PICIU - Din istoricul şcolii din Salva

Din istoricul scolii din Salva ,

DIONISIE PICIU

Despre începuturile şcolii din Salva ştim prea puţin, 1ar mărturiile scrise cîte ne-au rămas sînt doar unele însemnări fugat'2 din care nu ne putem da seama de gradul de dezvol­tare al ei şi condiţiile în care funcţiona. Din unele documen­te se poate vedea că şi aici, ca de altfel peste tot pe păm în­tul românesc, primii dascăli ai ne·amului au fost preoţi, dia­coni, şi pe alocuri călugări. Şi cum primele începuturi ale şcolii erau strîns legate de biserică aici va trebui să ştergem colbul de pe hrisoave bătrîne, cari ne vor vorbi d2spre tre­cut.

In conscriptia episcopului Ioan Inocenţie Micu Klein de Sadu din anul 17331, găsim situaţia populaţiei şi a preoţilor din acea vreme din toate satele din Transilvania, repartizate pe Arhidiaconate. In documentul amintit nu se vorbeşte ni­mic despre învăţămîntul din acea vreme; totuşi ne vine a

cr'ede că unii dintre preoţi s-ar fi ocupat �i de problema şco­lară, mai ales că şcoala era lăsată exclusiv în seama bisericii. Ca dovadă neîndoielnică a acestui fapt, în ceea ce priveşte districtul Năsăudului pot servi unele documente găsite în ar­hivele bistriţene, unde se menţionează conscripţia făcută in 1 7 40 care vorbeşte de 14 "diaconi-învăţători" din \'alea Rod­

nei, iar într-un act din 1 746 citim despre "Studiosus et can­tor-fiul popii Ioan din Salva". In conscripţia din 1 750 sint

1. E vorba de conscriptia care se grlseşte in manuscris la Muzeul Bruchental e l in Si­biu, inti tulată ,.Românii din Trilnsillr·dnia la 1733", publicată tot sub acest l i l l u in 1898 de �icolae Togan. unde Srtlvu figureazd. cu opl preoti uniti şi 172 locuilori (se referă ! d :-tumărul c

-elor uni t i ) . lnt r-un recensdmint Iăcut in 1762/1763 Salva rinurcază

cu 225 familii, 21 văduve, deci circa 1200 suflele, to�i români (vezi Arhiva someşa· n<i nr. 25, pay. 366) .

332

www.cimec.ro

înşiraţi " ludi-magistri : Samuilă călugărul din Feldru, Atana­sie c:ălugărul şi Ioan a Pop i i din Sîngeorz, Grigore a Popii Maftei în Ilva, fiul popii Vasil e în Salva, Vasile al Popii în Ivii ti t2i . . . 2)

Şcolile confesionale care apar pe lîngă biserici, ca pri­mele şcoli organizate, sînt sub directa îndrumare a clerului, rreotul fiind de multe ori şi învăţător. 5i totodată şi preşe­dinte al senatului şcolar'. De el şi de senat depindea numirea "d ocentelui' ' , i ar plata acestuia se aproba tot de aceştia . La şcoaJa din Salva, pe lîngă acei "studiosus et oantor" ori "lu­di-magistri " ar fi fost şi alţii care să continuie şirul dascăli­lor care, cred•!m că n-a fost întrerupt, sau dacă s-a întîmplat şi acest lucru nu a putut dur·'! prea mult deoarece odată cu militar•izarea Văii Rodnei din 1 762 s-a pus deosebit accent pe organizarea şcoli i .

Pe raza Regimentului I I de graniţă năsăudean, nou în­fiinţat, format la început din 22 comune din partea superi­oară a Someşul u i \Tare, începînd de la Mncod şi pînă la Rod­n a , cu reşedinţa la Salva, i ar mai tîrziu în corporîndu-i-se şi comunele din Valea Bîrgău lui şi de După-Tîrg, au început să se ridice şcoli publice în mai mult•? comune grănicereştP), iar ca învăţ.ători la aceste sccli s-au recrutat cantori, feţ.i ori alţi ştiutori de carte şi în cazuri mai fericite dintre elevii ab­sol venţ.i ai şcol ii din Blaj ori a� ·altor şcloi. In anul 1 770 se înfiinţează aşa numitele şcoli triviale cu trei ramur•i de invă-1,ămînt : cetitul, scrisul şi socotirea; din Năsăud, Maieru şi Mo­nor şi apoi cele din Zagra 5i Prundul Bîrgîului, cu limba de predare română. susţinute din . ,Fondul de provente" al regi­mentului. Intre timp întemeindu-�·2 şcoli comunale-naţionale tot cu limba de predarp română, în şcolile triviale s-a intro­dus limba de predare germ ană , în vederea pregătirii subofi­ţerilor şi funcţionarilor din administraţia militară şi comu­nală.

Avîntul luat de şcoli le din ţinutul nostru era pe deplin justifioat şi din punct de vedere politic, deoarece şi "Curtea din Viena" avea interesul ca soldaţii să fie cît mai bine pre­gătiţi şi de ao�ea a spriJinit străduinţele fruntaşilor grăniceri de a întemeia şcoli prim&re în toate comunele grănicereşti. Astfel între anii 1 826-1 830, au luat fiintă scoli comunale­naţionale r:e întreg teritor·lul Regimentuh1

.i ai II-lea năsău-

dean .4) Ele au cunoscut un mare avint după 1834 cînd în fruntea lor a ajuns vic:arul Ioan Marian, un însufleţit orga­nizator al învăţămîntului din ţinutul Năsăudului.

2. S. Manoliu, '.'Icoana unei şcol i dinl.r·un colt de 1a ră românesc". pag. 87. 3. Intr-un art dm 1766 sinl arătate satele grilnicercşli care aveau ,. adevăraţi şi declarati

invălători" printre� care se număra şi Salva (Ve7.i Arhiva someşană nr. 1 1 , pag. 2) . .C. Ştefan Scridon, . ,Ndsăudul centru cul tural" , in , .Icoana unei şcoli dintr-un colţ de ta­ră romfl.nesc", pc:�g. 75.

333 www.cimec.ro

Despre şcoala din Salva se aminte5te în 1 837 şi apor m 1 838 cînd printre elevii săi se numără şi "Nechita Ignat în vîrstă de 7 ani, fiul lui Dumitru Ignat zis şi 1\Ioldo\'eanul, de profesie militar din Salva" .5) Num:le celor dintii dascăli din Salva nu ne este cunoscut, înafară de acei , . ludi-magist ri ' ' , dar existenţa lor o dovedesc oameni i de seamă care s-au ri­dicat în decursul timpului de pe băncile acestei şcoli .

Printre primii învăţători men ţionaţi documentar la şcoala din Salva, despre care avem date mai complete, es te Isidor Bodescu.6) Născut in Salva în 1816 , el a urmat şcoala germană din Năsăud, numită "Normal Hauptschule", cores­punzînd şcolilor e12mentare de tip superior exi<>tente în toată monarhia austriacă. Această scoală zisă normală a luat fiintă la Năsăud între anii 1770-

.1777. După terminarea acest;,i

şcoli, Isidor Bodescu a servit în regimentul năsăudean patr'll ani - 1833-1 837 . La 1 noiembrie 1837 e numit învăţător la . ,şcoala poporelă" din Salva, unde serveşte pînă la 24 apri­lie 1 850, cind trece ca învăţător la şcoala trivială din Sîngeorz pînă în 1 854. In acest an vine ca învăţător la 5coala norma­lă din Năsăud, iar în anii 1 856-1857 substituie postul de di­rector la această şcoală. In 1 857 rărăseşte Cflriera de învăţă­tor. A decedat în 1882 în Salva fiind inmormintat în grădina sa, loc cunoscut sub numele de Răstoaca Moisi .

In legătură cu Bod2scu (Bodăşcău) ca di rector substitu it la şcoala normală din Năsăud, s-au iscat multe discuţii ; este învinuit că în calitate de director la şcoala normală din Nă­săud a înaintat la pretura locală o acuză contra foştilor săi . colegi, Moise Panga şi Vasile Naşcu. pe moti\•ul că ac�tia ar fi primit pe nedrept sumele de "didactru" întrucît ei fusese­ră suspendaţi din învăţămîn t. Intr-o rela ţiune mai lungă adre­sată către prefectura din Bistriţa, Moise Panga, care între timp aj unge director al şcolii din Orlat-Sibiu. arată că atît el cît şi Vasile Naşcu av•2au dreptul la această sumă întrucît "au fost suspendaţi în urma unei învinuiri nebazate şi nici­decît n u pot fi eschişi de a fi împărătăşiţi din did actrul semes­trului I, pentru că ei au stat la ser·viciu de la începutul anu­lui şcolar 1856--57 pînă l·a 1 5 noiembrie". Arată în continu­are că , .se bazează pe dreptul neştirbit, uzat pînă atunci şi nu poate să abstee de la partea de 34 fl. 15 cr. ce i se compete ; :;.i tot asemenea drept are şi învăţătorul Vasi1: Naşcu" .')

După anul 1 850 n u ştim cine a urmat ca învăţător î n Sal­va dar e sigur că postul nu a rămas liber, mai ales că pen­tru ocuparea unui astfel de post se făcea concurs, dovadă că n u lipseau solicitantii . O altă menţiune despre organizarea

5. V. Mologna . . . Un erau al granilei năsăudene. N. lgnat•, pag. 6. 6. V. Şotropa �i N. Drăgan, .. Istoria şcoalelor năsăudene· , pag. 55. 7. Dr. N. Simon. , .Vasile Naşcu, viala şi laptele lui ' , pag. 185-137.

334 www.cimec.ro

:scolii din Salva o avem din 1861 cînd se spune într-o cores­pondenţă publicată în "A micului şcoalei" . . . "Răposatul, bra ­vul şi demnul de memorie Ioan Belteag, care ca jude în co­muna Salva, unde se află o şcoală foarte frumoasă însă mai apoi cu totul ruinată, sacrificindu-şi toate puterik� o aduce la ·starea de mai dinainte . . . "11) Este vorba despre vechiul local de şcoală din centrul comunei, lîngă podul de peste Sălăuţa, unde pînă în 1 9 1 8 a funcţionat şcoala confesională.

Foto n;. 1. /.ocolul lnslci .5coli Confesionale, edificat înainte de 1800.

Intr-un act din 6 septembrie 1 B66 cu nr·. 165 se arată că se deschide concurs pentru ocuparea postului de "docen ­te" la şcoala din Salva care va fi plătit mai bine, (douăsutt� fl. pe an valută austri-acă). Concurentul să ştie limba românii şi germană, să fie de religk� greco-catulică şi să cunoască ti­picul cîntului deplin. Ca documente se cer : carte de botez greco-catolică, dovadă că a absolvit gimnaziul sau şcoala nor­mală de patru d'lse şi cur•sul preţ:arandial de doi ani, testi-moniu de serviciu presta.t şi purtarea avută, să fie bun cunos­cător al tipicului bisericesc. Tot în acest document "proto ­colu" se mai menţionează că "in Salva este o şcoală frumoa­să, mai dinainte clădită, dar după desfiinţarea regimentului de graniţă ( 1 8 5 1 ) 12a este din ce în ce tot mai slab intreţinu­tă".0) In timpul cînd se face această menţiune şcoala era sub directa conducere a biser·:cii , organele superioare bisericeşti,

8. V. Şolropa şi N. Dră!Jan, . . Istoria şcoalelor năsăudene". pag. 96. 9. Arhivele de Stai Năs.:iud, Arh, Fond. Gr. Nosi!ud, pachet 332/D 3.

335 www.cimec.ro

fiind încred inţ,ate cu rezolvarea tuturor problemelor materi­ale şi didactice legate de bunul mers al învăţămîntului . 1°}

Intr-un alt protocol din 1 866 se menţionează că la con­cursul de învăţători din Salva a reuşit George Mutu. Proto­colul este So?mnat de Leon Pavelea profesor la gimnaziul din Nf1săud şi asesor consistor:al ca delegat, Sebastian Coşbuc pa­roh, K lement Zăbală, Ignat Morari, Teodor Lari, Clement Ia­nul, Ştefan Vîrtic şi alţii ca reprezentanţi comunali . l l ) Pe ace­laş George Mutu îl întîlnim amintit ca "docente" în Salva în "Siematismul venemtului cleru a nou înfiinţatei dieceze gr. catolice a Cherlei pe anul 1867 "unde găsim insemnat : "Sal­va-depărtare de la scaunul episcopesc 8 1/2 mile_ Parohie ve­che ; biserici de lemn două, casă parochială de piatră, matri­cole are de la 1 808. Şcoala de piatră ; şcolari 62. Parohul O. D. Sebastian Coşbucu , 12) cantore Zaharia Scridonu. Docente Georgiu Mutu ; locuitor: 1 .406, Limba română, poşta ultimă Năsăud" . 13

Invăţătorul George Mutu figurează în anul 1 862 pe lista celor 56 preparanzi care au urmat cursurile anului doi la pre­parandia din Năsăud împreună cu încă alţi cinci preparanzi din Salva: Costin Dumitru, Horgoşiu Ilie, Melintelnic Teo­dor, Morari Gavrilă şi Paşcu Ioan. Curios că din aceştia nu vom întîlni printre :rreparanzii anului intii, în 1861 , decît pe Morari Gavrilă şi pe Belteag G12orge, iar ultimul nu figurea­ză în anul doi. Intre 1863-1 868 nu mai apare numele nici unui preparand din Salva . 1 4 George Mutu funcţionează ca în­văţător în Salva pînă în anul 1 873, klr din noiembrie acelaş an urmează ca învăţător Gavrilă Morariu. Salarul lui Geor­ge Mutu rezultă din , .Raţiunile fondului şcolar Salva" păstra­te în arhiva parohiei, şi el var>iază de la o lună la alta. In

anul 1 868 primeşte salar pe lunile noiembrie-decembrie în to­tal 30 florini. vaJută austriacă. In 1 869, pe ianuarie-februarie 24 florin i v.a., martie-aprilie 30 florini, mai-iunie 26 fL, no­iembri•2-decembrie 25 fl., apr.aie 20 fl., mai-iunie 50 fl., iulie 30 fl. , octombrie-noiembrie-decembrie 60 fl. In perioada iulie­septembrie cursurile şcolii fiind întrerupte învăţătorul, de obicei, nu primea salar, în afară de unele excepţii.

In 1870, fondul şcolastic împrumută locuitorului Op1�a Cimbulea suma de 300 fl. cu şase procente dobîndă, ceea ce denotă că şcoala dispunea de un fond destul de însemnat dacă

10. Şcolile naţional e iniiinţale pe timpul granitei au fosl sub directa �onducere_. supr�­

vegherc şi inspec\ie a n:._�t o!"it.J�ilor militare. apoi civile şi într·un L1mp sub 1nspecţta ŞcOlii Normale din Năsăud, clireclorul căreia era însărcinat cu vizi tarea

_ş i

_ �nspec�are_a

acestor şcoli şi numai dt:.pă anul 1860 au trecu l sub conducerea aulontattlor btsen­ce�li decretindu-se .şcoli confesionale. (Vezi Memorialul reuniunii învătătoreşli "Ma­riana" din Năsăud 1 R76-1!=101. pt�g. 9 ) .

1 1 . Arh. de Stat Nasdud, Arh. Fond. Gr. N;isăud , pachet 332/D 3 . 1 2 . Sebdstwn Cosbuc e>�te tatăl poctu1ui G. Coşbuc. m-1i l în!u m0rge ca paroh in Hordou. 13 . Siemalismul diecczei gr. ce l . a Gherlei pe auul 1867. pa'CI . 95. 14 . . S. �1anoliu, ,,lcoaco ur.r;i şco: i din�r-un colţ de ţară romanesc" , pag . 1 10.

336 www.cimec.ro

avea posibilitatea să ac:ord2 împrumuturi. Tot d in ac:est fond era retribuit parohul pentru catiheză ; la fel organele caa·e in­spectau sau vizitmt şcoala. I n 1 872 găsim ca delegat la exa·­menul şcolar de vară pe Maxim Pop d i n Năsăud care pri­meşte o r-emuneraţie de 2 florini .

După u n serviciu de şase ani la ŞC"oala din Salva î nvăţă­torul George Mutu are u nele neplăceri cu sătenii şi din cau-7.a aceasta organele sup2rioare caută să-1 înlocuiască i nvocîn­d u-se motivul consemnat în protocolul din 27 octombrie 1 872, că George JVIutu este "neabil să mai fie învăţător" . Cu adresa nr. 8 din 1 8 7 2 comisia scolastică d i n Salva face un recurs că­tre "Veneratul Ordinariatu Diecezan greco-catolic din Gher­La" în care se cere e'l G eorge Mutu să fie menţ. inut ca înv[t­l ător la scoala confesi onală din .Salva. In recurs se arată că în '27 octombrie 1 8 72 a venit în comunf1 Leon Pav;.,lea pro­fesor la gimnaziu d i n Năsuăd L; :şi a cerut j udelui comunei Ba­ziliu Naşcu să c onvo:tce comisiunea şcolară grPco-catolică con­fesională care să hotărască înlocuir'ea invăţătorului George Mutu. In continuare recursul speci fică printre altele că lw­tărîrea comisiei nu era legală, , .deoan·ce în locul membrilor d i n comisie care nu s-au prezentat la Ş<:'di nţă, s-au adus alte persoane, fiind obligaţi la aceasta şi, aceştia î mpr::•ună cu ntJ­tarul Belteag, au în tocmit protocolul cerut de Leon Pavelea, dar ei văzînd că fac o nedreptate protestează împotriva aces­tei acţiu n i forţate, şi mai arată că învăţătorul George Mutu este bun pedagog, cu rurtare morală foarte bună şi că el n u contravine n ici unuia din nrt icolele h•gii d i n 1 868" . Recursul precizează că . , în contractul încheiat intre comună şi învăţă·­torul George Mutu, ao.>sta nu poate abdica de la post pînă nu face mai întîi cunoscut senatulu i scolar, hr comuna nu poate anula contractul decît dacă este a'n unţat cel in cauză cu trei luni înainte, ceea ce n u s-a făcut". Ori, se arată mai de­parte că pînă în 1 860 şcoala avea în văţători străini de comu­nă, iar George Mutu f'Ste din sat, are calificare de învăţător• şi şi-a făcut stagiul legal în armata austriacă timp de zece ani ca subofiţer. "Vorbi n d desprP calificarea lu i Mutu, recursl.ll menţionează că acesta a urmat cu1·surile pn,'parandiale din

Năsă u d ca u n om însur'at şi cu spese mari timp de doi ani . Testimoniul î l are din 1 862 cind a fost numit învăţător defi­

n itiv pentru şcoala poporală din Salva, conform decretu lui

datat d in 25 octombrie 1 862 din Gherla, nr. 2428 . Se cere să

fie lăsat şi pe mai departe învăţător în Salv-a. Recursul este semnat de Ion Catone paro h . 1 1i) preşed inte al consiliului şco­

lar, George Belteag membru ordinar, n otar al comisiei şco-

15 . V. Şotropa şi N. Drăgan, " Istoria şcoalelor năsăudene", pâ.ff. 330-33 1 . 1 6 . Ion Calone, esle cumnatul poetului G. Coşbuc, cdsătorit cu sora poetului Elisabe la,

decedată i n Salva in 1908.

zz - ,.Arhiva Someşan<t" 337 www.cimec.ro

Iare, Doroft:.>i Cimbulea membru. Basiliu Nascu i ude şi mem­bru, Avacum Zăbală şi Isidor Bodescu notariu �17)

Invăţătorul Mutu nu e înlocuit în 1 872 căci consistoriu din Gherla prin adresa din 1 martie 1873 nr. 424/234 arată" . . . c u privire la docentele George Mutu din Salva, n u a fost co­rectă procedura faţă de acesta ". 18) In 1 873 întîlnim o întîmpi­nare din partea învăţătorului lVIutu adresată senatului scolar, în care face sesizarea că nu şi-a primit salariu pe acel �fl. pe lunile ianuarie-mai. Totuşi lucrurile nu au rămas aici ; în 27 i ulie 1 873 se tf'imite la "Gazeta Trasilvaniei" an untul că se deschide concurs de ocupare a postului de învăţător

·în Salva.

Concursul e fixat în 20 septembrie 1 873 5i se face specifica­rea că salari ul de încadrare a celu i reuşit este de 200 florini valută austriacă pe an. Concursul amintit nu se ţine decît la 20 octombrie 1 873 şi este ales ca învăţător Gavril Morariu . provizoriu pe d o i ani .

Gavril Morariu PSte tot din Salva. După ce urmează pre­parandia de doi ani la Năsăud (1861-1862) e numit învăţător în Maramureş !ji abia în 1 873 reuşeşte să obţină numir•:.>a l a şcoala din Salva. Din timpul acestui învăţător găsim menţio­nat în pr-otocolul din 31 octombrie 1876 că în comună sint u n număr d e 1 57 copii d e şcoală dar nu toţi pot frecventa cursu .. rile din ·anumite motive. In primul rînd sînt lipsurile materi­ale. Se mai arată că elevii nu au cărţi deoarece abecedardc şi legendarele existente au fost confiscate şi de ace-:a se cer alte cărţi , "acomodate spiritului vremii". Senatul hotărăşte să se procure cărţile necesare iar costul lor să fie acoperit din fondul şcolastic. Urmează o listă de 1 57 copii în vîrstă de şcoală, născuţi în 1 866-1 870. Păcat că o asemenea listă nu ne-a rămas şi din anul 1 871 cînd printre mieii şcolari din Salva se număra şi George Coşbuc, unde tatăl său funcţiona pe atunci ca administrator parohial. După un an murind preo­tul Anton Coşbuc din Hordou, tatăl po:tului Sebastian Co�­buc se mută în Hordou şi de la această dată "tînărul George urmă şcoala primară în satul natal, unde sub îngrij irea das­călului Tănăsucă, un om mic de statură, slab. supt la trup :�i faţă ca o prună uscată, se deprinde a citi şi scrie bine. cu toa­te că dascălu 1 era un auchbucher lipsit de cunoştinţe peda­gogice de dăi doamne". 1 !l)

Invăţătorul Mor•ariu a desfăşurat o activitate frumoasă în Salva pînă în 1 897 cind se pensionează. Din informaţiile colegilor săi reiese că a fost un harnic sluj itor al şcol ii. punind deosebit accent pe aritm2tică.20 După pensionarea lui Gavril

17. Vezi Arh. Sldlului din Nosăud, Arh. 9r . . Dosar 3, pachel 332. 1 8 . Ibidem. 19. Dr. Leon Scridon, ,.Oma�iu lui Coşbuc · , lucrare apărută cu ocazia dezvelirii bu�Lulu1

poelului la Năsăud i n 20 iunie 1926, pag. 64. 20. Din rel a t ările lui Ion Filimon. director între timp al şcolii din Salva.

331 www.cimec.ro

Morariu se deschide concurs pentru ocuparea postului vacant, iar pînă la alegerea noului învăţător senatul hotăr•ăste ca su­plinirea să fie făcută de parohul Basiliu Dumbravă: "deoare­ce pînă la suscernerea protocolului de alegere a veneratului consistoriului şcolastic şi pînă la aprobarea acestuia va trece cel puţin o lună. Suplinirea va fi remunerată cu salariul o� se compete învăţătorului pe lună'' .2 1 )

Concursul pentru alegerea noului învăţător se ţine în 19 octombrie 1 897. Pentru concurs au înaintat actele : Nicolae Mihăiese şi Clement Ianu, ambii din .Salva. După citirea acte­lor celor doi concurenţi este ales ca învăţătm în postul va-cant Nicolae Mihăiese.

·

Nicolae Mihaiese22 - serveste scoala confesională cu mul­tă abnegaţie pînă în august antil 19 15, cind trece la pensie la cerer•e23) şi se propune concurs pentru ocuparea postului. Se­natul însă hotărăşte să nu se 1ină concursul de ocupare a pos­tului pînă la finele războiului, avîndu-se în vedere că aproape toţi învăţătorii cu elan de muncă sînt pe cîmpul de luptă . Senatul solicită să se aleagă un învăţător suplinitor dar vica­riatul din Năsăud nu aprobă, ci somează Sl:.>natul şcolar să publice ţinerea concursului ceea ce se şi face în şedinţa din 22 august 1915 . Şl astfel este ales ca învăţător . ,substitut" pe întreaga durată a războiului învăţătorul pensionar Nicolae :ivlihaiese cu începere de la 1 ianuarie 1 9 1 6.2�)

In timpul tulburărilor de la sfîrşitul primului război mondial, cursurile şcolare au fost întrerupte un timp, însă în 26 ianuarie 1919 vicariatul din Năsăud cere reînceperea pre­h•gerilor şcolare. Ca învăţător este ales tot Nicolae Mihăiese cu începere de la 1 februarie 1919 .2·') Muncitor şi cu un deo­sebit simţ de răspundere, N. Mihăiese, în afară de munca rodnică de la clasă a desfăşurat o activitate deosebită şi în rindurile sătenilor şi a colegilor săi ţinînd o serie de confe­rinţe bine apreciate, obţinînd pentru -acestea 'li unele recom­pens.2 materiale.21') Acelaşi lucru se poate spune şi despre Ga­vril Morariu ca şi despre alţi sluj itori ai şcolii.

Cu aceste frămîntări se încheie un capitol al şcolii din Salva şi anume acela al perioadei confesionale care un timp destul de îndelungat a fost singura şcoală din comună şi abia în anii din urmă a existen�ei sale a funcţionat paralel cu ea şi şcoala comunală, care nu după mult timp de la înfiinţare s-a transformat în şcoală de stat.

21. Vezi protocolul de şe<.linle dl senatului �colat din anul in CdUZă , aflat i n Arh. pa­robiei din Salva.

22. Asupra acestui înYăţdlor vom m a i revcm cu une le drlte ce va mai lirzi u . 2 3 . Vezi protocolul de şcdin\e al sendlului bbericPsc - şcolar d i n 1 5 a u q u � l 1 9 1 5 . (Arh.

pa robiei Salva ) . 2 4 . Ibidem. 25. Ibidem. 26. Vezi Memorialul reun i u n i i î n vdtd lorilor �Jreco-cdlolici . . Mariana" din Nd�ăud, paq.

15-25.

339 www.cimec.ro

Acestei scoli modeste, cu sluj itori tot atît de modeşti ii revine meritu l de a fi slujit cultura român2ască neîncetat în ciuda lipsurilor şi a greutăţilor prin care a trecut în tot tim­pul existenţei sale. De pe băncile ei demodate şi adesea im­provizate au ieşit oameni de seamă a căror activitate a Iăcut cinste s atului şi neamului nostru.2;) Şirul acestora nu se în­cheie aic:i el se va continua cu m ulţi alţii dintre care unii îi mai intilnim şi astăzi in plină activitate socială şi culturală, dar despP2 ei vom vorbi în alt loc.

* Se sLe că l a şcolile confesionale erau primiţi numai co­

pm de religie greco-catolică, dar şi aceştia numai în limita locurilor din şcoală, în j ur' de 60-70 el evi, deşi numărul lo1· era de peste 1 50 şi toţi de aceeaşi religie. Fondul şcolastic existent neputînd asigura plata a încă unui cadru did::�ctk confesional s-a hotărît deschiderea unei şcoli săteşti susţinută de comună �i nu de biserică, în care să poată învăţa toţi co­piii din comună indifeD2nt de confesiune. Şcoala a luat fiin­ţă în anul 1 882 şi primul ei învăţător a fost Gavrilă Finegar. originar din satul Găureni (Aluniş) de pe valea Zăgrii.

GavrJă Finegar, înainte de a veni în Ealva a servit ca învăţător la şcoala confesională din MiEtei. Şw3.la comunală nou înfiinţată îşi tîra cu greu existenţa din subvenţia comu­nei izbutind anevoie să infrunte lipsurile care creşteau an de an. In anul 1 8 96 statul ungar urmindu-şi politica de maghia­riz<:u-e a românilor' şi a celorlalte naţionalităţi din Transilva­nia, aşa cum s-a stabilit în acea . ,Lege a naţionalităţilor" din 1 868, a pus problema înfiinţării şi în Salva a unei şcoli de sta t cu limba de predaf!2 maghiară, statul suportînd cheltu­iel ile de construcţie şi întreţinere a localului, precum şi pla­ta personalul didactic, dar locuitorii comunei s-au împotri­vit refuzînd acest ,dar" pe motivul că ei vreau să aibă în continuare - şcoală românească. C u trecerea anilor sporeau însă şi greutăţile şcolii comunale. Local de şcoală propriu n u exista. Cheltuielile d e întreţinere ş i plata învăţătorului erau anevoie acop2rite. Cursurile se ţineau in casa învăţătorului Finegar. Lipsea mobilierul, materimlul didactic ş a. şi fonduri ­le necesare nu existau. S-a cerut ajutor statului dar acesta nu renunţa la punctul său de vedere : , ,şcoala să devină de stat

27. Dăm m ai JOS nume-le celor care au Lrecut prin şcoala di n Salva pînă i n anii 1889-1 8&0 : Nechila Ignal, colonel , Nicolae Boclescu , maior. Iosif Bodescu, căpitan. Dr. Va­sile Pa.şcu, medic de regiment, (loli in Rom.ini.:J) , MarUan Zdqrcan. căpililn. Nicolae­Ceuca, Todor Pavelea, Ion Carp. Ştefan Gaftone , Pavelea Emil , locotenen ti , Leon Pavelea , profesor, Leon Piciu, conducă tor de cărti funciare, Iacob Pavelea şi Nae Pa­velea, cancelişti , lan Daniela. controlor suprem al căilor ferate din Aust ro·Ungar'a, Ion Bodescu. director de cancelarlt" la Tribunal, Dorortei Cimbule·a, asesor orfanal, Nicolae Mihd.iese, Clemen t Ianu. Toma Mihdiese. Grigore Mihăiese, invă�ători, Iuliu Morariu. protopop in Salva, Ceuca Gavrilă.. , primpretor, Ilie Cleja, revizor şcolar, s &. (vezi inloria şcoalelor ndsiludene, pag. 141) .

340 www.cimec.ro

cu limba de predare maghiară iar în plus comuna să pună la dispoziţie terenul pe care �ă se edifice un local corespun­zător pe cheltuiala comunei şi totodată aceasta să .asigure şi întreţineP2a lui pe tot timpul existenţei şcoli i ; statul în schimb se obligă să suporte doar plata învăţătorului. Silită de împre­j urări şi strîmtorată de greutăţi mater•iale, comuna a fost ne­voită să primească condiţii le ce i s-au impus şi în felul aces­ta în anul 1 898-1899 a luat fiinţă în Salva şcoala de stat cu limba de predare maghiară, funcţionînd deocamdată în ·aceeaşi casă a învăţătorului Gavrilă Finegar.

Fotc• nr. 2. Poa r l o de la inlra1e Ia Ios i a şcoală comunală, înfiin ţald în 1 882.

In anul şcolar 1899-1 900 se înfiinţează şi postul al doi­lea de învăţător pe care îl ocupă Ion Filimon, abSiolvent al şcolii normale din Deva ser•ia 1897 .

Ion Filimon, înainte de a v2ni în Salva a servit t imp de d oi ani la şcoala din Găureni (Aluniş) judeţul Bistriţa-Nă­săud. Invăţător destoinic, cu temeinică pregătire profesională, el a dat dovadă de multă pricepere, energie şi elan în mun­că. In Salva a servit ca învăţător-director timp de 20 de ani. Urmează apoi un curs de specializare în agricultură ajun­gînd în ultima parte a carierei sale profesor de agricultură la �coala normală de învăţători din Năsăud, de unde se şi pen­sion2ază după o activitate de peste 40 de ani de muncă.

In timpul cît a funcţionat Ion Filimon ca director în Sal­va i se aduc multe îmbunătătiri scolii de aici . In 1 903 se termină construcţia noului local de

· şcoală cu trei săli de cla­

să spaţioase, locuinţă pentru director şi pentru omul de ser-

341 www.cimec.ro

Polo nr. J. Localul de şcoală edilicat în 1 903.

VICIU. Nu cunoaştem valoarea totală a construcţiei, dar la acea dată era printre cele mai frumoase localuri de şcoală din ţi­nut.

In anul 1901-1 902 se înfiinţează la şcoala de stat din Salva al treilea post ocupat d e învăţătoarea Horvat Ileana. Era originară din Bistriţa. Serveşte la şcoala din Salva pînă în 1 908.

Teodor Zăgrean născut în Năsăud în 1 88 1 . ajunge învăţă-­tor în Salva în anul 1907 odată cu trecerea la pensie a învăţă­torului Gavrilă Finegar. Este absolvent al şcolii normale de învăţători din Deva seria 1 899-1 900. unde a cunoscut pe Ion Filimon cu care va munci apoi împreună mai mulţi ani la şcoala din Salva. Şi-a început cariera de dascăl în satul Prois­lop (Cartierul Liviu Rebreanu) unde a functionat doi ani (1 900-1 902) şi apoi la .Monor pînă la venirea în Salva. I n Prislop Teodor Zăgrean cunoaşte p e sora lui Liviu Rebrean u. fiica învăţătorului Vasile R•2breanu, căreia, aşa cum reiese din romanul "Ion " îi făcea curte. El rămîne la Salva pînă la izbucnirea primului război mondial cînd pleacă pe front ca ofiţer de rezervă în armata austro-ungară, iar după termina­rea războiului ajunge învăţător în Năsăud, locul lui de naştere unde funcţionează pînă la pensionare. S-a stins din viaţă în ianuarie 1 968 în vîrstă de aproape 90 de ani în oraşul copi­lăriei, lăsînd amintirea unui bun pedagog, devotat misiunii de dascăl.

Pînă la t2rminarea primului război mondial, în afară de cei amintiţi, au mai funcţionat la şcoala din Salva ca învăţă­tori : Ianos Ovari (1 907-1910), Leon Martin din comuna Re-

342

www.cimec.ro

Polo nr. 4. Unii dintre învăţătorii care au servil la şcoala din Salva între anii 1 882-1918.

teag judeţu l Someş ( 1 9 1 0-1 9 1 4) , Catalina Papp din comuna Groşi fostul judeţ Someş ( 1 9 1 0-1 9 19). l'<icolae Burduhos di n Rebrişoara.

Dintre toţi cei amnitiţi pînă aici o ami ntire de neuitat au păstrat sătenii învăţătorului Ion Filimon, şi Teodor Zăgrean. De numele lor se leagă înfiinţarea în Salva a cooperativei de

343 www.cimec.ro

consum. în anul 1 9 0 8 . una dintre primele un:tăţi cooperatiste sc1.teşti din Ardeal şi pri m a cooperativă din judetul B:stf'ita­Năsăud.28) Apoi s-a edificat noul local de scoală · s .. a obti�ut dl'2ptul de a transporta "slatină" de la Tău�e. mc;nopol u�mă­rit cu multă stricteţe în Ungari a ; aprobare la care s-a aj uns numai în urma mai multor demersul"i şi insistenţe făcute de comună şi în mod special de către învăţătorii Ion Filimon şi Zăgre:m. care au mers in anul 1 9 1 1 , in fruntea unei delegaţii la Budapesta în audiE'ntă la ministerul de resort.2!J) S-ar pu­tea spune încă multe alte acţi uni de folos obştesc pornite din iniţiativa 5i elanul acestor harnici slujitori ai şcoli i noastre .

• După un irea Transilvani•2i cu R omânia scola de stat c u

limba d e 1=redare maghiară şi cea confesio�ală românească s-au contopit, cursurile predîndu-se numai în limba romana deoarece pe teritoriul comunei Salva nu exista populaţie ele altă naţionaLtate în afara cîtor•va familii evreieşti .

Lipsurile de care suferise şcoala pe timpul războiului vor continua să se resimtă şi după Unirea cea Mare din 1 decem­brie 1 9 1 8 . Mulţi învăţători căzus2ră pe c împul de luptă şi go­lurile trebuiau completate. In acest scop, încă din ultima pe­rioadă a ră?:boiului s-au organizat in spotele frontulu i , în in­tervalele de refacere a un ităţilor, cursuri pentru pregătirea de învăţători . Participau tineri care fuseseră luaţi de pe băn­cile liceului sau ale şcolilor• normale şi trimişi pe front îna­inte de a-şi termina studiile.30) Imediat după război au luat fiinţă aşa zisele "c ursuri dr2 vară", frecventate de cei cu o pregătire medie incompletă, care au funcţionat in învăţă .. mint ca suplinitori. Din rîndurile acestora s-au ridicat mult� dascăli de nădejde a căror activitate putea servi ca exemplu şi pentru alţii.

Intre timp se extinsese în Transilvania o puternică reţea de şcoli normale cum a fost şi cea din Năsăud, înfiinţată la 1 octombrie 1 923. Ea relua aici, după o întrerupere de cît.2va decenii, activitatea vechii prer:arandii d:n Năsăud care fune­ţionase din 1 859 pîn ă în 1 868 cind a fost mutată la Gherla. Sîmburele acestei instituţii trebuie căutat în cursurile peda­gogice de şase luni înfiinţate de Ioan Marian în 1837. Aceste cursuri, cu mici în treruperi, au durat pînă la înfiinţarea {:re­parandiei amintite.

28. ln N��ăud i a tiîntă Cooperativa de con�um abia in 1812 l a s lăruintele lui Ion D l� n i c i o . pen�iouar din Salva. (Din relatările lui Teodor Zăgrean şi Ion Filimon) .

29. Din rE'lill. d n l e lui Teodor Zagrean. 30. f:;rolc>�urul Vasile Şuteu, fo!->l director al liceului Cantemir din Bucureşti t imp de 3•)

de ani. nd.sii.udean de oriyine si ir:.ginerul Crislea Niculesc�. pro� ..

universil?r .la �t"'o­! i teilr.ica d i n Bucureş t i . ne vorbeau despre astfel de cursun, numarmdu-se Şl e1 pnn­lrc ini l i a t o r i i lor.

344 www.cimec.ro

Absolvenţii şcolii n ormale nou înfiinţat·::- in Năsăud pre­cum si ai altor scoli de a1cest fel din vechEa Romfmie, sau din Trans

-ilvania, a,_; completat postuf':le vacante din î nvăţămîn ­

tul elementar, care izbuteşte în felul acesta să onoreze tot mai mult sarcin ile ce-i reveneau în opera de culturalizare a maselor. Pînă la ieşirea primelor serii de învăţători de p:> băn­cile acestor şcoli normale, în Salva a continuat să funcţioneze Nicolae Mi i laiese fost învăţător• la şcoala confesională. El a fost şi primul director al şcolii după Unire.

Nicolae Mihăiese s-a născut î n Salva în 23 ianuar:e 1 86 (i dintr-o familie de ţărani a cărei înţelegere pentru învăţătura de carte era oarecum mai deosebită decît a cenlrlalţi săt<::-ni . Dovadă faptul că din sînul ei aveau să se ridice încă doi in­văţători, Crigore şi Toma Mihăiese, fratii lui Nicolae. Acesta serveste mai întîi ca învăţător la scoala confesională din Nt•­grileşti jud. Someş , în baza unei d

.iplome eliberată în Cluj c�t

nr. 2 1 2-37 / 1 885, iar doi ani mai tîrziu, în 1 8 8 7 , obţine di­ploma de "docente r:opularu" cu nr. 207-1 1 3 / 1 8 8 7 . Din Nt•­grileştl Nicolae 1\Iihăicse ajung. • î n văţător în Rnuc ul-Sal Vl'i unde rămîne pînă în 1 897 si ar-oi la şcoa l a confesională elin Salva la, care serveşte pînă î n 1919 .�l l ) cînd este încadrat ca în-­văţător la şcoala de stat pe baza unui decr•ct al Consi liului D i ­rigent din �ibiu nr. 13726 din 22 septembrie 1 9 19, semnat de O. Ghibu. Jurămîntul cerut de lege î l depune în Bistriţa în octombrie acelaş an, în faţa revizorului şcolar judeţean lon Pavel. In calitate d? învăţător şi director al 5colii de stat din Salva, N. Mihăiese funcţionează pînă în 31 aur;ust 1 928, cînd se pensionează iar postul lui este ocupat de I l ie Cleja, origi­nar din Salva, venit din Maramures ca revizor scolar la N�i-săud.�2)

· ·

Imediat după "Unire" şcoala funcţionează eu trei posturi aşa că pe lîngă N. Mihăiese mai serveau ca învăţători Con­stanta Mihalca şi Ion Mihăiese.

Con.stanţa Ylihalca f iica învăţătorului Mihalca d:n Rebri-­�oara, este absolventă a şcoli i n ormale din Gher•la. Funcţio­nează în Salva în anul şcolar 1 9 1 9- 1 92 0 , apoi se transferă in Năsăud und2 nu după mult timp decedează.

Ion Mihăiese, fiul lui Nicolae, s-a născut în Runcul-Sal­vei la 29 noiembrie 1 896. A terminat şcoala populară de pre­gătire a învăţătorilor din Zalău seria 1 9 1 8 . Este numit în pos-­tul al treilea de î nvăţător cu decretul nr. 37:.?6/1 9 1 9 al Consi­liului Diri!!ent .Sibi u -- Resortul C ultelor si Instructiunii Pu­blice. Ca �văţător în timpul celor 1 8 an i

·serviti îO: Salva, a

depus o apreciabilă muncă didactică şi de culturalizare a ma-

3 1 . Dc�pre activilatea lui N . Mih�iesc am m a i vorb i t ti l u n c i cind am a ră t a t s i:ualia şcc• !ii confe!:> ionalP. .

..=i:!. I l ie C l C' j a se transferă d i n com uno.1 B i rsana - M d ramureş, ocupă postul d i n Salve. dcH nu Iunc�ionează. Îll acest post f i i nd revizor şcol -:..r p î n o:1 lc� pensiu11arc.

345 www.cimec.ro

selor populare. In învăţămînt obţine gradele cerute iar !n 1 936 în urma inspecţiei speciale este înaintat la gradul I. Incepind din 1 928 îndeplineşte şi funcţia de director al şcolii din Sal­va cu multă competinţă pînă în octombrie 1 937 cînd dece­dează în plină activitate, în urma unui atac de cord.

Valeria Rusu, născută în Năsăud, mai tîrziu căsătoriFt Bodescu, este absol ventă a şcolii normale greco-catolică din Gheda, seria 1 9 1 9. Funcţionea{Ză învătătoare la Salva înce­pînd cu anul şcolar 1 920-1921 . In 1 926 Valeria Rusu se mu ­tă în Ilva-Mică unde sotul ei era notar, lăsînd, după o acti­vitate de şase ani, impresii din cele mai frumoase despre ro­lul educatorului legat de popor.

Ion Pop, serveşte ca învăţător în postul patru din 1 920 pînă în 1 923. Este a.bsolvent -al şcolii normale din Gherla. Din spusele colegilor din acel timp reiese că a fost un bun cadru didactic.

Un timp mai scurt servesc, între anii 1 924-1 928, l a şcoala d i n Salva învăţătorii : Ana Ni stor, din Năsăud, ab­solventă a şcolii normale din Gherla (1 924-1925) ; Margareta Clujan (1925 -1 926) ; Ana Răcătăuan ( 1926-1927); Victoria Bartoş (1927-1928); Ana Sima, căsătorită Nistor, absolventă a institutului pedagogic din Lugoj , seria 1 9 1 8 , serveşte în anii 1 926-1928.

Valeria Androne, căsătorită Rusu, născută în N�1săud, ab­solventă a şcolii normale de învăţătoc>.re din Gherla, seria 1 926, şi-a început activitatea didactică în comuna Tăure j u­deţul Bistriţa-Năsă ud , d2 unde în septembrie 1928 este trans­ferată la Salva şi aici funcţionează pînă în 1 935 cînd se trans­feră la Rodna. In 1 940 revine din nou în Salva unde func­ţionează pînă in 1 944, apoi la Năsăud pînă la pensionare

Dionisie Piciu, născut în Salva în 7 iulie 1 91 0, este ao­solvent al scolii normale de învătători din Năsăud, seria 1 92H. Işi începe · activitatea didactică ·

în Salva în toamna anuhi 1 928 unde funcţionează pînă în octombrk' 1931 cînd pleacă în armată. In 1 932-1 937 funcţionează în Tăure, apoi din non în Salva pînă î n 1 940. Intre 1940-1945 este utili7.at ca în­văţător în comuna Rîu-Sadului j udeţul Sibiu . Revine la pos­tul din Salva în primăvara anului 1 945 unde funcţionaeză ra învăţător pînă în septembrie 1 952 si apoi e n umit prof•2sor la scoala generală din Salva. 1 ncepînd din 1 937 pînă în 1 952 în­deplineşte si functia de director. In 1 937 este distins cu , . Răs­plata Muncii" prin Decretul Ministerului Invătămîntului nr. 1408 1 . In învăţămînt, pe lîngă gradu l 1 prin decizi a M. Ecl . Naţionale nr. 1 76353/1946. i se acordă gradul s uperior, iar prin decizia nr. 1 76334/1947 i se acordă gradaţia de merit. In 1 959 obţine diploma de profesor pentru clasele V-VIII l a disciplinele limba română-istorie. Serveşte c a profesor la şcoala din Salva pînă în 1972 cind &:= pensionează.

346 www.cimec.ro

Margareta Părcălab, născută în Năsăud, este absolventă a şcolii normale din Şimleul-Silvaniei seria 1 f128. Funcţionea­ză ca invăţătoare în Salva in anul şcolar 1 928-1929.

Valeria Pongraţiu, fiica învăţătorului Pongraţiu din Chi­raleş judeţul Bistriţa-Năsăud, absolventă a şcolii normale de învăţătoare din Cluj, a funcţionat în Salva în 1 929-1930.

Letiţia Irimeş, s-a născut în Romuli unde tatăl său era învăţător. A terminat şcoala normală de învăţătoare din Cluj seria 1 925. In Salva vine în toamna anului 1 930 şi funcţio­nează, cu unele întreruperi , pînă în 196 1 , cînd se pensionea­ză, după o activitate rodnică de peste 36 de ani d2 muncă la catedră.

Staicu Totolici, funcţionează ca învăţător în Salva din 1 93 1' pînă în 1 936. Şi-a făcut şcoala normală la Galaţi fiind originar de pe aceste locuri.

Florica Pop, şi Maria Dăneţ, funcţionează ca învăţătoare în Salva în anii : �rima 1933/1 934 iar a doua în 1 934/1935.

Raveca Filimon, că�ăiorită Ducu, este absolventă a şcol i i normale de invăţătoare din Şimleul-Silvaniei seria 1 928 . Ser­veşte mai întîi ca în văţătoare în Romuli, iar în Salva vine în 1 935 unde serveşte pînă în 1 940. In perioada 1 940-1 945 este utilizată la �coala d in comuna Bîrz.a judeţul Dolj . Se pensio­nPază în anul 1 966 .

Ilie Ducu, născut în 1 907. în comuna Bîrza-Dol j , a urmat şcoala normală la Craiova şi apoi la Cristuru-Secuiesc pe care o absolvă în 1 :)27 . Serveşte mai întîi ca învătător în Romuli şi apoi din 1 936 la şcoala din Salva pînă în 1 940. In anii 1 940-1 945 este utilizat ca învătător în comuna nn.tală. După 1 945 se reintoarce la Salva unde functionează pînă la pen­sionare ( 1 970). Intre anii 1952- 1962 indeplineste funcţia de director la şcoala din Salva, fiind si profesor la clasele V­VII. In 1 962 obţine diploma de profesor pentru disciplinele matematică şi fizică.

Maria Prădan, serveşte la şcoala din Salva ca învăţătoa­re în anul şcolar 1936-1 937.

George Macovci, din comuna Boroaia-Suo:e>ava, este trans­ferat la Salva în 1 938 şi servPşte un singur an, apoi se trans­feră la Dornişoara judeţul Bistriţa-Năsăud. După război ajun­ge inspector şcolar al judeţului Bistriţa-Năsăud, post pe care-I deţine un timp destul de scurt.

Maria Pop, căsătorită Piciu. Urmează şcoala normală l a Piteşti şi apoi l a Beiuş judeţul Bihor, pe care o absolvă în H!27 . Functionează mai întîi ca învătătoare în Maieru-Bistri­ţa-Năsăud,

·apoi în comuna natală Tăure din 1928 pînă î.n

1 937. In 1937-1 939 serveşte la şcoala din comuna Coşbuc iar în 1 939-1940 serveşte în Salva. In perioada 1940--1945 este utilizată ca învăţătoare în comuna Rîu-Sadului jud. Sibiu la

347 www.cimec.ro

llfili/JJ!i!IJ!4!i!IJiitJI! il Jllli li Jt!lllA J/1/ /Jil 1111 llt�lll JilKJ!IIIIIJ!Ai

Polo. nr. 5 Unii din l ! c învătălorii care au servil la şcoala din Salva între cele două Jăzboaie mondiale.

o şcoală a unei col oni i ck:� muncitori forestieri. In 1 945 revi­ne din nou la postul din Salva unde funcţ ionează pînă în 1961 cînd se pensionează. In învăţămînt, pe lîngă gradul I , obţine în 1 946 gradul superior şi în 1 947 gradaţia de merit. :r-.Iunca desfăşurată la clasă şi în afară de clasă i-a fosL apre­

ciată de organele de partid si de stat, acordindu-i-se prin De­cretul Prezidiului ::\Iarii Adunări . ationale nr. 22 1 din iunie

348 www.cimec.ro

1955 inalta d istincţie , ,Ordin u l Muncii pentru merite deose­bite în activitatea didactică si eclucativă".

Invăţător i i care au funcţionat la şcoala din Salva în tim­pul ocu paţiei hortiste, in locul învăţătorilor rdugiaţi, într2 anii 1 940-1 944. ne sînt mai putin cunoscuţi , unii ser•vind un timp foarte scurt. Pe cei ce au servit un t imp mai i n del un­gat, sau r e-au rămas despre ei unele documen te, ori mărtu ­rii ale colegi lor, îi vom arăta in rîndurile ce urmează, în afa­ră de aceia despre care am vorbit în alt loc.

Viorica Chit11, funcţionează la şcoala din Sr�lva pe toată perioada 1940-1 944.. S-a născut în Lusca, azi catrier al Nă­săudului. A fă cut şcoala n ormală la Cradea seri a 1940 .

George Rusu, serveşte ca invăţi'itor suplinitor în anul şco­lar 1 040-1941 , �i apoi pără�·o::,şte invăţămîntul , prim ind u n serviciu m a i r-otrivit pregătiri i pe care o avea .

Ianos Ianc!o, este învăţător cu diplomă, funcţionează l a scoala. d i n Salva intre an i i 1 94 1 -1943. ·

Varga Alexandru, nu a fost î nvăţător de cari E.Tă. A func­ţ ionat la şcoala d i n Salva în anii 1 942-·194 4 , indeplinind î n acest t i m p ş i funcţia d e director al scol i i .

I n anul şcolar 1 942--1943 se în fiinţează i n S<:llva şi a:;;a zisa , .şcoală maghiară catol ică" l a care erau înscr-i ş i numai copii i de origină m aghiară şi de evrei , în t o tal 1 2-14 elevi , f i i a i functionarilor noi ven iţi în comună. Restul copiilor frec­ventează în continu<n·e l a ')covla de stat unde se preda l imba maghiară şi limba romim ă . I nvăţătorul incadrat la şcoala uJ ­tolică a fost Pal Io<,if.

Cin cauza războiului cele două localur'i d-2 scoală suferi'i grave av'lr i i . Mobii leru l , materialul didactic si

· arh iva sînt

di struse de trupele h itleriste şi h ortiste în retragere. In urma ace'>tor evenimente �i fră mîntări pr'in care a trecut '>atul şi lo­cuitorii să i, scoala era de nerecunoscut. Cursu rile totusi s-au inceput cu c�ea ce s-a putut recupera din rămăşiţele

· mate­

rialelor distruse. Cadn2 noi s-au j:rezentat la şcoală cu dorin·· ţa de a şterge din inim i le săten i lor suferintele din perioada războiului .

Ion 1\'lureşan, a fost unul d intre primii dascăli veniţi î n comună ca să-şi înceapă apostolatul imediat după război . s . . a n8.scut în Mocod si a servit în Sn lva î n �nul scolar 1944-

1 945 indeplinind i� acest timp şi funcţia de dir�ctor.

Elisabeta Figan, n ăscută în Năcăud, absolventă a şcolii n ormale din G herla, îşi începe în Salva primul ei an de dăs­că l ie (1 944-1945).

Florica Tomuţa, este la fel din Năsăud s i serveste la şcoala din Salva doar î n anu l scolar 1 944--- 1 945.

·

Maria Catarig, la fel din Năsăud, servec:;te în Salva in aceeaşi perioadă ca şi colegile ei mai sus a�intite.

Aceste patru cadre didactice au fost pion ierii care s -au luptat cu greutăţile de început ale anului şcol ar 1944-1 945.

349 www.cimec.ro

In primăvara anului 1 945, după ce se aplanează proble­mele internaţionale ce priveau şi ţara noastră se pot întoarce în teritoriul vremelnic ocupat organ2le administrative ro­mâneşti şi odată cu ele şi cadrele didactice refugiate. aşa că la 1 septembrie 1 945 se începe noul an şcolar cu aceleaşi cadre pe care le-a avut şcoala şi înainte de cedarl' , iar în anii ce urmează se completează şi cu alte cadre noi cum a fost :

Xastasia Danciu, căsătorită Piciu din Mititei, absolvenU1 a şcolii normale din Gherla. care serv•2'5te în Salva in anii 1 945-1 947.

�astasia Găinaru, din Mititei care serveşte în Salva în anii 1 947-1 949. Este şi ea absolventă a şcolii normalP de in văţătoare din Gherla.

* In ce priveşte şcolarizarea copiilor şi desfăşurarea proce-

sului de învăţămînt de la şcoala din Salv·a n u avem date mai precise decit abia din anul şcolar l 89b/1 899, deoarece arhiva �colii a avut de f'Uferit 1 1rmările uefaste al� celor două ră7.­boaie mondiale. Cele mai multe documente ale arhivei s-au distrus însă în timpul celui de· al doilea război .

Materiile ce se predau erau cele obişnuite peste tot la şcolile de la sate, potrivit programei de învăţămint din acea vreme. De mentionat că se pun2a un deosebit accent în ceea ce priveşte aplicarea în practică a cPlor învăl::tle mai ales la agricultură. Şcoala din Salva, atît cea confesională, cit şi cea comunală, transformate mai tîrziu in şcoală de stat, au avut organizat un lot experimental, accentul punîndu-se pe creş­terea pomilor. Prima pepinieră şcolară a fost organizată în grădina din imediata apropiere a şr-:olii confesionale. Intre timp ea s-a extins ocupind şi locul unde a fost pe vremuri bis2rica de sub M ocirlă. Pomii crescuti aici erau, o parte va­lorificati făcîndu-se \ eni t scolii, iar altă parte dărui ţi elevi­lor să-i planteze acasă �i să continue îngrijirea lor.

In general în şcoală se muncea bine, însă cu toată grija şi zelul unor dasc-ăli conştiincioşi care s-au perindat în de­cursul timpului pe la �c:oala din ::>alva, nu s-a reuşit să se şcolarizeze toţi copiii de vîrstă scolară, multi r'ămînînd anal­fabeţi. iar alţii cu pregătirea întrerpută după ce făceau 2- --3 ani de scoală. /\ceastă situatie a fost o consecinţă a condi­ţiilor p�litico-sociale şi econ�mice vitrege, în care se sbătea populaţia de la sate, mulţi copii în loc să se îndrepte spre porţile şcolii erau angajaţi servitori sau folosiţi la lucru în gospodăriile părinţilor. Se întîmpla �adesea ca unii copii de vîrstă şcolară să plece cu părinţii în căutarea de lucru la di­ferite i ntreprinderi, în deosebi la exploatări forestiet''='·

Din situaţia de mai jos vom putea să ne dăm seama de număr'Ul elevilor în scrişi, frecvenţi, promovaţi şi repetenţi de la scoala df' st-at din Salva, dintr-un şir de ani. extraşi d in doc�mcntele existente în arh iva şcolii :

www.cimec.ro

Anul şcolar

Clasa

2

Elevi înscrişi

3

Frec­venţi

4

Promo­vaţi

5

Repetenţi

Din Din cauza cduza nefrec·

notelor venlei 6 7

1 901-1902 1 54 33 29 4 21 9 1

1 1 51 42 39 3 I I I 1 3 1 1 1 0 1 IV Nu am g ăsit nici un elev inscris

TOTAL 1 1 8 86 78 8 31

8

1 mort

----------------- ---------------- --------------1 906-1 907 1 72 49 44

TOTAL

1 1 43 33 29 I I I 37 22 21 IV 1 5 1 1 1 1 V 1 3 1 2 1 2

1 80 1 27 1 1 7

5 23 4 1 0 1 1 5

4 1

1 0 53 ·---- -------

1 9 1 4-1 915 1 1 1

I I I IV V

VI

60 25 23 39 33 31 35 21 20 23 1 6 1 4 1 1 9 9

2 35 2 6 1 1 4 2 7

2 5 5 2 3

TOTAL 1 72 1 09 99 1 0 64 -------------------- -------- ---------------1 920-1 921 1 54 41 35 6 1 3

1 1 5 1 44 40 4 7 I I I 1 7 1 0 8 2 7 IV 1 8 9 6 3 9 V 2 2

------------- ----------- ---------TOTAL 1 42 1 04 86 1 5 38 ------------------------------1 932-1 933 1 1 00 54 31 3 46

11 71 41 29 2 30 I I I 48 20 20 28 IV 47 28 28 1 9 V 4 0 1 3 1 3 27

VI 22 8 8 1 4 V I I 1 6 1 1 1 0 5

-------- ---''------------ · ------ ---------TOTAL 344 1 75 1 59 6 1 69

Din datele expuse se poah:· v<>dea situ aţia precara m car2 se găsea frecvenţa ceea ce aducea după sine procentul extrem de mare de elevi răma!5i repetenţi �i pierdu1) pe parcursul anilor< şcolari . Cadrele didactice raportate la numărul elevi­lor, nu erau suficiente, P2venindu-i în medie. unui învăţător 70--80 elevi si uneori chiar mai mul li .

Luînd ca �xemplu anu l şcolar 1 935.:_1 93(-;, socotit fiind ca unul dintre cei mai huni dintre cele două ră7.hoaie mnodiale, vom găsi : elevi înscrişi in clasele I--V II =, 3 10 ; numărul ca-

35 1 www.cimec.ro

drelor 4 ; numărul de elevi ce revin unui invătător : 78 · elevi frecvenţi : 2 1 0 ; elevi reJ:;etenţi 1 00 : absolvenţi ai clasei VII : 9. Privind in urmă cu 7 ani , vom vedea că in 1929/1 930 in cla­sa 1-a erau înscrişi un număr de 82 elevi, ceea ce înseamnă că din aceştia au reuşit să termine clasa a VU-a abia 1 0,9Dj0 •

Greutătile erau însă şi de altă natură. Mobil ieru l scolii ('fa insuficient, vechi şi deter;orat. In bănci de cite trei �levi, C'rau îngrămădi ti patru-cinci copii. Materialu 1 didactic era în­suficit:.•nt. Se l uptau cadrele cu completarea lui. cu fel de fel de improvizaţii, dar acest lucru nu er-a de-- aj u ns_ In perioada 1 9 1 8-1940 şcoala din Salva abia a reuşit să a�hă un glob pă­mîntesc, citeva hărti uzat•2. niste tablouri int uitive cu anima­.le domestice ş i sălbatice şi cu ' acestea se încheia ze3trea ma­terialului d idact ic_ Manualele 5colare .�rau scumpe, încît un număr mare de copii nu ajungeau in posesia lor decît cn mare întîrziere sau de loc. Si nu era vorba de cine stie ce ma­nuale, ci doar de abecedar� şi cărţi de citire. R2stul manu­alelor nu ajungeau de m u l te ori nici în miinil cadrelor d i ­dactice.

Bugetul şcol ii era restrîns, limi tîndu-se doar la cota d� 1 5D/0 ce o pdmea de la comună din venitele bugetare ordina­re re-alizate de aceasta. Sumele erau in fime , nu puteau asigu­

ra combustibil ul, curăţenia şcolii la începutul anului şcolar şi nici nu avea d2 unde să plătească un om de serviciu, curăţe­nia zilnică a sălilor de cl aEă f iind făcută de elevi. Problema combustibilului pe timpul iernii, se rezolva prin zelul ele­vilor, care venrau în L ecare zi cu cîte o bucată de lemn sub­suoară. Despre alte cheltu ieli necesare şcolii n ici nu mai pu­tea fi vorba _

Cu toate greutăţile şi l ipsurile ex istente cu care se luptau învăţător i i din tr•2cut au fost totuşi multe elemente valoroase printre dascălii amintiţ i care au dat suflet din sufletul lor ca să poată f i folositori acel ora din rîndul căron. s-au ridicat şi-n mijlocul cărora îşi duceau trudita lor existentă. Rezulta­tele munci i l or conştiincioase se concretizează. a�a cum am arătat, în număru l destul de mare de intelectuali ce au ple­cat de pe modestele bănci -ale şcoli i noastre. alăturîndu-se ma­rei mase de cărturari ce au dus mai departe flacăra culturii începînd cu schimbul ce 1·�-au lu:1t locul la catedra de dăs­călie şi pînă la profesori uni versitari si acad0micieni cu care pe bună dreptqte ne putem mîndri .

Din rîndurile acestora vom arăta doar numele unora din­tre fost i i elevi ai acestei şcoli care au urmat vechE gen&aţii men\ i�nată în alt loc şi anume al acelora ce îna:nte de pri­

mul războ i mondial şi în anii imediat mmători au trecut prin scoala din Sa lva . unde dc.scăli cu plete cărunte şi cu mî ini tP2murînde. ori bărbaţi în puterea virstei. sau tineri cu vi­sur•i înaripate. le-au pus condeiul în mină şi i-au învăţat pri-

352 www.cimec.ro

mele slove de carte : Dr. Leon Mihăiese licenţiat în ştiinţe de stat, Aurel Mihăiese l icE'nţiat în drept, fost director <:�l Fon­durilor grănicereşti din Năsăud, Isidor Bodescu fost notar în Salva, Ion Mi hăiese fost director al şcolii din Salva, Artene Paşcu funcţionar la C.F.R. , Emil Bl'taciu procuror în Cluj. Livia Morariu profesoară, fostă bibliotecară la Bi blioteca uni­versitară din Cluj , Dr. 1 iberiu Morariu profesor universitar, membru al Academiei Român2, Dr. Eugen Morariu profesor universitar la Facultatea de medicină din Cluj , Dumitru Crsu colonel, VasilE' Morariu profesor la Bacău, Dr. Ioan Pupeza fost di rector în Ministerul Muncii şi Ocrotirilor Sociale, Emil Pupeza licenţia t al Academiei Com erciale, Dionisie Piciu pro­fesor<, Alexandru Zăbală avocat în OradE'a, Augustin Ostnce director în Consiliul Superior al Agriculturii , R aveca Fil imon învăţătoare, Iul iu Morariu preot, Valer Pupeza fost procuror militar Cluj , Teodor Ianu învăţător, Ion Lari fost ofiţer act iv. inginer petrolist la Cîmpina, Virgil P upeza fost ofiţer, Ion Pinca contabil, Maria Pupeza contabilă, NicolaP Piciu învă-· ţător, Maria Filimon farmacistă, L•2on Piciu învăţător. Maria Morariu învăţătoare, Dr. Gavr:l Morariu medic la Facult::ttea de Medicină din Clu j , Gavril ă Rican funcţionar pensionar Constanţa, Lucia Morariu contabilă în Arad, Iuliu Buta con­ferenţiar universit>ar în Cluj , Dr. Ion Ţuţuruga medic în Si­biu ş.a.

Şirul acestom va fi continuat cu generaţia mai tînără ce apare mai tîrziu şi-şi desfăşoară activitatea în diferite sec­toare de muncă dE' pe întreg cuprinsul patriei .

• Odată cu termin area celui de-al doilea război m ondial

urmează o serie de frămîntări politica-sociale hotărîtoar<e în viaţa poporulu i nostru. eliberat d2 j ugul unor asupriri ne­drepte. Abolirea monarhiei la 30 Decembrie ] 947 şi marile reforme la care asistăm după această dată printre care şi aceea a învăţămîntului din 1948, dau posibilitate României devenită Republică, să facă primii pasi pe drum ul unei vieţ i noi, drumul construirii socialismului , care va deschide o eră încă neîntîlnită în istoria poporului nostru ca şi în istoria şcolii româneşti , devenită u n bun al întregu lui popor.

Proin modificările ce le aduo2 reforma învăţămîntului se urmăreşte ca noua şcoală să corespundă nevoilor cerute de economia naţional ă �i de viaţ.a spirituală şi culturală a noii societăţi . l\'Iodificările n u se mărginesc numai la învăţămîn­tul mediu sau universitar ci pleacă chiar de j os, de la î r.­văţămîntul elementar. de la scoala cea mali apropiată de ma­sele largi ale poporului . "Ciclul "complimentar" de pînă a­cum, clasele V-VII, este desfiinţat ca necorespunzător, ur­mînd să i se d2a o nouă organizare.

23 - .,Arhiva Someşană" 353 www.cimec.ro

In urma acestor măsuri, începînd din toamn� anului 1 948, scoala din Salva functionează numai cu clasele 1-IV. cu un 'număr de cinci cadre ·didactice. In anul scolar următo� se creează şi postul al şaselea, ca o cerinţă i�perioasă, da­torită numărului mare de elevi înscrişi ŞI care frecvemau şcoala. In forma aceasta, numai cu clasele I-IV, şcoala func­ţ ionează pînă la finele anului şcolar 1 951-1952, iar odată cu începerea anului şcolar următor ia fiinţă clasa a cincea, ast­fel făcîndu-se începutul ciclului II. Acest început e marcat d2 o serie întreagă de neajunsuri. Localul de şcoală existent nu are săli de clasă suficiente, cadrele didactice calificate, care să predea pe materii . lipseau, lipsea mobilierul, cel vechi nu numai că nu corespundea, fiind uzat şi deteriorat în cea mai mare parte, dar nu era suficient nici aşa rău, iar materialul didactic încă lăsa mult de dorit. S-au întîmpinat greutăţi pen­tru dotarea elevilor cu manuale ; părinţii fiind obişnuiţi să se mulţumească cu procurar12a unui manual ,de citire", ori acuma se cereau manuale pentru fiecare matreie şi aceasta necesită muncă de lămurire, insistenţă continuă. La început la clasa a V-a lăsa de dorit şi frecvenţa, părinţii fiind împă­caţi ca să facă copiii lor numai patru ani de �coală, ori să fie ca mai înainte de reforma învăţămîntului, cînd elevii cla­selor V-VII făceau. în lunile de toamnă şi de primăvară, numai o zi pe săptămînă şcoală, şi doar iarnta frecventau �coala zilnic.

Cu timpul s-a trecut p2ste aceste neajunsuri. Organele de partid şi cele administrative, comunale s�:m raionale, au rJat tot timpul concurs şcolii ; s-au înlăturat �_;i neaj unsurHe de ordin material. Au început să sosească şi la şcoala noastră, în ordinea urgenţei, bănci, tahle, catedre, material didactic, .") .a. In anii care au urmat s-au completat şi clasele VI-VII aşa că la finele anului şcolar 1 954-1 !:155 şcoala <\ dat prima pro­moţie de absolvenţi ai clasPi a VIl -a. In iunie la concursul pentru admitere în clasa a VIII· a a şcclii medii s-au obţir.ut rezultate îmbucurătoare, c2ea ce ICl făcut ca în ochii părinţilor să crească prestigiul şcolii '?i încrederea lor în rostul şi nece­sitatea claselor V-VII, aşa cum erau concepute de legiuitor. odată cu reforma învăţămîntului . Alţi elevi s-au îndreptat sore şcoli profesionale unde au îmbrăţişat diferite meserii. In felul acesta s-a desţelenit definitiv ogorul şcolii noi.

Scoala functionează cu clasele V-VII oînă la fin2le anu­lui ş�·olar 1963/i 964. Incepind cu anul 1 964/1 965 se măreşte durata învătămîntului la opt ani, luind fiinţă şi clasa a VIII-a. La început părinţii au fost contrariaţi , făcînd obiecţii nefavo­rabile pentru mărirea duratei învăţămîntului , dar timpul a rezolvat totul făcînd şi pe cei mai puţin încrezători în nece­sitatea învăţămîntului de opt ani să se convingă că au greşit în aprecierile lor. Invăţămîntul de opt ani s-a generalizat in

354 www.cimec.ro

toată ţara. Absolven�ii clasei a VIII -a pot intra in clasa, a IX-a de liceu, sau în alte şcoli teoretic2, de specialitate, ori la şcoli profesionale.

După patru ani de la genera:.ii.nrea învăţămîntului de opt ani s-a trecut la invăţămîntul de zece ani. 'Mai întîi. in anul şcolar 1969/1 970 a luat fiinţă dasa a IX-a doar experimental la un număr mai mic de şcoli , printre C'arc se număra şi şcoala din Salva, şi abia în anii următori s-a trecut la gene­ralizarea învăţămîntului de zece ani. In anu l şcolar 1 970/197 1 şcoala din Salva scoate prima promo\ie de ahsolvenţi ai cla­sei a X-a. Şcoala funcţionează cu 10 cla�e ca un lucru foarte firesc pînă la fin:le anului şcolar 19? :!/1 974, locuitoroii comu­nei dindu-şi seama tot mai convingător de necesit3tea unui învăţămînt cit mai complet.33) Incepîncl cu noul an de invă­ţ.ămînt 1 974/1975 în urma măsurilor, necesare, luate pentru punerea în aplicare a prevederilor Pl<?narei C .C. al P.C.R., din 1 8-19 iunie 1973, se va trece la prima treaptă de liceu şi la şcoala din Salva, care va f i r ) filială a liceului de mecanică din Bistriţa. Absolvenţii clasei a VII-a vor fi cu toţii cuprinşi la una din formele de invătămînt lio2al. Pentru orientarea elevilor în lumina Plenarei '>-a format o comisie pe şcoal5 care a lămurit şi îndrumat atît părinţii cit şi pe elevi în ceea ce priveşte înscrierea acestor'a în prima treaptă de liceu pe bază de obţ.iuni . In urma acestor măsuri s-a ajuns la urmă­torul rezultat : au optat pentru liceul real-uman 4 elevi, pen­tru licee de specialitate 25 d2 elevi din care 13 sînt pentru liceul de mecanică. Şcoala din Salva ca filială a liceului de mecanică are înscrişi pentru prima treaptă dE' l iceu (anul şco­lar 1 974/1975) 42 de elevi, din care de la scoala din Minti•..J. :l elevi, din Mititei 19 elevi, din Nimigea 3 elevi . din Salva 1 :3 elevi, din Tăure 2 elevi şi din Tekiu 2 elevi. Pentru început şcolariz·area '2levilor va fi asigurată prin transportarea lor de la domiciliul părintilor pînă la Salva pe C.F.R. , cu autobuze·­le Intreprinderilor de transport, sau li se vor asigura gazde In comun ori la rudenii. Pentru viitor e in plan să se asigure gazde în comun ori la rudenii . Pentru viitor e în plan să se asigure 33 burse, din care 4 de hrană �i 29 de transport, ceea ce constituie o dovadă în plus a. grij ii ce o poartă partidul pentru sprijinirea învăţămîntul ui nostru în plin avint de de.�­voltare.

* Pl"ocesul de învă\ămînt se desfăsoară în continuare în

Vi2cihul loeal construit în 1 903 şi în localul fostei şcoli confesi­onale, dar aceste două localuri nesatisf5cînd nevoile şcolii s-a

33. l n vara anului 1972 s-au dat examene de admitere l a diferite şcoli, printre cari şi la şcolile profesionale, penLru preg:ttirea personalului calificat, necesar industriei noastre î n plină de?.vollare, la cari e x a m e n e a u dVUl priorilale dbsolventii cldsei a X-a.

355

www.cimec.ro

pus problema creierii u nor noi săl i de clasă, încă din anul 1 954, prin etajarea localul ui existent sau construirea unui lo­cal de şcoală nou. S-a ajuns la concluzia etajării localului existent, lucrare ce S··a executat în anii 1 957-1959, cînd pri n etajare se dau î n folosinţă încă şapte noi săli de clasă cores­punzătoare scopului pentru care au fost edificate.34)

Fato nr. 6. Vechiul local de şcc·afă const ruit in 1 903, suprael ajat 1n 1 93!}_

In prezent acest local ele şcoală are în total 1 1 săli d� clasă, o sală profesorală, o direcţiune, un atelier şi un labo­rator, toate, într-o anumită măsură, corespunzătoare. Cu to:1te acestea situaţia spaţiului necesar desfăşurării cursurilor• nu s-a rezolvat în întregime, deoarece numărul claselor de ele,-i s-a majorat la 1 6---1 7, fiind nevoie pen t;ru viitor de un n ou local mai încăpător.

Mobilierul si materialul didactic aflat în dotarea scolii este suficient şi

'potrivit pentru n.:-voile im-ăţămîntului actuaL

Manualele şcolare necesare tuturor elevilor s-au rrocurat de şcoală prin cooperRtiva sătească, părinţii asigurînd plata lor an de an pînă în J 960/ 1 96 1 cînd s-a distribuit pentru ]:rima oară mant1ale gratuite tutur'Or elevilor prin grija organelor ele partid şi de stat. De la această dată s-au primit în conti­n uare manuale gratuite în fiecare an în valoare de circa 22.000 lei .

Biblioteca şcolară a fost, în m od provizoriu ansmjată în sala laboratorului, apoi într-o sală de clasă . Funcţia de bi-

34, Din acP.ste săli_ şase sint destinate ca săli de clasă, iar una saJă profesorală. La parter se mai fac unele modificări obtiuindu-se încă două săli de clasă pe lingă ce­le trei exislente, plus un laboratoT şi un atelier şcolar.

35G www.cimec.ro

bliotecar s-a înd?plinit fără de nici o remuneraţie de un ca­dru didactic: pînă în 1969, iar după Hceastă dată bibliotecaru­lui, cadru didactic, i s -a alocat o indemnizaţie lunară. In anul 1 959 biblioteca dispunea de un număr de 562 �·olume. �umă­rul cărţilor s-a majorat în fiecare an cu exemplare noi trimi­se din fondul centralizat, desti nat bibliotecilor şcolare, aşa că în 1 966 biblioteca dispunea de 1 •1 79 volume, ÎI'. 1972 de 2 .515 volume iar în 1 974 d e 3224 volume. Ca cititori a i bibliotecii sînt atît cadrele didactice cît şi un număr de peste 300 elevi ai şcolii.

In afară de faptul că şcoala est? dotată cu tot mobilierul şi materialul didactic necesar de către Ministerul Invăţămîn­tului i se mai asigură şi un buget corespunzător nevoilor ei pentru reparaţii , combustibil şi întreţinerea curentă. Proble­ma iluminatului localului de şcoală s-a rezolvat prin electri­ficarea lui în întregime în anul 1 963.

* Materiile de învăţămînt predate sînt cele prevăzute î n

programele elaborate d e M E 1 . Limbi străine învăţate în şcoa­lă sînt : rusa şi franceza, începînd din clasa a V -a, i,ar în pers­pectivă pentru prima treaptă a liceului limba engleză.

Insuşirea cunoştinţelor de că tre elevi a fost o cerinţă zil­nică a cadrelor didactice şi fiec:.are di!! învăţătorii şi profeso­rii şcolii au pus mult suflet în munca lor, fapt soldat cu suc­cese lăudabile. Cunoştinţele teoretice au fost legate întotdea­una de practică, de viaţa de toate zile12, contribuind la for­marea unui fon d ştiinţific şi durabil de cunoştinţe la elevi. Pentru aplicarea în practică a cunoştinţelor predate s-a folo­sit atît laboratorul şi atelierul şcolii cît şi lotul experimen­tal. Experienţele de pe lotul şcolar s -au axat mai mult pe cultura pomilor fructiferi, avîndu-se în vedere cadrul geogra­fic al comuneF!i)

Lucrările din atelierul şcolar s-au putut desfăşura bine, ao2sta fiind dotat cu cele necesare odată cu înfiinţarea clasei a IX-a. Orele de atelier sînt îndrăgite de elevi, datorită nou­lui pe care îl prezintă şi în acelaşi timp a interesului şi a dra­gostei ce au arătat-o cadrele didactice pentru această activi­tate.36)

Pentru stimularea elevilor la învăţătură s-au organizat concursuri cu tematică din istoria patriei, din istoria' cLasei muncitoare, concursuri literare, de matematică ş.a. la care ele-

35. Lol e_xpc:rimenlal a fost un Limp grădina ce se află in spatele fostului local al coo­

perattvet de consum. �enlru efectuarea lucrdrilor pe acest lol şi-au dat un in teres deosebil profesorii : V10rPI Grivase apoi ing. pensionar Wolcov, incadrat penlru u n Limp ca profesor d e agriculturd.

36. Directorul şcolii Gavrilă. Iacob s-a ocupat personal de predarea ş i indrumarea orelor de atelier. dînd dovadă de multă pricepere, pasiune şi măiestrie i n m i nuirea a lot felul de uneite. Pentru fete s-a dotat atelierul cu maşini de cusut, ele învăţînd să croiască, să coasă şi să brodeze. Tot in orele de atelier execută diferite modele de cusături artistice.

357 www.cimec.ro

vii sirguincioşi au participat cu mult inb::-res.3') In vederea educaţiei ateiste a elevilor s-au ţinut în cadrul orga,nizaţiei U.T.C. din şcoală expuneri cu teme ca : , .Ce ştim despre uni­vers, evoluţ.ia omului, ştiinţa şi religia" etc.

In vederea educaţiei estetice in şcoală, nu au fost negli­jate muzica şi dansul. Sub conducerea profesorului de muzi­că Emil Catarig s-a înfiinţat in 1 957 un cor şcolar care a fă­cut faţă in mod merituos la multe manifestări corale, mun­că ce a fost continuată şi de urmaşii săi la cat·2dra de muzi­că.38) In 1962 s-a reorganizat echipa de dansuri a şcolii care a obţinut succese datorită interesului ce şi l-a dat instructorul cit şi măiestriei dansatorilor. Echipa de trişcaşi organizată in <;>coală participă la diferite concursuri şi ajunge pînă la faza pe ţară unde ia locul III. Formaţiile de teatru organizate pe şcoală sau pe clase s-au întrecut in organizarea unor progra­me artistice bine pregătite şi bine apreciate de spectatorii din localitat::- sau din localităţile vecine unde s-au desfăşurat, cu piese ca : "Albă ca zăpada şi cei şapte pitici" de M. Rovan ; "Ioniţă Făt-Frumos' ' ;

"Fata moşului şi fata babei" (o df'ama­

tizare a povestirii lui Creangă); "Sinziana şi Pepelea" , "

Că­lătorie peste tre mări" etc. Alte piese de teatru au fost pre­zentate de cadrele didactice din şcoală ca :

"Ochiul ba bie" de

G. Vasilescu : "Eroina de pe Jiu'' de N. Tăutu; "Piatra din casă" de V. Alecasdri, "Bani avem, mirii n2 plac" de N. Mav­rodin şi altele.

Excursiile şi expediţiile pioniereşti au fost socotite ca un bun mijloc de educaţie pentru elevi şi de aceea s-a pus un deosebit accent pe ele. In afară de excursiile şi drumeţiile pe trasee mai mici s-au organizate şi excursii pe distanţe mari prin cafl2 elevii au reuşit să-şi cunoască ţara cu toate bo­găţiile şi frumuseţile ei.

(Vezi anexa cu schiţa excursiilor) Din expediţiile pioniereşti amintim pe aceeg, d i n vara

anului 1 972, care a avut ca obiecti v : "Marcarea de trasee tu­ristice şi cu legere de folclor oieresc " .39) Pionierii participă apoi la concursul judeţean , ,de orientare turistică" de la Co­lobiţa din 1 972,40) unde echipa de băieţi a luat locul I p::- ju-

37. ln anul şcolar 1966 şi cei ce au urmat s-au t inut o serie de concursuri . . Cine ştie, cişligă .. ; Wlele dotate cu premii, prinlre care : , .Unirea Principatelor Române· ; . ,Să cunoaştem regulile de drcula�ie• ; . , Coşbuc - via�a satului oglindilă în opera sa• ; "Lirica feminină a lun1ii'' ; ,.Eroi ai U.T.C. (cu ocazia anivcrsări a 25 de ani de la infiintarea organizatiei U.T.C.) ş. a. (ca profesori examinatori au fost : Onul Nico­lae, Gavrilă lacob, Furcea Maria, Furcea N. loan ele.) .

38. Intre Limp conduc corul şcolii inv. Elena Gherdan. un cadru cu alese aplitudini mu­zicale. apoi proL suplinitor G. Harosa pe care il caracteriza pe lîngă talenl şi hăr­nicia.

39. Itinerariul expeditiei : Salva-Valea Lalei-Lacul Lala-Saua Gălgălăului-Valea Vi­nului-Mihăiasa-V. Repede--Borşa-Salva. Deplasarea s·a făcut numai pe jos. Echi­pajul a fost instruit i n mod special pentru excursie pe munti şi pentru gospodărirea personală.

40. Echipa de băieţi e fosmată din pionierii : Naşcu Ion, Pop N. George, Filip G. Vir­gil, Onul Vasile ; cea de fete : Pupeză Aristina, lanul Floare·Rodica. Iacob G . Ga­briela, Sas Maria.

358

www.cimec.ro

c.i .... .2 c '-' "'" ....

' :2 \ �

(

:J u X <:.>

� c:; .... � -� - � ;::: o � "

359 www.cimec.ro

deţ şi ca premiu au obţinut "o tabără" gratuită la Cheia­Prahova. Acolo s-a ţinut finala pe ţară a cuoei , .Roza Vîntu-­rilor" . Echipa pionierilor din Salva s-a clasat pe locul zece pe ţară şi au fost invitaţi să participe la Predeal la "Trei Brazi" la Cupa României ediţia 1972, unde atît băietii cît si fetele s-au clasat pe locul IV pe ţară_ O altă expedÎţie pi�­nierească s--a organizat în 1 973 avînd acelasi obiectiv ca si în 1 972, decît doar un alt traseu. Acţiunea � durat '5apte 'z ile; au participat z•=ce elevi şi două cadre didactice (prof. Ana Fi­lip şi înv. Floare Iacob). Pe pl<an j udeţean rPcompensa a fost :2 corturi de cîte 4--5 elevi pentru activităţi turistice ale şco­liLH) In iunie 1974 a avut loc faza judeteană de orientm·e turistică unde echipajul de fete din Salva a ocurat locul I pe judeţ aducînd ca trofeu "cupa" la orientare turistică. In cursul lunii iulie 1 97 4 echipaje le de orientare turistică a pionierilor din Salva au participat ca invitaţi la concursul de ori•.,ntare turistică pe ţară, ţ inut în !='ădurea Cernica (Bucureşti) , ob­ţinînd "Cupa Cernica pe 1 974".

Printre acţiunile întreprinse de pionierii şi U.T.C.-iştii şcolii putem aminti aceea de colectare de fier vechi , deşeuri, sticle, fructe de pădure, etc. soldate cu cumpărarea. în 1 962, a unui televizor pentru şcoală, primul aparat la acea dcttă în Salva_ In anii ce au urmat, aceste acţiuni s-au continuat, a­dăugîndu-li-se noi şi noi fapt= de laudă pentru tineretul şco­lar din Salva. Astfel cu ocazia îndiguirii rîului Someş şi al Sălăuţei s-a organizat o acţiune de stringere ş i încărcnrea in maşini basculante a unor mari cantităţi de piatră necesară di­gurilor ce se construiau de către o intreprindere a Consiliu­lui popular judeţean Bistriţa-Năs�ud, s-a dat concurs la as­faltareoa curţii şcolii �i amenajarea unei fîn Lîni cu apă pata­bilă pentru elevi. La construirea căminului cul tural elevii U.T.C.-isti au contribuit cu un mare număr de ore muncă patriotică, apoi în primăvara anului 1970, aceşth au adus un aport deosebit în munca de I"<=parare a unor porţiuni de dru­muri distruse în urma calamităţilor naturale din acest an, i?r în cinstea aniversării semicentenarului partidului s-a plantat o alee de plopi în jurul curţii şcolii l'i în lungul rîului Să­lăuţa. La toate aceste acţiuni elevii scolii şi-au arătat deose­bita lor hărnicie şi dragoste de muncă în sp:ritul căreia au fost educaţi.

Aceste excursii, expeditii . concursuri turistice sau dtfe­-rite acţinni patriotice au fost organizate cu succes în cadrul unităţii de pioni=ri, înfiinţată la şcoala din Snh·a în luna apri­lie 1949 şi care alături de organizaţia l' .T.C din şcoală stau la baza tuturor acţiunilor frumoase şi a educaţiei socialiste Îf'.

4 1 . lnformatiile ne s i n l furnizate de prof. Ana F i l i p , organizaloarea expediţiilor şi a orientări lor tur;stice.

360 www.cimec.ro

rindul elevilor, făcindu-i să-şi iubească 5i mai mult patria şi să-şi cunosacă îndatoririle ce le revin ca viitori cetăţeni .

• In anul şcolar 1 948/1949 şcoaa! are, cu o singură excep­

ţie aceleasi cadre didactice care erau si înainte de reforma în­văţămînt�lui 42) . In anul viitor ia fiin'ţă şi postul VI, iar în 1 952 postul VII şi apoi postul VIII . J n felul acesta şcoala func­

ţionează la ciclul I cu toate clasele paralele. D:n situaţiile anexate se poate vedea tot şirul de învă­

ţători şi profesori care au funcţionat la şcoala din Salva din 1 948 pînă în 1 9 74.

Populatia şcolară a crescut din an in an datorită condi­ţiilor în care funcţiona şcoala şi exigenţei cu care s-a urmă­rit ca toţi copiii în vîrstă de şcoală să fie cuprinşi în planul de şcolarizare, reuşindu-se ca nici unul să nu rămînă în afara �colii.

1\umeric, situaţia elevilor, luată din anii cînd s-au petre­cut anumite modificări în structura invăţ.ămîntului după 1 948, reiese din datele cuprinse în anexa 1 .

Orientarea şcolară şi profesion2lă a absolventilor clasei a VII-a, respectiv a VIII-a şi a X-a a fost o preocupare per­manentă a cadrelor şi în mod deosebit a diriginţilor. Datori­tă acestui fapt, precum şi a dorinţei elevilor de a se pregăti pentru o profesiune de care societatea are nevoie, un număr tot mai mare de absolvenţi s-au îndreptat spre diferite şcoli teoretice sau profesionak:-, ori pentru calificarea la locul de muncă.

In tabelul de la anexa 2 dăm situaţia din patru ani, cînd am avut prima serie de absolvenţi ai şcolii de şapte clase, apo� de opt clase, de ;;:ece clase şi absolvenţii din anul şcolar 1972/73 ·

Numărul tinerilor care, datorită strădaniei lor şi a ajuto­rului acordat în anii puterii populare, au reuşit să-şi facă o pregătire supePioară obţinînd diplome universitare sau alte diplome echivalenb2 este foarte mare şi incomparabil cu ceea ce a dat şcoala din Salva în toţi anii dinainte de 1 948, prin­tre ei numărîndu-se ingineri, medici , profesori, ofiţeri, etc., aşa cum reiese din anexa 3.

Desigur că drumul parcw·s de şcoala din Salva, în de­cursul existenţei sale n-a fost uşor. In trecut lipsurile şi greu­tăţile s-au ivit la tot pasul, dar perseverenţa şi dragostea cu care au luptat . slujitorii ei, i-au dat putinţă să treacă pest� toate obstacolele ce i s-au ivit în cale, îndeplinindu-şi cu cinste menirea.

42. Dionisie Piciu, I l ie Ducu, Maria Piciu , Raveca Ducu, iar in postul inv. LetiUa Iri­mieş, detaşată ld Năsăud, functioneazd Naslasia Gdinaru.

361

www.cimec.ro

"' O> t>.l Anexa nr. 2 Orientarea scolară şi profesională a a bsolvenţilor claselor a VI l-a, a VI I I -a şi a X-a

Anul şcolar c 1 o s o

D ENUMIREA ŞCOLII

. ' 1 954/5

_5 _, 1 964165 1 1 970-1 971 1 1 972-1 973 a VII I - a 1 a X-a 1 a V I I I - a 1- �X:a_ a VII-o o VII I -a

B 1 F 1 ---;- ��� B 1 F 1 T 1 B 1 F 1 T B 1 F 1 T B 1 � 1 T , ------���::-!���:;;; --- - 1 ··�·

·1 ·

·� .•• 1 ; •• ····�•• 1 • �- • • . ; ·1 ·

·�·· : : ': •• ···�·· ·

· ·=

··: �. '· ·1 l � ' ' .•. !� .. : .••. :: �" • • : ---- ···--··

Liceul economic , _ _ l _ - 1 1 2 - - 1 - 1 -· · · · · · · · · · - - · · · · · · · · · · · · · · - - - -·- . . . . . . . . · · · · · · · · . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ........ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ........ . . . . . . . . · · · · · · · ·• · · · · · · · · 1· · · · · · · · ·1 ·· .. ···· • -·············-·· · · · · · · · Liceul agricol, silvic - - 1 - - l - - - - - - - - 1 2 - 2 . • • • · • · • • • • • ••••• •••••• • • ••••••••••ooooooooooo • • • • • • • • • O • • • • • • • • • • • • • • o o o o o o o o 00000000 0 0 0 0 0 0 0 0 , · • • • • • • • • • ••• • • • • · • •• •••• o o o o o o o • ••••••••• o o o o o o o o uoooo•o • • • • • • • • oooooooo looooooo• l o o o o o o o o • • • • • • • · l .oooooo•••ooooooo•0 0 ' 0 ' ' 0 0 '

Construc!ii - - 1 - - 1 - - - 1 - - - - - 1 - . 2 2

- ----- - -- ---------------------

2 1 2 1 -1 1 3 J <J 1 2 - - - 1 1 1 7 1 x 1 - - - - 1 1 3 l u . --

- -- --

Rămaşi ocosă

-T O T A L : 1 1 7 / (, j� j n i J � j�� � 2s l 5 7 1 7 j l .J j 2 1 1 1 -I I J � j s _, l 2 j n j 2s l

www.cimec.ro

Situaţia numerică a elevilor : AneJ:a nr. 1

CLASA , _ _ 1 __ , 1 1 -1 I I I ,_1 1V __ , V 1 VI .

, VI I 1- '/1 1 1 _ _ 1 __ ��� - -- '\ l E / __ To�a l_=!_e_vi _ , ����_,_,_F_I p 1 1 F 1 p 1 1 F 1 p 1 F 1 p l 1 F 1 p 1 1 F : F 1 i i F- p 1 1 F 1 p 1 1 1 F_ l _P_ I I _I 1�1 p j� Li 1 1 F ���- --1 948/49 l-!� _ _l 7o �-6 1 1__?_? _ _1___�.2...! . 59_ �-��--L-�.<.!...1}} . . 1 42 ! 35 1_}}. , . ..... 1 . ..... . 1 ...... . . 1 ........ 1 ...... J .. . . . . . , ...... ..L ....... l ........ , ........ ! ....... J . . ..... j . . . . . . . L . . . . . . 1 . . . . . 1j--...... 1 _ _ _ _ _ _ _ 1 ........ ) . . . . 6. .. ' ... 228 / .... ?.QS _ / __ __1_�6-- 1

l cl._ 2 e l . 1 el. 1 el . 1 1 1 1 __ __ _ _ 1 952153 , .. �-�_j_:

i:·-�--��---� 45 1 :1� 1

1 _4.3 .. , . . ?.� . .1..:1�--�--?-� .. j ss _ l _!t--1--�-� - � }?_ / }?· · ·�--?.?. .. , ........ ! . . . . . . ! . . . . .. , ....... 1 ... _ ___1 ........ , . . . . . . J . . .... . .l . . . . . . , .... J ...... ../ . ..... . ;, . . . . . .J . . J.. . 1 · · · g _ , ___ 260 j 259 i . .. }��

. . � 1 953154 j �2 __ L_�-�.L-�-� .. -j--�2..J 62 / __ ?.? . . j .. ?.? . . .I. . . �-� . . J-��--j - 66 _ 1 _ 6 5 1 65 / J() 1 25 1 J]__ j -' 2 l 2 'J..i 2'J . . . j ...... . I .... J ....... , ...... J. . I __ )------- · r . . . . . J .. , ...... 1 . . . .. . : - j-. y / J�-�-. . / ----��} j .. )?2 1 1 954155 I - -56_ .Jc��..f. Ş_? ___ , ..?.�. !

e��

2 52 , 59 1

e�� �--5_7__ 1 38 J�; � 3'· 1 2 .\ / �-� .. -�J1 __ , __ ?.!.J��-_[ 2<� _ _ , _24 _ _ 1 _ _ _ !�-.. Ln .. [ ...... ..J ....... .J . . . . . . . , ...... .. .l ....... /_ .. _), ....... J ..... . . / .... . . . , .. l_ <>. , . . . 276 _ ,� _}:_?.6 _ ,, _____ 26_7 .. , 1

1 el . 2 el. 2 el. 2 e . . 1 e l . 1 e l . 1 ��el:.... 71 -7---:---;--_,;._---:---..!.-----'--___!_--1-96-4/-65-

-"l-- 5-o..,..._ l :��-�--?�-- 1 --5_6 ___ , _�� �--��--�--��---' . . :�: . . -�.?.! . . 1���� � 6 1 1 (. - L�?- -l- -��?.._ 1 5_4 _ __1_:1� - �--?-� ... I .. ?� .. L��-�--� 49 1 . . �-�---t-�;:---;- 4_0 . . 1 ... . . . l . .... J ... . . ... , __ __ � _ __ /.. ______ 1 J? .. i ---. . � )4 . . 1 .. ---�-?-� . . r----!}4 1 1

1 96'i/70 1 54 1 54 I __ ?� .. -� 5R 1 5H .J 57 , _ _ 4H j _ 4H . . / .. ��- - � 1� ___ 1__}4 __ �3-�- --� -?.�.J.��..J . . s.� . . , _5_J_j _ s:' /. . . 5_1 . . _ , 57 _ 1 ___ 5,7 . 1 . 5_Ş _ _ , __ �?...J..��_j/� .. , _ 32 1 112 �-P .. , ....... L ... ..l ... ... . ,.Y, . . j----�-�-� .. �----���-- � ----?_4� �--ci . 2 el. 2 el. ? e l . ' e l . 2 c 1 . 2 C ; . 2 el . _ : 1 . 1

1 97017, 1 - -�� . . J . . ��---�_.-�!. , .. ?� .. I _so ___ �.?.� .. � Sll 1 sx 1 .s.� . . � ---�-? .. 1 .. ?.? .. .l. .�? . . , 1 2 _ _ ! _}? .. JJ'- . j.Y�.J .. ?.0 . . . l . sr, j so_ / .. . ��! . . 1 _5_o J .. �? .. J.s?�.L.?.?. .. , _}S.../ .. J_s l -__3-_5.,.;.:1 ·-1-� . . �/ -22-/ � I J I 7_ , __ _ �?-� __ I ____ 456 1-----�.?.? ... j el . .:. el . « el . 2 e l ._2 _ __ ::_'· 1_ e l . 2 el . 2 1 e l . 2 el_._ '--1 · -- __ el.:__l_/ ___ 1 __ , 972173 j 49J��J . . �.s . . �-��.L�! .. J}�--�---��-J...so __ _ I __ ��-- �--�?..J -t'i __ _I�- �--��--Ls.�..J .. ?.4 __ , __ -l3 ___ l __ � �J�� . . j --2R ! 1ii / 2s j---�-�-.J---�-�--L.?.?. . . j _l 4 __1_ __ , 4 ___ l . . I _-1 _1��

-20 1 20 / 2o . . , _ .. I 6 __ , .... � �-2.. I .... -tl 2 __ / __ ..?.?.?. _ _ ,--___ el. 2 el. 1 el. 2 el . 2 el . 2 e l . 2 e l . 1 el. 2 el. 1 • el. 1 !

•) 1 = inscrişi F = frecvenţi P = promovaţi

... ) Nr. claselor www.cimec.ro

Anexa nr. 3

Număru; tinerilor din SALVA care au urmat instituţii de învăţă­mir:'lt superior sau şcol i postliceale în ani i 1948-1 973

'" ·-

ci ·� (� g u "' -o " o.

Absol\'en�i ai unor şcoli poslliceale sau alte cursuri

"' >

o

Astăzi, datorită grijii permanente a partidului ')i a orga­nelor de stat, !)COala organizată pe baze noi, cu condiţii opti­me de muncă, avînd asigurată din belşug baza materială, cu un număr' cores9unzător de mdre didactice temeinic pregăti­te rin punct de vedere profesional. cu o ţinută morală şi un

dan de muncă deosebit, are posibilitatea să ridice de pe băn­cile ei noi şi noi generaţii pătrunse de o neţărm urită dragos­te pentru popor, în măsură să continue cu vrednicie opera înaintaşilor şi să contribuie, alătur'i de toţi oamenii muncii din ţara noastră, la lupta pentru prosperarea patriei în toate domeniile ei de activitate.

N r. crt.

2

3

4

Anexa nr. 1 Tabel cu învăţătorii care au predat la clasele 1-IV

în perioada 1948-1 973

N U M E LE S I Pregăti rea Perioada servită OBSERVAŢI I PRENUMELE

2 3 4 5

Pic i u Dionis ie Scoala normo:ă 1 IX. 1 948- D i n 1 952 d e inv. 31 V I I I . 1 952 la c ic lu l 1 1 .

D u c u I l i e Şcoa l a n o r m o i ă 1 IX. 1 948-de inv. 31 V I I I . 1 952

Piciu Moria Şcoa la normală 1 IX. 1 948-d e inv. 31 V I I I . 1 961

Du c u Roveco Şcoa la normuiu 1 IX. 1 948-de inv. 31 V I I I . 1 966

363 www.cimec.ro

2 3 4 5

5 l ri meş Letiţia Şcoa la normală 1 IX. 1 949-de inv. 31 V I I I . 1 961

6 Sioldea Valentin Şcoala normală 1 IX. 1 950-de inv. 31 V I I I . 1 951

7 Cil c ic Maria Şc. pedagogică d i n de înv. 1 IX. 1 952-

8 Găi naru Nasta sia Şcoa la normală 1 IX. 1 948-de inv. 31 V I I I . 1 949

9 loa nete Oniţa Şcoala norma16 1 IX. 1 950-de inv. 31 VI I I . 1 954

1 0 Birlea Li via Şcoa la normală 1 IX. 1 95 1 - Trecută de inv. 31 V I I I . 1 953 la c ic lu l 1 1 .

1 1 Zimvel i u M a ria Şc. pedagogică 1 IX. 1 952-de inv. 31 V I I I . 1 953

1 2 Şchiopu Viorica Şc. pedagog i că 1 IX. 1 952-de inv. 31 V I I I . 1 953

1 3 Budală Violeta Şcoa la normala 1 IX. 1 953-de inv. 31 V I I I . 1 955

1 4 Sas George Şc. pedagog ică 1 IX. 1 953-de inv. 31 V I I I . 1 956

1 5 l l ieş Flori ca Şcoala normală 1 IX. 1 954-de inv. 31 V I I I . 1 966

1 6 Iacob Floarea Şc. pedagogi că d i n d e inv. 1 IX. 1 955-

1 7 Paşcu Vas i le Şc. pedagog ică 1 IX. 1 956-de inv. 31 V I I I . 1 958

1 8 Li pan Georg i na Liceul teoretic 1 IX. 1 959-inv. supl . 31 V I I I . 1 962

1 9 Iacob Gavri lă Şc. pedagogi că 1 IX. 1 958- Trecut de înv. 31 V I I I . 1 961 la ciclul 1 1 .

20 Pop Maria Şc. pedagog i că 1 IX. 1 96 1 -de înv. 31 V I I I . 1 963

21 Popa Du mitra Liceul teoretic 1 IX. 1 96 1 -nv. sup l . 31 V I I I . 1 962

22 Walter Floarea Şcoa la normală 1 IX. 1 961 -de inv. 31 V I I I . 1 969

23 Fulga Rafi la Şc. pedagogi că 1 IX. 1 96 1 -d e inv. 31 V I I I . 1 962

24 Pop Floarea Liceul teoretic 1 IX. 1 962-nv. supl . 31 V I I I . 1 964

25 Dobriţa n Si lvia Şc. agri colă 1 IX. 1 962-inv. supl . 31 V I I I . 1 963

26 Gi urgi uca Ioana Şc. pedagogi că 1 X. 1 961- 1 961-1964 de inv. 31 V I I I . 1 969 şi d i r. de

cămin cu l t. 27 Gherdan Elena Şcoala normală 1 IX. 1 962-

de inv. 1 6 X I . 1 969

28 O nu l V i o rica Şc. pedagog i că 1 IX. 1 964-de inv. 31 V I I I . 1 969

29 Fu rcea I leana Şc. pedagog ică d i n d e inv. 1 IX. 1 964-

364 www.cimec.ro

2 3 4 5

30 Fi l i p Floa rea Şc. pedagogică din de înv. IX. 1 964-

31 Bi ndea Fi ronica Şc. pedagogică 1 IX. 1 969-de înv. 31 V I I I . 1 972

32 Fierea Maria Şc. pedagog i că 1 IX. 1 969-de înv. 31 V I I I . 1 971

33 M u reşa n Elena Şc. pedagog i că 1 X. 1 970-de înv. 31 V I I I . 1 971

34 Tîmbulea Ion Şc. pedagogică d i n de înv. IX. 1 970

35 Fi l ip George Scoala normală d i n d e înv. IX. 1 971-

36 Androne George l nst . d e înv. d i n IX. 1 971-

Anexa nr . 2

Tabel cu cadrele didactice care au predat la clasele V-X în perioada 1 948-1 973

N r. crt.

2

3

4

5

6

7

8

N U M ELE S I PRENUM ELE

2

Ducu I l i e

Pici u Dionis ie

Bîrlea Li via

G ri vase Vi orei

G rivase Maria

Du cu Aristiţa

l l ieş Alexandru

Cata rig Emil

Pregăti rea şi speci a l i tatea

3

l nst. ped. praf. 1 1 . S p . matem. · fiz ică lnst. ped. praf. 1 1 . S p . română-ist . ­const. Fac. de biolog ie­geog rafie ; praf. 1. Sp. bio log . ­geog rafie Fac. i storie-geo­g rafi e ; praf. 1 . Sp. ist.-geog rafie Şcoa la ped. praf. supl .

Fac. d e şt . nat . St. natura le praf. 1 . Fac. d e pedago­gie, l nst. matern. praf. 1 . Fac. i storie-geo­g rafie, praf. 1 . Sp. ist. -geogr.

Materi i l e predate

4

matemat. fizică 1 . română i s torie

biologie geog rafie

biologie geografie is torie 1 . rusă agricult . desen şt. nat.

matemat. fizică

istorie muzi că

Perioada servită

5

1 IX. 1 952-31 VI I I . 1970 1 IX. 1 952-31 V I I I . 1 972

1 IX. 1 953-31 V I I I . 1 954

1 IX. 1 954-31 V I I I . 1 960

1 IX . 1 954-31 VI I I . 1 960

1 IX. 1 955-31 V I I I . 1 956

1 IX. 1 955-31 VI I I . 1967

1 I I I . 1 957-31 V I I I . 1 961

365 www.cimec.ro

9

1 0

1 1

1 2

1 3

1 4

1 5

1 6

1 7

1 8

1 9

20

21

22

23

24

25

26

27

28

29

JG6

2

Iacob Govrilă

Giurg i uco Alexa ndru

3 4

l nst ped. biolo- biologie g ie-geog r. prof. 1 1 . (di r.)

Foc. de biolog .­geogrofie, prof. 1 . S p . biologi e-geo­g rafie

biologie ogricult geografie

Prăhose Lucia n Foc. 1. rusă, prof. 1. rusă 1 . Sp. L. rusă

T omuţo Ionel

M i hăiese Ano

lanu l Vasi le

Ducu Eugenia

Onul N i colae

Androne George

Fu rceo Moria

Furceo N . Ion

l s trote Livio

Foc. i storie-geo­g rafie, prof. 1. Sp. i storie, geogr. Şc. d e conta b i l i ­tate, p rof. s u p l .

l nst ped . biolo­gie-geog r., prof. 1 1 .

Fo c. d e 1 . rusă si 1 . română, prof. 1 .

Şc. ped. de i nv. prof. supl i nitor

l nst ped . , prof. supl .

l nst ped. prof. 1 1 . S p . 1 . rom .

l nst ped. prof. 1 1 . educaţie-fizică

Foc. 1 . romana, prof. 1 . Sp. 1 . ro-mână

istorie franceză

geografie ogricult

biologie ogricult 1 . rusă 1 . franceză

i storie consultoţie (dir. odj .)

m uzică desen

1 . română 1 . fra nceză

ed. f iz ică desen

1. română 1 . franceză

Nechi ti Rofi lo l nst ped. p rof. 1 1 . biologie Sp. biologie ogricult

Onul George l nst ped. prof. 1 1 . g eografie Sp. geog rafie

Horoso George Abs. l i ceu teoret. muzică prof. sup l .

Tărăboi E l isa bete

Săsă rmon Ion

Ani Ion

M orar Ion

Mora r Rodovico

Pleş Livio

Foc. de fi lolog ie prof. 1 . Sp. 1 . rom. I n s!. ped. prof. 1 1 . S p . mot-fi zică

Foc. mot-fizică prof. 1 . Sp. mot­fizică

l nst. ped. prof. 1 1 . mote m.-f izică Foc. de geog ra f. prof. 1. Sp. geogr. Foc. de ch imie prof. 1 .

i storie 1 . română ma te mot. fizică

ma te mot. f iz ică

motemot. ch imie geografie natura le

ch imie

5

1 IX . 1 961-

1 I X . 1960-31 1. 1 963

1 IX. 1 960-31 V I I I . 1962 1 IX. 1 961-31 V I I I . 1 969

1 . 1 1 . 1 963-31 V I I I . 1968

IX. 1963-

1 IX . 1 964-31 V I I I . 1965

1 IX. 1 964-31 V I I I . 1 969

1 IX. 1 962-31 V I I I . 1 969

d i n IX. 1 964-

d i n I X . 1 964-

1 IX. 1 964-31 V I I . 1 970

d i n I X . 1 969-

d i n 1 IX. 1969-20 1 1 . 1 969-31 V I I I . 1 972

1 IX. 1 969-31 V I I I . 1 970 1 IX . 1969-31 V I I I . 1 970

d i n I X . 1 970

d i n I X . 1 970

d i n IX. 1 970 IX. 1 970 IX. 1 971

www.cimec.ro

2 3 4 5

30 Vertic Maria l n st. ped. p raf. 1 1 . 1 . română 31 X I I . 1 971 Sp. 1 . română 1 . franceză 31 V I I I . 1 972

31 F i l i p Ana l n st. ped. praf. 1 1 . 1 . română din Sp. româ nă- i si. i storie IX. 1 970

32 Găurea n F loa rea l n st. ped. praf. 1 1 . fizică d i n Sp. f izică-chi mie ch imie IX. 1 972-

33 Borodi lucie l n st. ped. p raf. 1 1 . 1 . fra nceză d i n Sp. 1 . română IX. 1 972-

34 Szortszei M a ri a I nsi. ped. praf. 1 1 . muzică IX . 1 972-35 Pintec Floa rea l n st. ped. praf. 1 1 . 1. română d i n

Sp. 1 . română IX. 1 972-

36 Zi leri u Fel icia Conservatorul muzică d i n IX. 1 973-

3G7 www.cimec.ro

368

www.cimec.ro

24 - .,Arhiva Someşană" 369 www.cimec.ro

370

"" ..... --

www.cimec.ro

U n coif elin c>.pC•!.i(in .�colară In finele anului J 9ii5.

Eleve ln costume de sărbătoare.

371 www.cimec.ro

Se pre(lătPşle o adunare pionierească ( 1 Mai).

Un foc de tabără .

372 www.cimec.ro

[chipu c/(> c/un.suri a şcolii.

Echipa de căluşari.

www.cimec.ro

\rti�li din piesa: "Călătorie pe ste t rei mări". C!. a \ ' 1 - a 1 968.

Arli� l i din piesa : ,.Sînziana .�i Pepelca" el. II 1967.

374 www.cimec.ro