PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ S.C. DEVA GOLD S.A. Ediţia I 2010 PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ PENTRU S.C. DEVA GOLD S.A. Date de identificare: - Denumire amplasament : S.C. DEVA GOLD S.A. - localitatea: Certeju de Sus, str. Principală, nr. 89, jud. Hunedoara. - telefon 0254-233680, fax 0254-233682 - activitatea desfăşurată: Exploatarea minereurilor auro-argentifere şi polimetalice din perimetrul Certej, judeţul Hunedoara.
261
Embed
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂapmtm-old.anpm.ro/files/ARPM TIMISOARA/Reglementari/DevaGoldPUI.pdfAnexa 2.3. Schema fluxului tehnologic Anexa 2.4. Plan situaţie galerii de deviere, drenuri
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ S.C. DEVA GOLD S.A.
Ediţia I 2010
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
PENTRU
S.C. DEVA GOLD S.A.
Date de identificare:
- Denumire amplasament : S.C. DEVA GOLD S.A.
- localitatea: Certeju de Sus, str. Principală, nr. 89, jud. Hunedoara.
- telefon 0254-233680, fax 0254-233682
- activitatea desfăşurată: Exploatarea minereurilor auro-argentifere şi polimetalice
din perimetrul Certej, judeţul Hunedoara.
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ S.C. DEVA GOLD S.A.
Ediţia I 2010
APROB
Director General
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. DEVA GOLD S.A.
Elaborator atestat al lucrării: SC OCON ECORISC SRL, Evaluator de Mediu, atestat R- EIM- 05-38/22.10.2008 şi R-BM-05-36/22.10.2008 Certificat de Înregistrare în Registrul Naţional al Elaboratorilor de studii pentru
protecţia mediului la poziţia nr.105 Numele şi prenumele Serviciul (secţia,
compartimentul, etc) Data Semnătura
Col (r) drd. Roman Emil Grigore
Ing. Cosara Gheorghe Viorel
S.C. OCON ECORISC S.R.L.
Verificat:
Numele şi prenumele Serviciul (secţia, compartimentul, etc)
Data Semnătura
Prof. univ. dr. ing. Ozunu Alexandru S.C. OCON ECORISC S.R.L.
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ S.C. DEVA GOLD S.A.
Ediţia I 2010
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
PENTRU
S.C. DEVA GOLD S.A.
AVIZAT
Nume şi Prenume Funcţia Data Semnătura
I.S.U. " IANCU DE HUNEDOARA " AL JUD. HUNEDOARA
A.P.M. HUNEDOARA
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ S.C. DEVA GOLD S.A.
Ediţia I 2010
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 1 din 258
1.1. Scopul elaborării planului de urgenţă internă 51.2. Domeniu de aplicare al planului de urgenţă internă 6
1.3. Punerea în aplicare a planului de urgenţă internă 7 1.4. Definirea principalelor noţiuni şi termeni folosiţi în cuprinsul planului 8CAPITOLUL 2 - INFORMAŢII DESPRE OBIECTIV ŞI ZONA ÎNCONJURĂTOARE 12
2.1. Activitatea desfăşurată 12 2.2. Localizarea amplasamentului şi informaţii privind zona înconjurătoare 14
2.3. Planul obiectivului 17 2.4. Detalii despre numărul de personal, programul de lucru 30 2.5. Substanţe periculoase 31 2.6. Descrierea echipamentului instalat în obiectiv pentru limitarea consecinţelor accidentelor majore. Dotarea cu mijloace de intervenţie 88
2.7. Informaţii meteo-climatice ale zonei şi mediul de amplasare 97CAPITOLUL 3 - IDENTIFICAREA ŞI CLASIFICAREA EVENIMENTELOR 105
CAPITOLUL 4 - CLASIFICAREA URGENTELOR 1864.1. Definirea urgenţelor în funcţie de gravitate 1864.2. Tipologia de urgenţă 188
CAPITOLUL 5 - NOTIFICAREA, INFORMAREA SI ALARMAREA 1915.1. Cazurile de alarmare aplicabile obiectivului. 1915.2. Notificarea situaţiilor de urgenţă 1935.3. Schema de alarmare 1955.4. Alarmarea pe clase de urgenţă 1985.5. Instrucţiuni în cazul alarmei generale 1995.6. Declararea şi introducerea situaţiei de urgenţă 2015.7. Declararea şi introducerea stării de alertă 202
5.8. Încetarea stării de alertă 203CAPITOLUL 6 - ORGANIZAREA ŞI CONDUCEREA ACŢIUNILOR DE INTERVENŢIE 205
6.1. Organigrama de urgenţă 205 6.2. Atribuţiile Celulei de Urgenţă şi a echipelor de intervenţie 206
6.3. Proceduri de acţiune pe clase de urgenţă 2316.4. Proceduri de acţiune pe tipuri de scenarii 2346.5. Evacuarea 246
6.6. Încetarea stării de urgenţă 248CAPITOLUL 7 - COMUNICAŢIILE 250
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ S.C. DEVA GOLD S.A.
Ediţia I 2010
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 4 din 258
CAPITOLUL 8 - LOGISTICA 252CAPITOLUL 9 - MONITORIZAREA FACTORILOR DE MEDIU 253CAPITOLUL 10 - COMUNICAREA CU MASS-MEDIA ŞI INFORMAREA PUBLICĂ 254
CAPITOLUL 11 - VERIFICAREA PLANULUI 257 ANEXE Anexa 2.1. Harta zonei de amplasare Anexa 2.2. Plan de situaţie Anexa 2.3. Schema fluxului tehnologic Anexa 2.4. Plan situaţie galerii de deviere, drenuri şi canale de gardă Anexa 2.5. Plan de situaţie al Uzinei de procesare Anexa 2.6. Plan de situaţie Depozit de Exploziv Anexa 3.1. Secţiuni de securitate
DOCUMENTE ANEXATE
Fişele de securitate
ATESTATE S.C. OCON ECORISC S.R.L.
Certificat de înregistrare în Registrul Naţional al elaboratorilor de studii pentru
protecţia mediului la poziţia nr. 105 Certificat de atestare pentru efectuarea Bilanţurilor de Mediu R-BM-05-36/22.10.2008. Certificat de atestare pentru elaborarea Studiilor de Evaluare a Impactului asupra
Mediului R- EIM- 05-38-22.10.2008. Certificat de atestare nr. 233/2009 pentru elaborarea documentaţiilor pentru obţinerea
avizului/autorizaţiei de gospodărire a apelor. Certificat ISO 9001 – Managementul Calităţii nr. 1659 Certificat de atestare A.N.R.M. nr. 900/24.06.2010.
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ S.C. DEVA GOLD S.A.
Ediţia I 2010
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 5 din 258
CAPITOLUL 1 - GENERALITĂŢI
Informaţii generale
Titularul lucrării: S.C. DEVA GOLD S.A. cu sediul administrativ în localitatea Certeju
de Sus, str. Principală nr. 89 jud. Hunedoara, CUI RO 10381352, nr. de ordine în Registrul
Comerţului J20/994/24.12.1997.
Autorul atestat al lucrării: S.C. OCON ECORISC S.R.L., Evaluator de Mediu,
Certificat de Înregistrare la Registrul Naţional al evaluatorilor de studii pentru protecţia mediului
la poziţia nr. 105, atestat R-EIM–05-38/2008 şi R- BM–05-36/2008.
Denumirea lucrării: Plan de Urgenţă Internă la S.C. DEVA GOLD S.A., jud.
Hunedoara
Baza legală: Lucrarea a fost elaborată în conformitate cu cerinţele legale din HG nr. 804
din 25 iulie 2007, cu modificările şi completările ulterioare, privind controlul asupra pericolelor
de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase, Ordinul MAI nr. 647 din
16.05.2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind elaborarea planurilor de urgenţă în
caz de accidente în care sunt implicate substanţe periculoase şi Legea nr.481/2004 privind
protecţia civilă.
1.1. Scopul elaborării planului de urgenţă internă
Scopul elaborării Planului de urgenţă internă este planificarea măsurilor specifice pentru
reducerea riscului asupra sănătăţii angajaţilor, calităţii factorilor de mediu şi integrităţii bunurilor
materiale în caz de evenimente în care sunt implicate substanţe periculoase existente pe
amplasamentele aflate în proprietatea S.C. DEVA GOLD S.A., din cadrul perimetrului minier
Certej, judeţul Hunedoara, unde vor fi executate lucrări de exploatare a minereurilor auro-
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ S.C. DEVA GOLD S.A.
Ediţia I 2010
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 6 din 258
argentifere şi polimetalice, în cadrul următoarelor zone: cariera, uzina, Halda de sterile Nord,
Halda de Sterile Sud, Iaz de Flotaţie, Iaz CIL.
Politica de prevenire a accidentelor majore este pentru S.C. DEVA GOLD S.A. un
angajament pentru o dezvoltare durabilă orientată către protecţia sănătăţii oamenilor, a mediului
natural şi o economie prosperă. Baza acestei politici este aplicarea unor măsuri tehnice
consacrate pe plan mondial şi fezabile economic pentru o protecţie ridicată a mediului în întreaga
activitate desfăşurată.
1.2. Domeniu de aplicare al planului de urgenţă internă
Siguranţa în operare reprezintă un obiectiv strategic, care are drept scop reducerea
incidentelor legate de producţie, instalaţiile deţinute, activităţile de pe amplasament şi activităţile
conexe ce se desfăşoară înspre/dinspre propriul amplasament. Pentru conformarea cu acest
obiectiv strategic, se va implementa un sistem propriu de management al siguranţei, care va fi
impus şi partenerilor de afaceri.
În acest context principalele obiective avute în vedere sunt:
- reducerea la minim a potenţialelor riscuri de mediu;
- asigurarea conformării la normele şi reglementările legale;
- pregătirea întregului personal în vederea cunoaşterii riscurilor şi problemelor de
mediu pe care activitatea lor o implică.
Aplicarea acestei politicii este responsabilitatea tuturor compartimentelor societăţii sub
coordonarea responsabilului de mediu care răspunde pentru implementarea şi comunicarea
acesteia către angajaţi. Comunicarea permanentă între compartimentele funcţionale stă la baza
implementării eficiente iar monitorizarea prin audituri de mediu periodice permite
implementarea de eventuale corecţii.
Politica generală pentru prevenirea, pregătirea pentru o eventuală intervenţie şi
responsabilitatea în cazul accidentelor industriale este bazată pe următoarele principii:
- prevenirea care presupune construcţia uzinei şi operarea în aşa fel încât să se
prevină dezvoltarea necontrolată a operaţiilor anormale, consecinţele eventualelor
accidente să fie minime şi în acord cu cele mai bune tehnici de securitate disponibile;
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ S.C. DEVA GOLD S.A.
Ediţia I 2010
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 7 din 258
- identificarea şi evaluarea pericolelor majore prin studii sistematice de
periculozitate şi de operabilitate şi analize de securitate detaliate pentru fiecare din
cazurile individuale identificate;
- evaluarea necesităţilor de securitate ierarhizate în funcţie de “tipul şi
anvergura pericolului aşteptat” pe baza cantităţilor de substanţe periculoase şi a
activităţilor industriale susceptibile şi relevante pentru accidente;
- prioritate pentru protecţia şi salvarea vieţii oamenilor.
În aplicarea acestor principii, S.C. DEVA GOLD S.A. va desfăşura următoarele
activităţi:
- va aloca resursele necesare pentru dezvoltarea sistemelor de management a securităţii
în derularea operaţiunilor sale;
- va comunica în permanenţă cu toate părţile interesate pentru a aplica cele mai bune
tehnologii disponibile pe plan mondial şi fezabile economic pentru a asigura o protecţie
ridicată pentru mediu şi populaţie în întreaga activitate desfăşurată;
- va conştientiza şi disemina în comunitatea locală problemele specifice care pot
genera situaţii de urgenţă, asigurând pregătirea populaţiei pentru o reacţie imediată, prin
elaborarea şi distribuirea unor buletine informative minim odată la trei ani;
- va avertiza imediat populaţia asupra riscurilor de poluare şi contaminare a zonelor
limitrofe unităţii în caz de accident ecologic şi va interveni cu forţele şi mijloacele de
care dispun pentru protecţia populaţiei şi înlăturarea efectelor poluării.
1.3. Punerea în aplicare a planului de urgenţă internă:
În scopul reducerii riscului asupra sănătăţii angajaţilor, calităţii factorilor de mediu şi
integrităţii bunurilor materiale, planul de urgenţă internă se pune în aplicare imediat de către
Personalul de conducere al S.C. DEVA GOLD S.A. în următoarele situaţii:
a) când survine un accident major;
b) când survine un eveniment necontrolat care, prin natura sa, poate provoca un accident
major.
Punerea în aplicare a planului şi conducerea acţiunilor de intervenţie se va realiza de către
directorul societăţii iar in lipsa acestuia de către dispecerul(ofiţerul de serviciu) până la sosirea
personalului de conducere.
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ S.C. DEVA GOLD S.A.
Ediţia I 2010
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 8 din 258
1.4. Definirea principalelor noţiuni şi termeni folosiţi în cuprinsul planului
Accident major - producerea unei emisii importante de substanţă, a unui incendiu sau a
unei explozii, care rezultă dintr-un proces necontrolat în cursul exploatării oricărui amplasament,
care intră sub incidenţa prezentei hotărâri şi care conduce la apariţia imediată sau întârziată a
unor pericole grave asupra sănătăţii populaţiei şi/sau asupra mediului, în interiorul sau în
exteriorul amplasamentului, şi în care sunt implicate una sau mai multe substanţe periculoase;
Înştiinţare - activitatea de transmitere a informaţiilor despre iminenţa producerii sau
producerea unor evenimente grave către autorităţile administraţiei publice locale, populaţiei şi
societăţilor învecinate, în scopul evitării surprinderii şi realizării măsurilor de protecţie;
Avertizare - aducerea la cunoştinţa populaţiei a informaţiilor necesare despre iminenţa
producerii sau producerea unor dezastre;
Prealarmare - transmiterea mesajelor/semnalelor de avertizare către autorităţi despre
probabilitatea producerii unor dezastre sau a unui atac aerian;
Alarmare - acţiune de alertare a persoanelor aflate în zona sau în apropierea zonei supuse
riscului chimic, de explozie, în cazul ruperii barajului sau producerii unor dezastre;
Amplasament - zona aflată sub controlul aceluiaşi operator în care, în una sau mai multe
instalaţii, inclusiv în activităţile şi infrastructurile comune, sunt prezente substanţe periculoase;
Alarmă chimică - este situaţia în care pe teritoriul unităţii sau a unor localităţi a apărut un
pericol de intoxicare în masă cu substanţe toxice ce nu poate fi limitat şi lichidat imediat de
personalul de exploatare.
Avarie - se numeşte deteriorarea unei instalaţii, utilaj, recipient sau mijloc de transport,
cât şi manevrele tehnologice greşite soldate cu deversări sau eşapări de substanţe periculoase
care pot genera stări de pericol pentru personalul de deservire, personalul de pe platformă şi din
zonele învecinate.
Celula de Urgenţă - structură operativă de decizie creată în cadrul obiectivului pentru
managementul unui accident major;
Depistare - este acţiunea de căutare, descoperire, identificare a focarului chimic şi/sau a
sursei toxice sau a sursei de explozie în incinta unităţii sau pe căile de transport pe amplasament.
Depozit de substanţe periculoase - prezenţa unei cantităţi de substanţe periculoase în scop
de înmagazinare, păstrare în condiţii de siguranţă sau de menţinere în stoc;
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ S.C. DEVA GOLD S.A.
Ediţia I 2010
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 9 din 258
Dezastru - evenimentul datorat declanşării unor tipuri de riscuri, din cauze naturale sau
provocate de om, generator de pierderi umane, materiale sau modificări ale condiţiilor de mediu
şi care, prin amploare, intensitate şi consecinţe, atinge ori depăşeşte nivelurile specifice de
gravitate stabilite prin regulamentele privind gestionarea situaţiilor de urgenţă, elaborate şi
aprobate potrivit legii;
Echipele de intervenţie - sunt echipele constituite din personal instruit care îndeplinesc
misiunile din planul de alarmare;
Efectul "Domino" - rezultatul unei serii de evenimente în care consecinţele unui accident
ce are loc la o instalaţie sau un amplasament de tip Seveso sunt amplificate de următorul
accident la o/un altă/alt instalaţie/amplasament, ca urmare a distanţelor şi proprietăţilor
substanţelor prezente şi care conduce în final la un accident major;
Evacuarea - măsură de protecţie luată în cazul ameninţării iminente de producere a unui
accident major care constă în scoaterea din zonele afectate sau potenţial a fi afectate, în mod
organizat, a unor categorii sau grupuri de persoane ori bunuri şi dispunerea acestora în zone care
asigură condiţii de protecţie;
Focar chimic - reprezintă locul de degajare în atmosferă al substanţei toxice şi/sau
explozive, adică sursa toxică avariată.
Incident/avarie - eveniment care nu generează consecinţe majore asupra sănătăţii
populaţiei şi/sau asupra mediului, dar care are potenţial să producă un accident major;
IDLH- “Immediately Dangerous to Life or Health” - Concentraţie a unei substanţe care
creează un pericol imediat pentru sănătate sau viaţă;
Instalaţie - unitate tehnică din cadrul unui amplasament, unde sunt produse, utilizate,
manipulate şi/sau depozitate substanţe periculoase. Instalaţia cuprinde toate echipamentele,
structurile, sistemul de conducte, utilajele, dispozitivele, căile ferate interne, docurile, cheiurile
de descărcare care deservesc instalaţia, debarcaderele, depozitele sau structurile similare,
plutitoare ori de altă natură, necesare pentru exploatarea instalaţiei;
Iminenţa ameninţării - parametrii de stare şi timp care determină declanşarea inevitabilă a
unei situaţii de urgenţă;
Intervenţia - acţiunile desfăşurate în timp oportun, de către structurile specializate, în
scopul prevenirii agravării unui accident, limitării sau înlăturării, după caz, a consecinţelor
acestuia;
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ S.C. DEVA GOLD S.A.
Ediţia I 2010
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 10 din 258
Lichidare - este acţiunea de înlăturare a emanaţiei, deversării sau a avariei produse şi
înlăturarea pericolului de extindere;
Localizarea - este acţiunea de restrângere sau limitare a avariei declanşate
într-un anumit loc sau pe o suprafaţă, controlând extinderea acesteia în timp şi spaţiu.
Managementul unui accident major - ansamblul activităţilor desfăşurate şi procedurilor
utilizate de factorii de decizie privind: evaluarea informaţiilor şi analiza situaţiei, elaborarea de
prognoze, stabilirea variantelor de acţiune şi implementarea acestora în scopul restabilirii
situaţiei de normalitate;
Mobilizare - acţiune prin care personalul desemnat (responsabil în aceste situaţii) se
deplasează la locurile stabilite în vederea constituirii structurilor în situaţii de urgenţă:
Comandament pentru Situaţii de Urgenţă şi echipe de intervenţie;
Notificare, înştiinţare - activitatea de transmitere a informaţiilor despre iminenţa
producerii sau producerea unor evenimente grave către autorităţile administraţiei publice locale,
populaţiei şi societăţilor învecinate, în scopul evitării surprinderii şi al realizării măsurilor de
protecţie;
Operator - orice persoană fizică sau juridică care exploatează ori deţine cu orice titlu un
amplasament sau o instalaţie;
Pericol/hazard - proprietatea intrinsecă a unei substanţe periculoase sau a unei situaţii
fizice, cu potenţial de a induce efecte negative asupra sănătăţii populaţiei şi/sau mediului;
Pericol toxic - sursa sau situaţia potenţială a unei posibile vătămări sau distrugeri din
cauza pierderii de sub control a unei substanţe chimice toxice;
Prezenţa substanţelor periculoase - prezenţa efectivă sau anticipată a unor astfel de
substanţe în cadrul obiectivului sau prezenţa acestora în cazul în care se consideră că pot fi
generate prin pierderea controlului asupra unui proces chimic industrial;
Raportare – acţiune prin care o persoană din obiectiv sau din afară transmite informaţii
primare despre producerea unei avarii;
Risc - probabilitatea producerii unui efect specific într-o perioadă sau în circumstanţe
precizate; Riscul rezidual se referă la riscul rămas după înlăturarea unora dintre factorii
cauzatori;
Sector - reprezintă o subunitate din cadrul unităţii, delimitată teritorial: uzină, decantor,
cămin, culoar conducte;
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ S.C. DEVA GOLD S.A.
Ediţia I 2010
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 11 din 258
Situaţia de urgenţă - eveniment excepţional, cu caracter nonmilitar, care prin amploare şi
intensitate ameninţă viaţa şi sănătatea populaţiei, mediul înconjurător, valorile materiale şi
culturale importante, iar pentru restabilirea stării de normalitate sunt necesare adoptarea de
măsuri şi acţiuni urgente, alocarea de resurse suplimentare şi managementul unitar al forţelor şi
mijloacelor implicate;
Situaţie de protecţie civilă - situaţia generată de iminenţa producerii sau de producerea
dezastrelor, a conflictelor militare şi/sau a altor situaţii neconvenţionale care, prin nivelul de
gravitate, pun în pericol sau afectează viaţa, mediul, bunurile şi valorile culturale şi de
patrimoniu;
Starea de alertă - se declară potrivit legislaţiei şi se referă la punerea de îndată în aplicare
a planurilor de acţiuni şi măsuri de prevenire, avertizare a populaţiei, limitare şi înlăturare a
consecinţelor situaţiei de urgenţă;
Sursă toxică - este denumită instalaţia, depozitul, rezervorul, recipientul, utilajul care
conţin substanţe toxice şi care în condiţii accidentale de avariere pot da naştere la degajări sau
deversări de substanţe toxice în cantităţi periculoase;
Substanţă periculoasă - o substanţă, un amestec sau un preparat, prevăzute în HGR
804/2007, anexa nr. 1, partea 1 sau care îndeplinesc criteriile din anexa nr. 1, partea a 2-a şi care
sunt prezente sub formă de materii prime, produse, produse secundare, reziduale sau
intermediare, inclusiv acele substanţe despre care se presupune că pot fi generate în cazul
producerii unui accident. Amestecurile şi preparatele trebuie tratate în acelaşi mod ca substanţele
periculoase.
VLE - valoare limită de expunere;
Zonă cu mortalitate ridicată- Zonă în care parametrii avariei (energie radiantă, presiune,
putere) pot cauza moartea;
Zonă cu leziuni (periculoasă) - Zonă în care parametrii avariei sunt un pericol pentru
sănătate (cauzează leziuni);
Zonă de planificare - zonă de atenţie (dublu razei zonei periculoase).
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ S.C. DEVA GOLD S.A.
Ediţia I 2010
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 12 din 258
CAPITOLUL 2 - INFORMAŢII DESPRE OBIECTIV ŞI ZONA
ÎNCONJURĂTOARE
2.1. Activitatea desfăşurată
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere şi polimetalice din perimetrul Certej,
judeţul Hunedoara” prevede dezvoltarea şi extinderea exploatării miniere de aur şi argint din
vecinătatea comunei Certejul de Sus, judeţul Hunedoara, precum şi o serie de alte obiective legate
de dezvoltarea economică a zonei, de protecţia mediului şi de dezvoltarea infrastructurii.
Scopul principal al activităţii propuse prin proiect este acela de a extrage metalele
preţioase existente în subsolul zonei, prin metode de exploatare în carieră deschisă cu tehnici de
foraj, detonare, încărcare cu excavatoare hidraulice şi transportul de minereu cu basculante.
Etapele de desfăşurare a activităţilor din cadrul proiectului sunt :
Etapa de construcţie: Perioada preconizată pentru construcţia obiectivelor
proiectului care sunt necesare pentru începerea producţiei propriu-zise este de
aproximativ 3 ani.
Etapa de funcţionare: Activităţile propuse pentru exploatarea Certej vor consta în
activităţi convenţionale de exploatare în carieră deschisă cu tehnici de foraj, detonare,
încărcare cu excavatoare hidraulice şi transportul de minereu cu basculante.
Etapa de închidere: Durata prognozată pentru realizarea lucrărilor din etapa de
închidere este de 5 ani. Detalii privind faza de închidere şi post închidere sunt prezentate
în „Planul de închidere şi reabilitare” întocmit de Proiectantul General.
Organizarea arhitectural-urbanistică a suprafeţei studiate este de 456,2 ha, conform
bilanţului teritorial:
- suprafaţa utilizată pentru lucrări aferente proiectului 300,5ha, respectiv 65,87 %;
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ S.C. DEVA GOLD S.A.
Ediţia I 2010
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 13 din 258
- suprafaţa utilizată în zona de protecţie perimetrală obiectivului 155,7ha, respectiv
34,13 % (pe aceasta suprafaţă nu se schimbă folosinţa actuală a terenului).
Metoda de exploatare propusă în cariera Certej este ,,Metoda de exploatare cu trepte
descendente şi transportul rocilor sterile la halda exterioară".
Zăcământul Certej a fost împărţit în patru domenii în baza compoziţiei mineralogico-
chimice şi a răspunsului la testele metalurgice şi anume:
1. Vest - Hondol,
2. Central – Coranda,
3. Intermediar – aria cuprinsă între cariera Certej şi Dealul Grozii
4. Est – Dealul Grozii.
În baza datelor de cunoaştere a condiţiilor de zăcământ, a condiţiilor hidrogeotehnice şi a
indicatorilor tehnico-economici de exploatare şi preparare, S.C. DEVA Gold S.A. propune
pentru acest zăcământ modelul de valorificare al rezervei exploatabile (28200000 to) bazat pe
prelucrarea şi vânzarea de concentrate pentru domeniul Vestic şi tehnologia de preparare
,,Albion-CIL” pentru domeniul Central, Intermediar şi Estic.
Suprafaţa totală a terenului pe care sunt amplasate obiectivele proiectului este de 300,5
ha, la care se adaugă o zonă de protecţie perimetrală de 155,7 ha. Folosinţa actuală a terenurilor
aferente proiectului este prezentată în tabelul 2.1 iar folosinţa propusă în tabelul 2.2
Tabelul 2.1 Folosinţa actuală a terenurilor
FOLOSINŢA SUPRAFAŢA (ha)
PĂDURI 187, 0 FÂNAŢE 30,7 TERENURI ARABILE 5,3 ZONE PENTRU LOCUINŢE 18,7 CĂI DE COMUNICAŢII 3,2 ZONE INDUSTRIALE 55,6
SUPRAFAŢA TOTALĂ 300,5
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ S.C. DEVA GOLD S.A.
Ediţia I 2010
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 14 din 258
Tabelul 2.2.Folosinţa propusă a terenurilor
Nr. Crt.
LOCAŢIA SUPRAFAŢA (ha)
ZONA INDUSTRIALĂ (INCINTA) PRINCIPALĂ 1. Cariera Certej 62,8 2. Halda Nord 32,6 3. Halda Sud 40,2 4. Incintă - Uzina de preparare 20,9 5. Drumuri acces (în afara uzinei) 6,9 6. Construcţii edilitare (în afara uzinei) 0,2 7. Halde sol vegetal 7,7 8. Zone de protecţie între obiective (zone verzi) 65,3
TOTAL Zona industrială (incinta) principală 236,8 ZONA INDUSTRIALĂ (INCINTA) SECUNDARĂ
9. Iazuri de decantare sterile flotaţie şi sterile CIL 63,6 TOTAL ZONĂ INDUSTRIALĂ 300,5 Zona perimetrală de protecţie 155,7 SUPRAFAŢA TOTALĂ STUDIATĂ 456,2
Coordonatele geografice (ETRS 89) ale amplasamentului (măsurate în centrul carierei
vechi) sunt:
- 45º 59 ' 30,94" latitudine nordică;
- 23º 00 ' 34,82" longitudine estică.
Anexa 2.1. Harta zonei de amplasare, prezintă amplasarea în zonă;
Anexa 2.2. Plan de situaţie, prezintă planul de situaţie cu detalii ale incintei.
2.2. Localizarea amplasamentului, informaţii privind teritoriul din jurul acestuia
Perimetrul minier Certej, jud. Hunedoara este localizat în partea de sud-est a Munţilor
Metaliferi, făcând parte din aşa numitul patrulater aurifer Săcărâmb – Brad - Roşia Montană -Baia
de Arieş şi este situat în aproprierea localităţii Hondol, în partea central-sudică a bazinului neogen
Brad-Săcărâmb, la cca. 20 km NE de municipiul Deva.
Zăcământul din perimetrul Certej se află localizat conform fişei perimetrului, pe teritoriul
administrativ al comunei Certej, localitatea Bocşa, extravilan şi intravilan. Incinta Certej ce se ia
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ S.C. DEVA GOLD S.A.
Ediţia I 2010
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 15 din 258
în studiu, este situată în intravilan-extravilan, cu principalele obiective: Cariera Corandă Certej,
incinta uzinei de preparare, drumurile de acces, zone de haldare.
Organizarea arhitectural-urbanistică a suprafeţei studiate este de 456,2 ha, conform
bilanţului teritorial:
- suprafaţa utilizată pentru lucrări aferente proiectului 300,5ha, respectiv 65,87 %;
- suprafaţa utilizată în zona de protecţie perimetrală obiectivului 155,7ha, respectiv 34,13 %
(pe aceasta suprafaţă nu se schimbă folosinţa actuală a terenului).
Localizarea incintelor în care se desfăşoară activitatea tehnologică:
1. Cariera
Cariera este amplasată parţial peste fosta exploatare, în apropierea Uzinei de procesare.
Metoda de exploatare propusă în cariera Certej este ,,Metoda de exploatare cu trepte
descendente şi transportul rocilor sterile la halda exterioară".
Cariera Certej se află în intravilanul satului Bocşa Mică, comuna Certej, jud. Hunedoara,
ocupă o suprafaţă de 62,8 ha fiind învecinată la:
Nord – Pădurea Ocolul Silvic Geoagiu,
Est – Pădurea Ocolul Silvic Geoagiu,
Sud – localitatea Bocşa Mică,
Vest - Valea Măcrişului – Pârâul lui Avram.
În Anexa 2.2. Localizarea incintelor exploatării miniere Certeju, este figurată cu cifra 1
Cariera.
2. Halda de sterile Nord
Halda va fi amplasată pe Valea Corănzii şi va avea o suprafaţă de 32,61 ha care la ora
actuală este acoperită cu pădure, pâlcuri de arbuşti şi păşune, fiind învecinată la:
Nord – Pădurea Ocolul Silvic Geoagiu,
Est – Uzina de procesare,
Sud – Cariera,
Vest - Valea Măcrişului – Pârâul lui Avram.
În Anexa 2.2 Localizarea incintelor exploatării miniere Certeju, este figurată cu cifra 2
Halda Nord.
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ S.C. DEVA GOLD S.A.
Ediţia I 2010
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 16 din 258
3. Halda de sterile Sud
Halda va fi amplasată pe valea Băiegii. cu o suprafaţă de 40,2 ha, fiind învecinată la:
Nord – Cariera,
Est – Pădurea Ocolul Silvic Geoagiu,
Sud – localitatea Bocşa Mică,
Vest - Valea Măcrişului – Pârâul lui Avram.
În Anexa 2.2 Localizarea incintelor exploatării miniere Certeju, este figurată cu cifra 3
Halda Sud.
4. Uzina de procesare
Uzina va fi amplasată în vecinătatea carierei. Acest amplasament a fost ales datorită
apropierii de carieră, care va furniza întreaga cantitate de minereu care va fi supus prelucrării,
fiind învecinată la:
Nord – Pădurea Ocolul Silvic Geoagiu,
Est – Pădurea Ocolul Silvic Geoagiu,
Sud – Cariera,
Vest – Halda de sterile Nord.
Acest amplasament asigură de asemenea păstrarea unor distanţe adecvate faţă de zonele
vulnerabile (zone locuite, cursuri de apă), acces mai facil la infrastructura de transport şi la
reţeaua de energie electrică existente în zonă.
Detalii despre amplasarea principalelor instalaţii şi utilaje în cadrul incintei industriale se
prezintă planul de situaţie al uzinei de procesare în Anexa 2.5.
5. Iaz de flotaţie
Sterilele de flotaţie se vor depozita în iazul de decantare amplasat pe Valea Măcrişului la
cca. 2 km nord-vest de uzina de preparare şi carieră fiind învecinat la:
Nord – Vest : Iazul CIL,
Est – Pădurea Ocolul Silvic Geoagiu,
Sud – Est: Uzina de preparare,
Sud - Halda de sterile Nord.
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ S.C. DEVA GOLD S.A.
Ediţia I 2010
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 17 din 258
Accesul la paramentul aval al barajului se realizează prin drumul de acces cu lăţimea
părţii carosabile de 8 m. În Anexa 2.2 Localizarea incintelor exploatării miniere Certeju, este
figurată cu cifra 5 Iazul de flotaţie.
6. Iaz de decantare CIL
Sterilul rezultat de la procedeul ALBION - CIL va fi depozitat în iazul de decantare CIL
amplasat pe Valea Măcrişului, amonte de iazul de decantare a sterilelor de flotaţie fiind învecinat
la:
Nord – Pădurea Ocolul Silvic Geoagiu,
Est – Pădurea Ocolul Silvic Geoagiu,
Sud –Est : Iazul de flotaţie,
Vest - Valea Măcrişului – Pârâul lui Avram.
Accesul la paramentul aval al barajului CIL se realizează prin drumul de acces, panta
maximă de 10 %, lăţimea părţii carosabile de 8 m.
În Anexa 2.2 Localizarea incintelor exploatării miniere Certeju, este figurată cu cifra 6
Iazul Albion CIL.
7. Depozitul de explozibil
Va fi utilizat depozitul de explozibil existent (reamenajat) care este situat pe Valea
Ciongani (Valea Bocşa Mică), între halda de steril minier Orizont 600 (la vest) şi halda de steril
minier 650 (la est). Vecinătăţile sunt reprezentate de proprietăţi particulare.
În Anexa 2.2 Localizarea incintelor exploatării miniere Certeju, este figurată cu cifra 7
Depozitul de explozibil. În Anexa 2.6. se prezintă planul de situaţie al depozitului de explozibil.
2.3. Planul obiectivului
Descrierea zonelor şi activităţilor de pe amplasament care au importanţă din punctul
de vedere al securităţii şi unde poate avea loc un accident major.
Activităţile desfăşurate în cadrul amplasamentului care au relevanţă din punct de vedere a
securităţii sunt:
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ S.C. DEVA GOLD S.A.
Ediţia I 2010
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 18 din 258
1. Cariera
Exploatarea în cariera de la Certej se va desfăşura pe locaţia vechii cariere Coranda.,
(care are o suprafaţă de 26 ha) cu dezvoltare spre Vest şi spre Est (se ajunge la o suprafaţă de
62,8 ha). Prin lucrări de cercetare geologică au fost omologate rezerve care confirmă din punct
de vedere economic exploatarea pe viitor a unei cantităţi de 28,2 mil. to minereu extras
industrial.
Metoda de exploatare propusă în cariera Certej este ,,Metoda de exploatare cu trepte
descendente şi transportul rocilor sterile la halda exterioară".
Pregătirea zăcământului Certej pentru exploatarea în carieră se asigură prin săparea
lucrărilor miniere la zi şi anume a tranşeelor de deschidere şi a celor de pregătire. Proiectul
carierei cuprinde două rampe principale de acces cu pantă de 1: 10, una deserveşte zona de Vest
iar cealaltă deserveşte zona Centrală, Intermediară şi de Est. Fiecare din rampele principale va
avea o lăţime de 24 m pentru funcţionarea în deplină siguranţă a basculantelor, pe două sensuri.
În porţiunile mai adânci ale carierei rampele vor fi de 12 m căpătând configuraţia unui drum cu
sens unic.
Zăcământul Certej va fi deschis şi pregătit pentru exploatare prin lucrări miniere specifice
exploatării în carieră:
- lucrări de deschidere - amenajarea drumurilor principale industriale de acces şi
transport, precum şi drumurile tehnologice din carieră la treptele în exploatare;
- lucrările de descopertare - vor începe de la cota + 600 în trepte de 10 m după care se
va trece la exploatarea propriu zisă în trepte cu înălţimea de 5 m.;
Zăcământul Certej poate asigura prin exploatarea în carieră, realizarea unor capacităţii de
producţie de până la 3.000.000 t/an extras industrial.
În tabelul următor se prezintă informaţii privind producţia şi necesarul de resurse
energetice:
Tabelul 2.3. Producţia şi necesarul de resurse energetice:
Producţia Resurse folosite pentru realizarea producţiei Denumire Cantitate anuală
(medie) Denumire Cantitate anuală
(medie)
Minereu prelucrat 3.000.000 tone Motorină 5.400.000 l Rompetrol Concentrat aurifer 315.000 tone GPL 240 t Rompetrol Aur în aliaj Doré 5.512 kg Energie electrică 145.194 MWh ENEL
Apa industrială 1.848.960 m3 r. Mureş Apă potabilă 29.376 m3 captare izvor
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ S.C. DEVA GOLD S.A.
Ediţia I 2010
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 19 din 258
Capacitatea de producţie a carierei este corelată cu capacitatea de prelucrare în uzina de
preparare, aceasta prezentându-se în tabelul următor.
Tabelul 2.4 . Capacităţi de producţie uzina de preparare
U/M An 1 An 2 An 3 An 4 An 5 An 6 An 7 An 8 An 9 An 10 Total mil. t/an 3,0 3,0 2,99 2,99 3,00 2,99 3,01 3,03 3,06 1,12 28,20 Minereu
Uzina va fi amplasată în vecinătatea carierei. Acest amplasament a fost ales datorită
apropierii de carieră, care va furniza întreaga cantitate de minereu care va fi supus prelucrării.
Activităţile propuse pentru prepararea şi prelucrarea minereului cuprind următoarele
etape principale:
Concasare şi haldare: Minereul este sfărâmat cu ajutorul unui concasor giratoriu şi apoi
depozitat în depozitul de minereu;
Măcinare umedă: Minereul depozitat este măcinat în continuare în stare umedă, apoi
este dirijat la instalaţia de flotare;
Flotarea minereului - pentru obţinerea concentratului de pirită auriferă, care în primii
doi ani este valorificat sub această formă iar în următorii ani este un proces de oxidare şi leşiere
cianurică în scopul extracţiei metalelor preţioase sub formă de aliaj Doré;
Leşierea oxidativă a concentratului de pirită auriferă şi adsorbţia metalelor
preţioase din leşia cianurată pe cărbune activ:
Procesul de oxidarea şi recuperare a aurului şi argintului are loc în trei etape majore:
• Măcinarea ultrafină la sub 10 microni într-o instalaţie Isamill.
• Oxidarea piritei în tancuri de agitare prin insuflare de oxigen.
• Recuperarea aurului şi argintului din tulbureala oxidată prin cianurare şi adsorbţia
pe cărbune activ în rezervoarele CIL
Electroliza: Aurul şi argintul se extrag printr-un proces clasic de electroliză în celule de
electroliză, unde aurul va fi depus pe catozi de oţel inoxidabil. Catozii din lama de oţel încărcaţi
vor fi stripaţi manual în celulele de electroextracţie, folosind o lance cu apă la înaltă presiune.
Nămolul aurifer rezultat, depus în celule, va fi filtrat şi dirijat la:
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ S.C. DEVA GOLD S.A.
Ediţia I 2010
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 20 din 258
Topire: Nămolul aurifer filtrat se va amesteca cu reactivii fluxului de topire (litargă,
borax, azotat,etc), în vederea topirii şi extracţiei aurului, într-un cuptor cu inducţie. Topitura de
aur va fi turnată sub formă de lingouri.
Neutralizarea cianurii: Extragerea aurului şi argintului se realizează în prezenţa unei
soluţii concentrate de cianură şi reactivi. Datorită concentraţiilor mari de cianură, această apă
poate fi periculoasă dacă pătrunde în mediu. De aceea, după extragerea aurului şi argintului, apa
cu cianură se reciclează, iar şlamul îngroşat se va denociviza într-o instalaţie de neutralizare a
cianurii, înainte de a fi pompat în iazul de decantare a sterilului.
Depozitarea sterilului de procesare: Sterilul rezultat în urma procesării minereului în
uzina de preparare este trimis printr-un sistem de hidrotransport şi depozitat în spatele barajului
în iazul de decantare a sterilului de flotaţie din Valea Măcrişului, respectiv a sterilului rezultat
după procedeul de leşiere cu cianură, este prevăzut a fi depozitat în iazul de decantare steril
cianurare (CIL) amplasat tot pe Valea Măcrişului, în amonte de iazul de decantare pentru sterilul
de la flotaţie. Iazurile de decantare sunt situate la cca. 1,5 km de uzina de preparare.
Pe amplasamentul uzinei de procesare se mai găseşte:
- Uzina de oxigen, care va produce oxigen criogenic folosit în fluxul pentru oxidarea
concentratului de pirită în fluxul Albion, cu dimensiunile în plan de 40 x 85m, furnizat de o
firmă specializată, capacitate 525 t/zi oxigen 100%. Oxigenul criogenic este depozitat în două
rezervoare criogenice.
Rezervoarele de oxigen - sunt două rezervoare criogenice identice, cilindrice verticale
cu înălţimea de 5 m, cu o capacitate maximă de stocare de 60 m3. Rezervoarele au pereţi dubli
între care spaţiul este vacuumat pentru păstrarea temperaturii. Funcţionează la o presiune
maximă de 37 barr. şi sunt prevăzute fiecare cu: 2 supape de siguranţă setate la presiunea de 37
bari, indicator de nivel, manometru de presiune, sistem de urmărire a nivelului de la distanţă şi
flanşă (disc) de rupere.
- Depozitul de GPL, format dintr-un rezervor gaz petrolier lichefiat - capacitate 5000 l, se
consumă 2 rezervoare pe săptămână, respectiv 20 t/lună.
Rezervorul de stocare GPL –are capacitate de depozitare de 10 t, este amplasat în aer
liber în cuvă de beton, suprateran pe suporţi. Rezervorul este un vas cilindric, orizontal,
construit din oţel şi aflat sub incidenţă ISCIR. Funcţionează la temperatură ambiantă şi
presiunea de vapori a GPL-ului la temperatura din rezervor. Rezervorul este dotat cu câte 2
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ S.C. DEVA GOLD S.A.
Ediţia I 2010
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 21 din 258
supape de siguranţă cu arc, indicator de nivel manometrice şi de sticlă, termometre
manometrice, robinete de secţionare pe traseele de intrare şi ieşire şi sistem de închidere de
siguranţă hidraulic cu acţionare manuală pe traseele de intrare şi ieşire GPL. Supapele de
siguranţă sunt setate la presiunea de 8 bar şi sunt legate la un coş de dispersie situat în
apropierea rezervoarelor.
Procesarea minereului se realizează în trei etape:
- etapa I – Prepararea minereului prin flotare cu obţinerea concentratului aurifer;
- etapa II – Oxidarea concentratului de pirită auriferă (procesul Albion);
- etapa III – Cianurarea concentratului oxidat, eluţia metalelor preţioase şi
obţinerea aurului prin electroextracţie şi turnare în lingouri de aliaj Dore (procesul CIL).
În Anexa 2.3. se prezintă schema fluxului tehnologic iar în cele ce urmează se descriu
principalele etape ale procesului tehnologic:
Etapa I – Prepararea minereului prin flotare cu obţinerea concentratului aurifer
Prepararea minereului constă din următoarele operaţii principale:
▪ concasarea minereului, într-un concasor giratoriu;
▪ depozitarea minereului rezultat după concasare;
▪ măcinarea minereului într-o moară semiautogenă SAG, care lucrează în circuit
cu un concasor conic pentru a sfărâma fracţia critică;
▪ remăcinarea umedă a grobului într-o moară cu bile care lucrează în circuit cu
o baterie de hidrocicloane, bateria de hidrocicloane alimentează agitatorul de
condiţionare, din care se alimentează instalaţia de flotare;
▪ condiţionarea cu reactivi de flotaţie: Sulfat de cupru, Silicat de sodiu şi Xantat
amilic de potasiu;
▪ flotarea minereului şi obţinerea unui concentrat de pirită auriferă şi a sterilului
final de flotaţie;
▪ îngroşarea sterilului de flotaţie într-un îngroşător de mare capacitate. Sterilul
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ S.C. DEVA GOLD S.A.
Ediţia I 2010
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 22 din 258
îngroşat este trimis la iazul de decantare, iar apa limpezită rezultată de la îngroşare este
introdusă într-un bazin de stocare, de unde va fi recircuitată în procesul de măcinare.
▪ filtrarea/pompare concentratului rezultat din îngroşător. Concentratul este fie
filtrat (partea solidă fiind depozitată în vederea valorificării ca atare – primii doi ani de
activitate, sau pentru prelucrări ulterioare iar partea lichidă recirculată în proces), fie
pompat direct în instalaţia Albion, pentru prelucrare în continuare.
Etapa II – Oxidarea concentratului de pirită auriferă (Procesul Albion)
Oxidarea concentratului de pirită auriferă constă din următoarele operaţii principale:
▪ măcinarea concentratului de pirită auriferă la fineţe avansată;
▪ oxidarea concentratului aurifer (oxidarea Albion) se realizează la presiune
atmosferică prin injectarea de oxigen gazos, cu menţinerea pH-ului în domeniul 5,5 - 6
prin adaos de calcar măcinat;
▪ îngroşarea produsului de oxidare într-un îngroşător cu φ 20 m. Produsul
îngroşat este dirijat la neutralizare, iar apă limpezită din preaplinul îngroşătorului este
pompată şi recirculată la măcinarea şi la oxidarea concentratului aurifer (procesul
Albion);
▪ neutralizarea şi răcirea îngroşatului rezultat de la oxidarea concentratului.
Etapa III – Procesul CIL
Procesul CIL constă din următoarele operaţii principale:
a. Leşierea cu cianură a tulburelii rezultată de la Albion;
b. Îngroşarea şi pomparea sterilului rezultat de la leşiere;
c. Spălarea acidă, eluţia şi regenerarea cărbunelui activ, extragerea metalelor
preţioase
d. Detoxifierea sterilului de cianuraţie (Detox 1) şi pomparea pe iazul de
decantare
3. Iaz de decantare a sterilelor de flotaţie
Barajul principal al iazului de flotaţie va fi amplasat pe pr. Măcriş, imediat amonte de
confluenţa acestuia cu afluentul de dreapta, Pârâul lui Avram.
Barajul principal a fost dimensionat pentru susţinerea, în amonte de acesta, a întregii
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ S.C. DEVA GOLD S.A.
Ediţia I 2010
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 23 din 258
cantităţi de steril de flotaţie, adică 25 mil t, rezultat de la uzina de preparare a minereului, pe
întreaga perioadă de exploatare a zăcământului.
Barajul principal se va realiza în etape, astfel:
• Barajul de iniţiere (starter), cu cota coronamentului = 625,00 mdMN (în faza de
construcţie)
• Supraînălţări succesive (vor fi prezentate la faza de operare).
Barajul principal se execută din anrocamente şi are următoarele caracteristici geometrice:
- înălţime maximă = 169 m
- lungime coronament = 480m
- lăţime coronament = 8,00m
- lăţime berme: 6,00m amonte şi 8,00m aval
- înclinarea taluzurilor amonte şi aval 1: m = 1:1,4 (înclinarea generală,
considerând şi bermele proiectate, este 1:1,9)
- fundare: h med = 3,00m în albie şi 1,00m pe versanţi
Barajul de iniţiere (starter) al iazului de flotaţie se amplasează pe pr. Măcriş, cu axă la
circa 550m amonte de confluenţa dintre pr. Măcriş şi afluentul de dreapta, Pârâul lui Avram.
Barajul se realizează din anrocamente (andezite nedegradabile) în straturi succesive de
(0,50 – 0,75) m care se compactează cu compactor vibrator lis, până la atingerea parametrilor
rezultaţi din pista experimentală.
Taluzul amonte este protejat cu 2 straturi filtrante, şi anume:
- filtru grosier de 1,50 m grosime realizat din piatră spartă
- filtru fin de 1,50 m grosime realizat din pietriş şi nisip
Peste filtrul fin se aşeză un geotextil şi o geomembrană din PEHD, pentru
impermeabilizarea barajului.
În vederea încastrării barajului este necesară curăţirea amprizei prin îndepărtarea
tufişurilor şi arborilor şi a materialului vegetal, precum şi o parte din rocă alterată sau care nu
este bine fixată.
În versant se vor realiza trepte de înfrăţire cu lăţimea de (1,50 – 2,0) m şi înălţimi de (2,0
– 3,0) m.
În Tabelul 2.5 se prezintă prognoza cantităţilor de steril de flotaţie ce va fi depozitat în
iazul decantare a sterilelor de flotaţie:
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ S.C. DEVA GOLD S.A.
Ediţia I 2010
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 24 din 258
Tabelul 2.5. Cantitatea de steril de flotaţie depozitat pe ani în iazul decantare
Specificaţie U.M. An 1 An 2 An 3 An 4 An 5 An 6 An 7 An 8 An 9 An 10 TotalSteril flotaţie mii t 2.788 2.784 2.754 2.732 2.706 2.732 2.760 2.737 2.826 1.032 25.851
Tulbureala rezultată din flotaţie este constituită dintr-un amestec de particule minerale
solide şi apă industrială. Faza solidă a amestecului, după îngroşare reprezintă cca. 60 % din
tulbureală (372.4 mc/h tulbureală cu 349,1 t/h fracţia solidă - steril de flotaţie şi 232,7 m3/h
fracţia lichidă-apă).
Compoziţia sterilelor rezultate de la flotaţie diferă în funcţie de zona de provenienţă a
minereului prelucrat (tipurile de minereu din cele patru domenii ale Carierei Certej - Vest,
Central, Intermediar şi Est) în funcţie de caracteristicile rocilor din fiecare domeniu, de
greutatea specifică a sterilului.
S-au efectuat analize ale tulburelilor rezultate la teste de flotaţie efectuate în Grecia, în
laboratorul SC CEPROMIN SA Deva în luna noiembrie 2006, aceleaşi probe fiind analizate şi
în laboratorul INCD ECOIND –Bucureşti în luna ianuarie 2007.
Analizând rezultatele determinărilor efectuate în laboratorul INCD ECOIND –Bucureşti
în luna ianuarie 2007 pentru:
1. Sterilul de flotaţie/fracţia solidă (Raport de încercare nr. 26/EVMT din
14.02.2007) se constată:
- sterilele de flotaţie rezultate din prelucrarea zăcămintelor VEST şi EST
prezintă caracter acid (pH= 3,14÷3,63);
- sterilul din zona de EST este mai puţin încărcat cu sulfaţi şi mangan
decât celelalte sterile;
- în general se regăsesc conţinuturi mici de Ni, Cu, Cr, Cd;
- As se găseşte similar în EST şi Intermediar . (42 mg/l);
- conţinutul de Fe este redus: 0,5÷0,6% s.u.
2. Fracţia lichidă - apa limpezită (Raport de încercare nr. 26/EVMT din
14.02.2007) se constată:
- probele din cele patru zăcăminte prezintă un caracter acid
(pH=2,56÷4,42);
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ S.C. DEVA GOLD S.A.
Ediţia I 2010
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 25 din 258
- determinările efectuate asupra caracteristicilor fazelor lichide rezultate din
prelucrarea zăcămintelor din cele patru domenii au demonstrat conţinutul mare în
sulfaţi;
- fracţia limpezită rezultată din prelucrarea zăcămintelor din EST şi
INTERMEDIAR prezintă un conţinut mai ridicat de Fe decât cele din VEST şi
CENTRAL;
- fracţia limpezită rezultată din prelucrarea zăcământului din EST este mai
puţin încărcată cu mangan decât fracţiile limpezite rezultate din celelalte
zăcăminte.
4. Iaz de decantare CIL
Barajul principal al iazului de cianuraţie CIL va fi amplasat pe pr. Măcriş, la circa 1,8 km
amonte de confluenţa acestuia cu afluentul de dreapta, Pârâul lui Avram.
Pentru cota maximă de supraînălţare s-a estimat că în iaz de va depozita o cantitate de
steril de cianuraţie de 4,5 milioane tone.
Barajul principal se va realiza în etape, astfel:
• Barajul de iniţiere (starter),
• Supraînălţări succesive care vor fi realizate în perioada de operare.
Barajul are următoarele caracteristici geometrice:
- înălţime maximă = 70m
- lungime coronament = 480m
- lăţime coronament = 8,00m
- lăţime berme: 6,00m amonte şi 8,00m aval
- înclinarea taluzurilor amonte şi aval 1: m = 1:1,4 (înclinarea generală,
considerând şi bermele proiectate, este 1:1,9)
- fundare: h med = 3,00m în albie şi 1,00m pe versanţi
Barajul de iniţiere (starter) al iazului de sterile CIL se amplasează la confluenţa dintre
primele două văi care formează pr. Măcriş, la cota 741,00mdM
Barajul se realizează din anrocamente (andezite nedegradabile) în straturi succesive de
(0,50 – 0,75) m care se compactează cu compactor vibrator lis, până la atingerea parametrilor
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ S.C. DEVA GOLD S.A.
Ediţia I 2010
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 26 din 258
rezultaţi din pista experimentală. Anrocamentele sunt procurate de la cariera amplasată în
ampriza viitorului iaz de flotaţie.
Taluzul amonte este protejat cu 2 straturi filtrante, şi anume:
- filtru grosier de 1,50 m grosime realizat din piatră spartă
- filtru fin de 1,5 m grosime realizat din pietriş şi nisip
Peste filtrul fin se aşeză un geotextil şi o geomembrană din PEHD, pentru
impermeabilizarea barajului.
În vederea încastrării barajului este necesară curăţirea amprizei prin îndepărtarea
tufişurilor şi arborilor şi a materialului vegetal, precum şi o parte din rocă alterată.
În versant se vor realiza trepte de înfrăţire cu lăţimea de (1,50 – 2,0) m şi înălţimi de (2,0
– 3,0) m.
Sterilul rezultat de la procedeul ALBION - CIL va fi depozitat în iazul de decantare CIL
amplasat pe Valea Măcrişului, amonte de iazul de decantare a sterilelor de flotaţie. Sterilul este
un amestec de particule minerale solide şi apă (faza solidă a amestecului, reprezintă 50 – 60 %).
Înainte de pompare pe iazul de decantare, acest steril este denocivizat în vederea reducerii
concentraţiei cianurii WAD în instalaţia DETOX 1 aflată în incinta uzinei de preparare.
Tabelul 2.6. Cantităţile de steril de cianurare ce vor fi eliminate din fluxul tehnologic
Specificaţie U.M. An 1 An 2 An 3 An 4 An 5 An 6 An 7 An 8 An 9 An 10 Total
(steril Albion+CIL) mii t - - 535,54 606,95 688,82 611,52 577,39 670,89 536,38 181,68 4.409
Tulbureala rezultată după procesul ALBION - CIL, este constituită dintr-un amestec de
particule minerale solide şi apă industrială, în care faza solidă a amestecului, reprezintă 60 %.
Înainte de a intra în Staţia de tratare DETOX 1, tulbureala este diluată cu apă limpezită
recirculată din iazul CIL. În urma diluţiei realizate, tulbureala tratată în DETOX 1 prezintă 40 %
faza solidă şi un debit de cca. 114.1 m3/h.
Compoziţia chimică a tulburelii de cianuraţie denocivizată (fracţia solidă şi fracţia
lichidă) rezultat din DETOX 1 este redată în Tabelele 2.7. şi 2.8. (Teste de neutralizare realizate
în laboratoarele SGS Lakefield în anul 2006 / 2007).
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ S.C. DEVA GOLD S.A.
Ediţia I 2010
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 27 din 258
Tabelul 2.7. Compoziţia chimică a fazei solide
Nr crt Încercare executată UM Conţinuturi - steril de cianuraţie
Periodic se verifică etanşeitatea flanşelor şi ventilelor. În cazul constatării neetanşeităţilor
se iau măsuri imediate: transvazarea produsului în alt vas sau remedierea pe loc dacă acest lucru
este posibil.
Se verifică periodic, prin control nedestructiv, grosimea pereţilor rezervoarelor şi
conductelor. Se efectuează la termen reviziile pentru utilajele aflate sub incidenţa ISCIR.
Exploatarea instalaţiilor se realizează în conformitate cu prevederile Regulamentelor de
Funcţionare, existente la fiecare instalaţie . Aceste regulamente cuprind, în afara procesului
tehnologic şi a Instrucţiunilor de lucru pe faze şi Instrucţiuni de protecţia muncii, de apărare
împotriva incendiilor şi de protecţie civilă.
Zona de depozitare a substantelor periculoase va fi marcată şi vor fi afişate vizibil
indicaţii avertizoare pentru produsele toxice.
1. Sistemul de apa de incendiu
Instalaţia de apă pentru stins incendii
- Toate platformele uzinei sunt prevăzute cu reţea exterioară de stins incendiu alimentată
de la rezervorul de apă industrială, care asigură o rezervă de incendiu de 250 m3.
- Apă pentru stingerea incendiilor la depozitul de explozibil este asigurată de un hidrant
Dn 100 mm subteran, montat la intrarea în incinta depozitului.
Acest hidrant este legat la reţeaua exterioară de stins incendiu şi asigură un debit de 10 l/s
pentru un timp de trei ore. După caz, de la acest hidrant se va putea interveni direct, în ca de
incendiu, sau prin intermediul unei autospeciale care se va alimenta de la acest hidrant.
2. Iazuri de decantare
Iazul de decantare a sterilelor de flotaţie
a. Baraj principal
Barajul principal a fost dimensionat pentru susţinerea, în amonte de acesta, a întregii
cantităţi de steril de flotaţie, adică 25 mil t, rezultat de la uzina de preparare a minereului, pe
întreaga perioadă de exploatare a zăcământului.
Barajul de iniţiere (starter) cu cota coronamentului = 625,00 mdMN (în faza de
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ S.C. DEVA GOLD S.A.
Ediţia I 2010
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 91 din 258
construcţie) se execută din anrocamente (andezite nedegradabile) în straturi succesive de (0,50 –
0,75) m care se compactează cu compactor vibrator lis, până la atingerea parametrilor rezultaţi
din pista experimentală.
Taluzul amonte este protejat cu 2 straturi filtrante, şi anume:
- filtru grosier de 1,50 m grosime realizat din piatră spartă
- filtru fin de 1,50 m grosime realizat din pietriş şi nisip
Peste filtrul fin se aşeză un geotextil şi o geomembrană din PEHD, pentru
impermeabilizarea barajului.
Supraînălţările barajului principal, pentru realizarea iazului de retenţie a deşeurilor
rezultate din procesul de flotaţie, se realizează din anrocamente (andezite nedegradabile) în
straturi succesive de (0,50 – 0,75) m care se compactează cu compactor vibrator lis, până la
atingerea parametrilor rezultaţi din pista experimentală. Anrocamentele sunt procurate de la
cariera amplasată în chiuveta viitorului iaz de flotaţie.
La supraînălţările pe verticală (cote 670 – 707,0 m) se va prevedea un geotextil de
separaţie între tranşele de supraînălţare.
Apele de exfiltraţie din iaz vor fi colectate într-un canal la baza barajului (canal C1) şi
evacuate spre un bazin de stocare situat în aval, amonte de confluenţa cu pârâului Măcriş cu
parâul lui Avram. Din bazinul de stocare apele vor fi pompate înapoi în iazul de flotaţie, de unde,
împreună cu apa decantată din iaz, vor fi recircuitate în incinta uzinei de preparare.
Colectarea şi evacuarea apelor pluviale provenite din scurgerile de pe versanţi se va face
pe canalele C2, pe versantul stâng şi C3, pe versantul drept. Evacuarea apelor pluviale se face
direct în albia pr. Măcriş.
b. Baraj de închidere laterală iaz sterile flotaţie
Barajul de închidere a unei zone cu cote sub nivelul iazului de flotaţie (între cotele 670 şi
707m) se va amplasa pe versantul stâng, la obârşia primului afluent al pr. Măcriş situat imediat
amonte de barajul principal.
Barajul de închidere laterală este format din:
- Barajul de iniţiere cu H = 10m
- 4 supraînălţări de câte 5m şi o supraînălţare de 7m ale barajului, cu ridicarea succesivă a
coronamentului la cotele: 685,00m, 690,00m, 695,00m, 700,00m, şi 707,00m.
Supraînălţările barajului de închidere laterală se realizează din anrocamente (andezite
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ S.C. DEVA GOLD S.A.
Ediţia I 2010
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 92 din 258
nedegradabile) în straturi succesive de (0,50 – 0,75) m, care se compactează cu compactor
vibrator lis, până la atingerea parametrilor rezultaţi din pista experimentală. La supraînălţările pe
verticală, în amonte (cote 685.0 – 707,0 m) se va prevedea un geotextil de separaţie.
c. Baraj închidere amonte iaz flotaţie
Barajul de de închidere amonte iaz de flotaţie se amplasează pe pr. Măcriş, la circa 950 m
distanţă de barajul principal, măsurată pe firul apei.
Barajul se realizează din anrocamente (andezite nedegradabile) în straturi succesive de
(0,50 – 0,75) m care se compactează cu compactor vibrator lis, până la atingerea parametrilor
rezultaţi din pista experimentală. Anrocamentele sunt procurate de la cariera amplasată în
amplasamentul viitorului iaz de flotaţie.
Iaz de decantare CIL
Barajul principal al iazului de cianuraţie CIL pentru cota maximă de supraînălţare s-a
estimat că în iaz se va depozita o cantitate de steril de cianuraţie de 4,5 milioane tone.
Barajul de iniţiere (starter) al iazului de sterile CIL se amplasează la cota 741,00mdM.
Barajul se realizează din anrocamente (andezite nedegradabile) în straturi succesive de
(0,50 – 0,75) m care se compactează cu compactor vibrator lis, până la atingerea parametrilor
rezultaţi din pista experimentală. Anrocamentele sunt procurate de la cariera amplasată în
ampriza viitorului iaz de flotaţie.
Taluzul amonte este protejat cu 2 straturi filtrante, şi anume:
- filtru grosier de 1,50 m grosime realizat din piatră spartă
- filtru fin de 1,5 m grosime realizat din pietriş şi nisip
Peste filtrul fin se aşeză un geotextil şi o geomembrană din PEHD, pentru
impermeabilizarea barajului.
Supraînălţările barajului se realizează din anrocamente (andezite nedegradabile) în
straturi succesive de (0,80 – 1,00) m care se compactează cu compactor vibrator lis, până la
atingerea parametrilor rezultaţi din pista experimentală. Anrocamentele sunt procurate de la
cariera amplasată în chiuveta viitorului iaz de flotaţie.
Taluzul amonte este protejat cu 3 straturi filtrante, şi anume:
- filtru grosier de 1,50 m grosime realizat din piatră spartă
- filtru fin de 1,5 m grosime realizat din pietriş şi nisip
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ S.C. DEVA GOLD S.A.
Ediţia I 2010
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 93 din 258
- filtru de protecţia antierozională de 1,5 m grosime
La supraînălţările pe verticală (cote 790 – 810,0 m) se va prevedea un geotextil de
separaţie.
Amenajari comune celor două iazuri
Taluzele amonte ale treptelor de supraînălţare se protejează cu filtru invers şi strat de
protecţie împotriva eroziunii. În zona de suprapunere a treptelor, în plan orizontal se montează
membrana de geotextil.
Sterilul de flotaţie şi sterilul de cianuraţie se transportă la iazurile de decantare în sistem
hidraulic, prin pompare.
Sistemul de recircuitare ape limpezite
Iaz sterile de flotaţie
Apa din lacul ce se formează în iazul de la flotaţie este pompată în rezervorul din incinta
uzinei prin intermediul a 2 electropompe centrifugale (1 în funcţionare + 1 de rezervă) montate
pe o barjă plutitoare, la care este acces prin intermediul unui ponton de la mal.
Iazul CIL
Apa din lacul ce se formează în iazul de decantare CIL este pompată în rezervorul din
incinta uzinei prin intermediul a 2 electropompe centrifugale (1 în funcţionare + 1 de rezervă)
montate pe o barjă plutitoare, la care este acces prin intermediul unui ponton de la mal.
Amenajări hidrotehnice speciale
Perimetral iazurilor de decantare sterile de flotaţie şi CIL (la o cotă corespunzătoare
nivelului maxim ce se atinge de sterilele depuse în fiecare iaz) se construiesc canale de gardă
placate cu dale turnate monolit şi cu secţiuni variabile ale canalelor, acestea vor fi construite în
perioada imediat premergătoare intrării în funcţionare a celor două iazuri şi le vor deservi şi pe
perioada de închidere şi post-închidere. Acestea vor prelua apele pluviale formate în bazinele
hidrografice din amonte de cele două iazuri pe care le dirijează înafara amprizei spre emisari fie
direct în cazul iazului de sterile fie prin galeriile subterane de preluare a apelor paraului Măcriş
în cazul iazului CIL.
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ S.C. DEVA GOLD S.A.
Ediţia I 2010
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 94 din 258
În cazul precipitaţiilor excepţionale când, din anumite cauze tehnice –imposibilitatea
recircuitării apei limpezite- şi naturale -galeriile de deviere şi drenaj nu pot prelua aportul
suplimentar de debit- nivelul apei în iazuri depăşeşte nivelul de garda (1.5 m), pentru evitarea
deversărilor necontrolate peste coronamentul barajului, este prevăzută realizarea de zone de
deversare la nivelul fiecărei trepte de supraînălţare şi canale deschise în versanţi pentru preluarea
debitelor posibile să se formeze începând de la cota coronamentului barajului de iniţiere şi în
continuare pentru fiecare treaptă de supraînălţare a barajelor
Anexa 2.4. Plan situaţie galerii de deviere, drenuri şi canale de gardă
3. Instalaţii de tratare a apelor reziduale
Staţie de epurare ape acide carieră + halde .
Apele acide colectate în Carieră vor fi evacuate prin pompare la staţia de epurare a
apelor acide amplasată în incinta uzinei de preparare, împreună cu apele potenţial acide
colectate de canalele de gardă ale haldelor de steril în bazinele colectoare. Epurarea acestor ape
(potenţial acide) se va realiza prin tehnologia clasică «activă» de neutralizare a acidităţii şi
precipitarea metalelor grele cu var urmând ca apele rezultate să fie utilizate în procesul tehnologic,
iar excedentul evacuat în emisar (pârâul Corănzii)
Staţia de epurare ape acide- fundaţie monobloc pe care sunt amplasate următoarele: tanc
tratare apă acidă, Vu = 159 m3, diametru 5,9 m (prevăzut cu sistem de agitare); agitator pentru
tancul tratare apa acidă, cu diametrul de 2100 mm; ciur/cutie de alimentare tanc tratare ape
acide; cuvă/tanc clarificator apă acidă, cu diametrul de 16 m şi h perete = 3,9 m (prevăzut cu
mecanism – pod raclor); tanc suprascurgere clarificator apă mină ARD, Vu = 22 m3, diametrul
3,5 m; pompă la jompul zonei clarificatorului apă acidă, Q = 36 m3/h, H = 9 m; pompă
suprascurgere clarificator apă acidă, Q = 185 m3/h, H = 74 m; pompă evacuare îngroşat
clarificator apă acidă, Q = 15 m3/h, H = 12 m.
Staţie de epurare ape iaz flotaţie
Apele limpezite după sedimentarea fracţiei solide în iazul de decantare a sterilelor de
flotaţie sunt recirculate la uzina de preparare fiind stocate în rezervorul tampon amplasat
deasupra platformei Uzinei de flotaţie. Din acest rezervor apa se va dirija gravitaţional, fiind
recirculată în cea mai mare parte în fluxul tehnologic al uzinei de preparare iar excedentul se va
epura în Staţia epurare aferentă Flotaţiei după care va fi evacuată în emisar (valea Corănzii).
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ S.C. DEVA GOLD S.A.
Ediţia I 2010
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 95 din 258
Staţie de epurare ape iaz flotaţie – fundaţie monobloc pe care sunt amplasate
următoarele: tanc de tratare a apei - Vutil = 85 m3 ; Ø 4,8 m (prevăzut cu sistem de agitare);
agitator mecanic Ø 1700 mm; ciur şi cutie de alimentare a tancului de tratare; decantor radial
Ø12 m, echipat cu mecanism raclor montat pe pod mecanism → raclete, turbină, braţe de raclete,
conductă de alimentare, pasarela; pompa evacuare nămol îngroşat Q =15 m3/h; tanc de stocare
lapte de var - Vutil = 51 m3, Ø 4,4 m (cu sistem de agitare); agitator mecanic Ø 1400 mm; pompe
pentru lapte de var - Q = 10m3/h; pompa la jompul din zona decantorului - Q = 36 m3/h; pompa
la jompul din zona tancului de stocare var- Q = 50 m3/h
Staţie de epurare ape limpezite iaz CIL – DETOX 2
Apele limpezite după sedimentarea fracţiei solide în iazul CIL sunt recirculate integral la
uzina de preparare fiind stocate în rezervorul tampon (cu capacitate de 300 mc) amplasat
deasupra incintei măcinare calcar. Din acest rezervor apa se va dirija gravitaţional, fiind
recirculată integral în fluxul tehnologic al uzinei de preparare (instalaţia CIL, staţia de epurare
DETOX 1). În situaţii deosebite (precipitaţii excepţionale care duc la creşterea nivelului apei în
iaz peste nivelele impuse de asigurarea siguranţei barajului) se impune evacuarea excedentului
de apă în emisar. Datorită conţinuturilor de metale grele şi eventual cianuri din aceste ape, se
impune epurarea lor înaintea deversării în receptorul natural într-o staţie de epurare (DETOX 2)
care va fi amplasată în incinta uzinei de preparare, aval de instalaţia CIL şi în apropierea
depozitului de var. Tehnologia de epurare a apelor evacuate din iazul de decantare CIL constă în
oxidarea cianurilor cu apă oxigenată în prezenţa unui catalizator (cupru), cu formare de cianat, în
condiţii specifice de operare (Procedeul Degussa). Calitatea apelor evacuate se va încadra în
limitele prevăzute de NTPA-001/2005.
Staţie de epurare ape limpezite iaz CIL – DETOX 2 construcţia se dezvoltă la nivelul
terenului şi constă în realizarea unei platforme betonate cu dimensiunile în plan de 23,50 x 16,50
m, formând astfel o incintă împrejmuită cu un perete din beton armat de 1,50 m înălţime.
Peretele împrejmuitor de 1,5m înălţime va putea reţine în interiorul staţiei 330 mc amestec,
această soluţie nu prezintă agresivitate pentru betonul din pereţi şi pardoseli.
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ S.C. DEVA GOLD S.A.
Ediţia I 2010
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 96 din 258
Staţie de epurare ape menajere
Canalizarea menajeră din incinta uzinei face legătura între grupul social, birouri şi staţia
de epurare a apelor menajere şi se va executa din conductă de PVC, montată subteran. Pentru
epurarea apelor menajere s-au prevăzut:
- Staţie de epurare ape menajere de tipul BIO CLEANER 75, capacitate 7,5 mc/h,
parametri de evacuare NTPA001/2002, echipamentele tehnologice sunt montate într-un bazin de
polipropilenă montat subteran care rezistă la împingerea pământului, evacuarea ape epurate se va
face în pârâul Borzei.
- Staţie de epurare ape menajere în aval de platforma +538m de tipul ECO CLEANER
VFL AT 100, capacitate 13,5 mc/zi, parametri de evacuare NTPA001/2002, echipamentele
tehnologice sunt montate într-un bazin de polipropilenă montat subteran. Evacuarea ape epurate
se va face în pârâul Corănzii.
4. Staţie neutralizare cianuri DETOX 1
Staţie de epurare DETOX 1 - preia tulbureala sterilă îngroşată rezultată de la îngroşătorul
CIL, pentru neutralizarea cianurii, înainte de evacuare la iazul de decantare CIL.
Platforma pentru staţia de epurare este împrejmuită cu un perete de beton armat de 2,20m
înălţime, iar accesul în interiorul platformei se face pe scări de beton care depăşesc înălţimea
împrejmuirii; sunt prevăzute canale colectoare şi jomp cu pompare pentru cazuri de avarii şi
pentru ape meteorice.
5. Alte sisteme sau amenajări pentru securitate
- Perimetrul uzinei de retratare a sterilelor şi depozitul de explozibili sunt împrejmuite cu
gard, accesul fiind permis doar persoanelor şi autovehiculelor autorizate. Paza este asigurată prin
personal propriu în regim permanent.
- Locurile de muncă la care există pericolul degajării de gaze sau vapori toxici sunt
prevăzute cu instalaţii pentru captarea, epurarea, evacuarea şi dispersia poluanţilor şi detectoare
automate de acid cianhidric cu funcţionare continuă.
- Utilizarea drumurilor de acces în perimetrul Proiectului va fi restricţionată prin porţi şi
prin semnalizare corespunzătoare. Se mai are în vedere:
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ S.C. DEVA GOLD S.A.
Ediţia I 2010
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 97 din 258
Batal Avarie – secţiune 16,6 x 7,6 x 1,8m, din beton monolit hidroizolat, dimensionat să
preia zestrea conductelor de hidrotransport sterile iaz flotaţie, în caz de avarie (220 mc).
Batal Avarie - secţiune 16,6 x 7,6 x 1,8m, din beton monolit, dimensionat să preia
zestrea conductelor de hidrotransport sterile iaz CIL în caz de avarie.
- Toate utilajele din procesul CIL vor fi amplasate în cuve betonate pentru evitarea
scurgerilor în afara incintelor, iar scurgerile accidentale sunt recuperate în jompurile amplasate
în fiecare incintă şi repompate în punctele din flux.
- Vor fi realizate cuve de retenţie impermeabilizate pentru toate rezervoarele de
depozitare a substanţelor periculoase utilizate.
- În incinta uzinei de preparare şi în apropierea punctelor cu cel mai redus nivel al
conductelor de hidrotransport vor fi realizate bazine de avarie impermeabile pentru colectarea
conţinutului conductelor de hidrotransport în caz de necesitate.
- Toate utilajele generatoare de pulberi din uzina de preparare vor fi amplasate în
încăperi închise sau vor fi carcasate iar sursele fixe de emisii în atmosferă vor fi dotate cu
sisteme de reţinere şi/sau dispersie a noxelor.
2.7. Informaţii meteo-climatice ale zonei şi mediul de amplasare
a. Informaţii meteo-climatice ale zonei
Zona perimetrului minier Certej are o climă de tip continental temperat, zonele mai înalte
având un microclimat montan cu ierni reci şi căderi de zăpadă importante, care durează de la 4
până la 6 luni. Primăvara şi toamna sunt reci şi umede, cu cantităţi importante de precipitaţii.
Vara este scurtă, cu treceri gradate între anotimpuri.
Valoarea medie multianuală a temperaturii aerului este de 9,7 oC. Valorile maxime ale
mediei multianuale a temperaturii maxime a aerului au fost înregistrate în lunile iulie şi august
(27,4oC şi respectiv, 27,6 oC), iar valorile minime, în decembrie şi ianuarie (2,9 oC şi respectiv,
2,3 oC). Cele mai coborâte valori multianuale ale temperaturilor medii minime au fost
înregistrate în perioada decembrie-februarie (între -4,1 oC şi -2,9 oC), iar cele mai ridicate valori,
în iulie şi în august (13,7 oC şi respectiv, 13,6 oC). Mediile anuale ale temperaturilor medii
minime au fost pozitive, situându-se între 4,0 şi 6,3 oC. Temperatura maximă absolută lunară
poate înregistra valori între 15 oC (ianuarie) şi 39,0 oC (iulie). Temperatura minimă absolută
lunară poate înregistra valori între – 25,0 oC (ianuarie) şi 6,2 oC (august).
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ S.C. DEVA GOLD S.A.
Ediţia I 2010
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 98 din 258
Frecvenţele medii multianuale ale direcţiilor vântului la Staţia Meteorologică Deva indică
faptul că direcţiile principale ale vântului sunt V (frecvenţa 9,0 %), NV (frecvenţa 8,7 %) şi S
(frecvenţa 6,9 %), iar valoarea medie multianuală a frecvenţei calmului atmosferic este de 60,5
%. Viteza medie a vântului pe direcţii a prezintă valori cuprinse între 2,2 şi 3,7 m/s. Cele mai
ridicate valori au fost înregistrate pe direcţiile dominante V şi NV.
Cele mai scăzute valori ale mediilor lunare multianuale ale cantităţilor de precipitaţii au
fost înregistrate în luna februarie la Deva şi la Băiţa (25,7 mm, respectiv, 32,8 mm) şi în luna
martie la Certeju de Sus (27,8 mm). Cele mai ridicate cantităţi de precipitaţii s-au înregistrat în
luna iunie la toate cele trei staţii. Cantităţile anuale de precipitaţii din ultimii 15 ani au variat
între 417,5 mm şi 644,2 mm la Deva, între 263,6 mm şi 830,7 mm la Certeju de Sus şi între
565,4 mm şi 804,8 mm la Băiţa.
Stratul de zăpadă prezintă o variaţie foarte clară în cursul sezonului rece. Astfel, valorile
medii lunare plurianuale cresc din luna noiembrie până în ianuarie/februarie, lună în care
grosimea stratului de zăpadă atinge cele mai mari valori (3,2 cm la Deva, 3,4 cm la Certeju de
Sus, 5,7 cm la Băiţa). Perioada cu căderile cele mai abundente de zăpadă la Certeju de Sus este
ianuarie-februarie când grosimea medie lunară a stratului de zăpadă poate varia, de la un an la
altul, între 1 şi 20 cm.
b. Hidrologie.
Perimetrul propus pentru exploatare, haldare a sterilului şi incinta pentru prepararea
minereurilor şi iazurile de decantare este amplasat pe văile următoarelor pâraie:
- pârâul Valea Măcrişului cu torenţii aferenţi;
- pârâul Corănzii cu torenţii aferenţi;
- pârâul Băiegii cu torenţii aferenţi.
Toate aceste pâraie sunt afluenţi ai pârâului Hondol. Valea Certejului este principalul
colector din zonă, este tributar râului Mureş şi are ca afluenţi principali pe dreapta, pârâul Făerag
şi pârâul Mireşului iar pe stânga pârâul Hondol, pârâul Ciongani şi Valea Nojagului. Conform
PLAM Judeţ Hunedoara, monitorizarea calităţii apelor de suprafaţă pentru perioada 2002-2005
arată că întreg cursul pârâului Certej (18 km) se încadra în categoria degradat.
Cursurile de apă sunt scurte, cu pante repezi, iar debitele medii anuale nesemnificative.
Pe timpul ploilor torenţiale, scurgerea pe versanţi se produce cu repeziciune şi facilitează,
apariţia unor viituri mari, adesea cu efecte catastrofale, ca în anii 1970, 1975 şi 1980.
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ S.C. DEVA GOLD S.A.
Ediţia I 2010
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 99 din 258
c. Geologie
Perimetrul de exploatare a Zăcământului Certej – structura Hondol – Băiaga – Coranda –
Dl. Grozii este situată în partea sudică a Bazinului tectono-magmatic “Brad-Săcărâmb”, între
localităţile Hondol, Bocşa Mare şi Bocşa Mică. La alcătuirea geologică participă formaţiuni
vulcanogene bazice şi depozite cretacice – bazimentul mezozoic, precum şi sedimente vulcanice
neogene.
Complexul preneogen este constituit în cea mai mare parte dintr-o secvenţă flişoidă,
grezo-siltică-argiloasă, barremian-aptiană, cu intercalaţii izolate de bazalte, lave spilitice şi
piroclastice asociate. Bazitele aflorează pe arii restrictive, la est de localitatea Hondol. Local, în
depozitul flişoid Coranda Mică- Hondol, forajele au interceptat blocuri exotice de
epimetamorfite sau calcare recifale în facies de Stramberg, local recristalizate.
Sedimentarul neogen, cu o mare răspândire în zonă este consituit din conglomerate,
gresii, marne şi argile miocene-antebadeniene. Acestea suportă suprastructura vulcanică
neogenă, reprezentată prin andezite amfibolice de tip Hondol şi andezite cuarţifere cu amfiboli
de tip Săcărâmb. Vulcanitele sunt reprezentate preponderent prin structuri subvulcanice şi
curgeri de lave.
În zona carierei Coranda-Certej, depozitele flişoide cretacice, sedimentarul detritic
neogen şi andezitele amfibolice de tip Hondol sunt localizate în cupolă sau în jurul unui corp
subvulcanic de compoziţie andezitică, subvulcanul andezitic de Băiaga. Andezitul este cunoscut
prin lucrări miniere şi foraje pe o înălţime de cca.500m.
Activitatea magmatică intruziv-efuzivă, cât şi cea hidrotermală s-au manifestat în lungul
unor aliniamente tectonice paleogen-neogene NV-SE, NE-SV, precum şi mai vechi, mezozoice,
reactivate la nivelul neogenului, E-V, N-S. Suprapunerea şi combinarea efectelor tectonice şi
magmatice au condus la desfăşurarea unor importante procese de brecifiere şi laminare în
pachetul de sedimente cretacice şi neogene, interpuse între ele.
Local întreaga structură prezintă secvenţial, aspecte de melanj tectonic.
Înrădăcinarea Băiaga şi în subsidiar, edificiile vulcanice Hondol şi Dl. Grozii, au
modificat, în condiţiile unei presiuni litostatice reduse, morfologia structurală a sedimentarului
cretacic şi neogen. Stilul de deformare dinamometamorfică diferă în plan vertical.
Mineralizaţia auro-argentiferă de la Certej are în general o compoziţie simplă, însă modul
de prezentare a mineralelor metalice este extrem de diversificat, tipurile structural-texturale
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ S.C. DEVA GOLD S.A.
Ediţia I 2010
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 100 din 258
alternând pe distanţe metrice. Forma dominantă de prezentare este cea de impregnaţie foarte fină,
predominant piritoasă, în general în sedimentele cretacice sau în zonele de brecii mono-
polimictice, sau o impregnaţie grosieră, bogată în plumb şi zinc, în sedimentarul neogen. Pe
acest fond impregnativ, apar filoane centimetrice sau decimetrice şi cuiburi de minereu, bogate
în blendă şi galenă.
Dimensiunile mineralelor variază foarte mult, în funcţie de granulaţia rocilor gazdă.
Litologia complexelor gazdă a introdus în masa mineralizaţiei o omogenitate a distribuţiei
mineralelor metalice.
În zona de brecii, gradul de mineralizaţie este extrem de neuniform, atât datorită
geometriei acestor corpuri, cât şi posibilei levigări a componenţilor metalici, sub acţiunea apelor
meteorice. În zona centrală a depozitului, peste mineralizaţia polimetalică auriferă, cantonată în
general în roci sedimentare, cu un grad de brecifiere variabil, se suprapune o zonă de
mineralizaţie filoniană, predominant auriferă.
Pe verticală, zonalitatea mineralizaţiei este mai puţin evidentă, constatându-se o creştere
în adâncime a procentului de arsenopirită. Aurul prezintă, de asemenea, o tendinţă de creştere a
conţinutului în adâncime.
Mineralele metalice primare sunt pirita, blenda săracă în fier şi galenă, componenţi
minerali vizibili macroscopic. Local, a fost identificată stibina. Microscopic au fost identificate
ca incluziuni pirotina şi arsenopirita în pirită, calcopirita în sfarelit. Celelalte minerale
identificate microscopic sunt asociate, în general mineralelor principale şi sunt reprezentate prin
tetraedrit, bournonit, telururi şi destul de frecvent, aur nativ.
În zona vestică a structurii, mineralizaţiile aurifere alcătuiesc sisteme filoniene. În acest
tip de mineralizaţii, aurul nativ sub formă de paiete şi dendrite este asociat cu cuarţul.
d. Hidrogeologie.
Zona exploatării miniere Certej
În zona Certej, activităţile de extracţie minieră a aurului au o vechime de câteva sute de
ani. Lucrările subterane, controlate de statul român, au demarat la începutul anilor 1970 şi au
constat la început din galerii de coastă, direcţionale şi transversale iar apoi au continuat prin
exploatare minieră în carieră.
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ S.C. DEVA GOLD S.A.
Ediţia I 2010
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 101 din 258
Lucrările miniere subterane, realizate de-a lungul timpului, au dus la formarea unor goluri
subterane formate din galerii, puţuri, suitori, camere de rambleiere. În timpul lucrărilor subterane
s-a impus scăderea nivelului hidrostatic, iar apa era extrasă prin pompare.
Prin aceste procese, regimul hidro-chimic iniţial a fost perturbat prin mărirea
considerabilă a zonei aerate şi permeabile, favorizând reacţiile chimice de oxidare şi dizolvare ca
şi dirijarea preferenţială a infiltraţiei apelor pluviale spre zonele mai mineralizate.
În consecinţă, apele de mină sunt acide, puternic sulfatate, au conţinuturi mari de Fe, Zn,
Mn, Al, Cu, Sr, As, Co, Ni, Cr. O parte din fierul prezent în cantitate foarte mare precipită sub
formă coloidală sau criptocristalină.
În această zonă nu apar acvifere importante, circulaţia de adâncime a apelor subterane se
desfăşoară la nivelul sistemelor de fracturi. Nivelul apelor subterane rezultate din infiltraţiile
apelor meteorice sunt cu ≈80m sub cota 410m (puţul Hondol). Debitul de apă din galeria
Nicodim care colectează apele meteorice infiltrate din carieră este mic, sub 1 l/s, iar apa este
puternic mineralizată şi un pH puternic acid ( 2,2 – 3).
Acviferele subterane din zona carierei şi a haldelor de steril sunt de dimensiuni reduse şi
nu constituie surse de alimentare cu apă potabilă.
Zona amplasamentului iazurilor de decantare
În această zonă au fost efectuate în iulie 2008 foraje de prospecţiune geologice în bazinul
hidrografic al pârâului Avram (adâncime 60 m), Valea Măcrişului (adâncime 60 m) şi la
confluenţa celor două (adâncime 21 m). Nu a fost interceptat nivelul hidrostatic al apei subterane
până la adâncimea de forare.
Acviferele subterane din zona de amplasament a iazurilor de decantare sunt foarte
probabil de dimensiuni reduse şi nu constituie surse de alimentare cu apă potabilă.
e. Structura tectonică, activitate seismologică
Luând în considerare intensităţile cutremurelor care au avut loc pe perioade lungi de timp
şi studiile de inginerie seismică, au fost elaborate metode de calcul folosite în proiectarea
antiseismică a construcţiilor şi hărţi de zonare seismică. Zonarea seismică constă în delimitarea
arealelor expuse seismelor la nivel naţional sau regional pe baza unor informaţii de natură
istorică, geologică şi geofizică. La realizarea acestei zonări se ţine cont de mărimea mişcărilor
terenului corelate cu reprezentarea geografică determinată pe baza unor parametrii seismici:
intensităţi, acceleraţii, viteze sau deplasări.
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ S.C. DEVA GOLD S.A.
Ediţia I 2010
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 102 din 258
Zonarea seismică a teritoriului României, pe scara MSK (SR 11100-1:93) care redă
intensităţile seismice probabile pe teritoriul României în cazul producerii unui cutremur indică
faptul că zona comunei Certeju de Sus este situată într-un areal caracterizat de intensităţi
seismice probabile 6, cel mai scăzut nivel al intensităţii seismice de pe teritoriul naţional (vezi
figura 2.1.).
Figura 2.1. Zonarea seismică a teritoriului României pe baza intensităţilor pe scara MSK
conform SR 11100-1:93 „Zonarea seismică. Macrozonarea teritoriului României”.
Pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor există hărţi speciale cum ar fi cea
prezentată în Codul P.100-1/2006 care redă zonarea teritoriului României pe baza valorilor de
vârf a acceleraţiei orizontale a terenului (vezi figura 2.2.).
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ S.C. DEVA GOLD S.A.
Ediţia I 2010
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 103 din 258
Figura 2.2. Zonarea valorii de vârf a acceleraţiei terenului pentru cutremure având
perioada de revenire de 100 de ani.
Se observă că zona Certej este localizată într-un areal a cărui valoare de vârf a
acceleraţiei terenului este de 0,08, cea mai mică valoare de pe teritoriul României. În cazul zonei
Certej, mărimea efectelor unui cutremur ipotetic este scăzută, mişcarea fiind simţită în întregime,
producând panică, dar degradările în elementele nestructurale ale construcţiilor fiind moderate.
f. Solurile
Procese geomorfologice de degradare a solului
Studiul pedologic special pentru perimetrul CERTEJ-VOIA elaborat de „Oficiul de studii
pedologice şi agrochimice Hunedoara – DEVA”, în anul 2007 a identificat, delimitat şi
reprezentat sub formă grafică, suprafeţele cu învelişul de sol afectat de procese de degradare.
Procesele geomorfologice specifice zonei studiate sunt:
Eroziunea de suprafaţă este procesul de desprindere şi transport a particulelor de sol sub
acţiunea apei care se scurge pe versant sub forma de pânză sau de şiroaie instabile. Este procesul
cel mai dezvoltat care afectează solul din cadrul zonei studiate. Eroziunea de suprafaţă moderată
afecteză cca. 97 ha, cea puternică afectează cca. 48 ha, în timp ce solurile foarte puternic erodate
au fost identificate pe o suprafaţă de 5 ha iar eroziunea de suprafaţă excesivă afectează 2,34 ha.
Eroziunea de adâncime se datorează scurgerii apei pe versant sub forma unor şiroaie
instabile care determină formarea unor mici canale numite rigole, a căror adâncime ajunge la 30-
40 cm. Prin adâncirea rigolelor se formează ogaşele (0,5- 2m adâncime) şi ravenele, când
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ S.C. DEVA GOLD S.A.
Ediţia I 2010
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 104 din 258
adâncimile depăşesc 2 m. In general, aceste forme de eroziune în adâncime aduc mari pagube,
contribuind la scoaterea din circuitul economic a unor suprafeţe întinse. In arealul analizat
eroziunea de adâncime afectează o suprafaţă de cca. 13 ha. Eroziunea de adâncime are ca factori
determinanţi panta terenului şi activitatea antropică (exploatarea neraţională şi circulaţia
necorespunzătoare).
Alunecările de teren reprezintă procese de mişcare ale unor mase de pământ sub acţiunea
gravitaţiei, în lungul unor suprafeţe de alunecare, care le separă de partea stabilă a versantului.
Acestea au fost identificate ca procese geomorfologice care acţionează singular sau în asociere
cu eroziunea de suprafaţă. După modul de manifestare, zona este caracterizată de alunecări
vechi, stabilizate, dar şi de alunecări semiactive, în curs de stabilizare. Alunecările vechi
stabilizate au fost identificate pe o suprafaţă de 3,56 ha iar procesele de alunecare asociate cu
eroziunea de suprafaţă afectează cca. 79 ha.
Exces de umiditate din precipitaţii şi scurgeri laterale afectează învelişul de sol pe o
suprafaţă totală de cca. 82 ha. Manifestarea excesului de umiditate prezintă intensităţi diferite de
la soluri stanogleizate în adâncime, la soluri slab stanogleizate până la foarte puternic gleizate.
Cele mai mari suprafeţe afectate de excesul de umiditate, respectiv 32 ha corespund solurilor
stanogleizate în adâncime, solurile stanogleizate foarte puternic se regăsesc doar pe 7 ha.
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ S.C. DEVA GOLD S.A.
Ediţia I 2010
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 105 din 258
CAPITOLUL 3 - IDENTIFICAREA ŞI CLASIFICAREA EVENIMENTELOR
3.1. Identificarea
Identificarea şi evaluarea pericolelor majore presupune depistare posibilelor pericole care
provin atât din activitatea desfăşurată cât mai ales din proprietăţile substanţelor periculoase
prezente în cadrul amplasamentului.
Proprietăţile produselor care vor fi prezente în cadrul amplasamentului ca substanţe
periculoase sunt definite în cadrul fişelor tehnice de securitate care cuprind datele relevante în
domeniul securităţii produselor.
Fişele de securitate sunt explicate salariaţilor în procesul de instruire înainte ca aceştia să
vină în contact în vreun fel cu substanţa periculoasă.
Depozitarea, utilizarea şi vehicularea unor cantităţi mari de materiale periculoase, în
anumite condiţii poate duce la situaţii de risc major care să necesite alarmarea. Pericolul de
accident major este determinat de coexistenţa mai multor factori de risc prezentaţi în tabelul 3.1.
Tabelul 3.1. Factori de risc
Pericolul Factorul de risc probabil
Chimic - stocare şi vehiculare de substanţe toxice şi potenţial periculoase; - degajări sau deversări curente şi accidentale de substanţe toxice sau periculoase pentru mediu pentru mediu.
Explozie - recipientele şi instalaţii sub presiune. Incendiu - stocare şi utilizare de substanţe combustibile şi inflamabile (cărbune activ,
Trebuie luate de asemenea în considerare posibilitatea producerii unor calamităţi
naturale: activitatea seismică, alunecări de teren, fenomene meteorologice grave, precum şi cea a
unor acţiuni teroriste şi atacuri din aer.
Pentru identificarea şi evaluarea riscurilor de accidente în cadrul amplasamentului sunt
utilizate metode calitative (metoda matricei) şi metode cantitative specifice pentru accidente de
tip incendii şi explozii. În acest sens în cadrul prezentului raport au fost utilizate metoda
indicelui DOW şi metode bazate pe consecinţe cu simularea unor scenarii accidentale
considerate relevante. Evaluările realizate vor fi prezentate în capitolele următoare.
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ S.C. DEVA GOLD S.A.
Ediţia I 2010
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 106 din 258
Cu toate că activitatea desfăşurată de S.C. DEVA GOLD S.A. este complexă, prezenţa
cianurilor este aspectul definitoriu al managementului siguranţei şi ca atare concepţia acestuia se
bazează în principal pe un bun management al cianurii.
Cianura este o substanţă chimică foarte periculoasă care trebuie folosită cu mare grijă,
prin utilizarea unor proceduri şi principii care să asigure folosirea eficientă, economică, sigură şi
fără efecte adverse asupra mediului. Managementul ecologic al cianurii înseamnă folosirea cu
responsabilitate a cianurii aşa încât să nu afecteze mediul înconjurător sau lucrătorii, prin
controlul riguros al transportului, depozitării, manevrării şi procedurii de urgenţă, igiena
personală a lucrătorilor şi monitorizarea mediului de lucru. Este de asemenea necesar un
personal bine pregătit şi echipat adecvat care să cunoască modul în care cianura afectează
oamenii şi mediul natural precum şi metodele de tratare în cazul expunerii la cianură.
Principalele principii utilizate în controlul efectelor cianurii asupra mediului sunt:
- folosirea cantităţii minime necesare de cianură pentru extragerea aurului şi
maximizarea reciclării;
- evacuarea cianurii într-un mod care să minimizeze impactul ei asupra mediului;
- monitorizarea tuturor operaţiilor, evacuărilor de cianură şi a mediului pentru a
detecta orice scăpare de cianură şi pentru a interveni pentru minimalizarea efectelor.
Pentru identificarea şi evaluarea riscurilor a fost luată în considerare şi contribuţia unor
factori externi precum:
- contaminarea istorică şi curentă a mediului în zona de amplasare a instalaţiilor
tehnologice ale obiectivului;
- condiţiile climatice anormale (precipitaţii, temperatură, activitate seismică, vânt,
alunecări de teren, inundaţii);
- reţele de transport în comun, construcţii inginereşti învecinate;
- activităţile industriale şi publice învecinate.
În procesul de identificare şi evaluare a pericolelor majore sunt şi vor fi utilizate studii de
risc şi de impact asupra mediului, monitorizarea tehnologică şi de mediu (în special bilanţul apei)
precum şi rezultatele investigaţiilor efectuate urmare a eventualelor incidente şi accidente
produse. Se asigură o legătură cât mai clară între riscul identificat şi măsurile luate, printr-o
abordare ierarhică, cu scopul evitării accidentelor majore sau în ultimă instanţă reducerii la
minim a efectelor prin aplicarea de practici de siguranţă la fiecare loc de muncă.
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ S.C. DEVA GOLD S.A.
Ediţia I 2010
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 107 din 258
3.1.1. Locuri posibile de avarie, cauze posibile de producere a avariilor, tipul avariilor
Pentru identificarea zonelor din cadrul amplasamentului care ar putea constitui secţiuni
relevante pentru securitate s-a utilizat drept criteriu cantitatea maximă de substanţă periculoasă
care ar putea fi prezentă. Utilizarea acestui criteriu presupune stabilirea unei valori de prag
(cantităţi de prag) pentru fiecare din categoriile de substanţe periculoase prezente.
Ghidul pentru realizarea si verificarea rapoartelor de securitate publicat în cadrul
„Twinning Project RO/2002/IB/EN/02 Implementation of the VOC’s, LCP and Seveso II
Directives” recomandă utilizarea valorii de 5% din cantitatea relevantă specificată în coloana 2
(nivel inferior) din anexa 1 la directiva Seveso (coloana 2 din anexa 1 la HG 804/2007) - care
reglementează măsuri privind prevenirea accidentelor majore în care sunt implicate substanţe
periculoase, precum şi limitarea consecinţelor acestora asupra sănătăţii populaţiei şi mediului,
pentru asigurarea unui nivel înalt de protecţie, într-un mod coerent şi eficient).
Pentru amplasament au fost analizate zonele (locaţiile) în care pot fi prezente substanţe
periculoase aşa cum sunt prezentate în Capitolul III al prezentului raport la punctul referitor la
Descrierea substanţelor periculoase.
Conform prevederilor din HG 804/2007, art. 3, litera f, prin instalaţie se înţelege: “unitate
tehnică din cadrul unui amplasament, unde sunt produse, utilizate, manipulate şi/sau depozitate
substanţe periculoase.
Instalaţia cuprinde toate echipamentele, structurile, sistemul de conducte, utilajele,
dispozitivele, căile ferate interne, docurile, cheiurile de descărcare care deservesc instalaţia,
debarcaderele, depozitele sau structurile similare, plutitoare ori de altă natură, necesare pentru
exploatarea instalaţiei.”
În cadrul amplasamentului instalaţiile existente sunt ansambluri de utilaje şi echipamente
destinate să ajute la exploatarea, tratarea şi extragerea minereurilor auro-argentifere.
Conform articolului 4. această hotărâre nu se aplică:
d) transportului de substanţe periculoase prin conducte, inclusiv în staţii de
pompare, situate în afara amplasamentelor care intră sub incidenţa prevederilor prezentei
hotărâri;
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ S.C. DEVA GOLD S.A.
Ediţia I 2010
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 108 din 258
e) exploatării, respectiv: explorarea, extracţia şi prelucrarea minereurilor în mine,
cariere sau foraje, cu excepţia operaţiunilor de prelucrare chimică şi termică şi
depozitării, aferente operaţiilor care implică substanţe periculoase, aşa cum sunt
prevăzute în anexa nr. 1;
g) depozitelor de deşeuri, cu excepţia instalaţiilor funcţionale de eliminare a
sterilului, inclusiv iazurile de decantare sau barajele, conţinând substanţe periculoase aşa
cum sunt prevăzute în anexa nr. 1, în mod special, când sunt folosite la prelucrarea
chimică şi termică a mineralelor.
Pe baza datelor din documentaţia tehnică pusă la dispoziţie şi a informaţiilor primite de la
beneficiar, s-au identificat secţiunile relevante pentru securitate ale amplasamentului care ar
putea constitui zone critice din punct de vedere al riscului de producere a unui accident major:
1. Cariera
2. Uzina de procesare
3. Iaz sterile de flotaţie
4. Iaz CIL
5. Depozit de exploziv
La acestea se adaugă zona aferentă traseelor de conducte de pe amplasament.
- Conducte hidrotransport sterile de flotaţie
- Conducte hidrotransport sterile CIL-Albion
În Anexa 3.1. Secţiuni de securitate sunt prezentate pe planul de amplasare în zonă al
exploatării zăcământului de minereuri auro-argentifere şi polimetalice secţiunile de securitate
identificate.
Cauze posibile de producere a avariilor, tipul acestora
Locuri posibile de avarie Tipul avariei posibile Cauze posibile
Explozii accidentale a explozivilor Manipulare necorespunzătoare
Explozia necontrolată a explozivului rămas nedetonat Explozie necontrolată
Vibraţiile datorate exploziilor Explozii
I. Carieră
Surpări ale frontului de lucru Utilizarea unei cantităţi prea mari de exploziv
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ S.C. DEVA GOLD S.A.
Ediţia I 2010
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 109 din 258
Accidente rutiere şi de muncă Activitaţi de exploatare Distrugerea totală a instalaţiilor uzinei Atac terorist, aerian Avarierea rezervorului de stocare a cianurii Atac terorist, aerian Spargerea unui container cu cianură solidă Manipulare
necorespunzătoare Spargerea unui container cu soluţie HCl Manipulare
necorespunzătoare Avarierea tancurilor de leşiere CIL Atac terorist
Solicitare mecanică Avarierea rezervorului de stocare a soluţiei bogate
Atac terorist Solicitare mecanică
Avarierea rezervorului de stocare a NaOH Atac terorist Solicitare mecanică
Avarierea tancurilor de leşiere Albion Atac terorist Solicitare mecanică
Avarierea celulelor de flotaţie Atac terorist Solicitare mecanică
Avarierea îngroşătorului de sterile de flotaţie
Atac terorist Solicitare mecanică
Avarii la rezervorul cu soluţie de CuSO4 Atac terorist Solicitare mecanică
Avarierea rezervorului cu apă de proces Atac terorist Solicitare mecanică
Avarierea decantorului staţiei de epurare ape acide
Atac terorist Solicitare mecanică
Avarierea rezervorului cu lapte de var Atac terorist Solicitare mecanică
Accidente în depozitul de reactivi Manipulare necorespunzătoare
Incendii la rezervorul de GPL Scurgeri de gaze urmate de aprindere
Explozii la rezervorul de GPL Scurgerilor de GPL cu formare de atmosferă explozivă Depresurizare bruscă Supraâncălzire rezervor
Avariile la instalaţia de producere oxigen Explozii ale vaselor tampon
Explozia rezervorului criogenic de oxigen Supra-presurizarea rezervorului
II. Uzina de procesare
Avarii la sistemele de vehiculare a soluţiei de cianură
Neetanşare corespunzătoare
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ S.C. DEVA GOLD S.A.
Ediţia I 2010
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 110 din 258
Avarii la sistemele de vehiculare a soluţiei de acid clorhidric
Neetanşare corespunzătoare
Avariile la sistemele de vehiculare a soluţiilor/ suspensiilor cu conţinut de cianuri
Neetanşare corespunzătoare
Avariile la sistemele de vehiculare a soluţiei de hidroxid de sodiu
Neetanşare corespunzătoare
Avariile la sistemele de vehiculare şi/ sau preparare a tulburelii de steril
Neetanşare corespunzătoare
Scăderea pH-ului tulburelii în tancurile de leşiere, îngroşător şi/sau DETOX
Erori de operare şi/sau defecţiuni ale sistemelor de măsură şi control
Depăşirea conţinutului de poluaţi maxim admis în apele uzate evacuate
Erori de operare şi/sau defecţiuni ale sistemelor de epurare a apelor uzate
Tratarea necorespunzătoare a tulburelii sterile evacuate
Erori de operare şi/sau defecţiuni la instalaţia DETOX 1
Spălarea insuficientă a cărbunelui activ înainte de spălarea acidă. Erori de operare
Avarii ale sistemului de alimentare şi distribuţie a curentului electric
Scurtcircuite şi/sau supraîncălziri
Avarii la repornirea instalaţiilor Întreruperea furnizării de energie electrică
Accidentele de muncă Executarea defectuasă lucrărilor
Explozie în depozit Atac terorist Manipulare greşită
Explozia autovehiculului care realizează transportul explozivilor Manipulare greşită III. Depozitul de
explozibil Explozia azotatului de amoniu Atac terorist
Eroare umană Ruperea totală a barajului Atac terorist Formarea de breşe în baraj Cutremure
Precipitaţii puternice Deversarea peste coronamentul barajului Erori de exploatare Fisurarea galeriei de deviere şi drenaj Greşeli de execuţie Colmatarea galeriei de deviere şi drenaj Greşeli de execuţie Ruperea sau fisurarea conductelor de distribuţie a tulburelii Eroziune
Avariile grave la sistemul de pompare a apelor limpezite Defectiuni tehnice
Avariile sistemului de alimentare şi distribuţie a curentului electric Defectiuni tehnice
IV. Iazul de decantare TMF
Accidentele de muncă Executarea defectuasă lucrărilor
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ S.C. DEVA GOLD S.A.
Ediţia I 2010
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 111 din 258
Ruperea totală a barajului Atac terorist Formarea de breşe în baraj Cutremure
Precipitaţii puternice Deversarea peste coronamentul barajului Erori de exploatare Fisurarea galeriei de deviere şi drenaj Greşeli de execuţie Colmatarea galeriei de deviere şi drenaj Greşeli de execuţie Ruperea sau fisurarea conductelor de distribuţie a tulburelii Eroziune
Avariile grave la sistemul de pompare a apelor limpezite Defectiuni tehnice
Formarea de aerosoli toxici de HCN la suprafaţa iazului Condiţii meteo
Avariile sistemului de alimentare şi distribuţie a curentului electric Defectiuni tehnice
V. Iaz de decantare CIL
Accidentele de muncă Executarea defectuasă lucrărilor
Fisurarea/ruperea conductei de hidrotransport a tulburelii de la flotaţie Uzură sau eroziune
Fisurarea/ruperea conductei de vehiculare a apei limpezite de la iazul TMF
Fluctuaţii rapide şi mari ale nivelului lichidului liber pe iaz
Fisurarea/ruperea conductei de hidrotransport a tulburelii de la procesul CIL
Uzură sau eroziune
Fisurarea/ruperea conductei de vehiculare a apei limpezite de la iazul CIL
Fluctuaţii rapide şi mari ale nivelului lichidului liber pe iaz
VI. Culoar conducte hidrotransport
Accidentele de muncă Executarea defectuasă lucrărilor
Accidentele rutiere şi de muncă produse în cadrul transportului intern Eroare umană
VII. Activitatea de transport Incendii, explozii şi/sau scurgeri de
substanţe periculoase asociate cu accidentele de transport extern
Defectarea echipamentelor, erori umane, condiţii meteo deosebite, condiţii de trafic
Nivele de risc Definiţie Acţiuni ce trebuie întreprinse
1 – 3 Risc foarte scăzut 4 – 6 Risc scăzut Conducerea acţiunilor prin proceduri obişnuite, de rutină
7 – 12 Risc moderat Se acţionează prin proceduri standard specifice, cu implicarea conducerii de la locurile de muncă
13 – 19 Risc ridicat Acţiuni prompte, luate cât de repede permite sistemul normal de management, cu implicarea conducerii de vârf
20 – 25 Risc extrem Fiind o situaţie de urgenţă, sunt necesare acţiuni imediate şi se vor utiliza prioritar toate resursele disponibile
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ S.C. DEVA GOLD S.A.
Ediţia I 2010
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 140 din 258
Pentru evaluarea riscurilor asociate activităţii desfăşurate în cadrul amplasamentului, s-a
procedat la atribuirea unor valori numerice pentru fiecare nivel de gravitate a consecinţelor şi de
probabilitate a producerii eventualului accident imaginat, riscul asociat fiecărui scenariu fiind
reprezentat de produsul dintre cele două valori atribuite. La stabilirea valorilor asociate nivelelor
de probabilitate şi de gravitate se ţine cont de impactul potenţial şi de măsurile de prevenire
prevăzute.
Pentru o mai sugestivă prezentare a concluziilor rezultate din analiza riscurilor
accidentale specifice activităţii din cadrul amplasamentului se prezintă în continuare matricea de
cuantificare a riscurilor, întocmită pe baza scenariilor de accidente posibile descrise anterior
Tabelul 3.3. Matricea de cuantificare a riscurilor
Nr. crt. Pericolul Probabilitate Gravitate Risc
I. Carieră a Explozii accidentale a explozivilor 2 4 8 b Explozia necontrolată a explozivului rămas nedetonat 2 3 6 c Vibraţiile datorate exploziilor 4 1 4 d Surpări ale frontului de lucru 2 3 6 e Accidente rutiere şi de muncă 3 2 6
II. Uzina de procesare a Distrugerea totală a instalaţiilor uzinei 1 5 5 b Avarierea rezervorului de stocare a cianurii 2 2 4 c Spargerea unui container cu cianură solidă 2 2 4 d Spargerea unui container cu soluţie HCl 3 1 3 e Avarierea tancurilor de leşiere CIL 2 2 4 f Avarierea îngroşătorului CIL 2 2 4 g Avarierea instalaţiei DETOX 1 2 2 4 h Avarierea rezervorului de stocare a soluţiei bogate 2 2 4 i Avarierea rezervorului de stocare a NaOH 2 1 2 j Avarierea tancurilor de leşiere Albion 2 2 4 k Avarierea celulelor de flotaţie 2 1 2 l Avarierea îngroşătorului de sterile de flotaţie 2 1 2 m Avarii la rezervorul cu soluţie de CuSO4 2 2 4 n Avarierea rezervorului cu apă de proces 2 2 4 o Avarierea decantorului staţiei de epurare ape acide 2 2 4 p Avarierea rezervorului cu lapte de var 2 1 2 r Accidente în depozitul de reactivi 1 2 2 s Incendii la rezervorul de GPL 2 3 6 ş Explozii la rezervorul de GPL 2 4 8 t Avariile la instalaţia de producere oxigen 2 3 6 ţ Explozia rezervorului criogenic de oxigen 2 4 8 u Avarii la sistemele de vehiculare a soluţiei de cianură 2 2 4
v Avarii la sistemele de vehiculare a soluţiei de acid clorhidric 2 1 2
x Avariile la sistemele de vehiculare a soluţiilor/ suspensiilor cu conţinut de cianuri 3 2 6
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ S.C. DEVA GOLD S.A.
Ediţia I 2010
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 141 din 258
y Avariile la sistemele de vehiculare a soluţiei de hidroxid de sodiu 2 2 4
z Avariile la sistemele de vehiculare şi/ sau preparare a tulburelii de steril 3 1 3
w Erori de operare şi/sau defecţiuni ale sistemelor de măsură şi control 2 2 4
aa Erori de operare şi/sau defecţiuni ale sistemelor de epurare a apelor uzate 2 2 6
ab Erori de operare şi/sau defecţiuni la instalaţia DETOX 1 2 2 4
ac Erori de operare, soldate cu spălarea insuficientă a cărbunelui activ înainte de spălarea acidă. 3 1 3
ad Avarii ale sistemului de alimentare şi distribuţie a curentului electric 2 2 4
ae Întreruperea furnizării de energie electrică 2 2 4 af Accidentele de muncă 3 2 6
III. Depozitul de explozibil a Explozie în depozit 1 4 4
b Explozia autovehiculului care realizează transportul explozivilor 2 4 8
c Explozia azotatului de amoniu 2 3 6 IV. Iazul de decantare TMF
a Ruperea totală a barajului 1 4 4 b Formarea de breşe în baraj 1 4 4 c Deversarea peste coronamentul barajului 1 3 3 d Fisurarea galeriei de deviere şi drenaj 2 2 4 e Colmatarea galeriei de deviere şi drenaj 2 3 6
f Ruperea sau fisurarea conductelor de distribuţie a tulburelii 3 1 3
g Avariile grave la sistemul de pompare a apelor limpezite 3 2 6
h Avariile sistemului de alimentare şi distribuţie a curentului electric 2 2 4
i Accidentele de muncă 3 2 6 V. Iaz de decantare CIL
a Ruperea totală a barajului 1 3 3 b Formarea de breşe în baraj 1 2 2 c Deversarea peste coronamentul barajului 1 2 2 d Fisurarea galeriei de deviere şi drenaj 2 3 6 e Colmatarea galeriei de deviere şi drenaj 2 2 4
f Ruperea sau fisurarea conductelor de distribuţie a tulburelii 3 2 6
g Avariile grave la sistemul de pompare a apelor limpezite 2 2 4 h Formarea de aerosoli toxici de HCN la suprafaţa iazului 4 1 4
i Avariile sistemului de alimentare şi distribuţie a curentului electric 2 2 4
j Accidentele de muncă 3 2 6 VI. Culoar conducte hidrotransport
a Fisurarea/ruperea conductei de hidrotransport a tulburelii de la flotaţie 3 1 3
b Fisurarea/ruperea conductei de vehiculare a apei limpezite de la iazul TMF 2 1 2
c Fisurarea/ruperea conductei de hidrotransport a tulburelii de la procesul CIL 3 2 6
d Fisurarea/ruperea conductei de vehiculare a apei 2 2 4
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ S.C. DEVA GOLD S.A.
Ediţia I 2010
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 142 din 258
limpezite de la iazul CIL e Accidentele de muncă 3 2 6
VII. Activitatea de transport
a Accidentele rutiere şi de muncă produse în cadrul transportului intern 3 2 6
b Incendii, explozii şi/sau scurgeri de substanţe periculoase asociate cu accidentele de transport extern 2 3 6
În Tabelul 3.4. se prezintă centralizat rezultatele analizei calitative de risc. În zonele
delimitate de grilă sunt menţionate indicele zonei de securitate şi numărul corespunzător al
scenariului:
Tabelul 3.4. Analiza calitativă de risc - Faza de operare Frecvent Probabil Ic, Vh,
Pe lângă distanţa corespunzătoare valorii prag letale a mărimii fizice care descrie
consecinţele, se mai estimează şi o altă distanţă, corespunzătoare începutului "efectelor
ireversibile". Această distanţă este utilizată pentru separarea zonelor cu populaţie sensibilă (şcoli,
spitale) sau a zonelor dens populate de sursele de pericol.
Efectele generate de producerea unui accident depind de tipul scenariului care defineşte
accidental analizat şi valoarea indicatorului specific determinat.
a.) Riscuri asociate emisiilor de HCN în atmosferă
Emisia HCN gazos produs prin amestecul cianurii de sodiu cu acid clorhidric
Analiza calitativă prezentată anterior a arătat că "cel mai grav scenariu imaginat" pentru
emisia de acid cianhidric (dispersie toxică ) este accidentul în care ar avea loc scurgerea
simultană a soluţiei de cianură şi a celei de acid clorhidric şi amestecul acestor două scurgeri.
Deoarece probabilitatea de avarie simultană a vaselor de stocare a cianurii şi acidului clorhidric
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ S.C. DEVA GOLD S.A.
Ediţia I 2010
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 144 din 258
soldată cu amestecul celor două soluţii este extrem de mică (datorită distanţelor mari între
amplasamentul de depozitare al acidului clorhidric faţă de amplasamentul de depozitare a
cianurii), a fost considerat un "scenariu maxim posibil" care constă în spargerea unui container
de transport al acidului clorhidric când cei 1000 l de acid clorhidric se scurg şi se amestecă cu o
cantitate echimoleculară de soluţie de cianură de sodiu. În această situaţie se poate considera că
întreaga cantitate de HCN formată trece instantaneu în formă gazoasă şi se dispersează în aerul
atmosferic din zona avariei.
Cea mai nefavorabilă situaţie este cea în care iniţial se scurge acidul clorhidric, peste
care are loc scurgerea de cianură, când cantitatea de acid cianhidric degajat este maximă. În
această situaţie se produce neutralizarea acidului de către hidroxidul de sodiu şi cianura de sodiu
până la epuizarea acidului după care soluţia este diluată de excesul de cianură. Degajarea
maximă de acid cianhidric are loc în perioada iniţială când cantitatea de căldură degajată din
reacţia exotermă de neutralizare încălzeşte puternic o cantitate relativ mică de lichid.
Considerând o concentraţie a soluţiei de acid clorhidric de 36 % şi o densitate de 1,15
kg/l, cantitatea maximă de HCl pur conţinută în soluţia scursă este de 414 kg.
Soluţia de cianură de sodiu 23 % are o densitate de 1,25 kg/l, şi mai conţine cantităţi
variabile de hidroxid de sodiu (1-3 %) şi carbonat de sodiu (0,5 – 2,5 %) . Pentru calcule vom
considera că soluţia are un conţinut de doar 1 % NaOH.
În aceste condiţii, un amestec perfect al celor două soluţii presupune iniţial neutralizarea
acidului clorhidric cu hidroxidul de sodiu din soluţia de cianură pe baza reacţiei
NaOH + HCl = NaCl + H2O
când sunt consumate cca. 5 % din HCl iar restul reacţionează cu cianura de sodiu
formând acid cianhidric:
NaCN + HCl = HCN + NaCl
Cantitatea de HCN formată în aceste condiţii este de 290 kg consumându-se 528 kg
NaCN pur adică cca. 1,84 mc soluţie 23 % .
Pentru analiza consecinţelor unui astfel de accident, s-a procedat la simularea dispersiei
în atmosferă a celor 290 kg de HCN astfel format, considerând că „balta de soluţie” acumulată
are o suprafaţă de cca. 200 mp.
Pentru evaluarea modului în care se produce dispersia HCN în atmosferă, s-a procedat la
modelarea dispersiei acestuia utilizând modelul matematic SLAB care simulează dispersia
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ S.C. DEVA GOLD S.A.
Ediţia I 2010
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 145 din 258
atmosferică a emisiilor gazoase mai dense decât aerul. Versiunea iniţială a acestui model a fost
dezvoltată de Morgan , dezvoltarea ulterioară a modelului fiind finanţată de USAF Engineering
and Services Center (din 1968) şi de American Petroleum Institute (din 1987). Versiunea curentă
a modelului SLAB poate trata diverse situaţii cum ar fi: emisii instantanee, cu durată finită sau
continue din diverse surse: baltă de lichid ce se evaporă la nivelul solului, jet orizontal sau jet
vertical poziţionat la diverse înălţimi deasupra solului (situaţia coşurilor de evacuare) sau emisii
instantanee la nivelul solului.
Modelul matematic SLAB se bazează pe teoria stratului superficial. Descrierea variaţiei
concentraţiei din pana de gaz are loc printr-un sistem de ecuaţii diferenţiale bazate pe
conservarea masei totale şi pe componenţi, a energiei şi a impulsului pe cele 3 direcţii. Acest
model matematic este completat de ecuaţii ce descriu forma penei de gaz precum şi de ecuaţii
pentru modelarea proprietăţilor fizice ale gazelor. Simularea dispersiei gazelor prin modelul
SLAB are loc prin integrarea ecuaţiilor modelului matematic pe direcţia vântului.
Rezolvarea modelului SLAB permite doar calcularea concentraţiei medii pe direcţia
vântului. Calcularea distribuţiei concentraţiei pe direcţiile perpendiculare y şi z (lăţime, respectiv
înălţime pană de gaz) are loc prin considerarea unui model de distribuţie.
Programul SLAB View este interfaţa Windows pentru Modelul SLAB de simulare a
dispersiei în aer a gazelor mai dense decât aerul şi a fost realizat de compania canadiană Lakes
Environmental Software.
Pentru ca expunerea la acid cianhidric să aibă efecte asupra sănătăţii, o persoană ar
trebui să stea în zona în care s-a produs scurgerea, în interiorul unui nor toxic, fără protecţie
respiratorie o anumită perioadă de timp, efectele fiind cu atât mai grave cu cât această perioadă
de expunere este mai mare.
Valorile de prag* utilizate pentru efectul asupra populaţiei sunt următoarele:
LC50 – (Lethal concentration with 50% death of victims) este o valoare a concentraţiei
substanţei toxice în aerul atmosferic exprimată în ppm sau mg/mc, calculată sau determinată
experimental pentru o anumită durată de expunere (de obicei 30 min), peste care efectele sunt
considerate letale. Pentru cid cianhidric LC50 este 100 ppm. În aria delimitată de acest prag de
concentraţie este definită Zona cu mortalitate ridicată (Zona I).
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ S.C. DEVA GOLD S.A.
Ediţia I 2010
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 146 din 258
IDLH (Immediately Dangerous to Life or Health Air Concentration Values – Pericol
Imediat pentru Viaţă şi Sănătate)) este concentraţia atmosferică a oricărei substanţe toxice,
corosive sau asfixiantă care prezintă o ameninţare imediată pentru viaţã sau poate să cauzeze
efecte nefavorabile irevocabile sau întârziate asupra sănătăţii ori să intervină asupra capacităţii
individuale de a scăpa dintr-o atmosferă periculoasă. Este exprimată în ppm sau mg/mc şi este
determinată pentru o durată de expunere de 30 min. Pentru acid cianhidric IDLH este 50 ppm. În
aria delimitată de valoarea IDLH este definită Zona cu daune asupra sănătăţii (ZonaII).
Notă: *Valorile de prag definesc zone în care viaţa (zona I) respectiv sănătatea
populaţiei(zona II) poate fi pusă în pericol.
Iniţial s-a procedat la o analiză a efectele pe care le au diverşi parametri asupra
rezultatelor dispersiei, în vederea alegerii condiţiilor în care efectele sunt maxime. În acest sens
au fost realizate o serie de simulări, pentru diverse situaţii posibile, concluziile fiind următoarele:
- variaţia temperaturii soluţiei din care are loc degajarea de HCN (pe un interval cuprins
între -20 0C şi + 50 0C) nu are un efect semnificativ asupra rezultatelor dispersiei, ca atare am
adoptat o temperatură de 25 0C (temperatura de fierbere a HCN) pentru toate simulările
efectuate;
- forma în care se află lichidul din care se produce emisia de HCN (în ceea ce priveşte
suprafaţa şi grosimea stratului ) nu are efecte asupra dispersiei;
- caracteristicile suprafeţei terenului deasupra căruia are loc dispersia influenţează
semnificativ dispersia, ca atare în simulare au fost considerate caracteristicile terenului ca fiind
terenuri relativ libere, cu construcţii rare şi de mică înălţime;
- înălţimea de măsurare (faţă de nivelul solului) a concentraţiei HCN nu are efecte
semnificative asupra dispersiei (în zona considerată ca „atmosfera respirabilă” pe intervalul 0 la
4 m), ca atare reprezentarea rezultatelor se face pentru concentraţiile calculate la înălţimea de 2
m deasupra solului.
- viteza vântului influenţează semnificativ caracteristicile norului toxic, în sensul că o
viteză mare generează un nor alungit, care se propagă repede la o distanţă relativ mare, cu o
diminuare relativ rapidă a concentraţiilor iar o viteză mică generează un nor mai larg, care se
propagă încet pe o distanţă mare, cu o diminuare lentă a concentraţiilor. Ariile afectate de
concentraţii şi timpi de expunere mari sunt mai întinse în cazul vitezelor mici ale vântului şi ca
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ S.C. DEVA GOLD S.A.
Ediţia I 2010
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 147 din 258
atare această situaţie este mai periculoasă. În simulările prezentate s-a utilizează o viteză de 0,5
m/s (mult mai mică decât media multianuală specifică zonei);
- stabilitatea atmosferică este alt factor care influenţează major dispersia , starea de
stabilitate atmosferică fiind cea mai defavorabilă şi ca atare utilizată în simulările prezentate;
- umiditatea relativă a aerului nu influenţează semnificativ dispersia şi ca atare am utilizat
valoarea de 80 %;
- temperatura atmosferică este unul din parametrii care nu influenţează semnificativ
dispersia, chiar dacă o temperatură ridicată este favorabilă dispersiei. Ca atare am utilizat în
simulările prezentate o temperatură de 20 0C.
Norul toxic se formează deasupra “bălţii de lichid” (la nivelul solului) prin evaporarea
HCN rezultat din soluţia de cianură amestecată cu acidul clorhidric şi apoi se deplasează pe
direcţia vântului.
Evoluţia concentraţiei momentane a HCN calculate prin simulare în funcţie de distanţa de
sursă se prezintă în figura 3.1.:
Figura 3.1 . Evoluţia concentraţiei momentane a HCN
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ S.C. DEVA GOLD S.A.
Ediţia I 2010
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 148 din 258
În figura 3.2. se prezintă zonele afectate de concentraţii peste LC50 respectiv IDLH
(durate de expunere de 30 minute) şi care reprezintă zonele de siguranţă care trebuie luate în
considerare în cazul unui astfel de accident:
Figura 3.2. Zonele de siguranţă care trebuie luate în considerare în cazul unei emisii
de HCN
Se observă că :
- zona cu mortalitate ridicată se întinde pana la cca. 170 m de sursă
- zona cu daune asupra sănătăţii se întinde până la cca. 365 m
ceea ce înseamnă că în cazul producerii unui asemenea accident, o mare parte din persoanele
surprinse de norul toxic neprotejate vor avea de suferit efecte semnificative.
Analizând aceste rezultate în contextul amplasării în zonă a sursei toxice, se constată că
vor fi afectate de concentraţii toxice doar suprafeţe de teren din perimetrul industrial (incinta
uzinei) şi o parte din terenul adiacent.
Volatilizarea este o sursă de pierdere a cianurii în procesul CIL, dar prin menţinerea unui
pH suficient de ridicat (peste 10,5) emisiile în atmosferă sunt minime şi nu se ating concentraţii
periculoase în zona de lucru. Un scenariu de accident în care se poate produce o emisie
semnificativă de acid cianhidric în atmosferă este cel în care are loc o scădere semnificativă a
pH-ului în tancurile de leşiere CIL datorită unor defecţiuni ale sistemelor de control a pH-ului.
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ S.C. DEVA GOLD S.A.
Ediţia I 2010
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 149 din 258
Pentru evaluarea riscurilor asociate unui astfel de accident s-a procedat la calculul cantităţii de
HCN posibil a fi emis de pe suprafaţa celor 6 tancuri CIL considerând că suspensia cianurată are
o concentraţie maximă de CN liberă (300 mg/l) iar pH-ul scade la sub 9,2 când practic toată
cantitatea de HCN formată se volatilizează şi este emisă în atmosferă (emisia este maximă).
Calculul ratei de emisie a fost efectuat utilizând recomandările din “Emission Estimation
Technique Manual for Gold Ore Processing”,1999, National Pollutant Inventory (NPI),
Australia :
Formula de calcul :
E = ({0.013 * [HCN(aq)] + 0.46} * A * T / 106) * 1000
unde:
E = Emisia de HCN (kg)
[HCN(aq)] = [NaCN] * 10(9,.2 - pH)
[NaCN] = Concentraţia de NaCN în tancurile CIL (mg/l)
pH = pH în tancurile CIL
A = Aria suprafeţei (m2) totale a tancurilor CIL (m2)
T = Perioada de emisie (ore)
Date de intrare :
Suprafaţa de emisie = 6 x 78,5 = 471 m2
Diam. tanc = 5 m
Suprafaţă tanc = 78,5 m2
Concentraţia medie a cianurii libere în tancuri:
300 mg/l CN = 565,4 mg/l NaCN
pH = 9,2
T = 1 oră
Rata de emisie calculată este de 2,053 kg/h HCN.
Cu toate că abaterea de la pH-ul normal de operare nu poate dura foarte mult (pe lângă
sistemul de control automat se prelevează periodic şi probe de laborator) vom considera că
această emisie poate dura maxim 10 ore.
Simularea dispersiei HCN în atmosferă a fost realizată similar cu cazul precedent, singura
diferenţă fiind înălţimea la care are loc emisia (12 m –deasupra tancurilor). Evoluţia
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ S.C. DEVA GOLD S.A.
Ediţia I 2010
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 150 din 258
concentraţiei momentane a HCN calculate prin simulare funcţie de distanţa de sursă se prezintă
în figura 3.3:
Figura 3.3. Evoluţia concentraţiei momentane a HCN (12 m –deasupra tancurilor)
Rezultatul simulărilor arată că în acest caz nu se ating concentraţii toxice în aerul
atmosferic la nivelul de respiraţie peste LC50 respectiv IDLH pentru durate de expunere de 30
minute chiar dacă concentraţii momentane maxime în norul toxic peste nivelul de 100 ppm
respectiv 50 ppm. se înregistrează până la distanţe de 90 m respectiv 160 m.
Deci în cazul unui astfel de accident este necesară doar instituirea unei zone de atenţie în
incinta uzinei.
b.) Riscuri asociate rezervorului de GPL
Consecinţele accidentelor sunt luate în considerare cantitativ, prin calculul distanţei în
care mărimea fizică ce descrie consecinţe (radiaţia termică, energie, suprapresiune în frontul
undei de şoc) atinge o valoare (prag) limită corespunzător începutului manifestării efectelor
nedorite. Trebuie menţionat că în legislaţia naţională nu sunt adoptate încă astfel de valori,
pragurile utilizate în prezenta lucrare sunt conform legislaţiei din alte ţări ale UE (valorile nu
sunt unitare la nivel de UE).
Efectele generate de producerea unui accident depind de tipul scenariului care defineşte
accidentul analizat şi valoarea indicatorului specific determinat .
- Daunele produse funcţie de intensitatea radiaţiei termice sunt prezentate sumar în
tabelul 3.5.
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ S.C. DEVA GOLD S.A.
Ediţia I 2010
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 151 din 258
Tabelul 3.5. Daunele produse funcţie de intensitatea radiaţiei termice Intensitatea
radiaţiei termice (kW/m2)
Tipul daunei
37.5
Distrugerea echipamentelor de proces. 100 % decese la expunere de 1 min , 1% decese pentru expunere de 10 secunde
25.0
Energia minimă pentru aprinderea pădurii la o expunere îndelungată fără flacără. 100 % decese la expunere de 1 min , leziuni (răniri) serioase pentru expunere de 10 secunde
12.5
Energia minimă pentru aprinderea pădurii la expunere cu flacără. 1 % decese la expunere de 1 min , arsuri de gradul I pentru expunere de 10 secunde
4,5
Dureri cauzate dacă expunerea este mai mare de 20 sec dar ulceraţiile (băşicarea) sunt puţin probabile
1,6 Cauzează disconfort de scurtă durată pentru expuneri de lungă durată Valorile de prag* utilizate pentru efectul asupra populaţiei sunt următoarele:
Pentru valoarea radiaţiei termice la incendiu:
- 12,5 kW/m2 pentru zona cu mortalitate ridicată (zona I);
- 5 kW/m2 pentru zona cu leziuni ireversibile (zona II).
Pentru valoarea energiei la explozii BLEVE**:
- Raza fire ball pentru zona cu mortalitate ridicată
- 200 kJ/m2 pentru zona cu leziuni ireversibile
Conform metodologiei franceze, cele două praguri sunt:
- 1800[(kW/m2)4/3]·s , pentru zona cu mortalitate ridicată
– 600 [(kW/m2)4/3]·s , pentru zona cu efecte ireversibile
Pentru valoarea concentraţiei gazului în dispersie la incendiile tip flash fire:
- LEL*** (zona I)
- 0,5 LEL (zona II)
Notă: *Valorile de prag definesc zone în care viaţa(zona I) respectiv sănătatea
populaţiei(zona II) poate fi pusă în pericol.
** În unele ţări ale UE se utilizează pentru exploziile BLEVE aceleaşi valori de prag ca
pentru radiaţia termică la incendiu. Valorile prezentate sunt conform legislaţiei italiene în care
valorile de prag pentru BLEVE sunt în unităţi de energie. Utilizarea valorilor de prag pentru
energia radiantă, în care se ţine cont de durata fire ball, are ca rezultat raze pentru zonele
relevante sensibil mai reduse decât dacă s-ar utiliza pragurile pentru radiaţia termică (căldura
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ S.C. DEVA GOLD S.A.
Ediţia I 2010
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 152 din 258
radiantă). Cu toate acestea s-a considerat această abordare ca fiind mai realistă deoarece
efectele radiaţiei termice depind de durata expunerii, care în cazul exploziilor BLEVE este
foarte scurtă (de la câteva secunde la circa 30 sec), aşa cum va rezulta din simulările efectuate.
*** LEL „Lower Explosive Limits” – limita inferioară de explozie
Ruperea rezervoarelor
Exploziile tip BLEVE se pot produce prin două mecanisme:
- prin spargerea rezervorului ca urmare a coroziunii sau unor solicitări mecanice foarte
mari: „BLEVE rece”;
- în cazul implicării într-un incendiu a părţilor de instalaţie (rezervoare, cisterne,
autocisterne, pompe, porţiuni de conductă) care conţin GPL şi care sunt închise: „BLEVE cald”,
când datorită încălzirii se va produce slăbirea materialului şi suprapresurizarea incintei urmată de
ruperea materialului de construcţie.
Calcularea efectelor suflului exploziv şi a fragmentării rezervorului în cazul exploziei se
poate împărţii în două etape. În prima etapă se calculează energia disponibilă, iar în a doua etapă
se calculează efectele, luând în considerare energia calculată în prima etapă:
Eav = eav · Mfl (J) (1)
unde: Eav – energia totală eliberată (J)
eav – lucrul specific efectuat de lichidul în expansiune (J/kg)
Mfl – masa fazei eliberate (kg)
Nu există metode precise pentru calcularea numărului de fragmente aruncate în
aer în urma unei explozii BLEVE. În literatură pot fi găsite estimări bazate pe investigaţii ale
accidentelor. În cazul reducerii rezistenţei locale a rezervoarelor, numărul de fragmente este
estimat la 2 bucăţi, iar în cazul suprapresurizării numărul fragmentelor depinde de forma
rezervorului: pentru cilindri 2 sau 3 bucăţi, pentru sfere între 10 şi 20 bucăţi. În cazul multor
fragmente, masa acestora - Mv în (kg), se calculează folosind masa medie. Viteza fragmentelor,
vi, se poate calcula cu formula empirică a lui Baum [10]:
v
avkei M
EAv
⋅⋅=
2 (m/s) (2).
Fracţia de energia eliberată, Ake (-), care se transformă în energie cinetică, în cazul
fenomenelor BLEVE este estimată la 4 % din energia totală [10].
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ S.C. DEVA GOLD S.A.
Ediţia I 2010
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 153 din 258
Pentru calculul acestor indicatori a fost utilizat programul EFFECTS , Enviromental
and Industrial Safety care este elaborat pentru analiza efectelor accidentelor industriale şi analiza
consecinţelor. Programul a fost realizat de firma TNO Built Environment and Geosciences-
Olanda iar modelele programului se bazează pe „Yellow Book”, recunoscută internaţional ca
standard în elaborarea analizelor de risc.
Pentru simularea unor accidente potenţiale sau utilizat următoarele modele:
- pentru explozii la rezervoarele de GPL s-a utilizat modelul „BLEVE” cu
formarea „ball fire”.
- pentru incendii, luând în considerare specificul amplasamentului şi evoluţia
previzibilă a unui eventual accident s-a utilizat modelul de scenariu „JET FIRE”
(incendiu tip „jet de foc”) pentru incendierea unor conducte de GPL sub presiune şi
„FLASH FIRE” pentru aprinderea unei scurgeri de gaze.
Simularea s-a efectuat cu propan.
Pentru simulări au fost imaginate scenariile de referinţă prezentate în continuare care au
fost considerate semnificative pentru situaţia din amplasament.
Scenariul 1. Explozie tip BLEVE a rezervorului de GPL de 10 tone
În urma implicării într-un incendiu a rezervorului de GPL, ca urmare a expuneri la foc,
se produce creşterea presiunii în rezervor şi slăbirea materialului de construcţie, ceea ce
produce explozia BLEVE a rezervorului.
În continuare se prezintă rezultatele obţinute prin simulare cu programul EFFECTS. Inputs Chemical name Propane (YAWS)Total mass in vessel (kg) 10000Initial temperature in equipment (°C) 51,2Burst pressure of the vessel (bar) 17,6Max. distance in graphs (m) 1500Take protective effects of clothing into account NoResults Duration of the Fire Ball (s) 9Max Diameter of the Fire Ball (m) 124,96Max Height of the Fire Ball (m) 187,44Max View factor of the Fire Ball (%) 28,076Max Atmospheric Transmittance (%) 73,253Max Surface Emissive Power of the Fire Ball (kW/m2) 400Max Heat Radiation (kW/m2) 73,374Heat Radiation Dose (s*(kW/m2)^4/3) 1059,8Percentage Fatality 1st Degree Burns (%) 100Percentage Fatality 2nd Degree Burns (%) 75,468Percentage Fatality 3rd Degree Burns (%) 51,233
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ S.C. DEVA GOLD S.A.
Ediţia I 2010
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 154 din 258
Prima zonă cu mortalitate ridicată este dată de raza fire ball, care este de 62,4m. În
figura 3.4. este reprezentat diametrul fire ball funcţie de timp.
Figura 3.4. Diametrul Fire Ball funcţie de timp
Diameter of the Fire Ball vs. TimeSession 1
Time [s]9,08,07,06,05,04,03,02,01,00,0
Dia
met
er o
f the
Fire
Bal
l [m
]
130
120
110
100
90
80
70
60
50
40
30
20
10
0
Conform metodologiei franceze, care ţine cont de timpul de expunere (se calculează
sarcina termică funcţie de distanţă) se obţin următoarele distanţe:
PRAG 1 – corespunzător zonei cu mortalitate ridicată, 1800[(kW/m2)4/3]·s = 73,2 m
Notă: Acest prag este practic echivalent cu raza fire ball.
PRAG 2 – zona cu efecte ireversibile, 600 [(kW/m2)4/3]·s = 133,2 m
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ S.C. DEVA GOLD S.A.
Ediţia I 2010
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 155 din 258
Figura 3.5. Sarcina termică în funcţie de distanţă
Heat load vs. distanceSession 1
Distance [m]300250200150100500
Hea
t loa
d [s
*(kW
/m2)
^4/3
]
6.500
6.000
5.500
5.000
4.500
4.000
3.500
3.000
2.500
2.000
1.500
1.000
500
0
Figura 3.6. Evoluţia arsurilor la persoanele expuse în funcţie de distanţa de sursă
Session 1 - First Degree Burns Session 1 - Second Degree BurnsSession 1 - Third Degree (Lethal) Burns
Distance [m]200100
Bur
ns [%
]
90
80
70
60
50
40
30
20
10
0
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ S.C. DEVA GOLD S.A.
Ediţia I 2010
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 156 din 258
Figura 3.7 . Harta zonelor afectate în caz de explozie a rezrvorului de GPL
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ S.C. DEVA GOLD S.A.
Ediţia I 2010
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 157 din 258
Din reprezentarea pe hartă se observă că zona 1 cuprinde instalaţia de eluţie, camera de
aur, staţia de tratare ape menajere şi o parte din instalaţia Detox 1. Pe lângă obiectivele
menţionate la zona 1, zona doi mai include instalaţia Detox 1 integral, instalaţia CIL, şi o parte
din instalaţia Albion.
Efectele pot fi totuşi considerate ca fiind de gravitate redusă deoarece în aceste zone
persoanele lucrează în cea mai mare parte a timpului în interiorul clădirilor, fiind astfel protejaţi
de radiaţia termică generată de un astfel de accident.
Scenariul 2. Incendiu produs prin aprinderea unei scurgeri de GPL din conductă (jet
fire)
Se consideră producerea unei scurgere printr-o conductă ruptă, urmată de aprinderea
scurgerii sub presiune şi producerea un incendiu tip „Jet fire”, lungimea şi diametrul flăcării fiind
funcţie de presiunea scurgerii şi dimensiunea acesteia.
Pentru a putea efectua simularea de incendiu s-a efectuat mai întâi o simulare de scurgere
a GPL-ului pe o conductă cu Dn 80mm, considerând presiunea din rezervor egală cu presiunea
de vapori a GPL-ului la 20 0C . Rezultatele obţinute se prezintă în continuare:
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ S.C. DEVA GOLD S.A.
Ediţia I 2010
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 158 din 258
Inputs Chemical name Propane (YAWS)Use which representative step First 20% average (flammable)Type of release Release from vessel through (a hole in) pipePipeline length (m) 1Pipeline diameter (mm) 80Hole diameter (mm) 80Hole rounding Rounded edgesDischarge coefficient (-) 1Height difference between pipe entrance and exit (m) 0Height leak above tank bottom (m) 0Initial temperature in vessel (°C) 20Vessel volume (m3) 25Vessel type Horizontal cylinderLength cylinder (m) 7,6Filling degree (%) 80Pressure inside vessel determination Use vapour pressureInitial (absolute) pressure in vessel (bar) 8,3568Type of calculation Calculate until device is emptyTime t after start release (s) Results Initial mass in vessel (kg) 10109Initial (vapour) pressure in vessel (bar) 8,3568Time needed to empty vessel (s) 352,2Massflowrate at end outflow (kg/s) 0Total mass released (kg) 10051Pressure in vessel at end outflow (bar) 1,0151Temperature in vessel at end outflow (°C) -43,601VapourMass fraction at end outflow (%) 100Liquid mass in vessel at end outflow (kg) 0Vapour mass in vessel at end outflow (kg) 58,633Height of liquid at end outflow (m) 0Fillingdegree at end outflow (%) 0Exit pressure at end outflow (bar) 1,0151Exit temperature at end outflow (°C) -43,601Maximum mass flow rate (kg/s) 37,01Representative release rate (kg/s) 36,689Representative outflow duration (s) 274Representative temperature (°C) 8,8639Representative pressure at exit (bar) 6,1572Representative vapour mass fraction (%) 3,2795
În urma simulării a rezultat un debit de curgere maxim de 37,01 kg/sec cu care s-a
efectuat în continuare simularea de incendiu, ale cărei rezultate se prezintă în continuare: Inputs Chemical name Propane (YAWS)Mass flow rate of the source (kg/s) 37,01Distance from release (Xd) (m) 100Take protective effects of clothing into account NoPredefined wind direction NOutflow angle in XZ plane (0°=horizontal; 90°=vertical) (deg) 0 Results Length of the flame (m) 62,718Width of the flame (m) 7,8398Heat radiation at Xd=100m (kW/m2) 4,1179Fraction of mortality at X (%) 0
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ S.C. DEVA GOLD S.A.
Ediţia I 2010
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 159 din 258
Din simularea incendiului rezultă următoarele:
- nu există o zonă cu mortalitate ridicată, doar flacăra propriu-zisă care are o
lungime de 62,71 m poate produce leziuni importante persoanelor expuse direct;
- lungimea zonei cu leziuni ireversibile (radiaţie termică mai mare de
12,5kW/m2): 70,75m.
În figurile următoare se prezintă evoluţia căldurii radiante funcţie de distanţa faţă de sursă
şi respectiv gravitatea arsurilor produse persoanelor expuse funcţie de distanţa faţă de sursă.
Figura 3.8. Evoluţia căldurii radiante cu distanţa
Heat radiation vs. distanceSession 4
Distance [m]1009080706050403020100
Hea
t rad
iatio
n [k
W/m
2]
2019181716151413121110
9876543210
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ S.C. DEVA GOLD S.A.
Ediţia I 2010
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 160 din 258
Figura 3.9. Gravitatea arsurilor produse funcţie de distanţa faţă de sursă
Session 4 - Lethal burns Session 4 - Second degree burnsSession 4 - First degree burns
Distance [m]1009080706050403020100
Bur
ns [%
]
100
90
80
70
60
50
40
30
20
10
0
c.) Riscuri asociate exploziei rezervorului de oxigen criogenic
Scenariu care a fost imaginat este cel în care, în urma unei avarii la mantaua exterioară a
rezervorului, se produce pierderea bruscă a vacumului (şi deci pierderea izolaţiei termice a
ezervorului criogenic) urmată de o creştere a temperaturii din interiorul rezervorului simultan cu
creşterea rapidă a presiunii din rezervor, fisurarea şi explozia BLEVE a acestuia.
Pentru explozia la rezervorul de oxigen s-a utilizat modelul BLEVE cu rupere de rezervor
al programului EFFECTS iar rezultatele obţinute se prezintă în continuare:
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ S.C. DEVA GOLD S.A.
Ediţia I 2010
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 161 din 258
Inputs Chemical name Oxygen (YAWS)Cause of vessel rupture Pressure liquefied gas, BLEVEVessel type CylinderLength/diameter ratio of the vessel 5Burst pressure vessel (bar) 37Vessel volume (m3) 57Filling degree (%) 95Liberated Energy (kJ) 1,1902E06Ambient temperature (°C) 20Fraction of liberated energy going to kinetic energy (%) 4
Fragment distribution 2 caps and bodyMass of empty vessel (kg) 3000Mass of heaviest piece (body when cylinder ruptured in 3) (kg) 2000
Threshold overpressure (mbar) 70 Results Peak overpressure at Xd (mbar) 14,245Pressure impulse at Xd (Pa*s) 28,274Mass of heaviest fragment (F1) (kg) 2000Initial speed of F1 (m/s) 60,749Maximum range of F1 (m) 279,41Mass of lightest fragments (F2) (kg) 500Initial speed of F2 (m/s) 60,749Maximum range of F2 (m) 308,51Damage (general description) at Xd No damage or very minor damage
Damage to brick houses at Xd Damage to roofs, ceilings, minor crack formation in plastering, morethan 1% damage to glass panels (1 - 1.5 kPa)
Damage to typical American-style houses at Xd No damage or very minor damage
Damage to structures (empirical) at Xd No damage or very minor damage
Rezultatele obţinute atată că zona cu mortalitate ridicată (Zona I cu suprapresiune peste
300 mbari) este în interiorul unui cerc cu raza de 59 m iar zona cu leziuni ireversibile (Zona II cu
suprapresiune peste 70 mbari) este în interiorul unui cerc cu raza de 128 m.
În figura 3.10 este reprezentată evoluţia suprapresiunii funcţie de distanţă iar în figura
3.11 harta cu reprezentarea zonelor de risc asociate acestui scenariu.
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ S.C. DEVA GOLD S.A.
Ediţia I 2010
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 162 din 258
Figura 3.10 . Suprapresiune în funcţie de distanţă
Overpressure vs DistanceSession 17
Distance from centre of vessel [m]1009080706050403020100
Ove
rpre
ssur
e [m
bar]
35.000
32.500
30.000
27.500
25.000
22.500
20.000
17.500
15.000
12.500
10.000
7.500
5.000
2.500
0
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ S.C. DEVA GOLD S.A.
Ediţia I 2010
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 163 din 258
Figura 3.11. Harta suprafeţelor afectate
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ S.C. DEVA GOLD S.A.
Ediţia I 2010
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 164 din 258
Se observă că în zona 1 se află doar fabrica de oxigen iar zona 2 mai include şi instalaţia
Albion şi o bună parte din atelierul de întreţinere.
Având în vedere că majoritatea persoanelor ce se pot afla în interiorul acestor zone
lucrează în interiorul unor construcţii, efectele pot fi considerate puţin grave , doar persoanele
aflate în imediata apropiere a rezervorului implicat în accident vor avea de suferit leziuni mai
grave.
d.) Riscuri asociate materialelor explozive
Explozia amestecului AMFO în carieră
Efectul seismic al exploziilor este caracterizat prin viteza de oscilaţie a particulei
materiale. Viteza de oscilaţie depinde de o mulţime de factori: caracteristicile fizico-mecanice
ale formaţiunilor traversate de unda seismică, succesiunea şi extinderea acestora, deranjamentele
structurale ale rocilor (mărimea, succesiunea şi orientarea acestora), distanţa parcursă de unda
seismică (distanţa dintre focarul exploziei şi punctul de măsurare) tehnologia lucrărilor de
împuşcare şi distribuţia încărcăturii şi mărimea încărcăturii de explozie.
Această viteză se determină prin măsurători în teren sau utilizând relaţiile furnizate de
literatura de specialitate. Formula utilizată pentru calculul vitezei de oscilaţie este:
V = k(Q/R3)1/2 în care:
- k- coeficient care depinde de caracteristicile materialului(solului)din zonă;
- Q - cantitatea de exploziv implicată în explozie (kg echiv TNT);
- R - distanţa până la locul exploziei
Din experienţa unor lucrări de puşcare efectuate în condiţii relativ similare (când s-au
făcut măsurători ale vitezei de oscilaţie) s-a determinat o valoare medie pentru coeficientul k =
30 care va fi adoptată şi pentru calculele următoare, deci formula pentru calculul vitezei de
oscilaţie în cazul puşcărilor din perimetrul Certej va fi:
V(cm/s) = 30(Q/R3)1/2
Pentru evaluarea efectelor exploziilor asupra obiectivelor din zonă s-au adoptat
prevederile normativului german DIN 4150/83 prezentate în tabelul 4.16:
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ S.C. DEVA GOLD S.A.
Ediţia I 2010
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 165 din 258
Tabelul 3.6 . Prevederile normativului german DIN 4150/83 pentru evaluarea efectelor exploziilor asupra obiectivelor din zonă
Viteza (mm/s) Tip de clădire
< 10 Hz 10-50 Hz 50-100 Hz Sedii şi clădiri de fabrici 20 20-40 40-50
Clădiri rezidenţiale 5 5-15 15-20 Monumente istorice 3 3-8 8-10
Se observă că valoarea cea mai mică este de 3 mm/s, şi care o vom considera viteza
maximă admisă pentru cazul cel mai defavorabil pentru eventuale accidente produse pe traseul
de transport al explozibilului. Pentru accidentele din incinta carierei vom considera viteza
maximă admisă pentru clădiri de fabrici, respectiv 20 mm/s.
Suprapresiunea în frontul undei de şoc este de asemenea un parametru care permite
evaluarea efectelor exploziilor asupra construcţiilor şi a oamenilor.
Conform metodologiei de calcul a distanţelor de siguranţă din “Normele tehnice privind
deţinerea, prepararea, experimentarea, distrugerea, transportul, depozitarea, mânuirea şi folosirea
materiilor explozive utilizate în orice alte operaţiuni specifice în activităţile deţinătorilor, precum
şi autorizarea artificierilor şi a pirotehniştilor” aprobate prin HG 536 din 4 iulie 2002 ANEXA Nr.
3 a), distanţele minime de siguranţă faţă de obiectivele exterioare înconjurătoare se vor stabili
după valoarea suprapresiunii din frontul undei de şoc, calculată după relaţia:
Δpf = 0,84 λ+ 2,7 λ 2 + 7 λ 3,
în care:
Δpf = suprapresiunea din frontul undei de şoc (kg/cm2);
λ = q 1/3/R,
în care:
q = cantitatea de materii explozive exprimată în echivalent trotil, al cărei efect
distrugător se extinde pe cea mai mare distanţă (kg);
R = distanţa măsurată de la focar până la obiectivul considerat (m).
Daunele produse în cazul unor explozii funcţie de suprapresiunea în frontul undei de şoc
sunt prezentate sumar în tabelul următor, extras din Anexa nr. 3b la HG 536/2002 modificată
prin HG 1207/2005 (Normă materiale explozive) (Tabel .3.7):
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ S.C. DEVA GOLD S.A.
Ediţia I 2010
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 166 din 258
Tabelul 3.7. Extras din Anexa nr. 3b la HG. 536-2002
Explozia unei încărcături rămase nedetonate
A fost luat în calcul acest scenariu deoarece amestecul exploziv AMFO este preparat din
azotat de amoniu şi motorină direct la locul utilizării (deci AMFO poate fi implicat într-un
eventual accident doar în incinta carierei) iar explozia propriu-zisă care realizează derocarea nu
poate fi considerată accident.
Pentru calculul efectului exploziilor accidentale la puşcarea unui bloc s-a luat în calcul
ipoteza implicării în accident a unei cantităţii de exploziv echivalentă cu cea utilizată pentru un
bloc de descopertă (care este acoperitoare şi pentru blocurile de exploatare). Cantitatea maximă
de exploziv în echivalent TNT implicată în explozie va fi de:
980 kg nitramon * 0,733 kg TNT/ kg nitramon + 4 kg dinamită * 1,3 kg TNT/kg
dinamită = 724 kg echivalent TNT.
S-au calculat vitezele de oscilaţie la diferite distanţe faţă de focarul exploziei în cazul
unei încărcături de 724 kg echiv. TNT detonate instantaneu. Rezultate prezentate în tabelul 3.8.:
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ S.C. DEVA GOLD S.A.
Ediţia I 2010
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 167 din 258
Tabelul nr. 3.8. Vitezele de oscilaţie la diferite distanţe faţă de focarul exploziei în cazul unei încărcături de 724 kg echiv. TNT detonate instantaneu
Îngrăşământul are o mare rezistenţă la detonare, dar această rezistenţă scade în prezenţa
contaminanţilor sau la temperaturi ridicate. NA poate întreţine combustia.
NA are un comportament foarte complex şi de aceea a fost cercetat în mod deosebit. Sunt
trei hazarduri principale asociate cu NA:
- Instabilitatea la descompunere;
- Incendiul (datorat naturii sale oxidante);
- Explozia;
Parametrii cei mai importanţi care influenţează prezenţa hazardurilor sunt: mărimea
particulelor, densitatea particulelor, porozitatea, puritatea, conţinutul de nitrogen, temperatura
ambiantă.
NA în sine nu arde şi nu este combustibil. Ca substanţă oxidantă poate întreţine arderea
şi poate intensifica un incendiu chiar şi în lipsa aerului, dar numai atâta timp cât este prezent
combustibilul sau materialul inflamabil. Pe timpul arderii se descompune în oxizi de azot şi
amoniac, ambele toxice. Într-adevăr, efectele toxice ale gazelor produse, din care cel mai toxic
este bioxidul de azot, reprezintă riscul dominant deoarece riscul producerii unei explozii este
considerat ca fiind mai scăzut. În plus temperatura de topire a NA în stare pură este de 169,6 oC.
Pe timpul procesului de topire sunt absorbite o parte din energiile primite şi adesea produsul
topit se scurge şi eliberează energiile în exterior.
Soluţia fierbinte de NA, ca şi azotatul în stare solidă pot constitui un pericol de incendiu.
Soluţia fierbinte de NA poate iniţia aprinderea materialelor textile sau lemnoase. Hainele
impregnate cu NA lăsate pe o suprafaţă fierbinte se pot aprinde în timp.
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ S.C. DEVA GOLD S.A.
Ediţia I 2010
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 169 din 258
Incendiile în care este implicat NA nu pot fi stinse prin sufocare, deoarece NA poate
produce oxigenul necesar întreţinerii arderii. Apa este cea mai potrivită pentru stingerea
incendiilor în care este implicat NA, cea mai eficientă metodă fiind inundarea efectivă cu apă a
zonei cuprinse de incendiu .
NA poate produce explozie prin una din următoarele trei modalităţi:
• încălzire în spaţii închise;
• reacţii accelerate de descompunere – autoîncălzire prin descompunere termică;
• detonare – iniţiere prin şoc de către un alt exploziv sau impact mecanic.
Încălzirea în spaţii închise devine un risc în cazul în care ventilaţia este neadecvată.
Descompunerea rapidă a NA duce la o creştere considerabilă a presiunii care eventual
poate cauza explozia. De asemenea, NA în stare topită este mult mai sensibil la iniţiere decât
materialul solid. O reacţie accelerată de descompunere este atinsă când căldura generată de
reacţie excede căldura pierdută de limitele extrem de periculoase. Pentru NA pur aceste condiţii
sunt dificil de realizat datorită ratei scăzute de descompunere şi efectului endotermic când acesta
este neîngrădit.
NA necontaminat este foarte dificil de detonat. Nici flacăra, nici scânteia, nici frecările
nu pot declanşa o detonare. Iniţierea prin undă de şoc necesită o cantitate uriaşă de energie.
Sensibilitatea la iniţiere prin şoc creşte odată cu temperatura, prezenţa combustibililor,
substanţelor reactive şi prezenţa golurilor şi bulelor în substanţă. NA cu densitate mică fiind
poros este semnificativ mai sensibil decât îngrăşământul cu densitate mare. Impactul produs de
obiecte în cădere nu degajă suficientă energie pentru iniţierea unei explozii.
Un alt factor foarte important este dimensiunea minimă sau diametrul încărcăturii de NA.
Pe măsură ce creşte mărimea grămezii de azotat, creşte şi riscul de explozie.
Diametrul critic al încărcăturii este diametrul minim necesar pentru realizarea unei
explozii. NA cu densitate mare are un diametru critic al încărcăturii foarte mare făcând ca
explozia în întreaga masa de substanţă să fie foarte dificilă, > 7m la densitate a grămezii de 1,0
g/cm3.
Există o oarecare confuzie şi incertitudine în literatură şi în rapoartele de securitate cu
privire la puterea de explozie a îngrăşământului. Aceasta poate fi urmărită până la întrebarea – se
poate ca o stivă de îngrăşământ să fie detonată sau numai deflagrată? Experimentele au arătat că,
nu se poate produce nici una de mai sus, numai dacă cel puţin o parte din stiva respectivă este
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ S.C. DEVA GOLD S.A.
Ediţia I 2010
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 170 din 258
încălzită peste punctul său de topire. Detonarea, care este caracterizată printr-o undă de presiune
supersonică care se deplasează prin material, poate să apară numai dacă dimensiunile
explozibilului sunt mai mari decât o valoare particulară cunoscută ca diametru de sarcină critică.
Pentru îngrăşământul solid, acest diametru este de aproape 3 m ceea ce implică faptul că o
cantitate mai mică de 300 t este puţin probabil că va detona. Diametrul care corespunde NA topit
este de numai 10 cm.
NA cu densitate redusă este relativ mult mai sensibil la detonare. Are un diametru critic
al încărcăturii mult mai redus şi ca urmare este suficientă o încărcătură de iniţiere mai mică
pentru detonare. Conţinutul de NA afectează potenţialul exploziv. Cercetările au arătat că riscul
de explozie este redus dacă conţinutul de NA este limitat la, de exemplu, 90% (31,5% N) cu o
altă reducere dacă această limită este scăzută la 80% (28% N). Oricum, trebuie recunoscut faptul
că riscul potenţial de explozie - de altfel oarecum redus - rămâne totuşi.
Deflagraţia nu este constrânsă de dimensiuni şi se consideră când unda de presiune
generată de o combustie subsonică se deplasează prin material. În anumite condiţii, energia
eliberată şi daunele produse de cele două procese (detonarea şi deflagraţia) într-o probă de NA
poate fi diferită, dar într-o analiză a hazardului, nu se obişnuieşte să se facă distincţia între
acestea şi să se facă referire numai la o explozie.
Fenomenul de deflagraţie şi tranziţie la detonare se poate dezvolta în condiţiile unui foc
mare sau o descompunere violentă în masă, prin crearea condiţiilor necesare. Oricum, ambele –
substanţa curată sau contaminată (sau cu combustibili) de NA necesită existenţa unei presiuni
foarte mari pentru apariţia acestui fenomen. Este puţin probabil ca aceste condiţii să fie întrunite
în condiţii normale de depozitare. Nu în ultimul rând, este important de menţionat faptul că şi în
aşa-zisele condiţii normale de depozitare, descompunerea NA poate să apară.
Părerea generală privind hazardurile ce implică NA este aceea că, în cazul unui incendiu
extins la un depozit de îngrăşăminte, o baltă de NA lichid se va forma la capătul stivei cel mai
aproape de foc. Dacă această baltă este lovită de un proiectil cu viteză mare (ex: un obiect care
cade sau o parte a unui tambur care a explodat) atunci are loc o explozie locală care va transmite
o undă de şoc în stiva principală de îngrăşământ care nu s-a topit. Dacă această stivă conţine mai
puţin de 300 t, nu va suporta o detonare, dar va deflagra şi, făcând acest lucru, va elibera o
cantitate de energie echivalentă cu 41 t de TNT. Această cifră este calculată pe baza unei
echivalenţe TNT a NA cu o putere a exploziei de 55% şi o eficienţă de 25%. Domeniul
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ S.C. DEVA GOLD S.A.
Ediţia I 2010
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 171 din 258
hazardului de suprapresiune de 6,9·103 Pa (= 1 psi = 0,069 bar) pentru o asemenea explozie este
de 600 m.
Se presupune că stivele de NA în aer liber nu sunt capabile să explodeze deoarece
probabilitatea ca o explozie să atragă după sine prăbuşirea unei grinzi într-o baltă topită este
foarte redusă.
Aplicarea modelului TNT pentru calcularea puterii explozive
Deoarece o explozie este o conversie rapidă a unui solid într-un gaz la o temperatură
ridicată, parametrii esenţiali care guvernează câmpul exploziv reprezintă cantitatea de gaz
produsă şi căldura eliberată prin reacţie, care determină temperatura maximă atinsă.
Cantitatea de gaz produsă este de obicei exprimată ca un volum (V0) la 0 oC şi presiune
de 1 atm pe 1 kg de exploziv. V0 este calculat din ecuaţia chimică care reprezintă reacţia
explozivă, tratând gazele ca gaze ideale.
Căldura exploziei reprezintă cantitatea de căldură eliberată în timpul descompunerii. Se
determină prin ecuaţia chimică care reprezintă reacţia de explozie în care produsele explozive
din partea dreaptă sunt într-o stare fizică corespunzătoare unor condiţii de presiune şi
temperatură ridicate ale exploziei. Apa formată este în stare de vapori.
2NH4NO3 2 N2 +4H2O + O2 + 118 kJ/mol
Căldura unei explozii, măsurată pe unitate de masă de explozibil este desemnată Qv şi
este aproximată prin căldura de reacţie. Cu toate acestea, nu există o modalitate unică de
determinare a lui Qv şi relaţiile termodinamice diferite produc rezultate diferite.
În concluzie, nu are rost să se depună eforturi mari pentru o acurateţe bună în calcularea
câmpului exploziv deoarece nu numai că starea termodinamică finală a produselor este incertă,
dar şi starea fizică a condiţiilor de etanşare şi stocare poate avea un efect marcant asupra energiei
eliminate.
Calculele şi experimentele au determinat energia de explozie a celor mai obişnuiţi
explozivi, dar în practică nu toată energia care putea fi teoretic eliberată este convertită într-o
undă de şoc. Există numeroase motive pentru aceasta, dar principalul este acela că numai o
fracţie a masei de exploziv explodează în realitate – restul se dispersează. Raportul dintre energia
reală eliminată şi cea teoretic disponibilă este considerat de obicei ca eficienţa exploziei.
Energia eliberată de o explozie este de aceea produsul dintre masa explozibilului – M
(kg), energia exploziei – Es (J) la 1 kg de substanţă şi eficienţa exploziei. Energia specifică a
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ S.C. DEVA GOLD S.A.
Ediţia I 2010
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 172 din 258
exploziei este de obicei măsurată în termeni de energie de detonare a TNT şi este considerată ca
putere explozivă:
Puterea Explozivă = Es / ETNT
unde: Es - Energie de descompunere a unui kg de substanţe (J)
ETNT - Energia de detonare a 1 kg de TNT (J).
Deoarece consecinţele exploziilor sunt documentate în termeni de masă a TNT,
consecinţele exploziilor altor substanţe sunt cel mai convenabil determinate prin calcularea unei
mase echivalente a TNT. Aceasta este definită ca:
Echivalent TNT = M x (Putere explozivă) x (eficienţă).
Odată ce echivalentul TNT (EQTNT) al unei substanţe a fost stabilit, efectul unei explozii
de M kg din acea substanţă este uşor determinat prin referire la efectele studiate ale unei explozii
a unei cantităţi echivalente de TNT.
O problemă generală privind aplicabilitatea modelului TNT pentru un material cum este
NA este aceea a lipsei de informaţii (ştiinţifice) privind valorile care trebuie utilizate pentru
puterea de explozie şi eficienţa. O a doua problemă o reprezintă comportamentul ne-ideal al NA
cu privire la proprietăţile de detonare. Ca rezultat, exploziile pe scară largă vor arăta probabil
efecte (la scară) diferite de testele din teren la cea mai mică scară. În tabelul 3.10 este prezentată
o trecere în revistă a unor valori oferite de Executivul pentru Sănătate şi Siguranţă din Marea
Britanie (HSE UK). Tabelul indică de asemenea şi valorile pentru îngrăşământul cu densitate
mare (FGAN) şi gradul tehnic redus al densităţii (TGAN) aşa cum este utilizat de diverse
companii din UE.
Tabelul 3.10. Puterea, eficienţa şi echivalentul exploziei NA
Numele subst. Puterea explozivă Eficienţa Echivalentul TNT Sursă bibliografică
Azotat de amoniu 55 % 25 % 14 % HSE, UK FGAN 30 % 10 % 3 % Diverse TGAN 40 % 25 % 10 % Diverse
În principiu, echivalentul TNT al unui material poate fi determinat din consideraţii
teoretice, din teste la scală „mică” şi incidente. Echivalentul TNT care a rezultat în urma
daunelor observate în cazul accidentului de la Toulouse este aproximativ 7,5-20%.
În interpretarea acestui domeniu trebuie avut în vedere faptul că acestea se referă
întotdeauna la un tip specific de material. În cele din urmă, dar nu lipsit de importanţă este faptul
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ S.C. DEVA GOLD S.A.
Ediţia I 2010
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 173 din 258
că, deoarece NA este un exploziv ne-ideal, caracteristicile şocului (presiunea de vârf, durata,
etc.) diferă de un şoc de la o explozie de TNT. Aceasta afectează şi numărul de echivalenţă.
Greutatea echivalentă a TNT în cazul unui eveniment exploziv este guvernată atât de
puterea explozivă a materialului (echivalenţa TNT) cât şi de eficienţa procesului. Echivalentul
TNT şi eficienţa explozivă a NA variază de la o sursă bibliografică la alta.
De exemplu, în cazul NA, dacă eficienţa unei explozii ar fi 100%, atunci echivalenţa
TNT ar fi de 0,55. Cu toate acestea, eficienţa este variabilă şi depinde de factorii care includ
cantitatea de retenţie şi dimensiunea modului de iniţiere.
Pentru NA stocat în grămezi întinse, unii experţi din industrie acceptă în prezent că 0,32
este factorul care trebuie multiplicat cu cantitatea de TNT. Ca exemplu, presupunând că sunt
stocate 100 t de NA pur, greutatea echivalentă a TNT ar fi de 32 t.
În cazul exploziei a 32000 kg de TNT ar fi necesară o distanţă de protecţie faţă de
clădirile ocupate din afara amplasamentului de aproximativ 705 metri. Se poate ca această
distanţă să poată fi substanţial redusă prin stocarea NA într-o asemenea manieră încât să nu
permită o explozie solidară a depozitării totale .
Pentru efectuarea simulării, au fost considerat următoarele trei scenarii:
i. Explozia unei cantităţi de 30 t azotat de amoniu aflat în depozit
ii. Explozia unei cantităţi de 10 t azotat de amoniu în timpul transportului către carieră
iii. Explozia unei cantităţi de 8 t azotat de amoniu în timpul transportului în carieră.
În continuare se prezintă rezultatele simulărilor efectuate utilizând programul EFFECTS,
Enviromental and Industrial Safety care este elaborat pentru analiza efectelor accidentelor
industriale şi analiza consecinţelor. Programul a fost realizat de firma TNO Built Environment
and Geosciences- Olanda iar modelele programului se bazează pe „Yellow Book”, recunoscută
internaţional ca standard în elaborarea analizelor de risc.
Valorile de prag (suprapresiunea în frontul undei de şoc ) utilizate pentru efectul asupra
populaţiei sunt următoarele:
- 0,3 bar - pentru zona cu mortalitate ridicată (zona I);
- 0,07 bari - pentru zona cu leziuni ireversibile (zona II).
Valorile de prag definesc zone în care viaţa (zona I) respectiv sănătatea populaţiei(zona
II) poate fi pusă în pericol.
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ S.C. DEVA GOLD S.A.
Ediţia I 2010
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 174 din 258
Inputs 30 tone 10 tone 8 toneType of TNT model Based upon mass Based upon mass Based upon massChemical name (YAWS) (YAWS) (YAWS)TNT mass (kg) 30000 10000 8000Equivalency factor (%) 14 14 14Distance from release (Xd) (m) 200 200 200Threshold overpressure (mbar) 70 70 70 Results 30 tone 10 tone 8 tonePeak overpressure at Xd (mbar) 115,42 69,002 62,162Equivalent TNT mass (kg) 4200 1400 1120
Damage (general description) at Xd Minor damage (Zone D: 3.5 - 17 kPa).
Minor damage (Zone D: 3.5 - 17 kPa).
Minor damage (Zone D: 3.5 - 17 kPa).
Damage to brick houses at Xd
Not habitable without major repair works. Partial roof
failures, 25% of all brick walls have failed, serious damage to
the remaining carrying elements. Damage to
windowframes and doors (7-15 kPa).
Habitable afterrelatively easy repairs.
Minor structuraldamage (3 kPa).
Habitable after relatively easy repairs.
Minor structural damage (3 kPa).
Damage to structures (empirical) at Xd
Minor damage to steel frames (8-10 kPa). Connections
between steel or aluminium ondulated plates have failed 7-14 kPa). The roof of a storage
tank has collapsed (7 kPa).
No damage or very minor damage
No damage or very minor damage
Damage to windows (houses before 1975) at Xd (%) 99,788 96,16 93,925
Damage to windows (houses after 1975) at Xd (%) 98,146 78,339 69,844
Confined mass in explosive range (kg) 30000 10000 8000Dist. center mass of confined expl. cloud to study point (m) 200 200 200
Dist. center mass of cloud at threshold overpressure (m) 285,85 198,19 183,99
În Figura 3.12. se prezintă suprapresiunea în funcţie de distanţă pentru cazul i. Explozia
unei cantităţi de 30 t nitrat de amoniu .
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ S.C. DEVA GOLD S.A.
Ediţia I 2010
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 175 din 258
Figura 3.12. Suprapresiune în funcţie de distanţă – 30 tone NA
Overpressure vs Distance30 tone
Distance from center mass of explosive cloud [m]300250200150100500
Ove
rpre
ssur
e [m
bar]
6.000
5.500
5.000
4.500
4.000
3.500
3.000
2.500
2.000
1.500
1.000
500
0
Calculele de simulare arată că zona cu mortalitate ridicată (Zona I cu suprapresiune peste
300 mbari) este în interiorul unui cerc cu raza de 106,5 m iar zona cu leziuni ireversibile (Zona
II cu suprapresiune peste 70 mbari) este în interiorul unui cerc cu raza de 285,85 m.
Dacă avem însă în vedere că această ipotetică explozie se produce în interiorul uneia din
camerele depozitului de exploziv, care este astfel proiectat şi construit încât sa reziste unor astfel
de accidente, rezultă că efectele vor fi resimţite doar de persoanele aflate eventual în camera de
depozitare afectată.
În Figura 3.13 se prezintă suprapresiunea în funcţie de distanţă pentru cazul ii.
Explozia unei cantităţi de 10 t nitrat de amoniu .
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ S.C. DEVA GOLD S.A.
Ediţia I 2010
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 176 din 258
Figura 3.13. Suprapresiune în funcţie de distanţă – 10 tone NA
Overpressure vs Distance10 tone
Distance from center mass of explosive cloud [m]300250200150100500
Ove
rpre
ssur
e [m
bar]
6.000
5.500
5.000
4.500
4.000
3.500
3.000
2.500
2.000
1.500
1.000
500
0
Zona cu mortalitate ridicată (Zona I cu suprapresiune peste 300 mbari) este în interiorul
unui cerc cu raza de 74 m iar zona cu leziuni ireversibile (Zona II cu suprapresiune peste 70
mbari) este în interiorul unui cerc cu raza de 198,2 m.
În acest caz am considerat că accidentul se produce chiar la rampa de descărcare aflată
imediat lângă intrarea în depozitul subteran de explozibil.
În figura 3.14. se prezintă harta cu reprezentarea zonelor de risc asociate acestui scenariu.
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ S.C. DEVA GOLD S.A.
Ediţia I 2010
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 177 din 258
Figura 3.14. Harta cu reprezentarea zonelor de risc
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ S.C. DEVA GOLD S.A.
Ediţia I 2010
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 178 din 258
Se observă că zona 1 cuprinde incinta exterioară a depozitului de explozibili dar şi o parte
din drumul de acces către uzină iar zona include şi o porţiune din drumul de legătură între carieră
şi depozitul de minereu.
În Figura 3.15. se prezintă suprapresiunea în funcţie de distanţă pentru cazul iii.
Explozia unei cantităţi de 8 t nitrat de amoniu .
Figura 3.15. Suprapresiune în funcţie de distanţă – 8 tone NA
Overpressure vs Distance8 tone
Distance from center mass of explosive cloud [m]300250200150100500
Ove
rpre
ssur
e [m
bar]
6.000
5.500
5.000
4.500
4.000
3.500
3.000
2.500
2.000
1.500
1.000
500
0
Zona cu mortalitate ridicată (Zona I cu suprapresiune peste 300 mbari) este în interiorul
unui cerc cu raza de 68 m iar zona cu leziuni ireversibile (Zona II cu suprapresiune peste 70
mbari) este în interiorul unui cerc cu raza de 184 m.
În acest caz am considerat că accidentul se produce în zona în care drumul parcurs de
camionul cu explozibil spre carieră trece prin incinta care conţine atelierul de întreţinere şi
reparaţii pentru utilajele din carieră care este singurul obiectiv cu sensibilitate mai mare de pe tot
traseul. În figura 3.16 se prezintă harta cu reprezentarea zonelor de risc asociate acestui
scenariu.
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ S.C. DEVA GOLD S.A.
Ediţia I 2010
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 179 din 258
Figura 3.16. Harta cu reprezentarea zonelor de risc
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ S.C. DEVA GOLD S.A.
Ediţia I 2010
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 180 din 258
Se observă că un astfel de accident poate afecta o mare parte din personalul aflat în zonă
deoarece lucrările de reparaţii pentru utilajele foarte mari se realizează de obicei în afara
clădirilor.
e.) Riscuri asociate iazului de decantare a sterilelor
Evaluarea calitativă a riscului pentru iazul de decantare a sterilelor a pus în evidenţă
faptul că riscul cel mai mare este asociat formării de breşe în corpul barajului, care poate duce la
pierderea necontrolată în mediu a apei conţinute şi a unei părţi a steril.
Cuantificarea riguroasă a riscului necesită stabilirea probabilităţilor de apariţie a unor
avarii care provoacă pierderea necontrolată a conţinutului iazului precum şi evaluarea mărimii
consecinţelor unor asemenea evenimente. Procesul de cuantificare este însă dificil şi de multe ori
imprecis, datorită insuficienţei datelor de bază şi dificultăţii de definire a unor unităţi de măsură
pentru consecinţe.
Pentru depăşirea acestui inconvenient se poate recurge la evaluarea empirică a riscului
sau a componentelor sale prin indici proporţionali cu riscul. În cadrul acestei metode iazul este
privit ca un sistem. Componentele iazului care au implicaţii în declanşarea unor mecanisme de
cedare sunt identificate, pe baza arborilor evenimentelor adverse. Măsura în care avarierea sau
neîncadrarea în specificaţiile date ale unei componente poate contribui la ruperea iazului este
caracterizată printr-un indice de gravitate IG:
IG = CM . PC . DC
unde: -CM este un indice parţial care exprimă ponderea defectării componentei în
declanşarea ruperii;
-PC - indice parţial care exprimă probabilitatea de defectare a componentei;
-DC - indice parţial care exprimă măsura în care defectarea componentei poate fi
detectată în avans.
Fiecare indice parţial este apreciat pe o scară de la 1 la 5. Valoarea maximă a indicelui de
gravitate IG = 125 corespunde componentei a cărei defectare sau neîncadrarea în specificaţii are
efect deosebit de important în declanşarea unui mecanism de cedare (CM = 5), a cărei defectare
(sau abatere de la condiţiile de siguranţă) este foarte probabilă (PC = 5) şi de asemenea este
foarte greu de depistat în avans (DC = 5).
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ S.C. DEVA GOLD S.A.
Ediţia I 2010
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 181 din 258
Componentele identificate ca fiind potenţial iniţiatoare a formării unei breşe au fost:
garda, plaja, panta taluzului aval, granulometria materialului, sistemul de colectare a apei
limpezite, drenajul, evacuarea apelor colectate. Indicii parţiali au fost determinaţi prin consultări
şi medieri succesive realizate de specialiştii implicaţi în elaborarea studiului. A rezultat, spre
exemplu, că nerespectarea gărzii conduce aproape sigur la ruperea digului (CM = 5) şi că
probabilitatea de apariţie a unei asemenea situaţii este medie (PC = 3) dar că depistarea situaţiei
se face cu uşurinţă (DC = 1).
În ceea ce priveşte sistemul de colectare a apei limpezite, cedarea acestuia conduce
aproape sigur la ruperea iazului prin lipsa de control a apelor acumulate (CM = 5), probabilitatea
de cedare este medie (PC = 3) iar depistarea în avans, care să permită intervenţii utile este destul
de facilă (DC = 2). În mod asemănător s-au stabilit indicii şi pentru celelalte componente.
(permeabilitate , stabilitate) Sistemul de evacuare al apei limpezite Sistemul de drenaj
5 4 5 3 5 3
3 3 2 2
3 3
1 1 1 2
2 3
15 12 10 12 30 27
Din această evaluare rezultă ierarhizarea necesară a măsurilor de creştere a siguranţei.
După cum se observă, sistemul de colectare al apei limpezite are indicele de gravitate maxim. În
aceeaşi ordine de prioritate intră şi instituirea controlului periodic al stării galeriei de deviere şi
drenaj. Urmează apoi, în ordinea indicelui de gravitate, pachetul de parametri de exploatare
(gardă, plaje, calitatea materialului din corpul barajului, pante) care necesită monitorizarea atentă
printr-un sistem adecvat şi controlul prin măsuri de exploatare.
Pierderea rapidă şi necontrolată a conţinutului iazului de decantare poate avea
următoarele categorii de consecinţe:
- pierderi de vieţi omeneşti ;
- efecte asupra mediului biologic şi fizic ;
- pagube materiale aduse terţilor din zona afectată ;
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ S.C. DEVA GOLD S.A.
Ediţia I 2010
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 182 din 258
- pagube directe aduseS.C. DEVA GOLD S.A., prin costul lucrărilor de reparaţii
şi prin întreruperea producţiei pe durata remedierilor ;
- efecte asupra imaginii societăţii (cotaţie la bursă, regimul autorizării, etc) .
Cuantificarea acestor consecinţe este foarte dificilă datorită faptului cu unele consecinţe
nu au expresie bănească, aşa cum sunt pierderile de vieţi omeneşti, iar altele sunt extrem de greu
de evaluat în unităţi monetare, aşa cum sunt efectele asupra mediului sau efectele asupra imaginii
societăţii.
Aşezările omeneşti sunt situate relativ departe de baraj şi deci pierderile de vieţi omeneşti
foarte puţin probabile. Efectele asupra mediului şi asupra proprietăţilor sunt posibile dar limitate
în special datorită periculozităţii reduse a materialului depozitat în acest iaz, iar pagubele
produse firmei şi afectarea imaginii acesteia în caz de accident se vor produce aproape sigur.
Arealul posibil a fi afectat, în situaţia foarte puţin probabilă de cedare a barajului ar
include, până la confluenţa cu Mureşul, satele Hondol (598 loc) şi Certeju de Sus (1795 loc)
aparţinătoare comunei Certejul de Sus, precum şi satul Bârsău (529 loc) inclus comunei Hărău.
În urma investigaţiilor de teren, viiturile de tip ‘’flash-flood’’ şi/sau ,,mud-flood’’ care ar
putea rezulta în urma cedării barajului iazului de decantare a sterilelor ar putea fi eventual
afectate aproximativ 50 de gospodării din localitatea Hondol, 40 din Certeju de Sus şi circa 80
din satul Bârsău, o serie de obiective socio-economice (amplasamentul SC MINVEST SA din
Certeju de Sus, Şcoala Generală din Hondol) precum şi o suprafaţă semnificativă de terenuri
arabile aval de localitatea Certeju de Sus.
În figura 3.17. se prezintă harta cu figurarea zonelor posibil a fi afectate.
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ S.C. DEVA GOLD S.A.
Ediţia I 2010
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 183 din 258
Figura 3.17. Harta cu figurarea zonelor posibil a fi afectate de viituri
O influenţă pozitivă în cazul unui astfel de accident (regularizarea viiturii, stoparea unei
cantităţi de steril) ar putea exercita zăvoaiele dezvoltate în albia pârâului Măcriş şi vecinătatea
acesteia, aval de locaţia iazului propus, alcătuite din exemplare destul de viguroase de Alnus
glutinosa, Salix caprea, Carpinus betulus, Fraxinus excelsior etc., care realizează o densitate
apreciabilă în acel areal.
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ S.C. DEVA GOLD S.A.
Ediţia I 2010
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 184 din 258
Arealele critice identificate în urma investigaţiilor sunt centrul satului Hondol în locaţia
în care râul Hondol subtraversează drumul DJ 761 şi cea mai mare parte a vetrei satului Bârsău
dezvoltată pe partea stângă a pârâului Certej. De menţionat faptul că obiectivele din satele
menţionate nu sunt aparate de lucrări de îndiguire sau acumulări, pârâurile fiind doar amenajate
pe unele sectoare prin lucrări de recalibrare şi rectificare (ieşire Certeju de Sus, Bârsău) menite
sa crească viteza de scurgere a apei şi să scadă nivelul la acelaşi debit pentru a limita revărsările.
Evaluarea cantitativă a riscurilor asociate iazurilor de decantare a sterilelor face obiectul
unor studii separate efectuate de UTCB Bucureşti şi anume:
- „Studiu de risc privind cedarea barajelor”;
- „Dispersia poluanţilor pe cursul apelor de suprafaţă Certej – Mureş – Tisa –
Dunăre”;
- „Analiza prin modelare de migraţiune a potenţialelor efecte şi a consecinţelor
accidentelor posibile”.
3.3. Clasificarea scenariilor accidentale
3.3.1. Clasificarea în funcţie de sursele de risc
Nr.
crt. Centrul de risc în stabiliment Număr total scenarii Numărul scenariilor care
ies din stabiliment 1. Cariera 5 1
2. Uzina de procesare 33 4
3. Depozitul de explozibil 3 1
4. Iazul de decantare TMF 9 4
5. Iazul de decantare CIL 10 1
6. Culoar conducte 5 1
7. Activitatea de transport 2 1
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ S.C. DEVA GOLD S.A.
Ediţia I 2010
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 185 din 258
3.3.2. Clasificarea în funcţie de substanţele periculoase
Nr. crt. Tipologia substanţei Numărul total al
scenariilor* Numărul scenariilor care
ies din stabiliment Cariera
1. Toxice - - 2. Inflamabile - - 3. Explozive 2 1 4. Periculoase pentru mediu - -
Uzina de procesare 1. Toxice 14 2 2. Inflamabile 1 - 3. Explozive 3 - 4. Periculoase pentru mediu 15 2
Depozitul de explozibil 1. Toxice - - 2. Inflamabile - - 3. Explozive 3 1 4. Periculoase pentru mediu - -
Iazul de decantare TMF 1. Toxice - - 2. Inflamabile - - 3. Explozive - - 4. Periculoase pentru mediu 6 4
Iazul de decantare CIL 1. Toxice 1 - 2. Inflamabile - - 3. Explozive - - 4. Periculoase pentru mediu 6 1
Culoar conducte hidrotransport 1. Toxice - - 2. Inflamabile - - 3. Explozive 4. Periculoase pentru mediu 4 1
Activitatea de transport 1. Toxice - - 2. Inflamabile - - 3. Explozive 4. Periculoase pentru mediu 1 1
Notă* În cadrul scenariilor accidentelor identificate pot fi implicate soluţii cu conţinut
ridicat de cianuri care sunt toxice şi periculoase pentru mediu
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ S.C. DEVA GOLD S.A.
Ediţia I 2010
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 186 din 258
CAPITOLUL 4 - CLASIFICAREA URGENŢELOR
4.1. Definirea urgenţelor în funcţie de gravitate
4.1.1. Urgenţă Clasa A (urgenţă locală)
Este acea urgenţă care implică o singură instalaţie de pe amplasament. În cadrul acestei
urgenţe sunt incluse următoarele situaţii:
- un accident minor căruia i se poate face faţă cu resurse şi mijloace limitate şi
care nu are consecinţe periculoase în exteriorul instalaţiei (ex.: pierderi de substanţe din
instalaţie care pot fi reţinute de instalaţiile de reţinere, degajări reduse de substanţe toxice,
un incendiu limitat etc.);
- accidentul poate fi rezolvat cu resursele specializate ale societăţii, nu implică
întregul amplasament;
- accidentul nu are efect în afara „gardului” obiectivului şi nu necesită implicarea
autorităţilor în exteriorul amplasamentului;
- nu este activat nici un dispozitiv de alarmare în exteriorul instalaţiei;
- nu este nevoie să se întrerupă activitatea (procesul de producţie) în întregul
obiectiv, dar anumite părţi din acesta pot fi oprite;
- nu este necesară evacuarea totală, dar în zona de intervenţie accesul poate să fie
restricţionat;
- scenariile de explozie nu aparţin clasei A, orice urgenţă de acest tip fiind
clasificată de la treapta imediat superioară.
Exemple:
- Scurgeri reduse de substanţe toxice şi/sau periculoase pentru mediu care pot fi
reţinute de cuvele de retenţie sau bazinul de avarie;
- degajări reduse de acid cianhidric care nu implică evacuarea obiectivului şi nu
ies în afara incintei;
- scurgeri de substanţe periculoase pentru mediu care afectează zone limitate de
teren în interiorul obiectivului.
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ S.C. DEVA GOLD S.A.
Ediţia I 2010
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 187 din 258
4.1.2. Urgenţă Clasa B (urgenţă pe amplasament)
Este acea urgenţă în care persistă sau se agravează condiţiile de la urgenţa locala şi în
consecinţa afectează /pot afecta şi alte instalaţii. În cadrul acestei urgenţe sunt incluse următoarele
situaţii:
- un accident care implică intervenţia echipelor de intervenţie de pe întregul
amplasament;
- rezolvarea situaţiei poate solicita intervenţia unor forţe (resurse) externe;
- accidentul se presupune că nu are efecte în afara perimetrului obiectivului, sau
posibile efecte limitate în exterior;
- oprirea parţială sau generală a activităţii pe amplasament poate fi necesară;
- vizitatorii şi personalul neimplicat în intervenţie trebuie să părăsească locurile în
care-şi desfăşoară activitatea şi să se regrupeze în locurile de adunare (locuri sigure);
Exemple:
- scurgeri de substanţe toxice sau/şi periculoase pentru mediu care afectează zone
întinse în interiorul obiectivului;
- scurgeri de substanţe toxice sau periculoase pentru mediu care au efecte limitate
în exteriorul obiectivului: degajări de gaze toxice cu efecte reduse în exterior, scurgeri
limitate şi de scurtă durată în emisar, scurgeri pe terenul exterior obiectivului pe suprafeţe
mici, afectare limitată a stratului acvifer pe zone reduse);
4.1.3. Urgenţă Clasa C (urgenţă în afara amplasamentului)
Este un incident sever care implică sau poate implica întregul amplasament şi afectează /
poate afecta populaţia şi mediul din exteriorul amplasamentului. În cadrul acestei urgenţe sunt
incluse următoarele situaţii:
- întregul personal de intervenţie de pe amplasament este implicat în
managementul urgenţei;
- accidentul are efecte sigure în exteriorul amplasamentului pe suprafeţe extinse
incidentul necesită intervenţia unor forţe (mijloace) externe;
- este necesară oprirea activităţii pe întregul amplasament;
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ S.C. DEVA GOLD S.A.
Ediţia I 2010
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 188 din 258
- personalul neimplicat în managementul urgenţei trebuie evacuat, iar în caz de
dezvoltare necontrolată a accidentului este necesară evacuarea generală;
- autorităţile locale din exteriorul amplasamentului trebuie alertate pentru a lua
măsuri de protecţie a populaţiei şi mediului;
Exemple:
- dispersii masive de gaze toxice care pot afecta zone extinse în afara obiectivului;
- scurgeri masive de substanţe toxice sau/şi periculoase pentru mediu în emisar care
afectează calitatea apelor pe zone extinse;
- scurgeri masive de substanţe toxice/sau periculoase pentru mediu pe suprafeţe
mari cu afectarea unor zone extinse de strat acvifer.
4.2. Tipologia de urgenţă
Nr. crt.
Scenariul identificat Clasificarea urgenţei
I. Carieră a Explozii accidentale a explozivilor C b Explozia necontrolată a explozivului rămas nedetonat B c Vibraţiile datorate exploziilor A d Surpări ale frontului de lucru A e Accidente rutiere şi de muncă A
II. Uzina de procesare a Distrugerea totală a instalaţiilor uzinei C b Avarierea rezervorului de stocare a cianurii B c Spargerea unui container cu cianură solidă B d Spargerea unui container cu soluţie HCl B e Avarierea tancurilor de leşiere CIL A f Avarierea îngroşătorului CIL A g Avarierea instalaţiei DETOX 1 A h Avarierea rezervorului de stocare a soluţiei bogate B i Avarierea rezervorului de stocare a NaOH A j Avarierea tancurilor de leşiere Albion B k Avarierea celulelor de flotaţie A l Avarierea îngroşătorului de sterile de flotaţie A m Avarii la rezervorul cu soluţie de CuSO4 B n Avarierea rezervorului cu apă de proces A o Avarierea decantorului staţiei de epurare ape acide A p Avarierea rezervorului cu lapte de var A r Accidente în depozitul de reactivi B
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ S.C. DEVA GOLD S.A.
Ediţia I 2010
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 189 din 258
s Incendii la rezervorul de GPL B ş Explozii la rezervorul de GPL C t Avarile la instalaţia de producere oxigen C ţ Explozia rezervorului criogenic de oxigen C u Avarii la sistemele de vehiculare a soluţiei de cianură B v Avarii la sistemele de vehiculare a soluţiei de acid clorhidric A
x Avariile la sistemele de vehiculare a soluţiilor/suspensiilor cu conţinut de cianuri B
y Avariile la sistemele de vehiculare a soluţiei de hidroxid de sodiu B
z Avariile la sistemele de vehiculare şi/ sau preparare a tulburelii de steril A
w Erori de operare şi/sau defecţiuni ale sistemelor de măsură şi control A
aa Erori de operare şi/sau defecţiuni ale sistemelor de epurare a apelor uzate A
ab Erori de operare şi/sau defecţiuni la instalaţia DETOX 1 A
ac Erori de operare, soldate cu spălarea insuficientă a cărbunelui activ înainte de spălarea acidă. A
ad Avarii ale sistemului de alimentare şi distribuţie a curentului electric A ae Întreruperea furnizării de energie electrică A af Accidentele de muncă A
III. Depozitul de explozibil a Explozie în depozit C b Explozia autovehiculului care realizează transportul explozivilor C c Explozia azotatului de amoniu C
IV. Iazul de decantare TMF a Ruperea totală a barajului C b Formarea de breşe în baraj B c Deversarea peste coronamentul barajului B d Fisurarea galeriei de deviere şi drenaj B e Colmatarea galeriei de deviere şi drenaj A f Ruperea sau fisurarea conductelor de distribuţie a tulburelii A g Avariile grave la sistemul de pompare a apelor limpezite B h Avariile sistemului de alimentare şi distribuţie a curentului electric A i Accidentele de muncă A
V. Iaz de decantare CIL a Ruperea totală a barajului C b Formarea de breşe în baraj B c Deversarea peste coronamentul barajului B d Fisurarea galeriei de deviere şi drenaj B e Colmatarea galeriei de deviere şi drenaj A f Ruperea sau fisurarea conductelor de distribuţie a tulburelii A g Avariile grave la sistemul de pompare a apelor limpezite B h Formarea de aerosoli toxici de HCN la suprafaţa iazului A i Avariile sistemului de alimentare şi distribuţie a curentului electric A j Accidentele de muncă A
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ S.C. DEVA GOLD S.A.
Ediţia I 2010
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 190 din 258
VI. Culoar conducte hidrotransport
a Fisurarea/ruperea conductei de hidrotransport a tulburelii de la flotaţie A
b Fisurarea/ruperea conductei de vehiculare a apei limpezite de la iazul TMF A
c Fisurarea/ruperea conductei de hidrotransport a tulburelii de la procesul CIL B
d Fisurarea/ruperea conductei de vehiculare a apei limpezite de la iazul CIL B
e Accidentele de muncă A VII. Activitatea de transport
a Accidentele rutiere şi de muncă produse în cadrul transportului intern A
b Incendii, explozii şi/sau scurgeri de substanţe periculoase asociate cu accidentele de transport extern C
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ S.C. DEVA GOLD S.A.
Ediţia I 2010
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 191 din 258
CAPITOLUL 5 - NOTIFICAREA, INFORMAREA SI ALARMAREA
5.1. Cazurile de alarmare aplicabile obiectivului.
Cazurile de alarmare aplicabile obiectivului sunt următoarele:
a. Eliberarea de substanţe în aer, apă şi sol;
- Formarea şi eliberarea în aer de acid cianhidric datorate reacţiei dintre cianură şi
acidul clorhidric;
- Formarea şi eliberarea în aer de acid cianhidric ca urmare a modificării
parametrilor normali de funcţionare a unor procese (leşiere, electroliză, eluţie);
- Scurgeri de cianură, soluţii sau suspensii cu conţinut de cianuri din rezervoare şi
utilaje(pompe, conducte) ca urmare a avarierii sau distrugerii acestora;
- Scurgeri de suspensii(tulbureală de steril) fără conţinut de cianuri din rezervoare
şi utilaje(pompe, conducte) ca urmare a avarierii sau distrugerii acestora;
- Scurgeri de steril din iaz şi utilaje ca urmare a avarierii acestora;
- Scurgeri de tulbureală din iaz, ca urmare a distrugerii sau avarierii digului de
contur sau crearea de breşe în dig,
- Scurgeri de soluţii cu cianuri în stratul acvifer ca urmare a deteriorării
geomembranei;
- Scurgeri de ape cu conţinut depăşit de cianuri în emisar ca urmare a
nefuncţionării corespunzătoare staţiei de epurare;
- Scurgeri de hipoclorit de sodiu ca urmare a avarierii rezervoarelor;
- Eliberare de acid cianhidric la suprafaţa iazului ca urmare a temperaturilor
ridicate şi concentraţiilor peste limitele normale a cianurilor în iaz;
- Scurgeri de substanţe chimice periculoase, din rezervoare şi utilaje (pompe,
conducte) ca urmare a avarierii sau distrugerii acestora;
- Alunecarea haldei de steril determinată de configuraţia şi caracteristicile fizico-
mecanice ale terenului de fundare, particularităţile hidrodinamice ale apelor din zonă şi
interacţiunea acestora cu materialul din haldă, caracteristicile geotehnice ale sterilului
haldat.
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ S.C. DEVA GOLD S.A.
Ediţia I 2010
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 192 din 258
b. Incendiu, explozie;
- Producerea de incendii sau/şi explozii datorate scurgerii în atmosferă şi
acumulări de gaz metan în spaţii închise ca urmare a unor avarii la instalaţia de
alimentare cu gaz metan;
- Incendii sau/şi explozii datorate unui atac terorist sau atac din aer pentru
distrugerea de echipamente, soldat cu eliberări de substanţe toxice şi periculoase pentru
mediu în aer, ape sau pe sol.
- Explozii accidentale a explozivilor în timpul manipulării sau depozitării, prin
detonare accidentală sau ca urmare a unui atac terorist;
c. Situaţii extreme meteorologice, dezastre naturale
- Ploi abundente care pot agrava urgenţe cu scurgeri de substanţe toxice sau/şi
periculoase pentru mediu;
- Seisme care pot duce la deteriorări de utilaje şi alte echipamente cu scurgeri de
substanţe toxice sau/şi periculoase pentru mediu.
- Seisme care pot produce modificări în corpul iazului sau distrugerea
echipamentelor având ca efect scurgeri de steril;
- Ploi abundente, având ca efect creşterea nivelului în iaz, cu posibilitatea
modificării parametrilor normali de exploatare a iazului şi în final pierderea controlului;
- Seisme care pot duce la deteriorări ale digului de contur, deteriorări ale utilajelor
şi echipamentelor cu apariţia de scurgeri de soluţii periculoase sau imposibilitatea
exploatării în condiţii normale a iazu;
- Scurgerea de material steril antrenat de pe suprafaţa taluzelor pe suprafeţele de
teren din aval şi apoi în emisari, în condiţii de precipitaţii mari.
d. Acţionarea persoanelor neautorizate sau manevre greşite.
- Deteriorări de utilaje şi echipamente având ca efect scurgeri de produse toxice
sau/şi periculoase pentru mediu;
- Manevre neautorizate sau greşite având ca efect scurgeri de substanţe toxice sau
periculoase pentru mediu;
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ S.C. DEVA GOLD S.A.
Ediţia I 2010
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 193 din 258
- Deteriorări de utilaje şi echipamente sau/şi manevre greşite având ca efect
eliberări de acid cianhidric prin reacţia acidului clorhidric cu cianura sau modificarea
parametrilor normali de funcţionare a unor procese (erori de operare);
- Erori de operare la staţia de epurare având ca efect depăşirea conţinutului de
poluaţi maxim admis în apele uzate evacuate în emisar;
5.2. Notificarea situaţiilor de urgenţă
5.2.1. Raportarea unei situaţii de urgenţă
Raportarea unei situaţii de urgenţă se face de către orice persoană din cadrul
amplasamentului care observă producerea unui eveniment de natură a declanşa o situaţie de
urgenţă şi se transmite Dispecerului de serviciu sau/şi Şefului de compartiment (unde este
localizată urgenţa).
Raportarea trebuie să cuprindă următoarele:
- Identitatea celui care raportează: nume, prenume, funcţie în cadrul
amplasamentului;
- Identificarea şi localizarea evenimentului: descrierea pe scurt a evenimentului-
tip, loc de producere, elemente de mediu posibil a fi afectate, efecte imediate;
- Personal afectat: descrierea pe scurt a efectelor asupra personalului prezent pe
amplasament;
- Descrierea măsurilor luate imediat.
Dispecerul de serviciu informează imediat conducerea obiectivului despre situaţia creată.
Funcţie de gravitatea urgenţei Şeful Celulei de Urgenţă poate dispune alarmarea întregului
amplasament şi a structurilor de intervenţie externe conform schemei de înştiinţare-alarmare.
In cazul in care accidentul are ca efect poluarea sau posibila poluare a factorilor de mediu se
anunţă de asemenea agenţia pentru protecţia mediului, sistemul de gospodărire a apelor, oficiul
de studii pedologice după caz, în funcţie de factorul de mediu afectat şi garda de mediu.
Operatorul va dispune luarea măsurilor preventive sau reparatorii, şi va face o evaluare
proprie a situaţiei imediat următoare după accident şi o evaluare (si o transmitere către
autorităţile de mediu) cu o periodicitate impusă de natura şi mărimea accidentului precum şi
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ S.C. DEVA GOLD S.A.
Ediţia I 2010
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 194 din 258
evoluţia situaţiei în urma aplicării măsurilor preventive şi/sau reparatorii, măsuri suplimentare
după caz.
În cazul producerii unui situaţii de urgenţă care poate să provoace un accident major,
conducerea unităţii are obligaţia sa informeze imediat autorităţile teritoriale pentru situaţii de
urgenţă şi autorităţile teritoriale pentru protecţia mediului, precum şi celelalte autorităţi cu
atribuţii în domeniu, potrivit legii. Informaţiile vor fi furnizate imediat ce acestea devin
disponibile şi cuprind:
- date de identificare ale operatorului;
- locul exact, ora producerii, gravitatea (implica rănirea şi/sau decesul
personalului) şi mărimea amplasamentului afectat;
- elemente de mediu afectate;
- circumstanţele accidentului/ cauzele generatoare ale accidentului (erori umane,
defecţiuni ale instalaţiilor sau utilajelor, cauze meteorologice, atac terorist etc.);
- substanţele periculoase prezente;
- datele disponibile pentru evaluarea efectelor accidentului;
- măsurile de urgenţă luate;
- acţiunile pe care intenţionează să le întreprindă pentru a atenua efectele
imediate, pe termen mediu şi lung ale accidentului (a controla, izola, elimina sau in caz
contrar pentru a gestiona poluanţii respectivi şi/sau alţi factori contaminanţi), pentru a
preveni agravarea situaţiei/ a serviciilor, pentru a reduce efectele adverse asupra sănătăţii
umane, pentru a împiedeca repetarea unui astfel de accident;
- alte informaţii considerate relevante.
Operatorul va trece imediat la implementarea tuturor măsurilor preventive şi
reparatorii necesare (readucerea resurselor naturale prejudiciate şi/sau serviciile afectate
la starea iniţială sau la o stare apropiata de aceasta).
În corelaţie cu evoluţia situaţiei se vor face actualizări ale informaţiilor furnizate, dacă
investigaţiile ulterioare dezvăluie elemente suplimentare, care modifică informaţiile iniţiale sau
concluziile formulate anterior.
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ S.C. DEVA GOLD S.A.
Ediţia I 2010
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 195 din 258
5.2.2. Primirea notificării de urgenţă
În timpul programului normal de lucru
Notificarea (Informarea) despre producerea unei situaţii de urgenţă este primită de către
Dispecerul de serviciu care informează seful compartimentului, Şeful Celulei de Urgenţă sau
unul din membrii acestuia şi Inspectorului de protecţie civilă despre situaţia creată. Aceştia au
obligaţia de a se deplasa imediat la faţa locului pentru a clasifica evenimentul, a organiza
intervenţia şi alerta personalul şi populaţia după caz.
În cazuri evident grave, din clasa de periculozitate B şi C, pentru a nu pierde timp,
dispecerul de serviciu va informa imediat autorităţile (Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă
Hunedoara) şi vor alarma Dispeceratul serviciilor de urgenţă (112), urmând ca o informare mai
detailată să fie dată după ajungerea la locul evenimentului.
În afara programului normal de lucru
Notificarea de urgenţă este primită tot de către dispecerul de serviciu care transmite
mesajul de alarmare următorilor:
- Serviciului privat pentru situaţii de urgenţă;
- Şefului Celulei de Urgenţă;
- Inspectorului de protecţie civilă;
- Membri Celulei de Urgenţă;
- Dispeceratului serviciilor de urgenţă (112).
Personalul alarmat aparţinând obiectivului are obligaţia de a se deplasa imediat la faţa
locului pentru a clasifica evenimentul, a organiza intervenţia şi alerta.
5.3. Schema de alarmare
Semnalele de alarmare se introduc astfel:
pentru amplasament şi obiectivele din imediata apropiere de către dispecerul de
serviciu al operatorului economic;
pe teritoriul localităţilor învecinate se introduc prin sistemul local, la ordinul
primarului, din Punctul de Comandă al localităţii sau de către ISUJ din PC Judeţean.
Alarmarea zonelor neacoperite de sirenele de alarmare şi a centrelor vulnerabile se
execută cu staţii de amplificare, instalate pe autovehiculele protecţiei civile, poliţiei,
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ S.C. DEVA GOLD S.A.
Ediţia I 2010
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 196 din 258
jandarmeriei, prin aceleaşi mijloace transmiţându-se şi norme de comportare către populaţie.
Semnalul de încetare a urgenţei se introduce prin mijloacele de alarmare fixe (sirenele
electrice), şi prin mijloace de alarmare mobile. Mesajele se vor transmite prin staţiile de
amplificare instalate pe autovehiculele protecţiei civile, poliţiei, jandarmeriei şi prin portavoce.
Sistemul de înştiinţare - alarmare cuprinde forţele şi mijloacele aparţinând operatorului .
Sistemul de înştiinţare –alarmare este organizat pe două nivele independente, astfel:
- primul nivel se situează la nivelul operatorului economic sursă de risc;
- al doilea nivel este organizat şi controlat de Inspectoratul Judeţean pentru
Situaţii de Urgenţă cu forţe şi mijloace proprii.
În cazul producerii unui eveniment ale cărui efecte pot depăşi limitele obiectivului,
unitatea este obligată să notifice autorităţile teritoriale de Protecţia Mediului şi de Protecţie
Civilă din cadrul Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă care, în funcţie de gravitatea
situaţiei şi de măsurile impuse, înştiinţează comitetele locale pentru situaţii de urgenţă şi
alarmează populaţia din zona posibil a fi afectată.
Înştiinţarea şi alarmarea autorităţilor şi populaţiei se va executa prin:
o mijloace acustice: sirene electronice, electrice, sonerii;
o mijloace radio: staţii fixe si mobile;
o linii telefonice, fax şi e-mail;
o alte mijloace.
In cazul unor evenimente deosebite, anunţurile sunt dublate prin mass-media. Este foarte
important ca populaţia şi salariaţii să aplice măsurile de prevenire şi protecţie să respecte regulile
de comportare şi restricţiile impuse de autorităţi in astfel de situaţii.
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ S.C. DEVA GOLD S.A.
Ediţia I 2010
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 197 din 258
Schema de înştiinţare – alarmare
Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Hunedoara
Agenţia de Protecţia Mediului Hunedoara
Comisariatul Judeţean Hunedoara al GNM
ITM Hunedoara
Direcţia de Sănătate Publică Hunedoara
Dispecerat (camera de conducere)
Celula de urgenţă Conducerea unităţii
Serviciul privat pentru situaţii de urgenţă
Serviciul de urgenţă 112
Populaţia învecinată
Primăria Certeju de Sus
Prefectura Hunedoara
Poliţia judeţeană
SGA Hunedoara
Zona de risc locul producerii accidentului major în care sunt implicate
substanţe periculoase
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ S.C. DEVA GOLD S.A.
Ediţia I 2010
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 198 din 258
5.4. Alarmarea pe clase de urgenţă
În funcţie de clasa de gravitate alarmarea se efectuează după cum urmează:
- Alarmarea în cazul unei urgenţe din clasa A, fiind o urgenţă de gravitate redusă se
limitează la înştiinţarea/alarmarea Celulei de Urgenţă, a serviciului de pază şi a Serviciului Privat
pentru situaţii de Urgenţă. Nu se activează nici un dispozitiv de alarmare în exteriorul secţiei. În
cazul în care urgenţa nu este lichidată imediat cu mijloace proprii, urgenţa se clasifică la clasa B.
- Alarmarea în cazul unei urgenţe din clasa B, fiind o urgenţă cu o gravitate mai ridicată
care poate avea efecte limitate şi în exteriorul amplasamentului, presupune mobilizarea Celulei
de Urgenţă, alarmarea şi aducerea în unitate de personal suplimentar din cadrul SPSU şi
înştiinţarea/alarmarea centrelor de urgenţă externe:
- Serviciile publice de urgenţă: tel. 112;
- I.S.U. "Iancu de Hunedoara" al Judeţului Hunedoara;
- Agenţia pentru Protecţia Mediului Hunedoara;
- Comisariatul Judeţean Hunedoara al Gărzii Naţionale de Mediu;
- Inspectoratul Teritorial de Muncă Hunedoara (dacă există victime);
- Societăţi şi populaţia învecinată, personal aflat ocazional pe terenul din zonă;
Mesajul de alarmare se transmite prin telefon. Funcţie de localizarea urgenţei şi efectele
în exterior se alarmează societăţile şi populaţia învecinată precum şi primăriile localităţilor pe
raza cărora se pot manifesta aceste efecte.
În situaţia când există pericolul de poluare a unor cursuri de apă se alarmează SGA
Hunedoara.
Populaţia şi societăţile învecinate se alarmează prin semnale sonore odată cu personalul
din interiorul obiectivului şi prin telefon.
- Alarmarea în cazul unei urgenţe din clasa C, fiind o urgenţă de mare gravitate care
poate provoca afectarea gravă a unei arii din exteriorul amplasamentului, presupune
alarmarea/înştiinţarea, în plus faţă de cazul urgenţelor din clasa A şi B a următoarelor:
- Prefectura judeţului Hunedoara
- Primăriile localităţilor afectate
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ S.C. DEVA GOLD S.A.
Ediţia I 2010
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 199 din 258
- Direcţia de Sănătate Publică Hunedoara;
Funcţia de situaţia creată se dispune suplimentarea echipelor de intervenţie cu personal
disponibil.
Mesajul de alarmare se transmite de către şeful Celulei de urgenţă prin telefon şi va
cuprinde în mod obligatoriu: locul, momentul producerii şi amploarea evenimentului, natura şi
cantitatea substanţei periculoase şi alte date utile asigurării protecţiei.
5.5. Instrucţiuni în cazul alarmei generale
Alarma generală este declanşată de către autorităţile publice, conform Ordinului MAI nr.
1259/2006, în scopul evitării surprinderii şi al luării măsurilor privind adăpostirea populaţiei,
protecţia bunurilor materiale, precum şi pentru limitarea efectelor dezastrelor, atacurilor din aer
şi ale acţiunilor militare.
5.5.1. Măsuri de siguranţă
- Toţi angajaţii trebuie să se deplaseze la locurile lor de muncă pentru a-şi îndeplini rolul
în organizarea intervenţiei, lăsând liniile de telefon libere pentru comunicările pe timpul urgenţei;
- Toţi muncitorii şi angajaţii care nu au atribuţii în situaţii de urgenţă trebuie să înceteze
munca, să oprească aparatura şi echipamentele şi să le lase în condiţii de siguranţă. După aceasta
vor executa evacuarea în conformitate cu instrucţiunile primite, operaţiile de încărcare/descărcare
trebuie oprite imediat şi echipamentul lăsat în condiţii de siguranţă;
- Autocamioanele, autotrenurile şi alte vehicule neimplicate în operaţiile de intervenţie
trebuie să părăsească imediat amplasamentul, să parcheze în afara acestuia, dar să lase drumurile de
acces libere pentru circulaţie;
- Orice acces pe amplasament al persoanelor şi mijloacelor fără autorizaţie va fi strict
interzisă.
5.5.2. Reguli de siguranţă
- Reguli de circulaţie sunt instituite pe întregul amplasament; viteza limită este de
5 km/h;
- Conduceţi prudent şi respectaţi toate indicatoarele rutiere;
- Urmaţi numai ruta care v-a fost indicată;
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ S.C. DEVA GOLD S.A.
Ediţia I 2010
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 200 din 258
- În eventualitatea unei urgenţe scoateţi vehiculul pe marginea drumului şi opriţi motorul;
- Nu fumaţi, nu utilizaţi flacăra deschisă;
- Nu parcaţi pe drumuri;
- Nu executaţi nici o operaţie care nu a fast autorizată;
- Nu utilizaţi drumuri care nu sunt trecute pe hartă, fără permisiune explicită;
- Nu aduceţi camere video sau aparate foto în interiorul amplasamentului;
- Nu păstraţi telefoanele mobile deschise în zonele de muncă;
- Urmaţi cu stricteţe instrucţiunile personalului de intervenţie;
- Se interzice cu desăvârşire pe timpul alarmei alergarea, evacuarea dezordonată, în panică şi
pe alte direcţii decât cele stabilite;
- trebuie să îmbrăcaţi de urgenţă echipamentul de protecţie care vi s-a înmânat la intrarea pe
amplasament, atunci când primiţi instrucţiuni de la personalul de intervenţie...;
- în caz de evacuare, îndreptaţi-vă cu calm către ieşirile de urgenţă, păstrând vântul în
spate;
- pentru notificarea unei urgente formaţi nr. 112;
- Când auziţi semnalul de alarmare contactaţi un membru al conducerii din zona în
care vă aflaţi şi urmaţi indicaţiile acestuia;
5.5.3. Semnalele de alarmare
Semnalele de alarmare acustice a populaţiei, instituţiilor publice şi operatorilor economici
sunt: alarmă aeriană, alarmă la dezastre, prealarmă aeriană şi încetarea alarmei. Aceste semnale
sunt introduse prin ordin cu ajutorul sirenelor electrice aparţinând societăţii sau cele aparţinând
comitetelor locale din cadrul localităţilor.
- Durata fiecărui semnal de alarmare este de două minute pentru toate mijloacele de
alarmare, cu excepţia sirenelor cu aer comprimat la care durata este de un minut.
a) Semnalul ALARMĂ AERIANĂ se compune din 15 sunete a 4 secunde fiecare, cu
pauză de 4 secunde între ele. Pentru sirenele cu aer comprimat semnalul se compune din 15
sunete a 2 secunde fiecare, cu pauză de 2 secunde între ele.
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ S.C. DEVA GOLD S.A.
Ediţia I 2010
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 201 din 258
b) Semnalul ALARMĂ LA DEZASTRE se compune din 5 sunete a 16 secunde fiecare,
cu pauză de 10 secunde între ele. Pentru sirenele cu aer comprimat semnalul se compune din 5
sunete a 8 secunde fiecare, cu pauză de 5 secunde între ele.
c) Semnalul PREALARMĂ AERIANĂ se compune din 3 sunete a 32 secunde fiecare,
cu pauză de 12 secunde între ele. Pentru sirenele cu aer comprimat semnalul se compune din 3
sunete a 16 secunde fiecare, cu pauză de 6 secunde între ele.
d) Semnalul ÎNCETAREA ALARMEI se compune dintr-un sunet continuu, de aceeaşi
intensitate, cu durata de 2 minute. Pentru sirenele cu aer comprimat semnalul se compune dintr-
un sunet continuu, de aceeaşi intensitate, cu durata de 1 minut.
5.6. Declararea şi introducerea situaţiei de urgenţă
Autoritatea pentru declararea situaţiei de urgenţă o are Şeful Celulei pentru Situaţii de
Urgenţă din cadrul obiectivului.
Structura care pune în practică măsurile specifice situaţiilor de urgenţă în cadrul
amplasamentului este formată din:
- Persoana care raportează producerea unei urgenţe;
- Şeful echipelor de intervenţie care clasifică urgenţa şi conduce echipele de
intervenţie (comandantul acţiunii);
- Şeful Celulei pentru Situaţii de Urgenţă care ia decizia declarării situaţiei de
urgenţă şi transmite mesajul de alarmare.
Evenimentele care necesită o decizie de declarare a urgenţei sunt următoarele:
- Producerea unui accident tehnologic care poate fi urmat de scurgeri de substanţe
periculoase, incendii şi explozii;
- Producerea unui accident tehnologic care are ca efect eliberări de substanţe
periculoase, în aer, pe sol sau în ape;
- Acţiunea unor persoane neautorizate care are efecte similare producerii unui
accident tehnologic;
- Primirea unei înştiinţări privind proximitatea producerii unui atac terorist sau
atac din aer (situaţie de război) sau producerea acestora;
- Primirea unei înştiinţări privind posibilitatea producerii unor inundaţii;
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ S.C. DEVA GOLD S.A.
Ediţia I 2010
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 202 din 258
- Producerea unui cutremur cu efecte similare producerii unui accident
tehnologic;
- Fenomene meteorologice extreme sau dezastre naturale cu efecte similare
producerii unui accident tehnologic;
- Orice alte evenimente care au efecte similare unui accident tehnologic.
5.7. Declararea şi introducerea stării de alertă
Situaţia de urgenţă este un eveniment excepţional, cu caracter nonmilitar, care prin
amploare şi intensitate ameninţă viaţa şi sănătatea populaţiei, mediul înconjurător, valorile
materiale şi culturale importante, iar pentru restabilirea stării de normalitate sunt necesare
adoptarea de măsuri şi acţiuni urgente, alocarea de resurse suplimentare şi managementul unitar
al forţelor şi mijloacelor implicate;
Pe durata situaţiilor de urgenţă sau a stărilor potenţial generatoare de situaţii de urgenţă se
întreprind, în condiţiile legii, după caz, acţiuni şi măsuri pentru declararea stării de alerta în cazul
iminentei ameninţării sau producerii situaţiei de urgenţă;
Starea de alertă se referă la punerea de îndată în aplicare a planurilor de acţiuni şi măsuri
de prevenire, avertizare a populaţiei, limitare şi înlăturare a consecinţelor situaţiei de urgenţă. Pe
timpul stării de alertă se pot dispune, cu respectarea prevederilor art. 53 din Constituţia
României, republicată, măsuri pentru restrângerea unor drepturi sau libertăţi fundamentale
referitoare, după caz, la libera circulaţie, inviolabilitatea domiciliului, interzicerea muncii forţate,
dreptul de proprietate privată ori la protecţia socială a muncii, aflate în strânsă relaţie de
cauzalitate cu situaţia produsă şi cu modalităţile specifice de gestionare a acesteia.
Măsurile de restrângere a exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi trebuie să fie
proporţionale cu situaţiile care le-au determinat şi se aplică cu respectarea condiţiilor şi limitelor
prevăzute de lege.
Autoritatea pentru declararea stării de alertă pe amplasament o are Şeful Celulei pentru
Situaţii de Urgenţă.
La producerea unei situaţii de urgenţă (accident sau avarie/incident potenţial generatoare
de accident) Şeful Celulei de Urgenţă dispune înştiinţarea telefonică în maxim 2 ore de la
producere a autorităţilor cu responsabilităţii în domeniul situaţiilor de urgenţă:
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ S.C. DEVA GOLD S.A.
Ediţia I 2010
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 203 din 258
- Agenţia Judeţeană de Protecţia Mediului;
- Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă al Judeţului Hunedoara;
- Comisariatul Judeţean Hunedoara al Gărzii Naţionale de Mediu.
Înştiinţarea telefonică va fi completată cu o notificare scrisă. Conţinutul notificării şi
informaţiile transmise vor fi conform Anexei nr.2.1 din Ordinul MAPAM 1084/2003. Pe
parcursul desfăşurării evenimentelor informaţiile vor fi completate prin înştiinţări şi notificări
succesive.
În situaţia când în urma accidentului există victime înştiinţarea şi notificarea va fi
transmisă şi Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM).
În situaţia producerii unui accident major (care are cel puţin una din consecinţele
conform criteriilor de notificare din Anexa nr. 6 la HG 804/2007), Şeful Celulei de Urgenţă
dispune informarea imediată (conform schemei de alarmare - înştiinţare) şi notificarea producerii
acestuia, autorităţilor publice teritoriale cu responsabilităţi în domeniile protecţiei civile,
protecţiei mediului, protecţiei muncii, administraţiei publice şi sănătăţii în conformitate cu
Ordinului MAPAM 1084/2003.
O copie a notificărilor transmise autorităţilor va fi înregistrată, îndosariată şi păstrată în
„Registru de notificări tip Seveso” conf. Ordin MA 1084/2003, anexa 2, pct. 6.
Declararea stării de alerta la nivel local (pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale)
se face de către Comitetul local pentru Situaţii de Urgenţă cu acordul prefectului, iar la nivel
judeţean sau în mai multe localităţi ale judeţului de către Comitetul Judeţean pentru Situaţii
de Urgenţă cu acordul ministrului administraţiei şi internelor. De asemenea Comitetul Judeţean
pentru Situaţii de Urgenţă este abilitat să propună instituirea stării de urgenţă.
5.8. Încetarea stării de alertă
Starea de alertă încetează odată cu înlăturarea cauzelor producerii şi a efectelor situaţiei
de urgenţă pe toată suprafaţa amplasamentului şi a zonelor învecinate. În cazul în care alarmarea
s-a făcut şi de către Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă în cadrul alarmei generale, se
aşteaptă semnalul de încetare a stării de alertă dat de acesta, după care Celula de Urgenţă din
cadrul obiectivului va dispune încetarea situaţiei dacă situaţia în obiectiv a revenit la normal.
După încetarea stării de alertă şeful celulei de urgenţă va dispune prin toate mijloacele de
informare posibile revenirea personalului la locurile de muncă.
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ S.C. DEVA GOLD S.A.
Ediţia I 2010
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 204 din 258
Întrucât în timpul situaţiei de urgenţă echipele de intervenţie vor efectua numai lucrări
operative de primă urgenţă, după ridicarea stării de urgenţă se vor efectua lucrări de remediere
definitivă:
- curăţirea de deşeuri rezultate în urma scurgerilor;
- decontaminarea spaţiilor afectate de produse toxice;
- reparaţii la construcţii şi echipamente deteriorate în urma accidentului;
- revizia mijloacelor de protecţie şi a utilajelor utilizate la intervenţie;
- completarea stocurilor de materiale de intervenţie: produse de neutralizare, saci
cu steril, conducte, materiale sanitare, etc. conform baremurilor;
- neutralizarea şi/sau distrugerea deşeurilor periculoase rezultate în urma
accidentului;
- decontaminarea solului afectat de accident.
Toate acestea sunt insotite de monitorizarea continua a zonei afectate de accident si
raportarea rezultatelor autoritatilor competente pentru protectia mediului.
După încetarea stării de alertă fiecare conducător al compartimentelor participante va
întocmi un raport detailat al activităţii desfăşurate. Pe baza acestor rapoarte în funcţie de gradul
de urgenţă conducătorul situaţiei de urgenţă de pe amplasament va dispune elaborarea formei
finale a notificării care va fi transmisă autorităţilor.
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ S.C. DEVA GOLD S.A.
Ediţia I 2010
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 205 din 258
CAPITOLUL 6 - ORGANIZAREA ŞI CONDUCEREA ACŢIUNILOR DE
INTERVENŢIE
6.1. Organigrama de urgenţă
Notă:
Echipele de intervenţie tehnologică cuprind personalul de operare echivalent cu a unui schimb.
În caz de necesitate numărul de personal din aceste echipe poate fi dublat prin mobilizarea a două
schimburi pentru efectuarea intervenţiei.
Dispeceratul se constituie în vederea gestionării apelurilor de urgenţă şi monitorizării
sistemelor automate de protecţie.
CELULĂ DE URGENŢĂ Şef celulă: - Manager amplasament Locţiitori: - Responsabil în domeniul
- Manager administrativ - Şefi secţii - Şefi departamente
Coordonatorul răspunsului în caz de urgenţă: - Responsabil în domeniul
managementului securităţii
Comandantul acţiunii: - Desemnat de coordonatorul răspunsului în caz de urgenţă funcţie de situaţia creată, din cadrul grupei de specialişti pentru asistenţă tehnică pe timpul intervenţiilor
Serviciul privat pentru situaţii de urgenţă: - personal profesionist angajat; - personal voluntar din rândul salariaţilor pregătiţi pe specialităţi
- Grupa de prevenire şi intervenţie PSI - Echipa de deblocare-salvare - Echipă protecţie CBRN - Echipă cercetare-observare. - Echipă sanitară - Echipă de transmisiuni- alarmare - Echipă de suport logistic - Dispecerat
Alte forţe implicate temporar: - Ehipa de intervenţie tehnologică - Echipa de intervenţie specială - Personal pază.
Forţe de cooperare pe plan local: - societăţi vecine
- Compartimente, servicii, secţii interne.
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ S.C. DEVA GOLD S.A.
Ediţia I 2010
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 206 din 258
6.2. Atribuţiile Celulei de Urgenţă şi a echipelor de intervenţie
6.2.1. Celula de Urgenţă
Celula de urgenţă este o structură de management pentru situaţii de urgenţă şi îşi
desfăşoară activitatea conform prevederilor „REGULAMENTULUI PRIVIND
ORGANIZAREA, ATRIBUŢIILE ŞI FUNCŢIONAREA CELULEI DE URGENŢĂ”.
Componenţa celulei pentru situaţii de urgenţă este stabilită prin decizia managerului societatii
care este şi Şeful Celulei de Urgenţă.
Atribuţii:
- Identifică şi gestionează tipurile de riscuri generatoare de dezastre din cadrul unităţii.
- Execută pregătirea de protecţie civilă (generală şi de specialitate/teoretică şi practică şi
prin participare la exerciţiile de alarmare publică). Instruirea salariaţilor privind protecţia civilă
se asigură împreună cu instructajele de prevenire şi stingere a incendiilor. Pregătirea preventivă a
salariaţilor va avea ca obiective: informarea cu privire la pericolele la care sunt expuşi, măsurile
de autoprotecţie ce trebuie îndeplinite, mijloacele de protecţie puse la dispoziţie, drepturile şi
obligaţiile ce le revin conform prevederilor legii protecţiei civile, precum şi obligaţiile ce le revin
şi modul de acţiune pe timpul situaţiilor de urgenţă. Participarea salariaţilor la instruire constituie
sarcina de serviciu.
- Asigură iniţierea, calificarea, perfecţionarea sau specializarea inspectorului de protecţie
civilă, a membrilor celulei de urgenţă, a şefului serviciului de urgenţă şi a altor persoane cu
atribuţii în domeniul protecţiei civile prin cursuri, convocări, instructaje etc., iniţiate de Centrul
Naţional de Pregătire pentru Managementul Situaţiilor de Urgenţă, prin centrele zonale ale
acestuia.
- Stabileşte metode, proceduri de acţiune pe tipuri de avarii/accidente cu responsabilităţi
clare şi procedee specifice de protecţie a salariaţilor şi a populaţiei (în cazul în care în incinta
unităţii este zilnic un aflux masiv de cetăţeni sau accidentul are efecte dincolo de limita
amplasamentului ), precum şi a bunurilor materiale proprii.
- Asigura mijloacele financiare şi materiale necesare construirii, amenajării,
întreţinerii, modernizării: punctelor de comandă (de conducere), a adăposturilor de protecţie
civilă, a sistemului de înştiinţare - alarmare, mijloacelor de protecţie, intervenţie, a
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ S.C. DEVA GOLD S.A.
Ediţia I 2010
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 207 din 258
mijloacelor necesare procesului de pregătire, organizând evidenţa, depozitarea, conservarea şi
întreţinerea acestora.
- Constituie rezervele financiare şi tehnico - materiale specifice în situaţii de urgenţă sau
de conflict armat.
- Asigură aplicarea măsurilor de mascare şi de camuflare a surselor luminoase şi calorice.
- Studiază şi stabileşte modul de adaptare şi folosire a mijloacelor tehnice şi utilajelor
proprii pentru nevoi de protecţie civilă.
- Organizează şi asigură starea de operativitate şi capacitatea de intervenţie optimă a
serviciului de urgenţă privat(voluntar), pentru limitarea şi înlăturarea oportună a efectelor
dezastrelor şi a efectelor atacurilor din aer pe timpul conflictelor armate, reducerea pierderilor de
vieţi omeneşti şi restabilirea utilităţilor afectate.
- Informează oportun inspectoratul pentru situaţii de urgenţă judeţean (centrul
operaţional) şi celelalte organisme cu responsabilităţi în domeniul managementului situaţiilor de
urgenţă despre: stările potenţiale generatoare de situaţii de urgenţă sau despre producerea unei
situaţii de urgenţă în cadrul unităţii.
- Evaluează situaţiile de urgenta produse, stabilind măsuri şi acţiuni specifice pentru
gestionarea acestora şi urmăreşte îndeplinirea lor.
- Organizează şi asigură evacuarea salariaţilor şi a bunurilor materiale proprii în situaţii
speciale. în conformitate cu prevederile planurilor întocmite în acest scop.
- Elaborează ,,planuri de acţiuni şi măsuri de prevenire, avertizare a salariaţilor
(populaţiei) şi de gestionare a situaţiilor de urgenţă specifice tipurilor de risc la care poate fi
expusă unitatea şi de pe raza localităţii/judeţului".
- Îndeplineşte şi alte atribuţii referitoare la protecţia civilă, potrivit legislaţiei în vigoare.
Activităţi:
Celula de Urgenţă se mobilizează şi intră în acţiune după raportarea producerii unui
eveniment potenţial generator a unei situaţii de urgenţă.
- Dispune determinarea naturii accidentului şi intervenţia echipelor;
- Stabileşte caracteristicile focarului şi gravitatea situaţiei apărute:
- amplasarea exactă a locului de producere a avariei sau accidentului;
- cantitatea de substanţă periculoasă implicată;
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ S.C. DEVA GOLD S.A.
Ediţia I 2010
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 208 din 258
- mărimea zonelor afectate;
- evoluţia previzibilă a accidentului.
- Analizează situaţia creată şi dispune declanşarea alarmei funcţie de clasa de urgenţă;
- Dispune şi asigură aducerea în unitate a personalului component al echipelor de
intervenţie. În caz de necesitate dispune suplimentarea echipelor de intervenţie pentru lichidarea
urmărilor situaţiei apărute.
- Asigură, prin colaborare cu firme specializate, utilaje şi echipamente suplimentare
necesare intervenţiei;
- Coordonează, prin membrii Celulei de Urgenţă acţiunea tuturor echipelor care intervin
în focar şi în zonele afectate pentru lichidarea avariei şi limitarea efectelor acesteia.
- Stabileşte direcţiile de evacuare şi dispune funcţie de necesitate evacuarea personalului
din zonele afectate.
- Asigură cu mijloacele de transport disponibile din cadrul societăţii, evacuarea
personalului şi transportarea accidentaţilor la unitatea sanitară cea mai apropiată. Solicită prin
Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă mijloace de transport suplimentare.
- Dispune oprirea parţială sau totală a instalaţiilor după caz.
- Înştiinţează şi notifică producerea situaţiei de urgenţă (avariei/incidentului sau
accidentului) autorităţilor cu responsabilităţi în domeniul situaţiilor de urgenţă;
- Alarmează populaţia şi societăţile învecinate, localităţile pe raza cărora s-a produs
accidentul sau care pot fi afectate de acesta colaborând cu organele locale (Primărie, Poliţie,
Prefectură, Jandarmerie, Pompieri, etc.).
- Participă împreună cu autorităţile la cercetarea zonelor afectate din afara
amplasamentului în vederea stabilirii măsurilor pentru limitarea efectelor produse.
- Coordonează activitatea echipelor de salvare şi sanitare pe teritoriul unităţii, solicită şi
asigură acordarea de măsuri suplimentare de prim ajutor, transport a răniţilor şi intoxicaţilor.
- Alarmează, organizează şi coordonează activitatea paznicilor care au sarcina să asigure
blocarea căilor de acces, limitarea accesului în perimetrul afectat şi paza zonei.
- Coordonează activitatea echipelor proprii cu cele externe pentru lichidarea efectelor
accidentului.
- Dispune si urmăreşte reîntoarcerea personalului la locurile de muncă, reintrarea în
programul normal de lucru şi aducerea instalaţiilor la parametrii normali de funcţionare, după
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ S.C. DEVA GOLD S.A.
Ediţia I 2010
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 209 din 258
înlăturarea situaţiei de avarie apărute şi atunci când concentraţia toxicelor a scăzut sub valorile
admise.
- Asigură în bugetul propriu, fonduri pentru cheltuieli necesare desfăşurării activităţilor
pentru situaţii de urgenţă.
În situaţia producerii unui accident major (care are cel puţin una din consecinţele
conform criteriilor de notificare din Anexa nr. 6 la HG 804/2007), notifică producerea acestuia,
in cel mai scurt timp, autorităţilor publice teritoriale cu responsabilităţi în domeniile protecţiei
civile, protecţiei mediului, protecţiei muncii, administraţiei publice şi sănătăţii.
După încetarea stării de urgenţă va elabora un Raport privind analiza accidentului care va
fi transmis următoarelor instituţii (după caz):
- Agenţia pentru Protecţia Mediului Hunedoara;
- I.S.U. al Judeţului Hunedoara;
- Comisariatul Judeţean Hunedoara al Gărzii Naţionale de Mediu.
- ITM
- SGA
6.2.2. Coordonatorul răspunsului în caz de urgenţă
(Responsabilul cu Managementul Securităţii)
Atribuţii
- Asigură permanent coordonarea planificării şi a realizării activităţilor şi măsurilor de
protecţie şi pregătire pentru situaţii de urgenţă, participă la pregătirea serviciilor de urgenţă, a
salariaţilor şi asigură coordonarea celulei de urgenţă.
- Asigură identificarea, monitorizarea şi evaluarea factorilor de risc specifici, potentiali
generatori de evenimente periculoase;
- Organizează, şi dotează, pe baza criteriilor de performanţă elaborate de Inspectoratul
General pentru Situaţii de Urgenţă, formaţiunile proprii de urgenţă;
- Participă la exerciţii şi aplicaţii de protecţie civilă şi conduce nemijlocit acţiunile de
alarmare, evacuare, intervenţie, limitare şi înlăturare a urmărilor situaţiilor de urgenţă, actiuni
desfăşurate de unităţile proprii;
- Organizează instruirea şi pregătirea personalului încadrat în muncă în domeniul
situaţiilor de urgenţă;
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ S.C. DEVA GOLD S.A.
Ediţia I 2010
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 210 din 258
- Prevede, anual, în bugetul societăţii fonduri pentru cheltuieli necesare desfăşurării
activităţilor de protecţie civilă;
- Înştiinţează persoanele şi organismele competente asupra factorilor de risc şi le
semnalează, de îndată, cu privire la iminenţa producerii sau producerea unei situaţii de urgenţă
civilă la nivelul instituţiei;
- Stabilesc şi transmit către subcontractori regulile şi măsurile de protecţie specifice,
corelate cu riscurile previzibile la utilizare, manipulare, transport şi depozitare;
- Încheie contracte, convenţii sau protocoale de cooperare cu alte servicii de urgenţă
profesioniste sau voluntare;
- Menţine în stare de funcţionare mijloacele de transmisiuni-alarmare, spaţiile de
adăpostire şi mijloacele tehnice proprii, destinate adăpostirii sau intervenţiei, ţin evidenţa
acestora şi le verifică periodic;
- Relaţii de reprezentare şi cooperare; stabilirea unor relaţii de colaborare cu autorităţile
administraţiei publice locale din zona de dislocare, cu serviciile profesioniste de intervenţie în a
căror zonă de competenţă se desfăşoară activitatea, alte instituţii şi organisme care au ca obiect
de activitate prevenirea, pregătirea şi intervenţia în situaţii de urgenţă.
Cerinţe specifice funcţiei:
- să cunoască în detaliu prevederile prezentului document precum şi a tuturor planurilor si
procedurilor standard şi/sau specifice de operare, pregătire şi intervenţie în situaţii de urgenţă;
- să cunoască echipamentele, forţele, mijloacele şi orice alt tip de resurse care pot fi
utilizate pentru intervenţie în situaţii de urgenţă, locul de dispunere şi modul de utilizare a
acestora
- sa deţină evidenta substanţelor chimice si fisele de securitate a acestora , materialele,
deşeurile, fluxul acestora şi locul lor de depozitare, incidentele care pot să apară pe timpul
transportului, manipulării, depozitării sau pe timpul fluxului de producţie, precum şi măsurile
imediate care trebuie luate în caz de accident:
- să cunoască toate operaţiile ce se desfăşoară în zona de producţie, în zonele auxiliare, în
zona de extracţie sau în zone unde se amenajează amplasamentul;
- să cunoască componenţă echipelor de intervenţie şi a resurselor de care acestea dispun;
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ S.C. DEVA GOLD S.A.
Ediţia I 2010
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 211 din 258
- să cunoască personalul de întreţinere şi cel productiv care are atribuţii în procesele
critice de funcţionare a activităţilor de pe amplasament;
- să cunoască disponibilităţile de intervenţie, în caz de urgenţă, din mediul extern: agenţi
economici, organizaţii publice sau private la nivel local, regional, naţional, servicii de urgenţă
profesioniste, voluntare sau private din zona de responsabilitate;
- să cunoască dispunerea personalului în zonele care pot fi afectate în caz de accidente.
Activităţi:
- Asigură permanent coordonarea planificării şi a realizării activităţilor şi măsurilor de
protecţie şi intervenţie pentru situaţii de urgenţă, asigură coordonarea celulei de urgenţă.
- Stabileşte şi urmăreşte îndeplinirea măsurilor şi a acţiunilor de prevenire şi de pregătire
a intervenţiei;
- Asigură gratuit forţelor de intervenţie chemate în sprijin în situaţii de urgenţă
echipamentele, substanţele, mijloacele şi antidoturile adecvate riscurilor specifice;
- Asigură alarmarea populaţiei din zona de risc creată ca urmare a activităţilor proprii
desfăşurate;
- Organizează şi pregăteşte personalul pentru a asigura răspunsul la urgenţă în interiorul
amplasamentului;
- Răspunde de luarea deciziilor iniţiale despre tipul de răspuns care va fi acordat situaţiei
specifice de urgenţă creată, realizând astfel încadrarea în nivelul de urgenţă şi evaluând resursele
necesare intervenţiei.
- Desemnează Comandantul acţiunii în caz de urgenţă funcţie de situaţia creată, din
cadrul persoanelor special pregătite pentru această activitate.
6.2.3. Comandantul Acţiunii
Atribuţii
Comandantul acţiunii este persoana responsabilă de acţiunile ce vor fi îndeplinite la locul
accidentului, coordonarea unitară acţiunii tuturor forţelor stabilite pentru intervenţie , adoptând
decizii cu privire la resursele necesare, şi comunicând cu cei aflaţi în afara locului accidentului.
Funcţia de Comandant al Acţiunii este temporară se ocupă numai pe timpul situaţiilor de urgenţă.
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ S.C. DEVA GOLD S.A.
Ediţia I 2010
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 212 din 258
Comandantul acţiunii va fi desemnat de către Celula de urgenţă la propunerea
Coordonatorul răspunsului pentru situaţii de urgenţă, în funcţie de personalul de intervenţie
pentru situaţii de urgenţă, prezent pe amplasament şi în funcţie de tipul şi amploarea situaţiei
create. Pentru exercitarea atribuţiilor acestei funcţii este necesară o pregătire specială privind
modul de organizare a intervenţiei în situaţii de urgenţă. Această pregătire se execută centralizat
sub directa coordonare a Coordonatorului răspunsului în situaţii de urgenţă pe baza unui program
de pregătire. Această pregătire se va completa cu o instruire specifică în funcţie de locul de
desfăşurare a activităţii şi a tipului de incident care se poate produce în perimetrul respective
Potenţialii comandanţi de actiune vor fi selecţionaţi din rândul inginerilor, tehnicienilor, şefilor
de secţii, ateliere, instalaţii, depozite, puncte de lucru etc., precum şi şefii echipelor de
intervenţie proprii.
Coordonatorul urgenţei trebuie să ţină evidenţa personalului instruit pentru a îndeplini
funcţia de comandant de acţiune în funcţie de tipul de incident înregistrat şi locul de manifestare
a acestuia.
Comandantul Acţiunii asigură coordonarea unitară acţiunii tuturor forţelor stabilite pentru
intervenţie şi este responsabil alături de şefii echipelor de intervenţie în situaţii de urgenţă pentru
executarea oportună şi operativă a intervenţiei - oprirea şi retenţia scurgerilor, asigurarea
serviciilor medicale, stingerea incendiilor şi operaţiunile de salvare.
Pe timpul executării atribuţiilor comandantul acţiunii se subordonează nemijlocit
coordonatorului urgenţei. Va ţine în permanenţă legătura cu acesta şi va furniza datele despre
situaţia reală creată, acţiunile de intervenţie desfăşurate , pagubele produse, numărul victimelor,
necesarul de forţe şi mijloace de intervenţie suplimentare. De asemenea pe timpul intervenţiei va
coopera cu toate categoriile de forţe venite în sprijin pentru limitarea şi lichidarea urmărilor
negative ale situaţiei de urgenţă, asigurând acestora toate informaţiile şi mijloacele necesare
pentru intervenţie.
Comandantul Acţiunii este de obicei şeful Serviciului privat pentru situaţii de urgenţă .
numit prin Decizia Managerului Societăţii.
În anumite situaţii, comandantul acţiunii poate fi o altă persoană selectată de către Şeful
Celulei pentru Situaţii de Urgenţă, în funcţie de personalul de intervenţie pentru situaţii de
urgenţă prezent pe amplasament, de obicei dintre şefii sectoarelor unde se produce accidentul.
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ S.C. DEVA GOLD S.A.
Ediţia I 2010
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 213 din 258
Activităţi
Comandantul Acţiunii este responsabil alături de şefii echipelor de intervenţie în situaţii
de urgenţă cu: intervenţia, oprirea emisiilor şi retenţia scurgerilor, asigurarea serviciilor
medicale, stingerea incendiilor şi operaţiunile de salvare.
Comandantul Acţiunii, după ce este desemnat, se va îndrepta spre locul accidentului
împreună cu echipa de intervenţie. Comandantul Acţiunii va:
• contacta persoanele care au asigurat primul răspuns la urgenţă pentru a primi
informaţii precise privind incidentul
• în colaborare cu Şeful Celulei pentru Situaţii de Urgenţă, va decide dacă clasificarea
urgentei este cea potrivită
• verificarea secundară privind declanşarea alarmării corespunzătoare şi iniţierea
sistemelor de alarmare potrivite, dacă acest lucru nu a fost realizat deja.
• controla toate forţele de răspuns la urgenţă, dirijând activităţile angajaţilor şi a
echipelor de intervenţie.
• colabora îndeaproape şi va comunica cu echipele de intervenţie din amplasament şi cu
cele externe (poliţie, pompieri, alte organizaţii externe de răspuns la urgenţă sau contractori care
sosesc la locul incidentului)
• evalua riscul de producere sau de extindere a incendiilor, exploziilor sau deversărilor
de substanţe chimice, etc.
• dispune monitorizarea scurgerilor, a generării de gaze, echilibrul de presiuni în
instalaţii, ruperea valvelor, ţevilor sau cedarea altor echipamente.
• rămâne să controleze zona până se consideră încheiată urgenţa, moment de la care
controlul va fi preluat de către Şeful Celulei pentru Situaţii de Urgenţă.
• în plus faţă de comunicarea cu cei care răspund la urgenţe şi angajaţii din zonă,
Comandantul Acţiunii va continua să comunice doar cu Şeful Celulei pentru Situaţii de Urgenţă.
Comunicarea cu alţii trebuie evitată până când urgenţa este declarată încheiată.
• Comandantul Acţiunii va iniţia de obicei evacuarea facilităţilor şi va decide dacă este
nevoie de o evacuare locală, a întregului obiectiv sau a populaţiei învecinate.
• Comandantul Acţiunii va decide care echipament de răspuns la urgenţă, fie din
amplasament, fie din afara sa, şi care echipament de operare este necesar pentru a răspunde
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ S.C. DEVA GOLD S.A.
Ediţia I 2010
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 214 din 258
adecvat urgenţei. Comandantul Acţiunii va controla utilizarea echipamentului de către cei care
răspund la urgenţă.
• Comandantul Acţiunii şi cei care răspund la urgenţe sunt responsabili numai cu
acţiunile din timpul urgenţei, adică oprirea emisiilor şi reţinerea deversărilor, servicii medicale,
stingerea incendiilor sau operaţii de salvare. Operaţiile de curăţare şi decontaminare de după
urgenţă reprezintă responsabilitatea altor departamente, organizaţii sau colaboratori.
• După declararea încetării situaţiei de urgenţă, Comandantul Acţiunii va sprijini Şeful
Celulei pentru Situaţii de Urgenţă în:
− Documentarea incidentului;
− Începerea investigaţiei, raportării şi înregistrării urgenţei;
− Începerea remedierii prejudiciului;
− Tratarea, stocarea sau îndepărtarea deşeurilor recuperate, solului sau apei de
suprafaţă contaminate sau a oricăror materiale rezultate în urma incidentului.
6.2.4. Atribuţiile Serviciului Privat pentru Situaţii de Urgenţă
În conformitate cu ORDINUL MINISTERULUI ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR
nr. 158 din 22 februarie 2007 pentru aprobarea Criteriilor de performanţă privind constituirea,
încadrarea şi dotarea serviciilor private pentru situaţii de urgenţă, în cadrul S.C. DEVA GOLD
S.A, se va constitui – Serviciu Privat pentru Situaţii de Urgenţă - având în formaţia de
intervenţie, salvare şi prim ajutor echipe specializate pe tipuri de riscuri, inclusiv de
supraveghere şi punere în funcţiune a instalaţiilor speciale de prevenire şi stingere a incendiilor.
Membrii echipelor de intervenţie în caz de avarie/accident în care sunt implicate
substanţe periculoase vor fi disponibili pe amplasament şi vor acţiona conform instrucţiunilor
date de către Comandantul acţiunii, în situaţii care implică: scurgeri de substanţe periculoase
incendii-explozii şi dezastre naturale. Aceştia vor fi instruiţi în ce priveşte manipularea şi
caracteristicile substanţelor periculoase şi a compuşilor acestora ce se pot forma în diferite reacţii
în interiorul amplasamentului şi în ce priveşte intervenţia în situaţii de urgenţă.
Responsabilităţile principale ale membrilor Serviciul de urgenta privat sunt, realizarea
periodică a inspecţiilor şi testelor echipamentelor de răspuns la urgenţe care implică substanţe
periculoase şi asigură menţinerii tehnicii de intervenţie în stare de funcţionare, după
regulamentul stabilit;
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ S.C. DEVA GOLD S.A.
Ediţia I 2010
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 215 din 258
Serviciul Privat pentru Situaţii de Urgenţă acţionează cu formaţiile de intervenţie şi are
următoarele atribuţii principale:
- asigură răspunsul imediat la locul incidentului;
- acţionează pentru remedierea incidentului şi evacuarea persoanelor din zona
contaminată;
- executa cercetarea pentru stabilirea gradului de contaminare, delimitarea zonei afectate
si estimarea numărului de persoane afectate;
- delimitează, marchează şi izolează perimetrul contaminat;
- funcţie de situaţie şi de ordinele primite, pot îndeplini si alte misiuni ca: participarea la
acţiunile de salvare, de prim ajutor si transport al răniţilor, sau alte activităţi în zona afectată de
distrugeri;
- participarea la înlăturarea urmărilor urgentelor si reabilitarea zonei din punct de vedere
al decontaminării;
- participă la recoltarea probelor din sectorul infectat (apa, aer, sol produse animale,
produse vegetale);
- participa la acţiunile de limitare si lichidare a focarului creat, executând la ordin
decontaminarea aparaturii, mijloacelor de transport intervenţie si de protecţie.
În afara perioadei situaţiilor de urgenţă responsabilităţile principale ale membrilor
Serviciul Privat pentru Situaţii de Urgenţă sunt:
- asigurarea pregătirii personalului pentru răspuns în situaţii de urgenţă;
- realizarea periodică a inspecţiilor şi testelor echipamentelor de răspuns la urgenţe care
implică substanţe periculoase şi menţinerii tehnicii de intervenţie în stare de funcţionare, după
regulamentul stabilit;
Formaţiile de intervenţie vor acţiona conform planului de urgenţă şi instrucţiunilor date
de către Celula de Urgenţă, în situaţii care implică incendii şi/sau explozii, deversări sau scurgeri
de substanţe chimice, dezastre naturale sau antropice. Aceştia vor fi instruiţi şi în ceea ce priveşte
manipularea şi caracteristicile substanţelor periculoase prezente şi a celor care se pot forma în
caz de accident.
Serviciul Privat pentru Situaţii de Urgenţă se subordonează Celulei de Urgenţă.
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ S.C. DEVA GOLD S.A.
Ediţia I 2010
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 216 din 258
a) Grupa (echipa) de prevenire şi intervenţie PSI
Membrii echipei de intervenţie PSI vor fi disponibili pe amplasament şi vor acţiona
conform instrucţiunilor date de către Comandantul Acţiunii, în situaţii care implică: incendii
şi/sau explozii, situaţii de accidente cu substanţe chimice periculoase, deversări sau scurgeri de
substanţe chimice, materiale periculoase sau deşeuri.
Aceştia vor fi instruiţi şi în ceea ce priveşte manipularea şi caracteristicile substanţelor
periculoase şi a compuşilor acestora ce se pot forma în diferite reacţii în interiorul
amplasamentului.
Membrii echipei de intervenţie PSI vor fi pregătiţi pentru a interveni pe amplasament în
caz de incendii şi/sau explozii şi în situaţii de accidente cu substanţe chimice periculoase.
Membrii echipei de intervenţie PSI trebuie să cunoască modul de acţiune şi intervenţie
pentru pericolele ce pot surveni în urma accidentelor pe amplasament, putând îndeplini mai
multe responsabilităţi în timpul unei situaţii de urgenţă în situaţii deosebit de complexe.
Echipei de intervenţie PSI poate acţiona împreună cu celelalte formaţii de intervenţie sau
independent în toate tipurile de situaţii de urgenţă care pot apărea pe amplasament.
Echipei de intervenţie PSI se subordonează Coordonatorului Răspunsului în Situaţii de
Urgenţă iar pe timpul intervenţiilor în situaţii de urgenţă Comandatului Acţiunii.
In cazul unei situaţii de urgenţă echipele de intervenţie PSI acţionează conform
instrucţiunilor şi planurilor existente la locul de desfăşurare a activităţii sub comanda şefilor de
sectoare.
La auzul semnalului de alarma, membrii formaţiei de intervenţie se echipează, pregătesc
materialele şi mijloacele de protecţie şi de intervenţie şi aşteaptă ordinul Dispecerului.
Acţionează pentru lichidarea incidentului şi evacuarea persoanelor din zona afectată şi
limitarea urmărilor negative;
Participă la executarea cercetării zonei afectate, delimitarea, marcarea şi izolarea
acesteia, estimarea numărului de persoane afectate şi stabilirea nevoilor de intervenţie;
In funcţie de ordinul primit, formaţia de pompieri intervine pentru limitarea propagării
norului toxic sau pentru a stinge incendiul survenit ca urmare a avariei.
Şeful formaţiei va comunica şefilor de grupă de la fiecare maşină de intervenţie, datele
focarului, căile de acces şi amplasarea fiecărui utilaj la locul intervenţiei.
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ S.C. DEVA GOLD S.A.
Ediţia I 2010
Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda Pagina 217 din 258
Funcţie de situaţie şi de ordinele primite, pot îndeplini şi alte misiuni ca: participarea la
acţiunile de salvare, de prim ajutor şi transport al răniţilor, sau alte activităţi în zona afectată de
distrugeri;
Participă la înlăturarea urmărilor incidentului/accidentului şi reabilitarea zonei;
Participă la acţiunile de limitare şi lichidare a focarului creat, executând la ordin
decontaminarea aparaturii, mijloacelor de transport intervenţie şi de protecţie.
b) Atribuţiile echipei de deblocare – salvare
La raportarea unei avarii echipa de deblocare - salvare se echipează şi se deplasează la
locul avariei. Funcţie de atribuţiile de serviciu primii vor acţiona operatorii locurilor de muncă
urmând ca pe măsura mobilizării să participe la intervenţie în cadrul echipei pompierii civili,
personal de întreţinere, alte persoane membre ale echipei.
- acţionează în zona afectată şi pe căile de acces pentru determinarea situaţiei de la
faţa locului şi transmite informaţii în vederea declanşării alarmei;
- controlează sectorul afectat pentru depistarea accidentaţilor şi scoaterea acestora
din zona periculoasă, acordă primul ajutor accidentaţilor până la preluarea acestora de
către cadrele medicale.
- ajută la evacuarea personalului prezent la locul avariei şi care nu este implicat în