Orhidee Ex: Cattleya (C.labiata) Plante epifite,cu pseudobulbi
alungiti,terminate in partea superioara cu 1-2 frunze mai mari,
coriacee si de culoare verde deschis sau verde oliv.Florile au
labelumul liber sau sudat la baza, care apare la locul de prindere
al frunzelor, acestea sunt mari, colorate in mov, galben sau alb.
Cymbidium Una dintre cele mai cultivate orhidee din tara noastra
datorita frumusetii florilor dar si datorita faptului ca are o
perioada de pastrare de cca 2-3 sapt pe planta.Frunze persistente,
radacini carnoase.Din pseudobulbi apar inflorescentele lungi de
100-120 cm cu pana la 30 de flori dispuse in spic. Dendrobium
Plante epifite cu rizom mic din care in fiecare an cresc noi
pseudobulbi si noi radacini.Frunzele sunt plate sau cilindrice,
coriacee, persistente sau caducei.Prezinta flori solitare sau
dispuse in inflorescenta cu labelumul intreb sau trilobat. Multe
dintre orideele cultivate in apartamet sunt epifite(orhidee ce
traiesc in scorburile arborilor sau pe arbori).Litofite sunt cele
care traiesc pe roci stanci. Orhideele din regiunile temperate sunt
in general terestre (adica traiesc pe sol ca si marea majoritate a
plantelor). Un exemplu este reprezentat de o orhidee celebra care
traieste in Romania si este cunoscuta sub numele de Papucul Doamnei
Cypripeidum calceolus. Orhideele sunt dorite in apartamente pentru
florile lor rafinate, care sunt disponibile intr-o mare varietate
de culori: albastre, galbene, albe, portocali, rosii, deci
orhideele se incadreaza in grupul plantelor de apartament
decorative prin flori.Unele flori sunt dungate, sau au pete de
culoare.Florile pot trai de la 1 saptamana la 4 luni, in functie de
specie. Frunzele sunt de regula verzi, dar unele orhidee au frunze
frumoase cu diverse marmoratii. Multe dintre orhidee au miros,
unele emana miros de carne putrezita, altele au mirosuri placute:
de lamaie, portocale, ciocolata, scortisoara sau cocos. Vanilia
este extrasa din oridee, mai exact dintr-o orhideea Vanilla
planifolia.Orhidee originara din Mexic.Intrucat cele mai multe
orhidee cultivate in apartament sunt specii EPIFITE vom preventa
conditiile necesare pentru cresterea si dezvoltarea acestora:
Lumina:Unul din factorii determinanti in inflorire alaturi de
fertilizare este lumina. Orhiheele ce nu beneficiaza de lumina
suficienta; nu vor inflori, acestea cresc si par sanatoase dar in
lipsa luminii nu vor inflorii. Cel mai bun loc de crestere a
orhideelor sunt pervazele. O fereastra cu expozitie sudica este
locul ideal pentru niste rezultate optime, fereastra cu expozitie
vestica poate fi urmatoarea, apoi estica si nordica. Daca pervazul
geamului nu furnizeaza lumina suficienta pentru orhidee, se poate
suplimenta cu lumina artificiala. Pentru o propagare optima a
luminii, se recomanda stergerea regulata a geamurilor si de
asemenea stergerea frunzelor orhideelor de praf.Planta este cea
care ne arata cel mai bine daca lumina este sau nu corespunzatoare,
astfel daca orhideele nu infloresc (primavara odata cu marirea
intensitatii luminii si a duretei acesteia ziua mai lunga), prima
cauza la care trebuie sa te gandesti este lumina. La orhideele care
nu au lumina suficienta, frunzele vor avea o culoare verde inchis,
iar la orhideele care beneficiaza de lumina suficienta frunzele
sunt de un verde deschis Atentie!nu scoateti orhideele direct la
soare au nevoie de lumina dar nu de lumina directa. Arsura luminii
solare pe frunze se poate observa sub forma unor pete negre pe
frunze sau frunze ingalbenite. Temperatura Temperatura este un
element de baza in inflorirea orhideelor Orhideele crescute in
apartament, trebuiesc pozitionate pe un pervaz unde exista variatii
de temperatura, aceste variatii vor induce inflorirea
Apa si Udatul Apa excesiva udatul excesiv este principalul
factor care conduce la moartea orhideelor. Cele mai multe varietati
de orhidee prefera o perioada de uscaciune intre doua perioade de
umiditate. In cazul orhideelor se ia ghiveciul si se uda cu apa la
temperatura camerei apa de chiuveta statuta 24 ore-sau cea mai buna
este apa de ploaie. I. Exista mai multe metode de a determina cand
o planta are nevoie de apa 1. Se introduce un deget in interiorul
ghiveciului 2-3 cm, daca solul este uscat, planta are nevoie de
apa, daca solul este umed mai asteptam cateva zile inainte de
urmatoarea udare; 2. Se observa vasul transparent cu orhideea (un
vas transparent-pe care se vede umiditatea-condens pe pereti) dupa
ce udam avem condens pana in partea de sus, dupa o saptamana acesta
scade spre fundul ghiveciului (un moment bun de udat orhideea).
Atentie!!! Orhideele se uda obligatoriu, la un interval de 7-9 zile
intre udari (in functie de temperatura si umiditatea din
ambientala). Daca acest interval este neglijat, exista riscul ca
radacinile sa izi piarda turgescenta (se zbarcesc si se
inmoaie-devin sensibile la putregaiuri), acest proces din pacate
este ireversibil (chiar daca udam radacinile afectate nu isi mai
revin in totalitate). II. Metode de udat: 1. Apa de udat se toarna
pana cand aceasta curge pe partea cealalta a vasului (apa ce s-a
adunat in farfurioara se arunca, nu lasam orhideea cu apa in
farfurioara); 2. O alta metoda presupune imersia (scufundarea
intr-un vas cu apa, apa patrunde prin gaurile din fundul
ghiveciului si va umecta tot substratul, se lasa ghiveciul in
imersie in apa 10-15 minute, Atentie !!!imersia se face astfel
incat apa sa ramana strict in zona radacinilor) ghiveciului cu
orhidee in apa de udat, dupa imersie se lasa ghiveciul pana ce se
scurge toata apa in exces intr-o farfurioara Atentie !!!apa stransa
se arunca Atentie !!! Daca planta este udata cu apa mai rece de
10C, radacinile vor muri, udati numai cu apa la temperatura
camerei. Atentie !!! Ghiveciul trebuie sa aiba gauri mari si
numeroase in zona de fund, altfel riscam ca apa sa nu se scurga
bine dupa udat si radacinile sa putrezeasca. Umiditatea Orhideele
iubesc umiditatea Fertilizarea Cel mai bine este sa aplicam
fertilizanti odata pe saptamana cand plantele sunt in crestere.
Cand planta incepe sa se maturizeze, se reduce fertilizarea. Se
renunta la fertilizare cand planta intra in perioada de repaus
iarna. Dupa o perioada in care orhideea a fost fertilizata
saptamanal sau la doua saptamani (lunile martie-octombrie) se
recomanda ca udarea sa se faca timp de o luna doar cu apa fara
fertilizanti pentru a preintampina o eventuala fertilizare in exces
ce poate dauna plantei. Atentie !!Nu fertilizati orhideele imediat
dupa ce ati schimbat pamantul (substratul), intrucat substratul din
comert de obicei contine si adaus de ingrasaminte. Substratul si
vasul de cultura Multe orhidee prefera ca substratun amestec de
scoarta de copac, lemn de feriga, pluta, turba, carbune si nisip.
Puteti folosi amestecuri gata preparate pentru orhidee din comert
(ex. de la Compo), sau folositi numai scoarta de copac simpla
Transplantareaschimbarea vasului si pamantului ar trebui facuta la
2-4 ani (preferabil intr-un ghiveci mai mare de 1900-2000 ml), dar
unele varietati nu necesita transplantarea. Momentul transplantarii
este foarte important deoarece daca nu se face la momentul potrivit
plantele nu vor inflori anul viitor. Toate transplantarile trebuie
facute intre lunile februarie si august. In aceasta perioada
orhideea are cresteri noi si produce noi radacini
Cand se face transplantarea, se va curata ghiveciul si
radacinile se vor clati cu apa calduta. Inainte de asezarea in
ghiveci se vor taia toate radacinile moarte, frunzele ingalbenite,
tulpinile fara flori si bulbii putreziti Orhideea se va replanta in
ghiveci la aceeasi inaltime la care a fost plantata anterior.
Pentru evitarea raspandirii bolilor si daunatorilor, se recomanda a
nu se folosi pamantul de la o planta la alta. Daca orhideea a avut
multe radacini putrezite (moi, macerate) este bine aca acestea sa
fie indepartate in totalitate, iar prima udare sa se faca cu o
solutie de fungicid (Topsin) Inflorirea Orhideele infloresc de mai
multe ori intr-un an. Inflorirea se realizeaza prin emiterea de
tije florale (vezi Fig. 4), care in varf formeaza o multime de
flori. Odata ce inflorirea s-a terminat sau este la final, tija
florala se taie de la subsuara unei frunze (vezi Fig. 3), (Atentie;
putem pastra tija florala mai mult timp daca dorim inmultirea
orhideelor; este posibil sa apara noi pui). La scurt timp dupa ce
taiem tija florala, orhideea incepe sa creasca si sa emita noi tije
florale (un nou val de flori), astfel ciclul se reia in permanenta
(vezi Fig. 4) Inmultirea La speciile care fac pui; inmultirea se
face prin separarea puilor. Specile de(Phalaenopsis)dupa caderea
florilor pot forma pui pe tija florala. Puii formati pe tija
florala se pot separa in momentul cand sunt bine dezvoltati si au
radacini de peste 8-10 cm (vezi Fig. 2). Noile orhidee, puii; se
planteaza in substrat pamant.Metoda de inmultire industriala cel
mai des utilizata, este metoda inmultiri in vitro care se face
numai in conditiile unor laboratoare performante. Bromelia Aechmea
Planta epifita, aspectul plantelor este de rozeta cu Frunze dure,
gri-verzui.Atunci cand plantele sunt mature, acestea produc in
central rozetei un penducul floral lung, care poarta o
inflorescenta mare in forma de chiochine. Guzmania Frunze lungi si
inguste formeaza o rozeta tipica, iar in partea bazala sunt arcuite
si suprapuse, formand o cavitate care retine apa.Culoare verde
lucioasa a frunzisului si bracteele durabile viu colorate ce
protejeaza inflorescenta contituie elementele decorative ale
acestei plante.G.conifera,G.lingulata.G.musaica. Bromelia este o
plant de apartament originar din Brazilia, fiind renumit pentru
fumuseea ei, dei cei care o au n case trebuie s atepte civa ani
pentru a nflori. Se adapteaz uor la mediu, fiind ideal pentru
birouri i apartamente. Graie frunzelor n form de panglic, n
diferite culori (n special rou i verde), bromelia este cea mai
cutat. Acestea pot ajunge la un diametru de 30-50 cm i la o nlime
de 30-40 cm. Planta produce rozete de frunze tari, n centrul crora
se ridic spice frumoase, roii, galbene, roz sau verzi. Florile pot
aprea la extremitatea unui penduncul floral i au o durat de via
scurt, dei nflorete doar o dat la trei ani. Bromeliile sunt ideale
pentru nfumusearea teraselor, interiorului caselor, dar i pentru
birouri, dnd o tent tropical ncperilor. Toamna i primvara se vor
tia rozetele nflorite, la aproximativ cinci centimetri deasupra
bazei. Avei grij ns pentru a nu ciupi i din lstarii dezvoltai n
jurul plantei-mam. Rozeta vetejit se ndeprteaz atunci cnd capt o
nuan maronie. Lstarii rmai pot fi plantai n vase de lut, cu pmnt
fcut dintr-un amestec special destinat epifitelor (pmnt de frunze,
turb grosier, rdcini de ferig tocate i crbune de lemn cu pH 4,5),
ce poate fi gsit n magazinele de specialitate. Se recomand aezarea
ghivecelor ntr-un loc umbros, departe de btaia direct a razelor
solare, aburi i cureni de aer. ngrmntul cu care se mpac cel mai
bine planta este cel lichid, ce se aplic de dou ori pe lun primvara
i vara. Temperatura optim pentru bromelie este de 16 grade Celsius,
dar poate suporta i temperaturi mai ridicate. Bromelia este
rezistent la duntori, ns mucegaiul poate aprea deasupra
pmntului, atunci cnd acesta este udat n exces. n acest caz se
rresc udrile i se nltur pmntul mucegit de deasupra. Ideal ar fi s
ateptai ca solul s se usuce nainte de a uda iar planta! nmulirea
bromeliei se poate face att prin semine, ct i prin lstari. Seminele
se pun ntr-un amestec alctuit din dou pri egale de pmnt pentru
flori i turb. Se las ntr-un loc luminos, la o temperatur constant
de 27 de grade Celsius, pn ce va iei planta, dup care se mut n
ghivece. Divizarea lstarilor de la planta-mam se face foarte uor i
trebuie tiai ct mai aproape de plant. Acetia se pun n pmnt, unde
vor prinde rdcini, iar atunci cnd vor atinge nlimea de cinci
centimetri pot fi mutai n ghivece separate, din lut, dup care vor
fi transplantate periodic n vase din ce n ce mai mari, pe msur ce
cresc. Plante de interior decorative prin flori Abutilon (lantern
chinezeasca) Ex:A. megapotamicum,A. striatum, hybridum Frunze
verzi, dintate, uneori trilobite.Flori rosu- oranj.lastarii lungi
de aproape 1m Inflorirea are loc primavara si tine pana toamna. Din
toamna pana in primavara se poate tine intr-un repaus usor.Necesita
si suporta bine taierile. Udare moderata. Inmultirea se face prin
butasi, primavara sau vara.Transplatarea se efectueaza dupa taieri.
Acalypha Ex: A. hispida, godseffiana,wilkesiana. Se disting 2
tipuri de plante.Mai popular este tipul care produce ciucuri lungi
alcatuiti din flori mici.Celalalt tip are foliajul foarte colorat
si florile insignifiante.Infloreste din aprilie pana in octombrie
si uneori si iarna.Suporta ciupirile si taierile care se aplica
primavara pentru o crestere buna si formare a plantei. Este
pretentiosa la caldura si la umiditate atmosferica.Iarna se reduce
udarea.umezeala trebuie sa fie constanta. Au crestere
rapida.Inmultirea se face prin butasi, toamna sau primvara.
Anthurium Ex: A.andreanum, A. scherzerianum, A. crystallinum, A.
coriaceum. Planta ajunge pana a30-80, in unele cazuri la
30-40.Frunzele sunt mari, cordiforme.Inflorescenta este o spata
mare, carnoasa, colorata carmin, roz sau alb.Spadicele este usor
curbat, alb sau galben, sau rosu la unele specii. Este o planta
capabil sa vegeteze si sa infloreasca tot timpul anului.In conditii
de temp scazuta planta intra in usor repaus, fara sa-si piarda
frunzele, ci doar diminuind inflorirea.Pe perioada de vara, se
asigura conditiile unui repaus usor prin diminuare udarii. Perioada
de inflorire maxima este primavra. Nu suporta actiunea directa a
razelor solare.. Se poate obtine prin seminte sau
vegetativ(despartirea tufei sau marcotaj aerian sau terestru)
Aphelandra Ex:A.squarosa Un arbust cu Frunze persistente, care
ramifica numai daca este supusa lucrarilor de ciupire si taiere
(6080cm).Frunze mari, oval-lanceolate, verde-intens cu nervure
albe.Toamna, produce inflorescente piramidale compuse din flori
galbeneinconjurate de bractei galbene-verzui sau rosiatice. Planta
prefera o lumina rezonabila si caldura moderata. Inmultirea se
realizeaza prin butasi de varfuri de lastari tineri care se fac
primavara. Se pastreaza greu, in camera obisnuite, mai mult de
cateva luni.In majoritatea cazurilor planta isi pierde frunzisul
sau putrezeste la baza.Acestea pot fi evitate prin ingrasarea
corecta, pastrarea pamantului reavan, pulverizare cu apa a
frunzelor, indepartarea florilor trecute, asigurarea de temp
moderata iarna. Begonia Ex: Begonia x tuberhybrida
Planta este perena, ierbacee, carnoasa.prezinta tubercul rotund
turtit, Frunze asimetrice, cu limbilalungit, verde deschis,
luminous, lucios, prinse pe tulpini care pot ajunge pana la
60-70cm.Florile sunt simple sau involte, unisexuate, sustinute de
pendunculii de culoare roz sau rosii avand pozitie erecta sau
pendent.Se inmulteste prin seminte, tuberculi si butasi.
Bougainvillea Ex: B. glabra, B. spectabilis Este un arbust cu
tulpini agatatoare lemnoase cu Frunze persistente sau
semipersistente, in forma eliptica-ovala, prezinta spini.
Bracteeile au culoare rosu purpuriu.Necesita caldura, vara si
racoare iarna. Se aseaza in locuri insorite.Are o crestere intense
vara cand si infloreste.Are pretentii moderate fata de apa, iarna
pamantul se mentine aproape uscat.Inmultirea se face prin butasi
usor lemnificati si se realizeaza primavara. Browallia Ex:
B.speciosa,B.elata,B.grandiflora Browallia este o plant scund i
compact, care ne ncnt din primvar pn toamna trziu cu florile sale.
n funcie de varietate, florile pot fi de culoare bleu sau purpurie.
Totui, cele mai rspndite snt tufele cu flori albastre. Floarea
poate fi plantat i n grdin, dar numai n zone umbrite. De asemenea
poate fi plantat n ghivece suspendate, n straturile mixte de flori
sau pot forma bordura straturilor de flori. Amplasamentul ideal
pentru Browallii este unul nsorit dimineaa i umbrit mcar parial de
la prnz pn spre apusul soarelui. ntreinerea Frunzele nglbenite i
florile trecute trebuie ndeprtate regulat. Soarele torid i udarea
exagerat nu-i va face bine plantei. u temperaturile mai joase de
10-12 grade Celsius pot fi fatale pentru Browallie. Pentru a avea o
plant tufoas, vrful lstarilor se rupe de 1-2 ori, cnd planta este
nc tnr. Dac planta arat obosit la mijlocul verii, se taie jumtate
din ea pentru a ncuraja renflorirea. nmulirea Prin semine: se
nsmneaz cu 12-14 sptmni nainte de transplantarea n grdin. Seminele
nu se acoper, pentru c au nevoie de lumin pentru germinare.
Germineaz uor n 14-21 de zile la o temperatur de 21-24 grade
Celsius. Prin butai Se poate planta n orice moment n sol. Cu 6-8
sptmni nainte de primul nghe din toamn, se poate transplanta n
ghiveci i se ine ca plant de apartament. Cnd o vei duce n cas, tiai
planta lsnd doar 10-15 cm din ea i punei-o la o fereastr cu soare.
Temperatura trebuie s fie peste 16 grade Celsius i n timpul iernii
se ud mai rar. Frunzele se pulverizeaz din cnd n cnd. Browallia se
mai poate nsmna spre sfritul verii pentru a avea o plant cu flori n
timpul iernii. Calceolaria Ex: C.hybrida Frunzele bazale sunt
dispuse in rozeta, mari, pubescente, petiolate, iar cele caulinare
sunt sessile.Tulpinile sunt drepte si ramificate de cca
20-40cm.Infloreste la sf iernii sau primavara. Au o scurta perioada
de inflorire.Florile sunt numeroase, dispuse in panicule. Sensibila
la temp scazute, insa nu suporta nici temp foarte
ridicate.Inmultirea se face prin seminte si mai rar
vegetative.Odata cu aparitia florilor plantele se vor uda numai la
sol, ferindu-se pe cat posibil frunzele de apa. Camellia Ex:
C.japonica Specie care in locurile de origine este un arbust ce
atinge 10m, dar exista si specii de talie mica care servesc la
decorul interioarelor..Prezinta o tulpina principal cu ramificatii
secundare, cu Frunze pieloase, verzi-inchise, dintate.Flori
solitare sau cate 2 , rosii purpurii, albe si combinatii ale
acestora, simple sau duble.Necesita locuri laminate, protejate de
radiatiile directe ale soarelui.Schimbarea locului in camera
are drept consecinta necrozarea si avortarea
florilor..Inmultirea prin seminte se practica doar in lucrarile de
creare de soiuri noi iar pentru cultura se inmulteste prin butasi
de lastari si altoire. Clivia Ex:C.miniata Planta erbacee, cu
frunze arcuite, lungi (40-50 cm) si lanceolate, asemanatoare cu
niste curele late, dispuse sub forma de evantai pe un trunchi
scurt, Clivia miniata impresioneaza prin florile sale deosebite, de
culoare portocaliu intens, rosu-oranj sau galben. Acestea au forma
de cornet sau trompeta, sunt grupate in inflorescente umbelate, in
varful unei tije lungi si rigide, deasupra frunzelor si apar de
regula la mijlocul iernii. Conditii de ingrijire/cultivare Acest
crin cu flori atat de viu colorate si de atragatoare are nevoie de
lumina buna pentru a dezvolta frunzis sanatos si mai ales pentru a
inflori. Desi, pentru o perioada scurta de timp, tolereaza si
semiumbra, totusi calitatea si numarul florilor, depind foarte mult
de cantitatea si de intensitatea luminii primite. Are nevoie de
temperaturi reduse, caldura in exces producand ofilirea rapida a
florilor si ingalbenirea frunzisului. Temperatura la care se
dezvolta cel mai bine trebuie sa se situeze intre 10 si 20 grade
Celsius. Este o planta setoasa, avand nevoie de udari relativ dese
(cam o data pe saptamana), cu exceptia anotimului rece, cand
acestea trebuie reduse treptat, pana la o udare la interval de
12-14 zile. Nu solicita o umiditate atmosferica foarte ridicata,
multumindu-se de regula cu stergerea periodica a frunzelor cu un
burete ud. Totusi, atunci cand temperatura depaseste 20 grade
Celsius, Clivia are nevoie, cel putin ocazional, de pulverizarea cu
apa a frunzisului. Nepretentioasa in privinta substratului de
cultura, se multumeste cu un pamant de gradina obisnuit, imbogatit
cu mranita si nisip. In perioada aprilie-octombrie, de regula dupa
inflorire, este bine sa-i administrati, in apa de udare, la fiecare
doua saptamani, un ingrasamant lichid pentru plante cu flori.
Inflorirea se produce in mod normal intre ianuarie si martie, dar
plantele pot fi fortate sa infloreasca si in afara acestor limite.
O planta matura poate produce chiar si 12-14 flori pe o tija. Se
inmulteste prin separarea puilor aparuti in ghiveci, langa planta
matura. Acestia se pot replanta in ghivece mici, individuale numai
dupa ce au atins inaltimea de 15 cm. Propagarea prin seminte este
anevoioasa, in sensul ca necesita multa rabdare, fiind nevoie de
3-4 ani, pana la aparitia primelor flori. Trucuri si sfaturi
speciale: Asigurati-i un repaus la rece (cca 10-12 grade Celsius),
de minim 45-60 de zile si va veti bucura de o inflorire abundenta.
Din momentul deschiderii primilor boboci, aveti foarte mare grija
la udare. Evitati sa o udati foarte des, caci excesul de apa duce
la caderea florilor si bobocilor. Desi va trebui sa o asezati
intr-o locatie racoroasa, e indicat sa o feriti de curentii reci de
aer. Acestia produc aceleasi efecte nodorite, ca si udarea in
exces.
Columnea Ex:C. gloriosa, C. microphylla, C.Hirta, C. lepidocaula
Speciile cele mai cultivate de Columnea cresc, n general, sub forma
unor plante agtoare. Frunzele sunt ovale, de culoare verde
strlucitor, adesea acoperite cu peri albi. Primvara, planta face
numeroase
flori solitare, de form tubular, de culoare roie sau n tonuri
care merg de la galben la rou. Columnea prefer locurile luminoase,
dar la adpost de razele directe ale soarelui. Vara, ghivecele pot
fi mutate n exterior, ntr-un loc umbros i ferit de vnt. Planta se
teme de frig i deci iarna trebuie inut n cas, de preferat n
apropierea ferestrei. Iarna, planta nu trebuie expus unei
temperaturi mai mici de 10-12 grade Celsius, pentru speciile care
nfloresc vara, i 14-16 grade, pentru cele care nfloresc iarna.
Cyclamen Ex: C. persicum Are in sol o tulpina subterana-tubercul
care este turtit.Frunzele sunt lung petiolate, invers cordate,
marmorate sau dungate.Florile sunt lung pedunculate, solitare, au 5
petale cu varful rotunjit si rasfrant in jos, variat
colorate.Specie pretentioasa fata de temp, creste si se dezvolta
bine la 15-18, prefer lumina dar nu sporta radiatiile directe ale
soarelui., vara se umbreste.Inmultirea se face prin seminte.
Dipladenia Ex: D. sanderi, D. splendens Este o planta agatatoare,
de tip liana de pana la 5 metri inaltime, cu frunze verzi,
persistente, ovale, lucioase de culoare verde inchis, adesea cu o
tenta rosiatica. Florile sunt ca niste cupe mari, parfumate si se
formeaza la capatul lastarilor grupate in mici buchete. Culoarea
lor poate fi alb, roz sau rosie, in functie de varietate.
Inmultirea se realizeaza prin marcotare sau prin butasirea
lastarilor semilemnificati, in conditii de umiditate si caldura
ridicate, din primavara pana la sfarsitul verii. Pentru inflorire
are nevoie de cel putin 4 ore de soare direct, zilnic in anotimpul
calduros. Se uda de 2-3 ori pe saptamana vara, iarna mentinandu-se
substratul aproape uscat. Pentru o forma frumoasa planta are nevoie
de o scarita sau un cerc pe care se poate sprijini, iar pentru o
inflorire abundenta se ciupesc primavara lastarii batrani. Se
transplanteaza, anual, primavara intr-un ghiveci mai mult adanc
decat larg. Fuchsia Ex: F. hybrid, F.globosa, F. coccinea Fuchsia
este o planta de apartament originara din America de Sud, indeosebi
de indragita datorita delicatetii si inflorescentelor gratioase.
Fuchsia hybrida este o planta deosebit de sensibila insa, avand
nevoie de multa lumina, apa. Fuchsia necesita un loc stabil pe
toata perioada verii, amplasat in locuri insorite, dar nu in bataia
directa a razelor de soare, de preferat cu orientare estica sau
nordica. Trebuie pastrata amplasarea initiala a plantei pentru ca
mutarea plantei dintr-un loc in altul, de la o intensitate a
luminii la alta, va produce pierderea bobocilor si florilor. Pentru
Fuchsia udarea trebuie sa fie abundenta(cand este cald se uda de 2
ori/zi), iar in zilele toride de vara, zilnic trebuie pulverizata
apa pe frunze. Este necesara o fertilizare periodica, de 2 ori/luna
cu substante nutritive bogate in potasiu. Primavara se face
transplantarea plantei intr-un vas care s-a pus un amestec din
pamant de gradina, pamant de frunze si nisip. Fuchsia se inmulteste
usor, pe toata perioada anului, prin butasi de varfuri, cu 2-3
noduri si lungimi de 6 10 cm, care se pun in apa pana apar
radacini, sau se inradacineaza adanc, pana la primele frunze, in
pamant nisipos, temperatura optima de inradacinare fiind 15 18
grade C. Pentru perioada de repaus (noiembrie decembrie) in care
planta pierde frunzele, se recomanda mutarea plantei in camere
reci, cu temperaturi de 610 grade C., iar udarea trebuie sa fie
moderata si aplicata numai atunci cand pamantul s-a uscat complet.
Gardenia Ex:G. jasminoides,G. grandiflora Gardenia (familia
Rubiacee) este o planta cu aspect de arbust, care se cultiva cu
greutate, deoarece necesita ingrijiri atente si constante. Este o
planta delicata, apreciata totusi din multe motive: frunzele
lucioase, verde inchis, persista un an intreg si creeaza un
contrast cu florile minunate, albe - crem, foarte intens parfumate.
In casa atinge rareori un metru inaltime. Inaltimea ei obisnuita
este de 50-100 de cm,
iar diametrul tot de 50-100 de cm. Este o planta care infloreste
vara sau iarna, are nevoie de lumina indirecta si de udare
abundenta. Prelevati butasi din vlastarele tinere si viguroase -
operatia se efectueaza intre lunile ianuarie si martie. Taiati-i
lungi de 8 cm si tratati-le partea inferioara cu hormoni rizogeni,
apoi plantati-i intr-un amestec de nisip si turba, in parti egale.
Pentru a obtine o inradacinare corespunzatoare, folositi o ladita
pentru multiplicare, asezata la 18-21 grade Celsius, la adapost de
razele soarelui, si mentineti amestecul usor umed. Plantele
obtinute din butasi infloresc dupa 2-3 ani. Hibiscus Ex: H.
rosa-sinensis. Arbust ce atinge inaltimi de 2m.Frunze persistente
de forma ovala, partial dintate, colorate in verde
stralucitor.Florile sunt simple sau duble si apar la extremitatile
lastarilor.Au forma de palnie larg deschisa si petalele viu
colorate rosu, violet roz, oranj sau alb.Infloreste abundant din
primavara pana in toamna, sporadic si iarna.Planta suporta bine
taierile..Pretinde multa lumina in perioada de formare a bobocilor
florali.Inmultirea se face prin butasi din varfurile ramificatiilor
trecute putin de faza erbacee si se poate executa tot timpul
anului. Hippeastrum(Amaryllis) Ex: H. vittatum Cand este inflorita
poate atinge o inaltime de 20-70cm. Florile au forma de stea, de
aceea se mai cunoaste si sub denumirea de "steaua cavalerului",
avand o varietate de culori. alb, roz, alb cu roz, rosu, rosu
aprins,Frunzele sunt de un verde mai inchis, lunguiete sub forma de
sabie. n iarna, in perioada de inflorire nu are nevoie de foarte
multa lumina. Pe cand in perioada de crestere, un loc luminos chiar
si soare in aer liber, este de preferat. Prin bulbi. Cand bulbului
mama ii apare pe lateral mici bulbi pui, acestia pot fi indepartati
si plantati in ghivece. Au nevoie de cca. 3 ani pentru a face prima
floare. In functie de marime, bulbul poate face si 2 flori odata.
Hoya Ex:H.australis,H.bella,H.carnosa I se mai spune si floarea de
ceara datorita florilor albe ce par executate din ceara sau
portelan. Aceasta floare poarta numele englezului Thomas Hoy. Este
originara din China, India, Australia. Hoya este o planta cu
tulpine lungi, flexibile, prevazute cu frunze opuse, coriacee,
persistente si flori facute parca din ceara, grupate in umbela.
Hoya australis Are tulpinile lemnoase, volubile, cu radacini
fixatoare si frunzele aproape rotunde, suculente, de culoare verde
inchis. Florile albe cu coroana staminala rosie - purpurie in forma
de stea sunt parfumate. Hoya belle Hook Planta are aspectul unui
mic arbust bogat in ramificatii fine, cu pozitie pendenta. Frunzele
inguste, ovale, ascutite, au culoarea verde deschis. Florile albe
cu coroana staminala roz sunt asezate in umbele aplatizate cu
pozitie pendenta. Ele emana un parfum delicat. Hoya carnosa Este
specia cea mai cultivata. Tulpinile si ramificatiile sunt lungi,
usor lemnificate, verzi brunii, prevazute cu radacini fixatoare in
dreptul nodurilor. Frunzele ovale, foarte groase, coriacee, au
culoarea verde inchis stralucitor pe fata superioara, si verde
deschis, usor palid , pe fata inferioara. Florile albe par
executate din ceara sau portelan, sunt mici, de forma stelata, cu
coroana staminala roz inchis, reunite intr-o umbela compacta,
rotunjita. Ele au un parfum discret. O planta poate forma simultan
10 - 12 inflorescente. Varietatile si soiurile cultivate sunt :
variegata (cu frunze cu marginea crem), exotica (frunze cu mijlocul
galben), Krimson Princess (frunzele tinere rosii) Pretentii fata de
conditiile de mediu
Hoya este o planta perena care isi pastreaza bine frunzele tot
anul. infloreste abundent din mai pana in septembrie. Pretinde
spatii luminoase. Emit exigente moderate in privinta caldurii.
Iarna i se asigura minimum 12 C si cel mult 15 - 18 C. Nu
infloreste daca in aceasta etapa este tinut la caldura multa, se
uda abundent si i se schimba locul des. La exces de umezeala
radacinile putrezesc, iar frunzele se vestejesc si se zbarcesc. in
acest caz, planta trebuie imediat transplantata intr-un pamant
proaspat care sa lase apa sa se scurga repede pentru a apara
radacinile de putrezire. Drenajul este foarte important deoarece
hoya sufera din cauza apei stagnante, mai ales, iarna cand este
intr-un usor repaus. Substratul trebuie sa cuprinda pamant de
frunze, turba fibroasa si nisip, in parti egale. Poate fi cultivata
chiar intr-un pamant de gradina. Ph-ul optim este de 6.5 - 7
Ingrijirea Hoyei Udarea se face regulat atat cat pamantul sa se
pastreze usor reavan. Din primavara pana toamna se uda de 2-3 ori
pe saptamana, iar iarna numai 1-2 ori pe luna. Transplantarea se
executa primavara numai daca este necesara. Este bine sa se faca
cat mai rar. Fertilizarea nu este indispensabila. Planta se ingrasa
vara, cu cantitati moderate, deoarece astfel se intarzie
inflorirea. Important de stiut despre Hoya Planta se fereste de
curentul si uscaciunea aerului. Pulverizarea cu apa a plantei se
poate face dar nu cand este inflorita. Se aseaza cat mai aproape de
fereastra, fara s-o bata soarele. Este de preferat sa se ude cu apa
de ploaie. Este bine ca pedunculii florali sa nu se taie odata cu
trecerea florilor, deoarece pe acestia se produc flori noi anul
viitor. Hydrangea Ex: H. hortensis Hortensia face parte din florile
Hydrangeas, avand denumirea stiintifica de Hydrangea hortensis.
Cultivata pe scara extinsa pentru frumusetea sa in China si
Japonia, Hydrangea de gradina, Hortensia, este des intalnita si la
noi in tara. Hortensia este o planta frecvent intalnita in parcuri
si gardini, in locuri usor umbrite unde infloreste vara.Ea poate fi
cultivata, insa, si in sera, ca planta in ghiveci, cu inflorire in
perioada de primavara. O data inflorita, ea poate fi mutata cu
succes in gradina. Planta se prezinta in conditii naturale sub
forma unui arbust tufos cu numeroase tulpini rezultate din drajoni
(lastari crescuti pe o radacina superficiala); fiecare din acestea
la randul ei ramifica .In cultura de sera planta formeaza una pana
la 3-5 tulpini florale. Are inaltimea de 20-50 cm, cand este
cultivata in sera si de 60-150 cm in cadrul gradinilor. Frunzele
sunt mari, de forma eliptica sau ovala, cu marginea serata si
varful ascutit. Este bine de stiut ca, din punct de vedere al
inflorescentei, hortensia este de doua tipuri: - cu inflorescenta
rotunda, numita stiintific "macrophyla" (are flori sterile); - cu
inflorescenta plata, adica "serrata", cu flori mici, in interior,
fertile, si unele ceva mai mari spre exterior, incadrindu-le pe
cele mici. Hortensia necesita pentru o dezvoltare corecta
temperatura moderata, lumina si apa regulata; nu suporta actiunea
directa a soarelui. Nu ii prieste ca apa sa ramana in tavita
ghiveciului. Florile apar spre sfirsitul lunii aprilie si se
deschid in luna iunie, perioada de inflorire durand intre 4 si 6
saptamani. Totodata, pentru ca planta sa-si pastreze florile si
coloritul o perioada cat mai indelungata trebuie sa se respectate o
serie de conditii. Hortensia se inmulteste prin butasi. Cei mai
buni butasi sunt cei proveniti de la palntele mama rezervate
special in acest scop. Dupa procedura traditionala butasii se taie
de la lastarii porniti din partea bazala a plantei. Se evita
butasii din lastarii de sus care sunt susceptibili sa infloreasca
vara. Perioada de recoltare poate fi din februarie pana in mai.
Se
fac butasi cu 2-3 noduri si 8-10 cm lungime, grosi de 0,75-1,25
cm ; pot fi facuti butasi si cu un singur nod. Nerium Ex: Nerium
oleander. DESCRIERE: Leandrul este un arbust cu aspect decorativ
datorat florilor sale divers colorate. Are ramuri elastice, bogat
imbracate de frunze lanceolate, dure, netede colorate verde oliv.
Florile pot fi simple, sau involte (batute). Exista diverse nuante
de roz ale florilor de leandru, acestea sunt cele mai raspandite
impreuna cu cele albe. Alte varietati au florile galben pai, galben
lamaie sau roz cu tenta portocaliu deschis, altele au in mijloc o
mica rozeta galbena foarte interesanta, creionata cu firicele
rosii. Exista si o specie de leandru cu frunzele variegate foarte
deosebita. De asemenea florile mai pot avea culoarea rosie sau rosu
ciclamen. Florile se formeaza in varfurile tinere ale ramurilor si
sunt grupate in ciorchine sustinute de un petiol viguros dar
nerigid. Interesant arata si tecile in care se formeaza semintele
asemanatoare unor pastai lungi si subtiri. Plantele in ghiveci pot
atinge o inaltime de 1,5 m -2,0 m. In mediul naturat depasesc bine
inaltimea de 2 m. Leandrul este o planta rezistenta la intemperii
(ploi, vant puternic), de aceea se poate transplanta vara direct in
gradina avand grija sa-l scoatem toamna tarziu si sa-l punem din
nou in ghiveci,ferit de inghet. O gradina cu astfel de plante va
arata deosebit de eleganta si proaspata, florile de leandru emanand
un parfum extrem de placut, inconfundabil. PERIOADA DE INFLORIRE:
mai-octombrie. INGRIJIRE Sol: De preferat un amestec de pamant de
gradina cu putin nisip pentru asigurarea drenajului. Lumina si
amplasament: Asigurati plantei o lumina cat mai buna si soare in
perioada verii pentru obtinerea de flori frumos dezvoltate si viu
colorate. Temperatura: Minima nu mai mica de 3-4C. Udarea: Vara se
uda destul de bine mai ales daca aceasta este foarte calduroasa si
daca este plantat in ghiveci. Spre toamna udarile se vor reduce.
Iarna se va uda o data la 2-3 saptamani cu putina apa, atat cat sa
se umezeasca pamantul. Ingrasamant: Nu este nevoie. Daunatori: Este
o planta destul de rezistenta la daunatori, dar poate fi atacata de
afide si de paduchii testosi. De aceea este bine sa stropim
plantele cu apa si pe frunze din cand in cand, dar in mod special
vara. Inmultire: Cel mai sigur si rapid prin butasi
semilemnificati. Butasii se pot pune in apa pana fac radacini sau
intr-un amestec de pamant cu nisip. Butasii prelevati se vor lasa
putin inainte de plantare pentru ca seva sa se scurga. Temperatura
optima inradacinarii, in jur de 22C. Prin seminte plantele vor
ajunge mai greu la maturitate, inflorirea fiind strans legata de
maturitatea plantei. Particularitati: Seva plantei este toxica,
trebuie sa avem grija sa ne spalam pe maini daca am intrat in
contact direct cu ea. De fapt acest lucrul ar trebuie sa fie regula
generala atunci cand lucram si cu alte plante. Pelargonium
Ex:P.zonale,P.grandiflorum,P. peltatum,P.odoratissimum Pelargonium
zonale: Tulpina si ramificatiile sunt groase si cu tendinta de a se
lemnifica usor la baza. Frunzele sunt lung petiolate,
rotund-reniforme, lobate, marcate spre mijocul limbului de o pata
maronie. Florile simple sau involte sunt colorate rosu, roz, violet
si alb. Pelargonium grandiflorum: Tulpina este puternic ramificata,
iar lastarii au un grad mai mare de lemnificare la baza. Frunzele
au limbul usor gofrat, pronuntat rotund, aspru la pipait. Florile
sunt mari, 57cm in diametru. Caracteristicele sunt petele mari,
catifelate, in nuante inchise de rosu pana la aproape negru, la
baza petalelor.
Pelargonium peltatum: Este muscata cu frunze de iedera. Frunzele
usor ondulate pe margine, inchise la culoare si sensibil suculente,
sunt stralucitoare. Florile cu diametrul corolei de 4-5 cm pot fi
simple sau involte, unicolore sau bicolore. Muscata este o planta
perena capabila sa vegeteze si sa infloreasca permanent atunci cand
dispune tot timpul de conditii favorabile. Iarna, insa, poate fi
tinuta in repaus, in conditii de spatii racoroase si udare redusa.
Dar, este mai bine ca in fiecare an sa se produca plante tinere
deoarece pe masura ce muscata avanseaza in varsta ramifica mai
slab. Prezinta pretentii mari fata de lumina si temperatura, mai
ales sub aspectul inductiei florale. Temperatura medie optima este
de 18 C. Lumina, influenteaza procesul de inflorire in sensul
devansarii. De asemenea ea favorizeaza cresterea, plantele fiind
mai viguroase si cu un numar sporit de ramificatii. In general
muscatele au nevoie de spatii luminoase, ele suportand bine si
soarele direct, mai putin insolatia asociata cu aerul uscat. In
ceea ce priveste durate zilei, muscatele sunt indiferente. Udarea
se face in cantitati moderate de apa fara sa se lase sa stagneze in
farfuria ghiveciului deoarece muscata nu suporta excesul de
umezeala. Prefera spatiile bine aerisite. Substratul poate fi
alcatuit din telina, pamant de frunze, nisip, mranita, turba
fibroasa. Ingrijirea muscatei: Ciupirea varfului plantei tinere,
deasupra a 4 5 frunze, este necesara pentru a stimula ramificarea
de la baza. Aplicarea a doua, trei tratamente pentru crestere.
Transvazarea: pe masura ce plantele cresc, folosind acelasi amestec
de pamant ca la plantarea in ghivece a butasilor inradacinati.
Eliminarea prafului de pe frunze si afanarea amestecului din
ghivece- sunt lucrari obligatorii si se fac cel putin odata pe
luna. Primula Ex:P.obconica,P.malacoides plante erbacee cu crestere
joasa, avand frunze de marimi si forme diferite si flori divers
colorate, in functie de specia careia ii apartin. In mare parte,
acestea sunt oval-alungite, de culoare verde intens si aspect
gofrat, acoperite de perisori fini si pufosi, asemanatoare celor de
streptocarpus, cu dispunere sub forma de rozeta. La speciile
obconica si malacoides, frunzele sunt cordiforme, cu margini
dantelate si foarte rotunjite, asemeni frunzelor de muscate.
Florile sunt grupate in buchete si apar primavara sau toamna, in
varful unor tije cu inaltimi variabile (10 pana la 25 cm) ce
pornesc din centrul rozetei de frunze. Florile ce pot atinge 5 cm
in diametru, au 5 pana la 8 petale usor dantelate si se prezinta in
variate nuante de rosu, roz, alb, galben, oranj si mov. Se
inmultesc prin seminte ori prin separarea tufelor din gradini,
toamna sau primavara, dupa trecerea florilor. Semanarea se face la
racoare, din februarie pana in aprilie, intre 10 si 14 grade,
frigul fiind o conditie necesara pentru reusita insamantarii.
Fiindsensibile la factorii de mediu, tinute mult timp in interior
in ghivece, se imbolnavesc usor. Sunt pretentioase privind
ventilatia, acest lucru insemnand ca rezista numai in spatiile
foarte bine aerisite, cum sunt terasele deschise sau gradinile,
necesitand un anume nivel de umiditate a aerului si udari regulate
si atente. Rhododendron Ex: R.concinum,R.indicum,R. simsii,R.
kotschyi Rododendronii sunt printre cei mai deosebiti arbusti
datorita frumusetei si armoniei infloririi lor. Cu toate acestea in
tara noastra cultura rododendronilor este destul de problematica
datorica cerintelor pe care le au acestia fata de umiditatea
atmosferica, fata de sol si fata de iernile grele. Rododendronii
sunt plante de umbra; au nevoie de multa apa atata vara cat si
inainte de intrarea in iarna. Solul optim este unul usor, nisipos
cu mult humus, amestecat cu pamant de frunze (posibil si turba), si
fara calcar.
Hibrizii de rododendron sunt arbusti inalti de aprox. 1.5-2 m,
avand ramurile drepte, viguroase, cu frunze persistente, oval
rotunjite si de marimi diferite in functie de soi. Bobocii florali
se formeaza toamna la marginea lastarilor. In lunile mai-iunie
bobocii se deschid si scot la iveala flori delicate in culori
frumoase, grupate in corimbe dese. Culoarea, forma , marimea si
parfumul florilor de rododendron sunt felurite. Toamna intre plante
se asterne un strat format din mulci de frunze pentru pastrarea
umiditatii si pentru protectia radacinilor impotriva inghetului.
Dupa ce florile s-au ofilit, inflorescentele se inlatura. Pentru
plantele mai viguroase si mai in varsta se recomanda fertilizarea
toamna, cu gunoi de grajd bine descompus, care se incorporeaza in
sol. Primavara se pot administra ingrasaminte minerale, exceptand
cele cu clor. In cazul decolorarii frunzelor cauzata de cloroza pe
un sol calcaros sau din cauza continutului de calcar in apa de
udare, o data pe an se va administra sulfat de fier, de magneziu si
de mangan in dozele prescrise de producator. Rhododendronul se
poate planta in zonele umbrite de arbori sau cladiri, si ferite de
curenti. Inmultirea rododendronilor se face prin seminte, butasi,
marcotaj si altoire. Saintpaulia Ex: S.jonantha inaltime: 8-10 cm -
diametru: 15-20 cm. Perioada de inflorire: Intregul an. Florile pot
fi de mai multe categorii. Acestea sunt doar o parte din
multitudinea de tipuri intalnite. In functie de forma petalelor se
disting: Flori clasice simple:Flori clasice semi-duble:Flori
clasice duble: Flori-stea simple: Pentru o inflorire abundenta,
plantele trebuie sa fie expuse la multa lumina, dar nu la soare
puternic. O fereastra cu expunere estica eventual nordica sunt
ideale. Pentru a evita arderea plantei in cazul unui soare puternic
se poate folosi o perdea fina. Durata expunerii la lumina trebuie
sa fie de minim 8 ore zilnic; foarte interesant e faptul ca daca
acestea sunt crescute in conditii de lumina artificiala (neon),
pentru a inflori, e neaparat nevoie ca plantele sa beneficieze de 8
ore de intuneric. Temperatura nu trebuie sa scada sub 18 grade, cea
optima infloririi fiind intre 20 si 24 de grade. Sunt de evitat
variatiile mari de temperatura. Violetele africane se dezvolta
normal in conditii de umiditate din orice apartament. O buna
circulatie a aerului, in special cand acesta are umiditate
ridicata, impiedica aparitia unor ciuperci. Evitati curentii de
aer. Reproducerea se poate face prin butasi de frunze. Frunzele cu
petiol de 4-5 cm se planteaza direct intr-un compost pe baza de
turba sau se pun la inradacinat in apa stfel incat lamina sa nu
ajunga in apa. In acest caz radacinile apar dupa 3-4 saptamani.
Senecio Ex:Senecio cineraria, S.elegans,S.aureus,S.cruentus Planta
are tulpina rigida, ramificata, cu h intr 30-50.Frunzele sunt mari,
rombice, sau usor cordate, cu marginea dintata, si acoperita cu
peri aspri, dispuse altern.Florile sunt calatidii numeroase dispuse
in panicule corimbiforme.Cele ligulate sunt de diferite marimi si
culori variate.Planta prefer multa apa si o umiditate atmosferica
ridicata, fiind sensibila la seceta.Prefera locurile bine laminate
si aerisite.II Place la umbra.Cineraria se inmulteste prin
seminte.Semanatul se face din mai pana in august, in functie de
perioada cand dorim sa infloreasca. Spathiphyllum Ex:S.wallisii,
S.floribundum,S.hybridum Planta este o bun alegere, dac o putei ine
ferit de lumina direct a soarelui, ntr-o camer potrivit de cald,
iarna. Nu trebuie s stea n cureni reci, iar ghiveciul trebuie
nconjurat cu turb umed sau aezat ntr-o tav cu prundi. Frunzele
lucioase cresc direct din compost; primvara i uneori din nou
toamna, apar florile. Spathiphyllum wallisii (crinul pcii) crete
cam de 30 cm nlime - se gsete o varietate pitic (Petite). S. Mauna
Loa este mai mare (60 cm) i mai pun rezistent. Florile albe devin
verde-pal cu vrsta. Ingrijire:
Temperatur: Cldur sau cldur moderat - minimum 13"C iarna. Lumin:
Penumbr vara - lumin puternic, iarna. Soarele puternic deterioreaz
frunzele. Ap: Meninei compostul umed n permanen - reducei udatul
iarna. Umiditatea aerului: Pulverizati frunzele frecvent. Rsdire:
Rsdii primvara in fiecare an. Inmulire: Desprii plantele n momentul
rsdirii. Streptocarpus Ex: S.rexii,S.wendlandii,S.caulescens, Tip
de planta: planta perena, compacta, cu aspect robust. Frunzele sunt
inguste si lunguiete, in functie de specie putand ajunge si la 30
cm lungime. Se aseamana cu frunzele primulelor, dar streptocarpusii
se inrudesc cu violetele africane si cu gloxiniile, cu Columneas si
Achimenes.Florile sunt delicate, sub forma de trompeta, de diverse
culori si combinatii. Infloreste abundent, florile variaza ca
dimensiuni intre 3 cm si 7.5cm. Fructele reprezinta capsula cu
seminte, care atunci cand e coapta se rasuceste. Solul: Plantele au
nevoie de un sol afanat, cu un drenaj foarte bun, in acest sens
putand fi utilizat perlit si chiar nisip.Expunerea: Aceasta planta
are nevoie de lumina multa, insa nu va fi asezata niciodata in plin
soare. Un pervaz estic sau nordic, dar luminos, este cel mai
indicat. Temperatura: Temperatura ideala pentru streptocarpus este
cuprinsa intre 18-21grade C. In casele noastre, pe timp de vara,
aceste plante sufera, de aceea este necesar ca in aceasta periaoda
(iunieaugust) sa-i asiguram o umiditate atmosferica mai ridicata.
Umiditatea:Udarea acestor plante este extrem de importanta. Apa se
poate turna fie in farfuriuta ghiveciului, fie in ghiveci. Daca
alegem sa udam in farfuriuta, riscurile ca planta sa putrezeasca
sunt mai mari, deoarece la baza ghiveciului va fi umed iar la
suprafata nu, si vom uda in continuare. De aceea se recomanda ca
udarea sa se faca in ghiveci, iar eventuala apa ce se va scurge in
farfurie va fi indepartata. Urmatoarea udare se va face atunci cand
pamantul va fi uscat. Un semn ca ar trebui sa udam streptocarpusul
este usoara palire a frunzelor. inmultirea streptocarpusului se
poate realiza prin seminte, prin divizarea tufei sau prin butasi de
frunze.Pentru inmultirea hibrizilor se folosesc numai ultimile doua
metode si in acest caz, planta obtinuta va pastra caracteristicile
plantei-mama. Plante de interior decorative prin Frunze Asparagus
Ex:A.plumosus,A.sprengeri,A.meyeri,A.asparagoides Asparagus, in
denumire populara, Umbra Iepurelui, este o planta decorativa cu
vegetatie continua, avand lastari lungi, subtiri, flexibili
(cladodii), pe care sunt prinse frunzele care sunt de fapt mici
ramificatii , asemanatoare unor solzi asezati perpendicular pe
lastari. Asparagus infloreste toamna , florile fiind mici stelute
albe. Aspectul decorativ al plantei este imbogatit si de fructele
sale, mici sfere rosii, acestea fiind otravitoare. Asparagus
necesita o amplasare in locuri luminate sau semiumbrite , aerisite,
ferite de razele directe ale soarelui.Planta necesita o udare cu
regularitate, vara avand nevoie de apa multa si cand aerul este
foarte uscat - se pulverizeaza apa si pe frunze. Din luna
octombrie, Asparagus se aduce in camere bine luminate cu
temperatura de 10-15 grade C. Se va evita udarea din abundenta a
plantei in perioada in care va sta in camere reci. Primavara, la o
perioada de 2-3 ani, planta trebuie divizata in 2-4 parti, pentru
inmultire. Substratul recomandat pentru Asparagus trebuie sa fie
consistent : pamant de telina si mranita in parti egale la care se
adauga si putin nisip. Anual, primavara, pamantul trebuie schimbat.
Asparagus se inmulteste prin : - prin desfacerea tufei in mai multe
tufe mici, cultivate in ghivece separate; - prin seminte semanate
in ghivece, dupa ce in prealabil au fost tinute 24 ore in apa
calda. Aspidistra
Ex:A. elatior Planta se prezinta sub forma unei tufe ce atinge
pana la 100 cm inaltime, bogata in frunze de culoare verde inchis,
lucioase, lanceolate, petiolate direct din radacina. Nervurile
frunzelor sunt proeminente si paralele. Florile neparfumate, de
culoare purpurie, apar rar si discret la baza frunzelor. Denumire
populara : Aspidistra, Planta de fier, Pana cocosului. Sinonime :
Aspidistra lurida Tipul plantei : Erbacee Durata de viata : Perena
Origine : India, Indochina, China si Japonia. Habitat : Regiuni
tropicale. Poate fi crescuta in sere, interioare, terase. Inflorire
: Vara tarziu Temperatura : 5-20C Umiditate : Redusa Luminozitate :
Umbra Tipul de sol : Amestec din parti egale de pamant de gradina,
mranita si nisip. Fertilizare : Odata pe luna, primavara si vara se
administreaza ingrasamant lichid. Inmultire : Primavara prin
despartirea tufei. Boli si daunatori : In zilele caniculare de vara
este usor atacata de paianjenul rosu. Udarea exagerata duce la
putrezirea radacinii. Ingrijire : Creste bine in locuri racoroase,
umbrite si intr-un pamant bine drenat. Este foarte sensibila la
razele directe ale soarelui. Suporta aerul uscat dar necesita
saptamanal pulverizarea sau chiar spalarea frunzelor.Vara se uda
saptamanal, iarna lunar. Se transplanteaza odata la 3-4 ani.
Beneficii : Decorativa fiind una dintre cele mai tolerate plante de
interior. Face parte din categoria plantelor care purifica aerul
din incaperi. Alte specii : Aspidistra alata, Aspidistra attenuata,
Aspidistra bicolor, Aspidistra cerina, Aspidistra grandiflora,
Aspidistra lobata, Aspidistra minutiflora, Aspidistra stricta,
etc.
Aucuba Ex:Aucuba japonica Gabarit: Planta are o crestere lenta
ajungand la 1-2 m, in functie de conditiile oferite. Lumina si
temperatura: Este o planta foarte putin pretentioasa care se simte
excelent in spatii racoroase, culoare, scari, holuri, care, in
general, sunt mai putin luminoase iar daca este tinuta in gradina
poate creste la umbra copacilor. Trebuie protejat de razele directe
ale soarelui pe perioada de vara. Frunze, Flori, Fructe: Este
planta decorativa prin frunzele sale persistente, lucioase, de
culoare verde cu numeroase pete galbene mai mari sau mai mici, n
functie de varietate cu o lungime de 8-25 cm. Frunzele sunt ovale
sau eliptice, cu marginea intreaga sau dintata. Florile au culoare
purpurie si un diametru de 4-8 mm iar fructele au 1 mm, culoare
rosie si apar doar pe plantele feminine, dar foarte rar. Solul:
Creste bine ntr-un amestec format din pamnt de gradina + turba
neagra (sau pamnt de frunze) n parti egale + putin perlit (sau
nisip grosier). Udarea: Din primavara pna n toamna, n perioada de
vegetatie se uda att n ghiveci (dar nu foarte abundent) ct si
foliar avand nevoie de umiditate atmosferica. Intre 2 udari
pamantul trebuie sa se usuce pentru ca o cantitate prea mare de apa
determina aparitia petelor negre pe frunze. Iarna se uda mai putin
pentru a se asigura un repaus. Aerul: Are nevoie de umiditate
relativ ridicata. Ingrasaminte: Se fertilizeaza cu ngrasaminte
complexe, aplicate n apa de udat. Inmultire: Se nmulteste prin
butasire. Momentul optim este primavara sau spre sfrsitul verii,
cnd temperaturile ncep sa scada (august - septembrie); butasii
recoltati pentru nmultire trebuie sa fie
lemnificati si sa prezinte 1 - 2 noduri, inradacinarea durand
3-4 saptamani la o temperatura de 20-22 grade C. Se poate inmulti
si prin seminte care germineaza in 1-3 luni la o temperatura de 20
grade C sau prin marcotaj aerian.Conditii de iernare: Iarna se tine
ntr-un usor repaus; se uda putin si poate fi mentinuta n ncaperi
racoroase la temperaturi de 8 10 grade C dar suporta si temperaturi
mai joase. Begonia
Ex:B.rex,B.foliosa,B.corolina,B.dregei,B.incana,B.metalica,B.masoniana
BR->Frunze mari, cordiforme, cu benzi verde metalic la centru
sip e marginea limbului, separate de o zona concentric argintie.
BF->tulpini erbacee, flexibile,pendent, Frunze foarte mici,
florile sunt foarte mic,albe BC->frunzele accentuat asimetrice,
mult mai lungi decat late, colorate verde intens.pe fondul verde
stralucesc pete argintii de marimi variabile si dispersate
neregulat. Bd->frunzele mici, asemanatoare cu cele de artar,
sunt lobate, colorate verde deschis cu nervure purpurii si pete
argintii pe fata superioara.Ele sunt rosiatice pe p inferioara
BI->Frunze peltate cu limbul gros, coriaceu,,acoperit de o
pubescent fina alba BMe->Frunze groase, pieloase, de culoare
aramiu cu luciu metalic pe fata superioara si rosie pe cea
inferioara.prezinta o rezistenta mai ridicata decat celelalte
specii BMa -> are limbul frunzei puternic gofrat, verde deschis,
cu o pata purpurie-maronie pe linia nervurilor principale.
Begoniile cresc bine la temp de 16-18c, la temp scazute isi pot
pierde frunzele.In timpul iernii este bines sa fie mentinute in
stare de semirespaus prin reducerea temp si udarea mai
rar.Primavara si vara isi recapata aspectul decorative.Prefera
locuri luminoase, dar fara soare direct, cu umidtate relative
ridicata,bine aerisite. Codiaeum
Ex:C.variegatum,C.angustifolium,C.corniculatus planta avand
denumirea populara de CROTON este un arbust, cu o singura tulpina
si frunzele, in functie de specie, oval alungite sau lungi cu
marginea ondulata sau dreapta, diferit colorate , cu pete si/sau
striuri in nuante rosu, galben , violet. Codiaeum este o planta
pretentioasa in ceea ce priveste conditiile de mediu, necesitand
temperatura si umiditatea ridicata, precum si multa lumina(dar nu
in bataia directa a razelor soarelui), lumina determinand culoarea
si stralucirea frunzisului. Lipsa apei si temperaturile sub 15
grade C duc la caderea frunzelor. Prin pulverizare cu apa pe frunze
atat vara cat si iarna se asigura umiditatea de care are nevoie
planta. Codiaeum prefera o pozitionare cu orientare estica. Pe timp
de iarna se uda putin, frecventa udarilor trebuind sa creasca pe
masura ce planta intra in vara, apogeul fiind in iulie si august.
Codiaeum nu suporta curentul si variatiile bruste de
temperatura.Transplantarea se face la perioade de 23 ani, intr-un
substrat care sa contina pamant de frunze cu multa turba, vara
fiind necesara si fertilizarea de 2 ori/luna.Codiaeum se inmulteste
de preferinta primavara si toamna, prin butasi de varf cu 45 frunze
lungi, de aproximativ 6 7cm lungime sau prin butasi de ramuri, ori
primavara prin marcotaj aerian. Colocasia
Ex:C.esculenta,C.antiquorum,C.indica, Originara din zona tropicala
Colocasia este o planta din familia Araceae. Se mai numeste si
Ureche de elefant. Are frunze gigantice in forma de scut. Exista
mai multe varietati care cresc de la 50-200cm. Frunzele se dezvolta
dintr-o tulpina. Rar dezvolta o inflorescenta interesanta in forma
de spada care persista timp de mai multe saptamani. Frunzele au un
petiol foarte suculent. Deoarece sunt plante de apa se recomanda
plasarea lor in conditii asemanatoare climatului tropical (locuri
umbroase cu umiditate mare, chiar si in apa) Important! Toate
partile colocasiei sunt toxice continand oxalat de calciu, asadar
sub nici o forma nu
trebuie ingerate. Ingrijire Primavara colocasiile se
transplanteaza intr-un vas mai mare deoarece au o crestere foarte
rapida. Pamantul trebuie sa fie mereu umed de aceea se uda regulat.
O data pe luna se administreaza fertilizant potrivit pentru plante
verzi. Cea mai mare parte a speciilor produc lastari la radacina,
lastari ce pot fi folositi pentru obtinerea de noi plante.
olocasiile pot fi plantate si in aer liber pe timpul verii in
locuri umbroase si cu multa apa (margina iazurilor). In aceste
conditii plantele se dezvolta foarte rapid Frunzele ofilite trebuie
eliminate de la baza plantelor dar cu multa atentie pentru a nu
rani frunzele sanatoase. Toate speciile au nevoie de umbra si multa
apa, daca planta e adusa la soare frunzele se ingalbenesc.Pe timpul
iernii, cand temperaturile scad sub 8 grade plantele trebuie tinute
la adapost intrun loc ferit. Cordyline Ex:C. terminalis,C.australis
Genul Cordyline cuprinde specii ce se deosebesc mult ca aspect i
cerine dat fiind originea lor foarte diferit. Dintre caracterele
comune se remarc rdcinile albe, adesea cu umflturi, tulpina
rizomatoas subteran din care cresc lstari de la baza plantei.
Cordyline vine din grecescul "kordyle" ce nseamn mciuc. Planta este
originar din Australia, Noua Zeeland, Madagascar, Brazilia.
Cordyline terminalisProvine din Asia tropical. Tulpina atinge nlimi
de 60-80 cm i este lipsit de ramificaii laterale. Frunzele largi
(10 cm), n form de lance, sunt aezate n spiral. Lungimea lor msoar
30-40 cm, uneori chiar mai mult. Culoarea intens i strlucitoare
cuprinde roul, carminul, rozul i galbenul. Cordyline australis Este
originar din Noua Zeeland.Tulpina supl, fr ramificaii laterale, i
pstreaz ntotdeauna buchetul de frunze din vrf. Acestea au lungimea
de 60-70 cm i limea de 3-5 cm, sunt ascuite, frumos arcuite,
colorate verde strlucitor. Prezint, ns, numeroase cultivaruri cu
frunzele mai mult sau mai puin striate sau bordate de purpuriu, roz
sau alb. Vara, planta formeaz paniculi mari cu flori albe
parfumate, urmate de fructe sferice tot de culoare alb. Cordiline
este o plant cu cretere lent ce rezist vine la condiiile de camer.
Exigenele fa de cldure difer n raport cu locul de batin. Cordyline
terminalis necesit iarna temperaturi de cel puin 14-15 C, pe cnd
Cordyline indivisa, dimpotriv, spaii mai rcoroase (10-12 C, cel
mult) care s-i asigure un uor repaus. Toate speciile prefer lumina
din belug (fr soare direct), pentru a putea s-i exprime ntreg
potenial coloristic. Apa se administreaz n cantiti moderate, dar
regulat. Cordiline nu pretinde ngrijiri speciale. Vara, necesit
umbrirea n locurile nsorite la amiaz. Splarea frunzelor trebuie
fcute pentru meninerea n stare curat. Fertilizarea se aplic de 1-2
ori pe lun, numai vara, cu soluii n concentraie de 0.2 %.
Dieffenbachia Ex:D. amoena,D.picta. Dieffenbachia este o planta
foarte decorativa prin frunze mari, oval-alungite, cu numeroase
striuri sau pete albe sau galbene.Dieffenbachia cere temperaturi
ridicate (circa 25 grade Celsius, nu mai mult), care nu trebuie sa
coboare in timpul iernii sub 16 grade Celsius. La temperaturi mai
mici de 10 grade Celsius, planta moare.Dieffenbachia cere semiumbra
si umiditate ridicata a aerului, insa s-a adaptat si la conditiile
de atmosfera uscata din apartamente. Este bine sa o stropiti
frecvent. O udati cu apa calduta, dedurizata (apa fiarta si
racita), iar pamantui trebuie sa-l lasati sa se usuce intre
udari.Cere pamant aerisit, bine drenat. Dieffenbachia creste cu
radacini inghesuite. Frunzele trebuie spalate lunar cu apa, iar
cele ingalbenite trebuie indepartate. Nu folositi uleiul pentru a
da stralucire frunzelor! Planta tinde sa formeze o tulpina
degarnisita si pierde progresiv frunzele de la baza. In acest caz,
ea poate fi reintinerita prin taierea tulpinii,operatiune care
trebuie efectuata primavara. Se inmulteste prin butasi de varf,
butasi de tulpina sau marcotaj aerian. Atentie! Dieffenbachia este
toxica. Sucul ingerat poate arde gura si paraliza corzile
vocale.
Dracaena Ex:D.deremensis,D.marginata,D.fragans Dracaena este o
planta de apartament care se prezinta ca un pomisor, uneori cu 2
sau mai multe ramificatii, ce au un smoc de frunze inguste,
alungite in varf, bine ramificate. Dracaena tolereaza conditiile
obisnuite de camera, cu spatiu luminos, insa nu atmosfera uscata.
Vara, Dracaena poate fi asezata pe balcon, dar nu la soare direct
pentru ca se ard frunzele, necesitand fertilizare cu subtante
nutritive de 2 ori/luna si apa pulverizata pe frunze saptamanal.
Pentru Dracaena , iarna, temperatura camerei nu trebuie sa coboare
sub 10-12 grade C., udarea plantei trebuiind sa se faca la
intervale de la 10-12 zile. Pamantul din jurul tulpinii nu trebuie
sa fie nici uscat, dar nici apa nu trebuie sa balteasca , Dracaena
nu suporta curenti de aer, preferand expunere estica sau vestica.
Transplantarea in alt ghiveci se va face primavara, la intervale de
2-3 ani, intr-un substratul format din pamant de de frunze in
principal, turba si nisip, punand pe fundul ghiveciului, pentru
drenajul apei, un strat de 3 cm. pietris . Dracaena se inmulteste
primavara, prin butasi de varf (pusi in apa la inradacinat), butasi
de tulpinii(tronsoane din tulpina) sau prin marcotaj aerian. Ferigi
Specii de sere calde Adiantum cuneatum-> 15-30cm, Frunze mici,
dentate, verzi stralucitoare, in forma de pana.Aceastea sunt
sustinute de petiole foarte subtiri de culoare neagra.
A.tenerum->Frunze mari, lungi de 80-90cm, si late de 40cm,uneori
penate,cu petioli negri luciosi si lobi aproape triunghiulari
Asplenium nidus -> Frunze mari de 1m si 20cm latime,limbul este
verde stralucitor, usor ondulat,ascutit,cu marginea intreaba, cu o
nervure mediana bruna.frunzele formeaza o rozeta si sunt dispuse in
centrusub forma de palnie. Specii de sere temeperate Nephrolepis
exaltata,Pteris cretica Specii de sere reci Pellaea
rotundifolia-> scunda, frunzis bogat alcatuit din Frunze lungi
si multe foliole, rotunjite, de culoare verde inchis si sustinute
de petiole ascutiti. Ficus
Ex:F.elastica,F.australis,F.benjamina,F.bengalensis,F.carica,F.pumila
Ficusul este planta ornamentala lemnoasa arborescenta sau
agatatoare care se adapteaza la diverse conditii. Sunt toate plante
foarte elegante, iar unele se cultiva in apartament pentru
frumusetea frunzelor deosebit de decorative. Frunzele sale sunt
deosebit de apreciate pentru forma, marimea si culoarea lor.
Intreaga planta contine latex. Tulpina este elastica, usor
modelabila, foarte ramificata. Frunzele sunt alungit-lanceolate,
colorate in diverse nuante, de la verde intens, la verde crud,
lucioase. Unele specii de ficus au frunzele variegate. Cu exceptia
formelor panasate de ficus elastica si ficus pandurata, care sunt
mai delicate, ficusii sunt plante rustice, usor de cultivat. Vara,
plantele se mentin in locuri umbrite, se uda moderat, adaugand
ingrasaminte minerale solubile, foarte diluate si se pulverizeaza
apa pe frunze. Iarna, temperatura cea mai favorabila este intre
12-14 grade Celsius si 18-22 grade Celsius pentru formele cu frunze
panasate. Se recomanda lumina maxima si reducerea udatului in
perioada zilelor scurte, dar se mentine permanent umiditatea
atmosferica. Caderea frunzelor, care se manifesta adesea, se
datoreaza excesului de umiditate in sezonul rece, dar si uscaciunii
excesive. In cursul vegetatiei, trebuie evitate toate aceste
neajunsuri. Caderea frunzelor este ireversibila la Ficus elastica
si Ficus pandurata, dar este mai putin grava la Ficus benjamina si
Ficus diversiflora.
Ficusii taratori - prefera expunerea in locuri semiunbrite in
vara si o temperatura de 12-14 grade Celsius in timpul iernii.
Transplantarea plantelor se face la sfarsitul lunii aprilie, in
ghivece mai mari, intr-un amestec din doua parti pamant bogat in
humus, 1/2 turba si 1/2 nisip. Monstera Ex:Monstera deliciosa
Monstera are o tulpina viguroasa, suculenta, grimpanta, cu radacini
adventive foarte puternice care evoca mediul tropical de bastina.
Frunzele, de asemenea, sunt ample, de dimensiuni uriase, in forma
de inima, decupate pe margine si cu perforatii inegale in interior.
Ele au culoarea verde intens stralucitor si sunt sustinute de
petioli lungi , vigurosi, care imbraca tulpina in dreptul
nodulilor. Monstera infloreste rar in apartament. Inflorescenta,
mai mult interesanta decat frumoasa, este un spadix care la
maturitate dezvolta fructe asemanatoare unor boabe de porumb; in
mediul sau natural infloreste si produce fructe comestibile.
Monstera deliciosa este o planta in stare de vegetatie permanenta.
Se comporta bine in camere calde (18-22 grade C); nu-i place frigul
si caldura uscata. Tolereaza relativ bine oscilatiile de
temperatura, dar numai pe durate scurte. Prefera un loc bine
luminat, dar fara soare direct. Aerul rece si excesul de apa
provoaca brunificarea varfurilor frunzelor; aerul uscat este
deseori cauza brunificarii si uscarii marginilor frunzei. Caderea
frunzelor batrane aflate la baza este un proces fiziologic
normal.Monstera este o planta ce necesita udare abundenta pe
perioada de primavara-vara si moderata pe periaoda iernii. Pamantul
trebuie sa cuprinda multa turba si pamant de frunze; solul trenuie
sa fie bogat in elemnte nutritive.Monstera se inmulteste prin
butasi din varfuri si fragmente de tulpina cu 1-3 noduri; butasii
se pot planta direct in ghivece de 10 cm, pe substrat de turba
fibroasa cu nisip sau perlit. Se mai poate inmulti si prin drajoni,
marcotaj aerian si seminte. In conditii de caldura (25-30 grade C
in substrat si 20-25 grade C in aer) si umiditate relativa ridicata
(9095 %), butasii formeaza radacini si lastari noi in circa o luna.
este bine ca in primele doua saptamani sa se acopere planta cu
folie de polietilena. Apa se administreaza numai cand pamantul se
usuca putin la suprafata. Stergerea frunzelor cu un burete umed
este necesara si suplineste pulverizarea cu apa. Fertilizarea
trebuie facuta numai in lunile de primavara si vara la intervale de
doua saptamani, cu solutii minerale de 0,1-0,2 %. La transplantare
se acorda o atentie deosebita radacinilor tinere; Monstera trebuie
transplantata anual si este recomandata luna martie.
Palmieri Frunze penate Phoenix canariensis -> formeaza cu
varsta un trunchi scurt si gros, fibros, ce poarta in vrf Frunze
mari rigide, cu foliole inguste linear-lanceolate, de culoare verde
intens.florile sunt mici si galbene, dispuse in panicule
Chamaedorea elegans->atinge 1-1.5m, Frunze in nr mare, lungi si
late. Howea belmoreana->frunzele sunt mari, penate , arcuite, cu
petiolul scurt si puternic.foliolele sunt inguste, lineare, de
culoare verde,talie inalta. Specii cu Frunze palmate
Chamaerops humilis->de talie micade cca 1,5m.frunzele sunt in
forma de evantai, segmentate pana aproape de baza, de culoare
verde, uneori cu nuanta cenusie, rigide, petiole lungi cu 2 randuri
de tepi. Vegeteaza intens vara si se simt mai bine in repaus iarna,
prefera spatii luminoase, dar suporta si semiumbra.Umiditate
relative.Sunt sensibile la curentii de aer si la schimbari bruste
de temperatua. Palmierii se inmultesc prin seminte. Peperomia
Ex:P.argyrea,P.caperatae,P.magnoliaefolia,P.scandens Este foarte
apreciata pentru frunzisul ei, disponibil in mai multe culori, dar
si pentru florile care cresc vertical si seamana cu un spic.
Aceasta se planteaza in lunile martie sau aprilie intr-un substrat
bazat pe turba si se pun intr-un loc plin de lumina, dar nu la
soare. Atat primavara, cat si vara temperatura maxima pe care o
suporta este de 24 C. Nu se uda din abundenta, ci se lasa pamantul
sa se usuce intre udari, iar pentru a beneficia de umiditate este
indicat sa fie pusa inca de la inceput intr-o tava cu pietris ud.
Din cand in cand, stropiti frunzele cu apa, iar la fiecare doua sau
trei saptamani diluati apa cu un ingrasamant lichid. In
anotimpurile de toamna si iarna temperatura nu trebuie sa scada sub
13 C, iar procedeele de udare, umiditate si lumina raman aceleasi.
Mare grija ca planta sa nu stea in curent. Philodendron
Ex:P.scandens,P.andreanum,P.bipinnatifidum Philodendron este o
planta de apartament decorativa, frecvent intalnita in birouri sau
holuri, provenind din zona tropicala a Americii Centrale. Se
intalnesc cateva sute de specii care pot fi grupate in 2 mari
categorii, functie de forma de dezvoltare : specii cu tulpini lungi
si sinuoase cu crestere taratoare sau agatatoare cu frunze crestate
sau cu frunze intregi si specii cu tulpini drepte si frunze
decupate care se dezvolta ca un arbust. Specia de Philodendron cea
mai cunoscuta la noi, are tulpini taratoare cu internoduri si
radacini adventive, cu frunze mari crestate de culoare verde
inchis. Planta prefera incaperi cu temperaturi medii, cu lumina ,
fara soare direct si apa atat in substrat cat si in atmosfera, dar
se poate adapta si in incaperi cu semiumbra. Philodendron nu
suporta, atunci cand este scoasa pe balcon, temperaturi mai mari de
14 15 gr. C. (este de preferat sa nu fie mutata din incaperi).
Vara, Philodendron se uda moderat, avand grija ca substratul sa se
usuce intre udari iar iarna se uda mai putin, insa nu inainte ca
pamantul din jurul tulpinii sa se usuce. Excesul de apa si
atmosfera rece determina inmuierea si caderea frunzelor. Daca aerul
incaperii este uscat, in functie de gradul de uscaciune, se
pulverizeaza apa pe frunze, o data pe saptamana sau zilnic si se
umezesc radacinile adventive. Pentru ca dezvoltarea plantei
continua si iarna, Philodendron necesita caldura si umiditate si in
aceasta perioada a anului. Substratul, trebuie sa fie poros si
bogat in substante organice, fiind indicat un amestec format din 2
parti pamant de frunze, o parte mranita si o parte turba cu nisip.
Vara, necesita fertilizarea solului de 2 ori/luna cu substante
nutritive. Pentru sustinerea tulpinii plantei, este necesara
tutorarea si palisarea acesteia. Daca radacinile aeriene au crescut
prea mult, se reteaza imediat sub nod, pentru ca acestea incetinesc
cresterea plantei. Periodic, la intervale de 34 ani, se va
transplanta planta in ghivece mai mari, iar anual, primavara, se va
inlocui pamantul de la suprafata ghiveciului cu pamant proaspat.
Philodendron se inmulteste prin mai multe metode : prin plante-pui
luati de la planta mama, atunci cand s-au format cel putin 2
radacini aeriene, prin butasi de varfuri si fragmente ale tulpinii
cu cate 3 ochiuri si prin marcotaj aerian. Se va avea multa atentie
la ingrijirea plantei pentru ca oricare din partile plantei este
otravitoare. Sanseveria Ex: S trifasciata,S. cylindrical
Este o planta de apartament cu frunze pestrite, care suporta
aerul uscat. Cele mai intalnite specii sunt: Sansevieria
trifasciata, Sansevieria cylindrica si Sansevieria grandis.Pentru
aceste plante, excesul de apa este mai daunator decat uscaciunea,
si cauzeaza putrezirea bazei frunzelor. Temperatura optima in
timpul iernii este de 15-18 grade Celsius. Atat iarna cat si vara,
plantele se tin la ferestre in plin soare, deoarece in acest mod
frunzele capata un colorit mai intens. Sistemul radicular, format
din radacini groase, portocalii se dezvolta mult la suprafata, de
aceea ghivecele pentr Sansevieria trebuie sa fie inguste si inalte.
Transplantarea se face la 2-4 ani, avand grija ca ghivecele sa fie
bine drenate. Inmultirea se realizeaza prin divizarea tufei si prin
butasi de frunze Schefflera Ex: S.actinophylla,S.arboricola
Schefflera numita si Seflera, arborele umbrela, aralia
stralucitoare, este o planta vesnic verde, provenita din zonele
tropicale, care are aspectul unui pomisor decorativ prin frunzele
sale care sunt compuse din 512 foliole lungi, palmat asezate,
verzi, patate sau nu , cu mai mult sau mai putin alb sau crem.
Frunzele sunt astfel dispuse incat formeaza imaginea unei umbrele.
Schefflera, pentru dezvoltare, are nevoie de locuri cu temperatura
moderata, constanta, in jurul valorii de 18 20 gr. C pe timpul
verii si 16 18 gr. C. iarna. Planta prefera locuri luminoase, dar
nu suporta actiunea directa a soarelui (isi mentine frunzisul
frumos, mereu verde si in locuri mai intunecoase, dar soiurile cu
frunzele patate cu alb-crem au nevoie de lumina mai multa).
Schefflera nu suporta curenti de aer. Udarea trebuie sa fie
abundenta, in perioada primavaratoamna, iar pe timpul iarnii planta
trebuie sa se ude mai rar si cu apa mai putina. Frunzisul plantei
trebuie sa fie pulverizat, la 23 zile, cu apa calduta, iarna mai
rar( o data/saptamana ). Pentru un frunzis bogat, Schefflera tanara
va trebui "ciupita" de mai multe ori, pentru a stimula ramificarea
de baza. Transplantarea plantei in pamant proaspat trebuie facuta
la 2-3 ani, ocazie cu care se poate taia si din volumul mare al
radacinii. Pentru Schefflera, substratul poate fi orice fel de
pamant, cu conditia ca acesta sa colecteze si sa evacueze bine apa
precum si sa mentina pamantul jilav. Fertilizarea substratului cu
substante nutritive este necesara numai in perioada de crestere.
Schefflera se inmulteste prin butasi de varfuri, cu lungime de 7-10
cm , intariti pe jumatate (la sfarsitul verii), cu 2-3 frunze si
care sunt plantati intr-un amestec de pamant nisipos si acoperiti
de un borcan. Din cauza faptului ca se prind lent, Schefflera are
nevoie de substante speciale pentru plantele lemnoase care sa
hraneasca radacinile (se gasesc in florarii). La inmultire conteaza
si temperatura pamantului temperatura optima fiind in jurul valorii
de 21 gr. C.
Orhideele sunt printre cele mai populare flori de apartament. In
trecut numai persoanele bogate detineau si ingrijeau orhidee, dar
in timp s-au facut progrese in ceea ce priveste inmultirea
acestora. De la prima incercare de crestere a orhideelor la
mijlocul anilor 1700, ele au avut reputatia de flori care se cresc
greu, dar multe dintre orhidee sunt usor de crescut. Orhideele sunt
destul de rezistente si pot supravietui multi ani in ghivece daca
sunt ingrijite corespunzator. Orhideele fac parte din familia
Orchidaceae Familia orhideelor include mai mult de 900 de genuri si
aproximativ 25000 de specii, facandu-le cea mai mare familie de
plante din lume. Ele pot fi gasite in aproape orice mediu din lume.
Cele mai multe specii de orhidee sunt din zonele tropicale si
subtropicale. Multe dintre orideele cultivate in apartamet sunt
epifite(orhidee ce traiesc in scorburile arborilor sau pe
arbori).Litofite sunt cele care traiesc pe roci
stanci. Orhideele din regiunile temperate sunt in general
terestre (adica traiesc pe sol ca si marea majoritate a plantelor).
Un exemplu este reprezentat de o orhidee celebra care traieste in
Romania si este cunoscuta sub numele de Papucul Doamnei Cypripeidum
calceolus Orhideele sunt dorite in apartamente pentru florile lor
rafinate, care sunt disponibile intr-o mare varietate de culori:
albastre, galbene, albe, portocali, rosii, deci orhideele se
incadreaza in grupul plantelor de apartament decorative prin
flori.Unele flori sunt dungate, sau au pete de culoare.Florile pot
trai de la 1 saptamana la 4 luni, in functie de specie. Frunzele
sunt de regula verzi, dar unele orhidee au frunze frumoase cu
diverse marmoratii. Multe dintre orhidee au miros, unele emana
miros de carne putrezita, altele au mirosuri placute: de lamaie,
portocale, ciocolata, scortisoara sau cocos. Vanilia este extrasa
din oridee, mai exact dintr-o orhideea Vanilla planifolia.Orhidee
originara din Mexic.Intrucat cele mai multe orhidee cultivate in
apartament sunt specii EPIFITE vom preventa conditiile necesare
pentru cresterea si dezvoltarea acestora: Lumina:Unul din factorii
determinanti in inflorire alaturi de fertilizare este lumina.
Orhiheele ce nu beneficiaza de lumina suficienta; nu vor inflori,
acestea cresc si par sanatoase dar in lipsa luminii nu vor
inflorii. Cel mai bun loc de crestere a orhideelor sunt pervazele.
O fereastra cu expozitie sudica este locul ideal pentru niste
rezultate optime, fereastra cu expozitie vestica poate fi
urmatoarea, apoi estica si nordica. Daca pervazul geamului nu
furnizeaza lumina suficienta pentru orhidee, se poate suplimenta cu
lumina artificiala. Pentru o propagare optima a luminii, se
recomanda stergerea regulata a geamurilor si de asemenea stergerea
frunzelor orhideelor de praf.Planta este cea care ne arata cel mai
bine daca lumina este sau nu corespunzatoare, astfel daca orhideele
nu infloresc (primavara odata cu marirea intensitatii luminii si a
duretei acesteia ziua mai lunga), prima cauza la care trebuie sa te
gandesti este lumina. La orhideele care nu au lumina suficienta,
frunzele vor avea o culoare verde inchis, iar la orhideele care
beneficiaza de lumina suficienta frunzele sunt de un verde deschis
Atentie!nu scoateti orhideele direct la soare au nevoie de lumina
dar nu de lumina directa. Arsura luminii solare pe frunze se poate
observa sub forma unor pete negre pe frunze sau frunze ingalbenite.
Temperatura Temperatura este un element de baza in inflorirea
orhideelor Orhideele crescute in apartament, trebuiesc pozitionate
pe un pervaz unde exista variatii de temperatura, aceste variatii
vor induce inflorirea Apa si Udatul Apa excesiva udatul excesiv
este principalul factor care conduce la moartea orhideelor. Cele
mai multe varietati de orhidee prefera o perioada de uscaciune
intre doua perioade de umiditate. In cazul orhideelor se ia
ghiveciul si se uda cu apa la temperatura camerei apa de chiuveta
statuta 24 ore-sau cea mai buna este apa de ploaie. I. Exista mai
multe metode de a determina cand o planta are nevoie de apa 1. Se
introduce un deget in interiorul ghiveciului 2-3 cm, daca solul
este uscat, planta are nevoie de apa, daca solul este umed mai
asteptam cateva zile inainte de urmatoarea udare; 2. Se observa
vasul transparent cu orhideea (un vas transparent-pe care se vede
umiditatea-condens pe pereti) dupa ce udam avem condens pana in
partea de sus, dupa o saptamana acesta scade spre fundul
ghiveciului (un moment bun de udat orhideea). Atentie!!! Orhideele
se uda obligatoriu, la un interval de 7-9 zile intre udari (in
functie de temperatura si umiditatea din ambientala). Daca acest
interval este neglijat, exista riscul ca radacinile sa izi piarda
turgescenta (se zbarcesc si se inmoaie-devin sensibile la
putregaiuri), acest proces din pacate este ireversibil (chiar daca
udam radacinile afectate nu isi mai revin in totalitate). II.
Metode de udat:
1. Apa de udat se toarna pana cand aceasta curge pe partea
cealalta a vasului (apa ce s-a adunat in farfurioara se arunca, nu
lasam orhideea cu apa in farfurioara); 2. O alta metoda presupune
imersia (scufundarea intr-un vas cu apa, apa patrunde prin gaurile
din fundul ghiveciului si va umecta tot substratul, se lasa
ghiveciul in imersie in apa 10-15 minute, Atentie !!!imersia se
face astfel incat apa sa ramana strict in zona radacinilor)
ghiveciului cu orhidee in apa de udat, dupa imersie se lasa
ghiveciul pana ce se scurge toata apa in exces intr-o farfurioara
Atentie !!!apa stransa se arunca Atentie !!! Daca planta este udata
cu apa mai rece de 10C, radacinile vor muri, udati numai cu apa la
temperatura camerei. Atentie !!! Ghiveciul trebuie sa aiba gauri
mari si numeroase in zona de fund, altfel riscam ca apa sa nu se
scurga bine dupa udat si radacinile sa putrezeasca. Umiditatea
Orhideele iubesc umiditatea. Exista cateva moduri de a creste
umiditatea. Cea mai simpla este sa asezam cateva plante apropiate
una de cealalta, astfel umiditatea aerului din jurul plantelor va
mai creste. Datorita faptului ca in apartamente in special iarna
aerul este uscat recomandam ca orhideele sa fie asezate in tavite
cu pietricele ceramice de 1,5-2 cm diametru sau pietris. Se toarna
apa peste pietricele ceramice din tavita pana se umplu cu apa
spatiile dintre pietricele Atentie ghiveciul orhideelor nu va sta
in apa,el va fi inaltat pe un capacel astfel incat fundul acestuia
sa fie la nivelul superior al pietricelelor, deci sa nu aiba
contact cu apa care umezeste pietricelele ceramice. Tavita in care
se pun pietricelele trebuie sa fie un pic mai mare sau egala cu
suprafata acoperita de frunze. Fertilizarea Cel mai bine este sa
aplicam fertilizanti odata pe saptamana cand plantele sunt in
crestere. Cand planta incepe sa se maturizeze, se reduce
fertilizarea. Se renunta la fertilizare cand planta intra in
perioada de repaus iarna. Dupa o perioada in care orhideea a fost
fertilizata saptamanal sau la doua saptamani (lunile
martie-octombrie) se recomanda ca udarea sa se faca timp de o luna
doar cu apa fara fertilizanti pentru a preintampina o eventuala
fertilizare in exces ce poate dauna plantei. Pentru fertilizare se
pot folosi ingrasaminte concepute special pentru orhidee de la
diversi producatori: Substral, Compo, Agro CS, etc., acestea se
gasesc ca: lichid ce se adauga in apa de udare. Se pot folosii si
batoane fertilizante cu eliberare lenta,acestea se introduc direct
in substrat si sunt active mai multe luni Atentie !!Nu fertilizati
orhideele imediat dupa ce ati schimbat pamantul (substratul),
intrucat substratul din comert de obicei contine si adaus de
ingrasaminte. Substratul si vasul de cultura Multe orhidee prefera
ca substratun amestec de scoarta de copac, lemn de feriga, pluta,
turba, carbune si nisip. Puteti folosi amestecuri gata preparate
pentru orhidee din comert (ex. de la Compo), sau folositi numai
scoarta de copac simpla Vaseleghivecele in care cultivam orhidee
trebuie sa fie transparente putem folosi orice vas de plastic
transparent incolor, intrucat radacinile acestora au nevoie de
lumina, (vezi Fig. 3). Se pot folosii cu succes vase alimentare
cilindrice de 1900 ml (vezi Fig. 3 Transplantareaschimbarea vasului
si pamantului ar trebui facuta la 1-2 ani (preferabil intr-un
ghiveci mai mare de 1900-2000 ml), dar unele varietati nu necesita
transplantarea. Momentul transplantarii este foarte important
deoarece daca nu se face la momentul potrivit plantele nu vor
inflori anul viitor. Toate transplantarile trebuie facute intre
lunile februarie si august. In aceasta perioada orhideea are
cresteri noi si produce noi radacini Cand se face transplantarea,
se va curata ghiveciul si radacinile se vor clati cu apa calduta.
Inainte de asezarea in ghiveci se vor taia toate radacinile moarte,
frunzele ingalbenite, tulpinile fara flori si bulbii putreziti
Orhideea se va replanta in ghiveci la aceeasi inaltime la care a
fost plantata anterior. Pentru evitarea raspandirii bolilor si
daunatorilor, se recomanda a nu se folosi pamantul de la o planta
la alta. Daca orhideea a avut multe radacini putrezite (moi,
macerate) este bine aca acestea sa fie indepartate in totalitate,
iar prima udare sa se faca cu o solutie de fungicid (Topsin)
Inflorirea Orhideele infloresc de mai multe ori intr-un an.
Inflorirea se realizeaza prin emiterea de tije florale (vezi Fig.
4), care in varf formeaza o multime de flori (vezi Fig. 6). Floarea
de orhidee dureaza cateva luni, dupa care florile se trec. Odata ce
inflorirea s-a terminat sau este la final, tija florala se taie de
la subsuara unei frunze (vezi Fig. 3), (Atentie; putem pastra tija
florala mai mult timp daca dorim inmultirea orhideelor; este
posibil sa apara noi pui). La scurt timp dupa ce taiem tija
florala, orhideea incepe sa creasca si sa emita noi tije florale
(un nou val de flori), astfel ciclul se reia in permanenta (vezi
Fig. 4) Inmultirea La speciile care fac pui&; inmultirea se
face prin separarea puilor. Specile de(Phalaenopsis)dupa caderea
florilor pot forma pui pe tija florala. Puii formati pe tija
florala se pot separa in momentul cand sunt bine dezvoltati si au
radacini de peste 8-10 cm (vezi Fig. 2). Noile orhidee, puii; se
planteaza in substrat pamant.Metoda de inmultire industriala cel
mai des utilizata, este metoda inmultiri in vitro care se face
numai in conditiile unor laboratoare performante.