactã în sport (R)16:00 Familia Simpson1989, SUA, Animaþie, Comedie17:30 Familia Simpson1989, SUA, Animaþie, Comedie19:00 Familia Bundy1987, SUA, Comedie21:00 Ora exactã în sport22:00 Îngerii lui Charlie2011, SUA, Acþiune23:00 1000 Ways to Die2008, SUA, Comedie, Horror23:45 Rezumate UEFA

Champion League00:30 Dã-i bataie! Local

Kombat00:45 ªtiri Sport.ro01:00 Ora exactã în sport (R)03:00 La bloc2002, Romania, Comedie05:00 Ora exactã în sport (R)06:00 Ora exactã în sport (R)

SPORT.RO

sursa: cinemagia.ro

ploaieploaieploaieploaieploaieploaieploaie

METEO

În mareparte seninmarþi, 14 februarie - max: 3°C - min: -4°C

$1 EURO ........................... 4,5019 ............. 450191 lirã sterlinã................................5,2970....................52970

1 dolar SUA.......................4,2327........423271 g AUR (preþ în lei)........167,4070.....1674070

Cursul pieþei valutare din 14 februarie 2017 - anunþat de BNR

VALUTA

cuvântul libertãþii / 11marþi, 14 februarie 2017 programe TV / utileprograme TV / utileprograme TV / utileprograme TV / utileprograme TV / utile

12 / cuvântul libertãþii marþi, 14 februarie 2017publicitatepublicitatepublicitatepublicitatepublicitate

Anunþul tãu!Anunþul tãu!

OFERTE DE SERVICIUCaut menajerãdin Craiova pen-tru curãþenie ge-neralã în aparta-ment, de douã oripe lunã. Telefon:0727/226.367.Femeie internã.Telefon: 0765/789.333.

PRESTÃRI SERVICIIEmailez cãzi impe-cabil. Telefon:0744/119.516.

PRESTÃRI SERVICIIFotografiez, filmezFull HD la diverseevenimente: nunþi,botez, majorat. Re-laþii la telefon:0767/674.328.Croitor, instalator,modific repar hai-ne de damã ºi bãr-bat, repar instala-þii sanitare ºi gaze.Telefon: 0766/304.708.Filmãri foto videode calitate superi-oarã la preþuriavantajoase. Tele-fon: 0766/359.513.

Direcþia Judeþeanã pentruSport ºi Tineret Dolj organizea-zã concurs, conform Legii nr.188/1999 privind Statutul funcþiona-rilor publici, r2, modificatã ºicompletatã, pentru ocupareafuncþiei publice de execuþie va-cantã de consilier juridic clasa Igrad profesional asistent dinCompartimentul Juridic. Concur-sul se susþine la sediul DirecþieiJudeþene pentru Sport ºi TineretDolj din str. Gheorghe Doja, nr.2, Craiova. Probele stabilite pen-tru concurs: - proba scrisã: 20martie 2017, ora 10,00. - probainterviu: 23 martie 2017, ora 10,00.Condiþiile generale de participa-re la concurs sunt cele prevãzu-te de art.54 din Legea nr. 188/1999privind Statutul funcþionarilorpublici, republicatã, cu modificã-rile ºi completãrile ulterioare.Condiþii specifice de participarela concurs: a) studii universitarede licenþã absolvite cu diplomã,respectiv studii superioare delungã duratã, absolvite cu diplo-mã de licenþã sau echivalentã îndomeniul juridic; b) vechime înspecialitatea studiilor necesareexercitãrii funcþiei publice de mi-nimum 1 an; Candidaþii vor de-pune dosarele de participare laconcurs în termen de 20 de zilede la publicarea anunþului în Mo-nitorul Oficial, Partea a III-a lasediul Direcþiei Judeþene pentruSport ºi Tineret Dolj. Relaþii su-plimentare la sediul Direcþiei Ju-deþene pentru Sport ºi TineretDolj din Craiova, str. GheorgheDoja, nr. 2, tel/fax: 0251/431806;e-mail: [email protected].

Primãria Comunei Vîrtop,judeþul Dolj, scoate la licita-þie publicã în data de20.02.2017, ora 11.00, la se-diul sãu urmãtoarele: Auto-turism marca TOYOTA CO-ROLA –an fabricaþie 1993,LADA an fabricaþie 1985, preþpornire 1000 lei/ bucatã.

Staþiunea de Cercetare-Dezvol-tare Agricolã ªimnic-Craiova cusediul În localitatea Craiova, str.ªoseaua Bãlceºti nr. 54, jud.Dolj, scoate la concurs urmãtoa-rele posturi vacante: 3 posturide lucrator calificat în creºtereaanimalelor; 3 posturi de munci-tor calificat sector vegetal; 1 postmecanic agricol.

Interviul va avea loc în data de17.02.2017, ora 10oo la sediulunitãþii.

Relaþii la telefon: 0251/417534.

S.C. CORIMEXS.A. CRAIOVA

închiriazãspaþii

ºi birouri.Relaþii latelefon:

0771/289.009.

S.C. EXPERT PREV S.R.L.

EXPERIENÞA NE RECOMANDÃ

Cele mai înalte standarde deprofesionalism Suntem la dispoziþia dumnea-

voastrã: SSM Securitate ºi Sãnãtate în

Muncã (Protecþia Muncii) Situaþii de Urgenþã – Preveni-

rea ºi Stingerea Incendiilor (P.S.I)-Protecþia civilã Întocmirea Documentelor Iniþiale Evaluare de risc de accidente ºi

îmbolnãvire profesionalã Întocmire plan de intervenþie Managementul Mediului

Relaþii la telefoanele: 0766/632.388 ºi0760/678.231.

VÂNZÃRIAPARTAMENTE

2 CAMERE

Vând apartament 2camere semideco-mandat Calea Bu-cureºti, etaj-1. Tele-fon: 0769/274.704.

3 - 4 CAMEREApartament 4 ca-mere decomanda-te vis-a-vis de Liceulde Chimie. Telefon:0763/609.681;0766/ 257.887.

CASEVând casã în jude-þul Dolj, comunaCalopãr, sat Dîlgadin cãrãmidã, ane-xe gospodãreºti ºibeci, grãdinã, vie.Telefon: 0735/923.982; 0351/410.383.Vând (schimb)casã locuibilã co-muna Periºor +anexe, apã curen-tã, canalizare lapoartã, teren 4500mp, livadã cu pruni,vie. Telefon: 0765/291.623.

cuvântul libertãþii / 13marþi, 14 februarie 2017 publicitatepublicitatepublicitatepublicitatepublicitate

Vând casã în co-muna Apele Vii, ju-deþul Dolj, din cãrã-midã (anul con-strucþiei: 1967), 3camere (cu sobede teracotã, par-chet ºi mobilã),douã holuri ºi bu-cãtãrie; anexe gos-podãreºti ºi beci;teren de aprox.1.400 mp; grãdinãcu viþã-de-vie ºipomi fructiferi; fân-tânã în curte ºi po-sibilitate de racor-dare la reþeaua pu-blicã de alimenta-re cu apã. Preþ:50.000 lei, nego-ciabil. Telefon:0744/810.932.

Vând casã 5 ca-mere 2400 mp te-ren satul Ghizdã-veºti - Celaru, ca-dastru, carte fun-ciarã, unic vânzã-tor. Telefon: 0748/542.454.Casã mare cu toa-te utilitãþile super-îmbunãtãþitã în co-muna Lipovu cu te-ren 7000 mp. Tele-fon: 0742/450.724.

TERENURIVând pãdure sal-câm 7800 mp încomuna Albeni-Gorj, 7000 lei. Tele-fon: 0770/ 303.445.Vând 400 ºi 1500mp Bãile Govora,toate utilitãþile, îm-prejmuit, asfalt,lân-gã pãdure. Telefon:0351/402.056;0744/563.640.

Vând pãdure Bo-rãscu - Gorj. Tele-fon: 0723/693.646.Vând lot 500 mp –Craiova, cartierªimnicu de Jos,utilitãþi- la DJ, ca-dastru. Telefon:0744/563.823.

CUMPÃRÃRI GARSONIERECumpãr garsonie-rã. Telefon: 0745/589.825.

CUMPÃRÃRI APARTAMENTECumpãr apartament2 camere. Telefon:0745/589.825.

AUTOVând Skoda Octa-via Tour 1.6 benzi-na, unic proprietar -de nouã, super în-treþinutã, toate con-sumabilele schim-bate recent, fãrã niciun defect. Telefon:0766/632.388.

Primãria Comuna Moþãþei, judeþul Dolj, organizeazã con-curs de recrutare pentru ocuparea pe perioadã nedetermina-tã a funcþiei contractuale de conducere vacante, de adminis-trator public.

Pentru a ocupa un post contractual de conducere vacantcandidaþii trebuie sã îndeplineascã urmãtoarele condiþii ge-nerale, conform art. 3 al Regulamentului-cadru aprobat prinHotãrârea Guvernului nr. 286 din 23 martie 2011, cu modifi-cãrile ºi completãrile ulterioare.

Condiþiile specifice necesare în vederea participãrii la con-curs ºi a ocupãrii funcþiei contractuale de conducere sunt:

o nivelul studiilor: superioare, absolvite cu diplomã de li-centa;

o cursuri de perfectionare in domeniul managementului ser-viciilor publice;

o cursuri de perfectionare in domeniul serviciilor comuni-tare de utilitati publice;

Concursul se va organiza conform calendarului urmãtor:o în termen de 10 zile de la data afiºãrii anunþului, – data

limitã pentru depunerea dosarelor;o 09.03.2017, ora 10:00 – proba scrisã;o 10.03.2017, ora 12:00 – proba interviu;Detalii privind condiþiile specifice ºi bibliografia de concurs

sunt disponibile accesând pagina oficialã. Relaþii suplimenta-re se obþin la sediul primãriei Comunei Moþãþei, judeþul Dolj,str. Calea Unirii nr. 138, telefon 0251-326211, 326340.

Vând Renault Sym-bol 2005, motorinã,140.000 km, preþ2500Euro. Telefon:0743/644.990.Vând Cielo al doi-lea proprietar dinanul 1995. Telefon:0742/023.399.

VÂNZÃRI DIVERSEVând urgent loc deveci Roboaica,groapã boltitã –placã metalicã 2locuri. Telefon:0744/208.585.Vând aparat de fa-cut pâine electricAlasca – 70 lei. Tele-fon: 0770/ 303.445.

Vând convenabil1(un) calorifer tablã1,20/0,60 foarte pu-þin folosit, sau laschimb cu un calo-rifer de fontã folosit.Telefon: 0720/231.610.Vând triploc, arbo-re motor Dacia106, vând arc spa-te Dacia 5 locuri,sãpun de casã,bobinatoare electri-ca. Telefon: 0745/589.825.Vând frigider starebunã de funcþiona-re. Telefon: 0724/065.756.

Vând dãrac delânã, motor Tn 10CP, motor electric 9kw, cântar 200 kg,ºabloane de impri-mat steag UE.0723/684.511.Vând 2 foi grapã,semãnãtoare decai, prãºitoare decai, îngropãtoare.Telefon: 0768/721.915.Vând maºinã decusut. Telefon:0740/611.136.Vând calorifer dinfontã cu 5 elemenþi,50 lei. Telefon:0351/416.166.

14 / cuvântul libertãþii marþi, 14 februarie 2017publicitatepublicitatepublicitatepublicitatepublicitate

ANUNÞ GRATUIT (maximum 15 cuvinte)

TALONUL - CONTRACT DE MICÃ PUBLICITATE NR:.................Cãtre S.C. ED PRESS COM S.R.L.

marþi, 14 februarie 2017

TREBUIE PREZENTAT TALONUL DIN ZIUA ÎN CARE SE FACE SOLICITAREA VALABIL NUMAI PENTRU PERSOANE FIZICE ªI ABONAÞI PERSOANE FIZICE

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Semnãtura:..........................................

Subsemnatul.................................................................................Domiciliat în ............................................................................Posesor al B.I. Seria ........ Numãrul...............................vã rog sã publicaþi urmãtorul anunþ în ziarul dumneavoastrã,la rubrica ...................................... la data de ....................asumându-mi responsabilitatea conþinutului:

CentrCentrCentrCentrCentrul Comerul Comerul Comerul Comerul ComercialcialcialcialcialSUCPISUCPISUCPISUCPISUCPI

anunţă programulanunţă programulanunţă programulanunţă programulanunţă programulde lucrde lucrde lucrde lucrde lucruuuuu:::::

LLLLLuni - Vuni - Vuni - Vuni - Vuni - Vineriineriineriineriineri9.00 - 20.00,9.00 - 20.00,9.00 - 20.00,9.00 - 20.00,9.00 - 20.00,

Sâmbătă 9.00 - 1Sâmbătă 9.00 - 1Sâmbătă 9.00 - 1Sâmbătă 9.00 - 1Sâmbătă 9.00 - 188888.00,.00,.00,.00,.00,Duminică 9.00 - 1Duminică 9.00 - 1Duminică 9.00 - 1Duminică 9.00 - 1Duminică 9.00 - 188888.00..00..00..00..00.

Vând þuicã de pru-nã. Telefon: 0765/291.623.Vând pat mecanic,centralã termicãBosch, saltea du-blã, cãrucior handi-cap, TV color 102cm, sobã teracotã,2 picioare schelãmetalicã. Telefon:0761/853.192.Vând maºinã decusut, aspirator, fo-tolii, scaune tapiþa-te, pat dublu, co-modã, masã, sal-tea relaxa, scoarþã.Telefon: 0351/806.512.Drujbã electricãEINªEL lanþ rezer-vã- 200lei, crucealbã scrisã 1200/400- 80 lei, covorpersan 200/1800bine întreþinut – 100lei, televizor color cutelecomandã. Tele-fon: 0770/303.445.Vând menghinã in-stalaþii butelie ara-gaz. Telefon: 0767/153.551.

Vând 2 fotolii VIN-TAGE, 1 bibliotecã,1 vitrinã micã undepoþi pune un apa-rat de radio cu pi-cup ºi o noptierãpentru telefon. Pre-þuri mici. Telefon:0729/684.222.Vând TV Color D102 cm, pat meca-nic, centralã Bosch,sobã teracotã, cã-rucior handicap, po-lizor 2500 W, dia-film, schelã metai-cã. Telefon: 0768/083.789.Vând 2 TV ColorNei, Royal, tele-comandã, defecte- 100 RON. Tele-fon: 0731/877.880;0721/373.748.Vând bicicletã co-pii – 50 lei, expre-sor cafea 100 lei,maºinã de spãlat50 lei. Negociabil.Telefon: 0351/181.202.Vând avantajos, lã-mâi, canistrã, pieseDacia. Telefon:0251/416.455.

Calorifere fontã, as-pirator, telefon mo-bil EBODA, cutiipãstrare arma-ment mic ºi cartu-ºe, piese Dacia noi,piei bovinã ºi oaieargãsite, combinãmuzicalã Stereo205, pantofi, bo-canci noi. Telefon:0735/445.339.Vând 3 uºi solidebrad noi 2 m x 0,90m, 2 cu toc nego-ciabil, 3 arzãtoaregaze sobã- 150 w.Telefon: 0351/809.908.Vând cort 4 per-soane, 2 comparti-mente ºi verandã,douã aragaze vo-iaj, butelie aragaz.Telefon: 0773/801.619; 0351/410.383.Aragaz voiaj douãochiuri cu butelie,polizor unghiular(flex) D 125 /850W, canistre alu-miniu 20 litri noi, locde veci Sineascadouã gropi supra-puse. Telefon:0251/427.583.

Vând baloþi lucer-nã, uruitoare cerea-le ºi bicicletã copiipentru vârsta de 7ani. Telefon: 0764/779.702.Vând þiglã Jimbolia,cãpriori ºi cãrãmidãdin demolãri. Tele-fon: 0722/943.220.Vând maºinã cu-sut, frigider, ºifoni-er, canapea, fotolii,scaune, bibliotecã,aspirator, masã,saltea copil. Tele-fon: 0770/298.240.

Vând cãrucior dinlemn cu roate cuºinã imitaþie, di-mensiunile 1x0,50m, butelii aragazvoiaj 5 litri. Nego-ciabil. Telefon:0251/598.518;0748/233.140.ÎNCHIRIERI OFERTE

Apartament 2 ca-mere, excepþional,etaj 2, decoman-dat, ultracentral(Primãrie), completdotat ºi mobilat,microcentralã, aercondiþionat, bal-coane închise ter-mopan, igienã ºi li-niºte deplinã, 220E. Telefon: 0722/956.600.

DIVERSECÃMIN bãtrâni 999RON. Înscrieri ºirelaþii contracte în-treþinere: 0766/673.666.

CENTRUL COMERCIAL SUCPIUnora le placesã munceascã

decât sã piardã timpulºi sã aºtepte

speranþa unui „job”.Sunã la telefon 0251/

438.440 ºi vino în CaleaBucureºti, strada GrigorePleºoianu, sã închiriezi unstand la cel mai bun preþ.

Cu noi vei aveapropriul „job”!

Singura argintãriedin Craiova, situa-tã în ValeaVlãicii(vis-a-vis de Elec-trica) unde gãsiþibijuterii lucrate ma-nual, cu argint laschimb ºi manope-ra/obiect. Telefon:0351/423.493.COMEMORÃRI

Azi 14 februarie a.c.MIRCEA OLARUar fi împlinit 65 anidacã inima lui nu

ar fi încetat sã maibatã în noaptea de10.XI.2004.Te vomiubi mereu ºi nu tevom uita niciodatã.Lenuþa, Monica ºiCristian.

spspspspsp rtrtrtrtrt cuvântul libertãþii / 15marþi, 14 februarie 2017

Paginã realizatã de MARIUS CÎRSTOV

Protagoniºtii unui sezon mediocru în Liga Naþio-nalã, tradus prin ocuparea penultimului loc al ierar-hiei, cu doar cu doar cinci victorii în 19 partide,baschetbaliºtii de la SCM Universitatea Craiova cautãsã dea lovitura în Cupa României, competiþie undeînfruntã astãzi, în deschiderea turneului “Final 8”de la Sibiu, pe Steaua CSM EximBank Bucureºti,formaþie cu un bilanþ diametral opus în campionat,locul doi, cu 14 succese ºi cinci eºecuri.

Dacã trupa din Capitalã a acces din oficiu înaceastã fazã, formaþia lui Vladimir Vuksanovic areuºit surpriza ºi a eliminat, printr-o dublã victorie,pe BCM U Piteºti, 81-77 (d) ºi 81-74 (a).

În weekend, craiovenii au pus punct unei serii decoºmar, obþinând a doua victorie în ultimele 13 me-ciuri de campionat ºi prima dupã ºase etape, 91-72,pe propriul parchet de la Polivalentã, cu BC Mureº.În tot acest timp, Steaua trecea, “acasã”, de învin-sa SCM-ului din Cupã, BCM U Piteºti, cu 77-65.

Dacã vine vorba ºi de “directa” din turul cam-

ªanse mici, dar…

Alb-albaºtrii încearcã pãtrundereaAlb-albaºtrii încearcã pãtrundereaAlb-albaºtrii încearcã pãtrundereaAlb-albaºtrii încearcã pãtrundereaAlb-albaºtrii încearcã pãtrundereaîn semifinalele Cupei Românieiîn semifinalele Cupei Românieiîn semifinalele Cupei Românieiîn semifinalele Cupei Românieiîn semifinalele Cupei României

SCM “U” Craiova – Steaua CSM EximBank Bucureºti, astãzi,ora 18:00, Sala Transilvania din Sibiu, în direct la Digi Sport 4

pionatului, pentru cã în retur se vor întâlni în ur-mãtoarea rundã, care practic încheie sezonul re-gulat, Craiova a cedat fãrã drept de apel la Bucu-reºti, 78-101 (foto).

În eventualitatea în care va ieºi biruitoare din dis-puta cu Steaua, SCM “U” va da mai departe, în se-mifinalele de joi, peste învingãtoarea dintre gazdaBC CSU Sibiu ºi deþinãtoarea trofeului, respectiv li-derul la zi al Ligii Naþionale, U-BT Cluj. Cele douãse vor întâlni tot astãzi, de la ora 20:30, de aseme-nea la Digi Sport 4.

Celelalte partide din sferturi programeazã, mâine,duelurile: BC Mureº Tg. Mureº – Phoenix Galaþi ºiBC SCM Timiºoara – CSM CSU Oradea.

Odatã încheiatã Cupa României, cu finala de vi-neri, Sala Transilvania din Sibiu va gãzdui sâmbãtãºi All Star Game-ul. SCM “U” Craiova va fi repre-zentatã, în Selecþionata Sudului, de doi jucãtori,Darius Hargrove ºi Jamar Abrams, ambii urmând ase afla în primul cinci.

SCM Craiova se va despãrþi la capãtulacestei stagiuni de una dintre cele maibune jucãtoare ale sale, pivotul francezLaurisa Landre. Handbalista în vârstã de31 de ani va reveni în þara sa natalã, ur-mând a evolua pentru campioana Metz.Informaþia a apãrut pe site-ul oficial algrupãrii din Hexagon ºi a fost confirma-tã de tehnicianul formaþiei din Bãnie, Bog-dan Burcea, în cadrul unei conferinþe depresã susþinute ieri.

“Plecarea lui Landre va fi o pierderemare pentru noi. Consider cã în acestmoment este una din primele zece spor-tive din lume pe postul ei. Nu cred cã

Pierdere mare pentru echipa femininã de handbal

Laurisa Landre va pãrãsi SCM Craiova la finele sezonului

Dupã mai bine de douã luni de pauzã, Liga Cam-pionilor revine în actualitate desearã, cu, probabil, celmai atractiv meci din faza optimilor de finalã, care leva opune pe Paris Saint-Germain ºi FC Barcelona.

Istoricul intâlnirilor directe a strâns alte trei dubleeliminatorii, spaniolii conducând la un ecart minim.De fiecare datã s-a întâmplat în sferturile de finalã.Mai întâi, câºtig de cauzã au avut francezii, însezonul ‘94-’95, dupã 1-1 (d) ºi 2-1 (a). Barcaa trecut mai departe în sezoanele 2012-2013 ºi‘14-’15, dupã 2-2 (d) ºi 1-1 (a), respectiv 3-1(d) ºi 2-0 (a). La ultima dintre ediþii, cele douãau fost rivale ºi în faza grupelor, fazã în care ºi-au valorificat avantajul terenului propriu: 3-2 laParis ºi 3-1 la Barcelona. În afarã de aceste în-cleºtãri, au mai fost una în finala Cupei Cupe-lor, ediþia ‘96-’97, iar victoria a revenit catala-nilor, 1-0.

Aºadar, în nouã încleºtãri, formaþia blaugranaconduce cu 4-2, ºi, un fapt interesant, a punctatde fiecare datã (golaveraj general: 16-11).

Duelul va aduce faþã în faþã ºi doi tehnicienispanioli, Unai Emery ºi Luis Enrique.

DIGI SPORT 2

13:00 – TENIS (F) – Turneul dela Doha, în Qatar / 21:30 – TENIS(M) – Turneul de la Rotterdam, înOlanda.

DIGI SPORT 3

12:00 – TENIS (M) – Turneul dela Rotterdam, în Olanda / 18:45 –FOTBAL ÎN SALÃ – Liga I: Infor-matica Timiºoara – City’ús Tg.Mureº / 20:30 – TENIS (M) – Tur-neul de la Rotterdam.

DIGI SPORT 4

18:00, 20:30 – BASCHET (M) –“Final 8-ul” Cupei României, la Si-biu: Steaua CSM EximBank – SCM“U” Craiova, CSU Sibiu – U-BT ClujNapoca.

DOLCE SPORT 1

21:45 – FOTBAL – Liga Campio-nilor: Paris SG – Barcelona / 2:00 –HOCHEI – NHL: Pittsburgh Pen-guins – Vancouver Canucks.

vom mai reuºi sã aducem un pivot deaceeaºi valoare, mai ales la contractulpe care îl avea, unul extrem de modestpentru nivelul sãu. Cu toate cã ºi-a ma-nifestat dorinþa de a rãmâne la Craiova,Laurisa nu a putut refuza aceastã ofertã.ªi Gyor-ul a ofertat-o, dar n-a vrut sãmeargã acolo. Sper în perioada urmãtoa-re sã reuºim sã parafãm înþelegeri cusportivele, pentru cã toate îºi încheiecontractul la 31 mai. Mã refer la cele careau confirmat”, a spus Bogdan Burcea.

Laurisa Landre a sosit la SCM Craiovade la o altã formaþie din Franþa, Le Ha-vre, la începutul sezonului 2015-2016.

Landre este dublã medaliatã cu naþio-nala þãrii sale, argint la Jocurile Olimpicede la Rio ºi bronz la Campionatul Mon-dial din Suedia, competiþii care s-au con-sumat anul trecut. În tricoul “Les Bleus”,pivotul a strâns 52 de selecþii, marcând86 de goluri.

Pe de altã parte, SCM, pe locul trei înLiga Naþionalã, stã sã dea piept cu liderulºi campioana continentalã en-titre, CSMBucureºti. Meciul, contând pentru etapacu numãrul 18, este programat joi, de laora 18:30, în Bãnie, ºi va fi transmis îndirect pe canalele Digi Sport ºi DolceSport.

UEFA Champions League revine cu un meci de galãOptimi de finalã, manºa tur: Paris SG – FC Barcelona, astãzi, ora 21:45, în direct la PRO TV ºi Dolce Sport 1.

Se mai joacã, de la aceeaºi orã, ºi partida Benfica Lisabona – Borussia Dortmund (Dolce Sport 2)Aºa cum am notat deja, tot azi are loc partida Ben-

fica Lisabona – Borussia Dortmund, iar în rest pro-gramul aratã astfel: Real Madrid – Napoli, BayernMunchen – Arsenal (ambele mâine), Manchester City– Monaco, Leverkusen – Atletico Madrid (ambele în21 februarie), FC Porto – Juventus, Sevilla – Leices-ter (ambele în 22 februarie).

SPORT LA TV, ASTÃZI – TRANSMISII ÎN DIRECTDOLCE SPORT 2

12:00 – TENIS (M) – Turneul dela Rotterdam, în Olanda / 21:45 –FOTBAL – Liga Campionilor:Benfi-ca – Dortmund.

DOLCE SPORT 3

20:30 – TENIS (M) – Turneul dela Rotterdam, în Olanda.

EUROSPORT 1

12:45 – SCHI ALPIN – Campio-natul Mondial, la St. Moritz, în El-veþia / 21:00 – SNOOKER – OpenulÞãrii Galilor, la Cardiff, în RegatulUnit.

EUROSPORT 2

12:45 – SÃRITURI CU SCHIU-RILE – Cupa Mondialã, la Pyeon-gchang, în Coreea de Sud / 15:00 –SNOOKER – Openul Þãrii Galilor, laCardiff, în Regatul Unit.

PRO TV

21:45 – FOTBAL – Liga Campio-nilor: Paris SG – Barcelona.

BASCHET (M)BASCHET (M)BASCHET (M)BASCHET (M)BASCHET (M)BASCHET (M)BASCHET (M)BASCHET (M)BASCHET (M)BASCHET (M)BASCHET (M)BASCHET (M)BASCHET (M)BASCHET (M)BASCHET (M)BASCHET (M)BASCHET (M)

16 / cuvântul libertãþii marþi, 14 februarie 2017Paginã realizatã de COSMIN STAICU

sportsportsportsportsport

1. Viitorul 22 14 3 5 31-20 452. FCSB 23 12 6 5 30-19 423. Craiova 23 12 4 7 33-22 404. Gaz Metan 23 10 8 5 35-24 355. CFR Cluj 23 11 7 5 37-22 346. Dinamo 22 9 5 8 34-30 327. Astra 22 9 5 8 22-25 328. Botoºani 23 8 5 10 27-26 299. CSMP Iaºi 22 7 5 10 23-24 2610. Voluntari 23 7 5 11 29-36 2611. Pandurii 22 6 7 9 23-33 1912. Chiajna 22 4 6 12 12-27 1813. ACS Poli 23 6 6 11 22-35 1014. ASA 23 5 4 14 18-34 10

Gaz Metan este penalizatã cu 3 puncte, Pandurii ºi CFRCluj sunt penalizate cu 6 puncte, ASA este penalizatã cu 9puncte, iar ACS Poli, cu 14 puncte.

CLASAMENT M V E Î G P

Liga I – etapa a 23-a

ASA – ACS Poli 0-0Meciul CSMP Iaºi – Astra a fost amânat.FC Botoºani – „U” Craiova 1-0A marcat: Kuku 87.Gaz Metan – CFR Cluj 1-2Au marcat: Sikorski 84 / Omrani 64, Pãun 72.Steaua – FC Voluntari 2-2Au marcat: Boldrin 31, Gnohere 87 – pen. / Ivanovici 3, Cernat

81 – pen.Meciurile Viitorul – Pandurii ºi Chiajna – Dinamo s-au jucat

asearã.

Mingote – Calancea a pierdutprimul meci din acest sezon ºi Min-gote a avut ºansa pe care de caren-a beneficiat Popescu în restulcampionatului. Oricum, e de neîn-þeles împrumutul lui Popicã la Târ-gu Jiu, fiindcã ºi acolo e rezervã.Mingote nu poate fi acuzat de go-lul primit, deºi cu un reflex l-ar fiputut evita, mingea trecând pe subel. A mai avut douã intervenþii buneºi o datã a fost salvat de barã.Portughezul era obiºnuit cu tere-nul îngheþat de când evolua la Târ-gu Mureº, dar pe o suprafaþã ºi maidificilã cu fosta echipã a reuºit sãbatã Botoºaniul.

Dimitrov – Împotriva fostei saleechipe n-a rupt gura târgului, aºacum a fãcut-o în primul meci ofi-cial. Din contrã, a uitat sã-l mar-cheze pe Buº când acesta a intratîn centru ºi a reluat în barã.

Popov – Evoluþie bunã a bulga-rului, ºi-a fãcut treaba în apãrare.Deºi înaintea reluãrii campionatu-lui era a patra sau a cincea varian-tã pentru postul de stoper, Popova fost în acest douã meciuri cel maibun fundaº. L-a tatonat bine peRoman când acesta scãpase sprepoartã, deºi era în pericol sã co-mitã penalty ºi sã fie eliminat.

Acka – Depãºit în câteva rân-duri în margine, poate fi conside-rat principalul vinovat de înfrân-

Alb-albaºtrii sub lupã

Universitatea Craiova va juca împotriva lui Dina-mo, la Severin, în sferturile de finalã ale Cupei Româ-niei, într-o singurã manºã, la Severin, la sfârºitul luniimartie. Tot la Severin, în octombrie anul trecut, înturul Ligii I, Universitatea trecea de echipa lui IoanAndone cu 2-1, goluri marcate de Ivan ºi Briceag,respectiv Hanca. Cele douã formaþii se vor întâlni ºisâmbãtã, 25 februarie, de la ora 20, în ªtefan cel Mare,în penultima etapã a sezonului regulat. Celelalte treipartide din sferturile de finalã ale Cupei României sunt:

Foto: csuc.ro

gere. Devansat de Kuku la golul dinfinal, când n-a avut reacþie. Dupãce a declarat forfait în prima parti-dã, a greºit decisiv la Botoºani.Faptul cã a intrat deja în ultimele 6luni de contract ºi nu vrea sã pre-lungeascã trezeºte tot felul de sus-piciuni.

Bucuricã – Debut de coºmarpentru el chiar în ziua în care aîmplinit 31 de ani. A fost întors petoate pãrþile de adversari, inclusivla bara din prima reprizã ºi la cen-trarea de la gol, când Hergheligiu areluat de lângã el. În loc sã strângãºi sã-l blocheze pe adversar, Bu-curicã a ridicat piciorul ca la balet.Scuza debutului nu funcþioneazã laun jucãtor trecut de 30 de ani. Eimposibil sã-l vedem titular cuFCSB, mai ales cã pe partea aceeaJakolis a fãcut ravagii în primeledouã etape ºi chiar ºi Briceag vaavea mari probleme cu croatul.

Mateiu – Nu s-a vãzut pe te-ren, a încercat doar sã contribuiela stoparea atacurilor adverse, s-alipit practic de linia de apãrãtori,pe construcþie nu a contat.

Zlatinski – Primul meci dupã ceºi-a prelungit contractul a fost pro-babil ºi cel mai prost al sãu de cânda venit la Craiova. Nicio verticali-zare, nicio pasã utilã, fin contrã, l-alansat pe Mihai Roman care scãpa-se singur spre poarta lui Mingote.

Nuno Rocha – A alunecat decâteva ori pânã când a fost înlo-cuit, la pauzã.

Bãluþã – Printre puþinii care amai încercat ceva, dar s-a pierdutºi el în strategia defensivã de apã-rare a unui punct.

Bancu – Fãrã a face un mecideosebit, a fost în prim-plan la sin-gura ocazie a Craiovei, dar în locsã tragã cu dreptul s-a întors ºi acentrat pentru Fajic.

Ivan – Folosit vârf în prima re-

prizã, n-a avut decât o minge utili-zabilã, dar a intrat în apãrãtoruladvers, pe care l-a ºi faultat. Re-tras în dreapta în partea a doua aavut aport defensiv, dar atât.

Fajic – Un vârf de talia sa sepliazã pe jocul poziþional, nu pecontraatac, aºa cã nu a fost de-cât de vreo douã ori la minge,iar o datã a reluat din prima, des-tul de aproape de poartã, cen-

trarea lui Bancu.

Gustavo ºi Mãzãrache – Aujucat doar 3 minute, ca boxerii, fi-indcã Mulþescu se teme sã facãschimbãri. Antrenorul merge pesistemul „echipa învingãtoare nuse schimbã” indiferent de condiþii-le de joc, de adversar, pentru caapoi sã spunã cã unii s-au mena-jat, dar nici pe parcursul meciuluinu reacþioneazã.

Universitatea – Dinamo, în sferturile Cupei RomânieiViitorul - Astra, CS Mioveni – FC Voluntari ºi ACSPoli Timiºoara – CFR Cluj.

Cele ºapte echipe din Liga I împreunã cu singu-ra reprezentantã a eºalonului secund au fost intro-duse într-o singurã urnã. Meciurile din sferturilede finalã se vor disputa într-o singurã manºã, înperioada 28-30 martie 2017, în funcþie de opþiuni-le pentru televizare, pe terenul echipei de catego-rie inferioarã sau mai slab clasate la finalul sezo-nului precedent.

Foto: csuc.ro

Botoºaniul s-a Bucuricã la finalulBotoºaniul s-a Bucuricã la finalulBotoºaniul s-a Bucuricã la finalulBotoºaniul s-a Bucuricã la finalulBotoºaniul s-a Bucuricã la finalul„rãzboiului”„rãzboiului”„rãzboiului”„rãzboiului”„rãzboiului”Botoºaniul s-a Bucuricã la finalulBotoºaniul s-a Bucuricã la finalulBotoºaniul s-a Bucuricã la finalulBotoºaniul s-a Bucuricã la finalulBotoºaniul s-a Bucuricã la finalul„rãzboiului”„rãzboiului”„rãzboiului”„rãzboiului”„rãzboiului”Botoºaniul s-a Bucuricã la finalulBotoºaniul s-a Bucuricã la finalulBotoºaniul s-a Bucuricã la finalulBotoºaniul s-a Bucuricã la finalulBotoºaniul s-a Bucuricã la finalul„rãzboiului”„rãzboiului”„rãzboiului”„rãzboiului”„rãzboiului”Botoºaniul s-a Bucuricã la finalulBotoºaniul s-a Bucuricã la finalulBotoºaniul s-a Bucuricã la finalulBotoºaniul s-a Bucuricã la finalulBotoºaniul s-a Bucuricã la finalul„rãzboiului”„rãzboiului”„rãzboiului”„rãzboiului”„rãzboiului”Botoºaniul s-a Bucuricã la finalulBotoºaniul s-a Bucuricã la finalulBotoºaniul s-a Bucuricã la finalulBotoºaniul s-a Bucuricã la finalulBotoºaniul s-a Bucuricã la finalul„rãzboiului”„rãzboiului”„rãzboiului”„rãzboiului”„rãzboiului”Botoºaniul s-a Bucuricã la finalulBotoºaniul s-a Bucuricã la finalulBotoºaniul s-a Bucuricã la finalulBotoºaniul s-a Bucuricã la finalulBotoºaniul s-a Bucuricã la finalul„rãzboiului”„rãzboiului”„rãzboiului”„rãzboiului”„rãzboiului”Botoºaniul s-a Bucuricã la finalulBotoºaniul s-a Bucuricã la finalulBotoºaniul s-a Bucuricã la finalulBotoºaniul s-a Bucuricã la finalulBotoºaniul s-a Bucuricã la finalul„rãzboiului”„rãzboiului”„rãzboiului”„rãzboiului”„rãzboiului”Botoºaniul s-a Bucuricã la finalulBotoºaniul s-a Bucuricã la finalulBotoºaniul s-a Bucuricã la finalulBotoºaniul s-a Bucuricã la finalulBotoºaniul s-a Bucuricã la finalul„rãzboiului”„rãzboiului”„rãzboiului”„rãzboiului”„rãzboiului”Botoºaniul s-a Bucuricã la finalulBotoºaniul s-a Bucuricã la finalulBotoºaniul s-a Bucuricã la finalulBotoºaniul s-a Bucuricã la finalulBotoºaniul s-a Bucuricã la finalul„rãzboiului”„rãzboiului”„rãzboiului”„rãzboiului”„rãzboiului”

Poiana Mare

Documents