PETRI - O tradiţie populară „Instruţatul boului în satul Tăure”

O tl'adiJie populal'd :

.,l nstruţatul boului In satul Tăure "

OVIDIU PETRI

.. Folclorul este un izvor pururea reîntineritor", afirmd pe drept cuvint "Luceafărul" poeziei româneşti, Mihai E­minescu . Intr-adevăr folclorul este un izvor nesecat de apă vie daUHoare rle forme noi şi nepieriloare pentru toti acei care cu veneraţie sorb din această fortă imensă. El repre­zintă o enciclopectie poelică vie a vietii populare refleclinrl in moduri variate şi multiple, gindurile şi năzuinţele popo­rului in diferite etape de dezvoltare. Date referitoare la ma­terialul folcloric cules pînă acuma arată că• cele mai vechi creatii literare populare s-au păstrat în folclorul obiceiurilor legate de muncile de peste an, de nuntă sau înrnorminlarc.

,.Odată cu reinvierea naturii folclorul obiceiurilor de peste an legat de muncile agricole şi păstoril intr� într-un all ritm, marcind aparitia unui ciclu nou de productie : �� primăverii şi verii. Aşa cum ni se înfăţişează nouă azi , ma­nifestările acestea sint relicve ale unor obiceiuri străvechi. transformate mereu, de-a lungul anilor, paralel cu evoluţia şi mentalitatea populară. Aspectele şi scopul pe care le-au avut acestea sînt fapte ce nu vor pulea fi niciodată cunos­cute în amănunt"1 .

,.Pornind de la praclici primitive, obiceiurile elin c i ­c lu l primăverii ş i verii au deveni t ample reprezentări spec­taculoase ale reînvierii naturii în lupla cu fortele frigului 5i intunericului. Străvechile serbări erau închinale zeilor Ta­muz, Osiris, Arlonis, Demetra, Dionysos şi sînL chiar expre-

1. Istoria literaturii romAne, Voi. I, p. 29.

JIJ - "Arhiva Someşand" 273

www.cimec.ro

sia acestor viziuni mitice, pe care o întîlnim şi la noi"2• Cul­tul lui Dion ysos este foarte vechi. El ar fi fost adus din Gre­cia fiind, originar din Asia Mică, iar popula�iile trace I-au

preluat adaptîndu-1 condHiilor lor de ' i a)ă. Munca auricolti a constituit pentru oamenii noştri mult timp o îndeletnicire de bază, ea asigurîndu-le strictul necesar existentei lor. Di­feritele lucrări ale cîmpului au fost învăluite într-o ambianţă ele vrajă care a favorizat apariţia aceslor obiceiuri folclori­ce. Inceputul aratului sau recoltatul primelor spice au fost însoţite ele practici magice, acestea fiind rezultatul unor cre­dinte străvechi şi a fricii omului în fata naturii dezlăn)uitti uneori. .,Lumea vegelală este însufletită de demoni şi spirite! bune şi rele care stăpînesc natura de la naştere pînă la moarte".:'

Poporul nostru a beneficiat rlin plin de cunoa�tE'rea u­nor obiceiuri legate în special de munca cîmpului. Avind un cadru prielnic de dezvoltare şi desfăşurare tl l 'ele din aceste obiceiuri s-au transformat în mari serbări populare cunoscu­te în l iteratura de specialitate sub numele de .,teatru folclo­ric". Acesta, spre deosebire de cel . . popular" care se desfă­şoară in localuri special amenajate acestui scop, are ca sce­nă cîmpul, drumul din sat, curtea sau o încăpE're din ca�a unui ţăran.

In cele ce urmează ne vom referi la obiceiul folcloric .. lnstrutatul boului" din satul Tăure, comuna Nimigea, obi­cei care face parle din ciclul serbarilor ce prevestesc mun­cile agricole de primăvară. Discutind cu oameni bătrîni din sat\ am ajuns la concluzia că originea acestui obicei este foarte veche. Ne punem însă întrebarea : de ce se practică numai în susmentionatul sat din zona respectivă 15 Studiind regiunea se pot constata următoarele : satul Tău re se află izolat, la o deplirtare destul de mare de localităţile vecine ; locul unde s-a întemeiat satul a fosl în trecut acoperit de pe­duri mari şi păşuni. Dacă mai adăugăm la acestea şi fondul psihologic conservator al locuitorilor feriti de influenta orli­şenească, avem in faţă argumente care sus)in aparitia şi continuarea frumosului obicei pe aceste meleaguri străbune.

Nu se �tie cînd a fost intemeiat salut din lipsă de do­cumente. Totuşi intr-un act din anul 1861" se meAţionează că satul Tohat (Tiiure) este situat in comitatul Bistri)a-Năsliud,

:!.. IstoriR uteraLUril romAne, Voi. I, P. 30. :1. G. Vrabie, .. Foldorul, oblect-prtnctpll-me1.odA-cates:orll", Ed.Uura Academiei,

1970, p. 57. DupA WUhelm Manhardt, ,.Culturile pAdurll şl ogorului•, ,.Wald­und Feldkulle".

4. PlAian Ioan de B4 ani şi Brici Ioan de ao de ani, decedat In anul 1874. 5.. 1ntr-o formA asemAnAtoare acest obicei 11 Intilnim tn satele Crl9tur•Şieu,

cana. I. LApuşneanu. ,.MoşceU - apecte necunoscutA a teatrului folcloric•, tn Tribuna. anul xvn. nr. 41, oct. 19'1'3.

6. Suctu Corlolan, .,Dicţionar lstortc al localltA\IIor din Transilvania", vot. 1-ll, Edlt. Academiei. Bucureşti, 1967.

274

www.cimec.ro

cercul prelorial al N6săudului şi era vecin (ca şi azi) la ră�d.­rit cu comuna săsească Tărpiu (Treppen, Trepping) şi Braşfa­lău (Balaszfalva - Blăjeni), la est se învecinează cu Sinterea­gul (Santereg), Inspre apus cu Cociul (Kock), precum şi CII

Mogoşenii (Magasmarth) şi Floreşti (Viragaberek - Virea­gul). La nord satul Tăure se învecinează cu Nimiuea Unyll­rească (de jos), (Magyar Nemegye) şi cu Mintiul Român (Va­lah Nemety).

La marginea satului in partea de nord-vest exista in

\ remurile vechi un mare. lac (tău) care cu timpul a secat. A, .. lăzi este un imens loc bun pentru finat. Traditia spune di a­cest tău era atit de mare Incit oamenii il treceau cu luntrea. Bine-n\eles că de la acest tău satul a primit denumirea de Tău­re (Tăuri).'

Tăurenii, locuitorii acestui sat se ocupă de mult timp cu agricultura. Sint harnici şi isteti. buni crescMori de anima­le. Cimpurile şi dealurile din imprejurimile satului sint culti­vale cu cereale sau împodobite cu livezi de pomi frucliferi ori de viţfi de vie. Conditiile menţionate au favorizat apariţia o­biceiului popular care se practică cu regularitate in fiecare an. Rit magic, acesta este menţionat în ,.Istoria l i leraturii ro­mâne", voi. 1, pag. 30, unde se arată că : "a fost atestat exclu­siv in Transilvania", că "este una dintre sărbătorile populare ale primăverii. ale vegetaUei. ale naturii ce reinvie".

"Oameni pricepuţi din sat realizează acest "teatru popu­lar" din dorinţa de a juca teatru, in bunul înţeles al cuvintu­lui ; a se masca şi costuma, in vederea reprezentării unei ac­ţiuni, fie ea cît de redusă,. de către actori in faţa unui public" .• Acest obicei este amintit şi de Elisabeta Nestor-Moldoveanu care spune că : "în unele sate din Năsăud (Cristur - Şieu, Căianu Mic etc. n.n. Tăure) feciorii merg la pădure şi se mas­cheazli imbrăcîndu-se cu frunze şi scoartă de cireş. La intrare in sat sînt aşteptaţi de plugari care aduc un bou cu coarnele împodobite cu flori. Flăcăii poartă boul pe la casele gospoda­rilor, iar aceştia il udă cu apă urind spor şi belşug" .• Un inte­resanl studiu socialogic despre acest obicei a realizat C. Re­tegan.111

Masca sub C'are se ascunde omul e variată, fiind in funcţie de aspectul economic al regiunii, de principalele ocu­patii şi în runclie de ce-i poate oferi natura înconjurătoare.

7. Dra.gan Nicolae, ,.Toponomle şi lstorle ... Cluj, 1828. 8. 1. LApuşneanu, ,.SemnlftcaţHie unul obicei popular", tn "Ecout• nr. urn, 8 IV. U174.

9. Ellsabeta Nestor-Moldoveanu, In ,.Cununa - slrbAloare a secerişului", tn Re­vista de elno1ratte şi folclor, nr. 6, Bucureştl, UlM, p. 820.

10. G. Reteganu . .. Draell dln. Valea Tlbleşulul". In Revista de folclor. Anul rr. 1957. nr. 4.

275

www.cimec.ro

.,Existenţa, păstrarea şi practicarea obiceiului . ,lnstru­latul boului (sau ,.Boul instruţat") prin forţa tradiliei, ne-a dat posibilitatea analizării unor aspecte deosebite ale teatrului popular din această zonă. Pe baza unor informatii culese, 1 1 â observaţiei directe am ajuns la concluzia că , .!nslruţatul bou­lui"� este o melaforă prin care oamenii din vechime au cdu­tat să dea un răspuns multiplelor întrebări de care depindea posibilitatea de-a supravie ţui, au căulat un echilibru cu me­diul înconjurător. Recuzita obiceiului, plantele şi animalele, personajele şi modul de realizare a măştilor şi mascării dove­desc că nici un lucru nu a fost ales la întîmplare şi că toale se încadrează în mod organic, într-un tot unitar cu sens me­taforic".12

"Afirmăm că acest obicei nu mai exercită o influenţă negativă asupra maselor, pentru că în conceptia celor ce practică ,.Boul lnstrutat" acesta a devenit un simplu joc de măşti, o specie a genului dramatic popular la fel ca : turca, cerbul, brezaia, cucii, paparudele, cununa secerişului sau "Craii", obicei ce se practică în satul Mocod, localilate înve­cinată cu satul Tăure. Nimeni din cei care practică sau admi­ră acest obicei nu mai crede că slropind florile cu apă va ploua sau că prin ajutorul măştilor flăcăii vor primi forţe miracu­loase. Acest obicei este transformat într-o sărbătoare a celor, care in condiţii deosebite de ale strămoşilor noştri desfăşoară o muncă susţinută pentru oblinerea unor recolte bogate".'·'

Cind zilele primăverii sint mai calde, mai luminate de razele aurii ale soarelui. la sărbătoraea numită ,.Rusalii", a doua zi are loc acest obicei conform tradiţiei pămîntene. Bu­jorii sînt infloriţi şi răspîndesc mireasma lor îmbătătoare în largul văzduhului amestecînd-o cu cea a ierbii ivilă, simtind parcă apropierea fetelor şi feciorilor care vor veni să-i cu­leagă, pentru a-i împleti înlr-o cunună, urmind ca aceasta să fie aşezată pe capul boului. Sub conducerea a doi flăcăi. un grup de fete şi feciori merg pe cîmp şi culeg bujori. scînleuţe şi alte flori. cu o zi inainte de sărbătoarea propriu-zisă. Flori­le se duc, conform traditiei, la prima casă14 din marginea sa­tului şi sînt puse în apă. S-a ales acest loc pentru ca alaiul să poată parcurge întreg satul. Un alt motiv al alegerii locului, este tăul care se află în apropiere, unde în noaptea de Rusalii. boul, ce va fi înstruţat a doua zi, ,paşte liber ierburile înrnire'i­mate.

11. Brici Ioan de 80 de ani, decedat 1n anul 1974, Slngeor-zan Ra!lla de 90 de ani, Moldovan Rodovlca de 85 de anl : El au spus : ,.De copil aşa l-am apucat şi nol şL ne PBI'e btne cll. obiceiul tncA n-a pierit".

12. 1. LApuşneanu - din manuscris nepublicat. 13. 1. LApuşneanu, ,.Semnl:Uca�Ule unul obicei popular", In ,.Ecoul•, nr. 107l,

8 IV, 1974. 14. AstAzi tnstruţ.atul boilor se face la easa lul Ioan Slngeorzan, UnsA Podul

Gureţulul. Gospodar şl om harnic, este bucuros de oaapeţt la aceastA s4r­bihoare a satului.

27€ www.cimec.ro

Concomitent cu păscutul boului, care esLe elat instru�a­�ului de cel mai înstărit om din sat, . . gazdă" , se formează o gardă, sau corp po1Hiene!7.c, din flăcăi care se maschează cit mai ridicol pentru a produce haz. Aceşti mascaţi se numesc ,.bgiduşi""• (ghirluşi ; rle la 9hiduşie, - foto 1 şi 2). Peste mij­loc au o curea lată inc�rcată cu clopote ( , .rlrongi") de oi c!e mărimi diferite care vor face zgomot cînd purtătorii lor vor fugi şi sări. Pe fală ,.bgiduşii" au frunze sau scoarţă de copac, elemente din natura înconjurătoare. Această gardă este înar­mată cu nuiele lungi ( . . rude"). Noaptea înainte de Rusalii, , .b9iduşii" fug pe uli tele satului făcînd zgomot iar a doua 1i de rliminea!ă păzesc cu străşnicie intrările in sat agitînd nuie­lele în aer sau plesnindu-le peste bălli ele noroi pentru a in­depărta oamenii. Paza strictă, se spune că se face pentru a nu se atinge nimeni de bou, iar sunetele clopotelor se presupune că ar alunga spiritele rele din sal sau de pe cîmp, spirite ca­re ar putea pricinui neplăceri oamenilor, animalelor sau Vii­Ioarei recolte. Mişcările acestor ,.bgiduşi" pol fi comparate cu topăitul păsărelelor, prevesti loarele primăverii.1" iar clopotele s i n t mărturii ale unor practici specifice locuitorilor acestor meleaguri, mari crescălori de animale. Alegerea boului nu c'te întîmplătoare, el fiind o rămăşilă din tr-un cult al anima­lului . .,Străvechiul cult al animalelor, procesiunea cu sfintele an imale, �um se mai numea, se foloseşte din perioada greacil şi romană".1 1

In jurul orei 1 4 boul este instrutat cu coroană de flori care i se pune pe coarne. Pentru reaJizarea coroanei ( .. cunu­nei") esle necesară o deosebită îndemînare iar experienta a­cestui rneşleşug se tran5rnite din genera�ie în generatie.18 Co­roana este rotundă si este alcătuitA. dintr-un cadru cte lemn numil ,.cerc". !\1arginile Jui sint unite prin nişte bete care a!­căluiesc o .,cruce". De .. cerc" şi ,.cruce" se prind cu sfoară mănunchiuri de flori, lucrînrlu-se ca la o ţesătură. (schHa 3

şi 4). Alături de florile culese cu o zi inainte, în coroană se

mai pun flori de casă (,.ruji") şi spice de grîu din anul trecut. Acestea sînl aşezate în partea superioară a coroanei asemă­năloare razelor de soare. Intreaga coroană are forma soarelui

lS. La Crlstur-Şieu, se numesc ,,moşcel", Iar In CIUanu Mic .. draci". J. LApuşneanu, ,.MoşceU - o specie necunoscutA a teatrului folclorle" In Tribuna, anul XVU, nr. 41, oct. 1973. G. Retegan, ,.Dracii din Valea Ţlble­şului", In .,Revista de folclor" anul II. 1957. nr. 4.

16. G. Vrabie, ,,Folclorul, obiect-prlnclpll-metodA-categorll", Edlt. Academiei, 1970. p, 458. 17. G. Vrabie . .. Folclorul, oblect-prlncipil-metodA-categorll", F.d lt. Academiei. 1970, p. 650. dupA I. G. Frazer (Der glnde Zwelg) Letpzlg.

18. Govrilă Slngeorzan de SO de ani şl Lorinţ Virgil de 45 de ani. sint In pre­zent cel moi pricepuţi meşteri la construirea coroanelor. Ei ne-au declarat : . . Aşa am tnvAj.at de la tata şi incercAm sA-I invAţA.m şi pe copiii noştri pen­uu a duce mai departe acest meşteşug şi obiceiul".

277

www.cimec.ro

simbolul luminii şi căldurii. Boul este impodobit şi cu un co­vor frumos care i se pune pe spate iar peste acesta se pun flori şi panglici colorate. Este păzit cu atenţie de .,byiduşii"' care se ayită. Se permite să vină lîngă bou două fete şi doi băieţi. îmbrăcaţi în costume populare de sărbătoare. BăieUi se numesc "cizăşi" iar fetele ,.druşte". Apar şi muzicanţii care cîntă. Pregătirile de plecare pot fi comparate cu ale unei au­tentice nunţi ţărăne�ti (folo 6). Sătenii şi oaspeţii incep sa ră­sară ca cUn pămînt înşirîndu-se în urma boului înstrutat dus de coarne de cei doi feciori. (foto 7). La fiecare casă ies oa­meni cu cofe sau găleţi cu apo'!. şi udă .,găteala" boului şi pe purtătorii lui. Obicei străvechi, udatul cu apă, se practică 5i la sfîrşitul secerisului şi prezice timpul prielnic (bogat în apă) necesar oUlinerii unor recolte pe măsura aşteptărilor. Actul udării şi-a pierdut vechea semnificatie şi se face în virtutea obişnuinţei. Udarea constituie un element spectaculos, prilej de veselie. (loto B). Unii gospodari închină şi cite un pahar de băutură cu .,cizăşii". Cu cîntece şi chiuiluri ( . ,ciuiţuri"), in sunetele muzicii veselia ii însoţeşte pe toţi. (foto 9). .,Druş­lt:'le" cîntă :

.. Fwnz/1 verde de alun Doamne-ajul/1-ne la drum, CII ni-i drumul horlopos Bou-i înstruţat frumos. Ieşiţi oameni şi vedeţi Cum venim noi de isteţi. Şi ieşiţi de vii uitati Cum venim de scuturaţi. Mînii bade boul bine Nu ţine ochii la mine Ochii mei sîni frumuşei Şi-or celui ochii 1/li Şi pe line Jîng/1 ei".

După o �curlă pauză felele conlinuă cintecul acompaniate ele­taraf :

:!711

.. Foicică de bilnat Dimineaţă ne-am sculat Şi frumos ne-am Jmbrăcat Şi-n ţarin/1-am alergat. Foaie verde şi-o lalea C11 feciorii·alăturea Din ţarin-am cules flori Să facem cununi !CI bou. Cununa noi am gillal Şi boul /-am înstruţal

www.cimec.ro

La gazdd am alergat Oameni ne-o-ntîmpinllt Muzicantii ne-o cîntnl, Şi boul ni 1-o udat Şi cu apă şi cu gin C-aşa-i moda din bdtrini. Foaie verde şi-un bujor Bou' merge-n pas domol Grîul va creşte cu spor" .

Aceste ver�u ri sint cînlale sau strigate ("ciuite"). Ele aparen t sînt noi. Totuşi continutul lor exprimă o bună parte din ceea ce se cînla şi în trecut. Adaptate la o formă nouă cîntecele sint expresia unei coleclivităli unite, hotărîte şi conştiente de menirea ei, pe măsura timpului trăit.

Ajunşi la proprietarul boului. feciorii 5i fetele încon­joară cu boul de trei ori o masă frumos aranjată care se află in mijlocul ocolului. Pe ea se află un blid mare de lut plin cu grîu şi altul cu apă. In timp ce boul se roteşte .. gazda" Il stropeşte cu apă cu un mănunchi de busuioc, aruncind pe jos boabe de griu, simulînd însămîn[atul. In acest timp fetele cîntă : (foto 1 0) .

.. Mînd bade boul bine Nu tine ochii la mine Dup/1. ce-i 1nconji!Ta Tot la mine ti-i uita. Inconjurati feciori masa Tot cu bou-alllturea Gazda ni-a dat a-mbrdca La c!mp cu el om lucru. Foicic/J. foi de spini Moda asta-i din bdtrlni Ne-am fdcut struţ din recoltll Sll-nconjurdm masa roatll Noi cu struţ 1-om tol stropi Şi-poi la hor-om porni".

Se trece apoi la dezbrăcarea boului care este rlus la păscut. .,Bgiduşii11 se demachiază iar coroana de flori se pune afară linga uşa Intr-un cui. Acolo ea va sta pînă anul viitor. Gazda muttumeşte feciorilor şi fetelor pentru osteneala lor, arninlin­rlu-le că îi aşteaptă la o zi de muncă, în clacă. (foto 1 0) . Tra­ditia obliga pe . . cizăşi" şi .. druşte" să efectueze o zi de mun­că . . gazdei'. Acesta mul1umeşte, de asemenea, tuturor cetăte­nilor prezen�i şi ii invită în casă unde sînt sen·Hi cn mîncare şi băutură. Apoi pînă dimineaţa, petrec. A doua zi s� despart cu gînrturi bune iar sperantele luturor se înrlreaptă spre re-

:!79

www.cimec.ro

colla din toamnă. Sunetele clopotelor de oi vor anun�a. în anul viitor o nouă întîlnire.

Din cauza unor adînci transformări pelrecule în via�a poporului nostru şi obiceiurile populare au primit noi semni­ficatii. Ele primesc amprenta timpului de azi fără a-şi pierd" cu nimic din frumusete. Astfel, astăzi, la Tăure în loc de un bou sînt înstru�ati doi boi iar aceştia nu se mai dau de călre un om înstărit ci de C.A.P. Alaiul nu se mai îndreaptă spr� casa proprietarului boului ci spre căminul cultural iar coroa­nele sint puse aici pînă la noua sărbătoare. In felul acesta obiceiul primeşte un caracter de masă ; la realizarea şi desfă­şurarea lui contribuind tol salul.

Rămas în anonimat, acest obicei a beneficiat în ullimii ani de o mare popularizare datorată unor specialişti. La a­cestea adăugăm şi eforturile depuse de organul jude�ean şi comunal de partid în sprijinul acordat revalorificării acestei tradiţii.

Din rîndul specialiştilor amintim cu plăcere în primul rind pe tov. Anton Badea, directorul muzeului etnografic din Reghin, care în anul 1971 s-a deplasat la Taure unde pentru prima oară a filmat desfăşurarea ritualului.111 Munca de cer­cetare efectuată cu aceaslă ocazie ne dă speranta unei pres­li!Jioas<> popularizări a arestui obicei. In anul 1972 obiceiul a fost înrc�Jislrat de specialişli din Cluj avinrlu-1 conducător pe Dl! m i t r ll Vîrtic de la Centrul de Radio-Televiziune. Conside­ră m aceste actiuni un inceput bun şi dorim conlinuarea lor irt slujba folclorului românesc, a minunalelor obiceiuri popula1c locale. Trecind dincolo de munca strict ştiin tifică r!e cercetare, aceste actiuni reprezintă �i un act de patriotism. un omagi11 arlus celor multi ca florile cîmpului. Ce poatE' fi rPai frumos rlecil transmi terea din gE"neratie în generalie a bogatei noas­tre traditii folclorice. Şi cit de impresionante pol fi tablourile ele vială ale strămosilor noştri. mărturisiri Yii ale unor vre­muri întunecate rlar mărete. Izvorite în timpuri străvechi o­biceiurile devin reprezentări concrete în care poporul deseori f>e regăseşte. Ele demonstrează bogă�ia spiri tuală, varietaleu ele mişcări, culori sau cîn tece, isC"usinta regi7orală a locuito­r i lor acestui pămînt.

Şi într-o deplină colaborare, specialiştii şi inlerpretii. sint chemati să contribuie la continuarea acestor traditii populare, la păstrarea autenticului, la valorificarea tezaurului folcloric pentru noi si pentru cei care vor veni.

Din cele relatate pînă acum referitor la obiceiul . . ln­slru talul boului" se desprind următoarele :

19 . .. Mă bucură nespus de mult preocupările de cercetare şi valorlltcare a fol­clorului romAnesc, acţlunl puse tn slujba istoriei şi cuUurU acestui neam". (Citat din scrisoarea tovarAşulul Anton Badea, directorul muzeului etnogra­flc din Reghln, adresatA subsemnaLulul).

cao

www.cimec.ro

- ceea ce V€'dern noi astăzi în acest obicei este re­zullatul abslracti7ării vechiului cull al boului, urmele unei religii străbune.

- indiferent de ce a simbolizat acec;la, mai imporlant este evolutia de la ceea ce a fost cindva cu IL al boului, al fer­Lili Lătii, la ceea ce esle astăzi, spectacol folcloric cu evidente le(Jăluri ce se pol face cu teatrul popular.

- trecerea obiceiului de la rit la spectacol folcloric s-a făcut intr-o perioadă foarte îndelungată.

- este o formă complexă a teatrului popular şi are şansa să ia o amploare mai mare în cadrul manifestărilor ar­lislice din judetul nostru".�0

Apartanenţa acestui obicei la genul teatrului popular este sustinulă de R. VVeiss21conform căruia, "actiunea vrăji­torească ini ţială făcută cu scopuri magice devine pe o treap­tă mai înaintată un dans cultic, iar cind dispare fundamentul de credinţă străveche, din ele se dezvoltă teatrul profan şi dansul menit petrecerii". Şi obiceiul de la Tăure a ajuns in ac0astă ultimă fază a evoluţiei. Prin importanţa şi semnifi­catia lui, ritualul se înscrie în marea şi minunala salbă de o­biceiuri populare, vechi ca munUi noştri şi curate ca izvoa­rele lor.

BIBLIOGRAFIE

1. Istoria literaturii romAn�. Editura Academiei R.S.R., \'OI. 1.

'' G. Vrabie, .,Folclorul. obicct-prlncipii-melocl,1-calegorii", Edituru Aca­demiei R.S.R., 1970.

20. 1. Lăpuşneanu - din manuscris nepublical. :!1. Mihai Pop . .. MăştUe de lemn din Bil·seşli-Topeşli-Vnlllcca". in .. Rcr.·Jsla

de toclor", an III. 1958, nr. 1. p. 9. după Richard WeLCs .. Wo\kakunde der Schwe\g", Erlend - ZOri('h, 1946. p. 200.

2HI

www.cimec.ro

2f2

Folo. 1 - Pmnic al boului, Foto 2 - ,.IJgiduşi" mascaţi, "bglcluş", Jnconjurot cu clopote 1nurma(l cu nuiele.

ele oi. (Polo: Anton Raclca).

f� Nr. 3 fig. Nt. +

f· CU.:u/; Z'CfULU; 3'5/inghif i "-tnodul de "!•"' • (I<Nilor

www.cimec.ro

Foto 5 - Se gc2tcştc boul pentru plecare.

Foto. t; -- ,,Druştclc" cJnld ior boul 1nstruţal eSte gata de drum. (Foto: Anton Badea)

283

www.cimec.ro

.Foto. 7 - Boul este dus de coarne de ,.cizdşi".

lFoto. i: -· Unh gospodari udă coroano boului şi 1nchind cu "cizdşii" un puhar de băultud.

L84

www.cimec.ro

Foto. 9 - Vc.•se/ia îi jnsofeşlc pe toti.

Fo1o. 1 0 - Se înconjoară masa ,.gazdei" de trei ori.

285 www.cimec.ro

Folo l l .,Gazda" mulţumeşte "druşteloT" şi ,.dzdşi/or" pentru oste­neala lor.

www.cimec.ro