@ Editura EIKON Bucureqti, Str. Smochinului nr. 8, sector I cod poptal 014605, Rom6nia Difuzare/distribufie carte: tel./fax: 021348 14 74 mobil: 0733 l3l 145,0728 084 802 e-mail : [email protected]Redacfia: tel: 021 3481474 mobil: 0728 084 802,0733 l3l 145 e-mail : [email protected]web : www. edituraeikon.ro Editura Eikon este acreditatd de Consiliul Nafional al Cercetlrii gtiin{ifice din Romdnia (CNCS). Descrierea CIP este disponibili la Biblioteca Na{ionall a Rom6niei. rsBN 978-60 6-7 tt -494-2 Tehnoredactare: Nicolae Turcan Editor: ValentinAjder DAN TOMULET PLOTIN: DESPRE NEMURIREA SUFLE TULUI moE Bucunagr,20l6
8
Embed
Plotin. Despre nemurirea sufletului - Libris.ro. Despre...dice. Subiectul lor este motivul qi rostul intrupdrii sufletu-lui,lucrareaterminAndu-se cu o scurtl list[ de argumente empirice,
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
@ Editura EIKONBucureqti, Str. Smochinului nr. 8, sector Icod poptal 014605, Rom6nia
20. Apendice (continuare): impotriva metaflziciimaterialiste (83.1-23)....... ......11220. I Inferiorul nu poate genera superiorul (83. I - I 3) ................ ll220.2Poten\anu precede actut (83.14-23)..................................116
2l.Conctuzie(83.23-25).. ...........ll9
III. Critica teoriei sufletului emergent(84.1-8s.43) ..........1201. Sufletul, ca afecliune a trupului (84.1-9)......... ..................1202. Argumente impohiva teoriei emergentei (54 .9 -29)........... 122
2.1 Obieclii mai vechi (84.9-17)......... ................122
14. Sufletul nu poate fi distrus (12.12-20).................'.......... 191
t34
221
224
iN r,oc DE PREFATA
in ciuda faptului cd ideea nemuririi sufletului a exis-
tat intotdeauna, intr-un fel sau altul, in religia popular[greacd, ea nu a constituit o prezen\d la fel de constant[ qi
la nivelul filosofiei grecegti. in religia populard, perspec-
tiva dominant[ asupra destinului sufletului dupd moarte
a fost cea homericd, in acord cu care sufletul persista inHades sub forma unei umbre semi-conqtiente, care per-
petua o existen![ obscurd qi lipsit[ de sens. in contextulacestei perspective de ansamblu, au existat totuqi legende
religioase care vorbeau despre destinul extraordinar al
unor eroi, care, prin decizia qi indurarea zeTlor, au ajuns
sd-qi trdiascd vegnicia in insulele fericililor saq dnpd caz,
in lumea subpdmdntean[.in filosofia presocraticd, tema sufletului a fost abor-
dat[, de cele mai multe ori, fie cu mijloacele panteismului,
cum s-a intdmplat in cazul lui Heraclit din Efes, al qcoliiioniene sau al celei eleate, fie cu mijloacele atomismului,a$a cum a fost cazul lui Democrit sau al lui Anaxagora.Exceplie de la aceastd regulS a fbcut, oarecum, gcoala
pitagoreic5, ai c6rei adepli afirmau separabilitatea sufle-
tului de trup qi posibilitatea reincarndrii 9i a divinizdriisufletului uman. Dupd toate aparenJele, aceastd idee a
Dau Tovrur-r1
pdtruns in gdndirea greacd, prin intermediul orfismuluigi al religiei lui Dionysos Zagreus, ambele fiind de pro-venienJd tracd.Ideea a fost dezvoltatd, qi de Empedocledin Agrigent, dar, se pare, tot sub influenla gdndirii pita-goreice. Tema nemuririi iqi va primi aten[iafilosoficd cei se cuvenea abia in scrierile lui Platon, devenind parteintegrantd qi chiar definitorie a gdndirii marelui filosofgi a urmagilor sii autentici. Platon a intemeiat nemurireasufletului pe ideea divinitdtii acestuia, nemurirea deve-nind astfel o proprietate esen{iald a dimensiunii noas-tre l[untrice. impreund cu aceastd idee, platonismul varenaqte spre sfhrgitul antichitdlii sub forma qcolii neopla-tonice qi va contribui semnificativ la {es[tura de idei careva lansa Evul Mediu.
Diferen{a dintre tradilia pitagoreico-platonicd gi restulfilosofiei grecegti trece ins6 dincolo de modul in care diver-sele qcoli autratat problema sufletului. Astfel, gdndireaplatonicd, impreuni cu antecedentele gi succedentele sale,constituie traditia spiritual6 a gdndirii greceqti, in timp cemajoritateacelorlalte qcoli s-au dovedit lipsite de valenlespirituale la fel de valoroase. Platonismul a fost filoso-fia religioas[ a grecilor, spre deosebire de celelalte abor-ddri, car e, in ciuda teologiilor uneori impresionante, s-auardtat lipsite de profunzimea interioard pe care o gisimin platonism. Se poate, agadaq afirma c6 filosofia anticdgreacd s-a ndscut din impletireamai mult sau mai pu{instrdns[ a unei filosofii spirituale cu o filosofie de tip natu-ralist, fiecare dintre acestea ocup6ndu-se, desiguq gi desubiectul de bazd, al celeilalte. Filosofia greacd includedoul filoane de gdndire diferite: unul care se intereseazd
6
Plotin: Despre nemurirea sufietului
de viala sufletului, iar celdlalt se intereseazd de existen{a
corporalE. Dintre acestea, cel dintdi pare sd se fi ndscut
sub influen{a religiei trace.Acestea sunt imprejuririle in care tratatttl plotinian
pe care-l vom studia preia qi dezvolt6 ideea nemuririisufletului la finalul antichit[1ii, adicddupd ce acestei ideii s-au adus toate obiec{iile pe care gdndirea greacd ileputea aduce, obieclii formulate, in principal, de cdtre
stoici, epicureici qi peripatetici. Conform obiqnuinlelorsale auctoriale, Plotin se va ocupa mai intdi de aceste
obiec{ii, l6s0nd pentru partea a doua a scrierii sale argu-
mentele pozitive destinate s6 justifice teza pe care o sus-
1ine. in consecinli, el va incerca sd demonstreze mai intdiabsurditatea teoriilor filosofice despre suflet care afir-mau dispari{ia acestuia in momentul morfii trupului. Elincearcd astfel sd nu mai lase deschisd nicio altd posibi-htate, in afara nemuririi sufl etului.
Datoritd faptului c5, in antichitate, ideea cea mailargrispinditd care se opuneatezei nemuririi a fost cea a cor-poralit[lii sufletului, idee impdrtdqitd de mai multe qcoli
de gdndire, Plotin va analiza mai intdi aceastd teorie.
impdrfirea tratatului intr-o parte crtticdgi una constructiviilustreaz[ c6t 3e poate de limpede tensiunea care a exis-
tat intre filosofia spiritualitalii gi filosofia corporalit6lii.Astfel, in prima parte, care uffneazd pasajelor introduc-tiver, el va argumenta, in principal, impotriva variante-lor stoice qi epicureice ale teoriei corporalit[fii sufletu-lulz, dar gi impotriva teoriilor emergenlei gi entelehiei, de
1 En.l.l-25.2 tbid.,2:l-8a.9.
DaNTouwrl
inspirafie pitagoreicd qi, respectiv, peripateticd3. Autorulva cduta sE demonstreze in felul acesta necorporalitateagi deci separabilitatea sufletului de trupul pe care il con-troleazf", urmdnd ca in partea a doua a lucrdriia sd aducdin sprijinul tezei nemuririi dovezi, in versiune personald,imprumutate cu prec[dere de la Platon, dovezi cum ar fldivinitatea sufletului gi raportul sdu esen{ial cu eida vie-tii. in sfrrgit, ultimele trei capitole ale lucr6ri contin mate-riale adlugate probabil dupd schifarea concluziilor, cateapar la sfdrgitul capitolului doisprezece, fapt care con-feri acestor capitole suplimentare caracterul unui apen-dice. Subiectul lor este motivul qi rostul intrupdrii sufletu-lui,lucrareaterminAndu-se cu o scurtl list[ de argumenteempirice, in favoarea aceleiaqi idei a nemuririi.
Se poate, agadar, afirma,frrd,teamade a gregi, cI, dinpunctul de vedere al ideilor sale de bazd,tratatttl Desprenemurirea sufletului este esenlialmente platonic. A$a cumin prima sa scriere, D es p re frum o s, pdrintele neoplatonis-mului denroltd, tema central6 a dialogului Banchetul,inacest al doilea tratat al slu, el incearcd s[ reafirme tezadebazda dialogului Fedon. Este Platon reafirmat la sf6r-qitul antichitdtii qi la inceputul Evului Mediu.
Awonur
- 'ruia. s'9-s".+:.4 rbid., 8s.44-12.20.
8
I. CONSIDERATII INTRODUCTIVE(1.1-25)
1. Subiectul gi structura tratatului (1.1-4)
1. Dacd fiecare dintre noi este nemuritor (a9dvaroE)
sau [dacd fiinla umand] piere (greipem) cu totul,
[dacdJ unele [pdrti] ale sale se distrug prin imprdstiere(orc66aow) qi degradare (g9opav), iar altele rdmdn peveci, adicd cele care constituie sinele tnsuqi, [toate aceste
lucruriJ se pot afia printr-o cercetare [amdnunlitdJ a
naturii [umane].
DupE cum am subliniat deja, ideea nemuririi sufletu-
lui nu a fost nici pe departe universal acceptatd de filo-sofia anticd greco-roman6. Dimpotrivd, ea nu a apu\i-nut dec6t qcolii platonice gi unora dintre predecesorii qi
succesorii acesteia. Printre acegtia din urmS se numdr[,desigur, gi Plotin, pdrintele neoplatonismului, care,lainceputul tratatului sdu, afirmd cd problema nemuririipoate firezolvatd printr-o analizd" amdnunlitd a naturiifiinfei umane, dat fiind faptul c[ experienJa obiqnuit[ nutrddeazd imediat perenitatea sinelui omenesc. Strategia
DaN Torvrurrl
sa argumentativd, aSadar, constA din identificarea unuiaspect indestructibil al fiinfei qi identit[{ii umane. Dinpunct de vedere logic, considerd filosoful, existd treiposibilit6li: fiinla uman[ fle se conservd in intregime,fie piere in intregime, fie se conseryd gi, respectiv, pierein parte. Dat fiind faptul cd prima ipotezd, cea a con-servdrii integrale, este contrazisl de experien{a nemij-lociti, Plotin nu va acorda atenfie dec6t celorlalte douiposibilit[]i, argument6nd impotriva disparitiei completeqi, respectiv, in favoarea supraviefuirii parfiale a fiin{eiumane. Conservareapafiiald.a omului ins6 nu este echi-valenti cu nemurirea sufletului, dec6t in canil in carepartea care r[m6ne este sufletul, adic6, esenla fiin{ei gia sinelui omenesc. Aceasta este teza cdreia plotin ii vadedica efortul s[u.
impotriva tezei sale ins6, se ridicau ideile stoicilor,ale epicureicilor qi peripateticilor. Astfel, dupd cumafirmI Corrigan, ,,impotriva stoicilor, plotin sus{inecd sufletul nu este un corp; mai degrabd, este formaanimatoare a unui corp (IV, 7 l2l); impotriva aristote-licienilor, el susline cd sufletul nu poate fi pur qi sim-plu 'entelehia' sau forma activd a unui corp coruptdodatd, cu trupul, pentru cd lucrul acesta ne va obligasd introducem o a doua entelehie sau form6 care siexplice natura sa intelectuald (IV, 1 l2l8s).-s in celecare urmeazd,vom vedea modul in care Plotin se ocupide toate aceste probleme.
5 Kevin Corrigan, Reading Plotinus: A practical Introductiont-o Ngoplatomsz (West Lafayette, Ind.: purdue University press,2005),p.39.
IO
2. Compusul uman (1.5-9)
Fdrd tndoiald, omul nu poate fi o entitate simpld(dil"odv), deoarece existd tn el un sufiet qi, de aseme-
nea, [pentru cdJ are un trup, care ne este fie o unealtd
(6pyavov), fie [neJ este ataqat intr-un alt chip. ASada4