1 UNIVERSITATEA “AL. I. CUZA” IAŞI FACULTATEA DE GEOGRAFIE ŞI GEOLOGIE DEPARTAMENTUL DE GEOGRAFIE PODIŞUL SUCEVEI – STUDIU TERMO- PLUVIOMETRIC - - REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT - CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC Prof. Univ. Dr. ELENA ERHAN DOCTORAND BOGDAN NISTOR - 2008 -
49
Embed
PODI ŞUL SUCEVEI – STUDIU TERMO- PLUVIOMETRIC V-VIII/Geografie/Podisul Sucevei - studio termo...perioada de observa ţie mai lung ă (1886-2006 fa ţă de numai 1956-1975), omogenitatea
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
1
UNIVERSITATEA “AL. I. CUZA” IAŞI
FACULTATEA DE GEOGRAFIE ŞI GEOLOGIE
DEPARTAMENTUL DE GEOGRAFIE
PODIŞUL SUCEVEI
– STUDIU TERMO-
PLUVIOMETRIC -
- REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT -
CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC
Prof. Univ. Dr. ELENA ERHAN
DOCTORAND
BOGDAN NISTOR
- 2008 -
2
UNIVERSITATEA „AL.I. CUZA” IAŞI RECTORATUL
Domnului / Doamnei
………………………………..………………………………..
Vă facem cunoscut că în data de 17 ianuarie 2009, ora 10, în sala 629
de la Facultatea de Geografie şi Geologie, Universităţii „Al.I.Cuza” Iaşi, Bd.
Carol I, nr.20A, Iaşi va avea loc susţinerea publică a tezei de doctorat
intitulată „PODIŞUL SUCEVEI - STUDIU TERMO-PLUVIOMETRIC”
elaborată de domnul NISTOR M. BOGDAN, în vederea conferirii titlului
ştiinţific de „doctor în geografie”.
Comisia de doctorat are următoarea componenţă:
Prof.univ.dr. Ovidiu Gabriel IANCU Preşedinte
Universitatea „Al.I.Cuza” Iaşi
Prof.univ.dr. Elena ERHAN Conducător ştiinţific
Universitatea „Al.I.Cuza” Iaşi
C.P.I dr. Octavia BOGDAN Referent ştiinţific
Institutul de Geografie al Academiei Române Bucureşti
C.P.I dr. Elena TEODOREANU Referent ştiinţific
Institutul Naţional de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneoclimatologie Bucureşti
Prof.univ.dr. Liviu APOSTOL Referent ştiinţific
Universitatea „Al.I.Cuza” Iaşi
Vă transmitem rezumatul tezei şi vă invităm să participaţi la susţinerea
publică a tezei de doctorat.
Rector,
Prof.univ.dr. Vasile IŞAN
3
4
CUPRINS INTRODUCERE ..................................................................................................... 2 PARTEA I-A ........................................................................................................... 6 I.1. CADRUL NATURAL AL PODIŞULUI SUCEVEI .............................................................................6 I.2. SCURT ISTORIC ASUPRA OBSERVAŢIILOR ŞI CERCETĂRILOR TERMO-PLUVIOMETRICE ÎN PODIŞUL SUCEVEI...................................................................................................................... 14 I.3. METODE ŞI MIJLOACE DE CERCETARE.................................................................................. 23
PARTEA A II-A. FACTORII CLIMATOGENI. INFLUENŢELE SCANDINAVO-BALTICE ÎN PODIŞUL SUCEVEI ŞI ÎN SPECIAL ÎN ZONA ORAŞULUI SUCEAVA ............................................................................................................ 31 II.1. FACTORII FIZICO-GEOGRAFICI (SUPRAFAŢA SUBIACENTĂ ACTIVĂ)............................... 31 II.2. FACTORII RADIATIVI .................................................................................................................. 39 II.3. FACTORII DINAMICI .................................................................................................................... 55 II.4. CONSIDERAŢII ASUPRA INFLUENŢELOR SCANDINAVO-BALTICE ÎN PODIŞUL SUCEVEI ŞI ÎN SPECIAL ÎN ZONA ORAŞULUI SUCEAVA............................................................................ 77
PARTEA A III-A. TEMPERATURA AERULUI ÎN PODIŞUL SUCEVEI. CARACTERISTICI PRINCIPALE....................................................................... 109 III.1. FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ VARIAŢIILE ÎN TIMP ŞI SPAŢIU ALE TEMPERATURII AERULUI.......................................................................................................................................... 109 III.2. VARIAŢIILE ÎN TIMP ŞI SPAŢIU ALE TEMPERATURII SOLULUI ........................................ 115 III.3. REGIMUL TERMIC AL AERULUI ............................................................................................. 122 III.4. FENOMENUL DE ÎNGHEŢ ÎN PODIŞUL SUCEVEI................................................................ 190 III.5. VARIAŢIILE ÎN SPAŢIU ALE TEMPERATURII AERULUI....................................................... 196 III.6. INVERSIUNILE TERMICE ........................................................................................................ 211
PARTEA A IV-A. PRECIPITAŢIILE ATMOSFERICE ŞI FENOMENELE HIDROMETEOROLOGICE ................................................................................ 232 IV.1. FACTORII GENETICI ŞI DE DISTRIBUŢIE ÎN TIMP ŞI SPAŢIU A PRECIPITAŢIILOR ATMOSFERICE ÎN PODIŞUL SUCEVEI........................................................................................ 232 IV.2. REGIMUL DIURN AL PRECIPITAŢIILOR ATMOSFERICE.................................................... 236 IV.3. REGIMUL ANUAL AL PRECIPITAŢIILOR ATMOSFERICE................................................... 241 IV.4. REGIMUL ANOTIMPUAL, SEZONAL ŞI PE ANUL AGRICOL............................................... 245 IV.5. VARIABILITATEA CANTITĂŢILOR DE PRECIPITAŢII........................................................... 263 IV.6. ABUNDENŢA PRECIPITAŢIILOR. CANTITĂŢI MAXIME ÎN 24 DE ORE.............................. 273 IV.7. PLOILE TORENŢIALE. INTENSITATE, DURATĂ, FRECVENŢĂ.......................................... 276 IV.8. PERIOADELE SECETOASE ŞI PLOIOASE............................................................................ 299 IV.9. NUMĂRUL DE ZILE CU PRECIPITAŢII ŞI REGIMUL LOR ................................................... 336 IV.10. PRECIPITAŢIILE SUB FORMĂ DE NINSOARE ................................................................... 355 IV.11. FENOMENELE HIDROMETEOROLOGICE.......................................................................... 370
IMPORTANŢA CLIMEI PENTRU ECONOMIA PODIŞULUI SUCEVEI ............. 398 CONCLUZII ........................................................................................................ 418 BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ ............................................................................. 425 CUPRINS ........................................................................................................... 449
5
INTRODUCERE
„Podişul Sucevei – studiu termo-pluviometric” este o lucrare care
vine să completeze informaţiile ştiinţifice de natură climatologică ce există
deja pentru această subunitate geografică, închegându-le şi armonizându-le
într-un demers cât mai complet şi unitar.
Lucrarea de faţă îşi propune să arunce o lumină nouă asupra climei
Podişului Sucevei, sub aspect termic şi pluviometric, cu toate că există un
studiu complex de climatologie realizat în urmă cu cca. 30 de ani (Gh. Slavic
– Podişul Sucevei. Studiu climatologic). Motivaţia acestui subiect constă în
perioada de observaţie mai lungă (1886-2006 faţă de numai 1956-1975),
omogenitatea datelor, prelucrarea electronică a datelor, sursele bibliografice
mai numeroase.
Am încercat să întregesc imaginea asupra complexităţii geografice şi
climatice a acestei regiuni, care la prima vedere este o subunitate relativ
simplă pentru a fi studiată, dar care ni se înfăţişează apoi, în toată
complexitatea structurii şi funcţionalităţii ei.
Analiza caracteristicilor multianuale şi secvenţiale ale atmosferei de
deasupra acestui spaţiu, nu s-a putut desprinde de integrarea
sociogeosistemică de ansamblu, neîncercându-se a se abstractiza un segment
al geografiei ce „vorbeşte” mai mult prin aspectul valoric al datelor. Am
încercat să stabilesc corelaţii între componentele geosistemului, să stabilesc
logica legităţilor naturii şi strânsele interdependenţe din interiorul ei, precum
şi, dintre aceasta şi societatea umană.
Dacă factorii genetici ai climei sunt cei cu caracter mai general, pentru
regiuni mai întinse, s-a încercat, pe cât posibil, particularizarea lor la aspectele
strict locale ale Podişului Sucevei, aspecte întărite pe baza caracteristicilor
cantitative şi calitative ale elementelor şi fenomenelor meteorologice ce se
derulează şi se produc în timp şi spaţiu.
6
Studiul termo-pluviometric al Podişului Sucevei este structurat pe patru
părţi, în cele 450 pagini ale sale fiind cuprinse, pe lângă un bogat material
analitic şi de comentariu, un număr de 215 figuri (schiţe de hărţi, grafice) şi
191 tabele rezultate în urma prelucrării datelor din observaţiile meteorologice
şi a consultării literaturii de specialitate din care am selectat cca. 300 titluri
bibliografice.
În prima parte este pusă în evidenţă individualitatea geografică a
Podişului Sucevei. Tot aici este prezentată metodologia de cercetare şi un
scurt istoric al observaţiilor meteorologice şi cercetărilor termo-pluviometrice
asupra Podişului Sucevei.
În partea a II-a se analizează factorii genetici ai climei în aria studiată,
acordându-se o atenţie specială acelor formaţiuni barice care, prin intensitatea
şi frecvenţa mare în zonă, creează specificitatea acestei arii, în comparaţie cu
relieful major al zonelor limitrofe luate într-un context mai larg. Tot în
această parte, s-au analizat influenţele scandinavo-baltice, pornind de la faptul
că în România „… pe fondul climatului temperat-continental se remarcă mai
multe influenţe şi anume (…) scandinavo-baltice în nord-estul ţării cu
umezeală mare vara şi ierni geroase” („România – spaţiu, societate, mediu”,
2005). Pentru intervalul 1996 – 2006, în Podişul Sucevei şi, îndeosebi, zona
Suceava-Rădăuţi, ar exista influenţe scandinavo-baltice.
Partea a III-a analizează, pe larg, regimul şi distribuţia spaţio-
temporală a temperaturii aerului. Se scot în evidenţă particularităţile termice
ale Podişului Sucevei, în comparaţie cu zonele învecinate.
În partea a IV-a se analizează precipitaţiile atmosferice şi fenomenele
hidrometeorologice din punct de vedere spaţio-temporal. S-a putut desprinde
importanţa precipitaţiilor pentru întreg cadrul natural şi uman geografic al
Podişului Sucevei.
7
În final, s-a prezentat importanţa climei pentru economia Podişului
Sucevei, elementele şi fenomenele climatice fiind privite, după caz, atât ca
resurse cât şi ca riscuri climatic.
În încheierea lucrării se prezintă concluziile generale asupra studiului
termo-pluviometric al Podişului Sucevei.
La întocmirea prezentei lucrări s-a utilizat fondul de date climatice
existent din Buletinele meteorologice, Anuarele meteorologice şi din tabelele
meteorologice existente în arhivele la cele 8 staţii meteorologice (Rădăuţi,
Suceava, Fălticeni, Dolhasca, Cotnari, Paşcani, Strunga, Roman) şi 29 posturi
pluviometrice din Podişul Sucevei care ţin de Centrul Meteorologic Regional
Moldova.
PARTEA A II-A. FACTORII CLIMATOGENI.
INFLUENŢELE SCANDINAVO-BALTICE ÎN
PODIŞUL SUCEVEI ŞI ÎN SPECIAL ÎN ZONA
ORAŞULUI SUCEAVA Conform „România – spaţiu, societate, mediu” în România „… pe
fondul climatului temperat-continental se remarcă mai multe influenţe şi
anume (…) scandinavo-baltice în nord-estul ţării cu umezeală mare vara şi
ierni geroase”.
Pentru a studia aceste influenţe s-au folosit harţi sinoptice (site-ul
www.wetterzentrale.de) referitoare la partea de nord-est a României şi date
meteorologice înregistrate pe intervalul 1996 – 2006 la staţia Suceava (352 m
altitudine).
Anual, cele mai multe situaţii s-au înregistrat în anul 1996 – 23 cazuri
(6,28% din totalul de zile ale anului respectiv), iar cele mai puţine situaţii în
8
anul 2005 – 4 cazuri (1,10% din totalul de zile ale anului respectiv). În medie,
în fiecare an s-au înregistrat cca. 10 zile cu astfel de situaţii sinoptice.
Lunar, cele mai multe situaţii se înregistrează în luna mai – 15 cazuri
(11,62% din totalul de cazuri ale perioadei analizate), iar cele mai puţine
situaţii în luna iulie – 6 cazuri (4,65% din totalul de cazuri ale perioadei
analizate). În medie, în fiecare lună s-au înregistrat cca. 8-10 zile cu astfel de
situaţii sinoptice.
Din punct de vedere pluviometric, din cele 129 de zile cu astfel de
situaţii sinoptice, în 80 de zile au căzut precipitaţii mai mari de 0,1mm/zi. În
45 de zile precipitaţiile au depăşit 1,0mm, în 20 de zile am avut peste 5,0mm
precipitaţii, iar în 11 zile precipitaţiile au depăşit 10,0 mm. Din situaţiile
găsite, maximele pluviometrice au fost de 64,4 mm/24h pe data de 23 august
2001 şi 53,1 mm/24h pe data de 1 iulie 2006.
Şi temperatura aerului prezintă variaţii în aceste situaţii sinoptice.
Termic, se înregistrează valori mult mai scăzute în sezonul rece şi respectiv
mai moderate în sezonul cald. Precipitaţiile atmosferice nu sunt afectate de
aceste situaţii sinoptice decât foarte puţin şi foarte rar.
Această parte a ţării, respectiv Podişul Sucevei, pe intervalul analizat
(1996-2006), suferă de pe urma acestor situaţii sinoptice (cu o frecvenţă de
3,2%), în urma cărora masele de aer, cu centrul axat pe Peninsula Scandinavă
- Marea Baltică, au o deplasare spre sudul şi sud-estul Europei, sub forma
unei circulaţii nord-vestice. Deci s-ar putea spune că în Podişul Sucevei, şi
îndeosebi nordul Podişului Sucevei (zona Suceava –Rădăuţi), există influenţe
scandinavo-baltice.
9
PARTEA A III-A. TEMPERATURA AERULUI ÎN
PODIŞUL SUCEVEI. CARACTERISTICI
PRINCIPALE Repartiţia geografică a valorilor medii anuale ale temperaturii aerului
este relativ ordonată cu tendinţe de uniformizare pe spaţii mari. Temperaturile
cele mai ridicate de peste 8,4ºC, sunt specifice extremităţii sud-estice a
podişului, iar cele mai coborâte, în jur de 7ºC, nord-vestului acestuia. Mediile
anuale ale temperaturii aerului cresc de la vest la est (7,5ºC la Suceava, 7,6ºC
la Dolhasca, 8,3ºC la Strunga) şi scad de la sud la nord (8,4ºC la Roman,
8,1ºC la Paşcani, 8,0º la Fălticeni şi 7,1ºC la Rădăuţi) (tabel nr.1 şi figura
nr.1-2). În regiunile vecine din vest (Carpaţii Orientali), temperatura medie
anuală este cu cca. 2°-6°C mai mică (2,2°C la Rarău şi 6,4°C la Câmpulung
Moldovenesc), iar în Subcarpaţii Moldovei – partea nordică - este mai ridicată
cu 1°C faţă de zona nordică a Podişului Sucevei (8,2°C la Târgu Neamţ). În
Câmpia Moldovei, temperatura medie anuală este mai mare cu cca. 0,5-1,0°C
(8,4°C la Dorohoi şi 8,9°C la Botoşani).
Tabel nr.1 – Temperaturile medii lunare şi anuale ale aerului la
staţiile meteorologice din Podişul Sucevei şi împrejurimi (1886 - 2006)
* - staţii meteorologice din afara Podişului Sucevei
23
Cantităţile zilnice de precipitaţii, înregistrate într-un interval de timp de
24 ore, ne oferă o şi mai mare variabilitate în timp (tabel nr.3-4). Din analiza
valorilor zilnice, se remarcă valorile maxime în lunile mai-iulie, datorită
convecţiei termice, când cantitatea mare de apă este generată de ploile
torenţiale, când pot atinge sau depăşi valoarea medie lunară (de exemplu la
Roman pe data de 29 iulie 1991 au căzut 95,6mm precipitaţii sau la Voitinel
pe data de 7 septembrie 1971 au căzut 97,9mm precipitaţii).
Tabel nr.3: Cantităţile maxime de precipitaţii căzute în 24 ore la staţiile meteorologice
din Podişul Sucevei (1964-2004)
Staţia Cantitatea în 24 h (mm) Data Cotnari* 83,6 25 august 1977 Dolhasca 85,0 6 septembrie 1989 Fălticeni 86,5 7 august 1972 Paşcani 62,8 6 septembrie 1989
Rădăuţi* 77,3 28 iunie 1978 Roman* 95,6 29 iulie 1991 Secuieni 89,0 29 iulie 1991 Strunga 113,7 28 august 1977
Suceava* 85,8 18 iulie 1967
* - date pe perioada 1961 -2006 Tabel nr.4: Cantităţile maxime de precipitaţii căzute în 24 ore la posturile pluviometrice
din Podişul Sucevei (1964-2004) Staţia Cantitatea în 24 h (mm) Data
Adâncata 40,8 6 iunie 1994
Cacica 68,6 28 iulie 1991 Costâna 46,9 26 iunie 1995 Dolhasca 85,0 6 septembrie 1989
Dragomirna 63,0 28 iulie 1991 Fălticeni 86,5 7 august 1972
Fântânele 54,3 4 iulie 1991 Horodnicu de Jos 56,5 24 mai 1995 Horodnicu de Sus 32,5 27 august 1994
Liteni 69,2 29 iulie 1991 Mihoveni 38,0 23 mai 1995 Milişăuţi 38,8 8 septembrie 1996 Părhăuţi 44,5 21 iunie 1991
Putna 67,1 3 iulie 1991 Salcea 54,4 22 iunie 1991 Solca 72,0 22 iunie 1979 Şerbăuţi 71,0 3 august 1991
Ţibeni 80,4 26 aprilie 1995 Vereşti 52,3 4 iulie 1991
Vicovu de Jos 85,9 3 iulie 1991
Voitinel 97,9 7 septembrie 1971
24
STUDIU DE CAZ: PRECIPITAŢIILE DIN SEARA ZILEI DE 30 IUNIE 2006 CĂZUTE LA ARBORE, CAUZE ŞI
CONSECINŢE
Bazinul hidrografic Saca - Clit este aşezat la contactul dintre Obcina
Mare şi Podişul piemontan Marginea – Ciungi. Aproximativ 50% din
suprafaţa bazinului este poziţionată în zona montană, fiind acoperită în cea
mai mare proporţie cu păduri. Cealaltă parte a acestuia aparţine podişului,
terenurile aferente având ca principală destinaţie culturile agricole.
Răspunzătoare de inundaţiile de la Arbore sunt cauze de natură
geomorfologică, hidrografică, antropică etc.
Trăsături geomorfologice. Între acestea identificăm:
- caracteristicile morfometrice şi morfologice net diferenţiate ale
jumătăţilor vestică şi estică ale bazinului şi mai ales schimbarea de pantă la
contactul dintre acestea;
- caracterul depresionar al albiei majore între Clit şi Arbore care în
timpul unor precipitaţii abundente se transformă într-un adevărat lac;
- îngustarea pronunţată a albiei majore spre aval, spre confluenţa cu
pârâul Solca, care permite cu greu evacuarea volumului de apă acumulat în
aria depresionară anterior amintită şi determină creşteri accentuate ale
nivelurilor la viituri.
Condiţiile hidrografice,mai reprezentative sunt date de:
- suprafaţa redusă (≈ 38,5km2), forma alungită a bazinului, tipul de
alimentare pluvio-nival care concură la creşterile frecvente ale nivelurilor şi
debitelor, soldate deseori cu viituri şi inundaţii.
Cauze antropice. Pentru bazinul hidrografic Saca - Clit putem distinge:
- amplasarea necorespunzătoare a gospodăriilor populaţiei în imediata
vecinătate a albiei minore: pe maluri, în albia majoră inundabilă, pe terasele
inferioare inundabile;
25
- infrastructura necorespunzătoare a aşezărilor în cauză (podurile
subdimensionate, colmatarea traseelor naturale de evacuare a apelor pluviale,
lipsa, subdimensionarea sau colmatarea şanţurilor de evacuare a apelor care
nu sunt betonate, lipsa unor canale pluviometrice colectoare care să protejeze
localităţile în zona de contact dintre albiile majore şi versanţi etc.);
- exploatarea necorespunzătoare a fondului forestier care conduce atât la
diminuarea suprafeţelor silvice cu reducerea rolului lor protector, cât şi la
blocarea cu deşeuri lemnoase a traseelor de scurgere şi evacuare a apelor.
Punctual, prin analiza imaginilor radarului Doppler, evenimentele ce au
avut loc în arealul comunei Arbore pot fi derulate pe trei etape:
1. h 2000 - momentul când cele două sisteme multicelulare din NV şi SV
judeţului Suceava s-au unit astfel încât zona de munte a fost acoperită de 7
furtuni ce au dat cantităţi mari de precipitaţii în amonte de Arbore.
2. h 2050 - când în zona Solca s-a format un alt sistem multicelular, cu un
maxim de activitate pe Solca la 2108; continuă ploile torenţiale la Solca,
Cacica, astfel încât s-au înregistrat: la Solca 82 l/m2, Vicovu de Jos 63 l/m2,
Cacica 60 l/m2, C. Moldovenesc 35,4 l/m2.
3. Între (2120-2221) sistemul multicelular din zona Arbore a atins
activitate maximă.
Pagubele totale din comuna Arbore au fost evaluate la 84,22 mld. de lei
vechi, constând în 27 de locuinţe şi 34 de anexe gospodăreşti complet
distruse, alte 24 de case şi 17 anexe parţial avariate (166 de gospodării
afectate în total). Cele mai grave consecinţe ale nefericitului episod „Arbore
2006” rămân cele 12 victime umane (11 din comuna Arbore şi una din
Cacica).
STUDIU DE CAZ: PRECIPITAŢIILE DIN MUNICIPIUL
SUCEAVA ŞI DIN PODIŞUL SUCEVEI (2005 ŞI 2008)
Pentru municipiul Suceava avem două exemple recente semnificative:
26
1. 18 – 19 august 2005. Cantităţile de precipitaţii în 24 de ore au depăşit
100 mm (106,9 mm înregistrată pe 18 august între orele 1400 – 2400 şi pe 19
august 2005 între orele 000 şi 1400).
2. 24 – 25 iulie 2008. La Suceava s-au înregistrat cele mai mari cantităţi
de precipitaţii în 24 de ore. Au căzut 130,7 mm în 18 ore (de pe 24 iulie ora
1200 până pe 25 iulie ora 800), iar între orele 2000 şi 0200 au căzut 72,8 l/m2.
Intensitatea maximă a acestor ploi torenţiale a avut loc la ora 2320 când s-au
înregistrat 26,3 mm.
Fenomenele de secetă şi inundaţii sunt direct legate mai ales de abaterea
pozitivă sau negativă a cantităţilor de precipitaţiilor înregistrate, dar şi de
regimul pluviometric, în strânsă legătură cu celelalte elemente climatice.
Seceta este un fenomen totuşi rar în Podişul Sucevei, gradul de
continentalism mai redus este demonstrat şi de manifestarea mai redusă a
unor fenomene meteorologice extreme (canicula, seceta, grindina, viscolul,
vijelia, îngheţul). Aceste aspecte pot fi puse şi sub influenţele scandinavo-
baltice care caracterizează Podişul Sucevei.
Din reprezentările grafice de tipul climatogramelor Walter-Lieth de la
staţiile Rădăuţi, Suceava, Fălticeni, Cotnari şi Roman pe intervalul 1886-
2006, reiese că perioadele umede sunt dominante. Pentru partea sudică şi sud-
estică (staţiile Roman şi mai ales Cotnari), la sfârşitul lunii august, septembrie
şi începutul lunii octombrie se produc şi perioade de uscăciune.
27
Figura nr.14: Climatogramele Walter-Lieth la staţiile meteorologice din Podişul
Sucevei pentru perioada 1886-2006
28
Climatogramele Walter-Lieth din Podişul Sucevei după valorile medii
multianuale pe perioada 1886-2006 ne redau faptul că fenomenele de secetă şi
uscăciune nu sunt pronunţate (figura nr.14).
Dacă luăm în analiză ultimii 20 ani, pe grupe de 10 ani, situaţia este
aceeaşi, adică avem perioade umede iar fenomenele de secetă şi uscăciune nu
sunt pronunţate şi apar doar izolat, având durate relativ scurte la Cotnari (în
mai pentru intervalul 1997-2006 sau în octombrie pentru 1987-1996). Totuşi,
în decursul ultimilor 20 de ani, apar şi situaţii deosebite în care întâlnim şi
perioade de secetă şi de uscăciune pronunţate. Aceste situaţii apar în anii
1990, 1994 şi 2000. Foarte interesantă este situaţia din anul 2000, în care
perioadele cu secetă şi uscăciune încadrează o perioadă foarte umedă, în care
precipitaţiile lunare depăşesc 100 mm, ajungând chiar la 150 mm/lună (la
Rădăuţi). Aceste situaţii ridică multe probleme activităţii agricole, mai ales
prin durata şi intensitatea lor.
Din analiza climatogramelor Walter-Lieth, putem spune că fenomenul
de secetă şi uscăciune este un fenomen izolat, fiind prezent doar în anumite
situaţii sinoptice. Deci, Podişul Sucevei prezintă un climat mai umed faţă de
zonele învecinate din est şi sud-est (Câmpia Moldovei şi Podişul Central
Moldovenesc).
Riscurile climatice legate de ninsoare şi stratul de zăpadă apar
atunci când ninsorile sunt abundente, adică în intervale de timp relativ scurte,
cantitatea de apă înregistrată din ninsorile căzute este destul de mare (peste
10-15mm în 24 ore). Ninsorile creează mari neajunsuri în transporturi, mai
ales pentru cele rutiere, contribuind, printre altele, şi la diminuarea accentuată
a vizibilităţii. Acestea formează un strat gros de zăpadă, care la rândul lor,
creează probleme în special în desfăşurarea normală a transporturilor rutiere.
Stratul de zăpadă, poate crea mari dificultăţi transporturilor rutiere, în special
în primele ore de după căderea ninsorii şi mai ales pe drumurile în pantă, care
prezintă curbe, intens circulate. Astfel de sectoare, unde se produc frecvent
29
derapări ale autovehiculelor de mare tonaj, urmate de blocarea traficului, se
întâlnesc în toate treptele de relief, deşi frecvenţa lor este mai mare în zonele
înalte.
Numărul zilelor cu strat consistent de zăpadă (peste 10cm de exemplu)
este însă mult mai redus, depinzând de multipli factori, printre care altitudinea
şi forma reliefului, cantităţile de precipitaţii totale, regimul termic din sezonul
rece etc.
De asemenea, zăpada abundentă reprezintă un risc potenţial pentru
apariţia inundaţiilor de primăvară, având în vedere posibilitatea topirii sale
bruşte în cazul unei încălziri masive a vremii, riscul crescând deoarece solul
este saturat cu apă încă din perioada premergătoare formării stratului
respectiv. Cele mai afectate de riscul căderilor masive de zăpadă sunt ariile
intravilane ale localităţilor urbane şi rurale.
Riscurile climatice asociate fenomenului de ceaţă
Ceaţa persistentă afectează mai ales transporturile rutiere şi aeriene.
Activitatea de pe aeroportul Salcea poate fi închisă traficului aerian zile în şir
din cauza scăderii vizibilităţii sub limitele specifice admise (de ex. 24-28
decembrie 2007 şi 16-17 ianuarie 2008). Ceaţa persistentă perturbă serios şi
transporturile rutiere, având în vedere faptul că sectoare extinse ale celor mai
importante şosele urmează cursuri de văi (Siret, Suceava, Moldova) sau
străbat zone depresionare (Rădăuţi) favorabile apariţiei ceţii persistente. Ca
urmare, din cauza reducerii vizibilităţii şi pe fondul vitezelor mari de
circulaţie, într-un trafic foarte intens se pot produce ciocniri în lanţ, care, de
obicei, se soldează cu victime şi mari pagube materiale.
Trebuie menţionat şi faptul că, în condiţii de inversiune termică
asociată cu ceaţa persistentă, organismul uman se confruntă cu o stare de
disconfort sau, mai mult decât atât, pot să apară îmbolnăviri datorită
temperaturilor foarte scăzute şi umezelii ridicate a aerului.
Riscul asociat ceţii urbane, respectiv smogul, este considerabil în
30
sectorul de albie majoră al Sucevei, afectând în special cartierul Burdujeni
situat în imediata apropiere a platformei industriale a municipiului Suceava.
Bruma şi îngheţul devin fenomene climatice de risc când apar cu 1-3
săptămâni mai devreme toamna şi mai târziu primăvara comparativ cu datele
medii. Efectul este mare când cele două fenomene surprind plantele sau
culturile agricole în stadiu de vegetaţie (înaintea încheierii ciclului fenologic,
toamna sau după reluarea acestuia, primăvara, când plantele abia au răsărit).
Podişul Sucevei are o vulnerabilitate mare în raport cu îngheţurile şi
brumele foarte timpurii (încă de la începutul lunii septembrie – Budui, 2001)
şi târzii (până la jumătatea lunii mai) mai ales din cauza profilului său
economic dominat de sectorul agricol.
Riscurile asociate poleiului se referă, în principal, la reducerea
drastică a coeficientului de frecare cu suprafaţa stratului de gheaţă. Acest
lucru provoacă grave accidente de circulaţie, iar pietonii, în special persoanele
în vârstă, pot suferi fracturi şi alte traumatisme grave, unele cu urmări pentru
tot restul vieţii. Ca exemplu de situaţie cu depunere de polei observată la scara
întregii ţări (deci şi pentru Podişul Sucevei), menţionam ziua de 4 decembrie
1998.
Ariile cu potenţial de risc cel mai ridicat din Podişul Sucevei în ceea ce
priveşte poleiul sunt aşezările umane intens circulate, drumurile europene (de
ex. E 85 Siret – Suceava - Fălticeni – Roman, E 58 Suceava – Gura
Podişul Sucevei se încadrează în zona climatului temperat continental
de tranziţie de la exteriorul arcului carpatic (tranziţie de la climatul temperat
oceanic specific vestului Europei la cel temperat continental ce se
39
excesivizează pe măsura ce ne îndreptam spre extremitatea estica a Europei,
influentele nordice, baltice, plasând acest podiş ca aparţinând extremităţii sud-
estice a sectorului climatic scandinavo-baltic), în etajul climatic de dealuri şi
podişuri cu altitudini medii spre joase, etaj încadrat la rândul său între etajul
climatic montan din vest şi etajul climatic de dealuri joase şi câmpii din est.
Poziţia matematică pe glob şi geografică în cadrul Europei şi a
României îşi lasă amprenta asupra manifestărilor contradictorii adeseori a
factorilor radiativi şi mai ales a celor dinamici. La acestea se adaugă
varietatea reliefului (altitudinală, de orientare, expoziţie, fragmentare etc.), a
hidrografiei, a învelişului bio-pedo-geografic, umanizarea intensă, profilul
agrar-industrial al economiei etc. care conduc la o fragmentare accentuată a
fondului funciar şi, în consecinţă la o mozaicare a caracteristicilor suprafeţei
active. Apar astfel particularităţi topoclimatice şi microclimatice locale.
Răscrucea climatică în care se plasează podişul şi eterogenitatea
cadrului geografic al acestuia se constituie ca o premisă favorabilă
manifestării unor fenomene meteo-climatice de risc dintre cele mai diverse,
detaşându-se ca predominante şi mai reprezentative cele specifice sezonului
rece: îngheţuri şi brume târzii de primăvară şi timpurii de toamna, ninsorile
abundente şi stratul gros de zăpadă, viscole intense şi troieniri ale cailor
rutiere şi feroviare, depuneri îngheţate, ceţuri persistente mai ales pe văi,
valuri de frig şi inversiuni termice etc.
Nu putem să nu amintim faptul ca Podişul Sucevei este expus şi unor
fenomene de risc specifice sezonului cald: furtunile de grindină însoţite de
oraje, ploile torenţiale, perioade uneori lungi de uscăciune si secetă.
Cunoaşterea detaliată a acestora ar răspunde unor imperioase necesităţi
practice, economice.
40
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
• ANDRIŢOIU N. (1962) – „Calculul radiaţiei directe şi consideraţii
asupra regimului radiativ în R.P. Română”, Culegere de lucrări ale Institutului Meteorologic pe anul 1960, Bucureşti.
• ANDRIŢOIU N., CIOCOIU I. (1968) – „Bilanţul radiativ în
câteva puncte ale teritoriului R.S.R.”, Culegere de Lucrări ale Institutului Meteorologic pe anul 1966, Bucureşti.
• APĂVĂLOAE M., APOSTOL L., PÎRVULESCU I. (1987) – „Contribuţii la cunoaşterea inversiunilor termice din Depresiunea Rădăuţi”, Lucrările Seminarului Geografic „Dimitrie Cantemir”, nr.7/1987, Universitatea „Al.I.Cuza”, Iaşi.
• APĂVĂLOAE M., APOSTOL L., PÎRVULESCU I. (1988) – „Caracteristici ale inversiunilor termice din Podişul Fălticenilor”, Lucrările Seminarului Geografic „Dimitrie Cantemir”, nr.8/1987, Universitatea „Al.I.Cuza”, Iaşi.
• APOSTOL L. (1990) – „Anomalii ale temperaturii aerului pe
teritoriul Moldovei”, Lucrările Seminarului Geografic „Dimitrie Cantemir”, nr.9/1988, Universitatea „Al.I.Cuza”, Iaşi.
• APOSTOL L. (2000) – „Meteorologie şi climatologie”, Editura Universităţii Suceava.
• APOSTOL L. (2004) – „Clima Subcarpaţilor Moldovei”, Editura Universităţii Suceava.
• BÂZÂC GH. (1983) – „Influenţa reliefului asupra principalelor
caracteristici ale climei României”, Editura Academiei, Bucureşti. • BĂCĂUANU V., BARBU N., PANTAZICĂ MARIA,
UNGUREANU AL., CHIRIAC D. (1981) – „Podişul Moldovei. Natura,
om, economie”, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti. • BĂLESCU O.I. , BEŞLEAGĂ N. (1962) – „Viscolele în R.P.
carpatic în evoluţia ciclonilor mediteraneeni”, Editura Academiei, Bucureşti. • BORDEI-ION ECATERINA, BORDEI-ION N. (1986) –
„Ciclogeneza orografică carpatică, proces atmosferic specific românesc”, Studii şi Cercetării Meteorologice, Institutul de Meteorologie şi Hidrologie, Bucureşti.
• BUDUI V. (2001) – „Condiţii aerosinoptice de producere a
brumelor timpurii de toamnă în Moldova”, Analele Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava, secţiunea Geografie, anul X, Suceava.
• CAZACU GABRIELA (1979) – „Rolul circulaţiei atmosferice şi al
reliefului în producerea precipitaţiilor pe teritoriul României”, Studii şi cercetări de meteorologie 1, Institutul de Meteorologie şi Hidrologie, Bucureşti.
• CĂLINESCU, GH., CĂLINESCU NICULINA, SOARE, ELENA (1994) – „Caracteristici şi tendinţe ale precipitaţiilor maxime căzute în
diferite intervale de timp în Moldova”, Lucrările Seminarului Geografic „Dimitrie Cantemir” , nr. 13-14, 1993-1994, Iaşi.
• CIULACHE S. (1997) – „Clima depresiunii Sibiu”, Editura Universităţii din Bucureşti.
• CIULACHE S., IONAC NICOLETA (1995) – „Fenomene
geografice de risc”, Editura Universităţii din Bucureşti. • DAVIDESCU G. (1984) – „Influenţa condiţiilor meteorologice
asupra producţiei pajiştilor din Podişul Sucevei”, Lucrările Seminarului Geografic “Dimitrie Cantemir“, nr. 4/1983, Universitatea “Al. I. Cuza” Iaşi.
• DAVIDESCU G. (2005) - „Periodicităţi şi oscilaţii climatice pe
teritoriul Podişului Moldovei”, „Romanian Journal of Climatology”, volumul 1/2005, Editura Universităţii „Al.I.Cuza” Iaşi.
• DIACONESCU I.GH. (1966) – „Mersul radiaţiei globale şi
fenomenele meteorologice”, Culegere de lucrări ale Institutului Meteorologic pe anul 1964, Bucureşti.
• DIACONESCU I.GH. (1966) – „Radiaţia efectivă în ţara noastră”, Culegere de lucrări ale Institutului Meteorologic pe anul 1965, Bucureşti.
• DONCIU C. (1958) – „Evapotranspiraţia în R.P.R”, Meteorologia, hidrologia şi gospodărirea apelor, vol. III, nr.1, Bucureşti.
42
• DONCIU C. (1965) – „Contribuţie la studiul evapotranspiraţiei
potenţiale în R.S.România”, Meteorologia, hidrologia şi gospodărirea apelor, vol. X, nr.9, Bucureşti.
ale regimului termic al solului din zone de câmpie şi deal din România”, Culegere de lucrări ale Institutului Meteorologic pe anul 1969, Bucureşti.
• DONEAUD A. (1958) – „Cercetări asupra ciclonilor europeni cu
deplasare retrogradă”, Memorii şi studii, C.S.A., vol. IV, nr.2. Bucureşti. • DONISĂ I., DAVIDESCU G. (1972) – „Unele particularităţi
termice de pe teritoriul ţării noastre, condiţionate de relieful carpatic”, Analele Ştiinţifice ale Universităţii “Al.I.Cuza” Iaşi, tom XVIII, s.II c.
• DONISĂ I., ERHAN ELENA (1974) – „Curs de climatologie
R.S.R.”, Facultatea Biologie – Geografie, Universitatea “Al.I.Cuza” Iaşi. • DRAGOTĂ CARMEN (2006) – „Precipitaţiile excedentare din
România”, Editura Academiei Române, Bucureşti. • DRAGOTĂ CARMEN, NEDA ANA, NEDELCU G. (1996) –
„Efectele asupra calităţii mediului cauzate de precipitaţiile excepţionale
căzute în iunie 1995 în bazinele hidrografice superioare ale râurilor Suceava
şi Moldova”, Analele Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava, secţiunea Geografie - Geologie, anul V, Suceava.
• DRAGOTĂ CARMEN, SZENYES MARIA (1997) – „Cantităţile
maxime de precipitaţii căzute în intervalul de 24 ore în România”, Analele Universităţii din Oradea, secţiunea Geografie, VII/1997, Oradea.
• DRAGOTĂ CARMEN, VASENCIUC FELICIA (1998) – „Impactul factorilor de hazard climatic generat de precipitaţiile atmosferice
excedentare căzute în intervalul 1 ianuarie – 1 octombrie 1997 pe teritoriul
României, cu referire specială la Moldova”, Lucrările Seminarului Geografic „Dimitrie Cantemir”, Nr. 17-18/1997-1998, Iaşi.
• DRĂGHICI I. (1988) – „Dinamica atmosferei”, Editura Tehnică, Bucureşti.
• ERHAN ELENA (1969) - „Circulaţia locală a atmosferei în zona
oraşului Iaşi”, Analele Ştiinţifice ale Universităţii “Al.I.Cuza” din Iaşi, secţiunea II c, geologie-geografie, tom XV.
• ERHAN ELENA (1979) – „Clima şi microclimatele din zona
oraşului Iaşi”, Editura „Junimea”, Iaşi. • ERHAN ELENA (1981) - „Contribuţii la studiul inversiunilor de
temperatură din depresiunea Câmpulung Moldovenesc”, Lucrările Seminarului Geografic „Dimitrie Cantemir”, Nr. 1/1980, Iaşi.
• ERHAN ELENA (1982-1987) - „Curs de meteorologie-climatologie
(vol. I-II)”, Editura Universităţii „Al.I.Cuza” Iaşi.
43
• ERHAN ELENA (1983) - „Fenomenul de secetă în Podişul
Moldovei”, Analele Ştiinţifice ale Universităţii “Al.I.Cuza” din Iaşi, secţiunea II b, geologie-geografie, tom XXIX.
• ERHAN ELENA (1986) - „Fenomenul de grindină în Podişul
Moldovei”, Analele Ştiinţifice ale Universităţii “Al.I.Cuza” din Iaşi, secţiunea II b, geologie-geografie, tom XXXII.
• ERHAN ELENA (1988) – „Consideraţii asupra precipitaţiilor
atmosferice din partea de est a României”, Lucrările Seminarului Geografic „Dimitrie Cantemir”, Nr. 8/1987, Iaşi.
• ERHAN ELENA (1990) – „Parametri meteorologici de importanţă
practică pentru zona oraşului Câmpulung Moldovenesc”, Lucrările Seminarului Geografic „Dimitrie Cantemir”, Nr. 9/1988, Iaşi.
• ERHAN ELENA (1992) – „ Particularităţile meteorologice ale
anilor 1989-1990 în România”, Lucrările Seminarului Geografic „Dimitrie Cantemir”, Nr. 10/1990, Iaşi.
• ERHAN ELENA (1992) – „Clima Podişului Moldovei”, în Geografia României, vol. IV, Editura Academiei, Bucureşti.
• ERHAN ELENA (1999) - „Meteorologie şi climatologie practică”, Editura Universităţii „Al.I.Cuza”, Iaşi.
• ERHAN ELENA (2001) – „Consideraţii privind resursele climatice
ale Moldovei”, Lucrările Seminarului Geografic „Dimitrie Cantemir”, Nr. 19-20/1999-2000, Iaşi.
• ERHAN ELENA (2002) – „Ninsoarea şi stratul de zăpadă pe
teritoriul Moldovei”, Lucrările Seminarului Geografic „Dimitrie Cantemir”, Nr. 21-22/2000-2001, Iaşi.
• ERHAN ELENA (2004) – „Aspecte ale foehnizării aerului în estul
României”, Lucrările Seminarului Geografic „Dimitrie Cantemir”, Nr. 23-24/2002-2003, Iaşi.
• ERHAN ELENA, APETREI M. (2005) - „Variabilitatea în timp a
precipitaţiilor atmosferice la Iaşi”, „Romanian Journal of Climatology”, volumul 1/2005, Editura Universităţii „Al.I.Cuza” Iaşi.
• ERHAN ELENA, PLEŞCA GH. (1964) - „Contribuţii la
cunoaşterea climei din zona oraşului Fălticeni”, Analele Ştiinţifice ale Universităţii “Al.I.Cuza” din Iaşi, secţiunea II b, geologie-geografie, tom X.
asupra fenomenelor de brumă şi îngheţ din Câmpia Moldovei”, Lucrările Seminarului Geografic „Dimitrie Cantemir”, Nr. 9/1988, Iaşi.
• GHEORGHIU E. (1970) – „Contribuţii la studiul climei din
Depresiunea Rădăuţi”, Analele Ştiinţifice ale Universităţii “Al.I.Cuza” Iaşi, tom XVI, s.II c.
44
• GRAMA M. (1963) - „Condiţiile meteorologice care favorizează
producerea şi menţinerea ceţurilor pe aeroporturile Bacău, Iaşi şi Suceava”, Culegere de lucrări ale Institutului Meteorologic pe anul 1961, Bucureşti.
• GUGIUMAN I., COTRĂU M. (1975) – „Elemente de climatologie
urbană, cu exemple din România”, Editura Academiei R.S.R., Bucureşti. • GUGIUMAN I., PLEŞCA GH., ERHAN ELENA, STĂNESCU I.
(1960) – „Unităţi şi subunităţi climatice în partea de est a R.P.Române”, Analele ştiinţifice Universitatea „Al.I.Cuza”, secţiunea II, tom VI, fascicul 4, Iaşi.
• GUGIUMAN I., PETRAŞ EUGENIA (1963) – „Rolul dinamicii
atmosferei şi a factorilor geografici în determinarea regimului temperaturii
aerului în partea de est a R.P. Române”, Analele Ştiinţifice ale Universităţii “Al.I.Cuza” Iaşi, tom IX, seria II, b, Iaşi.
• GUŢIC O.I. (1974) – „Clima din zona oraşului Dorohoi”, Casa Corpului Didactic, Botoşani.
• IONAC NICOLETA (1999) – „Clima şi comportamentul uman”, Editura Enciclopedică, Bucureşti.
• IVANOV MARIA, VINOGRADOV MAGDA, FETOV V. (1964) - „Nomograme pentru determinarea datei primului şi ultimului îngheţ şi a
duratei perioadei fără îngheţ cu diferite asigurări pentru teritoriul
R.P.Române”, Culegere de lucrări ale Institutului Meteorologic pe anul 1962, Bucureşti.
• IVANOV MARIA, VINOGRADOV MAGDA, FETOV V. (1966) - „Nomograme pentru determinarea datei trecerii temperaturii medii zilnice a
aerului prin -5, 0, 5, 10 şi 15°C pentru teritoriul R.P.Române”, Culegere de lucrări ale Institutului Meteorologic pe anul 1964, Bucureşti.
umană”, Universitatea „Al.I.Cuza”, Iaşi. • MARCU M. (1983) – „Meteorologie şi climatologie forestieră”,
Editura Ceres, Bucureşti. • MIHAI ELENA (1975) – „Depresiunea Braşov. Studiu climatic”,
Editura Academiei, Bucureşti. • MIHAI ELENA, CAZACU GABRIELA (1969) – „Caracteristici
meteorologice ale intervalului rece 1967-1968 în R.S.România”, Culegere de Lucrări ale Institutului Meteorologic pe anul 1967, Bucureşti.
• MIHĂILĂ D. (2001) – „Trăsăturile definitorii ale climei Câmpia
Moldovei”, Analele Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava, secţiunea Geografie, anul X, Suceava.
45
• MIHĂILĂ D. (2004) – „Câteva aspecte legate de variabilitatea
evoluţiei în timp a elementelor şi fenomenelor climatice din Câmpia
Moldovei”, Analele Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava, secţiunea Geografie, anul XIII, Suceava.
• MIHĂILĂ D. (2005) – „Tendinţele evoluţiei temperaturii aerului în
Podişul Sucevei”, Analele Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava, secţiunea Geografie, anul XIV, Suceava.
• MIHĂILĂ D. (2006) – „Câmpia Moldovei. Studiu climatic”, Editura Universităţii din Suceava, Suceava.
• MIHĂILĂ D., TĂNASĂ I., BOSTAN DIANA (2006) - „Precipitaţiile din seara de 30 iunie 2006 de la Arbore; cauze şi consecinţe”, Lucrările Seminarului Geografic “Dimitrie Cantemir“, nr. 27/2006, Universitatea “Al. I. Cuza” Iaşi.
• MIHĂILĂ D., IFTINCA I. (1997) – „Câteva aspecte legate de
circulaţia maselor de aer în nordul Câmpiei Moldovei”, Lucrările Seminarului Geografic „Dimitrie Cantemir”, Nr. 13-14/1993-1994, Iaşi.
• MIHĂILĂ D., BUDUI V., CRISTEA I., TĂNASĂ I. (2006) – „Consideraţii asupra riscurilor climatice în judeţul Suceava”, Analele Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava, secţiunea Geografie, anul XV, Suceava.
• MIHĂILESCU I.F. (2001) – „Studiu climatic şi microclimatic al
văii râului Bistriţa în sectorul montan cu lacuri de acumulare”, Editura Ex Ponto, Constanţa.
• MIHĂILESCU V. (1969) – „Geografia fizică a României”, Editura Ştiinţifică, Bucureşti.
• NEACŞA O., POPOVICI C. (1969) – „Repartiţia duratei de
strălucire a Soarelui şi a radiaţiei globale pe teritoriul României”, Culegere de lucrări ale Institutului Meteorologic pe anul 1967, Bucureşti.
• NEAMU GH. şi al. (1968) – „Cazuri de inversiuni termice în
depresiunile intracarpatice Petroşani, Braşov şi Câmpulung Moldovenesc”, Hidrotehnica, volumul 15, nr. 5, Bucureşti.
• NISTOR B. (2005) - „Fenomenele de rouă şi de brumă în Podişul
Sucevei”, „Romanian Journal of Climatology”, volumul 1/2005, Editura Universităţii „Al.I.Cuza” Iaşi.
• NISTOR B. (2006) - „The Air Temperature Regime in the Suceava
Plateau (1991-2000)”, Lucrările Seminarului Geografic “Dimitrie Cantemir“, nr. 26/2005, Universitatea “Al. I. Cuza” Iaşi.
• NISTOR B. (2006) – „Trăsături ale inversiunilor termice din valea
Siretului (sectorul Siret –Roman)”, Analele simpozionului „Euroregiunea de Nord-est - Prutul de Sus” Botoşani.
46
• NISTOR B. (2007) - „Fenomenele climatice de risc specifice
sezonului rece în Podişul Sucevei”, Analele simpozionului „Euroregiunea de Nord-est - Prutul de Sus” Botoşani.
• NISTOR B. (2007) – „Fenomenele climatice de risc specifice
sezonului cald în Podişul Sucevei”, Analele simpozionului „Euroregiunea de Nord-est - Prutul de Sus” Botoşani.
• NISTOR B. (2007) – „Frecvenţa perioadelor ploioase şi secetoase
în Podişul Sucevei”, Analele Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava, secţiunea Geografie, anul XVI, Suceava.
• NISTOR B. (2007) - „Precipitaţiile atmosferice – resursă climatică
a Podişului Sucevei. Câteva consideraţii teoretice”, Analele Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava, secţiunea Geografie, anul XVI, Suceava.
de precipitaţii pe teritoriul R.S.România”, Studii şi Cercetări de Meteorologie, Bucureşti.
• POP GH. (1964) – „Climatologie”, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.
• POP GH. (1988) – „Introducere în meteorologie şi climatologie”, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti.
• POPOVICI ANA, DRAGOTĂ CARMEN, BECHEANU VIORICA (1996) - „Analiza averselor de ploaie însoţite de grindină, din
Podişul Sucevei şi impactul acestora asupra mediului geografic”, Analele Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava, secţiunea Geografie - Geologie, anul V, Suceava.
• POSEA GR., POPESCU N., IELENICZ M. (1974) – „Relieful
României”, Editura Ştiinţifică, Bucureşti. • RĂDOANE N. (2002) – „Geografia fizică a României”, Editura
Universităţii, Suceava. • ROBOŞ TEREZA (1963) - „Prima şi ultima zi cu brumă în
R.P.Română”, Culegere de lucrări ale Institutului Meteorologic pe anul 1961, Bucureşti.
• RUNCANU T., DRAGOTĂ CARMEN (1992) – „Consideraţii
asupra regimului pluviometric în 1991 pe teritoriul României”, Studii şi Cercetări de Meteorologie, Bucureşti.
• SCURTU D. (1976) - „Unele caracteristici ale condiţiilor
meteorologice de la Suceava, din anii 1950-1974”, Lucrări ştiinţifice S.C.A. Suceava.
47
• SCURTU D., TĂNASĂ I. (2005) - „Aspecte ale evaluării
fenomenului de secetă înregistrat la Suceava (1984-2003)”, „Romanian Journal of Climatology”, volumul 1/2005, Editura Universităţii „Al.I.Cuza” Iaşi.
• SFÂCĂ L. (2005) - „Regimul temperaturii solului din Culoarul
Siretului”, „Romanian Journal of Climatology”, volumul 1/2005, Editura Universităţii „Al.I.Cuza” Iaşi.
• SLAVIC GH.A. (1977) – „Podişul Sucevei. Studiu climatologic”, Teză de doctorat, Facultatea de Geografie şi Geologie, Iaşi.
• SOROCEANU N., AMĂRIUCĂI M. (1998) – „Consideraţii
asupra tendinţei de aridizare a climei în Podişul Moldovei”, Lucrările Seminarului Geografic „Dimitrie Cantemir”, Nr. 17-18/1997-1998, Iaşi.
• STĂNCESCU I. (1983) – „Carpaţii, factori modificatori ai climei”, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti.
• STĂNCESCU I., DAMIAN DOINA (1983) – „Câteva consideraţii
asupra aspectului vremii în ţara noastră determinate de aria de influenţă a
anticiclonului scandinav”, Studii şi cercetări. Meteorologie, pe 1980, Institutul de Meteorologie şi Hidrologie, Bucureşti.
• STOENESCU ŞT. M. (1951) – „Clima Bucegilor”, Memorii şi studii, D.G.H., Institutul Meteorologic Central, Editura Tehnică, Bucureşti.
• STOENESCU ŞT. M., ŢEPEŞ MARIA, BOGORIŢĂ NADEJDA, IVANOV MARIA (1966) - „Repartiţia chichiurei, poleiului şi
lapoviţei pe teritoriul Republicii Socialiste România”, Culegere de lucrări ale Institutului Meteorologic pe anul 1964, Bucureşti.
• STOICA C. (1962) – „Precipitaţii atmosferice în regim
anticiclonic”, Culegere de lucrări a I.M./1960, Bucureşti. • STOICA C., CRISTEA N. (1971) – „Meteorologie generală”,
Editura Tehnică, Bucureşti. • TĂNASĂ I., MIHĂILĂ D. (2005) – „Variabilitatea cantităţilor de
precipitaţii înregistrate la staţia meteorologică Suceava”, Culegere de lucrări, sesiunea anuală de comunicări ştiinţifice „Vremea, clima şi dezvoltarea durabilă”, Bucureşti 28-30 septembrie 2005.
• TEODOREANU ELENA (1980) – „Culoarul Rucăr - Bran. Studiu
climatic şi topoclimatic”, Editura Academiei, Bucureşti. • TEODOREANU ELENA (2004) – „Geografie medicală”, Editura
Academiei, Bucureşti. • TEODOREANU ELENA (2007) – „Se schimbă clima? O întrebare
la început de mileniu”, Editura Paideia, Bucureşti. • TOPOR N. (1958) - „Bruma si îngheţul, prevederea si prevenirea
lor”, Editura Agro-silvică de Stat. • TOPOR N. (1964) - „Ani ploioşi şi secetoşi în R.P.R.”, Institutul
Meteorologic, Bucureşti.
48
• TOPOR N., STOICA C. (1965) – „Tipuri de circulaţie şi centri de
acţiune atmosferică deasupra Europei”, C.S.A., Institutul Meteorologic, Bucureşti.
• ŢÎŞTEA D. (1961) – „Calculul şi repartiţia radiaţiei solare pe
teritoriul R.P.R”., Meteorologie, hidrologie şi gospodărirea apelor, nr.1, Bucureşti.
• ŢÎŞTEA D., BACINSCHI D., NOR R. (1965) – „Dicţionar
meteorologic”, C.S.A., Institutul Meteorologic, Bucureşti. • ŢÎŞTEA D., BOGORODIŢĂ NADEJDA, VINOGRADOV
MAGDA, LORENTZ RAISA (1974) - „Calculul şi zonarea duratei
intervalului anual de încălzit şi a sumei de grade-zile de încălzit funcţie de
temperatura exterioară şi interioară”, Studii de Climatologie II, Bucureşti. • ŢÎŞTEA D., VINOGRADOV MAGDA (1972) - „Calculul şi
repartiţia pe teritoriul României a duratei intervalului anual de încălzit şi a
sumei anuale a gradelor – zile de încălzit”, Culegere de lucrări de Climatologie aplicată, Bucureşti.
• VASENCIUC FELICIA (2003) – „Riscuri climatice generate de
precipitaţii în bazinul hidrografic al Siretului”, INMH, Bucureşti. • *** – „Tabelele meteorologice TM-2 şi TM-12 de la posturile
pluviometrice din Podişul Sucevei”, I.N.M.H., Bucureşti. • *** – „Tabelele meteorologice TM-1 şi TM-11 de la staţiile
meteorologice din Podişul Sucevei”, I.N.M.H., Bucureşti. • *** ( 1966) – „Atlas climatologic al R.S.România”, C.S.A., I..,
Bucureşti. • *** (1960) – „Monografia geografică a R.P.Române”, Editura