Page 1
http://www.scribd.com/doc/119282576/Piata-muncii
http://www.scribd.com/doc/121371150/Migrația-forței-de-muncăhttp://www.scribd.com/doc/57395170/Migraţia-fortei-de-muncahttp://www.scribd.com/doc/130720397/Migratia-Fortei-de-Muncahttp://www.scribd.com/doc/155878048/Migraţia-şi-mobilitatea-forţei-de-muncă-din-Romania-in-contextul-integrării-europene-pdfhttp://www.rasfoiesc.com/business/economie/Echilibrul-si-dezechilibrul-pe58.phphttp://www.feaa.uvt.ro/attachments/article/239/Macroeconomie%20-%20Cap%205.%20Piata%20muncii%20si%20somajul.pdfhttp://www.revistadestatistica.ro/Articole/2011/A4ro_rrs%201_2011.pdfhttp://cis01.central.ucv.ro/upload/lucrari_dr/474_rez-ro.pdfhttp://biblioteca.regielive.ro/referate/management/migratia-fortei-de-munca-din-romania-87547.htmlhttp://www.scribd.com/doc/16582671/Fenomenul-Migratiei-in-Romania-Migratia-Cercetatorilor-Romani
Migraia forei de m
Page 2
unc din Româniaț ț ăMigraţia reprezintă deplasarea în vederea schimbări
Page 3
i locului de trai şi de muncă,determinată de factori sociali, politici, economici sau naturali. Dreptul de a se
Page 4
deplasa a fostrecunoscut la nivel mondial de peste o jumătate de secol, prin adoptarea Declaraţiei
Page 5
Universale aDrepturilor Omului, care stipulează: „Oricine are dreptul să se deplaseze liber şi să-şi
Page 6
stabileascăreşedinţa pe teritoriul oricărui stat” şi „Oricine are dreptul să părăsească o ţară, inclusiv
Page 7
cea deorigine, şi să se întoarcă în ţara sa”. Aspectele pozitive ale migraiei forei de muncă româneti
Page 8
sunt: cererea şi oferta pe piaţăț ț ș
se consolidează, nivelul de salarizare
Page 9
creşte datorită faptului că muncitorii migranţi plătesc maimulte taxe in comparaţie cu valoarea
Page 10
serviciilor publice pe care le primesc. În acelaşi timp,muncitorii migranţi nu supra-
Page 11
populează piaţa forţei de muncă naţională, numărul locurilor demunca nefiind unul fix,
Page 12
iar dinamica pieţei face ca muncitorii migranţi să reducă potenţialeledecalaje dintre cererea şi
Page 13
oferta de locuri de muncă, contribuind astfel la creşterea economică.Pe de altă parte imigranţii
Page 14
acceptă compromisuri în ceea ce priveşte activitatea pe care ovor desfaura, de multe ori
Page 15
aceasta nefiind în concordanta cu studiile, aptitudinile şi calificărileș
dobândite în România.
Page 16
Dezavantajul intervine la întoarcerea în ţara, din punctul de vedere alcontinuităţii în muncă.
Page 17
Părăsirea familiei, chiar şi pentru o perioadă limitată are deseori efectenegative asupra
Page 18
educaţiei copiilor sau asupra evolutiei viitoare a familiei, astfel câştigă terenemigraţia
Page 19
orientată pe considerente de legături familiale–rude mai îndepărtate sau prietenie
Page 20
.Diminuarea productivităţii muncii şi starea de incertitudine în ceea ce priveşte planul dedezvoltare a companiilor pe
Page 21
termen mediu şi lung reprezintă o altă caracteristică a fenomenuluimigraţionist.Procesele
Page 22
migratorii se înregistrează în toate ţările lumii, dar sunt mai pregnante în ţărileslab dezvoltate datorită
Page 23
nivelului scăzut de trai şi a economiei foarte puţin dezvoltate. În România,fenomenul migraţiei a
Page 24
început după 1989 şi s-a accentuat după anul 2002, atunci când a fostliberalizată circulaţia românilor în
Page 25
spaţiul Schengen. În prezent, numărul celor care aleg să plecela lucru în străinătate este de aproximativ
Page 26
de trei ori mai mare decât în anul 2002. În perioada 1990- 1995 fiecare a plecat pe cont propriu, fără să aibă sus
Page 27
ţinere sau ajutor din partea cuiva, doar 22% din totalul celor plecaţi în această perioadă fiind ajutaţi de
Page 28
cunoştinte,iar principalele destinaii erau: Israel, Italia, Germania, Ungaria i Turcia. Odată cu creşterea
Page 29
ț ș
plecărilor s-au extins şi reţelele personale, astfel că în perioada 1996-2001, 40% din
Page 30
cei ce auoptat pentru un loc de muncă în străinate au beneficiat de ajutor pentru plecare, ca după
Page 31
2001,ponderea lor să urce la 60% i la ările preferate să se adauge: Canada, SUA i Spania.ș ț ș
Page 32
Motivul pentru care sute de mii de români au plecat, după anul 2001, în ările din sudul iț ș
Page 33
vestul Europei, pentru a scăpa de sărăcie, a fost faptul că atunci s-au desfiinat vizele de intrareț
Page 34
în aproape toate arile europene.ț
Un alt factor de actualitae îl reprezintă salariile mici
Page 35
dinRomânia i posibilitatea de a-şi găsi un loc de muncă de cele mai multe ori mai bine plătit înș
Page 36
străinătate. Oportunităţile de formare în România fiind limitate, imigranţii optează pentru munca
Page 37
înstrăinătate luând contact cu noi practici referitoare la modul de desfăşurare al activităţii şi deasemenea
Page 38
cu un nou tip de cultură antreprenorială. În România posibilităţile de carieră suntlimitate spre deosebire
Page 39
de ările cu un grad mai înalt de dezvoltare unde lucrătorii imigranţi potț
participa la cursuri de
Page 40
formare profesională. Alţi factori ce conduc la apariţia fenomenului migraţeisunt: condiţiile
Page 41
inadecvate de muncă, neajunsul resurselor necesare şi instabilitatea economica.Fenomenul
Page 42
migraţionist nu a încetat nici după aderarea României la Uniunea Europeana, înregistrând chiar o continuă creşt
Page 43
ere. Nivel ridicat al creşterii economice, ameliorarea şimodernizarea sistemelor de securitate socială
Page 44
existente şi creearea unui sistem comunitar caresă asigure protecţia socială a
Page 45
lucrătorilor migranţi in ţările comunităţii europene a fost stimulată demigraţia forţei de muncă.Prin
Page 46
urmare, migraia forei de muncă româneti cu scopul unui trai mai bun, nu aduceț ț ș
Page 47
beneficii mari României, ci din contră îi scade potenialul economic. Această
Page 48
problemă ar trebuiț
tratată cu mai multă seriozitate, i după părerea mea, alocarea
Page 49
mai multor locuri de muncă înș
domenii cu o calificare redusă i motivarea
Page 50
salarială a angajailor cu calificare ridicată, ar fi unș ț
pas de început pentru păstrarea forei