Cafeaua a intrat în Europa în secolul 17 prin portul Veneţia, unde aveau loc schimburile comerciale cu negustorii arabi. Băutura a devenit obisnuiţă în rândul populaţiei în momentul în care vânzătorii ambulanţi de limonada au inclus-o în oferta lor ca alternativă la băuturile reci. De asemeni, mulţi dintre negustorii europeni au început să bea cafea în călătoriile lor şi au adus acest obicei în Europa. Pe la mijlocul secolului 17, olandezii dominau comerţul naval şi au introdus cultivarea la scara mare a cafelei în coloniile lor din Indonezia, pe insulele Java, Sumatra, Sulawesi şi Bali. Cafeaua a ajuns în America Latina cateva decenii mai târziu când francezii au adus o plantă de cafea în Martinica. La jumatatea secolului 19, o boala rară a plantelor s-a raspândit prin plantaţiile de cafea din Asia de sud-est şi culturile au fost compromise. Astfel, Brazilia a devenit cea mai mare producătoare de cafea, onoare pe care o deţine şi astăzi. De-a lungul timpului consumul de cafea a devenit din ce în ce mai mare ceea ce a dus ca aceasta să ajungă pe locul 2 după petrol, în ceea ce priveşte importanţa economică. Se cunosc aproape 80 de soiuri de cafea, din care se cultiva in scopuri indrustiale urmatoarele patru tipuri de cafea: cafeaua Arabica, cafeaua Robusta, cafeaua Liberica si cafeaua Maragogype. Cafeaua Arabica
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
Cafeaua a intrat în Europa în secolul 17 prin portul Veneţia, unde aveau loc schimburile
comerciale cu negustorii arabi. Băutura a devenit obisnuiţă în rândul populaţiei în momentul în
care vânzătorii ambulanţi de limonada au inclus-o în oferta lor ca alternativă la băuturile reci. De
asemeni, mulţi dintre negustorii europeni au început să bea cafea în călătoriile lor şi au adus
acest obicei în Europa.
Pe la mijlocul secolului 17, olandezii dominau comerţul naval şi au introdus cultivarea la
scara mare a cafelei în coloniile lor din Indonezia, pe insulele Java, Sumatra, Sulawesi şi Bali.
Cafeaua a ajuns în America Latina cateva decenii mai târziu când francezii au adus o plantă de
cafea în Martinica. La jumatatea secolului 19, o boala rară a plantelor s-a raspândit prin
plantaţiile de cafea din Asia de sud-est şi culturile au fost compromise. Astfel, Brazilia a devenit
cea mai mare producătoare de cafea, onoare pe care o deţine şi astăzi.
De-a lungul timpului consumul de cafea a devenit din ce în ce mai mare ceea ce a dus ca
aceasta să ajungă pe locul 2 după petrol, în ceea ce priveşte importanţa economică.
Se cunosc aproape 80 de soiuri de cafea, din care se cultiva in scopuri indrustiale
urmatoarele patru tipuri de cafea: cafeaua Arabica, cafeaua Robusta, cafeaua Liberica si cafeaua
Maragogype.
Cafeaua Arabica
Cafeaua arabica, originară din Africa, mai precis din Abisinia, este cea mai apreciată şi
mai răspandită specie de cafea. Se cultiva mai ales în America Latina, dar şi în Africa, de fapt ea
este cea mai cultivată specie şi este deosebit de preţuită pentru cireşele sale de calitate
superioară, de formă alungită şi culoare verzuie - albăstruie.
Cafeaua arabica are nevoie de soluri bogate în minerale şi o temperatură constantă de
aprox. 20°C şi creşte la o altitudine de peste 600 metri. Aceasta are aroma şi gustul mult mai
rafinat decât alte specii.
Cafeaua cu tărie medie este obţinută în exclusivitate din varietati ale soiului arabica,
provenite din America Centrală şi de Sud, Kenya, Tanzania, Etiopia. Excepţie face Brazilia,
întrucât varietăţile de arabica braziliene au o aroma mai puţin rafinată.
Cafeaua Robusta
Cafeaua robusta, originară din bazinul Congo, creşte mai rapid şi este mult mai rezistentă
acolo unde climatul nu este favorabil cafelei arabice. Se cultiva intens în Africa, India si
Indonezia.
Cafeaua robusta, spre deosebire de cafeaua arabica, care este pretenţioasă la condiţiile
climatice, se adaptează uşor climatului sever, este rezistentă la boli şi dăunători.
Boabele acestei specii de cafea sunt mici, au o formă neregulată şi culoare maroniu - gălbuie.
Cafeaua robusta are un gust mai neutru, este mai puţin aromată decât arabica şi este foarte
apreciată în gama de cafea solubilă.
Cafeaua Liberica
Cafeaua liberica, originară din Africa, Liberia, are de asemenea o creştere rapidă şi o
rezistenţă bună la boli. Se cultivă exclusiv în câmpiile subtropicale ale Africii şi Americii de
Sud, unde umiditatea este foarte mare şi temperatura este cuprinsă între 20 şi 25°C.
Boabele sunt adesea deformate, de dimensiune medie şi culoare de la brună la galbenă. Calitatea
acestei specii de cafea este mediocră.
Cafeaua Maragogype
Acest arbore de cafea a fost descoperit în vecinatatea oraşului Maragogype, statul Bahia
din Brazilia. Este un hibrid rezultat prin încrucişarea dintre speciile arabica şi liberica, exceptând
dimensiunile boabelor, el a păstrat caracterele speciei arabica, randamentul acestui arbust este
totusi inferior şi cultura sa este extrem de împrăştiată (Brazilia, Guatemala, Nicaragua, Mexic,
Columbia şi chiar Java), la o altitudine variind între 600 şi 1000m. Boabele de cafea ale acestui
arbust sunt de calitate superioară şi medie, iar culoarea lor este verzuie, în ciuda preferinţei unor
consumatori, calitatea acestei cafele nu poate depăşi calitatea cafelei.
Dintre cele 4 tipuri de cafea cele mai vândute sunt robusta şi arabica.
Boabele robusta (canephora) reprezintă 30% din producția mondială de cafea. Boaba de
cafea robusta este o boabă de cafea mai mică și mai rotundă decât boaba de cafea arabica.
Cafeaua din aceste boabe este una mai amară și mai puțin aromată. În schimb conținutul de
cofeină este de doua ori mai ridicat decât cel al boabelor arabica. Arborele Coffea Canephora
(Robusta) nu necesită îngrijiri foarte mari, este rezistent la anumite boli și altitudinea la care este
cultivat nu este atât de relevantă ; arborii pot crește și la temperaturi de până la 29 grade Celsius.
Costurile pentru întreținerea unei plantații de cafea robusta nu se compară cu cele de întreținere a
unei plantații de arbori de cafea arabica.
Boabele arabica reprezintă majoritatea producției de cafea la nivel mondial. Arborii de
cafea Arabica sunt cultivați la altitudini de peste 600m până la 2000m, iar temperatura optimă
pentru aceștia este undeva între 16-24 grade Celsius. Spre deosebire de robusta, boabele arabica
dezvoltă arome și note complementare. Gustul cafelei din boabe arabica este influențat de
originea acestora, de plantele și arborii cultivați in jurul plantației de cafea. Pe lângă asta,
modalitatea de procesare a cireselor de cafea influențează gustul, aciditatea și corpolența.
Metodele de procesare sunt cea spălată, uscată și o combinație între cele două semi-spălată.
Capitolul 1: Analiza mediului de afaceri pentru Cafea
I. Identificarea Factorilor de Mediu
Factori economici:
Ţări producătoare de cafea
Pe plan mondial ţările producătoare de cafea se situează acolo unde climatul este ideal de
cald şi de umed. Ţările pot fi grupate (în mare) în patru zone geografice:
1. America Centrală şi de Răsărit.
În această regiune se găseşte în deseobi cafea Arabica spălată, în general de calitate foarte
ridicată (Mexic, Panama, insulele Caraibiene).
2. America de Sud
În Brazilia se produc aproximativ 30 de milioane de saci/an (1sac=60kg) de Arabica
naturală. Columbia, Ecuador, Peru şi Venezuela produc Arabica spalată.
3. Africa
Majoritatea ţărilor africane produc cafea Robusta. Speciile
Arabica cresc de asemenea foarte bine la altitudini mari în
Kenya, Tanzania şi Camerun, care produc mari cantităţi de
Arabica spălată, de înaltă calitate.
4. Asia
Produce cafea Arabica spălată ca şi Robusta spălată şi naturală (de exemplu India,
Indonezia, Noua Guinee).
Ponderea cafelei pe piaţă
Pe piaţa mondială de cafea, specia Arabica ocupă 75-80% iar Robusta restul de 20-
25%. Producţia mondială anuală atinge aproximativ 91 milioane de saci, fiecare cântărind în
medie aproximativ 60 kg (peste 5 milioane de tone anual). America Centrală şi de Sud produc
70 % din cafeaua de pe piaţa mondială, urmată de 20% Asia şi Africa cu 10%.
Structura consum cafea
Frecvenţa de consum a cafelei în funcţie de vărstă:
Varstaani
Persoane
De maimulte
oripe zi
%
O data pe zi
%
De 5-6 ori pe sapt.
%
De 3-4 ori pe sapt.
%
O data pe
sapt.%
De 2-3 ori pe luna%
O data pe
luna%
Mai putin de o data pe
luna%
Nu stiu %
Nu consuma%
15-19 139 11 15 0 9 4 3 1 1 1 55
20-24 127 33 17 2 6 4 2 - 1 2 35
25-29 121 42 31 - 7 2 1 1 2 - 14
30-34 95 49 28 1 2 2 1 - - - 16
35-39 118 47 31 2 4 2 2 - - - 13
40-44 111 44 32 - 5 1 - 2 - 1 14
45-49 88 44 32 - 1 - - - - - 23
50-54 80 30 41 3 1 1 5 - 1 1 16
55-59 89 26 40 2 9 3 1 1 - - 17
60-64 80 13 48 3 11 - 3 - 3 1 20
65-69 66 15 45 2 9 2 5 - 3 - 20
>70 86 10 38 3 8 5 3 1 - 1 29
Total, % 1200 31 31 1 6 2 2 1 1 1 24
SURSA: ISRA Center Marketing Resource
Conform datelor furnizate de ISRA cafeaua este consumată de marea majoritate a populaţiei.
Structura de mai jos demonstrează ca la nivel european consumul de cafea este foarte ridicat.
Consum anual cafea – ţări UE
Finlanda se află pe primul loc în topul consumatorilor de cafea, un locuitor consumând
anual 10 kg de cafea. Urmează apoi Suedia, Irlanda, Norvegia. În Elveţia se consuma anual 9 kg
cafea pe cap locuitor. Belgia, Luxemburg şi Olanda se situează pe locurile următoare cu 7 kg pe
cap locuitor anual.
Preţul cafelei
Preţul cafelei diferă mult, în funcţie de cerere şi ofertă şi el este în mod continuu
influenţat de factori cum ar fi: modificările de climă, mişcările politice şi calitatea, precum şi
volumul producţiei de cafea. Preţul de pornire al cafelei verzi este dat de Bursele de la Londra şi
cea de la New York. Bursa cafelei este depăşită ca volum de tranzacţii doar de bursa petrolului.
Marii angrosişti din lume îşi practică adaosurile lor comerciale, astfel încât, odată adusă în
România, preţul acesteia include şi plata tuturor taxelor către stat (accize, TVA, taxe vamale).
Fiecare companie îşi stabileşte politica proprie de preţuri, pe care nu are de gând să o dezvăluie
concurenţei, experienţele anterioare îndemnând la prudenţă.
Canale de distribuţie
În ceea ce priveşte canalele de distribuţie, se observă o diminuare a importanţei
magazinelor mici, a chioşcurilor, o menţinere constantă a importanţei magazinelor mari,
concomitent cu creşterea vânzărilor prin supermarketuri şi magazine generale.
Taxele pentru cafea
Elementele care influențează costul cafelei
44,9% Impozit, Vămuire, Costuri de transport.
23,7% Costuri la vânzare.
17,8% Comerciant colector și prăjirea boabelor.
8,5% Proprietarul plantației.
5,1% Salariul muncitorilor.
Sursa: Deutscher KaffeeVerband (www.kaffeeverband.ro)
Cele mai mari pieţe ale cafelei se află în New York şi Londra. De aici se negociază mari
cantităţi de Robusta şi Arabica.
Principalii furnizori de cafea
Importuri de cafea în Uniunea Europeană (incluzând toate tipurile de cafea) –saci de 60kg