ŞCOALA GIMNAZIALĂ „ NICOLAE TITULESCU” PLOIEŞTI
ACTIVITATE ÎN CADRUL CERCULUI PEDAGOGIC AL ÎNVĂŢĂTORILOR
CERCUL PRDAGOGI AL ÎNVĂŢĂTORILOR
TEMA ACTIVITĂŢII: „ MITUL APEI”
PROPUNĂTOR: PROF. ÎNV. PRIMAR VLĂDUŢĂ FLORICA
CLASA : a II-a
SUBIECTUL: „Fantezie şi poveste”
TIPUL LECŢIEI: lecţie de consolidare şi sistematizare, cu
caracter transdisciplinar, la nivelul
ariilor curriculare Limbă şi comunicare, Matematică şi ştiinţe,
Arte, Educaţie
tehnologică.
TEXT SUPORT: „LEBEDELE”, de Hans Christian Andersen;
STRATEGIA DIDACTICĂ: activ-participativă realizată prin:
a) Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, observaţia,
exerciţiul, dramatizarea;
b) Resurse materiale: - fişe de lucru;
- planşe si imagini reprezentând scene din poveste;
- decor cu castele şi imagini de poveste;
- laptop;
-ecran de proiectie;
c) Resurse informaţionale: - programa şcolară pentru cls.
I-II;
- „Poveşti”, de Hans Christian Andersen;
- „Metodica formării, dezvoltării şi cultivării abilităţilor de
comunicare
ale preşcolarilor şi elevilor din clasele I-IV”, Editura
Cuvântul Info,
Ploieşti-2005;
d) Tipul de activitate: - frontală;
- individuală;
- pe echipe.
OBIECTIVE FUNDAMENTALE:
- consolidarea deprinderilor de citire şi exprimare corectă,
curentă,
conştientă şi expresivă;
- dezvoltarea capacităţilor intelectuale (gândire, limbaj,
memorie,
imaginaţie);
- consolidarea deprinderilor de calcul, prin efectuarea de
adunări şi
scăderi cu şi fără trecere peste ordin;
- formarea capacităţii de a aprecia situaţii, atitudini şi
comportamente;
- consolidarea cunoştinţelor referitoare la mediul
înconjurător;
- dezvoltarea deprinderilor şi abilităţilor practice şi
artistice de lucru individual.
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
- să citească expresiv, corect, respectând semnele de
punctuaţie;
- să găsească cuvinte cu acelaşi sens şi cu sens opus pentru
cuvinte date;
- să răspundă la întrebări pe baza textului propus;
- să găsească însuşiri pentru fiinţe şi obiecte din text;
- să efectueze corect exerciţii de adunare şi scădere cu şi fără
trecere peste ordin;
- să analizeze şi să rezolve probleme cu una sau mai multe
operaţii;
- să comenteze situaţii în care apa poate face minuni, având
suport exemple din poveste;
- să realizeze „camăşuţele” pentru prinţi, rezolvând cerinţele
de pe fişele de lucru.
DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII
· MOMENT ORGANIZATORIC
- Se asigură climatul propice bunei desfăşurări a
activităţii.
· CAPTAREA ATENŢIEI
- Se captează atenţia elevilor prin antrenarea lor într-o
discuţie, având ca subiect apa, deoarece tema activităţii din
cadrul Cercului Pedagogic este „Mitul apei”.
- Se vor adresa întrebări de genul:
* Ce importanţă are apa?
* Când spun apă, la ce vă gândiţi? Prin ce cuvânt aţi putea-o
defini?
- viaţă;
- curaţenie, igienă;
- sănătate, hidratare;
- dezastre;
- putere;
- mediu de viaţă;
* Ce fel de mediu de viaţă reprezintă apa?
- mediul acvatic;
* Puteţi da exemple de vieţuitoare care trăiesc în apă sau pe
apă?
- peşti;
- păsări iubitoare de apă etc;
* Ce păsări iubitoare de apă cunoaşteţi?
- pelicanul;
- raţa şi gâsca sălbatică;
- barza, lebăda, cormoranul etc;
* Pentru că tot aţi amintit de lebădă, vreau să ne amintim
împreună despre o poveste în care protagonişti sunt nişte lebede.
Ştiţi despre ce poveste este vorba?
- povestea „Lebedele”;
· ANUNŢAREA TEMEI NOI
-Se înştiinţează elevii că îşi vor consolida şi sistematiza
cunoştinţele însuşite de-a lungul anului la obiectele Limba română,
Matematică, Cunoaşterea mediului, Educaţie plastică şi Abilităţi
practice.
( Se va menţiona faptul că toată activitatea se va desfăşura pe
tema basmului mai sus amintit ).
· DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII PROPRIU-ZISE
· Nu întâmplător am ales povestea „Lebedele”. Citind-o împreună,
am descoperit că apa face şi minuni în această poveste.
* Iubesc lebedele apa? De ce?
- Ele sunt păsări acvatice mari şi plutesc foarte mult timp pe
apă pentru a se
hrăni.
*Cine a scris povestea „Lebedele”?
- Hans Christian Andersen.
*Mai cunoaşteţi şi alte poveşti scrise de acest scriitor?
- „Fetiţa cu chibrituri”, „Răţuşca cea urâtă” etc.
*Care sunt personajele poveştii?
- Eliza;
- cei unsprezece fraţi;
- mama vitregă;
- împăratul;
-craiul;
- Fata (Zâna) Morgana;
- bătrâna;
-duhovnicul.
*Ce fel de personaj este Eliza? De ce?
- Este un personaj pozitiv, deoarece face fapte bune.
*Mai sunt şi alte personaje pozitive în poveste? Care?
- cei unsprezece fraţi, bătrâna, împăratul, craiul;
*Dar mama vitregă? Ce fel de personaj este?
-Este un personaj negativ.
*De ce este un personaj negativ?
- Este un personaj negativ, deoarece face fapte rele.
*Care sunt acele fapte rele pe care le-a făcut?
- i-a transformat pe prinţi în lebede şi i-a alungat;
- pe Eliza a trimis-o la nişte ţărani;
- când s-a întors acasă, la cincisprezece ani, mama vitregă a
înegrit-o pe faţă
şi pe corp pantru ca tatăl ei să n-o recunoască;
*Care era dorinţa arzătoare a Elizei?
- să-şi găsească fraţii;
*Eu zic s-o invităm aici pe Eliza şi să pătrundem uşor, odată cu
ea, pe tărâmul minunatului basm.
O fetiţă care va interpreta rolul Elizei intră în clasă. Este
îmbrăcată în rochie albă, frumoasă, iar pe faţă are o mască ce-i
face chipul urât.
Monolog:
„ Am rămas singură pe lume. Fraţii nu mi-i găsesc! Mama vitregă
nu mă iubeşte, iar tata.....m-a alungat. A zis că nu pot fi fiica
lui....”
În faţa clasei este amenajat un spaţiu ce înfăţişează un
lac.
Fetiţa se opreşte lângă lac, se priveşte în apă şi spune
speriată:
„Sunt urâtă!!! Ea mi-a făcut asta! Mama vitregă! Nu mă mai
recunosc! Acum înţeleg de ce nu m-a recunoscut nici tata!”
Plânge. Ia apă în pumni şi, în timp ce se preface că îşi dă pe
faţă, îşi îndepărtează masca. Deodată se face frumoasă şi chipul i
se luminează:
„Sunt iarăşi frumoasă! Apa a făcut o minune!! E un miracol! Apa
e frumuseţe şi viaţă! Acum tot ce îmi doresc e să îmi regăsesc
frăţiorii!”
Ia apă în pumni din nou şi îi dă drumul uşor, de câteva ori.
După intervenţia fetiţei care o interpretează pe Eliza, prezint
o imagine ce reprezintă un lac (ANEXA 1). Pe spatele acestei planşe
se află citatul din poveste în care este vorba despre apa lacului
care o face pe Eliza să redevină frumoasă.
Un elev îl citeşte frumos, cu intonaţie, apoi planşa este
aşezată la tablă, într-un loc vizibil.
Eliza este invitată să ia loc în bancă.
*Ce alt element o determină pe Eliza să-şi dorească să fie
puternică, să reuşească să îşi găsească fraţii?
- marea;
Voi prezenta o altă imagine, cu o mare de această dată, care, la
fel ca şi cealaltă, are pasajul din poveste despre mare. ( ANEXA
2)
Alt elev citeşte cu intonaţie, în faţa clasei. Planşa va fi
aşezată la tablă, lângă cealaltă.
*Reuşeşte Eliza să-şi întâlnescă fraţii?
*Cum va rupe vraja? Cum îi va transforma pe fraţii ei din lebede
în prinţi?
-Îi va transforma pe fraţii ei din lebede în prinţi, ţesând
cămăşi din urzici.
*S-o invităm pe Eliza, deci, să culeagă urzicile!
Tot în faţa clasei se află şi un decor reprezentând un spaţiu
verde (urzicile).
Eliza vine în faţă, se preface că adună urzici şi îşi pune
discret pe mâini nişte mănuşi, astfel încât să pară că urzicile au
rănit-o. Se întoarce apoi cu un coş plin cu urzici( care se află în
spatele acestui decor) şi spune:
„M-am rănit! Urzicile mi-au umplut mâinile de blânde! Mă ustură!
Dar merită efortul! Şi totul pentru fraţii mei....”
Lângă ea vine un băieţel interpretându-l pe fratele cel mic şi,
stând în faţa ei, spune ( în timp ce-i scoate mănuşile fără a fi
observat de restul clasei) plângând:
„Mâinile tale sunt rănite. Îţi mulţumim că faci asta pentru noi!
Tu eşti şansa noastră pentru a redeveni oameni!”
Eliza, uimită, spune uitându-se la mâini:
„Iată! Lacrimile tale mi-au vindecat rănile! Îţi mulţumesc,
frăţioare! Voi continua să lucrez, să îndeplinesc visul
nostru!”
Cei doi copii merg în bancă, iar eu voi prezenta cea de-a treia
imagine,( ANEXA 3), reprezentând nişte lacrimi, şi un alt elev
citeşte ceea ce este pe spate. Vom pune apoi imaginea la tablă,
lângă celelalte.
Când toate imaginile vor fi la tablă, dedesubtul lor, ascunse
sub un voal albastru (ce imită apa), vom descoperi cuvintele:
LACUL MAREA LACRIMILE
↓ ↓ ↓
frumuseţe speranţă putere tămăduitoare
(cele trei elemente esenţiale din poveste în care apa devine
mit).
*Eu zic s-o ajutăm cu toţii pe Eliza să realizeze cămăşuţele
pentru prinţi, însă nu din urzici.
Vom împleti cunoştinţele adunate în acest an şcolar şi le vom
aşeza pe aceste fişe.
(Fişele vor fi sub formă de cămăşi, realizate din carton
duplex.)
Vom lucra în perechi, câte doi elevi vor face câte o cămăşuţă.
Odată terminată, cămăşuţa va fi aşezată pe fiecare prinţ şi acesta
va fi scăpat de blestemul de a fi lebădă.
Aşadar, vom realiza două cămăşuţe împletite din cunoştinţe de
matematică, două din cunoştinţe de cunoaşterea mediului, două din
cunoştinţe de abilităţi practice, două din cunoştinţe de educaţie
plastică şi trei din cunoştinţe de limba română, în total
unsprezece.
· ACTIVITATE INDEPENDENTĂ
Distribui cămăşuţele pe bănci, împart sarcinile de lucru şi
elevii încep să lucreze.
· ÎNCHEIEREA ACTIVITĂŢII. CONCLUZII
După ce elevii termină fişele de lucru (cămăşuţele), voi
prezenta o ultimă planşă (ANEXA 4), înfăţişând-o de această dată pe
Eliza alături de cei unsprezece fraţi.
Şi pentru că au „ţesut” întreaga poveste cu ceea ce ştiau
citind-o, copiii vor avea surpriza să vizioneze filmului animat
„Lebedele”, proiectat pe un ecran în faţa clasei.
În încheiere o parte din elevii clasei, care sunt la clubul de
balet al şcolii, va prezenta un moment artistic, un dans din opera
„ Lacul Lebedelor”, de P.I. Ceaikovski.
ANEXA 1
“Lacul era aşa de limpede încât, dacă vântul n-ar fi mişcat
crengile, ai fi putut crede că-i zugrăvit, aşa de desluşit se
oglindeau pe luciul lui frunzele, şi cele luminate de soare, şi
cele care stăteau în umbră.
Când şi-a zărit faţa în apă, s-a speriat văzând cât era de urâtă
şi de neagră. Dar când a luat apă în pumni şi s-a frecat pe faţă şi
pe ochi, pielea iar s-a înălbit.”
ANEXA 2
“Marea se întindea în faţa ei, dar nu se zărea nicio luntre. Cum
să meargă mai departe? Şi cum stătea ea aşa pe gânduri, privirile
i-au căzut pe pietricelele care umpleau ţărmul. Sticlă, fier,
piatră, tot ce arunca marea pe ţărm era şlefuit şi poleit şi
căpătase înfăţişarea apei care era mai moale decât mâna ei gingaşă.
Şi ea s-a gândit: Apa se mişcă mereu şi tot ce-i aspru netezeşte;
tot aşa am să fiu şi eu, neostenită; vă mulţumesc că m-aţi învăţat
asta, voi, valuri veşnic mişcătoare! Îmi spune inima că, o dată şi
o dată, aveţi să mă duceţi la fraţii mei dragi.”
ANEXA 3
“Culegea urzici cu mâinile ei gingaşe şi urzicile o ardeau ca
focul; mâinile şi braţele ei erau pline de băşici, dar ea îndura
bucuroasă orice, numai să poată scăpa pe fraţii ei de vrajă.
Zdrobea urzicile cu piciorul şi le prefăcea în fire verzi.
După ce a apus soarele, au venit fraţii şi s-au speriat când au
văzut că Eliza e rănită; ei credeau că-i iar vreo vrajă de-a
maşterii; când însă i-au văzut mâinile, au înţeles ce face sora lor
pentru dânşii şi fratele cel mai mic a început să plângă pe mâinile
ei şi acolo unde cădeau lacrimile băşicile usturătoare
piereau.”
ANEXA 4