Coala Mod Coala Nr.document Semnătura Data PD-03-2501-2008-CC sgsgdfg Introducere Avantajele şi dezavantajele elementelor construcţiilor din beton armat. Betonul este material de construcţie artificial cu structura de conglomerat rezultată prin întărirea unui amestec omogen compus din ciment, apă, agregat natural sau artificial. Proprietăţile betonului (rezistenţă bună la compresiune şi foarte slabă la întindere)permit ca acest material să fie utilizat în special la elementele masive cum sunt fundaţii, ziduri de sprijin şi baraje de greutate. Betonul asociat cu armătura din oţel se numeşte beton armat. Armăturile au rolul să preia eforturile de întindere, care i-au naştere în elementele structurilor de rezistenţă ale clădirilor sub acţiunea încărcărilor. Betonul armat reprezintă următoarele avantaje: 1. Este mult mai eftin; 2. Prezintă proprietăţi de rezistenţă superioare; 3. Are o rezistenţă mai mare la acţiunea focului; 4. Prin turnarea şi întărirea în tipare betonul poate căpăta orice formă; 5. Este material de construcţie durabil. La respectarea condiţiilor de producţie şi exploatarea rezistenţelor betonului creşte timp îndelungat, iar armătura este bine protejată contra coroziunii. Betonul armat reprezintă următoarele dezavantaje: 1. Greutate mare; 2. Conductibilitate termică şi acustică înaltă; 3. La folosirea betonului armat la pereţii exteriori, interiori şi acoperişului Necesită o izolaţie termică şi acustică; 4. Posibilitatea apariţiilor fisurilor la acţiunea unor sarcini. Calculul elementului din beton armat Generalităţi Calculul elementului sa efectuat după metoda stărilor limită. Stările limită se împart în :
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
Coala
Mod Coala Nr.document Semnătura Data
PD-03-2501-2008-CC
sgsgdfg
Introducere
Avantajele şi dezavantajele elementelor construcţiilor din beton armat.Betonul este material de construcţie artificial cu structura de conglomerat rezultată prin întărirea unui
amestec omogen compus din ciment, apă, agregat natural sau artificial.Proprietăţile betonului (rezistenţă bună la compresiune şi foarte slabă la întindere)permit ca acest material să
fie utilizat în special la elementele masive cum sunt fundaţii, ziduri de sprijin şi baraje de greutate.Betonul asociat cu armătura din oţel se numeşte beton armat. Armăturile au rolul să preia eforturile de
întindere, care i-au naştere în elementele structurilor de rezistenţă ale clădirilor sub acţiunea încărcărilor.Betonul armat reprezintă următoarele avantaje:
1. Este mult mai eftin;2. Prezintă proprietăţi de rezistenţă superioare;3. Are o rezistenţă mai mare la acţiunea focului;4. Prin turnarea şi întărirea în tipare betonul poate căpăta orice formă;5. Este material de construcţie durabil.
La respectarea condiţiilor de producţie şi exploatarea rezistenţelor betonului creşte timp îndelungat, iar armătura este bine protejată contra coroziunii.
Betonul armat reprezintă următoarele dezavantaje:1. Greutate mare;2. Conductibilitate termică şi acustică înaltă;3. La folosirea betonului armat la pereţii exteriori, interiori şi acoperişului Necesită o izolaţie termică şi acustică;4. Posibilitatea apariţiilor fisurilor la acţiunea unor sarcini.
Calculul elementului din beton armat
Generalităţi
Calculul elementului sa efectuat după metoda stărilor limită. Stările limită se împart în :- stări limită utile, care includ calculul la starea limită de rezistenţă şi stabilitate- stări limtă ale exploatării normale, care incld calculul la starea limită de fisurare şi deformaţii.Principiul de calcul al starii limită de rezistenţă constă în compararea solicitării maxime posibile a acţiunilor Smax
cu capacitatea portantă minimă probabilă al secţiunii considerate.Smax≤Rmin
Principiul de calcul al metodei pentru starea limită de deformaţie este ca deformaţia maximă a elementului din construcţie considerat din încărcări normate să fie mai mică sau egală cu deformaţia limită. Analogic şi starea limită de fisurare.
Pentru efectuarea calculelor se determină încărcările permanente şi încărcările temporare. A fost selectată clasa betonului conform normativului în construcţii.
1 Calculul plăcii rezemate pe contur.Date: l1 = 6000; l2 = 6600; h = 160;
Total gn =5,7kPa g=6,589kPa II Încărcări temporare
1 Încărcarea utilă Pun = 4kPa 1,2 4,8
2 Pereţi despărţitori Ppn = 0,5 1,1 0,55
Total Pn = 4,5 kPa P =5,35kpa
Coala
Mod Coala Nr.document Semnătura Data
PD-03-2501-2008-CC
sgsgdfg
Ecuaţia principală de calcul:
; primim următoarele relaţii dintre
momentele încovoitoare de calcul:
Calculăm partea stîngă a ecuaţiei:
Calculăm partea dreaptă a ecuaţiei:
înlocuim
x = y
3 Calculul constructiv:În prealabil considerăm d = 10mm
M,b,h,Yb2,ζ max, Rs; As = ?, μ = ?
Coala
Mod Coala Nr.document Semnătura Data
PD-03-2501-2008-CC
sgsgdfg
h0=h-1,5d-10
A0=M/100Rbγ b2bh02 ζ=1- 0 η= 1-0,53 As=M/Rsηh0
S = pasul barelor, b=1000mm;n = numărul barelor;
;
Calculul plăcii se efectuiază pe făşia cu lăţimea b = 1000mm, grosimea plăcii h =160mm.Caracteristicile de calcul ale materialelor pentru beton de clasa B 15, rezistenţa de calcul Rb = 8,5 MPa, γb2 = 1; ξmax = 0,649.Rezistenţa de calcul a armăturii cu profil periodic de clasa A-III Rs = 355 MPa.h0 = h – 1,5d – 10 =160 – 1,5 *10 – 10 = 135mm;Calculul armăturii de jos:
Aria armăturii întinse:
procentul armării
Luăm pasul S=150,
; Primim n=6 bare
Primim d = 7mm. Prin urmare pe lăţimea b=1000mm se impun 6 Ø7 A-III; (plasa de jos).Calculul armăturii de sus:
μ= s
d= s
Coala
Mod Coala Nr.document Semnătura Data
PD-03-2501-2008-CC
sgsgdfg
Aria armăturii compresionate.
Procentul armării:
Luam pasul S=200mm:
, primim n = 6 bare.
,
Primim d = 10mm. Astfel pe lăţimea b =1000mm revin 6 Ø 10 A-III; (plasa de sus).
La solicitarea investorului vom folosi bare cu Ø 12 A III.
Calculul fundaţiilor.
Generalităţi
Una din problemele de bază ale proiectării fundaţiilor este stabilirea cotei de fundare. Aceasta se stabileşte ţinânduse seama de urmatorii factori: adâncimea minimă de îngheţ,cota fundaţiilor vecine, cota minimă constructivă
Coala
Mod Coala Nr.document Semnătura Data
PD-03-2501-2008-CC
sgsgdfgde fundare, cota apelor freatice şi cercetările geotehnice. Adâncimea minimă de îngheţ este primită la noi de 0,8m.Cota de fundare pentru talpa fundaţiei se stabileşte cu 10-20 cm. sub adâncimea minimă de îngheţ, pentru ca talpa fundaţiei să rezeme pe un strat de sol nedeformabil. Adâncimea de îngheţ se măsoară de la faţa terenului amenajat(sistematizat).
Încărcările care acţionează asupra fundaţiilor se împart în :-încărcări permanente( greutatea proprie a construcţiilor, inclusiv şi ggreutatea fundaţiei)-temporare( greutatea stratului de zăpadă, presiunea vântului, încărcările utile ale planşeului)
Calculul fundaţiilor se efectuează după metoda stărilor limită: starea limită a rezistenţei al solului sub talpa de fundare şi starea limită de deformaţii.
Principiul care stă ca baza la starea limită de rezistenţă este:presiunea medie sub talpa de fundare nu trebuie să depăşească rezistenţa de calcul al solului.
Pmed.≤ RPrincipiul de baza care stă la calculul la starea limită de deformaţii constă în: tasarea eventuală al solului sub
talpa de fundare nu trebuie să depăşească starea limită prescrisă de normele în vigoare.S≤Slim
Deoarece solul are deformări mari în comparaţie cu deformaţiile materialelor de construcţii, calculul tasării este foarte important.
De regulă calculul se efectuează în următoarea ordine:- se determină dimensiunile tălpiii fundaţei din condiţa stării de rezistenţă a solului- se efectuează calculul de verificare a tasării solului starea - limită de deformaţiiRezistenţa de calcul al solului iniţial este dată în tabel în dependenţă de caracteristicile fizico-mecanice ale
solului.Mai apoi ea se calculează după formulă aplicînd metoda precizării consecutive în dependenţă de dimensiunile tălpii de fundare. Tasarea eventuală a solului se calculează după metoda sumării tasărilor al straturilor în care se împarte masivul de tasare sub fundaţie. Tasarea limită este dată în СНиП 2.02.01-81.
STAS 10.107/a-90 Construcţii civile şi industriale. Calculul şi alcătuirea elementelor din beton, beton armat şi beton precomprimat.
Pavel C. Beton armat. Manual pentru licee industriale cu profil de construcţii, cl. XII-a, şi şcoli profesionale. Editura didactică şi pedagogică,Bucureşti 1984.Postica A.I. Indicaţii metodice la proiectul de curs „Calculul construcţiilor din beton armat”, or. Chişinău 1995.Peştişanu „Construcţii” curs de prelegeri. Bucureşti 1978.Цай Т.Н. Строительные конструкции Том 2. Москва, 1985.
Серия ИИ03-02. Железобетонные изделия, Москва 1964
Coala
Mod Coala Nr.document Semnătura Data
PD-03-2501-2008-CC
sgsgdfg Серия 1.415-1. Выпуск1 ,,Фундаментныe балки”
СНuП 2.03.01-84.,,Бетoные и железобетонные конструкции” Москва, 1985.
Т.Н.Цaи ,,Строительные кострукции”.Том1 Москва Строииздат, 1985.