grijirea plagilor. Ingrijirea plagilorDefiniiePlgile sau rnile =
leziuni traumatice, caracterizate prin ntreruperea continuitii
tegumentelor sau a mucoaselor (soluie de continuitate); leziunea
pielii sau a mucoasei poate fi cu sau fr leziuni tisulare de
profunzime.Contuziile sunt traumatisme ce rezulta din actiunea unui
agent vulnerant mecanic, care produce leziuni tisulare, pastrnd nsa
integritatea tegumentelor. n fuctie de forta de actiune al
agentului vulnerant, contuziile pot fi superficiale, profunde sau
mixteEchimoza este forma cea mai simpla de contuzie, ce apare
datorita ruperii vaselor sangvine din tesutul subcutanat (apare ca
o zona rosie albastruie, care n cteva zile si modifica culoarea,
devenind vnata, apoi galben-verzuie).Hematomul este o tumefiere
dureroasa, de volum variabil, ce apare din cauza acumularii ntre
tesuturi sau organe, a unei cantitati variabile de snge, prin
ruperea accidentala a unor vase sangvine maiClasificare: Dup tipul
de aciune a agentului vulnerant(traumatic):1. mecanice:- prin
tiere- prin nepare, arme albe, insecte etc.- prin contuzii, prin
lovire- prin strivire- prin arme de foc- prin muctura de animale
slbatice /domestice- prin muctura de arpe, viper2. termice: -
cldur, frig, electricitate3. ageni ionizani : radiaii4. ageni
chimici : acizi, baze, sruri Dup circumstanele de producere pot
fi:a) accidentale - de munc, de circulaie, casniceb) intenionale
suicid, agresiunic) iatrogene - intervenii chirurgicale, injecii,
puncii Dup timpul scurs de la producere:- recente (sub 6 ore)-
vechi - care depesc 6 ore de la producere; acestea seconsider plgi
infectate Dup profunzime:- superficiale; profunde Dup straturile
anatomice interesate - pentru caviti naturale (abdomen, torace,
craniu), pot fi:- nepenetrante - cnd nu depesc nveliul seros-
penetrante - se refer la lezarea seroasei parietale (peritoneu,
pleur, dura mater); plgile penetrante pot fi simple sau pot
interesa i un viscer parenchimatos sau cavitar = perforante Dup
evoluie pot fi:- necomplicate; complicateCaracteristicile
plgilorprin tiere - au marginile regulate, limitate, se vindec
repede; cele operatorii sunt de obicei aseptice prin nepare - sunt
cele mai frecvente i cele mai neltoare, gravitatea lor este n
raport cu adncimea, sediul i gradul de infectare; plgile limitate
adnci favorizeaz dezvoltarea germenilor anaerobi; plgilor prin
nepare cu creion chimic le trebuie acordat o atenie deosebit, mai
ales cnd n plag, rmn fragmente de creion, deoarece substana chimic
continu s acioneze i s distrug esuturile; nepturile minii pot
produce leziuni inflamatoare- determin panariii prin contuzii - n
cazul unor contuzii profunde se pot produce leziuni distructive,
deci plgi ale organelor profunde: creier, muchi, ficat, splin,
rinichi, intestin etc., fr s existe o plag a pielii prin muctur de
animale se suprainfecteaz cu regularitate; pot fi poarta de intrare
pentru turbare; mucturile de viper produc fenomene generale toxice
prin arme de foc se caracterizeaz prin distrucii mari , sunt foarte
complexePlgi prin nepare cu spini vegetali:- spinul trebuie extras
complet, la nevoie, recurgndu-se la incizie chirurgical- dac nu s-a
extras este posibil dezvoltarea unei infecii (abces, flegmon)Plgile
prin nepare plantar (cui, srm) favorizeaz dezvoltarea unor infecii
virulente; se trateaz chirurgical n servicii de specialitate.Plgile
prin neptur de insect (albine, viespi), prin inoculare de venin,
produc fenomene alergice: prurit, hiperemie, edem local sau,
uneori, edem glotic cu crize de sufocare, frisoane, convulsii, oc
anafilactic sau colaps.Simptomatologia plgilorSimptome locale:
durerea este variabil ca intensitate, poate ceda spontan sau dup
antialgice; reapariia cu caracter pulsatil atrage atenia asupra
dezvoltrii infeciei impotena funcional este partial sau total i are
drept cauz durerea sau lezarea elementelor musculo-articulare,
osoase sau nervoaseSemne obiective: prezena unei soluii de
continuitate; n plgile mari, aa-numitele plgi cu mari dilacerri, se
pot observa distrugeri mari att de piele, ct i de vase, muchi,
nervi, fragmente de oase sau diferite organe situate n profunzime;
uneori, pri din aceste organe pot s ias prin marginile
plgii;aceasta se numeste evisceraie hemoragia este variabil, ca i
abundena sngerrii, n funcie de vasul lezat.Semne generale: pulsul
poate fi rapid - tahicardic - n plgi nsoite de hemoragii externe
sau interne sau de oc traumatic. tensiunea arterial - dac scade -
denot prezena unei hemoragii sau a unui oc traumatic febra poate
avea semnificaia debutului infeciei sau resorbia unor
hematoameVindecarea plagilorVindecarea plgilor se poate realiza
prin: vindecare primar vindecare secundar vindecare teriar
Vindecarea primar(per primam sau per primam intentionem)- este
vindecarea ce se obine de la nceput, fr complicaii; este vindecarea
ideal pentru orice plag operatorie; vindecarea se produce n 6-8
zile Vindecarea secundara (per secundam" sau per secundam
intentionem"):- n acest tip de vindecare este ntotdeauna prezent
infecia, spre deosebire de vindecarea primar Vindecarea tertiar
(per tertiam intentionem"):- se produce atunci cnd o plag evolueaz
un timp pe linia vindecrii secundare i apoi se sutureaz n scopul
scurtrii evoluieiVindecarea este un proces interactiv, care se
desfoar n trei faze: Faza 1: faza inflamatorie -- apare ntre ziua 0
i 3n aceast faz apar hemostaza i inflamaia.Faza 2: faza de
granulaie -- apare ntre ziua 3 i 14 n aceast faz se formeaz esutul
de granulaie i restaurarea vascular. Faza 3: faza de regenerare
este cel mai lung proces i se ntinde pe durata a 3 sptmni.
Contracia plgilor este mecanismul fiziologic care diminueaz
dimensiunile plgii i vindec zona n care rana este prezent. Aceasta
reprezint o faz-cheie n procesul de vindecare i ncepe la
aproximativ o saptmn din momentul apariiei rnii.Tratamentul local
al plgilorTratamentul variaz n funcie de nivelul la care se acord
asistena (locul accidentului, la cabinet medical sau la spital).
Indiferent de nivelul la care se intervine, pentru a ngriji o plag
n mod corespunztor se cere ca: ngrijirea s se fac n condiii de
asepsie s se asigure, prin pansament, o bun absorbie a secreiilor
plaga s fie protejat de factorii nocivi termici, infecioi din
mediul nconjurtor s fie asigurat un repaus al regiunii lezate
tratamentul local al plgilor s se fac cu ajutorul
pansamentelor.Prim ajutor la locul accidentului: hemostaza
provizorie aplicarea unui pansament protector transportul
accidentatului la o unitate sanitar nu se exploreaza plaga la locul
accidentului cu nici un fel de instrument nu se scot fragmente
osoase nu se scot tesuturile care nu au fost eliminate cu apa
oxigenata(pericol de hemoragie)Ingrijirea plgilor recente care nu
au depit 6 ore de la accident calmarea durerii toaleta si
dezinfectia tegumentuluio dac plaga este ntr-o regiune cu pr, se
rade prul n jurul plgii pn la o distan de 6 cm de marginea plgiio
se spal pielea nelezat din jurul plgii cu apa ,apoi cu ser
fiziologico se dezinfecteaz cu alcool sau cu tinctur de iod,prin
miscari circulare din jurul plagii spre exterior toaleta plagii:o
curatarea plagii prin turnare in jet cu apa sterila,ser
fiziologic,antiseptice neiritante(apa oxigenata 3%,cloramina
0,2-0,4%);acestea au rol de a indeparta cu ajutorul jetului,in mod
mecanic impuritatile din plaga,antisepticele de a dezinfecta plagao
tamponarea plagii cu comprese si tampoane de tifon sterile ;nu se
facetamponare cu vata;nu se toarna nici un fel de antiseptic in
plagile penetrante,perforante in organe si cavitati naturale
dezinfectia din nou a tegumentuluio dezinfectia tegumentului din
jurul plagii cu tincture de iod apoi cu alcool acoperirea plagiio
acoperirea plagii se face cu comprese sterile,care trebuie sa
depaseasca marginile plagii cu 2-3 cm fixarea pansamentuluio se
face cu leucoplast,galifix sau prin infasare,in functie
deintinderea ei si de eventualele complicatii profilaxie
antitetanicao anatoxina tetanica (ATPA )im,0,5mlPlgile vechiPlgile
care depesc 6 ore de la accident se consider infectate; li se face
acelai tratament descris mai sus, ns plaga nu se sutureaz
primam.Plgile septice- pielea din jurul lor se cur circular, de la
exterior spre interior. Plgile vechi, infectate, secretante,
nesuturate se aseptizeaz prin splri cu soluii antiseptice,
pansamente locale umede cu cloramin i rivanol sau soluie de
antibiotic conform antibiogramei. Compresa umed va fi acoperit cu
una-dou comprese uscate, apoi se fixeaz pansamentul, fie prin
nfurare (bandajare), fie fixnd compresa care acoper pansamentul cu
leucoplast sau cu galifix; plgile vechi se panseaz i se controleaz
zilnic. La nivelul toracelui -se face n functie de tipul plagii si
localizare. n cazul plagilor penetrante (adnci) aflat la nivelul
toracelui folosim comprese dedimensiuni mai mari dect plaga si-l
vom fixa cu benzi de leucoplast pe trei laturi. A patra latura se
lasa liber, nefixata, permitnd pansamentului sa functioneze ca o
supapa. n timpul inspirului, cnd toracele se destinde, pansamentul
se v-a lipi de torace nepermitnd intrarea aerului. n timpul
expirului, cnd toracele revine, pansamentul se departeaza de
peretele toracelui, permitnd iesirea aerului si la acest nivel.
Daca avem o plaga abdominala vom folosi pansament pe care de
aceasta data l vom fixa pe toate cele patru laturi. Daca plaga este
complicata cu evisceratia (iesirea organelor abdominale n exterior)
vom folosi un pansament umed.ngrijirea unei plgi operatoriiPlaga
suturat neinflamat se trateaz prin pansare steril.- se dezinfecteaz
cu betadine, tinctur de iod, alcool iodat sau alcool, pe o distan
de 6-7 cm, folosind, la fiecare tergere, alt tampon- plaga suturat
se dezinfecteaz, de asemenea, printr-o singur tergere cu tamponul
mbibat n tinctur de iod sau alcool- apoi se dezinfecteaz din nou
tegumentul din jurul plgii- se acoper plaga cu compres steril
pansamentul se fixeaz dup metoda cunoscutProfilaxia antitetanic
Toate plgile produse n mediu i cu ageni traumatici suspeci trebuie
tratate n mod special. Atenie deosebit se va acorda plgilor nepate
cu achii, spini, cuie, prin muctur de animale, fracturi deschise,
avort, arsuri sau orice plag murdrit cu pmnt, praf de strad
etc.Msuri de protecie nespecific- Curarea chirurgical a plgilor-
Tratarea cu antiseptic AntibioterapieMsuri de protecie specificSe
aplic difereniat: La persoane sigur vaccinate sau revaccinate se
administreaz A.T.P.A. i.m. 0,5ml (o singur doz) Nu se adm. ser
antitetanic Excepie fac politraumatizaii grav, cu stare de oc i
hemoragie, la care se adm. n doz unic, ser antitetanic 3000-15000
U.A.I. La persoanele nevaccinate sau cu vaccinri incomplete se
administreaz: Ser antitetanic 3000-15000 U.A.I. , i.m. , n doz unic
cu desensibilizare prealabil conform schemei minimale.Atenie: la
persoanele alergice desensibilizarea se practic numai n spital.
Anatoxin tetanic (A.T.P.A.) i.m. n alt zon dect serul antitetanic -
n doz de 0,5ml.De reinut:- serul antitetanic heterolog se poate
nlocui cu imunoglobilin uman antitetanic , pe cale i.m. n doz unic
de 200 U.A.I. (la copil) 400-500 U.A.I. (la adult)- La persoanele
anamnestic suspecte de sensibilitate se face testare (conjunctival
, cutanat sau intradermic)Schema minimal de desensibilizare Se
injecteaz s.c. 0,1 ml soluie 1/10 ser antitetanic + ser fiziologic
steril. Se ateapt 30min. Dac nu apar reacii locale i generale se
injecteaz s.c. 0,25ml ser antitetanic. Se ateapt 30min. Dac nu apar
reacii locale i generale se administreaz s.c. nc 1ml ser
antitetanic. Se ateapt 30min. Dac nu apar reacii locale i generale
se administreaz, se administreaz restul cantitii de ser
antitetanic.Atenie: Asistenta medical va avea pregtit trusa de
urgen pentru tratareaaccidentelor serice (ocului anafilactic) n caz
de nevoiePansamentul Definitie =act chirurgical de
aseptizare,tratare si protejare a plagilor Obiective: favorizarea
vindecrii rnilor prevenirea infeciei aprecierea procesului de
vindecare protecia plgii impotriva factorilor mecaniciCondutiile
unui bun pansament:a) S fie fcut in condiii aseptice se folosesc
materiale de protecie i instrumente sterile se spla i dezinfecteaza
mainile, se imbrca mnui sterile se servesc materialele folosind
pense nu se introduc in casolet sau in trusa de instrumente pensa
cu care se lucreaza in plag; nu se folosesc aceleai instrumente la
alti pacienib) S fie absorbant sa asigure absorbia secreiilor
pentru a favoriza cicatrizarea se folosesc comprese de tifon i vat
hidrofilc) S fie protector se acopera plaga cu comprese sterile i
vat se asigura c dimensiunile compreselor depesc marginile plgi cu
cel puin 1-2 cm dac zona este expus microbilor,se protejeaza plaga
cu un strat mai gros de tifon i vat;d) S nu fie dureros se
acioneaza cu blandee i rbdare se administreaza un calmant la
recomandarea medicului dac situaia o cere se spla plaga prin
turnare i se absorbe surplusul de lichid i secreiile prin tamponare
nu se fixeaza pansamentul prea strans pentru a nu jena circulaia i
a nu produce durere se asigura limitarea micrilor in acea zon dac
exist indicaii in acestsense) S fie schimbat la timp se verifica
indicaia medical cu privire la schimbarea pansamentului; se schimba
cat mai rar pansamentul la plgile chirurgicale atunci cand se
menine curat i uscat in cazul plgilor secretante schimbai
pansamentul ori de cate ori este nevoie; se anunai medicul i
controlai plaga dac pacientul acuz durere sau prezint febr fr alt
cauz, schimbai pansamentul cu aceast ocazie. Tipuri de
pansamentePansament protector acoperirea unei plgi care nu secret,
nu prezint tub de dren (plag operatorie, locul unei injecii sau
puncii, locul unde este montat un cateter venos) pentru a realiza
protecie fa de mediul inconjuratorPansament absorbant acoperirea
plgilor drenate sau secretante cu un strat de comprese i un strat
de vat dac medicul monteaz tub de dren notai cantitatea de lichid
eliminatPansament ocluziv acoperirea cu comprese i vat a plgilor
insoite de leziuni osoase peste care se aplica aparatul gipsat
pentru imobilizare pentru ingrijirea plgii se poate face
fereastrPanasment compresiv acoperirea unei plgi sangerande in scop
hemostatic, pentru imobilizareaunei articulaii in caz de entors sau
pentru reducerea unei caviti superficiale dup puncionare peste
comprese se aplica un strat mai gros de vat astfel incat s se
acopere reliefurile osoase i compresiunea s fie repartizat uniform
pe toat suprafaa regiunii, s nu impiedice circulaia de
intoarcerePansament umed se folosesc cu scop antiinflamator este
contraindicate in plagile care secreta abundant,deoarece
favorizeaza secretia si provoaca
dermite,piodermite,foliculiteMateriale necesare pansamentelor tava
medical/crucior pentru tratamente, msua pentru pansamente; trusa cu
instrumente sterile: pense hemostatice, pense anatomice, foarfeci
chirurgicale, stilete butonate, sonde canelate;bisturiu casoleta cu
comprese sterile,tampoane,mese tuburi de dren sterile mnui sterile
muama, alez soluii antiseptice:pentru tegument(tinctura de
iod,alcool iodat,betadine,alcool medicinal);pentru plaga(apa
oxigenata3%,rivanol 1%o,cloramina,acid boric2-4%) medicamente
prescrise de medic: pulberi, unguente materiale pentru fixare: fei
de tifon, benzi adezive, plas adeziv, soluie adeziv, ace de siguran
tvia renal
Pean KocherPort Ac Mathieu pensa chirurgicala pensa
anatomicaSonda canelata stilet butonatport ac HegarBisturiu+lame
ace chirurgicalePregatirea pacientuluia) psihica se informeaza
pacientul asupra necesitii efecturii pansamentului se explica modul
de desfurarea al procedurii se obinei consimmantulb) fizica
poziionarea pacientului in funcie de segmentul ce trebuie pansat se
alege poziia de decubit pentru a evita lipotimia se asigura
intimitatea pacientului dac este cazulExecutia pansamentului
spalare pa maini,dezinfectie,imbracarea manusilor se iau din trus 2
pense sterileprimul timp indeprtarea pansamentului vechi fr a
produce durere. dac este lipit se inmoaie cu ap oxigenat sau ser
fiziologic; se observa plaga se dezinfecteaza tegumentul din jurul
plgii folosind tampoane imbibate cu alcool sau alcool iodat .
tergerea se va face de la plag spre periferie schimband des
tampoanele pentru a evita contaminareaal doilea timp-tratarea
plagii se splai plaga prin turnare pentru a nu produce durere,
folosind una din soluiile dezinfectante recomandate; se absorb
secreiile din plag prin tamponare pentru a nu produce durere se
dezinfecteaza din nou tegumentele din jurul plgii folosind tampon
pentru o singur manevr i se terge apoi cu un tampon uscat se
efectueaza in continuare tratamentul plgii in funcie de natura i
evoluia acesteia, aplicand medicamente dac sunt recomandate;al
treilea timp se acopera cu comprese de tifon sterile care sa
depaeasca marginea plgii cu 1-2 cm i aplicai desupra un strat
subire de vat dac este necesar se fixeaza prin lipire cu materiale
adezive sau prin bandajare folosind un procedeu adaptat regiunii
(circular, in spiral, in evantai, cu fa rsfrant,in spic)Ingrijirea
pacientul se aeza pacientul in poziie comod i se pune regiunea
lezat in repaus se observa faciesul i comportamentul la durere se
observa aspectul tegumentelor pentru ca pansamentul s nu jeneze
circulaiaReorganizarea locului de munca deseurile
infectioase-comprese, mnui, tuburi de dren, fei se colecteaza la
locul de producer in recipiente pentru infectioase-recipiente de
culoare galbena prevazut in interior cu saci galbeni deseurile
taietoare se colecteaza in recipiente pentru
taietoare-intepatoare-cutii galbene din plastic,specific de unica
folosinta deseurile nepericuloase(ambalajele materialelor
sterile,ghips,ambalaje din material plastic-se colecteaza la locul
de producer in saci de polietilena de culoare neagra instrumentele
se curata si se pregatesc pentru sterilizareEfectuarea tipurilor de
bandajeBandajarea=metoda de fixare a pansamentului cu ajutorul unei
fesi deb tifon de lungimi si latimi diferite in functie de marimea
si caracterul plagii,regiunea in care este situata. Materiale
necesareo Fese de tifon de mrimi diferite (limi intre 5 i 25 cm,
lungimi intre 2 i 5 m)o Fee elasticeo Foarfeceo Ace de siguran,
plas, leucoplast Reguli pentru o infasare corectao Fasa se tine in
mana dreapta,capatul liber in mana stangao Se deruleaza de la
stanga la dreaptao Turele de fasa nu trebuie sa faca cuteo Fasa
trebuie sa permita circulatia sangelui-sa nu fie prea strana dar
nici prea largao Bandajarea membrelor se incepe de la de la
extremitate spre radacina in sensul circulatiei venoaseo Se evita
miscarile inutileo Se executa cu miscari blande si cu multa
indemanare pentru a nu spori suferinta bolnavuluio Fixarea prin nod
nu trebuie sa jenezeo Se incepe si se termina cu ture de fixare
Caracterele unui bun bandajo sa imobilizeze perfect pansamentul
pentru a favoriza cicatrizareao sa fie elastic,suficient de stranso
sa fie esthetic Realizarea turelor de fixareo se aplica oblic sub
pansamento se intersecteaza cu o tura circularao se rasfrange
coltul fesii si se suprapune inca o tura circularao primele ture de
fasa se incep la o distant apreciabila de leziune,la 10-15 cm(in
afara cazurilor cand nu este posibil acest lucru)o terminarea
bandajarii se efectueaza cu doua ture circulare la 10-15cm de
pansament Tipuri de bandajare: circulara, in spirala, in forma
cifrei 8, in spic de grau in evantaiInfasarea circulara Se supapun
turele de fasa una peste alta Este indicate in regiunile
cilindrice:gat,torace,articulatia pumnului acest tip de bandaj se
utilizeaza si la realizarea hemostazeiInfasare in spirala se
conduce fasa ,serpuind si acoperind turele o treime,rasfrangand
fasa pe alocuri prin tehnica numitasemnul policelui se incepe cu
2-3 ture de fixare apoi sub forma de spirala, cu acoperirea turei
precedente la 2/3 este indicata pentru membre(
gamba,antebrat)regiuni tronconice si suprafete intinseInfasare in
forma cifrei8 Se incepe cu ture circulare sub articultie Setrece
oblic peste articulatie si se conduc deasupra articulatiei alte
ture circulare Se revine oblic sub articulatie,intersectand prima
diagonal Se continua de cateva ori si se termina infasarea deasupra
articulatiei cu turecirculare Este indicate pentru infasarea
regiunilor
articulare:articulatiacotului,piciorului,pumnuluiInfasarea in spic
de grausau spica Se foloseste pentru regiuni articulare:
scapulo-hueral, inghino-abdominal, cot, picior, pumn Se incepe cu
ture circulare deasupra articulatiei Fasa se conduce in forma cifri
8,fiecare tura acoperind pe ce de dinainte cu 1/3 sau 2/3 Se
termina cu ture circulareInfasarea in evantai Se foloseste pentru
articulaii (cot, genunchi, clcai) Se incepe cu dou ture circulare
deasupra articulaiei Se continua cu ture oblice descendente in aa
fel incat faa s se suprapun la distane mai mici in plic i mai mari
in partea expus ajungand circular la nivelul liniei articulare i
apoi oblice sub articulaie Se incheie cu dou ture circulare i se
fixeaza cu ac de siguran, leucoplastBandajarea pe regiuniInfasarea
capului- capelina Se conduce fasa circular,deasupra arcadelor
sprancenoase,fixand cu mana stanga coltul fesii,iar cu dreapta se
ruleaza fasa in jurul capului,lasand libere pavilioanele
auriculare. Se rasfrange coltul ramas in afara si se efectueaza din
nou o tura circular pentru a-l fixa. Se conduce fasa din spate in
fata acoprind bolta craniana cu ture oblice,fixate cu ture
circulare,pana la infasarea complete a capului Se incheie cu doua
ture circulare Se fixeaza capatul liber al fesii cu romplast sau ac
de siguranta in partea opusa regiunii pansateBandajarea plagilor
gtului.a. Plasa]i o compresa peste plaga.b. Plasati bandajul peste
compresa si pe sub umarul din partea opussInfasarea nasului-prastia
Se despica in lung fasa,la ambele capete,lasand in mijloc o
portiune de aproximativ 5cm nedespicata,ce va servi la acoperirea
nasului Se fixeaza pe nas partea din mijloc nedespicata Se trec
capetele superioare ale fesii sub pavilionul urechii si se innoada
in regiunea occipital Se trec ramurile inferioare ale fesii
deasupra urechilor.incrucisand pe cele superioare si se fixeaza in
partea posterioara a capului,realizand astfel o prastieInfasarea
barbiei-capastrul se despica in lung fasa,la ambele capete,lasand
in mijloc o portiune de aproximativ 5cm nedespicata se fixeaza
partea nedespicata pe barbie sau buze se incruciseaza ramurile
superioare in regiunea occipital si se leaga in regiunea fruntii se
leaga ramurile inferioare deasupra crestetului capului,lasand
libere urechileInfasarea ochilor (monoocular,binocular)-prin ture
successive oblice si circulareBandajarea
gatului-circularCeafa-circularBandajarea toracelui si
abdomenului-circularSanii bandaj in spicaMembrul superior-umarul si
axial bandaj in 8;bratul si antebratul in spirala;cotul in
evantai,palma in 8,degetele in spic
Membrul inferior-coapsa si bazinul in spica simpla sau
dubla,genunchiul in evantai sau in 8,glezna in 8
La nivelul acestor regiuni, bandajul este in form de spic.
Fixarea iniial se face prin 2-3 ture trecute circular pe abdomen,
deasupra crestelor iliacese trece oblic peste regiunea inghinal, pe
faa intern, posterioar i extern a radacinii coapsei de unde urc iar
oblic, peste regiunea inghinal realiznd prima spic ce se continu
printr-un nou circular pe abdomen dus apoi oblic peste regiunea
inghinal pn se acoper.Infasarea perineului-bandajare in T se
efectuaza cu ajutorul a dou fee. prima se trece n jurul
abdomenului, deasupra crestelor iliace nnodndu-se. ea va servi ca
sprijin pentru a doua faa care se trece dublu ntre coapse,Bandajul
bontului de amputaie Pentru bandajul bontului de amputaie se
folosete tehnica nfrii recurente cu 2 fei sau nfaarea cu o fa. Se
incepe orin ture circulare de fixare la 10 cm de plag, dup care se
rasfrnge faa antero-posterior, ca i n cazul calotei craniene, pna
se acoper tot pansamentul fixnd turele rasfrnte cu ture
circulareAlte mijloace de fixare a pansamentuluio
Basmaua-dreptunghiulara,triunghiulara,in patru colturio Esarfao
Tesaturi tubular elasticeo Material adeziveBandajareasi fixarea
unui obiect penetrant Nu incercati ss mobilizati obiectul
penetrant. Stabilizati obiectul cu comprese.Plasati bandajul peste
compreseHEMORAGIILE si hemostaza provizoriehemoragia Scurgerea
sangelui in afara vaselor sangelui se numeste hemoragie.Clasificare
In functie de vasele care au fost sectionate arteriala: n care
sngele este de culoare rosu deschis, bine oxigenat si tsneste
ritmic, sincron cu bataile inimii; venoasa: sngele de culoare rosu
nchis (mai putin oxigen, mai mult CO2), se exteriorizeaza cu
presiune constanta, relativ modesta; capilara: este o hemoragie
difuza, fara a se identifica un vas de calibru mai mare ca sursa
principala a hemoragiei; Dupa locul unde se scurge sangele
:externe,in care sangele se scurge in afara organismului datorita
sectiona rii unor vase de sange. interne,in care sangele ce curge
ramane in interiorul organismului (ex: cavitatea abdominala,
etc.).exteriorizate-intr-un organ care comunica cu
exteriorul,caracterizata prin hemoragie interna ntr-un organ
cavitar, urmata de eliminarea sngelui la exterior pe cai
naturale-epistaxis: hemoragia mucoasei nazale;-otoragie-hemoragie
din urechi -hematemeza: eliminarea pe gura, prin varsatura, de snge
amestecat cu cheaguri si eventual resturi alimentare; n hemoragii
puternice poate fi snge rosu, proaspat, nealterat, sau n sngerari
reduse poate fi varsatura cu aspect de zat de cafea (cndsngele
stagneaza n stomac). -melena: exteriorizarea sngelui acumulat n
tubul digestiv, prin defecatie. Scaunul este lucios, negru, moale,
de aspectul si culoarea pacurei.-rectoragie-hemoragie din rect
-hematuria: reprezinta hemoragia la nivelul aparatului urinar,
exteriorizat prin mictiune-hemoptizie-sangele se scurge prin gura
provenind din caile respiratorii,rosu deschis,aerat In functie de
cantitatea de sange pierduta putem distinge : mica: se pierde o
cantitate de snge pna la 500 ml medie: se pierde 500-1000 ml de
snge si apar urmatoarele semne: agitatie, ameteli n ortostatism;
mari: cantitea de snge pierduta 1000-1500 ml iar semnele clinice
sunt urmatoarele: paloare, tahicardie, transpiratii reci,
hipotensiune arteriala, tahipnee; cataclismice: pierderi de snge de
peste 1500-2000 ml, TA nemasurabila, pacient inconstient;Hemostaza
provizorie Hemostaza =oprirea hemoragiei Hemostaza poate fi
:-spontana-provizorie-medicamentoasa-definitivaHemostaza
provizorie, realizabil, pe mai multe ci: compresiune manual sau
digital, pansament compresiv, flectarea puternic a extremitii,
aplicarea garoului, pensarea vasului sangerand Compresiunea manual
sau digital Artera rnit va fi comprimat numai dac apsarea se
exercit n regiunile n care ea trece n apropierea unui plan osos. n
funcie de cali-brul vasului i de profunzimea la care se afl,
apsarea va fi executat cu degetul mare, cu celelalte degete ale
minii sau cu pumnul. Compresiunea digital se folosete n prima urgen
pn ce s-auprocurat materiale necesare pentru obinerea hemostazei
provizorii prin alte tehnici: cu ajutorul pansamentului compresiv,
garoului sau aplicarea unei pense pe vasul care sngereaz. Locurile
de elecie (traiectul anatomic al arterelor) pentru realizarea
compresiunii trebuie bine cunoscute de cel care aplic metoda. cnd
rana se afl pe frunte, compresiunea se face pe artera temporal
superficial care trece imediat inaintea urechii cnd rana se afl pe
cretetul capului, compresiunea se face de o parte i de alta partea
marginilor rnii in rnile din regiunea temporal (prile laterale ale
craniului), compresiune imediat deasupra i n spatele pavilionului
urechii n rnile de la obraz, buze, pe suprafaa exterioar a nasului;
comprimarea arterei faciale (la mijlocul mandibulei)n hemoragiile
din regiunea gtului i a feei: comprimarea arterei carotide,
anterior de muchiul sternocleidomastoidian pentru hemoragiile din
regiunea umrului a articulaiei umrului sau a axilei se va comprima
artera subclavicular deasupra claviculei, pe prima coast (g, h,
i);g h in rnile sngernde ale braului, antebraului: comprimarea
arterei humerale pe faa inter a braului, ntre muchii biceps
(anterior) i triceps (posterior). n funcie de nivelul la care se
afl rana, apsarea se face n axil, pe faa intern la jumtatea braului
sau la plica cotului ; n rnile sngernde ale minii, palmei
comprimarea arterei radiale se face cu un deget, pe partea extern a
plicii pumnului, i cu un al doilea deget pe partea intern a
aceleeai plici a pumnului, pe artera cubitalCnd rana se afl la
membrul inferior: n sngerarea rnilor din regiunea inghinal
comprimarea vasului se face pe pliul inghinalcnd hemoragia se afl
la coaps, comprimarea arterei femurale pe traiectul ei, proximal de
plag, se face (n funcie de locul plgii) n treimea mijlocie a
coapsei, pe faa intern a acesteiadac rana se afl la nivelul
genunchiului sau gambei: comprimarea se face pe faa posterioar a
coapsei n apropierea pliului genunchiului; sau comprimarea arterei
poplitee n faa posterioar a genunchiului cnd sngerarea provine
dintr-o ran situat n regiunea pelvisului, comprimarea aortei
abdominale se face prin apsarea peretelui abdominal cu pumnul sub
ombilic. Artera este (teoretic) turtit pe planul osos al coloanei
vertebrale lombareLocuri unde se poate face hemostaza arterial
provizorie prin comprimare digital sau manual: aorta abdominal;
iliac extern; artera axilar; artera hurneral; artera radial; artera
ulnar; artera subclavicular; artera carotid comun; artera
mentonier; artera temporal; artera retroauricular;artera femural;
artera poplitee; artera pedioas.Alte sisteme de comprimare a
aortei: Se poate executa o hemostaz provizoriei prin comprimarea cu
degetul nfurat ntr-o compres steril chiar n plag, astupnd orificiul
arterial.Aciunea de prim ajutor nceput prin compresiunea digital
sau manual are dezavantajul c nu poate fi prea mult prelungit,
deoarece intervine oboseala celui care o aplic i dificulti de a
manevra rnitul, iar n timpul transportului este greu de aplicat.
Pansamentul compresiv in hemoragiile care intereseaz vasele mici,
hemostaza poate fi fcut cel mai simplu cu ajuturul pansamentelor
compresive. dup executarea toaletei plgii, se acoper regiunea cu o
mare cantitate de comprese sterile, paste care se nfoar strans o
fa. in funcie de locul plgii, al hemoragiei i n funcie de vasul
lezat, dac este posibil (dup msura de prim ajutor nceput prin
compresiune digital sau manual, sngerarea fiind astfel oprit), se
va executa toaleta plgii i se va aplica pansamentul compresiv.
Pentru c aplicarca garoului implic i riscuri (mai ales cnd garoul
este aplicat incorect), se recomand ca hemostaza pentru perioada
transportului se fie fcut cu ajutorul pansamentelor compresive.
Acestea au avantajul c nu brutalizeaz vasul i n alt regiune det n
zona afectat de traumatism i permit irigarea membrului prin vasele
care au rmas intacte. pansamentul compresiv este util n hcmoragiile
venoase i capilare de la extremiti, plgile prilor moi buco-faciale,
precum i n toateplgile peretelui toracic sau abdominal. Flectarea
puternic a extremitiiSe utilizeaz cnd plaga este localizat n
regiunile axilare, inghinale, faa anterioar a cotului sau
posterioar a genunchiului. n plgile arterei humerale, dup ce se
introduce n axil o fa rulat (sau un alt corp dur nvelit n vat i
tifon sau poriuni din rufria bolnavu-lui), se flecteaz antebraul pe
bra i se aplic braul pe torace. n aceast poziie membrul superior se
fixeaz solid la torace cu o fa, centur, buci din rufria bolnavului
etc. Pentru hemostaza arterelor antebraului sau n plgi ale plicii
cotului se aeaz un sul n plica cotului i se flecteaz antebraul pe
bra fixndu-se n aceast poziie . n cazul hemoragiei de la rdcina
coapsei (n regiunea inghinal) se potutiliza urmtoarele metode de
hemostaz provizorie: - una, prin aplicarea unui sul la baza
triunghiului Scarpa, care se fixeaz cu o fa, curea etc.- sau prin
aplicarea unui sul n regiunea inghinal, urmat de flectarea i
fixarea coapsei pe abdomen i a gambei pe coaps Hemostaza provizorie
n leziunile arterei poplitee se obine prin aezarea sulului n
regiunea poplitee i flectarea puternic a gambei pe coaps, cu
fixarea ei n aceast poziie Aplicarea garoului garoul este indicat n
plgile arteriale sau venoase de calibru mare i mijlociu de la
membre. pentru hemostaza provizorie cu ajutorul garoului se vor
folosi tuburile de cauciuc, banda Esmarch, maneta pneumatic a
aparatului de tensiune arterial . la nevoie pot fi utilizate buci
de pnz, batist, sfoar. garoul se poate aplica peste mbrcminte sau
peste pansament i se va strnge pn la dispariia sngerrii este bine
ca ntre garou i tegument s se fixeze pe traiectul arterei, acolo
unde sunt simite btile arterei, un rulou de fa sau din alt
material, peste care se strnge garoul. n felul acesta se obine
hemostaza fr comprimarea excesiv a esuturilor . tubul se aplic bine
ntins, nconjurndu-se cu el membrul interesat celpuin de dou ori ,
apoi capetele se nnoad sau se prind cu o pens hemostatic. Peste
pense se trece o tur de fa, ca s nu fie smulse. aplicarea garoului
se face naintea toaletei i pansrii rnii. dac rana continu s
sngereze, nseamn c garoul nu a fost aplicat corect, fapt care oblig
s fie desfcut i s se ncerce o nou aplicare garoul va fi plasat
deasupra rnii cnd hemoragia provine dintr-o arter rupt i sub ran,
cnd este secionat o ven. in realitate, n practic, aceast
difereniere ntre hemoragia arterial i hemoragia venoas nu este
foarte important, pentru c n cazul n care garoul este aplicat
corect la rdcina membrului, se oprete att hemoragia de origine
arterial, ct i hemoragia de origine venoas;in hemoragiile venoase
sngerarea continu pn se scurge sngele aflat n membru n momentul
aplicrii garoului. dezavantajul principal al aplicrii garoului
const n faptul c nu poate fi meninut mai mult de 2 ore dac garoul
este meninut peste acest interval de timp, exist riscul apariiei, n
teritoriul tisular lipsit de aportul de oxigen, a unor leziuni
ireversibile, fapt care se poate solda cu amputarea membrului. din
cauza ischemiei sub ligatura circular, nervii ncep s sufere,
fibrele musculare degenereaz, apar vicieri ale metabolismului,
cuacumulare de catabolii, substane toxice, se instaleaz vasoplegie
cu creterea permeabilitii capilare. din aceste motive se consider c
atitudinea cea mai corect este folosirea garoului numai pentru
pcrioada de timp n care se face toaleta rnii, dup care este
preferabil, pentru perioada transportului, ca garoul s fie nlocuit
cu pansament compresiv. aplicarca garoului rmne oricum unica
posibilitate de a obine o hemostaz provizorie n cazul accidentelor
soldale cu amputarea traumatic a membrelor superioare i inferioare.
garoul este aplicat corect, dac n poriunea aflat sub el membrul
devine alb, palid. este obligator s se noteze pe un bilet data i
ora aplicrii garoului i biletul s se prind cu un ac de pansament
sau de haina bolnavului, la vedere. in cazul n care bolnavii la
care s-a aplicat hemostaza cu garou nu ajung la spital nainte de o
or - o or i jumtate, va trebui s se desfac garoul la interval de
20-30 de minute, pentru 2-3 minute, comprimnd rana cu comprese
sterile apsate cu for. la reaplicare, garoul se pune ceva mai sus.
manevra se execut sub strict supraveghere, pentru c n timpul
decompresiunii vasculare poate s apar ocul. De aceea, n cazul
ndeprtrii unui garou vor fi luale unele msuri, pentru c scoaterea
garoului poate fi urmat do colaps circulator, care poate s duc la
moartea bolnavului. Pensarea vasului sngernd Pensarea provizorie a
vaselor sau forcipresura se face cu pense Pean sauKocher. Capetele
vaselor secionate, sngernde se prind n vrful penselor. Pensa va fi
lsat n plag pe vasul prins, aplicndu-se peste ea un pansament
aseptic i se transport bolnavul la unitatea chirurgical cea mai
apropiat, unde se va face hemostaza definitiv prin ligature sau
suturarea vasului. Se verific s nu derapeze pensele (s nu se
desfac).Ingrijirea escarelorDefinitie.Escarele sunt leziuni ale
tegumentelor interpuse ntre 2 planuri dure (os i pat).Cauzele pot
fi:a) Generale sau determinate afectiuni cerebrovasculare care
determina imobilizarea la pat a
bolnavului(paraplegii,tetraplegii,poliradiculonevrite etc.)
pacienti inconstienti,adinamici stri de subnutriie obezitate
deficit de autoingrijire datorita varstei afectiuni ale maduvei
spinarii si tulburari de circulatie majore mentinerea functiilor
vitale ale pacientului aflat in stare terminal cu ajutorul
aparatelor,determina modificari complexe la nivelul tegumentelor si
mucoaselorb) Locale sau favorizante , n evitarea crora intervine
asistenta medical: meninerea ndelungat n aceeai poziie cute ale
lenjeriei de pat i de corpfirimituri (biscuii, pine, gips) igien
defectuoas a tegumentelor si mucoselor incontinent de urina si
fecale lenjeria de pat umeda,neabsorbanta frecarea pielii de
anumite suprafete ( scaunul rulant, corset, masa de gimnastica)
leziuni usoare ale pielii - zgarieturi, umflaturi, arsuri,etc -
care favorizeaza sau agraveaza escarole umiditatea pielii, datorata
transpiratiei sau urinei, care o fac mai sensibila greutatea
corporala: o persoana subponderala nu are un strat exterior de
protectie suficient pentru a acoperi proeminentele corporale, iar o
persoana supraponderala determina o presiune suplimentara asupra
pielii muschii flasti, care lasa descoperite proeminentele
corporale spasticitatea mare care implica o frecare mai mare de
suprafete haine prea stramte, prezenta nasturilor, butonilor si a
altor decoratiuni la pantaloni in cazulparaplegicilor, tararea cu
ajutorul coatelorRegiuni expuse escarelor1) Decubit dorsal-
Regiunea occipital- Omoplai- Coate- Regiunea sacrococcigian-
Clcie2) Decubit lateral- Umr- Regiunea trohanterian- Feele laterale
ale genunchilor- Maleole3) Decubit ventral- Tmple- Umeri- Creasta
iliac- Genunchi- Degetele picioarelorFiziopatologia escarelor
Presiunea exagerata si prelungita in punctele de sprijin poate
determina alterari la nivelul micro-circulatiei cutanate ce conduc
in mod sigur la ischemie. Daca presiunea nu este imediat eliminata,
escara poate deveni foarte grava in scurt timp.Clasificarea
escarelorGradul I : - eritem (roseata) stabil mai mult de 2 h
leziune superficialainclude roseata permanenta a pielii, cianoza
sau nuanta purpurie la cei cu pielea mia inchisa la culoare. Alti
indicatori includ schimbarile de temperatura,consistenta sau
sensibilitate- Gradul II : - flictena ( vezicula cu ser)- este
marcat de adancime partiala, pierderea de piele include epiderma,
derma sau amandoua.Ulceul este superficial si apare ca o abraziune,
o bula sau un crater acoperit-Gradul III : ulceratie profunda pana
la nivelul fasciei- este o leziune adanca care penetreza tesutul
subcutan si se poate intinde si la fascia de dedesubt. Ulcerul este
adanc si poate afecta tesuturile adiacente-Gradul IV : leziuni
profunde inclusiv muschi si osleziunea trece prin piele si este
insotita de distrugeri mari, tesut necrotic, afectarea muschiului,
oaselor sau structurilor suport (ca tendoanele sau jonctiunea
capsulara)Fazele de evolutieEritemulDescriere: - inrosirea locala a
pielii la nivelul zonei unde a existat o presiune indelungata.
Tratament: - cautarea imediata a cauzei si inlaturarea acesteia -
suprimarea sprijinului pe zona cutanata afectata pina la disparitia
totala a eritemului Flictena Descriere: -zona este inrosita,
fierbinte si prezinta una sau mai multe basicute; uneori pielea
poate fi usor crapata - .apare din cauza prezentei unui corp strain
sau a unei arsuri dar si din cauza presiunii sau fortelor de
frecare exagerate Tratament: - cautarea cauzei care produce
flictena si eliminarea ei - suprimarea sprijinului pe aceasta parte
cutanata pina la disparitia totala Local golirea basicii de lichid
seros sau sero-hematic.Se aplica unpansament uscat de 2 ori pe zi.
Inainte de baie se aplica un pansament plastifiant pentru a evita
deteriorarea superficiala a pielii pina cand tesutul subiacent
incepe sa se refaca. Dezepidermizare Descriere: Reprezinta momentul
aparitiei deteriorarii continuitatii la nivelul tesutului
epitelial, prin moartea celulelor din zona atinsa de ischemie. Are
2 faze: a) afectarea epidermului( foto 1) b) afectarea epidermului
si dermului( foto 2) Tratament: Se face toaleta ranii de 2 ori pe
zi, folosind solutie de cloramina turnata in jet. Se foloseste apoi
un unguent pentru regenerare tisulara, (contra arsurilor,
dermazine, etc.) sau bioxiteracor spray aplicat pe rana peste care
se pune un pansament steril.Este interzisa presiunea, sprijinul si
frecarea in zona afectata Placa de necroza Descriere: In acest
stadiu sunt atinse toate straturile pielii: epiderm, derm,
hipoderm. Are 3 forme de manifestare: Necroza neagra, uscata(
foto1) Stadiul fibrinolitic( foto 2) Agravarea pana la os cu
decolare- exista necroze, frecvent infectii, bursite,
pseudobursite. Sunt atinsi muschii, tesutul gras, tesutul
aponevrotic, capsula si osul(osteita).(foto 3) Acest stadiu este o
complicatie a escarei care poate duce chiar la moartea subiectului
prin suprainfectie si septicemie. Tratament: Consult si tratament
medico-chirurgical de specialitate Faza de
granulatieDescriere:Plaga este ocupata de un tesut viu , rosu,
constituit din muguri carnosi. Este faza in care pielea incepe sa
se refaca, aparand tesut de neoformatie. Tratament: Pansamentul se
va aplica in scopul stimularii inmuguririi, avand ca obiective:
absorbtia exudatului, prevenirea contaminarii cu alte bacterii,
mentinerea suprafetei umede Nu se vor aplica pe rana dezinfectante
puternice( spirt, apa oxigenata, etc.) pentru ca se pot distruge
mugurii noului tesut sanatos. Faza de epidermizare Descriere: In
acest stadiu se incheie procesul cicatriceal. Tratament: Se va
urmari inchiderea ranii, prevenind formarea cicatricei cheloide
prin stimularea regenerarii pielii cu creme nutritive si masaj in
jur stimulind astfel vascularizatia.Evaluarea riscurilor la
escareRiscurile sunt determinate de: starea general, starea
nutriional, starea psihic, capacitatea de mobilizare, incontinena,
starea pielii. Evaluarea riscului la escare se face la internarea
bolnavului n spital i la fiecare 8-10 zile, n funcie de evoluie.
Evaluati factorii de risc de aparitie a escarelor la pacienti
folosind scala de evaluare a lui Norton: Pacientii cu scorul 14 sau
mai mic sunt expusi unui risc mai mare de a face escare. Scorurile
de 18-20 sunt realizate de cei care au risc minim de aparitie a
escarelor. Pacientii cu scorul 14-18 nu sunt considerati a fi
expusi riscului, dar ei vor fi reevaluati de ndata ce se constata o
deteriorare a starii lor.S C A L A N O R T O NCONDIIA FIZICCONDIIA
MENTALACTIVITATEMOBILITATE