Comunități Silviu Vexler: faptul că un senator omagiază un criminal de război este o rușine pentru Parlament și pentru România Coordonatorul campaniei naționale de vaccinare la Keshet Q&A I. Țucărman: A unsprezecea Poruncă: Să nu rămâi indiferent! Alexander Hausvater, scriitorul Protest față de omagierea lui Mircea Vulcănescu în Camera Deputaților Purim 5781 la Templul Coral din București Evreii întreabă, rabinul răspunde Mărturii fotografice ale masacrării evreilor din Sărmaș David Saranga a vizitat Complexul Comunitar Evreiesc din Cluj PUBLICAŢIE A FEDERAŢIEI COMUNITĂŢILOR EVREIEŞTI DIN ROMÂNIA ANUL LXIV = NR. 580-581 (1380-1381) = 1 – 31 MARTIE 2021 = 17 ADAR – 18 NISAN 5781 = 24 PAGINI – 3 LEI HAG PESAH SAMEAH! PESAH 5781 „Copiii lui Israel au trecut prin mijlocul mării ca pe uscat, în timp ce apele stăteau ca un zid la dreapta și la stânga lor” (Exodul XIV-22) Alegerile parlamentare din Israel – un nou impas Nici cel de al patrulea tur de scrutin din ultimii doi ani al alegerilor parlamentare din Israel nu a adus rezultatul scontat – formarea unei majorități politice care să permită crearea unui guvern stabil. Knessetul este format din 120 de deputați. Cele două tabere pro-Netanyahu și anti-Ne- tanyahu, se află într-un echilibru precar, fără să existe în acest moment posibilitatea înclinării balanței către vreuna dintre părți. Potrivit rezultatelor definitive comunicate de Comitetul Electoral Central al Israelului, partidul Likud al premieru- lui Benjamin Netanyahu a obținut cele mai multe locuri în Knesset – 30 de deputați –, iar aliații săi, partidele religioa- se ultraortodoxe și de extremă dreapta, încă 22 de locuri: Shas – 9, Iudaismul Unit al Torei – 7, iar Partidul Sionist Religios – 6. Împreună au adunat 52 de mandate, lipsindu- le 9 mandate ca să aibă o majoritate fragilă. Numeric, de cealaltă parte se ajunge la 57 de manda- te: Yesh Atid, centru-stânga, al fostului om de televiziune Yair Lapid – 17 mandate; alb-albaștrii generalului Benny Ganz – opt; Partidul Muncii, al lui Merav Michaeli – șapte mandate; Israel Beitenu (A. Liberman) 7 mandate; Noua Speranță (G. Sa’ar) – 6 mandate; Lista Arabă Comună – 6. Partidele care nu au optat pentru niciuna dintre părți sunt Yamina (Naftali Bennet) – 7 mandate și partidul arab Ra’am – 4. Dar formațiunile politice din opoziția anti-Ne- tanyahu formează un conglomerat cu ideologii atât de con- tradictorii, încât au șanse minime de a forma un guvern. Singurul lor numitor comun este dorința de demitere a lui Netanyahu. Viitorul politic al Israelului depinde de măsura în care impasul va putea fi depășit pentru a nu se ajun- ge la un al cincilea tur de scrutin. Partidele își pregătesc strategiile de negociere, cele mai atractive oferte pentru a reuși să găsească niște „traseiști”, fie lideri de partid cu deputații lor, fie deputați individuali care să treacă în ta- băra lor. În ceea ce privește gruparea de dreapta, teore- tic, aici ar exista resurse, respectiv cele trei formațiuni de dreapta care se află în opoziție. Numai că, așa cum am amintit, liderii a două dintre ele, Naftali Bennet și G. Sa’ar, doresc funcția de premier, iar Liberman respinge ideea de a fi în coaliție cu Netanyahu. A fost respinsă și varianta unui eventual sprijin parlamentar al partidului Ra’am, o formațiune islamistă. Pentru Netanyahu, implicat și într-un proces de corupție, menținerea la putere echivalează cu supraviețuirea lui politică. Tabăra anti-Netanyahu nu ar respinge colaborarea condiționată cu partidele de dreapta din opoziție, dar, ca să ajungă la majoritate, ar trebui cooptați și arabii, însă unele formațiuni resping ideea. Analiștii arată că situația fără precedent din Israel –, „mai rea decât în Italia”, spunea un observator –, se expli- că prin sistemul electoral, care admite un prag de intrare în Knesset destul de scăzut – 3,25%, favorizând accesul partidelor mici. Clivajul se adâncește tot mai mult în so- cietatea israeliană între dreapta-stânga și centru, dreapta și extrema dreaptă, israelieni-arabi, așkenazi și sefarzi, laici, religioși și ultrareligioși, nemaivorbind de șomajul în creștere, problema locuințelor, peste toate acestea supra- punându-se pandemia de coronavirus, ale cărei consecințe sunt resimțite de întreaga populație, în ciuda locului fruntaș pe plan mondial deținut de Israel în campania de vaccina- re. Președintele Rivlin a lăsat partidelor un răgaz de două săptămâni pentru a încerca să-și adune majorități, apoi premierul desemnat va avea la dispoziție 42 de zile pentru a forma guvernul. EVA GALALMBOS Yaeli – Trecerea mării (detaliu)
Welcome message from author
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
ComunitățiPAG 8-10
Silviu Vexler faptul că un senator
omagiază un criminal de război este o rușine pentru Parlament și pentru
RomacircniaPAG 2
Coordonatorul campaniei naționale
de vaccinare la Keshet QampAPAG 3
I Țucărman A unsprezecea
Poruncă Să nu rămacirci indiferent PAG 5
Alexander Hausvater scriitorulPAG 15
Protest față de omagierea
lui Mircea Vulcănescu icircn Camera Deputaților
PAG 2
Purim 5781 la Templul Coral
din București
PAG 4
Evreii icircntreabă rabinul răspunde PAG 7
Mărturii fotografice ale
masacrării evreilor din Sărmaș
PAG 12
David Saranga a vizitat
Complexul Comunitar Evreiesc din Cluj
PAG 20
PUBLICAŢIE A FEDERAŢIEI COMUNITĂŢILOR EVREIEŞTI DIN ROMAcircNIA
ANUL LXIV = NR 580-581 (1380-1381) = 1 ndash 31 MARTIE 2021 = 17 ADAR ndash 18 NISAN 5781 = 24 PAGINI ndash 3 LEI
HAG PESAH
SAMEAH
P E S A H 57 8 1bdquoCopiii lui Israel au trecut prin mijlocul mării ca pe uscat
icircn timp ce apele stăteau ca un zid la dreapta și la stacircnga lorrdquo(Exodul XIV-22)
Alegerile parlamentare din Israel ndash un nou impasNici cel de al patrulea tur de scrutin din ultimii doi ani
al alegerilor parlamentare din Israel nu a adus rezultatul scontat ndash formarea unei majorități politice care să permită crearea unui guvern stabil Knessetul este format din 120 de deputați Cele două tabere pro-Netanyahu și anti-Ne-tanyahu se află icircntr-un echilibru precar fără să existe icircn acest moment posibilitatea icircnclinării balanței către vreuna dintre părți
Potrivit rezultatelor definitive comunicate de Comitetul Electoral Central al Israelului partidul Likud al premieru-lui Benjamin Netanyahu a obținut cele mai multe locuri icircn Knesset ndash 30 de deputați ndash iar aliații săi partidele religioa-se ultraortodoxe și de extremă dreapta icircncă 22 de locuri Shas ndash 9 Iudaismul Unit al Torei ndash 7 iar Partidul Sionist Religios ndash 6 Icircmpreună au adunat 52 de mandate lipsindu-le 9 mandate ca să aibă o majoritate fragilă
Numeric de cealaltă parte se ajunge la 57 de manda-te Yesh Atid centru-stacircnga al fostului om de televiziune Yair Lapid ndash 17 mandate alb-albaștrii generalului Benny Ganz ndash opt Partidul Muncii al lui Merav Michaeli ndash șapte mandate Israel Beitenu (A Liberman) 7 mandate Noua Speranță (G Sarsquoar) ndash 6 mandate Lista Arabă Comună ndash 6 Partidele care nu au optat pentru niciuna dintre părți sunt Yamina (Naftali Bennet) ndash 7 mandate și partidul arab Rarsquoam ndash 4 Dar formațiunile politice din opoziția anti-Ne-tanyahu formează un conglomerat cu ideologii atacirct de con-tradictorii icircncacirct au șanse minime de a forma un guvern Singurul lor numitor comun este dorința de demitere a lui Netanyahu Viitorul politic al Israelului depinde de măsura icircn care impasul va putea fi depășit pentru a nu se ajun-ge la un al cincilea tur de scrutin Partidele icircși pregătesc strategiile de negociere cele mai atractive oferte pentru a reuși să găsească niște bdquotraseiștirdquo fie lideri de partid cu
deputații lor fie deputați individuali care să treacă icircn ta-băra lor Icircn ceea ce privește gruparea de dreapta teore-tic aici ar exista resurse respectiv cele trei formațiuni de dreapta care se află icircn opoziție Numai că așa cum am amintit liderii a două dintre ele Naftali Bennet și G Sarsquoar doresc funcția de premier iar Liberman respinge ideea de a fi icircn coaliție cu Netanyahu A fost respinsă și varianta unui eventual sprijin parlamentar al partidului Rarsquoam o formațiune islamistă Pentru Netanyahu implicat și icircntr-un proces de corupție menținerea la putere echivalează cu supraviețuirea lui politică
Tabăra anti-Netanyahu nu ar respinge colaborarea condiționată cu partidele de dreapta din opoziție dar ca să ajungă la majoritate ar trebui cooptați și arabii icircnsă unele formațiuni resping ideea
Analiștii arată că situația fără precedent din Israel ndash bdquomai rea decacirct icircn Italiardquo spunea un observator ndash se expli-că prin sistemul electoral care admite un prag de intrare icircn Knesset destul de scăzut ndash 325 favorizacircnd accesul partidelor mici Clivajul se adacircncește tot mai mult icircn so-cietatea israeliană icircntre dreapta-stacircnga și centru dreapta și extrema dreaptă israelieni-arabi așkenazi și sefarzi laici religioși și ultrareligioși nemaivorbind de șomajul icircn creștere problema locuințelor peste toate acestea supra-punacircndu-se pandemia de coronavirus ale cărei consecințe sunt resimțite de icircntreaga populație icircn ciuda locului fruntaș pe plan mondial deținut de Israel icircn campania de vaccina-re
Președintele Rivlin a lăsat partidelor un răgaz de două săptămacircni pentru a icircncerca să-și adune majorități apoi premierul desemnat va avea la dispoziție 42 de zile pentru a forma guvernul
EVA GALALMBOS
Yaeli ndash Trecerea mării (detaliu)
2 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
Pe 8 martie 2021 deputa-tul Silviu Vexler s-a adre-
sat Senatului Romacircniei după ce icircn două zile diferite senatorul Sorin Lavric (AUR) i-a omagiat icircn plenul Senatului pe legionarii Va-leriu Gafencu și Mircea Vulcănescu Redăm textul integral al intervenției susținute de Silviu Vexler de la tribuna Senatului Romacircniei pre-cum și răspunsul senatorului Sorin Lavric
Vă mulțumesc frumos doamnă preșe dintă și mulțumesc și Biroului Permanent al Sena-tului pentru permisiunea de a lua cuvacircntul as-tăzi aici
Pe 7 martie 1941 deci acum 80 de ani și o zi 7 martie anul acesta ndash a căzut icircntr-o dumi-nică ndash o ședință a Consiliului de Miniștri pre-zidată de Ion Antonescu conducătorul statului la momentul respectiv
bdquoDomnilorSă aveți icircnaintea dumneavoastră necesita-
tea pentru acest neam de a profita ndash icircn acest dezastru ndash ca să se purifice să devină omo-gen Suntem fără milă Nu mă gacircndesc la om mă gacircndesc la interesele generale ale neamu-lui romacircnesc care ne dictează să nu mai fim icircngăduitori cum am fost pacircnă acum și datorită cărui fapt suntem astăzi icircmpestrițați cu atacircția străini care ne-au făcut cel mai mare răurdquo
Ședința avea loc la puțin peste o lună de la momentul pogromului legionar antievreiesc din ianuarie rsquo41 icircn care Mișcarea Legionară ndash o organizație criminală cu orientare fascistă și teroristă ndash a omoracirct la icircntacircmplare membri ai comunităților evreiești pe străzile din București Și poate cel mai bdquointeresantrdquo moment de atunci este că reprezentanții mișcării legionare au
considerat corespunzător să ia un grup de evrei și să-i atacircrne la abator ca pe vite
8 iulie 1941 altă ședință a Consiliului de Miniștri condusă de data aceasta de Mihai Antonescu viceprim-ministru
bdquoCu riscul de a nu fi icircnțeles de unii tradițio-naliști care mai pot fi icircntre dumneavoastră eu sunt pentru migrațiunea forțată a icircntregului element evreiesc () trebuie azvacircrlit peste graniță Icircmi este indiferent dacă icircn istorie vom intra ca barbari
Nu știu peste cacircte veacuri neamul romacirc-nesc se va mai icircntacirclni cu libertatea de acțiune totală cu posibilitatea de purificare etnică și re-vizuire națională La fel spun acum Nu există pentru istoria noastră un moment mai favorabil pentru o totală descătușare etnică pentru o purificare a neamului așa că vă rog să fiți im-placabili Omenia siropoasă (hellip) n-are ce căuta aici Dacă este nevoie să trageți cu mitralierardquo
Continuăm 13 noiembrie 1941 din nou o ședință a Consiliului de Miniștri din nou con-dusă de Ion Antonescu
bdquondash Cu evreii de la Odesa ce s-a icircntacircmplat De acum icircnainte să devină regulă Represiu-nea a fost destul de severă
ndash A fost domnule mareșalrdquo icirci răspunde Gheorghe Alexianu guvernatorul Transnistriei
bdquondash Ce icircnțelegi prin laquodestul de severăraquo (hellip) ndash A fost foarte severă domnule mareșal ndash Am spus să se icircmpuște cacircte 200 de evrei
pentru fiecare mort și 100 de evrei pentru fie-care rănit S-a făcut așa
ndash Au fost icircmpușcați și spacircnzurați pe străzile Odeseirdquo a răspuns domnul guvernator
bdquondash Să faceți așa pentru că eu răs pund icircn fața istorieirdquo
Silviu Vexler faptul că un senator omagiază un criminal de război este o rușine pentru Parlament
și pentru Romacircnia
Curtea Penală Internațională acuzată că icircncalcă principiul
independenței politicePe 3 martie procurorul-șef al Curții Penale Internaționale
Fatou Bensouda a anunțat că lansează o anchetă pentru cer-cetarea eventualelor crime de război comise de Israel icircn tim-pul războiului din Gaza din 2014 a modului icircn care Israelul a răspuns protestelor palestiniene de la gardul de demarcație dintre Israel și Gaza icircn 2018 la așezările de coloniști israelieni din Cisiordania și la situația din Ierusalimul de Est precum și la atacurile teroriștilor din Hamas icircmpotriva civililor israelieni Adică trei subiecte de anchetă icircmpotriva Israelului și unul icircm-potriva Hamas
Demersul procuroarei aflată la final de mandat (va fi schim-bată icircn iunie 2021) se bazează pe decizia din februarie ac a Camerei Preliminare a Curții Penale Internaționale (CPI) conform căreia această Curte ar avea jurisdicția de a anche-ta conflictul cu Israelul Decizia a suscitat un val de indignare internațională mergacircnd de la Administrația SUA și autoritățile și statele Uniunii Europene pacircnă icircn Israel unde premierul B Netanyahu a calificat demersul CPI drept antisemitism pur subliniind că instanța internațională investighează Israelul dar refuză să cerceteze dictaturi brutale precum cele din Iran și Siria care comit aproape zilnic atrocități oribile
Fostul comandant al Forțelor Armate Britanice Richard Kemp care a condus o investigație asupra Operațiunii Protective Edge din 2014 din partea unui grup independent de generali icircn retragere citat de Algemeiner a ajuns la concluzia că IDF (Ar-mata israeliană) și-a icircndeplinit toate obligațiile care icirci reveneau conform Legii Conflictelor Armate iar adesea a depășit aceste obligații și că Israelul bdquoa luat măsuri excepționale pentru a limi-ta pierderile colateralerdquo Kemp a declarat că bdquoHeinrich Himmler ar fi fost macircndru de inițiativa procurorului-șef al Curții Penale Internaționalerdquo și că icircn prezent CPI seamănă cu Tribunalul Po-porului din Germania nazistă
Profesorul israelian de drept internațional și constituțional Aeyal Gross (Univ Tel Aviv) a explicat pentru Realitatea evre-iască faptul că deși Israelul nu este membru al Curții Penale Internaționale (CPI) iar Palestina nu este un stat icircn adevăratul icircnțeles al cuvacircntului bdquojurisdicția CPI poate include un stat care a acceptat să devină membru al Curții sau teritoriul unei astfel de țări Acum cacircțiva ani Palestina a fost acceptată
(Continuare icircn pag 17)
ALX MARINESCU
Protest față de omagierea lui Mircea Vulcănescu icircn Camera Deputaților
Icircn vizită la invitația Muftiului Cultului Musulman
Conform unui comunicat transmis de Cultul Musulman din Romacircnia deputatul Silviu Vexler președintele Federației Comunităților Evreiești din Romacircnia bdquoa fost oaspetele Muftiului Cultului Musulman din Romacircnia Muurat Iusuf Aceasta a fost prima vizită pe care Silviu Vexler a icircntreprins-o la reprezentan-tul Comunității Musulmane din Romacircnia icircn noua sa calitate respectiv de președinte al FCER vizită care a evidențiat icircncă o dată relațiile de frățietate existente icircntre cele două comunități
Icircn cadrul icircntacirclnirii la care a participat și deputatul Uniunii Democrate Turce din Romacircnia Iusein Ibram au fost abordate subiecte legate de consolidarea comunicării interreligioase și interetnice prin implementarea unor proiecte viitoare comune icircn Dobrogea Acestea vor reprezenta un icircndemn la consolida-rea relației de prietenie dintre cele două comunități religioase reconfirmacircnd astfel modelul de conviețuire pe care ambele comunități icircl promovează icircn țara noastră
După vizita la Muftiat delegația s-a deplasat la Consiliul Județean Constanța unde a avut o icircntrevedere cu președintele CJC Mihai Lupu și cu consilierul onorific pe probleme de minorități Gelil Eserghep președinte al Uniunii Democrate a Tătarilor Turco - Musulmani din Romacircniardquo
Referitor la aceeași vizită Silviu Vexler a scris pe pagina sa de Facebook că crede bdquocu tărie icircn importanța dialogului inter-religios și interetnic Icircn normalitate Icircntotdeauna dar mai ales acum A fost o plăcere să răspund invitației Muftiului Cultului Musulman din Romacircnia Muurat Iusuf prin vizita la Comunita-tea Musulmană și la Marea Moschee din Constanțardquo
Tot pe data de 8 martie 2021 deputatul Silviu Vexler a luat cuvacircntul icircn cadrul ședinței Biroului Permanent al Camerei Deputaților (cu participarea liderilor grupurilor parlamentare) protestacircnd icircmpotriva omagierii lui Mircea Vul-cănescu de către deputatul Daniel Gheorghe
Vă mulțumesc frumos domnule președinteAm solicitat permisiunea de a mă adresa Bi-
roului Permanent astăzi pentru ca atacirct icircn calita-tea pe care o am cacirct și icircn numele comunităților evreiești din Romacircnia să protestez față de omagierea icircn plenul Camerei Deputaților săp-tămacircna trecută de către domnul Daniel Ghe-orghe a unui criminal de război condamnat Condamnat nu doar imediat după Holocaust ci o condamnare care a fost validată inclusiv de Icircnalta Curte de Casație și Justiție acum doi ani icircn 2019 cacircnd a fost respinsă solicitarea de reabilitare și revizuire a sentinței originare
Este vorba despre Mircea Vulcănescu care a icircndeplinit calitatea de subsecretar de stat icircn Guvernul Antonescu pe toată durata Holo-caustului fiind prezent și participant la toate ședințele Consiliului de Miniștri și ale Consiliu-lui de Cabinet icircn care s-au dispus măsurile de execuție și persecutare a populației evreiești din Romacircnia dar suplimentar de acest lucru este persoana care a coordonat jefuirea evre-ilor care erau deportați la momentul respectiv
Aceste lucruri nu sunt opinii sunt date care sunt confirmate atacirct de documentele oficiale ale statului romacircn din acea perioadă cacirct și de instanța care a existat imediat după război cacirct și așa cum vă spuneam la icircnceput de Icircnalta Curte de Casație și Justiție a Romacircniei
Această elogiere vine după ce au fost de-puse și două proiecte de lege care să reintro-ducă sau mai corect spus să recreeze posibi-litatea ca foștii legionari și urmașii acestora să beneficieze de indemnizații din partea statului romacircn
Am vrut să trag un semnal de alarmă icircn fața dumneavoastră care reprezentați toate grupurile parlamentare că un asemenea gest este complet deplasat și anormal
Semnalul care este transmis către popu-lație este unul icircnfiorător de rău Nu doar către populația evreiască din Romacircnia ci și spre societatea din țară icircn general
Icircn condițiile icircn care poziția oficială a statului este alta icircn condiția icircn care există legislație icircn vigoare care interzice și sancționează promo-varea cultului criminalilor de război este inac-ceptabil ca un demnitar al statului romacircn să folosească tribuna Parlamentului pentru a face o astfel de elogiere și a-l prezenta pe acest om ca un martir al țării și așa mai departe
Icircntr-adevăr domnul deputat Gheorghe este protejat de faptul că fiind o declarație politică există imunitate și ca atare legea nu se poate aplica asupra unui parlamentar dar odată ce acest lucru a pornit dacă nu se ia nici un fel de măsură sau mai corect atitudine fiți convinși că aceste lucruri se vor continua De altfel domnul deputat Gheorghe este și autorul unu-ia din cele două proiecte de lege despre care am vorbit Expunerea de motive este foarte relevantă icircncercacircnd să găsească diverse explicații pentru care mișcarea legionară mai bine zis foștii legionari și urmașii acestora ar trebui să primească indemnizații așa cum se referă și la organizațiile naziste din perioada Holocaustului
Icircmi pare rău că fac această remarcă chiar de 8 Martie cacircnd aș fi vrut doar să le spun tuturor doamnelor un La mulți ani dar a fost săptămacircna trecută Și vă mărturisesc că este prima dată cacircnd icircn Parlamentul Romacircniei se icircntacircmplă un astfel de moment
Repet nu este o chestie interpretabilă este un om care este criminal de război condamnat
Vă mulțumesc frumosAsta este tot ce am vrut să spun (Continuare icircn pag 17)
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 3
La jumătatea lunii februarie a pu-tut fi urmărită o sesiune Keshet QampA foarte utilă cu președintele FCER de-putatul Silviu Vexler și col dr Valeriu Gheorghiță coordonatorul campani-ei naționale de vaccinare icircmpotriva Covid-19 O icircntacirclnire cu informații esențiale despre vaccinare dar din care am aflat cacircte ceva și despre omul care coordonează cel mai amplu proces organizatoric din istoria recen-tă a Romacircniei
Evenimentul online a fost deschis de Ery Pervulescu membru al Comi-tetului Director al FCER care a vorbit despre nevoia acestui dialog pe fon-dul interesului foarte mare exprimat de membrii comunităților evreiești din Romacircnia cu privire la vaccinare Asta și pentru că spiritul comunitar care definește minoritatea evreiască este exprimat de interacțiunea umană de icircntacirclnirea nemijlocită iar singura soluție pentru a ne icircntoarce la aceste obiceiuri care ne aduc icircmpreună este tocmai vaccinarea
Silviu Vexler i-a mulțumit doctoru-lui Valeriu Gheorghiță pentru amabi-litatea de a participa la acest dialog avacircnd icircn vedere programul său foarte icircncărcat și l-a invitat să vorbească despre stadiul campaniei de vaccina-re și despre provocările acestui de-mers complex bdquoCampania de vacci-nare din Romacircnia și din icircntreaga lume este una dintre cele mai provocatoare și confruntată cu multe obstacole la acest moment avacircnd icircn vedere am-ploarea fără precedent Vorbim de o reorganizare din punct de vedere lo-gistic și medical a tuturor activităților Vorbim icircn primul racircnd de provocările privind numărul de doze necesare pentru a acoperi această cerere ex-traordinar de ridicată la nivel mondial și icircn țara noastră De asemenea o provocare importantă este legată de resursa umană mai exact de perso-nalul care lucrează icircn centrele de vac-cinare
După cum știți campania de vacci-nare din Romacircnia are cacircteva compo-nente esențiale pe care aș vrea să le menționez și acum vaccinarea este gratuită este voluntară nu este obli-gatorie și nici condiționată De aseme-nea vaccinarea se desfășoară doar cu vaccinuri care au autorizație de la Agenția Europeană a Medicamentu-lui for de reglementare a tuturor auto-rizărilor de punere pe piață a oricărui medicament icircn Uniunea Europeană și icircn spațiul economic al Europei
Din acest punct de vedere tot ceea ce am creat icircn această perioadă icircn-cepacircnd de la elaborarea strategiei de vaccinare a avut ca scop conturarea unui mediu cacirct se poate de favorabil și de sigur pentru toți beneficiarii vac-cinării din Romacircniardquo a spus Valeriu Gheorghiță care a vorbit icircn continua-re despre etapele campaniei de vacci-nare și prioritizarea diferitelor catego-rii populaționale necesară din cauza deficitului de vaccinuri icircn primele luni de la apariția acestora
Col dr Valeriu Gheorghiță a anunțat și că pacircnă icircn luna martie strategia a presupus funcționarea cu
30 din numărul de centre deschise la nivel național iar icircncepacircnd cu luna aprilie capaci-tatea va crește pacircnă la 100 cu peste 1700 de centre de vaccinare la nivel național bdquoAceastă capacitate ne-ar asigu-ra vaccinarea a 100000 de oameni zilnic Icircn acest ritm vom putea ajunge la vaccinarea
a 70 din populație pacircnă icircn luna septembrie așa cum ne-am propus Este de altfel obiectivul Comisiei Eu-ropene pentru că vreau să subliniez vaccinarea icircn Romacircnia este parte a unui proiect european Țara noastră este pe picior de egalitate cu celelalte țări europene Mai mult decacirct atacirct aș vrea să vă spun că ne-am menținut pacircnă acum pe poziții fruntașe icircn ceea ce privește numărul dozelor adminis-trate la mia de locuitorirdquo a mai spus col dr Valeriu Gheorghiță care a amintit că dincolo de obiectivul co-mun de a limita răspacircndirea virusului principalul beneficiu al vaccinării este acela individual pentru că icircn urma tu-turor studiilor clinice efectuate pacircnă acum s-a observat că prin vaccinare a fost eliminat riscul dezvoltării unei forme grave de Covid-19 chiar și icircn cazul icircn care se produce infectarea Așadar mai ales icircn ceea ce privește persoanele vulnerabile susceptibi-le să dezvolte o formă gravă a bo-lii beneficiul vaccinării este foarte mare
Președintele FCER a vorbit icircn continuare despre interesul deosebit al membrilor comunităților evreiești din Romacircnia pentru vaccinare mai ales avacircnd icircn vedere numărul mare de membri de vacircrsta a treia bdquoPriori-tatea absolută a FCER icircn această perioadă au fost centrele rezidențiale căminele pentru persoane vacircrstni-ce Federația are un sistem extins și complex de asistență socială și me-dicală și profit de această ocazie să vă mulțumesc pentru soluțiile găsite acolo unde a fost nevoie Icircn prezent personalul medical din cadrul Depar-tamentului de asistență este vaccinat La fel și persoanele din cele două că-mine (București și Arad) care au do-rit să se vaccineze Totul a funcționat perfect pacircnă acum și vă mulțumesc pentru ajutor mai ales că v-am prins icircntr-o perioadă foarte aglomeratărdquo a spus Silviu Vexler care a amintit că rata de vaccinare icircn racircndul persona-lului din asistență este de aproxima-tiv 70 iar icircn racircndul rezidenților de peste 80 Vorbitorul a deschis și o discuție despre implicațiile știrilor fal-se cu privire la pandemie și vaccinare dar și despre campaniile de denigrare a persoanelor implicate icircn gestiona-rea pandemiei sau a campaniei de vaccinare bdquoAu fost icircn toată această perioadă atacuri inclusiv la adresa dumneavoastră și sunt curios dincolo de toată partea de organizare cum vă icircmpăcați cu aceste lucrurirdquo a icircntre-bat Silviu Vexler
bdquoEste un aspect extrem de sensibil Ca medic de spital sunt apropiat de
pacienți și empatic cu suferința uma-nă așa că am avut parte pacircnă acum din fericire de apreciere din partea pacienților mei și m-am bucurat de această apreciere Progresiv dat fiind acest rol de coordonare a campaniei de vaccinare m-am confruntat și cu opinii diferite și cu persoane care au fost mai puțin elegante icircn exprima-re aș putea spune Evident că toate aceste lucruri dor și sunt greu de tole-rat icircnsă cred că este important să nu uităm obiectivul pe care-l avem acela de a crea un mediu favorabil și sigur pentru vaccinare
Nu a fost și icircn continuare nu este ușor dar am icircnvățat să trăiesc și cu acest aspect al vieții Respect drep-tul la opinie chiar dacă aceasta este diferită de a mea Unii oameni au un limbaj agresiv mai ales icircn comentari-ile postate pe anumite rețele sociale La icircnceput le citeam și icircmi era greu să icircnțeleg de ce oamenii pot reacționa așa Dar pacircnă la urmă fiecare este li-ber să meargă pe drumul său Pentru mine este important ca fiecare per-soană care dorește să se vaccineze să o poată face icircntr-un mediu favora-bil și sigur Eu chiar cred icircn solidarita-te și empatie și sunt convins că doar icircmpreună putem icircnvinge această pan-demierdquo a spus icircntre altele Valeriu Gheorghiță
Icircntreaga discuție din care puteți afla informații importante despre orga-nizarea campaniei naționale de vacci-nare este icircn continuare disponibilă on-line pe pagina de Facebook a FCER
GEORGE GIcircLEA
Coordonatorul campaniei naționale de vaccinare la Keshet QampA
Keshet ndash importanța vieții icircn iudaismJCC Romacircnia JDC și FCER au organizat icircn ultima zi
a lunii februarie o ediție Keshet cu tema Importanța vieții icircn iudaism moderată de Ery Pervulescu Invitați au fost prim-rabinul Rafael Shaffer rabinul Johnny Solomon și Mordechai Miller
Icircn deschiderea evenimentului rabinul Johnny Solo-mon a vorbit despre porunca de a trăi sănătos bdquoEste mi-nunat să fiu astăzi cu voi atacirct de mulți prieteni vechi și noi Vreau să icircmpărtășesc cu voi icircn această seară cacircteva din icircnțelepciunile evreiești despre o viață sănătoasă care este icircn sine o mițva
Multă lume crede că mițva este doar să respecți regu-lile cașrutului sau să respecți Șabatul Dar deseori uităm că o mare mițva este să avem grijă de noi icircnșine Un ver-set biblic ne spune că Dumnezeu ne-a dat un trup și a suflat icircn el sufletul Ceea ce icircnseamnă că atacirct trupul cacirct și sufletul nostru sunt daruri de la Dumnezeu Așa că aș vrea să luăm icircn considerare că avem responsabilități nu doar pentru sufletul nostru ci și pentru trup
Aș vrea să vă spun o poveste care se găsește icircn Midraș și este despre rabinul Hillel Se spune că acesta icircși părăsește studenții iar ei icircl icircntreabă unde se duce El răspunde că merge să facă o mițva Icircntrebat despre ce este vorba icircn ideea de a contribui și ei icircnțeleptul spune că merge să se spele icircntr-o baie rituală Studenții au icircntrebat dacă aceasta chiar este o mițva iar el a răspuns că da explicacircnd printr-o parabolă că este responsabil de trupul său deoarece a fost făcut după chipul și asemănarea lui Dumnezeu Așadar să avem grijă de noi este o mițva La icircnceputul Torei scrie că Dumnezeu ne-a dat un trup și un suflet iar la finalul Torei ni se spune că trebuie să avem mare grijă de noi icircnșine
Putem spune că a avea grijă de trupul nostru este o pre-mițva una care ne dă posibilitatea să le facem pe ce-lelalte Deoarece pentru a ne putea ruga trebuie ca trupul nostru să fie sănătosrdquo a spus icircntre altele rabinul Johnny Solomon icircn discursul său tradus de Magda Zucker
Icircn cadrul aceleiași sesiuni prim-rabinul Rafael Shaffer a vorbit despre asumarea riscului icircn iudaism bdquoSubiectul este importanța vieții dar pentru a putea icircnțelege orice subiect acesta trebuie delimitat Să credem că am putea să trăim fără a ne asuma vreun risc este imposibil Sunt situații icircn care trebuie să ne asumăm riscuri dar și situații icircn care nu este nevoie Voi icircncerca să delimitez aceste ca-tegorii bazacircndu-mă pe un text foarte vechi pe care l-am primit icircn dar Acest text a fost scris icircn urmă cu aproape 300 de ani de rabinul Moshe Chaim Luzzatto icircn Cartea celor drepți și abordează acest subiect Există teamă cuvenită
și teamă neghioabă Există icircncrederea icircn HaȘem și există nesăbuință Căci iată HaȘem binecuvacircntat fie El a dotat omul cu o minte ageră și judecată dreaptă să se poarte pe
calea cea bună și să se ferească de lucrurile dăunătoare Iar cel ce nu va dori să se poarte pe calea icircnțelepciunii și se va lăsa pradă primejdiilor dă dovadă de nesăbuință Și iată el păcătuiește prin ceea ce face icircmpotriva Creatoru-lui binecuvacircntat fie El care dorește ca el să se păzească Avem așadar această poruncă de a ne păzi Deci este o diferență icircntre omul care a fost pus icircntr-o situație pericu-loasă și cel care a intrat pe macircna lui icircn această situație Paza și teama bazate pe discernămacircnt sunt cele potrivite
Icircn schimb există și teama neghioabă atunci cacircnd omul pune pază peste pază Acest tip de teamă poate duce pacircnă acolo icircncacirct să-l icircmpiedice pe om să studieze Tora și să facă fapte bune Și teama are așadar limitele ei Acolo unde pericolul este prezent sau probabil trebuie să ne păzim dar acolo unde pericolul nu este prezent sau nici măcar cunoscut nu trebuie să ne temem
Este pandemie așa că trebuie să ne temem Nu mai este pandemie nu mai avem de ce să ne fie frică Atunci cacircnd se va icircncheia pandemia nu ne va fi deloc ușor să revenim la viața normală să ne apropiem de oameni Obi-ceiurile de acum vor persistardquo a spus Rafael Shaffer icircn prelegerea sa
Icircn finalul icircntacirclnirii Mordechai Miller a icircncercat să răs-pundă la icircntrebarea Ce este mai important valoarea vieții sau ritualul religios
bdquoMă bucur să văd atacirct de multe fețe familiare Mă simt foarte apropiat de comunitatea dumneavoastră pentru că bunicii și străbunicii mei au venit din Iași
Astăzi vom vorbi despre prăpastia dintre valoarea vieții așa cum o vedem și nevoia de a respecta ritualurile comunită-ții ultraortodoxe din Israel Vom (Continuare icircn pag 22)
GEORGE GIcircLEA
4 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
Chiar dacă locurile din Tem-plul Coral au fost ocupate pe sfert respectacircndu-se rigorile impuse de distanțarea socială totuși ceremoniile de Purim 5781 nu s-au desfășurat icircn fața unei săli aproape goale așa cum s-a icircntacircmplat anul trecut De aceea prim-rabinul Rafael Shaffer și ceilalți vorbitori au salutat faptul că icircn sfacircrșit
ne-am putut icircntacirclni față-n față și cu toa-te că numărul e n o r i a ș i l o r nu s-a putut compara cu cel din alți ani prezența lor la Templu este un semn bun de speranță că lucrurile
se vor normaliza Eduard Kupferberg secretarul general al FCER și director al Cancelariei Rabinice i-a salutat cu multă bucurie pe cei prezenți
Aceeași idee a fost icircmpărtășită și de prim-rabinul Rafael Shaffer icircnainte de a trece la o drașa legată de Meghi-lat Esther (Cartea Esterei) Comen-tacircnd narațiunea de Purim el a atras atenția asupra particularităților aces-tui text icircn care icircn primele capitole nu se icircntacircmplă nimic abia mai tacircrziu se desfășoară evenimentele care ca-pătă nuanțe dramatice Haman vrea să-i distrugă pe evrei și-i explică icircm-păratului că sunt un popor dezbinat Ca să icircși salveze conaționalii Mor-dehai și alți conducători ai evreilor le poruncesc să fie solidari ceea ce s-a și icircntacircmplat A fi icircmpreună a icircnsemnat unire și prietenie și de aceea Purimul atacirct prin ceremoniile din Templu cacirct și prin mesele ce se organizează semnifică această unitate
Anul trecut dar și icircn acest an mulți enoriași au fost nevoiți să-și petreacă sărbătorile icircn izolare Totuși datorită condițiilor tehnice faptului că cere-moniile pot fi urmărite prin internet nu mai există izolare suntem icircmpreună Faptul că Dumnezeu icircnainte de a da lovitura a dat soluția ne conduce la ideea că icircn fiecare clipă grea există o soluție trebuie doar să o găsim Soluția icircmpo-triva izolării icircn această p a n d e m i e este ca fieca-re să ne cău-tăm prietenii apropiații și chiar dacă nu ne icircntacirclnim cu ei să le t r ansmi tem de Purim un gacircnd bun
Resimțim acum de Purim bucuria sărbătorii icircmpreună cu humăntașul pe care-l macircncăm icircn pofida faptului că hamanii nu dispar dar este o victo-rie a binelui asupra răului a constatat deputatul Silviu Vexler președintele FCER Și el s-a bucurat de prezența enoriașilor atacircția cacirct au permis reguli-le sanitare dar și-a exprimat speranța că anul viitor vom fi mai mulți și va tre-bui să facem icircn așa fel icircncacirct sinagogi-le să fie iar pline Trebuie să spunem nu singurătății Purimul ne oferă ide-ea de a fi icircmpreună și chiar și acum mulți din icircntreaga țară au urmărit pe internet desfășurarea sărbătorii Nu-mai că nimic nu poate icircnlocui icircntacircl-nirea față-n față dorința de a-i avea alături pe cei dragi
Icircn cuvacircntul său Eduard Kupfer-berg a arătat că icircn vremurile mesiani-ce se vor marca doar două sărbători
Iom Kipur și Purim Prima este o ale-gere fireas-că deoarece este vorba de iertarea pă-catelor Puri-mul este icircnsă o sărbătoare imperfectă icircn care Numele lui Dumnezeu
nu apare nici măcar o dată icircn Cartea Esterei Dar alegerea s-a făcut tocmai din acest motiv deoarece arată oa-menii cu toate fațetele lor De aseme-nea scoate icircn evidență rolul hazardului ne icircnvață cum să facem față za-rurilor
Icircn conti-nuare prim-rabinul Rafa-el Shaffer și pr im-canto-rul Emanuel Pusztai au
citit Meghi-lat Esther icircn ebraică iar Ery Pervules-cu icircmpreună cu Eduard Kupferberg au redat tex-tul icircn lim-ba romacircnă Enoriașii care au urmărit cu atenție textul au reacționat zgomotos la numele lui Haman icircnvacircrtind gragher-ele sau bă-tacircnd din picioare
A urmat un scurt program artistic prezentat de actori ai TES (Mihai Ciu-că și Valentin Manole) un intermez-zo muzical (Sonata nr 5 de Vivaldi) cacircntecul Shalom Alechem executat la două violoncele (Olivia Maria Marin și Sergiu Marin) și un reușit concert al Corului Templului Coral care icircn ciuda faptului că au fost numai doi interpreți și dirijorul Robert Levensohn-Oltea-nu a reușit să redea cu mare artă melodiile interpretate ndash cacircntece de Purim cunoscute cacircntece ebraice și romacircnești
Ca publicul să intre pe deplin icircn atmo-sferă CEB respectiv vicepreședintele Silvian Horn s-a icircngrijit ca participanții chiar dacă nu s-au costumat să aibă măști și diferite tipuri de pălării S-a re-marcat uriașa pălărie mexicană a prim-rabinului Rafael Shaffer care icircn spiritul Purimului a dansat pe parcursul icircntre-gului program al Corului icircmpreună cu un tacircnăr din Israel De asemenea cei prezenți au fost răsplătiți cu cacircte un pachețel de humăntaș pregătit de har-nicul personal de la bucătăria rituală
La reușita sărbătorii de Purim de la Templul Co-ral și-au adus c o n t r i b u ț i a Andreea Va-rodin (Proto-col FCER) Jean Bercu (șef Serviciu Admin is t ra-tiv) Robert Hodorog (CEB) și Ilona Elena Muda-va (bucătăria rituală)
EVA GALAMBOS
Purim 5781 la Templul Coral din București D i n n o u icirc m p r e u n ă
Purimspiel la Teatrul Evreiesc de Stat
Icircn cuvacircntul de deschidere deputatul Silviu Vexler președintele Federației Comunităților Evreiești din Romacirc-nia a remarcat continuitatea tradiției organizării Purim-spiel-ului pe scena Teatrului Evreiesc de Stat despre care a afirmat că bdquoeste și rămacircne adevăratul simbol al limbii idiș din Romacircnia După mai bine de un an astăzi revenim cu adevărat acasă Purim este o sărbătoare a minunilor o sărbătoare a visurilor care devin realitate a oamenilor care știu și icircși aduc aminte că trebuie să zacircmbească dar mai ales să icirci facă și pe cei din jurul lor să zacircmbească să aibă o bucurie Icirci mulțumesc directorului Maia Morgen-stern și icircntregii echipe a TES pentru efortul făcut icircn aceas-tă seară de a aduce un zacircmbet și un moment de normali-taterdquo a afirmat liderul FCER uracircnd tuturor spectatorilor și icircntregii comunități tradiționalul Hag Purim Sameah
Consilierul prezidențial Sergiu Nistor s-a declarat icircn-cacircntat de a lua parte la acest fericit eveniment transmițacircnd
un mesaj de optimism și speranță bdquoIcircncerc o icircntreită bucu-rie Icircntacirci pentru că sunt alături de dvs icircn această seară Icircn al doilea racircnd pentru că icircn aceste vremuri suntem doritori poate mai mult decacirct oricacircnd să ne bucurăm icircmpreună de cel mai de preț dar viața dar și de cel mai de preț proiect pe care icircl icircmpărtășim libertatea A treia bucurie este că particip la redeschiderea acestei scene cu speranța că nu se va mai icircnchide niciodatărdquo a declarat reprezentan-tul Președinției Romacircniei care a subliniat astfel mesajul inscripționat pe masca purtată bdquoThe music must go onrdquo
Victor Opaschi șeful Secretariatului de Stat pentru Culte a evocat icircndelungata și buna cooperare cu FCER
participarea sa la Purimspiel devenind deja o tradiție bdquoAtuul nostru cel mai prețios este relația de icircncredere cu principalii noștri parteneri ndash cele 18 minorități Aș dori să mulțumesc FCER pentru eforturile depuse icircn toți acești ani de după Revoluție iar aici fac o reverență specială președintelui de onoare Aurel Vainer pentru așezarea relației dintre stat și culte icircn cheie democraticărdquo Vorbito-rul a evidențiat modelul actual de parteneriat dintre stat și culte icircntr-o Europă care se confruntă cu un val de ex-tremism El a apreciat că Romacircnia este un exemplu al dialogului interreligios și datorită dinamismului cultelor din Romacircnia
Dans muzică și umor pe scena TESCa icircn fiecare an diversitatea momentelor artistice s-a
impus și cu prilejul acestei ediții a Purimspiel-ului Icircn debut trupa de dansuri Hora a Comunității Evreilor din București coordonată de vicepreședintele Silvian Horn a oferit pu-blicului spectator un moment inspirat de ritmul muzicii israeliene contem-porane Dansul nu poate fi urmat decacirct de muzică așadar Robert Le-vensohn dirijor și Corul Templului Coral acompaniat de Gilbert Șaim și Bogdan Solomonovici au interpretat melodii binecunos-cute și apreciate de cei prezenți și răsplătite cu aplauze
Actorii Teatrului Evreiesc de Stat ndash Maia Morgenstern Mihai Ciucă Dorina Păunescu Natalie Ester Alina Tomi Arabela Neazi Roxana Guttman Viorica Bantaș Mirela Nicolau Marius Călugărița Katia Pascariu Mihai Prejban Antonela Barnat acompaniați de TES Orchestra ndash Bog-dan Lifșin Rodica Doija Feras Sarmini și Mihai Pinte-naru ndash au oferit un potpuriu umoristic și muzical icircn care
speranța buna dispoziție umorul și pe alocuri autoironia au reprezentat principalele coordonate
Haman a fost icircnvins icircncă o dată Hag Purim SameahDAN DRUȚĂ
S Vexler președintele FCER
R Shaffer
dr A Vainer
Formația de dansuri Hora
V Opaschi (stg) și Sergiu Nistor
Aspect din timpul spectacolului
E Kupferberg J Iacobescu
S Horn
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 5
reu invitat să le vorbească elevilor și studenților care icircl icircntrebau ce l-a ajutat să supraviețuiască Pogromului și Tre-nurilor Morții Iar el răspundea invaria-bil bdquoOptimismul meurdquo Avea capacita-tea de a aprecia partea plină a paha-rului și de a nu subaprecia importanța părții goale Așa a putut să găsească soluția salvatoare fără a se văita vre-odată Cacircnd povestea despre vagonul de vite icircn care a fost transportat icircn iulie 1941 alături de 137 de evrei icircl numea icircntotdeauna bdquovagonul meurdquo Icircn acea icircnghesuială fără aer și fără apă Iancu icircși spunea tot timpul străduindu-se să nu icircși piardă speranța bdquoEu voi ieși din acest vagonrdquo Și așa au mai ajuns la Podu Iloaiei doar opt supraviețuitori printre care și el
Ce este uluitor este că eu am aflat despre Holocaust și Pogromul de la Iași de la Iancu nu de la școală Cacircnd l-am cunoscut nu știam nimic despre această perioadă din istoria Romacircniei
ndash Cum se manifesta pasiunea lui pentru muzică icircn relațiile pe care le avea cu cei din jur
ndash Spunea despre muzică bdquoAceas-ta este lichidul amniotic din pacircntecul mamei oceanul icircn care mă scald acum și care icircmi oferă cele mai subtile satisfacții spiritualerdquo Muzica l-a icircnsoțit toată viața din copilărie și pacircnă cacircnd s-a stins Tatăl lui era comer ciant avea un magazin de instrumente mu-zicale gramofoane dar și biciclete și autoturisme iar mama era casnică Tatăl mai avea și o poziție onorifică de gabai la o sinagogă ieșeană iar Ian-cu icircl icircnsoțea La templu avea acces la muzica sinagogală iar la magazin lua cacircte o placă și o asculta la gra-mofon Mai tacircrziu tatăl său i-a dat o vioară și Iancu a icircnceput să ia lecții cu tatăl lui Iosif Sava Un episod ine-dit este acela cacircnd Iosif care stătea sub masă icircn timpul orelor de vioară ale lui Iancu i-a spus tatălui său că el consideră că acesta cacircnta mai bine decacirct profesorul bdquoA fost spunea Ian-cu prima cronică muzicală a lui Iosif Savardquo La Filarmonica din Iași Iancu Țucărman a avut norocul de a-l ascul-ta pe George Enescu icircn concert și po-vestea că atunci i s-a făcut pielea de găină și a avut această reacție ori de cacircte ori l-a ascultat cacircntacircnd Dacircndu-și seama că nu poate ajunge la un ni-vel de interpretare profesionist Iancu Țucărman și-a ales altă meserie dar a continuat să cacircnte la vioară icircncă 70 de ani și a icircnființat cacircteva orchestre inclusiv la Ministerul Agriculturii unde a lucrat mulți ani Din păcate eu nu l-am mai auzit cacircntacircnd A rămas un meloman pasionat și a avut darul de a descoperi talente muzicale Era foarte dedicat acestei activități și mergeam la concerte și la școli de muzică icircn căutare de copii dotați Icirci ajuta și pro-fesional dar și financiar fiind sprijinit icircn acest sens de Martin Sternin zl un alt supraviețuitor al Pogromului de la Iași Sternin considera că educația este pilonul de bază din viața fiecăruia dintre noi și acorda burse lunare prin Fundația bdquoAdriana și Martin Sterninrdquo tinerilor recomandați de Iancu Prin-tre acești tineri se numără violonistul Andrei Ioniță pianista Daria Ioana Tu-dor și violonista Georgeta Iordache care acum zece ani au format bdquoTrio Sterninrdquo Să adăugăm că și acest trio a fost icircnființat de Iancu Țucărman la res taurantul bdquoPescarulrdquo
La lista celor care au primit ajutor datorită lui Iancu Țucărman și lui Mar-tin Sternin trebuie adăugați Teodora
Țepeș Izabela Ghercu Mihaela Mitro-fan Mircea Dumitrescu Ștefan Apro-du Giulia Coteanu Fabiani Priscina Dan Schlanger directorul Festivalului de Film Evreiesc a lucrat la un film despre Iancu Țucărman iar filmările s-au făcut cu sprijinul lui Andrei Di-mitriu icircntr-una din sălile de la Ateneu icircmpreună cu acești copii și cu sprijinul bdquoAsociației Culturale Iancu Țucărman și Maria Popardquo Să mai spunem și că Ștefan Aprodu a compus o piesă mu-zicală intitulată bdquoPreludiu și Capriciurdquo dedicată lui Iancu Țucărman care a apreciat-o icircn mod deosebit
O foarte bună colaborare a avut-o cu JCC unde a realizat numeroase evenimente culturale și de zece ani avea o emisiune și la Radio Shalom despre mari muzicieni De cacircnd s-a declanșat pandemia și nu putea par-ticipa fizic Iancu trimitea mesajul său și CD-ul cu muzica selectată de el
Ceea ce se știe mai puțin despre el și lumea artei este că icircn ultima vre-me a scris și cacircteva poeme unul fiind dedicat Israelului unul eliberării la-gărului de la Auschwitz unul dedicat mie și altul unui prieten pictor Muzica pentru aceste texte a fost compusă de Șerban Nichifor
ndash Cacircnd plecați din București cu ce călătoreați
ndash Lui Iancu icirci plăcea foarte mult să conducă adesea cu viteză și uneori mă cuprindea teama lacircngă el deși era foarte sigur pe volan Tot timpul voia să conducă el Icircn magazinul ta-tălui său vacircnzacircndu-se și autoturisme lui i se adusese special o mașinuță mai mică și se plimba cu ea prin curte cacircnd avea vreo șase ani După cacircțiva ani cu ajutorul unui scăunel spe cial ca să ajungă la pedale a condus mașini obișnuite Așa că e explicabilă pasiunea lui pentru condus
ndash Aveați și un cățel pe care icircl iu-bea foarte mult
ndash Da icircmi amintesc prima vizită la el acasă Iancu știa să primească oa-meni să pună masa să prepare dife-rite feluri cocktailuri Am remarcat că pe pat avea o cățelușă de pluș care semăna foarte mult cu Lady cățelușa mea pe care am adus-o la Iancu și
căreia am ajuns să icirci spunem bdquocopilul nostrurdquo Ea a stat cu noi pe toată peri-oada conviețuirii noastre ne-a icircnsoțit icircn concedii și avea o relație extrem de apropiată cu Iancu Mergea după el prin casă și cacircnd el s-a icircmbolnă-vit mi-a spus să am grijă de ea să nu rămacircnă cumva pe mormacircntul lui De altfel el spunea mereu că noi eram bdquoIancu Lady și Maria trio Armoniardquo și că dacă oamenii ar fi la fel de sinceri și de atașați ca animalele lumea ar fi mai bună ca și icircn cazul icircn care s-ar respecta porunca iudaică bdquoiubește-l pe aproapele tău ca pe tine icircnsuțirdquo
Pentru Iancu Țucărman icircmbună-tățirea lumii icircn care trăim era un obiec-tiv permanent El spunea că viața era un dar divin oferit ființei umane și ast-fel a fost icircmbogățit Universul De ace-ea dorea să facă cunoscute ororile prin care trecuse ca ele să nu se mai repete Spunea că el ar mai fi adăugat o a unsprezecea poruncă celor zece din Decalog și anume bdquoSă nu rămacirci indiferentrdquo El citea zilnic ziare și revis-te nelipsite fiind bdquoRealitatea evreias-cărdquo bdquoDilemardquo și bdquoLumeardquo Icircntr-un arti-col pe care l-a scris spunea bdquoAstăzi mai mult decacirct oricacircnd doresc să se evite derapajele din trecut O cale de urmat ar fi să nu rămacirci indiferentrdquo Așa se explică și colaborarea permanentă cu INSHR bdquoElie Wieselrdquo și prezența lui la discuții pe tema Holo caustului dar și preocuparea pentru descope-rirea tinerilor talentați După modelul Premiului Nobel pentru Pace Iancu Țucărman considera că instituirea unui premiu pentru combaterea an-tisemitismului xenofobiei și a antiis-raelismului ar putea reduce pericolul unui nou război Cacircnd vorbea despre asta icircncheia mereu adăugacircnd bdquoDacă nu am uita că noi trăim plutind icircn di-vinitaterdquo
O altă trăsătură caracteristică pen-tru el era admirarea tuturor formelor de frumos bdquoEu admir Frumosul de la firul de iarbă pacircnă la zacircmbetul Gio-condeirdquo obișnuia el să spună icircndem-nacircndu-i pe toți să trăiască fiecare cli-pă deoarece este ireversibilă
ALX MARINESCU
Demnitatea supraviețuitorului
A unsprezecea Poruncă Să nu rămacirci indiferentConvorbire cu Maria PoPa care i-a fost alături lui Iancu Țucărman zl
icircn ultimii ani și icircn ultimele zile ale vieții acestuia
La puțină vreme după icircmplinirea unei luni de la icircncetarea din viață a lui IANCU ȚUCĂRMAN zl am icircn-cercat să creionăm un portret al celui plecat dintre noi așa cum l-a văzut partenera sa de viață
ndash Icircntr-un cuvacircnt cum a fost Iancu Țucărman pentru dvs și pentru cei din jur
ndash Pentru majoritatea dintre noi Iancu a fost un model de viață Ma-estrul Sabin Păuța spunea că Iancu Țucărman a fost dovada adevăru-lui expresiei că omul sfințește locul Pentru Iancu Țucărman relațiile in-terumane erau foarte importante și avea foarte mulți prieteni de la icircnalți diplomați (ambasadorii Israelului SUA Germaniei Rusiei) la oameni simpli El ne-a icircnnobilat pe toți cei care am avut norocul să-l cunoaștem și ne-a transmis convingerea sa că noi toți plutim icircn divinitate spunea maestrul Păuța care a compus o pie-să muzicală icircn memoria lui Iancu inti-tulată bdquoMissa brevisrdquo pe care Iancu să o poată asculta dintre icircngeri Iar eu personal sunt recunoscătoare că mi s-a dat șansa de a-l cunoaște
ndash Și cum l-ați cunoscutndash A fost un dar al Divinității M-a
impresionat de la bun icircnceput prin spiritul și umorul său dar și prin vi-goarea și icircnțelepciunea pe care le radia icircn jurul său L-am cunoscut acum nouă ani la Sinaia la festiva-lul bdquoEnescu și muzica lumiirdquo fiindu-mi prezentat de un prieten comun un ar-tist plastic olandez După puțin timp ne-am reicircntacirclnit cu toții la București la restaurantul bdquoPescarulrdquo pe care Iancu Țucărman icircl aprecia icircn mod de-osebit și unde icircși invita toți prietenii și cunoscuții Un alt element de mare preț pentru el era punctualitatea așa că era deja la masă cacircnd am ajuns noi Icirci aflasem vacircrsta avea atunci 89 de ani și am rămas uluită de cacirct pu-tea fi de cald de vesel și de vioi Nu m-am putut abține să icircl icircntreb dacă avea 60 de ani și el m-a asigurat cu umorul care icircl caracteriza că icircmplini-se respectiva vacircrstă A fost foarte pre-zent icircn discuție și era elegant și nobil icircn felul icircn care se exprima
Apoi ne-am mai icircntacirclnit și așa s-a icircnfiripat această relație
ndash Ce rămacircne din spiritul lui Ian-cu Țucărman după stingerea sa din viață
ndash Despărțirea de el este una fizi-că extrem de greu de acceptat dar spiritul lui va rămacircne icircntre noi El ne-a icircnvățat să nu ne pierdem speranța și să avem icircntotdeauna repere corecte pe care să le urmăm icircn viață Pentru Iancu Țucărman Iașiul a fost orașul de suflet mergea acolo an de an la comemorarea Pogromului iar la fosta Chestură a Poliției pe care el a inau-gurat-o cacircnd a devenit Casa Muzee-lor urma să aibă o cameră dedicată
Este de neconceput că noi oame-nii putem avea un astfel de compor-tament față de semenii noștri Să nu uităm că icircn momentul Pogromului de la Iași el avea abia 18 ani Era me-
La 11 februarie ac la Templul Coral din București a avut loc evenimen-tul comemorativ intitulat bdquoDemnitatea supraviețuitoruluirdquo dedicat lui Iancu Țucărman de la decesul căruia s-a icircmplinit o lună Serviciul religios oficiat de prim-rabinul Rafael Shaffer și prim-cantorul Emanuel Pusztai a fost urmat de un colocviu moderat de dr Aurel Vainer președintele de onoare al FCER Alături de cei apropiați de prietenii lui printre care ambasadorii Germaniei și Rusiei tinerii muzicieni descoperiți și promovați de el au ținut să-i aducă un omagiu lui Iancu Țucărman printr-un concert de muzică clasică
Dr Aurel Vainer i-a salutat pe participanți și a prezentat pe scurt tragediile Pogromului de la Iași și ale Trenurilor Morții care au avut puțini supraviețuitori printre care Iancu Țucărman un om minunat de o corectitudine extraordina-ră Un om icircntotdeauna prezent la evenimente el a considerat drept datoria sa să prezinte cu demnitate Pogromul de la Iași cauzele desfășurarea și consecințele acestuia adresacircndu-se mai ales tinerilor elevi studenți maste-ranzi a subliniat vorbitorul
Maria Popa tovarășa de viață a lui Iancu Țucărman i-a salutat la racircndul ei pe participanții care au venit la acest moment dureros ca să arate că sunt icircn continuare alături de cel plecat dintre noi Vorbitoarea a scos icircn evidență două dintre trăsăturile lui caracteristice modestia și simplitatea Pe Iancu Țucărman icircl definea dragostea pentru muzică artă care i-a fost alături icircntreaga lui viață manifestată și prin demersul lui de a căuta și ajuta tineri muzicieni talentați unul dintre aceștia a compus și i-a dedicat o piesă A fost un model demn de urmat care și-a propus ca principiu să nu rămacircnem indiferenți icircn fața tuturor pericolelor care-i amenință pe evrei
Deputatul Silviu Vexler preșe dintele FCER a salutat prezența celor doi ambasadori și a arătat că acest eveniment nu este un moment trist ci de bucu-rie dacă ne aducem aminte de cel plecat dintre noi Toate discursurile despre Iancu Țucărman au valoare dacă vom continua ceea ce a făcut el Chiar dacă a trecut printr-o mare tragedie el a crezut icircn șansa unui viitor mai bun iar discursurile (Continuare icircn pag 6)
EVA GALAMBOS
I Țucărman și două tinere speranțe ale muzicii romacircnești
6 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
bdquoLupta contra antise-mitismului Exemplul lui Jacques Maritain Char-les Journet Alexan-dru Șafranrdquo studiu de bdquodureroasă actualitaterdquo definit astfel de autorul său Carol Iancu apărut icircn revista Sens (Franța) pune icircn valoare demer-surile acestor intelectu-ali de anvergură icircn procesul postbelic de reconciliere iudeo-creștină
bdquoDreyfusard militantrdquo aflat icircn 1940 icircntr-un turneu de conferințe icircn SUA unde rămacircne pacircnă icircn 1944 ambasa-dor al Franței la Vatican icircntre 1945-1948 profesor la Princeton reicircntors icircn Franța după 1960 filozoful catolic Jacques Maritain demontează falsuri antisemite (L´Impossible antiseacutemi-tisme 1937) Denunță antisemitismul icircn conferința bdquoEvreii printre națiunirdquo (1938) din care un capitol e dedi-cat bdquotragediei actuale a poporului evreurdquo Privitor la evreii romacircni ulti-mii icircncetățeniți din Europa condam-nă decretul de revizuire a cetățeniei promulgat de guvernul Goga-Cuza icircn 1938 Protestează icircn 1939 icircmpotriva persecuțiilor antievreiești conferința bdquoCrepusculul civilizațiilorrdquo Icircn 1943 la New York Șoahul icirci focalizează pre-legerile Face referiri și la Romacircnia pogromuri deportări icircn Transnistria
Icircn 1953 prefațează bdquoBreviarul uriirdquo de Leon Poliakov Icircn 1970 denunță antisionismul icircn L´Eacuteglise du Christ
Charles Journet face carieră teologică preot din 1917 vicar profesor la Marele Seminar din Fribourg cardinal din 1965 calitate icircn care
participă la a IV-a sesiune a Conciliu-lui Vatican II Icircn 1926 fondează revista Nova et Vetera unde icircn anii Șoahului scrie editoriale de condamnare a an-tisemitismului reunite icircn 1945 icircn vo-lumul Exigences chreacutetiennes en po-litique Icircn editorialul bdquoAntisemitismrdquo (1941) citează documente ecleziasti-ce scrise icircn același spirit inclusiv un extras din alocuțiunea Papei Pius al XI-lea 1938 bdquoCreștinilor nu le este posibilă participarea la antisemitismrdquo
Respinge mitul deicidului icircn L´Eacuteglise du Verbe incarneacute III Essai de theacuteolo-gie de l´histoire du salut lucrare apă-rută icircn 1969 după Conciliul Vatican II
Primele luări de poziție icircmpotriva an-tisemitismului ale dr Alexandru Șafran datează din anii studenției la Viena Re-icircntors icircn Romacircnia combate antisemi-tismul și elogiază personalități creștine aflate pe aceeași baricadă Tolstoi Masaryk Balfour Zola Ales șef-rabin icircn 1940 cacircnd antisemitismul deveni-se bdquoparte integrantă a politicii oficiale a autorităților romacircneștirdquo dr Al Șafran face apel la vacircrfuri clericale ortodoxe icircn apărarea comunității sale Obține cu ajutorul mitropolitului Tit Simedrea opri-rea deportărilor a circa 20 000 de evrei cernăuțeni icircn Transnistria Icircmpreună cu președintele FUCER dr Filderman contribuie la anularea deportărilor la Bel-zec a evreilor din Transilvania de Sud și Vechiul Regat Primește ajutor din par-
Dr Anthony Fauci directorul Insti-tutului pentru Alergii și Boli Infecțioase din Statele Unite ale Americii a fost distins cu Premiul israelian Dan David pentru angajamentul său icircn slujirea științei Totodată premiul i-a fost acor-dat savantului pentru implicarea sa icircn campania de promovare a vaccinării și de asemenea pentru contribuția sa
la cercetările icircn privința tratării și com-baterii virusului HIV Dr Anthony Fa-ucy are 80 de ani și a consiliat șapte președinți ai Statelor Unite icircncepacircnd cu anul 1984 de cacircnd conduce Insti-tutul pentru Alergii și Boli Infecțioase
bdquoPe măsură ce pandemia Co-vid-19 s-a dezlănțuit [el] și-a valorificat abilitățile remarcabile de comunicare pentru a se adresa persoanelor cuprin-se de frică și anxietate și a lucrat neicircnce-tat pentru a informa publicul din Statele Unite și din alte părți ale lumii despre măsurile de sănătate publică esențiale pentru limitarea răspacircndirii pandemi-eirdquo se arată icircn motivarea juriului pentru acordarea Premiului Dan David
Premiul Dan David a fost icircnființat icircn anul 2000 la inițiativa regretatului om de afaceri israelian Dan David Icircn ca-drul acestui premiu sunt oferite trei pre-mii icircn valoare de 1 milion de dolari icircn fiecare an pentru contribuții deosebite care se referă la trecut prezent și viitor Filantropul Dan David s-a născut sub nu-mele Daniel David Goldenthal icircn 1929 icircntr-o familie evreiască din București Icircn anul 1960 a izbutit să obțină permi-siunea să emigreze din Romacircnia și să plece la Paris de unde avea să ajungă icircn Israel A dezvoltat activități icircn zona industriei media fotografice fundația sa avacircnd un capital de circa 100 de milioa-ne de dolari
Demnitatea supraviețuitoruluilui nu au fost niciodată ale
unui supraviețuitor icircnfracircnt Acest spirit optimist s-a concretizat icircn spri-jinirea tinerilor Vorbitorul a povestit că Iancu Țucărman l-a rugat să facă ceva icircn calitatea lui de deputat pen-tru a sprijini copiii supraviețuitorilor care de-acum sunt și ei vacircrstnici Icircn consecință el a depus la parlament un proiect de lege icircn acest sens
Iancu Țucărman a fost o figură-simbol a istoriei un model civic auten-tic icircnțelept un model apolitic icircntr-o societate care-și caută echilibrul a declarat Andrei Dimitriu directorul ge-neral al Filarmonicii bdquoGeorge Enescurdquo A fost memoria vie a experiențelor cruciale ale războiului a biruit marti-rajul a fost un om generos smerit și tonic Omagiul adus se adresează nu numai melomanului rafinat ci și celui care a apreciat muzica clasică
Pentru pianistul Sherban Lupu Iancu Țucărman a fost o figură lu-minoasă optimistă o prezență po-zitivă care l-a sprijinit icircn momente-le grele ale vieții Era menit să facă bine avacircnd o tărie sufletească de excepție Nu trebuie să-l placircngem căci ceea ce se icircntacircmplă aici este o celebrare a vieții Pentru mine a fost un privilegiu să-i fiu prieten a precizat pianistul
Verona Maier prorector al Uni-ver sității Naționale de Muzică din București a mulțumit icircn numele Uni-versității pentru sprijinul acordat fără de care multe lucruri nu s-ar fi putut face pentru grija materială și umană manifestată față de tinerii muzicieni iar icircn nume personal comunității pentru organizarea acestei comemo-rări și lui Iancu Țucărman un suflet luminos care l-a ajutat să ajungă icircn Țara Sfacircntă pentru discuțiile care i-au icircmbogățit orizontul afectiv
Prof univ dr Vasile Morar a evo-cat misiunea icircn care s-a angajat Ian-cu Țucărman de a nu se ajunge la uitarea faptelor istorice De aceea a depus mărturie icircmpotriva distrugerii condiției umane de către regimuri-le ostile pentru faptele morale abo-
minabile comise icircmpotriva evreilor Prof Morar a vorbit și despre efectele mărturiilor lui Iancu Țucărman asupra studenților și masteranzilor care au reușit să le risipească prejudecățile A avut demnitatea supraviețuitorului care cunoaște valoarea morală a vieții și generozitatea de a ierta A știut să răspundă cu blacircndețe dar cu fermita-te celor care l-au provocat
Suntem la o celebrare a vieții de fapt a două vieți deoarece Iancu Țucărman s-a născut de două ori o dată icircn 1922 și a doua oară icircn 1941 cacircnd a reușit să supraviețuiască icircn Trenurile Morții a arătat Alexandru Florian directorul general al Institutu-lui bdquoElie Wieselrdquo Calitățile lui umane au făcut ca o serie de ambasadori ai unor țări care au avut legătură cu Holocaus-tul să se apropie de el să-l considere prietenul lor A fost un narator al tra-gediei de la Iași al pierderii calităților umane icircn condiții extreme Optimis-mul l-a făcut să depășească tragedia să nu rămacircnă ancorat icircn icircntrebarea relației lui cu divinitatea Răspunsul lui a fost să-și trăiască viața să comuni-ce despre supraviețuire A fost un mi-litant icircmpotriva antisemitismului sesi-za derapajele și le semnala Datorită relației apropiate cu Iancu Țucărman Alexandru Florian a icircnțeles multe as-pecte legate de Trenurile Morții des-pre care tatăl lui și el un supraviețuitor nu a reușit să-i povestească Icircn vara acestui an la comemorarea a 80 de ani de la Pogromul din Iași Institutul bdquoElie Wieselrdquo va inaugura la Chestura Poliției un muzeu icircn care-și va găsi lo-cul și Iancu Țucărman
Actrița Claudia Motea a arătat că Iancu Țucărman a inspirat-o pentru cartea bdquoShalom Israelrdquo A fost citit și un mesaj din partea profesoarei de muzi-că Ana Maria Palade de la Colegiul bdquoIosif Savardquo care a subliniat eforturile lui Iancu Țucărman de a descoperi ta-lente printre elevi
Ceremoniile de evocare s-au icircn-cheiat cu un concert organizat de elevi și studenți de la Universitatea de Muzică talente descoperite de Iancu Țucărman
(Urmare din pag 5)
Maritain Journet Șafran icircmpotriva antisemitismului
Cercetător evreo-romacircn propus pentru Premiul Nobel
Profesorul american de origine evreo-romacircnă Adrian Krainer ar putea fi noul laureat al Premiului Nobel pentru Romacircnia Pentru contribuţiile sale la icircnţelegerea procesului de secvențiere a genei ARN şi pentru descoperirea unui tratament pentru tratarea atrofiei musculare spinale Adrian Krainer (63 de ani) a fost răsplătit printre altele cu premiile Breakthrough şi Wolf Prize Dacă va cacircştiga Premiul Nobel Krainer ar putea să o facă şi din postura de cetăţean romacircn Asta pentru că celebrul profesor a solicitat obținerea cetăţeniei romacircne icircn memoria tatălui său despre care spune că a fost profund legat de tot ceea ce icircnseamnă Romacircnia
Icircntr-un interviu pentru bdquoAdevărulrdquo Adrian Krainer a vorbit despre originile sale şi despre familia sa despre eforturile de a obţine cetăţenia romacircnă și des-pre cariera sa Prof Adrian Krainer a arătat că bunicii din partea tatălui său ori-ginari din Transilvania erau evrei romacircni care au locuit icircn Bucureşti iar părinții mamei erau evrei din Satu Mare Au devenit cetăţeni romacircni după 1920 dar nu vorbeau romacircneşte Mama lui a icircnvăţat limba romacircnă de la tatăl lui după ce s-au cunoscut Icircn ceea ce-l privește prof Krainer icircnţelege romacircna nu şi ma-ghiara Mama lui s-a născut icircn Uruguay după ce părinții ei au emigrat Familia tatălui care locuia icircn București a supraviețuit celui de-al Doilea Război Mon-dial și la sfacircrșitul războiului cu excepția bunicului care a rămas icircn Romacircnia a plecat mai icircntacirci icircn Italia apoi icircn Uruguay și SUA Rudele tatălui care trăiau icircn Transilvania nu au supraviețuit războiului Aceeași soartă au avut-o rudele mamei din Satu Mare care probabil au fost toate deportate la Auschwitz
Profesorul Krainer povestește că a decis să ceară cetățenia romacircnă pentru a-și onora tatăl care a murit icircn 2015 dar a icircntacircmpinat și icircntacircmpină o serie de obstacole birocratice El a vizitat o singură dată Romacircnia icircn 2004 și s-a simțit foarte bine aici
Prof Krainer s-a referit icircn continuare la cariera sa științifică Premiile științifice primite au recunoscut cercetările făcute legate de atrofia musculară spinală (AMS) El a reușit să elaboreze și un medicament pentru tratarea aces-tei boli Nusinersen Icircmpreună cu echipa lui continuă să studieze mecanismele fundamentale ale secvențierii ARN-ului să investigheze modalităţile prin care defectele acestui proces cauzează sau contribuie la boli genetice şi la cancer şi să icircncerce să valorifice aceste observaţii pentru a dezvolta noi terapii
Prof Krainer nu a vrut să comenteze șansele lui de a primi Premiul Nobel de acum avacircnd cetățenia romacircnă și s-a limitat doar la a prezenta laureați ai Premiului Nobel de origine romacircnă medicul George Emil Palade scriitorul și militantul pentru domeniul drepturilor omului Elie Wiesel scriitoarea Herta Muumlller cercetătorul Stefan W Hell El a amintit și cazul lui Ioan Moraru un caz aparte care a primit Premiul Nobel pentru pace icircn anul 1985 Icircn acel an Mo-raru era copreşedintele organizaţiei bdquoMedicii lumii pentru prevenirea războiului nuclearrdquo alături de rusul Mihail Kuzin şi americanul Bernard Lown Dar regimul comunist nu i-a permis să iasă din Romacircnia nici măcar pentru a participa la ceremonia decernării Premiului Nobel (EG)
Anthony Fauci laureat al Premiului Dan David
tea mitropolitului Bălan a nunțiului pa-pal Monseniorul Andrea Cassulo
Pozițiile comune privind reconci-lierea icircntre iudaism și creștinism ale lui Maritain Journet Șafran se fac auzite icircn intervențiile lor la Conferința Internațională Iudeo-Creștină din 1946 Susțin comunicări pe aceeași temă icircn 1947 la Conferința de la Seelisberg subscriu la Memorandumul prezentat cu același prilej de Jules Isaac pentru transformarea icircnvățămacircntului teologic creștin dintr-o bdquoicircnvățătură a disprețuluirdquo icircntr-o bdquoicircnvățătură a stimeirdquo După ce re-gimul totalitar din Romacircnia icircl obligă la exil Șafran devenit Mare Rabin al Ge-nevei continuă alături de Maritain și Journet procesul de apropiere interre-ligioasă cu aport substanțial la bdquoNostra Aetaterdquo vizita Papei Ioan Paul al II-lea la Sinagoga din Roma stabilirea de relații diplomatice icircntre Vatican și Israel
IULIA DELEANU
D DRUȚĂ
C Iancu (stg) și Al Șafran
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 7
I U D A I C A Dr Albert Bourla descendentul unei familii de supraviețuitori
ai HolocaustuluiCu prilejul marcării Zilei Inter-
naționale de Comemorare a Victime-lor Holocaustului dr Albert Bourla președinte-director general al Com-paniei Pfizer a icircmpărtășit icircn cadrul Fundației Sephardic Heritage Inter-national istoria tragică a comunității evreilor din Grecia icircn timpul Holo-caustului și supraviețuirea miraculoa-să a familiei sale Icircntr-un interviu acor-dat publicației bdquoThe Jerusalem Postrdquo el a spus că este prima dată cacircnd abordează acest subiect
Familia Bourla trăia la Salonic orașul icircn care icircnainte de cel de-al Doi-lea Război Mondial a existat o comu-
nitate evreiască de 50 000 de persoa-ne Tatăl lui a fost unul dintre cei 2000 de evrei care au supraviețuit Holo-caustului După ocuparea orașului de către naziști evreii inclusiv familia tatălui lui au fost obligați să trăiască icircn ghetou de unde puteau ieși dacă purtau steaua galbenă dar icircn mar-tie 1943 acesta a fost icircnconjurat de forțele de ocupație Tatăl și unchiul lui se aflau icircn acel moment icircn afara ghetoului ca și bunicul lui dar care după ce i-a sfătuit pe cei doi tineri să nu revină icircn ghetou s-a icircntors la soția și ceilalți doi copii un frate și o soră care rămăseseră acolo Toată familia a fost icircmbarcată apoi icircntr-un tren și dusă la Auschwitz de unde nimeni nu s-a mai icircntors
Tatăl și unchiul lui au reușit să ajungă la Atena unde au obținut do-cumente false de la un polițist care-i ajuta pe evrei După plecarea ger-manilor s-au icircntors la Salonic dar nu au mai găsit nici un fel de bunuri totul fusese furat sau vacircndut Cei doi au pus bazele unei afaceri cu băuturi pe care au condus-o cu succes pacircnă cacircnd s-au pensionat
Mama lui o personalitate bine cu-noscută a icircncercat să se ascundă dar a fost arestată dusă la icircnchisoa-re și urma să fie executată Cumnatul creștin al mamei a mituit un ofițer nazist care i-a promis că o salvează ceea ce s-a icircntacircmplat numai după ce acesta a icircncercat să nu se țină de cuvacircnt Mama a fost salvată icircn ultima clipă scoasă chiar din fața plutonului de execuție Peste opt ani cei doi s-au căsătorit
bdquoVisul tatălui meu a fost să devin om de știință și să mă căsătoresc cu o evreică drăguțărdquo a povestit Albert Bourla bdquoA trăit suficient de mult ca să vadă că ambele lui dorințe s-au icircn-deplinitrdquo
Afraim Katzir directorul Fundației Sephardic Heritage International și-a manifestat satisfacția că bdquofiul unui supraviețuitor al Holocaustului se află icircn primele racircnduri ale luptei icircmpotriva pandemiei de coronavirusrdquo
EVA GALAMBOS
Evreii icircntreabă rabinul răspunde
Pesah Mața Maror Pesah Azimă Rădăcini amareIcircn seara de ajun de Pesah la tradiționalul bdquoSederrdquo
(ordine) icircn Hagada (povestirea ieșirii lui Israel din Egipt din casa robiei icircn libertate) sunt citite cuvintele lui Raban Gamliel un icircnțelept din Talmud bdquoCel care de Pesah nu povestește despre următoarele trei lucruri acela nu a icircn-deplinit porunca istorisirii ieșirii din Egipt iar aceste trei lucruri sunt PESAH MAȚA U-MAROR (Pesah Azimă și Rădăcini amare)rdquo Care este semnificația acestor trei cu-vinte ebraice Răspunsul icircl găsim icircn textul Hagadei și icircn comentarii la el
bdquoPesahrdquo este numele sărbătorii El se referă la jertfa adusă de strămoșii noștri icircn timpul icircn care exista Templul de la Ierusalim Interpretarea cuvacircntului bdquoPesahrdquo este și lingvistică icircn limba ebraică el provine de la rădăcina PSH icircnrudit fiind cu verbul bdquoLifsoahrdquo (a sări) Motivul era că Bu-nul Dumnezeu Binecuvacircntat Fie El a sărit peste casele fiilor lui Israel și le-a ocolit atunci cacircnd a ucis primii născuți din Egipt Era cea de a zecea plagă pe care au primit-o egiptenii după ea fiii lui Israel au ieșit din Egipt din robie nemaifiind icircmpiedicați de faraon Deci dubla salvare a fiilor lui Israel atacirct salvarea vieții cacirct și eliberarea din robie Viața și libertatea sunt stracircns legate una de cealaltă Israel devine popor
bdquoMațardquo azima sau pasca pe care o macircncăm este icircn amintirea aluatului nedospit luat de strămoșii noștri cu ei icircn noaptea ieșirii din Egipt Aluatul nu apucase să dospeas-că dar fiii lui Israel nu mai puteau și nici nu aveau voie să aștepte dospirea lui Eliberarea din robie nu așteaptă nu se amacircnă nu poate icircntacircrzia Libertatea este mai presus de orice Pentru a fi liber omul plătește un preț consumă o pacircine săracă nedospită dar nu renunță la libertate și nu-și amacircnă eliberarea din robie Mai ales icircn acest caz cacircnd eliberarea a fost decisă de Dumnezeu și primită cu ajutorul Lui
bdquoMarorrdquo rădăcinile amare le care le macircncăm la cina de bdquoSederrdquo au rolul de a ne aminti de suferința strămoșilor noștri icircn robia egipteană viața lor amară ca robi Nu este suficient să ne bucurăm de libertate ci trebuie și să știm a o prețui Pentru aceasta trebuie să ne amintim de perioada icircn care am fost robi Un filosof spunea că omul prețuiește sănătatea tocmai atunci cacircnd ea icirci lipsește altfel o consi-deră ca pe ceva firesc De fapt este un dar de la Dumne-zeu La fel și libertatea o prețuim ne gacircndim la modul icircn care am primit-o de la Dumnezeu sau am cacircștigat-o atunci cacircnd ne amintim de vremurile icircn care nu am avut-o icircn care ne-a lipsit Memoria istorică a robiei și suferinței trebuie cultivată pentru ca ele să nu se mai repete nici icircn privința
noastră nici a altor oameni Odată cineva compara me-moria robiei egiptene cu memoria Holocaustului
Pesah este cea mai mare sărbătoare evreiască și tot-odată o sărbătoare universală Sărbătoarea nașterii popo-rului evreu și totodată sărbătoarea libertății a eliberării din robie bdquoMi-avdut le-herutrdquo din robie icircn libertate De aceea bdquoHagada de Pesahrdquo spune că icircn fiecare generație fiecare om trebuie să știe că nu strămoșii lui au ieșit din Egipt ci el icircnsuși a ieșit din Egipt De aceea bdquoHagada de Pesahrdquo este a doua cea mai răspacircndită și mai tradusă carte ebraică de iudaism prima după Tora Ea trebuie să fie icircnțeleasă de toți inclusiv de copii Printre numeroasele ei traduceri icircn di-ferite limbi există cacircteva icircn limba romacircnă Cea mai recen-tă dintre ele icircnsoțită de comentarii și explicații halahice folclorice și istorice o adevărată carte de icircnvățătură bogat ilustrată realizată de prim-rabinul Menahem Hacohen și de scriitorul Baruch Tercatin a fost publicată de Editura Hasefer icircn 2018 Sperăm să fie citită de cacirct mai mulți oa-meni atacirct evrei cacirct și creștini sau atei interesați de cultu-ra universală Chiar dacă din punct de vedere tradițional este destinată a fi citită o seară pe an icircn Ereț-Israel și două seri pe an icircn țările Diasporei
Eliberarea din robia egipteană a fost prima revoluție din istoria omenirii O revoluție națională dar și socială Fiii lui Israel au fost eliberați din robie iar robii eliberați au devenit un popor Conducătorul acestui popor a fost Moșe (Moise) omul ales de Dumnezeu icircn acest scop deoa-rece era potrivit pentru o asemenea funcție Deși el din modestie inițial refuzase funcția care icirci fusese oferită de Dumnezeu Probabil din cauza modestiei sale nimeni nu știe unde a fost icircnmormacircntat iar numele lui nu apare icircn bdquoHagada de Pesahrdquo Dar rolul lui istoric nu poate fi negat Un om care a condus o revoluție cu un dublu caracter cu ajutorul lui Dumnezeu O simbioză icircntre divin și uman Un exemplu de revoluție și de conducător Iar Dumnezeu icircn care credea poporul lui Israel deasupra tuturor Pentru ca nimeni să nu mai fie rob Dumnezeu a vrut și să-i arate fa-raonului că nimeni nu are dreptul să icircnrobească alt om că lumea este condusă de El Cel care a creat-o
Atunci cacircnd scriu aceste modeste racircnduri icircncă nu știu ce va fi de Pesah anul acesta Anul trecut celebrarea sărbătorii a fost limitată de pandemie Să sperăm că anul acesta vom celebra sărbătoarea de Pesah cu sănătate și bucurie
Hag Pesah cașer vesameah tuturor
LUCIAN-ZEEV HERȘCOVICI
La 17 februarie 2021 a fost inițiat ciclul de reuniuni bdquoEvreii icircntreabă ra-binul răspunderdquo eveniment on-line organizat de Federația Comunităților Evreiești din Romacircnia - Cultul Mozaic și gacircndit să aibă loc icircn a treia mier-curi din fiecare lună cu posibilitatea de a fi organizat și de comunitățile evreiești din țară Moderatorul a fost dr Aurel Vainer președintele de onoare al FCER-CM cel care a avut ideea acestui eveniment iar invitatul ndash prim-rabinul Rafael Shaffer Tema primei reuniuni a fost Tora
Dr Aurel Vainer a precizat că aceste icircntacirclniri bdquosunt dedicate mai bu-nei cunoașteri a cultului mozaic a tot ceea ce este important icircn viața religi-oasă a unui evreu Am pornit de la fap-tul că noi evreii din Romacircnia suntem născuți icircn religia mozaică dar puțini dintre noi au o pregătire corespunză-toare Eu mă consider un favorizat al sorții pentru că din copilărie am fost la heider ndash o instituție care din păca-te nu mai este avem Talmud Tora care e departe de ceea ce a fost hei-derul Gacircndiți-vă că un băiețel evreu care icircncepea la 3-4 ani heiderul la 6-7 ani cacircnd mergea la școală avea deja un capital cultural Ce acumulea-ză un copil evreu icircn primii ani de viață contează foarte mult Cacircndva poate luăm inițiativa să reicircnființăm un heider la Bucureștirdquo El a continuat bdquoCred că una dintre obligațiile conducerii FCER este să-i apropie pe membrii Federației și ai comunităților de religia
cu care aceștia s-au născut din fami-lie dar despre care știu mai mult sau mai puțin De aceea am inițiat acest ciclu de icircntacirclniri icircn care rabinul răs-punde la icircntrebările pe teme religioa-se ale membrilor comunităților Icircnce-pem cu piatra unghiulară a evreității Torardquo
Rafael Shaffer a explicat etimolo-gia cuvacircntului și complementaritatea dintre Tora scrisă și cea orală bdquoCe icircnseamnă tora ca substantiv comun S-ar putea traduce laquoicircndrumareraquo Car-tea de icircndrumare a poporului nostru se numește Tora ca nume propriu Tora este compusă din două elemen-te care constituie un tot Tora scrisă și Tora orală Tora scrisă icircnseamnă cele cinci Cărți ale lui Moșe Bereșit (Geneza) Șmot (Exodul) Vaikra (Le-viticul) Bamidbar (Numerii) Dvarim (Deuteronomul) De fapt cărțile nu au nume cacircnd ne referim la ele fo-losim primul cuvacircnt din fiecare carte Cum stă Tora icircn raport cu Biblia Icircn viziunea creștină există Vechiul Tes-tament și Noul Testament Ceea ce creștinii numesc Vechiul Testament este ceva mai larg decacirct Biblia Ebra-ică Conține cacircteva cărți care nu au fost incluse icircn canonul Bibliei Ebrai-ce care conține 24 de cărți (Cărțile Torei Profeții și Scrierile) Aceasta este Tora scrisă un text litere grupa-te icircn cuvinte la racircndul lor grupate icircn paragrafe iar acestea icircn cărți Atacircta tot Unde icircncepe și unde se termină un verset Nu se știe nu sunt semne
de punctuație Cum citim Nu avem vocalizare Cacircteva sute de cuvinte sunt ambigue pot fi citite icircn două sau mai multe feluri Alături de textul scris pe care l-a primit Moșe timp de 40 de zile pe Muntele Sinai (parte din acest text sunt Cele Zece Porunci care au fost scrise și pe Tablele Legii) a primit și explicația lui unde sunt versetele cum citim fiecare cuvacircnt O altă parte a icircnvățăturii pe care a primit-o Moșe a fost interpretarea textului Textul este foarte scurt de exemplu cum facem tăierea rituală a unui animal Icircn Tora scrisă se spune laquoAșa cum te-am icircnvățatraquo Unde Nu scrie nicăieri Toate aceste explicații vin icircn Tora ora-lă care a fost transmisă din generație icircn generație timp de 1500 de ani Tora a fost dată icircn jurul anului 1300 icircea și pacircnă icircn jurul anului 200 ea a tre-cut numai prin viu grai Atunci s-a ivit pericolul iminent din cauza ocupației romane ca Tora orală să fie dată ui-tării Așa a icircnceput scrierea ei Astăzi și Tora orală este așternută icircn scrisrdquo
Alte subiecte discutate au fost al-fabetul ebraic pericopele poruncile sfinte chemarea la Tora a enoriașilor meșteșugul scribului icircn realizarea Sulurilor Torei La dialog a participat și președintele CE Oradea ing Fe-lix Koppelmann care și-a exprimat aprecierea față de inițiativa acestui eveniment și i-a adresat icircntrebări prim-rabinului FCER
CLAUDIA BOSOI
8 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
Pandemia a avut efecte și asupra sărbătorii de Purim la Brăila starea de incertitudine medicală determinacircnd conducerea Comunității Evreilor bră-ileni respectiv pe președinta Nadia Ustinescu să organizeze doar o icircntacircl-nire restracircnsă icircn Templul Coral singu-rul care a mai rămas icircn orașul natal al lui Iosif Hechter Mihail Sebastian din cele 14 sinagogi și centre de rugăciu-ne cacircte erau icircn perioada interbelică
Ca de fiecare dată oficiantul de cult Suchar Goldstein a distribuit toa-te rolurile spunacircnd icircncă o dată po-vestea din Cartea Esterei (Meghilat Esther) Racircnd pe racircnd puținii brăileni participanți ndash doar cei care au dorit să icircnfrunte riscurile din pandemie (dar trebuie să mai și trăim și-au spus cum ne spunem toți ca să ne icircmbăr-bătăm) ndash au citit din carte și au retrăit prin intermediul cuvintelor icircntacircmplă-rile din al treilea an al icircmpăratului Ahașveroș (sau Xerxes I) al Persiei Bineicircnțeles că a fost bucurie chiar dacă nu au mai fost jocuri dans și măști (doar cele sanitare de securita-te medicală) atunci cacircnd firul poveștii
a evidențiat acțiunile Esterei soția icircmpăratului care a reușit să salveze poporul evreu de ticluirile criminale ale vizirului Haman (amintirea fiindu-i gonită ca de fiecare dată prin sune-tele tradiționale)
Chiar și așa sărbătoarea a fost cu bucurie și icircmpreună Iar celor care nu au putut fi prezenți li s-au dus acasă dulciuri cu ajutorul echipei de la ajutor gospodăresc dar și filme de la icircntacirclni-rea din Templu Așa că toată Comuni-tatea Evreilor din Brăila a putut spune cu speranță Hag Purim Sameah
ARMANDA FILIPINE
Compania Națională de Investiții a anunțat pe 4 martie 2021 că reabi-litarea Sinagogii Mari din Constanța denumită sec bdquoobiectivul de investiții executarea lucrărilor de primă urgență reabilitare generală Templu Israelit Constanțardquo a fost aprobată prin Ordin al Ministerului Dezvoltării și Lucrărilor Publice
Din păcate și acest bdquoobiectivrdquo al-tădată macircndria comunității evreiești constănțene și o poziție prestigioasă icircn patrimoniul orașului și chiar icircn cel național va fi finanțat bdquoicircn corelare cu alocațiile bugetare destinaterdquo ceea ce știm ce icircnseamnă icircn vremuri de pan-demie
Reabilitarea a fost decisă icircn urmă cu cacircțiva ani datorită bdquoeforturilor Comunității Evreiești din Constanța ale forului său tutelar Federația Comunităților Evreiești din Romacircnia (FCER) și ale președintelui său ac-tual deputatul Silviu Vexler precum și datorită intervențiilor personale ale
fostului primar al Constanței Decebal Făgădăurdquo ne-a declarat președintele Comunității Evreilor din Constanța Sorin Lucian Ionescu Adăugăm că abia așteptăm să vedem icircn ce se vor materializa bdquointervențiile personalerdquo ale actualului primar Vergil Chițac icircn cazul icircn care acesta a depășit scrupulele pe care le avea luna tre-cută la gacircndul că legea l-ar obliga să schimbe numele străzii icircncă denumite bdquoMareșal Ion Antonescurdquo
(conform bdquoMetropola Constanțardquo (httpsmetropolaconstantaro)
din 4 martie 2021
Icircn ciuda pandemiei ne scrie președintele Comunității Evreilor din Constanța 16 enoriași și prieteni ai evreilor constănțeni au reușit să se icircntacirclnească la masa oferită icircn amintirea fe-lului icircn care Estera și Mordehai au reușit să icircși scape poporul de la pieire bdquoLe-am spus ce-lor prezenți că și icircn zi-lele noastre mai avem Hamani printre noi dar prin reuniunea noastră am demon-strat că nu mor caii cacircnd vor cacircinii și
că reușim să facem față greutăților pe care ni le creează uniirdquo a mai precizat Sorin Lucian Ionescu
ComunitAtiReabilitarea
Sinagogii Mari icircn linie dreaptă
Numele lui Haman a fost icircntacircmpinat cu fluierături
Sărbătorire cu participanți mai puțini icircn 2021
bdquoSteaua fără numerdquo de Mihail Sebastian icircntr-o nouă montare la Brăila
Teatrul bdquoMaria Filottirdquo de la Brăila are o nouă premieră după piesa bdquoSteaua fără numerdquo a lui Mihail Sebastian la 75 de ani de la prima montare a spectacolului icircn Capitală la teatrul bdquoAlhambrardquo unde autorul a trebuit să semneze textul cu un pseudonim (Victor Mincu) din mo-tivele cunoscute ndash legile rasiale antisemite din respectiva perioadă
Icircn zilele de 6 și 7 martie 2021 noul spec-tacol regizat de tacircnărul Lucian Ban vine icircn icircntacircmpinarea iubitorilor teatrului care au apla-udat cu căldură și montarea piesei bdquoJocul de-a vacanțardquo (premiera din 2015 spectacol prezentat și icircn Festivalul internațional bdquoMihail Sebastianrdquo pe care Federația Comunităților Evreiești din Romacircnia icircl derulează icircn orașul natal al lui Sebastian cu sprijinul Ministerului Culturii și implicarea autorităților locale) Icircn condiții de pandemie (cu distanțare deci mai puțini spectatori) publicul ndash icircntre ei și membri ai Comunității Evreilor din Brăila ndash va fi din nou aproape de opera lui Mihail Sebastian (Iosif Mendel Hechter cum era icircn acte 18 octombrie 1907 Brăila - 29 mai 1945 București) una ale cărei coordonate se păstrează mereu icircn atenția iubitorilor de teatru de literatură
Și pentru că piesa e și una fără vacircrstă dacă e să judecăm după plăcerea cu care este primită de fiecare dată să-i amintim cacircteva atuuri așa cum le-a văzut icircncă de la icircnceput cronicarul și dramaturgul N Carandino (19 iulie 1905 Brăila ndash 16 februarie 1996 București) imediat după premiera absolută spe-racircnd că noua montare păstrează frumusețea textului așa cum a descoperit-o N Carandino la vremea premierei absolute icircn cronica pe care a citit-o atunci chiar autorul brăilean bdquoPiesa admirabil construită din punct de vedere teatral conține frumuseți lirice din cele mai diafane Poezia textului izvorăște din coti-dian din banalitate () Nu e o poezie care să se despartă de teatru și să i se adauge ci e o emoție care crește din lucruri din cuvinte și din magia senzațiilor nedeslușite () Piesa crește de la o scenă la alta din fragilități și din dureri () Personajele trăiesc toate vii și autentice deși poezia le vătuiește sufletul deși cuvintele pe care le spun cuvinte curente cuvinte banale par toate furate din-tr-o lume de vis Autorul a izbutit să descopere icircn lumea inimii cea necuprinsă o stea nouă o stea pe care mulți de acum icircnainte se vor strădui să o explice și să o icircnțeleagă () Piesa d-lui Victor Mincu este fără icircndoială una dintre cele mai bune care s-au scris la noi independent de rezultatul material pe care spectacolul de la Alhambra l-ar obține () cariera piesei de-abia icircncepe () Un autor nou Poate O piesă mare Desigurrdquo (Din textul apărut icircn revista bdquoBisrdquo 5 martie 1944)
ARMANDA FILIPINE
ConstanțaBrăila
Victoria frumoasei EsteraIașiLa Sinagoga Mare din Iași sărbă-
toarea de Purim a fost deschisă de rabinul Comunității Yehoshua Aharo-novitch și de președinta Comunității Benjamina Ides Vladcovschi care a amintit celor prezenți mai puțini la număr decacirct icircn alți ani din cau-za necesității de a respecta regulile protecției sanitare icircn timpul pandemi-ei cum Estera și Mordehai și-au scă-pat poporul de la exterminarea plănu-ită de Haman
Președinta le-a mai spus celor
care au dorit să ia parte la sărbătoare de ce se citește bdquoMeghilat Estherrdquo de Purim și de ce numele sărbătorii se trage de la cuvacircntul zaruri cu care a fost stabilită ziua icircn care toți evreii din Persia aveau să fie exterminați
bdquoMeghilat Estherrdquo și rugăciunile au fost citite de Albert Lozneanu A intervenit online și directorul JOINT pentru Romacircnia Israel Sharli Sabag care a felicitat Iașiul pentru că are
toate condițiile pentru a trăi și a se dezvolta ca o adevărată comunitate evreiască avacircnd și un rabin apreciat și o conducere care a reușit să orga-nizeze Purim cu participarea fizică a unor enoriași atacirct cacirct permit legile icircn vigoare icircn timpul pandemiei Este o măsură care permite aducerea evre-ilor aproape de comunitate
Partea artistică a programului pre-cum și prăjiturile tradiționale au fost apreciate atacirct de participanți cacirct și de cei care au urmărit festivitatea online și au primit humăntașen acasă (AM)
Volum dedicat icircmplinirii a șapte secole de la moartea lui Dante Alighieri
Anul acesta se icircmplinesc 700 de ani de la moartea lui Dante AlighieriEditura SAGA (Israel) comemorează evenimentul prin articole traduceri din Divina Comedie eseuri despre viața și opera acestui mare poet și om politic
O parte dintre materiale apar săptămacircnal pe internet icircn JURNAL ISRAELI-AN cu accent pe temele inspirate din TANAH mitologie și filozofie icircn opera dantescă Rezultatul acestor eforturi este o antologie ilustrată care prezintă atacirct aportul lui Dante la cultura florentină și la Renașterea italiană cacirct și critica societății corupte a vremii și marele impact asupra artelor care au folosit textul lui Dante ca izvor de inspirație timp de secole
Oferim gratuit această carte realizată de Editura SAGA online (ebook pdf) cititorilor bdquoRealității Evreieștirdquo din toata lumea cu ocazia Sărbătorii de PESAH 2021 Adresa noastră de email pentru comenzile dvs gadri-an40gmailcom Vă dorim lectură plăcută
A Lozneanu (stg) și B Ides-Vladcovschi
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 9
bdquoPovestea Purimului dăinuie de peste 2400 de ani Ascultăm poves-tea din Cartea Esterei an de an și de fiecare dată găsim tot mai reală po-vestirea și plină de exemple pozitive Curajul Esterei educația sănătoasă pe care a primit-o de la unchiul său Mordehai rămacircn exemple poziti-ve pentru poporul evreu și icircl ajută la păstrarea identității icircn orice colț de lume ne-am aflardquo a tras concluzia președintele CE Satu Mare după desfășurarea sărbătorii de Purim din 2021
Cu toate că perioada de criză sa-nitară ne-a icircmpiedicat să ne reicircntacircl-nim așa cum ne doream am reușit totuși să facem posibilă icircntacirclnirea copiilor din Comunitatea Evreilor din Satu Mare pentru a asculta icircmpreună o poveste extrem de utilă și educati-vă Copiii și părinții lor au fost veseli și receptivi icircntr-un mediu prietenos și agreabil
Educația este un proces evolutiv și complex desfășurat pe parcursul mai multor etape și vizacircnd o anume finalitate care are icircn vedere formarea și dezvoltarea icircnsușirilor intelectua-le morale și fizice ale copiilor și ale tinerilor ale oamenilor și ale socie- tății
Suntem convinși că educația tre-buie să-și icircndeplinească și rolul de transmițător de valori nu doar de informații Credem că educația mai degrabă decacirct a transmite ceva tre-buie să creeze capacități astfel icircncacirct
persoanele să devină capabile să-și creeze propriile valori
Cu toate părțile negative ale cri-zei sanitare aceasta a avut și o parte pozitivă aceea că ne-a creat opor-tunitatea de a fi conectați la viața comunităților evreiești din țară și din străinătate Sătmărenii au profitat de transmisiunile online de Purim ale
JCC FCER- Cancelaria Rabinică cacirct și de cele transmise de Comunitățile Evreiești din Ungaria
ADRIAN BEȘApreședinte CE Satu Mare
Spre marea noastră surpriză am fost icircnștiințați de către Pal Robert Zo-lopcsuk profesor de desen și pictură autor a numeroase studii și articole publicate pe diverse teme legate de monumentele arhitecturale sighetene de patrimoniu membru de onoare icircn comunitatea noastră participant activ la toate evenimentele sărbătorile bu-
curiile și neca-zurile noastre că a descope-rit icircntacircmplător portița din fier forjat a fos-tei sinagogi Beit Hakne-set Hagadol din Sighetu M a r m a ț i e i montată la intrarea unei case de locuit
undeva la marginea orașuluiBeit Hakneset Hagadol inițial con-
struită din lemn icircn anii 1778-1779 și reconstruită din piatră icircntre anii 1834-1836 cunoscută tuturor sub numele de Sinagoga Mare a fost sinagoga congregației ultra-ortodoxe conduse de dinastia rabinică a familiei Teitel-baum
Profesorul de arte frumoase a scris icircn volumul bdquoSighetu Marmațieirdquo (Editura Valea Verde 2012) bdquoGardul din fața sinagogii a fost realizat cu minuțiozitate acordacircndu-se atenție sporită calității lucrării Azi din impo-zanta clădire a sinagogii a rămas doar o parte din acest gardrdquo
Dintre cele șase sinagogi care au funcționat icircn orașul nostru icircnainte de marea tragedie a Holocaustului aceasta a fost cea mai mare motiv pentru care a fost desemnată de că-
tre autoritățile horthyste ca punct de adunare a populației evreiești Icircn sina-gogă erau icircnghesuiți cacircte 3000-3400 de bărbați femei copii și persoane icircn vacircrstă aduși din ghetouri și ținuți icircnchiși zile icircntregi icircnainte de a fi duși și icircmbarcați icircn vagoanele de marfă la gara din localitate icircn zilele de 16 18 20 și 22 mai 1944 cu cacircteva luni icircnainte de intrarea icircn oraș a trupelor romacircnești și sovietice eliberatoare mai exact la data de 18 octombrie 1944 Icircnainte de retragerea trupelor fasciste sinagoga a fost distrusă prin incendiere și ulterior complet demo-lată Pe locul respectiv s-a ridicat un monument icircnchinat memoriei celor deportați icircntregul obiectiv devenind proprietatea statului romacircn un loc de aduceri aminte comemorări și peleri-naj fiind de repetate ori vizitat de Elie Wiesel de fiul și nepotul acestuia precum și de numeroși descendenți ai celor deportați personalități de sea-mă ambasadori turiști etc
Dintre toate elementele de con-strucție a rămas doar gardul din zi-dărie cu segmente din fier forjat cu o poartă principală de acces icircn dreptul intrării vechi icircn templu și o portiță situ-ată icircn partea stacircngă
Actualmente pe terenul situat lacircngă acel monument retrocedat congregației conduse de dinastia ra-binică a familiei Teitelbaum se con-struiește o nouă sinagogă cu două niveluri la parter o mikva bucătărie cașer sală de mese și alte numeroa-se spații cu diverse utilități iar la etaj va fi templul Din cacircte se știe aceas-ta este singura sinagogă aflată icircn construcție icircn icircntreaga Europă după Holocaust
Președintele David Lieberman icircmpreună cu cacircțiva dintre conducăto-
rii comunității noastre au demarat ime-diat recupe-rarea obiec-tului pentru a fi montat icircnapoi la lo-cul de unde fusese luat ( c u v acirc n t u l mai potrivit este bdquofuratrdquo) icircn urmă cu vreo 40 de ani cu ocazia unor lucrări de construcție din ime-diata vecinătate a fostei sinagogi Icircn locul portiței originale s-au sudat niște bucăți cacircrpite din tablă și bare rugini-te care din fericire măcar icircmpiedicau intrarea necontrolată icircn curtea fostei sinagogi Să nu vă imaginați cumva că icircn ciuda evidenței acestui furt portița a fost recuperată și montată la locul ei fără nici o problemă Icircn urma denunțului depus la poliție icircnsoțit de imaginile absolut incontestabile ale provenienței obiectului furat pe calea legilor icircn vigoare desigur că nu s-a icircntacircmplat absolut nimic Am fost doar sfătuiți să ne adresăm instanțelor judecătorești pentru a-i obliga pe bdquopro-prietariirdquo obiectului să binevoiască să-l returneze Asta ar fi icircnsemnat inițierea unui proces icircn instanță cheltuieli pes-te cheltuieli amacircnări și executare sili-tă icircn cazul icircn care am fi cacircștigat pro-cesul Așa că icircn loc de complicațiile respective fără nici un ajutor din par-tea vreunei autorități Comunitatea Evreilor din Sighetu Marmației le-a confecționat o portiță nouă actualilor proprietari ai casei astfel icircncacirct cea originala a ajuns icircnapoi la locul ei re-icircntregind aspectul fostului gard
GANZ PETRU
ComunitAtiPurim 5781
Hanuca şi Purim sunt sărbătorile evreieşti la care participă alături de membrii comunităţii şi mulţi concita-dini de diverse naţionalităţi şi confe-siuni De fiecare dată spectacolele pregătite din timp cu atenţie dăruire şi multă emoţie icircncacircntă publicul şi-l surprind cu numere noi inedite
De-a lungul deceniilor am fost martora unor spectacole complexe alcătuite din scenete umoristice arii din operete şi multe cacircntece icircn pre-mieră Atacirct corul Shira Hadasha cacirct şi formaţia klezmer Mazel Tov au
avut capacitatea de a atrage mem-bri noi (de la copii pacircnă la seniori) şi de a colabora fructuos cu solişti profesionişti şi cu trupe de dans Spectacolele de Purim erau un prilej de veselie de revedere cu prietenii vechi cu oaspeţii de peste hotare iar dulceaţa humacircntaşului pregătit la restaurantul ritual era potenţată de cea a păhărelului cu vin
Spectacolul de Purim de anul trecut a fost ultima ocazie icircn care comunitatea evreiască clujeană s-a reunit bdquofizicrdquo Era exact icircn ajunul pan-demiei care avea să zădărnicească toate proiectele comunităţii printre care şi cel mai important reinaugu-rarea Templului Memorial al Depor-taţilor Evrei programată pe 20 mai 2020
Şi iată că nici după un an icircncheiat nu am putut să ne bucurăm de re-vederea bdquoicircn carne şi oaserdquo dat fiind că orașul nostru a fost mai mereu icircn scenariul roşu Icircnsă formaţiile artis-tice clujene au făcut rapid bdquorecon-versia profesionalărdquo şi au intrat ele icircn casele publicului care decenii la racircnd se dusese cu drag la spectaco-lele lor Aşa s-a icircntacircmplat de Hanu-ca de Ziua Comemorării Victimelor Holocaustului iar acum de Purim Casele interpreţilor au fost succesiv săli de repetiţie şi podiumuri inter-preţii fiind adesea operatori de ima-gine maeştri de sunet şi chiar editori de imagine
Am urmărit cu o emoţie mai mare decacirct de obicei cele două spectacole pregătite pentru Purim de Corul Shira Hadasha (conduce-rea muzicală prof Ecaterina Hal-mos) şi formaţia klezmer Mazel Tov (dirijor Vasile Socea) Interpreţii s-au costumat cu multă fantezie şi ca de obicei au inclus icircn program melodii noi Strădania şi entuziasmul lor au reuşit să treacă bdquosticla monitoruluirdquo şi să depăşească bariera depărtării
Programele postate pe youtube (Purim - Comunitatea Evreilor din Cluj - 2021 - YouTube PURIM 2021 (5781) - YouTube) pot fi vizionate de mult mai multe persoane decacirct pu-blicul dintr-o sală de spectacole To-tuşi nimic nu poate icircnlocui emulaţia unei sărbători de Purim unde aerul vibrează de bucurie şi aplauzele icircn timp real răsplătesc efortul şi dărui-rea protagoniştilor Să sperăm că icircn curacircnd vom vorbi de pandemie la tre-cut şi ne vom reuni cu prilejul reinau-gurării Templului renovat care ne aş-teaptă să revenim icircntre zidurile sale
ANDREA GHIŢĂ
Sighetu Marmației ClujPortița din nou la locul ei
Povestea Esterei educația trebuie să transmită valoriSatu Mare
Purim și protecție sanitarăCea mai veselă sărbătoare a evreilor Purim nu a fost uitată nici icircn acest an
icircn comunitatea noastră icircn ciuda vremurilor tulburate de pandemie pe care le trăim Evreii amintesc acum de eliberarea poporului de sub tirania lui Haman Conform dorinţei acestuia evreii urmau să fie executaţi
Ester soţia regelui Ahaşveroș icirci povesteşte acestuia ce soartă cumplită vor avea coreligionarii ei iar regele porunceşte ca Haman şi cei zece fii ai lui să fie spacircnzuraţi icircn locul evreilor
Icircn icircntreaga lume Purimul este prilej de bucurie de purtare a unor ţinute vesele cu măşti Anul acesta din păcate măştile au fost sanitare Enoriaşii botoşăneni au ţinut să fie şi icircn acest an prezenţi icircn Sinagoga bdquoDie Hoihe Shilrdquo la citirea bdquoMeghilat Estherrdquo icircn ajun de Purim Oficiantul de cult Gustav Finkel a parcurs această poveste Numele lui Haman a fost după tradiţia străveche
huiduit de cei prezenţi Delicioasele prăjituri specifice Purimului
(Humăntaşen) au fost apreciate de enori-aşi Nu a fost uitat niciun membru al comu-nităţii şi fiecare a apreciat gustul deosebit al dulciurilor pregătite de Mariana Goldem-berg secretara Comunităţii şi Lenuţa Scu-taru prietena noastră atacirct de amabilă icircn orice ocazie
Au fost clipe deosebite icircn care s-a simţit mai mult decacirct oricacircnd solidaritatea umană şi s-a demonstrat că optimismul icircnvinge ori-ce obstacol oricacirct de greu ar părea
prof BEATRISA FINKEL
Botoșani
10 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
Comunitatea evreiască din Craio-va a marcat la Sinagoga din oraş Pu-rimul una dintre cele mai importante sărbători din calendarul iudaic Fes-tivitatea a avut loc icircntr-un cadru re-stracircns fiind un an pandemic
Prof univ dr Corneliu Sabetay preşedintele Comu-nităţii Evreilor din Craiova a explicat pentru cotidianul bdquoCuvacircntul Libertățiirdquo
bdquoMarcăm PURIM 5781 dar icircntr-un context global Din punct de vedere economic acest co-ronavirus va afecta icircn totalitate econo-mia lumii
Petrecută icircn urmă cu 2500 de ani povestea lega-tă de Purim icirci are icircn centrul său pe regina Estera şi pe icircmpăratul Ahaşveroş Este o poveste ca o piesă de teatru cu eroi pozitivi şi negativi icircn care avem ocazia din nou să sărbătorim personalitatea femeii Este o poveste despre o minune icircn care binele icircnvinge răulrdquo a spus prof univ dr Corneliu Sabetay
Nici anul acesta nu au lipsit pră-jiturelele modelate din aluat icircn trei
colţuri şi umplute cu jeleu nuci mac miere şi nuci Reţeta este foarte ve-che şi are secretele ei micile prăjituri numite bdquohumentașenrdquo făcacircnd deliciul tuturor bdquoIcircn marile oraşe şi icircn şcoli se organizează carnavaluri unde copiii
şi adulţii poartă măşti caraghioase nu nişte măşti care să sperie Cu această ocazie ţinacircnd cont că se celebrează şi venirea primăverii pe masă se pun fructe ndash smochine şi citrice ndash şi prăji-turele specialeldquo a precizat prof univ dr Corneliu Sabetay referindu-se la marea sărbătoare conform ziarului bdquoCuvacircntul Libertățiirdquo
Printre asistații comunității băcăuane se numără și Sorin Altarzohn singurul evreu care trăiește la Moinești Sorin icircn vacircrstă de 54 de ani suferă de boli gra-ve Icircl icircngrijește o rudă prin alianță care locuiește icircmpreună cu el și beneficiază de salariu de asistent din partea Primăriei din Moinești Icircncadrat la categoria F de asistați ai DASM Sorin Altarzohn primește tichete valorice pentru alimen-te deconturi la medicamente ajutoare bănești Responsabila Serviciului de Asistență Socială Corina Irimia dr Corina Grimberg asistenții Laura Șerban și Vili Moscovici icirci fac lunar vizite la domiciliu și cu prilejul sărbătorilor evreiești Nu uită să-i aducă dulciurile și aperitivele preferate biscuiți Eugenia și pufuleți Cea mai mare răsplată a asistenților sociali comunitari este să vadă cum i se luminează chipul de bucurie cacircnd are oaspeți
Rămas bun scriitorului Calistrat CostinNu demult s-a stins din viață un prieten al comunității băcăuane scriitorul
Calistrat Costin care a avut un rol important icircn implementarea studierii istoriei Holocaustului ca disciplină opțională icircn icircnvățămacircntul băcăuan preuniversitar a subliniat prof Gabriel Stan director adjunct al Colegiului Economic bdquoIon Ghicardquo și el ndash apropiat de multă vreme al comunității noastre Jurnalist scriitor tradu-cător președinte al Filialei USR ndash Bacău Calistrat Costin a fost director al Tea-trului de Animație bdquoLicuricirdquo al Teatrului Dramatic bdquoBacoviardquo laureat la Premiului pentru poezie bdquoGeorge Bacoviardquo al Premiului pentru Management Teatral al Galei UNITER din 1998 Cetățean de Onoare al Municipiului Bacău medaliat de președintele Romacircniei cu bdquoMeritul Culturalrdquo icircn Grad de Cavaler
Dumnezeu să-l odihneascăHAINRICH BRIF
președinte CE Bacău
Programul Mishloah manot s-a desfăşurat icircn acest an cu mai puțini participanți direcți decacirct icircn anii trecuţi şi cu măsuri speciale de siguranţă impuse de pandemie
S-au făcut vizite icircn cadru mai restracircns la asistaţii noştri mai vacircrstnici Icirci amintim aici pe Hofman Tulică de 92 de ani Lupescu Mina ndash 82 de ani Iagher Suzana ndash 89 de ani și alții Membrii Comunităţii noastre au beneficiat şi icircn acest an de minunaţi humăntaşi obţinuţi de la CE Iaşi prin amabilitatea preşedin-tei Ina Vladcovschi Delegaţia noastră a dus humăntaşi icircn aceste case şi a fost tratată icircn schimb de cei vizitaţi cu diferite dulciuri preparate de către aceştia O remarcă aici pentru bdquofoarte tacircnărardquo Iagher Suzana parcă mai icircn formă de la an la an cu o stare de spirit de invidiat şi bdquoautoarealdquo unor ex-celente preparate proprii
Prin aceste vizite am icircncercat să transmitem ceva din spiritul Purimului
icircn toate casele evreieşti ale BacăuluiMenţionăm şi participarea membri-
lor noştri pe Zoom la un excepţional program de Purim organizat de CE Iaşi prin efortul special al liderilor Comunității Ina Vladcovschi Albert Lozneanu Rabin Yehoshua Aharono-vitch şi al unor foarte talentaţi membri ai Comunităţii ieşene Icircnchei aceste racircnduri cu speranţa că a fost ultimul Purim organizat icircn aceste condiţii speciale impuse de pandemie şi că anul viitor Purimul ne va găsi pe toţi sănătoşi şi cu multă voie bună
Asistența socială icircn pandemieComunitAti
Expoziţie dedicată arhitectului Leopold Baumhorn marele maestru al sinagogilor
Timișoara
Expoziţia dedicată lucrărilor de arhitectură ale lui Leopold Baumhorn a fost unul dintre cele mai importan-te evenimente realizate icircn cadrul programului european Rediscover Chiar dacă inaugurarea nu a permis prezenţa unui public numeros mulţi au dorit să vadă planşele cu lucrările celui mai prolific architect din regiune de la finele secolului XIX şi icircnceput de secol XX Realizată de cercetătoa-rea din Ungaria Agnes Oszko avacircnd drept colaboratori pentru partea timi-şoreană pe arhitectul Gabriel Szeke-ly şi pe fotograful Constantin Duma expoziţia abordează cele mai remar-cabile clădiri proiectate de Baumhorn analizacircnd evoluţia artistică trăsătu-rile comune ale operei sale detaliile prezente şi contribuţia sa la icircnflorirea unor mari oraşe din regiune
Prezenţa preşedintelui Consiliului Judeţean Timiş Alin Nica şi a prima-rului municipiului Timişoara Dominic Fritz care au luat cuvacircntul la mani-festare demonstrează importanţa specială acordată acestei inaugurări De altfel Dominic Fritz s-a declarat mereu un susţinător al reabilitării pa-trimoniului istoric al Timişoarei cu un accent special asupra sinagogilor care sunt parte a consolidării urbane a acestei cetăţi bănăţene Domnia Sa s-a referit şi de această dată la importanţa renovării Sinagogii Fa-bric operă a lui Baumhorn un obiec-tiv impresionant care azi este icircntr-o stare avansată de degradare Echipa Primăriei Timişoara care icircn cadrul acestui proiect a fost coordonată de Floriana Ştefan a construit icircn cei trei ani ai proiectului o relaţie care a tre-cut dincolo de colaborare devenind
o reală prietenie cu evreimea locală Dr Luciana Friedmann preşedinta
Comunităţii Evreilor din Timişoara a subliniat icircn cuvacircntul ei faptul că aces-te clădiri sunt parte a patrimoniului timişorean şi definesc stilul cosmopo-lit deschis şi primitor al urbei de pe Bega
După prezentarea icircn detaliu a muncii ce a premers edificarea aces-tei expoziţii din partea lui Agnes Os-zko arhitectul Gabriel Szekely care a cercetat icircn detaliu opera maestrului a introdus publicul icircn contextul istoric şi arhitectonic al epocii descrise Arhi-tectul care a proiectat nu mai puţin de 19 sinagogi impunătoare din Ungaria Romacircnia Serbia Croaţia şi Slovacia a fost un reprezentant de marcă al stilului eclectic şi art nouveau avacircnd o manieră de lucru foarte uşor de re-cunoscut care face operele sale in-confundabile Doar icircn Timişoara de numele lui Baumhorn se leagă clă-diri de referinţă ca Liceul Pedagogic bdquoCarmen Sylvardquo Rectoratul Universi-tăţii Politehnice clădirea Comunităţii Evreieşti Palatul Apelor şi altele Am văzut interesul pe care noul primar al Timişoarei dar şi publicul prezent l-au avut pentru călătoria icircn care i-a purtat Gabriel Szekely descoperind miezul unei Europe icircn care la acea vreme ne situam icircntr-o zonă mult mai centrală din punct de vedere cultural comparativ cu zilele noastre
Evenimentul s-a icircncheiat cu o succintă prezentare de către Floria-na Ştefan a viitorului Muzeu Virtual al Evreimii din Timişoara un proiect care este icircn dezvoltare sub egida Re-discover şi care va fi lansat oficial icircn luna aprilie (LF)
Serviciile religioase au fost reluate fizic
Mishloah manot icircn pandemie
Bacău
La Sinagoga bdquoRosenrdquo din Bacău au fost reluate serviciile religioase cu prezență fizică respectacircndu-se nor-mele sanitare Important este faptul că s-a reușit asigurarea minian-ului Serviciile religioase de la CE Iași susținute de oficiantul de cult Albert Lozneanu și de rabinul Yehoshua Aharonovitch ca și cele organizate de Cancelaria Rabinică au fost urmărite online
La Sinagoga bdquoRosenrdquo au avut loc oficierile a două Șabaturi specia-le Șabat Roș Hodeș Adar și Șabat Șkalim unul din cele patru Șabaturi
speciale icircnainte de intrarea icircn luna Ni-san S-au făcut lecturi din trei Suluri de Tora Din primul Sul s-a citit peri-copa Mișpatim din Cartea Șmot Din al doilea Sul ndash pericopa Ki Tisa des-pre contribuția de jumătate de șekel pentru menținerea icircn bune condiții a Tabernacolului mobil icircn deșert Din al treilea Sul ndash pericopa Pinhas Bamid-bar Cartea a patra a Torei
Icircn Șabatul din 8 Adar icircnainte de Purim s-a citit din al doilea Sul de Tora Cartea Dvarim pericopa Ki Tețe referitoare la Porunca bdquoAmintește-ți ce ți-a făcut ție Amalekrdquo La ieșirea
din Mițraim amaleciții au ucis evrei bătracircni copii bol-navi Haman urmaș al lui Amalek a tras la sorți exter-minarea evreilor 13 Adar El știa că-n luna Adar ziua a șaptea a murit Moșe dar nu știa că Moșe s-a născut tot icircn aceeași zi fapt subliniat de rabinul Yehoshua Aharonovit-ch A fost aprinsă o lumacircnare icircn memoria lui Moșe cu rugă-ciuni pentru sănătate genera-lă și personală
HAINRICH BRIF
Evreii au sărbătorit victoria asupra lui Haman
Craiova
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 11
ndash De cacircnd datează prezența evre-ilor icircn zonă
ndash De peste 400 de ani Cel mai si-gur indiciu sunt pietrele funerare Icircn cimitirul evreiesc din Babadag aron-dat comunității noastre sunt monu-mente funerare cu această vechime Au existat temple și sinagogi icircn Tul-cea Măcin Babadag Sulina Chilia Veche Dintr-un memoriu din 1920 al Epitropiei către Prefectura din Tulcea scris de rabinul comunității și al Tem-plului Israelit Isac Haham reiese că icircn afară de templu mai existau două sinagogi un azil confesional și un azil de bătracircni Evreii din Tulcea au venit din Cahul Ismail Odessa Constanti-nopol Galiția Numărul lor a crescut după 1878 Locuiau pe Dealul Baba-dagului bdquomahalaua israelitărdquo fiindcă pacircnă icircn 1880 cartierele Tulcei se che-mau mahalale termen deloc peiorativ pe atunci Icircn 1907 existau icircn actualul județ 3131 de evrei din care 1773 icircn Tulcea Inițial evreii tulceni și cei din zonă au fost activi icircn comerț finanțe meserii și după 1900 și icircn profesiuni liberale Forma organizatorică era Ra-binatul Epitropiei din Tulcea Ulterior fiecare comunitate și-a ales președinți Interesul pentru mișcarea sionistă apare devreme Icircn 1881 se icircnființează Asociația pentru Munca Pămacircntului icircn
Israel La unul dintre primele congre-se sioniste internaționale de la Viena icircn 1913 participă și un reprezentant al evreilor din Tulcea Icircn 1931 sunt icircnființate societățile cultural-sportive bdquoMacabirdquo și bdquoLuminardquo La bdquoMacabirdquo se juca fotbal șah se făcea gimnastică O filială a organizației sioniste bdquoGor-goniardquo funcționa din 1933 Icircn perioa-da Holocaustului cacircnd s-a aplicat legislația rasială ndash exmatriculări din icircnvățămacircntul de stat concedieri la icircntreprinderile statului exproprieri muncă forțată ndash au avut loc deportări icircn Transnistria După război majorita-tea evreilor tulceni au făcut Alia
ndash Sunt peste 20 de ani de cacircnd conduceți comunitatea Se impune o retrospectivă
ndash Din tot ce-am făcut pacircnă acum cred că restaurarea Templului Israe-lit este cea mai importantă realizare Edificiul a fost construit icircn 1859 A fost renovat icircn 1890 Dar la mai bine de un secol concluzia expertizei tehnice cerută de mine icircn 2003 a fost bdquoTem-plul poate deveni oricacircnd o ruinărdquo Reabilitarea era un proiect ambițios costisitor Am avut icircnsă norocul unor susținători de prestigiu Icircn comunica-rea despre evreii din Romacircnia de la emancipare pacircnă icircn 1989 ținută la un simpozion din Marsilia organizat
de prof univ dr Carol Iancu de la Universitatea din Montpellier sub auspiciile Comisiei Regionale de So-lidaritate cu Evreii din Europa de Est icircn 2010 profesor emerit Elise Lei-bowitch prezenta și istoricul comunității tulcene Scriitorul Carol Feldman zl originar din Tul-cea susținea o campanie pro domo icircn presa israeliană de limbă romacirc-nă pleda cauza icircn fața președintelui de atunci al FCER dr Aurel Vainer Odiseea proiectului apare icircn bdquoMinuni pămacircnteștirdquo din bdquoCaleidoscopul meurdquo de Carol Feldman Banii au venit de la Guvernul Romacircniei prin Secretariatul de Stat pentru Culte de la FCER prin Fundația bdquoCaritateardquo și de la JOINT Reinaugurarea a avut loc icircn 2014 Tot atunci am inaugurat icircn incintă Mu-
Pacircnă la Războiul de Independență din 1877-1878 Tulcea a fost sanjak turcesc Icircn iarna anului 1878 armata romacircnă sufe-rea de frig și foame Icircn numele comunității evreiești tulcene președintele de atunci Abraham Ellman i-a oferit un ajutor
substanțial După victorie Dobrogea a revenit țării-mamă bdquoCacircnd la 14 noiembrie 1878 armatele romacircne conduse de gene-ralul Anghelescu au debarcat la Tulcea și au defilat pe sub arcurile de triumf construite de romacircni greci evrei bulgari generalul a
privit parada militară de la balconul Casei Ellmanrdquo spune președintele de azi prof Solomon Faimblat bdquoEllman a fost decorat cu laquoSteaua Romacircnieiraquo Cine vizitează cimitirul evreiesc vechi din oraș icircnchis icircn 1900 poate citi asta pe monumentul său funerarrdquo Instituirea Ordinului era primul act oficial al Romacircniei independente
bdquoVrem să atragem spre comunitate evrei neicircnscriși
icircncă icircn racircndurile noastrerdquoInterviu cu SoLoMoN FaiMBLaT preşedintele CE Tulcea
n Hainrich Brif președintele CE Bacău a dovedit icircn intervalul de cacircnd conduce comunita-tea spirit gospodă-resc și devotament față de obștea sa Este și unul din-tre cei mai harnici corespondenți ai re-vistei noastre Fap-tul că este icircn același timp și oficiant de cult ajută mult la menținerea unei vieți religioase puternice De cacircnd s-a declanșat pandemia a organizat celebrarea sărbătorilor cu respecta-rea normelor sanitare Face demer-suri pentru proiectul de reabilitare a Templului Cerealiștilorn Paul Schwartz președintele
CE București ia par-te de peste 20 de ani la viața comunitară A fost consilier pen-tru Generația de Mij-loc vicepreședinte al FCER demon-stracircnd pricepere și perseverență icircn tot ce face
Ca președinte al celei mai mari comunități din țară se implică icircn re-zolvarea unor probleme culturale și sociale Acordă multă atenție con-servării patrimoniului sacru A resta-urat pietre funerare ale unor mem-bri marcanți ai CEB care nu aveau aparținători Cultivă bune relații cu mediul politic diplomatic economicn Corneliu Sabetay preșe-
dintele CE Craio-va este una dintre somitățile medicale actuale icircn domeniul pediatriei Icircmbină cu succes viața profe-sională cu preocu-pările icircn plan comu-nitar fiind de multă vreme președinte al comunității craiovene Omul de știință profesor doctor e dublat de omul de acțiune bun organizator de evenimente fie simpozioane științifice fie evenimente din viața comunitară sărbători reuniuni cul-turale comemorări momente ani-versare Icircl prețuiesc evrei și neevrei simpatizanți ai obștii noastre
n Mișu Rosenberg președintele CE Dej a reușit să fie la icircnălțimea așteptărilor celor care l-au ales Deși comunitatea e mică are probleme com-plexe Conducătorul ei poartă răspunde-rea pentru prezer-varea vestigiilor unui trecut bogat are grijă de membrii din prezent ai comunității majoritatea ndash vacircrstnici cu inerente suferințe nu puțini ndash oa-meni singuri Dejul a fost una dintre comunitățile greu icircncercate de Holo-caust Este meritoriu modul icircn care președintele organizează comemo-rări ale victimelor Catastrofein Sorin Blumer președintele
CE Galați s-a afir-mat de mulți ani icircn viața comunitară atacirct icircn plan gene-ral ca membru al conducerii Asociației Sioniste din Romacirc-nia cacirct și local ca dirijor de cor organi-zator de evenimente
interetnice președinte Icircn această ultimă calitate reabilitarea Templului Meseriașilor icircn care a pus mult su-flet energie perseverență se icircnscrie printre cele mai importante realizări ale sale A reușit modernizarea res-taurantului ritual a sediului comuni-tar A impulsionat realizarea unei mo-nografii despre evreii gălățenin Aurel Davidovici președintele
CE Pitești reușește de ani buni să fie un gospodar destoinic al comunității sale Are grijă să icircntrețină cum se cuvine si-nagoga unul dintre lăcașurile de cult care au rezistat cel mai bine intemperiilor neavacircnd ne-voie de restaurare Este receptiv la problemele de zi cu zi ale membrilor comunității mai ales că majoritatea sunt oameni icircn vacircrstă singuri cu probleme de sănătate Este gazdă ireproșabilă față de vizitatori fapt dovedit cu prilejul Hanuchiadelor al unor evenimente organizate de FCER și BBR etc
A D M E A V E E S R I M Preşedinţi de comunităţi născuţi icircn luna aprilie
zeul de Istorie a Evreilor din Tulcea icircmbogățit icircn 2019 Din patrimoniul nostru sacru fac parte două cimitire icircn oraș și cinci icircn localități din județ unde nu mai trăiesc evrei Cu sprijinul FCER și din donații am făcut lucrări de reabilitare la cimitirul vechi amintit reparații la cel nou și icircmprejmuiri la ci-mitirele din Măcin Babadag Sulina
ndash Ce efecte benefice ați constatat după restaurarea Templului
ndash Templul a devenit punct de atracție turistică mijloc educativ liber de prejudecăți pentru copii A dus la creșterea numărului de membri afiliați ai comunității A creat un spațiu pro-pice concertelor anuale de Ziua Eu-ropeană a Culturii Iudaice oferite de elevi ai Liceului de Artă bdquoGeorge Geor-gescurdquo A reunit oficialități locale icircnalți prelați reprezentanți ai organizațiilor de minorități naționale oaspeți din Is-rael la evocarea lui Carol Feldman icircn 2019 Vrem să facem și un medalion Albert Poch fiu al Babadagului cacircnd situația pandemică o va permite
ndash Un dezideratndash Să atragem spre comunitate
evrei tulceni icircncă neicircnscriși icircn racircndu-rile noastre
IULIA DELEANU
bdquoNe străduim ca asistații noștri să fie cacirct mai puțin afectați
de pandemierdquoConvorbire cu directoarea DASM dr MoNa BejaN
A trecut un an de cacircnd angajații din sistemul de asistență socială și medi-cală din București și din țară se luptă să facă față cu bine crizei sanitare create de pandemia cu SARS CoV-2 DASM a reacționat rapid și eficient pentru limi-tarea icircmbolnăvirilor mai ales icircn situația icircn care majoritatea populației evreiești din comunitatea noastră se află icircn grupa de risc A fost un prilej de trecere icircn revistă și de perspectivă schițat de directoarea DASM dr Mona Bejan
ndash Cum ați acționat de cacircnd a icircnce-put pandemia
ndash Icircn pofida dificultăților financia-re am făcut eforturi spre a răspunde
prompt cerințelor momentului Am asi-gurat din fonduri speciale primite de la FCER JOINT și Claims Conference pachete cu materiale de protecție
dezinfectanți pentru toate ca-tegoriile de asistați la domi-ciliu din București și din țară rezidenții din cele două cămine bdquoAmalia și Șef Rabin Dr Moses Rosenrdquo din Capitală și bdquoAeva Eli-sheva și Adalbert Huber-Huberrdquo de la Arad E vorba de 956 de asistați la domiciliu 230 de copii
IULIA DELEANU(Continuare icircn pag 22)
Mona Bejan (stg) pregătind alături de colegi darurile pentru asistați
12 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
Fiind interesat de mărturiile foto-grafice din timpul Holocaustului din Romacircnia am căutat prin arhive timp de mai mulți ani fotografiile din tim-pul exhumării evreilor din Sărmaș care au căzut victime masacrului de la Cămărașu comis de jandarmi ma-ghiari icircn septembrie 1944
Știam din mai multe surse că aces-te fotografii există Matatias Carp autorul Cărții negre și-a icircnceput ac-tivitatea publicistică de reconstituire a istoriei Holocaustului cu o broșură intitulată Sărmaș Una din cele mai oribile crime fasciste publicată icircn 1945 Un exemplar al broșurii se află icircn Biblioteca Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din Romacircnia bdquoWil-helm Fildermanrdquo și poartă dedicația olografă datată 21041945 a lui Ma-tatias Carp pentru F Brunea-Fox alt cronicar de seamă al lumii evreiești căruia icirci transmite această bdquofăracircmă de durere evreiascărdquo Broșura reprodu-ce și 21 de fotografii dintre care 13 sunt de la exhumarea victimelor din 22 februarie 1945 la care a partici-pat și Carp ca delegat al Federației Uniunilor de Comunități Evreiești din Romacircnia Atunci au fost scoase la iveală rămășițele a 146 de trupuri care au fost reicircnhumate icircntr-un cimi-tir amenajat ad-hoc la baza dealului din localitatea clujeană Cămărașu unde au fost găsite la indicația unor martori oculari Restul fotografiilor re-prezintă portrete ale victimelor și case evreiești din Sărmaș pe care se vede desenată steaua galbenă menită a le deosebi de casele creștine
Copii după toate fotografiile cu-prinse icircn broșura despre Sărmaș pu-blicată de Carp se găsesc icircn Fototeca CSIER-WF acolo unde se află și foto-grafii inedite dar mai puțin relevante de la exhu-mare Totuși c a l i t a t e a copiilor-mar-tor din Fo-totecă este mai slabă decacirct aceea a imagini-lor publicate icircn broșură ceea ce in-dica faptul că o copie mai bună se găsește icircn altă parte Fotografiile au mai fost re-produse icircn cacircteva publicații maghiare și occidentale
Icircncercările repetate de a găsi foto-grafiile icircn Arhiva Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității și icircn alte arhive nu s-au soldat cu re-zultate Icircn toamna anului 2019 mis-terul a fost lămurit abia atunci docu-mentele Tribunalului Poporului privi-toare la masacrul de la Cămărașu au fost declasificate de Serviciul Romacircn de Informații și transferate la CNSAS unde icircn prezent sunt disponibile pentru consultare la sala de lectură
Icircn dosarul care cuprinde docu-
mentația anchetei și a procesului de la Tribunalul Poporului din 1946 și a anchetelorproceselor ulterioare (cota ACNSAS fond Penal dosar P 137547) icircntr-un volum sunt lipite pe mai multe pagini 18 exemplare clare ale fotografiilor din timpul exhumă-rii Pe toate se poate vedea semnă-tura olografă cu stiloul a lui Matatias Carp la fel ca icircn cacircteva din fotografi-ile incluse icircn broșura despre Sărmaș care au fost ștanțate cu margini mai largi semn că aceste fotografii i-au aparținut cronicarului evreu au fost reproduse icircn broșură și apoi au fost date spre utilizare Tribunalului Popo-rului Cacircteva din fotografiile din do-sarul P 137547 sunt inedite ndash nu sunt incluse nici icircn broșura Sărmaș nici icircn alte publicații ndash și nu se găsesc nici icircn Fototeca CSIER-WF Le reproducem aici pe toate cele găsite icircn dosar pen-tru a putea face comparații și studiu pe ele
Iată pe scurt și ce s-a icircntacircmplat la Sărmaș icircn septembrie 1944
După 23 august 1944 cacircnd Romacirc-nia a abandonat alianța cu Germania nazistă și Ungaria horthystă s-a pro-dus un atac maghiar la sud de granița stabilită prin Arbitrajul de la Viena din 30 august 1940 Printre locuri-le ocupate s-au aflat și Sărmaș (sau Sărmașu) o mică localitate icircn județul Mureș situată icircn Cacircmpia Transilvani-ei aflată la jumătatea distanței dintre Tacircrgu Mureș și Cluj precum și satul Sărmășel din proximitate Icircn timpul războiului Sărmaș și Sărmășel aveau o consistentă populație maghiară reprezentacircnd cam jumătate din cei 4 000 de locuitori Acolo trăiau și 200 de evrei
Icircn timpul regimului Ion Antones-cu al cărui antisemitism oficial era
mai agresiv decacirct cel din Ungaria lui Miklos Horthy evreii din Sărmașu au fost deposedați de proprietăți maltratați persecutați deportați tem-porar dar au supraviețuit Icircn martie 1944 ca urmare a ezitărilor lui Miklos Horthy Germania nazistă a ocupat Ungaria și a demarat icircn forță imple-mentarea Soluției Finale cu ajutorul forțelor de ordine horthyste icircn teri-toriile aflate sub controlul Budapes-tei inclusiv icircn Transilvania de Nord Evreii din Sărmașu și Sărmășel aflați icircntre granițele Romacircniei au rămas nevătămați pacircnă icircn septembrie 1944
După atacul maghiar din septem-
brie 1944 situația s-a schimbat dra-matic Evreii și intelectualii romacircni au intenționat să plece din localitate icircna-inte de intrarea autorităților maghiare dar o parte au fost icircntorși din drum de autoritățile romacircne care au dat asigurări că regiunea va rămacircne sub controlul autorităților romacircne Totuși armata maghiară a icircnaintat La intra-rea trupelor maghiare pe 5 septem-brie 1944 icircn Sărmașu se mai găseau 126 de evrei
Localitatea a fost ocupată la icircnce-putul lunii septembrie 1944 de armata ungară (Honved) apoi de jandarmi dintre cei care participaseră icircn pri-ma parte a anului 1944 la deportarea evreilor la Auschwitz A fost formată și o Gardă Națională din localnici
Evreii au fost forțați să poarte stea-ua galbenă Pe 11 septembrie 1944 toți evreii din Sărmaș au fost stracircnși și icircnchiși icircntr-un șopron transformat icircn bdquoghetourdquo Acolo erau icircnchiși și pri-zonieri de război romacircni locul deve-nind aglomerat mizer insuportabil Locuințele evreilor reținuți au fost pră-date de locuitorii maghiari ai localității Pe 14 septembrie evreii icircn vacircrstă din ghetou au fost forțați să danseze și au fost umiliți icircn văzul jandarmilor și al membrilor Gărzii Naționale Fiica unuia dintre liderii evrei locali a fost violată icircn grup
Icircn 15 septem-brie icircn preajma anului nou evre-iesc 20 de bărbați evrei au fost duși la cacircțiva kilometri de localitate să sape două gropi comune
Pe 16 septembrie 1944 evreii din ghetou au fost urcați icircn căruțe ale lo-calnicilor au fost trecuți prin Sărmășel și au fost duși la locul unde fusese-ră săpate gropile comune pe dealul Șoscut icircn raza localității Cămărașu Seara au ajuns camioane cu jandarmi maghiari și o limuzină cu un ofițer Evreii au fost icircmpărțiți icircn două grupuri și au fost macircnați spre gropile comu-ne icircn noaptea de 1617 septembrie după ora 200 Icircntacirci au fost dezbrăcați
și loviți cu lopeți topoare și baionete apoi au fost icircmpușcați
Doi localnici Ion Mocean și Ion Aluaș au asistat la masacru ascunși icircntr-un lan de porumb din zonă și au depus mărturie icircn ancheta postbelică de la Tribunalul Poporului Cluj Icircn Ho-tăracircrea nr 9 din 28 iunie 1946 au fost condamnați mai mulți repre zentanți din racircndul autorităților maghiare icircn uniformă sau civili care au participat la atrocități icircn Transilvania icircn inter-valul 1940-1944 inclusiv la masa-crul de la Sărmaș O parte dintre cei condamnați apucaseră să fugă icircn Un-garia și au rămas nepedepsiți Anche-
ta a continuat icircn anii rsquo50 și s-a soldat cu noi condamnări
Documentația procesului a fost secretizată imediat de Securitate iar cartea lui Matatias Carp a fost trecută la fondul secret al bibliotecilor astfel că această tragedie nu a fost cunos-cută icircn detaliu pe parcursul perioadei comuniste Povestea a fost redesco-perită icircn anii rsquo80 de istoricul Nicolas M Nagy-Talavera care a mers icircn zona Sărmaș și a cules mărturii de is-torie orală sub supravegherea aten-tă a Securității Cartea sa Fascismul icircn Ungaria și Romacircnia și broșura lui Matatias Carp au rămas principalele surse pe tema acestui masacru
Icircn decembrie 2019 icircn cadrul unui proiect comun al CSIER-WF cu Te-leviziunea Romacircnă ne-am deplasat la Sărmaș pentru a filma locurile tra-gediei Am găsit icircn bună stare cimiti-rul construit la baza dealului Șoscut unde au fost reicircnhumate victimele Ci-
mitirul care icircn forma cunoscută astăzi a fost amenajat cu sprijinul American Jewish Joint Distribution Committee a fost locul mai multor ceremonii come-morative atacirct icircn perioada comunistă cacirct și după Spre surpriza noastră am găsit icircncă un martor ocular al masa-crului cel care era poziționat cel mai bine pentru a observa ce se icircntacircmpla pe dealul Șoscut Este vorba de Ion Mocean (n 1928) fiul lui Ion Mocean (n 1906) care a depus mărturie la Tribunalul Poporului Spre deosebire de tatăl său care a văzut ce s-a icircn-tacircmplat de la casa de la baza dealului fiul cel cu care am icircnregistrat video o mărturie detaliată se afla la o stacirc-nă de pe deal din marginea pădurii undeva la același nivel cu locul masa-crului Crima s-a icircntacircmplat noaptea dar jandarmii maghiari au folosit feli-nare și astfel Ion Mocean a putut dis-tinge cu groază scenele atrocităților
Din cercetarea de teren a ieșit un film documentar Sărmaș rsquo44 realizat de Adrian Cioflacircncă și Teodora Dră-goi care a fost prezentat de către Te-leviziunea Romacircnă și a făcut obiectul unor evenimente la Institutul Cultural Romacircn din New York și la cel din Tel Aviv icircn 2020
SurseACNSAS fond Penal dosar P
137547ACNSAS fond Informativ dosar
552042 vol 1 2 (N Nagy-Talavera) Matatias Carp Sărmaș Una din
cele mai oribile crime fasciste Prefață B Brănișteanu București Socec 1945
Nicolas M Nagy-Talavera Fas-cismul icircn Ungaria și Romacircnia trad Măriuca Stanciu Ecaterina Geber București Hasefer 1996
ADRIAN CIOFLAcircNCĂ
Din activităţile de cercetare ale
Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din Romacircnia bdquoWilhelm Fildermanldquo al FCER-CM
Mărturii fotografice ale masacrării evreilor din Sărmaș
Comemorarea victimelor masacrului de la Sărmaș in perioada comunistă Sursa CSIER-WF
Tată și fiu ambii cu numele Ion Mocean ambii martori ai atrocităților de pe dealul Șoscut Sursa Adrian Cioflacircncă
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 13
Purimul copiilorCacircnd i-am văzut prima dată pe
Spiderman și Superman fugărindu-se și pe Batman și Elsa din Frozen icircmpărțind o pungă de pufuleți nu a fost
icircn vreo animație din seria DC Comics Marvel sau Disney ci icircn sala de spec-tacole a Centrului Comunitar Evreiesc din București de Purimul copiilor O sărbătoare care a reușit să-și păstre-ze veselia și culorile chiar dacă anul acesta s-a desfășurat online Copiii s-au costumat ca de fiecare dată și au participat la tot soiul de activități care i-au făcut să simtă că sunt icircmpreună
Roata provocărilor și jocurile in-teractive cu Coral Zytcer din București povestea de Purim animată pentru copii numărul de magie cu Edu-ard și Bianca din Oradea confecționarea din hacircrtie a pălăriei lui Haman cu Maria Ganciu din Ploiești și cacircn-tecele de Purim au recreat atmosfera din anii trecuți
atunci cacircnd icircn sediul JCC alergau zeci de copii costumați
Purim Romacircnia amp Israel Și oamenii mari au făcut Purimul la
JCC București tot online dar asta a icircnsemnat și că prieteni din Romacircnia și din Israel au putut fi icircmpreună mult mai simplu
bdquoHag Sameah Iată că și icircn acest an JCC București organizează un eveniment de Purim Icircn anii trecuți eram obișnuiți să avem foarte mul-te icircntacirclniri aici Purim Party Purimul copiilor Purimul seniorilor Mișloah Manot Șabat de Purim icircntacirclnirea cu voluntariihellip Icircn acești ani ne-a fost puțin mai greu ne-am icircntacirclnit online Sperăm să fie ultimul Purim pe care icircl sărbătorim onlinerdquo a spus icircn deschi-
derea evenimentului Adrian Gueron directorul JCC București
Prieteni din mai multe locuri s-au conectat așadar online pentru a spu-ne Lehaim pentru Purim Icircn direct din Israel au putut fi urmărite ceremo-nia de Havdala cu Yaden Cohen și o serie de momente muzicale live De asemenea un recital cu muzică live a oferit și Endy Glikman De discuția despre teatru icircn vremuri de pandemie și momentele vesele s-a ocupat invi-tatul JCC București Silviu Biriș
Iar de la sărbătoarea veseliei nu putea lipsi Roata Norocului care s-a bazat icircnsă și pe cunoștințe nu doar pe șansă Cei care au răspuns corect la icircntrebările organizatorilor legate de Purim au putut cacircștiga Mișloah Manot ndash pachete cu dulciuri oferite de Alka
ADRIAN GUERON
Pagină coordonată de GEORGE GIcircLEA
JCC BuCureşti
rOMAcircNiA
Trasee evreieşti ndash un prim popas Franţa
JCC Romacircnia icircn colaborare cu JCC Timişoara invită publicul la o că-lătorie icircn comunităţile evreieşti din jurul lumii Organizatorii icircşi propun să des-copere urmele paşilor celor care le-au constituit să descopere personalităţi de marcă sinagogi organizaţii evre-ieşti şi mai cu seamă să surprindă poveştile unice ale fiecărui spaţiu unde evreii s-au aşezat de-a lungul istoriei
Primul popas a fost icircn Franţa cea mai importantă comunitate din Europa occidentală icircn momentul de faţă Privi-torii au avut parte de un ghid extrem de competent icircn persoana directorului In-stitutului Cultural Francez din Timişoa-ra Tilla Rudel Cunoscătoare icircn detaliu al fenomenului evreiesc din Paris şi din
mai micile localităţi franceze ea a por-nit la o incursiune icircn istoria evreimii din Oraşul Luminilor La icircnceput o comuni-tate preponderent așkenază aceasta a devenit una icircn esenţă sefardă icircn anii ce au urmat Cu o istorie impresionan-tă comunitatea evreiască actuală este una cu o viaţă foarte vibrantă Putem vedea icircn toate domeniile ştiinţei cul-turii profesiunilor liberale foarte multe persoane de origine evreiască extrem de cunoscute Fie că vorbim de muzi-că sau presă fie că sondăm cele mai noi trenduri din artele plastice sau de bucătăria marilor maeştri evreii nu lipsesc icircntre cele mai remarcabile per-sonalităţi Am putut parcurge icircmpre-ună cu Tilla Rudel străzile Cartierului Marais zona tradiţional evreiască a Parisului şi am văzut marile şi impo-zantele sinagogi ale capitalei france-ze Muzeul Artei şi Istoriei Iudaismului şi Muzeul Holocaustului din Paris sunt doar două dintre obiectivele pe care cel care poposeşte pe malurile Senei nu ar trebui să le rateze Nu puteau lipsi din prezentare nici personalităţile politice de origine evreiască din Fran-ţa dintre care multe au făcut istorie
Atmosfera unei duminici icircn stil franţuzesc a fost completată cu muzi-că evreiască de cea mai bună calita-te pe care tot Tilla ne-a oferit-o Turul virtual al comunităţilor va continua cu o altă comunitate pe care organizato-rii au păstrat-o ca pe o surpriză
Show online cu măşti şi emoţiePurimul a fost celebrat la Timi-
şoara icircn toate modurile icircn care a fost posibil ţinacircnd seama că oraşul icircncă este icircn cod roşu de pandemie To-tuşi vacircrstnicii comunităţii s-au putut bucura de tradiţionalele humăntașen oznei haman ce le-au fost duse la domiciliu de la Restaurantul Ritual al comunităţii De asemenea progra-mele pe platforma Zoom au icircncercat din nou un experiment fără prece-dent pentru timişoreni ndash un spectacol online Icircnainte de acesta rabinul Zvi-ka Kfir şi oficianţii de cult Ervin We-inberger şi Tiberiu Hornung au citit Meghilat Esther icircn ebraică şi romacircnă Rabinul Kfir i-a introdus de altfel pe privitori icircn aspectele multiple ale aces-tei celebrări foarte importantă prin sensurile sale pentru poporul evreu
Protagoniştii spectacolului de sacircmbătă seara la ieşirea Șabatului au fost cei mici Cei 17 copii coor-donaţi de Rebeca Barnea care au interpretat mascaţi din casele lor ro-luri melodii poezii au emoţionat pro-fund publicul Chiar dacă tehnica nu e perfectă a fost o mare bucurie să le putem auzi vocile talentul la pian la ukulele sau dăruirea de a le bdquoieşirdquo per-fect poezia Vocea care s-a auzit cel mai clar şi care a icircncacircntat asistenţa a fost a lui Alexandru Fischer profesor şi dirijor al corului Șalom din Timişoa-
ra Comunitatea timişoreană a avut doi oaspeţi importanţi şi care sunt sufleteşte apropiaţi de această comu-nitate pe preşedintele FCER deputa-tul Silviu Vexler şi pe directorul Joint Romacircnia Israel Sabag Ne-au mişcat cuvintele preşedintelui FCER referitor la nevoia constantă de solidaritate de a icircntinde mereu o macircnă celui singur sau icircn nevoie Purimul fiind una dintre acele minunate ocazii pentru a face acest lucru Icircn background se auzeau cele două fetiţe de cinci luni un atacirct de frumos simbol al solidarităţii peste generaţii Ceremonia de Havdala ţi-nută de Israel Sabag şi copiii săi mai mici Kineret şi Tal a fost o adevăra-tă icircncacircntare şi un preţios dar primit tocmai de la Ashdod Nu putem să-l uităm pe directorul de programme JCC Ery Pervulescu tacircnărul plin de deschidere şi entuziasm care se im-plică mereu icircn programele realizate la Timişoara De altfel el icircmpreună cu fetiţa Leah fiica preşedintelui Comu-nităţii Evreilor din Caransebeş Florin Damian Schwartz au fost amfitrionii aşteptatei tombole care s-a dovedit un succes chiar şi icircn format digital
Speranţa se leagă desigur de Pu-rimul pe scenă Purimul acela care de peste şase decenii ndash sau poate chiar de mai demult ndash a fost cunoscut de evreii timişoreni
LUCIANA FRIEDMANN
JCC tiMişOArA
Veselie icircn pandemieDeși traversăm o perioadă difici-
lă JCC Iași cu sprijinul CE Iași a ținut să respecte un obicei tradițional de Purim ndash bdquoMișloah Manotrdquo și a or-ganizat o acțiune prin care membri-lor vacircrstnici ai comunității le-au fost icircmpărțite dulciuri specifice acestei sărbători Zacircmbetele și bucuria de pe chipurile participanților la această acțiune au scos icircn evidență sentimen-tul solidarității și apartenenței la Co-munitate ca la o familie mare și unită
Tot icircn spiritul sărbătorii de Purim
a fost organizat și evenimentul Puri-mul copiilor la care participanții copii și mămici au aflat povestea Reginei Ester și a miracolului de Purim au
icircnvățat cacircntece vesele specifice săr-bătorii iar la final au preparat și de-
gustat humăntaș pufosi si delicioșiȘi pentru că este singura sărbă-
toare veselă din calendarul iudaic nici chiar pandemia nu a reușit să icircmpie-
dice organizarea tradiționalului spectacol de Purim icircn condiții specifice acestei perioade Si-nagoga Merarilor a fost gazda acestui vesel eveniment care a debutat cu o alocuțiune ros-tită de președintele CE Iași Benjamina Ides-Vladcovschi despre semnificația sărbătorii de Purim Icircn continuare rabinul Yehoshua Aharonovich a expli-cat pe Zoom care sunt mițvot de Purim citirea Meghilat Esther Seudah Purim ndash masa
festivă și veselă Mișloah Manot și Matanot LarsquoEvyonim ndash oferirea de
alimente și daruri prietenilor și celor nevoiași iar directorul JCC Iași Albert Lozneanu a dat citire Cărții Esterei
Spectacolul care a icircncheiat eve-nimentul a cuprins și un concert al formației de muzică klezmer bdquoNigunrdquo precum și cacircteva surprize online un cuvacircnt de salut adresat participanților de către Israel Sabag director JDC pentru Romacircnia precum și interpre-tarea unor frumoase cacircntece israeli-ene de către doi copii foarte talentați Alesia Munteanu din Tecuci și Eva Fi-terman din Iași
Atmosfera caldă revederea pri-etenilor cacircntecele tradiționale și humăntașii savuroși au constituit in-gredientele unei seri speciale pe care am dori-o repetată cacirct mai curacircnd
SILVIAN SEGAL
JCC iAşi
JCC BUCUREŞTIStr Popa Soare 18
Telefon 0213202608E-mail bucurestijccro
wwwjccro
JCC IAŞIStr Elena Doamna 15
Telefon 0232313711wwwfacebookcomgro-
upsjcciasi
JCC ORADEAStr Mihai Viteazu 4
Telefon 0259434843wwwfacebookcomJcc
OradeaEvenimente
JCC ŞTIRI DESPRECentrele Comunitare Evreieşti
JCC TIMIŞOARAStr Gh Lazăr 5
Telefon 0256201698
14 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
Icircntr-un prezent icircn care supra-viețuitorii Holocaustului sunt din ce icircn ce mai puțini comemorarea de la Sinagoga-Muzeu bdquoStrumardquo din Beer Sheva (Israel) marcacircnd 79 de ani de la tragicul sfacircrșit al pasagerilor icircmbarcați pe vasul bdquoStrumardquo se icircnscrie icircn acțiunea concertată de combatere a antisemitismului și negaționismului din ce icircn ce mai agresive Inițiativa i-a aparținut ca de obicei lui Baruch Tercatin vicepreședinte al muzeului care și-a pierdut fratele pe bdquoStrumardquo Evenimentul transmis online de ICR Tel Aviv a fost moderat de directorul institutului Salamon Marton
Icircn Muzeul-Sinagogă șase lumacirc-nări icircn memoria celor șase milioane de victime ale Holocaustului au fost aprinse de oficialități ndash președintele Muzeului bdquoStrumardquo Arie Reiter prima-rul orașului Beer Sheva Rubik Danie-lovici președintele Filialei HOR Beer Sheva Nathan Cohen ndash și de urmași ai victimelor A fost psalmodiat El Male Rahamim
Nucleul mesajului transmis de ES Radu Ioanid ambasadorul Ro-macircniei icircn Israel a fost responsabilita-tea colectivă Romacircnia atunci aliată a Germaniei naziste Marea Britanie prin Carta Albă din 1939 limitacircnd intrarea evreilor icircn Palestina Turcia prin refuzul de a permite debarcarea pasagerilor Deși era stat neutru nu dorea să-și deterioreze relațiile cu Anglia bdquoStrumardquo ancorase icircn portul Bὔyὔkdere din cauza unei defecțiuni la motor URSS prin torpilarea vasu-lui de către un submarin sovietic
O cronologie a tragediei a fost fă-cută de președintele Muzeului bdquoStru-mardquo Arie Reiter Icircn decembrie 1941 779 de evrei plecau din Gara Obor spre Constanța să se icircmbarce pe va-sul bdquoStrumardquo aflat icircntr-o stare tehnică precară Antonescu permisese pleca-rea fiindcă era profitabilă evreii lăsau icircn țară bunuri și bani La scurt timp după ce bdquoStrumardquo era icircn larg Anglia
anunță intrarea icircn război icircmpotriva Romacircniei Deși pasagerii pierduseră cetățenia romacircnă au fost considerați ca aparținacircnd unui stat inamic Icircn urma defecțiunii vasului evreii sunt ghetoizați cu excepția a opt dintre ei care avuseseră prevederea să obțină viza britanică icircnainte de plecare și a unei gravide gata să nască La 23 fe-bruarie 1942 vasul e escortat icircn lar-gul Mării Negre Plutește icircn derivă Icircn zorii zilei următoare o explozie pune capăt vieții tuturor cu excepția unui singur pasager David Stoliar
Icircntr-un interviu cu supraviețuitorul stins din viață la 91 de ani icircn 2014 apar motivele care icircl determinase-ră să plece din țară icircn 1940 fuse-se exclus din icircnvățămacircntul de stat trăiește pogromul legionar din 1941 la București bdquoNe-am trezit toți icircn apărdquo a rememorat el clipele explo-ziei bdquoEra-n zori Nu se vedea bine Oamenii strigau după ajutor Simțeam că icircnghețăm Mă țineam de o bucată de lemn desprinsă din vas Am fost salvat de o ambarcațiune de pescari și adus la Istanbulrdquo Ajuns icircn Palesti-na se icircnrolează icircn Hagana luptă icircn Războiul de Independență din 1948 După 1968 lucrează icircn Japonia apoi icircn SUA E activ pacircnă la sfacircrșitul vieții
Am Israel Hai ndash Poporul lui Israel trăiește A fost axul expozeului făcut de primarul Rubik Danielovici Orașul bdquocapitala Negevuluirdquo trecut prin stă-pacircnirile elenistă romană bizantină otomană mandatul britanic renăs-cut după redobacircndirea independenței statale cunoaște o dezvoltare rapidă icircn high-tech industrie aerospațială farmaceutică Are instituții medicale de prestigiu Este bine reprezentat icircn zona culturală educațională Eloc-vente ndash imagini cu grupuri de tineri vi-zitatori la Muzeul bdquoStrumardquo
bdquoStrumardquo este un episod din Ho-locaust a spus președinta Uniunii Organizațiilor Supraviețuitorilor Ho-locaustului Colette Avital cu impli-
care afectivă firească icircn dublă ca-litate de originară din Romacircnia și supraviețuitoare Diplomat și om po-litic Colette Avital a accentuat asupra intereselor economice și a jocurilor politice din partea statelor implicate icircn dezastru Cuvinte icircnsoțite de imagini Majoritatea victimelor ndash tineri singuri cupluri fotografii de nuntă
Anul 1941 a reprezentat un vacircrf al violențelor antievreiești icircn Romacircnia pogromurile din București și Iași de-portările icircn Transnistria determinacircnd opțiunea pentru plecare icircn condiții nesigure soldate uneori cu pierderea vieții cum a fost cu cei de pe vase-le bdquoStrumardquo și bdquoMefkurerdquo a sintetizat directorul Organizației Israelienilor Originari din Romacircnia (AMIR) Eyal Fabian
Pentru vicepreședintele Muzeu-lui bdquoStrumardquo Baruch Tercatin come-morarea a fost și personală iurțait pentru fratele lui Itzhak ben Iacob După ce a mulțumit antevorbitorilor conferențiarul a amintit prestațiile pro-
fesorului Carol Iancu și ale conf univ dr Felicia Waldman privind perpetua-rea memoriei victimelor Holocaustu-lui icircn Romacircnia Un gest mai puternic decacirct cuvintele lumacircnarea aprinsă icircn amintirea fratelui său
Numele și chipurile victimelor tre-buie să fie puse icircn valoare icircn orice muzeu dedicat memoriei lor a fost ideea centrală din intervenția lui Yohai Cohen cercetător la Institutul Yad Va-shem
O melodie simplă și profundă voce cu acompaniament de chitară a icircncheiat comemorarea
IULIA DELEANU
Papa Francisc a vizitat o supraviețuitoare a Holocaustului
Premieră muzicală absolută la Radio Shalom
Două piese muzicale scrise și in-terpretate la pian de ES Arthur Mattli ambasadorul Elveției icircn Romacircnia au fost ascultate icircn premieră absolută la Radio Shalom bdquoUn diplomat de mare gentilețe sensibilitate performer icircn profesiune iubitor de familie pasio-nat de lectură și muzicărdquo l-a prezentat moderatoarea emisiunii bdquoUniversul la femininrdquo Serena Adler Transmisie via zoom ndash Alex Brucher
Miniaturile muzicale bdquoImnrdquo și bdquoMică povesterdquo au fost prologul și epilogul comentariilor la Cartea Esterei tema emisiunii Scriitorul Ioan Ciorca autor al unei traduceri versificate a Bibliei a vorbit despre importanța misiunii divine a fiecăruia ilustrată de Morde-chai adresacircndu-se Esterei conștientă că-și riscă viața venind nechemată la Ahașveroș bdquoPoate că pentru aceas-tă vreme ai fost adusă la icircmpărățierdquo Ramona Doleanu a recitat pasajul și un fragment din Kohelet variațiune
versificată a lu-crării scrise de același invitat
Directoarea Editurii clujene Ecou Nadia Farkaș Ba-ciu a anunțat intenția de a-i publica o cule-gere de poves-tiri biblice Mi-hai Petre poet stins prematur din viață icircn Spania autor al volumului postum bdquoViața ca o povesterdquo a fost evocat de scriitoarea Marinela Ivan Și un contrapunct dul-ce rețeta de humacircntașen a Claudiei Florian Un cacircntec de Purim icircn ladino a icircncheiat emisiunea
ES Arthur Mattli a mulțumit echi-pei Radio Shalom pentru transmisia compozițiilor sale felicitacircnd-o pentru calitatea acestei emisiuni (ID)
Papa Francisc a făcut o vizită-sur-priză la apartamentul din Roma locuit de Edith Bruck o supraviețuitoare de 89 de ani a Holocaustului deportată din Ungaria la Auschwitz apoi la Ber-gen Belsen Ea și-a pierdut icircntreaga familie a devenit scriitoare și poetă și s-a stabilit la Roma Conform Televizi-unii italiene de stat RAI Papa a dorit să se icircntacirclnească cu Bruck după ce a citit un interviu al acesteia acordat publicației Vaticanului Osservatore Romano
Icircn cadrul convorbirilor Bruck a spus că a considerat drept o obligație mo-rală să vorbească despre suferințele prin care au trecut deportații din lagă-rele morții Două victime ale lagărului de la Bergen Belsen au rugat-o ca dacă va supraviețui să depună măr-turie chiar dacă lumea nu o va crede
După vizită Papa Francisc a afir-mat că a făcut acest gest bdquopentru a-i mulțumi pentru mărturia ei și a aduce un omagiu poporului devenit martir din
cauza nebuniei populismului nazistrdquo Un comunicat al Vaticanului a sublini-at că Papa și Edith Bruck au discutat și despre bdquoacele momente care au lu-minat experiența de iad a lagărelor și despre temerile și speranțele care definesc era noastră despre valoarea memoriei și rolul celor vacircrstnici de a transmite aceasta celor tinerirdquo
Papa a mai declarat bdquoRepet cu sinceritate cuvintele pe care le-am pronunțat din inimă icircn timpul vizitei mele la Yad Vashem și pe care le ros-tesc icircn fața oricărei persoane care ca și dvs a suferit atacirct de mult laquoIartă Doamne icircn numele umanitățiiraquordquo
Ronald S Lauder președintele Congresului Mondial Evreiesc a sa-lutat gestul Papei care bdquodemonstrea-ză un angajament sincer față de ne-cesitatea de a continua să atragem atenția asupra atrocităților inumane ale () Holocaustului Icircntr-o perioadă cacircnd neonazismul antisemitismul și alte concepții bigote reapar icircn multe părți ale lumii integritatea morală a Papei Francisc și icircnțelegerea de că-tre el a sensului istoriei fixează stan-dardele de urmat pentru alte credințe pentru liderii politici și comunitate Icirci mulțumesc de asemenea doamnei Bruck pentru curajul ei de a vorbi lu-mii despre trauma ei și de a-și dedica viața educației oamenilor cu privire la adevărurile oribile ale Holocaustuluirdquo a mai spus R Lauder (EG)
STRUMA 79 de ani de la tragedie
Kosovo și Cehia și-au deschis reprezentanțe diplomatice
la IerusalimKosovo este primul stat musul-
man (și primul stat european) care și-a deschis o ambasadă la Ierusa-lim Aceasta după ce Israelul a recu-noscut independența statului Kosovo deși numeroase alte țări membre ale comunității internaționale icirci refuză acest statut La 1 februarie Kosovo și Israel au stabilit relații diplomatice complete iar Priștina a recunoscut Ierusalimul
drept capitală a statului Israel Demersul Priștinei a fost criticat de statele mu-sulmane Autoritatea Palestiniană a condamnat decizia luată de Kosovo ca și Turcia care a subliniat că ea va afecta relațiile dintre cele două țări
După SUA și Guatemala Kosovo este a treia țară cu ambasadă la IerusalimExistă și alte țări care intenționează să facă acest pas și care au deschis
birouri icircn stracircnsă legătură cu ambasadele lor de la Tel Aviv și icircn care lucrează diplomați Astfel icircncă icircn 2019 Budapesta a inaugurat un birou comercial cu statut diplomatic oficial și este considerat o ramură a Ambasadei ungare din Tel Aviv Recent Cehia a deschis un birou la Ierusalim de asemenea o ramură a ambasadei sale de la Tel Aviv La inaugurare a fost de față Andrei Babis pre-mierul ceh care s-a aflat la Tel Aviv icircmpreună cu omologul său ungar Viktor Orban pentru a negocia icircmpreună cu premierul Netanyahu o colaborare icircn pro-ducerea unui vaccin antiCovid Este o confirmare a bunelor relații dintre Israel și trei dintre cele patru state membre ale Grupului de la Vișegrad care sprijină statul evreu icircn cadrul UE Icircn urmă cu două săptămacircni Israelul a trimis Cehiei 5000 de doze de vaccin Moderna
Gestul Cehiei de a deschide acest oficiu diplomatic a fost de asemenea cri-ticat de Autoritatea Palestiniană cu toate că partea cehă a susținut că nu este vorba de ambasadă ci numai de un birou diplomatic (EG)
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 15
Debutul literar al reputatului re-gizor Alexander Hausvater a avut loc icircncă din 2017 cacircnd a lansat ro-manul-puzzle bdquoCe dacărdquo publicat la Editura Integral din București Cartea a cunoscut deja traduceri icircn limbile engleză franceză germană și chine-ză Au urmat icircn 2019 titlurile bdquoCaptiv icircn minerdquo și bdquoExperimentul Prdquo Recent a fost lansată o trilogie ndash romanele bdquoPenumbrardquo bdquoAici Radio Erosrdquo și bdquoDor călătorrdquo ndash care va deveni o tetralo-gie al patrulea roman fiind icircn curs de apariție Cele trei romane menționate au fost scrise icircn bdquoanul pandemieirdquo și au beneficiat de o dublă lansare una icircn 25 februarie 2021 cu participare fi-zică la Palatul Copiilor icircn organizarea Teatrului bdquoStela Popescurdquo din Capi-tală și a Editurii Integral iar cealaltă on-line o săptămacircnă mai tacircrziu orga-nizată de FCER și JCC Romacircnia
Prima lansare i-a reunit la prezi-diu pe scriitorii Varujan Vosganian și Doru Mareș actorii Carmen Tănase Manuela Hărăbor Sorin Aurel Sandu și Adrian Păduraru directorul Edi-turii Integral Costel Postolache și bineicircnțeles autorul
Varujan Vosganian l-a caracterizat pe Alexander Hausvater drept un bdquospi-rit neliniștit tumultuosrdquo Icircn cărțile lui acesta bdquodă indicații de regie fixează decorurilerdquo Cele trei cărți sunt scrise
icircn registre diferite dar au bdquoo tulpină comună trecerea icircn moarte a tatălui Personajele se creează și se călău-zesc unul pe celălaltrdquo
Doru Mareș a vorbit despre prie-tenia care icircl leagă de autor și despre emoția comună a icircnceputurilor icircn ca-rieră icircn toamna anului 2021 icircmplinin-du-se 30 de ani de la debutul regizoral icircn Romacircnia al lui Hausvater cu bdquoAu pus cătușe florilorrdquo de Fernando Ar-rabal și tot atacircția de la debutul vor-bitorului icircn calitate de cronicar literar
Carmen Tănase Manuela Hără-bor și Sorin Aurel Sandu au citit frag-mente din cele trei romane
Adrian Păduraru a descris stările pe care i le-a produs lectura roma-nelor lui Hausvater bdquoAm placircns am avut tot timpul o trepidație o stare de neliniște o curiozitate ca la romanele polițiste o liniște ca icircn fața unei lucrări filosofice o introspecție ca la un ro-man psihologicrdquo
Costel Postolache a vorbit despre toate cărțile autorului și a subliniat că trilogia lansată acum constituie bdquocerti-ficatul de garanție a calității literare a lui Alexander Hausvater Mă bucur că Editura Integral este parte a acestui fenomenrdquo
Autorul a analizat cum a fost trans-formată coerciția impusă de pande-mie pe scena teatrului icircntr-o nouă
moda l i t a t e de creație de data aceasta pe tăracircm literar bdquoVreau să vă vorbesc des-pre transferul bizar al unui artist aflat de 30-40 de ani doar icircn teatru care a căutat o viață icircntreagă un autor pe care să-l adapteze cu care să lucreze ndash și nu l-a găsit Deodată i se iau modalitățile de exprimare și nefiind un om angajat la stat sau un bi-rocrat sau un tehnocrat ajunge icircn tr-o situație icircn care nu poate să trăiască este sufocat de casă de oamenii pur-tacircnd măști de lipsa de sociabilitate Brusc icirci vin o sumedenie de povești Icircntr-adevăr o viață icircntreagă am cre-zut că sunt un povestitor un om care icircși creează o poveste și devine atacirct autorul cacirct și spectatorul ei Scriu și de-abia aștept pagina următoare pen-tru că habar nu am ce se va icircntacircmpla Pentru mine și pentru generația mea povestea nu este doar o formă de amuzament ci una de supraviețuire Prin prisma poveștii Șeherezada
supraviețuiește o mie și una de nopți Dacă nu l-ar fi făcut curios pe acel rege viața i-ar fi fost curmată după două sau trei nopțirdquo
Cea de-a doua lansare a fost mo-derată de Robert Schorr directorul Departamentului Cultură Istorie Artă Media al FCER care i-a prezentat pe invitați Silviu Vexler președintele FCER dr Aurel Vainer președintele de onoare al aceleiași instituții Mar-tin Salamon directorul ICR Tel Aviv Dan Romașcanu publicist israelian de limbă romacircnă Costel Postolache directorul Editurii Integral conf dr Răzvan Voncu de la Universitatea din București Maia Morgenstern ma-nagerul Teatrului Evreiesc de Stat din București actorul Constantin Flores-cu și autorul
Silviu Vexler s-a autocaracterizat drept bdquoun consumator de artă și lite-raturărdquo și i-a icircndemnat pe cititori să se oprească asupra acestor cărți El a povestit cum l-a cunoscut pe autor cu mai mulți ani icircn urmă la Timișoara icircntr-o sală plină de vacarm i-a atras atenția omul tăcut cu care a simțit o conexiune Mai apoi acesta bdquoa explo-datrdquo a vorbit o oră deloc plictisitor astfel icircncacirct o discuție ternă s-a trans-format icircntr-una animată despre pro-movarea culturii evreiești icircn SUA
Geni Brenda-Vexler a rememorat icircntacirclnirea cu regizorul Hausvater da-torită rolului Anne Frank pe care vor-bitoarea l-a interpretat pe scena TES Lucrul icircmpreună a marcat-o pozitiv și ca actriță și ca persoană
Martin Salamon l-a felicitat pe au-tor pentru activitatea literară bdquola fel de debordantă și prolifică precum cea de regizor Are un talent nemărginit foar-te aproape de ceea ce numim geniu Să atingi culmi ale performanței artis-tice icircn mai multe culturi icircn mai multe țări este foarte rarrdquo
Dr Aurel Vainer a afirmat bdquoL-am cunoscut pe Alexander Hausvater la teatru am fost de multe ori un specta-tor anonim Are un caracter impetuos năvalnic talentul lui iese la iveală icircn orice condiții Una dintre calitățile scri-sului său este mo-dernitatea
La icircnceputul lunii februarie Moha-mmad Mahmoud Al Khaja desemnat ambasador al EAU icircn Israel a depus jurămacircntul icircn fața premierului Moha-mmed bin Rashid Al Maktoum și a fost primit pentru prezentarea scrisorilor de acreditare de către președintele Is-raelului Reuven Rivlin Aceasta după ce icircn ianuarie Israelul și-a deschis ofi-cial ambasada la Abu Dhabi odată cu sosirea ambasadorului Eitan Naeh Ambasada EAU va fi la Tel Aviv
Cele două țări și-au normalizat relațiile după semnarea la Washin-gton a așa-numitelor Acorduri Abra-ham cu intermediere americană You-sef al Otaiba ambasadorul Emiratelor icircn SUA a salutat numirea lui Al Khaja și a declarat că acesta este un mare susținător al Acordurilor Abraham al schimburilor comerciale și investițiilor directe al păcii și stabilității regionale a relatat presa israeliană
La scurt timp după depunerea ju-rămacircntului noul ambasador al Emira-telor și-a inaugurat o pagină specială de Twitter unde a scris că bdquoeste icircn-cacircntatrdquo să-și poată lansa pagina ofici-ală icircn calitatea lui de prim ambasador al EAU icircn Israel bdquoAștept să icircntăresc relațiile dintre cetățenii din Emirate și din Israel prin promovarea păcii icircnțelegerii și prosperității popoarelor noastre și din icircntreaga regiune Mar-haba Bruchim Habaim și Welcomerdquo și-a icircncheiat el mesajul la care depu-tatul Michal Cotler-Wunsh i-a răspuns cu aceleași cuvinte icircn arabă ebraică și engleză bdquoAștept să ne icircntacirclnim și să stimulăm dezvoltarea relațiilor din-tre țările și popoarele noastrerdquo a adă-ugat deputatul
La Abu Dhabi se va construi un templu dedicat
celor trei religii avrahamiceIcircn 2022 EAU preconizează ridica-
rea unui templu pentru cele trei mari religii monoteiste din lume iudaismul creștinismul și islamismul Acesta se va numi bdquoCasa Familială Abrahamrdquo
Declarația a fost făcută de Moha-med Ahmed bin Sultan Al Jaber ambasadorul EAU icircn Rusia icircn ca-drul unui eveni-ment organizat la Muzeul Evreiesc și Centrul pentru Toleranță de la
Moscova Templul a precizat amba-sadorul va fi un loc pentru rugăciune dialog și educație icircn vederea realiză-rii unității credințelor
Cu toate că 75 la sută din populația Emiratelor este de rit musulman li-bertatea religioasă din țară a permis ridicarea de lăcașuri de cult creștine evreiești și pentru alte religii
Comunitățile evreiești din țările Consiliului de Cooperare
al Golfului au format o asociațieComunitățile evreiești din țările din
Golf ndash Bahrain Kuweit Oman Qatar Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite ndash au decis să-și unifice resur-sele formacircnd Asociația Comunităților Evreiești din Golf (ACEG) Chiar dacă fiecare comunitate este independen-tă ele au un obiectiv comun ndash de a sti-mula viața evreiască spre binele atacirct al rezidenților cacirct și al vizitatorilor
Grupul va acționa icircn comun sub icircndrumarea rabinului dr Elie Abadie din Dubai și a președintelui Ebrahim Dawood Nonoo din Bahrain Con-ducerea Asociației este compusă din membrii Comunităților din cele șase state din Golf care vor elabora icircmpre-ună proiecte vizacircnd sprijinirea vieții evreiești din ce icircn ce mai bogate din Golf Este icircn curs de finalizare Beth Din din Arabia pentru a soluționa pro-bleme legate de statutul personal moșteniri sau dispute de afaceri din regiune S-a creat acum și o Agenție de Certificare Arabă Cașer pentru a se impune aceleași standarde cașer icircn toate cele șase țări din Golf
bdquoȚările din Golf au sprijinit dez-voltarea vieții evreiești dar oda-tă cu stabilirea mai multor evrei și creșterea numărului de vizitatori tre-buie să ne gacircndim la necesitățile lor educaționale culturale spirituale și religioase prin elaborarea unor pro-grame și instituții care să servească acestor cerințe icircn creștererdquo a declarat rabinul Abadie bdquoAceasta poate fi rea-lizată prin punerea la un loc a resurse-lor noastrerdquo a afirmat la racircndul său Darwood Nonoo
EVA GALAMBOSCLAUDIA BOSOI
(Continuare icircn pag 20)
acordurile abraham dau roade
Primul ambasador al Emiratelor icircn Israel
Alexander Hausvater scriitorul
Potrivit unor cercetări recente ale istoricului Wally de Lang peste 100 de evrei din Olanda au fost trimiși la moarte de către naziști icircn anul 1941 cu un an icircnainte ca autoritățile ger-mane să icircnceapă deportările icircn masă spre camerele de gazare Victimele au fost capturate de pe străzile ca-pitalei Olandei icircn februarie 1941 icircn cadrul primelor raiduri naziste asupra evreilor din Europa de Vest și trimiși icircn lagărul de concentrare Mauthau-sen din Austria Wally de Lang spu-ne că 108 persoane au fost ucise icircn apropiere de localitatea Hartheim din Austria Oficial le-au fost atribuite ca-uze fictive de deces explică ea
Germania a invadat Olanda icircn luna mai 1940 și icircn următorii cinci ani mai mult de trei sferturi din populația evre-iască a fost ucisă Acțiunile de depor-tare icircn masă au icircnceput icircntre 22 și 23 februarie 1941 ca răzbunare pentru uciderea unui colaborator olandez nazist icircn timpul unei ciocniri violente bdquoAm crezut icircntotdeauna că primul tren cu prizonieri a plecat icircn iulie 1942 dar acești oameni fuseseră deja deportați la data de 27 februarie 1941 cu mult mai devremerdquo a declarat ea pentru BBC
Elementul de noutate constă icircn faptul că mulți dintre prizonieri au fost
uciși icircn camera de gazare de la Hart-heim Familiilor li s-au prezentat cau-ze false ale decesului și s-a presupus că bărbații au murit din cauza otrăvirii cu plumb icircn urma activităților miniere De Lang susține că au fost trimiși la Hartheim și uciși Pentru 108 dintre deținuți există dovezi că au fost uciși și incinerați la Hartheim spune ea dar cel mai probabil acestea nu sunt sin-gurele victime care și-au găsit astfel sfacircrșitul Ea a descoperit icircn arhivele germane că icircntre 1 și 6 septembrie 1941 cacircte 30 de prizonieri au fost icircnregistrați ca morți icircn fiecare zi La acea vreme toate decesele trebuiau icircnregistrate și istoricul este convins că oamenii au fost uciși icircncă de la so-sire cu săptămacircni icircnainte bdquoA fost un fel de laborator [pentru naziști] pentru a-și icircmbunătăți cunoștințele despre tot ceea ce am văzut la Auschwitz la o scară mult mai marerdquo susține Wally de Lang Icircn cadrul demersului său științific ea a identificat o serie de per-soane fotografiate icircn timpul detențiilor naziste din Amsterdam John Spel nepotul lui Aron Smeer unul dintre cei deportați a spus că ani de zile tot ceea ce avea era doar un nume iar acum grație descoperirilor lui De Lang cunoaște și chipul bunicului său
DAN DRUȚĂ
Peste 100 de evrei gazați icircn secret de naziști
16 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
Referirea este la disidența Uniunii Evreilor Romacircni aflată sub președinția lui Zelțer-Sărățeanu Evenimentul a avut loc icircn zilele de 27-28 ianuarie 1946 Congresul s-a bucurat de o largă publicitate Au parti-cipat și au rostit cuvacircntări ministrul Teohari Georgescu Constantin Doncea repre-zentant al FND Icircn numele Comisiei Aliate de Control a vorbit icircn idiș maiorul A Levy Relevante pentru orientarea Congresului și a organizației icircn general sunt cuvacircntă-rile rostite de președintele Sărățeanu și de avocatul D Rosenkranz secretar general precum și rezoluțiile adoptate Este semni-ficativ faptul că Zelțer-Sărățeanu vorbind despre fondatorii organizației și despre lup-ta dusă pentru emanciparea și dobacircndirea drepturilor pentru evrei nu pomenește nu-mele lui Filderman Icircn ceea ce-l privește pe Rosenkranz el l-a atacat pe cel mai impor-tant conducător al evreimii romacircne acuzacircn-du-l că refuză să colaboreze cu CDE că nu a luat atitudine față de regimul reacționar al lui Rădescu
Rezoluțiile Congresului s-au referit la icircncrederea organizației care trebuia acor-dată guvernului prezidat de dr Petru Gro-za Mulțumindu-i pentru icircnlăturarea discri-minărilor rasiale i s-a solicitat ca ultimele rămășițe ale regimului de prigoană să fie cacirct mai grabnic lichidate S-a hotăracirct sprijinirea străduințelor guvernului a forțelor democra-tice și progresiste contribuind astfel la opera de refacere și de consolidare democratică a țării De asemenea s-a hotăracirct ade-rarea UER la CDE Congresul a icircndemnat populația evreiască să participe la realizarea unității democra-tice evreiești pentru icircntărirea frontului unic al forțelor democratice chezășia libertății și securității tuturor cetățenilor țării Congre-sul și-a mai exprimat omagiul cuvenit Uni-unii Evreilor Romacircni din America ceracircndu-i să contribuie icircn continuare la ameliorarea situației evreilor romacircni la ridicarea presti-giului Romacircniei democratice O rezoluție re-flectă poziția organizației față de Palestina și precizează că bdquoUER susține cu simpatie străduințele constructive ale evreilor din Palestina și condamnă orice icircncercare de a icircnăbuși aceste strădanii prin măsuri restric-tive pe care le consideră profund nedrepte față de o națiune care s-a jertfit pe altarul marilor idealuri de dreptate și libertaterdquo
Icircn legătură cu dr Filderman Congresul a adoptat o rezoluție bdquoconstatacircnd că prin atitu-dinea sa de după 23 august 1944 dr Filder-man s-a abătut de la ideologia organizației și a nesocotit prevederile ei statutare primejduind astfel interesele populației evreiești din Romacircnia preconizacircnd izo-larea politică a evreilor romacircni și manifes-tacircnd icircn mod constant adeziunea la vechile concepții și metode politice care s-au dove-dit nefaste pentru evreii romacircni Refuzacircnd totodată sprijinirea forțelor democratice ale țării domnul dr Filderman s-a pus icircn afara cadrelor UER pe care n-o mai reprezintă și n-o mai poate angajardquo Prin rezoluție s-a stabilit sarcina UER de a contribui la demo-cratizarea comunităților a instituțiunilor de cult cultură și asistență socială Icircntreaga populație evreiască a fost icircndemnată să sprijine activitatea CDE să participe la re-alizarea programului respectivei organizații
Congresul a solicitat guvernului și diferi-telor instituții obștești să acorde neicircntacircrziat un sprijin eficace operei de refacere a vieții evreilor reveniți din refugiu și din deportare precum și a foștilor condamnați la muncă obligatorie Congresul și-a icircncheiat lucră-rile la 28 ianuarie 1946 Dintr-un comuni-cat semnat de Zelțer-Sărățeanu apărut icircn bdquoNeamul Evreiescrdquo din 4 martie aflăm că Filderman a protestat icircmpotriva excluderii lui de către Congres Icircn comunicat se ara-tă că la Congres au participat 109 delegați care au votat icircn unanimitate eliminarea lui Filderman
LYA BENJAMIN
E v r e i icirc n v i a ţ a p u b l i c ă
Congresul UER
Aparat de aer condiţionat care ucide virusurile şi germeniiCompania israeliană Tadiran a brevetat un apa-
rat de aer condiționat care poate ucide virusurile și alți germeni din aer Mai exact acest dispozitiv utilizea-ză peroxidul de hidrogen pentru a ucide 9999 din virusuri germeni și bacteriile din spațiile icircnchise fapt certificat icircntr-un laborator omologat de Agenţia pentru Medicamente din Statele Unite Prima tehnologie de acest tip bazată pe peroxid de hidrogen a fost instala-tă icircn seria sa de miniaparate de aer condiționat Sense Inverter disponibile icircn Israel
Mai multe companii globale de aparate de aer condiționat se află icircn negocieri cu Tadiran pentru a uti-liza tehnologia Air Care 02 Compania cu o experiență de 60 de ani a icircnceput cercetarea și dezvoltarea Air Care 02 icircn urmă cu trei ani cu mult icircnainte de debutul pandemiei de coronavirus icircnsă momentul lansării nu ar fi putut fi mai oportun decacirct icircn pre-zent Teh-nologia este e c o l o g i c ă subproduse-le derivate din amoniac și ozon fiind biodegradabile Mecanismul de autocurățare al produ-sului minimizează icircntreținerea necesară și asigură că praful nu icirci va afecta eficiența bdquoCercetările efectuate de Organizația Mondială a Sănătății au constatat că mediul icircn care locuim acasă este de cinci ori mai po-luat decacirct cel din aer liber ceea ce provoacă infecții icircn racircndul a milioane de oameni din icircntreaga lume Cu cacircțiva ani icircn urmă am decis să devenim lider icircn do-meniul tratării aerului și al obţinerii unei locuinţe pline de aer sănătosrdquo susţine CEO-ul companiei Tadiran Moshe Mamrud
produsese o furtună a citokinelor şi disfuncţionalităţi ale organelor Dr Dror Mevorach de la Centrul Medi-cal Hadasa unde a fost folosit medicamentul este de părere că acest tratament este cu atacirct mai important cu cacirct poate fi aplicat oricărui pacient indiferent de cacirct de gravă este starea lui Aceste tratamente susţin au-torităţile israeliene pot deveni o alternativă viabilă icircn cazul perpetuării unor mutaţii ale virusului pentru care vaccinul nu oferă imunitate
Icircn prezent peste 50 din populaţia Israelului a fost imunizată prin vaccinare icircnsă cercetările privind o po-sibilă schemă de tratament rămacircn o parte importantă icircn lupta icircmpotriva pandemiei
Importantă descoperire arheologică icircn domeniul Holocaustului
Arheologii au descoperit plăcuțele de identificare a patru cop ii uciși de naziști icircn lagărul de exter minare Sobibor din estul Po-loniei Yoram Haimi arheolog la Autoritatea Antichităților din Israel a precizat că fiecare plăcuță de identificare din metal este diferită și cel mai probabil a fost oferită co-piilor de către părinți icircnainte să fie separați icircn speranța că acestea icirci vor ajuta pe copii să revină acasă bdquoFiecare mic artefact descoperit scoate la iveală o poveste Este po-vestea comunității din care prove-
neau icircnainte să ajungă la Sobiborrdquo a adăugat Haimi care a făcut parte din echipa ce a desfășurat lucrările de excavare icircn Polonia și al cărui unchi a fost ucis icircn acest lagăr
Cercetările arheologilor au descoperit și camera de gaza-re a lagărului care acoperea o suprafață de 350 de metri pătrați și conținea opt icircncăperi Avacircnd icircn vedere dimensiunile bdquoputem spune că erau băgați cacircte 800 sau 900 de oameni icircn această cameră de gazare și pornind motorul puteai ucide icircn 10 minu-te 900 de oameni Este o fabrică pentru ucisrdquo a spus Haimi potrivit Live Science
Icircntre 2012 și 2014 arheologii au mai găsit alte trei plăcuțe icircn bdquozona de ucidererdquo a lagărului care conținea o cameră de gazare un crematoriu și o groapă comună
Fiecare plăcuță conține numele copilului data de naștere și orașul natal fapt ce i-a ajutat pe arheo-logi să afle mai multe despre viețile acestora Toți copiii au fost aduși din Amsterdam iar unii dintre cei
identificați mai recent au făcut parte dintr-o deportare icircn masă a aproape 1300 de copii cu vacircrste cuprinse icircntre 4 și 8 ani care au fost separați de părinții lor și trimiși la gazare imediat ce ajungeau la Sobibor
ŞTIINŢA
ŞI VIAŢA
D o u ă n o i m e d i c a m e n t e icirc ş i a r a t ă e f i c i e n ţ a icirc n t r a t a r e a C O V I D
Inovaţii icircn cercetarea din domeniul neurologiei
Cercetătorii de la Universitatea Ben-Gurion din Neghev au dezvoltat o nouă metodă pentru diagnos-ticarea rapidă a patologiei vaselor de sacircnge cerebra-le care ar putea conduce la boli neurodegenerative neurologice și psihiatrice au anunţat reprezentanţii instituţiei de icircnvăţămacircnt superior Această nouă abor-dare medicală se bazează pe analiza modelelor de activitate cerebrală Metoda a fost dezvoltată de prof dr Dan Milikovsky și prof dr Alon Friedman de la De-partamentele de Fiziologie și Biologie Celulară Științe Cognitive și Cerebrale ale Universității Ben-Gurion Constatările savanţilor israelieni arată că pacienții cu boala Alzheimer și alte afecțiuni ale creierului prezintă o activitate asemănătoare convulsiilor epileptice care poate fi detectată prin intermediul electroencefalogra-melor Această activitate anormală reflectă modificări patologice ale disfuncției vaselor de sacircnge ale creie-rului care contribuie conform studiilor recente la pa-togeneza diferitelor tulburări neurodegenerative și icircn cazul altor tulburări neuropsihiatrice Tehnologia a fost testată cu succes pe animale și zeci de pacienți și este acum validată pe baze de date mari cu icircnregistrări ale rezultatelor EEG a mii de pacienți bdquoAceastă nouă abordare pentru diagnosticarea afecțiunilor neurologi-ce bazată pe analiza modificărilor vaselor de sacircnge din creier poate fi valoroasă pentru depistarea preco-ce a bolii Alzheimer și a altor afecțiuni neurologice icircn stadiul icircn care tratamentul poate icircncetini progresia bo-liirdquo a afirmat Josh Peleg CEO al BGN Technologies companie a Universității Ben-Gurion din Neghev Grupaj realizat de DAN DRUŢĂ
O nouă speranţă pentru tratarea infecţiei cu SARS-CoV-2 vine din Israel Pacienţi trataţi cu două noi me-dicamente ndash EXO-CD24 şi Allocetra ndash au avut reacţii foarte bune Primul s-a dovedit extrem de eficient icircn a stopa furtuna de citokine icircn timp ce al doilea a reglat răspunsul imunitar pentru 19 dintre cei 21 de bolnavi de COVID-19 care au beneficiat de tratament
Centrul Medical Sourasky din Tel Aviv a oferit date despre acest nou tratament Potrivit reprezentanţilor instituţiei toţi cei 30 de pacienţi afectaţi de forme grave ale bolii care au beneficiat de tratament cu EXO-CD24 s-au vindecat 29 dintre ei s-au vindecat icircntr-un inter-val de două-trei zile iar cei mai mulţi au fost externaţi din spital după cinci zile Dr Shiran Shapira directorul laboratorului a precizat că tratamentul se administrea-ză prin inhalare şi ajunge direct la plămacircni fără a fi constatate alte efecte adverse
Icircn ceea ce priveşte Allocetra un medicament care reglează răspunsul imunitar el a fost administrat unui grup de 21 de pacienţi dintre care 19 au fost exter-naţi icircn cinci-şase zile Aceştia sufereau de comorbi-dităţi ndash obezitate şi boli cardiovasculare iar infecţia le
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 17
ca stat nemem-bru al ONU icircn
urma votului Adunării Generale Ca stat nemembru al ONU Palestina s-a icircnscris și icircn CPIrdquo Astfel bdquoCPI a spus că nu este de competența sa să de-cidă asupra statalității Palestinei ci acceptă calitatea de stat recunoscută de Adunarea Generală a ONUrdquo Aeyal Gross a mai spus că bdquoicircn cazul Pa-lestinei icircntrebarea este dacă un stat care nu a existat niciodată icircnainte de ocupare poate dobacircndi acest atribut icircn timp ce ar fi fost ocupatrdquo
Profesorul a amintit că la primirea Palestinei ca stat nemembru al ONU și al CPI singura țară membră care a protestat a fost Canada bdquoAcum poli-ticienii care nu au protestat atunci ar trebui arate că deși Adunarea Ge-nerală a acceptat Palestina ca stat nemembru al ONU aceasta nu este un statrdquo
Ca și Israelul SUA Rusia China India și Turcia nu sunt membre ale Curții Procurorul-șef al Israelului Avi-
chai Mandelblit a spus pentru Times of Israel că bdquolansarea anchetei icircmpo-triva Israelului subminează icircnsăși legi-timitatea Curțiirdquo dovedind că aceasta nu are independență politică Mandel-blit a mai precizat că oficialitățile juri-dice israeliene urmăresc evoluția ca-zului și că acestea sunt gata să aducă argumente icircmpotriva celor ridicate de procurorul-șef al CPI El a mai adău-gat că negarea jurisdicției Curții Pe-nale Internaționale asupra Israelului are o largă susținere internațională atacirct din partea guvernelor cacirct și a unor experți icircn drept pe care Benso-uda le-a ignorat De altfel ancheta se referă (icircn mod convenabil pentru pa-lestinieni) la evenimentele care s-au produs după 13 iunie 2014 deci CPI nu va investiga răpirea și uciderea de către teroriștii palestinieni a celor trei adolescenți israelieni Eyal Yifrach Gi-lad Shaer și Naftali Fraenkel
bdquoDeschiderea procesului este icircncă foarte departerdquo este de părere Aeyal Gross bdquoIcircn primul racircnd să nu uităm că se icircncheie mandatul actua-lului procuror-șef al CPI Nu știm ce priorități va avea cel care va ocupa această funcție
La icircnceperea anchetei se respec-tă principiul comple mentarității adică CPI nu poate lansa o investigație dacă statul respectiv a cercetat respectiva problemă Deci investigatorul va tre-bui să analizeze dacă cercetările care au fost făcute de Israel privind moartea unor civili palestinieni sunt considerate suficiente și dacă răspunsul va fi unul afirmativ nu va mai aborda această cauză Să ne amintim de exemplu că icircn cazul unor militari englezi acuzați de torturarea unor civili icircn Irak procu-rorul CPI a decis să nu mai continue investigația fiind mulțumit de cercetă-rile britanicilor Pe de altă parte folosi-rea forței de către Hamas inclusiv prin tirurile cu rachete trase asupra civililor nu a fost niciodată cercetată de liderii Hamas O astfel de investigație poate dura ani de zilerdquo
V-am prezen-tat cacircteva extra-
se din stenogramele ședințelor Con-siliului de Miniștri și ale Consiliului de Cabinet din perioada guvernării Ion Antonescu care se suprapune peste perioada Holocaustului din Romacircnia Sunt stenograme din documente pu-blice ale statului romacircn pe care le poate consulta oricine la Arhivele Sta-tului sau Arhivele Militare Naționale după caz
Rezultatul acestor ședințe rezulta-tul aces tor discuții s-a materializat icircn peste 300 000 de evrei din Romacircnia și nu numai care au fost executați la ordinul lui Ion Antonescu și al celor din jurul său
Dar mai mult decacirct atacirct aceste trei șe dințe din care am ales să vă pre-zint un fragment au și un alt numitor comun ndash un participant activ la aceste ședințe și anume Mircea Vulcănescu la momentul respectiv subsecretar de stat la Ministerul Finanțelor persoana care a fost responsabilă icircn mod direct după cum demonstrează chiar restul stenogramelor de jefuirea evreilor care erau deportați icircn Transnistria
Veți găsi dacă aveți curiozitatea icircn acele stenograme toate inter ven-țiile lui Mircea Vulcănescu pentru a operaționaliza la maximum posibil procedura de jefuire a acelor oameni care se icircndreptau spre moarte Nu este o opinie personală și nu este o opinie care să judece activitatea lui Mircea Vulcănescu icircn rest Este pur și simplu ceea ce scrie icircn stenogra-mele statului romacircn
Mircea Vulcănescu este criminal de război condamnat condamnat nu doar icircn perioada rsquo45-rsquo48 după război condamnarea lui ca criminal de război a fost reconfirmată icircn 2019 deci acum 2 ani de justiția Romacircniei democratice de după Revoluție și rămacircne așa cum va rămacircne și icircn continuare un crimi-nal de război de pe urma căruiahellip mai exact de pe urma deciziei căruia oame-nii au fost omoracircți Oameni nevinovați Și repet pentru cei care doresc toate aceste lucruri le găsiți icircn stenogramele Consiliului de Miniștri și ale Consiliului de Cabinet din acea perioadă
Aș vrea să vă mai icircmpărtășesc o scurtă foarte scurtă poveste
Iom Kipur este ziua cea mai sfacircn-tă a poporului evreu Tot acum peste 80 de ani reprezentanții Mișcării Le-gionare aflați la Cacircmpulung Moldove-nesc l-au scos din casa lui pe rabinul orașului l-au dezbrăcat și l-au icircnjugat la un car apoi l-au pus pe fiul său să conducă acel car prin oraș timp icircn care alți legionari i-au vandalizat casa au vandalizat sinagoga și i-au dat foc I-au
omoracirct icircn mod evident pe amacircndoiSunt doar cacircteva exemple din ac-
tele inimaginabile de violență inuma-nă și inutilă pe care le-au stacircrnit atacirct Guvernul Antonescu cacirct și Mișcarea Legionară
Nu aș fi vrut să menționez aces-te lucruri astăzi dacă nu aș fi văzut că aceste tentative de reabilitare a Mișcării Legionare de reabilitare a lui Ion Antonescu și a celor care i-au permis să facă tot ce a făcut ndash Mircea Vulcănescu fiind unul dintre ei Valeriu Gafencu fiind alt om și lista continuă ndash nu ar fi devenit din ce icircn ce mai publice
Nu aș fi intervenit dacă nu ar exis-ta și două proiecte de legi icircn prezent aflate la Senat care să dorească să reintroducă indemnizațiile oferite de statul romacircn pentru foștii legionari urmașii lor și urmașii criminalilor de război sau ai celor care au făcut par-te din organizațiile naziste Este o umilință icircngrozitoare la adresa victime-lor Holocaustului la adresa puținilor supraviețuitori ai Holo caustului care mai trăiesc icircn ziua de astăzi să vadă toate aceste lucruri la fel cum pot să vadă icircn centrul Bucureștiului o clădi-re pe care scrie bdquoMișcarea Legionarărdquo
Dar faptul că icircn plenul Senatului Romacircniei se icircncearcă rescrierea isto-riei faptul că un senator al Parlamen-tului Romacircniei icircl evocă cu patos ndash nu contest acest lucru ndash pe un om care este criminal de război condamnat de două ori pentru tot ceea ce a făcut este o rușine nu doar la adresa Par-lamentului Romacircniei ci și o rușine la adresa Romacircniei icircn sine
Este pentru prima dată cacircnd vor-besc la acest microfon deși de-a lungul anilor am venit de foarte multe ori icircn Se-nat Am apreciat icircntotdeauna colabora-rea impecabilă avută cu toate grupurile parlamentare pentru toate inițiativele pe care le-am introdus icircn Parlament indiferent dacă a fost vorba de spriji-nirea supraviețuitorilor Holocaustului indiferent dacă a fost vorba despre in-stituirea Muzeului Istoriei Evreilor și al Holo caustului din Romacircnia
Le mulțumesc din nou acelor co-legi ndash și celor care sunt icircncă membri și celor care nu mai sunt
Dar vreau să vă reamintesc că răspunderea față de istorie și față de acești oameni nu aparține doar comunităților evreiești nu aparține doar Guvernului Parlamentul este reprezentantul poporului romacircn și fiecare dintre dumneavoastră este responsabil de protejarea memoriei acestor oameni de protejarea lecțiilor care trebuie icircnvățate din ceea ce s-a icircntacircmplat atunci
Nu lăsați astfel de derapaje să de-
Austria strategie de combatere a antisemitismuluiRecent Guvernul austriac a elaborat o strategie com-
plexă de combatere a antisemitismului a relatat presa austriacă Proiectul a fost prezentat de Karoline Edtsta-dler ministrul federal pentru UE și pentru Constituție și de vicecancelarul Werner Kogler Au participat Oskar Deut-sch președintele Comunității Evreilor din Viena și Katha-rina von Schnurbein coordonatoare a Comisiei Europene icircn combaterea antisemitismului
Karoline Edtstadler a subliniat că pentru Guvernul aus-triac combaterea antisemitismului este o preocupare im-portantă deoarece bdquoAustria are o responsabilitate istorică mai ales legată de consecințele Holocaustului cel mai icircn-tunecos capitol din istoria noastrărdquo Amintind ultimele inci-dente antisemite din țară vorbitoarea a menționat bdquovalul de teorii conspiraționiste cu conținut antisemit prezent pe internet idei care pot ajunge din lumea virtuală icircn lumea realărdquo Referindu-se la strategia națională ea a arătat că cele 38 de măsuri cuprinse icircn ea din partea diferitelor mi-nistere vor fi un stimulent icircn combaterea antisemitismului și sprijinirea vieții evreiești
Vicecancelarul Werner Kogler a vorbit și el despre res-ponsabilitatea istorică a Austriei și obligația de a lua poziție
icircmpotriva antisemitismului bdquoTrebuie să protejăm siguranța evreilor din țara noastrărdquo a spus el Printre obiective-le strategiei se află protecția sinagogilor și intensificarea educației despre iudaism
Vorbind despre noua strategie a guvernului Oskar Deutsch a remarcat că bdquoevreii sunt primii afectați de discri-minarerdquo Astfel icircn 2019 s-au icircnregistrat 550 de incidente antisemite potrivit unui raport comun al Comunității Cul-turale Israelite din Viena și al Forumului icircmpotriva Antise-mitismului de două ori mai multe ca icircn urmă cu cinci ani
bdquoReizbucnirea incidentelor antisemite se manifestă sub mai multe forme principala metodă de atac icircndrep-tacircndu-se icircmpotriva proprietăților evreiești Intensificarea extremismului de dreapta icircn Austria și pe continent a fost fundamentală icircn provocarea acestor incidenterdquo subliniază raportul
bdquoAustria nu este o insulă Din păcate creșterea inci-dentelor antisemite poate fi urmărită peste tot icircn Europardquo a constatat Oskar Deutsch bdquoCombaterea antisemitismului nu este o sarcină numai pentru evrei ci și pentru icircntreaga societate icircn ansamblu Datele din 2019 arată că a sosit momentul icircn care trebuie să acționămrdquo (EG)
Silviu Vexler faptul că un senatorhellip(Urmare din pag 2)
(Urmare din pag 2)
vină reprezentative pentru Parlamen-tul Romacircniei
Vă mulțumesc mult (Aplauze)
Răspunsul senatorului Sorin Lavric
Mulțumesc doamnă președintăDragi colegiAm atacirctea de spus că nu știu cu
ce să icircncepIcircnțeleg că reacția domnului de-
putat Vexler a fost pricinuită de cele două declarații politice pe care le-am ținut aici icircn plenul Senatului icircn privința lui Valeriu Gafencu și a lui Mircea Vulcănescu Pe amacircndoi i-am elogiat pentru că icirci consider niște fi-guri emblematice ale culturii noastre figuri care au fost ținute sub obrocul comunist atacircția ani Nu voi icircnceta icircn continuare să vorbesc cu venerație despre martiri despre eroi și despre acei deținuți politici a căror singură vină este că s-au opus comunismului
Icircmi vine să-l icircntreb pe domnul Vexler nu vă supărați cine a adus co-munismul icircn Romacircnia Icircmi răspundeți dumneavoastră sau vă spun eu
Dacă aveți acribia datelor crono-logice și povestiți de acele represalii suferite de evrei icircn timpul regimului lui Antonescu de ce nu vorbiți de acel atentat cu bombă din Senatul Ro-macircniei făcut de un comando de trei evrei Cacircnd 8 august 1920 Păi pe 8 august 1920 nu era picior de legio-nar icircn țara asta Dumneavoastră aveți o obsesie cu legionarii și dacă cineva
vorbește frumos despre Gafencu sau despre Vulcănescu recurgeți la același tertip atacirct de facil și anume al stigma-tizării fascist legionar și așa mai de-parte Iertați-mă nimeni nu vă mai ia icircn serios
Nu mă dezic o iotă de cuvintele pe care le-am spus despre Vulcănescu sau despre Gafencu și voi continua să-i omagiez mai departe
Nu uitați că elogiul meu l-am făcut icircn cursul unei declarații politice iar dumneavoastră icircn calitate de depu-tat știți că senatorul nu trebuie să dea socoteală pentru declarațiile lui politi-ce Nimeni nu poate trage la răspun-dere Și atunci de ce dumneavoastră deputat veniți icircn Senatul Romacircniei și mă trageți pe mine de urechi că vor-besc despre Vulcănescu Nimeni nu o face nici președintele statului romacircn nici doamna președintă a Senatului ni-meni Veniți dumneavoastră să o faceți Aici e Romacircnia aici nu e Facircșia Gaza
Trebuie să modificați Constituția dacă vreți ca senatorul să fie tras la răs-pundere pentru declarațiile lui politice Altminteri vă icircncredințez că admones-tarea dumneavoastră nu doar că nu are darul de a mă intimida dimpotrivă icircmi dovedește că sunt pe drumul cel bun
Cam atacirct am avut de spus Voi continua la fiecare declarație politică să evoc o figură istorică legendară care a fost victima regimului comunist
Și icircncă o dată vă icircntreb cine a adus comunismul icircn Romacircnia
Mulțumesc (Aplauze)
Curtea Penală Internațională acuzată că icircncalcă principiul independențeihellip
18 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
Icircntr-o ediție a emisiunii bdquoJocuri de cuvinterdquo produsă de asociația catolică Signis Romacircnia și realizată de Ștefan Colceriu cercetător la Institutul de lingvistică bdquoIorgu Iordan ndash Al Rosettirdquo a fost invitată Francisca Băltăceanu emi-nent filolog clasic teolog și ebraist prof univ dr la Univer-sitatea din București
Moderatorul i-a propus interlocutoarei o evocare a oa-menilor care au format-o bdquoDespre părinți spuneam că nu vorbesc pentru că e prea subtilă relațiardquo Dar a vorbit des-pre relația cu monseniorul Vladimir Ghika și cu tacircnărul preot catolic Anton Demeter care icirci ducea pe tineri bdquoicircn ex-cursii creacircnd icircntre noi o atmosferă de prietenie colegiali-tate pace bucurierdquo
Despre profesorii care au influențat-o ca filolog ea a povestit bdquoAm dat la Limbi clasice unde am descoperit o lume minunată a profesorilor Să-i pomenesc pe cacircțiva Petru Creția ndash racircdeam pe urmă spuneam că lumea se icircm-parte icircn două cei care au făcut verbul grec cu Petru Creția și ceilalți adică avea o minte clară și un fel de a preda icircncacirct ne-a limpezit totulrdquo
Cicerone Poghirc bdquoera un om extraordinar filolog și mai ales indo-europenist Gramatica comparată a limbii grecești latine și indo-europene a fost pentru noi un text de vrajă nemaipomenit pentru că icircl făcuserăm cu el Ne-a predat și albaneză lituaniană niște cursuri imposibile pe care le făcea sacircmbăta după-amiaza ne adunam de la toa-te facultățile căci crea icircn jurul lui o atmosferă de farmecrdquo
Profesorul Mihai Nichita de istoria literaturii latine bdquose uita cracircncen icircn foi nu ridica ochii nu citea ci icircți spunea atacirct de dens icircncacirct te străduiai să iei notițe cuvacircnt cu cu-vacircnt și tot mai trebuia să torni un pic de apă ca să-ți dai seama ce a spus Ne icircnvăța să gacircndim și să scriemrdquo
bdquoUn alt fel de profesor era Iancu Fischer ndash de literatură latină istoria limbii latine și istoria limbii grecești ndash de o mare claritate icircn predare Ne plăcea de el că ne lăsa pa-uzele mai lungi pentru că avea timp să spună tot ce era esențial și cu libertate de prezentare Icircn același timp ne ducea la muzee și ne arăta ce-i de văzut acolo la concerte
ne icircnvăța să ascultăm muzică Avea o delicatețe icircn felul de a se purta cu fiecare dintre noi care mi-a rămas icircn sufletrdquo
bdquoCu totul altfel era doamna Lucia Wald Icircmi spuneau cei cu dosarul prost care puteau să fie prigoniți că niciodată nu le-a dat note mai mici pe considerente politice Preda foarte dens foarte mult Nu aveam manuale și atunci ne era util tot ce ne spunea Noi studenții i-am rugat pe ea și pe profesorul Fischer ndash fiind evrei ne-am gacircndit că nu o să se lege nimeni de ei ndash să facem un seminar despre sfacircn-tul Augustin Seminarul cu domnul Fischer a fost absolut fermecător ne-am icircmprietenit cu sfacircntul citindu-i Confesi-unile Și doamna Wald s-a specializat icircn opera lui tot de gura noastrărdquo
Alexandru Graur era bdquoun foarte mare lingvist specia-list icircn gramatică comparată indo-europeană Cacircnd a murit profesorul Poghirc mi-a zis laquoA murit ultimul om care le știa pe toateraquo Și avea o generozitate și un fel de a vorbi cu noi Cacircnd am susținut teza de doctorat (ca profesor coor-donator) a venit cu nu știu cacirctă vreme icircnainte de frică să nu icircntacircrzie Mă intimida prin bunătatea lui avea o măreție involuntară Icircți dădea cărți icircți dădea idei icircți dădea oricerdquo
Profesorul Alexandru Niculescu un mare romanist pe care icircl cunoștea foarte puțin a ajutat-o atunci cacircnd ea asistent universitar fiind a fost anchetată de Securita-te pentru că spre a le preda studenților o limbă moartă precum armeana veche citise cu ei din Noul Testament bdquoAlexandru Niculescu era secretar de partid dar icircși folosea funcția pentru a face bine M-a icircnvățat ce să răspund icircn fața Senatului Universității și am fost lăsată icircn pacerdquo
CLAUDIA BOSOI
Francisca Băltăceanu despre profesorii săi
2Day ambassador 2021
Conferința Internațională de diplomație și afaceri globale pentru liceeni
Nicolae Cajal ndash 17 ani de la deces
7 martie 2004 a fost o zi plină de tristețe pentru evreii din Romacircnia dar nu numai pentru ei ci și pentru lumea științifică și societatea civilă din țară Icircn acea zi au pierdut o mare persona-litate pe acad prof dr Nicolae Ca-jal un mare specialist icircn virusologie președintele Federației Comunităților Evreiești respectat icircn țară și icircn stră-inătate deopotrivă Specialiștii cu-nosc bine va-loarea activității sale științifice reamintită anual prin sesiunile or-ganizate de Aca-demia Romacircnă Institutul de Vi-rusologie de alte foruri la inițiativa fiicei sale Irina Cajal Marin Dar me-ritele lui nu s-au limitat doar la atacirct ci au icircmbrățișat domenii dintre cele mai diverse
A fost timp de un deceniu preșe-dintele FCER și această perioadă poate fi calificată pe drept cuvacircnt ca o icircnnoire un reviriment al vieții evreiești din Romacircnia Ca și numele predece-sorului său rabinul Moses Rosen numele profesorului Cajal a atras icircn activitatea comunității personalități binecunoscute din lumea evreiască și nu numai A avut prieteni pretutin-deni fapt evident și atunci cacircnd se organiza acea faimoasă bdquocasă des-chisărdquo de ziua lui de naștere sau de ziua onomastică atunci oricine dorea putea să-l felicite fără vreo invitație formală Și casa lui era icircntotdeauna plină ndash evrei romacircni persoane venite din străinătate și bineicircnțeles fami-lia Era un prieten devotat gata să icircntindă o macircnă de ajutor celor care aveau nevoie Prof Cajal considera că aceasta este o mițva care trebuie icircndeplinită icircn orice condiții
Icircn afara faptului că era un bun evreu că se macircndrea că aparține acestei etnii care a dat Romacircniei (și lumii) atacirctea valori că ținea la Statul Israel ca la o a doua patrie profesorul Cajal era un patriot un bun romacircn El nu a pregetat să-și folosească influența relațiile ndash care se icircntindeau pe cel puțin trei continente ndash ca să susțină Romacircnia Demersurile lui au contribuit la acceptarea țării noastre icircn diferitele organisme internaționale după 1989
Combaterea antisemitismului a fost una dintre principalele lui preo-cupări Teza lui realsemitismul s-a bazat pe importanța cunoașterii reci-proce dintre evrei și romacircni sau ex-trapolacircnd icircntre evrei și populația ma-joritară a țării icircn care trăiesc evreii O idee plină de umanism atacirct de carac-teristică acestui om care a și aplicat-o icircntreaga lui viață și pe care noi cei de astăzi trebuie să o păstrăm vie
Să icirci fie amintirea binecuvacircntată (EG)
Conferința Internațională de Diplomație și Afaceri Globale - 2DAY AMBASSADOR organizată de Cen-trul Educațional Laude-Reut a ajuns anul acesta la cea de a X-a ediție desfășurată icircn două sesiuni online icircn lunile februarie și martie 2021 La prima sesiune care a avut loc pe 9 fe-bruarie au participat 270 de elevi de 14 -17 ani de la 31 de licee publice și private din București Sibiu Craiova Iași și Israel
Elevii au asistat la prezentări și dezbateri susținute de membri ai cor-pului diplomatic intelectuali și uni-versitari de prestigiu Moderator și coordonator al evenimentului a fost ES Adrian Cioroianu fost ambasa-dor al Romacircniei la UNESCO istoric și profesor universitar membru al La-ude-Reut Board of Trustees și men-tor de diplomație Laude-Reut El le-a prezentat elevilor istoria diplomației pornind din cele mai vechi timpuri cu personalități care au făcut faimoasă această nobilă profesie Daniela Gicirct-man secretar de Stat la MAE pentru afaceri interinstituționale a vorbit des-pre asistenţa pentru dezvoltare pe componenta educaţională şi cultura-lă oferită de Ministerul Afacerilor Ex-terne icircn scenariul diplomației hibride Eyal Ram director icircn cadrul Ministe-
rului Educației din Isra-el a subliniat eforturile depuse de Ministerul Educației din Israel de a integra Diaspora și de a păstra legăturile prin educație menționacircnd resursele profesionale și emoționale la care profesorii au recurs icircn această perioadă de școală online prin in-ventivitate și originali-tateElevii au pus icircntrebări
și au inte rac ționat cu invitații care le-au icircmpăr tășit din cunoștințele și expe-riența lor Astfel David Saranga am-basadorul Statului Israel icircn Romacircnia care este și mentor de diplomație la școala Laude-Reut a ținut expunerea bdquoProcesul de pace icircn Orientul Mijlociu prin acorduri multilaterale precum Acordurile Abraham și normalizarea relațiilor dintre Israel și Marocrdquo
Prof univ dr Adrian Streinu-Cer-cel a vorbit despre bdquoCriza sanitară și de securitate generată de pandemia COVID-19rdquo
bdquoImpactul Brexit asupra educației și schimburilor academicerdquo a fost abor-dat de Dan Mihalache fost ambasa-dor icircn Marea Britanie și actualmente ambasador icircn Cipru Jonathan Davis director al Raphael Recanati Inter-national School ndash Lauder School for Government Strategy and Diplomacy (Israel) s-a referit la bdquoModalitățile de creare a unui mediu academic sigur icircn timp de pandemie - modelul IDC Herzliya Israelldquo Icircn plus o serie de ambasadori romacircni au vorbit despre activitatea diplomatică icircn condiții de pandemie
Tova Ben Nun-Cherbis președinte fondator Laude-Reut i-a icircncurajat pe elevi să fie curioși icircncrezători și
activi și a anunțat concursul de public speaking pe teme diplomatice la care sunt invitate școlile incluse icircn proiect alături de elevii Laude-Reut
Icircn cadrul celei de a doua părți a sesiunii la 10 martie au fost premiați cacircștigătorii concursului de public speaking desfășurat online pe 1 mar-tie 2021 la care elevii bucureșteni alături de cei din Craiova Iași Sibiu și Israel au răspuns cu entuziasm provocării lansate de Complexul Educațional Laude-Reut de a juca ro-lul de ambasadori ai diverselor țări
Iată lista cacircștigătorilorPentru gimnaziuMaria Belceanu clasa a VIII-a
Școala Gimnazială Cezar Bolliac București ndash locul 3 icircn poziția de amba-sador al Greciei Teodora Maria Cio-banu clasa a VIII-a Școala Gimnazi-ală Federico Garcia Lorca București ndash locul 2 ndash Spania Maria Kehayian clasa a VIII-a Complexul Educațional Laude-Reut București locul 1 ndash Israel
Pentru liceuTheia Hartenis clasa a XI-a
Complexul Educațional Laude-Reut București locul 3 icircn poziția de am-basador al Franței Romana Trușcă clasa a X-a Complexul Educațional Laude-Reut București locul 2 ndash Ru-sia Dara Nițu clasa a X-a Comple-xul Educațional Laude-Reut locul 1 ndash Statele Unite
Premianții au retrăit emoțiile con-cursului la momentul prezentării discursurilor lor icircn fața diplomaților Romacircniei și Israelului membri ai Laude-Reut Board of Trustees am-basadorii Emil Hurezeanu Luca Ni-culescu Adrian Cioroianu Luminița Odobescu Sorin-Dan Mihalache Lazăr Comănescu David Saranga Tamar Samash Avi Millo precum și pentru prima dată Bogdan Măniloiu ambasadorul Romacircniei icircn Canada
Sesiunea finală 2Day Ambassador 2021 a fost moderată din Israel de Jonathan Davis director al Raphael Recanati International School ndash Lau-der School for Government Strategy and Diplomacy (Israel) icircn calitate de prieten și mentor Laude-Reut
Cacircștigătorii concursului de public speaking 2Day Ambassador 2021 au primit medalii și cartea 186 de trepte mărturia lui Alexandru Marton evreu de origine romacircnă supraviețuitor al lagărului de concentrare de la Mau-thausen
CRISTINA MARIN
Cacircștigătorii concursului de public speaking
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 19
Aici icircn Israel trăim vremuri pe cacirct de interesante pe atacirct de presante Pe de o parte multiplele semne de icircntrebare legate de viitoarele relații cu noul președinte american (după povestea de dragoste cu ultimul) Pe de altă parte Covid-19 o pan-demie care nu pare a avea de gacircnd să-și ia desaga la spinare și să dis-pară
Uneori mă icircntreb cum rezistăm cum reușim să ne ocupăm de toate cele de mai sus dar icircn același timp neuitacircnd de pericolul securității naționale și personale (Iranul Ha-masul Hezbollah) Cum reușim să ținem pasul cu toate aceste mari și deloc mărunte probleme
Iată cel puțin parțial răspunsulPovestea e relativ nouă și bine
cunoscută Grație eforturilor de-puse de fosta Administrație ame-ricană patru state arabe Uniu-nea Emiratelor Arabe Bahrein-ul Marocul și Sudanul au hotăracirct să recunoască Israelul și să accep-te relații diplomatice cu statul care pacircnă deunăzi era ostracizat
Senzația pe care au provocat-o imediat articolele și comentariile era că bdquomireasardquo (adică Israelul) era mult mai mulțumită și chiar mai fericită de bdquomariajrdquo decacirct cei patru bdquomirirdquo Icircn marea majoritate a repor-tajelor din Abu Dhabi sau Bahrein se vorbea de intensele pregătiri pe care le fac cei icircn cauză pentru a primi turiștii israelieni dornici să viziteze cea mai icircnaltă clădire din lume Pacircnă aici nimic nou Dar iată o poveste care denotă superficiali-tatea celor care au scris și au vor-bit nu prea frumos despre luna de miere israelo-arabă
Povestea (preluată dintr-un arti-col semnat de binecunoscutul Ben Caspit) icircncepe așa pe icircntregul ma-pamond cresc aproximativ 4 mili-arde de palmieri din care 150 de milioane sunt curmali O treime din toți curmalii existenți icircn lume se află icircn Dubai
Fiecare din curmalii ăștia pro-duce anual icircntre 80-120 kg fructe dulci Ei bine acești curmali au o bdquomicărdquo problemă Ea e reprezentată de un gacircndac foarte vorace care odată pătruns icircn tulpina copacu-lui nu se lasă pacircnă nu-l termină Respectivul gacircndac penetrează scoarța tulpinei icircși depune ouăle care foarte rapid se transformă icircn viermi a căror hrană se află la icircn-demacircnă tulpina curmalului Icircn scurt timp se poate semna actul de de-ces al copacului
Icircncercările de a rezolva proble-ma prin icircmprăștirea de insecticide nu numai că oferă doar o soluție parțială dar din punct de vedere ecologic e vorba de o adevărată catastrofă nemaivorbind de restul de culturi agricole care suferă de pe urma contactului cu otrava des-tinată viermilor
Dar icircnainte de toate o icircntre-bare al cărei răspuns a icircncetat de mult a mai fi un secret militar care este icircn Israel arma cu cei mai mulți soldați și ofițeri Infanteria Tancurile Aviația militară Nici-decum Răspunsul e serviciul de contrainformații reprezentat de celebra Unitate 8200 Mulți (foarte mulți) dintre cei care s-au perin-dat prin acea unitate au devenit cu timpul specialiști icircn high-tech unii fiind primiți cu brațele deschise icircn diversele companii startup sau au icircndrăznit să-și deschidă propriul lor
business bazați pe cele icircnvățate și efectuate bdquoacolordquo
Și iată că un tacircnăr israelian a creat o companie care produce senzori de icircnaltă calitate
Și uite așa tipul din poveste a au-zit de problemele celor din Dubai cu gacircndacii viermii și curmalii A auzit și cum și icircn Israel sunt de ajuns de mulți curmali a icircncercat o metodă de a rezolva problema A introdus icircn tul-pina curmalului senzori suficient de sensibili care detectează din primul moment acțiunea de roadere a interi-orului tulpinei de către viermișorii cu pricina Icircn acel moment o luminiță se aprinde pe tabloul de comandă al terenului cu pomi fructiferi ceea ce e urmat imediat de un tratament chimic direcționat numai pe pomul afectat cu rezultate dintre cele mai bune Icircn urmă cu numai cacircteva săp-tămacircni proprietarul respectivei com-panii israeliene a fost primit icircn Du-bai cu surle și tracircmbițe covor roșu și alai de onoare și afacerea a fost icircncheiată pe loc
Pe aici pe la mine există mulți sceptici care privesc icircnchegarea relațiilor diplomatice cu cele patru țări amintite ca pe un eveniment (aproape) lipsit de importanță Cei care caută noduri icircn papură le vor găsi cu prisosință Dar fără nicio discuție povestea de mai sus re-prezintă un model extrem de inte-resant de cooperare cu beneficii bilaterale
Icircn mod normal acesta e doar icircn-ceputul Continuarea se cere a fi de mare succes
Cu cacircteva bdquomici și mărunterdquo ob-stacole cum ar fi atitudinea Iranului presiunea palestinienilor protestele unei bune părți din lumea arabă etc care nu vor disecate icircn racircndu-rile de față Las această sarcină pe seama specialiștilor icircn chestiune
Prof dr GABRIEL M GURMANOmer Israel
gurmanbguacil
Revanșa lui Sebastian
Uneori criticii și istoricii noștri literari sunt greu de icircnțeles dar nu neapărat fiindcă au un limbaj bdquotehnicrdquo de specialitate filolo-gică ci pentru că emit judecăți de valoare care nu li se potrivesc operelor evaluate E și cazul lui I Negoițescu sau Al Piru bdquoju-decacircndrdquo teatrul lui Mihail Sebastian bdquoEroii acestui teatrurdquo scria Negoițescu icircn 1966 bdquonu depășesc viziunea ușor convențională a unui repertoriu anual mai ridicatrdquo Sebastian făcacircnd un bdquoteatru mediu mulțumitorrdquo Pen-tru Al Piru același Sebastian este un bdquoco-mediograf agreabil inteligent dar lipsit de adacircncimerdquo iar Jocul de-a vacanța o bdquoușoară improvizațierdquo What
Dacircnd timpul icircnapoi scriitorul n-a avut mai mult noroc nici cu monu-mentala Istorie a lui Că-linescu din 1941 Dim-potrivă După ce pole-mizaseră criticul nu s-a putut abține să se bdquorăz-bunerdquo pe scriitorul ana-lizat folosind calificative mai mult decacirct discuta-bile și icircncadracircndu-lhellip rasial pe autor Icircn loc să-i analizeze cărțile cu obiectivitate și să le critice cu argumente es-tetice Călinescu susținea că Sebastian nu-și putea bdquoicircngădui decacirct o singură experiență aceea a rasei salerdquo și de aceea se bdquorefugiardquo icircn analiză Dintr-un alt alineat aflăm că bdquopa-teticul dovedește sensibilitatea exagerată a evreului plăcerea de a se simți victimă inca-pacitatea lui congenitală de a concepe lupta cu toate riscurile eirdquo Icircn 1941 anul cacircnd erau publicate asemenea enormități și aberații rasiste Europa era icircn plin Holocaust iar icircn ianuarie icircn pogromul din timpul rebeliunii le-gionare compatrioți ai lui G Călinescu de etnie evreiască fuseseră omoracircți și atacircrnați icircn cacircrlige la abator Plutind senin pe deasu-pra acestor monstruozități criticul icircși scria capitolul despre Sebastian din Istorie cu o bdquoargumentațierdquo din care tocmai argumente-le lipsesc și pe un ton rezolut precum aici bdquoEstetica sa nu e decacirct aceea tipică la criticii evrei și anume iubireardquo
Ultimul nume pacircnă acum pe lista de-tractorilor cu ștaif ai lui Sebastian este cel al Martei Petreu o cercetătoare serioasă cuprinsă icircnsă inexplicabil de un fel de aver-siune icircmpotriva obiectului său de studiu Pe lacircngă teza falsă conform căreia Sebastian ar fi fost un extremist de dreapta (astfel că Cioran Eliade și ceilalți bdquonu făceau decacirct să icirci calce mai apăsat pe urmerdquo) se găsesc icircn cartea intitulată aiuritor Diavolul şi uce-nicul său Nae Ionescu ndash Mihail Sebastian exprimări inadecvate pentru un studiu aca-demic Lectorul află de la Marta Petreu că Sebastian bdquoa țacircșnit icircn brațele lui Nae cu cel dintacirci pretextrdquo că bdquoi-a dat tacircrcoale lui Eliade făcacircndu-i curte și căutacircndu-i prieteniardquo că e bdquopapagalul de presărdquo al lui Nae Ionescu bdquobate cacircmpiirdquo și bdquoicircşi ascunde icircnşelătoriardquo Cacircnd ajungem icircn lectură la formularea bdquomacircracircielile și scacircncetele lui Sebastian din Jurnalrdquo ne icircntrebăm totuși ce fel de lectură este aceea icircn care impresionantul ndash pentru aproape oricine ndash Jurnal al lui Sebastian să fie redus la niște macircracircieli și scacircncete
Eu cred icircn dreptul fiecărui comentator de a formula o opinie dar mai cred că acest drept vine icircmpreună cu o obligație profesio-nală și morală aceea de a citi cu obiectivi-tate fără părtinire fără tendențiozitate sine ira et studio opera unui scriitor
Revanșa nedreptățitului Sebastian con-stă icircn actualitatea operei lui și icircn vitalitatea dovedită de aceasta la icircntacirclnirea cu noile generații de cititori și spectatori Nu știu cacircți mai deschid astăzi o carte de Al Piru sau una de I Negoițescu dar cei care citesc și recitesc cărțile lui Sebastian sunt mulți
DANIEL CRISTEA-ENACHE
Profil de scriitorNu aduce anul ce aduce ceasul
Un film pe care-i musai să-l vedețiLuna aceasta s-a icircmplinit un an de cacircnd Organizația
Mondială a Sănătății a declarat oficial pandemia de Co-vid-19 Un an lung care a adus schimbări icircn modul nos-tru de a trăi și de a interacționa Celor mai mulți dintre noi ne-au lipsit mersul la concerte la teatru la cinema Și pentru că pandemia pare să mai stea o vreme cu noi iar umorul e unul dintre puținele remedii pentru a depăși această perioadă grea aș vrea să vă recomand o mi-niserie pe Netflix care sunt convins că o să vă placă
De curacircnd am văzut Pretend Itrsquos a City un soi de dialog icircntre Martin Scorsese și Fran Lebowitz Și e ceva electrizant la scriitoarea aceasta de 70 de ani cu păreri ferme despre aproape orice mediu artistic politică sport tehnologie călătorii nimeni și nimic nu scapă ochiului ei vigilent Fran Lebowitz spune tot ce evită ceilalți să spună dar o face cu foarte mult umor
Icircn copilăria pe care și-a petrecut-o icircn Morristown New Jersey Fran Lebowitz a cacircntat o vreme la violon-cel icircn orchestra școlii Dar și-a dat repede seama că oricacirct de mult ar exersa nu va ajunge vreodată să facă performanță bdquoCacircnd eram cu orchestra nu auzeai cacirct de prost cacircntam Știam icircnsă ce e talentul fiindcă eram conștientă de cacirct de mult icircmi lipsea icircn cazul ăstardquo a povestit scriitoarea Mărturisește că idolul ei a fost mulți ani Leonard Bernstein bdquoAvea o emisiune cacircnd eram copil numită Young Peoplersquos concerts și așteptam fie-care duminică să-l văd Icircl adoram Leonard Bernstein explica și arăta exact cum icircși imaginează un copil că arată un dirijor Și asta a ajutatrdquo povestește Fran Le-bowitz icircn acest serial
A fost exmatriculată din şcoală pentru că citea foar-te mult icircn timpul orelor și icircși neglija temele iar notele erau din ce icircn ce mai slabe Dar și-a luat cu brio testele la sfacircrșitul liceului iar la 18 ani s-a mutat icircn New York Aici a fost pentru o vreme femeie de serviciu șofer de taxi și a vacircndut spațiu publicitar
Icircn tinerețe povestește Fran Lebowitz frecventa cluburile de jazz Crede că i-a văzut pe viu pe toți ma-rii muzicieni de jazz dar preferatul ei rămacircne Charles
Mingus Avea 19 ani cacircnd s-au cunoscut și lucra la zi-arul fondat de Susan Graham Ungaro cea de-a patra soție a muzicianului Charles Mingus avea un tempera-ment vulcanic icircși amintește Fran Era arogant nu prea icirci plăcea să stea de vorbă și detesta majoritatea oame-nilor Duke Ellington a fost singura persoană pe care a respectat-o cu adevărat Icircn tinerețe Charles Mingus a cacircntat icircn trupa lui Ellington A fost concediat dar cu toate acestea pentru Mingus Duke Ellington a fost cel mai mare muzician
Prin anii rsquo70 a icircnceput să scrie pentru revista Inter-view fondată de Andy Warhol Warhol a fost cel care a definit conceptul de Pop Culture iar icircn casa lui care icirci servea și ca atelier icirci găseai frecvent la cacircte o pe-trecere pe Lou Reed sau David Bowie icircntre mulți alți artiști celebri
Cacircnd şi-a publicat prima carte un volum de eseuri despre societatea americană bdquoMetropolitan Liferdquo Fran Lebowitz avea 27 de ani A scris puţin dar extraordinar de bine Icircn toată cariera a publicat doar trei cărţi Me-tropolitan Life Social Studies şi Mr Chas and Lisa Sue Meet the Pandas (carte pentru copii) publicată icircn 1994
Din dialogul acesta pe care icircl poartă cu Martin Scor-sese mai aflăm despre Fran Lebowitz că se consideră una dintre puţinele persoane din New York care icircncă mai au bdquoexperienţa străziirdquo Asta deoarece nu are te-lefon mobil și nici laptop Este mult mai interesată să cumpere cărți (după ultimele estimări deține cam 12 mii de volume) Și icircn aceste condiții reușește să fie foarte bine informată Fran pare că icirci știe pe toți oamenii importanți din oraș iar toată lumea pare să o cunoască
Pretend Itrsquos a City este de fapt un serial de cacircteva episoade realizat de Martin Scorsese care ne prezin-tă o femeie introvertită dar foarte populară inteligentă și plină de umor care spune o poveste captivantă des-pre New York așa cum era icircn anii rsquo60-rsquo70 dar și despre societatea de astăzi despre tehnologie sport muzică literatură și icircncă multe altele
GEORGE GIcircLEA
Icircnsemnări de la fața locului
20 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
Icircn ziua de 9 martie a ES David Saranga ambasadorul Israelului icircn Romacircnia a vizitat mai multe obiective evreiești din Cluj Programul a icircnce-put la șantierul Complexului Comuni-tar Evreiesc (JCC) unde oaspetele a fost icircntacircmpinat de Robert Schwartz președintele CE Cluj Dorel Ornescu secretar Andrea Ghiță și Andrei Klein membrii icircn comitetul de conducere Andrei Zador și Rabbi Dov ber Orgad de la Habad Cluj- Napoca
A fost vizitat Templul Memorial al Deportaților Evrei (fosta sinagogă ne-ologă) a cărui reabilitare a icircnceput icircn toamna anului 2018 S-au rememorat secvențe din istoria Templului (dis-trugerea icircn bombardamentul din 2 iunie 1944 și reconstrucția din teme-lii icircn anul 1947) Ambasadorul a so-sit tocmai cacircnd se icircncheia curățenia generală de după şantier Se preco-nizează icircn prima fază reluarea cacirct mai grabnică a serviciilor divine pen-tru desfășurarea cărora există condiții optime de distanțare
Intenția conducerii comunității este ca festivitatea oficială de reinaugura-re să fie amacircnată pacircnă cacircnd condițiile epidemiologice o vor permite La bal-conul Templului accesibil acum și cu un ascensor exterior s-au creat spații expoziționale pentru o colecție muzeală avacircnd ca principal obiectiv contribuția populației evreiești la dez-voltarea economică culturalăsocială a orașului Cluj
La clădirea reabilitată a viitorului Centru Cultural Evreiesc următorul obiectiv vizitat lucrările de construcții s-au icircncheiat Aici pot fi găzduite ma-nifestări culturale și stracircngerea legă-turilor dintre Ambasada Statului Israel - Departamentul de Diplomație Publi-că și JCC Cluj vor promova cultura și civilizația israeliene prin proiecții de filme spectacole concerte expoziții lansări de carte etc
Biblioteca Centrului icircn curs de organizare va beneficia de valoroa-se donații (volume și documente) ale cunoscuților autori din dome-niul Holocaustului din Transilvania și Cluj (dr Daniel Lőwy și prof univ
dr Zoltaacuten Tibori Szaboacute) Icircmpreună cu prețioasele volume din biblioteca comunității referitoare la evreitate și iudaism se va deschide un centru de documentare S-a discutat apoi des-pre al treilea obiectiv clădirea care va adăposti administrația comunității ra-binatul serviciile sociale și medicale Aici se așteaptă primirea autorizației de construcție lucrările urmacircnd să icircnceapă icircn această primăvară Ușile și geamurile sunt deja transportate la atelierul de recondiționare
Pentru ultimul obiectiv din Complex Restaurantul Ritual există o primă va-riantă a proiectantului neicircnsușită icircncă de conducerea comunității Icircn aproxi-mativ trei ani de la icircnceperea lucră-rilor finanțate exclusiv din fondurile proprii ale CE Cluj JCC va deveni icircn mare parte funcțional
Vizita ambasadorului iaraelian s-a desfăşurat icircntr-o atmosferă cordială şi dătătoare de speranţă Oaspetele a promis că va participa la festivitatea de reinaugurare a Templului Memorial al Deportaţilor Evrei ANDREI ZADOR
Premiul Genesis 2021 conside-rat bdquoNobelul evreiescrdquo i-a revenit re-gizorului american Steven Spielberg Distincția se acordă celor care bdquosunt angajați să susțină valorile evreieștirdquo De aceea icircn motivarea acordării premiului lui Spielberg Fundația Ge-nesis a arătat că bdquoimportante tema-tici evreiești sunt adesea icircntrețesute icircn narațiunea filmelor lui și anume importanța identității și apartenenței păstrarea umanismului icircntr-o lume nemiloasă grija față de celălalt și onorarea obligației morale de a face lucruri corecterdquo
O altă justificare pentru acordarea distincției s-a referit la bdquoactivitatea lui extraordinară de a păstra memoria Holocaustului și a preveni viitoare ge-nocide prin intermediul filmului prin filantropie și implicarea icircn viața pu-
blicărdquo respectiv faptul că Spielberg a pus bazele Fundației Șoah care păs-trează mărturiile unor supraviețuitori ai Holocaustului Fundația a fost cre-ată după succesul peliculei sale din 1993 bdquoLista lui Schindlerrdquo
Distincția a fost acordată icircn urma votului popular din icircntreaga lume Deși ultimul cuvacircnt icircl are Comitetul pentru Premii faptul că Spielberg a primit cele mai multe voturi a fost un factor determinant a arătat Fundația
Premiul Genesis a fost creat icircn 2013 de către un grup de filantropi evrei ruși Suma acordată este de un milion de dolari și pacircnă acum toți cei care au fost distinși au donat premiul icircn scopuri filantropice
Fundația Genesis a decis de asemenea să onoreze memoria șef-rabinului Marii Britanii lordul Jona-than Sacks (zl) decedat la 20 no-iembrie 2020 El era unul dintre cei șapte finaliști ai competiției pentru Premiul Genesis dar a murit icircn timpul
campaniei de desemnare obținacircnd pacircnă atunci zeci de mii de voturi din icircntreaga lume Stan Polovets unul dintre co-fondatori și președinte al Fundației și-a manifestat imensul regret față de pierderea acestei mari personalități a iudaismului și a de-clarat că Fundația bdquose pregătește să onoreze această mare voce a evre-imii aducacircnd un omagiu operei lui de-o viață și sprijinind menținerea moștenirii sale intelectuale și spiritua-le pentru a se asigura că va continua să existe pentru generațiile viitoarerdquo
Fundația va organiza la Londra un eveniment pe 14 noiembrie la un an de la decesul rabinului Va fi reali-zat un film documentar despre viața lui Jonathan Sacks Fundația este icircn discuții cu trustul bdquoMoștenirea Rabi-nului Sacksrdquo icircn vederea susținerii și a altor inițiative semnificative pentru a celebra și a păstra moștenirea lui
MAGDALENA PORUMBARUNicu Covaci ne duce lahellip
Tamara de Lempicka A murit ultimul evreu din KujandOdinioară orașul Kujand din Tadjikistan a fost un centru al prezenței evreiești
din Asia Centrală Dar la sfacircrșitul lunii ianuarie bogata viață comunitară a evre-ilor buhareni a luat sfacircrșit prin decesul lui Jura Abaev de 93 de ani ultimul evreu din localitate Grupul de evrei de aici buharenii (denumirea este legată de orașul Buhara) avea rădăcini persane
Fost muncitor Abaev a fost ani de zile liderul spiritual al sinagogii din Ku-jand icircnchisă icircn 1999 Abaev avea cinci copii cu toții emigrați icircn Israel prin anii 1990 ca dealtfel toate rudele lui Abaev Icircn Tadjikistan mai trăiesc aproximativ 20 de evrei așkenazi icircn capitala Dușanbe
Tadjikistanul este unul dintre statele din Asia Centrală de unde după prăbușirea URSS aproape toți evreii au emigrat Aceasta a dus și la reducerea evreilor buhareni din țara vecină Uzbekistan și a bdquoevreilor de la Munterdquo o altă minoritate originară din Persia cu legături stracircnse cu cea din Buhara Exodul din Tadjikistan unde odinioară trăiau 15000 de evrei a fost determinat și de războiul civil izbucnit icircn 1992 care a durat cinci ani cu un mare număr de morți deplasări de populație și sărăcie După terminarea războiului a avut loc asasi-narea lui Gavriel Gavriilov liderul Societății Haverim din Tadjikistan creată icircn perioada postcomunistă care și-a propus reicircnvierea culturii evreiești A fost un alt element care a determinat emigrarea evreilor
Și Abaev a emigrat icircn Israel chiar de trei ori dar de fiecare dată a revenit la Kujand adevăratul lui cămin spunea el A renunțat la o pensie care-i permitea icircn Israel o viață confortabilă dar acolo bdquose simțea un nimenirdquo pe cacircnd icircn orașul său natal bdquoicircl cunoștea și-l respecta toată lumeardquo Icircn casa lui spațioasă a invitat o familie cu patru copii care au avut grijă de el
Decenii de-a racircndul pacircnă la dispariția comunității Abaev a icircndeplinit și funcția de rabin ținacircnd slujbele de icircnmormacircntare și icircngrijindu-se și de cimitirul unde a și fost icircnmormacircntat Nu a avut cine să-i organizeze ceremonii religioase dar a fost condus pe ultimul drum de numeroși prieteni și vecini Sinagoga a fost demolată icircn 2015 el fiind atunci unicul evreu din oraș (EG)
Ascultam interviul acordat de Nicu Covaci realizatorului emisiunii Psiho-logul muzical Andrei Partoş icircn care liderul formaţiei Phoenix vorbea des-pre modul icircn care icircşi achită multe cheltuieli pictacircnd (el fiind absolvent de Arte Plastice) A menţionat atunci numele unei artiste plastice din State-le Unite despre care nu ştiam nimic Tamara de Lempicka
Am regăsit referirea şi icircntr-un inter-viu acordat de acelaşi muzician unei televiziuni private unde apărea şi o fotografie a sa icircn faţa şevaletului Re-alizatoarea TV a fost tentată să atribu-ie tabloul invitatului emisiunii dar Nicu Covaci a precizat că icircn acea fotogra-fie lucra la o reproducere după un ta-blou al Tamarei de Lempicka deoare-ce aceste reproduceri se cer pe piaţă fiindcă icircn America un original se vinde la preţul de 6-7 milioane de dolari
Tamara de Lempicka s-a născut pe 16 mai 1898 la Varşovia ca fiică a lui Boris Gurwik-Goacuterski un avocat rus evreu ce lucra pentru o firmă fran-ceză Mama sa Malwina Dekler era o poloneză care şi-a petrecut viaţa mai mult icircn străinătate unde şi-a icircntacirclnit şi soţul Legenda spune că atunci
cacircnd avea zece ani mama sa a comandat unui p r o e m i n e n t artist local un portret pastel al Tamarei dar ea a detestat să pozeze şi a fost nemulţumită de rezultat a pus macircna pe pensulă şi a făcut portretul surorii sale mai tinere acesta fiind primul portret pictat de ea
După studii de artă plastică la pres tigioase instituţii de icircnvăţămacircnt superior afirmarea Tamarei s-a pro-dus icircn 1925 cu ocazia Expoziţiei In-ternaţionale de Arte Decorative şi In-dustriale Moderne care mai tacircrziu a dat numele stilului Art Deco
Stilul ei a fost un amestec de cu-bism rafinat şi stil neoclasic inspirat icircn special de Jean-Dominique Ingres După al Doilea Război Mondial se va stabili icircn Statele Unite de unde icircn 1974 se va muta icircn Mexic unde a de-cedat icircn 1980 La cererea sa cenuşa i-a fost icircmprăştiată peste vulcanul Po-pocateacutepetl
IOAN IACOB
Alexander Hausvater scriitorulfraza scurtă fa-vorizează ușu-
rința lecturii de către cititori Sunt cărți consistente din care ai ce reține ai ce icircnvăța Am descoperit un nou Haus-vater Vă felicit și vă aplaudrdquo
Costel Postolache l-a descris pe Hausvater drept bdquocel mai mare scrii-tor necunoscut Acum faima lui de scriitor aproape a egalat-o pe cea de regizorrdquo
Actorii Maia Morgenstern și Con-stantin Florescu au selectat fragmen-te din cele trei cărți și le-au citit
bdquoLa fel ca piesele sale lectura cărților lui Hausvater constituie o experiență imersivărdquo a arătat Dan Romașcanu bdquoEl regizează și experimentează atacirct icircn teatru cacirct și icircn literatură Aș spune că nu personajele sunt icircn căutarea unui autor ci autorul este copleșit de perso-najele sale laquoAici Radio Erosraquo poate fi și un scenariu de filmrdquo
Răzvan Voncu a spus că bdquoAlexan-der Hausvater nu este doar un inte-lectual care știe să-și pună gacircndurile pe hacircrtie Este un scriitor icircnzestrat cu talent viziune vocație și cu o calitate tot mai rară astăzi ndash capacitatea de a
fi profund icircntr-o modalitate artistică ac-cesibilă mai multor oameni dispensa-tă de complicații inutile laquoDor călătorraquo este un roman profund despre o temă eternă și niciodată epuizată icircn literatu-ră relația tată-fiu laquoPenumbraraquo este o carte halucinantă scrisă pe linia foarte fină dintre imaginar și referentul isto-ric despre nenorocirile prin care a tre-cut și despre micile drame de zi cu zi icircn spatele cărora se află icircntotdeauna o memorie istorică laquoAici Radio Erosraquo este partea experimentală jucăușă a textului icircn care se vede mintea formi-dabilă de constructor viziunea aces-tui scriitor care creează universuri ficționale puternice și autenticerdquo
Autorul a conchis bdquoSingura mea speranță a fost icircntotdeauna ca la tea-tru să am cacirct mai mulți oameni icircn sală iar icircn literatură ndash cacirct mai mulți cititori Dacă o piesă un film sau o carte are o semnificație sfacircrșitul real este icircnce-putul acelei ștafete icircn care spectatorul sau cititorul ia batonul și icircncepe el să creeze să se gacircndească dacă există vreo legătură icircntre un personaj și viața lui Speranța este să icircl faci să devină un om mai bun mai profund mai iubitorrdquo
(Urmare din pag 15)
David Saranga a vizitat Complexul Comunitar Evreiesc din Cluj
Premiul Genesis 2021 i-a fost decernat regizorului Steven Spielberg
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 21
O bibliotecară spioană icircn serviciul Congresului Evreiesc American
Florence Mendheim (1899-1984) custode al Bibliote-cii Publice din New York a participat pentru a le observa la reuniunile pronaziste din oraș icircntre anii 1933-1938 icircn cadrul organizației Prietenii Noii Germanii numită mai tacircrziu Liga Germano-Americană punacircndu-și viața icircn pe-ricol Conform unei relatări din Jerusalem Post rezulta-tele cercetărilor de dată recentă pe această temă au fost făcute publice de Institutul Leo Baeck din New York
Florence Mendheim era o evreică germană stabilită icircn Bronx alături de familie A lucrat pentru Congresul Evre-iesc American (CEA) condus icircn acei ani de Rabinul Ste-phen Wise Membrii organizației pronaziste din America se icircntacirclneau icircn cafenele și taverne și de multe ori se salutau cu expresia bdquoSă omori un evreurdquo
Michael Simonson arhivist la Institutul Leo Baeck a declarat bdquoNu știm dacă a fost recrutată de CEA sau dacă a venit ca voluntară dar este clar că tot ce se petrecea icircn Germania faptul că avea rude acolo și identitatea ei evreiască au motivat-o icircndeajuns icircn icircncercarea ei de a limita amenințarea nazistă din Ameri-cardquo Dacircndu-se drept o simpatizantă a nazismului Florence Mendheim a furnizat material documentar și rapoarte valoroase pentru CEA cu privire la orientarea extremistă și antisemită a organizației unde se infiltrase ca spioană
Icircn anii rsquo30 delegatul lui Hitler Rudolf Hess le-a dat imigranților germani icircn America permisiunea și directiva de a icircnființa organizația Prietenii Noii Germa-nii care să susțină național-socialismul și izolaționismul Aceasta primea spon-sorizări pentru concerte și tabere de vară pentru a apărea icircn ochii americanilor drept o organizație culturală Florence Mendheim a lucrat aici ca secretară dar a renunțat la slujbă cacircnd situația devenise prea primejdioasă Intrarea icircn război a Statelor Unite a dus la icircnăbușirea grupărilor pronaziste iar de multe ori liderii lor au fost deportați
Mai tacircrziu Florence Mendheim a fost secretară icircn Comitetul pentru Icircnțelegerea Arabo-Evreiască instituție care promova ideea unui stat binațional arab-evreiesc Nu s-a căsătorit niciodată foarte tacircrziu a povestit despre perioa-da ei ca spioană dar oamenii nu i-au dat atenție Documentele i-au fost păstra-te de frații ei care ulterior le-au predat Institutului Leo Baeck (CB)
La icircnceputul lunii martie 2021 av Iulian Sorin fost conducător al Federației ar fi icircmplinit 95 de ani
A trăit aidoma generației sale toa-te faliile sociale ale veacului XX Icircn timpul pogromului legionar din ianuarie 1941 de la București a fost ridicat de pe stradă de legionari și dus la Sina-goga bdquoMalbimrdquo icircnțesată de evrei luați prizonieri A trăit scene de coșmar jafuri umiliri maltratări Pe toți icirci aștepta moartea A fost trimis să care moloz icircn curtea sinagogii Icircntr-o clipă de neatenție a paznicului a escaladat gardul și a fugit Așa a scăpat cu viață A făcut muncă obligatorie La cimitirul din Giulești unde fusese repartizat la apărarea pasivă căra cadavrele celor pieriți icircn bombardamentul din 4 aprilie 1944 Cacircteva bombe au căzut icircn cimi-tir Cacircnd Romacircnia a icircntors armele icircm-potriva Germaniei naziste tacircnărul s-a icircnrolat icircn Forțele de Luptă Patriotică A participat la apărarea Capitalei A cre-zut că icircn lumea care se prefigura nu vor mai exista ură intoleranță violență speranță făcută repede țăndări
Opera lui socială icircn plan comunitar icircnsumează un capitol de istorie post-belică a evreilor romacircni Icircnainte de 1989 a organizat pornind de la zero fostul Cămin-spital bdquoMartin Bălușrdquo Chiar atunci cacircnd după 1990 căminul a fost desființat icircn spațiul rămas liber a icircnființat Centrul de Zi ndash JCC-ul nu exis-ta icircncă ndash și Bucătăria bdquoMartin Bălușrdquo a creat sedii speciale pentru Biblioteca FCER și pentru reprezentanța Claims Conference icircn Romacircnia Din 1991 pacircnă icircn 2005 cacirct a fost secretar gene-ral al Federației și ca președinte inte-rimar după decesul lui Nicolae Cajal a contribuit substanțial la moderniza-rea cu ajutorul JOINT-ului a DASM la reformarea Secției Bunuri cu ac-cent asupra patrimoniului sacru la icircnnoirea educației iudaice redefinirea instituțiilor culturale deschiderea spre societatea romacircnească adacircncirea
d i a l o g u l u i interetnic și interreligios construirea de noi etape icircn relațiile cu Israe-lul cu Aliaua romacircnă recuperarea la cultura-mamă a scriitorilor israeli-eni de expresie romacircnă A acționat pentru combaterea antisemitismului negaționismului antiisraelismului și recunoașterea Drepților icircntre Popoare romacircni A susținut procesul de aderare a Romacircniei la NATO și de integrare icircn UE A făcut parte din conducerea Con-gresului Evreiesc European A impulsi-onat reactivarea Forumului B´nai B´rith icircn Romacircnia A fost membru fondator al Consiliului Minorităților Naționale de pe lacircngă Guvernul Romacircniei fiind se-cretar al Comitetului pentru Culte Cul-tură și Mass Media președinte pen-tru restituirea bunurilor imobiliare ale organizațiilor de minorități naționale A fost membru fondator al Fundației bdquoCaritateardquo al Asociației Evreilor din Romacircnia Victime ale Holocaustului a făcut parte din conducerea Asociației Culturale de Prietenie Romacircnia - Is-rael a Asociației pentru Pacea Re-ligiilor din Romacircnia Pentru meritele sale de lider al FCER a fost distins de președintele țării cu Ordinul bdquoMeritul Culturalrdquo icircn Grad de Comandor
Icircn ultima sa cuvacircntare rostită la Congresul al II-lea al FCER icircn 2010 există un pasaj despre nevo-ia de recunoștință față de icircnaintași bdquoDe-a lungul timpului personalități de excepție au condus activitatea evrei-lor din Romacircnia S-au afirmat nu nu-mai icircn planul vieții iudaice dar și icircn planul vieții romacircnești Mi se pare că ar trebui să avem icircn vedere pentru vi-itor ca memoriei acestor predecesori ai noștri să-i acordăm importanța ce se cuvinerdquo Cuvinte premonitorii
IULIA DELEANU
Sunt zece ani de cacircnd s-a stins din viață prof univ dr Andrei Voinea zl dublu laureat al Premiului Academiei Romacircne autor a 12 tratate de orto-pedie a sute de comunicări publicate icircn țară și străinătate Cacircnd i s-a oferit prilejul cărturarul a dovedit aptitudini de foarte bun organizator a condus Spitalul CFR-2 Spitalul de Urgență Floreasca Centrul pentru Ajutor Me-dical al DASM (CAjM) După 1990 profesorul a fondat Universitatea bdquoTitu Maiorescurdquo acreditată de Consiliul Național de Medicină Academică unde a predat cursuri de ortopedie și traumatologie
A avut icircnzestrări literare remarca-bile semnalate de Iorga care dedica-se o pagină icircntreagă icircn bdquoCuget clarrdquo adolescentului din anii aceia Liceanul debutase la revista orădeană bdquoȚara visurilor noastrerdquo alături de Ovidiu Drimba și Mircea Malița Dar bdquoțara visurilorrdquo lui avea să se facă țăndări nu peste multă vreme Avea 18 ani Icircntr-o singură noapte toți evreii din satele Transilvaniei de Nord au fost ghetoizați icircn capitalele de județ El și familia lui au ajuns la Beiuș Au urmat patru ani de muncă obligatorie la ca-riere de piatră experiență dramatică retrăită icircn prima din cărțile sale de memorialistică bdquoClepsidra și bolova-
nulrdquo scrisă icircmpreună cu Kovacs Ja-nos După pensionare Andrei Voinea continuă să fie activ icircn plan profesi-onal ndash medic la CAjM coordonator al Comisiei de Sănătate a BBR ndash și revine cu succes la scris Din colabo-rarea literară cu regretatul președinte de onoare al ACPRI av Constantin Vișinescu s-au ivit alte două volume de memorialistică bdquoViața icircntre destin și istorierdquo și bdquoUmbre purpuriirdquo
Student la Facultatea de ortope-die din Moscova Andrei Voinea făcea practică la Clinica profesorului Mihail Friedenland Friedenland primise icircnști ințarea că fusese trecut pe laquolista neagră a dușmanilor poporuluiraquo și de-mis din funcția de director
Dar mentorul lui Andrei Voinea a fost profesorul Iuliu Hațieganu de la care a icircnțeles că nu poți fi medic dacă nu știi să fii mai icircntacirci om An-drei era licean cacircnd tatăl lui s-a icircm-bolnăvit grav Medicii de la spitalul clujean unde era internat nu se ară-tau dispuși să riște o operație fără prea mari șanse de reușită Băiatul lui s-a dus atunci la Hațieganu fost profesor al tatălui său Dr Hațieganu a acceptat să-l opereze salvacircndu-i viața Gestul acesta avea să-l deter-mine ca icircn 1955 icircn timpul războiului din Coreea cacircnd lucra la un spital
sub pavilion romacircnesc să lupte fără ca alți medici să icircncerce ca o bolnavă tacircracircndu-se icircntr-un aparat ghipsat pe culoarele spitalului să-și recapete demnitatea mersului ome-nesc Să se icircmpotrivească peste mulți ani hotăracircrii a 7-8 medici orto-pezi să apeleze la soluția chirurgica-lă mai comodă a scurtării piciorului unei paciente și să icircnvingă Pacien-ta a plecat acasă pe picioarele ei icircn-tregi era soția avocatului Vișinescu
care a mărturisit asta la catafalcul medicului
Semnatara racircndurilor de față este beneficiara intervenției făcute de pro-fesor către un fost student al lui deve-nit ortoped cunoscut icircntr-un moment de icircncercare Icircmpreună cu soția sa Doina i-a fost sprijin moral
Profesorul Andrei Voinea trăiește icircn memoria tuturor celor pe care i-a ajutat
IULIA DELEANU
95 de ani de la nașterea lui Iulian Sorin zl
Datoria față de icircnaintași
Benjamin de Rothschild a decedat la 57 de ani
10 ani de la plecarea dintre noi a prof univ dr Andrei Voinea zl Nu poți fi medic dacă nu știi să fii om
Descendent al uneia dintre ramuri-le familiei de Rothschild președintele Consiliului de administrație al societății Edmond de Rothschild Hol-ding SA Benjamin de Rothschild a decedat icircn urma unei crize cardiace a informat publicația franceză Tribune Juive Avea 57 de ani A fost fiul lui Edmond și Nadine de Rothschild și la fel ca tatăl și bunicul lui sprijinea Israelul Grupul franco-elvețian Ro-thschild Holding SA care s-a specia-lizat icircn administrarea unor bănci par-ticulare și gestiunea activelor are 32 de sucursale icircn icircntreaga lume Socie-tatea nu are nici o legătură cu banca franco-britanică Rothschild amp Co care aparține vărului său David
Benjamin i-a urmat tatălui său icircn 1997 Potrivit unui portret schițat de revista Le Point icircn 2014 era pasio-nat de navigația cu vele și de vacircnă-toarea de antilope din Africa și era un mare fumător Deși s-a implicat icircn activitatea societății după opinia lui nu considera că ar fi avut legitimita-te afirmacircnd că un moștenitor chiar dacă obține cele mai bune rezultate nu este sută la sută legitim bdquoNu sunt decacirct o verigă a lanțuluirdquo a declarat el Icircn cercurile financiare era cunos-cut drept un antreprenor de renume
mondial expert icircn finanțe și inovație și avacircnd icircn fața ochilor viitorul și care a acordat atenție creșterii moștenirii familiei Rothschild
De la preluarea conducerii gru-pului el a extins activitatea filantro-pică mai ales icircn Israel Grupul are aici o societate de investiții și a făcut donații substanțiale universităților și unor programe vizacircnd promovarea icircnvățămacircntului icircn mediile sărace res pectiv ridicarea nivelului educației pentru copiii din acest mediu Icircn apri-lie icircmpreună cu soția sa Ariane a făcut o donație de 50 de milioane de șekeli pentru achiziționarea de echi-pament medical pentru 22 de spitale din icircntreaga țară ca sprijin acordat Is-raelului icircn bătălia icircmpotriva pandemiei de Coronavirus (EG)
22 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
Keshet ndash importanța vieții
icircn iudaismicircncerca să icircnțe-legem dacă
această prăpastie poate fi depășită dacă putem crea un pod Cu siguranță știți cu toții cacirct de importantă este viața icircn iudaism ca element central Viața este sacră icircn iudaism Tora ne spune să alegem viața iar acest icircn-demn stă alături de noi de generații Viața ar trebui să primeze icircn fața ori-cărei reguli sau tradiții religioase
Evreii haredi (ultrareligioși) repre-zinta aproximativ 14 din populația Israelului dar icircn același timp 30 dintre infectările cu noul Coronavirus din țara noastră au fost identificate icircn racircndul acestei comunități Icircn racircndul comunității haredi rata mortalității din cauza Covid-19 este de patru ori mai mare decacirct icircn restul țării Aces-te date statistice arată așa și pentru că o parte dintre sinagogile și școlile religioase din comunitate au rămas deschise De asemenea au avut loc icircnmormacircntări cu mii de participanți icircn timpul celui de-al treilea lockdown Ați văzut probabil fotografii icircn care se ob-serva ușor că mulți dintre participanți nu respectau distanțarea și nu purtau mască De altfel unii dintre acești ra-bini icircnmormacircntați icircn ceremonii cu mii de participanți au murit tocmai din ca-uza noului Coronavirus
Este așadar de icircnțeles de ce unii evrei seculari sau chiar religioși dar care nu fac parte din această mino-ritate au fost supărați Oamenii au simțit că icircn această comunitate exis-tă o profundă lipsă de respect față de viață față de cei din jurul lorrdquo a spus Mordechai Miller care a vorbit icircn continuare despre explicațiile religioa-se și sociale ale acestei polarizări a societății icircntr-o prelegere tradusă de Miriam Rosenzwieg
Icircntreaga sesiune Keshet cu tema Importanța vieții icircn iudaism poate fi urmărită icircn continuare online pe pagi-nile de Facebook ale JCC București și FCER
(Urmare din pag 3)
bdquoNe străduim ca asistații noștrihellipldquoincluși icircn Pro-gramul bdquoCopii icircn
nevoierdquo 97 de rezidenți icircn căminele amintite Măști mănuși gel dezinfec-tant alcool sanitar de zin fectant pen-tru multisuprafețe șer vețele antibac-teriene etc au primit și angajații din toate comunitățile Icircn tot acest interval ne-am bucurat de sprijinul permanent al conducerii FCER și al JOINT-ului al cărui director pentru Romacircnia Is-rael Sabag și-a reconfirmat sprijinul
icircn același spirit al parteneriatului de excepție cu FCER
ndash Ați avut de icircnfruntat riscuri mai mari față de cele ale angajaților din alte sectoare de activitate
ndash Le-am icircnfruntat Toți angajații DASM au venit zilnic la serviciu avacircnd
același orar ca icircn perioada de dinainte de pandemie Am apelat și la sprijinul voluntarilor astfel icircncacirct beneficiarii serviciilor de asistență să resimtă cacirct mai puțin prezența pandemiei și să iasă cacirct mai puțin din locuință spre a nu fi expuși pe cacirct posibil icircmbolnă-virii
ndash Icircn ce stadiu se află vaccinarea rezidenților din cămine și a icircngrijitori-lor lor
ndash Toți cei de la Căminul bdquoRosenrdquo și de la cel din Arad care au dorit să se vaccine-ze au fost vaccinați 78 dintre rezidenți La fel ndash și angajații căminului Icircn acest scop a fost trimisă o caravană specială
ndash Ce aveți icircn vedere pentru anul care a icircnceput
ndash Ne străduim să asigu-răm același nivel de servi-cii ca și icircn anul precedent astfel icircncacirct asistații noștri să fie cacirct mai puțin afectați de pandemia de Covid-19 Ne propunem să continu-ăm acțiunile de voluntari-
at amintite să menținem icircn limitele posibilului echipele care ne-au dat o macircnă de ajutor icircn protejarea celor cu grad mai ridicat de vulnerabilitate Sperăm ca prin continuarea procesu-lui de vaccinare să ne reluăm activi-tatea icircn parametrii normalității
(Urmare din pag 11)
Mișcarea Legionară omagiată icircn Senatul Romacircniei
Centenar PAUL CELAN
Se icircmplinesc icircn această lună o sută de ani de la nașterea lui Paul CELAN unul dintre importantele spirite care au marcat gacircndirea poetică europea-nă a secolului XX Născut Antschel la 23 noiembrie 1920 icircntr-o familie de evrei germanofoni din Cernăuți (oraș aflat atunci sub administrație romacirc-nească) pleacă icircn 1938 icircn Franța unde icircși icircncepe studiile universitare
dar renunță un an mai tacircrziu pentru a se icircntoarce la Cernăuți După 22 iunie 1941 este mobilizat icircn detașamentele de muncă obligatorie iar icircn 1942 părinții icirci sunt deportați icircn lagăre din Transnistria unde decedează Icircn 1945 se refugiază la București unde adoptă pseudonimul Celan (de fapt o anagramă a numelui său) Icircn 1947 de-cide să părăsească definitiv Romacircnia iar după șase luni petrecute la Viena se stabilește la Paris unde reicircncepe studiile universitare
La Viena publică un prim volum de versuri și se icircmprietenește cu In-geborg Bachmann cu care trăiește o complicată și dramatică poveste de dragoste cores pondența dintre ei fi-ind cuprinsă icircn volumul Timp al inimii tradus icircn 2010 icircn limba romacircnă
Poet de expresie germană Paul Celan publică icircn 1952 Mohn und Gedaumlchtnis (volum tradus icircn 2006 icircn romacircnește cu titlul Mac și memorie) cartea care i-a adus recunoașterea criticii urmată de alte volume care l-au consacrat drept unul dintre cei mai importanţi poeţi ai secolului XX Totodată traduce icircn germană din lu-crările unor autori prestigioși Primeş-te icircn 1958 Premiul Literar al Oraşului
Bremen iar icircn 1960 i se decernează Premiul Georg Buumlchner Bolnav se si-nucide icircn 1970
După cum remarca Norman Ma-nea Benjamin Fondane și Paul Celan rămacircn cei mai importanți mesageri ai moștenirii evreiești și romacircnești icircn Franța ambii dedicați artei nemuri-toare a scrisului și a căror viață a fost marcată de un destin tragic
Pentru a marca Centenarul Paul Celan Editura Polirom a publicat icircn acest an 2 volume Primul dintre acestea intitulat Meridianul și alte proze (ediție revizuită) cu o traduce-re din limba germană și note de An-drei Corbea este o prestigioasă și mi-găloasă icircntreprindere de transpunere icircn romacircnește a prozei lui Paul Celan
Cel de-al doilea ndash bdquonu vreacicatri-cerdquo Studii despre Paul Celan la icircm-plinirea a 100 de ani de la nașterea poetului ndash icircl are de această dată ca autor pe același Andrei Corbea pro-fesor la Universitatea bdquoAlexandru Ioan Cuzardquo din Iași laureat al Premiului Herder și al Premiului Jakob-und-Wil-helm-Grimm Ambele vin să comple-teze integrala operei poetice a lui Paul Celan icircncepută icircn 2015 la aceeași editură (II)
Manual de combatere a antisemi tismului
Comisia Europeană icircmpreună cu IHRA a publicat un manual de utilizare practică a definiției de lucru a antisemitismului Documentul a apărut sub egida președinției germane a Consiliului UE
Bazat pe o cercetare atotcuprinzătoare efectuată de Bundesverband RIAS (Asociația Federală a Departamentelor de Cercetare și Informații despre An-tisemitism) manualul oferă o privire de ansamblu asupra bunelor practici ale unor organizații internaționale administrații naționale societatea civilă și comunitățile evreiești din Europa Sunt enumerate 35 de bune practici de la icircnsușirea punerii icircn aplicare a legislației pacircnă la icircnregistrarea și informarea inci-dentelor antisemite Manualul prezintă 22 de surse care au prezentat incidente antisemite icircn Europa și care susțin corectitudinea definiției de lucru a antisemi-tismului elaborată de IHRA
Referindu-se la editarea manualului vicepreședintele Comisiei Europene Margaritis Schinas a declarat bdquoTrebuie să combatem antisemitismul oriunde icircl icircntacirclnim Viața evreiască este o parte a societăților noastre și suntem deciși să o protejăm Noul manual facilitează icircndeplinirea acestui angajament și răs-punde cerințelor statelor membre pentru o cunoaștere mai bună și folosirea definiției elaborate de IHRA Manualul va deveni un alt instrument valoros al statelor membre pentru a pune icircn aplicare Declarația Consiliului UE de comba-tere a antisemitismuluirdquo
Organizațiile evreiești europene au salutat apariția manualului bdquoEste deose-bit de important să se ofere guvernelor și agențiilor de securitate liniile directoa-re necesare punerii icircn aplicare a definiției IHRA care oferă practici icircn proteja-rea fizică a comunităților evreiești Salutăm publicarea acestui ghid icircn contextul icircn care teoriile conspiraționiste antisemite și atacarea evreilor se răspacircndesc pe continentul nostrurdquo a subliniat dr Moshe Kantor președintele Congresului European Evreiesc
bdquoImportanța acestui manual este de a demonstra cum definiția de lucru a antisemitismului se poate folosi pentru combaterea antisemitismului Este un instrument necesar și valoros pentru toate guvernelerdquo a arătat Simone Rodan-Benzaquen director al Filialei Europa a Comitetului Evreiesc American (EG)
Senatul Romacircniei a devenit un loc icircn care Mișcarea Legionară a putut fi omagiată fără nici un fel de opreliști sau rețineri Icircntr-un comunicat trans-mis de Institutul Național pentru Stu-dierea Holocaustului din Romacircnia (INSHR) bdquoElie Wieselrdquo acesta solicită Senatului Romacircniei bdquovigilență față de omagierea memoriei Mișcării Legio-narerdquo
Uluitor și revoltător a fost că pe data de 24 februarie profitacircnd de faptul că declarațiile politice nu pot fi imputate juridic unui parlamentar senatorul Alianței pentru Unitatea Ro-macircnilor Sorin Lavric i-a adus un oma-giu lui Valeriu Gafencu numit bdquosfacircnt al icircnchisorilorrdquo (httpswwwyoutubecomwatchv=nFE9DwBWGZk)
bdquoAsemenea opinii de la tribuna democrației romacircnești trebuie să icircn-cetezerdquo atrage atenția INSHR amin-tind că bdquoicircn fapt Valeriu Gafencu a fost membru activ al Mișcării Legionare iar icircn timpul rebeliunii din ianuarie 1941 a incitat cu pistolul icircn macircnă elevi din liceele ieșene să se alăture tentativei de lovitură de stat Icircn 1941 după interzicerea Mișcării Legionare a fost condamnat la icircnchisoare pentru că a militat pentru reactivarea acestei mișcări fascisterdquo
Indulgența față de astfel de ma-nifestări contravine cu cele afirmate pe 21 ianuarie ac cu prilejul come-morării victimelor Pogromului de la București de președinta Senatului Romacircniei Anca Dragu care declara
bdquoAntisemitismul xenofobia și rasismul reprezintă pericole de actualitate pe care dacă nu le contracarăm ferm so-cietatea noastră și noi toți vom avea de suferit Obligația noastră morală la 80 de ani de la această tragedie este să omagiem așa cum se cuvine memoria celor care au suferit icircn acest eveniment dezonorant și să ne asigu-răm că această dramă va rămacircne me-reu vie icircn conștiințele noastrerdquo
INSHR trage concluzia bdquocă icircncercă-rile AUR de delimitare de Mișcarea Le-gionară sunt fake news-urirdquo dar ar mai trebui să ne asigurăm că la adăpostul libertăților democratice prost icircnțelese Parlamentul nu devine o tribună de ex-primare a unor opinii pe care apoi politi-cienii le infirmă dar faptul că ele au fost rostite și-a făcut deja efectul asupra unei părți a electoratului romacircn (AM)
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 23
Y D E C E S E Y C O M E M O R Ă R I Y
FILE DE CALENDAR6Evrei născuți icircn luna aprilieClaude Cohen-Tannoudji ndash fizi-
cian Născut la Constantine Algeria 1 aprilie 1933 membru icircn Academia Franceză 1981 Premiul Nobel pentru fizică 1997
Nachman din Breslov ndash rabin Născut la Medzybizh 4 aprilie 1772 stabilit la Bratslav și la Uman unde a murit icircn 1810 Mormacircntul lui este loc de pelerinaj
Simcha Jacobovici ndash regizor ar-heolog scriitor canadian Născut la Pe-tah-Tikva din părinți originari din Romacirc-nia 4 aprilie 1953 Cărți și filme despre istoria evreiască antică
Mircea Săucan ndash regizor și pro-zator Născut la Paris 5 aprilie 1928 revenit cu familia icircn Romacircnia 1934 Emigrat icircn Israel 1987 decedat la Na-zareth-Illit 2003
Eliyahu Bakshi-Doron ndash Șef-Rabin sefard al Israelului 1993-2003 Născut la Ierusalim 5 aprilie 1941 Adept al dialogului interconfesional Decedat la Ierusalim 12 aprilie 2020
Frida Wattenberg ndash membră a Rezistenței franceze Născută la Pa-ris 7 aprilie 1924 activistă comunitară Distinsă cu Legiunea de Onoare Dece-dată la Paris 3 aprilie 2020
Edmund Husserl ndash filozof Născut la Prossnitz Moravia 8 aprilie 1859 convertit la luteranism1886 Icircntemeie-torul școlii de fenomenologie Decedat la Freiburg 1938
Maria Banuș ndash poetă Născută la București 10 aprilie 1914 Primul vo-lum bdquoȚara fetelorrdquo 1937 Premiul Her-der pentru poezie 1986 Decedată la București 1999
Stefan Heym (Helmut Flieg) ndash scrii-tor Născut la Chemnitz 10 aprilie 1913 refugiat icircn SUA1935-1952 Premiul Ie-rusalim 1993 Decedat la Ein Bokek Israel 2001 icircnmormacircntat la Berlin
Tristan Tzara (Samuel Rosen-stock) ndash poet Născut la Moinești 16 aprilie 1896 stabilit icircn Franța Unul dintre icircntemeietorii dadaismului Dece-dat la Paris 1963
Cynthia (Shoshana) Ozick ndash scrii-toare Născută la New York 17 aprilie 1928 Autoare de povestiri și romane despre viața evreilor din America
Menachem Mendel Schneerson ndash Lubavitcher Rebbe lider al Mișcării Habad Născut la Nikolaev 18 aprilie 1902 Stabilit icircn SUA 1941 a icircntemeiat o rețea de sinagogi școli instituții me-dicale Decedat la New York 1994
Rita Levi-Montalcini ndash neurobio-log Născută la Torino 22 aprilie 1909 Premiul Nobel pentru medicină 1986 Senator pe viață icircn Senatul Italiei pacircnă la deces 2012
Barbra Streisand ndash actriță de ci-nema și cacircntăreață Născută la New York 24 aprilie 1942 Printre cacircntecele interpretate bdquoKol Nidrerdquo și alte melodii ebraice clasice
Adolphe (Isaac Moise) Creacutemieux ndash lider al evreimii franceze Născut la Nicircmes 30 aprilie 1796 Icircntemeietor al Alianței Israelite Universale1860 De-cedat la Paris 1880
Evrei decedați icircn luna aprilieHelena (Chaja) Rubinstein ndash pro-
ducătoare de cosmetice și colecționară de artă Născută la Cracovia 1870 stabilită icircn SUA 1914 Decedată la New York 1 aprilie 1965
Lev Davidovich Landau ndash fizician Născut la Baku 1908 Premiul Nobel pentru fizică 1962 Decedat la Mosco-va 1 aprilie 1968
Israel Avraham Portugal ndash lider al hasidismului de Sculeni (bdquoSculener Reberdquo) Născut icircn Romacircnia 1923 de-cedat la New York 1 aprilie 2019
Adam Schlesinger ndash compozitor textier cacircntăreț Născut la New York 1967 Premiul Emmy pentru muzică și lirică originală 2019 Decedat la New York 1 aprilie 2020
Allen Ginsberg ndash poet Născut la Newark New Jersey 1926 A scris și poezii pe teme iudaice Decedat la New York 5 aprilie 1997
Isaac Asimov (Isaak Yudovich Ozimov) ndash chimist autor de romane științifico-fantastice Născut la Petrovi-ki Rusia 1920 emigrat icircn SUA 1923 Decedat la New York 6 aprilie 1992
Helene Aylon (Greenfied) ndash pictoriță Născută la Brooklyn NY 1931 Om de artă eco-feminist și co-mentatoare feministă a Bibliei Ebraice Decedată icircn SUA 6 aprilie 2020
Mark Steiner ndash filozof Născut la Bronx NY 1942 profesor la Universita-tea Ebraică din Ierusalim Specialist icircn filozofia științei Decedat la Ierusalim 6 aprilie 2020
Ilarie Voronca (Eduard Marcus) ndash poet și eseist Născut la Brăila 1903 stabilit icircn Franța 1933 S-a sinucis la Paris 8 aprilie 1946
Primo Levi ndash scriitor Născut la To-rino 1919 supraviețuitor al lagărului de la Auschwitz Scrieri referitoare la experiențele sale icircn Holocaust S-a si-nucis la Torino 11 aprilie 1987
Ludwik Lazarus Zamenhof (Ley-zer Leyvi Zamengov) ndash medic și lingvist Născut la Byalistok 1859 Creator al limbii esperanto Decedat la Varșovia 14 aprilie 1917
Nina Cassian (Reneacutee Annie Cas-sian Mătăsaru) ndash poetă Născută la Galați 1924 exilată icircn SUA 1985 A scris și pe teme evreiești Decedată la New York 14 aprilie 2014
Meir A Halevy (Meir ben Abraham Hahamu) ndash rabin și istoric Născut la Piatra Neamț 21 martie3 aprilie 1900 Emigrat icircn Franța 1963 decedat la Pa-ris 15 aprilie 1972
Liviu Librescu ndash inginer Născut la Ploiești 1930 profesor la Virginia Tech Blacksburg SUA 1985 Ucis icircn timpul orei de curs de către un criminal 16 aprilie 2007
Chaim Herzog ndash general și om po-litic Născut la Belfast 1918 emigrat icircn Palestina 1935 Președinte al Isra-elului 1983-1993 Decedat la Tel Aviv 17 aprilie 1997
Benjamin Disraeli (DrsquoIsraeli 1st Earl of Beaconsfield) ndash scriitor și om politic Născut la Londra1804 conver-tit la anglicanism 1817 Prim-ministru al Angliei icircn trei racircnduri 1868-1881 A păstrat legătura cu iudaismul Decedat la Londra 19 aprilie 1881
Marcel Hermann Iancu (Janco) ndash pictor și arhitect Născut la București 1895 emigrat icircn Palestina 1941 Pre-miul Israel 1957 Decedat la Ein Hod Israel 21 aprilie 1984
Esteacutee Lauder ndash producătoare de cosmetice Născută la Corona NY 1906 Icircntemeiază Esteacutee Lauder Com-panies1946 Decedată la New York 24 aprilie 2004
Ezer Weizman ndash general și om poli-tic Născut la Tel Aviv1924 Președinte al Statului Israel 1993-2000 Decedat la Caesarea Israel 24 aprilie 2005
Moșe Teitelbaum ndash bdquoSatmarer Reberdquo Născut la Ujfeherto Ungaria 1914 emigrat icircn SUA 1947 Decedat la Williamsburg NY 24 aprilie 2006
Iosif Iser (Iosif Isidor Rubinsohn) ndash pic-tor și grafician Născut la București 1881 Membru al Academiei Romacircne 1955 De-cedat la București 25 aprilie 1958
Ludwig Wittgenstein ndash filozof Născut la Viena 1889 Specialist icircn logică epistemologie filozofia limbaju-lui Refugiat icircn Anglia 1939 Decedat la Cambridge 29 aprilie 1951
LUCIAN-ZEEV HERȘCOVICI
6S-a stins din viață Alexandru (Sandu) Singer
Fostul director al Editurii Hasefer Alexandru Sin-ger zl s-a născut la Brăila icircn 1932 icircntr-o familie evreiască din clasa mijlocie Bunicul său era un cu-noscut croitor iar tatăl pălărier Familia s-a mutat la București cacircnd Alexandru avea doar doi ani Dar legile rasiale și războiul distrug afacerea iar tatăl ajunge icircntr-un lagăr de muncă din Moldova Crește icircn grija mamei și foarte tacircnăr la 13 ani ajunge ucenic electrician
Cărțile sunt universul lui și continuă să studieze chiar și icircn perioada dură a războiului astfel icircncacirct după război s-a icircnscris la Facultatea de Filosofie a Universității din București
Icircn 1955 la absolvirea facultății fiind deja căsătorit cu Elena profesoară de biologie nu i se admite repartizarea icircn specialitate icircn Capitală și se angajează la nou icircnființata Televiziune Romacircnă fiind cacircteva luni cameraman Icircn fine li se repartizează posturi icircn Oradea lui ca icircndrumător cultural la Felix iar Elenei ca profesoară icircntr-un sat alăturat Cacircțiva ani Sandu lucrează chiar icircn Băile Felix fiind unul dintre cei care revitalizează și bdquonascrdquo viitoarea stațiune
Oradea are o intensă viață culturală și Sandu se implică activ scrie face parte din colectivul revistei bdquoFamiliardquo și devine profesor de filosofie la Liceul bdquoGojdurdquo colaborează și la teatru Icircși continuă pasiunea pentru sociologie și lu-crează icircn acțiuni de sociologie aplicată alături de profesorul și icircndrumătorul său Octavian Neamțu
Icircn anii rsquo60 este anchetat de Securitate pentru că primise invitație la un Con-gres de Sociologie icircn Anglia unde evident nu ajunge Icircn schimb continuă să scrie analize și să coopereze cu profesori europeni este primul care introduce noțiunea de educație continuă icircn Romacircnia fiind publicat atacirct icircn țările socialiste cacirct și icircn Canada Suedia și Germania
Icircn 1972 la icircnființarea Ministerului Culturii și Educației Socialiste este che-mat la București Icircn 1980 e chemat la ministrul Suzana Gacircdea care icircl critică deoarece e bdquoprea băgăreț și icircncăpățacircnatrdquo și icircl mută din minister I se propune să lucreze la Editura Politică poziție pe care o refuză Ajunge redactor la Editura bdquoIon Creangărdquo unde va lucra pacircnă după Revoluție
Chiar dacă se pensionează oficial icircn 1992 e abia icircnceputul unei noi ere pentru Sandu Singer Devine directorul unei mici edituri private icircși intensifică colaborările internaționale participă la conferințe pe tema educației continue și organizează la București cu sprijin UNESCO un eveniment cu această temă
Continuă prin a lucra alături de Zigu Ornea la Editura Hasefer redactează nenumărate cărți ale autorilor evrei din țară și din străinătate și devine directorul editurii după dispariția lui Ornea
Abia la vacircrsta de 76 de ani se va retrage din activitate despărțindu-se cu greu de pasiunea sa Totuși continuă să redacteze și să tipărească cărți pen-tru prieteni și colaboratori călătorește icircn toată lumea de la New York pacircnă icircn Norvegia scrie pentru bdquoObservator Culturalrdquo bdquoDilemardquo și bdquoAdevărul culturalrdquo se implică icircn viața comunității evreiești și primește Premiul bdquoȘafranrdquo icircn Elveția
A lucrat trei ani și jumătate ca voluntar la Centrul Educațional Lauder unde avea ore de lectură la bibliotecă și pentru toți elevii era bdquobuniculrdquo
Dumnezeu să icirci binecuvacircnteze amintirea
Izu Gott zl ndash 5 ani de la intrarea icircn eternitate
Izu Gott zl a dominat viața muzicală evreiască din Romacircnia celei de-a doua părți a veacului XX Icircn familia lui de mu-zicieni dorohoieni copiii se bucurau să cacircnte icircmpreună ore icircntregi Oifn pripicik A idișe mame Ba mir bist ti șein Frații mai mari cacircntau la vioară și la acordeon Icircntr-o zi ndash tunete și fulgere fratele mai mare l-a prins umblacircnd la acordeonul lui Pe urmă a icircnceput să-l icircnvețe Cacircnd și-a dat seama că și-a icircntrecut profesorul i-a icircncredințat instrumentul
Era icircn clasa icircntacirci primară cacircnd el familia lui tot șteitl-ul au fost deportați icircn Transnistria A ținut minte toată viața vagoanele de marfă bdquocazareardquo icircn sinagogi părăsite tifosul morții de dimineață Și totuși muzica nu i-a părăsit nici pe el nici pe ai lui Iubea deopotrivă folclorul evreiesc și romacircnesc După 1959 cacircnd a terminat Conservatorul a fost dirijor al Teatrului Evreiesc de Stat din Iași și al Ansamblului Doina Moldovei Icircn 1979 a fost pus să aleagă ori Doina ori comunitatea Deoarece teatrul evreiesc ieșean se desființase a preluat con-ducerea Corului de Talmud Tora din oraș bdquoComunitateardquo a răspuns Depar-tajare formală Cine vede hasidim-ii israelieni dansacircnd și cacircntacircnd pe motive folclorice romacircnești icircnțelege asta Din 1980 a condus corul de Talmud Tora din București Apoi a fost icircndrumător muzical pe țară al corurilor comunitare A făcut turnee de mare succes icircn Israel Europa America A cacircntat la Casa Albă
Izu Gott n-a plecat de tot dintre noi ne-a lăsat pe cel mai bun discipol Bog-dan Lifșin
IULIA DELEANU
Icircnhumați icircn cimitirele CEB din București VLĂDESCU JANETTA (Cimitirul Giurgiului) STOENESCU SUZETTE (Cimitirul Filantropia) GEORGESCU FE-LICIA (Cimitirul Sefard) SINGER SANDU (Cimitirul Giurgiului) GUTTMANN BERNHARD (Cimitirul Sefard) COHN MERY BEATRICE (Cimitirul Sefard) BARID ANDY (Cimitirul Giurgiului) LEONDARI VASILE-GRIGORIE (Cimitirul Giurgiului)
24 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
franceze iar mono-grafiile și sintezele critice privind lite-ratura daneză au fost de asemenea consultate icircn romacirc-nă franceză sau germană Știm asta deoarece icircn cel mai bun stil academic Ștefan Cazimir ne dezvăluie la finalul cărții biblio-grafia pe care a icircntrebuințat-o de pri-sos să subliniez că a mers la sursele esențiale și că a știut cu deprindere de vechi truditor icircn cultura romacircnă să ca-ute mereu legăturile cu literatura noas-tră Fie prin traduceri fie prin sinteze
Pretextul cărții dacă era nevoie de unul l-a reprezentat probabil dubla aniversare icircn 2020 a scriitorului Hans Christian Andersen născut icircn 1805 și trecut la cele veșnice icircn 1875 Ștefan Cazimir a ales cea mai frumoasă și icircn
Vedere din Elsi-nor Escursiuni icircn literatura daneză cea mai recentă carte a lui Ștefan Cazimir apărută la finele anului trecut a luat prin surprin-dere lumea literară romacircnească
Absența unor reacții critice mai
consistente o dovedește cred limpe-de iar motivele sunt și ele ușor de ghicit Profesorul Ștefan Cazimir este o enciclopedie culturală vie icircnsă nu era cunoscut ca specialist icircn literaturi nordice Și-apoi icircn timpuri de pande-mie cacircnd viața culturală se derulea-ză la ralenti cine să se mai ocupe la București de cercetări privind literatu-ra daneză Nu icircn ultimul racircnd Ștefan
Cazimir este cunoscut ca o persona-litate plină de umor care și icircn Parla-ment se amuza pe seama carențelor bdquoaleșilor neamuluirdquo nu puțini s-au gacircndit că icircntre copertele cărții despre puțin cunoscuta la noi literatură da-neză se află o uriașă farsă Mai ales că subtitlul trimite la cunoscuta carte a lui Nicolae Filimon Escursiuni icircn Germania meridională (1858) Cum Nicolae Filimon face parte din teritoriul literar icircn care expertiza profesorului Cazimir este absolută mulți au bănuit o farsă culturală
Nimic mai fals Vedere din Elsinor chiar este o suită de 16 profiluri literare consacrate scriitorilor clasici ai litera-turii daneze de la Ludvig Holberg la Jens Christian Groslashndahl precedate de o introducere și un capitol de con-cluzii Operele lor au fost citite icircn tra-duceri romacircnești (cele mai multe) sau
O carte neobișnuită sau excelența evreiască icircn timpuri de pandemieRealitatea
cărţii
Adevărul pocit după preferințeDemiterea președintelui Asociației Foștilor Deți-
nuți Politici și Victime ale Dictaturii din Romacircnia Octa vian Bjoza din funcția de subsecretar de stat la Secretariatul de Stat pentru Recunoaşterea Meritelor Luptătorilor Icircmpotriva Regimului Comunist a stacircrnit o furtună pe scena politică romacircnească Furtună care icircntre altele a (re)adus la suprafață o grămadă de minciuni și gunoaie pe care societatea romacircnească se străduiește de peste trei decenii să le ignore și să le țină sub preș dar care icircmput aerul de cacircte ori preșul este mișcat din loc și mizeria iese la iveală
Totul a pornit de la un comunicat semnat de O Bjoza icircn numele AFDPR ca reacție la amendamen-tele introduse de deputații Silviu Vexler Ovidiu Ganț și Slavoliub Adnagi la Legea nr 2322020 amenda-mente care prevăd că nu se pot acorda indemnizații bdquopersoanelor condamnate pentru infracțiuni icircmpotri-va umanității sau celor icircn cazul cărora s-a dovedit că au desfășurat o activitate fascistă sau legionară icircn cadrul unei organizații sau mișcări de acest fel și nici copiilor acestorardquo
Așa și Pe cine ar putea deranja (și de ce) că foștii legionari și criminali de război atacircția cacircți mai sunt icircn viață și (mai ales) odraslele lor nu pot icircn-casa indemnizații de la statul romacircn Răspunsul scurt este pe AFDPR și partidele AUR și PSD Răs-punsul mai lung este cel la icircntrebarea bdquode ce icirci su-pără această decizierdquo
Conform Asociației pentru cei care icircși executau sentințele icircn icircnchisorile comuniste bdquonu mai conta din ce partid făcuseră vreodată parte sau nurdquo așadar acum li se bdquocontestă meritele și se schimbă sensul luptei lor de rezistență icircmpotriva comunismuluirdquo Și dacă faptele părinților nu contează pentru Asociația Foștilor Deținuți Politici după cum se afirmă icircn co-municatul publicat pe site-ul organizației evident că pentru Bjoza copiii tuturor deținuților politici trebuie să primească indemnizații bdquoindiferent de faptul că părinții lor au fost criminali de război naziști legio-nari sau comuniștirdquo bdquoCe vină puteau să aibă copiii fasciştilor naziştilor legionarilor evreilor comuniş-tilor romacircnilor Ce vină puteau să aibă copilaşii ră-maşi acasă pentru faptele comise de părinţi Aşa vedem noi problemardquo a spus Bjoza
Este o mare eroare să pui semnul egal icircntre toți deținuții politici indiferent de faptele lor doar pentru că și legionarii s-au opus comunismului Atunci să ne așteptăm ca AFDPR să propună clemență și pentru Hitler și partidul național-socialist deoarece și ei de-clarau că dușmanul lor cel mai mare este comunismul motiv pentru care a și fost declanșată Operațiunea Barbarosa adică atacarea Uniunii Sovietice Aș mai adăuga doar că ignoracircnd vina pentru care unii
deținuți au ajuns icircn pușcărie Bjoza nu face decacirct să perpetueze afirmația falsă a comuniștilor care pre-tindeau că toți luptătorii anticomuniști sunt legionari Azi AFDPR afirmă că toți deținuții politici erau la fel pentru că erau anticomuniști Crimele comise de unii dintre ei inclusiv icircmpotriva evreilor nu mai contează vina a fost spălată de trecerea prin detenție
Dar cu evreii fostul subsecretar de stat o rezolvă repede bdquoAFDPR nu contestă existența Holocaustu-lui icircn Romacircnia Singurul lucru care poate fi discutat constă icircn dimensiunile Holocaustuluirdquo Adică dacă Holocaustul din Romacircnia ar fi avut mai puține vic-time culpa legionarilor ar fi fost mai mică Motiv su-ficient pentru demitere arăta Florin Cicircțu bdquoA pune icircn discuţie dimensiunile Holocaustului şi a icircncerca să pui pe umerii comunităţii evreieşti aducerea comu-nismului icircn Romacircnia este nu doar o icircncercare de a mistifica istoria ci şi un gest periculos pentru valorile democraticerdquo Poziție susținută și de Andrei Muraru reprezentant special al Guvernului pentru promova-rea politicilor memoriei și combaterea antisemitismu-lui care a afirmat că bdquoreexaminarea faptelor istorice sub forma negaţionismului deflectiv este o formulă icircntacirclnită a negaţioniştilor iar declaraţiile publice ale lui Octavian Bjoza sunt insultătoare pentru memoria victimelor Holocaustului şi pentru urmaşii acestorardquo
Negarea dimensiunii Holocaustului nu e ceva nou Să ne amintim că Dan Șova senator și purtă-tor de cuvacircnt al PSD la acea vreme a declarat icircn 2012 că la Iași germanii au omoracirct 24 de evrei Motiv pentru care partidul l-a trimis icircn vacanță icircn SUA cu condiția să viziteze și Muzeul Holocaustului Iar apoi Dan Șova a fost uns ministru de către președintele PSD și prim-ministrul de atunci Victor Ponta
Așa că de ce să ne mirăm acum că tot PSD prin gura lui Florin Roman afirmă că demiterea lui Bjoza a fost decisă de unii care stau bdquoicircn spatele cortineirdquo și bdquoiau decizii politice pe care le icircnmacircnează icircn plic pre-mieruluirdquo Cine să fie icircn spatele cortinei Oculta iudeo-masonică așa cum se spunea pe vremea legionarilor pe care azi icirci apără (din nou) PSD Icircn acest context poziția AUR (bdquogestul premierului PNL arată care este adevărata culoare a coaliţiei de guvernămacircnt roşul aprins al tancurilor sovietice bolşevicerdquo) nu ne miră dar ne dă ocazia să afirmăm icircncă o dată că AUR nu e deloc izolat pe scena politică romacircnească
Și atunci să ne mai uluiască faptul că Maia Mor-genstern a fost tratată de bdquojidrdquo la o icircntacirclnire cultura-lă iar icircn Parlament sunt omagiați doi legionari fără ca vreun alt parlamentar icircn afară de Silviu Vexler să protesteze
Dacă nu ne trezim viitor de AUR țara noastră areALX MARINESCU
Preţul unui abonament pe un an este de 30 lei Abonamentele pentru cititorii din provincie se vor face la comunităţile evreieşti din localitatea respectivă ABONAŢII SUNT RUGAŢI SĂ COM-PLETEZE ADRE SA EXPEDITORULUI PE CUPON Pentru cei din Bucureşti ndash la sediul FCER din str Sfacircnta Vineri nr 9 ndash 11 cod poştal 030202 Cod fiscal FCER 7426470 Abonamentele se mai pot achita şi prin mandate poştale fie pe adresa FCER ndash la oficiile poştale din localitate FIRST BANK SUCURSALA MOŞILOR OLARI Contul IBAN RO66PIRB4236745798003000 (RON) RO03PIRB4236745798002000 (USD) RO37PIRB4236745798001000 (EUR) Pentru EUROPA un abonament pe un an costă 45 de euro (cu toate taxele incluse) Pentru EXTRA EUROPA un abonament costă 95 de dolari USA (cu toate taxele incluse) Pentru Israel un abonament pe un an costă 40 de dolari USA
REALITATEA EVREIASCĂREDACŢIA Bucureşti
str Maria Rosetti nr 17 sector 2COD POŞTAL 020481 OP 9
Tel fax 021-3227560wwwjewishfedro
realitateaevreiascagmailcomSerie nouă a
REVISTEI CULTULUI MOZAICFondată icircn 1956
de Şef-Rabin Dr Moses Rosen
Redactor-şef Alexandru MARINESCU
Redactori Dr Claudia BOSOI
Iulia DELEANUDan DRUŢĂ
Luciana FRIEDMANNEva GALAMBOS (senior editor)
George GIcircLEA Mihaela OBERSCHI
Foto Sandu CAcircLŢIASecretar de redacţie Emilia HRISTEA
DTP Gabriel IONESCU
Tiparul executat de Tipografia TIPOART IDEA STUDIO
BucureştiTel 0723531624
Relaţii administrator Mihail TUNSOIU tel 021-3149690
distributierregmailcom
Potrivit art 206 CP responsabilitatea juridică pentru conţinutul fiecărui text aparţine autorului Redacţia nu icircmpărtăşeşte icircn mod obligatoriu punctele de vedere exprimate icircn articolele semnate de colaboratori Redacţia nu primeşte spre publicare decacirct articole scrise cu diacritice
Gacircndul scrisbdquoTrădarea lui
EinsteinldquoScriitor de for-
mație filosofică și icircmpătimit eseist Eric
Emmanuel Schmitt a pus icircn discuție relația om ndash lume Așa a făcut cu Di-derot Freud Mozart etc Icircn ceea ce privește omul de știință confruntat cu efectele descoperirilor sale ndash Schmitt are icircnsă prede-cesori iluștri Brecht (Galileo) Duumlrrenmatt (Fizicienii) și chiar Hainar Kipphardt (Cazul Oppenheimer)
Icircn Trădarea lui Einstein piesa scrisă icircn 2014 tradusă și regizată de Tudor Țepeneag la TES dramaturgul se oprește asupra genialului fizician și dezvoltă relativitatea alegerilor omului sub vremi Icircl surprindem pe savant (la icircnceputul celei de-a Doua Conflagrații Mondiale) pe malul unui lac din New Jersey stacircnd de vorbă cu un vagabond Con-fident al hazardului marginalizatul căruia i-a murit fiul pe front pare o sensibilă (și realistă) cameră de rezonanță pentru icircntrebările pe care și le pune in-telectualul idealist Nu sunt indiferente originea și biografia protagonistului german evreu ateu dar solidar cu neamul său constracircns la exil la rătăciri de apatrid și afectat de pericolul nazist și de esca-ladarea prigoanei antievreiești Conștient că este supravegheat de FBI intracircnd și icircn vizorul Comisiei Hoover el va fi dizgrațiat și apoi reabilitat
Se poate izola savantul de situația tragică a lumii icircn care trăiește Se poate despărți de destinația dată invențiilor sale de cei care le-au creditat Se poate rupe de putere de politică Cea mai arzătoare di-lemă a acestui pacifist și iubitor al muzelor care l-a alertat pe Roosevelt asupra avansului experimente-lor germane și asupra rolului decisiv al forțelor ce vor deține bomba atomică este aportul său la cercetări ce au dus la finalizarea armei atomice El va parti-cipa la celebrul Proiect Manhattan (1940) numai că apoi după Hiroshima se va trezi plin de groază ca un ucenic-vrăjitor Pe de altă parte el va semna icircn 1965 icircmpreună cu Bertrand Russel un manifest privind pericolul bombei cu hidrogen
Interesul față de text și setea de teatru după pandemie icircnsuflețesc jocul interpreților icircndrumați de Tudor Țepeneag Simplitate firesc gravitate dar și umor autoironie și caldă comunicare umană ndash asta exprimă dialogul dintre Andrei Finți Mircea Dragoman (rolul titular) și Veaceslav Grosu Neculai Predica La racircndul lor Mihai Nițu George Remeș Andrei Miercure dau viață agentului FBI OrsquoNeill Bi-nevenită icircn spectacol este și violonista Rodica Doija
NATALIA STANCU
Drumul spre teatru
același timp cea mai icircnaltă cale de a marca dubla aniversare oferind litera-turii romacircne o primă introducere sin-tetică icircn literatura daneză Demersul său util și ieșit din comun icircn același timp este o bdquomarcă icircnregistratărdquo a sa și a prezenței evreiești icircn cultura romacirc-nă o prezență definită prin excelență devotament și travaliu susținut Icircn timpuri de pandemie Ștefan Cazimir a mers cacircnd și cum s-a putut la Bi-blioteca Academiei Romacircne iar apoi ne-a oferit o carte care reprezintă o bază pentru oricine dorește să stu-dieze sau numai să se informeze cu privire la literatura daneză O primă sinteză romacircnească scrisă cu har și cu o particulară icircnțelegere a fenome-nului literar nordic
RĂZVAN VONCUȘtefan Cazimir ndash Vedere din Elsinor Es-
cursiuni icircn literatura daneză Editura Semne București 2020
2 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
Pe 8 martie 2021 deputa-tul Silviu Vexler s-a adre-
sat Senatului Romacircniei după ce icircn două zile diferite senatorul Sorin Lavric (AUR) i-a omagiat icircn plenul Senatului pe legionarii Va-leriu Gafencu și Mircea Vulcănescu Redăm textul integral al intervenției susținute de Silviu Vexler de la tribuna Senatului Romacircniei pre-cum și răspunsul senatorului Sorin Lavric
Vă mulțumesc frumos doamnă preșe dintă și mulțumesc și Biroului Permanent al Sena-tului pentru permisiunea de a lua cuvacircntul as-tăzi aici
Pe 7 martie 1941 deci acum 80 de ani și o zi 7 martie anul acesta ndash a căzut icircntr-o dumi-nică ndash o ședință a Consiliului de Miniștri pre-zidată de Ion Antonescu conducătorul statului la momentul respectiv
bdquoDomnilorSă aveți icircnaintea dumneavoastră necesita-
tea pentru acest neam de a profita ndash icircn acest dezastru ndash ca să se purifice să devină omo-gen Suntem fără milă Nu mă gacircndesc la om mă gacircndesc la interesele generale ale neamu-lui romacircnesc care ne dictează să nu mai fim icircngăduitori cum am fost pacircnă acum și datorită cărui fapt suntem astăzi icircmpestrițați cu atacircția străini care ne-au făcut cel mai mare răurdquo
Ședința avea loc la puțin peste o lună de la momentul pogromului legionar antievreiesc din ianuarie rsquo41 icircn care Mișcarea Legionară ndash o organizație criminală cu orientare fascistă și teroristă ndash a omoracirct la icircntacircmplare membri ai comunităților evreiești pe străzile din București Și poate cel mai bdquointeresantrdquo moment de atunci este că reprezentanții mișcării legionare au
considerat corespunzător să ia un grup de evrei și să-i atacircrne la abator ca pe vite
8 iulie 1941 altă ședință a Consiliului de Miniștri condusă de data aceasta de Mihai Antonescu viceprim-ministru
bdquoCu riscul de a nu fi icircnțeles de unii tradițio-naliști care mai pot fi icircntre dumneavoastră eu sunt pentru migrațiunea forțată a icircntregului element evreiesc () trebuie azvacircrlit peste graniță Icircmi este indiferent dacă icircn istorie vom intra ca barbari
Nu știu peste cacircte veacuri neamul romacirc-nesc se va mai icircntacirclni cu libertatea de acțiune totală cu posibilitatea de purificare etnică și re-vizuire națională La fel spun acum Nu există pentru istoria noastră un moment mai favorabil pentru o totală descătușare etnică pentru o purificare a neamului așa că vă rog să fiți im-placabili Omenia siropoasă (hellip) n-are ce căuta aici Dacă este nevoie să trageți cu mitralierardquo
Continuăm 13 noiembrie 1941 din nou o ședință a Consiliului de Miniștri din nou con-dusă de Ion Antonescu
bdquondash Cu evreii de la Odesa ce s-a icircntacircmplat De acum icircnainte să devină regulă Represiu-nea a fost destul de severă
ndash A fost domnule mareșalrdquo icirci răspunde Gheorghe Alexianu guvernatorul Transnistriei
bdquondash Ce icircnțelegi prin laquodestul de severăraquo (hellip) ndash A fost foarte severă domnule mareșal ndash Am spus să se icircmpuște cacircte 200 de evrei
pentru fiecare mort și 100 de evrei pentru fie-care rănit S-a făcut așa
ndash Au fost icircmpușcați și spacircnzurați pe străzile Odeseirdquo a răspuns domnul guvernator
bdquondash Să faceți așa pentru că eu răs pund icircn fața istorieirdquo
Silviu Vexler faptul că un senator omagiază un criminal de război este o rușine pentru Parlament
și pentru Romacircnia
Curtea Penală Internațională acuzată că icircncalcă principiul
independenței politicePe 3 martie procurorul-șef al Curții Penale Internaționale
Fatou Bensouda a anunțat că lansează o anchetă pentru cer-cetarea eventualelor crime de război comise de Israel icircn tim-pul războiului din Gaza din 2014 a modului icircn care Israelul a răspuns protestelor palestiniene de la gardul de demarcație dintre Israel și Gaza icircn 2018 la așezările de coloniști israelieni din Cisiordania și la situația din Ierusalimul de Est precum și la atacurile teroriștilor din Hamas icircmpotriva civililor israelieni Adică trei subiecte de anchetă icircmpotriva Israelului și unul icircm-potriva Hamas
Demersul procuroarei aflată la final de mandat (va fi schim-bată icircn iunie 2021) se bazează pe decizia din februarie ac a Camerei Preliminare a Curții Penale Internaționale (CPI) conform căreia această Curte ar avea jurisdicția de a anche-ta conflictul cu Israelul Decizia a suscitat un val de indignare internațională mergacircnd de la Administrația SUA și autoritățile și statele Uniunii Europene pacircnă icircn Israel unde premierul B Netanyahu a calificat demersul CPI drept antisemitism pur subliniind că instanța internațională investighează Israelul dar refuză să cerceteze dictaturi brutale precum cele din Iran și Siria care comit aproape zilnic atrocități oribile
Fostul comandant al Forțelor Armate Britanice Richard Kemp care a condus o investigație asupra Operațiunii Protective Edge din 2014 din partea unui grup independent de generali icircn retragere citat de Algemeiner a ajuns la concluzia că IDF (Ar-mata israeliană) și-a icircndeplinit toate obligațiile care icirci reveneau conform Legii Conflictelor Armate iar adesea a depășit aceste obligații și că Israelul bdquoa luat măsuri excepționale pentru a limi-ta pierderile colateralerdquo Kemp a declarat că bdquoHeinrich Himmler ar fi fost macircndru de inițiativa procurorului-șef al Curții Penale Internaționalerdquo și că icircn prezent CPI seamănă cu Tribunalul Po-porului din Germania nazistă
Profesorul israelian de drept internațional și constituțional Aeyal Gross (Univ Tel Aviv) a explicat pentru Realitatea evre-iască faptul că deși Israelul nu este membru al Curții Penale Internaționale (CPI) iar Palestina nu este un stat icircn adevăratul icircnțeles al cuvacircntului bdquojurisdicția CPI poate include un stat care a acceptat să devină membru al Curții sau teritoriul unei astfel de țări Acum cacircțiva ani Palestina a fost acceptată
(Continuare icircn pag 17)
ALX MARINESCU
Protest față de omagierea lui Mircea Vulcănescu icircn Camera Deputaților
Icircn vizită la invitația Muftiului Cultului Musulman
Conform unui comunicat transmis de Cultul Musulman din Romacircnia deputatul Silviu Vexler președintele Federației Comunităților Evreiești din Romacircnia bdquoa fost oaspetele Muftiului Cultului Musulman din Romacircnia Muurat Iusuf Aceasta a fost prima vizită pe care Silviu Vexler a icircntreprins-o la reprezentan-tul Comunității Musulmane din Romacircnia icircn noua sa calitate respectiv de președinte al FCER vizită care a evidențiat icircncă o dată relațiile de frățietate existente icircntre cele două comunități
Icircn cadrul icircntacirclnirii la care a participat și deputatul Uniunii Democrate Turce din Romacircnia Iusein Ibram au fost abordate subiecte legate de consolidarea comunicării interreligioase și interetnice prin implementarea unor proiecte viitoare comune icircn Dobrogea Acestea vor reprezenta un icircndemn la consolida-rea relației de prietenie dintre cele două comunități religioase reconfirmacircnd astfel modelul de conviețuire pe care ambele comunități icircl promovează icircn țara noastră
După vizita la Muftiat delegația s-a deplasat la Consiliul Județean Constanța unde a avut o icircntrevedere cu președintele CJC Mihai Lupu și cu consilierul onorific pe probleme de minorități Gelil Eserghep președinte al Uniunii Democrate a Tătarilor Turco - Musulmani din Romacircniardquo
Referitor la aceeași vizită Silviu Vexler a scris pe pagina sa de Facebook că crede bdquocu tărie icircn importanța dialogului inter-religios și interetnic Icircn normalitate Icircntotdeauna dar mai ales acum A fost o plăcere să răspund invitației Muftiului Cultului Musulman din Romacircnia Muurat Iusuf prin vizita la Comunita-tea Musulmană și la Marea Moschee din Constanțardquo
Tot pe data de 8 martie 2021 deputatul Silviu Vexler a luat cuvacircntul icircn cadrul ședinței Biroului Permanent al Camerei Deputaților (cu participarea liderilor grupurilor parlamentare) protestacircnd icircmpotriva omagierii lui Mircea Vul-cănescu de către deputatul Daniel Gheorghe
Vă mulțumesc frumos domnule președinteAm solicitat permisiunea de a mă adresa Bi-
roului Permanent astăzi pentru ca atacirct icircn calita-tea pe care o am cacirct și icircn numele comunităților evreiești din Romacircnia să protestez față de omagierea icircn plenul Camerei Deputaților săp-tămacircna trecută de către domnul Daniel Ghe-orghe a unui criminal de război condamnat Condamnat nu doar imediat după Holocaust ci o condamnare care a fost validată inclusiv de Icircnalta Curte de Casație și Justiție acum doi ani icircn 2019 cacircnd a fost respinsă solicitarea de reabilitare și revizuire a sentinței originare
Este vorba despre Mircea Vulcănescu care a icircndeplinit calitatea de subsecretar de stat icircn Guvernul Antonescu pe toată durata Holo-caustului fiind prezent și participant la toate ședințele Consiliului de Miniștri și ale Consiliu-lui de Cabinet icircn care s-au dispus măsurile de execuție și persecutare a populației evreiești din Romacircnia dar suplimentar de acest lucru este persoana care a coordonat jefuirea evre-ilor care erau deportați la momentul respectiv
Aceste lucruri nu sunt opinii sunt date care sunt confirmate atacirct de documentele oficiale ale statului romacircn din acea perioadă cacirct și de instanța care a existat imediat după război cacirct și așa cum vă spuneam la icircnceput de Icircnalta Curte de Casație și Justiție a Romacircniei
Această elogiere vine după ce au fost de-puse și două proiecte de lege care să reintro-ducă sau mai corect spus să recreeze posibi-litatea ca foștii legionari și urmașii acestora să beneficieze de indemnizații din partea statului romacircn
Am vrut să trag un semnal de alarmă icircn fața dumneavoastră care reprezentați toate grupurile parlamentare că un asemenea gest este complet deplasat și anormal
Semnalul care este transmis către popu-lație este unul icircnfiorător de rău Nu doar către populația evreiască din Romacircnia ci și spre societatea din țară icircn general
Icircn condițiile icircn care poziția oficială a statului este alta icircn condiția icircn care există legislație icircn vigoare care interzice și sancționează promo-varea cultului criminalilor de război este inac-ceptabil ca un demnitar al statului romacircn să folosească tribuna Parlamentului pentru a face o astfel de elogiere și a-l prezenta pe acest om ca un martir al țării și așa mai departe
Icircntr-adevăr domnul deputat Gheorghe este protejat de faptul că fiind o declarație politică există imunitate și ca atare legea nu se poate aplica asupra unui parlamentar dar odată ce acest lucru a pornit dacă nu se ia nici un fel de măsură sau mai corect atitudine fiți convinși că aceste lucruri se vor continua De altfel domnul deputat Gheorghe este și autorul unu-ia din cele două proiecte de lege despre care am vorbit Expunerea de motive este foarte relevantă icircncercacircnd să găsească diverse explicații pentru care mișcarea legionară mai bine zis foștii legionari și urmașii acestora ar trebui să primească indemnizații așa cum se referă și la organizațiile naziste din perioada Holocaustului
Icircmi pare rău că fac această remarcă chiar de 8 Martie cacircnd aș fi vrut doar să le spun tuturor doamnelor un La mulți ani dar a fost săptămacircna trecută Și vă mărturisesc că este prima dată cacircnd icircn Parlamentul Romacircniei se icircntacircmplă un astfel de moment
Repet nu este o chestie interpretabilă este un om care este criminal de război condamnat
Vă mulțumesc frumosAsta este tot ce am vrut să spun (Continuare icircn pag 17)
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 3
La jumătatea lunii februarie a pu-tut fi urmărită o sesiune Keshet QampA foarte utilă cu președintele FCER de-putatul Silviu Vexler și col dr Valeriu Gheorghiță coordonatorul campani-ei naționale de vaccinare icircmpotriva Covid-19 O icircntacirclnire cu informații esențiale despre vaccinare dar din care am aflat cacircte ceva și despre omul care coordonează cel mai amplu proces organizatoric din istoria recen-tă a Romacircniei
Evenimentul online a fost deschis de Ery Pervulescu membru al Comi-tetului Director al FCER care a vorbit despre nevoia acestui dialog pe fon-dul interesului foarte mare exprimat de membrii comunităților evreiești din Romacircnia cu privire la vaccinare Asta și pentru că spiritul comunitar care definește minoritatea evreiască este exprimat de interacțiunea umană de icircntacirclnirea nemijlocită iar singura soluție pentru a ne icircntoarce la aceste obiceiuri care ne aduc icircmpreună este tocmai vaccinarea
Silviu Vexler i-a mulțumit doctoru-lui Valeriu Gheorghiță pentru amabi-litatea de a participa la acest dialog avacircnd icircn vedere programul său foarte icircncărcat și l-a invitat să vorbească despre stadiul campaniei de vaccina-re și despre provocările acestui de-mers complex bdquoCampania de vacci-nare din Romacircnia și din icircntreaga lume este una dintre cele mai provocatoare și confruntată cu multe obstacole la acest moment avacircnd icircn vedere am-ploarea fără precedent Vorbim de o reorganizare din punct de vedere lo-gistic și medical a tuturor activităților Vorbim icircn primul racircnd de provocările privind numărul de doze necesare pentru a acoperi această cerere ex-traordinar de ridicată la nivel mondial și icircn țara noastră De asemenea o provocare importantă este legată de resursa umană mai exact de perso-nalul care lucrează icircn centrele de vac-cinare
După cum știți campania de vacci-nare din Romacircnia are cacircteva compo-nente esențiale pe care aș vrea să le menționez și acum vaccinarea este gratuită este voluntară nu este obli-gatorie și nici condiționată De aseme-nea vaccinarea se desfășoară doar cu vaccinuri care au autorizație de la Agenția Europeană a Medicamentu-lui for de reglementare a tuturor auto-rizărilor de punere pe piață a oricărui medicament icircn Uniunea Europeană și icircn spațiul economic al Europei
Din acest punct de vedere tot ceea ce am creat icircn această perioadă icircn-cepacircnd de la elaborarea strategiei de vaccinare a avut ca scop conturarea unui mediu cacirct se poate de favorabil și de sigur pentru toți beneficiarii vac-cinării din Romacircniardquo a spus Valeriu Gheorghiță care a vorbit icircn continua-re despre etapele campaniei de vacci-nare și prioritizarea diferitelor catego-rii populaționale necesară din cauza deficitului de vaccinuri icircn primele luni de la apariția acestora
Col dr Valeriu Gheorghiță a anunțat și că pacircnă icircn luna martie strategia a presupus funcționarea cu
30 din numărul de centre deschise la nivel național iar icircncepacircnd cu luna aprilie capaci-tatea va crește pacircnă la 100 cu peste 1700 de centre de vaccinare la nivel național bdquoAceastă capacitate ne-ar asigu-ra vaccinarea a 100000 de oameni zilnic Icircn acest ritm vom putea ajunge la vaccinarea
a 70 din populație pacircnă icircn luna septembrie așa cum ne-am propus Este de altfel obiectivul Comisiei Eu-ropene pentru că vreau să subliniez vaccinarea icircn Romacircnia este parte a unui proiect european Țara noastră este pe picior de egalitate cu celelalte țări europene Mai mult decacirct atacirct aș vrea să vă spun că ne-am menținut pacircnă acum pe poziții fruntașe icircn ceea ce privește numărul dozelor adminis-trate la mia de locuitorirdquo a mai spus col dr Valeriu Gheorghiță care a amintit că dincolo de obiectivul co-mun de a limita răspacircndirea virusului principalul beneficiu al vaccinării este acela individual pentru că icircn urma tu-turor studiilor clinice efectuate pacircnă acum s-a observat că prin vaccinare a fost eliminat riscul dezvoltării unei forme grave de Covid-19 chiar și icircn cazul icircn care se produce infectarea Așadar mai ales icircn ceea ce privește persoanele vulnerabile susceptibi-le să dezvolte o formă gravă a bo-lii beneficiul vaccinării este foarte mare
Președintele FCER a vorbit icircn continuare despre interesul deosebit al membrilor comunităților evreiești din Romacircnia pentru vaccinare mai ales avacircnd icircn vedere numărul mare de membri de vacircrsta a treia bdquoPriori-tatea absolută a FCER icircn această perioadă au fost centrele rezidențiale căminele pentru persoane vacircrstni-ce Federația are un sistem extins și complex de asistență socială și me-dicală și profit de această ocazie să vă mulțumesc pentru soluțiile găsite acolo unde a fost nevoie Icircn prezent personalul medical din cadrul Depar-tamentului de asistență este vaccinat La fel și persoanele din cele două că-mine (București și Arad) care au do-rit să se vaccineze Totul a funcționat perfect pacircnă acum și vă mulțumesc pentru ajutor mai ales că v-am prins icircntr-o perioadă foarte aglomeratărdquo a spus Silviu Vexler care a amintit că rata de vaccinare icircn racircndul persona-lului din asistență este de aproxima-tiv 70 iar icircn racircndul rezidenților de peste 80 Vorbitorul a deschis și o discuție despre implicațiile știrilor fal-se cu privire la pandemie și vaccinare dar și despre campaniile de denigrare a persoanelor implicate icircn gestiona-rea pandemiei sau a campaniei de vaccinare bdquoAu fost icircn toată această perioadă atacuri inclusiv la adresa dumneavoastră și sunt curios dincolo de toată partea de organizare cum vă icircmpăcați cu aceste lucrurirdquo a icircntre-bat Silviu Vexler
bdquoEste un aspect extrem de sensibil Ca medic de spital sunt apropiat de
pacienți și empatic cu suferința uma-nă așa că am avut parte pacircnă acum din fericire de apreciere din partea pacienților mei și m-am bucurat de această apreciere Progresiv dat fiind acest rol de coordonare a campaniei de vaccinare m-am confruntat și cu opinii diferite și cu persoane care au fost mai puțin elegante icircn exprima-re aș putea spune Evident că toate aceste lucruri dor și sunt greu de tole-rat icircnsă cred că este important să nu uităm obiectivul pe care-l avem acela de a crea un mediu favorabil și sigur pentru vaccinare
Nu a fost și icircn continuare nu este ușor dar am icircnvățat să trăiesc și cu acest aspect al vieții Respect drep-tul la opinie chiar dacă aceasta este diferită de a mea Unii oameni au un limbaj agresiv mai ales icircn comentari-ile postate pe anumite rețele sociale La icircnceput le citeam și icircmi era greu să icircnțeleg de ce oamenii pot reacționa așa Dar pacircnă la urmă fiecare este li-ber să meargă pe drumul său Pentru mine este important ca fiecare per-soană care dorește să se vaccineze să o poată face icircntr-un mediu favora-bil și sigur Eu chiar cred icircn solidarita-te și empatie și sunt convins că doar icircmpreună putem icircnvinge această pan-demierdquo a spus icircntre altele Valeriu Gheorghiță
Icircntreaga discuție din care puteți afla informații importante despre orga-nizarea campaniei naționale de vacci-nare este icircn continuare disponibilă on-line pe pagina de Facebook a FCER
GEORGE GIcircLEA
Coordonatorul campaniei naționale de vaccinare la Keshet QampA
Keshet ndash importanța vieții icircn iudaismJCC Romacircnia JDC și FCER au organizat icircn ultima zi
a lunii februarie o ediție Keshet cu tema Importanța vieții icircn iudaism moderată de Ery Pervulescu Invitați au fost prim-rabinul Rafael Shaffer rabinul Johnny Solomon și Mordechai Miller
Icircn deschiderea evenimentului rabinul Johnny Solo-mon a vorbit despre porunca de a trăi sănătos bdquoEste mi-nunat să fiu astăzi cu voi atacirct de mulți prieteni vechi și noi Vreau să icircmpărtășesc cu voi icircn această seară cacircteva din icircnțelepciunile evreiești despre o viață sănătoasă care este icircn sine o mițva
Multă lume crede că mițva este doar să respecți regu-lile cașrutului sau să respecți Șabatul Dar deseori uităm că o mare mițva este să avem grijă de noi icircnșine Un ver-set biblic ne spune că Dumnezeu ne-a dat un trup și a suflat icircn el sufletul Ceea ce icircnseamnă că atacirct trupul cacirct și sufletul nostru sunt daruri de la Dumnezeu Așa că aș vrea să luăm icircn considerare că avem responsabilități nu doar pentru sufletul nostru ci și pentru trup
Aș vrea să vă spun o poveste care se găsește icircn Midraș și este despre rabinul Hillel Se spune că acesta icircși părăsește studenții iar ei icircl icircntreabă unde se duce El răspunde că merge să facă o mițva Icircntrebat despre ce este vorba icircn ideea de a contribui și ei icircnțeleptul spune că merge să se spele icircntr-o baie rituală Studenții au icircntrebat dacă aceasta chiar este o mițva iar el a răspuns că da explicacircnd printr-o parabolă că este responsabil de trupul său deoarece a fost făcut după chipul și asemănarea lui Dumnezeu Așadar să avem grijă de noi este o mițva La icircnceputul Torei scrie că Dumnezeu ne-a dat un trup și un suflet iar la finalul Torei ni se spune că trebuie să avem mare grijă de noi icircnșine
Putem spune că a avea grijă de trupul nostru este o pre-mițva una care ne dă posibilitatea să le facem pe ce-lelalte Deoarece pentru a ne putea ruga trebuie ca trupul nostru să fie sănătosrdquo a spus icircntre altele rabinul Johnny Solomon icircn discursul său tradus de Magda Zucker
Icircn cadrul aceleiași sesiuni prim-rabinul Rafael Shaffer a vorbit despre asumarea riscului icircn iudaism bdquoSubiectul este importanța vieții dar pentru a putea icircnțelege orice subiect acesta trebuie delimitat Să credem că am putea să trăim fără a ne asuma vreun risc este imposibil Sunt situații icircn care trebuie să ne asumăm riscuri dar și situații icircn care nu este nevoie Voi icircncerca să delimitez aceste ca-tegorii bazacircndu-mă pe un text foarte vechi pe care l-am primit icircn dar Acest text a fost scris icircn urmă cu aproape 300 de ani de rabinul Moshe Chaim Luzzatto icircn Cartea celor drepți și abordează acest subiect Există teamă cuvenită
și teamă neghioabă Există icircncrederea icircn HaȘem și există nesăbuință Căci iată HaȘem binecuvacircntat fie El a dotat omul cu o minte ageră și judecată dreaptă să se poarte pe
calea cea bună și să se ferească de lucrurile dăunătoare Iar cel ce nu va dori să se poarte pe calea icircnțelepciunii și se va lăsa pradă primejdiilor dă dovadă de nesăbuință Și iată el păcătuiește prin ceea ce face icircmpotriva Creatoru-lui binecuvacircntat fie El care dorește ca el să se păzească Avem așadar această poruncă de a ne păzi Deci este o diferență icircntre omul care a fost pus icircntr-o situație pericu-loasă și cel care a intrat pe macircna lui icircn această situație Paza și teama bazate pe discernămacircnt sunt cele potrivite
Icircn schimb există și teama neghioabă atunci cacircnd omul pune pază peste pază Acest tip de teamă poate duce pacircnă acolo icircncacirct să-l icircmpiedice pe om să studieze Tora și să facă fapte bune Și teama are așadar limitele ei Acolo unde pericolul este prezent sau probabil trebuie să ne păzim dar acolo unde pericolul nu este prezent sau nici măcar cunoscut nu trebuie să ne temem
Este pandemie așa că trebuie să ne temem Nu mai este pandemie nu mai avem de ce să ne fie frică Atunci cacircnd se va icircncheia pandemia nu ne va fi deloc ușor să revenim la viața normală să ne apropiem de oameni Obi-ceiurile de acum vor persistardquo a spus Rafael Shaffer icircn prelegerea sa
Icircn finalul icircntacirclnirii Mordechai Miller a icircncercat să răs-pundă la icircntrebarea Ce este mai important valoarea vieții sau ritualul religios
bdquoMă bucur să văd atacirct de multe fețe familiare Mă simt foarte apropiat de comunitatea dumneavoastră pentru că bunicii și străbunicii mei au venit din Iași
Astăzi vom vorbi despre prăpastia dintre valoarea vieții așa cum o vedem și nevoia de a respecta ritualurile comunită-ții ultraortodoxe din Israel Vom (Continuare icircn pag 22)
GEORGE GIcircLEA
4 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
Chiar dacă locurile din Tem-plul Coral au fost ocupate pe sfert respectacircndu-se rigorile impuse de distanțarea socială totuși ceremoniile de Purim 5781 nu s-au desfășurat icircn fața unei săli aproape goale așa cum s-a icircntacircmplat anul trecut De aceea prim-rabinul Rafael Shaffer și ceilalți vorbitori au salutat faptul că icircn sfacircrșit
ne-am putut icircntacirclni față-n față și cu toa-te că numărul e n o r i a ș i l o r nu s-a putut compara cu cel din alți ani prezența lor la Templu este un semn bun de speranță că lucrurile
se vor normaliza Eduard Kupferberg secretarul general al FCER și director al Cancelariei Rabinice i-a salutat cu multă bucurie pe cei prezenți
Aceeași idee a fost icircmpărtășită și de prim-rabinul Rafael Shaffer icircnainte de a trece la o drașa legată de Meghi-lat Esther (Cartea Esterei) Comen-tacircnd narațiunea de Purim el a atras atenția asupra particularităților aces-tui text icircn care icircn primele capitole nu se icircntacircmplă nimic abia mai tacircrziu se desfășoară evenimentele care ca-pătă nuanțe dramatice Haman vrea să-i distrugă pe evrei și-i explică icircm-păratului că sunt un popor dezbinat Ca să icircși salveze conaționalii Mor-dehai și alți conducători ai evreilor le poruncesc să fie solidari ceea ce s-a și icircntacircmplat A fi icircmpreună a icircnsemnat unire și prietenie și de aceea Purimul atacirct prin ceremoniile din Templu cacirct și prin mesele ce se organizează semnifică această unitate
Anul trecut dar și icircn acest an mulți enoriași au fost nevoiți să-și petreacă sărbătorile icircn izolare Totuși datorită condițiilor tehnice faptului că cere-moniile pot fi urmărite prin internet nu mai există izolare suntem icircmpreună Faptul că Dumnezeu icircnainte de a da lovitura a dat soluția ne conduce la ideea că icircn fiecare clipă grea există o soluție trebuie doar să o găsim Soluția icircmpo-triva izolării icircn această p a n d e m i e este ca fieca-re să ne cău-tăm prietenii apropiații și chiar dacă nu ne icircntacirclnim cu ei să le t r ansmi tem de Purim un gacircnd bun
Resimțim acum de Purim bucuria sărbătorii icircmpreună cu humăntașul pe care-l macircncăm icircn pofida faptului că hamanii nu dispar dar este o victo-rie a binelui asupra răului a constatat deputatul Silviu Vexler președintele FCER Și el s-a bucurat de prezența enoriașilor atacircția cacirct au permis reguli-le sanitare dar și-a exprimat speranța că anul viitor vom fi mai mulți și va tre-bui să facem icircn așa fel icircncacirct sinagogi-le să fie iar pline Trebuie să spunem nu singurătății Purimul ne oferă ide-ea de a fi icircmpreună și chiar și acum mulți din icircntreaga țară au urmărit pe internet desfășurarea sărbătorii Nu-mai că nimic nu poate icircnlocui icircntacircl-nirea față-n față dorința de a-i avea alături pe cei dragi
Icircn cuvacircntul său Eduard Kupfer-berg a arătat că icircn vremurile mesiani-ce se vor marca doar două sărbători
Iom Kipur și Purim Prima este o ale-gere fireas-că deoarece este vorba de iertarea pă-catelor Puri-mul este icircnsă o sărbătoare imperfectă icircn care Numele lui Dumnezeu
nu apare nici măcar o dată icircn Cartea Esterei Dar alegerea s-a făcut tocmai din acest motiv deoarece arată oa-menii cu toate fațetele lor De aseme-nea scoate icircn evidență rolul hazardului ne icircnvață cum să facem față za-rurilor
Icircn conti-nuare prim-rabinul Rafa-el Shaffer și pr im-canto-rul Emanuel Pusztai au
citit Meghi-lat Esther icircn ebraică iar Ery Pervules-cu icircmpreună cu Eduard Kupferberg au redat tex-tul icircn lim-ba romacircnă Enoriașii care au urmărit cu atenție textul au reacționat zgomotos la numele lui Haman icircnvacircrtind gragher-ele sau bă-tacircnd din picioare
A urmat un scurt program artistic prezentat de actori ai TES (Mihai Ciu-că și Valentin Manole) un intermez-zo muzical (Sonata nr 5 de Vivaldi) cacircntecul Shalom Alechem executat la două violoncele (Olivia Maria Marin și Sergiu Marin) și un reușit concert al Corului Templului Coral care icircn ciuda faptului că au fost numai doi interpreți și dirijorul Robert Levensohn-Oltea-nu a reușit să redea cu mare artă melodiile interpretate ndash cacircntece de Purim cunoscute cacircntece ebraice și romacircnești
Ca publicul să intre pe deplin icircn atmo-sferă CEB respectiv vicepreședintele Silvian Horn s-a icircngrijit ca participanții chiar dacă nu s-au costumat să aibă măști și diferite tipuri de pălării S-a re-marcat uriașa pălărie mexicană a prim-rabinului Rafael Shaffer care icircn spiritul Purimului a dansat pe parcursul icircntre-gului program al Corului icircmpreună cu un tacircnăr din Israel De asemenea cei prezenți au fost răsplătiți cu cacircte un pachețel de humăntaș pregătit de har-nicul personal de la bucătăria rituală
La reușita sărbătorii de Purim de la Templul Co-ral și-au adus c o n t r i b u ț i a Andreea Va-rodin (Proto-col FCER) Jean Bercu (șef Serviciu Admin is t ra-tiv) Robert Hodorog (CEB) și Ilona Elena Muda-va (bucătăria rituală)
EVA GALAMBOS
Purim 5781 la Templul Coral din București D i n n o u icirc m p r e u n ă
Purimspiel la Teatrul Evreiesc de Stat
Icircn cuvacircntul de deschidere deputatul Silviu Vexler președintele Federației Comunităților Evreiești din Romacirc-nia a remarcat continuitatea tradiției organizării Purim-spiel-ului pe scena Teatrului Evreiesc de Stat despre care a afirmat că bdquoeste și rămacircne adevăratul simbol al limbii idiș din Romacircnia După mai bine de un an astăzi revenim cu adevărat acasă Purim este o sărbătoare a minunilor o sărbătoare a visurilor care devin realitate a oamenilor care știu și icircși aduc aminte că trebuie să zacircmbească dar mai ales să icirci facă și pe cei din jurul lor să zacircmbească să aibă o bucurie Icirci mulțumesc directorului Maia Morgen-stern și icircntregii echipe a TES pentru efortul făcut icircn aceas-tă seară de a aduce un zacircmbet și un moment de normali-taterdquo a afirmat liderul FCER uracircnd tuturor spectatorilor și icircntregii comunități tradiționalul Hag Purim Sameah
Consilierul prezidențial Sergiu Nistor s-a declarat icircn-cacircntat de a lua parte la acest fericit eveniment transmițacircnd
un mesaj de optimism și speranță bdquoIcircncerc o icircntreită bucu-rie Icircntacirci pentru că sunt alături de dvs icircn această seară Icircn al doilea racircnd pentru că icircn aceste vremuri suntem doritori poate mai mult decacirct oricacircnd să ne bucurăm icircmpreună de cel mai de preț dar viața dar și de cel mai de preț proiect pe care icircl icircmpărtășim libertatea A treia bucurie este că particip la redeschiderea acestei scene cu speranța că nu se va mai icircnchide niciodatărdquo a declarat reprezentan-tul Președinției Romacircniei care a subliniat astfel mesajul inscripționat pe masca purtată bdquoThe music must go onrdquo
Victor Opaschi șeful Secretariatului de Stat pentru Culte a evocat icircndelungata și buna cooperare cu FCER
participarea sa la Purimspiel devenind deja o tradiție bdquoAtuul nostru cel mai prețios este relația de icircncredere cu principalii noștri parteneri ndash cele 18 minorități Aș dori să mulțumesc FCER pentru eforturile depuse icircn toți acești ani de după Revoluție iar aici fac o reverență specială președintelui de onoare Aurel Vainer pentru așezarea relației dintre stat și culte icircn cheie democraticărdquo Vorbito-rul a evidențiat modelul actual de parteneriat dintre stat și culte icircntr-o Europă care se confruntă cu un val de ex-tremism El a apreciat că Romacircnia este un exemplu al dialogului interreligios și datorită dinamismului cultelor din Romacircnia
Dans muzică și umor pe scena TESCa icircn fiecare an diversitatea momentelor artistice s-a
impus și cu prilejul acestei ediții a Purimspiel-ului Icircn debut trupa de dansuri Hora a Comunității Evreilor din București coordonată de vicepreședintele Silvian Horn a oferit pu-blicului spectator un moment inspirat de ritmul muzicii israeliene contem-porane Dansul nu poate fi urmat decacirct de muzică așadar Robert Le-vensohn dirijor și Corul Templului Coral acompaniat de Gilbert Șaim și Bogdan Solomonovici au interpretat melodii binecunos-cute și apreciate de cei prezenți și răsplătite cu aplauze
Actorii Teatrului Evreiesc de Stat ndash Maia Morgenstern Mihai Ciucă Dorina Păunescu Natalie Ester Alina Tomi Arabela Neazi Roxana Guttman Viorica Bantaș Mirela Nicolau Marius Călugărița Katia Pascariu Mihai Prejban Antonela Barnat acompaniați de TES Orchestra ndash Bog-dan Lifșin Rodica Doija Feras Sarmini și Mihai Pinte-naru ndash au oferit un potpuriu umoristic și muzical icircn care
speranța buna dispoziție umorul și pe alocuri autoironia au reprezentat principalele coordonate
Haman a fost icircnvins icircncă o dată Hag Purim SameahDAN DRUȚĂ
S Vexler președintele FCER
R Shaffer
dr A Vainer
Formația de dansuri Hora
V Opaschi (stg) și Sergiu Nistor
Aspect din timpul spectacolului
E Kupferberg J Iacobescu
S Horn
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 5
reu invitat să le vorbească elevilor și studenților care icircl icircntrebau ce l-a ajutat să supraviețuiască Pogromului și Tre-nurilor Morții Iar el răspundea invaria-bil bdquoOptimismul meurdquo Avea capacita-tea de a aprecia partea plină a paha-rului și de a nu subaprecia importanța părții goale Așa a putut să găsească soluția salvatoare fără a se văita vre-odată Cacircnd povestea despre vagonul de vite icircn care a fost transportat icircn iulie 1941 alături de 137 de evrei icircl numea icircntotdeauna bdquovagonul meurdquo Icircn acea icircnghesuială fără aer și fără apă Iancu icircși spunea tot timpul străduindu-se să nu icircși piardă speranța bdquoEu voi ieși din acest vagonrdquo Și așa au mai ajuns la Podu Iloaiei doar opt supraviețuitori printre care și el
Ce este uluitor este că eu am aflat despre Holocaust și Pogromul de la Iași de la Iancu nu de la școală Cacircnd l-am cunoscut nu știam nimic despre această perioadă din istoria Romacircniei
ndash Cum se manifesta pasiunea lui pentru muzică icircn relațiile pe care le avea cu cei din jur
ndash Spunea despre muzică bdquoAceas-ta este lichidul amniotic din pacircntecul mamei oceanul icircn care mă scald acum și care icircmi oferă cele mai subtile satisfacții spiritualerdquo Muzica l-a icircnsoțit toată viața din copilărie și pacircnă cacircnd s-a stins Tatăl lui era comer ciant avea un magazin de instrumente mu-zicale gramofoane dar și biciclete și autoturisme iar mama era casnică Tatăl mai avea și o poziție onorifică de gabai la o sinagogă ieșeană iar Ian-cu icircl icircnsoțea La templu avea acces la muzica sinagogală iar la magazin lua cacircte o placă și o asculta la gra-mofon Mai tacircrziu tatăl său i-a dat o vioară și Iancu a icircnceput să ia lecții cu tatăl lui Iosif Sava Un episod ine-dit este acela cacircnd Iosif care stătea sub masă icircn timpul orelor de vioară ale lui Iancu i-a spus tatălui său că el consideră că acesta cacircnta mai bine decacirct profesorul bdquoA fost spunea Ian-cu prima cronică muzicală a lui Iosif Savardquo La Filarmonica din Iași Iancu Țucărman a avut norocul de a-l ascul-ta pe George Enescu icircn concert și po-vestea că atunci i s-a făcut pielea de găină și a avut această reacție ori de cacircte ori l-a ascultat cacircntacircnd Dacircndu-și seama că nu poate ajunge la un ni-vel de interpretare profesionist Iancu Țucărman și-a ales altă meserie dar a continuat să cacircnte la vioară icircncă 70 de ani și a icircnființat cacircteva orchestre inclusiv la Ministerul Agriculturii unde a lucrat mulți ani Din păcate eu nu l-am mai auzit cacircntacircnd A rămas un meloman pasionat și a avut darul de a descoperi talente muzicale Era foarte dedicat acestei activități și mergeam la concerte și la școli de muzică icircn căutare de copii dotați Icirci ajuta și pro-fesional dar și financiar fiind sprijinit icircn acest sens de Martin Sternin zl un alt supraviețuitor al Pogromului de la Iași Sternin considera că educația este pilonul de bază din viața fiecăruia dintre noi și acorda burse lunare prin Fundația bdquoAdriana și Martin Sterninrdquo tinerilor recomandați de Iancu Prin-tre acești tineri se numără violonistul Andrei Ioniță pianista Daria Ioana Tu-dor și violonista Georgeta Iordache care acum zece ani au format bdquoTrio Sterninrdquo Să adăugăm că și acest trio a fost icircnființat de Iancu Țucărman la res taurantul bdquoPescarulrdquo
La lista celor care au primit ajutor datorită lui Iancu Țucărman și lui Mar-tin Sternin trebuie adăugați Teodora
Țepeș Izabela Ghercu Mihaela Mitro-fan Mircea Dumitrescu Ștefan Apro-du Giulia Coteanu Fabiani Priscina Dan Schlanger directorul Festivalului de Film Evreiesc a lucrat la un film despre Iancu Țucărman iar filmările s-au făcut cu sprijinul lui Andrei Di-mitriu icircntr-una din sălile de la Ateneu icircmpreună cu acești copii și cu sprijinul bdquoAsociației Culturale Iancu Țucărman și Maria Popardquo Să mai spunem și că Ștefan Aprodu a compus o piesă mu-zicală intitulată bdquoPreludiu și Capriciurdquo dedicată lui Iancu Țucărman care a apreciat-o icircn mod deosebit
O foarte bună colaborare a avut-o cu JCC unde a realizat numeroase evenimente culturale și de zece ani avea o emisiune și la Radio Shalom despre mari muzicieni De cacircnd s-a declanșat pandemia și nu putea par-ticipa fizic Iancu trimitea mesajul său și CD-ul cu muzica selectată de el
Ceea ce se știe mai puțin despre el și lumea artei este că icircn ultima vre-me a scris și cacircteva poeme unul fiind dedicat Israelului unul eliberării la-gărului de la Auschwitz unul dedicat mie și altul unui prieten pictor Muzica pentru aceste texte a fost compusă de Șerban Nichifor
ndash Cacircnd plecați din București cu ce călătoreați
ndash Lui Iancu icirci plăcea foarte mult să conducă adesea cu viteză și uneori mă cuprindea teama lacircngă el deși era foarte sigur pe volan Tot timpul voia să conducă el Icircn magazinul ta-tălui său vacircnzacircndu-se și autoturisme lui i se adusese special o mașinuță mai mică și se plimba cu ea prin curte cacircnd avea vreo șase ani După cacircțiva ani cu ajutorul unui scăunel spe cial ca să ajungă la pedale a condus mașini obișnuite Așa că e explicabilă pasiunea lui pentru condus
ndash Aveați și un cățel pe care icircl iu-bea foarte mult
ndash Da icircmi amintesc prima vizită la el acasă Iancu știa să primească oa-meni să pună masa să prepare dife-rite feluri cocktailuri Am remarcat că pe pat avea o cățelușă de pluș care semăna foarte mult cu Lady cățelușa mea pe care am adus-o la Iancu și
căreia am ajuns să icirci spunem bdquocopilul nostrurdquo Ea a stat cu noi pe toată peri-oada conviețuirii noastre ne-a icircnsoțit icircn concedii și avea o relație extrem de apropiată cu Iancu Mergea după el prin casă și cacircnd el s-a icircmbolnă-vit mi-a spus să am grijă de ea să nu rămacircnă cumva pe mormacircntul lui De altfel el spunea mereu că noi eram bdquoIancu Lady și Maria trio Armoniardquo și că dacă oamenii ar fi la fel de sinceri și de atașați ca animalele lumea ar fi mai bună ca și icircn cazul icircn care s-ar respecta porunca iudaică bdquoiubește-l pe aproapele tău ca pe tine icircnsuțirdquo
Pentru Iancu Țucărman icircmbună-tățirea lumii icircn care trăim era un obiec-tiv permanent El spunea că viața era un dar divin oferit ființei umane și ast-fel a fost icircmbogățit Universul De ace-ea dorea să facă cunoscute ororile prin care trecuse ca ele să nu se mai repete Spunea că el ar mai fi adăugat o a unsprezecea poruncă celor zece din Decalog și anume bdquoSă nu rămacirci indiferentrdquo El citea zilnic ziare și revis-te nelipsite fiind bdquoRealitatea evreias-cărdquo bdquoDilemardquo și bdquoLumeardquo Icircntr-un arti-col pe care l-a scris spunea bdquoAstăzi mai mult decacirct oricacircnd doresc să se evite derapajele din trecut O cale de urmat ar fi să nu rămacirci indiferentrdquo Așa se explică și colaborarea permanentă cu INSHR bdquoElie Wieselrdquo și prezența lui la discuții pe tema Holo caustului dar și preocuparea pentru descope-rirea tinerilor talentați După modelul Premiului Nobel pentru Pace Iancu Țucărman considera că instituirea unui premiu pentru combaterea an-tisemitismului xenofobiei și a antiis-raelismului ar putea reduce pericolul unui nou război Cacircnd vorbea despre asta icircncheia mereu adăugacircnd bdquoDacă nu am uita că noi trăim plutind icircn di-vinitaterdquo
O altă trăsătură caracteristică pen-tru el era admirarea tuturor formelor de frumos bdquoEu admir Frumosul de la firul de iarbă pacircnă la zacircmbetul Gio-condeirdquo obișnuia el să spună icircndem-nacircndu-i pe toți să trăiască fiecare cli-pă deoarece este ireversibilă
ALX MARINESCU
Demnitatea supraviețuitorului
A unsprezecea Poruncă Să nu rămacirci indiferentConvorbire cu Maria PoPa care i-a fost alături lui Iancu Țucărman zl
icircn ultimii ani și icircn ultimele zile ale vieții acestuia
La puțină vreme după icircmplinirea unei luni de la icircncetarea din viață a lui IANCU ȚUCĂRMAN zl am icircn-cercat să creionăm un portret al celui plecat dintre noi așa cum l-a văzut partenera sa de viață
ndash Icircntr-un cuvacircnt cum a fost Iancu Țucărman pentru dvs și pentru cei din jur
ndash Pentru majoritatea dintre noi Iancu a fost un model de viață Ma-estrul Sabin Păuța spunea că Iancu Țucărman a fost dovada adevăru-lui expresiei că omul sfințește locul Pentru Iancu Țucărman relațiile in-terumane erau foarte importante și avea foarte mulți prieteni de la icircnalți diplomați (ambasadorii Israelului SUA Germaniei Rusiei) la oameni simpli El ne-a icircnnobilat pe toți cei care am avut norocul să-l cunoaștem și ne-a transmis convingerea sa că noi toți plutim icircn divinitate spunea maestrul Păuța care a compus o pie-să muzicală icircn memoria lui Iancu inti-tulată bdquoMissa brevisrdquo pe care Iancu să o poată asculta dintre icircngeri Iar eu personal sunt recunoscătoare că mi s-a dat șansa de a-l cunoaște
ndash Și cum l-ați cunoscutndash A fost un dar al Divinității M-a
impresionat de la bun icircnceput prin spiritul și umorul său dar și prin vi-goarea și icircnțelepciunea pe care le radia icircn jurul său L-am cunoscut acum nouă ani la Sinaia la festiva-lul bdquoEnescu și muzica lumiirdquo fiindu-mi prezentat de un prieten comun un ar-tist plastic olandez După puțin timp ne-am reicircntacirclnit cu toții la București la restaurantul bdquoPescarulrdquo pe care Iancu Țucărman icircl aprecia icircn mod de-osebit și unde icircși invita toți prietenii și cunoscuții Un alt element de mare preț pentru el era punctualitatea așa că era deja la masă cacircnd am ajuns noi Icirci aflasem vacircrsta avea atunci 89 de ani și am rămas uluită de cacirct pu-tea fi de cald de vesel și de vioi Nu m-am putut abține să icircl icircntreb dacă avea 60 de ani și el m-a asigurat cu umorul care icircl caracteriza că icircmplini-se respectiva vacircrstă A fost foarte pre-zent icircn discuție și era elegant și nobil icircn felul icircn care se exprima
Apoi ne-am mai icircntacirclnit și așa s-a icircnfiripat această relație
ndash Ce rămacircne din spiritul lui Ian-cu Țucărman după stingerea sa din viață
ndash Despărțirea de el este una fizi-că extrem de greu de acceptat dar spiritul lui va rămacircne icircntre noi El ne-a icircnvățat să nu ne pierdem speranța și să avem icircntotdeauna repere corecte pe care să le urmăm icircn viață Pentru Iancu Țucărman Iașiul a fost orașul de suflet mergea acolo an de an la comemorarea Pogromului iar la fosta Chestură a Poliției pe care el a inau-gurat-o cacircnd a devenit Casa Muzee-lor urma să aibă o cameră dedicată
Este de neconceput că noi oame-nii putem avea un astfel de compor-tament față de semenii noștri Să nu uităm că icircn momentul Pogromului de la Iași el avea abia 18 ani Era me-
La 11 februarie ac la Templul Coral din București a avut loc evenimen-tul comemorativ intitulat bdquoDemnitatea supraviețuitoruluirdquo dedicat lui Iancu Țucărman de la decesul căruia s-a icircmplinit o lună Serviciul religios oficiat de prim-rabinul Rafael Shaffer și prim-cantorul Emanuel Pusztai a fost urmat de un colocviu moderat de dr Aurel Vainer președintele de onoare al FCER Alături de cei apropiați de prietenii lui printre care ambasadorii Germaniei și Rusiei tinerii muzicieni descoperiți și promovați de el au ținut să-i aducă un omagiu lui Iancu Țucărman printr-un concert de muzică clasică
Dr Aurel Vainer i-a salutat pe participanți și a prezentat pe scurt tragediile Pogromului de la Iași și ale Trenurilor Morții care au avut puțini supraviețuitori printre care Iancu Țucărman un om minunat de o corectitudine extraordina-ră Un om icircntotdeauna prezent la evenimente el a considerat drept datoria sa să prezinte cu demnitate Pogromul de la Iași cauzele desfășurarea și consecințele acestuia adresacircndu-se mai ales tinerilor elevi studenți maste-ranzi a subliniat vorbitorul
Maria Popa tovarășa de viață a lui Iancu Țucărman i-a salutat la racircndul ei pe participanții care au venit la acest moment dureros ca să arate că sunt icircn continuare alături de cel plecat dintre noi Vorbitoarea a scos icircn evidență două dintre trăsăturile lui caracteristice modestia și simplitatea Pe Iancu Țucărman icircl definea dragostea pentru muzică artă care i-a fost alături icircntreaga lui viață manifestată și prin demersul lui de a căuta și ajuta tineri muzicieni talentați unul dintre aceștia a compus și i-a dedicat o piesă A fost un model demn de urmat care și-a propus ca principiu să nu rămacircnem indiferenți icircn fața tuturor pericolelor care-i amenință pe evrei
Deputatul Silviu Vexler preșe dintele FCER a salutat prezența celor doi ambasadori și a arătat că acest eveniment nu este un moment trist ci de bucu-rie dacă ne aducem aminte de cel plecat dintre noi Toate discursurile despre Iancu Țucărman au valoare dacă vom continua ceea ce a făcut el Chiar dacă a trecut printr-o mare tragedie el a crezut icircn șansa unui viitor mai bun iar discursurile (Continuare icircn pag 6)
EVA GALAMBOS
I Țucărman și două tinere speranțe ale muzicii romacircnești
6 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
bdquoLupta contra antise-mitismului Exemplul lui Jacques Maritain Char-les Journet Alexan-dru Șafranrdquo studiu de bdquodureroasă actualitaterdquo definit astfel de autorul său Carol Iancu apărut icircn revista Sens (Franța) pune icircn valoare demer-surile acestor intelectu-ali de anvergură icircn procesul postbelic de reconciliere iudeo-creștină
bdquoDreyfusard militantrdquo aflat icircn 1940 icircntr-un turneu de conferințe icircn SUA unde rămacircne pacircnă icircn 1944 ambasa-dor al Franței la Vatican icircntre 1945-1948 profesor la Princeton reicircntors icircn Franța după 1960 filozoful catolic Jacques Maritain demontează falsuri antisemite (L´Impossible antiseacutemi-tisme 1937) Denunță antisemitismul icircn conferința bdquoEvreii printre națiunirdquo (1938) din care un capitol e dedi-cat bdquotragediei actuale a poporului evreurdquo Privitor la evreii romacircni ulti-mii icircncetățeniți din Europa condam-nă decretul de revizuire a cetățeniei promulgat de guvernul Goga-Cuza icircn 1938 Protestează icircn 1939 icircmpotriva persecuțiilor antievreiești conferința bdquoCrepusculul civilizațiilorrdquo Icircn 1943 la New York Șoahul icirci focalizează pre-legerile Face referiri și la Romacircnia pogromuri deportări icircn Transnistria
Icircn 1953 prefațează bdquoBreviarul uriirdquo de Leon Poliakov Icircn 1970 denunță antisionismul icircn L´Eacuteglise du Christ
Charles Journet face carieră teologică preot din 1917 vicar profesor la Marele Seminar din Fribourg cardinal din 1965 calitate icircn care
participă la a IV-a sesiune a Conciliu-lui Vatican II Icircn 1926 fondează revista Nova et Vetera unde icircn anii Șoahului scrie editoriale de condamnare a an-tisemitismului reunite icircn 1945 icircn vo-lumul Exigences chreacutetiennes en po-litique Icircn editorialul bdquoAntisemitismrdquo (1941) citează documente ecleziasti-ce scrise icircn același spirit inclusiv un extras din alocuțiunea Papei Pius al XI-lea 1938 bdquoCreștinilor nu le este posibilă participarea la antisemitismrdquo
Respinge mitul deicidului icircn L´Eacuteglise du Verbe incarneacute III Essai de theacuteolo-gie de l´histoire du salut lucrare apă-rută icircn 1969 după Conciliul Vatican II
Primele luări de poziție icircmpotriva an-tisemitismului ale dr Alexandru Șafran datează din anii studenției la Viena Re-icircntors icircn Romacircnia combate antisemi-tismul și elogiază personalități creștine aflate pe aceeași baricadă Tolstoi Masaryk Balfour Zola Ales șef-rabin icircn 1940 cacircnd antisemitismul deveni-se bdquoparte integrantă a politicii oficiale a autorităților romacircneștirdquo dr Al Șafran face apel la vacircrfuri clericale ortodoxe icircn apărarea comunității sale Obține cu ajutorul mitropolitului Tit Simedrea opri-rea deportărilor a circa 20 000 de evrei cernăuțeni icircn Transnistria Icircmpreună cu președintele FUCER dr Filderman contribuie la anularea deportărilor la Bel-zec a evreilor din Transilvania de Sud și Vechiul Regat Primește ajutor din par-
Dr Anthony Fauci directorul Insti-tutului pentru Alergii și Boli Infecțioase din Statele Unite ale Americii a fost distins cu Premiul israelian Dan David pentru angajamentul său icircn slujirea științei Totodată premiul i-a fost acor-dat savantului pentru implicarea sa icircn campania de promovare a vaccinării și de asemenea pentru contribuția sa
la cercetările icircn privința tratării și com-baterii virusului HIV Dr Anthony Fa-ucy are 80 de ani și a consiliat șapte președinți ai Statelor Unite icircncepacircnd cu anul 1984 de cacircnd conduce Insti-tutul pentru Alergii și Boli Infecțioase
bdquoPe măsură ce pandemia Co-vid-19 s-a dezlănțuit [el] și-a valorificat abilitățile remarcabile de comunicare pentru a se adresa persoanelor cuprin-se de frică și anxietate și a lucrat neicircnce-tat pentru a informa publicul din Statele Unite și din alte părți ale lumii despre măsurile de sănătate publică esențiale pentru limitarea răspacircndirii pandemi-eirdquo se arată icircn motivarea juriului pentru acordarea Premiului Dan David
Premiul Dan David a fost icircnființat icircn anul 2000 la inițiativa regretatului om de afaceri israelian Dan David Icircn ca-drul acestui premiu sunt oferite trei pre-mii icircn valoare de 1 milion de dolari icircn fiecare an pentru contribuții deosebite care se referă la trecut prezent și viitor Filantropul Dan David s-a născut sub nu-mele Daniel David Goldenthal icircn 1929 icircntr-o familie evreiască din București Icircn anul 1960 a izbutit să obțină permi-siunea să emigreze din Romacircnia și să plece la Paris de unde avea să ajungă icircn Israel A dezvoltat activități icircn zona industriei media fotografice fundația sa avacircnd un capital de circa 100 de milioa-ne de dolari
Demnitatea supraviețuitoruluilui nu au fost niciodată ale
unui supraviețuitor icircnfracircnt Acest spirit optimist s-a concretizat icircn spri-jinirea tinerilor Vorbitorul a povestit că Iancu Țucărman l-a rugat să facă ceva icircn calitatea lui de deputat pen-tru a sprijini copiii supraviețuitorilor care de-acum sunt și ei vacircrstnici Icircn consecință el a depus la parlament un proiect de lege icircn acest sens
Iancu Țucărman a fost o figură-simbol a istoriei un model civic auten-tic icircnțelept un model apolitic icircntr-o societate care-și caută echilibrul a declarat Andrei Dimitriu directorul ge-neral al Filarmonicii bdquoGeorge Enescurdquo A fost memoria vie a experiențelor cruciale ale războiului a biruit marti-rajul a fost un om generos smerit și tonic Omagiul adus se adresează nu numai melomanului rafinat ci și celui care a apreciat muzica clasică
Pentru pianistul Sherban Lupu Iancu Țucărman a fost o figură lu-minoasă optimistă o prezență po-zitivă care l-a sprijinit icircn momente-le grele ale vieții Era menit să facă bine avacircnd o tărie sufletească de excepție Nu trebuie să-l placircngem căci ceea ce se icircntacircmplă aici este o celebrare a vieții Pentru mine a fost un privilegiu să-i fiu prieten a precizat pianistul
Verona Maier prorector al Uni-ver sității Naționale de Muzică din București a mulțumit icircn numele Uni-versității pentru sprijinul acordat fără de care multe lucruri nu s-ar fi putut face pentru grija materială și umană manifestată față de tinerii muzicieni iar icircn nume personal comunității pentru organizarea acestei comemo-rări și lui Iancu Țucărman un suflet luminos care l-a ajutat să ajungă icircn Țara Sfacircntă pentru discuțiile care i-au icircmbogățit orizontul afectiv
Prof univ dr Vasile Morar a evo-cat misiunea icircn care s-a angajat Ian-cu Țucărman de a nu se ajunge la uitarea faptelor istorice De aceea a depus mărturie icircmpotriva distrugerii condiției umane de către regimuri-le ostile pentru faptele morale abo-
minabile comise icircmpotriva evreilor Prof Morar a vorbit și despre efectele mărturiilor lui Iancu Țucărman asupra studenților și masteranzilor care au reușit să le risipească prejudecățile A avut demnitatea supraviețuitorului care cunoaște valoarea morală a vieții și generozitatea de a ierta A știut să răspundă cu blacircndețe dar cu fermita-te celor care l-au provocat
Suntem la o celebrare a vieții de fapt a două vieți deoarece Iancu Țucărman s-a născut de două ori o dată icircn 1922 și a doua oară icircn 1941 cacircnd a reușit să supraviețuiască icircn Trenurile Morții a arătat Alexandru Florian directorul general al Institutu-lui bdquoElie Wieselrdquo Calitățile lui umane au făcut ca o serie de ambasadori ai unor țări care au avut legătură cu Holocaus-tul să se apropie de el să-l considere prietenul lor A fost un narator al tra-gediei de la Iași al pierderii calităților umane icircn condiții extreme Optimis-mul l-a făcut să depășească tragedia să nu rămacircnă ancorat icircn icircntrebarea relației lui cu divinitatea Răspunsul lui a fost să-și trăiască viața să comuni-ce despre supraviețuire A fost un mi-litant icircmpotriva antisemitismului sesi-za derapajele și le semnala Datorită relației apropiate cu Iancu Țucărman Alexandru Florian a icircnțeles multe as-pecte legate de Trenurile Morții des-pre care tatăl lui și el un supraviețuitor nu a reușit să-i povestească Icircn vara acestui an la comemorarea a 80 de ani de la Pogromul din Iași Institutul bdquoElie Wieselrdquo va inaugura la Chestura Poliției un muzeu icircn care-și va găsi lo-cul și Iancu Țucărman
Actrița Claudia Motea a arătat că Iancu Țucărman a inspirat-o pentru cartea bdquoShalom Israelrdquo A fost citit și un mesaj din partea profesoarei de muzi-că Ana Maria Palade de la Colegiul bdquoIosif Savardquo care a subliniat eforturile lui Iancu Țucărman de a descoperi ta-lente printre elevi
Ceremoniile de evocare s-au icircn-cheiat cu un concert organizat de elevi și studenți de la Universitatea de Muzică talente descoperite de Iancu Țucărman
(Urmare din pag 5)
Maritain Journet Șafran icircmpotriva antisemitismului
Cercetător evreo-romacircn propus pentru Premiul Nobel
Profesorul american de origine evreo-romacircnă Adrian Krainer ar putea fi noul laureat al Premiului Nobel pentru Romacircnia Pentru contribuţiile sale la icircnţelegerea procesului de secvențiere a genei ARN şi pentru descoperirea unui tratament pentru tratarea atrofiei musculare spinale Adrian Krainer (63 de ani) a fost răsplătit printre altele cu premiile Breakthrough şi Wolf Prize Dacă va cacircştiga Premiul Nobel Krainer ar putea să o facă şi din postura de cetăţean romacircn Asta pentru că celebrul profesor a solicitat obținerea cetăţeniei romacircne icircn memoria tatălui său despre care spune că a fost profund legat de tot ceea ce icircnseamnă Romacircnia
Icircntr-un interviu pentru bdquoAdevărulrdquo Adrian Krainer a vorbit despre originile sale şi despre familia sa despre eforturile de a obţine cetăţenia romacircnă și des-pre cariera sa Prof Adrian Krainer a arătat că bunicii din partea tatălui său ori-ginari din Transilvania erau evrei romacircni care au locuit icircn Bucureşti iar părinții mamei erau evrei din Satu Mare Au devenit cetăţeni romacircni după 1920 dar nu vorbeau romacircneşte Mama lui a icircnvăţat limba romacircnă de la tatăl lui după ce s-au cunoscut Icircn ceea ce-l privește prof Krainer icircnţelege romacircna nu şi ma-ghiara Mama lui s-a născut icircn Uruguay după ce părinții ei au emigrat Familia tatălui care locuia icircn București a supraviețuit celui de-al Doilea Război Mon-dial și la sfacircrșitul războiului cu excepția bunicului care a rămas icircn Romacircnia a plecat mai icircntacirci icircn Italia apoi icircn Uruguay și SUA Rudele tatălui care trăiau icircn Transilvania nu au supraviețuit războiului Aceeași soartă au avut-o rudele mamei din Satu Mare care probabil au fost toate deportate la Auschwitz
Profesorul Krainer povestește că a decis să ceară cetățenia romacircnă pentru a-și onora tatăl care a murit icircn 2015 dar a icircntacircmpinat și icircntacircmpină o serie de obstacole birocratice El a vizitat o singură dată Romacircnia icircn 2004 și s-a simțit foarte bine aici
Prof Krainer s-a referit icircn continuare la cariera sa științifică Premiile științifice primite au recunoscut cercetările făcute legate de atrofia musculară spinală (AMS) El a reușit să elaboreze și un medicament pentru tratarea aces-tei boli Nusinersen Icircmpreună cu echipa lui continuă să studieze mecanismele fundamentale ale secvențierii ARN-ului să investigheze modalităţile prin care defectele acestui proces cauzează sau contribuie la boli genetice şi la cancer şi să icircncerce să valorifice aceste observaţii pentru a dezvolta noi terapii
Prof Krainer nu a vrut să comenteze șansele lui de a primi Premiul Nobel de acum avacircnd cetățenia romacircnă și s-a limitat doar la a prezenta laureați ai Premiului Nobel de origine romacircnă medicul George Emil Palade scriitorul și militantul pentru domeniul drepturilor omului Elie Wiesel scriitoarea Herta Muumlller cercetătorul Stefan W Hell El a amintit și cazul lui Ioan Moraru un caz aparte care a primit Premiul Nobel pentru pace icircn anul 1985 Icircn acel an Mo-raru era copreşedintele organizaţiei bdquoMedicii lumii pentru prevenirea războiului nuclearrdquo alături de rusul Mihail Kuzin şi americanul Bernard Lown Dar regimul comunist nu i-a permis să iasă din Romacircnia nici măcar pentru a participa la ceremonia decernării Premiului Nobel (EG)
Anthony Fauci laureat al Premiului Dan David
tea mitropolitului Bălan a nunțiului pa-pal Monseniorul Andrea Cassulo
Pozițiile comune privind reconci-lierea icircntre iudaism și creștinism ale lui Maritain Journet Șafran se fac auzite icircn intervențiile lor la Conferința Internațională Iudeo-Creștină din 1946 Susțin comunicări pe aceeași temă icircn 1947 la Conferința de la Seelisberg subscriu la Memorandumul prezentat cu același prilej de Jules Isaac pentru transformarea icircnvățămacircntului teologic creștin dintr-o bdquoicircnvățătură a disprețuluirdquo icircntr-o bdquoicircnvățătură a stimeirdquo După ce re-gimul totalitar din Romacircnia icircl obligă la exil Șafran devenit Mare Rabin al Ge-nevei continuă alături de Maritain și Journet procesul de apropiere interre-ligioasă cu aport substanțial la bdquoNostra Aetaterdquo vizita Papei Ioan Paul al II-lea la Sinagoga din Roma stabilirea de relații diplomatice icircntre Vatican și Israel
IULIA DELEANU
D DRUȚĂ
C Iancu (stg) și Al Șafran
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 7
I U D A I C A Dr Albert Bourla descendentul unei familii de supraviețuitori
ai HolocaustuluiCu prilejul marcării Zilei Inter-
naționale de Comemorare a Victime-lor Holocaustului dr Albert Bourla președinte-director general al Com-paniei Pfizer a icircmpărtășit icircn cadrul Fundației Sephardic Heritage Inter-national istoria tragică a comunității evreilor din Grecia icircn timpul Holo-caustului și supraviețuirea miraculoa-să a familiei sale Icircntr-un interviu acor-dat publicației bdquoThe Jerusalem Postrdquo el a spus că este prima dată cacircnd abordează acest subiect
Familia Bourla trăia la Salonic orașul icircn care icircnainte de cel de-al Doi-lea Război Mondial a existat o comu-
nitate evreiască de 50 000 de persoa-ne Tatăl lui a fost unul dintre cei 2000 de evrei care au supraviețuit Holo-caustului După ocuparea orașului de către naziști evreii inclusiv familia tatălui lui au fost obligați să trăiască icircn ghetou de unde puteau ieși dacă purtau steaua galbenă dar icircn mar-tie 1943 acesta a fost icircnconjurat de forțele de ocupație Tatăl și unchiul lui se aflau icircn acel moment icircn afara ghetoului ca și bunicul lui dar care după ce i-a sfătuit pe cei doi tineri să nu revină icircn ghetou s-a icircntors la soția și ceilalți doi copii un frate și o soră care rămăseseră acolo Toată familia a fost icircmbarcată apoi icircntr-un tren și dusă la Auschwitz de unde nimeni nu s-a mai icircntors
Tatăl și unchiul lui au reușit să ajungă la Atena unde au obținut do-cumente false de la un polițist care-i ajuta pe evrei După plecarea ger-manilor s-au icircntors la Salonic dar nu au mai găsit nici un fel de bunuri totul fusese furat sau vacircndut Cei doi au pus bazele unei afaceri cu băuturi pe care au condus-o cu succes pacircnă cacircnd s-au pensionat
Mama lui o personalitate bine cu-noscută a icircncercat să se ascundă dar a fost arestată dusă la icircnchisoa-re și urma să fie executată Cumnatul creștin al mamei a mituit un ofițer nazist care i-a promis că o salvează ceea ce s-a icircntacircmplat numai după ce acesta a icircncercat să nu se țină de cuvacircnt Mama a fost salvată icircn ultima clipă scoasă chiar din fața plutonului de execuție Peste opt ani cei doi s-au căsătorit
bdquoVisul tatălui meu a fost să devin om de știință și să mă căsătoresc cu o evreică drăguțărdquo a povestit Albert Bourla bdquoA trăit suficient de mult ca să vadă că ambele lui dorințe s-au icircn-deplinitrdquo
Afraim Katzir directorul Fundației Sephardic Heritage International și-a manifestat satisfacția că bdquofiul unui supraviețuitor al Holocaustului se află icircn primele racircnduri ale luptei icircmpotriva pandemiei de coronavirusrdquo
EVA GALAMBOS
Evreii icircntreabă rabinul răspunde
Pesah Mața Maror Pesah Azimă Rădăcini amareIcircn seara de ajun de Pesah la tradiționalul bdquoSederrdquo
(ordine) icircn Hagada (povestirea ieșirii lui Israel din Egipt din casa robiei icircn libertate) sunt citite cuvintele lui Raban Gamliel un icircnțelept din Talmud bdquoCel care de Pesah nu povestește despre următoarele trei lucruri acela nu a icircn-deplinit porunca istorisirii ieșirii din Egipt iar aceste trei lucruri sunt PESAH MAȚA U-MAROR (Pesah Azimă și Rădăcini amare)rdquo Care este semnificația acestor trei cu-vinte ebraice Răspunsul icircl găsim icircn textul Hagadei și icircn comentarii la el
bdquoPesahrdquo este numele sărbătorii El se referă la jertfa adusă de strămoșii noștri icircn timpul icircn care exista Templul de la Ierusalim Interpretarea cuvacircntului bdquoPesahrdquo este și lingvistică icircn limba ebraică el provine de la rădăcina PSH icircnrudit fiind cu verbul bdquoLifsoahrdquo (a sări) Motivul era că Bu-nul Dumnezeu Binecuvacircntat Fie El a sărit peste casele fiilor lui Israel și le-a ocolit atunci cacircnd a ucis primii născuți din Egipt Era cea de a zecea plagă pe care au primit-o egiptenii după ea fiii lui Israel au ieșit din Egipt din robie nemaifiind icircmpiedicați de faraon Deci dubla salvare a fiilor lui Israel atacirct salvarea vieții cacirct și eliberarea din robie Viața și libertatea sunt stracircns legate una de cealaltă Israel devine popor
bdquoMațardquo azima sau pasca pe care o macircncăm este icircn amintirea aluatului nedospit luat de strămoșii noștri cu ei icircn noaptea ieșirii din Egipt Aluatul nu apucase să dospeas-că dar fiii lui Israel nu mai puteau și nici nu aveau voie să aștepte dospirea lui Eliberarea din robie nu așteaptă nu se amacircnă nu poate icircntacircrzia Libertatea este mai presus de orice Pentru a fi liber omul plătește un preț consumă o pacircine săracă nedospită dar nu renunță la libertate și nu-și amacircnă eliberarea din robie Mai ales icircn acest caz cacircnd eliberarea a fost decisă de Dumnezeu și primită cu ajutorul Lui
bdquoMarorrdquo rădăcinile amare le care le macircncăm la cina de bdquoSederrdquo au rolul de a ne aminti de suferința strămoșilor noștri icircn robia egipteană viața lor amară ca robi Nu este suficient să ne bucurăm de libertate ci trebuie și să știm a o prețui Pentru aceasta trebuie să ne amintim de perioada icircn care am fost robi Un filosof spunea că omul prețuiește sănătatea tocmai atunci cacircnd ea icirci lipsește altfel o consi-deră ca pe ceva firesc De fapt este un dar de la Dumne-zeu La fel și libertatea o prețuim ne gacircndim la modul icircn care am primit-o de la Dumnezeu sau am cacircștigat-o atunci cacircnd ne amintim de vremurile icircn care nu am avut-o icircn care ne-a lipsit Memoria istorică a robiei și suferinței trebuie cultivată pentru ca ele să nu se mai repete nici icircn privința
noastră nici a altor oameni Odată cineva compara me-moria robiei egiptene cu memoria Holocaustului
Pesah este cea mai mare sărbătoare evreiască și tot-odată o sărbătoare universală Sărbătoarea nașterii popo-rului evreu și totodată sărbătoarea libertății a eliberării din robie bdquoMi-avdut le-herutrdquo din robie icircn libertate De aceea bdquoHagada de Pesahrdquo spune că icircn fiecare generație fiecare om trebuie să știe că nu strămoșii lui au ieșit din Egipt ci el icircnsuși a ieșit din Egipt De aceea bdquoHagada de Pesahrdquo este a doua cea mai răspacircndită și mai tradusă carte ebraică de iudaism prima după Tora Ea trebuie să fie icircnțeleasă de toți inclusiv de copii Printre numeroasele ei traduceri icircn di-ferite limbi există cacircteva icircn limba romacircnă Cea mai recen-tă dintre ele icircnsoțită de comentarii și explicații halahice folclorice și istorice o adevărată carte de icircnvățătură bogat ilustrată realizată de prim-rabinul Menahem Hacohen și de scriitorul Baruch Tercatin a fost publicată de Editura Hasefer icircn 2018 Sperăm să fie citită de cacirct mai mulți oa-meni atacirct evrei cacirct și creștini sau atei interesați de cultu-ra universală Chiar dacă din punct de vedere tradițional este destinată a fi citită o seară pe an icircn Ereț-Israel și două seri pe an icircn țările Diasporei
Eliberarea din robia egipteană a fost prima revoluție din istoria omenirii O revoluție națională dar și socială Fiii lui Israel au fost eliberați din robie iar robii eliberați au devenit un popor Conducătorul acestui popor a fost Moșe (Moise) omul ales de Dumnezeu icircn acest scop deoa-rece era potrivit pentru o asemenea funcție Deși el din modestie inițial refuzase funcția care icirci fusese oferită de Dumnezeu Probabil din cauza modestiei sale nimeni nu știe unde a fost icircnmormacircntat iar numele lui nu apare icircn bdquoHagada de Pesahrdquo Dar rolul lui istoric nu poate fi negat Un om care a condus o revoluție cu un dublu caracter cu ajutorul lui Dumnezeu O simbioză icircntre divin și uman Un exemplu de revoluție și de conducător Iar Dumnezeu icircn care credea poporul lui Israel deasupra tuturor Pentru ca nimeni să nu mai fie rob Dumnezeu a vrut și să-i arate fa-raonului că nimeni nu are dreptul să icircnrobească alt om că lumea este condusă de El Cel care a creat-o
Atunci cacircnd scriu aceste modeste racircnduri icircncă nu știu ce va fi de Pesah anul acesta Anul trecut celebrarea sărbătorii a fost limitată de pandemie Să sperăm că anul acesta vom celebra sărbătoarea de Pesah cu sănătate și bucurie
Hag Pesah cașer vesameah tuturor
LUCIAN-ZEEV HERȘCOVICI
La 17 februarie 2021 a fost inițiat ciclul de reuniuni bdquoEvreii icircntreabă ra-binul răspunderdquo eveniment on-line organizat de Federația Comunităților Evreiești din Romacircnia - Cultul Mozaic și gacircndit să aibă loc icircn a treia mier-curi din fiecare lună cu posibilitatea de a fi organizat și de comunitățile evreiești din țară Moderatorul a fost dr Aurel Vainer președintele de onoare al FCER-CM cel care a avut ideea acestui eveniment iar invitatul ndash prim-rabinul Rafael Shaffer Tema primei reuniuni a fost Tora
Dr Aurel Vainer a precizat că aceste icircntacirclniri bdquosunt dedicate mai bu-nei cunoașteri a cultului mozaic a tot ceea ce este important icircn viața religi-oasă a unui evreu Am pornit de la fap-tul că noi evreii din Romacircnia suntem născuți icircn religia mozaică dar puțini dintre noi au o pregătire corespunză-toare Eu mă consider un favorizat al sorții pentru că din copilărie am fost la heider ndash o instituție care din păca-te nu mai este avem Talmud Tora care e departe de ceea ce a fost hei-derul Gacircndiți-vă că un băiețel evreu care icircncepea la 3-4 ani heiderul la 6-7 ani cacircnd mergea la școală avea deja un capital cultural Ce acumulea-ză un copil evreu icircn primii ani de viață contează foarte mult Cacircndva poate luăm inițiativa să reicircnființăm un heider la Bucureștirdquo El a continuat bdquoCred că una dintre obligațiile conducerii FCER este să-i apropie pe membrii Federației și ai comunităților de religia
cu care aceștia s-au născut din fami-lie dar despre care știu mai mult sau mai puțin De aceea am inițiat acest ciclu de icircntacirclniri icircn care rabinul răs-punde la icircntrebările pe teme religioa-se ale membrilor comunităților Icircnce-pem cu piatra unghiulară a evreității Torardquo
Rafael Shaffer a explicat etimolo-gia cuvacircntului și complementaritatea dintre Tora scrisă și cea orală bdquoCe icircnseamnă tora ca substantiv comun S-ar putea traduce laquoicircndrumareraquo Car-tea de icircndrumare a poporului nostru se numește Tora ca nume propriu Tora este compusă din două elemen-te care constituie un tot Tora scrisă și Tora orală Tora scrisă icircnseamnă cele cinci Cărți ale lui Moșe Bereșit (Geneza) Șmot (Exodul) Vaikra (Le-viticul) Bamidbar (Numerii) Dvarim (Deuteronomul) De fapt cărțile nu au nume cacircnd ne referim la ele fo-losim primul cuvacircnt din fiecare carte Cum stă Tora icircn raport cu Biblia Icircn viziunea creștină există Vechiul Tes-tament și Noul Testament Ceea ce creștinii numesc Vechiul Testament este ceva mai larg decacirct Biblia Ebra-ică Conține cacircteva cărți care nu au fost incluse icircn canonul Bibliei Ebrai-ce care conține 24 de cărți (Cărțile Torei Profeții și Scrierile) Aceasta este Tora scrisă un text litere grupa-te icircn cuvinte la racircndul lor grupate icircn paragrafe iar acestea icircn cărți Atacircta tot Unde icircncepe și unde se termină un verset Nu se știe nu sunt semne
de punctuație Cum citim Nu avem vocalizare Cacircteva sute de cuvinte sunt ambigue pot fi citite icircn două sau mai multe feluri Alături de textul scris pe care l-a primit Moșe timp de 40 de zile pe Muntele Sinai (parte din acest text sunt Cele Zece Porunci care au fost scrise și pe Tablele Legii) a primit și explicația lui unde sunt versetele cum citim fiecare cuvacircnt O altă parte a icircnvățăturii pe care a primit-o Moșe a fost interpretarea textului Textul este foarte scurt de exemplu cum facem tăierea rituală a unui animal Icircn Tora scrisă se spune laquoAșa cum te-am icircnvățatraquo Unde Nu scrie nicăieri Toate aceste explicații vin icircn Tora ora-lă care a fost transmisă din generație icircn generație timp de 1500 de ani Tora a fost dată icircn jurul anului 1300 icircea și pacircnă icircn jurul anului 200 ea a tre-cut numai prin viu grai Atunci s-a ivit pericolul iminent din cauza ocupației romane ca Tora orală să fie dată ui-tării Așa a icircnceput scrierea ei Astăzi și Tora orală este așternută icircn scrisrdquo
Alte subiecte discutate au fost al-fabetul ebraic pericopele poruncile sfinte chemarea la Tora a enoriașilor meșteșugul scribului icircn realizarea Sulurilor Torei La dialog a participat și președintele CE Oradea ing Fe-lix Koppelmann care și-a exprimat aprecierea față de inițiativa acestui eveniment și i-a adresat icircntrebări prim-rabinului FCER
CLAUDIA BOSOI
8 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
Pandemia a avut efecte și asupra sărbătorii de Purim la Brăila starea de incertitudine medicală determinacircnd conducerea Comunității Evreilor bră-ileni respectiv pe președinta Nadia Ustinescu să organizeze doar o icircntacircl-nire restracircnsă icircn Templul Coral singu-rul care a mai rămas icircn orașul natal al lui Iosif Hechter Mihail Sebastian din cele 14 sinagogi și centre de rugăciu-ne cacircte erau icircn perioada interbelică
Ca de fiecare dată oficiantul de cult Suchar Goldstein a distribuit toa-te rolurile spunacircnd icircncă o dată po-vestea din Cartea Esterei (Meghilat Esther) Racircnd pe racircnd puținii brăileni participanți ndash doar cei care au dorit să icircnfrunte riscurile din pandemie (dar trebuie să mai și trăim și-au spus cum ne spunem toți ca să ne icircmbăr-bătăm) ndash au citit din carte și au retrăit prin intermediul cuvintelor icircntacircmplă-rile din al treilea an al icircmpăratului Ahașveroș (sau Xerxes I) al Persiei Bineicircnțeles că a fost bucurie chiar dacă nu au mai fost jocuri dans și măști (doar cele sanitare de securita-te medicală) atunci cacircnd firul poveștii
a evidențiat acțiunile Esterei soția icircmpăratului care a reușit să salveze poporul evreu de ticluirile criminale ale vizirului Haman (amintirea fiindu-i gonită ca de fiecare dată prin sune-tele tradiționale)
Chiar și așa sărbătoarea a fost cu bucurie și icircmpreună Iar celor care nu au putut fi prezenți li s-au dus acasă dulciuri cu ajutorul echipei de la ajutor gospodăresc dar și filme de la icircntacirclni-rea din Templu Așa că toată Comuni-tatea Evreilor din Brăila a putut spune cu speranță Hag Purim Sameah
ARMANDA FILIPINE
Compania Națională de Investiții a anunțat pe 4 martie 2021 că reabi-litarea Sinagogii Mari din Constanța denumită sec bdquoobiectivul de investiții executarea lucrărilor de primă urgență reabilitare generală Templu Israelit Constanțardquo a fost aprobată prin Ordin al Ministerului Dezvoltării și Lucrărilor Publice
Din păcate și acest bdquoobiectivrdquo al-tădată macircndria comunității evreiești constănțene și o poziție prestigioasă icircn patrimoniul orașului și chiar icircn cel național va fi finanțat bdquoicircn corelare cu alocațiile bugetare destinaterdquo ceea ce știm ce icircnseamnă icircn vremuri de pan-demie
Reabilitarea a fost decisă icircn urmă cu cacircțiva ani datorită bdquoeforturilor Comunității Evreiești din Constanța ale forului său tutelar Federația Comunităților Evreiești din Romacircnia (FCER) și ale președintelui său ac-tual deputatul Silviu Vexler precum și datorită intervențiilor personale ale
fostului primar al Constanței Decebal Făgădăurdquo ne-a declarat președintele Comunității Evreilor din Constanța Sorin Lucian Ionescu Adăugăm că abia așteptăm să vedem icircn ce se vor materializa bdquointervențiile personalerdquo ale actualului primar Vergil Chițac icircn cazul icircn care acesta a depășit scrupulele pe care le avea luna tre-cută la gacircndul că legea l-ar obliga să schimbe numele străzii icircncă denumite bdquoMareșal Ion Antonescurdquo
(conform bdquoMetropola Constanțardquo (httpsmetropolaconstantaro)
din 4 martie 2021
Icircn ciuda pandemiei ne scrie președintele Comunității Evreilor din Constanța 16 enoriași și prieteni ai evreilor constănțeni au reușit să se icircntacirclnească la masa oferită icircn amintirea fe-lului icircn care Estera și Mordehai au reușit să icircși scape poporul de la pieire bdquoLe-am spus ce-lor prezenți că și icircn zi-lele noastre mai avem Hamani printre noi dar prin reuniunea noastră am demon-strat că nu mor caii cacircnd vor cacircinii și
că reușim să facem față greutăților pe care ni le creează uniirdquo a mai precizat Sorin Lucian Ionescu
ComunitAtiReabilitarea
Sinagogii Mari icircn linie dreaptă
Numele lui Haman a fost icircntacircmpinat cu fluierături
Sărbătorire cu participanți mai puțini icircn 2021
bdquoSteaua fără numerdquo de Mihail Sebastian icircntr-o nouă montare la Brăila
Teatrul bdquoMaria Filottirdquo de la Brăila are o nouă premieră după piesa bdquoSteaua fără numerdquo a lui Mihail Sebastian la 75 de ani de la prima montare a spectacolului icircn Capitală la teatrul bdquoAlhambrardquo unde autorul a trebuit să semneze textul cu un pseudonim (Victor Mincu) din mo-tivele cunoscute ndash legile rasiale antisemite din respectiva perioadă
Icircn zilele de 6 și 7 martie 2021 noul spec-tacol regizat de tacircnărul Lucian Ban vine icircn icircntacircmpinarea iubitorilor teatrului care au apla-udat cu căldură și montarea piesei bdquoJocul de-a vacanțardquo (premiera din 2015 spectacol prezentat și icircn Festivalul internațional bdquoMihail Sebastianrdquo pe care Federația Comunităților Evreiești din Romacircnia icircl derulează icircn orașul natal al lui Sebastian cu sprijinul Ministerului Culturii și implicarea autorităților locale) Icircn condiții de pandemie (cu distanțare deci mai puțini spectatori) publicul ndash icircntre ei și membri ai Comunității Evreilor din Brăila ndash va fi din nou aproape de opera lui Mihail Sebastian (Iosif Mendel Hechter cum era icircn acte 18 octombrie 1907 Brăila - 29 mai 1945 București) una ale cărei coordonate se păstrează mereu icircn atenția iubitorilor de teatru de literatură
Și pentru că piesa e și una fără vacircrstă dacă e să judecăm după plăcerea cu care este primită de fiecare dată să-i amintim cacircteva atuuri așa cum le-a văzut icircncă de la icircnceput cronicarul și dramaturgul N Carandino (19 iulie 1905 Brăila ndash 16 februarie 1996 București) imediat după premiera absolută spe-racircnd că noua montare păstrează frumusețea textului așa cum a descoperit-o N Carandino la vremea premierei absolute icircn cronica pe care a citit-o atunci chiar autorul brăilean bdquoPiesa admirabil construită din punct de vedere teatral conține frumuseți lirice din cele mai diafane Poezia textului izvorăște din coti-dian din banalitate () Nu e o poezie care să se despartă de teatru și să i se adauge ci e o emoție care crește din lucruri din cuvinte și din magia senzațiilor nedeslușite () Piesa crește de la o scenă la alta din fragilități și din dureri () Personajele trăiesc toate vii și autentice deși poezia le vătuiește sufletul deși cuvintele pe care le spun cuvinte curente cuvinte banale par toate furate din-tr-o lume de vis Autorul a izbutit să descopere icircn lumea inimii cea necuprinsă o stea nouă o stea pe care mulți de acum icircnainte se vor strădui să o explice și să o icircnțeleagă () Piesa d-lui Victor Mincu este fără icircndoială una dintre cele mai bune care s-au scris la noi independent de rezultatul material pe care spectacolul de la Alhambra l-ar obține () cariera piesei de-abia icircncepe () Un autor nou Poate O piesă mare Desigurrdquo (Din textul apărut icircn revista bdquoBisrdquo 5 martie 1944)
ARMANDA FILIPINE
ConstanțaBrăila
Victoria frumoasei EsteraIașiLa Sinagoga Mare din Iași sărbă-
toarea de Purim a fost deschisă de rabinul Comunității Yehoshua Aharo-novitch și de președinta Comunității Benjamina Ides Vladcovschi care a amintit celor prezenți mai puțini la număr decacirct icircn alți ani din cau-za necesității de a respecta regulile protecției sanitare icircn timpul pandemi-ei cum Estera și Mordehai și-au scă-pat poporul de la exterminarea plănu-ită de Haman
Președinta le-a mai spus celor
care au dorit să ia parte la sărbătoare de ce se citește bdquoMeghilat Estherrdquo de Purim și de ce numele sărbătorii se trage de la cuvacircntul zaruri cu care a fost stabilită ziua icircn care toți evreii din Persia aveau să fie exterminați
bdquoMeghilat Estherrdquo și rugăciunile au fost citite de Albert Lozneanu A intervenit online și directorul JOINT pentru Romacircnia Israel Sharli Sabag care a felicitat Iașiul pentru că are
toate condițiile pentru a trăi și a se dezvolta ca o adevărată comunitate evreiască avacircnd și un rabin apreciat și o conducere care a reușit să orga-nizeze Purim cu participarea fizică a unor enoriași atacirct cacirct permit legile icircn vigoare icircn timpul pandemiei Este o măsură care permite aducerea evre-ilor aproape de comunitate
Partea artistică a programului pre-cum și prăjiturile tradiționale au fost apreciate atacirct de participanți cacirct și de cei care au urmărit festivitatea online și au primit humăntașen acasă (AM)
Volum dedicat icircmplinirii a șapte secole de la moartea lui Dante Alighieri
Anul acesta se icircmplinesc 700 de ani de la moartea lui Dante AlighieriEditura SAGA (Israel) comemorează evenimentul prin articole traduceri din Divina Comedie eseuri despre viața și opera acestui mare poet și om politic
O parte dintre materiale apar săptămacircnal pe internet icircn JURNAL ISRAELI-AN cu accent pe temele inspirate din TANAH mitologie și filozofie icircn opera dantescă Rezultatul acestor eforturi este o antologie ilustrată care prezintă atacirct aportul lui Dante la cultura florentină și la Renașterea italiană cacirct și critica societății corupte a vremii și marele impact asupra artelor care au folosit textul lui Dante ca izvor de inspirație timp de secole
Oferim gratuit această carte realizată de Editura SAGA online (ebook pdf) cititorilor bdquoRealității Evreieștirdquo din toata lumea cu ocazia Sărbătorii de PESAH 2021 Adresa noastră de email pentru comenzile dvs gadri-an40gmailcom Vă dorim lectură plăcută
A Lozneanu (stg) și B Ides-Vladcovschi
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 9
bdquoPovestea Purimului dăinuie de peste 2400 de ani Ascultăm poves-tea din Cartea Esterei an de an și de fiecare dată găsim tot mai reală po-vestirea și plină de exemple pozitive Curajul Esterei educația sănătoasă pe care a primit-o de la unchiul său Mordehai rămacircn exemple poziti-ve pentru poporul evreu și icircl ajută la păstrarea identității icircn orice colț de lume ne-am aflardquo a tras concluzia președintele CE Satu Mare după desfășurarea sărbătorii de Purim din 2021
Cu toate că perioada de criză sa-nitară ne-a icircmpiedicat să ne reicircntacircl-nim așa cum ne doream am reușit totuși să facem posibilă icircntacirclnirea copiilor din Comunitatea Evreilor din Satu Mare pentru a asculta icircmpreună o poveste extrem de utilă și educati-vă Copiii și părinții lor au fost veseli și receptivi icircntr-un mediu prietenos și agreabil
Educația este un proces evolutiv și complex desfășurat pe parcursul mai multor etape și vizacircnd o anume finalitate care are icircn vedere formarea și dezvoltarea icircnsușirilor intelectua-le morale și fizice ale copiilor și ale tinerilor ale oamenilor și ale socie- tății
Suntem convinși că educația tre-buie să-și icircndeplinească și rolul de transmițător de valori nu doar de informații Credem că educația mai degrabă decacirct a transmite ceva tre-buie să creeze capacități astfel icircncacirct
persoanele să devină capabile să-și creeze propriile valori
Cu toate părțile negative ale cri-zei sanitare aceasta a avut și o parte pozitivă aceea că ne-a creat opor-tunitatea de a fi conectați la viața comunităților evreiești din țară și din străinătate Sătmărenii au profitat de transmisiunile online de Purim ale
JCC FCER- Cancelaria Rabinică cacirct și de cele transmise de Comunitățile Evreiești din Ungaria
ADRIAN BEȘApreședinte CE Satu Mare
Spre marea noastră surpriză am fost icircnștiințați de către Pal Robert Zo-lopcsuk profesor de desen și pictură autor a numeroase studii și articole publicate pe diverse teme legate de monumentele arhitecturale sighetene de patrimoniu membru de onoare icircn comunitatea noastră participant activ la toate evenimentele sărbătorile bu-
curiile și neca-zurile noastre că a descope-rit icircntacircmplător portița din fier forjat a fos-tei sinagogi Beit Hakne-set Hagadol din Sighetu M a r m a ț i e i montată la intrarea unei case de locuit
undeva la marginea orașuluiBeit Hakneset Hagadol inițial con-
struită din lemn icircn anii 1778-1779 și reconstruită din piatră icircntre anii 1834-1836 cunoscută tuturor sub numele de Sinagoga Mare a fost sinagoga congregației ultra-ortodoxe conduse de dinastia rabinică a familiei Teitel-baum
Profesorul de arte frumoase a scris icircn volumul bdquoSighetu Marmațieirdquo (Editura Valea Verde 2012) bdquoGardul din fața sinagogii a fost realizat cu minuțiozitate acordacircndu-se atenție sporită calității lucrării Azi din impo-zanta clădire a sinagogii a rămas doar o parte din acest gardrdquo
Dintre cele șase sinagogi care au funcționat icircn orașul nostru icircnainte de marea tragedie a Holocaustului aceasta a fost cea mai mare motiv pentru care a fost desemnată de că-
tre autoritățile horthyste ca punct de adunare a populației evreiești Icircn sina-gogă erau icircnghesuiți cacircte 3000-3400 de bărbați femei copii și persoane icircn vacircrstă aduși din ghetouri și ținuți icircnchiși zile icircntregi icircnainte de a fi duși și icircmbarcați icircn vagoanele de marfă la gara din localitate icircn zilele de 16 18 20 și 22 mai 1944 cu cacircteva luni icircnainte de intrarea icircn oraș a trupelor romacircnești și sovietice eliberatoare mai exact la data de 18 octombrie 1944 Icircnainte de retragerea trupelor fasciste sinagoga a fost distrusă prin incendiere și ulterior complet demo-lată Pe locul respectiv s-a ridicat un monument icircnchinat memoriei celor deportați icircntregul obiectiv devenind proprietatea statului romacircn un loc de aduceri aminte comemorări și peleri-naj fiind de repetate ori vizitat de Elie Wiesel de fiul și nepotul acestuia precum și de numeroși descendenți ai celor deportați personalități de sea-mă ambasadori turiști etc
Dintre toate elementele de con-strucție a rămas doar gardul din zi-dărie cu segmente din fier forjat cu o poartă principală de acces icircn dreptul intrării vechi icircn templu și o portiță situ-ată icircn partea stacircngă
Actualmente pe terenul situat lacircngă acel monument retrocedat congregației conduse de dinastia ra-binică a familiei Teitelbaum se con-struiește o nouă sinagogă cu două niveluri la parter o mikva bucătărie cașer sală de mese și alte numeroa-se spații cu diverse utilități iar la etaj va fi templul Din cacircte se știe aceas-ta este singura sinagogă aflată icircn construcție icircn icircntreaga Europă după Holocaust
Președintele David Lieberman icircmpreună cu cacircțiva dintre conducăto-
rii comunității noastre au demarat ime-diat recupe-rarea obiec-tului pentru a fi montat icircnapoi la lo-cul de unde fusese luat ( c u v acirc n t u l mai potrivit este bdquofuratrdquo) icircn urmă cu vreo 40 de ani cu ocazia unor lucrări de construcție din ime-diata vecinătate a fostei sinagogi Icircn locul portiței originale s-au sudat niște bucăți cacircrpite din tablă și bare rugini-te care din fericire măcar icircmpiedicau intrarea necontrolată icircn curtea fostei sinagogi Să nu vă imaginați cumva că icircn ciuda evidenței acestui furt portița a fost recuperată și montată la locul ei fără nici o problemă Icircn urma denunțului depus la poliție icircnsoțit de imaginile absolut incontestabile ale provenienței obiectului furat pe calea legilor icircn vigoare desigur că nu s-a icircntacircmplat absolut nimic Am fost doar sfătuiți să ne adresăm instanțelor judecătorești pentru a-i obliga pe bdquopro-prietariirdquo obiectului să binevoiască să-l returneze Asta ar fi icircnsemnat inițierea unui proces icircn instanță cheltuieli pes-te cheltuieli amacircnări și executare sili-tă icircn cazul icircn care am fi cacircștigat pro-cesul Așa că icircn loc de complicațiile respective fără nici un ajutor din par-tea vreunei autorități Comunitatea Evreilor din Sighetu Marmației le-a confecționat o portiță nouă actualilor proprietari ai casei astfel icircncacirct cea originala a ajuns icircnapoi la locul ei re-icircntregind aspectul fostului gard
GANZ PETRU
ComunitAtiPurim 5781
Hanuca şi Purim sunt sărbătorile evreieşti la care participă alături de membrii comunităţii şi mulţi concita-dini de diverse naţionalităţi şi confe-siuni De fiecare dată spectacolele pregătite din timp cu atenţie dăruire şi multă emoţie icircncacircntă publicul şi-l surprind cu numere noi inedite
De-a lungul deceniilor am fost martora unor spectacole complexe alcătuite din scenete umoristice arii din operete şi multe cacircntece icircn pre-mieră Atacirct corul Shira Hadasha cacirct şi formaţia klezmer Mazel Tov au
avut capacitatea de a atrage mem-bri noi (de la copii pacircnă la seniori) şi de a colabora fructuos cu solişti profesionişti şi cu trupe de dans Spectacolele de Purim erau un prilej de veselie de revedere cu prietenii vechi cu oaspeţii de peste hotare iar dulceaţa humacircntaşului pregătit la restaurantul ritual era potenţată de cea a păhărelului cu vin
Spectacolul de Purim de anul trecut a fost ultima ocazie icircn care comunitatea evreiască clujeană s-a reunit bdquofizicrdquo Era exact icircn ajunul pan-demiei care avea să zădărnicească toate proiectele comunităţii printre care şi cel mai important reinaugu-rarea Templului Memorial al Depor-taţilor Evrei programată pe 20 mai 2020
Şi iată că nici după un an icircncheiat nu am putut să ne bucurăm de re-vederea bdquoicircn carne şi oaserdquo dat fiind că orașul nostru a fost mai mereu icircn scenariul roşu Icircnsă formaţiile artis-tice clujene au făcut rapid bdquorecon-versia profesionalărdquo şi au intrat ele icircn casele publicului care decenii la racircnd se dusese cu drag la spectaco-lele lor Aşa s-a icircntacircmplat de Hanu-ca de Ziua Comemorării Victimelor Holocaustului iar acum de Purim Casele interpreţilor au fost succesiv săli de repetiţie şi podiumuri inter-preţii fiind adesea operatori de ima-gine maeştri de sunet şi chiar editori de imagine
Am urmărit cu o emoţie mai mare decacirct de obicei cele două spectacole pregătite pentru Purim de Corul Shira Hadasha (conduce-rea muzicală prof Ecaterina Hal-mos) şi formaţia klezmer Mazel Tov (dirijor Vasile Socea) Interpreţii s-au costumat cu multă fantezie şi ca de obicei au inclus icircn program melodii noi Strădania şi entuziasmul lor au reuşit să treacă bdquosticla monitoruluirdquo şi să depăşească bariera depărtării
Programele postate pe youtube (Purim - Comunitatea Evreilor din Cluj - 2021 - YouTube PURIM 2021 (5781) - YouTube) pot fi vizionate de mult mai multe persoane decacirct pu-blicul dintr-o sală de spectacole To-tuşi nimic nu poate icircnlocui emulaţia unei sărbători de Purim unde aerul vibrează de bucurie şi aplauzele icircn timp real răsplătesc efortul şi dărui-rea protagoniştilor Să sperăm că icircn curacircnd vom vorbi de pandemie la tre-cut şi ne vom reuni cu prilejul reinau-gurării Templului renovat care ne aş-teaptă să revenim icircntre zidurile sale
ANDREA GHIŢĂ
Sighetu Marmației ClujPortița din nou la locul ei
Povestea Esterei educația trebuie să transmită valoriSatu Mare
Purim și protecție sanitarăCea mai veselă sărbătoare a evreilor Purim nu a fost uitată nici icircn acest an
icircn comunitatea noastră icircn ciuda vremurilor tulburate de pandemie pe care le trăim Evreii amintesc acum de eliberarea poporului de sub tirania lui Haman Conform dorinţei acestuia evreii urmau să fie executaţi
Ester soţia regelui Ahaşveroș icirci povesteşte acestuia ce soartă cumplită vor avea coreligionarii ei iar regele porunceşte ca Haman şi cei zece fii ai lui să fie spacircnzuraţi icircn locul evreilor
Icircn icircntreaga lume Purimul este prilej de bucurie de purtare a unor ţinute vesele cu măşti Anul acesta din păcate măştile au fost sanitare Enoriaşii botoşăneni au ţinut să fie şi icircn acest an prezenţi icircn Sinagoga bdquoDie Hoihe Shilrdquo la citirea bdquoMeghilat Estherrdquo icircn ajun de Purim Oficiantul de cult Gustav Finkel a parcurs această poveste Numele lui Haman a fost după tradiţia străveche
huiduit de cei prezenţi Delicioasele prăjituri specifice Purimului
(Humăntaşen) au fost apreciate de enori-aşi Nu a fost uitat niciun membru al comu-nităţii şi fiecare a apreciat gustul deosebit al dulciurilor pregătite de Mariana Goldem-berg secretara Comunităţii şi Lenuţa Scu-taru prietena noastră atacirct de amabilă icircn orice ocazie
Au fost clipe deosebite icircn care s-a simţit mai mult decacirct oricacircnd solidaritatea umană şi s-a demonstrat că optimismul icircnvinge ori-ce obstacol oricacirct de greu ar părea
prof BEATRISA FINKEL
Botoșani
10 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
Comunitatea evreiască din Craio-va a marcat la Sinagoga din oraş Pu-rimul una dintre cele mai importante sărbători din calendarul iudaic Fes-tivitatea a avut loc icircntr-un cadru re-stracircns fiind un an pandemic
Prof univ dr Corneliu Sabetay preşedintele Comu-nităţii Evreilor din Craiova a explicat pentru cotidianul bdquoCuvacircntul Libertățiirdquo
bdquoMarcăm PURIM 5781 dar icircntr-un context global Din punct de vedere economic acest co-ronavirus va afecta icircn totalitate econo-mia lumii
Petrecută icircn urmă cu 2500 de ani povestea lega-tă de Purim icirci are icircn centrul său pe regina Estera şi pe icircmpăratul Ahaşveroş Este o poveste ca o piesă de teatru cu eroi pozitivi şi negativi icircn care avem ocazia din nou să sărbătorim personalitatea femeii Este o poveste despre o minune icircn care binele icircnvinge răulrdquo a spus prof univ dr Corneliu Sabetay
Nici anul acesta nu au lipsit pră-jiturelele modelate din aluat icircn trei
colţuri şi umplute cu jeleu nuci mac miere şi nuci Reţeta este foarte ve-che şi are secretele ei micile prăjituri numite bdquohumentașenrdquo făcacircnd deliciul tuturor bdquoIcircn marile oraşe şi icircn şcoli se organizează carnavaluri unde copiii
şi adulţii poartă măşti caraghioase nu nişte măşti care să sperie Cu această ocazie ţinacircnd cont că se celebrează şi venirea primăverii pe masă se pun fructe ndash smochine şi citrice ndash şi prăji-turele specialeldquo a precizat prof univ dr Corneliu Sabetay referindu-se la marea sărbătoare conform ziarului bdquoCuvacircntul Libertățiirdquo
Printre asistații comunității băcăuane se numără și Sorin Altarzohn singurul evreu care trăiește la Moinești Sorin icircn vacircrstă de 54 de ani suferă de boli gra-ve Icircl icircngrijește o rudă prin alianță care locuiește icircmpreună cu el și beneficiază de salariu de asistent din partea Primăriei din Moinești Icircncadrat la categoria F de asistați ai DASM Sorin Altarzohn primește tichete valorice pentru alimen-te deconturi la medicamente ajutoare bănești Responsabila Serviciului de Asistență Socială Corina Irimia dr Corina Grimberg asistenții Laura Șerban și Vili Moscovici icirci fac lunar vizite la domiciliu și cu prilejul sărbătorilor evreiești Nu uită să-i aducă dulciurile și aperitivele preferate biscuiți Eugenia și pufuleți Cea mai mare răsplată a asistenților sociali comunitari este să vadă cum i se luminează chipul de bucurie cacircnd are oaspeți
Rămas bun scriitorului Calistrat CostinNu demult s-a stins din viață un prieten al comunității băcăuane scriitorul
Calistrat Costin care a avut un rol important icircn implementarea studierii istoriei Holocaustului ca disciplină opțională icircn icircnvățămacircntul băcăuan preuniversitar a subliniat prof Gabriel Stan director adjunct al Colegiului Economic bdquoIon Ghicardquo și el ndash apropiat de multă vreme al comunității noastre Jurnalist scriitor tradu-cător președinte al Filialei USR ndash Bacău Calistrat Costin a fost director al Tea-trului de Animație bdquoLicuricirdquo al Teatrului Dramatic bdquoBacoviardquo laureat la Premiului pentru poezie bdquoGeorge Bacoviardquo al Premiului pentru Management Teatral al Galei UNITER din 1998 Cetățean de Onoare al Municipiului Bacău medaliat de președintele Romacircniei cu bdquoMeritul Culturalrdquo icircn Grad de Cavaler
Dumnezeu să-l odihneascăHAINRICH BRIF
președinte CE Bacău
Programul Mishloah manot s-a desfăşurat icircn acest an cu mai puțini participanți direcți decacirct icircn anii trecuţi şi cu măsuri speciale de siguranţă impuse de pandemie
S-au făcut vizite icircn cadru mai restracircns la asistaţii noştri mai vacircrstnici Icirci amintim aici pe Hofman Tulică de 92 de ani Lupescu Mina ndash 82 de ani Iagher Suzana ndash 89 de ani și alții Membrii Comunităţii noastre au beneficiat şi icircn acest an de minunaţi humăntaşi obţinuţi de la CE Iaşi prin amabilitatea preşedin-tei Ina Vladcovschi Delegaţia noastră a dus humăntaşi icircn aceste case şi a fost tratată icircn schimb de cei vizitaţi cu diferite dulciuri preparate de către aceştia O remarcă aici pentru bdquofoarte tacircnărardquo Iagher Suzana parcă mai icircn formă de la an la an cu o stare de spirit de invidiat şi bdquoautoarealdquo unor ex-celente preparate proprii
Prin aceste vizite am icircncercat să transmitem ceva din spiritul Purimului
icircn toate casele evreieşti ale BacăuluiMenţionăm şi participarea membri-
lor noştri pe Zoom la un excepţional program de Purim organizat de CE Iaşi prin efortul special al liderilor Comunității Ina Vladcovschi Albert Lozneanu Rabin Yehoshua Aharono-vitch şi al unor foarte talentaţi membri ai Comunităţii ieşene Icircnchei aceste racircnduri cu speranţa că a fost ultimul Purim organizat icircn aceste condiţii speciale impuse de pandemie şi că anul viitor Purimul ne va găsi pe toţi sănătoşi şi cu multă voie bună
Asistența socială icircn pandemieComunitAti
Expoziţie dedicată arhitectului Leopold Baumhorn marele maestru al sinagogilor
Timișoara
Expoziţia dedicată lucrărilor de arhitectură ale lui Leopold Baumhorn a fost unul dintre cele mai importan-te evenimente realizate icircn cadrul programului european Rediscover Chiar dacă inaugurarea nu a permis prezenţa unui public numeros mulţi au dorit să vadă planşele cu lucrările celui mai prolific architect din regiune de la finele secolului XIX şi icircnceput de secol XX Realizată de cercetătoa-rea din Ungaria Agnes Oszko avacircnd drept colaboratori pentru partea timi-şoreană pe arhitectul Gabriel Szeke-ly şi pe fotograful Constantin Duma expoziţia abordează cele mai remar-cabile clădiri proiectate de Baumhorn analizacircnd evoluţia artistică trăsătu-rile comune ale operei sale detaliile prezente şi contribuţia sa la icircnflorirea unor mari oraşe din regiune
Prezenţa preşedintelui Consiliului Judeţean Timiş Alin Nica şi a prima-rului municipiului Timişoara Dominic Fritz care au luat cuvacircntul la mani-festare demonstrează importanţa specială acordată acestei inaugurări De altfel Dominic Fritz s-a declarat mereu un susţinător al reabilitării pa-trimoniului istoric al Timişoarei cu un accent special asupra sinagogilor care sunt parte a consolidării urbane a acestei cetăţi bănăţene Domnia Sa s-a referit şi de această dată la importanţa renovării Sinagogii Fa-bric operă a lui Baumhorn un obiec-tiv impresionant care azi este icircntr-o stare avansată de degradare Echipa Primăriei Timişoara care icircn cadrul acestui proiect a fost coordonată de Floriana Ştefan a construit icircn cei trei ani ai proiectului o relaţie care a tre-cut dincolo de colaborare devenind
o reală prietenie cu evreimea locală Dr Luciana Friedmann preşedinta
Comunităţii Evreilor din Timişoara a subliniat icircn cuvacircntul ei faptul că aces-te clădiri sunt parte a patrimoniului timişorean şi definesc stilul cosmopo-lit deschis şi primitor al urbei de pe Bega
După prezentarea icircn detaliu a muncii ce a premers edificarea aces-tei expoziţii din partea lui Agnes Os-zko arhitectul Gabriel Szekely care a cercetat icircn detaliu opera maestrului a introdus publicul icircn contextul istoric şi arhitectonic al epocii descrise Arhi-tectul care a proiectat nu mai puţin de 19 sinagogi impunătoare din Ungaria Romacircnia Serbia Croaţia şi Slovacia a fost un reprezentant de marcă al stilului eclectic şi art nouveau avacircnd o manieră de lucru foarte uşor de re-cunoscut care face operele sale in-confundabile Doar icircn Timişoara de numele lui Baumhorn se leagă clă-diri de referinţă ca Liceul Pedagogic bdquoCarmen Sylvardquo Rectoratul Universi-tăţii Politehnice clădirea Comunităţii Evreieşti Palatul Apelor şi altele Am văzut interesul pe care noul primar al Timişoarei dar şi publicul prezent l-au avut pentru călătoria icircn care i-a purtat Gabriel Szekely descoperind miezul unei Europe icircn care la acea vreme ne situam icircntr-o zonă mult mai centrală din punct de vedere cultural comparativ cu zilele noastre
Evenimentul s-a icircncheiat cu o succintă prezentare de către Floria-na Ştefan a viitorului Muzeu Virtual al Evreimii din Timişoara un proiect care este icircn dezvoltare sub egida Re-discover şi care va fi lansat oficial icircn luna aprilie (LF)
Serviciile religioase au fost reluate fizic
Mishloah manot icircn pandemie
Bacău
La Sinagoga bdquoRosenrdquo din Bacău au fost reluate serviciile religioase cu prezență fizică respectacircndu-se nor-mele sanitare Important este faptul că s-a reușit asigurarea minian-ului Serviciile religioase de la CE Iași susținute de oficiantul de cult Albert Lozneanu și de rabinul Yehoshua Aharonovitch ca și cele organizate de Cancelaria Rabinică au fost urmărite online
La Sinagoga bdquoRosenrdquo au avut loc oficierile a două Șabaturi specia-le Șabat Roș Hodeș Adar și Șabat Șkalim unul din cele patru Șabaturi
speciale icircnainte de intrarea icircn luna Ni-san S-au făcut lecturi din trei Suluri de Tora Din primul Sul s-a citit peri-copa Mișpatim din Cartea Șmot Din al doilea Sul ndash pericopa Ki Tisa des-pre contribuția de jumătate de șekel pentru menținerea icircn bune condiții a Tabernacolului mobil icircn deșert Din al treilea Sul ndash pericopa Pinhas Bamid-bar Cartea a patra a Torei
Icircn Șabatul din 8 Adar icircnainte de Purim s-a citit din al doilea Sul de Tora Cartea Dvarim pericopa Ki Tețe referitoare la Porunca bdquoAmintește-ți ce ți-a făcut ție Amalekrdquo La ieșirea
din Mițraim amaleciții au ucis evrei bătracircni copii bol-navi Haman urmaș al lui Amalek a tras la sorți exter-minarea evreilor 13 Adar El știa că-n luna Adar ziua a șaptea a murit Moșe dar nu știa că Moșe s-a născut tot icircn aceeași zi fapt subliniat de rabinul Yehoshua Aharonovit-ch A fost aprinsă o lumacircnare icircn memoria lui Moșe cu rugă-ciuni pentru sănătate genera-lă și personală
HAINRICH BRIF
Evreii au sărbătorit victoria asupra lui Haman
Craiova
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 11
ndash De cacircnd datează prezența evre-ilor icircn zonă
ndash De peste 400 de ani Cel mai si-gur indiciu sunt pietrele funerare Icircn cimitirul evreiesc din Babadag aron-dat comunității noastre sunt monu-mente funerare cu această vechime Au existat temple și sinagogi icircn Tul-cea Măcin Babadag Sulina Chilia Veche Dintr-un memoriu din 1920 al Epitropiei către Prefectura din Tulcea scris de rabinul comunității și al Tem-plului Israelit Isac Haham reiese că icircn afară de templu mai existau două sinagogi un azil confesional și un azil de bătracircni Evreii din Tulcea au venit din Cahul Ismail Odessa Constanti-nopol Galiția Numărul lor a crescut după 1878 Locuiau pe Dealul Baba-dagului bdquomahalaua israelitărdquo fiindcă pacircnă icircn 1880 cartierele Tulcei se che-mau mahalale termen deloc peiorativ pe atunci Icircn 1907 existau icircn actualul județ 3131 de evrei din care 1773 icircn Tulcea Inițial evreii tulceni și cei din zonă au fost activi icircn comerț finanțe meserii și după 1900 și icircn profesiuni liberale Forma organizatorică era Ra-binatul Epitropiei din Tulcea Ulterior fiecare comunitate și-a ales președinți Interesul pentru mișcarea sionistă apare devreme Icircn 1881 se icircnființează Asociația pentru Munca Pămacircntului icircn
Israel La unul dintre primele congre-se sioniste internaționale de la Viena icircn 1913 participă și un reprezentant al evreilor din Tulcea Icircn 1931 sunt icircnființate societățile cultural-sportive bdquoMacabirdquo și bdquoLuminardquo La bdquoMacabirdquo se juca fotbal șah se făcea gimnastică O filială a organizației sioniste bdquoGor-goniardquo funcționa din 1933 Icircn perioa-da Holocaustului cacircnd s-a aplicat legislația rasială ndash exmatriculări din icircnvățămacircntul de stat concedieri la icircntreprinderile statului exproprieri muncă forțată ndash au avut loc deportări icircn Transnistria După război majorita-tea evreilor tulceni au făcut Alia
ndash Sunt peste 20 de ani de cacircnd conduceți comunitatea Se impune o retrospectivă
ndash Din tot ce-am făcut pacircnă acum cred că restaurarea Templului Israe-lit este cea mai importantă realizare Edificiul a fost construit icircn 1859 A fost renovat icircn 1890 Dar la mai bine de un secol concluzia expertizei tehnice cerută de mine icircn 2003 a fost bdquoTem-plul poate deveni oricacircnd o ruinărdquo Reabilitarea era un proiect ambițios costisitor Am avut icircnsă norocul unor susținători de prestigiu Icircn comunica-rea despre evreii din Romacircnia de la emancipare pacircnă icircn 1989 ținută la un simpozion din Marsilia organizat
de prof univ dr Carol Iancu de la Universitatea din Montpellier sub auspiciile Comisiei Regionale de So-lidaritate cu Evreii din Europa de Est icircn 2010 profesor emerit Elise Lei-bowitch prezenta și istoricul comunității tulcene Scriitorul Carol Feldman zl originar din Tul-cea susținea o campanie pro domo icircn presa israeliană de limbă romacirc-nă pleda cauza icircn fața președintelui de atunci al FCER dr Aurel Vainer Odiseea proiectului apare icircn bdquoMinuni pămacircnteștirdquo din bdquoCaleidoscopul meurdquo de Carol Feldman Banii au venit de la Guvernul Romacircniei prin Secretariatul de Stat pentru Culte de la FCER prin Fundația bdquoCaritateardquo și de la JOINT Reinaugurarea a avut loc icircn 2014 Tot atunci am inaugurat icircn incintă Mu-
Pacircnă la Războiul de Independență din 1877-1878 Tulcea a fost sanjak turcesc Icircn iarna anului 1878 armata romacircnă sufe-rea de frig și foame Icircn numele comunității evreiești tulcene președintele de atunci Abraham Ellman i-a oferit un ajutor
substanțial După victorie Dobrogea a revenit țării-mamă bdquoCacircnd la 14 noiembrie 1878 armatele romacircne conduse de gene-ralul Anghelescu au debarcat la Tulcea și au defilat pe sub arcurile de triumf construite de romacircni greci evrei bulgari generalul a
privit parada militară de la balconul Casei Ellmanrdquo spune președintele de azi prof Solomon Faimblat bdquoEllman a fost decorat cu laquoSteaua Romacircnieiraquo Cine vizitează cimitirul evreiesc vechi din oraș icircnchis icircn 1900 poate citi asta pe monumentul său funerarrdquo Instituirea Ordinului era primul act oficial al Romacircniei independente
bdquoVrem să atragem spre comunitate evrei neicircnscriși
icircncă icircn racircndurile noastrerdquoInterviu cu SoLoMoN FaiMBLaT preşedintele CE Tulcea
n Hainrich Brif președintele CE Bacău a dovedit icircn intervalul de cacircnd conduce comunita-tea spirit gospodă-resc și devotament față de obștea sa Este și unul din-tre cei mai harnici corespondenți ai re-vistei noastre Fap-tul că este icircn același timp și oficiant de cult ajută mult la menținerea unei vieți religioase puternice De cacircnd s-a declanșat pandemia a organizat celebrarea sărbătorilor cu respecta-rea normelor sanitare Face demer-suri pentru proiectul de reabilitare a Templului Cerealiștilorn Paul Schwartz președintele
CE București ia par-te de peste 20 de ani la viața comunitară A fost consilier pen-tru Generația de Mij-loc vicepreședinte al FCER demon-stracircnd pricepere și perseverență icircn tot ce face
Ca președinte al celei mai mari comunități din țară se implică icircn re-zolvarea unor probleme culturale și sociale Acordă multă atenție con-servării patrimoniului sacru A resta-urat pietre funerare ale unor mem-bri marcanți ai CEB care nu aveau aparținători Cultivă bune relații cu mediul politic diplomatic economicn Corneliu Sabetay preșe-
dintele CE Craio-va este una dintre somitățile medicale actuale icircn domeniul pediatriei Icircmbină cu succes viața profe-sională cu preocu-pările icircn plan comu-nitar fiind de multă vreme președinte al comunității craiovene Omul de știință profesor doctor e dublat de omul de acțiune bun organizator de evenimente fie simpozioane științifice fie evenimente din viața comunitară sărbători reuniuni cul-turale comemorări momente ani-versare Icircl prețuiesc evrei și neevrei simpatizanți ai obștii noastre
n Mișu Rosenberg președintele CE Dej a reușit să fie la icircnălțimea așteptărilor celor care l-au ales Deși comunitatea e mică are probleme com-plexe Conducătorul ei poartă răspunde-rea pentru prezer-varea vestigiilor unui trecut bogat are grijă de membrii din prezent ai comunității majoritatea ndash vacircrstnici cu inerente suferințe nu puțini ndash oa-meni singuri Dejul a fost una dintre comunitățile greu icircncercate de Holo-caust Este meritoriu modul icircn care președintele organizează comemo-rări ale victimelor Catastrofein Sorin Blumer președintele
CE Galați s-a afir-mat de mulți ani icircn viața comunitară atacirct icircn plan gene-ral ca membru al conducerii Asociației Sioniste din Romacirc-nia cacirct și local ca dirijor de cor organi-zator de evenimente
interetnice președinte Icircn această ultimă calitate reabilitarea Templului Meseriașilor icircn care a pus mult su-flet energie perseverență se icircnscrie printre cele mai importante realizări ale sale A reușit modernizarea res-taurantului ritual a sediului comuni-tar A impulsionat realizarea unei mo-nografii despre evreii gălățenin Aurel Davidovici președintele
CE Pitești reușește de ani buni să fie un gospodar destoinic al comunității sale Are grijă să icircntrețină cum se cuvine si-nagoga unul dintre lăcașurile de cult care au rezistat cel mai bine intemperiilor neavacircnd ne-voie de restaurare Este receptiv la problemele de zi cu zi ale membrilor comunității mai ales că majoritatea sunt oameni icircn vacircrstă singuri cu probleme de sănătate Este gazdă ireproșabilă față de vizitatori fapt dovedit cu prilejul Hanuchiadelor al unor evenimente organizate de FCER și BBR etc
A D M E A V E E S R I M Preşedinţi de comunităţi născuţi icircn luna aprilie
zeul de Istorie a Evreilor din Tulcea icircmbogățit icircn 2019 Din patrimoniul nostru sacru fac parte două cimitire icircn oraș și cinci icircn localități din județ unde nu mai trăiesc evrei Cu sprijinul FCER și din donații am făcut lucrări de reabilitare la cimitirul vechi amintit reparații la cel nou și icircmprejmuiri la ci-mitirele din Măcin Babadag Sulina
ndash Ce efecte benefice ați constatat după restaurarea Templului
ndash Templul a devenit punct de atracție turistică mijloc educativ liber de prejudecăți pentru copii A dus la creșterea numărului de membri afiliați ai comunității A creat un spațiu pro-pice concertelor anuale de Ziua Eu-ropeană a Culturii Iudaice oferite de elevi ai Liceului de Artă bdquoGeorge Geor-gescurdquo A reunit oficialități locale icircnalți prelați reprezentanți ai organizațiilor de minorități naționale oaspeți din Is-rael la evocarea lui Carol Feldman icircn 2019 Vrem să facem și un medalion Albert Poch fiu al Babadagului cacircnd situația pandemică o va permite
ndash Un dezideratndash Să atragem spre comunitate
evrei tulceni icircncă neicircnscriși icircn racircndu-rile noastre
IULIA DELEANU
bdquoNe străduim ca asistații noștri să fie cacirct mai puțin afectați
de pandemierdquoConvorbire cu directoarea DASM dr MoNa BejaN
A trecut un an de cacircnd angajații din sistemul de asistență socială și medi-cală din București și din țară se luptă să facă față cu bine crizei sanitare create de pandemia cu SARS CoV-2 DASM a reacționat rapid și eficient pentru limi-tarea icircmbolnăvirilor mai ales icircn situația icircn care majoritatea populației evreiești din comunitatea noastră se află icircn grupa de risc A fost un prilej de trecere icircn revistă și de perspectivă schițat de directoarea DASM dr Mona Bejan
ndash Cum ați acționat de cacircnd a icircnce-put pandemia
ndash Icircn pofida dificultăților financia-re am făcut eforturi spre a răspunde
prompt cerințelor momentului Am asi-gurat din fonduri speciale primite de la FCER JOINT și Claims Conference pachete cu materiale de protecție
dezinfectanți pentru toate ca-tegoriile de asistați la domi-ciliu din București și din țară rezidenții din cele două cămine bdquoAmalia și Șef Rabin Dr Moses Rosenrdquo din Capitală și bdquoAeva Eli-sheva și Adalbert Huber-Huberrdquo de la Arad E vorba de 956 de asistați la domiciliu 230 de copii
IULIA DELEANU(Continuare icircn pag 22)
Mona Bejan (stg) pregătind alături de colegi darurile pentru asistați
12 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
Fiind interesat de mărturiile foto-grafice din timpul Holocaustului din Romacircnia am căutat prin arhive timp de mai mulți ani fotografiile din tim-pul exhumării evreilor din Sărmaș care au căzut victime masacrului de la Cămărașu comis de jandarmi ma-ghiari icircn septembrie 1944
Știam din mai multe surse că aces-te fotografii există Matatias Carp autorul Cărții negre și-a icircnceput ac-tivitatea publicistică de reconstituire a istoriei Holocaustului cu o broșură intitulată Sărmaș Una din cele mai oribile crime fasciste publicată icircn 1945 Un exemplar al broșurii se află icircn Biblioteca Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din Romacircnia bdquoWil-helm Fildermanrdquo și poartă dedicația olografă datată 21041945 a lui Ma-tatias Carp pentru F Brunea-Fox alt cronicar de seamă al lumii evreiești căruia icirci transmite această bdquofăracircmă de durere evreiascărdquo Broșura reprodu-ce și 21 de fotografii dintre care 13 sunt de la exhumarea victimelor din 22 februarie 1945 la care a partici-pat și Carp ca delegat al Federației Uniunilor de Comunități Evreiești din Romacircnia Atunci au fost scoase la iveală rămășițele a 146 de trupuri care au fost reicircnhumate icircntr-un cimi-tir amenajat ad-hoc la baza dealului din localitatea clujeană Cămărașu unde au fost găsite la indicația unor martori oculari Restul fotografiilor re-prezintă portrete ale victimelor și case evreiești din Sărmaș pe care se vede desenată steaua galbenă menită a le deosebi de casele creștine
Copii după toate fotografiile cu-prinse icircn broșura despre Sărmaș pu-blicată de Carp se găsesc icircn Fototeca CSIER-WF acolo unde se află și foto-grafii inedite dar mai puțin relevante de la exhu-mare Totuși c a l i t a t e a copiilor-mar-tor din Fo-totecă este mai slabă decacirct aceea a imagini-lor publicate icircn broșură ceea ce in-dica faptul că o copie mai bună se găsește icircn altă parte Fotografiile au mai fost re-produse icircn cacircteva publicații maghiare și occidentale
Icircncercările repetate de a găsi foto-grafiile icircn Arhiva Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității și icircn alte arhive nu s-au soldat cu re-zultate Icircn toamna anului 2019 mis-terul a fost lămurit abia atunci docu-mentele Tribunalului Poporului privi-toare la masacrul de la Cămărașu au fost declasificate de Serviciul Romacircn de Informații și transferate la CNSAS unde icircn prezent sunt disponibile pentru consultare la sala de lectură
Icircn dosarul care cuprinde docu-
mentația anchetei și a procesului de la Tribunalul Poporului din 1946 și a anchetelorproceselor ulterioare (cota ACNSAS fond Penal dosar P 137547) icircntr-un volum sunt lipite pe mai multe pagini 18 exemplare clare ale fotografiilor din timpul exhumă-rii Pe toate se poate vedea semnă-tura olografă cu stiloul a lui Matatias Carp la fel ca icircn cacircteva din fotografi-ile incluse icircn broșura despre Sărmaș care au fost ștanțate cu margini mai largi semn că aceste fotografii i-au aparținut cronicarului evreu au fost reproduse icircn broșură și apoi au fost date spre utilizare Tribunalului Popo-rului Cacircteva din fotografiile din do-sarul P 137547 sunt inedite ndash nu sunt incluse nici icircn broșura Sărmaș nici icircn alte publicații ndash și nu se găsesc nici icircn Fototeca CSIER-WF Le reproducem aici pe toate cele găsite icircn dosar pen-tru a putea face comparații și studiu pe ele
Iată pe scurt și ce s-a icircntacircmplat la Sărmaș icircn septembrie 1944
După 23 august 1944 cacircnd Romacirc-nia a abandonat alianța cu Germania nazistă și Ungaria horthystă s-a pro-dus un atac maghiar la sud de granița stabilită prin Arbitrajul de la Viena din 30 august 1940 Printre locuri-le ocupate s-au aflat și Sărmaș (sau Sărmașu) o mică localitate icircn județul Mureș situată icircn Cacircmpia Transilvani-ei aflată la jumătatea distanței dintre Tacircrgu Mureș și Cluj precum și satul Sărmășel din proximitate Icircn timpul războiului Sărmaș și Sărmășel aveau o consistentă populație maghiară reprezentacircnd cam jumătate din cei 4 000 de locuitori Acolo trăiau și 200 de evrei
Icircn timpul regimului Ion Antones-cu al cărui antisemitism oficial era
mai agresiv decacirct cel din Ungaria lui Miklos Horthy evreii din Sărmașu au fost deposedați de proprietăți maltratați persecutați deportați tem-porar dar au supraviețuit Icircn martie 1944 ca urmare a ezitărilor lui Miklos Horthy Germania nazistă a ocupat Ungaria și a demarat icircn forță imple-mentarea Soluției Finale cu ajutorul forțelor de ordine horthyste icircn teri-toriile aflate sub controlul Budapes-tei inclusiv icircn Transilvania de Nord Evreii din Sărmașu și Sărmășel aflați icircntre granițele Romacircniei au rămas nevătămați pacircnă icircn septembrie 1944
După atacul maghiar din septem-
brie 1944 situația s-a schimbat dra-matic Evreii și intelectualii romacircni au intenționat să plece din localitate icircna-inte de intrarea autorităților maghiare dar o parte au fost icircntorși din drum de autoritățile romacircne care au dat asigurări că regiunea va rămacircne sub controlul autorităților romacircne Totuși armata maghiară a icircnaintat La intra-rea trupelor maghiare pe 5 septem-brie 1944 icircn Sărmașu se mai găseau 126 de evrei
Localitatea a fost ocupată la icircnce-putul lunii septembrie 1944 de armata ungară (Honved) apoi de jandarmi dintre cei care participaseră icircn pri-ma parte a anului 1944 la deportarea evreilor la Auschwitz A fost formată și o Gardă Națională din localnici
Evreii au fost forțați să poarte stea-ua galbenă Pe 11 septembrie 1944 toți evreii din Sărmaș au fost stracircnși și icircnchiși icircntr-un șopron transformat icircn bdquoghetourdquo Acolo erau icircnchiși și pri-zonieri de război romacircni locul deve-nind aglomerat mizer insuportabil Locuințele evreilor reținuți au fost pră-date de locuitorii maghiari ai localității Pe 14 septembrie evreii icircn vacircrstă din ghetou au fost forțați să danseze și au fost umiliți icircn văzul jandarmilor și al membrilor Gărzii Naționale Fiica unuia dintre liderii evrei locali a fost violată icircn grup
Icircn 15 septem-brie icircn preajma anului nou evre-iesc 20 de bărbați evrei au fost duși la cacircțiva kilometri de localitate să sape două gropi comune
Pe 16 septembrie 1944 evreii din ghetou au fost urcați icircn căruțe ale lo-calnicilor au fost trecuți prin Sărmășel și au fost duși la locul unde fusese-ră săpate gropile comune pe dealul Șoscut icircn raza localității Cămărașu Seara au ajuns camioane cu jandarmi maghiari și o limuzină cu un ofițer Evreii au fost icircmpărțiți icircn două grupuri și au fost macircnați spre gropile comu-ne icircn noaptea de 1617 septembrie după ora 200 Icircntacirci au fost dezbrăcați
și loviți cu lopeți topoare și baionete apoi au fost icircmpușcați
Doi localnici Ion Mocean și Ion Aluaș au asistat la masacru ascunși icircntr-un lan de porumb din zonă și au depus mărturie icircn ancheta postbelică de la Tribunalul Poporului Cluj Icircn Ho-tăracircrea nr 9 din 28 iunie 1946 au fost condamnați mai mulți repre zentanți din racircndul autorităților maghiare icircn uniformă sau civili care au participat la atrocități icircn Transilvania icircn inter-valul 1940-1944 inclusiv la masa-crul de la Sărmaș O parte dintre cei condamnați apucaseră să fugă icircn Un-garia și au rămas nepedepsiți Anche-
ta a continuat icircn anii rsquo50 și s-a soldat cu noi condamnări
Documentația procesului a fost secretizată imediat de Securitate iar cartea lui Matatias Carp a fost trecută la fondul secret al bibliotecilor astfel că această tragedie nu a fost cunos-cută icircn detaliu pe parcursul perioadei comuniste Povestea a fost redesco-perită icircn anii rsquo80 de istoricul Nicolas M Nagy-Talavera care a mers icircn zona Sărmaș și a cules mărturii de is-torie orală sub supravegherea aten-tă a Securității Cartea sa Fascismul icircn Ungaria și Romacircnia și broșura lui Matatias Carp au rămas principalele surse pe tema acestui masacru
Icircn decembrie 2019 icircn cadrul unui proiect comun al CSIER-WF cu Te-leviziunea Romacircnă ne-am deplasat la Sărmaș pentru a filma locurile tra-gediei Am găsit icircn bună stare cimiti-rul construit la baza dealului Șoscut unde au fost reicircnhumate victimele Ci-
mitirul care icircn forma cunoscută astăzi a fost amenajat cu sprijinul American Jewish Joint Distribution Committee a fost locul mai multor ceremonii come-morative atacirct icircn perioada comunistă cacirct și după Spre surpriza noastră am găsit icircncă un martor ocular al masa-crului cel care era poziționat cel mai bine pentru a observa ce se icircntacircmpla pe dealul Șoscut Este vorba de Ion Mocean (n 1928) fiul lui Ion Mocean (n 1906) care a depus mărturie la Tribunalul Poporului Spre deosebire de tatăl său care a văzut ce s-a icircn-tacircmplat de la casa de la baza dealului fiul cel cu care am icircnregistrat video o mărturie detaliată se afla la o stacirc-nă de pe deal din marginea pădurii undeva la același nivel cu locul masa-crului Crima s-a icircntacircmplat noaptea dar jandarmii maghiari au folosit feli-nare și astfel Ion Mocean a putut dis-tinge cu groază scenele atrocităților
Din cercetarea de teren a ieșit un film documentar Sărmaș rsquo44 realizat de Adrian Cioflacircncă și Teodora Dră-goi care a fost prezentat de către Te-leviziunea Romacircnă și a făcut obiectul unor evenimente la Institutul Cultural Romacircn din New York și la cel din Tel Aviv icircn 2020
SurseACNSAS fond Penal dosar P
137547ACNSAS fond Informativ dosar
552042 vol 1 2 (N Nagy-Talavera) Matatias Carp Sărmaș Una din
cele mai oribile crime fasciste Prefață B Brănișteanu București Socec 1945
Nicolas M Nagy-Talavera Fas-cismul icircn Ungaria și Romacircnia trad Măriuca Stanciu Ecaterina Geber București Hasefer 1996
ADRIAN CIOFLAcircNCĂ
Din activităţile de cercetare ale
Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din Romacircnia bdquoWilhelm Fildermanldquo al FCER-CM
Mărturii fotografice ale masacrării evreilor din Sărmaș
Comemorarea victimelor masacrului de la Sărmaș in perioada comunistă Sursa CSIER-WF
Tată și fiu ambii cu numele Ion Mocean ambii martori ai atrocităților de pe dealul Șoscut Sursa Adrian Cioflacircncă
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 13
Purimul copiilorCacircnd i-am văzut prima dată pe
Spiderman și Superman fugărindu-se și pe Batman și Elsa din Frozen icircmpărțind o pungă de pufuleți nu a fost
icircn vreo animație din seria DC Comics Marvel sau Disney ci icircn sala de spec-tacole a Centrului Comunitar Evreiesc din București de Purimul copiilor O sărbătoare care a reușit să-și păstre-ze veselia și culorile chiar dacă anul acesta s-a desfășurat online Copiii s-au costumat ca de fiecare dată și au participat la tot soiul de activități care i-au făcut să simtă că sunt icircmpreună
Roata provocărilor și jocurile in-teractive cu Coral Zytcer din București povestea de Purim animată pentru copii numărul de magie cu Edu-ard și Bianca din Oradea confecționarea din hacircrtie a pălăriei lui Haman cu Maria Ganciu din Ploiești și cacircn-tecele de Purim au recreat atmosfera din anii trecuți
atunci cacircnd icircn sediul JCC alergau zeci de copii costumați
Purim Romacircnia amp Israel Și oamenii mari au făcut Purimul la
JCC București tot online dar asta a icircnsemnat și că prieteni din Romacircnia și din Israel au putut fi icircmpreună mult mai simplu
bdquoHag Sameah Iată că și icircn acest an JCC București organizează un eveniment de Purim Icircn anii trecuți eram obișnuiți să avem foarte mul-te icircntacirclniri aici Purim Party Purimul copiilor Purimul seniorilor Mișloah Manot Șabat de Purim icircntacirclnirea cu voluntariihellip Icircn acești ani ne-a fost puțin mai greu ne-am icircntacirclnit online Sperăm să fie ultimul Purim pe care icircl sărbătorim onlinerdquo a spus icircn deschi-
derea evenimentului Adrian Gueron directorul JCC București
Prieteni din mai multe locuri s-au conectat așadar online pentru a spu-ne Lehaim pentru Purim Icircn direct din Israel au putut fi urmărite ceremo-nia de Havdala cu Yaden Cohen și o serie de momente muzicale live De asemenea un recital cu muzică live a oferit și Endy Glikman De discuția despre teatru icircn vremuri de pandemie și momentele vesele s-a ocupat invi-tatul JCC București Silviu Biriș
Iar de la sărbătoarea veseliei nu putea lipsi Roata Norocului care s-a bazat icircnsă și pe cunoștințe nu doar pe șansă Cei care au răspuns corect la icircntrebările organizatorilor legate de Purim au putut cacircștiga Mișloah Manot ndash pachete cu dulciuri oferite de Alka
ADRIAN GUERON
Pagină coordonată de GEORGE GIcircLEA
JCC BuCureşti
rOMAcircNiA
Trasee evreieşti ndash un prim popas Franţa
JCC Romacircnia icircn colaborare cu JCC Timişoara invită publicul la o că-lătorie icircn comunităţile evreieşti din jurul lumii Organizatorii icircşi propun să des-copere urmele paşilor celor care le-au constituit să descopere personalităţi de marcă sinagogi organizaţii evre-ieşti şi mai cu seamă să surprindă poveştile unice ale fiecărui spaţiu unde evreii s-au aşezat de-a lungul istoriei
Primul popas a fost icircn Franţa cea mai importantă comunitate din Europa occidentală icircn momentul de faţă Privi-torii au avut parte de un ghid extrem de competent icircn persoana directorului In-stitutului Cultural Francez din Timişoa-ra Tilla Rudel Cunoscătoare icircn detaliu al fenomenului evreiesc din Paris şi din
mai micile localităţi franceze ea a por-nit la o incursiune icircn istoria evreimii din Oraşul Luminilor La icircnceput o comuni-tate preponderent așkenază aceasta a devenit una icircn esenţă sefardă icircn anii ce au urmat Cu o istorie impresionan-tă comunitatea evreiască actuală este una cu o viaţă foarte vibrantă Putem vedea icircn toate domeniile ştiinţei cul-turii profesiunilor liberale foarte multe persoane de origine evreiască extrem de cunoscute Fie că vorbim de muzi-că sau presă fie că sondăm cele mai noi trenduri din artele plastice sau de bucătăria marilor maeştri evreii nu lipsesc icircntre cele mai remarcabile per-sonalităţi Am putut parcurge icircmpre-ună cu Tilla Rudel străzile Cartierului Marais zona tradiţional evreiască a Parisului şi am văzut marile şi impo-zantele sinagogi ale capitalei france-ze Muzeul Artei şi Istoriei Iudaismului şi Muzeul Holocaustului din Paris sunt doar două dintre obiectivele pe care cel care poposeşte pe malurile Senei nu ar trebui să le rateze Nu puteau lipsi din prezentare nici personalităţile politice de origine evreiască din Fran-ţa dintre care multe au făcut istorie
Atmosfera unei duminici icircn stil franţuzesc a fost completată cu muzi-că evreiască de cea mai bună calita-te pe care tot Tilla ne-a oferit-o Turul virtual al comunităţilor va continua cu o altă comunitate pe care organizato-rii au păstrat-o ca pe o surpriză
Show online cu măşti şi emoţiePurimul a fost celebrat la Timi-
şoara icircn toate modurile icircn care a fost posibil ţinacircnd seama că oraşul icircncă este icircn cod roşu de pandemie To-tuşi vacircrstnicii comunităţii s-au putut bucura de tradiţionalele humăntașen oznei haman ce le-au fost duse la domiciliu de la Restaurantul Ritual al comunităţii De asemenea progra-mele pe platforma Zoom au icircncercat din nou un experiment fără prece-dent pentru timişoreni ndash un spectacol online Icircnainte de acesta rabinul Zvi-ka Kfir şi oficianţii de cult Ervin We-inberger şi Tiberiu Hornung au citit Meghilat Esther icircn ebraică şi romacircnă Rabinul Kfir i-a introdus de altfel pe privitori icircn aspectele multiple ale aces-tei celebrări foarte importantă prin sensurile sale pentru poporul evreu
Protagoniştii spectacolului de sacircmbătă seara la ieşirea Șabatului au fost cei mici Cei 17 copii coor-donaţi de Rebeca Barnea care au interpretat mascaţi din casele lor ro-luri melodii poezii au emoţionat pro-fund publicul Chiar dacă tehnica nu e perfectă a fost o mare bucurie să le putem auzi vocile talentul la pian la ukulele sau dăruirea de a le bdquoieşirdquo per-fect poezia Vocea care s-a auzit cel mai clar şi care a icircncacircntat asistenţa a fost a lui Alexandru Fischer profesor şi dirijor al corului Șalom din Timişoa-
ra Comunitatea timişoreană a avut doi oaspeţi importanţi şi care sunt sufleteşte apropiaţi de această comu-nitate pe preşedintele FCER deputa-tul Silviu Vexler şi pe directorul Joint Romacircnia Israel Sabag Ne-au mişcat cuvintele preşedintelui FCER referitor la nevoia constantă de solidaritate de a icircntinde mereu o macircnă celui singur sau icircn nevoie Purimul fiind una dintre acele minunate ocazii pentru a face acest lucru Icircn background se auzeau cele două fetiţe de cinci luni un atacirct de frumos simbol al solidarităţii peste generaţii Ceremonia de Havdala ţi-nută de Israel Sabag şi copiii săi mai mici Kineret şi Tal a fost o adevăra-tă icircncacircntare şi un preţios dar primit tocmai de la Ashdod Nu putem să-l uităm pe directorul de programme JCC Ery Pervulescu tacircnărul plin de deschidere şi entuziasm care se im-plică mereu icircn programele realizate la Timişoara De altfel el icircmpreună cu fetiţa Leah fiica preşedintelui Comu-nităţii Evreilor din Caransebeş Florin Damian Schwartz au fost amfitrionii aşteptatei tombole care s-a dovedit un succes chiar şi icircn format digital
Speranţa se leagă desigur de Pu-rimul pe scenă Purimul acela care de peste şase decenii ndash sau poate chiar de mai demult ndash a fost cunoscut de evreii timişoreni
LUCIANA FRIEDMANN
JCC tiMişOArA
Veselie icircn pandemieDeși traversăm o perioadă difici-
lă JCC Iași cu sprijinul CE Iași a ținut să respecte un obicei tradițional de Purim ndash bdquoMișloah Manotrdquo și a or-ganizat o acțiune prin care membri-lor vacircrstnici ai comunității le-au fost icircmpărțite dulciuri specifice acestei sărbători Zacircmbetele și bucuria de pe chipurile participanților la această acțiune au scos icircn evidență sentimen-tul solidarității și apartenenței la Co-munitate ca la o familie mare și unită
Tot icircn spiritul sărbătorii de Purim
a fost organizat și evenimentul Puri-mul copiilor la care participanții copii și mămici au aflat povestea Reginei Ester și a miracolului de Purim au
icircnvățat cacircntece vesele specifice săr-bătorii iar la final au preparat și de-
gustat humăntaș pufosi si delicioșiȘi pentru că este singura sărbă-
toare veselă din calendarul iudaic nici chiar pandemia nu a reușit să icircmpie-
dice organizarea tradiționalului spectacol de Purim icircn condiții specifice acestei perioade Si-nagoga Merarilor a fost gazda acestui vesel eveniment care a debutat cu o alocuțiune ros-tită de președintele CE Iași Benjamina Ides-Vladcovschi despre semnificația sărbătorii de Purim Icircn continuare rabinul Yehoshua Aharonovich a expli-cat pe Zoom care sunt mițvot de Purim citirea Meghilat Esther Seudah Purim ndash masa
festivă și veselă Mișloah Manot și Matanot LarsquoEvyonim ndash oferirea de
alimente și daruri prietenilor și celor nevoiași iar directorul JCC Iași Albert Lozneanu a dat citire Cărții Esterei
Spectacolul care a icircncheiat eve-nimentul a cuprins și un concert al formației de muzică klezmer bdquoNigunrdquo precum și cacircteva surprize online un cuvacircnt de salut adresat participanților de către Israel Sabag director JDC pentru Romacircnia precum și interpre-tarea unor frumoase cacircntece israeli-ene de către doi copii foarte talentați Alesia Munteanu din Tecuci și Eva Fi-terman din Iași
Atmosfera caldă revederea pri-etenilor cacircntecele tradiționale și humăntașii savuroși au constituit in-gredientele unei seri speciale pe care am dori-o repetată cacirct mai curacircnd
SILVIAN SEGAL
JCC iAşi
JCC BUCUREŞTIStr Popa Soare 18
Telefon 0213202608E-mail bucurestijccro
wwwjccro
JCC IAŞIStr Elena Doamna 15
Telefon 0232313711wwwfacebookcomgro-
upsjcciasi
JCC ORADEAStr Mihai Viteazu 4
Telefon 0259434843wwwfacebookcomJcc
OradeaEvenimente
JCC ŞTIRI DESPRECentrele Comunitare Evreieşti
JCC TIMIŞOARAStr Gh Lazăr 5
Telefon 0256201698
14 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
Icircntr-un prezent icircn care supra-viețuitorii Holocaustului sunt din ce icircn ce mai puțini comemorarea de la Sinagoga-Muzeu bdquoStrumardquo din Beer Sheva (Israel) marcacircnd 79 de ani de la tragicul sfacircrșit al pasagerilor icircmbarcați pe vasul bdquoStrumardquo se icircnscrie icircn acțiunea concertată de combatere a antisemitismului și negaționismului din ce icircn ce mai agresive Inițiativa i-a aparținut ca de obicei lui Baruch Tercatin vicepreședinte al muzeului care și-a pierdut fratele pe bdquoStrumardquo Evenimentul transmis online de ICR Tel Aviv a fost moderat de directorul institutului Salamon Marton
Icircn Muzeul-Sinagogă șase lumacirc-nări icircn memoria celor șase milioane de victime ale Holocaustului au fost aprinse de oficialități ndash președintele Muzeului bdquoStrumardquo Arie Reiter prima-rul orașului Beer Sheva Rubik Danie-lovici președintele Filialei HOR Beer Sheva Nathan Cohen ndash și de urmași ai victimelor A fost psalmodiat El Male Rahamim
Nucleul mesajului transmis de ES Radu Ioanid ambasadorul Ro-macircniei icircn Israel a fost responsabilita-tea colectivă Romacircnia atunci aliată a Germaniei naziste Marea Britanie prin Carta Albă din 1939 limitacircnd intrarea evreilor icircn Palestina Turcia prin refuzul de a permite debarcarea pasagerilor Deși era stat neutru nu dorea să-și deterioreze relațiile cu Anglia bdquoStrumardquo ancorase icircn portul Bὔyὔkdere din cauza unei defecțiuni la motor URSS prin torpilarea vasu-lui de către un submarin sovietic
O cronologie a tragediei a fost fă-cută de președintele Muzeului bdquoStru-mardquo Arie Reiter Icircn decembrie 1941 779 de evrei plecau din Gara Obor spre Constanța să se icircmbarce pe va-sul bdquoStrumardquo aflat icircntr-o stare tehnică precară Antonescu permisese pleca-rea fiindcă era profitabilă evreii lăsau icircn țară bunuri și bani La scurt timp după ce bdquoStrumardquo era icircn larg Anglia
anunță intrarea icircn război icircmpotriva Romacircniei Deși pasagerii pierduseră cetățenia romacircnă au fost considerați ca aparținacircnd unui stat inamic Icircn urma defecțiunii vasului evreii sunt ghetoizați cu excepția a opt dintre ei care avuseseră prevederea să obțină viza britanică icircnainte de plecare și a unei gravide gata să nască La 23 fe-bruarie 1942 vasul e escortat icircn lar-gul Mării Negre Plutește icircn derivă Icircn zorii zilei următoare o explozie pune capăt vieții tuturor cu excepția unui singur pasager David Stoliar
Icircntr-un interviu cu supraviețuitorul stins din viață la 91 de ani icircn 2014 apar motivele care icircl determinase-ră să plece din țară icircn 1940 fuse-se exclus din icircnvățămacircntul de stat trăiește pogromul legionar din 1941 la București bdquoNe-am trezit toți icircn apărdquo a rememorat el clipele explo-ziei bdquoEra-n zori Nu se vedea bine Oamenii strigau după ajutor Simțeam că icircnghețăm Mă țineam de o bucată de lemn desprinsă din vas Am fost salvat de o ambarcațiune de pescari și adus la Istanbulrdquo Ajuns icircn Palesti-na se icircnrolează icircn Hagana luptă icircn Războiul de Independență din 1948 După 1968 lucrează icircn Japonia apoi icircn SUA E activ pacircnă la sfacircrșitul vieții
Am Israel Hai ndash Poporul lui Israel trăiește A fost axul expozeului făcut de primarul Rubik Danielovici Orașul bdquocapitala Negevuluirdquo trecut prin stă-pacircnirile elenistă romană bizantină otomană mandatul britanic renăs-cut după redobacircndirea independenței statale cunoaște o dezvoltare rapidă icircn high-tech industrie aerospațială farmaceutică Are instituții medicale de prestigiu Este bine reprezentat icircn zona culturală educațională Eloc-vente ndash imagini cu grupuri de tineri vi-zitatori la Muzeul bdquoStrumardquo
bdquoStrumardquo este un episod din Ho-locaust a spus președinta Uniunii Organizațiilor Supraviețuitorilor Ho-locaustului Colette Avital cu impli-
care afectivă firească icircn dublă ca-litate de originară din Romacircnia și supraviețuitoare Diplomat și om po-litic Colette Avital a accentuat asupra intereselor economice și a jocurilor politice din partea statelor implicate icircn dezastru Cuvinte icircnsoțite de imagini Majoritatea victimelor ndash tineri singuri cupluri fotografii de nuntă
Anul 1941 a reprezentat un vacircrf al violențelor antievreiești icircn Romacircnia pogromurile din București și Iași de-portările icircn Transnistria determinacircnd opțiunea pentru plecare icircn condiții nesigure soldate uneori cu pierderea vieții cum a fost cu cei de pe vase-le bdquoStrumardquo și bdquoMefkurerdquo a sintetizat directorul Organizației Israelienilor Originari din Romacircnia (AMIR) Eyal Fabian
Pentru vicepreședintele Muzeu-lui bdquoStrumardquo Baruch Tercatin come-morarea a fost și personală iurțait pentru fratele lui Itzhak ben Iacob După ce a mulțumit antevorbitorilor conferențiarul a amintit prestațiile pro-
fesorului Carol Iancu și ale conf univ dr Felicia Waldman privind perpetua-rea memoriei victimelor Holocaustu-lui icircn Romacircnia Un gest mai puternic decacirct cuvintele lumacircnarea aprinsă icircn amintirea fratelui său
Numele și chipurile victimelor tre-buie să fie puse icircn valoare icircn orice muzeu dedicat memoriei lor a fost ideea centrală din intervenția lui Yohai Cohen cercetător la Institutul Yad Va-shem
O melodie simplă și profundă voce cu acompaniament de chitară a icircncheiat comemorarea
IULIA DELEANU
Papa Francisc a vizitat o supraviețuitoare a Holocaustului
Premieră muzicală absolută la Radio Shalom
Două piese muzicale scrise și in-terpretate la pian de ES Arthur Mattli ambasadorul Elveției icircn Romacircnia au fost ascultate icircn premieră absolută la Radio Shalom bdquoUn diplomat de mare gentilețe sensibilitate performer icircn profesiune iubitor de familie pasio-nat de lectură și muzicărdquo l-a prezentat moderatoarea emisiunii bdquoUniversul la femininrdquo Serena Adler Transmisie via zoom ndash Alex Brucher
Miniaturile muzicale bdquoImnrdquo și bdquoMică povesterdquo au fost prologul și epilogul comentariilor la Cartea Esterei tema emisiunii Scriitorul Ioan Ciorca autor al unei traduceri versificate a Bibliei a vorbit despre importanța misiunii divine a fiecăruia ilustrată de Morde-chai adresacircndu-se Esterei conștientă că-și riscă viața venind nechemată la Ahașveroș bdquoPoate că pentru aceas-tă vreme ai fost adusă la icircmpărățierdquo Ramona Doleanu a recitat pasajul și un fragment din Kohelet variațiune
versificată a lu-crării scrise de același invitat
Directoarea Editurii clujene Ecou Nadia Farkaș Ba-ciu a anunțat intenția de a-i publica o cule-gere de poves-tiri biblice Mi-hai Petre poet stins prematur din viață icircn Spania autor al volumului postum bdquoViața ca o povesterdquo a fost evocat de scriitoarea Marinela Ivan Și un contrapunct dul-ce rețeta de humacircntașen a Claudiei Florian Un cacircntec de Purim icircn ladino a icircncheiat emisiunea
ES Arthur Mattli a mulțumit echi-pei Radio Shalom pentru transmisia compozițiilor sale felicitacircnd-o pentru calitatea acestei emisiuni (ID)
Papa Francisc a făcut o vizită-sur-priză la apartamentul din Roma locuit de Edith Bruck o supraviețuitoare de 89 de ani a Holocaustului deportată din Ungaria la Auschwitz apoi la Ber-gen Belsen Ea și-a pierdut icircntreaga familie a devenit scriitoare și poetă și s-a stabilit la Roma Conform Televizi-unii italiene de stat RAI Papa a dorit să se icircntacirclnească cu Bruck după ce a citit un interviu al acesteia acordat publicației Vaticanului Osservatore Romano
Icircn cadrul convorbirilor Bruck a spus că a considerat drept o obligație mo-rală să vorbească despre suferințele prin care au trecut deportații din lagă-rele morții Două victime ale lagărului de la Bergen Belsen au rugat-o ca dacă va supraviețui să depună măr-turie chiar dacă lumea nu o va crede
După vizită Papa Francisc a afir-mat că a făcut acest gest bdquopentru a-i mulțumi pentru mărturia ei și a aduce un omagiu poporului devenit martir din
cauza nebuniei populismului nazistrdquo Un comunicat al Vaticanului a sublini-at că Papa și Edith Bruck au discutat și despre bdquoacele momente care au lu-minat experiența de iad a lagărelor și despre temerile și speranțele care definesc era noastră despre valoarea memoriei și rolul celor vacircrstnici de a transmite aceasta celor tinerirdquo
Papa a mai declarat bdquoRepet cu sinceritate cuvintele pe care le-am pronunțat din inimă icircn timpul vizitei mele la Yad Vashem și pe care le ros-tesc icircn fața oricărei persoane care ca și dvs a suferit atacirct de mult laquoIartă Doamne icircn numele umanitățiiraquordquo
Ronald S Lauder președintele Congresului Mondial Evreiesc a sa-lutat gestul Papei care bdquodemonstrea-ză un angajament sincer față de ne-cesitatea de a continua să atragem atenția asupra atrocităților inumane ale () Holocaustului Icircntr-o perioadă cacircnd neonazismul antisemitismul și alte concepții bigote reapar icircn multe părți ale lumii integritatea morală a Papei Francisc și icircnțelegerea de că-tre el a sensului istoriei fixează stan-dardele de urmat pentru alte credințe pentru liderii politici și comunitate Icirci mulțumesc de asemenea doamnei Bruck pentru curajul ei de a vorbi lu-mii despre trauma ei și de a-și dedica viața educației oamenilor cu privire la adevărurile oribile ale Holocaustuluirdquo a mai spus R Lauder (EG)
STRUMA 79 de ani de la tragedie
Kosovo și Cehia și-au deschis reprezentanțe diplomatice
la IerusalimKosovo este primul stat musul-
man (și primul stat european) care și-a deschis o ambasadă la Ierusa-lim Aceasta după ce Israelul a recu-noscut independența statului Kosovo deși numeroase alte țări membre ale comunității internaționale icirci refuză acest statut La 1 februarie Kosovo și Israel au stabilit relații diplomatice complete iar Priștina a recunoscut Ierusalimul
drept capitală a statului Israel Demersul Priștinei a fost criticat de statele mu-sulmane Autoritatea Palestiniană a condamnat decizia luată de Kosovo ca și Turcia care a subliniat că ea va afecta relațiile dintre cele două țări
După SUA și Guatemala Kosovo este a treia țară cu ambasadă la IerusalimExistă și alte țări care intenționează să facă acest pas și care au deschis
birouri icircn stracircnsă legătură cu ambasadele lor de la Tel Aviv și icircn care lucrează diplomați Astfel icircncă icircn 2019 Budapesta a inaugurat un birou comercial cu statut diplomatic oficial și este considerat o ramură a Ambasadei ungare din Tel Aviv Recent Cehia a deschis un birou la Ierusalim de asemenea o ramură a ambasadei sale de la Tel Aviv La inaugurare a fost de față Andrei Babis pre-mierul ceh care s-a aflat la Tel Aviv icircmpreună cu omologul său ungar Viktor Orban pentru a negocia icircmpreună cu premierul Netanyahu o colaborare icircn pro-ducerea unui vaccin antiCovid Este o confirmare a bunelor relații dintre Israel și trei dintre cele patru state membre ale Grupului de la Vișegrad care sprijină statul evreu icircn cadrul UE Icircn urmă cu două săptămacircni Israelul a trimis Cehiei 5000 de doze de vaccin Moderna
Gestul Cehiei de a deschide acest oficiu diplomatic a fost de asemenea cri-ticat de Autoritatea Palestiniană cu toate că partea cehă a susținut că nu este vorba de ambasadă ci numai de un birou diplomatic (EG)
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 15
Debutul literar al reputatului re-gizor Alexander Hausvater a avut loc icircncă din 2017 cacircnd a lansat ro-manul-puzzle bdquoCe dacărdquo publicat la Editura Integral din București Cartea a cunoscut deja traduceri icircn limbile engleză franceză germană și chine-ză Au urmat icircn 2019 titlurile bdquoCaptiv icircn minerdquo și bdquoExperimentul Prdquo Recent a fost lansată o trilogie ndash romanele bdquoPenumbrardquo bdquoAici Radio Erosrdquo și bdquoDor călătorrdquo ndash care va deveni o tetralo-gie al patrulea roman fiind icircn curs de apariție Cele trei romane menționate au fost scrise icircn bdquoanul pandemieirdquo și au beneficiat de o dublă lansare una icircn 25 februarie 2021 cu participare fi-zică la Palatul Copiilor icircn organizarea Teatrului bdquoStela Popescurdquo din Capi-tală și a Editurii Integral iar cealaltă on-line o săptămacircnă mai tacircrziu orga-nizată de FCER și JCC Romacircnia
Prima lansare i-a reunit la prezi-diu pe scriitorii Varujan Vosganian și Doru Mareș actorii Carmen Tănase Manuela Hărăbor Sorin Aurel Sandu și Adrian Păduraru directorul Edi-turii Integral Costel Postolache și bineicircnțeles autorul
Varujan Vosganian l-a caracterizat pe Alexander Hausvater drept un bdquospi-rit neliniștit tumultuosrdquo Icircn cărțile lui acesta bdquodă indicații de regie fixează decorurilerdquo Cele trei cărți sunt scrise
icircn registre diferite dar au bdquoo tulpină comună trecerea icircn moarte a tatălui Personajele se creează și se călău-zesc unul pe celălaltrdquo
Doru Mareș a vorbit despre prie-tenia care icircl leagă de autor și despre emoția comună a icircnceputurilor icircn ca-rieră icircn toamna anului 2021 icircmplinin-du-se 30 de ani de la debutul regizoral icircn Romacircnia al lui Hausvater cu bdquoAu pus cătușe florilorrdquo de Fernando Ar-rabal și tot atacircția de la debutul vor-bitorului icircn calitate de cronicar literar
Carmen Tănase Manuela Hără-bor și Sorin Aurel Sandu au citit frag-mente din cele trei romane
Adrian Păduraru a descris stările pe care i le-a produs lectura roma-nelor lui Hausvater bdquoAm placircns am avut tot timpul o trepidație o stare de neliniște o curiozitate ca la romanele polițiste o liniște ca icircn fața unei lucrări filosofice o introspecție ca la un ro-man psihologicrdquo
Costel Postolache a vorbit despre toate cărțile autorului și a subliniat că trilogia lansată acum constituie bdquocerti-ficatul de garanție a calității literare a lui Alexander Hausvater Mă bucur că Editura Integral este parte a acestui fenomenrdquo
Autorul a analizat cum a fost trans-formată coerciția impusă de pande-mie pe scena teatrului icircntr-o nouă
moda l i t a t e de creație de data aceasta pe tăracircm literar bdquoVreau să vă vorbesc des-pre transferul bizar al unui artist aflat de 30-40 de ani doar icircn teatru care a căutat o viață icircntreagă un autor pe care să-l adapteze cu care să lucreze ndash și nu l-a găsit Deodată i se iau modalitățile de exprimare și nefiind un om angajat la stat sau un bi-rocrat sau un tehnocrat ajunge icircn tr-o situație icircn care nu poate să trăiască este sufocat de casă de oamenii pur-tacircnd măști de lipsa de sociabilitate Brusc icirci vin o sumedenie de povești Icircntr-adevăr o viață icircntreagă am cre-zut că sunt un povestitor un om care icircși creează o poveste și devine atacirct autorul cacirct și spectatorul ei Scriu și de-abia aștept pagina următoare pen-tru că habar nu am ce se va icircntacircmpla Pentru mine și pentru generația mea povestea nu este doar o formă de amuzament ci una de supraviețuire Prin prisma poveștii Șeherezada
supraviețuiește o mie și una de nopți Dacă nu l-ar fi făcut curios pe acel rege viața i-ar fi fost curmată după două sau trei nopțirdquo
Cea de-a doua lansare a fost mo-derată de Robert Schorr directorul Departamentului Cultură Istorie Artă Media al FCER care i-a prezentat pe invitați Silviu Vexler președintele FCER dr Aurel Vainer președintele de onoare al aceleiași instituții Mar-tin Salamon directorul ICR Tel Aviv Dan Romașcanu publicist israelian de limbă romacircnă Costel Postolache directorul Editurii Integral conf dr Răzvan Voncu de la Universitatea din București Maia Morgenstern ma-nagerul Teatrului Evreiesc de Stat din București actorul Constantin Flores-cu și autorul
Silviu Vexler s-a autocaracterizat drept bdquoun consumator de artă și lite-raturărdquo și i-a icircndemnat pe cititori să se oprească asupra acestor cărți El a povestit cum l-a cunoscut pe autor cu mai mulți ani icircn urmă la Timișoara icircntr-o sală plină de vacarm i-a atras atenția omul tăcut cu care a simțit o conexiune Mai apoi acesta bdquoa explo-datrdquo a vorbit o oră deloc plictisitor astfel icircncacirct o discuție ternă s-a trans-format icircntr-una animată despre pro-movarea culturii evreiești icircn SUA
Geni Brenda-Vexler a rememorat icircntacirclnirea cu regizorul Hausvater da-torită rolului Anne Frank pe care vor-bitoarea l-a interpretat pe scena TES Lucrul icircmpreună a marcat-o pozitiv și ca actriță și ca persoană
Martin Salamon l-a felicitat pe au-tor pentru activitatea literară bdquola fel de debordantă și prolifică precum cea de regizor Are un talent nemărginit foar-te aproape de ceea ce numim geniu Să atingi culmi ale performanței artis-tice icircn mai multe culturi icircn mai multe țări este foarte rarrdquo
Dr Aurel Vainer a afirmat bdquoL-am cunoscut pe Alexander Hausvater la teatru am fost de multe ori un specta-tor anonim Are un caracter impetuos năvalnic talentul lui iese la iveală icircn orice condiții Una dintre calitățile scri-sului său este mo-dernitatea
La icircnceputul lunii februarie Moha-mmad Mahmoud Al Khaja desemnat ambasador al EAU icircn Israel a depus jurămacircntul icircn fața premierului Moha-mmed bin Rashid Al Maktoum și a fost primit pentru prezentarea scrisorilor de acreditare de către președintele Is-raelului Reuven Rivlin Aceasta după ce icircn ianuarie Israelul și-a deschis ofi-cial ambasada la Abu Dhabi odată cu sosirea ambasadorului Eitan Naeh Ambasada EAU va fi la Tel Aviv
Cele două țări și-au normalizat relațiile după semnarea la Washin-gton a așa-numitelor Acorduri Abra-ham cu intermediere americană You-sef al Otaiba ambasadorul Emiratelor icircn SUA a salutat numirea lui Al Khaja și a declarat că acesta este un mare susținător al Acordurilor Abraham al schimburilor comerciale și investițiilor directe al păcii și stabilității regionale a relatat presa israeliană
La scurt timp după depunerea ju-rămacircntului noul ambasador al Emira-telor și-a inaugurat o pagină specială de Twitter unde a scris că bdquoeste icircn-cacircntatrdquo să-și poată lansa pagina ofici-ală icircn calitatea lui de prim ambasador al EAU icircn Israel bdquoAștept să icircntăresc relațiile dintre cetățenii din Emirate și din Israel prin promovarea păcii icircnțelegerii și prosperității popoarelor noastre și din icircntreaga regiune Mar-haba Bruchim Habaim și Welcomerdquo și-a icircncheiat el mesajul la care depu-tatul Michal Cotler-Wunsh i-a răspuns cu aceleași cuvinte icircn arabă ebraică și engleză bdquoAștept să ne icircntacirclnim și să stimulăm dezvoltarea relațiilor din-tre țările și popoarele noastrerdquo a adă-ugat deputatul
La Abu Dhabi se va construi un templu dedicat
celor trei religii avrahamiceIcircn 2022 EAU preconizează ridica-
rea unui templu pentru cele trei mari religii monoteiste din lume iudaismul creștinismul și islamismul Acesta se va numi bdquoCasa Familială Abrahamrdquo
Declarația a fost făcută de Moha-med Ahmed bin Sultan Al Jaber ambasadorul EAU icircn Rusia icircn ca-drul unui eveni-ment organizat la Muzeul Evreiesc și Centrul pentru Toleranță de la
Moscova Templul a precizat amba-sadorul va fi un loc pentru rugăciune dialog și educație icircn vederea realiză-rii unității credințelor
Cu toate că 75 la sută din populația Emiratelor este de rit musulman li-bertatea religioasă din țară a permis ridicarea de lăcașuri de cult creștine evreiești și pentru alte religii
Comunitățile evreiești din țările Consiliului de Cooperare
al Golfului au format o asociațieComunitățile evreiești din țările din
Golf ndash Bahrain Kuweit Oman Qatar Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite ndash au decis să-și unifice resur-sele formacircnd Asociația Comunităților Evreiești din Golf (ACEG) Chiar dacă fiecare comunitate este independen-tă ele au un obiectiv comun ndash de a sti-mula viața evreiască spre binele atacirct al rezidenților cacirct și al vizitatorilor
Grupul va acționa icircn comun sub icircndrumarea rabinului dr Elie Abadie din Dubai și a președintelui Ebrahim Dawood Nonoo din Bahrain Con-ducerea Asociației este compusă din membrii Comunităților din cele șase state din Golf care vor elabora icircmpre-ună proiecte vizacircnd sprijinirea vieții evreiești din ce icircn ce mai bogate din Golf Este icircn curs de finalizare Beth Din din Arabia pentru a soluționa pro-bleme legate de statutul personal moșteniri sau dispute de afaceri din regiune S-a creat acum și o Agenție de Certificare Arabă Cașer pentru a se impune aceleași standarde cașer icircn toate cele șase țări din Golf
bdquoȚările din Golf au sprijinit dez-voltarea vieții evreiești dar oda-tă cu stabilirea mai multor evrei și creșterea numărului de vizitatori tre-buie să ne gacircndim la necesitățile lor educaționale culturale spirituale și religioase prin elaborarea unor pro-grame și instituții care să servească acestor cerințe icircn creștererdquo a declarat rabinul Abadie bdquoAceasta poate fi rea-lizată prin punerea la un loc a resurse-lor noastrerdquo a afirmat la racircndul său Darwood Nonoo
EVA GALAMBOSCLAUDIA BOSOI
(Continuare icircn pag 20)
acordurile abraham dau roade
Primul ambasador al Emiratelor icircn Israel
Alexander Hausvater scriitorul
Potrivit unor cercetări recente ale istoricului Wally de Lang peste 100 de evrei din Olanda au fost trimiși la moarte de către naziști icircn anul 1941 cu un an icircnainte ca autoritățile ger-mane să icircnceapă deportările icircn masă spre camerele de gazare Victimele au fost capturate de pe străzile ca-pitalei Olandei icircn februarie 1941 icircn cadrul primelor raiduri naziste asupra evreilor din Europa de Vest și trimiși icircn lagărul de concentrare Mauthau-sen din Austria Wally de Lang spu-ne că 108 persoane au fost ucise icircn apropiere de localitatea Hartheim din Austria Oficial le-au fost atribuite ca-uze fictive de deces explică ea
Germania a invadat Olanda icircn luna mai 1940 și icircn următorii cinci ani mai mult de trei sferturi din populația evre-iască a fost ucisă Acțiunile de depor-tare icircn masă au icircnceput icircntre 22 și 23 februarie 1941 ca răzbunare pentru uciderea unui colaborator olandez nazist icircn timpul unei ciocniri violente bdquoAm crezut icircntotdeauna că primul tren cu prizonieri a plecat icircn iulie 1942 dar acești oameni fuseseră deja deportați la data de 27 februarie 1941 cu mult mai devremerdquo a declarat ea pentru BBC
Elementul de noutate constă icircn faptul că mulți dintre prizonieri au fost
uciși icircn camera de gazare de la Hart-heim Familiilor li s-au prezentat cau-ze false ale decesului și s-a presupus că bărbații au murit din cauza otrăvirii cu plumb icircn urma activităților miniere De Lang susține că au fost trimiși la Hartheim și uciși Pentru 108 dintre deținuți există dovezi că au fost uciși și incinerați la Hartheim spune ea dar cel mai probabil acestea nu sunt sin-gurele victime care și-au găsit astfel sfacircrșitul Ea a descoperit icircn arhivele germane că icircntre 1 și 6 septembrie 1941 cacircte 30 de prizonieri au fost icircnregistrați ca morți icircn fiecare zi La acea vreme toate decesele trebuiau icircnregistrate și istoricul este convins că oamenii au fost uciși icircncă de la so-sire cu săptămacircni icircnainte bdquoA fost un fel de laborator [pentru naziști] pentru a-și icircmbunătăți cunoștințele despre tot ceea ce am văzut la Auschwitz la o scară mult mai marerdquo susține Wally de Lang Icircn cadrul demersului său științific ea a identificat o serie de per-soane fotografiate icircn timpul detențiilor naziste din Amsterdam John Spel nepotul lui Aron Smeer unul dintre cei deportați a spus că ani de zile tot ceea ce avea era doar un nume iar acum grație descoperirilor lui De Lang cunoaște și chipul bunicului său
DAN DRUȚĂ
Peste 100 de evrei gazați icircn secret de naziști
16 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
Referirea este la disidența Uniunii Evreilor Romacircni aflată sub președinția lui Zelțer-Sărățeanu Evenimentul a avut loc icircn zilele de 27-28 ianuarie 1946 Congresul s-a bucurat de o largă publicitate Au parti-cipat și au rostit cuvacircntări ministrul Teohari Georgescu Constantin Doncea repre-zentant al FND Icircn numele Comisiei Aliate de Control a vorbit icircn idiș maiorul A Levy Relevante pentru orientarea Congresului și a organizației icircn general sunt cuvacircntă-rile rostite de președintele Sărățeanu și de avocatul D Rosenkranz secretar general precum și rezoluțiile adoptate Este semni-ficativ faptul că Zelțer-Sărățeanu vorbind despre fondatorii organizației și despre lup-ta dusă pentru emanciparea și dobacircndirea drepturilor pentru evrei nu pomenește nu-mele lui Filderman Icircn ceea ce-l privește pe Rosenkranz el l-a atacat pe cel mai impor-tant conducător al evreimii romacircne acuzacircn-du-l că refuză să colaboreze cu CDE că nu a luat atitudine față de regimul reacționar al lui Rădescu
Rezoluțiile Congresului s-au referit la icircncrederea organizației care trebuia acor-dată guvernului prezidat de dr Petru Gro-za Mulțumindu-i pentru icircnlăturarea discri-minărilor rasiale i s-a solicitat ca ultimele rămășițe ale regimului de prigoană să fie cacirct mai grabnic lichidate S-a hotăracirct sprijinirea străduințelor guvernului a forțelor democra-tice și progresiste contribuind astfel la opera de refacere și de consolidare democratică a țării De asemenea s-a hotăracirct ade-rarea UER la CDE Congresul a icircndemnat populația evreiască să participe la realizarea unității democra-tice evreiești pentru icircntărirea frontului unic al forțelor democratice chezășia libertății și securității tuturor cetățenilor țării Congre-sul și-a mai exprimat omagiul cuvenit Uni-unii Evreilor Romacircni din America ceracircndu-i să contribuie icircn continuare la ameliorarea situației evreilor romacircni la ridicarea presti-giului Romacircniei democratice O rezoluție re-flectă poziția organizației față de Palestina și precizează că bdquoUER susține cu simpatie străduințele constructive ale evreilor din Palestina și condamnă orice icircncercare de a icircnăbuși aceste strădanii prin măsuri restric-tive pe care le consideră profund nedrepte față de o națiune care s-a jertfit pe altarul marilor idealuri de dreptate și libertaterdquo
Icircn legătură cu dr Filderman Congresul a adoptat o rezoluție bdquoconstatacircnd că prin atitu-dinea sa de după 23 august 1944 dr Filder-man s-a abătut de la ideologia organizației și a nesocotit prevederile ei statutare primejduind astfel interesele populației evreiești din Romacircnia preconizacircnd izo-larea politică a evreilor romacircni și manifes-tacircnd icircn mod constant adeziunea la vechile concepții și metode politice care s-au dove-dit nefaste pentru evreii romacircni Refuzacircnd totodată sprijinirea forțelor democratice ale țării domnul dr Filderman s-a pus icircn afara cadrelor UER pe care n-o mai reprezintă și n-o mai poate angajardquo Prin rezoluție s-a stabilit sarcina UER de a contribui la demo-cratizarea comunităților a instituțiunilor de cult cultură și asistență socială Icircntreaga populație evreiască a fost icircndemnată să sprijine activitatea CDE să participe la re-alizarea programului respectivei organizații
Congresul a solicitat guvernului și diferi-telor instituții obștești să acorde neicircntacircrziat un sprijin eficace operei de refacere a vieții evreilor reveniți din refugiu și din deportare precum și a foștilor condamnați la muncă obligatorie Congresul și-a icircncheiat lucră-rile la 28 ianuarie 1946 Dintr-un comuni-cat semnat de Zelțer-Sărățeanu apărut icircn bdquoNeamul Evreiescrdquo din 4 martie aflăm că Filderman a protestat icircmpotriva excluderii lui de către Congres Icircn comunicat se ara-tă că la Congres au participat 109 delegați care au votat icircn unanimitate eliminarea lui Filderman
LYA BENJAMIN
E v r e i icirc n v i a ţ a p u b l i c ă
Congresul UER
Aparat de aer condiţionat care ucide virusurile şi germeniiCompania israeliană Tadiran a brevetat un apa-
rat de aer condiționat care poate ucide virusurile și alți germeni din aer Mai exact acest dispozitiv utilizea-ză peroxidul de hidrogen pentru a ucide 9999 din virusuri germeni și bacteriile din spațiile icircnchise fapt certificat icircntr-un laborator omologat de Agenţia pentru Medicamente din Statele Unite Prima tehnologie de acest tip bazată pe peroxid de hidrogen a fost instala-tă icircn seria sa de miniaparate de aer condiționat Sense Inverter disponibile icircn Israel
Mai multe companii globale de aparate de aer condiționat se află icircn negocieri cu Tadiran pentru a uti-liza tehnologia Air Care 02 Compania cu o experiență de 60 de ani a icircnceput cercetarea și dezvoltarea Air Care 02 icircn urmă cu trei ani cu mult icircnainte de debutul pandemiei de coronavirus icircnsă momentul lansării nu ar fi putut fi mai oportun decacirct icircn pre-zent Teh-nologia este e c o l o g i c ă subproduse-le derivate din amoniac și ozon fiind biodegradabile Mecanismul de autocurățare al produ-sului minimizează icircntreținerea necesară și asigură că praful nu icirci va afecta eficiența bdquoCercetările efectuate de Organizația Mondială a Sănătății au constatat că mediul icircn care locuim acasă este de cinci ori mai po-luat decacirct cel din aer liber ceea ce provoacă infecții icircn racircndul a milioane de oameni din icircntreaga lume Cu cacircțiva ani icircn urmă am decis să devenim lider icircn do-meniul tratării aerului și al obţinerii unei locuinţe pline de aer sănătosrdquo susţine CEO-ul companiei Tadiran Moshe Mamrud
produsese o furtună a citokinelor şi disfuncţionalităţi ale organelor Dr Dror Mevorach de la Centrul Medi-cal Hadasa unde a fost folosit medicamentul este de părere că acest tratament este cu atacirct mai important cu cacirct poate fi aplicat oricărui pacient indiferent de cacirct de gravă este starea lui Aceste tratamente susţin au-torităţile israeliene pot deveni o alternativă viabilă icircn cazul perpetuării unor mutaţii ale virusului pentru care vaccinul nu oferă imunitate
Icircn prezent peste 50 din populaţia Israelului a fost imunizată prin vaccinare icircnsă cercetările privind o po-sibilă schemă de tratament rămacircn o parte importantă icircn lupta icircmpotriva pandemiei
Importantă descoperire arheologică icircn domeniul Holocaustului
Arheologii au descoperit plăcuțele de identificare a patru cop ii uciși de naziști icircn lagărul de exter minare Sobibor din estul Po-loniei Yoram Haimi arheolog la Autoritatea Antichităților din Israel a precizat că fiecare plăcuță de identificare din metal este diferită și cel mai probabil a fost oferită co-piilor de către părinți icircnainte să fie separați icircn speranța că acestea icirci vor ajuta pe copii să revină acasă bdquoFiecare mic artefact descoperit scoate la iveală o poveste Este po-vestea comunității din care prove-
neau icircnainte să ajungă la Sobiborrdquo a adăugat Haimi care a făcut parte din echipa ce a desfășurat lucrările de excavare icircn Polonia și al cărui unchi a fost ucis icircn acest lagăr
Cercetările arheologilor au descoperit și camera de gaza-re a lagărului care acoperea o suprafață de 350 de metri pătrați și conținea opt icircncăperi Avacircnd icircn vedere dimensiunile bdquoputem spune că erau băgați cacircte 800 sau 900 de oameni icircn această cameră de gazare și pornind motorul puteai ucide icircn 10 minu-te 900 de oameni Este o fabrică pentru ucisrdquo a spus Haimi potrivit Live Science
Icircntre 2012 și 2014 arheologii au mai găsit alte trei plăcuțe icircn bdquozona de ucidererdquo a lagărului care conținea o cameră de gazare un crematoriu și o groapă comună
Fiecare plăcuță conține numele copilului data de naștere și orașul natal fapt ce i-a ajutat pe arheo-logi să afle mai multe despre viețile acestora Toți copiii au fost aduși din Amsterdam iar unii dintre cei
identificați mai recent au făcut parte dintr-o deportare icircn masă a aproape 1300 de copii cu vacircrste cuprinse icircntre 4 și 8 ani care au fost separați de părinții lor și trimiși la gazare imediat ce ajungeau la Sobibor
ŞTIINŢA
ŞI VIAŢA
D o u ă n o i m e d i c a m e n t e icirc ş i a r a t ă e f i c i e n ţ a icirc n t r a t a r e a C O V I D
Inovaţii icircn cercetarea din domeniul neurologiei
Cercetătorii de la Universitatea Ben-Gurion din Neghev au dezvoltat o nouă metodă pentru diagnos-ticarea rapidă a patologiei vaselor de sacircnge cerebra-le care ar putea conduce la boli neurodegenerative neurologice și psihiatrice au anunţat reprezentanţii instituţiei de icircnvăţămacircnt superior Această nouă abor-dare medicală se bazează pe analiza modelelor de activitate cerebrală Metoda a fost dezvoltată de prof dr Dan Milikovsky și prof dr Alon Friedman de la De-partamentele de Fiziologie și Biologie Celulară Științe Cognitive și Cerebrale ale Universității Ben-Gurion Constatările savanţilor israelieni arată că pacienții cu boala Alzheimer și alte afecțiuni ale creierului prezintă o activitate asemănătoare convulsiilor epileptice care poate fi detectată prin intermediul electroencefalogra-melor Această activitate anormală reflectă modificări patologice ale disfuncției vaselor de sacircnge ale creie-rului care contribuie conform studiilor recente la pa-togeneza diferitelor tulburări neurodegenerative și icircn cazul altor tulburări neuropsihiatrice Tehnologia a fost testată cu succes pe animale și zeci de pacienți și este acum validată pe baze de date mari cu icircnregistrări ale rezultatelor EEG a mii de pacienți bdquoAceastă nouă abordare pentru diagnosticarea afecțiunilor neurologi-ce bazată pe analiza modificărilor vaselor de sacircnge din creier poate fi valoroasă pentru depistarea preco-ce a bolii Alzheimer și a altor afecțiuni neurologice icircn stadiul icircn care tratamentul poate icircncetini progresia bo-liirdquo a afirmat Josh Peleg CEO al BGN Technologies companie a Universității Ben-Gurion din Neghev Grupaj realizat de DAN DRUŢĂ
O nouă speranţă pentru tratarea infecţiei cu SARS-CoV-2 vine din Israel Pacienţi trataţi cu două noi me-dicamente ndash EXO-CD24 şi Allocetra ndash au avut reacţii foarte bune Primul s-a dovedit extrem de eficient icircn a stopa furtuna de citokine icircn timp ce al doilea a reglat răspunsul imunitar pentru 19 dintre cei 21 de bolnavi de COVID-19 care au beneficiat de tratament
Centrul Medical Sourasky din Tel Aviv a oferit date despre acest nou tratament Potrivit reprezentanţilor instituţiei toţi cei 30 de pacienţi afectaţi de forme grave ale bolii care au beneficiat de tratament cu EXO-CD24 s-au vindecat 29 dintre ei s-au vindecat icircntr-un inter-val de două-trei zile iar cei mai mulţi au fost externaţi din spital după cinci zile Dr Shiran Shapira directorul laboratorului a precizat că tratamentul se administrea-ză prin inhalare şi ajunge direct la plămacircni fără a fi constatate alte efecte adverse
Icircn ceea ce priveşte Allocetra un medicament care reglează răspunsul imunitar el a fost administrat unui grup de 21 de pacienţi dintre care 19 au fost exter-naţi icircn cinci-şase zile Aceştia sufereau de comorbi-dităţi ndash obezitate şi boli cardiovasculare iar infecţia le
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 17
ca stat nemem-bru al ONU icircn
urma votului Adunării Generale Ca stat nemembru al ONU Palestina s-a icircnscris și icircn CPIrdquo Astfel bdquoCPI a spus că nu este de competența sa să de-cidă asupra statalității Palestinei ci acceptă calitatea de stat recunoscută de Adunarea Generală a ONUrdquo Aeyal Gross a mai spus că bdquoicircn cazul Pa-lestinei icircntrebarea este dacă un stat care nu a existat niciodată icircnainte de ocupare poate dobacircndi acest atribut icircn timp ce ar fi fost ocupatrdquo
Profesorul a amintit că la primirea Palestinei ca stat nemembru al ONU și al CPI singura țară membră care a protestat a fost Canada bdquoAcum poli-ticienii care nu au protestat atunci ar trebui arate că deși Adunarea Ge-nerală a acceptat Palestina ca stat nemembru al ONU aceasta nu este un statrdquo
Ca și Israelul SUA Rusia China India și Turcia nu sunt membre ale Curții Procurorul-șef al Israelului Avi-
chai Mandelblit a spus pentru Times of Israel că bdquolansarea anchetei icircmpo-triva Israelului subminează icircnsăși legi-timitatea Curțiirdquo dovedind că aceasta nu are independență politică Mandel-blit a mai precizat că oficialitățile juri-dice israeliene urmăresc evoluția ca-zului și că acestea sunt gata să aducă argumente icircmpotriva celor ridicate de procurorul-șef al CPI El a mai adău-gat că negarea jurisdicției Curții Pe-nale Internaționale asupra Israelului are o largă susținere internațională atacirct din partea guvernelor cacirct și a unor experți icircn drept pe care Benso-uda le-a ignorat De altfel ancheta se referă (icircn mod convenabil pentru pa-lestinieni) la evenimentele care s-au produs după 13 iunie 2014 deci CPI nu va investiga răpirea și uciderea de către teroriștii palestinieni a celor trei adolescenți israelieni Eyal Yifrach Gi-lad Shaer și Naftali Fraenkel
bdquoDeschiderea procesului este icircncă foarte departerdquo este de părere Aeyal Gross bdquoIcircn primul racircnd să nu uităm că se icircncheie mandatul actua-lului procuror-șef al CPI Nu știm ce priorități va avea cel care va ocupa această funcție
La icircnceperea anchetei se respec-tă principiul comple mentarității adică CPI nu poate lansa o investigație dacă statul respectiv a cercetat respectiva problemă Deci investigatorul va tre-bui să analizeze dacă cercetările care au fost făcute de Israel privind moartea unor civili palestinieni sunt considerate suficiente și dacă răspunsul va fi unul afirmativ nu va mai aborda această cauză Să ne amintim de exemplu că icircn cazul unor militari englezi acuzați de torturarea unor civili icircn Irak procu-rorul CPI a decis să nu mai continue investigația fiind mulțumit de cercetă-rile britanicilor Pe de altă parte folosi-rea forței de către Hamas inclusiv prin tirurile cu rachete trase asupra civililor nu a fost niciodată cercetată de liderii Hamas O astfel de investigație poate dura ani de zilerdquo
V-am prezen-tat cacircteva extra-
se din stenogramele ședințelor Con-siliului de Miniștri și ale Consiliului de Cabinet din perioada guvernării Ion Antonescu care se suprapune peste perioada Holocaustului din Romacircnia Sunt stenograme din documente pu-blice ale statului romacircn pe care le poate consulta oricine la Arhivele Sta-tului sau Arhivele Militare Naționale după caz
Rezultatul acestor ședințe rezulta-tul aces tor discuții s-a materializat icircn peste 300 000 de evrei din Romacircnia și nu numai care au fost executați la ordinul lui Ion Antonescu și al celor din jurul său
Dar mai mult decacirct atacirct aceste trei șe dințe din care am ales să vă pre-zint un fragment au și un alt numitor comun ndash un participant activ la aceste ședințe și anume Mircea Vulcănescu la momentul respectiv subsecretar de stat la Ministerul Finanțelor persoana care a fost responsabilă icircn mod direct după cum demonstrează chiar restul stenogramelor de jefuirea evreilor care erau deportați icircn Transnistria
Veți găsi dacă aveți curiozitatea icircn acele stenograme toate inter ven-țiile lui Mircea Vulcănescu pentru a operaționaliza la maximum posibil procedura de jefuire a acelor oameni care se icircndreptau spre moarte Nu este o opinie personală și nu este o opinie care să judece activitatea lui Mircea Vulcănescu icircn rest Este pur și simplu ceea ce scrie icircn stenogra-mele statului romacircn
Mircea Vulcănescu este criminal de război condamnat condamnat nu doar icircn perioada rsquo45-rsquo48 după război condamnarea lui ca criminal de război a fost reconfirmată icircn 2019 deci acum 2 ani de justiția Romacircniei democratice de după Revoluție și rămacircne așa cum va rămacircne și icircn continuare un crimi-nal de război de pe urma căruiahellip mai exact de pe urma deciziei căruia oame-nii au fost omoracircți Oameni nevinovați Și repet pentru cei care doresc toate aceste lucruri le găsiți icircn stenogramele Consiliului de Miniștri și ale Consiliului de Cabinet din acea perioadă
Aș vrea să vă mai icircmpărtășesc o scurtă foarte scurtă poveste
Iom Kipur este ziua cea mai sfacircn-tă a poporului evreu Tot acum peste 80 de ani reprezentanții Mișcării Le-gionare aflați la Cacircmpulung Moldove-nesc l-au scos din casa lui pe rabinul orașului l-au dezbrăcat și l-au icircnjugat la un car apoi l-au pus pe fiul său să conducă acel car prin oraș timp icircn care alți legionari i-au vandalizat casa au vandalizat sinagoga și i-au dat foc I-au
omoracirct icircn mod evident pe amacircndoiSunt doar cacircteva exemple din ac-
tele inimaginabile de violență inuma-nă și inutilă pe care le-au stacircrnit atacirct Guvernul Antonescu cacirct și Mișcarea Legionară
Nu aș fi vrut să menționez aces-te lucruri astăzi dacă nu aș fi văzut că aceste tentative de reabilitare a Mișcării Legionare de reabilitare a lui Ion Antonescu și a celor care i-au permis să facă tot ce a făcut ndash Mircea Vulcănescu fiind unul dintre ei Valeriu Gafencu fiind alt om și lista continuă ndash nu ar fi devenit din ce icircn ce mai publice
Nu aș fi intervenit dacă nu ar exis-ta și două proiecte de legi icircn prezent aflate la Senat care să dorească să reintroducă indemnizațiile oferite de statul romacircn pentru foștii legionari urmașii lor și urmașii criminalilor de război sau ai celor care au făcut par-te din organizațiile naziste Este o umilință icircngrozitoare la adresa victime-lor Holocaustului la adresa puținilor supraviețuitori ai Holo caustului care mai trăiesc icircn ziua de astăzi să vadă toate aceste lucruri la fel cum pot să vadă icircn centrul Bucureștiului o clădi-re pe care scrie bdquoMișcarea Legionarărdquo
Dar faptul că icircn plenul Senatului Romacircniei se icircncearcă rescrierea isto-riei faptul că un senator al Parlamen-tului Romacircniei icircl evocă cu patos ndash nu contest acest lucru ndash pe un om care este criminal de război condamnat de două ori pentru tot ceea ce a făcut este o rușine nu doar la adresa Par-lamentului Romacircniei ci și o rușine la adresa Romacircniei icircn sine
Este pentru prima dată cacircnd vor-besc la acest microfon deși de-a lungul anilor am venit de foarte multe ori icircn Se-nat Am apreciat icircntotdeauna colabora-rea impecabilă avută cu toate grupurile parlamentare pentru toate inițiativele pe care le-am introdus icircn Parlament indiferent dacă a fost vorba de spriji-nirea supraviețuitorilor Holocaustului indiferent dacă a fost vorba despre in-stituirea Muzeului Istoriei Evreilor și al Holo caustului din Romacircnia
Le mulțumesc din nou acelor co-legi ndash și celor care sunt icircncă membri și celor care nu mai sunt
Dar vreau să vă reamintesc că răspunderea față de istorie și față de acești oameni nu aparține doar comunităților evreiești nu aparține doar Guvernului Parlamentul este reprezentantul poporului romacircn și fiecare dintre dumneavoastră este responsabil de protejarea memoriei acestor oameni de protejarea lecțiilor care trebuie icircnvățate din ceea ce s-a icircntacircmplat atunci
Nu lăsați astfel de derapaje să de-
Austria strategie de combatere a antisemitismuluiRecent Guvernul austriac a elaborat o strategie com-
plexă de combatere a antisemitismului a relatat presa austriacă Proiectul a fost prezentat de Karoline Edtsta-dler ministrul federal pentru UE și pentru Constituție și de vicecancelarul Werner Kogler Au participat Oskar Deut-sch președintele Comunității Evreilor din Viena și Katha-rina von Schnurbein coordonatoare a Comisiei Europene icircn combaterea antisemitismului
Karoline Edtstadler a subliniat că pentru Guvernul aus-triac combaterea antisemitismului este o preocupare im-portantă deoarece bdquoAustria are o responsabilitate istorică mai ales legată de consecințele Holocaustului cel mai icircn-tunecos capitol din istoria noastrărdquo Amintind ultimele inci-dente antisemite din țară vorbitoarea a menționat bdquovalul de teorii conspiraționiste cu conținut antisemit prezent pe internet idei care pot ajunge din lumea virtuală icircn lumea realărdquo Referindu-se la strategia națională ea a arătat că cele 38 de măsuri cuprinse icircn ea din partea diferitelor mi-nistere vor fi un stimulent icircn combaterea antisemitismului și sprijinirea vieții evreiești
Vicecancelarul Werner Kogler a vorbit și el despre res-ponsabilitatea istorică a Austriei și obligația de a lua poziție
icircmpotriva antisemitismului bdquoTrebuie să protejăm siguranța evreilor din țara noastrărdquo a spus el Printre obiective-le strategiei se află protecția sinagogilor și intensificarea educației despre iudaism
Vorbind despre noua strategie a guvernului Oskar Deutsch a remarcat că bdquoevreii sunt primii afectați de discri-minarerdquo Astfel icircn 2019 s-au icircnregistrat 550 de incidente antisemite potrivit unui raport comun al Comunității Cul-turale Israelite din Viena și al Forumului icircmpotriva Antise-mitismului de două ori mai multe ca icircn urmă cu cinci ani
bdquoReizbucnirea incidentelor antisemite se manifestă sub mai multe forme principala metodă de atac icircndrep-tacircndu-se icircmpotriva proprietăților evreiești Intensificarea extremismului de dreapta icircn Austria și pe continent a fost fundamentală icircn provocarea acestor incidenterdquo subliniază raportul
bdquoAustria nu este o insulă Din păcate creșterea inci-dentelor antisemite poate fi urmărită peste tot icircn Europardquo a constatat Oskar Deutsch bdquoCombaterea antisemitismului nu este o sarcină numai pentru evrei ci și pentru icircntreaga societate icircn ansamblu Datele din 2019 arată că a sosit momentul icircn care trebuie să acționămrdquo (EG)
Silviu Vexler faptul că un senatorhellip(Urmare din pag 2)
(Urmare din pag 2)
vină reprezentative pentru Parlamen-tul Romacircniei
Vă mulțumesc mult (Aplauze)
Răspunsul senatorului Sorin Lavric
Mulțumesc doamnă președintăDragi colegiAm atacirctea de spus că nu știu cu
ce să icircncepIcircnțeleg că reacția domnului de-
putat Vexler a fost pricinuită de cele două declarații politice pe care le-am ținut aici icircn plenul Senatului icircn privința lui Valeriu Gafencu și a lui Mircea Vulcănescu Pe amacircndoi i-am elogiat pentru că icirci consider niște fi-guri emblematice ale culturii noastre figuri care au fost ținute sub obrocul comunist atacircția ani Nu voi icircnceta icircn continuare să vorbesc cu venerație despre martiri despre eroi și despre acei deținuți politici a căror singură vină este că s-au opus comunismului
Icircmi vine să-l icircntreb pe domnul Vexler nu vă supărați cine a adus co-munismul icircn Romacircnia Icircmi răspundeți dumneavoastră sau vă spun eu
Dacă aveți acribia datelor crono-logice și povestiți de acele represalii suferite de evrei icircn timpul regimului lui Antonescu de ce nu vorbiți de acel atentat cu bombă din Senatul Ro-macircniei făcut de un comando de trei evrei Cacircnd 8 august 1920 Păi pe 8 august 1920 nu era picior de legio-nar icircn țara asta Dumneavoastră aveți o obsesie cu legionarii și dacă cineva
vorbește frumos despre Gafencu sau despre Vulcănescu recurgeți la același tertip atacirct de facil și anume al stigma-tizării fascist legionar și așa mai de-parte Iertați-mă nimeni nu vă mai ia icircn serios
Nu mă dezic o iotă de cuvintele pe care le-am spus despre Vulcănescu sau despre Gafencu și voi continua să-i omagiez mai departe
Nu uitați că elogiul meu l-am făcut icircn cursul unei declarații politice iar dumneavoastră icircn calitate de depu-tat știți că senatorul nu trebuie să dea socoteală pentru declarațiile lui politi-ce Nimeni nu poate trage la răspun-dere Și atunci de ce dumneavoastră deputat veniți icircn Senatul Romacircniei și mă trageți pe mine de urechi că vor-besc despre Vulcănescu Nimeni nu o face nici președintele statului romacircn nici doamna președintă a Senatului ni-meni Veniți dumneavoastră să o faceți Aici e Romacircnia aici nu e Facircșia Gaza
Trebuie să modificați Constituția dacă vreți ca senatorul să fie tras la răs-pundere pentru declarațiile lui politice Altminteri vă icircncredințez că admones-tarea dumneavoastră nu doar că nu are darul de a mă intimida dimpotrivă icircmi dovedește că sunt pe drumul cel bun
Cam atacirct am avut de spus Voi continua la fiecare declarație politică să evoc o figură istorică legendară care a fost victima regimului comunist
Și icircncă o dată vă icircntreb cine a adus comunismul icircn Romacircnia
Mulțumesc (Aplauze)
Curtea Penală Internațională acuzată că icircncalcă principiul independențeihellip
18 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
Icircntr-o ediție a emisiunii bdquoJocuri de cuvinterdquo produsă de asociația catolică Signis Romacircnia și realizată de Ștefan Colceriu cercetător la Institutul de lingvistică bdquoIorgu Iordan ndash Al Rosettirdquo a fost invitată Francisca Băltăceanu emi-nent filolog clasic teolog și ebraist prof univ dr la Univer-sitatea din București
Moderatorul i-a propus interlocutoarei o evocare a oa-menilor care au format-o bdquoDespre părinți spuneam că nu vorbesc pentru că e prea subtilă relațiardquo Dar a vorbit des-pre relația cu monseniorul Vladimir Ghika și cu tacircnărul preot catolic Anton Demeter care icirci ducea pe tineri bdquoicircn ex-cursii creacircnd icircntre noi o atmosferă de prietenie colegiali-tate pace bucurierdquo
Despre profesorii care au influențat-o ca filolog ea a povestit bdquoAm dat la Limbi clasice unde am descoperit o lume minunată a profesorilor Să-i pomenesc pe cacircțiva Petru Creția ndash racircdeam pe urmă spuneam că lumea se icircm-parte icircn două cei care au făcut verbul grec cu Petru Creția și ceilalți adică avea o minte clară și un fel de a preda icircncacirct ne-a limpezit totulrdquo
Cicerone Poghirc bdquoera un om extraordinar filolog și mai ales indo-europenist Gramatica comparată a limbii grecești latine și indo-europene a fost pentru noi un text de vrajă nemaipomenit pentru că icircl făcuserăm cu el Ne-a predat și albaneză lituaniană niște cursuri imposibile pe care le făcea sacircmbăta după-amiaza ne adunam de la toa-te facultățile căci crea icircn jurul lui o atmosferă de farmecrdquo
Profesorul Mihai Nichita de istoria literaturii latine bdquose uita cracircncen icircn foi nu ridica ochii nu citea ci icircți spunea atacirct de dens icircncacirct te străduiai să iei notițe cuvacircnt cu cu-vacircnt și tot mai trebuia să torni un pic de apă ca să-ți dai seama ce a spus Ne icircnvăța să gacircndim și să scriemrdquo
bdquoUn alt fel de profesor era Iancu Fischer ndash de literatură latină istoria limbii latine și istoria limbii grecești ndash de o mare claritate icircn predare Ne plăcea de el că ne lăsa pa-uzele mai lungi pentru că avea timp să spună tot ce era esențial și cu libertate de prezentare Icircn același timp ne ducea la muzee și ne arăta ce-i de văzut acolo la concerte
ne icircnvăța să ascultăm muzică Avea o delicatețe icircn felul de a se purta cu fiecare dintre noi care mi-a rămas icircn sufletrdquo
bdquoCu totul altfel era doamna Lucia Wald Icircmi spuneau cei cu dosarul prost care puteau să fie prigoniți că niciodată nu le-a dat note mai mici pe considerente politice Preda foarte dens foarte mult Nu aveam manuale și atunci ne era util tot ce ne spunea Noi studenții i-am rugat pe ea și pe profesorul Fischer ndash fiind evrei ne-am gacircndit că nu o să se lege nimeni de ei ndash să facem un seminar despre sfacircn-tul Augustin Seminarul cu domnul Fischer a fost absolut fermecător ne-am icircmprietenit cu sfacircntul citindu-i Confesi-unile Și doamna Wald s-a specializat icircn opera lui tot de gura noastrărdquo
Alexandru Graur era bdquoun foarte mare lingvist specia-list icircn gramatică comparată indo-europeană Cacircnd a murit profesorul Poghirc mi-a zis laquoA murit ultimul om care le știa pe toateraquo Și avea o generozitate și un fel de a vorbi cu noi Cacircnd am susținut teza de doctorat (ca profesor coor-donator) a venit cu nu știu cacirctă vreme icircnainte de frică să nu icircntacircrzie Mă intimida prin bunătatea lui avea o măreție involuntară Icircți dădea cărți icircți dădea idei icircți dădea oricerdquo
Profesorul Alexandru Niculescu un mare romanist pe care icircl cunoștea foarte puțin a ajutat-o atunci cacircnd ea asistent universitar fiind a fost anchetată de Securita-te pentru că spre a le preda studenților o limbă moartă precum armeana veche citise cu ei din Noul Testament bdquoAlexandru Niculescu era secretar de partid dar icircși folosea funcția pentru a face bine M-a icircnvățat ce să răspund icircn fața Senatului Universității și am fost lăsată icircn pacerdquo
CLAUDIA BOSOI
Francisca Băltăceanu despre profesorii săi
2Day ambassador 2021
Conferința Internațională de diplomație și afaceri globale pentru liceeni
Nicolae Cajal ndash 17 ani de la deces
7 martie 2004 a fost o zi plină de tristețe pentru evreii din Romacircnia dar nu numai pentru ei ci și pentru lumea științifică și societatea civilă din țară Icircn acea zi au pierdut o mare persona-litate pe acad prof dr Nicolae Ca-jal un mare specialist icircn virusologie președintele Federației Comunităților Evreiești respectat icircn țară și icircn stră-inătate deopotrivă Specialiștii cu-nosc bine va-loarea activității sale științifice reamintită anual prin sesiunile or-ganizate de Aca-demia Romacircnă Institutul de Vi-rusologie de alte foruri la inițiativa fiicei sale Irina Cajal Marin Dar me-ritele lui nu s-au limitat doar la atacirct ci au icircmbrățișat domenii dintre cele mai diverse
A fost timp de un deceniu preșe-dintele FCER și această perioadă poate fi calificată pe drept cuvacircnt ca o icircnnoire un reviriment al vieții evreiești din Romacircnia Ca și numele predece-sorului său rabinul Moses Rosen numele profesorului Cajal a atras icircn activitatea comunității personalități binecunoscute din lumea evreiască și nu numai A avut prieteni pretutin-deni fapt evident și atunci cacircnd se organiza acea faimoasă bdquocasă des-chisărdquo de ziua lui de naștere sau de ziua onomastică atunci oricine dorea putea să-l felicite fără vreo invitație formală Și casa lui era icircntotdeauna plină ndash evrei romacircni persoane venite din străinătate și bineicircnțeles fami-lia Era un prieten devotat gata să icircntindă o macircnă de ajutor celor care aveau nevoie Prof Cajal considera că aceasta este o mițva care trebuie icircndeplinită icircn orice condiții
Icircn afara faptului că era un bun evreu că se macircndrea că aparține acestei etnii care a dat Romacircniei (și lumii) atacirctea valori că ținea la Statul Israel ca la o a doua patrie profesorul Cajal era un patriot un bun romacircn El nu a pregetat să-și folosească influența relațiile ndash care se icircntindeau pe cel puțin trei continente ndash ca să susțină Romacircnia Demersurile lui au contribuit la acceptarea țării noastre icircn diferitele organisme internaționale după 1989
Combaterea antisemitismului a fost una dintre principalele lui preo-cupări Teza lui realsemitismul s-a bazat pe importanța cunoașterii reci-proce dintre evrei și romacircni sau ex-trapolacircnd icircntre evrei și populația ma-joritară a țării icircn care trăiesc evreii O idee plină de umanism atacirct de carac-teristică acestui om care a și aplicat-o icircntreaga lui viață și pe care noi cei de astăzi trebuie să o păstrăm vie
Să icirci fie amintirea binecuvacircntată (EG)
Conferința Internațională de Diplomație și Afaceri Globale - 2DAY AMBASSADOR organizată de Cen-trul Educațional Laude-Reut a ajuns anul acesta la cea de a X-a ediție desfășurată icircn două sesiuni online icircn lunile februarie și martie 2021 La prima sesiune care a avut loc pe 9 fe-bruarie au participat 270 de elevi de 14 -17 ani de la 31 de licee publice și private din București Sibiu Craiova Iași și Israel
Elevii au asistat la prezentări și dezbateri susținute de membri ai cor-pului diplomatic intelectuali și uni-versitari de prestigiu Moderator și coordonator al evenimentului a fost ES Adrian Cioroianu fost ambasa-dor al Romacircniei la UNESCO istoric și profesor universitar membru al La-ude-Reut Board of Trustees și men-tor de diplomație Laude-Reut El le-a prezentat elevilor istoria diplomației pornind din cele mai vechi timpuri cu personalități care au făcut faimoasă această nobilă profesie Daniela Gicirct-man secretar de Stat la MAE pentru afaceri interinstituționale a vorbit des-pre asistenţa pentru dezvoltare pe componenta educaţională şi cultura-lă oferită de Ministerul Afacerilor Ex-terne icircn scenariul diplomației hibride Eyal Ram director icircn cadrul Ministe-
rului Educației din Isra-el a subliniat eforturile depuse de Ministerul Educației din Israel de a integra Diaspora și de a păstra legăturile prin educație menționacircnd resursele profesionale și emoționale la care profesorii au recurs icircn această perioadă de școală online prin in-ventivitate și originali-tateElevii au pus icircntrebări
și au inte rac ționat cu invitații care le-au icircmpăr tășit din cunoștințele și expe-riența lor Astfel David Saranga am-basadorul Statului Israel icircn Romacircnia care este și mentor de diplomație la școala Laude-Reut a ținut expunerea bdquoProcesul de pace icircn Orientul Mijlociu prin acorduri multilaterale precum Acordurile Abraham și normalizarea relațiilor dintre Israel și Marocrdquo
Prof univ dr Adrian Streinu-Cer-cel a vorbit despre bdquoCriza sanitară și de securitate generată de pandemia COVID-19rdquo
bdquoImpactul Brexit asupra educației și schimburilor academicerdquo a fost abor-dat de Dan Mihalache fost ambasa-dor icircn Marea Britanie și actualmente ambasador icircn Cipru Jonathan Davis director al Raphael Recanati Inter-national School ndash Lauder School for Government Strategy and Diplomacy (Israel) s-a referit la bdquoModalitățile de creare a unui mediu academic sigur icircn timp de pandemie - modelul IDC Herzliya Israelldquo Icircn plus o serie de ambasadori romacircni au vorbit despre activitatea diplomatică icircn condiții de pandemie
Tova Ben Nun-Cherbis președinte fondator Laude-Reut i-a icircncurajat pe elevi să fie curioși icircncrezători și
activi și a anunțat concursul de public speaking pe teme diplomatice la care sunt invitate școlile incluse icircn proiect alături de elevii Laude-Reut
Icircn cadrul celei de a doua părți a sesiunii la 10 martie au fost premiați cacircștigătorii concursului de public speaking desfășurat online pe 1 mar-tie 2021 la care elevii bucureșteni alături de cei din Craiova Iași Sibiu și Israel au răspuns cu entuziasm provocării lansate de Complexul Educațional Laude-Reut de a juca ro-lul de ambasadori ai diverselor țări
Iată lista cacircștigătorilorPentru gimnaziuMaria Belceanu clasa a VIII-a
Școala Gimnazială Cezar Bolliac București ndash locul 3 icircn poziția de amba-sador al Greciei Teodora Maria Cio-banu clasa a VIII-a Școala Gimnazi-ală Federico Garcia Lorca București ndash locul 2 ndash Spania Maria Kehayian clasa a VIII-a Complexul Educațional Laude-Reut București locul 1 ndash Israel
Pentru liceuTheia Hartenis clasa a XI-a
Complexul Educațional Laude-Reut București locul 3 icircn poziția de am-basador al Franței Romana Trușcă clasa a X-a Complexul Educațional Laude-Reut București locul 2 ndash Ru-sia Dara Nițu clasa a X-a Comple-xul Educațional Laude-Reut locul 1 ndash Statele Unite
Premianții au retrăit emoțiile con-cursului la momentul prezentării discursurilor lor icircn fața diplomaților Romacircniei și Israelului membri ai Laude-Reut Board of Trustees am-basadorii Emil Hurezeanu Luca Ni-culescu Adrian Cioroianu Luminița Odobescu Sorin-Dan Mihalache Lazăr Comănescu David Saranga Tamar Samash Avi Millo precum și pentru prima dată Bogdan Măniloiu ambasadorul Romacircniei icircn Canada
Sesiunea finală 2Day Ambassador 2021 a fost moderată din Israel de Jonathan Davis director al Raphael Recanati International School ndash Lau-der School for Government Strategy and Diplomacy (Israel) icircn calitate de prieten și mentor Laude-Reut
Cacircștigătorii concursului de public speaking 2Day Ambassador 2021 au primit medalii și cartea 186 de trepte mărturia lui Alexandru Marton evreu de origine romacircnă supraviețuitor al lagărului de concentrare de la Mau-thausen
CRISTINA MARIN
Cacircștigătorii concursului de public speaking
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 19
Aici icircn Israel trăim vremuri pe cacirct de interesante pe atacirct de presante Pe de o parte multiplele semne de icircntrebare legate de viitoarele relații cu noul președinte american (după povestea de dragoste cu ultimul) Pe de altă parte Covid-19 o pan-demie care nu pare a avea de gacircnd să-și ia desaga la spinare și să dis-pară
Uneori mă icircntreb cum rezistăm cum reușim să ne ocupăm de toate cele de mai sus dar icircn același timp neuitacircnd de pericolul securității naționale și personale (Iranul Ha-masul Hezbollah) Cum reușim să ținem pasul cu toate aceste mari și deloc mărunte probleme
Iată cel puțin parțial răspunsulPovestea e relativ nouă și bine
cunoscută Grație eforturilor de-puse de fosta Administrație ame-ricană patru state arabe Uniu-nea Emiratelor Arabe Bahrein-ul Marocul și Sudanul au hotăracirct să recunoască Israelul și să accep-te relații diplomatice cu statul care pacircnă deunăzi era ostracizat
Senzația pe care au provocat-o imediat articolele și comentariile era că bdquomireasardquo (adică Israelul) era mult mai mulțumită și chiar mai fericită de bdquomariajrdquo decacirct cei patru bdquomirirdquo Icircn marea majoritate a repor-tajelor din Abu Dhabi sau Bahrein se vorbea de intensele pregătiri pe care le fac cei icircn cauză pentru a primi turiștii israelieni dornici să viziteze cea mai icircnaltă clădire din lume Pacircnă aici nimic nou Dar iată o poveste care denotă superficiali-tatea celor care au scris și au vor-bit nu prea frumos despre luna de miere israelo-arabă
Povestea (preluată dintr-un arti-col semnat de binecunoscutul Ben Caspit) icircncepe așa pe icircntregul ma-pamond cresc aproximativ 4 mili-arde de palmieri din care 150 de milioane sunt curmali O treime din toți curmalii existenți icircn lume se află icircn Dubai
Fiecare din curmalii ăștia pro-duce anual icircntre 80-120 kg fructe dulci Ei bine acești curmali au o bdquomicărdquo problemă Ea e reprezentată de un gacircndac foarte vorace care odată pătruns icircn tulpina copacu-lui nu se lasă pacircnă nu-l termină Respectivul gacircndac penetrează scoarța tulpinei icircși depune ouăle care foarte rapid se transformă icircn viermi a căror hrană se află la icircn-demacircnă tulpina curmalului Icircn scurt timp se poate semna actul de de-ces al copacului
Icircncercările de a rezolva proble-ma prin icircmprăștirea de insecticide nu numai că oferă doar o soluție parțială dar din punct de vedere ecologic e vorba de o adevărată catastrofă nemaivorbind de restul de culturi agricole care suferă de pe urma contactului cu otrava des-tinată viermilor
Dar icircnainte de toate o icircntre-bare al cărei răspuns a icircncetat de mult a mai fi un secret militar care este icircn Israel arma cu cei mai mulți soldați și ofițeri Infanteria Tancurile Aviația militară Nici-decum Răspunsul e serviciul de contrainformații reprezentat de celebra Unitate 8200 Mulți (foarte mulți) dintre cei care s-au perin-dat prin acea unitate au devenit cu timpul specialiști icircn high-tech unii fiind primiți cu brațele deschise icircn diversele companii startup sau au icircndrăznit să-și deschidă propriul lor
business bazați pe cele icircnvățate și efectuate bdquoacolordquo
Și iată că un tacircnăr israelian a creat o companie care produce senzori de icircnaltă calitate
Și uite așa tipul din poveste a au-zit de problemele celor din Dubai cu gacircndacii viermii și curmalii A auzit și cum și icircn Israel sunt de ajuns de mulți curmali a icircncercat o metodă de a rezolva problema A introdus icircn tul-pina curmalului senzori suficient de sensibili care detectează din primul moment acțiunea de roadere a interi-orului tulpinei de către viermișorii cu pricina Icircn acel moment o luminiță se aprinde pe tabloul de comandă al terenului cu pomi fructiferi ceea ce e urmat imediat de un tratament chimic direcționat numai pe pomul afectat cu rezultate dintre cele mai bune Icircn urmă cu numai cacircteva săp-tămacircni proprietarul respectivei com-panii israeliene a fost primit icircn Du-bai cu surle și tracircmbițe covor roșu și alai de onoare și afacerea a fost icircncheiată pe loc
Pe aici pe la mine există mulți sceptici care privesc icircnchegarea relațiilor diplomatice cu cele patru țări amintite ca pe un eveniment (aproape) lipsit de importanță Cei care caută noduri icircn papură le vor găsi cu prisosință Dar fără nicio discuție povestea de mai sus re-prezintă un model extrem de inte-resant de cooperare cu beneficii bilaterale
Icircn mod normal acesta e doar icircn-ceputul Continuarea se cere a fi de mare succes
Cu cacircteva bdquomici și mărunterdquo ob-stacole cum ar fi atitudinea Iranului presiunea palestinienilor protestele unei bune părți din lumea arabă etc care nu vor disecate icircn racircndu-rile de față Las această sarcină pe seama specialiștilor icircn chestiune
Prof dr GABRIEL M GURMANOmer Israel
gurmanbguacil
Revanșa lui Sebastian
Uneori criticii și istoricii noștri literari sunt greu de icircnțeles dar nu neapărat fiindcă au un limbaj bdquotehnicrdquo de specialitate filolo-gică ci pentru că emit judecăți de valoare care nu li se potrivesc operelor evaluate E și cazul lui I Negoițescu sau Al Piru bdquoju-decacircndrdquo teatrul lui Mihail Sebastian bdquoEroii acestui teatrurdquo scria Negoițescu icircn 1966 bdquonu depășesc viziunea ușor convențională a unui repertoriu anual mai ridicatrdquo Sebastian făcacircnd un bdquoteatru mediu mulțumitorrdquo Pen-tru Al Piru același Sebastian este un bdquoco-mediograf agreabil inteligent dar lipsit de adacircncimerdquo iar Jocul de-a vacanța o bdquoușoară improvizațierdquo What
Dacircnd timpul icircnapoi scriitorul n-a avut mai mult noroc nici cu monu-mentala Istorie a lui Că-linescu din 1941 Dim-potrivă După ce pole-mizaseră criticul nu s-a putut abține să se bdquorăz-bunerdquo pe scriitorul ana-lizat folosind calificative mai mult decacirct discuta-bile și icircncadracircndu-lhellip rasial pe autor Icircn loc să-i analizeze cărțile cu obiectivitate și să le critice cu argumente es-tetice Călinescu susținea că Sebastian nu-și putea bdquoicircngădui decacirct o singură experiență aceea a rasei salerdquo și de aceea se bdquorefugiardquo icircn analiză Dintr-un alt alineat aflăm că bdquopa-teticul dovedește sensibilitatea exagerată a evreului plăcerea de a se simți victimă inca-pacitatea lui congenitală de a concepe lupta cu toate riscurile eirdquo Icircn 1941 anul cacircnd erau publicate asemenea enormități și aberații rasiste Europa era icircn plin Holocaust iar icircn ianuarie icircn pogromul din timpul rebeliunii le-gionare compatrioți ai lui G Călinescu de etnie evreiască fuseseră omoracircți și atacircrnați icircn cacircrlige la abator Plutind senin pe deasu-pra acestor monstruozități criticul icircși scria capitolul despre Sebastian din Istorie cu o bdquoargumentațierdquo din care tocmai argumente-le lipsesc și pe un ton rezolut precum aici bdquoEstetica sa nu e decacirct aceea tipică la criticii evrei și anume iubireardquo
Ultimul nume pacircnă acum pe lista de-tractorilor cu ștaif ai lui Sebastian este cel al Martei Petreu o cercetătoare serioasă cuprinsă icircnsă inexplicabil de un fel de aver-siune icircmpotriva obiectului său de studiu Pe lacircngă teza falsă conform căreia Sebastian ar fi fost un extremist de dreapta (astfel că Cioran Eliade și ceilalți bdquonu făceau decacirct să icirci calce mai apăsat pe urmerdquo) se găsesc icircn cartea intitulată aiuritor Diavolul şi uce-nicul său Nae Ionescu ndash Mihail Sebastian exprimări inadecvate pentru un studiu aca-demic Lectorul află de la Marta Petreu că Sebastian bdquoa țacircșnit icircn brațele lui Nae cu cel dintacirci pretextrdquo că bdquoi-a dat tacircrcoale lui Eliade făcacircndu-i curte și căutacircndu-i prieteniardquo că e bdquopapagalul de presărdquo al lui Nae Ionescu bdquobate cacircmpiirdquo și bdquoicircşi ascunde icircnşelătoriardquo Cacircnd ajungem icircn lectură la formularea bdquomacircracircielile și scacircncetele lui Sebastian din Jurnalrdquo ne icircntrebăm totuși ce fel de lectură este aceea icircn care impresionantul ndash pentru aproape oricine ndash Jurnal al lui Sebastian să fie redus la niște macircracircieli și scacircncete
Eu cred icircn dreptul fiecărui comentator de a formula o opinie dar mai cred că acest drept vine icircmpreună cu o obligație profesio-nală și morală aceea de a citi cu obiectivi-tate fără părtinire fără tendențiozitate sine ira et studio opera unui scriitor
Revanșa nedreptățitului Sebastian con-stă icircn actualitatea operei lui și icircn vitalitatea dovedită de aceasta la icircntacirclnirea cu noile generații de cititori și spectatori Nu știu cacircți mai deschid astăzi o carte de Al Piru sau una de I Negoițescu dar cei care citesc și recitesc cărțile lui Sebastian sunt mulți
DANIEL CRISTEA-ENACHE
Profil de scriitorNu aduce anul ce aduce ceasul
Un film pe care-i musai să-l vedețiLuna aceasta s-a icircmplinit un an de cacircnd Organizația
Mondială a Sănătății a declarat oficial pandemia de Co-vid-19 Un an lung care a adus schimbări icircn modul nos-tru de a trăi și de a interacționa Celor mai mulți dintre noi ne-au lipsit mersul la concerte la teatru la cinema Și pentru că pandemia pare să mai stea o vreme cu noi iar umorul e unul dintre puținele remedii pentru a depăși această perioadă grea aș vrea să vă recomand o mi-niserie pe Netflix care sunt convins că o să vă placă
De curacircnd am văzut Pretend Itrsquos a City un soi de dialog icircntre Martin Scorsese și Fran Lebowitz Și e ceva electrizant la scriitoarea aceasta de 70 de ani cu păreri ferme despre aproape orice mediu artistic politică sport tehnologie călătorii nimeni și nimic nu scapă ochiului ei vigilent Fran Lebowitz spune tot ce evită ceilalți să spună dar o face cu foarte mult umor
Icircn copilăria pe care și-a petrecut-o icircn Morristown New Jersey Fran Lebowitz a cacircntat o vreme la violon-cel icircn orchestra școlii Dar și-a dat repede seama că oricacirct de mult ar exersa nu va ajunge vreodată să facă performanță bdquoCacircnd eram cu orchestra nu auzeai cacirct de prost cacircntam Știam icircnsă ce e talentul fiindcă eram conștientă de cacirct de mult icircmi lipsea icircn cazul ăstardquo a povestit scriitoarea Mărturisește că idolul ei a fost mulți ani Leonard Bernstein bdquoAvea o emisiune cacircnd eram copil numită Young Peoplersquos concerts și așteptam fie-care duminică să-l văd Icircl adoram Leonard Bernstein explica și arăta exact cum icircși imaginează un copil că arată un dirijor Și asta a ajutatrdquo povestește Fran Le-bowitz icircn acest serial
A fost exmatriculată din şcoală pentru că citea foar-te mult icircn timpul orelor și icircși neglija temele iar notele erau din ce icircn ce mai slabe Dar și-a luat cu brio testele la sfacircrșitul liceului iar la 18 ani s-a mutat icircn New York Aici a fost pentru o vreme femeie de serviciu șofer de taxi și a vacircndut spațiu publicitar
Icircn tinerețe povestește Fran Lebowitz frecventa cluburile de jazz Crede că i-a văzut pe viu pe toți ma-rii muzicieni de jazz dar preferatul ei rămacircne Charles
Mingus Avea 19 ani cacircnd s-au cunoscut și lucra la zi-arul fondat de Susan Graham Ungaro cea de-a patra soție a muzicianului Charles Mingus avea un tempera-ment vulcanic icircși amintește Fran Era arogant nu prea icirci plăcea să stea de vorbă și detesta majoritatea oame-nilor Duke Ellington a fost singura persoană pe care a respectat-o cu adevărat Icircn tinerețe Charles Mingus a cacircntat icircn trupa lui Ellington A fost concediat dar cu toate acestea pentru Mingus Duke Ellington a fost cel mai mare muzician
Prin anii rsquo70 a icircnceput să scrie pentru revista Inter-view fondată de Andy Warhol Warhol a fost cel care a definit conceptul de Pop Culture iar icircn casa lui care icirci servea și ca atelier icirci găseai frecvent la cacircte o pe-trecere pe Lou Reed sau David Bowie icircntre mulți alți artiști celebri
Cacircnd şi-a publicat prima carte un volum de eseuri despre societatea americană bdquoMetropolitan Liferdquo Fran Lebowitz avea 27 de ani A scris puţin dar extraordinar de bine Icircn toată cariera a publicat doar trei cărţi Me-tropolitan Life Social Studies şi Mr Chas and Lisa Sue Meet the Pandas (carte pentru copii) publicată icircn 1994
Din dialogul acesta pe care icircl poartă cu Martin Scor-sese mai aflăm despre Fran Lebowitz că se consideră una dintre puţinele persoane din New York care icircncă mai au bdquoexperienţa străziirdquo Asta deoarece nu are te-lefon mobil și nici laptop Este mult mai interesată să cumpere cărți (după ultimele estimări deține cam 12 mii de volume) Și icircn aceste condiții reușește să fie foarte bine informată Fran pare că icirci știe pe toți oamenii importanți din oraș iar toată lumea pare să o cunoască
Pretend Itrsquos a City este de fapt un serial de cacircteva episoade realizat de Martin Scorsese care ne prezin-tă o femeie introvertită dar foarte populară inteligentă și plină de umor care spune o poveste captivantă des-pre New York așa cum era icircn anii rsquo60-rsquo70 dar și despre societatea de astăzi despre tehnologie sport muzică literatură și icircncă multe altele
GEORGE GIcircLEA
Icircnsemnări de la fața locului
20 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
Icircn ziua de 9 martie a ES David Saranga ambasadorul Israelului icircn Romacircnia a vizitat mai multe obiective evreiești din Cluj Programul a icircnce-put la șantierul Complexului Comuni-tar Evreiesc (JCC) unde oaspetele a fost icircntacircmpinat de Robert Schwartz președintele CE Cluj Dorel Ornescu secretar Andrea Ghiță și Andrei Klein membrii icircn comitetul de conducere Andrei Zador și Rabbi Dov ber Orgad de la Habad Cluj- Napoca
A fost vizitat Templul Memorial al Deportaților Evrei (fosta sinagogă ne-ologă) a cărui reabilitare a icircnceput icircn toamna anului 2018 S-au rememorat secvențe din istoria Templului (dis-trugerea icircn bombardamentul din 2 iunie 1944 și reconstrucția din teme-lii icircn anul 1947) Ambasadorul a so-sit tocmai cacircnd se icircncheia curățenia generală de după şantier Se preco-nizează icircn prima fază reluarea cacirct mai grabnică a serviciilor divine pen-tru desfășurarea cărora există condiții optime de distanțare
Intenția conducerii comunității este ca festivitatea oficială de reinaugura-re să fie amacircnată pacircnă cacircnd condițiile epidemiologice o vor permite La bal-conul Templului accesibil acum și cu un ascensor exterior s-au creat spații expoziționale pentru o colecție muzeală avacircnd ca principal obiectiv contribuția populației evreiești la dez-voltarea economică culturalăsocială a orașului Cluj
La clădirea reabilitată a viitorului Centru Cultural Evreiesc următorul obiectiv vizitat lucrările de construcții s-au icircncheiat Aici pot fi găzduite ma-nifestări culturale și stracircngerea legă-turilor dintre Ambasada Statului Israel - Departamentul de Diplomație Publi-că și JCC Cluj vor promova cultura și civilizația israeliene prin proiecții de filme spectacole concerte expoziții lansări de carte etc
Biblioteca Centrului icircn curs de organizare va beneficia de valoroa-se donații (volume și documente) ale cunoscuților autori din dome-niul Holocaustului din Transilvania și Cluj (dr Daniel Lőwy și prof univ
dr Zoltaacuten Tibori Szaboacute) Icircmpreună cu prețioasele volume din biblioteca comunității referitoare la evreitate și iudaism se va deschide un centru de documentare S-a discutat apoi des-pre al treilea obiectiv clădirea care va adăposti administrația comunității ra-binatul serviciile sociale și medicale Aici se așteaptă primirea autorizației de construcție lucrările urmacircnd să icircnceapă icircn această primăvară Ușile și geamurile sunt deja transportate la atelierul de recondiționare
Pentru ultimul obiectiv din Complex Restaurantul Ritual există o primă va-riantă a proiectantului neicircnsușită icircncă de conducerea comunității Icircn aproxi-mativ trei ani de la icircnceperea lucră-rilor finanțate exclusiv din fondurile proprii ale CE Cluj JCC va deveni icircn mare parte funcțional
Vizita ambasadorului iaraelian s-a desfăşurat icircntr-o atmosferă cordială şi dătătoare de speranţă Oaspetele a promis că va participa la festivitatea de reinaugurare a Templului Memorial al Deportaţilor Evrei ANDREI ZADOR
Premiul Genesis 2021 conside-rat bdquoNobelul evreiescrdquo i-a revenit re-gizorului american Steven Spielberg Distincția se acordă celor care bdquosunt angajați să susțină valorile evreieștirdquo De aceea icircn motivarea acordării premiului lui Spielberg Fundația Ge-nesis a arătat că bdquoimportante tema-tici evreiești sunt adesea icircntrețesute icircn narațiunea filmelor lui și anume importanța identității și apartenenței păstrarea umanismului icircntr-o lume nemiloasă grija față de celălalt și onorarea obligației morale de a face lucruri corecterdquo
O altă justificare pentru acordarea distincției s-a referit la bdquoactivitatea lui extraordinară de a păstra memoria Holocaustului și a preveni viitoare ge-nocide prin intermediul filmului prin filantropie și implicarea icircn viața pu-
blicărdquo respectiv faptul că Spielberg a pus bazele Fundației Șoah care păs-trează mărturiile unor supraviețuitori ai Holocaustului Fundația a fost cre-ată după succesul peliculei sale din 1993 bdquoLista lui Schindlerrdquo
Distincția a fost acordată icircn urma votului popular din icircntreaga lume Deși ultimul cuvacircnt icircl are Comitetul pentru Premii faptul că Spielberg a primit cele mai multe voturi a fost un factor determinant a arătat Fundația
Premiul Genesis a fost creat icircn 2013 de către un grup de filantropi evrei ruși Suma acordată este de un milion de dolari și pacircnă acum toți cei care au fost distinși au donat premiul icircn scopuri filantropice
Fundația Genesis a decis de asemenea să onoreze memoria șef-rabinului Marii Britanii lordul Jona-than Sacks (zl) decedat la 20 no-iembrie 2020 El era unul dintre cei șapte finaliști ai competiției pentru Premiul Genesis dar a murit icircn timpul
campaniei de desemnare obținacircnd pacircnă atunci zeci de mii de voturi din icircntreaga lume Stan Polovets unul dintre co-fondatori și președinte al Fundației și-a manifestat imensul regret față de pierderea acestei mari personalități a iudaismului și a de-clarat că Fundația bdquose pregătește să onoreze această mare voce a evre-imii aducacircnd un omagiu operei lui de-o viață și sprijinind menținerea moștenirii sale intelectuale și spiritua-le pentru a se asigura că va continua să existe pentru generațiile viitoarerdquo
Fundația va organiza la Londra un eveniment pe 14 noiembrie la un an de la decesul rabinului Va fi reali-zat un film documentar despre viața lui Jonathan Sacks Fundația este icircn discuții cu trustul bdquoMoștenirea Rabi-nului Sacksrdquo icircn vederea susținerii și a altor inițiative semnificative pentru a celebra și a păstra moștenirea lui
MAGDALENA PORUMBARUNicu Covaci ne duce lahellip
Tamara de Lempicka A murit ultimul evreu din KujandOdinioară orașul Kujand din Tadjikistan a fost un centru al prezenței evreiești
din Asia Centrală Dar la sfacircrșitul lunii ianuarie bogata viață comunitară a evre-ilor buhareni a luat sfacircrșit prin decesul lui Jura Abaev de 93 de ani ultimul evreu din localitate Grupul de evrei de aici buharenii (denumirea este legată de orașul Buhara) avea rădăcini persane
Fost muncitor Abaev a fost ani de zile liderul spiritual al sinagogii din Ku-jand icircnchisă icircn 1999 Abaev avea cinci copii cu toții emigrați icircn Israel prin anii 1990 ca dealtfel toate rudele lui Abaev Icircn Tadjikistan mai trăiesc aproximativ 20 de evrei așkenazi icircn capitala Dușanbe
Tadjikistanul este unul dintre statele din Asia Centrală de unde după prăbușirea URSS aproape toți evreii au emigrat Aceasta a dus și la reducerea evreilor buhareni din țara vecină Uzbekistan și a bdquoevreilor de la Munterdquo o altă minoritate originară din Persia cu legături stracircnse cu cea din Buhara Exodul din Tadjikistan unde odinioară trăiau 15000 de evrei a fost determinat și de războiul civil izbucnit icircn 1992 care a durat cinci ani cu un mare număr de morți deplasări de populație și sărăcie După terminarea războiului a avut loc asasi-narea lui Gavriel Gavriilov liderul Societății Haverim din Tadjikistan creată icircn perioada postcomunistă care și-a propus reicircnvierea culturii evreiești A fost un alt element care a determinat emigrarea evreilor
Și Abaev a emigrat icircn Israel chiar de trei ori dar de fiecare dată a revenit la Kujand adevăratul lui cămin spunea el A renunțat la o pensie care-i permitea icircn Israel o viață confortabilă dar acolo bdquose simțea un nimenirdquo pe cacircnd icircn orașul său natal bdquoicircl cunoștea și-l respecta toată lumeardquo Icircn casa lui spațioasă a invitat o familie cu patru copii care au avut grijă de el
Decenii de-a racircndul pacircnă la dispariția comunității Abaev a icircndeplinit și funcția de rabin ținacircnd slujbele de icircnmormacircntare și icircngrijindu-se și de cimitirul unde a și fost icircnmormacircntat Nu a avut cine să-i organizeze ceremonii religioase dar a fost condus pe ultimul drum de numeroși prieteni și vecini Sinagoga a fost demolată icircn 2015 el fiind atunci unicul evreu din oraș (EG)
Ascultam interviul acordat de Nicu Covaci realizatorului emisiunii Psiho-logul muzical Andrei Partoş icircn care liderul formaţiei Phoenix vorbea des-pre modul icircn care icircşi achită multe cheltuieli pictacircnd (el fiind absolvent de Arte Plastice) A menţionat atunci numele unei artiste plastice din State-le Unite despre care nu ştiam nimic Tamara de Lempicka
Am regăsit referirea şi icircntr-un inter-viu acordat de acelaşi muzician unei televiziuni private unde apărea şi o fotografie a sa icircn faţa şevaletului Re-alizatoarea TV a fost tentată să atribu-ie tabloul invitatului emisiunii dar Nicu Covaci a precizat că icircn acea fotogra-fie lucra la o reproducere după un ta-blou al Tamarei de Lempicka deoare-ce aceste reproduceri se cer pe piaţă fiindcă icircn America un original se vinde la preţul de 6-7 milioane de dolari
Tamara de Lempicka s-a născut pe 16 mai 1898 la Varşovia ca fiică a lui Boris Gurwik-Goacuterski un avocat rus evreu ce lucra pentru o firmă fran-ceză Mama sa Malwina Dekler era o poloneză care şi-a petrecut viaţa mai mult icircn străinătate unde şi-a icircntacirclnit şi soţul Legenda spune că atunci
cacircnd avea zece ani mama sa a comandat unui p r o e m i n e n t artist local un portret pastel al Tamarei dar ea a detestat să pozeze şi a fost nemulţumită de rezultat a pus macircna pe pensulă şi a făcut portretul surorii sale mai tinere acesta fiind primul portret pictat de ea
După studii de artă plastică la pres tigioase instituţii de icircnvăţămacircnt superior afirmarea Tamarei s-a pro-dus icircn 1925 cu ocazia Expoziţiei In-ternaţionale de Arte Decorative şi In-dustriale Moderne care mai tacircrziu a dat numele stilului Art Deco
Stilul ei a fost un amestec de cu-bism rafinat şi stil neoclasic inspirat icircn special de Jean-Dominique Ingres După al Doilea Război Mondial se va stabili icircn Statele Unite de unde icircn 1974 se va muta icircn Mexic unde a de-cedat icircn 1980 La cererea sa cenuşa i-a fost icircmprăştiată peste vulcanul Po-pocateacutepetl
IOAN IACOB
Alexander Hausvater scriitorulfraza scurtă fa-vorizează ușu-
rința lecturii de către cititori Sunt cărți consistente din care ai ce reține ai ce icircnvăța Am descoperit un nou Haus-vater Vă felicit și vă aplaudrdquo
Costel Postolache l-a descris pe Hausvater drept bdquocel mai mare scrii-tor necunoscut Acum faima lui de scriitor aproape a egalat-o pe cea de regizorrdquo
Actorii Maia Morgenstern și Con-stantin Florescu au selectat fragmen-te din cele trei cărți și le-au citit
bdquoLa fel ca piesele sale lectura cărților lui Hausvater constituie o experiență imersivărdquo a arătat Dan Romașcanu bdquoEl regizează și experimentează atacirct icircn teatru cacirct și icircn literatură Aș spune că nu personajele sunt icircn căutarea unui autor ci autorul este copleșit de perso-najele sale laquoAici Radio Erosraquo poate fi și un scenariu de filmrdquo
Răzvan Voncu a spus că bdquoAlexan-der Hausvater nu este doar un inte-lectual care știe să-și pună gacircndurile pe hacircrtie Este un scriitor icircnzestrat cu talent viziune vocație și cu o calitate tot mai rară astăzi ndash capacitatea de a
fi profund icircntr-o modalitate artistică ac-cesibilă mai multor oameni dispensa-tă de complicații inutile laquoDor călătorraquo este un roman profund despre o temă eternă și niciodată epuizată icircn literatu-ră relația tată-fiu laquoPenumbraraquo este o carte halucinantă scrisă pe linia foarte fină dintre imaginar și referentul isto-ric despre nenorocirile prin care a tre-cut și despre micile drame de zi cu zi icircn spatele cărora se află icircntotdeauna o memorie istorică laquoAici Radio Erosraquo este partea experimentală jucăușă a textului icircn care se vede mintea formi-dabilă de constructor viziunea aces-tui scriitor care creează universuri ficționale puternice și autenticerdquo
Autorul a conchis bdquoSingura mea speranță a fost icircntotdeauna ca la tea-tru să am cacirct mai mulți oameni icircn sală iar icircn literatură ndash cacirct mai mulți cititori Dacă o piesă un film sau o carte are o semnificație sfacircrșitul real este icircnce-putul acelei ștafete icircn care spectatorul sau cititorul ia batonul și icircncepe el să creeze să se gacircndească dacă există vreo legătură icircntre un personaj și viața lui Speranța este să icircl faci să devină un om mai bun mai profund mai iubitorrdquo
(Urmare din pag 15)
David Saranga a vizitat Complexul Comunitar Evreiesc din Cluj
Premiul Genesis 2021 i-a fost decernat regizorului Steven Spielberg
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 21
O bibliotecară spioană icircn serviciul Congresului Evreiesc American
Florence Mendheim (1899-1984) custode al Bibliote-cii Publice din New York a participat pentru a le observa la reuniunile pronaziste din oraș icircntre anii 1933-1938 icircn cadrul organizației Prietenii Noii Germanii numită mai tacircrziu Liga Germano-Americană punacircndu-și viața icircn pe-ricol Conform unei relatări din Jerusalem Post rezulta-tele cercetărilor de dată recentă pe această temă au fost făcute publice de Institutul Leo Baeck din New York
Florence Mendheim era o evreică germană stabilită icircn Bronx alături de familie A lucrat pentru Congresul Evre-iesc American (CEA) condus icircn acei ani de Rabinul Ste-phen Wise Membrii organizației pronaziste din America se icircntacirclneau icircn cafenele și taverne și de multe ori se salutau cu expresia bdquoSă omori un evreurdquo
Michael Simonson arhivist la Institutul Leo Baeck a declarat bdquoNu știm dacă a fost recrutată de CEA sau dacă a venit ca voluntară dar este clar că tot ce se petrecea icircn Germania faptul că avea rude acolo și identitatea ei evreiască au motivat-o icircndeajuns icircn icircncercarea ei de a limita amenințarea nazistă din Ameri-cardquo Dacircndu-se drept o simpatizantă a nazismului Florence Mendheim a furnizat material documentar și rapoarte valoroase pentru CEA cu privire la orientarea extremistă și antisemită a organizației unde se infiltrase ca spioană
Icircn anii rsquo30 delegatul lui Hitler Rudolf Hess le-a dat imigranților germani icircn America permisiunea și directiva de a icircnființa organizația Prietenii Noii Germa-nii care să susțină național-socialismul și izolaționismul Aceasta primea spon-sorizări pentru concerte și tabere de vară pentru a apărea icircn ochii americanilor drept o organizație culturală Florence Mendheim a lucrat aici ca secretară dar a renunțat la slujbă cacircnd situația devenise prea primejdioasă Intrarea icircn război a Statelor Unite a dus la icircnăbușirea grupărilor pronaziste iar de multe ori liderii lor au fost deportați
Mai tacircrziu Florence Mendheim a fost secretară icircn Comitetul pentru Icircnțelegerea Arabo-Evreiască instituție care promova ideea unui stat binațional arab-evreiesc Nu s-a căsătorit niciodată foarte tacircrziu a povestit despre perioa-da ei ca spioană dar oamenii nu i-au dat atenție Documentele i-au fost păstra-te de frații ei care ulterior le-au predat Institutului Leo Baeck (CB)
La icircnceputul lunii martie 2021 av Iulian Sorin fost conducător al Federației ar fi icircmplinit 95 de ani
A trăit aidoma generației sale toa-te faliile sociale ale veacului XX Icircn timpul pogromului legionar din ianuarie 1941 de la București a fost ridicat de pe stradă de legionari și dus la Sina-goga bdquoMalbimrdquo icircnțesată de evrei luați prizonieri A trăit scene de coșmar jafuri umiliri maltratări Pe toți icirci aștepta moartea A fost trimis să care moloz icircn curtea sinagogii Icircntr-o clipă de neatenție a paznicului a escaladat gardul și a fugit Așa a scăpat cu viață A făcut muncă obligatorie La cimitirul din Giulești unde fusese repartizat la apărarea pasivă căra cadavrele celor pieriți icircn bombardamentul din 4 aprilie 1944 Cacircteva bombe au căzut icircn cimi-tir Cacircnd Romacircnia a icircntors armele icircm-potriva Germaniei naziste tacircnărul s-a icircnrolat icircn Forțele de Luptă Patriotică A participat la apărarea Capitalei A cre-zut că icircn lumea care se prefigura nu vor mai exista ură intoleranță violență speranță făcută repede țăndări
Opera lui socială icircn plan comunitar icircnsumează un capitol de istorie post-belică a evreilor romacircni Icircnainte de 1989 a organizat pornind de la zero fostul Cămin-spital bdquoMartin Bălușrdquo Chiar atunci cacircnd după 1990 căminul a fost desființat icircn spațiul rămas liber a icircnființat Centrul de Zi ndash JCC-ul nu exis-ta icircncă ndash și Bucătăria bdquoMartin Bălușrdquo a creat sedii speciale pentru Biblioteca FCER și pentru reprezentanța Claims Conference icircn Romacircnia Din 1991 pacircnă icircn 2005 cacirct a fost secretar gene-ral al Federației și ca președinte inte-rimar după decesul lui Nicolae Cajal a contribuit substanțial la moderniza-rea cu ajutorul JOINT-ului a DASM la reformarea Secției Bunuri cu ac-cent asupra patrimoniului sacru la icircnnoirea educației iudaice redefinirea instituțiilor culturale deschiderea spre societatea romacircnească adacircncirea
d i a l o g u l u i interetnic și interreligios construirea de noi etape icircn relațiile cu Israe-lul cu Aliaua romacircnă recuperarea la cultura-mamă a scriitorilor israeli-eni de expresie romacircnă A acționat pentru combaterea antisemitismului negaționismului antiisraelismului și recunoașterea Drepților icircntre Popoare romacircni A susținut procesul de aderare a Romacircniei la NATO și de integrare icircn UE A făcut parte din conducerea Con-gresului Evreiesc European A impulsi-onat reactivarea Forumului B´nai B´rith icircn Romacircnia A fost membru fondator al Consiliului Minorităților Naționale de pe lacircngă Guvernul Romacircniei fiind se-cretar al Comitetului pentru Culte Cul-tură și Mass Media președinte pen-tru restituirea bunurilor imobiliare ale organizațiilor de minorități naționale A fost membru fondator al Fundației bdquoCaritateardquo al Asociației Evreilor din Romacircnia Victime ale Holocaustului a făcut parte din conducerea Asociației Culturale de Prietenie Romacircnia - Is-rael a Asociației pentru Pacea Re-ligiilor din Romacircnia Pentru meritele sale de lider al FCER a fost distins de președintele țării cu Ordinul bdquoMeritul Culturalrdquo icircn Grad de Comandor
Icircn ultima sa cuvacircntare rostită la Congresul al II-lea al FCER icircn 2010 există un pasaj despre nevo-ia de recunoștință față de icircnaintași bdquoDe-a lungul timpului personalități de excepție au condus activitatea evrei-lor din Romacircnia S-au afirmat nu nu-mai icircn planul vieții iudaice dar și icircn planul vieții romacircnești Mi se pare că ar trebui să avem icircn vedere pentru vi-itor ca memoriei acestor predecesori ai noștri să-i acordăm importanța ce se cuvinerdquo Cuvinte premonitorii
IULIA DELEANU
Sunt zece ani de cacircnd s-a stins din viață prof univ dr Andrei Voinea zl dublu laureat al Premiului Academiei Romacircne autor a 12 tratate de orto-pedie a sute de comunicări publicate icircn țară și străinătate Cacircnd i s-a oferit prilejul cărturarul a dovedit aptitudini de foarte bun organizator a condus Spitalul CFR-2 Spitalul de Urgență Floreasca Centrul pentru Ajutor Me-dical al DASM (CAjM) După 1990 profesorul a fondat Universitatea bdquoTitu Maiorescurdquo acreditată de Consiliul Național de Medicină Academică unde a predat cursuri de ortopedie și traumatologie
A avut icircnzestrări literare remarca-bile semnalate de Iorga care dedica-se o pagină icircntreagă icircn bdquoCuget clarrdquo adolescentului din anii aceia Liceanul debutase la revista orădeană bdquoȚara visurilor noastrerdquo alături de Ovidiu Drimba și Mircea Malița Dar bdquoțara visurilorrdquo lui avea să se facă țăndări nu peste multă vreme Avea 18 ani Icircntr-o singură noapte toți evreii din satele Transilvaniei de Nord au fost ghetoizați icircn capitalele de județ El și familia lui au ajuns la Beiuș Au urmat patru ani de muncă obligatorie la ca-riere de piatră experiență dramatică retrăită icircn prima din cărțile sale de memorialistică bdquoClepsidra și bolova-
nulrdquo scrisă icircmpreună cu Kovacs Ja-nos După pensionare Andrei Voinea continuă să fie activ icircn plan profesi-onal ndash medic la CAjM coordonator al Comisiei de Sănătate a BBR ndash și revine cu succes la scris Din colabo-rarea literară cu regretatul președinte de onoare al ACPRI av Constantin Vișinescu s-au ivit alte două volume de memorialistică bdquoViața icircntre destin și istorierdquo și bdquoUmbre purpuriirdquo
Student la Facultatea de ortope-die din Moscova Andrei Voinea făcea practică la Clinica profesorului Mihail Friedenland Friedenland primise icircnști ințarea că fusese trecut pe laquolista neagră a dușmanilor poporuluiraquo și de-mis din funcția de director
Dar mentorul lui Andrei Voinea a fost profesorul Iuliu Hațieganu de la care a icircnțeles că nu poți fi medic dacă nu știi să fii mai icircntacirci om An-drei era licean cacircnd tatăl lui s-a icircm-bolnăvit grav Medicii de la spitalul clujean unde era internat nu se ară-tau dispuși să riște o operație fără prea mari șanse de reușită Băiatul lui s-a dus atunci la Hațieganu fost profesor al tatălui său Dr Hațieganu a acceptat să-l opereze salvacircndu-i viața Gestul acesta avea să-l deter-mine ca icircn 1955 icircn timpul războiului din Coreea cacircnd lucra la un spital
sub pavilion romacircnesc să lupte fără ca alți medici să icircncerce ca o bolnavă tacircracircndu-se icircntr-un aparat ghipsat pe culoarele spitalului să-și recapete demnitatea mersului ome-nesc Să se icircmpotrivească peste mulți ani hotăracircrii a 7-8 medici orto-pezi să apeleze la soluția chirurgica-lă mai comodă a scurtării piciorului unei paciente și să icircnvingă Pacien-ta a plecat acasă pe picioarele ei icircn-tregi era soția avocatului Vișinescu
care a mărturisit asta la catafalcul medicului
Semnatara racircndurilor de față este beneficiara intervenției făcute de pro-fesor către un fost student al lui deve-nit ortoped cunoscut icircntr-un moment de icircncercare Icircmpreună cu soția sa Doina i-a fost sprijin moral
Profesorul Andrei Voinea trăiește icircn memoria tuturor celor pe care i-a ajutat
IULIA DELEANU
95 de ani de la nașterea lui Iulian Sorin zl
Datoria față de icircnaintași
Benjamin de Rothschild a decedat la 57 de ani
10 ani de la plecarea dintre noi a prof univ dr Andrei Voinea zl Nu poți fi medic dacă nu știi să fii om
Descendent al uneia dintre ramuri-le familiei de Rothschild președintele Consiliului de administrație al societății Edmond de Rothschild Hol-ding SA Benjamin de Rothschild a decedat icircn urma unei crize cardiace a informat publicația franceză Tribune Juive Avea 57 de ani A fost fiul lui Edmond și Nadine de Rothschild și la fel ca tatăl și bunicul lui sprijinea Israelul Grupul franco-elvețian Ro-thschild Holding SA care s-a specia-lizat icircn administrarea unor bănci par-ticulare și gestiunea activelor are 32 de sucursale icircn icircntreaga lume Socie-tatea nu are nici o legătură cu banca franco-britanică Rothschild amp Co care aparține vărului său David
Benjamin i-a urmat tatălui său icircn 1997 Potrivit unui portret schițat de revista Le Point icircn 2014 era pasio-nat de navigația cu vele și de vacircnă-toarea de antilope din Africa și era un mare fumător Deși s-a implicat icircn activitatea societății după opinia lui nu considera că ar fi avut legitimita-te afirmacircnd că un moștenitor chiar dacă obține cele mai bune rezultate nu este sută la sută legitim bdquoNu sunt decacirct o verigă a lanțuluirdquo a declarat el Icircn cercurile financiare era cunos-cut drept un antreprenor de renume
mondial expert icircn finanțe și inovație și avacircnd icircn fața ochilor viitorul și care a acordat atenție creșterii moștenirii familiei Rothschild
De la preluarea conducerii gru-pului el a extins activitatea filantro-pică mai ales icircn Israel Grupul are aici o societate de investiții și a făcut donații substanțiale universităților și unor programe vizacircnd promovarea icircnvățămacircntului icircn mediile sărace res pectiv ridicarea nivelului educației pentru copiii din acest mediu Icircn apri-lie icircmpreună cu soția sa Ariane a făcut o donație de 50 de milioane de șekeli pentru achiziționarea de echi-pament medical pentru 22 de spitale din icircntreaga țară ca sprijin acordat Is-raelului icircn bătălia icircmpotriva pandemiei de Coronavirus (EG)
22 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
Keshet ndash importanța vieții
icircn iudaismicircncerca să icircnțe-legem dacă
această prăpastie poate fi depășită dacă putem crea un pod Cu siguranță știți cu toții cacirct de importantă este viața icircn iudaism ca element central Viața este sacră icircn iudaism Tora ne spune să alegem viața iar acest icircn-demn stă alături de noi de generații Viața ar trebui să primeze icircn fața ori-cărei reguli sau tradiții religioase
Evreii haredi (ultrareligioși) repre-zinta aproximativ 14 din populația Israelului dar icircn același timp 30 dintre infectările cu noul Coronavirus din țara noastră au fost identificate icircn racircndul acestei comunități Icircn racircndul comunității haredi rata mortalității din cauza Covid-19 este de patru ori mai mare decacirct icircn restul țării Aces-te date statistice arată așa și pentru că o parte dintre sinagogile și școlile religioase din comunitate au rămas deschise De asemenea au avut loc icircnmormacircntări cu mii de participanți icircn timpul celui de-al treilea lockdown Ați văzut probabil fotografii icircn care se ob-serva ușor că mulți dintre participanți nu respectau distanțarea și nu purtau mască De altfel unii dintre acești ra-bini icircnmormacircntați icircn ceremonii cu mii de participanți au murit tocmai din ca-uza noului Coronavirus
Este așadar de icircnțeles de ce unii evrei seculari sau chiar religioși dar care nu fac parte din această mino-ritate au fost supărați Oamenii au simțit că icircn această comunitate exis-tă o profundă lipsă de respect față de viață față de cei din jurul lorrdquo a spus Mordechai Miller care a vorbit icircn continuare despre explicațiile religioa-se și sociale ale acestei polarizări a societății icircntr-o prelegere tradusă de Miriam Rosenzwieg
Icircntreaga sesiune Keshet cu tema Importanța vieții icircn iudaism poate fi urmărită icircn continuare online pe pagi-nile de Facebook ale JCC București și FCER
(Urmare din pag 3)
bdquoNe străduim ca asistații noștrihellipldquoincluși icircn Pro-gramul bdquoCopii icircn
nevoierdquo 97 de rezidenți icircn căminele amintite Măști mănuși gel dezinfec-tant alcool sanitar de zin fectant pen-tru multisuprafețe șer vețele antibac-teriene etc au primit și angajații din toate comunitățile Icircn tot acest interval ne-am bucurat de sprijinul permanent al conducerii FCER și al JOINT-ului al cărui director pentru Romacircnia Is-rael Sabag și-a reconfirmat sprijinul
icircn același spirit al parteneriatului de excepție cu FCER
ndash Ați avut de icircnfruntat riscuri mai mari față de cele ale angajaților din alte sectoare de activitate
ndash Le-am icircnfruntat Toți angajații DASM au venit zilnic la serviciu avacircnd
același orar ca icircn perioada de dinainte de pandemie Am apelat și la sprijinul voluntarilor astfel icircncacirct beneficiarii serviciilor de asistență să resimtă cacirct mai puțin prezența pandemiei și să iasă cacirct mai puțin din locuință spre a nu fi expuși pe cacirct posibil icircmbolnă-virii
ndash Icircn ce stadiu se află vaccinarea rezidenților din cămine și a icircngrijitori-lor lor
ndash Toți cei de la Căminul bdquoRosenrdquo și de la cel din Arad care au dorit să se vaccine-ze au fost vaccinați 78 dintre rezidenți La fel ndash și angajații căminului Icircn acest scop a fost trimisă o caravană specială
ndash Ce aveți icircn vedere pentru anul care a icircnceput
ndash Ne străduim să asigu-răm același nivel de servi-cii ca și icircn anul precedent astfel icircncacirct asistații noștri să fie cacirct mai puțin afectați de pandemia de Covid-19 Ne propunem să continu-ăm acțiunile de voluntari-
at amintite să menținem icircn limitele posibilului echipele care ne-au dat o macircnă de ajutor icircn protejarea celor cu grad mai ridicat de vulnerabilitate Sperăm ca prin continuarea procesu-lui de vaccinare să ne reluăm activi-tatea icircn parametrii normalității
(Urmare din pag 11)
Mișcarea Legionară omagiată icircn Senatul Romacircniei
Centenar PAUL CELAN
Se icircmplinesc icircn această lună o sută de ani de la nașterea lui Paul CELAN unul dintre importantele spirite care au marcat gacircndirea poetică europea-nă a secolului XX Născut Antschel la 23 noiembrie 1920 icircntr-o familie de evrei germanofoni din Cernăuți (oraș aflat atunci sub administrație romacirc-nească) pleacă icircn 1938 icircn Franța unde icircși icircncepe studiile universitare
dar renunță un an mai tacircrziu pentru a se icircntoarce la Cernăuți După 22 iunie 1941 este mobilizat icircn detașamentele de muncă obligatorie iar icircn 1942 părinții icirci sunt deportați icircn lagăre din Transnistria unde decedează Icircn 1945 se refugiază la București unde adoptă pseudonimul Celan (de fapt o anagramă a numelui său) Icircn 1947 de-cide să părăsească definitiv Romacircnia iar după șase luni petrecute la Viena se stabilește la Paris unde reicircncepe studiile universitare
La Viena publică un prim volum de versuri și se icircmprietenește cu In-geborg Bachmann cu care trăiește o complicată și dramatică poveste de dragoste cores pondența dintre ei fi-ind cuprinsă icircn volumul Timp al inimii tradus icircn 2010 icircn limba romacircnă
Poet de expresie germană Paul Celan publică icircn 1952 Mohn und Gedaumlchtnis (volum tradus icircn 2006 icircn romacircnește cu titlul Mac și memorie) cartea care i-a adus recunoașterea criticii urmată de alte volume care l-au consacrat drept unul dintre cei mai importanţi poeţi ai secolului XX Totodată traduce icircn germană din lu-crările unor autori prestigioși Primeş-te icircn 1958 Premiul Literar al Oraşului
Bremen iar icircn 1960 i se decernează Premiul Georg Buumlchner Bolnav se si-nucide icircn 1970
După cum remarca Norman Ma-nea Benjamin Fondane și Paul Celan rămacircn cei mai importanți mesageri ai moștenirii evreiești și romacircnești icircn Franța ambii dedicați artei nemuri-toare a scrisului și a căror viață a fost marcată de un destin tragic
Pentru a marca Centenarul Paul Celan Editura Polirom a publicat icircn acest an 2 volume Primul dintre acestea intitulat Meridianul și alte proze (ediție revizuită) cu o traduce-re din limba germană și note de An-drei Corbea este o prestigioasă și mi-găloasă icircntreprindere de transpunere icircn romacircnește a prozei lui Paul Celan
Cel de-al doilea ndash bdquonu vreacicatri-cerdquo Studii despre Paul Celan la icircm-plinirea a 100 de ani de la nașterea poetului ndash icircl are de această dată ca autor pe același Andrei Corbea pro-fesor la Universitatea bdquoAlexandru Ioan Cuzardquo din Iași laureat al Premiului Herder și al Premiului Jakob-und-Wil-helm-Grimm Ambele vin să comple-teze integrala operei poetice a lui Paul Celan icircncepută icircn 2015 la aceeași editură (II)
Manual de combatere a antisemi tismului
Comisia Europeană icircmpreună cu IHRA a publicat un manual de utilizare practică a definiției de lucru a antisemitismului Documentul a apărut sub egida președinției germane a Consiliului UE
Bazat pe o cercetare atotcuprinzătoare efectuată de Bundesverband RIAS (Asociația Federală a Departamentelor de Cercetare și Informații despre An-tisemitism) manualul oferă o privire de ansamblu asupra bunelor practici ale unor organizații internaționale administrații naționale societatea civilă și comunitățile evreiești din Europa Sunt enumerate 35 de bune practici de la icircnsușirea punerii icircn aplicare a legislației pacircnă la icircnregistrarea și informarea inci-dentelor antisemite Manualul prezintă 22 de surse care au prezentat incidente antisemite icircn Europa și care susțin corectitudinea definiției de lucru a antisemi-tismului elaborată de IHRA
Referindu-se la editarea manualului vicepreședintele Comisiei Europene Margaritis Schinas a declarat bdquoTrebuie să combatem antisemitismul oriunde icircl icircntacirclnim Viața evreiască este o parte a societăților noastre și suntem deciși să o protejăm Noul manual facilitează icircndeplinirea acestui angajament și răs-punde cerințelor statelor membre pentru o cunoaștere mai bună și folosirea definiției elaborate de IHRA Manualul va deveni un alt instrument valoros al statelor membre pentru a pune icircn aplicare Declarația Consiliului UE de comba-tere a antisemitismuluirdquo
Organizațiile evreiești europene au salutat apariția manualului bdquoEste deose-bit de important să se ofere guvernelor și agențiilor de securitate liniile directoa-re necesare punerii icircn aplicare a definiției IHRA care oferă practici icircn proteja-rea fizică a comunităților evreiești Salutăm publicarea acestui ghid icircn contextul icircn care teoriile conspiraționiste antisemite și atacarea evreilor se răspacircndesc pe continentul nostrurdquo a subliniat dr Moshe Kantor președintele Congresului European Evreiesc
bdquoImportanța acestui manual este de a demonstra cum definiția de lucru a antisemitismului se poate folosi pentru combaterea antisemitismului Este un instrument necesar și valoros pentru toate guvernelerdquo a arătat Simone Rodan-Benzaquen director al Filialei Europa a Comitetului Evreiesc American (EG)
Senatul Romacircniei a devenit un loc icircn care Mișcarea Legionară a putut fi omagiată fără nici un fel de opreliști sau rețineri Icircntr-un comunicat trans-mis de Institutul Național pentru Stu-dierea Holocaustului din Romacircnia (INSHR) bdquoElie Wieselrdquo acesta solicită Senatului Romacircniei bdquovigilență față de omagierea memoriei Mișcării Legio-narerdquo
Uluitor și revoltător a fost că pe data de 24 februarie profitacircnd de faptul că declarațiile politice nu pot fi imputate juridic unui parlamentar senatorul Alianței pentru Unitatea Ro-macircnilor Sorin Lavric i-a adus un oma-giu lui Valeriu Gafencu numit bdquosfacircnt al icircnchisorilorrdquo (httpswwwyoutubecomwatchv=nFE9DwBWGZk)
bdquoAsemenea opinii de la tribuna democrației romacircnești trebuie să icircn-cetezerdquo atrage atenția INSHR amin-tind că bdquoicircn fapt Valeriu Gafencu a fost membru activ al Mișcării Legionare iar icircn timpul rebeliunii din ianuarie 1941 a incitat cu pistolul icircn macircnă elevi din liceele ieșene să se alăture tentativei de lovitură de stat Icircn 1941 după interzicerea Mișcării Legionare a fost condamnat la icircnchisoare pentru că a militat pentru reactivarea acestei mișcări fascisterdquo
Indulgența față de astfel de ma-nifestări contravine cu cele afirmate pe 21 ianuarie ac cu prilejul come-morării victimelor Pogromului de la București de președinta Senatului Romacircniei Anca Dragu care declara
bdquoAntisemitismul xenofobia și rasismul reprezintă pericole de actualitate pe care dacă nu le contracarăm ferm so-cietatea noastră și noi toți vom avea de suferit Obligația noastră morală la 80 de ani de la această tragedie este să omagiem așa cum se cuvine memoria celor care au suferit icircn acest eveniment dezonorant și să ne asigu-răm că această dramă va rămacircne me-reu vie icircn conștiințele noastrerdquo
INSHR trage concluzia bdquocă icircncercă-rile AUR de delimitare de Mișcarea Le-gionară sunt fake news-urirdquo dar ar mai trebui să ne asigurăm că la adăpostul libertăților democratice prost icircnțelese Parlamentul nu devine o tribună de ex-primare a unor opinii pe care apoi politi-cienii le infirmă dar faptul că ele au fost rostite și-a făcut deja efectul asupra unei părți a electoratului romacircn (AM)
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 23
Y D E C E S E Y C O M E M O R Ă R I Y
FILE DE CALENDAR6Evrei născuți icircn luna aprilieClaude Cohen-Tannoudji ndash fizi-
cian Născut la Constantine Algeria 1 aprilie 1933 membru icircn Academia Franceză 1981 Premiul Nobel pentru fizică 1997
Nachman din Breslov ndash rabin Născut la Medzybizh 4 aprilie 1772 stabilit la Bratslav și la Uman unde a murit icircn 1810 Mormacircntul lui este loc de pelerinaj
Simcha Jacobovici ndash regizor ar-heolog scriitor canadian Născut la Pe-tah-Tikva din părinți originari din Romacirc-nia 4 aprilie 1953 Cărți și filme despre istoria evreiască antică
Mircea Săucan ndash regizor și pro-zator Născut la Paris 5 aprilie 1928 revenit cu familia icircn Romacircnia 1934 Emigrat icircn Israel 1987 decedat la Na-zareth-Illit 2003
Eliyahu Bakshi-Doron ndash Șef-Rabin sefard al Israelului 1993-2003 Născut la Ierusalim 5 aprilie 1941 Adept al dialogului interconfesional Decedat la Ierusalim 12 aprilie 2020
Frida Wattenberg ndash membră a Rezistenței franceze Născută la Pa-ris 7 aprilie 1924 activistă comunitară Distinsă cu Legiunea de Onoare Dece-dată la Paris 3 aprilie 2020
Edmund Husserl ndash filozof Născut la Prossnitz Moravia 8 aprilie 1859 convertit la luteranism1886 Icircntemeie-torul școlii de fenomenologie Decedat la Freiburg 1938
Maria Banuș ndash poetă Născută la București 10 aprilie 1914 Primul vo-lum bdquoȚara fetelorrdquo 1937 Premiul Her-der pentru poezie 1986 Decedată la București 1999
Stefan Heym (Helmut Flieg) ndash scrii-tor Născut la Chemnitz 10 aprilie 1913 refugiat icircn SUA1935-1952 Premiul Ie-rusalim 1993 Decedat la Ein Bokek Israel 2001 icircnmormacircntat la Berlin
Tristan Tzara (Samuel Rosen-stock) ndash poet Născut la Moinești 16 aprilie 1896 stabilit icircn Franța Unul dintre icircntemeietorii dadaismului Dece-dat la Paris 1963
Cynthia (Shoshana) Ozick ndash scrii-toare Născută la New York 17 aprilie 1928 Autoare de povestiri și romane despre viața evreilor din America
Menachem Mendel Schneerson ndash Lubavitcher Rebbe lider al Mișcării Habad Născut la Nikolaev 18 aprilie 1902 Stabilit icircn SUA 1941 a icircntemeiat o rețea de sinagogi școli instituții me-dicale Decedat la New York 1994
Rita Levi-Montalcini ndash neurobio-log Născută la Torino 22 aprilie 1909 Premiul Nobel pentru medicină 1986 Senator pe viață icircn Senatul Italiei pacircnă la deces 2012
Barbra Streisand ndash actriță de ci-nema și cacircntăreață Născută la New York 24 aprilie 1942 Printre cacircntecele interpretate bdquoKol Nidrerdquo și alte melodii ebraice clasice
Adolphe (Isaac Moise) Creacutemieux ndash lider al evreimii franceze Născut la Nicircmes 30 aprilie 1796 Icircntemeietor al Alianței Israelite Universale1860 De-cedat la Paris 1880
Evrei decedați icircn luna aprilieHelena (Chaja) Rubinstein ndash pro-
ducătoare de cosmetice și colecționară de artă Născută la Cracovia 1870 stabilită icircn SUA 1914 Decedată la New York 1 aprilie 1965
Lev Davidovich Landau ndash fizician Născut la Baku 1908 Premiul Nobel pentru fizică 1962 Decedat la Mosco-va 1 aprilie 1968
Israel Avraham Portugal ndash lider al hasidismului de Sculeni (bdquoSculener Reberdquo) Născut icircn Romacircnia 1923 de-cedat la New York 1 aprilie 2019
Adam Schlesinger ndash compozitor textier cacircntăreț Născut la New York 1967 Premiul Emmy pentru muzică și lirică originală 2019 Decedat la New York 1 aprilie 2020
Allen Ginsberg ndash poet Născut la Newark New Jersey 1926 A scris și poezii pe teme iudaice Decedat la New York 5 aprilie 1997
Isaac Asimov (Isaak Yudovich Ozimov) ndash chimist autor de romane științifico-fantastice Născut la Petrovi-ki Rusia 1920 emigrat icircn SUA 1923 Decedat la New York 6 aprilie 1992
Helene Aylon (Greenfied) ndash pictoriță Născută la Brooklyn NY 1931 Om de artă eco-feminist și co-mentatoare feministă a Bibliei Ebraice Decedată icircn SUA 6 aprilie 2020
Mark Steiner ndash filozof Născut la Bronx NY 1942 profesor la Universita-tea Ebraică din Ierusalim Specialist icircn filozofia științei Decedat la Ierusalim 6 aprilie 2020
Ilarie Voronca (Eduard Marcus) ndash poet și eseist Născut la Brăila 1903 stabilit icircn Franța 1933 S-a sinucis la Paris 8 aprilie 1946
Primo Levi ndash scriitor Născut la To-rino 1919 supraviețuitor al lagărului de la Auschwitz Scrieri referitoare la experiențele sale icircn Holocaust S-a si-nucis la Torino 11 aprilie 1987
Ludwik Lazarus Zamenhof (Ley-zer Leyvi Zamengov) ndash medic și lingvist Născut la Byalistok 1859 Creator al limbii esperanto Decedat la Varșovia 14 aprilie 1917
Nina Cassian (Reneacutee Annie Cas-sian Mătăsaru) ndash poetă Născută la Galați 1924 exilată icircn SUA 1985 A scris și pe teme evreiești Decedată la New York 14 aprilie 2014
Meir A Halevy (Meir ben Abraham Hahamu) ndash rabin și istoric Născut la Piatra Neamț 21 martie3 aprilie 1900 Emigrat icircn Franța 1963 decedat la Pa-ris 15 aprilie 1972
Liviu Librescu ndash inginer Născut la Ploiești 1930 profesor la Virginia Tech Blacksburg SUA 1985 Ucis icircn timpul orei de curs de către un criminal 16 aprilie 2007
Chaim Herzog ndash general și om po-litic Născut la Belfast 1918 emigrat icircn Palestina 1935 Președinte al Isra-elului 1983-1993 Decedat la Tel Aviv 17 aprilie 1997
Benjamin Disraeli (DrsquoIsraeli 1st Earl of Beaconsfield) ndash scriitor și om politic Născut la Londra1804 conver-tit la anglicanism 1817 Prim-ministru al Angliei icircn trei racircnduri 1868-1881 A păstrat legătura cu iudaismul Decedat la Londra 19 aprilie 1881
Marcel Hermann Iancu (Janco) ndash pictor și arhitect Născut la București 1895 emigrat icircn Palestina 1941 Pre-miul Israel 1957 Decedat la Ein Hod Israel 21 aprilie 1984
Esteacutee Lauder ndash producătoare de cosmetice Născută la Corona NY 1906 Icircntemeiază Esteacutee Lauder Com-panies1946 Decedată la New York 24 aprilie 2004
Ezer Weizman ndash general și om poli-tic Născut la Tel Aviv1924 Președinte al Statului Israel 1993-2000 Decedat la Caesarea Israel 24 aprilie 2005
Moșe Teitelbaum ndash bdquoSatmarer Reberdquo Născut la Ujfeherto Ungaria 1914 emigrat icircn SUA 1947 Decedat la Williamsburg NY 24 aprilie 2006
Iosif Iser (Iosif Isidor Rubinsohn) ndash pic-tor și grafician Născut la București 1881 Membru al Academiei Romacircne 1955 De-cedat la București 25 aprilie 1958
Ludwig Wittgenstein ndash filozof Născut la Viena 1889 Specialist icircn logică epistemologie filozofia limbaju-lui Refugiat icircn Anglia 1939 Decedat la Cambridge 29 aprilie 1951
LUCIAN-ZEEV HERȘCOVICI
6S-a stins din viață Alexandru (Sandu) Singer
Fostul director al Editurii Hasefer Alexandru Sin-ger zl s-a născut la Brăila icircn 1932 icircntr-o familie evreiască din clasa mijlocie Bunicul său era un cu-noscut croitor iar tatăl pălărier Familia s-a mutat la București cacircnd Alexandru avea doar doi ani Dar legile rasiale și războiul distrug afacerea iar tatăl ajunge icircntr-un lagăr de muncă din Moldova Crește icircn grija mamei și foarte tacircnăr la 13 ani ajunge ucenic electrician
Cărțile sunt universul lui și continuă să studieze chiar și icircn perioada dură a războiului astfel icircncacirct după război s-a icircnscris la Facultatea de Filosofie a Universității din București
Icircn 1955 la absolvirea facultății fiind deja căsătorit cu Elena profesoară de biologie nu i se admite repartizarea icircn specialitate icircn Capitală și se angajează la nou icircnființata Televiziune Romacircnă fiind cacircteva luni cameraman Icircn fine li se repartizează posturi icircn Oradea lui ca icircndrumător cultural la Felix iar Elenei ca profesoară icircntr-un sat alăturat Cacircțiva ani Sandu lucrează chiar icircn Băile Felix fiind unul dintre cei care revitalizează și bdquonascrdquo viitoarea stațiune
Oradea are o intensă viață culturală și Sandu se implică activ scrie face parte din colectivul revistei bdquoFamiliardquo și devine profesor de filosofie la Liceul bdquoGojdurdquo colaborează și la teatru Icircși continuă pasiunea pentru sociologie și lu-crează icircn acțiuni de sociologie aplicată alături de profesorul și icircndrumătorul său Octavian Neamțu
Icircn anii rsquo60 este anchetat de Securitate pentru că primise invitație la un Con-gres de Sociologie icircn Anglia unde evident nu ajunge Icircn schimb continuă să scrie analize și să coopereze cu profesori europeni este primul care introduce noțiunea de educație continuă icircn Romacircnia fiind publicat atacirct icircn țările socialiste cacirct și icircn Canada Suedia și Germania
Icircn 1972 la icircnființarea Ministerului Culturii și Educației Socialiste este che-mat la București Icircn 1980 e chemat la ministrul Suzana Gacircdea care icircl critică deoarece e bdquoprea băgăreț și icircncăpățacircnatrdquo și icircl mută din minister I se propune să lucreze la Editura Politică poziție pe care o refuză Ajunge redactor la Editura bdquoIon Creangărdquo unde va lucra pacircnă după Revoluție
Chiar dacă se pensionează oficial icircn 1992 e abia icircnceputul unei noi ere pentru Sandu Singer Devine directorul unei mici edituri private icircși intensifică colaborările internaționale participă la conferințe pe tema educației continue și organizează la București cu sprijin UNESCO un eveniment cu această temă
Continuă prin a lucra alături de Zigu Ornea la Editura Hasefer redactează nenumărate cărți ale autorilor evrei din țară și din străinătate și devine directorul editurii după dispariția lui Ornea
Abia la vacircrsta de 76 de ani se va retrage din activitate despărțindu-se cu greu de pasiunea sa Totuși continuă să redacteze și să tipărească cărți pen-tru prieteni și colaboratori călătorește icircn toată lumea de la New York pacircnă icircn Norvegia scrie pentru bdquoObservator Culturalrdquo bdquoDilemardquo și bdquoAdevărul culturalrdquo se implică icircn viața comunității evreiești și primește Premiul bdquoȘafranrdquo icircn Elveția
A lucrat trei ani și jumătate ca voluntar la Centrul Educațional Lauder unde avea ore de lectură la bibliotecă și pentru toți elevii era bdquobuniculrdquo
Dumnezeu să icirci binecuvacircnteze amintirea
Izu Gott zl ndash 5 ani de la intrarea icircn eternitate
Izu Gott zl a dominat viața muzicală evreiască din Romacircnia celei de-a doua părți a veacului XX Icircn familia lui de mu-zicieni dorohoieni copiii se bucurau să cacircnte icircmpreună ore icircntregi Oifn pripicik A idișe mame Ba mir bist ti șein Frații mai mari cacircntau la vioară și la acordeon Icircntr-o zi ndash tunete și fulgere fratele mai mare l-a prins umblacircnd la acordeonul lui Pe urmă a icircnceput să-l icircnvețe Cacircnd și-a dat seama că și-a icircntrecut profesorul i-a icircncredințat instrumentul
Era icircn clasa icircntacirci primară cacircnd el familia lui tot șteitl-ul au fost deportați icircn Transnistria A ținut minte toată viața vagoanele de marfă bdquocazareardquo icircn sinagogi părăsite tifosul morții de dimineață Și totuși muzica nu i-a părăsit nici pe el nici pe ai lui Iubea deopotrivă folclorul evreiesc și romacircnesc După 1959 cacircnd a terminat Conservatorul a fost dirijor al Teatrului Evreiesc de Stat din Iași și al Ansamblului Doina Moldovei Icircn 1979 a fost pus să aleagă ori Doina ori comunitatea Deoarece teatrul evreiesc ieșean se desființase a preluat con-ducerea Corului de Talmud Tora din oraș bdquoComunitateardquo a răspuns Depar-tajare formală Cine vede hasidim-ii israelieni dansacircnd și cacircntacircnd pe motive folclorice romacircnești icircnțelege asta Din 1980 a condus corul de Talmud Tora din București Apoi a fost icircndrumător muzical pe țară al corurilor comunitare A făcut turnee de mare succes icircn Israel Europa America A cacircntat la Casa Albă
Izu Gott n-a plecat de tot dintre noi ne-a lăsat pe cel mai bun discipol Bog-dan Lifșin
IULIA DELEANU
Icircnhumați icircn cimitirele CEB din București VLĂDESCU JANETTA (Cimitirul Giurgiului) STOENESCU SUZETTE (Cimitirul Filantropia) GEORGESCU FE-LICIA (Cimitirul Sefard) SINGER SANDU (Cimitirul Giurgiului) GUTTMANN BERNHARD (Cimitirul Sefard) COHN MERY BEATRICE (Cimitirul Sefard) BARID ANDY (Cimitirul Giurgiului) LEONDARI VASILE-GRIGORIE (Cimitirul Giurgiului)
24 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
franceze iar mono-grafiile și sintezele critice privind lite-ratura daneză au fost de asemenea consultate icircn romacirc-nă franceză sau germană Știm asta deoarece icircn cel mai bun stil academic Ștefan Cazimir ne dezvăluie la finalul cărții biblio-grafia pe care a icircntrebuințat-o de pri-sos să subliniez că a mers la sursele esențiale și că a știut cu deprindere de vechi truditor icircn cultura romacircnă să ca-ute mereu legăturile cu literatura noas-tră Fie prin traduceri fie prin sinteze
Pretextul cărții dacă era nevoie de unul l-a reprezentat probabil dubla aniversare icircn 2020 a scriitorului Hans Christian Andersen născut icircn 1805 și trecut la cele veșnice icircn 1875 Ștefan Cazimir a ales cea mai frumoasă și icircn
Vedere din Elsi-nor Escursiuni icircn literatura daneză cea mai recentă carte a lui Ștefan Cazimir apărută la finele anului trecut a luat prin surprin-dere lumea literară romacircnească
Absența unor reacții critice mai
consistente o dovedește cred limpe-de iar motivele sunt și ele ușor de ghicit Profesorul Ștefan Cazimir este o enciclopedie culturală vie icircnsă nu era cunoscut ca specialist icircn literaturi nordice Și-apoi icircn timpuri de pande-mie cacircnd viața culturală se derulea-ză la ralenti cine să se mai ocupe la București de cercetări privind literatu-ra daneză Nu icircn ultimul racircnd Ștefan
Cazimir este cunoscut ca o persona-litate plină de umor care și icircn Parla-ment se amuza pe seama carențelor bdquoaleșilor neamuluirdquo nu puțini s-au gacircndit că icircntre copertele cărții despre puțin cunoscuta la noi literatură da-neză se află o uriașă farsă Mai ales că subtitlul trimite la cunoscuta carte a lui Nicolae Filimon Escursiuni icircn Germania meridională (1858) Cum Nicolae Filimon face parte din teritoriul literar icircn care expertiza profesorului Cazimir este absolută mulți au bănuit o farsă culturală
Nimic mai fals Vedere din Elsinor chiar este o suită de 16 profiluri literare consacrate scriitorilor clasici ai litera-turii daneze de la Ludvig Holberg la Jens Christian Groslashndahl precedate de o introducere și un capitol de con-cluzii Operele lor au fost citite icircn tra-duceri romacircnești (cele mai multe) sau
O carte neobișnuită sau excelența evreiască icircn timpuri de pandemieRealitatea
cărţii
Adevărul pocit după preferințeDemiterea președintelui Asociației Foștilor Deți-
nuți Politici și Victime ale Dictaturii din Romacircnia Octa vian Bjoza din funcția de subsecretar de stat la Secretariatul de Stat pentru Recunoaşterea Meritelor Luptătorilor Icircmpotriva Regimului Comunist a stacircrnit o furtună pe scena politică romacircnească Furtună care icircntre altele a (re)adus la suprafață o grămadă de minciuni și gunoaie pe care societatea romacircnească se străduiește de peste trei decenii să le ignore și să le țină sub preș dar care icircmput aerul de cacircte ori preșul este mișcat din loc și mizeria iese la iveală
Totul a pornit de la un comunicat semnat de O Bjoza icircn numele AFDPR ca reacție la amendamen-tele introduse de deputații Silviu Vexler Ovidiu Ganț și Slavoliub Adnagi la Legea nr 2322020 amenda-mente care prevăd că nu se pot acorda indemnizații bdquopersoanelor condamnate pentru infracțiuni icircmpotri-va umanității sau celor icircn cazul cărora s-a dovedit că au desfășurat o activitate fascistă sau legionară icircn cadrul unei organizații sau mișcări de acest fel și nici copiilor acestorardquo
Așa și Pe cine ar putea deranja (și de ce) că foștii legionari și criminali de război atacircția cacircți mai sunt icircn viață și (mai ales) odraslele lor nu pot icircn-casa indemnizații de la statul romacircn Răspunsul scurt este pe AFDPR și partidele AUR și PSD Răs-punsul mai lung este cel la icircntrebarea bdquode ce icirci su-pără această decizierdquo
Conform Asociației pentru cei care icircși executau sentințele icircn icircnchisorile comuniste bdquonu mai conta din ce partid făcuseră vreodată parte sau nurdquo așadar acum li se bdquocontestă meritele și se schimbă sensul luptei lor de rezistență icircmpotriva comunismuluirdquo Și dacă faptele părinților nu contează pentru Asociația Foștilor Deținuți Politici după cum se afirmă icircn co-municatul publicat pe site-ul organizației evident că pentru Bjoza copiii tuturor deținuților politici trebuie să primească indemnizații bdquoindiferent de faptul că părinții lor au fost criminali de război naziști legio-nari sau comuniștirdquo bdquoCe vină puteau să aibă copiii fasciştilor naziştilor legionarilor evreilor comuniş-tilor romacircnilor Ce vină puteau să aibă copilaşii ră-maşi acasă pentru faptele comise de părinţi Aşa vedem noi problemardquo a spus Bjoza
Este o mare eroare să pui semnul egal icircntre toți deținuții politici indiferent de faptele lor doar pentru că și legionarii s-au opus comunismului Atunci să ne așteptăm ca AFDPR să propună clemență și pentru Hitler și partidul național-socialist deoarece și ei de-clarau că dușmanul lor cel mai mare este comunismul motiv pentru care a și fost declanșată Operațiunea Barbarosa adică atacarea Uniunii Sovietice Aș mai adăuga doar că ignoracircnd vina pentru care unii
deținuți au ajuns icircn pușcărie Bjoza nu face decacirct să perpetueze afirmația falsă a comuniștilor care pre-tindeau că toți luptătorii anticomuniști sunt legionari Azi AFDPR afirmă că toți deținuții politici erau la fel pentru că erau anticomuniști Crimele comise de unii dintre ei inclusiv icircmpotriva evreilor nu mai contează vina a fost spălată de trecerea prin detenție
Dar cu evreii fostul subsecretar de stat o rezolvă repede bdquoAFDPR nu contestă existența Holocaustu-lui icircn Romacircnia Singurul lucru care poate fi discutat constă icircn dimensiunile Holocaustuluirdquo Adică dacă Holocaustul din Romacircnia ar fi avut mai puține vic-time culpa legionarilor ar fi fost mai mică Motiv su-ficient pentru demitere arăta Florin Cicircțu bdquoA pune icircn discuţie dimensiunile Holocaustului şi a icircncerca să pui pe umerii comunităţii evreieşti aducerea comu-nismului icircn Romacircnia este nu doar o icircncercare de a mistifica istoria ci şi un gest periculos pentru valorile democraticerdquo Poziție susținută și de Andrei Muraru reprezentant special al Guvernului pentru promova-rea politicilor memoriei și combaterea antisemitismu-lui care a afirmat că bdquoreexaminarea faptelor istorice sub forma negaţionismului deflectiv este o formulă icircntacirclnită a negaţioniştilor iar declaraţiile publice ale lui Octavian Bjoza sunt insultătoare pentru memoria victimelor Holocaustului şi pentru urmaşii acestorardquo
Negarea dimensiunii Holocaustului nu e ceva nou Să ne amintim că Dan Șova senator și purtă-tor de cuvacircnt al PSD la acea vreme a declarat icircn 2012 că la Iași germanii au omoracirct 24 de evrei Motiv pentru care partidul l-a trimis icircn vacanță icircn SUA cu condiția să viziteze și Muzeul Holocaustului Iar apoi Dan Șova a fost uns ministru de către președintele PSD și prim-ministrul de atunci Victor Ponta
Așa că de ce să ne mirăm acum că tot PSD prin gura lui Florin Roman afirmă că demiterea lui Bjoza a fost decisă de unii care stau bdquoicircn spatele cortineirdquo și bdquoiau decizii politice pe care le icircnmacircnează icircn plic pre-mieruluirdquo Cine să fie icircn spatele cortinei Oculta iudeo-masonică așa cum se spunea pe vremea legionarilor pe care azi icirci apără (din nou) PSD Icircn acest context poziția AUR (bdquogestul premierului PNL arată care este adevărata culoare a coaliţiei de guvernămacircnt roşul aprins al tancurilor sovietice bolşevicerdquo) nu ne miră dar ne dă ocazia să afirmăm icircncă o dată că AUR nu e deloc izolat pe scena politică romacircnească
Și atunci să ne mai uluiască faptul că Maia Mor-genstern a fost tratată de bdquojidrdquo la o icircntacirclnire cultura-lă iar icircn Parlament sunt omagiați doi legionari fără ca vreun alt parlamentar icircn afară de Silviu Vexler să protesteze
Dacă nu ne trezim viitor de AUR țara noastră areALX MARINESCU
Preţul unui abonament pe un an este de 30 lei Abonamentele pentru cititorii din provincie se vor face la comunităţile evreieşti din localitatea respectivă ABONAŢII SUNT RUGAŢI SĂ COM-PLETEZE ADRE SA EXPEDITORULUI PE CUPON Pentru cei din Bucureşti ndash la sediul FCER din str Sfacircnta Vineri nr 9 ndash 11 cod poştal 030202 Cod fiscal FCER 7426470 Abonamentele se mai pot achita şi prin mandate poştale fie pe adresa FCER ndash la oficiile poştale din localitate FIRST BANK SUCURSALA MOŞILOR OLARI Contul IBAN RO66PIRB4236745798003000 (RON) RO03PIRB4236745798002000 (USD) RO37PIRB4236745798001000 (EUR) Pentru EUROPA un abonament pe un an costă 45 de euro (cu toate taxele incluse) Pentru EXTRA EUROPA un abonament costă 95 de dolari USA (cu toate taxele incluse) Pentru Israel un abonament pe un an costă 40 de dolari USA
REALITATEA EVREIASCĂREDACŢIA Bucureşti
str Maria Rosetti nr 17 sector 2COD POŞTAL 020481 OP 9
Tel fax 021-3227560wwwjewishfedro
realitateaevreiascagmailcomSerie nouă a
REVISTEI CULTULUI MOZAICFondată icircn 1956
de Şef-Rabin Dr Moses Rosen
Redactor-şef Alexandru MARINESCU
Redactori Dr Claudia BOSOI
Iulia DELEANUDan DRUŢĂ
Luciana FRIEDMANNEva GALAMBOS (senior editor)
George GIcircLEA Mihaela OBERSCHI
Foto Sandu CAcircLŢIASecretar de redacţie Emilia HRISTEA
DTP Gabriel IONESCU
Tiparul executat de Tipografia TIPOART IDEA STUDIO
BucureştiTel 0723531624
Relaţii administrator Mihail TUNSOIU tel 021-3149690
distributierregmailcom
Potrivit art 206 CP responsabilitatea juridică pentru conţinutul fiecărui text aparţine autorului Redacţia nu icircmpărtăşeşte icircn mod obligatoriu punctele de vedere exprimate icircn articolele semnate de colaboratori Redacţia nu primeşte spre publicare decacirct articole scrise cu diacritice
Gacircndul scrisbdquoTrădarea lui
EinsteinldquoScriitor de for-
mație filosofică și icircmpătimit eseist Eric
Emmanuel Schmitt a pus icircn discuție relația om ndash lume Așa a făcut cu Di-derot Freud Mozart etc Icircn ceea ce privește omul de știință confruntat cu efectele descoperirilor sale ndash Schmitt are icircnsă prede-cesori iluștri Brecht (Galileo) Duumlrrenmatt (Fizicienii) și chiar Hainar Kipphardt (Cazul Oppenheimer)
Icircn Trădarea lui Einstein piesa scrisă icircn 2014 tradusă și regizată de Tudor Țepeneag la TES dramaturgul se oprește asupra genialului fizician și dezvoltă relativitatea alegerilor omului sub vremi Icircl surprindem pe savant (la icircnceputul celei de-a Doua Conflagrații Mondiale) pe malul unui lac din New Jersey stacircnd de vorbă cu un vagabond Con-fident al hazardului marginalizatul căruia i-a murit fiul pe front pare o sensibilă (și realistă) cameră de rezonanță pentru icircntrebările pe care și le pune in-telectualul idealist Nu sunt indiferente originea și biografia protagonistului german evreu ateu dar solidar cu neamul său constracircns la exil la rătăciri de apatrid și afectat de pericolul nazist și de esca-ladarea prigoanei antievreiești Conștient că este supravegheat de FBI intracircnd și icircn vizorul Comisiei Hoover el va fi dizgrațiat și apoi reabilitat
Se poate izola savantul de situația tragică a lumii icircn care trăiește Se poate despărți de destinația dată invențiilor sale de cei care le-au creditat Se poate rupe de putere de politică Cea mai arzătoare di-lemă a acestui pacifist și iubitor al muzelor care l-a alertat pe Roosevelt asupra avansului experimente-lor germane și asupra rolului decisiv al forțelor ce vor deține bomba atomică este aportul său la cercetări ce au dus la finalizarea armei atomice El va parti-cipa la celebrul Proiect Manhattan (1940) numai că apoi după Hiroshima se va trezi plin de groază ca un ucenic-vrăjitor Pe de altă parte el va semna icircn 1965 icircmpreună cu Bertrand Russel un manifest privind pericolul bombei cu hidrogen
Interesul față de text și setea de teatru după pandemie icircnsuflețesc jocul interpreților icircndrumați de Tudor Țepeneag Simplitate firesc gravitate dar și umor autoironie și caldă comunicare umană ndash asta exprimă dialogul dintre Andrei Finți Mircea Dragoman (rolul titular) și Veaceslav Grosu Neculai Predica La racircndul lor Mihai Nițu George Remeș Andrei Miercure dau viață agentului FBI OrsquoNeill Bi-nevenită icircn spectacol este și violonista Rodica Doija
NATALIA STANCU
Drumul spre teatru
același timp cea mai icircnaltă cale de a marca dubla aniversare oferind litera-turii romacircne o primă introducere sin-tetică icircn literatura daneză Demersul său util și ieșit din comun icircn același timp este o bdquomarcă icircnregistratărdquo a sa și a prezenței evreiești icircn cultura romacirc-nă o prezență definită prin excelență devotament și travaliu susținut Icircn timpuri de pandemie Ștefan Cazimir a mers cacircnd și cum s-a putut la Bi-blioteca Academiei Romacircne iar apoi ne-a oferit o carte care reprezintă o bază pentru oricine dorește să stu-dieze sau numai să se informeze cu privire la literatura daneză O primă sinteză romacircnească scrisă cu har și cu o particulară icircnțelegere a fenome-nului literar nordic
RĂZVAN VONCUȘtefan Cazimir ndash Vedere din Elsinor Es-
cursiuni icircn literatura daneză Editura Semne București 2020
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 3
La jumătatea lunii februarie a pu-tut fi urmărită o sesiune Keshet QampA foarte utilă cu președintele FCER de-putatul Silviu Vexler și col dr Valeriu Gheorghiță coordonatorul campani-ei naționale de vaccinare icircmpotriva Covid-19 O icircntacirclnire cu informații esențiale despre vaccinare dar din care am aflat cacircte ceva și despre omul care coordonează cel mai amplu proces organizatoric din istoria recen-tă a Romacircniei
Evenimentul online a fost deschis de Ery Pervulescu membru al Comi-tetului Director al FCER care a vorbit despre nevoia acestui dialog pe fon-dul interesului foarte mare exprimat de membrii comunităților evreiești din Romacircnia cu privire la vaccinare Asta și pentru că spiritul comunitar care definește minoritatea evreiască este exprimat de interacțiunea umană de icircntacirclnirea nemijlocită iar singura soluție pentru a ne icircntoarce la aceste obiceiuri care ne aduc icircmpreună este tocmai vaccinarea
Silviu Vexler i-a mulțumit doctoru-lui Valeriu Gheorghiță pentru amabi-litatea de a participa la acest dialog avacircnd icircn vedere programul său foarte icircncărcat și l-a invitat să vorbească despre stadiul campaniei de vaccina-re și despre provocările acestui de-mers complex bdquoCampania de vacci-nare din Romacircnia și din icircntreaga lume este una dintre cele mai provocatoare și confruntată cu multe obstacole la acest moment avacircnd icircn vedere am-ploarea fără precedent Vorbim de o reorganizare din punct de vedere lo-gistic și medical a tuturor activităților Vorbim icircn primul racircnd de provocările privind numărul de doze necesare pentru a acoperi această cerere ex-traordinar de ridicată la nivel mondial și icircn țara noastră De asemenea o provocare importantă este legată de resursa umană mai exact de perso-nalul care lucrează icircn centrele de vac-cinare
După cum știți campania de vacci-nare din Romacircnia are cacircteva compo-nente esențiale pe care aș vrea să le menționez și acum vaccinarea este gratuită este voluntară nu este obli-gatorie și nici condiționată De aseme-nea vaccinarea se desfășoară doar cu vaccinuri care au autorizație de la Agenția Europeană a Medicamentu-lui for de reglementare a tuturor auto-rizărilor de punere pe piață a oricărui medicament icircn Uniunea Europeană și icircn spațiul economic al Europei
Din acest punct de vedere tot ceea ce am creat icircn această perioadă icircn-cepacircnd de la elaborarea strategiei de vaccinare a avut ca scop conturarea unui mediu cacirct se poate de favorabil și de sigur pentru toți beneficiarii vac-cinării din Romacircniardquo a spus Valeriu Gheorghiță care a vorbit icircn continua-re despre etapele campaniei de vacci-nare și prioritizarea diferitelor catego-rii populaționale necesară din cauza deficitului de vaccinuri icircn primele luni de la apariția acestora
Col dr Valeriu Gheorghiță a anunțat și că pacircnă icircn luna martie strategia a presupus funcționarea cu
30 din numărul de centre deschise la nivel național iar icircncepacircnd cu luna aprilie capaci-tatea va crește pacircnă la 100 cu peste 1700 de centre de vaccinare la nivel național bdquoAceastă capacitate ne-ar asigu-ra vaccinarea a 100000 de oameni zilnic Icircn acest ritm vom putea ajunge la vaccinarea
a 70 din populație pacircnă icircn luna septembrie așa cum ne-am propus Este de altfel obiectivul Comisiei Eu-ropene pentru că vreau să subliniez vaccinarea icircn Romacircnia este parte a unui proiect european Țara noastră este pe picior de egalitate cu celelalte țări europene Mai mult decacirct atacirct aș vrea să vă spun că ne-am menținut pacircnă acum pe poziții fruntașe icircn ceea ce privește numărul dozelor adminis-trate la mia de locuitorirdquo a mai spus col dr Valeriu Gheorghiță care a amintit că dincolo de obiectivul co-mun de a limita răspacircndirea virusului principalul beneficiu al vaccinării este acela individual pentru că icircn urma tu-turor studiilor clinice efectuate pacircnă acum s-a observat că prin vaccinare a fost eliminat riscul dezvoltării unei forme grave de Covid-19 chiar și icircn cazul icircn care se produce infectarea Așadar mai ales icircn ceea ce privește persoanele vulnerabile susceptibi-le să dezvolte o formă gravă a bo-lii beneficiul vaccinării este foarte mare
Președintele FCER a vorbit icircn continuare despre interesul deosebit al membrilor comunităților evreiești din Romacircnia pentru vaccinare mai ales avacircnd icircn vedere numărul mare de membri de vacircrsta a treia bdquoPriori-tatea absolută a FCER icircn această perioadă au fost centrele rezidențiale căminele pentru persoane vacircrstni-ce Federația are un sistem extins și complex de asistență socială și me-dicală și profit de această ocazie să vă mulțumesc pentru soluțiile găsite acolo unde a fost nevoie Icircn prezent personalul medical din cadrul Depar-tamentului de asistență este vaccinat La fel și persoanele din cele două că-mine (București și Arad) care au do-rit să se vaccineze Totul a funcționat perfect pacircnă acum și vă mulțumesc pentru ajutor mai ales că v-am prins icircntr-o perioadă foarte aglomeratărdquo a spus Silviu Vexler care a amintit că rata de vaccinare icircn racircndul persona-lului din asistență este de aproxima-tiv 70 iar icircn racircndul rezidenților de peste 80 Vorbitorul a deschis și o discuție despre implicațiile știrilor fal-se cu privire la pandemie și vaccinare dar și despre campaniile de denigrare a persoanelor implicate icircn gestiona-rea pandemiei sau a campaniei de vaccinare bdquoAu fost icircn toată această perioadă atacuri inclusiv la adresa dumneavoastră și sunt curios dincolo de toată partea de organizare cum vă icircmpăcați cu aceste lucrurirdquo a icircntre-bat Silviu Vexler
bdquoEste un aspect extrem de sensibil Ca medic de spital sunt apropiat de
pacienți și empatic cu suferința uma-nă așa că am avut parte pacircnă acum din fericire de apreciere din partea pacienților mei și m-am bucurat de această apreciere Progresiv dat fiind acest rol de coordonare a campaniei de vaccinare m-am confruntat și cu opinii diferite și cu persoane care au fost mai puțin elegante icircn exprima-re aș putea spune Evident că toate aceste lucruri dor și sunt greu de tole-rat icircnsă cred că este important să nu uităm obiectivul pe care-l avem acela de a crea un mediu favorabil și sigur pentru vaccinare
Nu a fost și icircn continuare nu este ușor dar am icircnvățat să trăiesc și cu acest aspect al vieții Respect drep-tul la opinie chiar dacă aceasta este diferită de a mea Unii oameni au un limbaj agresiv mai ales icircn comentari-ile postate pe anumite rețele sociale La icircnceput le citeam și icircmi era greu să icircnțeleg de ce oamenii pot reacționa așa Dar pacircnă la urmă fiecare este li-ber să meargă pe drumul său Pentru mine este important ca fiecare per-soană care dorește să se vaccineze să o poată face icircntr-un mediu favora-bil și sigur Eu chiar cred icircn solidarita-te și empatie și sunt convins că doar icircmpreună putem icircnvinge această pan-demierdquo a spus icircntre altele Valeriu Gheorghiță
Icircntreaga discuție din care puteți afla informații importante despre orga-nizarea campaniei naționale de vacci-nare este icircn continuare disponibilă on-line pe pagina de Facebook a FCER
GEORGE GIcircLEA
Coordonatorul campaniei naționale de vaccinare la Keshet QampA
Keshet ndash importanța vieții icircn iudaismJCC Romacircnia JDC și FCER au organizat icircn ultima zi
a lunii februarie o ediție Keshet cu tema Importanța vieții icircn iudaism moderată de Ery Pervulescu Invitați au fost prim-rabinul Rafael Shaffer rabinul Johnny Solomon și Mordechai Miller
Icircn deschiderea evenimentului rabinul Johnny Solo-mon a vorbit despre porunca de a trăi sănătos bdquoEste mi-nunat să fiu astăzi cu voi atacirct de mulți prieteni vechi și noi Vreau să icircmpărtășesc cu voi icircn această seară cacircteva din icircnțelepciunile evreiești despre o viață sănătoasă care este icircn sine o mițva
Multă lume crede că mițva este doar să respecți regu-lile cașrutului sau să respecți Șabatul Dar deseori uităm că o mare mițva este să avem grijă de noi icircnșine Un ver-set biblic ne spune că Dumnezeu ne-a dat un trup și a suflat icircn el sufletul Ceea ce icircnseamnă că atacirct trupul cacirct și sufletul nostru sunt daruri de la Dumnezeu Așa că aș vrea să luăm icircn considerare că avem responsabilități nu doar pentru sufletul nostru ci și pentru trup
Aș vrea să vă spun o poveste care se găsește icircn Midraș și este despre rabinul Hillel Se spune că acesta icircși părăsește studenții iar ei icircl icircntreabă unde se duce El răspunde că merge să facă o mițva Icircntrebat despre ce este vorba icircn ideea de a contribui și ei icircnțeleptul spune că merge să se spele icircntr-o baie rituală Studenții au icircntrebat dacă aceasta chiar este o mițva iar el a răspuns că da explicacircnd printr-o parabolă că este responsabil de trupul său deoarece a fost făcut după chipul și asemănarea lui Dumnezeu Așadar să avem grijă de noi este o mițva La icircnceputul Torei scrie că Dumnezeu ne-a dat un trup și un suflet iar la finalul Torei ni se spune că trebuie să avem mare grijă de noi icircnșine
Putem spune că a avea grijă de trupul nostru este o pre-mițva una care ne dă posibilitatea să le facem pe ce-lelalte Deoarece pentru a ne putea ruga trebuie ca trupul nostru să fie sănătosrdquo a spus icircntre altele rabinul Johnny Solomon icircn discursul său tradus de Magda Zucker
Icircn cadrul aceleiași sesiuni prim-rabinul Rafael Shaffer a vorbit despre asumarea riscului icircn iudaism bdquoSubiectul este importanța vieții dar pentru a putea icircnțelege orice subiect acesta trebuie delimitat Să credem că am putea să trăim fără a ne asuma vreun risc este imposibil Sunt situații icircn care trebuie să ne asumăm riscuri dar și situații icircn care nu este nevoie Voi icircncerca să delimitez aceste ca-tegorii bazacircndu-mă pe un text foarte vechi pe care l-am primit icircn dar Acest text a fost scris icircn urmă cu aproape 300 de ani de rabinul Moshe Chaim Luzzatto icircn Cartea celor drepți și abordează acest subiect Există teamă cuvenită
și teamă neghioabă Există icircncrederea icircn HaȘem și există nesăbuință Căci iată HaȘem binecuvacircntat fie El a dotat omul cu o minte ageră și judecată dreaptă să se poarte pe
calea cea bună și să se ferească de lucrurile dăunătoare Iar cel ce nu va dori să se poarte pe calea icircnțelepciunii și se va lăsa pradă primejdiilor dă dovadă de nesăbuință Și iată el păcătuiește prin ceea ce face icircmpotriva Creatoru-lui binecuvacircntat fie El care dorește ca el să se păzească Avem așadar această poruncă de a ne păzi Deci este o diferență icircntre omul care a fost pus icircntr-o situație pericu-loasă și cel care a intrat pe macircna lui icircn această situație Paza și teama bazate pe discernămacircnt sunt cele potrivite
Icircn schimb există și teama neghioabă atunci cacircnd omul pune pază peste pază Acest tip de teamă poate duce pacircnă acolo icircncacirct să-l icircmpiedice pe om să studieze Tora și să facă fapte bune Și teama are așadar limitele ei Acolo unde pericolul este prezent sau probabil trebuie să ne păzim dar acolo unde pericolul nu este prezent sau nici măcar cunoscut nu trebuie să ne temem
Este pandemie așa că trebuie să ne temem Nu mai este pandemie nu mai avem de ce să ne fie frică Atunci cacircnd se va icircncheia pandemia nu ne va fi deloc ușor să revenim la viața normală să ne apropiem de oameni Obi-ceiurile de acum vor persistardquo a spus Rafael Shaffer icircn prelegerea sa
Icircn finalul icircntacirclnirii Mordechai Miller a icircncercat să răs-pundă la icircntrebarea Ce este mai important valoarea vieții sau ritualul religios
bdquoMă bucur să văd atacirct de multe fețe familiare Mă simt foarte apropiat de comunitatea dumneavoastră pentru că bunicii și străbunicii mei au venit din Iași
Astăzi vom vorbi despre prăpastia dintre valoarea vieții așa cum o vedem și nevoia de a respecta ritualurile comunită-ții ultraortodoxe din Israel Vom (Continuare icircn pag 22)
GEORGE GIcircLEA
4 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
Chiar dacă locurile din Tem-plul Coral au fost ocupate pe sfert respectacircndu-se rigorile impuse de distanțarea socială totuși ceremoniile de Purim 5781 nu s-au desfășurat icircn fața unei săli aproape goale așa cum s-a icircntacircmplat anul trecut De aceea prim-rabinul Rafael Shaffer și ceilalți vorbitori au salutat faptul că icircn sfacircrșit
ne-am putut icircntacirclni față-n față și cu toa-te că numărul e n o r i a ș i l o r nu s-a putut compara cu cel din alți ani prezența lor la Templu este un semn bun de speranță că lucrurile
se vor normaliza Eduard Kupferberg secretarul general al FCER și director al Cancelariei Rabinice i-a salutat cu multă bucurie pe cei prezenți
Aceeași idee a fost icircmpărtășită și de prim-rabinul Rafael Shaffer icircnainte de a trece la o drașa legată de Meghi-lat Esther (Cartea Esterei) Comen-tacircnd narațiunea de Purim el a atras atenția asupra particularităților aces-tui text icircn care icircn primele capitole nu se icircntacircmplă nimic abia mai tacircrziu se desfășoară evenimentele care ca-pătă nuanțe dramatice Haman vrea să-i distrugă pe evrei și-i explică icircm-păratului că sunt un popor dezbinat Ca să icircși salveze conaționalii Mor-dehai și alți conducători ai evreilor le poruncesc să fie solidari ceea ce s-a și icircntacircmplat A fi icircmpreună a icircnsemnat unire și prietenie și de aceea Purimul atacirct prin ceremoniile din Templu cacirct și prin mesele ce se organizează semnifică această unitate
Anul trecut dar și icircn acest an mulți enoriași au fost nevoiți să-și petreacă sărbătorile icircn izolare Totuși datorită condițiilor tehnice faptului că cere-moniile pot fi urmărite prin internet nu mai există izolare suntem icircmpreună Faptul că Dumnezeu icircnainte de a da lovitura a dat soluția ne conduce la ideea că icircn fiecare clipă grea există o soluție trebuie doar să o găsim Soluția icircmpo-triva izolării icircn această p a n d e m i e este ca fieca-re să ne cău-tăm prietenii apropiații și chiar dacă nu ne icircntacirclnim cu ei să le t r ansmi tem de Purim un gacircnd bun
Resimțim acum de Purim bucuria sărbătorii icircmpreună cu humăntașul pe care-l macircncăm icircn pofida faptului că hamanii nu dispar dar este o victo-rie a binelui asupra răului a constatat deputatul Silviu Vexler președintele FCER Și el s-a bucurat de prezența enoriașilor atacircția cacirct au permis reguli-le sanitare dar și-a exprimat speranța că anul viitor vom fi mai mulți și va tre-bui să facem icircn așa fel icircncacirct sinagogi-le să fie iar pline Trebuie să spunem nu singurătății Purimul ne oferă ide-ea de a fi icircmpreună și chiar și acum mulți din icircntreaga țară au urmărit pe internet desfășurarea sărbătorii Nu-mai că nimic nu poate icircnlocui icircntacircl-nirea față-n față dorința de a-i avea alături pe cei dragi
Icircn cuvacircntul său Eduard Kupfer-berg a arătat că icircn vremurile mesiani-ce se vor marca doar două sărbători
Iom Kipur și Purim Prima este o ale-gere fireas-că deoarece este vorba de iertarea pă-catelor Puri-mul este icircnsă o sărbătoare imperfectă icircn care Numele lui Dumnezeu
nu apare nici măcar o dată icircn Cartea Esterei Dar alegerea s-a făcut tocmai din acest motiv deoarece arată oa-menii cu toate fațetele lor De aseme-nea scoate icircn evidență rolul hazardului ne icircnvață cum să facem față za-rurilor
Icircn conti-nuare prim-rabinul Rafa-el Shaffer și pr im-canto-rul Emanuel Pusztai au
citit Meghi-lat Esther icircn ebraică iar Ery Pervules-cu icircmpreună cu Eduard Kupferberg au redat tex-tul icircn lim-ba romacircnă Enoriașii care au urmărit cu atenție textul au reacționat zgomotos la numele lui Haman icircnvacircrtind gragher-ele sau bă-tacircnd din picioare
A urmat un scurt program artistic prezentat de actori ai TES (Mihai Ciu-că și Valentin Manole) un intermez-zo muzical (Sonata nr 5 de Vivaldi) cacircntecul Shalom Alechem executat la două violoncele (Olivia Maria Marin și Sergiu Marin) și un reușit concert al Corului Templului Coral care icircn ciuda faptului că au fost numai doi interpreți și dirijorul Robert Levensohn-Oltea-nu a reușit să redea cu mare artă melodiile interpretate ndash cacircntece de Purim cunoscute cacircntece ebraice și romacircnești
Ca publicul să intre pe deplin icircn atmo-sferă CEB respectiv vicepreședintele Silvian Horn s-a icircngrijit ca participanții chiar dacă nu s-au costumat să aibă măști și diferite tipuri de pălării S-a re-marcat uriașa pălărie mexicană a prim-rabinului Rafael Shaffer care icircn spiritul Purimului a dansat pe parcursul icircntre-gului program al Corului icircmpreună cu un tacircnăr din Israel De asemenea cei prezenți au fost răsplătiți cu cacircte un pachețel de humăntaș pregătit de har-nicul personal de la bucătăria rituală
La reușita sărbătorii de Purim de la Templul Co-ral și-au adus c o n t r i b u ț i a Andreea Va-rodin (Proto-col FCER) Jean Bercu (șef Serviciu Admin is t ra-tiv) Robert Hodorog (CEB) și Ilona Elena Muda-va (bucătăria rituală)
EVA GALAMBOS
Purim 5781 la Templul Coral din București D i n n o u icirc m p r e u n ă
Purimspiel la Teatrul Evreiesc de Stat
Icircn cuvacircntul de deschidere deputatul Silviu Vexler președintele Federației Comunităților Evreiești din Romacirc-nia a remarcat continuitatea tradiției organizării Purim-spiel-ului pe scena Teatrului Evreiesc de Stat despre care a afirmat că bdquoeste și rămacircne adevăratul simbol al limbii idiș din Romacircnia După mai bine de un an astăzi revenim cu adevărat acasă Purim este o sărbătoare a minunilor o sărbătoare a visurilor care devin realitate a oamenilor care știu și icircși aduc aminte că trebuie să zacircmbească dar mai ales să icirci facă și pe cei din jurul lor să zacircmbească să aibă o bucurie Icirci mulțumesc directorului Maia Morgen-stern și icircntregii echipe a TES pentru efortul făcut icircn aceas-tă seară de a aduce un zacircmbet și un moment de normali-taterdquo a afirmat liderul FCER uracircnd tuturor spectatorilor și icircntregii comunități tradiționalul Hag Purim Sameah
Consilierul prezidențial Sergiu Nistor s-a declarat icircn-cacircntat de a lua parte la acest fericit eveniment transmițacircnd
un mesaj de optimism și speranță bdquoIcircncerc o icircntreită bucu-rie Icircntacirci pentru că sunt alături de dvs icircn această seară Icircn al doilea racircnd pentru că icircn aceste vremuri suntem doritori poate mai mult decacirct oricacircnd să ne bucurăm icircmpreună de cel mai de preț dar viața dar și de cel mai de preț proiect pe care icircl icircmpărtășim libertatea A treia bucurie este că particip la redeschiderea acestei scene cu speranța că nu se va mai icircnchide niciodatărdquo a declarat reprezentan-tul Președinției Romacircniei care a subliniat astfel mesajul inscripționat pe masca purtată bdquoThe music must go onrdquo
Victor Opaschi șeful Secretariatului de Stat pentru Culte a evocat icircndelungata și buna cooperare cu FCER
participarea sa la Purimspiel devenind deja o tradiție bdquoAtuul nostru cel mai prețios este relația de icircncredere cu principalii noștri parteneri ndash cele 18 minorități Aș dori să mulțumesc FCER pentru eforturile depuse icircn toți acești ani de după Revoluție iar aici fac o reverență specială președintelui de onoare Aurel Vainer pentru așezarea relației dintre stat și culte icircn cheie democraticărdquo Vorbito-rul a evidențiat modelul actual de parteneriat dintre stat și culte icircntr-o Europă care se confruntă cu un val de ex-tremism El a apreciat că Romacircnia este un exemplu al dialogului interreligios și datorită dinamismului cultelor din Romacircnia
Dans muzică și umor pe scena TESCa icircn fiecare an diversitatea momentelor artistice s-a
impus și cu prilejul acestei ediții a Purimspiel-ului Icircn debut trupa de dansuri Hora a Comunității Evreilor din București coordonată de vicepreședintele Silvian Horn a oferit pu-blicului spectator un moment inspirat de ritmul muzicii israeliene contem-porane Dansul nu poate fi urmat decacirct de muzică așadar Robert Le-vensohn dirijor și Corul Templului Coral acompaniat de Gilbert Șaim și Bogdan Solomonovici au interpretat melodii binecunos-cute și apreciate de cei prezenți și răsplătite cu aplauze
Actorii Teatrului Evreiesc de Stat ndash Maia Morgenstern Mihai Ciucă Dorina Păunescu Natalie Ester Alina Tomi Arabela Neazi Roxana Guttman Viorica Bantaș Mirela Nicolau Marius Călugărița Katia Pascariu Mihai Prejban Antonela Barnat acompaniați de TES Orchestra ndash Bog-dan Lifșin Rodica Doija Feras Sarmini și Mihai Pinte-naru ndash au oferit un potpuriu umoristic și muzical icircn care
speranța buna dispoziție umorul și pe alocuri autoironia au reprezentat principalele coordonate
Haman a fost icircnvins icircncă o dată Hag Purim SameahDAN DRUȚĂ
S Vexler președintele FCER
R Shaffer
dr A Vainer
Formația de dansuri Hora
V Opaschi (stg) și Sergiu Nistor
Aspect din timpul spectacolului
E Kupferberg J Iacobescu
S Horn
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 5
reu invitat să le vorbească elevilor și studenților care icircl icircntrebau ce l-a ajutat să supraviețuiască Pogromului și Tre-nurilor Morții Iar el răspundea invaria-bil bdquoOptimismul meurdquo Avea capacita-tea de a aprecia partea plină a paha-rului și de a nu subaprecia importanța părții goale Așa a putut să găsească soluția salvatoare fără a se văita vre-odată Cacircnd povestea despre vagonul de vite icircn care a fost transportat icircn iulie 1941 alături de 137 de evrei icircl numea icircntotdeauna bdquovagonul meurdquo Icircn acea icircnghesuială fără aer și fără apă Iancu icircși spunea tot timpul străduindu-se să nu icircși piardă speranța bdquoEu voi ieși din acest vagonrdquo Și așa au mai ajuns la Podu Iloaiei doar opt supraviețuitori printre care și el
Ce este uluitor este că eu am aflat despre Holocaust și Pogromul de la Iași de la Iancu nu de la școală Cacircnd l-am cunoscut nu știam nimic despre această perioadă din istoria Romacircniei
ndash Cum se manifesta pasiunea lui pentru muzică icircn relațiile pe care le avea cu cei din jur
ndash Spunea despre muzică bdquoAceas-ta este lichidul amniotic din pacircntecul mamei oceanul icircn care mă scald acum și care icircmi oferă cele mai subtile satisfacții spiritualerdquo Muzica l-a icircnsoțit toată viața din copilărie și pacircnă cacircnd s-a stins Tatăl lui era comer ciant avea un magazin de instrumente mu-zicale gramofoane dar și biciclete și autoturisme iar mama era casnică Tatăl mai avea și o poziție onorifică de gabai la o sinagogă ieșeană iar Ian-cu icircl icircnsoțea La templu avea acces la muzica sinagogală iar la magazin lua cacircte o placă și o asculta la gra-mofon Mai tacircrziu tatăl său i-a dat o vioară și Iancu a icircnceput să ia lecții cu tatăl lui Iosif Sava Un episod ine-dit este acela cacircnd Iosif care stătea sub masă icircn timpul orelor de vioară ale lui Iancu i-a spus tatălui său că el consideră că acesta cacircnta mai bine decacirct profesorul bdquoA fost spunea Ian-cu prima cronică muzicală a lui Iosif Savardquo La Filarmonica din Iași Iancu Țucărman a avut norocul de a-l ascul-ta pe George Enescu icircn concert și po-vestea că atunci i s-a făcut pielea de găină și a avut această reacție ori de cacircte ori l-a ascultat cacircntacircnd Dacircndu-și seama că nu poate ajunge la un ni-vel de interpretare profesionist Iancu Țucărman și-a ales altă meserie dar a continuat să cacircnte la vioară icircncă 70 de ani și a icircnființat cacircteva orchestre inclusiv la Ministerul Agriculturii unde a lucrat mulți ani Din păcate eu nu l-am mai auzit cacircntacircnd A rămas un meloman pasionat și a avut darul de a descoperi talente muzicale Era foarte dedicat acestei activități și mergeam la concerte și la școli de muzică icircn căutare de copii dotați Icirci ajuta și pro-fesional dar și financiar fiind sprijinit icircn acest sens de Martin Sternin zl un alt supraviețuitor al Pogromului de la Iași Sternin considera că educația este pilonul de bază din viața fiecăruia dintre noi și acorda burse lunare prin Fundația bdquoAdriana și Martin Sterninrdquo tinerilor recomandați de Iancu Prin-tre acești tineri se numără violonistul Andrei Ioniță pianista Daria Ioana Tu-dor și violonista Georgeta Iordache care acum zece ani au format bdquoTrio Sterninrdquo Să adăugăm că și acest trio a fost icircnființat de Iancu Țucărman la res taurantul bdquoPescarulrdquo
La lista celor care au primit ajutor datorită lui Iancu Țucărman și lui Mar-tin Sternin trebuie adăugați Teodora
Țepeș Izabela Ghercu Mihaela Mitro-fan Mircea Dumitrescu Ștefan Apro-du Giulia Coteanu Fabiani Priscina Dan Schlanger directorul Festivalului de Film Evreiesc a lucrat la un film despre Iancu Țucărman iar filmările s-au făcut cu sprijinul lui Andrei Di-mitriu icircntr-una din sălile de la Ateneu icircmpreună cu acești copii și cu sprijinul bdquoAsociației Culturale Iancu Țucărman și Maria Popardquo Să mai spunem și că Ștefan Aprodu a compus o piesă mu-zicală intitulată bdquoPreludiu și Capriciurdquo dedicată lui Iancu Țucărman care a apreciat-o icircn mod deosebit
O foarte bună colaborare a avut-o cu JCC unde a realizat numeroase evenimente culturale și de zece ani avea o emisiune și la Radio Shalom despre mari muzicieni De cacircnd s-a declanșat pandemia și nu putea par-ticipa fizic Iancu trimitea mesajul său și CD-ul cu muzica selectată de el
Ceea ce se știe mai puțin despre el și lumea artei este că icircn ultima vre-me a scris și cacircteva poeme unul fiind dedicat Israelului unul eliberării la-gărului de la Auschwitz unul dedicat mie și altul unui prieten pictor Muzica pentru aceste texte a fost compusă de Șerban Nichifor
ndash Cacircnd plecați din București cu ce călătoreați
ndash Lui Iancu icirci plăcea foarte mult să conducă adesea cu viteză și uneori mă cuprindea teama lacircngă el deși era foarte sigur pe volan Tot timpul voia să conducă el Icircn magazinul ta-tălui său vacircnzacircndu-se și autoturisme lui i se adusese special o mașinuță mai mică și se plimba cu ea prin curte cacircnd avea vreo șase ani După cacircțiva ani cu ajutorul unui scăunel spe cial ca să ajungă la pedale a condus mașini obișnuite Așa că e explicabilă pasiunea lui pentru condus
ndash Aveați și un cățel pe care icircl iu-bea foarte mult
ndash Da icircmi amintesc prima vizită la el acasă Iancu știa să primească oa-meni să pună masa să prepare dife-rite feluri cocktailuri Am remarcat că pe pat avea o cățelușă de pluș care semăna foarte mult cu Lady cățelușa mea pe care am adus-o la Iancu și
căreia am ajuns să icirci spunem bdquocopilul nostrurdquo Ea a stat cu noi pe toată peri-oada conviețuirii noastre ne-a icircnsoțit icircn concedii și avea o relație extrem de apropiată cu Iancu Mergea după el prin casă și cacircnd el s-a icircmbolnă-vit mi-a spus să am grijă de ea să nu rămacircnă cumva pe mormacircntul lui De altfel el spunea mereu că noi eram bdquoIancu Lady și Maria trio Armoniardquo și că dacă oamenii ar fi la fel de sinceri și de atașați ca animalele lumea ar fi mai bună ca și icircn cazul icircn care s-ar respecta porunca iudaică bdquoiubește-l pe aproapele tău ca pe tine icircnsuțirdquo
Pentru Iancu Țucărman icircmbună-tățirea lumii icircn care trăim era un obiec-tiv permanent El spunea că viața era un dar divin oferit ființei umane și ast-fel a fost icircmbogățit Universul De ace-ea dorea să facă cunoscute ororile prin care trecuse ca ele să nu se mai repete Spunea că el ar mai fi adăugat o a unsprezecea poruncă celor zece din Decalog și anume bdquoSă nu rămacirci indiferentrdquo El citea zilnic ziare și revis-te nelipsite fiind bdquoRealitatea evreias-cărdquo bdquoDilemardquo și bdquoLumeardquo Icircntr-un arti-col pe care l-a scris spunea bdquoAstăzi mai mult decacirct oricacircnd doresc să se evite derapajele din trecut O cale de urmat ar fi să nu rămacirci indiferentrdquo Așa se explică și colaborarea permanentă cu INSHR bdquoElie Wieselrdquo și prezența lui la discuții pe tema Holo caustului dar și preocuparea pentru descope-rirea tinerilor talentați După modelul Premiului Nobel pentru Pace Iancu Țucărman considera că instituirea unui premiu pentru combaterea an-tisemitismului xenofobiei și a antiis-raelismului ar putea reduce pericolul unui nou război Cacircnd vorbea despre asta icircncheia mereu adăugacircnd bdquoDacă nu am uita că noi trăim plutind icircn di-vinitaterdquo
O altă trăsătură caracteristică pen-tru el era admirarea tuturor formelor de frumos bdquoEu admir Frumosul de la firul de iarbă pacircnă la zacircmbetul Gio-condeirdquo obișnuia el să spună icircndem-nacircndu-i pe toți să trăiască fiecare cli-pă deoarece este ireversibilă
ALX MARINESCU
Demnitatea supraviețuitorului
A unsprezecea Poruncă Să nu rămacirci indiferentConvorbire cu Maria PoPa care i-a fost alături lui Iancu Țucărman zl
icircn ultimii ani și icircn ultimele zile ale vieții acestuia
La puțină vreme după icircmplinirea unei luni de la icircncetarea din viață a lui IANCU ȚUCĂRMAN zl am icircn-cercat să creionăm un portret al celui plecat dintre noi așa cum l-a văzut partenera sa de viață
ndash Icircntr-un cuvacircnt cum a fost Iancu Țucărman pentru dvs și pentru cei din jur
ndash Pentru majoritatea dintre noi Iancu a fost un model de viață Ma-estrul Sabin Păuța spunea că Iancu Țucărman a fost dovada adevăru-lui expresiei că omul sfințește locul Pentru Iancu Țucărman relațiile in-terumane erau foarte importante și avea foarte mulți prieteni de la icircnalți diplomați (ambasadorii Israelului SUA Germaniei Rusiei) la oameni simpli El ne-a icircnnobilat pe toți cei care am avut norocul să-l cunoaștem și ne-a transmis convingerea sa că noi toți plutim icircn divinitate spunea maestrul Păuța care a compus o pie-să muzicală icircn memoria lui Iancu inti-tulată bdquoMissa brevisrdquo pe care Iancu să o poată asculta dintre icircngeri Iar eu personal sunt recunoscătoare că mi s-a dat șansa de a-l cunoaște
ndash Și cum l-ați cunoscutndash A fost un dar al Divinității M-a
impresionat de la bun icircnceput prin spiritul și umorul său dar și prin vi-goarea și icircnțelepciunea pe care le radia icircn jurul său L-am cunoscut acum nouă ani la Sinaia la festiva-lul bdquoEnescu și muzica lumiirdquo fiindu-mi prezentat de un prieten comun un ar-tist plastic olandez După puțin timp ne-am reicircntacirclnit cu toții la București la restaurantul bdquoPescarulrdquo pe care Iancu Țucărman icircl aprecia icircn mod de-osebit și unde icircși invita toți prietenii și cunoscuții Un alt element de mare preț pentru el era punctualitatea așa că era deja la masă cacircnd am ajuns noi Icirci aflasem vacircrsta avea atunci 89 de ani și am rămas uluită de cacirct pu-tea fi de cald de vesel și de vioi Nu m-am putut abține să icircl icircntreb dacă avea 60 de ani și el m-a asigurat cu umorul care icircl caracteriza că icircmplini-se respectiva vacircrstă A fost foarte pre-zent icircn discuție și era elegant și nobil icircn felul icircn care se exprima
Apoi ne-am mai icircntacirclnit și așa s-a icircnfiripat această relație
ndash Ce rămacircne din spiritul lui Ian-cu Țucărman după stingerea sa din viață
ndash Despărțirea de el este una fizi-că extrem de greu de acceptat dar spiritul lui va rămacircne icircntre noi El ne-a icircnvățat să nu ne pierdem speranța și să avem icircntotdeauna repere corecte pe care să le urmăm icircn viață Pentru Iancu Țucărman Iașiul a fost orașul de suflet mergea acolo an de an la comemorarea Pogromului iar la fosta Chestură a Poliției pe care el a inau-gurat-o cacircnd a devenit Casa Muzee-lor urma să aibă o cameră dedicată
Este de neconceput că noi oame-nii putem avea un astfel de compor-tament față de semenii noștri Să nu uităm că icircn momentul Pogromului de la Iași el avea abia 18 ani Era me-
La 11 februarie ac la Templul Coral din București a avut loc evenimen-tul comemorativ intitulat bdquoDemnitatea supraviețuitoruluirdquo dedicat lui Iancu Țucărman de la decesul căruia s-a icircmplinit o lună Serviciul religios oficiat de prim-rabinul Rafael Shaffer și prim-cantorul Emanuel Pusztai a fost urmat de un colocviu moderat de dr Aurel Vainer președintele de onoare al FCER Alături de cei apropiați de prietenii lui printre care ambasadorii Germaniei și Rusiei tinerii muzicieni descoperiți și promovați de el au ținut să-i aducă un omagiu lui Iancu Țucărman printr-un concert de muzică clasică
Dr Aurel Vainer i-a salutat pe participanți și a prezentat pe scurt tragediile Pogromului de la Iași și ale Trenurilor Morții care au avut puțini supraviețuitori printre care Iancu Țucărman un om minunat de o corectitudine extraordina-ră Un om icircntotdeauna prezent la evenimente el a considerat drept datoria sa să prezinte cu demnitate Pogromul de la Iași cauzele desfășurarea și consecințele acestuia adresacircndu-se mai ales tinerilor elevi studenți maste-ranzi a subliniat vorbitorul
Maria Popa tovarășa de viață a lui Iancu Țucărman i-a salutat la racircndul ei pe participanții care au venit la acest moment dureros ca să arate că sunt icircn continuare alături de cel plecat dintre noi Vorbitoarea a scos icircn evidență două dintre trăsăturile lui caracteristice modestia și simplitatea Pe Iancu Țucărman icircl definea dragostea pentru muzică artă care i-a fost alături icircntreaga lui viață manifestată și prin demersul lui de a căuta și ajuta tineri muzicieni talentați unul dintre aceștia a compus și i-a dedicat o piesă A fost un model demn de urmat care și-a propus ca principiu să nu rămacircnem indiferenți icircn fața tuturor pericolelor care-i amenință pe evrei
Deputatul Silviu Vexler preșe dintele FCER a salutat prezența celor doi ambasadori și a arătat că acest eveniment nu este un moment trist ci de bucu-rie dacă ne aducem aminte de cel plecat dintre noi Toate discursurile despre Iancu Țucărman au valoare dacă vom continua ceea ce a făcut el Chiar dacă a trecut printr-o mare tragedie el a crezut icircn șansa unui viitor mai bun iar discursurile (Continuare icircn pag 6)
EVA GALAMBOS
I Țucărman și două tinere speranțe ale muzicii romacircnești
6 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
bdquoLupta contra antise-mitismului Exemplul lui Jacques Maritain Char-les Journet Alexan-dru Șafranrdquo studiu de bdquodureroasă actualitaterdquo definit astfel de autorul său Carol Iancu apărut icircn revista Sens (Franța) pune icircn valoare demer-surile acestor intelectu-ali de anvergură icircn procesul postbelic de reconciliere iudeo-creștină
bdquoDreyfusard militantrdquo aflat icircn 1940 icircntr-un turneu de conferințe icircn SUA unde rămacircne pacircnă icircn 1944 ambasa-dor al Franței la Vatican icircntre 1945-1948 profesor la Princeton reicircntors icircn Franța după 1960 filozoful catolic Jacques Maritain demontează falsuri antisemite (L´Impossible antiseacutemi-tisme 1937) Denunță antisemitismul icircn conferința bdquoEvreii printre națiunirdquo (1938) din care un capitol e dedi-cat bdquotragediei actuale a poporului evreurdquo Privitor la evreii romacircni ulti-mii icircncetățeniți din Europa condam-nă decretul de revizuire a cetățeniei promulgat de guvernul Goga-Cuza icircn 1938 Protestează icircn 1939 icircmpotriva persecuțiilor antievreiești conferința bdquoCrepusculul civilizațiilorrdquo Icircn 1943 la New York Șoahul icirci focalizează pre-legerile Face referiri și la Romacircnia pogromuri deportări icircn Transnistria
Icircn 1953 prefațează bdquoBreviarul uriirdquo de Leon Poliakov Icircn 1970 denunță antisionismul icircn L´Eacuteglise du Christ
Charles Journet face carieră teologică preot din 1917 vicar profesor la Marele Seminar din Fribourg cardinal din 1965 calitate icircn care
participă la a IV-a sesiune a Conciliu-lui Vatican II Icircn 1926 fondează revista Nova et Vetera unde icircn anii Șoahului scrie editoriale de condamnare a an-tisemitismului reunite icircn 1945 icircn vo-lumul Exigences chreacutetiennes en po-litique Icircn editorialul bdquoAntisemitismrdquo (1941) citează documente ecleziasti-ce scrise icircn același spirit inclusiv un extras din alocuțiunea Papei Pius al XI-lea 1938 bdquoCreștinilor nu le este posibilă participarea la antisemitismrdquo
Respinge mitul deicidului icircn L´Eacuteglise du Verbe incarneacute III Essai de theacuteolo-gie de l´histoire du salut lucrare apă-rută icircn 1969 după Conciliul Vatican II
Primele luări de poziție icircmpotriva an-tisemitismului ale dr Alexandru Șafran datează din anii studenției la Viena Re-icircntors icircn Romacircnia combate antisemi-tismul și elogiază personalități creștine aflate pe aceeași baricadă Tolstoi Masaryk Balfour Zola Ales șef-rabin icircn 1940 cacircnd antisemitismul deveni-se bdquoparte integrantă a politicii oficiale a autorităților romacircneștirdquo dr Al Șafran face apel la vacircrfuri clericale ortodoxe icircn apărarea comunității sale Obține cu ajutorul mitropolitului Tit Simedrea opri-rea deportărilor a circa 20 000 de evrei cernăuțeni icircn Transnistria Icircmpreună cu președintele FUCER dr Filderman contribuie la anularea deportărilor la Bel-zec a evreilor din Transilvania de Sud și Vechiul Regat Primește ajutor din par-
Dr Anthony Fauci directorul Insti-tutului pentru Alergii și Boli Infecțioase din Statele Unite ale Americii a fost distins cu Premiul israelian Dan David pentru angajamentul său icircn slujirea științei Totodată premiul i-a fost acor-dat savantului pentru implicarea sa icircn campania de promovare a vaccinării și de asemenea pentru contribuția sa
la cercetările icircn privința tratării și com-baterii virusului HIV Dr Anthony Fa-ucy are 80 de ani și a consiliat șapte președinți ai Statelor Unite icircncepacircnd cu anul 1984 de cacircnd conduce Insti-tutul pentru Alergii și Boli Infecțioase
bdquoPe măsură ce pandemia Co-vid-19 s-a dezlănțuit [el] și-a valorificat abilitățile remarcabile de comunicare pentru a se adresa persoanelor cuprin-se de frică și anxietate și a lucrat neicircnce-tat pentru a informa publicul din Statele Unite și din alte părți ale lumii despre măsurile de sănătate publică esențiale pentru limitarea răspacircndirii pandemi-eirdquo se arată icircn motivarea juriului pentru acordarea Premiului Dan David
Premiul Dan David a fost icircnființat icircn anul 2000 la inițiativa regretatului om de afaceri israelian Dan David Icircn ca-drul acestui premiu sunt oferite trei pre-mii icircn valoare de 1 milion de dolari icircn fiecare an pentru contribuții deosebite care se referă la trecut prezent și viitor Filantropul Dan David s-a născut sub nu-mele Daniel David Goldenthal icircn 1929 icircntr-o familie evreiască din București Icircn anul 1960 a izbutit să obțină permi-siunea să emigreze din Romacircnia și să plece la Paris de unde avea să ajungă icircn Israel A dezvoltat activități icircn zona industriei media fotografice fundația sa avacircnd un capital de circa 100 de milioa-ne de dolari
Demnitatea supraviețuitoruluilui nu au fost niciodată ale
unui supraviețuitor icircnfracircnt Acest spirit optimist s-a concretizat icircn spri-jinirea tinerilor Vorbitorul a povestit că Iancu Țucărman l-a rugat să facă ceva icircn calitatea lui de deputat pen-tru a sprijini copiii supraviețuitorilor care de-acum sunt și ei vacircrstnici Icircn consecință el a depus la parlament un proiect de lege icircn acest sens
Iancu Țucărman a fost o figură-simbol a istoriei un model civic auten-tic icircnțelept un model apolitic icircntr-o societate care-și caută echilibrul a declarat Andrei Dimitriu directorul ge-neral al Filarmonicii bdquoGeorge Enescurdquo A fost memoria vie a experiențelor cruciale ale războiului a biruit marti-rajul a fost un om generos smerit și tonic Omagiul adus se adresează nu numai melomanului rafinat ci și celui care a apreciat muzica clasică
Pentru pianistul Sherban Lupu Iancu Țucărman a fost o figură lu-minoasă optimistă o prezență po-zitivă care l-a sprijinit icircn momente-le grele ale vieții Era menit să facă bine avacircnd o tărie sufletească de excepție Nu trebuie să-l placircngem căci ceea ce se icircntacircmplă aici este o celebrare a vieții Pentru mine a fost un privilegiu să-i fiu prieten a precizat pianistul
Verona Maier prorector al Uni-ver sității Naționale de Muzică din București a mulțumit icircn numele Uni-versității pentru sprijinul acordat fără de care multe lucruri nu s-ar fi putut face pentru grija materială și umană manifestată față de tinerii muzicieni iar icircn nume personal comunității pentru organizarea acestei comemo-rări și lui Iancu Țucărman un suflet luminos care l-a ajutat să ajungă icircn Țara Sfacircntă pentru discuțiile care i-au icircmbogățit orizontul afectiv
Prof univ dr Vasile Morar a evo-cat misiunea icircn care s-a angajat Ian-cu Țucărman de a nu se ajunge la uitarea faptelor istorice De aceea a depus mărturie icircmpotriva distrugerii condiției umane de către regimuri-le ostile pentru faptele morale abo-
minabile comise icircmpotriva evreilor Prof Morar a vorbit și despre efectele mărturiilor lui Iancu Țucărman asupra studenților și masteranzilor care au reușit să le risipească prejudecățile A avut demnitatea supraviețuitorului care cunoaște valoarea morală a vieții și generozitatea de a ierta A știut să răspundă cu blacircndețe dar cu fermita-te celor care l-au provocat
Suntem la o celebrare a vieții de fapt a două vieți deoarece Iancu Țucărman s-a născut de două ori o dată icircn 1922 și a doua oară icircn 1941 cacircnd a reușit să supraviețuiască icircn Trenurile Morții a arătat Alexandru Florian directorul general al Institutu-lui bdquoElie Wieselrdquo Calitățile lui umane au făcut ca o serie de ambasadori ai unor țări care au avut legătură cu Holocaus-tul să se apropie de el să-l considere prietenul lor A fost un narator al tra-gediei de la Iași al pierderii calităților umane icircn condiții extreme Optimis-mul l-a făcut să depășească tragedia să nu rămacircnă ancorat icircn icircntrebarea relației lui cu divinitatea Răspunsul lui a fost să-și trăiască viața să comuni-ce despre supraviețuire A fost un mi-litant icircmpotriva antisemitismului sesi-za derapajele și le semnala Datorită relației apropiate cu Iancu Țucărman Alexandru Florian a icircnțeles multe as-pecte legate de Trenurile Morții des-pre care tatăl lui și el un supraviețuitor nu a reușit să-i povestească Icircn vara acestui an la comemorarea a 80 de ani de la Pogromul din Iași Institutul bdquoElie Wieselrdquo va inaugura la Chestura Poliției un muzeu icircn care-și va găsi lo-cul și Iancu Țucărman
Actrița Claudia Motea a arătat că Iancu Țucărman a inspirat-o pentru cartea bdquoShalom Israelrdquo A fost citit și un mesaj din partea profesoarei de muzi-că Ana Maria Palade de la Colegiul bdquoIosif Savardquo care a subliniat eforturile lui Iancu Țucărman de a descoperi ta-lente printre elevi
Ceremoniile de evocare s-au icircn-cheiat cu un concert organizat de elevi și studenți de la Universitatea de Muzică talente descoperite de Iancu Țucărman
(Urmare din pag 5)
Maritain Journet Șafran icircmpotriva antisemitismului
Cercetător evreo-romacircn propus pentru Premiul Nobel
Profesorul american de origine evreo-romacircnă Adrian Krainer ar putea fi noul laureat al Premiului Nobel pentru Romacircnia Pentru contribuţiile sale la icircnţelegerea procesului de secvențiere a genei ARN şi pentru descoperirea unui tratament pentru tratarea atrofiei musculare spinale Adrian Krainer (63 de ani) a fost răsplătit printre altele cu premiile Breakthrough şi Wolf Prize Dacă va cacircştiga Premiul Nobel Krainer ar putea să o facă şi din postura de cetăţean romacircn Asta pentru că celebrul profesor a solicitat obținerea cetăţeniei romacircne icircn memoria tatălui său despre care spune că a fost profund legat de tot ceea ce icircnseamnă Romacircnia
Icircntr-un interviu pentru bdquoAdevărulrdquo Adrian Krainer a vorbit despre originile sale şi despre familia sa despre eforturile de a obţine cetăţenia romacircnă și des-pre cariera sa Prof Adrian Krainer a arătat că bunicii din partea tatălui său ori-ginari din Transilvania erau evrei romacircni care au locuit icircn Bucureşti iar părinții mamei erau evrei din Satu Mare Au devenit cetăţeni romacircni după 1920 dar nu vorbeau romacircneşte Mama lui a icircnvăţat limba romacircnă de la tatăl lui după ce s-au cunoscut Icircn ceea ce-l privește prof Krainer icircnţelege romacircna nu şi ma-ghiara Mama lui s-a născut icircn Uruguay după ce părinții ei au emigrat Familia tatălui care locuia icircn București a supraviețuit celui de-al Doilea Război Mon-dial și la sfacircrșitul războiului cu excepția bunicului care a rămas icircn Romacircnia a plecat mai icircntacirci icircn Italia apoi icircn Uruguay și SUA Rudele tatălui care trăiau icircn Transilvania nu au supraviețuit războiului Aceeași soartă au avut-o rudele mamei din Satu Mare care probabil au fost toate deportate la Auschwitz
Profesorul Krainer povestește că a decis să ceară cetățenia romacircnă pentru a-și onora tatăl care a murit icircn 2015 dar a icircntacircmpinat și icircntacircmpină o serie de obstacole birocratice El a vizitat o singură dată Romacircnia icircn 2004 și s-a simțit foarte bine aici
Prof Krainer s-a referit icircn continuare la cariera sa științifică Premiile științifice primite au recunoscut cercetările făcute legate de atrofia musculară spinală (AMS) El a reușit să elaboreze și un medicament pentru tratarea aces-tei boli Nusinersen Icircmpreună cu echipa lui continuă să studieze mecanismele fundamentale ale secvențierii ARN-ului să investigheze modalităţile prin care defectele acestui proces cauzează sau contribuie la boli genetice şi la cancer şi să icircncerce să valorifice aceste observaţii pentru a dezvolta noi terapii
Prof Krainer nu a vrut să comenteze șansele lui de a primi Premiul Nobel de acum avacircnd cetățenia romacircnă și s-a limitat doar la a prezenta laureați ai Premiului Nobel de origine romacircnă medicul George Emil Palade scriitorul și militantul pentru domeniul drepturilor omului Elie Wiesel scriitoarea Herta Muumlller cercetătorul Stefan W Hell El a amintit și cazul lui Ioan Moraru un caz aparte care a primit Premiul Nobel pentru pace icircn anul 1985 Icircn acel an Mo-raru era copreşedintele organizaţiei bdquoMedicii lumii pentru prevenirea războiului nuclearrdquo alături de rusul Mihail Kuzin şi americanul Bernard Lown Dar regimul comunist nu i-a permis să iasă din Romacircnia nici măcar pentru a participa la ceremonia decernării Premiului Nobel (EG)
Anthony Fauci laureat al Premiului Dan David
tea mitropolitului Bălan a nunțiului pa-pal Monseniorul Andrea Cassulo
Pozițiile comune privind reconci-lierea icircntre iudaism și creștinism ale lui Maritain Journet Șafran se fac auzite icircn intervențiile lor la Conferința Internațională Iudeo-Creștină din 1946 Susțin comunicări pe aceeași temă icircn 1947 la Conferința de la Seelisberg subscriu la Memorandumul prezentat cu același prilej de Jules Isaac pentru transformarea icircnvățămacircntului teologic creștin dintr-o bdquoicircnvățătură a disprețuluirdquo icircntr-o bdquoicircnvățătură a stimeirdquo După ce re-gimul totalitar din Romacircnia icircl obligă la exil Șafran devenit Mare Rabin al Ge-nevei continuă alături de Maritain și Journet procesul de apropiere interre-ligioasă cu aport substanțial la bdquoNostra Aetaterdquo vizita Papei Ioan Paul al II-lea la Sinagoga din Roma stabilirea de relații diplomatice icircntre Vatican și Israel
IULIA DELEANU
D DRUȚĂ
C Iancu (stg) și Al Șafran
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 7
I U D A I C A Dr Albert Bourla descendentul unei familii de supraviețuitori
ai HolocaustuluiCu prilejul marcării Zilei Inter-
naționale de Comemorare a Victime-lor Holocaustului dr Albert Bourla președinte-director general al Com-paniei Pfizer a icircmpărtășit icircn cadrul Fundației Sephardic Heritage Inter-national istoria tragică a comunității evreilor din Grecia icircn timpul Holo-caustului și supraviețuirea miraculoa-să a familiei sale Icircntr-un interviu acor-dat publicației bdquoThe Jerusalem Postrdquo el a spus că este prima dată cacircnd abordează acest subiect
Familia Bourla trăia la Salonic orașul icircn care icircnainte de cel de-al Doi-lea Război Mondial a existat o comu-
nitate evreiască de 50 000 de persoa-ne Tatăl lui a fost unul dintre cei 2000 de evrei care au supraviețuit Holo-caustului După ocuparea orașului de către naziști evreii inclusiv familia tatălui lui au fost obligați să trăiască icircn ghetou de unde puteau ieși dacă purtau steaua galbenă dar icircn mar-tie 1943 acesta a fost icircnconjurat de forțele de ocupație Tatăl și unchiul lui se aflau icircn acel moment icircn afara ghetoului ca și bunicul lui dar care după ce i-a sfătuit pe cei doi tineri să nu revină icircn ghetou s-a icircntors la soția și ceilalți doi copii un frate și o soră care rămăseseră acolo Toată familia a fost icircmbarcată apoi icircntr-un tren și dusă la Auschwitz de unde nimeni nu s-a mai icircntors
Tatăl și unchiul lui au reușit să ajungă la Atena unde au obținut do-cumente false de la un polițist care-i ajuta pe evrei După plecarea ger-manilor s-au icircntors la Salonic dar nu au mai găsit nici un fel de bunuri totul fusese furat sau vacircndut Cei doi au pus bazele unei afaceri cu băuturi pe care au condus-o cu succes pacircnă cacircnd s-au pensionat
Mama lui o personalitate bine cu-noscută a icircncercat să se ascundă dar a fost arestată dusă la icircnchisoa-re și urma să fie executată Cumnatul creștin al mamei a mituit un ofițer nazist care i-a promis că o salvează ceea ce s-a icircntacircmplat numai după ce acesta a icircncercat să nu se țină de cuvacircnt Mama a fost salvată icircn ultima clipă scoasă chiar din fața plutonului de execuție Peste opt ani cei doi s-au căsătorit
bdquoVisul tatălui meu a fost să devin om de știință și să mă căsătoresc cu o evreică drăguțărdquo a povestit Albert Bourla bdquoA trăit suficient de mult ca să vadă că ambele lui dorințe s-au icircn-deplinitrdquo
Afraim Katzir directorul Fundației Sephardic Heritage International și-a manifestat satisfacția că bdquofiul unui supraviețuitor al Holocaustului se află icircn primele racircnduri ale luptei icircmpotriva pandemiei de coronavirusrdquo
EVA GALAMBOS
Evreii icircntreabă rabinul răspunde
Pesah Mața Maror Pesah Azimă Rădăcini amareIcircn seara de ajun de Pesah la tradiționalul bdquoSederrdquo
(ordine) icircn Hagada (povestirea ieșirii lui Israel din Egipt din casa robiei icircn libertate) sunt citite cuvintele lui Raban Gamliel un icircnțelept din Talmud bdquoCel care de Pesah nu povestește despre următoarele trei lucruri acela nu a icircn-deplinit porunca istorisirii ieșirii din Egipt iar aceste trei lucruri sunt PESAH MAȚA U-MAROR (Pesah Azimă și Rădăcini amare)rdquo Care este semnificația acestor trei cu-vinte ebraice Răspunsul icircl găsim icircn textul Hagadei și icircn comentarii la el
bdquoPesahrdquo este numele sărbătorii El se referă la jertfa adusă de strămoșii noștri icircn timpul icircn care exista Templul de la Ierusalim Interpretarea cuvacircntului bdquoPesahrdquo este și lingvistică icircn limba ebraică el provine de la rădăcina PSH icircnrudit fiind cu verbul bdquoLifsoahrdquo (a sări) Motivul era că Bu-nul Dumnezeu Binecuvacircntat Fie El a sărit peste casele fiilor lui Israel și le-a ocolit atunci cacircnd a ucis primii născuți din Egipt Era cea de a zecea plagă pe care au primit-o egiptenii după ea fiii lui Israel au ieșit din Egipt din robie nemaifiind icircmpiedicați de faraon Deci dubla salvare a fiilor lui Israel atacirct salvarea vieții cacirct și eliberarea din robie Viața și libertatea sunt stracircns legate una de cealaltă Israel devine popor
bdquoMațardquo azima sau pasca pe care o macircncăm este icircn amintirea aluatului nedospit luat de strămoșii noștri cu ei icircn noaptea ieșirii din Egipt Aluatul nu apucase să dospeas-că dar fiii lui Israel nu mai puteau și nici nu aveau voie să aștepte dospirea lui Eliberarea din robie nu așteaptă nu se amacircnă nu poate icircntacircrzia Libertatea este mai presus de orice Pentru a fi liber omul plătește un preț consumă o pacircine săracă nedospită dar nu renunță la libertate și nu-și amacircnă eliberarea din robie Mai ales icircn acest caz cacircnd eliberarea a fost decisă de Dumnezeu și primită cu ajutorul Lui
bdquoMarorrdquo rădăcinile amare le care le macircncăm la cina de bdquoSederrdquo au rolul de a ne aminti de suferința strămoșilor noștri icircn robia egipteană viața lor amară ca robi Nu este suficient să ne bucurăm de libertate ci trebuie și să știm a o prețui Pentru aceasta trebuie să ne amintim de perioada icircn care am fost robi Un filosof spunea că omul prețuiește sănătatea tocmai atunci cacircnd ea icirci lipsește altfel o consi-deră ca pe ceva firesc De fapt este un dar de la Dumne-zeu La fel și libertatea o prețuim ne gacircndim la modul icircn care am primit-o de la Dumnezeu sau am cacircștigat-o atunci cacircnd ne amintim de vremurile icircn care nu am avut-o icircn care ne-a lipsit Memoria istorică a robiei și suferinței trebuie cultivată pentru ca ele să nu se mai repete nici icircn privința
noastră nici a altor oameni Odată cineva compara me-moria robiei egiptene cu memoria Holocaustului
Pesah este cea mai mare sărbătoare evreiască și tot-odată o sărbătoare universală Sărbătoarea nașterii popo-rului evreu și totodată sărbătoarea libertății a eliberării din robie bdquoMi-avdut le-herutrdquo din robie icircn libertate De aceea bdquoHagada de Pesahrdquo spune că icircn fiecare generație fiecare om trebuie să știe că nu strămoșii lui au ieșit din Egipt ci el icircnsuși a ieșit din Egipt De aceea bdquoHagada de Pesahrdquo este a doua cea mai răspacircndită și mai tradusă carte ebraică de iudaism prima după Tora Ea trebuie să fie icircnțeleasă de toți inclusiv de copii Printre numeroasele ei traduceri icircn di-ferite limbi există cacircteva icircn limba romacircnă Cea mai recen-tă dintre ele icircnsoțită de comentarii și explicații halahice folclorice și istorice o adevărată carte de icircnvățătură bogat ilustrată realizată de prim-rabinul Menahem Hacohen și de scriitorul Baruch Tercatin a fost publicată de Editura Hasefer icircn 2018 Sperăm să fie citită de cacirct mai mulți oa-meni atacirct evrei cacirct și creștini sau atei interesați de cultu-ra universală Chiar dacă din punct de vedere tradițional este destinată a fi citită o seară pe an icircn Ereț-Israel și două seri pe an icircn țările Diasporei
Eliberarea din robia egipteană a fost prima revoluție din istoria omenirii O revoluție națională dar și socială Fiii lui Israel au fost eliberați din robie iar robii eliberați au devenit un popor Conducătorul acestui popor a fost Moșe (Moise) omul ales de Dumnezeu icircn acest scop deoa-rece era potrivit pentru o asemenea funcție Deși el din modestie inițial refuzase funcția care icirci fusese oferită de Dumnezeu Probabil din cauza modestiei sale nimeni nu știe unde a fost icircnmormacircntat iar numele lui nu apare icircn bdquoHagada de Pesahrdquo Dar rolul lui istoric nu poate fi negat Un om care a condus o revoluție cu un dublu caracter cu ajutorul lui Dumnezeu O simbioză icircntre divin și uman Un exemplu de revoluție și de conducător Iar Dumnezeu icircn care credea poporul lui Israel deasupra tuturor Pentru ca nimeni să nu mai fie rob Dumnezeu a vrut și să-i arate fa-raonului că nimeni nu are dreptul să icircnrobească alt om că lumea este condusă de El Cel care a creat-o
Atunci cacircnd scriu aceste modeste racircnduri icircncă nu știu ce va fi de Pesah anul acesta Anul trecut celebrarea sărbătorii a fost limitată de pandemie Să sperăm că anul acesta vom celebra sărbătoarea de Pesah cu sănătate și bucurie
Hag Pesah cașer vesameah tuturor
LUCIAN-ZEEV HERȘCOVICI
La 17 februarie 2021 a fost inițiat ciclul de reuniuni bdquoEvreii icircntreabă ra-binul răspunderdquo eveniment on-line organizat de Federația Comunităților Evreiești din Romacircnia - Cultul Mozaic și gacircndit să aibă loc icircn a treia mier-curi din fiecare lună cu posibilitatea de a fi organizat și de comunitățile evreiești din țară Moderatorul a fost dr Aurel Vainer președintele de onoare al FCER-CM cel care a avut ideea acestui eveniment iar invitatul ndash prim-rabinul Rafael Shaffer Tema primei reuniuni a fost Tora
Dr Aurel Vainer a precizat că aceste icircntacirclniri bdquosunt dedicate mai bu-nei cunoașteri a cultului mozaic a tot ceea ce este important icircn viața religi-oasă a unui evreu Am pornit de la fap-tul că noi evreii din Romacircnia suntem născuți icircn religia mozaică dar puțini dintre noi au o pregătire corespunză-toare Eu mă consider un favorizat al sorții pentru că din copilărie am fost la heider ndash o instituție care din păca-te nu mai este avem Talmud Tora care e departe de ceea ce a fost hei-derul Gacircndiți-vă că un băiețel evreu care icircncepea la 3-4 ani heiderul la 6-7 ani cacircnd mergea la școală avea deja un capital cultural Ce acumulea-ză un copil evreu icircn primii ani de viață contează foarte mult Cacircndva poate luăm inițiativa să reicircnființăm un heider la Bucureștirdquo El a continuat bdquoCred că una dintre obligațiile conducerii FCER este să-i apropie pe membrii Federației și ai comunităților de religia
cu care aceștia s-au născut din fami-lie dar despre care știu mai mult sau mai puțin De aceea am inițiat acest ciclu de icircntacirclniri icircn care rabinul răs-punde la icircntrebările pe teme religioa-se ale membrilor comunităților Icircnce-pem cu piatra unghiulară a evreității Torardquo
Rafael Shaffer a explicat etimolo-gia cuvacircntului și complementaritatea dintre Tora scrisă și cea orală bdquoCe icircnseamnă tora ca substantiv comun S-ar putea traduce laquoicircndrumareraquo Car-tea de icircndrumare a poporului nostru se numește Tora ca nume propriu Tora este compusă din două elemen-te care constituie un tot Tora scrisă și Tora orală Tora scrisă icircnseamnă cele cinci Cărți ale lui Moșe Bereșit (Geneza) Șmot (Exodul) Vaikra (Le-viticul) Bamidbar (Numerii) Dvarim (Deuteronomul) De fapt cărțile nu au nume cacircnd ne referim la ele fo-losim primul cuvacircnt din fiecare carte Cum stă Tora icircn raport cu Biblia Icircn viziunea creștină există Vechiul Tes-tament și Noul Testament Ceea ce creștinii numesc Vechiul Testament este ceva mai larg decacirct Biblia Ebra-ică Conține cacircteva cărți care nu au fost incluse icircn canonul Bibliei Ebrai-ce care conține 24 de cărți (Cărțile Torei Profeții și Scrierile) Aceasta este Tora scrisă un text litere grupa-te icircn cuvinte la racircndul lor grupate icircn paragrafe iar acestea icircn cărți Atacircta tot Unde icircncepe și unde se termină un verset Nu se știe nu sunt semne
de punctuație Cum citim Nu avem vocalizare Cacircteva sute de cuvinte sunt ambigue pot fi citite icircn două sau mai multe feluri Alături de textul scris pe care l-a primit Moșe timp de 40 de zile pe Muntele Sinai (parte din acest text sunt Cele Zece Porunci care au fost scrise și pe Tablele Legii) a primit și explicația lui unde sunt versetele cum citim fiecare cuvacircnt O altă parte a icircnvățăturii pe care a primit-o Moșe a fost interpretarea textului Textul este foarte scurt de exemplu cum facem tăierea rituală a unui animal Icircn Tora scrisă se spune laquoAșa cum te-am icircnvățatraquo Unde Nu scrie nicăieri Toate aceste explicații vin icircn Tora ora-lă care a fost transmisă din generație icircn generație timp de 1500 de ani Tora a fost dată icircn jurul anului 1300 icircea și pacircnă icircn jurul anului 200 ea a tre-cut numai prin viu grai Atunci s-a ivit pericolul iminent din cauza ocupației romane ca Tora orală să fie dată ui-tării Așa a icircnceput scrierea ei Astăzi și Tora orală este așternută icircn scrisrdquo
Alte subiecte discutate au fost al-fabetul ebraic pericopele poruncile sfinte chemarea la Tora a enoriașilor meșteșugul scribului icircn realizarea Sulurilor Torei La dialog a participat și președintele CE Oradea ing Fe-lix Koppelmann care și-a exprimat aprecierea față de inițiativa acestui eveniment și i-a adresat icircntrebări prim-rabinului FCER
CLAUDIA BOSOI
8 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
Pandemia a avut efecte și asupra sărbătorii de Purim la Brăila starea de incertitudine medicală determinacircnd conducerea Comunității Evreilor bră-ileni respectiv pe președinta Nadia Ustinescu să organizeze doar o icircntacircl-nire restracircnsă icircn Templul Coral singu-rul care a mai rămas icircn orașul natal al lui Iosif Hechter Mihail Sebastian din cele 14 sinagogi și centre de rugăciu-ne cacircte erau icircn perioada interbelică
Ca de fiecare dată oficiantul de cult Suchar Goldstein a distribuit toa-te rolurile spunacircnd icircncă o dată po-vestea din Cartea Esterei (Meghilat Esther) Racircnd pe racircnd puținii brăileni participanți ndash doar cei care au dorit să icircnfrunte riscurile din pandemie (dar trebuie să mai și trăim și-au spus cum ne spunem toți ca să ne icircmbăr-bătăm) ndash au citit din carte și au retrăit prin intermediul cuvintelor icircntacircmplă-rile din al treilea an al icircmpăratului Ahașveroș (sau Xerxes I) al Persiei Bineicircnțeles că a fost bucurie chiar dacă nu au mai fost jocuri dans și măști (doar cele sanitare de securita-te medicală) atunci cacircnd firul poveștii
a evidențiat acțiunile Esterei soția icircmpăratului care a reușit să salveze poporul evreu de ticluirile criminale ale vizirului Haman (amintirea fiindu-i gonită ca de fiecare dată prin sune-tele tradiționale)
Chiar și așa sărbătoarea a fost cu bucurie și icircmpreună Iar celor care nu au putut fi prezenți li s-au dus acasă dulciuri cu ajutorul echipei de la ajutor gospodăresc dar și filme de la icircntacirclni-rea din Templu Așa că toată Comuni-tatea Evreilor din Brăila a putut spune cu speranță Hag Purim Sameah
ARMANDA FILIPINE
Compania Națională de Investiții a anunțat pe 4 martie 2021 că reabi-litarea Sinagogii Mari din Constanța denumită sec bdquoobiectivul de investiții executarea lucrărilor de primă urgență reabilitare generală Templu Israelit Constanțardquo a fost aprobată prin Ordin al Ministerului Dezvoltării și Lucrărilor Publice
Din păcate și acest bdquoobiectivrdquo al-tădată macircndria comunității evreiești constănțene și o poziție prestigioasă icircn patrimoniul orașului și chiar icircn cel național va fi finanțat bdquoicircn corelare cu alocațiile bugetare destinaterdquo ceea ce știm ce icircnseamnă icircn vremuri de pan-demie
Reabilitarea a fost decisă icircn urmă cu cacircțiva ani datorită bdquoeforturilor Comunității Evreiești din Constanța ale forului său tutelar Federația Comunităților Evreiești din Romacircnia (FCER) și ale președintelui său ac-tual deputatul Silviu Vexler precum și datorită intervențiilor personale ale
fostului primar al Constanței Decebal Făgădăurdquo ne-a declarat președintele Comunității Evreilor din Constanța Sorin Lucian Ionescu Adăugăm că abia așteptăm să vedem icircn ce se vor materializa bdquointervențiile personalerdquo ale actualului primar Vergil Chițac icircn cazul icircn care acesta a depășit scrupulele pe care le avea luna tre-cută la gacircndul că legea l-ar obliga să schimbe numele străzii icircncă denumite bdquoMareșal Ion Antonescurdquo
(conform bdquoMetropola Constanțardquo (httpsmetropolaconstantaro)
din 4 martie 2021
Icircn ciuda pandemiei ne scrie președintele Comunității Evreilor din Constanța 16 enoriași și prieteni ai evreilor constănțeni au reușit să se icircntacirclnească la masa oferită icircn amintirea fe-lului icircn care Estera și Mordehai au reușit să icircși scape poporul de la pieire bdquoLe-am spus ce-lor prezenți că și icircn zi-lele noastre mai avem Hamani printre noi dar prin reuniunea noastră am demon-strat că nu mor caii cacircnd vor cacircinii și
că reușim să facem față greutăților pe care ni le creează uniirdquo a mai precizat Sorin Lucian Ionescu
ComunitAtiReabilitarea
Sinagogii Mari icircn linie dreaptă
Numele lui Haman a fost icircntacircmpinat cu fluierături
Sărbătorire cu participanți mai puțini icircn 2021
bdquoSteaua fără numerdquo de Mihail Sebastian icircntr-o nouă montare la Brăila
Teatrul bdquoMaria Filottirdquo de la Brăila are o nouă premieră după piesa bdquoSteaua fără numerdquo a lui Mihail Sebastian la 75 de ani de la prima montare a spectacolului icircn Capitală la teatrul bdquoAlhambrardquo unde autorul a trebuit să semneze textul cu un pseudonim (Victor Mincu) din mo-tivele cunoscute ndash legile rasiale antisemite din respectiva perioadă
Icircn zilele de 6 și 7 martie 2021 noul spec-tacol regizat de tacircnărul Lucian Ban vine icircn icircntacircmpinarea iubitorilor teatrului care au apla-udat cu căldură și montarea piesei bdquoJocul de-a vacanțardquo (premiera din 2015 spectacol prezentat și icircn Festivalul internațional bdquoMihail Sebastianrdquo pe care Federația Comunităților Evreiești din Romacircnia icircl derulează icircn orașul natal al lui Sebastian cu sprijinul Ministerului Culturii și implicarea autorităților locale) Icircn condiții de pandemie (cu distanțare deci mai puțini spectatori) publicul ndash icircntre ei și membri ai Comunității Evreilor din Brăila ndash va fi din nou aproape de opera lui Mihail Sebastian (Iosif Mendel Hechter cum era icircn acte 18 octombrie 1907 Brăila - 29 mai 1945 București) una ale cărei coordonate se păstrează mereu icircn atenția iubitorilor de teatru de literatură
Și pentru că piesa e și una fără vacircrstă dacă e să judecăm după plăcerea cu care este primită de fiecare dată să-i amintim cacircteva atuuri așa cum le-a văzut icircncă de la icircnceput cronicarul și dramaturgul N Carandino (19 iulie 1905 Brăila ndash 16 februarie 1996 București) imediat după premiera absolută spe-racircnd că noua montare păstrează frumusețea textului așa cum a descoperit-o N Carandino la vremea premierei absolute icircn cronica pe care a citit-o atunci chiar autorul brăilean bdquoPiesa admirabil construită din punct de vedere teatral conține frumuseți lirice din cele mai diafane Poezia textului izvorăște din coti-dian din banalitate () Nu e o poezie care să se despartă de teatru și să i se adauge ci e o emoție care crește din lucruri din cuvinte și din magia senzațiilor nedeslușite () Piesa crește de la o scenă la alta din fragilități și din dureri () Personajele trăiesc toate vii și autentice deși poezia le vătuiește sufletul deși cuvintele pe care le spun cuvinte curente cuvinte banale par toate furate din-tr-o lume de vis Autorul a izbutit să descopere icircn lumea inimii cea necuprinsă o stea nouă o stea pe care mulți de acum icircnainte se vor strădui să o explice și să o icircnțeleagă () Piesa d-lui Victor Mincu este fără icircndoială una dintre cele mai bune care s-au scris la noi independent de rezultatul material pe care spectacolul de la Alhambra l-ar obține () cariera piesei de-abia icircncepe () Un autor nou Poate O piesă mare Desigurrdquo (Din textul apărut icircn revista bdquoBisrdquo 5 martie 1944)
ARMANDA FILIPINE
ConstanțaBrăila
Victoria frumoasei EsteraIașiLa Sinagoga Mare din Iași sărbă-
toarea de Purim a fost deschisă de rabinul Comunității Yehoshua Aharo-novitch și de președinta Comunității Benjamina Ides Vladcovschi care a amintit celor prezenți mai puțini la număr decacirct icircn alți ani din cau-za necesității de a respecta regulile protecției sanitare icircn timpul pandemi-ei cum Estera și Mordehai și-au scă-pat poporul de la exterminarea plănu-ită de Haman
Președinta le-a mai spus celor
care au dorit să ia parte la sărbătoare de ce se citește bdquoMeghilat Estherrdquo de Purim și de ce numele sărbătorii se trage de la cuvacircntul zaruri cu care a fost stabilită ziua icircn care toți evreii din Persia aveau să fie exterminați
bdquoMeghilat Estherrdquo și rugăciunile au fost citite de Albert Lozneanu A intervenit online și directorul JOINT pentru Romacircnia Israel Sharli Sabag care a felicitat Iașiul pentru că are
toate condițiile pentru a trăi și a se dezvolta ca o adevărată comunitate evreiască avacircnd și un rabin apreciat și o conducere care a reușit să orga-nizeze Purim cu participarea fizică a unor enoriași atacirct cacirct permit legile icircn vigoare icircn timpul pandemiei Este o măsură care permite aducerea evre-ilor aproape de comunitate
Partea artistică a programului pre-cum și prăjiturile tradiționale au fost apreciate atacirct de participanți cacirct și de cei care au urmărit festivitatea online și au primit humăntașen acasă (AM)
Volum dedicat icircmplinirii a șapte secole de la moartea lui Dante Alighieri
Anul acesta se icircmplinesc 700 de ani de la moartea lui Dante AlighieriEditura SAGA (Israel) comemorează evenimentul prin articole traduceri din Divina Comedie eseuri despre viața și opera acestui mare poet și om politic
O parte dintre materiale apar săptămacircnal pe internet icircn JURNAL ISRAELI-AN cu accent pe temele inspirate din TANAH mitologie și filozofie icircn opera dantescă Rezultatul acestor eforturi este o antologie ilustrată care prezintă atacirct aportul lui Dante la cultura florentină și la Renașterea italiană cacirct și critica societății corupte a vremii și marele impact asupra artelor care au folosit textul lui Dante ca izvor de inspirație timp de secole
Oferim gratuit această carte realizată de Editura SAGA online (ebook pdf) cititorilor bdquoRealității Evreieștirdquo din toata lumea cu ocazia Sărbătorii de PESAH 2021 Adresa noastră de email pentru comenzile dvs gadri-an40gmailcom Vă dorim lectură plăcută
A Lozneanu (stg) și B Ides-Vladcovschi
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 9
bdquoPovestea Purimului dăinuie de peste 2400 de ani Ascultăm poves-tea din Cartea Esterei an de an și de fiecare dată găsim tot mai reală po-vestirea și plină de exemple pozitive Curajul Esterei educația sănătoasă pe care a primit-o de la unchiul său Mordehai rămacircn exemple poziti-ve pentru poporul evreu și icircl ajută la păstrarea identității icircn orice colț de lume ne-am aflardquo a tras concluzia președintele CE Satu Mare după desfășurarea sărbătorii de Purim din 2021
Cu toate că perioada de criză sa-nitară ne-a icircmpiedicat să ne reicircntacircl-nim așa cum ne doream am reușit totuși să facem posibilă icircntacirclnirea copiilor din Comunitatea Evreilor din Satu Mare pentru a asculta icircmpreună o poveste extrem de utilă și educati-vă Copiii și părinții lor au fost veseli și receptivi icircntr-un mediu prietenos și agreabil
Educația este un proces evolutiv și complex desfășurat pe parcursul mai multor etape și vizacircnd o anume finalitate care are icircn vedere formarea și dezvoltarea icircnsușirilor intelectua-le morale și fizice ale copiilor și ale tinerilor ale oamenilor și ale socie- tății
Suntem convinși că educația tre-buie să-și icircndeplinească și rolul de transmițător de valori nu doar de informații Credem că educația mai degrabă decacirct a transmite ceva tre-buie să creeze capacități astfel icircncacirct
persoanele să devină capabile să-și creeze propriile valori
Cu toate părțile negative ale cri-zei sanitare aceasta a avut și o parte pozitivă aceea că ne-a creat opor-tunitatea de a fi conectați la viața comunităților evreiești din țară și din străinătate Sătmărenii au profitat de transmisiunile online de Purim ale
JCC FCER- Cancelaria Rabinică cacirct și de cele transmise de Comunitățile Evreiești din Ungaria
ADRIAN BEȘApreședinte CE Satu Mare
Spre marea noastră surpriză am fost icircnștiințați de către Pal Robert Zo-lopcsuk profesor de desen și pictură autor a numeroase studii și articole publicate pe diverse teme legate de monumentele arhitecturale sighetene de patrimoniu membru de onoare icircn comunitatea noastră participant activ la toate evenimentele sărbătorile bu-
curiile și neca-zurile noastre că a descope-rit icircntacircmplător portița din fier forjat a fos-tei sinagogi Beit Hakne-set Hagadol din Sighetu M a r m a ț i e i montată la intrarea unei case de locuit
undeva la marginea orașuluiBeit Hakneset Hagadol inițial con-
struită din lemn icircn anii 1778-1779 și reconstruită din piatră icircntre anii 1834-1836 cunoscută tuturor sub numele de Sinagoga Mare a fost sinagoga congregației ultra-ortodoxe conduse de dinastia rabinică a familiei Teitel-baum
Profesorul de arte frumoase a scris icircn volumul bdquoSighetu Marmațieirdquo (Editura Valea Verde 2012) bdquoGardul din fața sinagogii a fost realizat cu minuțiozitate acordacircndu-se atenție sporită calității lucrării Azi din impo-zanta clădire a sinagogii a rămas doar o parte din acest gardrdquo
Dintre cele șase sinagogi care au funcționat icircn orașul nostru icircnainte de marea tragedie a Holocaustului aceasta a fost cea mai mare motiv pentru care a fost desemnată de că-
tre autoritățile horthyste ca punct de adunare a populației evreiești Icircn sina-gogă erau icircnghesuiți cacircte 3000-3400 de bărbați femei copii și persoane icircn vacircrstă aduși din ghetouri și ținuți icircnchiși zile icircntregi icircnainte de a fi duși și icircmbarcați icircn vagoanele de marfă la gara din localitate icircn zilele de 16 18 20 și 22 mai 1944 cu cacircteva luni icircnainte de intrarea icircn oraș a trupelor romacircnești și sovietice eliberatoare mai exact la data de 18 octombrie 1944 Icircnainte de retragerea trupelor fasciste sinagoga a fost distrusă prin incendiere și ulterior complet demo-lată Pe locul respectiv s-a ridicat un monument icircnchinat memoriei celor deportați icircntregul obiectiv devenind proprietatea statului romacircn un loc de aduceri aminte comemorări și peleri-naj fiind de repetate ori vizitat de Elie Wiesel de fiul și nepotul acestuia precum și de numeroși descendenți ai celor deportați personalități de sea-mă ambasadori turiști etc
Dintre toate elementele de con-strucție a rămas doar gardul din zi-dărie cu segmente din fier forjat cu o poartă principală de acces icircn dreptul intrării vechi icircn templu și o portiță situ-ată icircn partea stacircngă
Actualmente pe terenul situat lacircngă acel monument retrocedat congregației conduse de dinastia ra-binică a familiei Teitelbaum se con-struiește o nouă sinagogă cu două niveluri la parter o mikva bucătărie cașer sală de mese și alte numeroa-se spații cu diverse utilități iar la etaj va fi templul Din cacircte se știe aceas-ta este singura sinagogă aflată icircn construcție icircn icircntreaga Europă după Holocaust
Președintele David Lieberman icircmpreună cu cacircțiva dintre conducăto-
rii comunității noastre au demarat ime-diat recupe-rarea obiec-tului pentru a fi montat icircnapoi la lo-cul de unde fusese luat ( c u v acirc n t u l mai potrivit este bdquofuratrdquo) icircn urmă cu vreo 40 de ani cu ocazia unor lucrări de construcție din ime-diata vecinătate a fostei sinagogi Icircn locul portiței originale s-au sudat niște bucăți cacircrpite din tablă și bare rugini-te care din fericire măcar icircmpiedicau intrarea necontrolată icircn curtea fostei sinagogi Să nu vă imaginați cumva că icircn ciuda evidenței acestui furt portița a fost recuperată și montată la locul ei fără nici o problemă Icircn urma denunțului depus la poliție icircnsoțit de imaginile absolut incontestabile ale provenienței obiectului furat pe calea legilor icircn vigoare desigur că nu s-a icircntacircmplat absolut nimic Am fost doar sfătuiți să ne adresăm instanțelor judecătorești pentru a-i obliga pe bdquopro-prietariirdquo obiectului să binevoiască să-l returneze Asta ar fi icircnsemnat inițierea unui proces icircn instanță cheltuieli pes-te cheltuieli amacircnări și executare sili-tă icircn cazul icircn care am fi cacircștigat pro-cesul Așa că icircn loc de complicațiile respective fără nici un ajutor din par-tea vreunei autorități Comunitatea Evreilor din Sighetu Marmației le-a confecționat o portiță nouă actualilor proprietari ai casei astfel icircncacirct cea originala a ajuns icircnapoi la locul ei re-icircntregind aspectul fostului gard
GANZ PETRU
ComunitAtiPurim 5781
Hanuca şi Purim sunt sărbătorile evreieşti la care participă alături de membrii comunităţii şi mulţi concita-dini de diverse naţionalităţi şi confe-siuni De fiecare dată spectacolele pregătite din timp cu atenţie dăruire şi multă emoţie icircncacircntă publicul şi-l surprind cu numere noi inedite
De-a lungul deceniilor am fost martora unor spectacole complexe alcătuite din scenete umoristice arii din operete şi multe cacircntece icircn pre-mieră Atacirct corul Shira Hadasha cacirct şi formaţia klezmer Mazel Tov au
avut capacitatea de a atrage mem-bri noi (de la copii pacircnă la seniori) şi de a colabora fructuos cu solişti profesionişti şi cu trupe de dans Spectacolele de Purim erau un prilej de veselie de revedere cu prietenii vechi cu oaspeţii de peste hotare iar dulceaţa humacircntaşului pregătit la restaurantul ritual era potenţată de cea a păhărelului cu vin
Spectacolul de Purim de anul trecut a fost ultima ocazie icircn care comunitatea evreiască clujeană s-a reunit bdquofizicrdquo Era exact icircn ajunul pan-demiei care avea să zădărnicească toate proiectele comunităţii printre care şi cel mai important reinaugu-rarea Templului Memorial al Depor-taţilor Evrei programată pe 20 mai 2020
Şi iată că nici după un an icircncheiat nu am putut să ne bucurăm de re-vederea bdquoicircn carne şi oaserdquo dat fiind că orașul nostru a fost mai mereu icircn scenariul roşu Icircnsă formaţiile artis-tice clujene au făcut rapid bdquorecon-versia profesionalărdquo şi au intrat ele icircn casele publicului care decenii la racircnd se dusese cu drag la spectaco-lele lor Aşa s-a icircntacircmplat de Hanu-ca de Ziua Comemorării Victimelor Holocaustului iar acum de Purim Casele interpreţilor au fost succesiv săli de repetiţie şi podiumuri inter-preţii fiind adesea operatori de ima-gine maeştri de sunet şi chiar editori de imagine
Am urmărit cu o emoţie mai mare decacirct de obicei cele două spectacole pregătite pentru Purim de Corul Shira Hadasha (conduce-rea muzicală prof Ecaterina Hal-mos) şi formaţia klezmer Mazel Tov (dirijor Vasile Socea) Interpreţii s-au costumat cu multă fantezie şi ca de obicei au inclus icircn program melodii noi Strădania şi entuziasmul lor au reuşit să treacă bdquosticla monitoruluirdquo şi să depăşească bariera depărtării
Programele postate pe youtube (Purim - Comunitatea Evreilor din Cluj - 2021 - YouTube PURIM 2021 (5781) - YouTube) pot fi vizionate de mult mai multe persoane decacirct pu-blicul dintr-o sală de spectacole To-tuşi nimic nu poate icircnlocui emulaţia unei sărbători de Purim unde aerul vibrează de bucurie şi aplauzele icircn timp real răsplătesc efortul şi dărui-rea protagoniştilor Să sperăm că icircn curacircnd vom vorbi de pandemie la tre-cut şi ne vom reuni cu prilejul reinau-gurării Templului renovat care ne aş-teaptă să revenim icircntre zidurile sale
ANDREA GHIŢĂ
Sighetu Marmației ClujPortița din nou la locul ei
Povestea Esterei educația trebuie să transmită valoriSatu Mare
Purim și protecție sanitarăCea mai veselă sărbătoare a evreilor Purim nu a fost uitată nici icircn acest an
icircn comunitatea noastră icircn ciuda vremurilor tulburate de pandemie pe care le trăim Evreii amintesc acum de eliberarea poporului de sub tirania lui Haman Conform dorinţei acestuia evreii urmau să fie executaţi
Ester soţia regelui Ahaşveroș icirci povesteşte acestuia ce soartă cumplită vor avea coreligionarii ei iar regele porunceşte ca Haman şi cei zece fii ai lui să fie spacircnzuraţi icircn locul evreilor
Icircn icircntreaga lume Purimul este prilej de bucurie de purtare a unor ţinute vesele cu măşti Anul acesta din păcate măştile au fost sanitare Enoriaşii botoşăneni au ţinut să fie şi icircn acest an prezenţi icircn Sinagoga bdquoDie Hoihe Shilrdquo la citirea bdquoMeghilat Estherrdquo icircn ajun de Purim Oficiantul de cult Gustav Finkel a parcurs această poveste Numele lui Haman a fost după tradiţia străveche
huiduit de cei prezenţi Delicioasele prăjituri specifice Purimului
(Humăntaşen) au fost apreciate de enori-aşi Nu a fost uitat niciun membru al comu-nităţii şi fiecare a apreciat gustul deosebit al dulciurilor pregătite de Mariana Goldem-berg secretara Comunităţii şi Lenuţa Scu-taru prietena noastră atacirct de amabilă icircn orice ocazie
Au fost clipe deosebite icircn care s-a simţit mai mult decacirct oricacircnd solidaritatea umană şi s-a demonstrat că optimismul icircnvinge ori-ce obstacol oricacirct de greu ar părea
prof BEATRISA FINKEL
Botoșani
10 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
Comunitatea evreiască din Craio-va a marcat la Sinagoga din oraş Pu-rimul una dintre cele mai importante sărbători din calendarul iudaic Fes-tivitatea a avut loc icircntr-un cadru re-stracircns fiind un an pandemic
Prof univ dr Corneliu Sabetay preşedintele Comu-nităţii Evreilor din Craiova a explicat pentru cotidianul bdquoCuvacircntul Libertățiirdquo
bdquoMarcăm PURIM 5781 dar icircntr-un context global Din punct de vedere economic acest co-ronavirus va afecta icircn totalitate econo-mia lumii
Petrecută icircn urmă cu 2500 de ani povestea lega-tă de Purim icirci are icircn centrul său pe regina Estera şi pe icircmpăratul Ahaşveroş Este o poveste ca o piesă de teatru cu eroi pozitivi şi negativi icircn care avem ocazia din nou să sărbătorim personalitatea femeii Este o poveste despre o minune icircn care binele icircnvinge răulrdquo a spus prof univ dr Corneliu Sabetay
Nici anul acesta nu au lipsit pră-jiturelele modelate din aluat icircn trei
colţuri şi umplute cu jeleu nuci mac miere şi nuci Reţeta este foarte ve-che şi are secretele ei micile prăjituri numite bdquohumentașenrdquo făcacircnd deliciul tuturor bdquoIcircn marile oraşe şi icircn şcoli se organizează carnavaluri unde copiii
şi adulţii poartă măşti caraghioase nu nişte măşti care să sperie Cu această ocazie ţinacircnd cont că se celebrează şi venirea primăverii pe masă se pun fructe ndash smochine şi citrice ndash şi prăji-turele specialeldquo a precizat prof univ dr Corneliu Sabetay referindu-se la marea sărbătoare conform ziarului bdquoCuvacircntul Libertățiirdquo
Printre asistații comunității băcăuane se numără și Sorin Altarzohn singurul evreu care trăiește la Moinești Sorin icircn vacircrstă de 54 de ani suferă de boli gra-ve Icircl icircngrijește o rudă prin alianță care locuiește icircmpreună cu el și beneficiază de salariu de asistent din partea Primăriei din Moinești Icircncadrat la categoria F de asistați ai DASM Sorin Altarzohn primește tichete valorice pentru alimen-te deconturi la medicamente ajutoare bănești Responsabila Serviciului de Asistență Socială Corina Irimia dr Corina Grimberg asistenții Laura Șerban și Vili Moscovici icirci fac lunar vizite la domiciliu și cu prilejul sărbătorilor evreiești Nu uită să-i aducă dulciurile și aperitivele preferate biscuiți Eugenia și pufuleți Cea mai mare răsplată a asistenților sociali comunitari este să vadă cum i se luminează chipul de bucurie cacircnd are oaspeți
Rămas bun scriitorului Calistrat CostinNu demult s-a stins din viață un prieten al comunității băcăuane scriitorul
Calistrat Costin care a avut un rol important icircn implementarea studierii istoriei Holocaustului ca disciplină opțională icircn icircnvățămacircntul băcăuan preuniversitar a subliniat prof Gabriel Stan director adjunct al Colegiului Economic bdquoIon Ghicardquo și el ndash apropiat de multă vreme al comunității noastre Jurnalist scriitor tradu-cător președinte al Filialei USR ndash Bacău Calistrat Costin a fost director al Tea-trului de Animație bdquoLicuricirdquo al Teatrului Dramatic bdquoBacoviardquo laureat la Premiului pentru poezie bdquoGeorge Bacoviardquo al Premiului pentru Management Teatral al Galei UNITER din 1998 Cetățean de Onoare al Municipiului Bacău medaliat de președintele Romacircniei cu bdquoMeritul Culturalrdquo icircn Grad de Cavaler
Dumnezeu să-l odihneascăHAINRICH BRIF
președinte CE Bacău
Programul Mishloah manot s-a desfăşurat icircn acest an cu mai puțini participanți direcți decacirct icircn anii trecuţi şi cu măsuri speciale de siguranţă impuse de pandemie
S-au făcut vizite icircn cadru mai restracircns la asistaţii noştri mai vacircrstnici Icirci amintim aici pe Hofman Tulică de 92 de ani Lupescu Mina ndash 82 de ani Iagher Suzana ndash 89 de ani și alții Membrii Comunităţii noastre au beneficiat şi icircn acest an de minunaţi humăntaşi obţinuţi de la CE Iaşi prin amabilitatea preşedin-tei Ina Vladcovschi Delegaţia noastră a dus humăntaşi icircn aceste case şi a fost tratată icircn schimb de cei vizitaţi cu diferite dulciuri preparate de către aceştia O remarcă aici pentru bdquofoarte tacircnărardquo Iagher Suzana parcă mai icircn formă de la an la an cu o stare de spirit de invidiat şi bdquoautoarealdquo unor ex-celente preparate proprii
Prin aceste vizite am icircncercat să transmitem ceva din spiritul Purimului
icircn toate casele evreieşti ale BacăuluiMenţionăm şi participarea membri-
lor noştri pe Zoom la un excepţional program de Purim organizat de CE Iaşi prin efortul special al liderilor Comunității Ina Vladcovschi Albert Lozneanu Rabin Yehoshua Aharono-vitch şi al unor foarte talentaţi membri ai Comunităţii ieşene Icircnchei aceste racircnduri cu speranţa că a fost ultimul Purim organizat icircn aceste condiţii speciale impuse de pandemie şi că anul viitor Purimul ne va găsi pe toţi sănătoşi şi cu multă voie bună
Asistența socială icircn pandemieComunitAti
Expoziţie dedicată arhitectului Leopold Baumhorn marele maestru al sinagogilor
Timișoara
Expoziţia dedicată lucrărilor de arhitectură ale lui Leopold Baumhorn a fost unul dintre cele mai importan-te evenimente realizate icircn cadrul programului european Rediscover Chiar dacă inaugurarea nu a permis prezenţa unui public numeros mulţi au dorit să vadă planşele cu lucrările celui mai prolific architect din regiune de la finele secolului XIX şi icircnceput de secol XX Realizată de cercetătoa-rea din Ungaria Agnes Oszko avacircnd drept colaboratori pentru partea timi-şoreană pe arhitectul Gabriel Szeke-ly şi pe fotograful Constantin Duma expoziţia abordează cele mai remar-cabile clădiri proiectate de Baumhorn analizacircnd evoluţia artistică trăsătu-rile comune ale operei sale detaliile prezente şi contribuţia sa la icircnflorirea unor mari oraşe din regiune
Prezenţa preşedintelui Consiliului Judeţean Timiş Alin Nica şi a prima-rului municipiului Timişoara Dominic Fritz care au luat cuvacircntul la mani-festare demonstrează importanţa specială acordată acestei inaugurări De altfel Dominic Fritz s-a declarat mereu un susţinător al reabilitării pa-trimoniului istoric al Timişoarei cu un accent special asupra sinagogilor care sunt parte a consolidării urbane a acestei cetăţi bănăţene Domnia Sa s-a referit şi de această dată la importanţa renovării Sinagogii Fa-bric operă a lui Baumhorn un obiec-tiv impresionant care azi este icircntr-o stare avansată de degradare Echipa Primăriei Timişoara care icircn cadrul acestui proiect a fost coordonată de Floriana Ştefan a construit icircn cei trei ani ai proiectului o relaţie care a tre-cut dincolo de colaborare devenind
o reală prietenie cu evreimea locală Dr Luciana Friedmann preşedinta
Comunităţii Evreilor din Timişoara a subliniat icircn cuvacircntul ei faptul că aces-te clădiri sunt parte a patrimoniului timişorean şi definesc stilul cosmopo-lit deschis şi primitor al urbei de pe Bega
După prezentarea icircn detaliu a muncii ce a premers edificarea aces-tei expoziţii din partea lui Agnes Os-zko arhitectul Gabriel Szekely care a cercetat icircn detaliu opera maestrului a introdus publicul icircn contextul istoric şi arhitectonic al epocii descrise Arhi-tectul care a proiectat nu mai puţin de 19 sinagogi impunătoare din Ungaria Romacircnia Serbia Croaţia şi Slovacia a fost un reprezentant de marcă al stilului eclectic şi art nouveau avacircnd o manieră de lucru foarte uşor de re-cunoscut care face operele sale in-confundabile Doar icircn Timişoara de numele lui Baumhorn se leagă clă-diri de referinţă ca Liceul Pedagogic bdquoCarmen Sylvardquo Rectoratul Universi-tăţii Politehnice clădirea Comunităţii Evreieşti Palatul Apelor şi altele Am văzut interesul pe care noul primar al Timişoarei dar şi publicul prezent l-au avut pentru călătoria icircn care i-a purtat Gabriel Szekely descoperind miezul unei Europe icircn care la acea vreme ne situam icircntr-o zonă mult mai centrală din punct de vedere cultural comparativ cu zilele noastre
Evenimentul s-a icircncheiat cu o succintă prezentare de către Floria-na Ştefan a viitorului Muzeu Virtual al Evreimii din Timişoara un proiect care este icircn dezvoltare sub egida Re-discover şi care va fi lansat oficial icircn luna aprilie (LF)
Serviciile religioase au fost reluate fizic
Mishloah manot icircn pandemie
Bacău
La Sinagoga bdquoRosenrdquo din Bacău au fost reluate serviciile religioase cu prezență fizică respectacircndu-se nor-mele sanitare Important este faptul că s-a reușit asigurarea minian-ului Serviciile religioase de la CE Iași susținute de oficiantul de cult Albert Lozneanu și de rabinul Yehoshua Aharonovitch ca și cele organizate de Cancelaria Rabinică au fost urmărite online
La Sinagoga bdquoRosenrdquo au avut loc oficierile a două Șabaturi specia-le Șabat Roș Hodeș Adar și Șabat Șkalim unul din cele patru Șabaturi
speciale icircnainte de intrarea icircn luna Ni-san S-au făcut lecturi din trei Suluri de Tora Din primul Sul s-a citit peri-copa Mișpatim din Cartea Șmot Din al doilea Sul ndash pericopa Ki Tisa des-pre contribuția de jumătate de șekel pentru menținerea icircn bune condiții a Tabernacolului mobil icircn deșert Din al treilea Sul ndash pericopa Pinhas Bamid-bar Cartea a patra a Torei
Icircn Șabatul din 8 Adar icircnainte de Purim s-a citit din al doilea Sul de Tora Cartea Dvarim pericopa Ki Tețe referitoare la Porunca bdquoAmintește-ți ce ți-a făcut ție Amalekrdquo La ieșirea
din Mițraim amaleciții au ucis evrei bătracircni copii bol-navi Haman urmaș al lui Amalek a tras la sorți exter-minarea evreilor 13 Adar El știa că-n luna Adar ziua a șaptea a murit Moșe dar nu știa că Moșe s-a născut tot icircn aceeași zi fapt subliniat de rabinul Yehoshua Aharonovit-ch A fost aprinsă o lumacircnare icircn memoria lui Moșe cu rugă-ciuni pentru sănătate genera-lă și personală
HAINRICH BRIF
Evreii au sărbătorit victoria asupra lui Haman
Craiova
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 11
ndash De cacircnd datează prezența evre-ilor icircn zonă
ndash De peste 400 de ani Cel mai si-gur indiciu sunt pietrele funerare Icircn cimitirul evreiesc din Babadag aron-dat comunității noastre sunt monu-mente funerare cu această vechime Au existat temple și sinagogi icircn Tul-cea Măcin Babadag Sulina Chilia Veche Dintr-un memoriu din 1920 al Epitropiei către Prefectura din Tulcea scris de rabinul comunității și al Tem-plului Israelit Isac Haham reiese că icircn afară de templu mai existau două sinagogi un azil confesional și un azil de bătracircni Evreii din Tulcea au venit din Cahul Ismail Odessa Constanti-nopol Galiția Numărul lor a crescut după 1878 Locuiau pe Dealul Baba-dagului bdquomahalaua israelitărdquo fiindcă pacircnă icircn 1880 cartierele Tulcei se che-mau mahalale termen deloc peiorativ pe atunci Icircn 1907 existau icircn actualul județ 3131 de evrei din care 1773 icircn Tulcea Inițial evreii tulceni și cei din zonă au fost activi icircn comerț finanțe meserii și după 1900 și icircn profesiuni liberale Forma organizatorică era Ra-binatul Epitropiei din Tulcea Ulterior fiecare comunitate și-a ales președinți Interesul pentru mișcarea sionistă apare devreme Icircn 1881 se icircnființează Asociația pentru Munca Pămacircntului icircn
Israel La unul dintre primele congre-se sioniste internaționale de la Viena icircn 1913 participă și un reprezentant al evreilor din Tulcea Icircn 1931 sunt icircnființate societățile cultural-sportive bdquoMacabirdquo și bdquoLuminardquo La bdquoMacabirdquo se juca fotbal șah se făcea gimnastică O filială a organizației sioniste bdquoGor-goniardquo funcționa din 1933 Icircn perioa-da Holocaustului cacircnd s-a aplicat legislația rasială ndash exmatriculări din icircnvățămacircntul de stat concedieri la icircntreprinderile statului exproprieri muncă forțată ndash au avut loc deportări icircn Transnistria După război majorita-tea evreilor tulceni au făcut Alia
ndash Sunt peste 20 de ani de cacircnd conduceți comunitatea Se impune o retrospectivă
ndash Din tot ce-am făcut pacircnă acum cred că restaurarea Templului Israe-lit este cea mai importantă realizare Edificiul a fost construit icircn 1859 A fost renovat icircn 1890 Dar la mai bine de un secol concluzia expertizei tehnice cerută de mine icircn 2003 a fost bdquoTem-plul poate deveni oricacircnd o ruinărdquo Reabilitarea era un proiect ambițios costisitor Am avut icircnsă norocul unor susținători de prestigiu Icircn comunica-rea despre evreii din Romacircnia de la emancipare pacircnă icircn 1989 ținută la un simpozion din Marsilia organizat
de prof univ dr Carol Iancu de la Universitatea din Montpellier sub auspiciile Comisiei Regionale de So-lidaritate cu Evreii din Europa de Est icircn 2010 profesor emerit Elise Lei-bowitch prezenta și istoricul comunității tulcene Scriitorul Carol Feldman zl originar din Tul-cea susținea o campanie pro domo icircn presa israeliană de limbă romacirc-nă pleda cauza icircn fața președintelui de atunci al FCER dr Aurel Vainer Odiseea proiectului apare icircn bdquoMinuni pămacircnteștirdquo din bdquoCaleidoscopul meurdquo de Carol Feldman Banii au venit de la Guvernul Romacircniei prin Secretariatul de Stat pentru Culte de la FCER prin Fundația bdquoCaritateardquo și de la JOINT Reinaugurarea a avut loc icircn 2014 Tot atunci am inaugurat icircn incintă Mu-
Pacircnă la Războiul de Independență din 1877-1878 Tulcea a fost sanjak turcesc Icircn iarna anului 1878 armata romacircnă sufe-rea de frig și foame Icircn numele comunității evreiești tulcene președintele de atunci Abraham Ellman i-a oferit un ajutor
substanțial După victorie Dobrogea a revenit țării-mamă bdquoCacircnd la 14 noiembrie 1878 armatele romacircne conduse de gene-ralul Anghelescu au debarcat la Tulcea și au defilat pe sub arcurile de triumf construite de romacircni greci evrei bulgari generalul a
privit parada militară de la balconul Casei Ellmanrdquo spune președintele de azi prof Solomon Faimblat bdquoEllman a fost decorat cu laquoSteaua Romacircnieiraquo Cine vizitează cimitirul evreiesc vechi din oraș icircnchis icircn 1900 poate citi asta pe monumentul său funerarrdquo Instituirea Ordinului era primul act oficial al Romacircniei independente
bdquoVrem să atragem spre comunitate evrei neicircnscriși
icircncă icircn racircndurile noastrerdquoInterviu cu SoLoMoN FaiMBLaT preşedintele CE Tulcea
n Hainrich Brif președintele CE Bacău a dovedit icircn intervalul de cacircnd conduce comunita-tea spirit gospodă-resc și devotament față de obștea sa Este și unul din-tre cei mai harnici corespondenți ai re-vistei noastre Fap-tul că este icircn același timp și oficiant de cult ajută mult la menținerea unei vieți religioase puternice De cacircnd s-a declanșat pandemia a organizat celebrarea sărbătorilor cu respecta-rea normelor sanitare Face demer-suri pentru proiectul de reabilitare a Templului Cerealiștilorn Paul Schwartz președintele
CE București ia par-te de peste 20 de ani la viața comunitară A fost consilier pen-tru Generația de Mij-loc vicepreședinte al FCER demon-stracircnd pricepere și perseverență icircn tot ce face
Ca președinte al celei mai mari comunități din țară se implică icircn re-zolvarea unor probleme culturale și sociale Acordă multă atenție con-servării patrimoniului sacru A resta-urat pietre funerare ale unor mem-bri marcanți ai CEB care nu aveau aparținători Cultivă bune relații cu mediul politic diplomatic economicn Corneliu Sabetay preșe-
dintele CE Craio-va este una dintre somitățile medicale actuale icircn domeniul pediatriei Icircmbină cu succes viața profe-sională cu preocu-pările icircn plan comu-nitar fiind de multă vreme președinte al comunității craiovene Omul de știință profesor doctor e dublat de omul de acțiune bun organizator de evenimente fie simpozioane științifice fie evenimente din viața comunitară sărbători reuniuni cul-turale comemorări momente ani-versare Icircl prețuiesc evrei și neevrei simpatizanți ai obștii noastre
n Mișu Rosenberg președintele CE Dej a reușit să fie la icircnălțimea așteptărilor celor care l-au ales Deși comunitatea e mică are probleme com-plexe Conducătorul ei poartă răspunde-rea pentru prezer-varea vestigiilor unui trecut bogat are grijă de membrii din prezent ai comunității majoritatea ndash vacircrstnici cu inerente suferințe nu puțini ndash oa-meni singuri Dejul a fost una dintre comunitățile greu icircncercate de Holo-caust Este meritoriu modul icircn care președintele organizează comemo-rări ale victimelor Catastrofein Sorin Blumer președintele
CE Galați s-a afir-mat de mulți ani icircn viața comunitară atacirct icircn plan gene-ral ca membru al conducerii Asociației Sioniste din Romacirc-nia cacirct și local ca dirijor de cor organi-zator de evenimente
interetnice președinte Icircn această ultimă calitate reabilitarea Templului Meseriașilor icircn care a pus mult su-flet energie perseverență se icircnscrie printre cele mai importante realizări ale sale A reușit modernizarea res-taurantului ritual a sediului comuni-tar A impulsionat realizarea unei mo-nografii despre evreii gălățenin Aurel Davidovici președintele
CE Pitești reușește de ani buni să fie un gospodar destoinic al comunității sale Are grijă să icircntrețină cum se cuvine si-nagoga unul dintre lăcașurile de cult care au rezistat cel mai bine intemperiilor neavacircnd ne-voie de restaurare Este receptiv la problemele de zi cu zi ale membrilor comunității mai ales că majoritatea sunt oameni icircn vacircrstă singuri cu probleme de sănătate Este gazdă ireproșabilă față de vizitatori fapt dovedit cu prilejul Hanuchiadelor al unor evenimente organizate de FCER și BBR etc
A D M E A V E E S R I M Preşedinţi de comunităţi născuţi icircn luna aprilie
zeul de Istorie a Evreilor din Tulcea icircmbogățit icircn 2019 Din patrimoniul nostru sacru fac parte două cimitire icircn oraș și cinci icircn localități din județ unde nu mai trăiesc evrei Cu sprijinul FCER și din donații am făcut lucrări de reabilitare la cimitirul vechi amintit reparații la cel nou și icircmprejmuiri la ci-mitirele din Măcin Babadag Sulina
ndash Ce efecte benefice ați constatat după restaurarea Templului
ndash Templul a devenit punct de atracție turistică mijloc educativ liber de prejudecăți pentru copii A dus la creșterea numărului de membri afiliați ai comunității A creat un spațiu pro-pice concertelor anuale de Ziua Eu-ropeană a Culturii Iudaice oferite de elevi ai Liceului de Artă bdquoGeorge Geor-gescurdquo A reunit oficialități locale icircnalți prelați reprezentanți ai organizațiilor de minorități naționale oaspeți din Is-rael la evocarea lui Carol Feldman icircn 2019 Vrem să facem și un medalion Albert Poch fiu al Babadagului cacircnd situația pandemică o va permite
ndash Un dezideratndash Să atragem spre comunitate
evrei tulceni icircncă neicircnscriși icircn racircndu-rile noastre
IULIA DELEANU
bdquoNe străduim ca asistații noștri să fie cacirct mai puțin afectați
de pandemierdquoConvorbire cu directoarea DASM dr MoNa BejaN
A trecut un an de cacircnd angajații din sistemul de asistență socială și medi-cală din București și din țară se luptă să facă față cu bine crizei sanitare create de pandemia cu SARS CoV-2 DASM a reacționat rapid și eficient pentru limi-tarea icircmbolnăvirilor mai ales icircn situația icircn care majoritatea populației evreiești din comunitatea noastră se află icircn grupa de risc A fost un prilej de trecere icircn revistă și de perspectivă schițat de directoarea DASM dr Mona Bejan
ndash Cum ați acționat de cacircnd a icircnce-put pandemia
ndash Icircn pofida dificultăților financia-re am făcut eforturi spre a răspunde
prompt cerințelor momentului Am asi-gurat din fonduri speciale primite de la FCER JOINT și Claims Conference pachete cu materiale de protecție
dezinfectanți pentru toate ca-tegoriile de asistați la domi-ciliu din București și din țară rezidenții din cele două cămine bdquoAmalia și Șef Rabin Dr Moses Rosenrdquo din Capitală și bdquoAeva Eli-sheva și Adalbert Huber-Huberrdquo de la Arad E vorba de 956 de asistați la domiciliu 230 de copii
IULIA DELEANU(Continuare icircn pag 22)
Mona Bejan (stg) pregătind alături de colegi darurile pentru asistați
12 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
Fiind interesat de mărturiile foto-grafice din timpul Holocaustului din Romacircnia am căutat prin arhive timp de mai mulți ani fotografiile din tim-pul exhumării evreilor din Sărmaș care au căzut victime masacrului de la Cămărașu comis de jandarmi ma-ghiari icircn septembrie 1944
Știam din mai multe surse că aces-te fotografii există Matatias Carp autorul Cărții negre și-a icircnceput ac-tivitatea publicistică de reconstituire a istoriei Holocaustului cu o broșură intitulată Sărmaș Una din cele mai oribile crime fasciste publicată icircn 1945 Un exemplar al broșurii se află icircn Biblioteca Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din Romacircnia bdquoWil-helm Fildermanrdquo și poartă dedicația olografă datată 21041945 a lui Ma-tatias Carp pentru F Brunea-Fox alt cronicar de seamă al lumii evreiești căruia icirci transmite această bdquofăracircmă de durere evreiascărdquo Broșura reprodu-ce și 21 de fotografii dintre care 13 sunt de la exhumarea victimelor din 22 februarie 1945 la care a partici-pat și Carp ca delegat al Federației Uniunilor de Comunități Evreiești din Romacircnia Atunci au fost scoase la iveală rămășițele a 146 de trupuri care au fost reicircnhumate icircntr-un cimi-tir amenajat ad-hoc la baza dealului din localitatea clujeană Cămărașu unde au fost găsite la indicația unor martori oculari Restul fotografiilor re-prezintă portrete ale victimelor și case evreiești din Sărmaș pe care se vede desenată steaua galbenă menită a le deosebi de casele creștine
Copii după toate fotografiile cu-prinse icircn broșura despre Sărmaș pu-blicată de Carp se găsesc icircn Fototeca CSIER-WF acolo unde se află și foto-grafii inedite dar mai puțin relevante de la exhu-mare Totuși c a l i t a t e a copiilor-mar-tor din Fo-totecă este mai slabă decacirct aceea a imagini-lor publicate icircn broșură ceea ce in-dica faptul că o copie mai bună se găsește icircn altă parte Fotografiile au mai fost re-produse icircn cacircteva publicații maghiare și occidentale
Icircncercările repetate de a găsi foto-grafiile icircn Arhiva Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității și icircn alte arhive nu s-au soldat cu re-zultate Icircn toamna anului 2019 mis-terul a fost lămurit abia atunci docu-mentele Tribunalului Poporului privi-toare la masacrul de la Cămărașu au fost declasificate de Serviciul Romacircn de Informații și transferate la CNSAS unde icircn prezent sunt disponibile pentru consultare la sala de lectură
Icircn dosarul care cuprinde docu-
mentația anchetei și a procesului de la Tribunalul Poporului din 1946 și a anchetelorproceselor ulterioare (cota ACNSAS fond Penal dosar P 137547) icircntr-un volum sunt lipite pe mai multe pagini 18 exemplare clare ale fotografiilor din timpul exhumă-rii Pe toate se poate vedea semnă-tura olografă cu stiloul a lui Matatias Carp la fel ca icircn cacircteva din fotografi-ile incluse icircn broșura despre Sărmaș care au fost ștanțate cu margini mai largi semn că aceste fotografii i-au aparținut cronicarului evreu au fost reproduse icircn broșură și apoi au fost date spre utilizare Tribunalului Popo-rului Cacircteva din fotografiile din do-sarul P 137547 sunt inedite ndash nu sunt incluse nici icircn broșura Sărmaș nici icircn alte publicații ndash și nu se găsesc nici icircn Fototeca CSIER-WF Le reproducem aici pe toate cele găsite icircn dosar pen-tru a putea face comparații și studiu pe ele
Iată pe scurt și ce s-a icircntacircmplat la Sărmaș icircn septembrie 1944
După 23 august 1944 cacircnd Romacirc-nia a abandonat alianța cu Germania nazistă și Ungaria horthystă s-a pro-dus un atac maghiar la sud de granița stabilită prin Arbitrajul de la Viena din 30 august 1940 Printre locuri-le ocupate s-au aflat și Sărmaș (sau Sărmașu) o mică localitate icircn județul Mureș situată icircn Cacircmpia Transilvani-ei aflată la jumătatea distanței dintre Tacircrgu Mureș și Cluj precum și satul Sărmășel din proximitate Icircn timpul războiului Sărmaș și Sărmășel aveau o consistentă populație maghiară reprezentacircnd cam jumătate din cei 4 000 de locuitori Acolo trăiau și 200 de evrei
Icircn timpul regimului Ion Antones-cu al cărui antisemitism oficial era
mai agresiv decacirct cel din Ungaria lui Miklos Horthy evreii din Sărmașu au fost deposedați de proprietăți maltratați persecutați deportați tem-porar dar au supraviețuit Icircn martie 1944 ca urmare a ezitărilor lui Miklos Horthy Germania nazistă a ocupat Ungaria și a demarat icircn forță imple-mentarea Soluției Finale cu ajutorul forțelor de ordine horthyste icircn teri-toriile aflate sub controlul Budapes-tei inclusiv icircn Transilvania de Nord Evreii din Sărmașu și Sărmășel aflați icircntre granițele Romacircniei au rămas nevătămați pacircnă icircn septembrie 1944
După atacul maghiar din septem-
brie 1944 situația s-a schimbat dra-matic Evreii și intelectualii romacircni au intenționat să plece din localitate icircna-inte de intrarea autorităților maghiare dar o parte au fost icircntorși din drum de autoritățile romacircne care au dat asigurări că regiunea va rămacircne sub controlul autorităților romacircne Totuși armata maghiară a icircnaintat La intra-rea trupelor maghiare pe 5 septem-brie 1944 icircn Sărmașu se mai găseau 126 de evrei
Localitatea a fost ocupată la icircnce-putul lunii septembrie 1944 de armata ungară (Honved) apoi de jandarmi dintre cei care participaseră icircn pri-ma parte a anului 1944 la deportarea evreilor la Auschwitz A fost formată și o Gardă Națională din localnici
Evreii au fost forțați să poarte stea-ua galbenă Pe 11 septembrie 1944 toți evreii din Sărmaș au fost stracircnși și icircnchiși icircntr-un șopron transformat icircn bdquoghetourdquo Acolo erau icircnchiși și pri-zonieri de război romacircni locul deve-nind aglomerat mizer insuportabil Locuințele evreilor reținuți au fost pră-date de locuitorii maghiari ai localității Pe 14 septembrie evreii icircn vacircrstă din ghetou au fost forțați să danseze și au fost umiliți icircn văzul jandarmilor și al membrilor Gărzii Naționale Fiica unuia dintre liderii evrei locali a fost violată icircn grup
Icircn 15 septem-brie icircn preajma anului nou evre-iesc 20 de bărbați evrei au fost duși la cacircțiva kilometri de localitate să sape două gropi comune
Pe 16 septembrie 1944 evreii din ghetou au fost urcați icircn căruțe ale lo-calnicilor au fost trecuți prin Sărmășel și au fost duși la locul unde fusese-ră săpate gropile comune pe dealul Șoscut icircn raza localității Cămărașu Seara au ajuns camioane cu jandarmi maghiari și o limuzină cu un ofițer Evreii au fost icircmpărțiți icircn două grupuri și au fost macircnați spre gropile comu-ne icircn noaptea de 1617 septembrie după ora 200 Icircntacirci au fost dezbrăcați
și loviți cu lopeți topoare și baionete apoi au fost icircmpușcați
Doi localnici Ion Mocean și Ion Aluaș au asistat la masacru ascunși icircntr-un lan de porumb din zonă și au depus mărturie icircn ancheta postbelică de la Tribunalul Poporului Cluj Icircn Ho-tăracircrea nr 9 din 28 iunie 1946 au fost condamnați mai mulți repre zentanți din racircndul autorităților maghiare icircn uniformă sau civili care au participat la atrocități icircn Transilvania icircn inter-valul 1940-1944 inclusiv la masa-crul de la Sărmaș O parte dintre cei condamnați apucaseră să fugă icircn Un-garia și au rămas nepedepsiți Anche-
ta a continuat icircn anii rsquo50 și s-a soldat cu noi condamnări
Documentația procesului a fost secretizată imediat de Securitate iar cartea lui Matatias Carp a fost trecută la fondul secret al bibliotecilor astfel că această tragedie nu a fost cunos-cută icircn detaliu pe parcursul perioadei comuniste Povestea a fost redesco-perită icircn anii rsquo80 de istoricul Nicolas M Nagy-Talavera care a mers icircn zona Sărmaș și a cules mărturii de is-torie orală sub supravegherea aten-tă a Securității Cartea sa Fascismul icircn Ungaria și Romacircnia și broșura lui Matatias Carp au rămas principalele surse pe tema acestui masacru
Icircn decembrie 2019 icircn cadrul unui proiect comun al CSIER-WF cu Te-leviziunea Romacircnă ne-am deplasat la Sărmaș pentru a filma locurile tra-gediei Am găsit icircn bună stare cimiti-rul construit la baza dealului Șoscut unde au fost reicircnhumate victimele Ci-
mitirul care icircn forma cunoscută astăzi a fost amenajat cu sprijinul American Jewish Joint Distribution Committee a fost locul mai multor ceremonii come-morative atacirct icircn perioada comunistă cacirct și după Spre surpriza noastră am găsit icircncă un martor ocular al masa-crului cel care era poziționat cel mai bine pentru a observa ce se icircntacircmpla pe dealul Șoscut Este vorba de Ion Mocean (n 1928) fiul lui Ion Mocean (n 1906) care a depus mărturie la Tribunalul Poporului Spre deosebire de tatăl său care a văzut ce s-a icircn-tacircmplat de la casa de la baza dealului fiul cel cu care am icircnregistrat video o mărturie detaliată se afla la o stacirc-nă de pe deal din marginea pădurii undeva la același nivel cu locul masa-crului Crima s-a icircntacircmplat noaptea dar jandarmii maghiari au folosit feli-nare și astfel Ion Mocean a putut dis-tinge cu groază scenele atrocităților
Din cercetarea de teren a ieșit un film documentar Sărmaș rsquo44 realizat de Adrian Cioflacircncă și Teodora Dră-goi care a fost prezentat de către Te-leviziunea Romacircnă și a făcut obiectul unor evenimente la Institutul Cultural Romacircn din New York și la cel din Tel Aviv icircn 2020
SurseACNSAS fond Penal dosar P
137547ACNSAS fond Informativ dosar
552042 vol 1 2 (N Nagy-Talavera) Matatias Carp Sărmaș Una din
cele mai oribile crime fasciste Prefață B Brănișteanu București Socec 1945
Nicolas M Nagy-Talavera Fas-cismul icircn Ungaria și Romacircnia trad Măriuca Stanciu Ecaterina Geber București Hasefer 1996
ADRIAN CIOFLAcircNCĂ
Din activităţile de cercetare ale
Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din Romacircnia bdquoWilhelm Fildermanldquo al FCER-CM
Mărturii fotografice ale masacrării evreilor din Sărmaș
Comemorarea victimelor masacrului de la Sărmaș in perioada comunistă Sursa CSIER-WF
Tată și fiu ambii cu numele Ion Mocean ambii martori ai atrocităților de pe dealul Șoscut Sursa Adrian Cioflacircncă
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 13
Purimul copiilorCacircnd i-am văzut prima dată pe
Spiderman și Superman fugărindu-se și pe Batman și Elsa din Frozen icircmpărțind o pungă de pufuleți nu a fost
icircn vreo animație din seria DC Comics Marvel sau Disney ci icircn sala de spec-tacole a Centrului Comunitar Evreiesc din București de Purimul copiilor O sărbătoare care a reușit să-și păstre-ze veselia și culorile chiar dacă anul acesta s-a desfășurat online Copiii s-au costumat ca de fiecare dată și au participat la tot soiul de activități care i-au făcut să simtă că sunt icircmpreună
Roata provocărilor și jocurile in-teractive cu Coral Zytcer din București povestea de Purim animată pentru copii numărul de magie cu Edu-ard și Bianca din Oradea confecționarea din hacircrtie a pălăriei lui Haman cu Maria Ganciu din Ploiești și cacircn-tecele de Purim au recreat atmosfera din anii trecuți
atunci cacircnd icircn sediul JCC alergau zeci de copii costumați
Purim Romacircnia amp Israel Și oamenii mari au făcut Purimul la
JCC București tot online dar asta a icircnsemnat și că prieteni din Romacircnia și din Israel au putut fi icircmpreună mult mai simplu
bdquoHag Sameah Iată că și icircn acest an JCC București organizează un eveniment de Purim Icircn anii trecuți eram obișnuiți să avem foarte mul-te icircntacirclniri aici Purim Party Purimul copiilor Purimul seniorilor Mișloah Manot Șabat de Purim icircntacirclnirea cu voluntariihellip Icircn acești ani ne-a fost puțin mai greu ne-am icircntacirclnit online Sperăm să fie ultimul Purim pe care icircl sărbătorim onlinerdquo a spus icircn deschi-
derea evenimentului Adrian Gueron directorul JCC București
Prieteni din mai multe locuri s-au conectat așadar online pentru a spu-ne Lehaim pentru Purim Icircn direct din Israel au putut fi urmărite ceremo-nia de Havdala cu Yaden Cohen și o serie de momente muzicale live De asemenea un recital cu muzică live a oferit și Endy Glikman De discuția despre teatru icircn vremuri de pandemie și momentele vesele s-a ocupat invi-tatul JCC București Silviu Biriș
Iar de la sărbătoarea veseliei nu putea lipsi Roata Norocului care s-a bazat icircnsă și pe cunoștințe nu doar pe șansă Cei care au răspuns corect la icircntrebările organizatorilor legate de Purim au putut cacircștiga Mișloah Manot ndash pachete cu dulciuri oferite de Alka
ADRIAN GUERON
Pagină coordonată de GEORGE GIcircLEA
JCC BuCureşti
rOMAcircNiA
Trasee evreieşti ndash un prim popas Franţa
JCC Romacircnia icircn colaborare cu JCC Timişoara invită publicul la o că-lătorie icircn comunităţile evreieşti din jurul lumii Organizatorii icircşi propun să des-copere urmele paşilor celor care le-au constituit să descopere personalităţi de marcă sinagogi organizaţii evre-ieşti şi mai cu seamă să surprindă poveştile unice ale fiecărui spaţiu unde evreii s-au aşezat de-a lungul istoriei
Primul popas a fost icircn Franţa cea mai importantă comunitate din Europa occidentală icircn momentul de faţă Privi-torii au avut parte de un ghid extrem de competent icircn persoana directorului In-stitutului Cultural Francez din Timişoa-ra Tilla Rudel Cunoscătoare icircn detaliu al fenomenului evreiesc din Paris şi din
mai micile localităţi franceze ea a por-nit la o incursiune icircn istoria evreimii din Oraşul Luminilor La icircnceput o comuni-tate preponderent așkenază aceasta a devenit una icircn esenţă sefardă icircn anii ce au urmat Cu o istorie impresionan-tă comunitatea evreiască actuală este una cu o viaţă foarte vibrantă Putem vedea icircn toate domeniile ştiinţei cul-turii profesiunilor liberale foarte multe persoane de origine evreiască extrem de cunoscute Fie că vorbim de muzi-că sau presă fie că sondăm cele mai noi trenduri din artele plastice sau de bucătăria marilor maeştri evreii nu lipsesc icircntre cele mai remarcabile per-sonalităţi Am putut parcurge icircmpre-ună cu Tilla Rudel străzile Cartierului Marais zona tradiţional evreiască a Parisului şi am văzut marile şi impo-zantele sinagogi ale capitalei france-ze Muzeul Artei şi Istoriei Iudaismului şi Muzeul Holocaustului din Paris sunt doar două dintre obiectivele pe care cel care poposeşte pe malurile Senei nu ar trebui să le rateze Nu puteau lipsi din prezentare nici personalităţile politice de origine evreiască din Fran-ţa dintre care multe au făcut istorie
Atmosfera unei duminici icircn stil franţuzesc a fost completată cu muzi-că evreiască de cea mai bună calita-te pe care tot Tilla ne-a oferit-o Turul virtual al comunităţilor va continua cu o altă comunitate pe care organizato-rii au păstrat-o ca pe o surpriză
Show online cu măşti şi emoţiePurimul a fost celebrat la Timi-
şoara icircn toate modurile icircn care a fost posibil ţinacircnd seama că oraşul icircncă este icircn cod roşu de pandemie To-tuşi vacircrstnicii comunităţii s-au putut bucura de tradiţionalele humăntașen oznei haman ce le-au fost duse la domiciliu de la Restaurantul Ritual al comunităţii De asemenea progra-mele pe platforma Zoom au icircncercat din nou un experiment fără prece-dent pentru timişoreni ndash un spectacol online Icircnainte de acesta rabinul Zvi-ka Kfir şi oficianţii de cult Ervin We-inberger şi Tiberiu Hornung au citit Meghilat Esther icircn ebraică şi romacircnă Rabinul Kfir i-a introdus de altfel pe privitori icircn aspectele multiple ale aces-tei celebrări foarte importantă prin sensurile sale pentru poporul evreu
Protagoniştii spectacolului de sacircmbătă seara la ieşirea Șabatului au fost cei mici Cei 17 copii coor-donaţi de Rebeca Barnea care au interpretat mascaţi din casele lor ro-luri melodii poezii au emoţionat pro-fund publicul Chiar dacă tehnica nu e perfectă a fost o mare bucurie să le putem auzi vocile talentul la pian la ukulele sau dăruirea de a le bdquoieşirdquo per-fect poezia Vocea care s-a auzit cel mai clar şi care a icircncacircntat asistenţa a fost a lui Alexandru Fischer profesor şi dirijor al corului Șalom din Timişoa-
ra Comunitatea timişoreană a avut doi oaspeţi importanţi şi care sunt sufleteşte apropiaţi de această comu-nitate pe preşedintele FCER deputa-tul Silviu Vexler şi pe directorul Joint Romacircnia Israel Sabag Ne-au mişcat cuvintele preşedintelui FCER referitor la nevoia constantă de solidaritate de a icircntinde mereu o macircnă celui singur sau icircn nevoie Purimul fiind una dintre acele minunate ocazii pentru a face acest lucru Icircn background se auzeau cele două fetiţe de cinci luni un atacirct de frumos simbol al solidarităţii peste generaţii Ceremonia de Havdala ţi-nută de Israel Sabag şi copiii săi mai mici Kineret şi Tal a fost o adevăra-tă icircncacircntare şi un preţios dar primit tocmai de la Ashdod Nu putem să-l uităm pe directorul de programme JCC Ery Pervulescu tacircnărul plin de deschidere şi entuziasm care se im-plică mereu icircn programele realizate la Timişoara De altfel el icircmpreună cu fetiţa Leah fiica preşedintelui Comu-nităţii Evreilor din Caransebeş Florin Damian Schwartz au fost amfitrionii aşteptatei tombole care s-a dovedit un succes chiar şi icircn format digital
Speranţa se leagă desigur de Pu-rimul pe scenă Purimul acela care de peste şase decenii ndash sau poate chiar de mai demult ndash a fost cunoscut de evreii timişoreni
LUCIANA FRIEDMANN
JCC tiMişOArA
Veselie icircn pandemieDeși traversăm o perioadă difici-
lă JCC Iași cu sprijinul CE Iași a ținut să respecte un obicei tradițional de Purim ndash bdquoMișloah Manotrdquo și a or-ganizat o acțiune prin care membri-lor vacircrstnici ai comunității le-au fost icircmpărțite dulciuri specifice acestei sărbători Zacircmbetele și bucuria de pe chipurile participanților la această acțiune au scos icircn evidență sentimen-tul solidarității și apartenenței la Co-munitate ca la o familie mare și unită
Tot icircn spiritul sărbătorii de Purim
a fost organizat și evenimentul Puri-mul copiilor la care participanții copii și mămici au aflat povestea Reginei Ester și a miracolului de Purim au
icircnvățat cacircntece vesele specifice săr-bătorii iar la final au preparat și de-
gustat humăntaș pufosi si delicioșiȘi pentru că este singura sărbă-
toare veselă din calendarul iudaic nici chiar pandemia nu a reușit să icircmpie-
dice organizarea tradiționalului spectacol de Purim icircn condiții specifice acestei perioade Si-nagoga Merarilor a fost gazda acestui vesel eveniment care a debutat cu o alocuțiune ros-tită de președintele CE Iași Benjamina Ides-Vladcovschi despre semnificația sărbătorii de Purim Icircn continuare rabinul Yehoshua Aharonovich a expli-cat pe Zoom care sunt mițvot de Purim citirea Meghilat Esther Seudah Purim ndash masa
festivă și veselă Mișloah Manot și Matanot LarsquoEvyonim ndash oferirea de
alimente și daruri prietenilor și celor nevoiași iar directorul JCC Iași Albert Lozneanu a dat citire Cărții Esterei
Spectacolul care a icircncheiat eve-nimentul a cuprins și un concert al formației de muzică klezmer bdquoNigunrdquo precum și cacircteva surprize online un cuvacircnt de salut adresat participanților de către Israel Sabag director JDC pentru Romacircnia precum și interpre-tarea unor frumoase cacircntece israeli-ene de către doi copii foarte talentați Alesia Munteanu din Tecuci și Eva Fi-terman din Iași
Atmosfera caldă revederea pri-etenilor cacircntecele tradiționale și humăntașii savuroși au constituit in-gredientele unei seri speciale pe care am dori-o repetată cacirct mai curacircnd
SILVIAN SEGAL
JCC iAşi
JCC BUCUREŞTIStr Popa Soare 18
Telefon 0213202608E-mail bucurestijccro
wwwjccro
JCC IAŞIStr Elena Doamna 15
Telefon 0232313711wwwfacebookcomgro-
upsjcciasi
JCC ORADEAStr Mihai Viteazu 4
Telefon 0259434843wwwfacebookcomJcc
OradeaEvenimente
JCC ŞTIRI DESPRECentrele Comunitare Evreieşti
JCC TIMIŞOARAStr Gh Lazăr 5
Telefon 0256201698
14 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
Icircntr-un prezent icircn care supra-viețuitorii Holocaustului sunt din ce icircn ce mai puțini comemorarea de la Sinagoga-Muzeu bdquoStrumardquo din Beer Sheva (Israel) marcacircnd 79 de ani de la tragicul sfacircrșit al pasagerilor icircmbarcați pe vasul bdquoStrumardquo se icircnscrie icircn acțiunea concertată de combatere a antisemitismului și negaționismului din ce icircn ce mai agresive Inițiativa i-a aparținut ca de obicei lui Baruch Tercatin vicepreședinte al muzeului care și-a pierdut fratele pe bdquoStrumardquo Evenimentul transmis online de ICR Tel Aviv a fost moderat de directorul institutului Salamon Marton
Icircn Muzeul-Sinagogă șase lumacirc-nări icircn memoria celor șase milioane de victime ale Holocaustului au fost aprinse de oficialități ndash președintele Muzeului bdquoStrumardquo Arie Reiter prima-rul orașului Beer Sheva Rubik Danie-lovici președintele Filialei HOR Beer Sheva Nathan Cohen ndash și de urmași ai victimelor A fost psalmodiat El Male Rahamim
Nucleul mesajului transmis de ES Radu Ioanid ambasadorul Ro-macircniei icircn Israel a fost responsabilita-tea colectivă Romacircnia atunci aliată a Germaniei naziste Marea Britanie prin Carta Albă din 1939 limitacircnd intrarea evreilor icircn Palestina Turcia prin refuzul de a permite debarcarea pasagerilor Deși era stat neutru nu dorea să-și deterioreze relațiile cu Anglia bdquoStrumardquo ancorase icircn portul Bὔyὔkdere din cauza unei defecțiuni la motor URSS prin torpilarea vasu-lui de către un submarin sovietic
O cronologie a tragediei a fost fă-cută de președintele Muzeului bdquoStru-mardquo Arie Reiter Icircn decembrie 1941 779 de evrei plecau din Gara Obor spre Constanța să se icircmbarce pe va-sul bdquoStrumardquo aflat icircntr-o stare tehnică precară Antonescu permisese pleca-rea fiindcă era profitabilă evreii lăsau icircn țară bunuri și bani La scurt timp după ce bdquoStrumardquo era icircn larg Anglia
anunță intrarea icircn război icircmpotriva Romacircniei Deși pasagerii pierduseră cetățenia romacircnă au fost considerați ca aparținacircnd unui stat inamic Icircn urma defecțiunii vasului evreii sunt ghetoizați cu excepția a opt dintre ei care avuseseră prevederea să obțină viza britanică icircnainte de plecare și a unei gravide gata să nască La 23 fe-bruarie 1942 vasul e escortat icircn lar-gul Mării Negre Plutește icircn derivă Icircn zorii zilei următoare o explozie pune capăt vieții tuturor cu excepția unui singur pasager David Stoliar
Icircntr-un interviu cu supraviețuitorul stins din viață la 91 de ani icircn 2014 apar motivele care icircl determinase-ră să plece din țară icircn 1940 fuse-se exclus din icircnvățămacircntul de stat trăiește pogromul legionar din 1941 la București bdquoNe-am trezit toți icircn apărdquo a rememorat el clipele explo-ziei bdquoEra-n zori Nu se vedea bine Oamenii strigau după ajutor Simțeam că icircnghețăm Mă țineam de o bucată de lemn desprinsă din vas Am fost salvat de o ambarcațiune de pescari și adus la Istanbulrdquo Ajuns icircn Palesti-na se icircnrolează icircn Hagana luptă icircn Războiul de Independență din 1948 După 1968 lucrează icircn Japonia apoi icircn SUA E activ pacircnă la sfacircrșitul vieții
Am Israel Hai ndash Poporul lui Israel trăiește A fost axul expozeului făcut de primarul Rubik Danielovici Orașul bdquocapitala Negevuluirdquo trecut prin stă-pacircnirile elenistă romană bizantină otomană mandatul britanic renăs-cut după redobacircndirea independenței statale cunoaște o dezvoltare rapidă icircn high-tech industrie aerospațială farmaceutică Are instituții medicale de prestigiu Este bine reprezentat icircn zona culturală educațională Eloc-vente ndash imagini cu grupuri de tineri vi-zitatori la Muzeul bdquoStrumardquo
bdquoStrumardquo este un episod din Ho-locaust a spus președinta Uniunii Organizațiilor Supraviețuitorilor Ho-locaustului Colette Avital cu impli-
care afectivă firească icircn dublă ca-litate de originară din Romacircnia și supraviețuitoare Diplomat și om po-litic Colette Avital a accentuat asupra intereselor economice și a jocurilor politice din partea statelor implicate icircn dezastru Cuvinte icircnsoțite de imagini Majoritatea victimelor ndash tineri singuri cupluri fotografii de nuntă
Anul 1941 a reprezentat un vacircrf al violențelor antievreiești icircn Romacircnia pogromurile din București și Iași de-portările icircn Transnistria determinacircnd opțiunea pentru plecare icircn condiții nesigure soldate uneori cu pierderea vieții cum a fost cu cei de pe vase-le bdquoStrumardquo și bdquoMefkurerdquo a sintetizat directorul Organizației Israelienilor Originari din Romacircnia (AMIR) Eyal Fabian
Pentru vicepreședintele Muzeu-lui bdquoStrumardquo Baruch Tercatin come-morarea a fost și personală iurțait pentru fratele lui Itzhak ben Iacob După ce a mulțumit antevorbitorilor conferențiarul a amintit prestațiile pro-
fesorului Carol Iancu și ale conf univ dr Felicia Waldman privind perpetua-rea memoriei victimelor Holocaustu-lui icircn Romacircnia Un gest mai puternic decacirct cuvintele lumacircnarea aprinsă icircn amintirea fratelui său
Numele și chipurile victimelor tre-buie să fie puse icircn valoare icircn orice muzeu dedicat memoriei lor a fost ideea centrală din intervenția lui Yohai Cohen cercetător la Institutul Yad Va-shem
O melodie simplă și profundă voce cu acompaniament de chitară a icircncheiat comemorarea
IULIA DELEANU
Papa Francisc a vizitat o supraviețuitoare a Holocaustului
Premieră muzicală absolută la Radio Shalom
Două piese muzicale scrise și in-terpretate la pian de ES Arthur Mattli ambasadorul Elveției icircn Romacircnia au fost ascultate icircn premieră absolută la Radio Shalom bdquoUn diplomat de mare gentilețe sensibilitate performer icircn profesiune iubitor de familie pasio-nat de lectură și muzicărdquo l-a prezentat moderatoarea emisiunii bdquoUniversul la femininrdquo Serena Adler Transmisie via zoom ndash Alex Brucher
Miniaturile muzicale bdquoImnrdquo și bdquoMică povesterdquo au fost prologul și epilogul comentariilor la Cartea Esterei tema emisiunii Scriitorul Ioan Ciorca autor al unei traduceri versificate a Bibliei a vorbit despre importanța misiunii divine a fiecăruia ilustrată de Morde-chai adresacircndu-se Esterei conștientă că-și riscă viața venind nechemată la Ahașveroș bdquoPoate că pentru aceas-tă vreme ai fost adusă la icircmpărățierdquo Ramona Doleanu a recitat pasajul și un fragment din Kohelet variațiune
versificată a lu-crării scrise de același invitat
Directoarea Editurii clujene Ecou Nadia Farkaș Ba-ciu a anunțat intenția de a-i publica o cule-gere de poves-tiri biblice Mi-hai Petre poet stins prematur din viață icircn Spania autor al volumului postum bdquoViața ca o povesterdquo a fost evocat de scriitoarea Marinela Ivan Și un contrapunct dul-ce rețeta de humacircntașen a Claudiei Florian Un cacircntec de Purim icircn ladino a icircncheiat emisiunea
ES Arthur Mattli a mulțumit echi-pei Radio Shalom pentru transmisia compozițiilor sale felicitacircnd-o pentru calitatea acestei emisiuni (ID)
Papa Francisc a făcut o vizită-sur-priză la apartamentul din Roma locuit de Edith Bruck o supraviețuitoare de 89 de ani a Holocaustului deportată din Ungaria la Auschwitz apoi la Ber-gen Belsen Ea și-a pierdut icircntreaga familie a devenit scriitoare și poetă și s-a stabilit la Roma Conform Televizi-unii italiene de stat RAI Papa a dorit să se icircntacirclnească cu Bruck după ce a citit un interviu al acesteia acordat publicației Vaticanului Osservatore Romano
Icircn cadrul convorbirilor Bruck a spus că a considerat drept o obligație mo-rală să vorbească despre suferințele prin care au trecut deportații din lagă-rele morții Două victime ale lagărului de la Bergen Belsen au rugat-o ca dacă va supraviețui să depună măr-turie chiar dacă lumea nu o va crede
După vizită Papa Francisc a afir-mat că a făcut acest gest bdquopentru a-i mulțumi pentru mărturia ei și a aduce un omagiu poporului devenit martir din
cauza nebuniei populismului nazistrdquo Un comunicat al Vaticanului a sublini-at că Papa și Edith Bruck au discutat și despre bdquoacele momente care au lu-minat experiența de iad a lagărelor și despre temerile și speranțele care definesc era noastră despre valoarea memoriei și rolul celor vacircrstnici de a transmite aceasta celor tinerirdquo
Papa a mai declarat bdquoRepet cu sinceritate cuvintele pe care le-am pronunțat din inimă icircn timpul vizitei mele la Yad Vashem și pe care le ros-tesc icircn fața oricărei persoane care ca și dvs a suferit atacirct de mult laquoIartă Doamne icircn numele umanitățiiraquordquo
Ronald S Lauder președintele Congresului Mondial Evreiesc a sa-lutat gestul Papei care bdquodemonstrea-ză un angajament sincer față de ne-cesitatea de a continua să atragem atenția asupra atrocităților inumane ale () Holocaustului Icircntr-o perioadă cacircnd neonazismul antisemitismul și alte concepții bigote reapar icircn multe părți ale lumii integritatea morală a Papei Francisc și icircnțelegerea de că-tre el a sensului istoriei fixează stan-dardele de urmat pentru alte credințe pentru liderii politici și comunitate Icirci mulțumesc de asemenea doamnei Bruck pentru curajul ei de a vorbi lu-mii despre trauma ei și de a-și dedica viața educației oamenilor cu privire la adevărurile oribile ale Holocaustuluirdquo a mai spus R Lauder (EG)
STRUMA 79 de ani de la tragedie
Kosovo și Cehia și-au deschis reprezentanțe diplomatice
la IerusalimKosovo este primul stat musul-
man (și primul stat european) care și-a deschis o ambasadă la Ierusa-lim Aceasta după ce Israelul a recu-noscut independența statului Kosovo deși numeroase alte țări membre ale comunității internaționale icirci refuză acest statut La 1 februarie Kosovo și Israel au stabilit relații diplomatice complete iar Priștina a recunoscut Ierusalimul
drept capitală a statului Israel Demersul Priștinei a fost criticat de statele mu-sulmane Autoritatea Palestiniană a condamnat decizia luată de Kosovo ca și Turcia care a subliniat că ea va afecta relațiile dintre cele două țări
După SUA și Guatemala Kosovo este a treia țară cu ambasadă la IerusalimExistă și alte țări care intenționează să facă acest pas și care au deschis
birouri icircn stracircnsă legătură cu ambasadele lor de la Tel Aviv și icircn care lucrează diplomați Astfel icircncă icircn 2019 Budapesta a inaugurat un birou comercial cu statut diplomatic oficial și este considerat o ramură a Ambasadei ungare din Tel Aviv Recent Cehia a deschis un birou la Ierusalim de asemenea o ramură a ambasadei sale de la Tel Aviv La inaugurare a fost de față Andrei Babis pre-mierul ceh care s-a aflat la Tel Aviv icircmpreună cu omologul său ungar Viktor Orban pentru a negocia icircmpreună cu premierul Netanyahu o colaborare icircn pro-ducerea unui vaccin antiCovid Este o confirmare a bunelor relații dintre Israel și trei dintre cele patru state membre ale Grupului de la Vișegrad care sprijină statul evreu icircn cadrul UE Icircn urmă cu două săptămacircni Israelul a trimis Cehiei 5000 de doze de vaccin Moderna
Gestul Cehiei de a deschide acest oficiu diplomatic a fost de asemenea cri-ticat de Autoritatea Palestiniană cu toate că partea cehă a susținut că nu este vorba de ambasadă ci numai de un birou diplomatic (EG)
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 15
Debutul literar al reputatului re-gizor Alexander Hausvater a avut loc icircncă din 2017 cacircnd a lansat ro-manul-puzzle bdquoCe dacărdquo publicat la Editura Integral din București Cartea a cunoscut deja traduceri icircn limbile engleză franceză germană și chine-ză Au urmat icircn 2019 titlurile bdquoCaptiv icircn minerdquo și bdquoExperimentul Prdquo Recent a fost lansată o trilogie ndash romanele bdquoPenumbrardquo bdquoAici Radio Erosrdquo și bdquoDor călătorrdquo ndash care va deveni o tetralo-gie al patrulea roman fiind icircn curs de apariție Cele trei romane menționate au fost scrise icircn bdquoanul pandemieirdquo și au beneficiat de o dublă lansare una icircn 25 februarie 2021 cu participare fi-zică la Palatul Copiilor icircn organizarea Teatrului bdquoStela Popescurdquo din Capi-tală și a Editurii Integral iar cealaltă on-line o săptămacircnă mai tacircrziu orga-nizată de FCER și JCC Romacircnia
Prima lansare i-a reunit la prezi-diu pe scriitorii Varujan Vosganian și Doru Mareș actorii Carmen Tănase Manuela Hărăbor Sorin Aurel Sandu și Adrian Păduraru directorul Edi-turii Integral Costel Postolache și bineicircnțeles autorul
Varujan Vosganian l-a caracterizat pe Alexander Hausvater drept un bdquospi-rit neliniștit tumultuosrdquo Icircn cărțile lui acesta bdquodă indicații de regie fixează decorurilerdquo Cele trei cărți sunt scrise
icircn registre diferite dar au bdquoo tulpină comună trecerea icircn moarte a tatălui Personajele se creează și se călău-zesc unul pe celălaltrdquo
Doru Mareș a vorbit despre prie-tenia care icircl leagă de autor și despre emoția comună a icircnceputurilor icircn ca-rieră icircn toamna anului 2021 icircmplinin-du-se 30 de ani de la debutul regizoral icircn Romacircnia al lui Hausvater cu bdquoAu pus cătușe florilorrdquo de Fernando Ar-rabal și tot atacircția de la debutul vor-bitorului icircn calitate de cronicar literar
Carmen Tănase Manuela Hără-bor și Sorin Aurel Sandu au citit frag-mente din cele trei romane
Adrian Păduraru a descris stările pe care i le-a produs lectura roma-nelor lui Hausvater bdquoAm placircns am avut tot timpul o trepidație o stare de neliniște o curiozitate ca la romanele polițiste o liniște ca icircn fața unei lucrări filosofice o introspecție ca la un ro-man psihologicrdquo
Costel Postolache a vorbit despre toate cărțile autorului și a subliniat că trilogia lansată acum constituie bdquocerti-ficatul de garanție a calității literare a lui Alexander Hausvater Mă bucur că Editura Integral este parte a acestui fenomenrdquo
Autorul a analizat cum a fost trans-formată coerciția impusă de pande-mie pe scena teatrului icircntr-o nouă
moda l i t a t e de creație de data aceasta pe tăracircm literar bdquoVreau să vă vorbesc des-pre transferul bizar al unui artist aflat de 30-40 de ani doar icircn teatru care a căutat o viață icircntreagă un autor pe care să-l adapteze cu care să lucreze ndash și nu l-a găsit Deodată i se iau modalitățile de exprimare și nefiind un om angajat la stat sau un bi-rocrat sau un tehnocrat ajunge icircn tr-o situație icircn care nu poate să trăiască este sufocat de casă de oamenii pur-tacircnd măști de lipsa de sociabilitate Brusc icirci vin o sumedenie de povești Icircntr-adevăr o viață icircntreagă am cre-zut că sunt un povestitor un om care icircși creează o poveste și devine atacirct autorul cacirct și spectatorul ei Scriu și de-abia aștept pagina următoare pen-tru că habar nu am ce se va icircntacircmpla Pentru mine și pentru generația mea povestea nu este doar o formă de amuzament ci una de supraviețuire Prin prisma poveștii Șeherezada
supraviețuiește o mie și una de nopți Dacă nu l-ar fi făcut curios pe acel rege viața i-ar fi fost curmată după două sau trei nopțirdquo
Cea de-a doua lansare a fost mo-derată de Robert Schorr directorul Departamentului Cultură Istorie Artă Media al FCER care i-a prezentat pe invitați Silviu Vexler președintele FCER dr Aurel Vainer președintele de onoare al aceleiași instituții Mar-tin Salamon directorul ICR Tel Aviv Dan Romașcanu publicist israelian de limbă romacircnă Costel Postolache directorul Editurii Integral conf dr Răzvan Voncu de la Universitatea din București Maia Morgenstern ma-nagerul Teatrului Evreiesc de Stat din București actorul Constantin Flores-cu și autorul
Silviu Vexler s-a autocaracterizat drept bdquoun consumator de artă și lite-raturărdquo și i-a icircndemnat pe cititori să se oprească asupra acestor cărți El a povestit cum l-a cunoscut pe autor cu mai mulți ani icircn urmă la Timișoara icircntr-o sală plină de vacarm i-a atras atenția omul tăcut cu care a simțit o conexiune Mai apoi acesta bdquoa explo-datrdquo a vorbit o oră deloc plictisitor astfel icircncacirct o discuție ternă s-a trans-format icircntr-una animată despre pro-movarea culturii evreiești icircn SUA
Geni Brenda-Vexler a rememorat icircntacirclnirea cu regizorul Hausvater da-torită rolului Anne Frank pe care vor-bitoarea l-a interpretat pe scena TES Lucrul icircmpreună a marcat-o pozitiv și ca actriță și ca persoană
Martin Salamon l-a felicitat pe au-tor pentru activitatea literară bdquola fel de debordantă și prolifică precum cea de regizor Are un talent nemărginit foar-te aproape de ceea ce numim geniu Să atingi culmi ale performanței artis-tice icircn mai multe culturi icircn mai multe țări este foarte rarrdquo
Dr Aurel Vainer a afirmat bdquoL-am cunoscut pe Alexander Hausvater la teatru am fost de multe ori un specta-tor anonim Are un caracter impetuos năvalnic talentul lui iese la iveală icircn orice condiții Una dintre calitățile scri-sului său este mo-dernitatea
La icircnceputul lunii februarie Moha-mmad Mahmoud Al Khaja desemnat ambasador al EAU icircn Israel a depus jurămacircntul icircn fața premierului Moha-mmed bin Rashid Al Maktoum și a fost primit pentru prezentarea scrisorilor de acreditare de către președintele Is-raelului Reuven Rivlin Aceasta după ce icircn ianuarie Israelul și-a deschis ofi-cial ambasada la Abu Dhabi odată cu sosirea ambasadorului Eitan Naeh Ambasada EAU va fi la Tel Aviv
Cele două țări și-au normalizat relațiile după semnarea la Washin-gton a așa-numitelor Acorduri Abra-ham cu intermediere americană You-sef al Otaiba ambasadorul Emiratelor icircn SUA a salutat numirea lui Al Khaja și a declarat că acesta este un mare susținător al Acordurilor Abraham al schimburilor comerciale și investițiilor directe al păcii și stabilității regionale a relatat presa israeliană
La scurt timp după depunerea ju-rămacircntului noul ambasador al Emira-telor și-a inaugurat o pagină specială de Twitter unde a scris că bdquoeste icircn-cacircntatrdquo să-și poată lansa pagina ofici-ală icircn calitatea lui de prim ambasador al EAU icircn Israel bdquoAștept să icircntăresc relațiile dintre cetățenii din Emirate și din Israel prin promovarea păcii icircnțelegerii și prosperității popoarelor noastre și din icircntreaga regiune Mar-haba Bruchim Habaim și Welcomerdquo și-a icircncheiat el mesajul la care depu-tatul Michal Cotler-Wunsh i-a răspuns cu aceleași cuvinte icircn arabă ebraică și engleză bdquoAștept să ne icircntacirclnim și să stimulăm dezvoltarea relațiilor din-tre țările și popoarele noastrerdquo a adă-ugat deputatul
La Abu Dhabi se va construi un templu dedicat
celor trei religii avrahamiceIcircn 2022 EAU preconizează ridica-
rea unui templu pentru cele trei mari religii monoteiste din lume iudaismul creștinismul și islamismul Acesta se va numi bdquoCasa Familială Abrahamrdquo
Declarația a fost făcută de Moha-med Ahmed bin Sultan Al Jaber ambasadorul EAU icircn Rusia icircn ca-drul unui eveni-ment organizat la Muzeul Evreiesc și Centrul pentru Toleranță de la
Moscova Templul a precizat amba-sadorul va fi un loc pentru rugăciune dialog și educație icircn vederea realiză-rii unității credințelor
Cu toate că 75 la sută din populația Emiratelor este de rit musulman li-bertatea religioasă din țară a permis ridicarea de lăcașuri de cult creștine evreiești și pentru alte religii
Comunitățile evreiești din țările Consiliului de Cooperare
al Golfului au format o asociațieComunitățile evreiești din țările din
Golf ndash Bahrain Kuweit Oman Qatar Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite ndash au decis să-și unifice resur-sele formacircnd Asociația Comunităților Evreiești din Golf (ACEG) Chiar dacă fiecare comunitate este independen-tă ele au un obiectiv comun ndash de a sti-mula viața evreiască spre binele atacirct al rezidenților cacirct și al vizitatorilor
Grupul va acționa icircn comun sub icircndrumarea rabinului dr Elie Abadie din Dubai și a președintelui Ebrahim Dawood Nonoo din Bahrain Con-ducerea Asociației este compusă din membrii Comunităților din cele șase state din Golf care vor elabora icircmpre-ună proiecte vizacircnd sprijinirea vieții evreiești din ce icircn ce mai bogate din Golf Este icircn curs de finalizare Beth Din din Arabia pentru a soluționa pro-bleme legate de statutul personal moșteniri sau dispute de afaceri din regiune S-a creat acum și o Agenție de Certificare Arabă Cașer pentru a se impune aceleași standarde cașer icircn toate cele șase țări din Golf
bdquoȚările din Golf au sprijinit dez-voltarea vieții evreiești dar oda-tă cu stabilirea mai multor evrei și creșterea numărului de vizitatori tre-buie să ne gacircndim la necesitățile lor educaționale culturale spirituale și religioase prin elaborarea unor pro-grame și instituții care să servească acestor cerințe icircn creștererdquo a declarat rabinul Abadie bdquoAceasta poate fi rea-lizată prin punerea la un loc a resurse-lor noastrerdquo a afirmat la racircndul său Darwood Nonoo
EVA GALAMBOSCLAUDIA BOSOI
(Continuare icircn pag 20)
acordurile abraham dau roade
Primul ambasador al Emiratelor icircn Israel
Alexander Hausvater scriitorul
Potrivit unor cercetări recente ale istoricului Wally de Lang peste 100 de evrei din Olanda au fost trimiși la moarte de către naziști icircn anul 1941 cu un an icircnainte ca autoritățile ger-mane să icircnceapă deportările icircn masă spre camerele de gazare Victimele au fost capturate de pe străzile ca-pitalei Olandei icircn februarie 1941 icircn cadrul primelor raiduri naziste asupra evreilor din Europa de Vest și trimiși icircn lagărul de concentrare Mauthau-sen din Austria Wally de Lang spu-ne că 108 persoane au fost ucise icircn apropiere de localitatea Hartheim din Austria Oficial le-au fost atribuite ca-uze fictive de deces explică ea
Germania a invadat Olanda icircn luna mai 1940 și icircn următorii cinci ani mai mult de trei sferturi din populația evre-iască a fost ucisă Acțiunile de depor-tare icircn masă au icircnceput icircntre 22 și 23 februarie 1941 ca răzbunare pentru uciderea unui colaborator olandez nazist icircn timpul unei ciocniri violente bdquoAm crezut icircntotdeauna că primul tren cu prizonieri a plecat icircn iulie 1942 dar acești oameni fuseseră deja deportați la data de 27 februarie 1941 cu mult mai devremerdquo a declarat ea pentru BBC
Elementul de noutate constă icircn faptul că mulți dintre prizonieri au fost
uciși icircn camera de gazare de la Hart-heim Familiilor li s-au prezentat cau-ze false ale decesului și s-a presupus că bărbații au murit din cauza otrăvirii cu plumb icircn urma activităților miniere De Lang susține că au fost trimiși la Hartheim și uciși Pentru 108 dintre deținuți există dovezi că au fost uciși și incinerați la Hartheim spune ea dar cel mai probabil acestea nu sunt sin-gurele victime care și-au găsit astfel sfacircrșitul Ea a descoperit icircn arhivele germane că icircntre 1 și 6 septembrie 1941 cacircte 30 de prizonieri au fost icircnregistrați ca morți icircn fiecare zi La acea vreme toate decesele trebuiau icircnregistrate și istoricul este convins că oamenii au fost uciși icircncă de la so-sire cu săptămacircni icircnainte bdquoA fost un fel de laborator [pentru naziști] pentru a-și icircmbunătăți cunoștințele despre tot ceea ce am văzut la Auschwitz la o scară mult mai marerdquo susține Wally de Lang Icircn cadrul demersului său științific ea a identificat o serie de per-soane fotografiate icircn timpul detențiilor naziste din Amsterdam John Spel nepotul lui Aron Smeer unul dintre cei deportați a spus că ani de zile tot ceea ce avea era doar un nume iar acum grație descoperirilor lui De Lang cunoaște și chipul bunicului său
DAN DRUȚĂ
Peste 100 de evrei gazați icircn secret de naziști
16 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
Referirea este la disidența Uniunii Evreilor Romacircni aflată sub președinția lui Zelțer-Sărățeanu Evenimentul a avut loc icircn zilele de 27-28 ianuarie 1946 Congresul s-a bucurat de o largă publicitate Au parti-cipat și au rostit cuvacircntări ministrul Teohari Georgescu Constantin Doncea repre-zentant al FND Icircn numele Comisiei Aliate de Control a vorbit icircn idiș maiorul A Levy Relevante pentru orientarea Congresului și a organizației icircn general sunt cuvacircntă-rile rostite de președintele Sărățeanu și de avocatul D Rosenkranz secretar general precum și rezoluțiile adoptate Este semni-ficativ faptul că Zelțer-Sărățeanu vorbind despre fondatorii organizației și despre lup-ta dusă pentru emanciparea și dobacircndirea drepturilor pentru evrei nu pomenește nu-mele lui Filderman Icircn ceea ce-l privește pe Rosenkranz el l-a atacat pe cel mai impor-tant conducător al evreimii romacircne acuzacircn-du-l că refuză să colaboreze cu CDE că nu a luat atitudine față de regimul reacționar al lui Rădescu
Rezoluțiile Congresului s-au referit la icircncrederea organizației care trebuia acor-dată guvernului prezidat de dr Petru Gro-za Mulțumindu-i pentru icircnlăturarea discri-minărilor rasiale i s-a solicitat ca ultimele rămășițe ale regimului de prigoană să fie cacirct mai grabnic lichidate S-a hotăracirct sprijinirea străduințelor guvernului a forțelor democra-tice și progresiste contribuind astfel la opera de refacere și de consolidare democratică a țării De asemenea s-a hotăracirct ade-rarea UER la CDE Congresul a icircndemnat populația evreiască să participe la realizarea unității democra-tice evreiești pentru icircntărirea frontului unic al forțelor democratice chezășia libertății și securității tuturor cetățenilor țării Congre-sul și-a mai exprimat omagiul cuvenit Uni-unii Evreilor Romacircni din America ceracircndu-i să contribuie icircn continuare la ameliorarea situației evreilor romacircni la ridicarea presti-giului Romacircniei democratice O rezoluție re-flectă poziția organizației față de Palestina și precizează că bdquoUER susține cu simpatie străduințele constructive ale evreilor din Palestina și condamnă orice icircncercare de a icircnăbuși aceste strădanii prin măsuri restric-tive pe care le consideră profund nedrepte față de o națiune care s-a jertfit pe altarul marilor idealuri de dreptate și libertaterdquo
Icircn legătură cu dr Filderman Congresul a adoptat o rezoluție bdquoconstatacircnd că prin atitu-dinea sa de după 23 august 1944 dr Filder-man s-a abătut de la ideologia organizației și a nesocotit prevederile ei statutare primejduind astfel interesele populației evreiești din Romacircnia preconizacircnd izo-larea politică a evreilor romacircni și manifes-tacircnd icircn mod constant adeziunea la vechile concepții și metode politice care s-au dove-dit nefaste pentru evreii romacircni Refuzacircnd totodată sprijinirea forțelor democratice ale țării domnul dr Filderman s-a pus icircn afara cadrelor UER pe care n-o mai reprezintă și n-o mai poate angajardquo Prin rezoluție s-a stabilit sarcina UER de a contribui la demo-cratizarea comunităților a instituțiunilor de cult cultură și asistență socială Icircntreaga populație evreiască a fost icircndemnată să sprijine activitatea CDE să participe la re-alizarea programului respectivei organizații
Congresul a solicitat guvernului și diferi-telor instituții obștești să acorde neicircntacircrziat un sprijin eficace operei de refacere a vieții evreilor reveniți din refugiu și din deportare precum și a foștilor condamnați la muncă obligatorie Congresul și-a icircncheiat lucră-rile la 28 ianuarie 1946 Dintr-un comuni-cat semnat de Zelțer-Sărățeanu apărut icircn bdquoNeamul Evreiescrdquo din 4 martie aflăm că Filderman a protestat icircmpotriva excluderii lui de către Congres Icircn comunicat se ara-tă că la Congres au participat 109 delegați care au votat icircn unanimitate eliminarea lui Filderman
LYA BENJAMIN
E v r e i icirc n v i a ţ a p u b l i c ă
Congresul UER
Aparat de aer condiţionat care ucide virusurile şi germeniiCompania israeliană Tadiran a brevetat un apa-
rat de aer condiționat care poate ucide virusurile și alți germeni din aer Mai exact acest dispozitiv utilizea-ză peroxidul de hidrogen pentru a ucide 9999 din virusuri germeni și bacteriile din spațiile icircnchise fapt certificat icircntr-un laborator omologat de Agenţia pentru Medicamente din Statele Unite Prima tehnologie de acest tip bazată pe peroxid de hidrogen a fost instala-tă icircn seria sa de miniaparate de aer condiționat Sense Inverter disponibile icircn Israel
Mai multe companii globale de aparate de aer condiționat se află icircn negocieri cu Tadiran pentru a uti-liza tehnologia Air Care 02 Compania cu o experiență de 60 de ani a icircnceput cercetarea și dezvoltarea Air Care 02 icircn urmă cu trei ani cu mult icircnainte de debutul pandemiei de coronavirus icircnsă momentul lansării nu ar fi putut fi mai oportun decacirct icircn pre-zent Teh-nologia este e c o l o g i c ă subproduse-le derivate din amoniac și ozon fiind biodegradabile Mecanismul de autocurățare al produ-sului minimizează icircntreținerea necesară și asigură că praful nu icirci va afecta eficiența bdquoCercetările efectuate de Organizația Mondială a Sănătății au constatat că mediul icircn care locuim acasă este de cinci ori mai po-luat decacirct cel din aer liber ceea ce provoacă infecții icircn racircndul a milioane de oameni din icircntreaga lume Cu cacircțiva ani icircn urmă am decis să devenim lider icircn do-meniul tratării aerului și al obţinerii unei locuinţe pline de aer sănătosrdquo susţine CEO-ul companiei Tadiran Moshe Mamrud
produsese o furtună a citokinelor şi disfuncţionalităţi ale organelor Dr Dror Mevorach de la Centrul Medi-cal Hadasa unde a fost folosit medicamentul este de părere că acest tratament este cu atacirct mai important cu cacirct poate fi aplicat oricărui pacient indiferent de cacirct de gravă este starea lui Aceste tratamente susţin au-torităţile israeliene pot deveni o alternativă viabilă icircn cazul perpetuării unor mutaţii ale virusului pentru care vaccinul nu oferă imunitate
Icircn prezent peste 50 din populaţia Israelului a fost imunizată prin vaccinare icircnsă cercetările privind o po-sibilă schemă de tratament rămacircn o parte importantă icircn lupta icircmpotriva pandemiei
Importantă descoperire arheologică icircn domeniul Holocaustului
Arheologii au descoperit plăcuțele de identificare a patru cop ii uciși de naziști icircn lagărul de exter minare Sobibor din estul Po-loniei Yoram Haimi arheolog la Autoritatea Antichităților din Israel a precizat că fiecare plăcuță de identificare din metal este diferită și cel mai probabil a fost oferită co-piilor de către părinți icircnainte să fie separați icircn speranța că acestea icirci vor ajuta pe copii să revină acasă bdquoFiecare mic artefact descoperit scoate la iveală o poveste Este po-vestea comunității din care prove-
neau icircnainte să ajungă la Sobiborrdquo a adăugat Haimi care a făcut parte din echipa ce a desfășurat lucrările de excavare icircn Polonia și al cărui unchi a fost ucis icircn acest lagăr
Cercetările arheologilor au descoperit și camera de gaza-re a lagărului care acoperea o suprafață de 350 de metri pătrați și conținea opt icircncăperi Avacircnd icircn vedere dimensiunile bdquoputem spune că erau băgați cacircte 800 sau 900 de oameni icircn această cameră de gazare și pornind motorul puteai ucide icircn 10 minu-te 900 de oameni Este o fabrică pentru ucisrdquo a spus Haimi potrivit Live Science
Icircntre 2012 și 2014 arheologii au mai găsit alte trei plăcuțe icircn bdquozona de ucidererdquo a lagărului care conținea o cameră de gazare un crematoriu și o groapă comună
Fiecare plăcuță conține numele copilului data de naștere și orașul natal fapt ce i-a ajutat pe arheo-logi să afle mai multe despre viețile acestora Toți copiii au fost aduși din Amsterdam iar unii dintre cei
identificați mai recent au făcut parte dintr-o deportare icircn masă a aproape 1300 de copii cu vacircrste cuprinse icircntre 4 și 8 ani care au fost separați de părinții lor și trimiși la gazare imediat ce ajungeau la Sobibor
ŞTIINŢA
ŞI VIAŢA
D o u ă n o i m e d i c a m e n t e icirc ş i a r a t ă e f i c i e n ţ a icirc n t r a t a r e a C O V I D
Inovaţii icircn cercetarea din domeniul neurologiei
Cercetătorii de la Universitatea Ben-Gurion din Neghev au dezvoltat o nouă metodă pentru diagnos-ticarea rapidă a patologiei vaselor de sacircnge cerebra-le care ar putea conduce la boli neurodegenerative neurologice și psihiatrice au anunţat reprezentanţii instituţiei de icircnvăţămacircnt superior Această nouă abor-dare medicală se bazează pe analiza modelelor de activitate cerebrală Metoda a fost dezvoltată de prof dr Dan Milikovsky și prof dr Alon Friedman de la De-partamentele de Fiziologie și Biologie Celulară Științe Cognitive și Cerebrale ale Universității Ben-Gurion Constatările savanţilor israelieni arată că pacienții cu boala Alzheimer și alte afecțiuni ale creierului prezintă o activitate asemănătoare convulsiilor epileptice care poate fi detectată prin intermediul electroencefalogra-melor Această activitate anormală reflectă modificări patologice ale disfuncției vaselor de sacircnge ale creie-rului care contribuie conform studiilor recente la pa-togeneza diferitelor tulburări neurodegenerative și icircn cazul altor tulburări neuropsihiatrice Tehnologia a fost testată cu succes pe animale și zeci de pacienți și este acum validată pe baze de date mari cu icircnregistrări ale rezultatelor EEG a mii de pacienți bdquoAceastă nouă abordare pentru diagnosticarea afecțiunilor neurologi-ce bazată pe analiza modificărilor vaselor de sacircnge din creier poate fi valoroasă pentru depistarea preco-ce a bolii Alzheimer și a altor afecțiuni neurologice icircn stadiul icircn care tratamentul poate icircncetini progresia bo-liirdquo a afirmat Josh Peleg CEO al BGN Technologies companie a Universității Ben-Gurion din Neghev Grupaj realizat de DAN DRUŢĂ
O nouă speranţă pentru tratarea infecţiei cu SARS-CoV-2 vine din Israel Pacienţi trataţi cu două noi me-dicamente ndash EXO-CD24 şi Allocetra ndash au avut reacţii foarte bune Primul s-a dovedit extrem de eficient icircn a stopa furtuna de citokine icircn timp ce al doilea a reglat răspunsul imunitar pentru 19 dintre cei 21 de bolnavi de COVID-19 care au beneficiat de tratament
Centrul Medical Sourasky din Tel Aviv a oferit date despre acest nou tratament Potrivit reprezentanţilor instituţiei toţi cei 30 de pacienţi afectaţi de forme grave ale bolii care au beneficiat de tratament cu EXO-CD24 s-au vindecat 29 dintre ei s-au vindecat icircntr-un inter-val de două-trei zile iar cei mai mulţi au fost externaţi din spital după cinci zile Dr Shiran Shapira directorul laboratorului a precizat că tratamentul se administrea-ză prin inhalare şi ajunge direct la plămacircni fără a fi constatate alte efecte adverse
Icircn ceea ce priveşte Allocetra un medicament care reglează răspunsul imunitar el a fost administrat unui grup de 21 de pacienţi dintre care 19 au fost exter-naţi icircn cinci-şase zile Aceştia sufereau de comorbi-dităţi ndash obezitate şi boli cardiovasculare iar infecţia le
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 17
ca stat nemem-bru al ONU icircn
urma votului Adunării Generale Ca stat nemembru al ONU Palestina s-a icircnscris și icircn CPIrdquo Astfel bdquoCPI a spus că nu este de competența sa să de-cidă asupra statalității Palestinei ci acceptă calitatea de stat recunoscută de Adunarea Generală a ONUrdquo Aeyal Gross a mai spus că bdquoicircn cazul Pa-lestinei icircntrebarea este dacă un stat care nu a existat niciodată icircnainte de ocupare poate dobacircndi acest atribut icircn timp ce ar fi fost ocupatrdquo
Profesorul a amintit că la primirea Palestinei ca stat nemembru al ONU și al CPI singura țară membră care a protestat a fost Canada bdquoAcum poli-ticienii care nu au protestat atunci ar trebui arate că deși Adunarea Ge-nerală a acceptat Palestina ca stat nemembru al ONU aceasta nu este un statrdquo
Ca și Israelul SUA Rusia China India și Turcia nu sunt membre ale Curții Procurorul-șef al Israelului Avi-
chai Mandelblit a spus pentru Times of Israel că bdquolansarea anchetei icircmpo-triva Israelului subminează icircnsăși legi-timitatea Curțiirdquo dovedind că aceasta nu are independență politică Mandel-blit a mai precizat că oficialitățile juri-dice israeliene urmăresc evoluția ca-zului și că acestea sunt gata să aducă argumente icircmpotriva celor ridicate de procurorul-șef al CPI El a mai adău-gat că negarea jurisdicției Curții Pe-nale Internaționale asupra Israelului are o largă susținere internațională atacirct din partea guvernelor cacirct și a unor experți icircn drept pe care Benso-uda le-a ignorat De altfel ancheta se referă (icircn mod convenabil pentru pa-lestinieni) la evenimentele care s-au produs după 13 iunie 2014 deci CPI nu va investiga răpirea și uciderea de către teroriștii palestinieni a celor trei adolescenți israelieni Eyal Yifrach Gi-lad Shaer și Naftali Fraenkel
bdquoDeschiderea procesului este icircncă foarte departerdquo este de părere Aeyal Gross bdquoIcircn primul racircnd să nu uităm că se icircncheie mandatul actua-lului procuror-șef al CPI Nu știm ce priorități va avea cel care va ocupa această funcție
La icircnceperea anchetei se respec-tă principiul comple mentarității adică CPI nu poate lansa o investigație dacă statul respectiv a cercetat respectiva problemă Deci investigatorul va tre-bui să analizeze dacă cercetările care au fost făcute de Israel privind moartea unor civili palestinieni sunt considerate suficiente și dacă răspunsul va fi unul afirmativ nu va mai aborda această cauză Să ne amintim de exemplu că icircn cazul unor militari englezi acuzați de torturarea unor civili icircn Irak procu-rorul CPI a decis să nu mai continue investigația fiind mulțumit de cercetă-rile britanicilor Pe de altă parte folosi-rea forței de către Hamas inclusiv prin tirurile cu rachete trase asupra civililor nu a fost niciodată cercetată de liderii Hamas O astfel de investigație poate dura ani de zilerdquo
V-am prezen-tat cacircteva extra-
se din stenogramele ședințelor Con-siliului de Miniștri și ale Consiliului de Cabinet din perioada guvernării Ion Antonescu care se suprapune peste perioada Holocaustului din Romacircnia Sunt stenograme din documente pu-blice ale statului romacircn pe care le poate consulta oricine la Arhivele Sta-tului sau Arhivele Militare Naționale după caz
Rezultatul acestor ședințe rezulta-tul aces tor discuții s-a materializat icircn peste 300 000 de evrei din Romacircnia și nu numai care au fost executați la ordinul lui Ion Antonescu și al celor din jurul său
Dar mai mult decacirct atacirct aceste trei șe dințe din care am ales să vă pre-zint un fragment au și un alt numitor comun ndash un participant activ la aceste ședințe și anume Mircea Vulcănescu la momentul respectiv subsecretar de stat la Ministerul Finanțelor persoana care a fost responsabilă icircn mod direct după cum demonstrează chiar restul stenogramelor de jefuirea evreilor care erau deportați icircn Transnistria
Veți găsi dacă aveți curiozitatea icircn acele stenograme toate inter ven-țiile lui Mircea Vulcănescu pentru a operaționaliza la maximum posibil procedura de jefuire a acelor oameni care se icircndreptau spre moarte Nu este o opinie personală și nu este o opinie care să judece activitatea lui Mircea Vulcănescu icircn rest Este pur și simplu ceea ce scrie icircn stenogra-mele statului romacircn
Mircea Vulcănescu este criminal de război condamnat condamnat nu doar icircn perioada rsquo45-rsquo48 după război condamnarea lui ca criminal de război a fost reconfirmată icircn 2019 deci acum 2 ani de justiția Romacircniei democratice de după Revoluție și rămacircne așa cum va rămacircne și icircn continuare un crimi-nal de război de pe urma căruiahellip mai exact de pe urma deciziei căruia oame-nii au fost omoracircți Oameni nevinovați Și repet pentru cei care doresc toate aceste lucruri le găsiți icircn stenogramele Consiliului de Miniștri și ale Consiliului de Cabinet din acea perioadă
Aș vrea să vă mai icircmpărtășesc o scurtă foarte scurtă poveste
Iom Kipur este ziua cea mai sfacircn-tă a poporului evreu Tot acum peste 80 de ani reprezentanții Mișcării Le-gionare aflați la Cacircmpulung Moldove-nesc l-au scos din casa lui pe rabinul orașului l-au dezbrăcat și l-au icircnjugat la un car apoi l-au pus pe fiul său să conducă acel car prin oraș timp icircn care alți legionari i-au vandalizat casa au vandalizat sinagoga și i-au dat foc I-au
omoracirct icircn mod evident pe amacircndoiSunt doar cacircteva exemple din ac-
tele inimaginabile de violență inuma-nă și inutilă pe care le-au stacircrnit atacirct Guvernul Antonescu cacirct și Mișcarea Legionară
Nu aș fi vrut să menționez aces-te lucruri astăzi dacă nu aș fi văzut că aceste tentative de reabilitare a Mișcării Legionare de reabilitare a lui Ion Antonescu și a celor care i-au permis să facă tot ce a făcut ndash Mircea Vulcănescu fiind unul dintre ei Valeriu Gafencu fiind alt om și lista continuă ndash nu ar fi devenit din ce icircn ce mai publice
Nu aș fi intervenit dacă nu ar exis-ta și două proiecte de legi icircn prezent aflate la Senat care să dorească să reintroducă indemnizațiile oferite de statul romacircn pentru foștii legionari urmașii lor și urmașii criminalilor de război sau ai celor care au făcut par-te din organizațiile naziste Este o umilință icircngrozitoare la adresa victime-lor Holocaustului la adresa puținilor supraviețuitori ai Holo caustului care mai trăiesc icircn ziua de astăzi să vadă toate aceste lucruri la fel cum pot să vadă icircn centrul Bucureștiului o clădi-re pe care scrie bdquoMișcarea Legionarărdquo
Dar faptul că icircn plenul Senatului Romacircniei se icircncearcă rescrierea isto-riei faptul că un senator al Parlamen-tului Romacircniei icircl evocă cu patos ndash nu contest acest lucru ndash pe un om care este criminal de război condamnat de două ori pentru tot ceea ce a făcut este o rușine nu doar la adresa Par-lamentului Romacircniei ci și o rușine la adresa Romacircniei icircn sine
Este pentru prima dată cacircnd vor-besc la acest microfon deși de-a lungul anilor am venit de foarte multe ori icircn Se-nat Am apreciat icircntotdeauna colabora-rea impecabilă avută cu toate grupurile parlamentare pentru toate inițiativele pe care le-am introdus icircn Parlament indiferent dacă a fost vorba de spriji-nirea supraviețuitorilor Holocaustului indiferent dacă a fost vorba despre in-stituirea Muzeului Istoriei Evreilor și al Holo caustului din Romacircnia
Le mulțumesc din nou acelor co-legi ndash și celor care sunt icircncă membri și celor care nu mai sunt
Dar vreau să vă reamintesc că răspunderea față de istorie și față de acești oameni nu aparține doar comunităților evreiești nu aparține doar Guvernului Parlamentul este reprezentantul poporului romacircn și fiecare dintre dumneavoastră este responsabil de protejarea memoriei acestor oameni de protejarea lecțiilor care trebuie icircnvățate din ceea ce s-a icircntacircmplat atunci
Nu lăsați astfel de derapaje să de-
Austria strategie de combatere a antisemitismuluiRecent Guvernul austriac a elaborat o strategie com-
plexă de combatere a antisemitismului a relatat presa austriacă Proiectul a fost prezentat de Karoline Edtsta-dler ministrul federal pentru UE și pentru Constituție și de vicecancelarul Werner Kogler Au participat Oskar Deut-sch președintele Comunității Evreilor din Viena și Katha-rina von Schnurbein coordonatoare a Comisiei Europene icircn combaterea antisemitismului
Karoline Edtstadler a subliniat că pentru Guvernul aus-triac combaterea antisemitismului este o preocupare im-portantă deoarece bdquoAustria are o responsabilitate istorică mai ales legată de consecințele Holocaustului cel mai icircn-tunecos capitol din istoria noastrărdquo Amintind ultimele inci-dente antisemite din țară vorbitoarea a menționat bdquovalul de teorii conspiraționiste cu conținut antisemit prezent pe internet idei care pot ajunge din lumea virtuală icircn lumea realărdquo Referindu-se la strategia națională ea a arătat că cele 38 de măsuri cuprinse icircn ea din partea diferitelor mi-nistere vor fi un stimulent icircn combaterea antisemitismului și sprijinirea vieții evreiești
Vicecancelarul Werner Kogler a vorbit și el despre res-ponsabilitatea istorică a Austriei și obligația de a lua poziție
icircmpotriva antisemitismului bdquoTrebuie să protejăm siguranța evreilor din țara noastrărdquo a spus el Printre obiective-le strategiei se află protecția sinagogilor și intensificarea educației despre iudaism
Vorbind despre noua strategie a guvernului Oskar Deutsch a remarcat că bdquoevreii sunt primii afectați de discri-minarerdquo Astfel icircn 2019 s-au icircnregistrat 550 de incidente antisemite potrivit unui raport comun al Comunității Cul-turale Israelite din Viena și al Forumului icircmpotriva Antise-mitismului de două ori mai multe ca icircn urmă cu cinci ani
bdquoReizbucnirea incidentelor antisemite se manifestă sub mai multe forme principala metodă de atac icircndrep-tacircndu-se icircmpotriva proprietăților evreiești Intensificarea extremismului de dreapta icircn Austria și pe continent a fost fundamentală icircn provocarea acestor incidenterdquo subliniază raportul
bdquoAustria nu este o insulă Din păcate creșterea inci-dentelor antisemite poate fi urmărită peste tot icircn Europardquo a constatat Oskar Deutsch bdquoCombaterea antisemitismului nu este o sarcină numai pentru evrei ci și pentru icircntreaga societate icircn ansamblu Datele din 2019 arată că a sosit momentul icircn care trebuie să acționămrdquo (EG)
Silviu Vexler faptul că un senatorhellip(Urmare din pag 2)
(Urmare din pag 2)
vină reprezentative pentru Parlamen-tul Romacircniei
Vă mulțumesc mult (Aplauze)
Răspunsul senatorului Sorin Lavric
Mulțumesc doamnă președintăDragi colegiAm atacirctea de spus că nu știu cu
ce să icircncepIcircnțeleg că reacția domnului de-
putat Vexler a fost pricinuită de cele două declarații politice pe care le-am ținut aici icircn plenul Senatului icircn privința lui Valeriu Gafencu și a lui Mircea Vulcănescu Pe amacircndoi i-am elogiat pentru că icirci consider niște fi-guri emblematice ale culturii noastre figuri care au fost ținute sub obrocul comunist atacircția ani Nu voi icircnceta icircn continuare să vorbesc cu venerație despre martiri despre eroi și despre acei deținuți politici a căror singură vină este că s-au opus comunismului
Icircmi vine să-l icircntreb pe domnul Vexler nu vă supărați cine a adus co-munismul icircn Romacircnia Icircmi răspundeți dumneavoastră sau vă spun eu
Dacă aveți acribia datelor crono-logice și povestiți de acele represalii suferite de evrei icircn timpul regimului lui Antonescu de ce nu vorbiți de acel atentat cu bombă din Senatul Ro-macircniei făcut de un comando de trei evrei Cacircnd 8 august 1920 Păi pe 8 august 1920 nu era picior de legio-nar icircn țara asta Dumneavoastră aveți o obsesie cu legionarii și dacă cineva
vorbește frumos despre Gafencu sau despre Vulcănescu recurgeți la același tertip atacirct de facil și anume al stigma-tizării fascist legionar și așa mai de-parte Iertați-mă nimeni nu vă mai ia icircn serios
Nu mă dezic o iotă de cuvintele pe care le-am spus despre Vulcănescu sau despre Gafencu și voi continua să-i omagiez mai departe
Nu uitați că elogiul meu l-am făcut icircn cursul unei declarații politice iar dumneavoastră icircn calitate de depu-tat știți că senatorul nu trebuie să dea socoteală pentru declarațiile lui politi-ce Nimeni nu poate trage la răspun-dere Și atunci de ce dumneavoastră deputat veniți icircn Senatul Romacircniei și mă trageți pe mine de urechi că vor-besc despre Vulcănescu Nimeni nu o face nici președintele statului romacircn nici doamna președintă a Senatului ni-meni Veniți dumneavoastră să o faceți Aici e Romacircnia aici nu e Facircșia Gaza
Trebuie să modificați Constituția dacă vreți ca senatorul să fie tras la răs-pundere pentru declarațiile lui politice Altminteri vă icircncredințez că admones-tarea dumneavoastră nu doar că nu are darul de a mă intimida dimpotrivă icircmi dovedește că sunt pe drumul cel bun
Cam atacirct am avut de spus Voi continua la fiecare declarație politică să evoc o figură istorică legendară care a fost victima regimului comunist
Și icircncă o dată vă icircntreb cine a adus comunismul icircn Romacircnia
Mulțumesc (Aplauze)
Curtea Penală Internațională acuzată că icircncalcă principiul independențeihellip
18 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
Icircntr-o ediție a emisiunii bdquoJocuri de cuvinterdquo produsă de asociația catolică Signis Romacircnia și realizată de Ștefan Colceriu cercetător la Institutul de lingvistică bdquoIorgu Iordan ndash Al Rosettirdquo a fost invitată Francisca Băltăceanu emi-nent filolog clasic teolog și ebraist prof univ dr la Univer-sitatea din București
Moderatorul i-a propus interlocutoarei o evocare a oa-menilor care au format-o bdquoDespre părinți spuneam că nu vorbesc pentru că e prea subtilă relațiardquo Dar a vorbit des-pre relația cu monseniorul Vladimir Ghika și cu tacircnărul preot catolic Anton Demeter care icirci ducea pe tineri bdquoicircn ex-cursii creacircnd icircntre noi o atmosferă de prietenie colegiali-tate pace bucurierdquo
Despre profesorii care au influențat-o ca filolog ea a povestit bdquoAm dat la Limbi clasice unde am descoperit o lume minunată a profesorilor Să-i pomenesc pe cacircțiva Petru Creția ndash racircdeam pe urmă spuneam că lumea se icircm-parte icircn două cei care au făcut verbul grec cu Petru Creția și ceilalți adică avea o minte clară și un fel de a preda icircncacirct ne-a limpezit totulrdquo
Cicerone Poghirc bdquoera un om extraordinar filolog și mai ales indo-europenist Gramatica comparată a limbii grecești latine și indo-europene a fost pentru noi un text de vrajă nemaipomenit pentru că icircl făcuserăm cu el Ne-a predat și albaneză lituaniană niște cursuri imposibile pe care le făcea sacircmbăta după-amiaza ne adunam de la toa-te facultățile căci crea icircn jurul lui o atmosferă de farmecrdquo
Profesorul Mihai Nichita de istoria literaturii latine bdquose uita cracircncen icircn foi nu ridica ochii nu citea ci icircți spunea atacirct de dens icircncacirct te străduiai să iei notițe cuvacircnt cu cu-vacircnt și tot mai trebuia să torni un pic de apă ca să-ți dai seama ce a spus Ne icircnvăța să gacircndim și să scriemrdquo
bdquoUn alt fel de profesor era Iancu Fischer ndash de literatură latină istoria limbii latine și istoria limbii grecești ndash de o mare claritate icircn predare Ne plăcea de el că ne lăsa pa-uzele mai lungi pentru că avea timp să spună tot ce era esențial și cu libertate de prezentare Icircn același timp ne ducea la muzee și ne arăta ce-i de văzut acolo la concerte
ne icircnvăța să ascultăm muzică Avea o delicatețe icircn felul de a se purta cu fiecare dintre noi care mi-a rămas icircn sufletrdquo
bdquoCu totul altfel era doamna Lucia Wald Icircmi spuneau cei cu dosarul prost care puteau să fie prigoniți că niciodată nu le-a dat note mai mici pe considerente politice Preda foarte dens foarte mult Nu aveam manuale și atunci ne era util tot ce ne spunea Noi studenții i-am rugat pe ea și pe profesorul Fischer ndash fiind evrei ne-am gacircndit că nu o să se lege nimeni de ei ndash să facem un seminar despre sfacircn-tul Augustin Seminarul cu domnul Fischer a fost absolut fermecător ne-am icircmprietenit cu sfacircntul citindu-i Confesi-unile Și doamna Wald s-a specializat icircn opera lui tot de gura noastrărdquo
Alexandru Graur era bdquoun foarte mare lingvist specia-list icircn gramatică comparată indo-europeană Cacircnd a murit profesorul Poghirc mi-a zis laquoA murit ultimul om care le știa pe toateraquo Și avea o generozitate și un fel de a vorbi cu noi Cacircnd am susținut teza de doctorat (ca profesor coor-donator) a venit cu nu știu cacirctă vreme icircnainte de frică să nu icircntacircrzie Mă intimida prin bunătatea lui avea o măreție involuntară Icircți dădea cărți icircți dădea idei icircți dădea oricerdquo
Profesorul Alexandru Niculescu un mare romanist pe care icircl cunoștea foarte puțin a ajutat-o atunci cacircnd ea asistent universitar fiind a fost anchetată de Securita-te pentru că spre a le preda studenților o limbă moartă precum armeana veche citise cu ei din Noul Testament bdquoAlexandru Niculescu era secretar de partid dar icircși folosea funcția pentru a face bine M-a icircnvățat ce să răspund icircn fața Senatului Universității și am fost lăsată icircn pacerdquo
CLAUDIA BOSOI
Francisca Băltăceanu despre profesorii săi
2Day ambassador 2021
Conferința Internațională de diplomație și afaceri globale pentru liceeni
Nicolae Cajal ndash 17 ani de la deces
7 martie 2004 a fost o zi plină de tristețe pentru evreii din Romacircnia dar nu numai pentru ei ci și pentru lumea științifică și societatea civilă din țară Icircn acea zi au pierdut o mare persona-litate pe acad prof dr Nicolae Ca-jal un mare specialist icircn virusologie președintele Federației Comunităților Evreiești respectat icircn țară și icircn stră-inătate deopotrivă Specialiștii cu-nosc bine va-loarea activității sale științifice reamintită anual prin sesiunile or-ganizate de Aca-demia Romacircnă Institutul de Vi-rusologie de alte foruri la inițiativa fiicei sale Irina Cajal Marin Dar me-ritele lui nu s-au limitat doar la atacirct ci au icircmbrățișat domenii dintre cele mai diverse
A fost timp de un deceniu preșe-dintele FCER și această perioadă poate fi calificată pe drept cuvacircnt ca o icircnnoire un reviriment al vieții evreiești din Romacircnia Ca și numele predece-sorului său rabinul Moses Rosen numele profesorului Cajal a atras icircn activitatea comunității personalități binecunoscute din lumea evreiască și nu numai A avut prieteni pretutin-deni fapt evident și atunci cacircnd se organiza acea faimoasă bdquocasă des-chisărdquo de ziua lui de naștere sau de ziua onomastică atunci oricine dorea putea să-l felicite fără vreo invitație formală Și casa lui era icircntotdeauna plină ndash evrei romacircni persoane venite din străinătate și bineicircnțeles fami-lia Era un prieten devotat gata să icircntindă o macircnă de ajutor celor care aveau nevoie Prof Cajal considera că aceasta este o mițva care trebuie icircndeplinită icircn orice condiții
Icircn afara faptului că era un bun evreu că se macircndrea că aparține acestei etnii care a dat Romacircniei (și lumii) atacirctea valori că ținea la Statul Israel ca la o a doua patrie profesorul Cajal era un patriot un bun romacircn El nu a pregetat să-și folosească influența relațiile ndash care se icircntindeau pe cel puțin trei continente ndash ca să susțină Romacircnia Demersurile lui au contribuit la acceptarea țării noastre icircn diferitele organisme internaționale după 1989
Combaterea antisemitismului a fost una dintre principalele lui preo-cupări Teza lui realsemitismul s-a bazat pe importanța cunoașterii reci-proce dintre evrei și romacircni sau ex-trapolacircnd icircntre evrei și populația ma-joritară a țării icircn care trăiesc evreii O idee plină de umanism atacirct de carac-teristică acestui om care a și aplicat-o icircntreaga lui viață și pe care noi cei de astăzi trebuie să o păstrăm vie
Să icirci fie amintirea binecuvacircntată (EG)
Conferința Internațională de Diplomație și Afaceri Globale - 2DAY AMBASSADOR organizată de Cen-trul Educațional Laude-Reut a ajuns anul acesta la cea de a X-a ediție desfășurată icircn două sesiuni online icircn lunile februarie și martie 2021 La prima sesiune care a avut loc pe 9 fe-bruarie au participat 270 de elevi de 14 -17 ani de la 31 de licee publice și private din București Sibiu Craiova Iași și Israel
Elevii au asistat la prezentări și dezbateri susținute de membri ai cor-pului diplomatic intelectuali și uni-versitari de prestigiu Moderator și coordonator al evenimentului a fost ES Adrian Cioroianu fost ambasa-dor al Romacircniei la UNESCO istoric și profesor universitar membru al La-ude-Reut Board of Trustees și men-tor de diplomație Laude-Reut El le-a prezentat elevilor istoria diplomației pornind din cele mai vechi timpuri cu personalități care au făcut faimoasă această nobilă profesie Daniela Gicirct-man secretar de Stat la MAE pentru afaceri interinstituționale a vorbit des-pre asistenţa pentru dezvoltare pe componenta educaţională şi cultura-lă oferită de Ministerul Afacerilor Ex-terne icircn scenariul diplomației hibride Eyal Ram director icircn cadrul Ministe-
rului Educației din Isra-el a subliniat eforturile depuse de Ministerul Educației din Israel de a integra Diaspora și de a păstra legăturile prin educație menționacircnd resursele profesionale și emoționale la care profesorii au recurs icircn această perioadă de școală online prin in-ventivitate și originali-tateElevii au pus icircntrebări
și au inte rac ționat cu invitații care le-au icircmpăr tășit din cunoștințele și expe-riența lor Astfel David Saranga am-basadorul Statului Israel icircn Romacircnia care este și mentor de diplomație la școala Laude-Reut a ținut expunerea bdquoProcesul de pace icircn Orientul Mijlociu prin acorduri multilaterale precum Acordurile Abraham și normalizarea relațiilor dintre Israel și Marocrdquo
Prof univ dr Adrian Streinu-Cer-cel a vorbit despre bdquoCriza sanitară și de securitate generată de pandemia COVID-19rdquo
bdquoImpactul Brexit asupra educației și schimburilor academicerdquo a fost abor-dat de Dan Mihalache fost ambasa-dor icircn Marea Britanie și actualmente ambasador icircn Cipru Jonathan Davis director al Raphael Recanati Inter-national School ndash Lauder School for Government Strategy and Diplomacy (Israel) s-a referit la bdquoModalitățile de creare a unui mediu academic sigur icircn timp de pandemie - modelul IDC Herzliya Israelldquo Icircn plus o serie de ambasadori romacircni au vorbit despre activitatea diplomatică icircn condiții de pandemie
Tova Ben Nun-Cherbis președinte fondator Laude-Reut i-a icircncurajat pe elevi să fie curioși icircncrezători și
activi și a anunțat concursul de public speaking pe teme diplomatice la care sunt invitate școlile incluse icircn proiect alături de elevii Laude-Reut
Icircn cadrul celei de a doua părți a sesiunii la 10 martie au fost premiați cacircștigătorii concursului de public speaking desfășurat online pe 1 mar-tie 2021 la care elevii bucureșteni alături de cei din Craiova Iași Sibiu și Israel au răspuns cu entuziasm provocării lansate de Complexul Educațional Laude-Reut de a juca ro-lul de ambasadori ai diverselor țări
Iată lista cacircștigătorilorPentru gimnaziuMaria Belceanu clasa a VIII-a
Școala Gimnazială Cezar Bolliac București ndash locul 3 icircn poziția de amba-sador al Greciei Teodora Maria Cio-banu clasa a VIII-a Școala Gimnazi-ală Federico Garcia Lorca București ndash locul 2 ndash Spania Maria Kehayian clasa a VIII-a Complexul Educațional Laude-Reut București locul 1 ndash Israel
Pentru liceuTheia Hartenis clasa a XI-a
Complexul Educațional Laude-Reut București locul 3 icircn poziția de am-basador al Franței Romana Trușcă clasa a X-a Complexul Educațional Laude-Reut București locul 2 ndash Ru-sia Dara Nițu clasa a X-a Comple-xul Educațional Laude-Reut locul 1 ndash Statele Unite
Premianții au retrăit emoțiile con-cursului la momentul prezentării discursurilor lor icircn fața diplomaților Romacircniei și Israelului membri ai Laude-Reut Board of Trustees am-basadorii Emil Hurezeanu Luca Ni-culescu Adrian Cioroianu Luminița Odobescu Sorin-Dan Mihalache Lazăr Comănescu David Saranga Tamar Samash Avi Millo precum și pentru prima dată Bogdan Măniloiu ambasadorul Romacircniei icircn Canada
Sesiunea finală 2Day Ambassador 2021 a fost moderată din Israel de Jonathan Davis director al Raphael Recanati International School ndash Lau-der School for Government Strategy and Diplomacy (Israel) icircn calitate de prieten și mentor Laude-Reut
Cacircștigătorii concursului de public speaking 2Day Ambassador 2021 au primit medalii și cartea 186 de trepte mărturia lui Alexandru Marton evreu de origine romacircnă supraviețuitor al lagărului de concentrare de la Mau-thausen
CRISTINA MARIN
Cacircștigătorii concursului de public speaking
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 19
Aici icircn Israel trăim vremuri pe cacirct de interesante pe atacirct de presante Pe de o parte multiplele semne de icircntrebare legate de viitoarele relații cu noul președinte american (după povestea de dragoste cu ultimul) Pe de altă parte Covid-19 o pan-demie care nu pare a avea de gacircnd să-și ia desaga la spinare și să dis-pară
Uneori mă icircntreb cum rezistăm cum reușim să ne ocupăm de toate cele de mai sus dar icircn același timp neuitacircnd de pericolul securității naționale și personale (Iranul Ha-masul Hezbollah) Cum reușim să ținem pasul cu toate aceste mari și deloc mărunte probleme
Iată cel puțin parțial răspunsulPovestea e relativ nouă și bine
cunoscută Grație eforturilor de-puse de fosta Administrație ame-ricană patru state arabe Uniu-nea Emiratelor Arabe Bahrein-ul Marocul și Sudanul au hotăracirct să recunoască Israelul și să accep-te relații diplomatice cu statul care pacircnă deunăzi era ostracizat
Senzația pe care au provocat-o imediat articolele și comentariile era că bdquomireasardquo (adică Israelul) era mult mai mulțumită și chiar mai fericită de bdquomariajrdquo decacirct cei patru bdquomirirdquo Icircn marea majoritate a repor-tajelor din Abu Dhabi sau Bahrein se vorbea de intensele pregătiri pe care le fac cei icircn cauză pentru a primi turiștii israelieni dornici să viziteze cea mai icircnaltă clădire din lume Pacircnă aici nimic nou Dar iată o poveste care denotă superficiali-tatea celor care au scris și au vor-bit nu prea frumos despre luna de miere israelo-arabă
Povestea (preluată dintr-un arti-col semnat de binecunoscutul Ben Caspit) icircncepe așa pe icircntregul ma-pamond cresc aproximativ 4 mili-arde de palmieri din care 150 de milioane sunt curmali O treime din toți curmalii existenți icircn lume se află icircn Dubai
Fiecare din curmalii ăștia pro-duce anual icircntre 80-120 kg fructe dulci Ei bine acești curmali au o bdquomicărdquo problemă Ea e reprezentată de un gacircndac foarte vorace care odată pătruns icircn tulpina copacu-lui nu se lasă pacircnă nu-l termină Respectivul gacircndac penetrează scoarța tulpinei icircși depune ouăle care foarte rapid se transformă icircn viermi a căror hrană se află la icircn-demacircnă tulpina curmalului Icircn scurt timp se poate semna actul de de-ces al copacului
Icircncercările de a rezolva proble-ma prin icircmprăștirea de insecticide nu numai că oferă doar o soluție parțială dar din punct de vedere ecologic e vorba de o adevărată catastrofă nemaivorbind de restul de culturi agricole care suferă de pe urma contactului cu otrava des-tinată viermilor
Dar icircnainte de toate o icircntre-bare al cărei răspuns a icircncetat de mult a mai fi un secret militar care este icircn Israel arma cu cei mai mulți soldați și ofițeri Infanteria Tancurile Aviația militară Nici-decum Răspunsul e serviciul de contrainformații reprezentat de celebra Unitate 8200 Mulți (foarte mulți) dintre cei care s-au perin-dat prin acea unitate au devenit cu timpul specialiști icircn high-tech unii fiind primiți cu brațele deschise icircn diversele companii startup sau au icircndrăznit să-și deschidă propriul lor
business bazați pe cele icircnvățate și efectuate bdquoacolordquo
Și iată că un tacircnăr israelian a creat o companie care produce senzori de icircnaltă calitate
Și uite așa tipul din poveste a au-zit de problemele celor din Dubai cu gacircndacii viermii și curmalii A auzit și cum și icircn Israel sunt de ajuns de mulți curmali a icircncercat o metodă de a rezolva problema A introdus icircn tul-pina curmalului senzori suficient de sensibili care detectează din primul moment acțiunea de roadere a interi-orului tulpinei de către viermișorii cu pricina Icircn acel moment o luminiță se aprinde pe tabloul de comandă al terenului cu pomi fructiferi ceea ce e urmat imediat de un tratament chimic direcționat numai pe pomul afectat cu rezultate dintre cele mai bune Icircn urmă cu numai cacircteva săp-tămacircni proprietarul respectivei com-panii israeliene a fost primit icircn Du-bai cu surle și tracircmbițe covor roșu și alai de onoare și afacerea a fost icircncheiată pe loc
Pe aici pe la mine există mulți sceptici care privesc icircnchegarea relațiilor diplomatice cu cele patru țări amintite ca pe un eveniment (aproape) lipsit de importanță Cei care caută noduri icircn papură le vor găsi cu prisosință Dar fără nicio discuție povestea de mai sus re-prezintă un model extrem de inte-resant de cooperare cu beneficii bilaterale
Icircn mod normal acesta e doar icircn-ceputul Continuarea se cere a fi de mare succes
Cu cacircteva bdquomici și mărunterdquo ob-stacole cum ar fi atitudinea Iranului presiunea palestinienilor protestele unei bune părți din lumea arabă etc care nu vor disecate icircn racircndu-rile de față Las această sarcină pe seama specialiștilor icircn chestiune
Prof dr GABRIEL M GURMANOmer Israel
gurmanbguacil
Revanșa lui Sebastian
Uneori criticii și istoricii noștri literari sunt greu de icircnțeles dar nu neapărat fiindcă au un limbaj bdquotehnicrdquo de specialitate filolo-gică ci pentru că emit judecăți de valoare care nu li se potrivesc operelor evaluate E și cazul lui I Negoițescu sau Al Piru bdquoju-decacircndrdquo teatrul lui Mihail Sebastian bdquoEroii acestui teatrurdquo scria Negoițescu icircn 1966 bdquonu depășesc viziunea ușor convențională a unui repertoriu anual mai ridicatrdquo Sebastian făcacircnd un bdquoteatru mediu mulțumitorrdquo Pen-tru Al Piru același Sebastian este un bdquoco-mediograf agreabil inteligent dar lipsit de adacircncimerdquo iar Jocul de-a vacanța o bdquoușoară improvizațierdquo What
Dacircnd timpul icircnapoi scriitorul n-a avut mai mult noroc nici cu monu-mentala Istorie a lui Că-linescu din 1941 Dim-potrivă După ce pole-mizaseră criticul nu s-a putut abține să se bdquorăz-bunerdquo pe scriitorul ana-lizat folosind calificative mai mult decacirct discuta-bile și icircncadracircndu-lhellip rasial pe autor Icircn loc să-i analizeze cărțile cu obiectivitate și să le critice cu argumente es-tetice Călinescu susținea că Sebastian nu-și putea bdquoicircngădui decacirct o singură experiență aceea a rasei salerdquo și de aceea se bdquorefugiardquo icircn analiză Dintr-un alt alineat aflăm că bdquopa-teticul dovedește sensibilitatea exagerată a evreului plăcerea de a se simți victimă inca-pacitatea lui congenitală de a concepe lupta cu toate riscurile eirdquo Icircn 1941 anul cacircnd erau publicate asemenea enormități și aberații rasiste Europa era icircn plin Holocaust iar icircn ianuarie icircn pogromul din timpul rebeliunii le-gionare compatrioți ai lui G Călinescu de etnie evreiască fuseseră omoracircți și atacircrnați icircn cacircrlige la abator Plutind senin pe deasu-pra acestor monstruozități criticul icircși scria capitolul despre Sebastian din Istorie cu o bdquoargumentațierdquo din care tocmai argumente-le lipsesc și pe un ton rezolut precum aici bdquoEstetica sa nu e decacirct aceea tipică la criticii evrei și anume iubireardquo
Ultimul nume pacircnă acum pe lista de-tractorilor cu ștaif ai lui Sebastian este cel al Martei Petreu o cercetătoare serioasă cuprinsă icircnsă inexplicabil de un fel de aver-siune icircmpotriva obiectului său de studiu Pe lacircngă teza falsă conform căreia Sebastian ar fi fost un extremist de dreapta (astfel că Cioran Eliade și ceilalți bdquonu făceau decacirct să icirci calce mai apăsat pe urmerdquo) se găsesc icircn cartea intitulată aiuritor Diavolul şi uce-nicul său Nae Ionescu ndash Mihail Sebastian exprimări inadecvate pentru un studiu aca-demic Lectorul află de la Marta Petreu că Sebastian bdquoa țacircșnit icircn brațele lui Nae cu cel dintacirci pretextrdquo că bdquoi-a dat tacircrcoale lui Eliade făcacircndu-i curte și căutacircndu-i prieteniardquo că e bdquopapagalul de presărdquo al lui Nae Ionescu bdquobate cacircmpiirdquo și bdquoicircşi ascunde icircnşelătoriardquo Cacircnd ajungem icircn lectură la formularea bdquomacircracircielile și scacircncetele lui Sebastian din Jurnalrdquo ne icircntrebăm totuși ce fel de lectură este aceea icircn care impresionantul ndash pentru aproape oricine ndash Jurnal al lui Sebastian să fie redus la niște macircracircieli și scacircncete
Eu cred icircn dreptul fiecărui comentator de a formula o opinie dar mai cred că acest drept vine icircmpreună cu o obligație profesio-nală și morală aceea de a citi cu obiectivi-tate fără părtinire fără tendențiozitate sine ira et studio opera unui scriitor
Revanșa nedreptățitului Sebastian con-stă icircn actualitatea operei lui și icircn vitalitatea dovedită de aceasta la icircntacirclnirea cu noile generații de cititori și spectatori Nu știu cacircți mai deschid astăzi o carte de Al Piru sau una de I Negoițescu dar cei care citesc și recitesc cărțile lui Sebastian sunt mulți
DANIEL CRISTEA-ENACHE
Profil de scriitorNu aduce anul ce aduce ceasul
Un film pe care-i musai să-l vedețiLuna aceasta s-a icircmplinit un an de cacircnd Organizația
Mondială a Sănătății a declarat oficial pandemia de Co-vid-19 Un an lung care a adus schimbări icircn modul nos-tru de a trăi și de a interacționa Celor mai mulți dintre noi ne-au lipsit mersul la concerte la teatru la cinema Și pentru că pandemia pare să mai stea o vreme cu noi iar umorul e unul dintre puținele remedii pentru a depăși această perioadă grea aș vrea să vă recomand o mi-niserie pe Netflix care sunt convins că o să vă placă
De curacircnd am văzut Pretend Itrsquos a City un soi de dialog icircntre Martin Scorsese și Fran Lebowitz Și e ceva electrizant la scriitoarea aceasta de 70 de ani cu păreri ferme despre aproape orice mediu artistic politică sport tehnologie călătorii nimeni și nimic nu scapă ochiului ei vigilent Fran Lebowitz spune tot ce evită ceilalți să spună dar o face cu foarte mult umor
Icircn copilăria pe care și-a petrecut-o icircn Morristown New Jersey Fran Lebowitz a cacircntat o vreme la violon-cel icircn orchestra școlii Dar și-a dat repede seama că oricacirct de mult ar exersa nu va ajunge vreodată să facă performanță bdquoCacircnd eram cu orchestra nu auzeai cacirct de prost cacircntam Știam icircnsă ce e talentul fiindcă eram conștientă de cacirct de mult icircmi lipsea icircn cazul ăstardquo a povestit scriitoarea Mărturisește că idolul ei a fost mulți ani Leonard Bernstein bdquoAvea o emisiune cacircnd eram copil numită Young Peoplersquos concerts și așteptam fie-care duminică să-l văd Icircl adoram Leonard Bernstein explica și arăta exact cum icircși imaginează un copil că arată un dirijor Și asta a ajutatrdquo povestește Fran Le-bowitz icircn acest serial
A fost exmatriculată din şcoală pentru că citea foar-te mult icircn timpul orelor și icircși neglija temele iar notele erau din ce icircn ce mai slabe Dar și-a luat cu brio testele la sfacircrșitul liceului iar la 18 ani s-a mutat icircn New York Aici a fost pentru o vreme femeie de serviciu șofer de taxi și a vacircndut spațiu publicitar
Icircn tinerețe povestește Fran Lebowitz frecventa cluburile de jazz Crede că i-a văzut pe viu pe toți ma-rii muzicieni de jazz dar preferatul ei rămacircne Charles
Mingus Avea 19 ani cacircnd s-au cunoscut și lucra la zi-arul fondat de Susan Graham Ungaro cea de-a patra soție a muzicianului Charles Mingus avea un tempera-ment vulcanic icircși amintește Fran Era arogant nu prea icirci plăcea să stea de vorbă și detesta majoritatea oame-nilor Duke Ellington a fost singura persoană pe care a respectat-o cu adevărat Icircn tinerețe Charles Mingus a cacircntat icircn trupa lui Ellington A fost concediat dar cu toate acestea pentru Mingus Duke Ellington a fost cel mai mare muzician
Prin anii rsquo70 a icircnceput să scrie pentru revista Inter-view fondată de Andy Warhol Warhol a fost cel care a definit conceptul de Pop Culture iar icircn casa lui care icirci servea și ca atelier icirci găseai frecvent la cacircte o pe-trecere pe Lou Reed sau David Bowie icircntre mulți alți artiști celebri
Cacircnd şi-a publicat prima carte un volum de eseuri despre societatea americană bdquoMetropolitan Liferdquo Fran Lebowitz avea 27 de ani A scris puţin dar extraordinar de bine Icircn toată cariera a publicat doar trei cărţi Me-tropolitan Life Social Studies şi Mr Chas and Lisa Sue Meet the Pandas (carte pentru copii) publicată icircn 1994
Din dialogul acesta pe care icircl poartă cu Martin Scor-sese mai aflăm despre Fran Lebowitz că se consideră una dintre puţinele persoane din New York care icircncă mai au bdquoexperienţa străziirdquo Asta deoarece nu are te-lefon mobil și nici laptop Este mult mai interesată să cumpere cărți (după ultimele estimări deține cam 12 mii de volume) Și icircn aceste condiții reușește să fie foarte bine informată Fran pare că icirci știe pe toți oamenii importanți din oraș iar toată lumea pare să o cunoască
Pretend Itrsquos a City este de fapt un serial de cacircteva episoade realizat de Martin Scorsese care ne prezin-tă o femeie introvertită dar foarte populară inteligentă și plină de umor care spune o poveste captivantă des-pre New York așa cum era icircn anii rsquo60-rsquo70 dar și despre societatea de astăzi despre tehnologie sport muzică literatură și icircncă multe altele
GEORGE GIcircLEA
Icircnsemnări de la fața locului
20 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
Icircn ziua de 9 martie a ES David Saranga ambasadorul Israelului icircn Romacircnia a vizitat mai multe obiective evreiești din Cluj Programul a icircnce-put la șantierul Complexului Comuni-tar Evreiesc (JCC) unde oaspetele a fost icircntacircmpinat de Robert Schwartz președintele CE Cluj Dorel Ornescu secretar Andrea Ghiță și Andrei Klein membrii icircn comitetul de conducere Andrei Zador și Rabbi Dov ber Orgad de la Habad Cluj- Napoca
A fost vizitat Templul Memorial al Deportaților Evrei (fosta sinagogă ne-ologă) a cărui reabilitare a icircnceput icircn toamna anului 2018 S-au rememorat secvențe din istoria Templului (dis-trugerea icircn bombardamentul din 2 iunie 1944 și reconstrucția din teme-lii icircn anul 1947) Ambasadorul a so-sit tocmai cacircnd se icircncheia curățenia generală de după şantier Se preco-nizează icircn prima fază reluarea cacirct mai grabnică a serviciilor divine pen-tru desfășurarea cărora există condiții optime de distanțare
Intenția conducerii comunității este ca festivitatea oficială de reinaugura-re să fie amacircnată pacircnă cacircnd condițiile epidemiologice o vor permite La bal-conul Templului accesibil acum și cu un ascensor exterior s-au creat spații expoziționale pentru o colecție muzeală avacircnd ca principal obiectiv contribuția populației evreiești la dez-voltarea economică culturalăsocială a orașului Cluj
La clădirea reabilitată a viitorului Centru Cultural Evreiesc următorul obiectiv vizitat lucrările de construcții s-au icircncheiat Aici pot fi găzduite ma-nifestări culturale și stracircngerea legă-turilor dintre Ambasada Statului Israel - Departamentul de Diplomație Publi-că și JCC Cluj vor promova cultura și civilizația israeliene prin proiecții de filme spectacole concerte expoziții lansări de carte etc
Biblioteca Centrului icircn curs de organizare va beneficia de valoroa-se donații (volume și documente) ale cunoscuților autori din dome-niul Holocaustului din Transilvania și Cluj (dr Daniel Lőwy și prof univ
dr Zoltaacuten Tibori Szaboacute) Icircmpreună cu prețioasele volume din biblioteca comunității referitoare la evreitate și iudaism se va deschide un centru de documentare S-a discutat apoi des-pre al treilea obiectiv clădirea care va adăposti administrația comunității ra-binatul serviciile sociale și medicale Aici se așteaptă primirea autorizației de construcție lucrările urmacircnd să icircnceapă icircn această primăvară Ușile și geamurile sunt deja transportate la atelierul de recondiționare
Pentru ultimul obiectiv din Complex Restaurantul Ritual există o primă va-riantă a proiectantului neicircnsușită icircncă de conducerea comunității Icircn aproxi-mativ trei ani de la icircnceperea lucră-rilor finanțate exclusiv din fondurile proprii ale CE Cluj JCC va deveni icircn mare parte funcțional
Vizita ambasadorului iaraelian s-a desfăşurat icircntr-o atmosferă cordială şi dătătoare de speranţă Oaspetele a promis că va participa la festivitatea de reinaugurare a Templului Memorial al Deportaţilor Evrei ANDREI ZADOR
Premiul Genesis 2021 conside-rat bdquoNobelul evreiescrdquo i-a revenit re-gizorului american Steven Spielberg Distincția se acordă celor care bdquosunt angajați să susțină valorile evreieștirdquo De aceea icircn motivarea acordării premiului lui Spielberg Fundația Ge-nesis a arătat că bdquoimportante tema-tici evreiești sunt adesea icircntrețesute icircn narațiunea filmelor lui și anume importanța identității și apartenenței păstrarea umanismului icircntr-o lume nemiloasă grija față de celălalt și onorarea obligației morale de a face lucruri corecterdquo
O altă justificare pentru acordarea distincției s-a referit la bdquoactivitatea lui extraordinară de a păstra memoria Holocaustului și a preveni viitoare ge-nocide prin intermediul filmului prin filantropie și implicarea icircn viața pu-
blicărdquo respectiv faptul că Spielberg a pus bazele Fundației Șoah care păs-trează mărturiile unor supraviețuitori ai Holocaustului Fundația a fost cre-ată după succesul peliculei sale din 1993 bdquoLista lui Schindlerrdquo
Distincția a fost acordată icircn urma votului popular din icircntreaga lume Deși ultimul cuvacircnt icircl are Comitetul pentru Premii faptul că Spielberg a primit cele mai multe voturi a fost un factor determinant a arătat Fundația
Premiul Genesis a fost creat icircn 2013 de către un grup de filantropi evrei ruși Suma acordată este de un milion de dolari și pacircnă acum toți cei care au fost distinși au donat premiul icircn scopuri filantropice
Fundația Genesis a decis de asemenea să onoreze memoria șef-rabinului Marii Britanii lordul Jona-than Sacks (zl) decedat la 20 no-iembrie 2020 El era unul dintre cei șapte finaliști ai competiției pentru Premiul Genesis dar a murit icircn timpul
campaniei de desemnare obținacircnd pacircnă atunci zeci de mii de voturi din icircntreaga lume Stan Polovets unul dintre co-fondatori și președinte al Fundației și-a manifestat imensul regret față de pierderea acestei mari personalități a iudaismului și a de-clarat că Fundația bdquose pregătește să onoreze această mare voce a evre-imii aducacircnd un omagiu operei lui de-o viață și sprijinind menținerea moștenirii sale intelectuale și spiritua-le pentru a se asigura că va continua să existe pentru generațiile viitoarerdquo
Fundația va organiza la Londra un eveniment pe 14 noiembrie la un an de la decesul rabinului Va fi reali-zat un film documentar despre viața lui Jonathan Sacks Fundația este icircn discuții cu trustul bdquoMoștenirea Rabi-nului Sacksrdquo icircn vederea susținerii și a altor inițiative semnificative pentru a celebra și a păstra moștenirea lui
MAGDALENA PORUMBARUNicu Covaci ne duce lahellip
Tamara de Lempicka A murit ultimul evreu din KujandOdinioară orașul Kujand din Tadjikistan a fost un centru al prezenței evreiești
din Asia Centrală Dar la sfacircrșitul lunii ianuarie bogata viață comunitară a evre-ilor buhareni a luat sfacircrșit prin decesul lui Jura Abaev de 93 de ani ultimul evreu din localitate Grupul de evrei de aici buharenii (denumirea este legată de orașul Buhara) avea rădăcini persane
Fost muncitor Abaev a fost ani de zile liderul spiritual al sinagogii din Ku-jand icircnchisă icircn 1999 Abaev avea cinci copii cu toții emigrați icircn Israel prin anii 1990 ca dealtfel toate rudele lui Abaev Icircn Tadjikistan mai trăiesc aproximativ 20 de evrei așkenazi icircn capitala Dușanbe
Tadjikistanul este unul dintre statele din Asia Centrală de unde după prăbușirea URSS aproape toți evreii au emigrat Aceasta a dus și la reducerea evreilor buhareni din țara vecină Uzbekistan și a bdquoevreilor de la Munterdquo o altă minoritate originară din Persia cu legături stracircnse cu cea din Buhara Exodul din Tadjikistan unde odinioară trăiau 15000 de evrei a fost determinat și de războiul civil izbucnit icircn 1992 care a durat cinci ani cu un mare număr de morți deplasări de populație și sărăcie După terminarea războiului a avut loc asasi-narea lui Gavriel Gavriilov liderul Societății Haverim din Tadjikistan creată icircn perioada postcomunistă care și-a propus reicircnvierea culturii evreiești A fost un alt element care a determinat emigrarea evreilor
Și Abaev a emigrat icircn Israel chiar de trei ori dar de fiecare dată a revenit la Kujand adevăratul lui cămin spunea el A renunțat la o pensie care-i permitea icircn Israel o viață confortabilă dar acolo bdquose simțea un nimenirdquo pe cacircnd icircn orașul său natal bdquoicircl cunoștea și-l respecta toată lumeardquo Icircn casa lui spațioasă a invitat o familie cu patru copii care au avut grijă de el
Decenii de-a racircndul pacircnă la dispariția comunității Abaev a icircndeplinit și funcția de rabin ținacircnd slujbele de icircnmormacircntare și icircngrijindu-se și de cimitirul unde a și fost icircnmormacircntat Nu a avut cine să-i organizeze ceremonii religioase dar a fost condus pe ultimul drum de numeroși prieteni și vecini Sinagoga a fost demolată icircn 2015 el fiind atunci unicul evreu din oraș (EG)
Ascultam interviul acordat de Nicu Covaci realizatorului emisiunii Psiho-logul muzical Andrei Partoş icircn care liderul formaţiei Phoenix vorbea des-pre modul icircn care icircşi achită multe cheltuieli pictacircnd (el fiind absolvent de Arte Plastice) A menţionat atunci numele unei artiste plastice din State-le Unite despre care nu ştiam nimic Tamara de Lempicka
Am regăsit referirea şi icircntr-un inter-viu acordat de acelaşi muzician unei televiziuni private unde apărea şi o fotografie a sa icircn faţa şevaletului Re-alizatoarea TV a fost tentată să atribu-ie tabloul invitatului emisiunii dar Nicu Covaci a precizat că icircn acea fotogra-fie lucra la o reproducere după un ta-blou al Tamarei de Lempicka deoare-ce aceste reproduceri se cer pe piaţă fiindcă icircn America un original se vinde la preţul de 6-7 milioane de dolari
Tamara de Lempicka s-a născut pe 16 mai 1898 la Varşovia ca fiică a lui Boris Gurwik-Goacuterski un avocat rus evreu ce lucra pentru o firmă fran-ceză Mama sa Malwina Dekler era o poloneză care şi-a petrecut viaţa mai mult icircn străinătate unde şi-a icircntacirclnit şi soţul Legenda spune că atunci
cacircnd avea zece ani mama sa a comandat unui p r o e m i n e n t artist local un portret pastel al Tamarei dar ea a detestat să pozeze şi a fost nemulţumită de rezultat a pus macircna pe pensulă şi a făcut portretul surorii sale mai tinere acesta fiind primul portret pictat de ea
După studii de artă plastică la pres tigioase instituţii de icircnvăţămacircnt superior afirmarea Tamarei s-a pro-dus icircn 1925 cu ocazia Expoziţiei In-ternaţionale de Arte Decorative şi In-dustriale Moderne care mai tacircrziu a dat numele stilului Art Deco
Stilul ei a fost un amestec de cu-bism rafinat şi stil neoclasic inspirat icircn special de Jean-Dominique Ingres După al Doilea Război Mondial se va stabili icircn Statele Unite de unde icircn 1974 se va muta icircn Mexic unde a de-cedat icircn 1980 La cererea sa cenuşa i-a fost icircmprăştiată peste vulcanul Po-pocateacutepetl
IOAN IACOB
Alexander Hausvater scriitorulfraza scurtă fa-vorizează ușu-
rința lecturii de către cititori Sunt cărți consistente din care ai ce reține ai ce icircnvăța Am descoperit un nou Haus-vater Vă felicit și vă aplaudrdquo
Costel Postolache l-a descris pe Hausvater drept bdquocel mai mare scrii-tor necunoscut Acum faima lui de scriitor aproape a egalat-o pe cea de regizorrdquo
Actorii Maia Morgenstern și Con-stantin Florescu au selectat fragmen-te din cele trei cărți și le-au citit
bdquoLa fel ca piesele sale lectura cărților lui Hausvater constituie o experiență imersivărdquo a arătat Dan Romașcanu bdquoEl regizează și experimentează atacirct icircn teatru cacirct și icircn literatură Aș spune că nu personajele sunt icircn căutarea unui autor ci autorul este copleșit de perso-najele sale laquoAici Radio Erosraquo poate fi și un scenariu de filmrdquo
Răzvan Voncu a spus că bdquoAlexan-der Hausvater nu este doar un inte-lectual care știe să-și pună gacircndurile pe hacircrtie Este un scriitor icircnzestrat cu talent viziune vocație și cu o calitate tot mai rară astăzi ndash capacitatea de a
fi profund icircntr-o modalitate artistică ac-cesibilă mai multor oameni dispensa-tă de complicații inutile laquoDor călătorraquo este un roman profund despre o temă eternă și niciodată epuizată icircn literatu-ră relația tată-fiu laquoPenumbraraquo este o carte halucinantă scrisă pe linia foarte fină dintre imaginar și referentul isto-ric despre nenorocirile prin care a tre-cut și despre micile drame de zi cu zi icircn spatele cărora se află icircntotdeauna o memorie istorică laquoAici Radio Erosraquo este partea experimentală jucăușă a textului icircn care se vede mintea formi-dabilă de constructor viziunea aces-tui scriitor care creează universuri ficționale puternice și autenticerdquo
Autorul a conchis bdquoSingura mea speranță a fost icircntotdeauna ca la tea-tru să am cacirct mai mulți oameni icircn sală iar icircn literatură ndash cacirct mai mulți cititori Dacă o piesă un film sau o carte are o semnificație sfacircrșitul real este icircnce-putul acelei ștafete icircn care spectatorul sau cititorul ia batonul și icircncepe el să creeze să se gacircndească dacă există vreo legătură icircntre un personaj și viața lui Speranța este să icircl faci să devină un om mai bun mai profund mai iubitorrdquo
(Urmare din pag 15)
David Saranga a vizitat Complexul Comunitar Evreiesc din Cluj
Premiul Genesis 2021 i-a fost decernat regizorului Steven Spielberg
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 21
O bibliotecară spioană icircn serviciul Congresului Evreiesc American
Florence Mendheim (1899-1984) custode al Bibliote-cii Publice din New York a participat pentru a le observa la reuniunile pronaziste din oraș icircntre anii 1933-1938 icircn cadrul organizației Prietenii Noii Germanii numită mai tacircrziu Liga Germano-Americană punacircndu-și viața icircn pe-ricol Conform unei relatări din Jerusalem Post rezulta-tele cercetărilor de dată recentă pe această temă au fost făcute publice de Institutul Leo Baeck din New York
Florence Mendheim era o evreică germană stabilită icircn Bronx alături de familie A lucrat pentru Congresul Evre-iesc American (CEA) condus icircn acei ani de Rabinul Ste-phen Wise Membrii organizației pronaziste din America se icircntacirclneau icircn cafenele și taverne și de multe ori se salutau cu expresia bdquoSă omori un evreurdquo
Michael Simonson arhivist la Institutul Leo Baeck a declarat bdquoNu știm dacă a fost recrutată de CEA sau dacă a venit ca voluntară dar este clar că tot ce se petrecea icircn Germania faptul că avea rude acolo și identitatea ei evreiască au motivat-o icircndeajuns icircn icircncercarea ei de a limita amenințarea nazistă din Ameri-cardquo Dacircndu-se drept o simpatizantă a nazismului Florence Mendheim a furnizat material documentar și rapoarte valoroase pentru CEA cu privire la orientarea extremistă și antisemită a organizației unde se infiltrase ca spioană
Icircn anii rsquo30 delegatul lui Hitler Rudolf Hess le-a dat imigranților germani icircn America permisiunea și directiva de a icircnființa organizația Prietenii Noii Germa-nii care să susțină național-socialismul și izolaționismul Aceasta primea spon-sorizări pentru concerte și tabere de vară pentru a apărea icircn ochii americanilor drept o organizație culturală Florence Mendheim a lucrat aici ca secretară dar a renunțat la slujbă cacircnd situația devenise prea primejdioasă Intrarea icircn război a Statelor Unite a dus la icircnăbușirea grupărilor pronaziste iar de multe ori liderii lor au fost deportați
Mai tacircrziu Florence Mendheim a fost secretară icircn Comitetul pentru Icircnțelegerea Arabo-Evreiască instituție care promova ideea unui stat binațional arab-evreiesc Nu s-a căsătorit niciodată foarte tacircrziu a povestit despre perioa-da ei ca spioană dar oamenii nu i-au dat atenție Documentele i-au fost păstra-te de frații ei care ulterior le-au predat Institutului Leo Baeck (CB)
La icircnceputul lunii martie 2021 av Iulian Sorin fost conducător al Federației ar fi icircmplinit 95 de ani
A trăit aidoma generației sale toa-te faliile sociale ale veacului XX Icircn timpul pogromului legionar din ianuarie 1941 de la București a fost ridicat de pe stradă de legionari și dus la Sina-goga bdquoMalbimrdquo icircnțesată de evrei luați prizonieri A trăit scene de coșmar jafuri umiliri maltratări Pe toți icirci aștepta moartea A fost trimis să care moloz icircn curtea sinagogii Icircntr-o clipă de neatenție a paznicului a escaladat gardul și a fugit Așa a scăpat cu viață A făcut muncă obligatorie La cimitirul din Giulești unde fusese repartizat la apărarea pasivă căra cadavrele celor pieriți icircn bombardamentul din 4 aprilie 1944 Cacircteva bombe au căzut icircn cimi-tir Cacircnd Romacircnia a icircntors armele icircm-potriva Germaniei naziste tacircnărul s-a icircnrolat icircn Forțele de Luptă Patriotică A participat la apărarea Capitalei A cre-zut că icircn lumea care se prefigura nu vor mai exista ură intoleranță violență speranță făcută repede țăndări
Opera lui socială icircn plan comunitar icircnsumează un capitol de istorie post-belică a evreilor romacircni Icircnainte de 1989 a organizat pornind de la zero fostul Cămin-spital bdquoMartin Bălușrdquo Chiar atunci cacircnd după 1990 căminul a fost desființat icircn spațiul rămas liber a icircnființat Centrul de Zi ndash JCC-ul nu exis-ta icircncă ndash și Bucătăria bdquoMartin Bălușrdquo a creat sedii speciale pentru Biblioteca FCER și pentru reprezentanța Claims Conference icircn Romacircnia Din 1991 pacircnă icircn 2005 cacirct a fost secretar gene-ral al Federației și ca președinte inte-rimar după decesul lui Nicolae Cajal a contribuit substanțial la moderniza-rea cu ajutorul JOINT-ului a DASM la reformarea Secției Bunuri cu ac-cent asupra patrimoniului sacru la icircnnoirea educației iudaice redefinirea instituțiilor culturale deschiderea spre societatea romacircnească adacircncirea
d i a l o g u l u i interetnic și interreligios construirea de noi etape icircn relațiile cu Israe-lul cu Aliaua romacircnă recuperarea la cultura-mamă a scriitorilor israeli-eni de expresie romacircnă A acționat pentru combaterea antisemitismului negaționismului antiisraelismului și recunoașterea Drepților icircntre Popoare romacircni A susținut procesul de aderare a Romacircniei la NATO și de integrare icircn UE A făcut parte din conducerea Con-gresului Evreiesc European A impulsi-onat reactivarea Forumului B´nai B´rith icircn Romacircnia A fost membru fondator al Consiliului Minorităților Naționale de pe lacircngă Guvernul Romacircniei fiind se-cretar al Comitetului pentru Culte Cul-tură și Mass Media președinte pen-tru restituirea bunurilor imobiliare ale organizațiilor de minorități naționale A fost membru fondator al Fundației bdquoCaritateardquo al Asociației Evreilor din Romacircnia Victime ale Holocaustului a făcut parte din conducerea Asociației Culturale de Prietenie Romacircnia - Is-rael a Asociației pentru Pacea Re-ligiilor din Romacircnia Pentru meritele sale de lider al FCER a fost distins de președintele țării cu Ordinul bdquoMeritul Culturalrdquo icircn Grad de Comandor
Icircn ultima sa cuvacircntare rostită la Congresul al II-lea al FCER icircn 2010 există un pasaj despre nevo-ia de recunoștință față de icircnaintași bdquoDe-a lungul timpului personalități de excepție au condus activitatea evrei-lor din Romacircnia S-au afirmat nu nu-mai icircn planul vieții iudaice dar și icircn planul vieții romacircnești Mi se pare că ar trebui să avem icircn vedere pentru vi-itor ca memoriei acestor predecesori ai noștri să-i acordăm importanța ce se cuvinerdquo Cuvinte premonitorii
IULIA DELEANU
Sunt zece ani de cacircnd s-a stins din viață prof univ dr Andrei Voinea zl dublu laureat al Premiului Academiei Romacircne autor a 12 tratate de orto-pedie a sute de comunicări publicate icircn țară și străinătate Cacircnd i s-a oferit prilejul cărturarul a dovedit aptitudini de foarte bun organizator a condus Spitalul CFR-2 Spitalul de Urgență Floreasca Centrul pentru Ajutor Me-dical al DASM (CAjM) După 1990 profesorul a fondat Universitatea bdquoTitu Maiorescurdquo acreditată de Consiliul Național de Medicină Academică unde a predat cursuri de ortopedie și traumatologie
A avut icircnzestrări literare remarca-bile semnalate de Iorga care dedica-se o pagină icircntreagă icircn bdquoCuget clarrdquo adolescentului din anii aceia Liceanul debutase la revista orădeană bdquoȚara visurilor noastrerdquo alături de Ovidiu Drimba și Mircea Malița Dar bdquoțara visurilorrdquo lui avea să se facă țăndări nu peste multă vreme Avea 18 ani Icircntr-o singură noapte toți evreii din satele Transilvaniei de Nord au fost ghetoizați icircn capitalele de județ El și familia lui au ajuns la Beiuș Au urmat patru ani de muncă obligatorie la ca-riere de piatră experiență dramatică retrăită icircn prima din cărțile sale de memorialistică bdquoClepsidra și bolova-
nulrdquo scrisă icircmpreună cu Kovacs Ja-nos După pensionare Andrei Voinea continuă să fie activ icircn plan profesi-onal ndash medic la CAjM coordonator al Comisiei de Sănătate a BBR ndash și revine cu succes la scris Din colabo-rarea literară cu regretatul președinte de onoare al ACPRI av Constantin Vișinescu s-au ivit alte două volume de memorialistică bdquoViața icircntre destin și istorierdquo și bdquoUmbre purpuriirdquo
Student la Facultatea de ortope-die din Moscova Andrei Voinea făcea practică la Clinica profesorului Mihail Friedenland Friedenland primise icircnști ințarea că fusese trecut pe laquolista neagră a dușmanilor poporuluiraquo și de-mis din funcția de director
Dar mentorul lui Andrei Voinea a fost profesorul Iuliu Hațieganu de la care a icircnțeles că nu poți fi medic dacă nu știi să fii mai icircntacirci om An-drei era licean cacircnd tatăl lui s-a icircm-bolnăvit grav Medicii de la spitalul clujean unde era internat nu se ară-tau dispuși să riște o operație fără prea mari șanse de reușită Băiatul lui s-a dus atunci la Hațieganu fost profesor al tatălui său Dr Hațieganu a acceptat să-l opereze salvacircndu-i viața Gestul acesta avea să-l deter-mine ca icircn 1955 icircn timpul războiului din Coreea cacircnd lucra la un spital
sub pavilion romacircnesc să lupte fără ca alți medici să icircncerce ca o bolnavă tacircracircndu-se icircntr-un aparat ghipsat pe culoarele spitalului să-și recapete demnitatea mersului ome-nesc Să se icircmpotrivească peste mulți ani hotăracircrii a 7-8 medici orto-pezi să apeleze la soluția chirurgica-lă mai comodă a scurtării piciorului unei paciente și să icircnvingă Pacien-ta a plecat acasă pe picioarele ei icircn-tregi era soția avocatului Vișinescu
care a mărturisit asta la catafalcul medicului
Semnatara racircndurilor de față este beneficiara intervenției făcute de pro-fesor către un fost student al lui deve-nit ortoped cunoscut icircntr-un moment de icircncercare Icircmpreună cu soția sa Doina i-a fost sprijin moral
Profesorul Andrei Voinea trăiește icircn memoria tuturor celor pe care i-a ajutat
IULIA DELEANU
95 de ani de la nașterea lui Iulian Sorin zl
Datoria față de icircnaintași
Benjamin de Rothschild a decedat la 57 de ani
10 ani de la plecarea dintre noi a prof univ dr Andrei Voinea zl Nu poți fi medic dacă nu știi să fii om
Descendent al uneia dintre ramuri-le familiei de Rothschild președintele Consiliului de administrație al societății Edmond de Rothschild Hol-ding SA Benjamin de Rothschild a decedat icircn urma unei crize cardiace a informat publicația franceză Tribune Juive Avea 57 de ani A fost fiul lui Edmond și Nadine de Rothschild și la fel ca tatăl și bunicul lui sprijinea Israelul Grupul franco-elvețian Ro-thschild Holding SA care s-a specia-lizat icircn administrarea unor bănci par-ticulare și gestiunea activelor are 32 de sucursale icircn icircntreaga lume Socie-tatea nu are nici o legătură cu banca franco-britanică Rothschild amp Co care aparține vărului său David
Benjamin i-a urmat tatălui său icircn 1997 Potrivit unui portret schițat de revista Le Point icircn 2014 era pasio-nat de navigația cu vele și de vacircnă-toarea de antilope din Africa și era un mare fumător Deși s-a implicat icircn activitatea societății după opinia lui nu considera că ar fi avut legitimita-te afirmacircnd că un moștenitor chiar dacă obține cele mai bune rezultate nu este sută la sută legitim bdquoNu sunt decacirct o verigă a lanțuluirdquo a declarat el Icircn cercurile financiare era cunos-cut drept un antreprenor de renume
mondial expert icircn finanțe și inovație și avacircnd icircn fața ochilor viitorul și care a acordat atenție creșterii moștenirii familiei Rothschild
De la preluarea conducerii gru-pului el a extins activitatea filantro-pică mai ales icircn Israel Grupul are aici o societate de investiții și a făcut donații substanțiale universităților și unor programe vizacircnd promovarea icircnvățămacircntului icircn mediile sărace res pectiv ridicarea nivelului educației pentru copiii din acest mediu Icircn apri-lie icircmpreună cu soția sa Ariane a făcut o donație de 50 de milioane de șekeli pentru achiziționarea de echi-pament medical pentru 22 de spitale din icircntreaga țară ca sprijin acordat Is-raelului icircn bătălia icircmpotriva pandemiei de Coronavirus (EG)
22 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
Keshet ndash importanța vieții
icircn iudaismicircncerca să icircnțe-legem dacă
această prăpastie poate fi depășită dacă putem crea un pod Cu siguranță știți cu toții cacirct de importantă este viața icircn iudaism ca element central Viața este sacră icircn iudaism Tora ne spune să alegem viața iar acest icircn-demn stă alături de noi de generații Viața ar trebui să primeze icircn fața ori-cărei reguli sau tradiții religioase
Evreii haredi (ultrareligioși) repre-zinta aproximativ 14 din populația Israelului dar icircn același timp 30 dintre infectările cu noul Coronavirus din țara noastră au fost identificate icircn racircndul acestei comunități Icircn racircndul comunității haredi rata mortalității din cauza Covid-19 este de patru ori mai mare decacirct icircn restul țării Aces-te date statistice arată așa și pentru că o parte dintre sinagogile și școlile religioase din comunitate au rămas deschise De asemenea au avut loc icircnmormacircntări cu mii de participanți icircn timpul celui de-al treilea lockdown Ați văzut probabil fotografii icircn care se ob-serva ușor că mulți dintre participanți nu respectau distanțarea și nu purtau mască De altfel unii dintre acești ra-bini icircnmormacircntați icircn ceremonii cu mii de participanți au murit tocmai din ca-uza noului Coronavirus
Este așadar de icircnțeles de ce unii evrei seculari sau chiar religioși dar care nu fac parte din această mino-ritate au fost supărați Oamenii au simțit că icircn această comunitate exis-tă o profundă lipsă de respect față de viață față de cei din jurul lorrdquo a spus Mordechai Miller care a vorbit icircn continuare despre explicațiile religioa-se și sociale ale acestei polarizări a societății icircntr-o prelegere tradusă de Miriam Rosenzwieg
Icircntreaga sesiune Keshet cu tema Importanța vieții icircn iudaism poate fi urmărită icircn continuare online pe pagi-nile de Facebook ale JCC București și FCER
(Urmare din pag 3)
bdquoNe străduim ca asistații noștrihellipldquoincluși icircn Pro-gramul bdquoCopii icircn
nevoierdquo 97 de rezidenți icircn căminele amintite Măști mănuși gel dezinfec-tant alcool sanitar de zin fectant pen-tru multisuprafețe șer vețele antibac-teriene etc au primit și angajații din toate comunitățile Icircn tot acest interval ne-am bucurat de sprijinul permanent al conducerii FCER și al JOINT-ului al cărui director pentru Romacircnia Is-rael Sabag și-a reconfirmat sprijinul
icircn același spirit al parteneriatului de excepție cu FCER
ndash Ați avut de icircnfruntat riscuri mai mari față de cele ale angajaților din alte sectoare de activitate
ndash Le-am icircnfruntat Toți angajații DASM au venit zilnic la serviciu avacircnd
același orar ca icircn perioada de dinainte de pandemie Am apelat și la sprijinul voluntarilor astfel icircncacirct beneficiarii serviciilor de asistență să resimtă cacirct mai puțin prezența pandemiei și să iasă cacirct mai puțin din locuință spre a nu fi expuși pe cacirct posibil icircmbolnă-virii
ndash Icircn ce stadiu se află vaccinarea rezidenților din cămine și a icircngrijitori-lor lor
ndash Toți cei de la Căminul bdquoRosenrdquo și de la cel din Arad care au dorit să se vaccine-ze au fost vaccinați 78 dintre rezidenți La fel ndash și angajații căminului Icircn acest scop a fost trimisă o caravană specială
ndash Ce aveți icircn vedere pentru anul care a icircnceput
ndash Ne străduim să asigu-răm același nivel de servi-cii ca și icircn anul precedent astfel icircncacirct asistații noștri să fie cacirct mai puțin afectați de pandemia de Covid-19 Ne propunem să continu-ăm acțiunile de voluntari-
at amintite să menținem icircn limitele posibilului echipele care ne-au dat o macircnă de ajutor icircn protejarea celor cu grad mai ridicat de vulnerabilitate Sperăm ca prin continuarea procesu-lui de vaccinare să ne reluăm activi-tatea icircn parametrii normalității
(Urmare din pag 11)
Mișcarea Legionară omagiată icircn Senatul Romacircniei
Centenar PAUL CELAN
Se icircmplinesc icircn această lună o sută de ani de la nașterea lui Paul CELAN unul dintre importantele spirite care au marcat gacircndirea poetică europea-nă a secolului XX Născut Antschel la 23 noiembrie 1920 icircntr-o familie de evrei germanofoni din Cernăuți (oraș aflat atunci sub administrație romacirc-nească) pleacă icircn 1938 icircn Franța unde icircși icircncepe studiile universitare
dar renunță un an mai tacircrziu pentru a se icircntoarce la Cernăuți După 22 iunie 1941 este mobilizat icircn detașamentele de muncă obligatorie iar icircn 1942 părinții icirci sunt deportați icircn lagăre din Transnistria unde decedează Icircn 1945 se refugiază la București unde adoptă pseudonimul Celan (de fapt o anagramă a numelui său) Icircn 1947 de-cide să părăsească definitiv Romacircnia iar după șase luni petrecute la Viena se stabilește la Paris unde reicircncepe studiile universitare
La Viena publică un prim volum de versuri și se icircmprietenește cu In-geborg Bachmann cu care trăiește o complicată și dramatică poveste de dragoste cores pondența dintre ei fi-ind cuprinsă icircn volumul Timp al inimii tradus icircn 2010 icircn limba romacircnă
Poet de expresie germană Paul Celan publică icircn 1952 Mohn und Gedaumlchtnis (volum tradus icircn 2006 icircn romacircnește cu titlul Mac și memorie) cartea care i-a adus recunoașterea criticii urmată de alte volume care l-au consacrat drept unul dintre cei mai importanţi poeţi ai secolului XX Totodată traduce icircn germană din lu-crările unor autori prestigioși Primeş-te icircn 1958 Premiul Literar al Oraşului
Bremen iar icircn 1960 i se decernează Premiul Georg Buumlchner Bolnav se si-nucide icircn 1970
După cum remarca Norman Ma-nea Benjamin Fondane și Paul Celan rămacircn cei mai importanți mesageri ai moștenirii evreiești și romacircnești icircn Franța ambii dedicați artei nemuri-toare a scrisului și a căror viață a fost marcată de un destin tragic
Pentru a marca Centenarul Paul Celan Editura Polirom a publicat icircn acest an 2 volume Primul dintre acestea intitulat Meridianul și alte proze (ediție revizuită) cu o traduce-re din limba germană și note de An-drei Corbea este o prestigioasă și mi-găloasă icircntreprindere de transpunere icircn romacircnește a prozei lui Paul Celan
Cel de-al doilea ndash bdquonu vreacicatri-cerdquo Studii despre Paul Celan la icircm-plinirea a 100 de ani de la nașterea poetului ndash icircl are de această dată ca autor pe același Andrei Corbea pro-fesor la Universitatea bdquoAlexandru Ioan Cuzardquo din Iași laureat al Premiului Herder și al Premiului Jakob-und-Wil-helm-Grimm Ambele vin să comple-teze integrala operei poetice a lui Paul Celan icircncepută icircn 2015 la aceeași editură (II)
Manual de combatere a antisemi tismului
Comisia Europeană icircmpreună cu IHRA a publicat un manual de utilizare practică a definiției de lucru a antisemitismului Documentul a apărut sub egida președinției germane a Consiliului UE
Bazat pe o cercetare atotcuprinzătoare efectuată de Bundesverband RIAS (Asociația Federală a Departamentelor de Cercetare și Informații despre An-tisemitism) manualul oferă o privire de ansamblu asupra bunelor practici ale unor organizații internaționale administrații naționale societatea civilă și comunitățile evreiești din Europa Sunt enumerate 35 de bune practici de la icircnsușirea punerii icircn aplicare a legislației pacircnă la icircnregistrarea și informarea inci-dentelor antisemite Manualul prezintă 22 de surse care au prezentat incidente antisemite icircn Europa și care susțin corectitudinea definiției de lucru a antisemi-tismului elaborată de IHRA
Referindu-se la editarea manualului vicepreședintele Comisiei Europene Margaritis Schinas a declarat bdquoTrebuie să combatem antisemitismul oriunde icircl icircntacirclnim Viața evreiască este o parte a societăților noastre și suntem deciși să o protejăm Noul manual facilitează icircndeplinirea acestui angajament și răs-punde cerințelor statelor membre pentru o cunoaștere mai bună și folosirea definiției elaborate de IHRA Manualul va deveni un alt instrument valoros al statelor membre pentru a pune icircn aplicare Declarația Consiliului UE de comba-tere a antisemitismuluirdquo
Organizațiile evreiești europene au salutat apariția manualului bdquoEste deose-bit de important să se ofere guvernelor și agențiilor de securitate liniile directoa-re necesare punerii icircn aplicare a definiției IHRA care oferă practici icircn proteja-rea fizică a comunităților evreiești Salutăm publicarea acestui ghid icircn contextul icircn care teoriile conspiraționiste antisemite și atacarea evreilor se răspacircndesc pe continentul nostrurdquo a subliniat dr Moshe Kantor președintele Congresului European Evreiesc
bdquoImportanța acestui manual este de a demonstra cum definiția de lucru a antisemitismului se poate folosi pentru combaterea antisemitismului Este un instrument necesar și valoros pentru toate guvernelerdquo a arătat Simone Rodan-Benzaquen director al Filialei Europa a Comitetului Evreiesc American (EG)
Senatul Romacircniei a devenit un loc icircn care Mișcarea Legionară a putut fi omagiată fără nici un fel de opreliști sau rețineri Icircntr-un comunicat trans-mis de Institutul Național pentru Stu-dierea Holocaustului din Romacircnia (INSHR) bdquoElie Wieselrdquo acesta solicită Senatului Romacircniei bdquovigilență față de omagierea memoriei Mișcării Legio-narerdquo
Uluitor și revoltător a fost că pe data de 24 februarie profitacircnd de faptul că declarațiile politice nu pot fi imputate juridic unui parlamentar senatorul Alianței pentru Unitatea Ro-macircnilor Sorin Lavric i-a adus un oma-giu lui Valeriu Gafencu numit bdquosfacircnt al icircnchisorilorrdquo (httpswwwyoutubecomwatchv=nFE9DwBWGZk)
bdquoAsemenea opinii de la tribuna democrației romacircnești trebuie să icircn-cetezerdquo atrage atenția INSHR amin-tind că bdquoicircn fapt Valeriu Gafencu a fost membru activ al Mișcării Legionare iar icircn timpul rebeliunii din ianuarie 1941 a incitat cu pistolul icircn macircnă elevi din liceele ieșene să se alăture tentativei de lovitură de stat Icircn 1941 după interzicerea Mișcării Legionare a fost condamnat la icircnchisoare pentru că a militat pentru reactivarea acestei mișcări fascisterdquo
Indulgența față de astfel de ma-nifestări contravine cu cele afirmate pe 21 ianuarie ac cu prilejul come-morării victimelor Pogromului de la București de președinta Senatului Romacircniei Anca Dragu care declara
bdquoAntisemitismul xenofobia și rasismul reprezintă pericole de actualitate pe care dacă nu le contracarăm ferm so-cietatea noastră și noi toți vom avea de suferit Obligația noastră morală la 80 de ani de la această tragedie este să omagiem așa cum se cuvine memoria celor care au suferit icircn acest eveniment dezonorant și să ne asigu-răm că această dramă va rămacircne me-reu vie icircn conștiințele noastrerdquo
INSHR trage concluzia bdquocă icircncercă-rile AUR de delimitare de Mișcarea Le-gionară sunt fake news-urirdquo dar ar mai trebui să ne asigurăm că la adăpostul libertăților democratice prost icircnțelese Parlamentul nu devine o tribună de ex-primare a unor opinii pe care apoi politi-cienii le infirmă dar faptul că ele au fost rostite și-a făcut deja efectul asupra unei părți a electoratului romacircn (AM)
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 23
Y D E C E S E Y C O M E M O R Ă R I Y
FILE DE CALENDAR6Evrei născuți icircn luna aprilieClaude Cohen-Tannoudji ndash fizi-
cian Născut la Constantine Algeria 1 aprilie 1933 membru icircn Academia Franceză 1981 Premiul Nobel pentru fizică 1997
Nachman din Breslov ndash rabin Născut la Medzybizh 4 aprilie 1772 stabilit la Bratslav și la Uman unde a murit icircn 1810 Mormacircntul lui este loc de pelerinaj
Simcha Jacobovici ndash regizor ar-heolog scriitor canadian Născut la Pe-tah-Tikva din părinți originari din Romacirc-nia 4 aprilie 1953 Cărți și filme despre istoria evreiască antică
Mircea Săucan ndash regizor și pro-zator Născut la Paris 5 aprilie 1928 revenit cu familia icircn Romacircnia 1934 Emigrat icircn Israel 1987 decedat la Na-zareth-Illit 2003
Eliyahu Bakshi-Doron ndash Șef-Rabin sefard al Israelului 1993-2003 Născut la Ierusalim 5 aprilie 1941 Adept al dialogului interconfesional Decedat la Ierusalim 12 aprilie 2020
Frida Wattenberg ndash membră a Rezistenței franceze Născută la Pa-ris 7 aprilie 1924 activistă comunitară Distinsă cu Legiunea de Onoare Dece-dată la Paris 3 aprilie 2020
Edmund Husserl ndash filozof Născut la Prossnitz Moravia 8 aprilie 1859 convertit la luteranism1886 Icircntemeie-torul școlii de fenomenologie Decedat la Freiburg 1938
Maria Banuș ndash poetă Născută la București 10 aprilie 1914 Primul vo-lum bdquoȚara fetelorrdquo 1937 Premiul Her-der pentru poezie 1986 Decedată la București 1999
Stefan Heym (Helmut Flieg) ndash scrii-tor Născut la Chemnitz 10 aprilie 1913 refugiat icircn SUA1935-1952 Premiul Ie-rusalim 1993 Decedat la Ein Bokek Israel 2001 icircnmormacircntat la Berlin
Tristan Tzara (Samuel Rosen-stock) ndash poet Născut la Moinești 16 aprilie 1896 stabilit icircn Franța Unul dintre icircntemeietorii dadaismului Dece-dat la Paris 1963
Cynthia (Shoshana) Ozick ndash scrii-toare Născută la New York 17 aprilie 1928 Autoare de povestiri și romane despre viața evreilor din America
Menachem Mendel Schneerson ndash Lubavitcher Rebbe lider al Mișcării Habad Născut la Nikolaev 18 aprilie 1902 Stabilit icircn SUA 1941 a icircntemeiat o rețea de sinagogi școli instituții me-dicale Decedat la New York 1994
Rita Levi-Montalcini ndash neurobio-log Născută la Torino 22 aprilie 1909 Premiul Nobel pentru medicină 1986 Senator pe viață icircn Senatul Italiei pacircnă la deces 2012
Barbra Streisand ndash actriță de ci-nema și cacircntăreață Născută la New York 24 aprilie 1942 Printre cacircntecele interpretate bdquoKol Nidrerdquo și alte melodii ebraice clasice
Adolphe (Isaac Moise) Creacutemieux ndash lider al evreimii franceze Născut la Nicircmes 30 aprilie 1796 Icircntemeietor al Alianței Israelite Universale1860 De-cedat la Paris 1880
Evrei decedați icircn luna aprilieHelena (Chaja) Rubinstein ndash pro-
ducătoare de cosmetice și colecționară de artă Născută la Cracovia 1870 stabilită icircn SUA 1914 Decedată la New York 1 aprilie 1965
Lev Davidovich Landau ndash fizician Născut la Baku 1908 Premiul Nobel pentru fizică 1962 Decedat la Mosco-va 1 aprilie 1968
Israel Avraham Portugal ndash lider al hasidismului de Sculeni (bdquoSculener Reberdquo) Născut icircn Romacircnia 1923 de-cedat la New York 1 aprilie 2019
Adam Schlesinger ndash compozitor textier cacircntăreț Născut la New York 1967 Premiul Emmy pentru muzică și lirică originală 2019 Decedat la New York 1 aprilie 2020
Allen Ginsberg ndash poet Născut la Newark New Jersey 1926 A scris și poezii pe teme iudaice Decedat la New York 5 aprilie 1997
Isaac Asimov (Isaak Yudovich Ozimov) ndash chimist autor de romane științifico-fantastice Născut la Petrovi-ki Rusia 1920 emigrat icircn SUA 1923 Decedat la New York 6 aprilie 1992
Helene Aylon (Greenfied) ndash pictoriță Născută la Brooklyn NY 1931 Om de artă eco-feminist și co-mentatoare feministă a Bibliei Ebraice Decedată icircn SUA 6 aprilie 2020
Mark Steiner ndash filozof Născut la Bronx NY 1942 profesor la Universita-tea Ebraică din Ierusalim Specialist icircn filozofia științei Decedat la Ierusalim 6 aprilie 2020
Ilarie Voronca (Eduard Marcus) ndash poet și eseist Născut la Brăila 1903 stabilit icircn Franța 1933 S-a sinucis la Paris 8 aprilie 1946
Primo Levi ndash scriitor Născut la To-rino 1919 supraviețuitor al lagărului de la Auschwitz Scrieri referitoare la experiențele sale icircn Holocaust S-a si-nucis la Torino 11 aprilie 1987
Ludwik Lazarus Zamenhof (Ley-zer Leyvi Zamengov) ndash medic și lingvist Născut la Byalistok 1859 Creator al limbii esperanto Decedat la Varșovia 14 aprilie 1917
Nina Cassian (Reneacutee Annie Cas-sian Mătăsaru) ndash poetă Născută la Galați 1924 exilată icircn SUA 1985 A scris și pe teme evreiești Decedată la New York 14 aprilie 2014
Meir A Halevy (Meir ben Abraham Hahamu) ndash rabin și istoric Născut la Piatra Neamț 21 martie3 aprilie 1900 Emigrat icircn Franța 1963 decedat la Pa-ris 15 aprilie 1972
Liviu Librescu ndash inginer Născut la Ploiești 1930 profesor la Virginia Tech Blacksburg SUA 1985 Ucis icircn timpul orei de curs de către un criminal 16 aprilie 2007
Chaim Herzog ndash general și om po-litic Născut la Belfast 1918 emigrat icircn Palestina 1935 Președinte al Isra-elului 1983-1993 Decedat la Tel Aviv 17 aprilie 1997
Benjamin Disraeli (DrsquoIsraeli 1st Earl of Beaconsfield) ndash scriitor și om politic Născut la Londra1804 conver-tit la anglicanism 1817 Prim-ministru al Angliei icircn trei racircnduri 1868-1881 A păstrat legătura cu iudaismul Decedat la Londra 19 aprilie 1881
Marcel Hermann Iancu (Janco) ndash pictor și arhitect Născut la București 1895 emigrat icircn Palestina 1941 Pre-miul Israel 1957 Decedat la Ein Hod Israel 21 aprilie 1984
Esteacutee Lauder ndash producătoare de cosmetice Născută la Corona NY 1906 Icircntemeiază Esteacutee Lauder Com-panies1946 Decedată la New York 24 aprilie 2004
Ezer Weizman ndash general și om poli-tic Născut la Tel Aviv1924 Președinte al Statului Israel 1993-2000 Decedat la Caesarea Israel 24 aprilie 2005
Moșe Teitelbaum ndash bdquoSatmarer Reberdquo Născut la Ujfeherto Ungaria 1914 emigrat icircn SUA 1947 Decedat la Williamsburg NY 24 aprilie 2006
Iosif Iser (Iosif Isidor Rubinsohn) ndash pic-tor și grafician Născut la București 1881 Membru al Academiei Romacircne 1955 De-cedat la București 25 aprilie 1958
Ludwig Wittgenstein ndash filozof Născut la Viena 1889 Specialist icircn logică epistemologie filozofia limbaju-lui Refugiat icircn Anglia 1939 Decedat la Cambridge 29 aprilie 1951
LUCIAN-ZEEV HERȘCOVICI
6S-a stins din viață Alexandru (Sandu) Singer
Fostul director al Editurii Hasefer Alexandru Sin-ger zl s-a născut la Brăila icircn 1932 icircntr-o familie evreiască din clasa mijlocie Bunicul său era un cu-noscut croitor iar tatăl pălărier Familia s-a mutat la București cacircnd Alexandru avea doar doi ani Dar legile rasiale și războiul distrug afacerea iar tatăl ajunge icircntr-un lagăr de muncă din Moldova Crește icircn grija mamei și foarte tacircnăr la 13 ani ajunge ucenic electrician
Cărțile sunt universul lui și continuă să studieze chiar și icircn perioada dură a războiului astfel icircncacirct după război s-a icircnscris la Facultatea de Filosofie a Universității din București
Icircn 1955 la absolvirea facultății fiind deja căsătorit cu Elena profesoară de biologie nu i se admite repartizarea icircn specialitate icircn Capitală și se angajează la nou icircnființata Televiziune Romacircnă fiind cacircteva luni cameraman Icircn fine li se repartizează posturi icircn Oradea lui ca icircndrumător cultural la Felix iar Elenei ca profesoară icircntr-un sat alăturat Cacircțiva ani Sandu lucrează chiar icircn Băile Felix fiind unul dintre cei care revitalizează și bdquonascrdquo viitoarea stațiune
Oradea are o intensă viață culturală și Sandu se implică activ scrie face parte din colectivul revistei bdquoFamiliardquo și devine profesor de filosofie la Liceul bdquoGojdurdquo colaborează și la teatru Icircși continuă pasiunea pentru sociologie și lu-crează icircn acțiuni de sociologie aplicată alături de profesorul și icircndrumătorul său Octavian Neamțu
Icircn anii rsquo60 este anchetat de Securitate pentru că primise invitație la un Con-gres de Sociologie icircn Anglia unde evident nu ajunge Icircn schimb continuă să scrie analize și să coopereze cu profesori europeni este primul care introduce noțiunea de educație continuă icircn Romacircnia fiind publicat atacirct icircn țările socialiste cacirct și icircn Canada Suedia și Germania
Icircn 1972 la icircnființarea Ministerului Culturii și Educației Socialiste este che-mat la București Icircn 1980 e chemat la ministrul Suzana Gacircdea care icircl critică deoarece e bdquoprea băgăreț și icircncăpățacircnatrdquo și icircl mută din minister I se propune să lucreze la Editura Politică poziție pe care o refuză Ajunge redactor la Editura bdquoIon Creangărdquo unde va lucra pacircnă după Revoluție
Chiar dacă se pensionează oficial icircn 1992 e abia icircnceputul unei noi ere pentru Sandu Singer Devine directorul unei mici edituri private icircși intensifică colaborările internaționale participă la conferințe pe tema educației continue și organizează la București cu sprijin UNESCO un eveniment cu această temă
Continuă prin a lucra alături de Zigu Ornea la Editura Hasefer redactează nenumărate cărți ale autorilor evrei din țară și din străinătate și devine directorul editurii după dispariția lui Ornea
Abia la vacircrsta de 76 de ani se va retrage din activitate despărțindu-se cu greu de pasiunea sa Totuși continuă să redacteze și să tipărească cărți pen-tru prieteni și colaboratori călătorește icircn toată lumea de la New York pacircnă icircn Norvegia scrie pentru bdquoObservator Culturalrdquo bdquoDilemardquo și bdquoAdevărul culturalrdquo se implică icircn viața comunității evreiești și primește Premiul bdquoȘafranrdquo icircn Elveția
A lucrat trei ani și jumătate ca voluntar la Centrul Educațional Lauder unde avea ore de lectură la bibliotecă și pentru toți elevii era bdquobuniculrdquo
Dumnezeu să icirci binecuvacircnteze amintirea
Izu Gott zl ndash 5 ani de la intrarea icircn eternitate
Izu Gott zl a dominat viața muzicală evreiască din Romacircnia celei de-a doua părți a veacului XX Icircn familia lui de mu-zicieni dorohoieni copiii se bucurau să cacircnte icircmpreună ore icircntregi Oifn pripicik A idișe mame Ba mir bist ti șein Frații mai mari cacircntau la vioară și la acordeon Icircntr-o zi ndash tunete și fulgere fratele mai mare l-a prins umblacircnd la acordeonul lui Pe urmă a icircnceput să-l icircnvețe Cacircnd și-a dat seama că și-a icircntrecut profesorul i-a icircncredințat instrumentul
Era icircn clasa icircntacirci primară cacircnd el familia lui tot șteitl-ul au fost deportați icircn Transnistria A ținut minte toată viața vagoanele de marfă bdquocazareardquo icircn sinagogi părăsite tifosul morții de dimineață Și totuși muzica nu i-a părăsit nici pe el nici pe ai lui Iubea deopotrivă folclorul evreiesc și romacircnesc După 1959 cacircnd a terminat Conservatorul a fost dirijor al Teatrului Evreiesc de Stat din Iași și al Ansamblului Doina Moldovei Icircn 1979 a fost pus să aleagă ori Doina ori comunitatea Deoarece teatrul evreiesc ieșean se desființase a preluat con-ducerea Corului de Talmud Tora din oraș bdquoComunitateardquo a răspuns Depar-tajare formală Cine vede hasidim-ii israelieni dansacircnd și cacircntacircnd pe motive folclorice romacircnești icircnțelege asta Din 1980 a condus corul de Talmud Tora din București Apoi a fost icircndrumător muzical pe țară al corurilor comunitare A făcut turnee de mare succes icircn Israel Europa America A cacircntat la Casa Albă
Izu Gott n-a plecat de tot dintre noi ne-a lăsat pe cel mai bun discipol Bog-dan Lifșin
IULIA DELEANU
Icircnhumați icircn cimitirele CEB din București VLĂDESCU JANETTA (Cimitirul Giurgiului) STOENESCU SUZETTE (Cimitirul Filantropia) GEORGESCU FE-LICIA (Cimitirul Sefard) SINGER SANDU (Cimitirul Giurgiului) GUTTMANN BERNHARD (Cimitirul Sefard) COHN MERY BEATRICE (Cimitirul Sefard) BARID ANDY (Cimitirul Giurgiului) LEONDARI VASILE-GRIGORIE (Cimitirul Giurgiului)
24 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
franceze iar mono-grafiile și sintezele critice privind lite-ratura daneză au fost de asemenea consultate icircn romacirc-nă franceză sau germană Știm asta deoarece icircn cel mai bun stil academic Ștefan Cazimir ne dezvăluie la finalul cărții biblio-grafia pe care a icircntrebuințat-o de pri-sos să subliniez că a mers la sursele esențiale și că a știut cu deprindere de vechi truditor icircn cultura romacircnă să ca-ute mereu legăturile cu literatura noas-tră Fie prin traduceri fie prin sinteze
Pretextul cărții dacă era nevoie de unul l-a reprezentat probabil dubla aniversare icircn 2020 a scriitorului Hans Christian Andersen născut icircn 1805 și trecut la cele veșnice icircn 1875 Ștefan Cazimir a ales cea mai frumoasă și icircn
Vedere din Elsi-nor Escursiuni icircn literatura daneză cea mai recentă carte a lui Ștefan Cazimir apărută la finele anului trecut a luat prin surprin-dere lumea literară romacircnească
Absența unor reacții critice mai
consistente o dovedește cred limpe-de iar motivele sunt și ele ușor de ghicit Profesorul Ștefan Cazimir este o enciclopedie culturală vie icircnsă nu era cunoscut ca specialist icircn literaturi nordice Și-apoi icircn timpuri de pande-mie cacircnd viața culturală se derulea-ză la ralenti cine să se mai ocupe la București de cercetări privind literatu-ra daneză Nu icircn ultimul racircnd Ștefan
Cazimir este cunoscut ca o persona-litate plină de umor care și icircn Parla-ment se amuza pe seama carențelor bdquoaleșilor neamuluirdquo nu puțini s-au gacircndit că icircntre copertele cărții despre puțin cunoscuta la noi literatură da-neză se află o uriașă farsă Mai ales că subtitlul trimite la cunoscuta carte a lui Nicolae Filimon Escursiuni icircn Germania meridională (1858) Cum Nicolae Filimon face parte din teritoriul literar icircn care expertiza profesorului Cazimir este absolută mulți au bănuit o farsă culturală
Nimic mai fals Vedere din Elsinor chiar este o suită de 16 profiluri literare consacrate scriitorilor clasici ai litera-turii daneze de la Ludvig Holberg la Jens Christian Groslashndahl precedate de o introducere și un capitol de con-cluzii Operele lor au fost citite icircn tra-duceri romacircnești (cele mai multe) sau
O carte neobișnuită sau excelența evreiască icircn timpuri de pandemieRealitatea
cărţii
Adevărul pocit după preferințeDemiterea președintelui Asociației Foștilor Deți-
nuți Politici și Victime ale Dictaturii din Romacircnia Octa vian Bjoza din funcția de subsecretar de stat la Secretariatul de Stat pentru Recunoaşterea Meritelor Luptătorilor Icircmpotriva Regimului Comunist a stacircrnit o furtună pe scena politică romacircnească Furtună care icircntre altele a (re)adus la suprafață o grămadă de minciuni și gunoaie pe care societatea romacircnească se străduiește de peste trei decenii să le ignore și să le țină sub preș dar care icircmput aerul de cacircte ori preșul este mișcat din loc și mizeria iese la iveală
Totul a pornit de la un comunicat semnat de O Bjoza icircn numele AFDPR ca reacție la amendamen-tele introduse de deputații Silviu Vexler Ovidiu Ganț și Slavoliub Adnagi la Legea nr 2322020 amenda-mente care prevăd că nu se pot acorda indemnizații bdquopersoanelor condamnate pentru infracțiuni icircmpotri-va umanității sau celor icircn cazul cărora s-a dovedit că au desfășurat o activitate fascistă sau legionară icircn cadrul unei organizații sau mișcări de acest fel și nici copiilor acestorardquo
Așa și Pe cine ar putea deranja (și de ce) că foștii legionari și criminali de război atacircția cacircți mai sunt icircn viață și (mai ales) odraslele lor nu pot icircn-casa indemnizații de la statul romacircn Răspunsul scurt este pe AFDPR și partidele AUR și PSD Răs-punsul mai lung este cel la icircntrebarea bdquode ce icirci su-pără această decizierdquo
Conform Asociației pentru cei care icircși executau sentințele icircn icircnchisorile comuniste bdquonu mai conta din ce partid făcuseră vreodată parte sau nurdquo așadar acum li se bdquocontestă meritele și se schimbă sensul luptei lor de rezistență icircmpotriva comunismuluirdquo Și dacă faptele părinților nu contează pentru Asociația Foștilor Deținuți Politici după cum se afirmă icircn co-municatul publicat pe site-ul organizației evident că pentru Bjoza copiii tuturor deținuților politici trebuie să primească indemnizații bdquoindiferent de faptul că părinții lor au fost criminali de război naziști legio-nari sau comuniștirdquo bdquoCe vină puteau să aibă copiii fasciştilor naziştilor legionarilor evreilor comuniş-tilor romacircnilor Ce vină puteau să aibă copilaşii ră-maşi acasă pentru faptele comise de părinţi Aşa vedem noi problemardquo a spus Bjoza
Este o mare eroare să pui semnul egal icircntre toți deținuții politici indiferent de faptele lor doar pentru că și legionarii s-au opus comunismului Atunci să ne așteptăm ca AFDPR să propună clemență și pentru Hitler și partidul național-socialist deoarece și ei de-clarau că dușmanul lor cel mai mare este comunismul motiv pentru care a și fost declanșată Operațiunea Barbarosa adică atacarea Uniunii Sovietice Aș mai adăuga doar că ignoracircnd vina pentru care unii
deținuți au ajuns icircn pușcărie Bjoza nu face decacirct să perpetueze afirmația falsă a comuniștilor care pre-tindeau că toți luptătorii anticomuniști sunt legionari Azi AFDPR afirmă că toți deținuții politici erau la fel pentru că erau anticomuniști Crimele comise de unii dintre ei inclusiv icircmpotriva evreilor nu mai contează vina a fost spălată de trecerea prin detenție
Dar cu evreii fostul subsecretar de stat o rezolvă repede bdquoAFDPR nu contestă existența Holocaustu-lui icircn Romacircnia Singurul lucru care poate fi discutat constă icircn dimensiunile Holocaustuluirdquo Adică dacă Holocaustul din Romacircnia ar fi avut mai puține vic-time culpa legionarilor ar fi fost mai mică Motiv su-ficient pentru demitere arăta Florin Cicircțu bdquoA pune icircn discuţie dimensiunile Holocaustului şi a icircncerca să pui pe umerii comunităţii evreieşti aducerea comu-nismului icircn Romacircnia este nu doar o icircncercare de a mistifica istoria ci şi un gest periculos pentru valorile democraticerdquo Poziție susținută și de Andrei Muraru reprezentant special al Guvernului pentru promova-rea politicilor memoriei și combaterea antisemitismu-lui care a afirmat că bdquoreexaminarea faptelor istorice sub forma negaţionismului deflectiv este o formulă icircntacirclnită a negaţioniştilor iar declaraţiile publice ale lui Octavian Bjoza sunt insultătoare pentru memoria victimelor Holocaustului şi pentru urmaşii acestorardquo
Negarea dimensiunii Holocaustului nu e ceva nou Să ne amintim că Dan Șova senator și purtă-tor de cuvacircnt al PSD la acea vreme a declarat icircn 2012 că la Iași germanii au omoracirct 24 de evrei Motiv pentru care partidul l-a trimis icircn vacanță icircn SUA cu condiția să viziteze și Muzeul Holocaustului Iar apoi Dan Șova a fost uns ministru de către președintele PSD și prim-ministrul de atunci Victor Ponta
Așa că de ce să ne mirăm acum că tot PSD prin gura lui Florin Roman afirmă că demiterea lui Bjoza a fost decisă de unii care stau bdquoicircn spatele cortineirdquo și bdquoiau decizii politice pe care le icircnmacircnează icircn plic pre-mieruluirdquo Cine să fie icircn spatele cortinei Oculta iudeo-masonică așa cum se spunea pe vremea legionarilor pe care azi icirci apără (din nou) PSD Icircn acest context poziția AUR (bdquogestul premierului PNL arată care este adevărata culoare a coaliţiei de guvernămacircnt roşul aprins al tancurilor sovietice bolşevicerdquo) nu ne miră dar ne dă ocazia să afirmăm icircncă o dată că AUR nu e deloc izolat pe scena politică romacircnească
Și atunci să ne mai uluiască faptul că Maia Mor-genstern a fost tratată de bdquojidrdquo la o icircntacirclnire cultura-lă iar icircn Parlament sunt omagiați doi legionari fără ca vreun alt parlamentar icircn afară de Silviu Vexler să protesteze
Dacă nu ne trezim viitor de AUR țara noastră areALX MARINESCU
Preţul unui abonament pe un an este de 30 lei Abonamentele pentru cititorii din provincie se vor face la comunităţile evreieşti din localitatea respectivă ABONAŢII SUNT RUGAŢI SĂ COM-PLETEZE ADRE SA EXPEDITORULUI PE CUPON Pentru cei din Bucureşti ndash la sediul FCER din str Sfacircnta Vineri nr 9 ndash 11 cod poştal 030202 Cod fiscal FCER 7426470 Abonamentele se mai pot achita şi prin mandate poştale fie pe adresa FCER ndash la oficiile poştale din localitate FIRST BANK SUCURSALA MOŞILOR OLARI Contul IBAN RO66PIRB4236745798003000 (RON) RO03PIRB4236745798002000 (USD) RO37PIRB4236745798001000 (EUR) Pentru EUROPA un abonament pe un an costă 45 de euro (cu toate taxele incluse) Pentru EXTRA EUROPA un abonament costă 95 de dolari USA (cu toate taxele incluse) Pentru Israel un abonament pe un an costă 40 de dolari USA
REALITATEA EVREIASCĂREDACŢIA Bucureşti
str Maria Rosetti nr 17 sector 2COD POŞTAL 020481 OP 9
Tel fax 021-3227560wwwjewishfedro
realitateaevreiascagmailcomSerie nouă a
REVISTEI CULTULUI MOZAICFondată icircn 1956
de Şef-Rabin Dr Moses Rosen
Redactor-şef Alexandru MARINESCU
Redactori Dr Claudia BOSOI
Iulia DELEANUDan DRUŢĂ
Luciana FRIEDMANNEva GALAMBOS (senior editor)
George GIcircLEA Mihaela OBERSCHI
Foto Sandu CAcircLŢIASecretar de redacţie Emilia HRISTEA
DTP Gabriel IONESCU
Tiparul executat de Tipografia TIPOART IDEA STUDIO
BucureştiTel 0723531624
Relaţii administrator Mihail TUNSOIU tel 021-3149690
distributierregmailcom
Potrivit art 206 CP responsabilitatea juridică pentru conţinutul fiecărui text aparţine autorului Redacţia nu icircmpărtăşeşte icircn mod obligatoriu punctele de vedere exprimate icircn articolele semnate de colaboratori Redacţia nu primeşte spre publicare decacirct articole scrise cu diacritice
Gacircndul scrisbdquoTrădarea lui
EinsteinldquoScriitor de for-
mație filosofică și icircmpătimit eseist Eric
Emmanuel Schmitt a pus icircn discuție relația om ndash lume Așa a făcut cu Di-derot Freud Mozart etc Icircn ceea ce privește omul de știință confruntat cu efectele descoperirilor sale ndash Schmitt are icircnsă prede-cesori iluștri Brecht (Galileo) Duumlrrenmatt (Fizicienii) și chiar Hainar Kipphardt (Cazul Oppenheimer)
Icircn Trădarea lui Einstein piesa scrisă icircn 2014 tradusă și regizată de Tudor Țepeneag la TES dramaturgul se oprește asupra genialului fizician și dezvoltă relativitatea alegerilor omului sub vremi Icircl surprindem pe savant (la icircnceputul celei de-a Doua Conflagrații Mondiale) pe malul unui lac din New Jersey stacircnd de vorbă cu un vagabond Con-fident al hazardului marginalizatul căruia i-a murit fiul pe front pare o sensibilă (și realistă) cameră de rezonanță pentru icircntrebările pe care și le pune in-telectualul idealist Nu sunt indiferente originea și biografia protagonistului german evreu ateu dar solidar cu neamul său constracircns la exil la rătăciri de apatrid și afectat de pericolul nazist și de esca-ladarea prigoanei antievreiești Conștient că este supravegheat de FBI intracircnd și icircn vizorul Comisiei Hoover el va fi dizgrațiat și apoi reabilitat
Se poate izola savantul de situația tragică a lumii icircn care trăiește Se poate despărți de destinația dată invențiilor sale de cei care le-au creditat Se poate rupe de putere de politică Cea mai arzătoare di-lemă a acestui pacifist și iubitor al muzelor care l-a alertat pe Roosevelt asupra avansului experimente-lor germane și asupra rolului decisiv al forțelor ce vor deține bomba atomică este aportul său la cercetări ce au dus la finalizarea armei atomice El va parti-cipa la celebrul Proiect Manhattan (1940) numai că apoi după Hiroshima se va trezi plin de groază ca un ucenic-vrăjitor Pe de altă parte el va semna icircn 1965 icircmpreună cu Bertrand Russel un manifest privind pericolul bombei cu hidrogen
Interesul față de text și setea de teatru după pandemie icircnsuflețesc jocul interpreților icircndrumați de Tudor Țepeneag Simplitate firesc gravitate dar și umor autoironie și caldă comunicare umană ndash asta exprimă dialogul dintre Andrei Finți Mircea Dragoman (rolul titular) și Veaceslav Grosu Neculai Predica La racircndul lor Mihai Nițu George Remeș Andrei Miercure dau viață agentului FBI OrsquoNeill Bi-nevenită icircn spectacol este și violonista Rodica Doija
NATALIA STANCU
Drumul spre teatru
același timp cea mai icircnaltă cale de a marca dubla aniversare oferind litera-turii romacircne o primă introducere sin-tetică icircn literatura daneză Demersul său util și ieșit din comun icircn același timp este o bdquomarcă icircnregistratărdquo a sa și a prezenței evreiești icircn cultura romacirc-nă o prezență definită prin excelență devotament și travaliu susținut Icircn timpuri de pandemie Ștefan Cazimir a mers cacircnd și cum s-a putut la Bi-blioteca Academiei Romacircne iar apoi ne-a oferit o carte care reprezintă o bază pentru oricine dorește să stu-dieze sau numai să se informeze cu privire la literatura daneză O primă sinteză romacircnească scrisă cu har și cu o particulară icircnțelegere a fenome-nului literar nordic
RĂZVAN VONCUȘtefan Cazimir ndash Vedere din Elsinor Es-
cursiuni icircn literatura daneză Editura Semne București 2020
4 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
Chiar dacă locurile din Tem-plul Coral au fost ocupate pe sfert respectacircndu-se rigorile impuse de distanțarea socială totuși ceremoniile de Purim 5781 nu s-au desfășurat icircn fața unei săli aproape goale așa cum s-a icircntacircmplat anul trecut De aceea prim-rabinul Rafael Shaffer și ceilalți vorbitori au salutat faptul că icircn sfacircrșit
ne-am putut icircntacirclni față-n față și cu toa-te că numărul e n o r i a ș i l o r nu s-a putut compara cu cel din alți ani prezența lor la Templu este un semn bun de speranță că lucrurile
se vor normaliza Eduard Kupferberg secretarul general al FCER și director al Cancelariei Rabinice i-a salutat cu multă bucurie pe cei prezenți
Aceeași idee a fost icircmpărtășită și de prim-rabinul Rafael Shaffer icircnainte de a trece la o drașa legată de Meghi-lat Esther (Cartea Esterei) Comen-tacircnd narațiunea de Purim el a atras atenția asupra particularităților aces-tui text icircn care icircn primele capitole nu se icircntacircmplă nimic abia mai tacircrziu se desfășoară evenimentele care ca-pătă nuanțe dramatice Haman vrea să-i distrugă pe evrei și-i explică icircm-păratului că sunt un popor dezbinat Ca să icircși salveze conaționalii Mor-dehai și alți conducători ai evreilor le poruncesc să fie solidari ceea ce s-a și icircntacircmplat A fi icircmpreună a icircnsemnat unire și prietenie și de aceea Purimul atacirct prin ceremoniile din Templu cacirct și prin mesele ce se organizează semnifică această unitate
Anul trecut dar și icircn acest an mulți enoriași au fost nevoiți să-și petreacă sărbătorile icircn izolare Totuși datorită condițiilor tehnice faptului că cere-moniile pot fi urmărite prin internet nu mai există izolare suntem icircmpreună Faptul că Dumnezeu icircnainte de a da lovitura a dat soluția ne conduce la ideea că icircn fiecare clipă grea există o soluție trebuie doar să o găsim Soluția icircmpo-triva izolării icircn această p a n d e m i e este ca fieca-re să ne cău-tăm prietenii apropiații și chiar dacă nu ne icircntacirclnim cu ei să le t r ansmi tem de Purim un gacircnd bun
Resimțim acum de Purim bucuria sărbătorii icircmpreună cu humăntașul pe care-l macircncăm icircn pofida faptului că hamanii nu dispar dar este o victo-rie a binelui asupra răului a constatat deputatul Silviu Vexler președintele FCER Și el s-a bucurat de prezența enoriașilor atacircția cacirct au permis reguli-le sanitare dar și-a exprimat speranța că anul viitor vom fi mai mulți și va tre-bui să facem icircn așa fel icircncacirct sinagogi-le să fie iar pline Trebuie să spunem nu singurătății Purimul ne oferă ide-ea de a fi icircmpreună și chiar și acum mulți din icircntreaga țară au urmărit pe internet desfășurarea sărbătorii Nu-mai că nimic nu poate icircnlocui icircntacircl-nirea față-n față dorința de a-i avea alături pe cei dragi
Icircn cuvacircntul său Eduard Kupfer-berg a arătat că icircn vremurile mesiani-ce se vor marca doar două sărbători
Iom Kipur și Purim Prima este o ale-gere fireas-că deoarece este vorba de iertarea pă-catelor Puri-mul este icircnsă o sărbătoare imperfectă icircn care Numele lui Dumnezeu
nu apare nici măcar o dată icircn Cartea Esterei Dar alegerea s-a făcut tocmai din acest motiv deoarece arată oa-menii cu toate fațetele lor De aseme-nea scoate icircn evidență rolul hazardului ne icircnvață cum să facem față za-rurilor
Icircn conti-nuare prim-rabinul Rafa-el Shaffer și pr im-canto-rul Emanuel Pusztai au
citit Meghi-lat Esther icircn ebraică iar Ery Pervules-cu icircmpreună cu Eduard Kupferberg au redat tex-tul icircn lim-ba romacircnă Enoriașii care au urmărit cu atenție textul au reacționat zgomotos la numele lui Haman icircnvacircrtind gragher-ele sau bă-tacircnd din picioare
A urmat un scurt program artistic prezentat de actori ai TES (Mihai Ciu-că și Valentin Manole) un intermez-zo muzical (Sonata nr 5 de Vivaldi) cacircntecul Shalom Alechem executat la două violoncele (Olivia Maria Marin și Sergiu Marin) și un reușit concert al Corului Templului Coral care icircn ciuda faptului că au fost numai doi interpreți și dirijorul Robert Levensohn-Oltea-nu a reușit să redea cu mare artă melodiile interpretate ndash cacircntece de Purim cunoscute cacircntece ebraice și romacircnești
Ca publicul să intre pe deplin icircn atmo-sferă CEB respectiv vicepreședintele Silvian Horn s-a icircngrijit ca participanții chiar dacă nu s-au costumat să aibă măști și diferite tipuri de pălării S-a re-marcat uriașa pălărie mexicană a prim-rabinului Rafael Shaffer care icircn spiritul Purimului a dansat pe parcursul icircntre-gului program al Corului icircmpreună cu un tacircnăr din Israel De asemenea cei prezenți au fost răsplătiți cu cacircte un pachețel de humăntaș pregătit de har-nicul personal de la bucătăria rituală
La reușita sărbătorii de Purim de la Templul Co-ral și-au adus c o n t r i b u ț i a Andreea Va-rodin (Proto-col FCER) Jean Bercu (șef Serviciu Admin is t ra-tiv) Robert Hodorog (CEB) și Ilona Elena Muda-va (bucătăria rituală)
EVA GALAMBOS
Purim 5781 la Templul Coral din București D i n n o u icirc m p r e u n ă
Purimspiel la Teatrul Evreiesc de Stat
Icircn cuvacircntul de deschidere deputatul Silviu Vexler președintele Federației Comunităților Evreiești din Romacirc-nia a remarcat continuitatea tradiției organizării Purim-spiel-ului pe scena Teatrului Evreiesc de Stat despre care a afirmat că bdquoeste și rămacircne adevăratul simbol al limbii idiș din Romacircnia După mai bine de un an astăzi revenim cu adevărat acasă Purim este o sărbătoare a minunilor o sărbătoare a visurilor care devin realitate a oamenilor care știu și icircși aduc aminte că trebuie să zacircmbească dar mai ales să icirci facă și pe cei din jurul lor să zacircmbească să aibă o bucurie Icirci mulțumesc directorului Maia Morgen-stern și icircntregii echipe a TES pentru efortul făcut icircn aceas-tă seară de a aduce un zacircmbet și un moment de normali-taterdquo a afirmat liderul FCER uracircnd tuturor spectatorilor și icircntregii comunități tradiționalul Hag Purim Sameah
Consilierul prezidențial Sergiu Nistor s-a declarat icircn-cacircntat de a lua parte la acest fericit eveniment transmițacircnd
un mesaj de optimism și speranță bdquoIcircncerc o icircntreită bucu-rie Icircntacirci pentru că sunt alături de dvs icircn această seară Icircn al doilea racircnd pentru că icircn aceste vremuri suntem doritori poate mai mult decacirct oricacircnd să ne bucurăm icircmpreună de cel mai de preț dar viața dar și de cel mai de preț proiect pe care icircl icircmpărtășim libertatea A treia bucurie este că particip la redeschiderea acestei scene cu speranța că nu se va mai icircnchide niciodatărdquo a declarat reprezentan-tul Președinției Romacircniei care a subliniat astfel mesajul inscripționat pe masca purtată bdquoThe music must go onrdquo
Victor Opaschi șeful Secretariatului de Stat pentru Culte a evocat icircndelungata și buna cooperare cu FCER
participarea sa la Purimspiel devenind deja o tradiție bdquoAtuul nostru cel mai prețios este relația de icircncredere cu principalii noștri parteneri ndash cele 18 minorități Aș dori să mulțumesc FCER pentru eforturile depuse icircn toți acești ani de după Revoluție iar aici fac o reverență specială președintelui de onoare Aurel Vainer pentru așezarea relației dintre stat și culte icircn cheie democraticărdquo Vorbito-rul a evidențiat modelul actual de parteneriat dintre stat și culte icircntr-o Europă care se confruntă cu un val de ex-tremism El a apreciat că Romacircnia este un exemplu al dialogului interreligios și datorită dinamismului cultelor din Romacircnia
Dans muzică și umor pe scena TESCa icircn fiecare an diversitatea momentelor artistice s-a
impus și cu prilejul acestei ediții a Purimspiel-ului Icircn debut trupa de dansuri Hora a Comunității Evreilor din București coordonată de vicepreședintele Silvian Horn a oferit pu-blicului spectator un moment inspirat de ritmul muzicii israeliene contem-porane Dansul nu poate fi urmat decacirct de muzică așadar Robert Le-vensohn dirijor și Corul Templului Coral acompaniat de Gilbert Șaim și Bogdan Solomonovici au interpretat melodii binecunos-cute și apreciate de cei prezenți și răsplătite cu aplauze
Actorii Teatrului Evreiesc de Stat ndash Maia Morgenstern Mihai Ciucă Dorina Păunescu Natalie Ester Alina Tomi Arabela Neazi Roxana Guttman Viorica Bantaș Mirela Nicolau Marius Călugărița Katia Pascariu Mihai Prejban Antonela Barnat acompaniați de TES Orchestra ndash Bog-dan Lifșin Rodica Doija Feras Sarmini și Mihai Pinte-naru ndash au oferit un potpuriu umoristic și muzical icircn care
speranța buna dispoziție umorul și pe alocuri autoironia au reprezentat principalele coordonate
Haman a fost icircnvins icircncă o dată Hag Purim SameahDAN DRUȚĂ
S Vexler președintele FCER
R Shaffer
dr A Vainer
Formația de dansuri Hora
V Opaschi (stg) și Sergiu Nistor
Aspect din timpul spectacolului
E Kupferberg J Iacobescu
S Horn
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 5
reu invitat să le vorbească elevilor și studenților care icircl icircntrebau ce l-a ajutat să supraviețuiască Pogromului și Tre-nurilor Morții Iar el răspundea invaria-bil bdquoOptimismul meurdquo Avea capacita-tea de a aprecia partea plină a paha-rului și de a nu subaprecia importanța părții goale Așa a putut să găsească soluția salvatoare fără a se văita vre-odată Cacircnd povestea despre vagonul de vite icircn care a fost transportat icircn iulie 1941 alături de 137 de evrei icircl numea icircntotdeauna bdquovagonul meurdquo Icircn acea icircnghesuială fără aer și fără apă Iancu icircși spunea tot timpul străduindu-se să nu icircși piardă speranța bdquoEu voi ieși din acest vagonrdquo Și așa au mai ajuns la Podu Iloaiei doar opt supraviețuitori printre care și el
Ce este uluitor este că eu am aflat despre Holocaust și Pogromul de la Iași de la Iancu nu de la școală Cacircnd l-am cunoscut nu știam nimic despre această perioadă din istoria Romacircniei
ndash Cum se manifesta pasiunea lui pentru muzică icircn relațiile pe care le avea cu cei din jur
ndash Spunea despre muzică bdquoAceas-ta este lichidul amniotic din pacircntecul mamei oceanul icircn care mă scald acum și care icircmi oferă cele mai subtile satisfacții spiritualerdquo Muzica l-a icircnsoțit toată viața din copilărie și pacircnă cacircnd s-a stins Tatăl lui era comer ciant avea un magazin de instrumente mu-zicale gramofoane dar și biciclete și autoturisme iar mama era casnică Tatăl mai avea și o poziție onorifică de gabai la o sinagogă ieșeană iar Ian-cu icircl icircnsoțea La templu avea acces la muzica sinagogală iar la magazin lua cacircte o placă și o asculta la gra-mofon Mai tacircrziu tatăl său i-a dat o vioară și Iancu a icircnceput să ia lecții cu tatăl lui Iosif Sava Un episod ine-dit este acela cacircnd Iosif care stătea sub masă icircn timpul orelor de vioară ale lui Iancu i-a spus tatălui său că el consideră că acesta cacircnta mai bine decacirct profesorul bdquoA fost spunea Ian-cu prima cronică muzicală a lui Iosif Savardquo La Filarmonica din Iași Iancu Țucărman a avut norocul de a-l ascul-ta pe George Enescu icircn concert și po-vestea că atunci i s-a făcut pielea de găină și a avut această reacție ori de cacircte ori l-a ascultat cacircntacircnd Dacircndu-și seama că nu poate ajunge la un ni-vel de interpretare profesionist Iancu Țucărman și-a ales altă meserie dar a continuat să cacircnte la vioară icircncă 70 de ani și a icircnființat cacircteva orchestre inclusiv la Ministerul Agriculturii unde a lucrat mulți ani Din păcate eu nu l-am mai auzit cacircntacircnd A rămas un meloman pasionat și a avut darul de a descoperi talente muzicale Era foarte dedicat acestei activități și mergeam la concerte și la școli de muzică icircn căutare de copii dotați Icirci ajuta și pro-fesional dar și financiar fiind sprijinit icircn acest sens de Martin Sternin zl un alt supraviețuitor al Pogromului de la Iași Sternin considera că educația este pilonul de bază din viața fiecăruia dintre noi și acorda burse lunare prin Fundația bdquoAdriana și Martin Sterninrdquo tinerilor recomandați de Iancu Prin-tre acești tineri se numără violonistul Andrei Ioniță pianista Daria Ioana Tu-dor și violonista Georgeta Iordache care acum zece ani au format bdquoTrio Sterninrdquo Să adăugăm că și acest trio a fost icircnființat de Iancu Țucărman la res taurantul bdquoPescarulrdquo
La lista celor care au primit ajutor datorită lui Iancu Țucărman și lui Mar-tin Sternin trebuie adăugați Teodora
Țepeș Izabela Ghercu Mihaela Mitro-fan Mircea Dumitrescu Ștefan Apro-du Giulia Coteanu Fabiani Priscina Dan Schlanger directorul Festivalului de Film Evreiesc a lucrat la un film despre Iancu Țucărman iar filmările s-au făcut cu sprijinul lui Andrei Di-mitriu icircntr-una din sălile de la Ateneu icircmpreună cu acești copii și cu sprijinul bdquoAsociației Culturale Iancu Țucărman și Maria Popardquo Să mai spunem și că Ștefan Aprodu a compus o piesă mu-zicală intitulată bdquoPreludiu și Capriciurdquo dedicată lui Iancu Țucărman care a apreciat-o icircn mod deosebit
O foarte bună colaborare a avut-o cu JCC unde a realizat numeroase evenimente culturale și de zece ani avea o emisiune și la Radio Shalom despre mari muzicieni De cacircnd s-a declanșat pandemia și nu putea par-ticipa fizic Iancu trimitea mesajul său și CD-ul cu muzica selectată de el
Ceea ce se știe mai puțin despre el și lumea artei este că icircn ultima vre-me a scris și cacircteva poeme unul fiind dedicat Israelului unul eliberării la-gărului de la Auschwitz unul dedicat mie și altul unui prieten pictor Muzica pentru aceste texte a fost compusă de Șerban Nichifor
ndash Cacircnd plecați din București cu ce călătoreați
ndash Lui Iancu icirci plăcea foarte mult să conducă adesea cu viteză și uneori mă cuprindea teama lacircngă el deși era foarte sigur pe volan Tot timpul voia să conducă el Icircn magazinul ta-tălui său vacircnzacircndu-se și autoturisme lui i se adusese special o mașinuță mai mică și se plimba cu ea prin curte cacircnd avea vreo șase ani După cacircțiva ani cu ajutorul unui scăunel spe cial ca să ajungă la pedale a condus mașini obișnuite Așa că e explicabilă pasiunea lui pentru condus
ndash Aveați și un cățel pe care icircl iu-bea foarte mult
ndash Da icircmi amintesc prima vizită la el acasă Iancu știa să primească oa-meni să pună masa să prepare dife-rite feluri cocktailuri Am remarcat că pe pat avea o cățelușă de pluș care semăna foarte mult cu Lady cățelușa mea pe care am adus-o la Iancu și
căreia am ajuns să icirci spunem bdquocopilul nostrurdquo Ea a stat cu noi pe toată peri-oada conviețuirii noastre ne-a icircnsoțit icircn concedii și avea o relație extrem de apropiată cu Iancu Mergea după el prin casă și cacircnd el s-a icircmbolnă-vit mi-a spus să am grijă de ea să nu rămacircnă cumva pe mormacircntul lui De altfel el spunea mereu că noi eram bdquoIancu Lady și Maria trio Armoniardquo și că dacă oamenii ar fi la fel de sinceri și de atașați ca animalele lumea ar fi mai bună ca și icircn cazul icircn care s-ar respecta porunca iudaică bdquoiubește-l pe aproapele tău ca pe tine icircnsuțirdquo
Pentru Iancu Țucărman icircmbună-tățirea lumii icircn care trăim era un obiec-tiv permanent El spunea că viața era un dar divin oferit ființei umane și ast-fel a fost icircmbogățit Universul De ace-ea dorea să facă cunoscute ororile prin care trecuse ca ele să nu se mai repete Spunea că el ar mai fi adăugat o a unsprezecea poruncă celor zece din Decalog și anume bdquoSă nu rămacirci indiferentrdquo El citea zilnic ziare și revis-te nelipsite fiind bdquoRealitatea evreias-cărdquo bdquoDilemardquo și bdquoLumeardquo Icircntr-un arti-col pe care l-a scris spunea bdquoAstăzi mai mult decacirct oricacircnd doresc să se evite derapajele din trecut O cale de urmat ar fi să nu rămacirci indiferentrdquo Așa se explică și colaborarea permanentă cu INSHR bdquoElie Wieselrdquo și prezența lui la discuții pe tema Holo caustului dar și preocuparea pentru descope-rirea tinerilor talentați După modelul Premiului Nobel pentru Pace Iancu Țucărman considera că instituirea unui premiu pentru combaterea an-tisemitismului xenofobiei și a antiis-raelismului ar putea reduce pericolul unui nou război Cacircnd vorbea despre asta icircncheia mereu adăugacircnd bdquoDacă nu am uita că noi trăim plutind icircn di-vinitaterdquo
O altă trăsătură caracteristică pen-tru el era admirarea tuturor formelor de frumos bdquoEu admir Frumosul de la firul de iarbă pacircnă la zacircmbetul Gio-condeirdquo obișnuia el să spună icircndem-nacircndu-i pe toți să trăiască fiecare cli-pă deoarece este ireversibilă
ALX MARINESCU
Demnitatea supraviețuitorului
A unsprezecea Poruncă Să nu rămacirci indiferentConvorbire cu Maria PoPa care i-a fost alături lui Iancu Țucărman zl
icircn ultimii ani și icircn ultimele zile ale vieții acestuia
La puțină vreme după icircmplinirea unei luni de la icircncetarea din viață a lui IANCU ȚUCĂRMAN zl am icircn-cercat să creionăm un portret al celui plecat dintre noi așa cum l-a văzut partenera sa de viață
ndash Icircntr-un cuvacircnt cum a fost Iancu Țucărman pentru dvs și pentru cei din jur
ndash Pentru majoritatea dintre noi Iancu a fost un model de viață Ma-estrul Sabin Păuța spunea că Iancu Țucărman a fost dovada adevăru-lui expresiei că omul sfințește locul Pentru Iancu Țucărman relațiile in-terumane erau foarte importante și avea foarte mulți prieteni de la icircnalți diplomați (ambasadorii Israelului SUA Germaniei Rusiei) la oameni simpli El ne-a icircnnobilat pe toți cei care am avut norocul să-l cunoaștem și ne-a transmis convingerea sa că noi toți plutim icircn divinitate spunea maestrul Păuța care a compus o pie-să muzicală icircn memoria lui Iancu inti-tulată bdquoMissa brevisrdquo pe care Iancu să o poată asculta dintre icircngeri Iar eu personal sunt recunoscătoare că mi s-a dat șansa de a-l cunoaște
ndash Și cum l-ați cunoscutndash A fost un dar al Divinității M-a
impresionat de la bun icircnceput prin spiritul și umorul său dar și prin vi-goarea și icircnțelepciunea pe care le radia icircn jurul său L-am cunoscut acum nouă ani la Sinaia la festiva-lul bdquoEnescu și muzica lumiirdquo fiindu-mi prezentat de un prieten comun un ar-tist plastic olandez După puțin timp ne-am reicircntacirclnit cu toții la București la restaurantul bdquoPescarulrdquo pe care Iancu Țucărman icircl aprecia icircn mod de-osebit și unde icircși invita toți prietenii și cunoscuții Un alt element de mare preț pentru el era punctualitatea așa că era deja la masă cacircnd am ajuns noi Icirci aflasem vacircrsta avea atunci 89 de ani și am rămas uluită de cacirct pu-tea fi de cald de vesel și de vioi Nu m-am putut abține să icircl icircntreb dacă avea 60 de ani și el m-a asigurat cu umorul care icircl caracteriza că icircmplini-se respectiva vacircrstă A fost foarte pre-zent icircn discuție și era elegant și nobil icircn felul icircn care se exprima
Apoi ne-am mai icircntacirclnit și așa s-a icircnfiripat această relație
ndash Ce rămacircne din spiritul lui Ian-cu Țucărman după stingerea sa din viață
ndash Despărțirea de el este una fizi-că extrem de greu de acceptat dar spiritul lui va rămacircne icircntre noi El ne-a icircnvățat să nu ne pierdem speranța și să avem icircntotdeauna repere corecte pe care să le urmăm icircn viață Pentru Iancu Țucărman Iașiul a fost orașul de suflet mergea acolo an de an la comemorarea Pogromului iar la fosta Chestură a Poliției pe care el a inau-gurat-o cacircnd a devenit Casa Muzee-lor urma să aibă o cameră dedicată
Este de neconceput că noi oame-nii putem avea un astfel de compor-tament față de semenii noștri Să nu uităm că icircn momentul Pogromului de la Iași el avea abia 18 ani Era me-
La 11 februarie ac la Templul Coral din București a avut loc evenimen-tul comemorativ intitulat bdquoDemnitatea supraviețuitoruluirdquo dedicat lui Iancu Țucărman de la decesul căruia s-a icircmplinit o lună Serviciul religios oficiat de prim-rabinul Rafael Shaffer și prim-cantorul Emanuel Pusztai a fost urmat de un colocviu moderat de dr Aurel Vainer președintele de onoare al FCER Alături de cei apropiați de prietenii lui printre care ambasadorii Germaniei și Rusiei tinerii muzicieni descoperiți și promovați de el au ținut să-i aducă un omagiu lui Iancu Țucărman printr-un concert de muzică clasică
Dr Aurel Vainer i-a salutat pe participanți și a prezentat pe scurt tragediile Pogromului de la Iași și ale Trenurilor Morții care au avut puțini supraviețuitori printre care Iancu Țucărman un om minunat de o corectitudine extraordina-ră Un om icircntotdeauna prezent la evenimente el a considerat drept datoria sa să prezinte cu demnitate Pogromul de la Iași cauzele desfășurarea și consecințele acestuia adresacircndu-se mai ales tinerilor elevi studenți maste-ranzi a subliniat vorbitorul
Maria Popa tovarășa de viață a lui Iancu Țucărman i-a salutat la racircndul ei pe participanții care au venit la acest moment dureros ca să arate că sunt icircn continuare alături de cel plecat dintre noi Vorbitoarea a scos icircn evidență două dintre trăsăturile lui caracteristice modestia și simplitatea Pe Iancu Țucărman icircl definea dragostea pentru muzică artă care i-a fost alături icircntreaga lui viață manifestată și prin demersul lui de a căuta și ajuta tineri muzicieni talentați unul dintre aceștia a compus și i-a dedicat o piesă A fost un model demn de urmat care și-a propus ca principiu să nu rămacircnem indiferenți icircn fața tuturor pericolelor care-i amenință pe evrei
Deputatul Silviu Vexler preșe dintele FCER a salutat prezența celor doi ambasadori și a arătat că acest eveniment nu este un moment trist ci de bucu-rie dacă ne aducem aminte de cel plecat dintre noi Toate discursurile despre Iancu Țucărman au valoare dacă vom continua ceea ce a făcut el Chiar dacă a trecut printr-o mare tragedie el a crezut icircn șansa unui viitor mai bun iar discursurile (Continuare icircn pag 6)
EVA GALAMBOS
I Țucărman și două tinere speranțe ale muzicii romacircnești
6 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
bdquoLupta contra antise-mitismului Exemplul lui Jacques Maritain Char-les Journet Alexan-dru Șafranrdquo studiu de bdquodureroasă actualitaterdquo definit astfel de autorul său Carol Iancu apărut icircn revista Sens (Franța) pune icircn valoare demer-surile acestor intelectu-ali de anvergură icircn procesul postbelic de reconciliere iudeo-creștină
bdquoDreyfusard militantrdquo aflat icircn 1940 icircntr-un turneu de conferințe icircn SUA unde rămacircne pacircnă icircn 1944 ambasa-dor al Franței la Vatican icircntre 1945-1948 profesor la Princeton reicircntors icircn Franța după 1960 filozoful catolic Jacques Maritain demontează falsuri antisemite (L´Impossible antiseacutemi-tisme 1937) Denunță antisemitismul icircn conferința bdquoEvreii printre națiunirdquo (1938) din care un capitol e dedi-cat bdquotragediei actuale a poporului evreurdquo Privitor la evreii romacircni ulti-mii icircncetățeniți din Europa condam-nă decretul de revizuire a cetățeniei promulgat de guvernul Goga-Cuza icircn 1938 Protestează icircn 1939 icircmpotriva persecuțiilor antievreiești conferința bdquoCrepusculul civilizațiilorrdquo Icircn 1943 la New York Șoahul icirci focalizează pre-legerile Face referiri și la Romacircnia pogromuri deportări icircn Transnistria
Icircn 1953 prefațează bdquoBreviarul uriirdquo de Leon Poliakov Icircn 1970 denunță antisionismul icircn L´Eacuteglise du Christ
Charles Journet face carieră teologică preot din 1917 vicar profesor la Marele Seminar din Fribourg cardinal din 1965 calitate icircn care
participă la a IV-a sesiune a Conciliu-lui Vatican II Icircn 1926 fondează revista Nova et Vetera unde icircn anii Șoahului scrie editoriale de condamnare a an-tisemitismului reunite icircn 1945 icircn vo-lumul Exigences chreacutetiennes en po-litique Icircn editorialul bdquoAntisemitismrdquo (1941) citează documente ecleziasti-ce scrise icircn același spirit inclusiv un extras din alocuțiunea Papei Pius al XI-lea 1938 bdquoCreștinilor nu le este posibilă participarea la antisemitismrdquo
Respinge mitul deicidului icircn L´Eacuteglise du Verbe incarneacute III Essai de theacuteolo-gie de l´histoire du salut lucrare apă-rută icircn 1969 după Conciliul Vatican II
Primele luări de poziție icircmpotriva an-tisemitismului ale dr Alexandru Șafran datează din anii studenției la Viena Re-icircntors icircn Romacircnia combate antisemi-tismul și elogiază personalități creștine aflate pe aceeași baricadă Tolstoi Masaryk Balfour Zola Ales șef-rabin icircn 1940 cacircnd antisemitismul deveni-se bdquoparte integrantă a politicii oficiale a autorităților romacircneștirdquo dr Al Șafran face apel la vacircrfuri clericale ortodoxe icircn apărarea comunității sale Obține cu ajutorul mitropolitului Tit Simedrea opri-rea deportărilor a circa 20 000 de evrei cernăuțeni icircn Transnistria Icircmpreună cu președintele FUCER dr Filderman contribuie la anularea deportărilor la Bel-zec a evreilor din Transilvania de Sud și Vechiul Regat Primește ajutor din par-
Dr Anthony Fauci directorul Insti-tutului pentru Alergii și Boli Infecțioase din Statele Unite ale Americii a fost distins cu Premiul israelian Dan David pentru angajamentul său icircn slujirea științei Totodată premiul i-a fost acor-dat savantului pentru implicarea sa icircn campania de promovare a vaccinării și de asemenea pentru contribuția sa
la cercetările icircn privința tratării și com-baterii virusului HIV Dr Anthony Fa-ucy are 80 de ani și a consiliat șapte președinți ai Statelor Unite icircncepacircnd cu anul 1984 de cacircnd conduce Insti-tutul pentru Alergii și Boli Infecțioase
bdquoPe măsură ce pandemia Co-vid-19 s-a dezlănțuit [el] și-a valorificat abilitățile remarcabile de comunicare pentru a se adresa persoanelor cuprin-se de frică și anxietate și a lucrat neicircnce-tat pentru a informa publicul din Statele Unite și din alte părți ale lumii despre măsurile de sănătate publică esențiale pentru limitarea răspacircndirii pandemi-eirdquo se arată icircn motivarea juriului pentru acordarea Premiului Dan David
Premiul Dan David a fost icircnființat icircn anul 2000 la inițiativa regretatului om de afaceri israelian Dan David Icircn ca-drul acestui premiu sunt oferite trei pre-mii icircn valoare de 1 milion de dolari icircn fiecare an pentru contribuții deosebite care se referă la trecut prezent și viitor Filantropul Dan David s-a născut sub nu-mele Daniel David Goldenthal icircn 1929 icircntr-o familie evreiască din București Icircn anul 1960 a izbutit să obțină permi-siunea să emigreze din Romacircnia și să plece la Paris de unde avea să ajungă icircn Israel A dezvoltat activități icircn zona industriei media fotografice fundația sa avacircnd un capital de circa 100 de milioa-ne de dolari
Demnitatea supraviețuitoruluilui nu au fost niciodată ale
unui supraviețuitor icircnfracircnt Acest spirit optimist s-a concretizat icircn spri-jinirea tinerilor Vorbitorul a povestit că Iancu Țucărman l-a rugat să facă ceva icircn calitatea lui de deputat pen-tru a sprijini copiii supraviețuitorilor care de-acum sunt și ei vacircrstnici Icircn consecință el a depus la parlament un proiect de lege icircn acest sens
Iancu Țucărman a fost o figură-simbol a istoriei un model civic auten-tic icircnțelept un model apolitic icircntr-o societate care-și caută echilibrul a declarat Andrei Dimitriu directorul ge-neral al Filarmonicii bdquoGeorge Enescurdquo A fost memoria vie a experiențelor cruciale ale războiului a biruit marti-rajul a fost un om generos smerit și tonic Omagiul adus se adresează nu numai melomanului rafinat ci și celui care a apreciat muzica clasică
Pentru pianistul Sherban Lupu Iancu Țucărman a fost o figură lu-minoasă optimistă o prezență po-zitivă care l-a sprijinit icircn momente-le grele ale vieții Era menit să facă bine avacircnd o tărie sufletească de excepție Nu trebuie să-l placircngem căci ceea ce se icircntacircmplă aici este o celebrare a vieții Pentru mine a fost un privilegiu să-i fiu prieten a precizat pianistul
Verona Maier prorector al Uni-ver sității Naționale de Muzică din București a mulțumit icircn numele Uni-versității pentru sprijinul acordat fără de care multe lucruri nu s-ar fi putut face pentru grija materială și umană manifestată față de tinerii muzicieni iar icircn nume personal comunității pentru organizarea acestei comemo-rări și lui Iancu Țucărman un suflet luminos care l-a ajutat să ajungă icircn Țara Sfacircntă pentru discuțiile care i-au icircmbogățit orizontul afectiv
Prof univ dr Vasile Morar a evo-cat misiunea icircn care s-a angajat Ian-cu Țucărman de a nu se ajunge la uitarea faptelor istorice De aceea a depus mărturie icircmpotriva distrugerii condiției umane de către regimuri-le ostile pentru faptele morale abo-
minabile comise icircmpotriva evreilor Prof Morar a vorbit și despre efectele mărturiilor lui Iancu Țucărman asupra studenților și masteranzilor care au reușit să le risipească prejudecățile A avut demnitatea supraviețuitorului care cunoaște valoarea morală a vieții și generozitatea de a ierta A știut să răspundă cu blacircndețe dar cu fermita-te celor care l-au provocat
Suntem la o celebrare a vieții de fapt a două vieți deoarece Iancu Țucărman s-a născut de două ori o dată icircn 1922 și a doua oară icircn 1941 cacircnd a reușit să supraviețuiască icircn Trenurile Morții a arătat Alexandru Florian directorul general al Institutu-lui bdquoElie Wieselrdquo Calitățile lui umane au făcut ca o serie de ambasadori ai unor țări care au avut legătură cu Holocaus-tul să se apropie de el să-l considere prietenul lor A fost un narator al tra-gediei de la Iași al pierderii calităților umane icircn condiții extreme Optimis-mul l-a făcut să depășească tragedia să nu rămacircnă ancorat icircn icircntrebarea relației lui cu divinitatea Răspunsul lui a fost să-și trăiască viața să comuni-ce despre supraviețuire A fost un mi-litant icircmpotriva antisemitismului sesi-za derapajele și le semnala Datorită relației apropiate cu Iancu Țucărman Alexandru Florian a icircnțeles multe as-pecte legate de Trenurile Morții des-pre care tatăl lui și el un supraviețuitor nu a reușit să-i povestească Icircn vara acestui an la comemorarea a 80 de ani de la Pogromul din Iași Institutul bdquoElie Wieselrdquo va inaugura la Chestura Poliției un muzeu icircn care-și va găsi lo-cul și Iancu Țucărman
Actrița Claudia Motea a arătat că Iancu Țucărman a inspirat-o pentru cartea bdquoShalom Israelrdquo A fost citit și un mesaj din partea profesoarei de muzi-că Ana Maria Palade de la Colegiul bdquoIosif Savardquo care a subliniat eforturile lui Iancu Țucărman de a descoperi ta-lente printre elevi
Ceremoniile de evocare s-au icircn-cheiat cu un concert organizat de elevi și studenți de la Universitatea de Muzică talente descoperite de Iancu Țucărman
(Urmare din pag 5)
Maritain Journet Șafran icircmpotriva antisemitismului
Cercetător evreo-romacircn propus pentru Premiul Nobel
Profesorul american de origine evreo-romacircnă Adrian Krainer ar putea fi noul laureat al Premiului Nobel pentru Romacircnia Pentru contribuţiile sale la icircnţelegerea procesului de secvențiere a genei ARN şi pentru descoperirea unui tratament pentru tratarea atrofiei musculare spinale Adrian Krainer (63 de ani) a fost răsplătit printre altele cu premiile Breakthrough şi Wolf Prize Dacă va cacircştiga Premiul Nobel Krainer ar putea să o facă şi din postura de cetăţean romacircn Asta pentru că celebrul profesor a solicitat obținerea cetăţeniei romacircne icircn memoria tatălui său despre care spune că a fost profund legat de tot ceea ce icircnseamnă Romacircnia
Icircntr-un interviu pentru bdquoAdevărulrdquo Adrian Krainer a vorbit despre originile sale şi despre familia sa despre eforturile de a obţine cetăţenia romacircnă și des-pre cariera sa Prof Adrian Krainer a arătat că bunicii din partea tatălui său ori-ginari din Transilvania erau evrei romacircni care au locuit icircn Bucureşti iar părinții mamei erau evrei din Satu Mare Au devenit cetăţeni romacircni după 1920 dar nu vorbeau romacircneşte Mama lui a icircnvăţat limba romacircnă de la tatăl lui după ce s-au cunoscut Icircn ceea ce-l privește prof Krainer icircnţelege romacircna nu şi ma-ghiara Mama lui s-a născut icircn Uruguay după ce părinții ei au emigrat Familia tatălui care locuia icircn București a supraviețuit celui de-al Doilea Război Mon-dial și la sfacircrșitul războiului cu excepția bunicului care a rămas icircn Romacircnia a plecat mai icircntacirci icircn Italia apoi icircn Uruguay și SUA Rudele tatălui care trăiau icircn Transilvania nu au supraviețuit războiului Aceeași soartă au avut-o rudele mamei din Satu Mare care probabil au fost toate deportate la Auschwitz
Profesorul Krainer povestește că a decis să ceară cetățenia romacircnă pentru a-și onora tatăl care a murit icircn 2015 dar a icircntacircmpinat și icircntacircmpină o serie de obstacole birocratice El a vizitat o singură dată Romacircnia icircn 2004 și s-a simțit foarte bine aici
Prof Krainer s-a referit icircn continuare la cariera sa științifică Premiile științifice primite au recunoscut cercetările făcute legate de atrofia musculară spinală (AMS) El a reușit să elaboreze și un medicament pentru tratarea aces-tei boli Nusinersen Icircmpreună cu echipa lui continuă să studieze mecanismele fundamentale ale secvențierii ARN-ului să investigheze modalităţile prin care defectele acestui proces cauzează sau contribuie la boli genetice şi la cancer şi să icircncerce să valorifice aceste observaţii pentru a dezvolta noi terapii
Prof Krainer nu a vrut să comenteze șansele lui de a primi Premiul Nobel de acum avacircnd cetățenia romacircnă și s-a limitat doar la a prezenta laureați ai Premiului Nobel de origine romacircnă medicul George Emil Palade scriitorul și militantul pentru domeniul drepturilor omului Elie Wiesel scriitoarea Herta Muumlller cercetătorul Stefan W Hell El a amintit și cazul lui Ioan Moraru un caz aparte care a primit Premiul Nobel pentru pace icircn anul 1985 Icircn acel an Mo-raru era copreşedintele organizaţiei bdquoMedicii lumii pentru prevenirea războiului nuclearrdquo alături de rusul Mihail Kuzin şi americanul Bernard Lown Dar regimul comunist nu i-a permis să iasă din Romacircnia nici măcar pentru a participa la ceremonia decernării Premiului Nobel (EG)
Anthony Fauci laureat al Premiului Dan David
tea mitropolitului Bălan a nunțiului pa-pal Monseniorul Andrea Cassulo
Pozițiile comune privind reconci-lierea icircntre iudaism și creștinism ale lui Maritain Journet Șafran se fac auzite icircn intervențiile lor la Conferința Internațională Iudeo-Creștină din 1946 Susțin comunicări pe aceeași temă icircn 1947 la Conferința de la Seelisberg subscriu la Memorandumul prezentat cu același prilej de Jules Isaac pentru transformarea icircnvățămacircntului teologic creștin dintr-o bdquoicircnvățătură a disprețuluirdquo icircntr-o bdquoicircnvățătură a stimeirdquo După ce re-gimul totalitar din Romacircnia icircl obligă la exil Șafran devenit Mare Rabin al Ge-nevei continuă alături de Maritain și Journet procesul de apropiere interre-ligioasă cu aport substanțial la bdquoNostra Aetaterdquo vizita Papei Ioan Paul al II-lea la Sinagoga din Roma stabilirea de relații diplomatice icircntre Vatican și Israel
IULIA DELEANU
D DRUȚĂ
C Iancu (stg) și Al Șafran
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 7
I U D A I C A Dr Albert Bourla descendentul unei familii de supraviețuitori
ai HolocaustuluiCu prilejul marcării Zilei Inter-
naționale de Comemorare a Victime-lor Holocaustului dr Albert Bourla președinte-director general al Com-paniei Pfizer a icircmpărtășit icircn cadrul Fundației Sephardic Heritage Inter-national istoria tragică a comunității evreilor din Grecia icircn timpul Holo-caustului și supraviețuirea miraculoa-să a familiei sale Icircntr-un interviu acor-dat publicației bdquoThe Jerusalem Postrdquo el a spus că este prima dată cacircnd abordează acest subiect
Familia Bourla trăia la Salonic orașul icircn care icircnainte de cel de-al Doi-lea Război Mondial a existat o comu-
nitate evreiască de 50 000 de persoa-ne Tatăl lui a fost unul dintre cei 2000 de evrei care au supraviețuit Holo-caustului După ocuparea orașului de către naziști evreii inclusiv familia tatălui lui au fost obligați să trăiască icircn ghetou de unde puteau ieși dacă purtau steaua galbenă dar icircn mar-tie 1943 acesta a fost icircnconjurat de forțele de ocupație Tatăl și unchiul lui se aflau icircn acel moment icircn afara ghetoului ca și bunicul lui dar care după ce i-a sfătuit pe cei doi tineri să nu revină icircn ghetou s-a icircntors la soția și ceilalți doi copii un frate și o soră care rămăseseră acolo Toată familia a fost icircmbarcată apoi icircntr-un tren și dusă la Auschwitz de unde nimeni nu s-a mai icircntors
Tatăl și unchiul lui au reușit să ajungă la Atena unde au obținut do-cumente false de la un polițist care-i ajuta pe evrei După plecarea ger-manilor s-au icircntors la Salonic dar nu au mai găsit nici un fel de bunuri totul fusese furat sau vacircndut Cei doi au pus bazele unei afaceri cu băuturi pe care au condus-o cu succes pacircnă cacircnd s-au pensionat
Mama lui o personalitate bine cu-noscută a icircncercat să se ascundă dar a fost arestată dusă la icircnchisoa-re și urma să fie executată Cumnatul creștin al mamei a mituit un ofițer nazist care i-a promis că o salvează ceea ce s-a icircntacircmplat numai după ce acesta a icircncercat să nu se țină de cuvacircnt Mama a fost salvată icircn ultima clipă scoasă chiar din fața plutonului de execuție Peste opt ani cei doi s-au căsătorit
bdquoVisul tatălui meu a fost să devin om de știință și să mă căsătoresc cu o evreică drăguțărdquo a povestit Albert Bourla bdquoA trăit suficient de mult ca să vadă că ambele lui dorințe s-au icircn-deplinitrdquo
Afraim Katzir directorul Fundației Sephardic Heritage International și-a manifestat satisfacția că bdquofiul unui supraviețuitor al Holocaustului se află icircn primele racircnduri ale luptei icircmpotriva pandemiei de coronavirusrdquo
EVA GALAMBOS
Evreii icircntreabă rabinul răspunde
Pesah Mața Maror Pesah Azimă Rădăcini amareIcircn seara de ajun de Pesah la tradiționalul bdquoSederrdquo
(ordine) icircn Hagada (povestirea ieșirii lui Israel din Egipt din casa robiei icircn libertate) sunt citite cuvintele lui Raban Gamliel un icircnțelept din Talmud bdquoCel care de Pesah nu povestește despre următoarele trei lucruri acela nu a icircn-deplinit porunca istorisirii ieșirii din Egipt iar aceste trei lucruri sunt PESAH MAȚA U-MAROR (Pesah Azimă și Rădăcini amare)rdquo Care este semnificația acestor trei cu-vinte ebraice Răspunsul icircl găsim icircn textul Hagadei și icircn comentarii la el
bdquoPesahrdquo este numele sărbătorii El se referă la jertfa adusă de strămoșii noștri icircn timpul icircn care exista Templul de la Ierusalim Interpretarea cuvacircntului bdquoPesahrdquo este și lingvistică icircn limba ebraică el provine de la rădăcina PSH icircnrudit fiind cu verbul bdquoLifsoahrdquo (a sări) Motivul era că Bu-nul Dumnezeu Binecuvacircntat Fie El a sărit peste casele fiilor lui Israel și le-a ocolit atunci cacircnd a ucis primii născuți din Egipt Era cea de a zecea plagă pe care au primit-o egiptenii după ea fiii lui Israel au ieșit din Egipt din robie nemaifiind icircmpiedicați de faraon Deci dubla salvare a fiilor lui Israel atacirct salvarea vieții cacirct și eliberarea din robie Viața și libertatea sunt stracircns legate una de cealaltă Israel devine popor
bdquoMațardquo azima sau pasca pe care o macircncăm este icircn amintirea aluatului nedospit luat de strămoșii noștri cu ei icircn noaptea ieșirii din Egipt Aluatul nu apucase să dospeas-că dar fiii lui Israel nu mai puteau și nici nu aveau voie să aștepte dospirea lui Eliberarea din robie nu așteaptă nu se amacircnă nu poate icircntacircrzia Libertatea este mai presus de orice Pentru a fi liber omul plătește un preț consumă o pacircine săracă nedospită dar nu renunță la libertate și nu-și amacircnă eliberarea din robie Mai ales icircn acest caz cacircnd eliberarea a fost decisă de Dumnezeu și primită cu ajutorul Lui
bdquoMarorrdquo rădăcinile amare le care le macircncăm la cina de bdquoSederrdquo au rolul de a ne aminti de suferința strămoșilor noștri icircn robia egipteană viața lor amară ca robi Nu este suficient să ne bucurăm de libertate ci trebuie și să știm a o prețui Pentru aceasta trebuie să ne amintim de perioada icircn care am fost robi Un filosof spunea că omul prețuiește sănătatea tocmai atunci cacircnd ea icirci lipsește altfel o consi-deră ca pe ceva firesc De fapt este un dar de la Dumne-zeu La fel și libertatea o prețuim ne gacircndim la modul icircn care am primit-o de la Dumnezeu sau am cacircștigat-o atunci cacircnd ne amintim de vremurile icircn care nu am avut-o icircn care ne-a lipsit Memoria istorică a robiei și suferinței trebuie cultivată pentru ca ele să nu se mai repete nici icircn privința
noastră nici a altor oameni Odată cineva compara me-moria robiei egiptene cu memoria Holocaustului
Pesah este cea mai mare sărbătoare evreiască și tot-odată o sărbătoare universală Sărbătoarea nașterii popo-rului evreu și totodată sărbătoarea libertății a eliberării din robie bdquoMi-avdut le-herutrdquo din robie icircn libertate De aceea bdquoHagada de Pesahrdquo spune că icircn fiecare generație fiecare om trebuie să știe că nu strămoșii lui au ieșit din Egipt ci el icircnsuși a ieșit din Egipt De aceea bdquoHagada de Pesahrdquo este a doua cea mai răspacircndită și mai tradusă carte ebraică de iudaism prima după Tora Ea trebuie să fie icircnțeleasă de toți inclusiv de copii Printre numeroasele ei traduceri icircn di-ferite limbi există cacircteva icircn limba romacircnă Cea mai recen-tă dintre ele icircnsoțită de comentarii și explicații halahice folclorice și istorice o adevărată carte de icircnvățătură bogat ilustrată realizată de prim-rabinul Menahem Hacohen și de scriitorul Baruch Tercatin a fost publicată de Editura Hasefer icircn 2018 Sperăm să fie citită de cacirct mai mulți oa-meni atacirct evrei cacirct și creștini sau atei interesați de cultu-ra universală Chiar dacă din punct de vedere tradițional este destinată a fi citită o seară pe an icircn Ereț-Israel și două seri pe an icircn țările Diasporei
Eliberarea din robia egipteană a fost prima revoluție din istoria omenirii O revoluție națională dar și socială Fiii lui Israel au fost eliberați din robie iar robii eliberați au devenit un popor Conducătorul acestui popor a fost Moșe (Moise) omul ales de Dumnezeu icircn acest scop deoa-rece era potrivit pentru o asemenea funcție Deși el din modestie inițial refuzase funcția care icirci fusese oferită de Dumnezeu Probabil din cauza modestiei sale nimeni nu știe unde a fost icircnmormacircntat iar numele lui nu apare icircn bdquoHagada de Pesahrdquo Dar rolul lui istoric nu poate fi negat Un om care a condus o revoluție cu un dublu caracter cu ajutorul lui Dumnezeu O simbioză icircntre divin și uman Un exemplu de revoluție și de conducător Iar Dumnezeu icircn care credea poporul lui Israel deasupra tuturor Pentru ca nimeni să nu mai fie rob Dumnezeu a vrut și să-i arate fa-raonului că nimeni nu are dreptul să icircnrobească alt om că lumea este condusă de El Cel care a creat-o
Atunci cacircnd scriu aceste modeste racircnduri icircncă nu știu ce va fi de Pesah anul acesta Anul trecut celebrarea sărbătorii a fost limitată de pandemie Să sperăm că anul acesta vom celebra sărbătoarea de Pesah cu sănătate și bucurie
Hag Pesah cașer vesameah tuturor
LUCIAN-ZEEV HERȘCOVICI
La 17 februarie 2021 a fost inițiat ciclul de reuniuni bdquoEvreii icircntreabă ra-binul răspunderdquo eveniment on-line organizat de Federația Comunităților Evreiești din Romacircnia - Cultul Mozaic și gacircndit să aibă loc icircn a treia mier-curi din fiecare lună cu posibilitatea de a fi organizat și de comunitățile evreiești din țară Moderatorul a fost dr Aurel Vainer președintele de onoare al FCER-CM cel care a avut ideea acestui eveniment iar invitatul ndash prim-rabinul Rafael Shaffer Tema primei reuniuni a fost Tora
Dr Aurel Vainer a precizat că aceste icircntacirclniri bdquosunt dedicate mai bu-nei cunoașteri a cultului mozaic a tot ceea ce este important icircn viața religi-oasă a unui evreu Am pornit de la fap-tul că noi evreii din Romacircnia suntem născuți icircn religia mozaică dar puțini dintre noi au o pregătire corespunză-toare Eu mă consider un favorizat al sorții pentru că din copilărie am fost la heider ndash o instituție care din păca-te nu mai este avem Talmud Tora care e departe de ceea ce a fost hei-derul Gacircndiți-vă că un băiețel evreu care icircncepea la 3-4 ani heiderul la 6-7 ani cacircnd mergea la școală avea deja un capital cultural Ce acumulea-ză un copil evreu icircn primii ani de viață contează foarte mult Cacircndva poate luăm inițiativa să reicircnființăm un heider la Bucureștirdquo El a continuat bdquoCred că una dintre obligațiile conducerii FCER este să-i apropie pe membrii Federației și ai comunităților de religia
cu care aceștia s-au născut din fami-lie dar despre care știu mai mult sau mai puțin De aceea am inițiat acest ciclu de icircntacirclniri icircn care rabinul răs-punde la icircntrebările pe teme religioa-se ale membrilor comunităților Icircnce-pem cu piatra unghiulară a evreității Torardquo
Rafael Shaffer a explicat etimolo-gia cuvacircntului și complementaritatea dintre Tora scrisă și cea orală bdquoCe icircnseamnă tora ca substantiv comun S-ar putea traduce laquoicircndrumareraquo Car-tea de icircndrumare a poporului nostru se numește Tora ca nume propriu Tora este compusă din două elemen-te care constituie un tot Tora scrisă și Tora orală Tora scrisă icircnseamnă cele cinci Cărți ale lui Moșe Bereșit (Geneza) Șmot (Exodul) Vaikra (Le-viticul) Bamidbar (Numerii) Dvarim (Deuteronomul) De fapt cărțile nu au nume cacircnd ne referim la ele fo-losim primul cuvacircnt din fiecare carte Cum stă Tora icircn raport cu Biblia Icircn viziunea creștină există Vechiul Tes-tament și Noul Testament Ceea ce creștinii numesc Vechiul Testament este ceva mai larg decacirct Biblia Ebra-ică Conține cacircteva cărți care nu au fost incluse icircn canonul Bibliei Ebrai-ce care conține 24 de cărți (Cărțile Torei Profeții și Scrierile) Aceasta este Tora scrisă un text litere grupa-te icircn cuvinte la racircndul lor grupate icircn paragrafe iar acestea icircn cărți Atacircta tot Unde icircncepe și unde se termină un verset Nu se știe nu sunt semne
de punctuație Cum citim Nu avem vocalizare Cacircteva sute de cuvinte sunt ambigue pot fi citite icircn două sau mai multe feluri Alături de textul scris pe care l-a primit Moșe timp de 40 de zile pe Muntele Sinai (parte din acest text sunt Cele Zece Porunci care au fost scrise și pe Tablele Legii) a primit și explicația lui unde sunt versetele cum citim fiecare cuvacircnt O altă parte a icircnvățăturii pe care a primit-o Moșe a fost interpretarea textului Textul este foarte scurt de exemplu cum facem tăierea rituală a unui animal Icircn Tora scrisă se spune laquoAșa cum te-am icircnvățatraquo Unde Nu scrie nicăieri Toate aceste explicații vin icircn Tora ora-lă care a fost transmisă din generație icircn generație timp de 1500 de ani Tora a fost dată icircn jurul anului 1300 icircea și pacircnă icircn jurul anului 200 ea a tre-cut numai prin viu grai Atunci s-a ivit pericolul iminent din cauza ocupației romane ca Tora orală să fie dată ui-tării Așa a icircnceput scrierea ei Astăzi și Tora orală este așternută icircn scrisrdquo
Alte subiecte discutate au fost al-fabetul ebraic pericopele poruncile sfinte chemarea la Tora a enoriașilor meșteșugul scribului icircn realizarea Sulurilor Torei La dialog a participat și președintele CE Oradea ing Fe-lix Koppelmann care și-a exprimat aprecierea față de inițiativa acestui eveniment și i-a adresat icircntrebări prim-rabinului FCER
CLAUDIA BOSOI
8 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
Pandemia a avut efecte și asupra sărbătorii de Purim la Brăila starea de incertitudine medicală determinacircnd conducerea Comunității Evreilor bră-ileni respectiv pe președinta Nadia Ustinescu să organizeze doar o icircntacircl-nire restracircnsă icircn Templul Coral singu-rul care a mai rămas icircn orașul natal al lui Iosif Hechter Mihail Sebastian din cele 14 sinagogi și centre de rugăciu-ne cacircte erau icircn perioada interbelică
Ca de fiecare dată oficiantul de cult Suchar Goldstein a distribuit toa-te rolurile spunacircnd icircncă o dată po-vestea din Cartea Esterei (Meghilat Esther) Racircnd pe racircnd puținii brăileni participanți ndash doar cei care au dorit să icircnfrunte riscurile din pandemie (dar trebuie să mai și trăim și-au spus cum ne spunem toți ca să ne icircmbăr-bătăm) ndash au citit din carte și au retrăit prin intermediul cuvintelor icircntacircmplă-rile din al treilea an al icircmpăratului Ahașveroș (sau Xerxes I) al Persiei Bineicircnțeles că a fost bucurie chiar dacă nu au mai fost jocuri dans și măști (doar cele sanitare de securita-te medicală) atunci cacircnd firul poveștii
a evidențiat acțiunile Esterei soția icircmpăratului care a reușit să salveze poporul evreu de ticluirile criminale ale vizirului Haman (amintirea fiindu-i gonită ca de fiecare dată prin sune-tele tradiționale)
Chiar și așa sărbătoarea a fost cu bucurie și icircmpreună Iar celor care nu au putut fi prezenți li s-au dus acasă dulciuri cu ajutorul echipei de la ajutor gospodăresc dar și filme de la icircntacirclni-rea din Templu Așa că toată Comuni-tatea Evreilor din Brăila a putut spune cu speranță Hag Purim Sameah
ARMANDA FILIPINE
Compania Națională de Investiții a anunțat pe 4 martie 2021 că reabi-litarea Sinagogii Mari din Constanța denumită sec bdquoobiectivul de investiții executarea lucrărilor de primă urgență reabilitare generală Templu Israelit Constanțardquo a fost aprobată prin Ordin al Ministerului Dezvoltării și Lucrărilor Publice
Din păcate și acest bdquoobiectivrdquo al-tădată macircndria comunității evreiești constănțene și o poziție prestigioasă icircn patrimoniul orașului și chiar icircn cel național va fi finanțat bdquoicircn corelare cu alocațiile bugetare destinaterdquo ceea ce știm ce icircnseamnă icircn vremuri de pan-demie
Reabilitarea a fost decisă icircn urmă cu cacircțiva ani datorită bdquoeforturilor Comunității Evreiești din Constanța ale forului său tutelar Federația Comunităților Evreiești din Romacircnia (FCER) și ale președintelui său ac-tual deputatul Silviu Vexler precum și datorită intervențiilor personale ale
fostului primar al Constanței Decebal Făgădăurdquo ne-a declarat președintele Comunității Evreilor din Constanța Sorin Lucian Ionescu Adăugăm că abia așteptăm să vedem icircn ce se vor materializa bdquointervențiile personalerdquo ale actualului primar Vergil Chițac icircn cazul icircn care acesta a depășit scrupulele pe care le avea luna tre-cută la gacircndul că legea l-ar obliga să schimbe numele străzii icircncă denumite bdquoMareșal Ion Antonescurdquo
(conform bdquoMetropola Constanțardquo (httpsmetropolaconstantaro)
din 4 martie 2021
Icircn ciuda pandemiei ne scrie președintele Comunității Evreilor din Constanța 16 enoriași și prieteni ai evreilor constănțeni au reușit să se icircntacirclnească la masa oferită icircn amintirea fe-lului icircn care Estera și Mordehai au reușit să icircși scape poporul de la pieire bdquoLe-am spus ce-lor prezenți că și icircn zi-lele noastre mai avem Hamani printre noi dar prin reuniunea noastră am demon-strat că nu mor caii cacircnd vor cacircinii și
că reușim să facem față greutăților pe care ni le creează uniirdquo a mai precizat Sorin Lucian Ionescu
ComunitAtiReabilitarea
Sinagogii Mari icircn linie dreaptă
Numele lui Haman a fost icircntacircmpinat cu fluierături
Sărbătorire cu participanți mai puțini icircn 2021
bdquoSteaua fără numerdquo de Mihail Sebastian icircntr-o nouă montare la Brăila
Teatrul bdquoMaria Filottirdquo de la Brăila are o nouă premieră după piesa bdquoSteaua fără numerdquo a lui Mihail Sebastian la 75 de ani de la prima montare a spectacolului icircn Capitală la teatrul bdquoAlhambrardquo unde autorul a trebuit să semneze textul cu un pseudonim (Victor Mincu) din mo-tivele cunoscute ndash legile rasiale antisemite din respectiva perioadă
Icircn zilele de 6 și 7 martie 2021 noul spec-tacol regizat de tacircnărul Lucian Ban vine icircn icircntacircmpinarea iubitorilor teatrului care au apla-udat cu căldură și montarea piesei bdquoJocul de-a vacanțardquo (premiera din 2015 spectacol prezentat și icircn Festivalul internațional bdquoMihail Sebastianrdquo pe care Federația Comunităților Evreiești din Romacircnia icircl derulează icircn orașul natal al lui Sebastian cu sprijinul Ministerului Culturii și implicarea autorităților locale) Icircn condiții de pandemie (cu distanțare deci mai puțini spectatori) publicul ndash icircntre ei și membri ai Comunității Evreilor din Brăila ndash va fi din nou aproape de opera lui Mihail Sebastian (Iosif Mendel Hechter cum era icircn acte 18 octombrie 1907 Brăila - 29 mai 1945 București) una ale cărei coordonate se păstrează mereu icircn atenția iubitorilor de teatru de literatură
Și pentru că piesa e și una fără vacircrstă dacă e să judecăm după plăcerea cu care este primită de fiecare dată să-i amintim cacircteva atuuri așa cum le-a văzut icircncă de la icircnceput cronicarul și dramaturgul N Carandino (19 iulie 1905 Brăila ndash 16 februarie 1996 București) imediat după premiera absolută spe-racircnd că noua montare păstrează frumusețea textului așa cum a descoperit-o N Carandino la vremea premierei absolute icircn cronica pe care a citit-o atunci chiar autorul brăilean bdquoPiesa admirabil construită din punct de vedere teatral conține frumuseți lirice din cele mai diafane Poezia textului izvorăște din coti-dian din banalitate () Nu e o poezie care să se despartă de teatru și să i se adauge ci e o emoție care crește din lucruri din cuvinte și din magia senzațiilor nedeslușite () Piesa crește de la o scenă la alta din fragilități și din dureri () Personajele trăiesc toate vii și autentice deși poezia le vătuiește sufletul deși cuvintele pe care le spun cuvinte curente cuvinte banale par toate furate din-tr-o lume de vis Autorul a izbutit să descopere icircn lumea inimii cea necuprinsă o stea nouă o stea pe care mulți de acum icircnainte se vor strădui să o explice și să o icircnțeleagă () Piesa d-lui Victor Mincu este fără icircndoială una dintre cele mai bune care s-au scris la noi independent de rezultatul material pe care spectacolul de la Alhambra l-ar obține () cariera piesei de-abia icircncepe () Un autor nou Poate O piesă mare Desigurrdquo (Din textul apărut icircn revista bdquoBisrdquo 5 martie 1944)
ARMANDA FILIPINE
ConstanțaBrăila
Victoria frumoasei EsteraIașiLa Sinagoga Mare din Iași sărbă-
toarea de Purim a fost deschisă de rabinul Comunității Yehoshua Aharo-novitch și de președinta Comunității Benjamina Ides Vladcovschi care a amintit celor prezenți mai puțini la număr decacirct icircn alți ani din cau-za necesității de a respecta regulile protecției sanitare icircn timpul pandemi-ei cum Estera și Mordehai și-au scă-pat poporul de la exterminarea plănu-ită de Haman
Președinta le-a mai spus celor
care au dorit să ia parte la sărbătoare de ce se citește bdquoMeghilat Estherrdquo de Purim și de ce numele sărbătorii se trage de la cuvacircntul zaruri cu care a fost stabilită ziua icircn care toți evreii din Persia aveau să fie exterminați
bdquoMeghilat Estherrdquo și rugăciunile au fost citite de Albert Lozneanu A intervenit online și directorul JOINT pentru Romacircnia Israel Sharli Sabag care a felicitat Iașiul pentru că are
toate condițiile pentru a trăi și a se dezvolta ca o adevărată comunitate evreiască avacircnd și un rabin apreciat și o conducere care a reușit să orga-nizeze Purim cu participarea fizică a unor enoriași atacirct cacirct permit legile icircn vigoare icircn timpul pandemiei Este o măsură care permite aducerea evre-ilor aproape de comunitate
Partea artistică a programului pre-cum și prăjiturile tradiționale au fost apreciate atacirct de participanți cacirct și de cei care au urmărit festivitatea online și au primit humăntașen acasă (AM)
Volum dedicat icircmplinirii a șapte secole de la moartea lui Dante Alighieri
Anul acesta se icircmplinesc 700 de ani de la moartea lui Dante AlighieriEditura SAGA (Israel) comemorează evenimentul prin articole traduceri din Divina Comedie eseuri despre viața și opera acestui mare poet și om politic
O parte dintre materiale apar săptămacircnal pe internet icircn JURNAL ISRAELI-AN cu accent pe temele inspirate din TANAH mitologie și filozofie icircn opera dantescă Rezultatul acestor eforturi este o antologie ilustrată care prezintă atacirct aportul lui Dante la cultura florentină și la Renașterea italiană cacirct și critica societății corupte a vremii și marele impact asupra artelor care au folosit textul lui Dante ca izvor de inspirație timp de secole
Oferim gratuit această carte realizată de Editura SAGA online (ebook pdf) cititorilor bdquoRealității Evreieștirdquo din toata lumea cu ocazia Sărbătorii de PESAH 2021 Adresa noastră de email pentru comenzile dvs gadri-an40gmailcom Vă dorim lectură plăcută
A Lozneanu (stg) și B Ides-Vladcovschi
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 9
bdquoPovestea Purimului dăinuie de peste 2400 de ani Ascultăm poves-tea din Cartea Esterei an de an și de fiecare dată găsim tot mai reală po-vestirea și plină de exemple pozitive Curajul Esterei educația sănătoasă pe care a primit-o de la unchiul său Mordehai rămacircn exemple poziti-ve pentru poporul evreu și icircl ajută la păstrarea identității icircn orice colț de lume ne-am aflardquo a tras concluzia președintele CE Satu Mare după desfășurarea sărbătorii de Purim din 2021
Cu toate că perioada de criză sa-nitară ne-a icircmpiedicat să ne reicircntacircl-nim așa cum ne doream am reușit totuși să facem posibilă icircntacirclnirea copiilor din Comunitatea Evreilor din Satu Mare pentru a asculta icircmpreună o poveste extrem de utilă și educati-vă Copiii și părinții lor au fost veseli și receptivi icircntr-un mediu prietenos și agreabil
Educația este un proces evolutiv și complex desfășurat pe parcursul mai multor etape și vizacircnd o anume finalitate care are icircn vedere formarea și dezvoltarea icircnsușirilor intelectua-le morale și fizice ale copiilor și ale tinerilor ale oamenilor și ale socie- tății
Suntem convinși că educația tre-buie să-și icircndeplinească și rolul de transmițător de valori nu doar de informații Credem că educația mai degrabă decacirct a transmite ceva tre-buie să creeze capacități astfel icircncacirct
persoanele să devină capabile să-și creeze propriile valori
Cu toate părțile negative ale cri-zei sanitare aceasta a avut și o parte pozitivă aceea că ne-a creat opor-tunitatea de a fi conectați la viața comunităților evreiești din țară și din străinătate Sătmărenii au profitat de transmisiunile online de Purim ale
JCC FCER- Cancelaria Rabinică cacirct și de cele transmise de Comunitățile Evreiești din Ungaria
ADRIAN BEȘApreședinte CE Satu Mare
Spre marea noastră surpriză am fost icircnștiințați de către Pal Robert Zo-lopcsuk profesor de desen și pictură autor a numeroase studii și articole publicate pe diverse teme legate de monumentele arhitecturale sighetene de patrimoniu membru de onoare icircn comunitatea noastră participant activ la toate evenimentele sărbătorile bu-
curiile și neca-zurile noastre că a descope-rit icircntacircmplător portița din fier forjat a fos-tei sinagogi Beit Hakne-set Hagadol din Sighetu M a r m a ț i e i montată la intrarea unei case de locuit
undeva la marginea orașuluiBeit Hakneset Hagadol inițial con-
struită din lemn icircn anii 1778-1779 și reconstruită din piatră icircntre anii 1834-1836 cunoscută tuturor sub numele de Sinagoga Mare a fost sinagoga congregației ultra-ortodoxe conduse de dinastia rabinică a familiei Teitel-baum
Profesorul de arte frumoase a scris icircn volumul bdquoSighetu Marmațieirdquo (Editura Valea Verde 2012) bdquoGardul din fața sinagogii a fost realizat cu minuțiozitate acordacircndu-se atenție sporită calității lucrării Azi din impo-zanta clădire a sinagogii a rămas doar o parte din acest gardrdquo
Dintre cele șase sinagogi care au funcționat icircn orașul nostru icircnainte de marea tragedie a Holocaustului aceasta a fost cea mai mare motiv pentru care a fost desemnată de că-
tre autoritățile horthyste ca punct de adunare a populației evreiești Icircn sina-gogă erau icircnghesuiți cacircte 3000-3400 de bărbați femei copii și persoane icircn vacircrstă aduși din ghetouri și ținuți icircnchiși zile icircntregi icircnainte de a fi duși și icircmbarcați icircn vagoanele de marfă la gara din localitate icircn zilele de 16 18 20 și 22 mai 1944 cu cacircteva luni icircnainte de intrarea icircn oraș a trupelor romacircnești și sovietice eliberatoare mai exact la data de 18 octombrie 1944 Icircnainte de retragerea trupelor fasciste sinagoga a fost distrusă prin incendiere și ulterior complet demo-lată Pe locul respectiv s-a ridicat un monument icircnchinat memoriei celor deportați icircntregul obiectiv devenind proprietatea statului romacircn un loc de aduceri aminte comemorări și peleri-naj fiind de repetate ori vizitat de Elie Wiesel de fiul și nepotul acestuia precum și de numeroși descendenți ai celor deportați personalități de sea-mă ambasadori turiști etc
Dintre toate elementele de con-strucție a rămas doar gardul din zi-dărie cu segmente din fier forjat cu o poartă principală de acces icircn dreptul intrării vechi icircn templu și o portiță situ-ată icircn partea stacircngă
Actualmente pe terenul situat lacircngă acel monument retrocedat congregației conduse de dinastia ra-binică a familiei Teitelbaum se con-struiește o nouă sinagogă cu două niveluri la parter o mikva bucătărie cașer sală de mese și alte numeroa-se spații cu diverse utilități iar la etaj va fi templul Din cacircte se știe aceas-ta este singura sinagogă aflată icircn construcție icircn icircntreaga Europă după Holocaust
Președintele David Lieberman icircmpreună cu cacircțiva dintre conducăto-
rii comunității noastre au demarat ime-diat recupe-rarea obiec-tului pentru a fi montat icircnapoi la lo-cul de unde fusese luat ( c u v acirc n t u l mai potrivit este bdquofuratrdquo) icircn urmă cu vreo 40 de ani cu ocazia unor lucrări de construcție din ime-diata vecinătate a fostei sinagogi Icircn locul portiței originale s-au sudat niște bucăți cacircrpite din tablă și bare rugini-te care din fericire măcar icircmpiedicau intrarea necontrolată icircn curtea fostei sinagogi Să nu vă imaginați cumva că icircn ciuda evidenței acestui furt portița a fost recuperată și montată la locul ei fără nici o problemă Icircn urma denunțului depus la poliție icircnsoțit de imaginile absolut incontestabile ale provenienței obiectului furat pe calea legilor icircn vigoare desigur că nu s-a icircntacircmplat absolut nimic Am fost doar sfătuiți să ne adresăm instanțelor judecătorești pentru a-i obliga pe bdquopro-prietariirdquo obiectului să binevoiască să-l returneze Asta ar fi icircnsemnat inițierea unui proces icircn instanță cheltuieli pes-te cheltuieli amacircnări și executare sili-tă icircn cazul icircn care am fi cacircștigat pro-cesul Așa că icircn loc de complicațiile respective fără nici un ajutor din par-tea vreunei autorități Comunitatea Evreilor din Sighetu Marmației le-a confecționat o portiță nouă actualilor proprietari ai casei astfel icircncacirct cea originala a ajuns icircnapoi la locul ei re-icircntregind aspectul fostului gard
GANZ PETRU
ComunitAtiPurim 5781
Hanuca şi Purim sunt sărbătorile evreieşti la care participă alături de membrii comunităţii şi mulţi concita-dini de diverse naţionalităţi şi confe-siuni De fiecare dată spectacolele pregătite din timp cu atenţie dăruire şi multă emoţie icircncacircntă publicul şi-l surprind cu numere noi inedite
De-a lungul deceniilor am fost martora unor spectacole complexe alcătuite din scenete umoristice arii din operete şi multe cacircntece icircn pre-mieră Atacirct corul Shira Hadasha cacirct şi formaţia klezmer Mazel Tov au
avut capacitatea de a atrage mem-bri noi (de la copii pacircnă la seniori) şi de a colabora fructuos cu solişti profesionişti şi cu trupe de dans Spectacolele de Purim erau un prilej de veselie de revedere cu prietenii vechi cu oaspeţii de peste hotare iar dulceaţa humacircntaşului pregătit la restaurantul ritual era potenţată de cea a păhărelului cu vin
Spectacolul de Purim de anul trecut a fost ultima ocazie icircn care comunitatea evreiască clujeană s-a reunit bdquofizicrdquo Era exact icircn ajunul pan-demiei care avea să zădărnicească toate proiectele comunităţii printre care şi cel mai important reinaugu-rarea Templului Memorial al Depor-taţilor Evrei programată pe 20 mai 2020
Şi iată că nici după un an icircncheiat nu am putut să ne bucurăm de re-vederea bdquoicircn carne şi oaserdquo dat fiind că orașul nostru a fost mai mereu icircn scenariul roşu Icircnsă formaţiile artis-tice clujene au făcut rapid bdquorecon-versia profesionalărdquo şi au intrat ele icircn casele publicului care decenii la racircnd se dusese cu drag la spectaco-lele lor Aşa s-a icircntacircmplat de Hanu-ca de Ziua Comemorării Victimelor Holocaustului iar acum de Purim Casele interpreţilor au fost succesiv săli de repetiţie şi podiumuri inter-preţii fiind adesea operatori de ima-gine maeştri de sunet şi chiar editori de imagine
Am urmărit cu o emoţie mai mare decacirct de obicei cele două spectacole pregătite pentru Purim de Corul Shira Hadasha (conduce-rea muzicală prof Ecaterina Hal-mos) şi formaţia klezmer Mazel Tov (dirijor Vasile Socea) Interpreţii s-au costumat cu multă fantezie şi ca de obicei au inclus icircn program melodii noi Strădania şi entuziasmul lor au reuşit să treacă bdquosticla monitoruluirdquo şi să depăşească bariera depărtării
Programele postate pe youtube (Purim - Comunitatea Evreilor din Cluj - 2021 - YouTube PURIM 2021 (5781) - YouTube) pot fi vizionate de mult mai multe persoane decacirct pu-blicul dintr-o sală de spectacole To-tuşi nimic nu poate icircnlocui emulaţia unei sărbători de Purim unde aerul vibrează de bucurie şi aplauzele icircn timp real răsplătesc efortul şi dărui-rea protagoniştilor Să sperăm că icircn curacircnd vom vorbi de pandemie la tre-cut şi ne vom reuni cu prilejul reinau-gurării Templului renovat care ne aş-teaptă să revenim icircntre zidurile sale
ANDREA GHIŢĂ
Sighetu Marmației ClujPortița din nou la locul ei
Povestea Esterei educația trebuie să transmită valoriSatu Mare
Purim și protecție sanitarăCea mai veselă sărbătoare a evreilor Purim nu a fost uitată nici icircn acest an
icircn comunitatea noastră icircn ciuda vremurilor tulburate de pandemie pe care le trăim Evreii amintesc acum de eliberarea poporului de sub tirania lui Haman Conform dorinţei acestuia evreii urmau să fie executaţi
Ester soţia regelui Ahaşveroș icirci povesteşte acestuia ce soartă cumplită vor avea coreligionarii ei iar regele porunceşte ca Haman şi cei zece fii ai lui să fie spacircnzuraţi icircn locul evreilor
Icircn icircntreaga lume Purimul este prilej de bucurie de purtare a unor ţinute vesele cu măşti Anul acesta din păcate măştile au fost sanitare Enoriaşii botoşăneni au ţinut să fie şi icircn acest an prezenţi icircn Sinagoga bdquoDie Hoihe Shilrdquo la citirea bdquoMeghilat Estherrdquo icircn ajun de Purim Oficiantul de cult Gustav Finkel a parcurs această poveste Numele lui Haman a fost după tradiţia străveche
huiduit de cei prezenţi Delicioasele prăjituri specifice Purimului
(Humăntaşen) au fost apreciate de enori-aşi Nu a fost uitat niciun membru al comu-nităţii şi fiecare a apreciat gustul deosebit al dulciurilor pregătite de Mariana Goldem-berg secretara Comunităţii şi Lenuţa Scu-taru prietena noastră atacirct de amabilă icircn orice ocazie
Au fost clipe deosebite icircn care s-a simţit mai mult decacirct oricacircnd solidaritatea umană şi s-a demonstrat că optimismul icircnvinge ori-ce obstacol oricacirct de greu ar părea
prof BEATRISA FINKEL
Botoșani
10 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
Comunitatea evreiască din Craio-va a marcat la Sinagoga din oraş Pu-rimul una dintre cele mai importante sărbători din calendarul iudaic Fes-tivitatea a avut loc icircntr-un cadru re-stracircns fiind un an pandemic
Prof univ dr Corneliu Sabetay preşedintele Comu-nităţii Evreilor din Craiova a explicat pentru cotidianul bdquoCuvacircntul Libertățiirdquo
bdquoMarcăm PURIM 5781 dar icircntr-un context global Din punct de vedere economic acest co-ronavirus va afecta icircn totalitate econo-mia lumii
Petrecută icircn urmă cu 2500 de ani povestea lega-tă de Purim icirci are icircn centrul său pe regina Estera şi pe icircmpăratul Ahaşveroş Este o poveste ca o piesă de teatru cu eroi pozitivi şi negativi icircn care avem ocazia din nou să sărbătorim personalitatea femeii Este o poveste despre o minune icircn care binele icircnvinge răulrdquo a spus prof univ dr Corneliu Sabetay
Nici anul acesta nu au lipsit pră-jiturelele modelate din aluat icircn trei
colţuri şi umplute cu jeleu nuci mac miere şi nuci Reţeta este foarte ve-che şi are secretele ei micile prăjituri numite bdquohumentașenrdquo făcacircnd deliciul tuturor bdquoIcircn marile oraşe şi icircn şcoli se organizează carnavaluri unde copiii
şi adulţii poartă măşti caraghioase nu nişte măşti care să sperie Cu această ocazie ţinacircnd cont că se celebrează şi venirea primăverii pe masă se pun fructe ndash smochine şi citrice ndash şi prăji-turele specialeldquo a precizat prof univ dr Corneliu Sabetay referindu-se la marea sărbătoare conform ziarului bdquoCuvacircntul Libertățiirdquo
Printre asistații comunității băcăuane se numără și Sorin Altarzohn singurul evreu care trăiește la Moinești Sorin icircn vacircrstă de 54 de ani suferă de boli gra-ve Icircl icircngrijește o rudă prin alianță care locuiește icircmpreună cu el și beneficiază de salariu de asistent din partea Primăriei din Moinești Icircncadrat la categoria F de asistați ai DASM Sorin Altarzohn primește tichete valorice pentru alimen-te deconturi la medicamente ajutoare bănești Responsabila Serviciului de Asistență Socială Corina Irimia dr Corina Grimberg asistenții Laura Șerban și Vili Moscovici icirci fac lunar vizite la domiciliu și cu prilejul sărbătorilor evreiești Nu uită să-i aducă dulciurile și aperitivele preferate biscuiți Eugenia și pufuleți Cea mai mare răsplată a asistenților sociali comunitari este să vadă cum i se luminează chipul de bucurie cacircnd are oaspeți
Rămas bun scriitorului Calistrat CostinNu demult s-a stins din viață un prieten al comunității băcăuane scriitorul
Calistrat Costin care a avut un rol important icircn implementarea studierii istoriei Holocaustului ca disciplină opțională icircn icircnvățămacircntul băcăuan preuniversitar a subliniat prof Gabriel Stan director adjunct al Colegiului Economic bdquoIon Ghicardquo și el ndash apropiat de multă vreme al comunității noastre Jurnalist scriitor tradu-cător președinte al Filialei USR ndash Bacău Calistrat Costin a fost director al Tea-trului de Animație bdquoLicuricirdquo al Teatrului Dramatic bdquoBacoviardquo laureat la Premiului pentru poezie bdquoGeorge Bacoviardquo al Premiului pentru Management Teatral al Galei UNITER din 1998 Cetățean de Onoare al Municipiului Bacău medaliat de președintele Romacircniei cu bdquoMeritul Culturalrdquo icircn Grad de Cavaler
Dumnezeu să-l odihneascăHAINRICH BRIF
președinte CE Bacău
Programul Mishloah manot s-a desfăşurat icircn acest an cu mai puțini participanți direcți decacirct icircn anii trecuţi şi cu măsuri speciale de siguranţă impuse de pandemie
S-au făcut vizite icircn cadru mai restracircns la asistaţii noştri mai vacircrstnici Icirci amintim aici pe Hofman Tulică de 92 de ani Lupescu Mina ndash 82 de ani Iagher Suzana ndash 89 de ani și alții Membrii Comunităţii noastre au beneficiat şi icircn acest an de minunaţi humăntaşi obţinuţi de la CE Iaşi prin amabilitatea preşedin-tei Ina Vladcovschi Delegaţia noastră a dus humăntaşi icircn aceste case şi a fost tratată icircn schimb de cei vizitaţi cu diferite dulciuri preparate de către aceştia O remarcă aici pentru bdquofoarte tacircnărardquo Iagher Suzana parcă mai icircn formă de la an la an cu o stare de spirit de invidiat şi bdquoautoarealdquo unor ex-celente preparate proprii
Prin aceste vizite am icircncercat să transmitem ceva din spiritul Purimului
icircn toate casele evreieşti ale BacăuluiMenţionăm şi participarea membri-
lor noştri pe Zoom la un excepţional program de Purim organizat de CE Iaşi prin efortul special al liderilor Comunității Ina Vladcovschi Albert Lozneanu Rabin Yehoshua Aharono-vitch şi al unor foarte talentaţi membri ai Comunităţii ieşene Icircnchei aceste racircnduri cu speranţa că a fost ultimul Purim organizat icircn aceste condiţii speciale impuse de pandemie şi că anul viitor Purimul ne va găsi pe toţi sănătoşi şi cu multă voie bună
Asistența socială icircn pandemieComunitAti
Expoziţie dedicată arhitectului Leopold Baumhorn marele maestru al sinagogilor
Timișoara
Expoziţia dedicată lucrărilor de arhitectură ale lui Leopold Baumhorn a fost unul dintre cele mai importan-te evenimente realizate icircn cadrul programului european Rediscover Chiar dacă inaugurarea nu a permis prezenţa unui public numeros mulţi au dorit să vadă planşele cu lucrările celui mai prolific architect din regiune de la finele secolului XIX şi icircnceput de secol XX Realizată de cercetătoa-rea din Ungaria Agnes Oszko avacircnd drept colaboratori pentru partea timi-şoreană pe arhitectul Gabriel Szeke-ly şi pe fotograful Constantin Duma expoziţia abordează cele mai remar-cabile clădiri proiectate de Baumhorn analizacircnd evoluţia artistică trăsătu-rile comune ale operei sale detaliile prezente şi contribuţia sa la icircnflorirea unor mari oraşe din regiune
Prezenţa preşedintelui Consiliului Judeţean Timiş Alin Nica şi a prima-rului municipiului Timişoara Dominic Fritz care au luat cuvacircntul la mani-festare demonstrează importanţa specială acordată acestei inaugurări De altfel Dominic Fritz s-a declarat mereu un susţinător al reabilitării pa-trimoniului istoric al Timişoarei cu un accent special asupra sinagogilor care sunt parte a consolidării urbane a acestei cetăţi bănăţene Domnia Sa s-a referit şi de această dată la importanţa renovării Sinagogii Fa-bric operă a lui Baumhorn un obiec-tiv impresionant care azi este icircntr-o stare avansată de degradare Echipa Primăriei Timişoara care icircn cadrul acestui proiect a fost coordonată de Floriana Ştefan a construit icircn cei trei ani ai proiectului o relaţie care a tre-cut dincolo de colaborare devenind
o reală prietenie cu evreimea locală Dr Luciana Friedmann preşedinta
Comunităţii Evreilor din Timişoara a subliniat icircn cuvacircntul ei faptul că aces-te clădiri sunt parte a patrimoniului timişorean şi definesc stilul cosmopo-lit deschis şi primitor al urbei de pe Bega
După prezentarea icircn detaliu a muncii ce a premers edificarea aces-tei expoziţii din partea lui Agnes Os-zko arhitectul Gabriel Szekely care a cercetat icircn detaliu opera maestrului a introdus publicul icircn contextul istoric şi arhitectonic al epocii descrise Arhi-tectul care a proiectat nu mai puţin de 19 sinagogi impunătoare din Ungaria Romacircnia Serbia Croaţia şi Slovacia a fost un reprezentant de marcă al stilului eclectic şi art nouveau avacircnd o manieră de lucru foarte uşor de re-cunoscut care face operele sale in-confundabile Doar icircn Timişoara de numele lui Baumhorn se leagă clă-diri de referinţă ca Liceul Pedagogic bdquoCarmen Sylvardquo Rectoratul Universi-tăţii Politehnice clădirea Comunităţii Evreieşti Palatul Apelor şi altele Am văzut interesul pe care noul primar al Timişoarei dar şi publicul prezent l-au avut pentru călătoria icircn care i-a purtat Gabriel Szekely descoperind miezul unei Europe icircn care la acea vreme ne situam icircntr-o zonă mult mai centrală din punct de vedere cultural comparativ cu zilele noastre
Evenimentul s-a icircncheiat cu o succintă prezentare de către Floria-na Ştefan a viitorului Muzeu Virtual al Evreimii din Timişoara un proiect care este icircn dezvoltare sub egida Re-discover şi care va fi lansat oficial icircn luna aprilie (LF)
Serviciile religioase au fost reluate fizic
Mishloah manot icircn pandemie
Bacău
La Sinagoga bdquoRosenrdquo din Bacău au fost reluate serviciile religioase cu prezență fizică respectacircndu-se nor-mele sanitare Important este faptul că s-a reușit asigurarea minian-ului Serviciile religioase de la CE Iași susținute de oficiantul de cult Albert Lozneanu și de rabinul Yehoshua Aharonovitch ca și cele organizate de Cancelaria Rabinică au fost urmărite online
La Sinagoga bdquoRosenrdquo au avut loc oficierile a două Șabaturi specia-le Șabat Roș Hodeș Adar și Șabat Șkalim unul din cele patru Șabaturi
speciale icircnainte de intrarea icircn luna Ni-san S-au făcut lecturi din trei Suluri de Tora Din primul Sul s-a citit peri-copa Mișpatim din Cartea Șmot Din al doilea Sul ndash pericopa Ki Tisa des-pre contribuția de jumătate de șekel pentru menținerea icircn bune condiții a Tabernacolului mobil icircn deșert Din al treilea Sul ndash pericopa Pinhas Bamid-bar Cartea a patra a Torei
Icircn Șabatul din 8 Adar icircnainte de Purim s-a citit din al doilea Sul de Tora Cartea Dvarim pericopa Ki Tețe referitoare la Porunca bdquoAmintește-ți ce ți-a făcut ție Amalekrdquo La ieșirea
din Mițraim amaleciții au ucis evrei bătracircni copii bol-navi Haman urmaș al lui Amalek a tras la sorți exter-minarea evreilor 13 Adar El știa că-n luna Adar ziua a șaptea a murit Moșe dar nu știa că Moșe s-a născut tot icircn aceeași zi fapt subliniat de rabinul Yehoshua Aharonovit-ch A fost aprinsă o lumacircnare icircn memoria lui Moșe cu rugă-ciuni pentru sănătate genera-lă și personală
HAINRICH BRIF
Evreii au sărbătorit victoria asupra lui Haman
Craiova
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 11
ndash De cacircnd datează prezența evre-ilor icircn zonă
ndash De peste 400 de ani Cel mai si-gur indiciu sunt pietrele funerare Icircn cimitirul evreiesc din Babadag aron-dat comunității noastre sunt monu-mente funerare cu această vechime Au existat temple și sinagogi icircn Tul-cea Măcin Babadag Sulina Chilia Veche Dintr-un memoriu din 1920 al Epitropiei către Prefectura din Tulcea scris de rabinul comunității și al Tem-plului Israelit Isac Haham reiese că icircn afară de templu mai existau două sinagogi un azil confesional și un azil de bătracircni Evreii din Tulcea au venit din Cahul Ismail Odessa Constanti-nopol Galiția Numărul lor a crescut după 1878 Locuiau pe Dealul Baba-dagului bdquomahalaua israelitărdquo fiindcă pacircnă icircn 1880 cartierele Tulcei se che-mau mahalale termen deloc peiorativ pe atunci Icircn 1907 existau icircn actualul județ 3131 de evrei din care 1773 icircn Tulcea Inițial evreii tulceni și cei din zonă au fost activi icircn comerț finanțe meserii și după 1900 și icircn profesiuni liberale Forma organizatorică era Ra-binatul Epitropiei din Tulcea Ulterior fiecare comunitate și-a ales președinți Interesul pentru mișcarea sionistă apare devreme Icircn 1881 se icircnființează Asociația pentru Munca Pămacircntului icircn
Israel La unul dintre primele congre-se sioniste internaționale de la Viena icircn 1913 participă și un reprezentant al evreilor din Tulcea Icircn 1931 sunt icircnființate societățile cultural-sportive bdquoMacabirdquo și bdquoLuminardquo La bdquoMacabirdquo se juca fotbal șah se făcea gimnastică O filială a organizației sioniste bdquoGor-goniardquo funcționa din 1933 Icircn perioa-da Holocaustului cacircnd s-a aplicat legislația rasială ndash exmatriculări din icircnvățămacircntul de stat concedieri la icircntreprinderile statului exproprieri muncă forțată ndash au avut loc deportări icircn Transnistria După război majorita-tea evreilor tulceni au făcut Alia
ndash Sunt peste 20 de ani de cacircnd conduceți comunitatea Se impune o retrospectivă
ndash Din tot ce-am făcut pacircnă acum cred că restaurarea Templului Israe-lit este cea mai importantă realizare Edificiul a fost construit icircn 1859 A fost renovat icircn 1890 Dar la mai bine de un secol concluzia expertizei tehnice cerută de mine icircn 2003 a fost bdquoTem-plul poate deveni oricacircnd o ruinărdquo Reabilitarea era un proiect ambițios costisitor Am avut icircnsă norocul unor susținători de prestigiu Icircn comunica-rea despre evreii din Romacircnia de la emancipare pacircnă icircn 1989 ținută la un simpozion din Marsilia organizat
de prof univ dr Carol Iancu de la Universitatea din Montpellier sub auspiciile Comisiei Regionale de So-lidaritate cu Evreii din Europa de Est icircn 2010 profesor emerit Elise Lei-bowitch prezenta și istoricul comunității tulcene Scriitorul Carol Feldman zl originar din Tul-cea susținea o campanie pro domo icircn presa israeliană de limbă romacirc-nă pleda cauza icircn fața președintelui de atunci al FCER dr Aurel Vainer Odiseea proiectului apare icircn bdquoMinuni pămacircnteștirdquo din bdquoCaleidoscopul meurdquo de Carol Feldman Banii au venit de la Guvernul Romacircniei prin Secretariatul de Stat pentru Culte de la FCER prin Fundația bdquoCaritateardquo și de la JOINT Reinaugurarea a avut loc icircn 2014 Tot atunci am inaugurat icircn incintă Mu-
Pacircnă la Războiul de Independență din 1877-1878 Tulcea a fost sanjak turcesc Icircn iarna anului 1878 armata romacircnă sufe-rea de frig și foame Icircn numele comunității evreiești tulcene președintele de atunci Abraham Ellman i-a oferit un ajutor
substanțial După victorie Dobrogea a revenit țării-mamă bdquoCacircnd la 14 noiembrie 1878 armatele romacircne conduse de gene-ralul Anghelescu au debarcat la Tulcea și au defilat pe sub arcurile de triumf construite de romacircni greci evrei bulgari generalul a
privit parada militară de la balconul Casei Ellmanrdquo spune președintele de azi prof Solomon Faimblat bdquoEllman a fost decorat cu laquoSteaua Romacircnieiraquo Cine vizitează cimitirul evreiesc vechi din oraș icircnchis icircn 1900 poate citi asta pe monumentul său funerarrdquo Instituirea Ordinului era primul act oficial al Romacircniei independente
bdquoVrem să atragem spre comunitate evrei neicircnscriși
icircncă icircn racircndurile noastrerdquoInterviu cu SoLoMoN FaiMBLaT preşedintele CE Tulcea
n Hainrich Brif președintele CE Bacău a dovedit icircn intervalul de cacircnd conduce comunita-tea spirit gospodă-resc și devotament față de obștea sa Este și unul din-tre cei mai harnici corespondenți ai re-vistei noastre Fap-tul că este icircn același timp și oficiant de cult ajută mult la menținerea unei vieți religioase puternice De cacircnd s-a declanșat pandemia a organizat celebrarea sărbătorilor cu respecta-rea normelor sanitare Face demer-suri pentru proiectul de reabilitare a Templului Cerealiștilorn Paul Schwartz președintele
CE București ia par-te de peste 20 de ani la viața comunitară A fost consilier pen-tru Generația de Mij-loc vicepreședinte al FCER demon-stracircnd pricepere și perseverență icircn tot ce face
Ca președinte al celei mai mari comunități din țară se implică icircn re-zolvarea unor probleme culturale și sociale Acordă multă atenție con-servării patrimoniului sacru A resta-urat pietre funerare ale unor mem-bri marcanți ai CEB care nu aveau aparținători Cultivă bune relații cu mediul politic diplomatic economicn Corneliu Sabetay preșe-
dintele CE Craio-va este una dintre somitățile medicale actuale icircn domeniul pediatriei Icircmbină cu succes viața profe-sională cu preocu-pările icircn plan comu-nitar fiind de multă vreme președinte al comunității craiovene Omul de știință profesor doctor e dublat de omul de acțiune bun organizator de evenimente fie simpozioane științifice fie evenimente din viața comunitară sărbători reuniuni cul-turale comemorări momente ani-versare Icircl prețuiesc evrei și neevrei simpatizanți ai obștii noastre
n Mișu Rosenberg președintele CE Dej a reușit să fie la icircnălțimea așteptărilor celor care l-au ales Deși comunitatea e mică are probleme com-plexe Conducătorul ei poartă răspunde-rea pentru prezer-varea vestigiilor unui trecut bogat are grijă de membrii din prezent ai comunității majoritatea ndash vacircrstnici cu inerente suferințe nu puțini ndash oa-meni singuri Dejul a fost una dintre comunitățile greu icircncercate de Holo-caust Este meritoriu modul icircn care președintele organizează comemo-rări ale victimelor Catastrofein Sorin Blumer președintele
CE Galați s-a afir-mat de mulți ani icircn viața comunitară atacirct icircn plan gene-ral ca membru al conducerii Asociației Sioniste din Romacirc-nia cacirct și local ca dirijor de cor organi-zator de evenimente
interetnice președinte Icircn această ultimă calitate reabilitarea Templului Meseriașilor icircn care a pus mult su-flet energie perseverență se icircnscrie printre cele mai importante realizări ale sale A reușit modernizarea res-taurantului ritual a sediului comuni-tar A impulsionat realizarea unei mo-nografii despre evreii gălățenin Aurel Davidovici președintele
CE Pitești reușește de ani buni să fie un gospodar destoinic al comunității sale Are grijă să icircntrețină cum se cuvine si-nagoga unul dintre lăcașurile de cult care au rezistat cel mai bine intemperiilor neavacircnd ne-voie de restaurare Este receptiv la problemele de zi cu zi ale membrilor comunității mai ales că majoritatea sunt oameni icircn vacircrstă singuri cu probleme de sănătate Este gazdă ireproșabilă față de vizitatori fapt dovedit cu prilejul Hanuchiadelor al unor evenimente organizate de FCER și BBR etc
A D M E A V E E S R I M Preşedinţi de comunităţi născuţi icircn luna aprilie
zeul de Istorie a Evreilor din Tulcea icircmbogățit icircn 2019 Din patrimoniul nostru sacru fac parte două cimitire icircn oraș și cinci icircn localități din județ unde nu mai trăiesc evrei Cu sprijinul FCER și din donații am făcut lucrări de reabilitare la cimitirul vechi amintit reparații la cel nou și icircmprejmuiri la ci-mitirele din Măcin Babadag Sulina
ndash Ce efecte benefice ați constatat după restaurarea Templului
ndash Templul a devenit punct de atracție turistică mijloc educativ liber de prejudecăți pentru copii A dus la creșterea numărului de membri afiliați ai comunității A creat un spațiu pro-pice concertelor anuale de Ziua Eu-ropeană a Culturii Iudaice oferite de elevi ai Liceului de Artă bdquoGeorge Geor-gescurdquo A reunit oficialități locale icircnalți prelați reprezentanți ai organizațiilor de minorități naționale oaspeți din Is-rael la evocarea lui Carol Feldman icircn 2019 Vrem să facem și un medalion Albert Poch fiu al Babadagului cacircnd situația pandemică o va permite
ndash Un dezideratndash Să atragem spre comunitate
evrei tulceni icircncă neicircnscriși icircn racircndu-rile noastre
IULIA DELEANU
bdquoNe străduim ca asistații noștri să fie cacirct mai puțin afectați
de pandemierdquoConvorbire cu directoarea DASM dr MoNa BejaN
A trecut un an de cacircnd angajații din sistemul de asistență socială și medi-cală din București și din țară se luptă să facă față cu bine crizei sanitare create de pandemia cu SARS CoV-2 DASM a reacționat rapid și eficient pentru limi-tarea icircmbolnăvirilor mai ales icircn situația icircn care majoritatea populației evreiești din comunitatea noastră se află icircn grupa de risc A fost un prilej de trecere icircn revistă și de perspectivă schițat de directoarea DASM dr Mona Bejan
ndash Cum ați acționat de cacircnd a icircnce-put pandemia
ndash Icircn pofida dificultăților financia-re am făcut eforturi spre a răspunde
prompt cerințelor momentului Am asi-gurat din fonduri speciale primite de la FCER JOINT și Claims Conference pachete cu materiale de protecție
dezinfectanți pentru toate ca-tegoriile de asistați la domi-ciliu din București și din țară rezidenții din cele două cămine bdquoAmalia și Șef Rabin Dr Moses Rosenrdquo din Capitală și bdquoAeva Eli-sheva și Adalbert Huber-Huberrdquo de la Arad E vorba de 956 de asistați la domiciliu 230 de copii
IULIA DELEANU(Continuare icircn pag 22)
Mona Bejan (stg) pregătind alături de colegi darurile pentru asistați
12 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
Fiind interesat de mărturiile foto-grafice din timpul Holocaustului din Romacircnia am căutat prin arhive timp de mai mulți ani fotografiile din tim-pul exhumării evreilor din Sărmaș care au căzut victime masacrului de la Cămărașu comis de jandarmi ma-ghiari icircn septembrie 1944
Știam din mai multe surse că aces-te fotografii există Matatias Carp autorul Cărții negre și-a icircnceput ac-tivitatea publicistică de reconstituire a istoriei Holocaustului cu o broșură intitulată Sărmaș Una din cele mai oribile crime fasciste publicată icircn 1945 Un exemplar al broșurii se află icircn Biblioteca Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din Romacircnia bdquoWil-helm Fildermanrdquo și poartă dedicația olografă datată 21041945 a lui Ma-tatias Carp pentru F Brunea-Fox alt cronicar de seamă al lumii evreiești căruia icirci transmite această bdquofăracircmă de durere evreiascărdquo Broșura reprodu-ce și 21 de fotografii dintre care 13 sunt de la exhumarea victimelor din 22 februarie 1945 la care a partici-pat și Carp ca delegat al Federației Uniunilor de Comunități Evreiești din Romacircnia Atunci au fost scoase la iveală rămășițele a 146 de trupuri care au fost reicircnhumate icircntr-un cimi-tir amenajat ad-hoc la baza dealului din localitatea clujeană Cămărașu unde au fost găsite la indicația unor martori oculari Restul fotografiilor re-prezintă portrete ale victimelor și case evreiești din Sărmaș pe care se vede desenată steaua galbenă menită a le deosebi de casele creștine
Copii după toate fotografiile cu-prinse icircn broșura despre Sărmaș pu-blicată de Carp se găsesc icircn Fototeca CSIER-WF acolo unde se află și foto-grafii inedite dar mai puțin relevante de la exhu-mare Totuși c a l i t a t e a copiilor-mar-tor din Fo-totecă este mai slabă decacirct aceea a imagini-lor publicate icircn broșură ceea ce in-dica faptul că o copie mai bună se găsește icircn altă parte Fotografiile au mai fost re-produse icircn cacircteva publicații maghiare și occidentale
Icircncercările repetate de a găsi foto-grafiile icircn Arhiva Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității și icircn alte arhive nu s-au soldat cu re-zultate Icircn toamna anului 2019 mis-terul a fost lămurit abia atunci docu-mentele Tribunalului Poporului privi-toare la masacrul de la Cămărașu au fost declasificate de Serviciul Romacircn de Informații și transferate la CNSAS unde icircn prezent sunt disponibile pentru consultare la sala de lectură
Icircn dosarul care cuprinde docu-
mentația anchetei și a procesului de la Tribunalul Poporului din 1946 și a anchetelorproceselor ulterioare (cota ACNSAS fond Penal dosar P 137547) icircntr-un volum sunt lipite pe mai multe pagini 18 exemplare clare ale fotografiilor din timpul exhumă-rii Pe toate se poate vedea semnă-tura olografă cu stiloul a lui Matatias Carp la fel ca icircn cacircteva din fotografi-ile incluse icircn broșura despre Sărmaș care au fost ștanțate cu margini mai largi semn că aceste fotografii i-au aparținut cronicarului evreu au fost reproduse icircn broșură și apoi au fost date spre utilizare Tribunalului Popo-rului Cacircteva din fotografiile din do-sarul P 137547 sunt inedite ndash nu sunt incluse nici icircn broșura Sărmaș nici icircn alte publicații ndash și nu se găsesc nici icircn Fototeca CSIER-WF Le reproducem aici pe toate cele găsite icircn dosar pen-tru a putea face comparații și studiu pe ele
Iată pe scurt și ce s-a icircntacircmplat la Sărmaș icircn septembrie 1944
După 23 august 1944 cacircnd Romacirc-nia a abandonat alianța cu Germania nazistă și Ungaria horthystă s-a pro-dus un atac maghiar la sud de granița stabilită prin Arbitrajul de la Viena din 30 august 1940 Printre locuri-le ocupate s-au aflat și Sărmaș (sau Sărmașu) o mică localitate icircn județul Mureș situată icircn Cacircmpia Transilvani-ei aflată la jumătatea distanței dintre Tacircrgu Mureș și Cluj precum și satul Sărmășel din proximitate Icircn timpul războiului Sărmaș și Sărmășel aveau o consistentă populație maghiară reprezentacircnd cam jumătate din cei 4 000 de locuitori Acolo trăiau și 200 de evrei
Icircn timpul regimului Ion Antones-cu al cărui antisemitism oficial era
mai agresiv decacirct cel din Ungaria lui Miklos Horthy evreii din Sărmașu au fost deposedați de proprietăți maltratați persecutați deportați tem-porar dar au supraviețuit Icircn martie 1944 ca urmare a ezitărilor lui Miklos Horthy Germania nazistă a ocupat Ungaria și a demarat icircn forță imple-mentarea Soluției Finale cu ajutorul forțelor de ordine horthyste icircn teri-toriile aflate sub controlul Budapes-tei inclusiv icircn Transilvania de Nord Evreii din Sărmașu și Sărmășel aflați icircntre granițele Romacircniei au rămas nevătămați pacircnă icircn septembrie 1944
După atacul maghiar din septem-
brie 1944 situația s-a schimbat dra-matic Evreii și intelectualii romacircni au intenționat să plece din localitate icircna-inte de intrarea autorităților maghiare dar o parte au fost icircntorși din drum de autoritățile romacircne care au dat asigurări că regiunea va rămacircne sub controlul autorităților romacircne Totuși armata maghiară a icircnaintat La intra-rea trupelor maghiare pe 5 septem-brie 1944 icircn Sărmașu se mai găseau 126 de evrei
Localitatea a fost ocupată la icircnce-putul lunii septembrie 1944 de armata ungară (Honved) apoi de jandarmi dintre cei care participaseră icircn pri-ma parte a anului 1944 la deportarea evreilor la Auschwitz A fost formată și o Gardă Națională din localnici
Evreii au fost forțați să poarte stea-ua galbenă Pe 11 septembrie 1944 toți evreii din Sărmaș au fost stracircnși și icircnchiși icircntr-un șopron transformat icircn bdquoghetourdquo Acolo erau icircnchiși și pri-zonieri de război romacircni locul deve-nind aglomerat mizer insuportabil Locuințele evreilor reținuți au fost pră-date de locuitorii maghiari ai localității Pe 14 septembrie evreii icircn vacircrstă din ghetou au fost forțați să danseze și au fost umiliți icircn văzul jandarmilor și al membrilor Gărzii Naționale Fiica unuia dintre liderii evrei locali a fost violată icircn grup
Icircn 15 septem-brie icircn preajma anului nou evre-iesc 20 de bărbați evrei au fost duși la cacircțiva kilometri de localitate să sape două gropi comune
Pe 16 septembrie 1944 evreii din ghetou au fost urcați icircn căruțe ale lo-calnicilor au fost trecuți prin Sărmășel și au fost duși la locul unde fusese-ră săpate gropile comune pe dealul Șoscut icircn raza localității Cămărașu Seara au ajuns camioane cu jandarmi maghiari și o limuzină cu un ofițer Evreii au fost icircmpărțiți icircn două grupuri și au fost macircnați spre gropile comu-ne icircn noaptea de 1617 septembrie după ora 200 Icircntacirci au fost dezbrăcați
și loviți cu lopeți topoare și baionete apoi au fost icircmpușcați
Doi localnici Ion Mocean și Ion Aluaș au asistat la masacru ascunși icircntr-un lan de porumb din zonă și au depus mărturie icircn ancheta postbelică de la Tribunalul Poporului Cluj Icircn Ho-tăracircrea nr 9 din 28 iunie 1946 au fost condamnați mai mulți repre zentanți din racircndul autorităților maghiare icircn uniformă sau civili care au participat la atrocități icircn Transilvania icircn inter-valul 1940-1944 inclusiv la masa-crul de la Sărmaș O parte dintre cei condamnați apucaseră să fugă icircn Un-garia și au rămas nepedepsiți Anche-
ta a continuat icircn anii rsquo50 și s-a soldat cu noi condamnări
Documentația procesului a fost secretizată imediat de Securitate iar cartea lui Matatias Carp a fost trecută la fondul secret al bibliotecilor astfel că această tragedie nu a fost cunos-cută icircn detaliu pe parcursul perioadei comuniste Povestea a fost redesco-perită icircn anii rsquo80 de istoricul Nicolas M Nagy-Talavera care a mers icircn zona Sărmaș și a cules mărturii de is-torie orală sub supravegherea aten-tă a Securității Cartea sa Fascismul icircn Ungaria și Romacircnia și broșura lui Matatias Carp au rămas principalele surse pe tema acestui masacru
Icircn decembrie 2019 icircn cadrul unui proiect comun al CSIER-WF cu Te-leviziunea Romacircnă ne-am deplasat la Sărmaș pentru a filma locurile tra-gediei Am găsit icircn bună stare cimiti-rul construit la baza dealului Șoscut unde au fost reicircnhumate victimele Ci-
mitirul care icircn forma cunoscută astăzi a fost amenajat cu sprijinul American Jewish Joint Distribution Committee a fost locul mai multor ceremonii come-morative atacirct icircn perioada comunistă cacirct și după Spre surpriza noastră am găsit icircncă un martor ocular al masa-crului cel care era poziționat cel mai bine pentru a observa ce se icircntacircmpla pe dealul Șoscut Este vorba de Ion Mocean (n 1928) fiul lui Ion Mocean (n 1906) care a depus mărturie la Tribunalul Poporului Spre deosebire de tatăl său care a văzut ce s-a icircn-tacircmplat de la casa de la baza dealului fiul cel cu care am icircnregistrat video o mărturie detaliată se afla la o stacirc-nă de pe deal din marginea pădurii undeva la același nivel cu locul masa-crului Crima s-a icircntacircmplat noaptea dar jandarmii maghiari au folosit feli-nare și astfel Ion Mocean a putut dis-tinge cu groază scenele atrocităților
Din cercetarea de teren a ieșit un film documentar Sărmaș rsquo44 realizat de Adrian Cioflacircncă și Teodora Dră-goi care a fost prezentat de către Te-leviziunea Romacircnă și a făcut obiectul unor evenimente la Institutul Cultural Romacircn din New York și la cel din Tel Aviv icircn 2020
SurseACNSAS fond Penal dosar P
137547ACNSAS fond Informativ dosar
552042 vol 1 2 (N Nagy-Talavera) Matatias Carp Sărmaș Una din
cele mai oribile crime fasciste Prefață B Brănișteanu București Socec 1945
Nicolas M Nagy-Talavera Fas-cismul icircn Ungaria și Romacircnia trad Măriuca Stanciu Ecaterina Geber București Hasefer 1996
ADRIAN CIOFLAcircNCĂ
Din activităţile de cercetare ale
Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din Romacircnia bdquoWilhelm Fildermanldquo al FCER-CM
Mărturii fotografice ale masacrării evreilor din Sărmaș
Comemorarea victimelor masacrului de la Sărmaș in perioada comunistă Sursa CSIER-WF
Tată și fiu ambii cu numele Ion Mocean ambii martori ai atrocităților de pe dealul Șoscut Sursa Adrian Cioflacircncă
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 13
Purimul copiilorCacircnd i-am văzut prima dată pe
Spiderman și Superman fugărindu-se și pe Batman și Elsa din Frozen icircmpărțind o pungă de pufuleți nu a fost
icircn vreo animație din seria DC Comics Marvel sau Disney ci icircn sala de spec-tacole a Centrului Comunitar Evreiesc din București de Purimul copiilor O sărbătoare care a reușit să-și păstre-ze veselia și culorile chiar dacă anul acesta s-a desfășurat online Copiii s-au costumat ca de fiecare dată și au participat la tot soiul de activități care i-au făcut să simtă că sunt icircmpreună
Roata provocărilor și jocurile in-teractive cu Coral Zytcer din București povestea de Purim animată pentru copii numărul de magie cu Edu-ard și Bianca din Oradea confecționarea din hacircrtie a pălăriei lui Haman cu Maria Ganciu din Ploiești și cacircn-tecele de Purim au recreat atmosfera din anii trecuți
atunci cacircnd icircn sediul JCC alergau zeci de copii costumați
Purim Romacircnia amp Israel Și oamenii mari au făcut Purimul la
JCC București tot online dar asta a icircnsemnat și că prieteni din Romacircnia și din Israel au putut fi icircmpreună mult mai simplu
bdquoHag Sameah Iată că și icircn acest an JCC București organizează un eveniment de Purim Icircn anii trecuți eram obișnuiți să avem foarte mul-te icircntacirclniri aici Purim Party Purimul copiilor Purimul seniorilor Mișloah Manot Șabat de Purim icircntacirclnirea cu voluntariihellip Icircn acești ani ne-a fost puțin mai greu ne-am icircntacirclnit online Sperăm să fie ultimul Purim pe care icircl sărbătorim onlinerdquo a spus icircn deschi-
derea evenimentului Adrian Gueron directorul JCC București
Prieteni din mai multe locuri s-au conectat așadar online pentru a spu-ne Lehaim pentru Purim Icircn direct din Israel au putut fi urmărite ceremo-nia de Havdala cu Yaden Cohen și o serie de momente muzicale live De asemenea un recital cu muzică live a oferit și Endy Glikman De discuția despre teatru icircn vremuri de pandemie și momentele vesele s-a ocupat invi-tatul JCC București Silviu Biriș
Iar de la sărbătoarea veseliei nu putea lipsi Roata Norocului care s-a bazat icircnsă și pe cunoștințe nu doar pe șansă Cei care au răspuns corect la icircntrebările organizatorilor legate de Purim au putut cacircștiga Mișloah Manot ndash pachete cu dulciuri oferite de Alka
ADRIAN GUERON
Pagină coordonată de GEORGE GIcircLEA
JCC BuCureşti
rOMAcircNiA
Trasee evreieşti ndash un prim popas Franţa
JCC Romacircnia icircn colaborare cu JCC Timişoara invită publicul la o că-lătorie icircn comunităţile evreieşti din jurul lumii Organizatorii icircşi propun să des-copere urmele paşilor celor care le-au constituit să descopere personalităţi de marcă sinagogi organizaţii evre-ieşti şi mai cu seamă să surprindă poveştile unice ale fiecărui spaţiu unde evreii s-au aşezat de-a lungul istoriei
Primul popas a fost icircn Franţa cea mai importantă comunitate din Europa occidentală icircn momentul de faţă Privi-torii au avut parte de un ghid extrem de competent icircn persoana directorului In-stitutului Cultural Francez din Timişoa-ra Tilla Rudel Cunoscătoare icircn detaliu al fenomenului evreiesc din Paris şi din
mai micile localităţi franceze ea a por-nit la o incursiune icircn istoria evreimii din Oraşul Luminilor La icircnceput o comuni-tate preponderent așkenază aceasta a devenit una icircn esenţă sefardă icircn anii ce au urmat Cu o istorie impresionan-tă comunitatea evreiască actuală este una cu o viaţă foarte vibrantă Putem vedea icircn toate domeniile ştiinţei cul-turii profesiunilor liberale foarte multe persoane de origine evreiască extrem de cunoscute Fie că vorbim de muzi-că sau presă fie că sondăm cele mai noi trenduri din artele plastice sau de bucătăria marilor maeştri evreii nu lipsesc icircntre cele mai remarcabile per-sonalităţi Am putut parcurge icircmpre-ună cu Tilla Rudel străzile Cartierului Marais zona tradiţional evreiască a Parisului şi am văzut marile şi impo-zantele sinagogi ale capitalei france-ze Muzeul Artei şi Istoriei Iudaismului şi Muzeul Holocaustului din Paris sunt doar două dintre obiectivele pe care cel care poposeşte pe malurile Senei nu ar trebui să le rateze Nu puteau lipsi din prezentare nici personalităţile politice de origine evreiască din Fran-ţa dintre care multe au făcut istorie
Atmosfera unei duminici icircn stil franţuzesc a fost completată cu muzi-că evreiască de cea mai bună calita-te pe care tot Tilla ne-a oferit-o Turul virtual al comunităţilor va continua cu o altă comunitate pe care organizato-rii au păstrat-o ca pe o surpriză
Show online cu măşti şi emoţiePurimul a fost celebrat la Timi-
şoara icircn toate modurile icircn care a fost posibil ţinacircnd seama că oraşul icircncă este icircn cod roşu de pandemie To-tuşi vacircrstnicii comunităţii s-au putut bucura de tradiţionalele humăntașen oznei haman ce le-au fost duse la domiciliu de la Restaurantul Ritual al comunităţii De asemenea progra-mele pe platforma Zoom au icircncercat din nou un experiment fără prece-dent pentru timişoreni ndash un spectacol online Icircnainte de acesta rabinul Zvi-ka Kfir şi oficianţii de cult Ervin We-inberger şi Tiberiu Hornung au citit Meghilat Esther icircn ebraică şi romacircnă Rabinul Kfir i-a introdus de altfel pe privitori icircn aspectele multiple ale aces-tei celebrări foarte importantă prin sensurile sale pentru poporul evreu
Protagoniştii spectacolului de sacircmbătă seara la ieşirea Șabatului au fost cei mici Cei 17 copii coor-donaţi de Rebeca Barnea care au interpretat mascaţi din casele lor ro-luri melodii poezii au emoţionat pro-fund publicul Chiar dacă tehnica nu e perfectă a fost o mare bucurie să le putem auzi vocile talentul la pian la ukulele sau dăruirea de a le bdquoieşirdquo per-fect poezia Vocea care s-a auzit cel mai clar şi care a icircncacircntat asistenţa a fost a lui Alexandru Fischer profesor şi dirijor al corului Șalom din Timişoa-
ra Comunitatea timişoreană a avut doi oaspeţi importanţi şi care sunt sufleteşte apropiaţi de această comu-nitate pe preşedintele FCER deputa-tul Silviu Vexler şi pe directorul Joint Romacircnia Israel Sabag Ne-au mişcat cuvintele preşedintelui FCER referitor la nevoia constantă de solidaritate de a icircntinde mereu o macircnă celui singur sau icircn nevoie Purimul fiind una dintre acele minunate ocazii pentru a face acest lucru Icircn background se auzeau cele două fetiţe de cinci luni un atacirct de frumos simbol al solidarităţii peste generaţii Ceremonia de Havdala ţi-nută de Israel Sabag şi copiii săi mai mici Kineret şi Tal a fost o adevăra-tă icircncacircntare şi un preţios dar primit tocmai de la Ashdod Nu putem să-l uităm pe directorul de programme JCC Ery Pervulescu tacircnărul plin de deschidere şi entuziasm care se im-plică mereu icircn programele realizate la Timişoara De altfel el icircmpreună cu fetiţa Leah fiica preşedintelui Comu-nităţii Evreilor din Caransebeş Florin Damian Schwartz au fost amfitrionii aşteptatei tombole care s-a dovedit un succes chiar şi icircn format digital
Speranţa se leagă desigur de Pu-rimul pe scenă Purimul acela care de peste şase decenii ndash sau poate chiar de mai demult ndash a fost cunoscut de evreii timişoreni
LUCIANA FRIEDMANN
JCC tiMişOArA
Veselie icircn pandemieDeși traversăm o perioadă difici-
lă JCC Iași cu sprijinul CE Iași a ținut să respecte un obicei tradițional de Purim ndash bdquoMișloah Manotrdquo și a or-ganizat o acțiune prin care membri-lor vacircrstnici ai comunității le-au fost icircmpărțite dulciuri specifice acestei sărbători Zacircmbetele și bucuria de pe chipurile participanților la această acțiune au scos icircn evidență sentimen-tul solidarității și apartenenței la Co-munitate ca la o familie mare și unită
Tot icircn spiritul sărbătorii de Purim
a fost organizat și evenimentul Puri-mul copiilor la care participanții copii și mămici au aflat povestea Reginei Ester și a miracolului de Purim au
icircnvățat cacircntece vesele specifice săr-bătorii iar la final au preparat și de-
gustat humăntaș pufosi si delicioșiȘi pentru că este singura sărbă-
toare veselă din calendarul iudaic nici chiar pandemia nu a reușit să icircmpie-
dice organizarea tradiționalului spectacol de Purim icircn condiții specifice acestei perioade Si-nagoga Merarilor a fost gazda acestui vesel eveniment care a debutat cu o alocuțiune ros-tită de președintele CE Iași Benjamina Ides-Vladcovschi despre semnificația sărbătorii de Purim Icircn continuare rabinul Yehoshua Aharonovich a expli-cat pe Zoom care sunt mițvot de Purim citirea Meghilat Esther Seudah Purim ndash masa
festivă și veselă Mișloah Manot și Matanot LarsquoEvyonim ndash oferirea de
alimente și daruri prietenilor și celor nevoiași iar directorul JCC Iași Albert Lozneanu a dat citire Cărții Esterei
Spectacolul care a icircncheiat eve-nimentul a cuprins și un concert al formației de muzică klezmer bdquoNigunrdquo precum și cacircteva surprize online un cuvacircnt de salut adresat participanților de către Israel Sabag director JDC pentru Romacircnia precum și interpre-tarea unor frumoase cacircntece israeli-ene de către doi copii foarte talentați Alesia Munteanu din Tecuci și Eva Fi-terman din Iași
Atmosfera caldă revederea pri-etenilor cacircntecele tradiționale și humăntașii savuroși au constituit in-gredientele unei seri speciale pe care am dori-o repetată cacirct mai curacircnd
SILVIAN SEGAL
JCC iAşi
JCC BUCUREŞTIStr Popa Soare 18
Telefon 0213202608E-mail bucurestijccro
wwwjccro
JCC IAŞIStr Elena Doamna 15
Telefon 0232313711wwwfacebookcomgro-
upsjcciasi
JCC ORADEAStr Mihai Viteazu 4
Telefon 0259434843wwwfacebookcomJcc
OradeaEvenimente
JCC ŞTIRI DESPRECentrele Comunitare Evreieşti
JCC TIMIŞOARAStr Gh Lazăr 5
Telefon 0256201698
14 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
Icircntr-un prezent icircn care supra-viețuitorii Holocaustului sunt din ce icircn ce mai puțini comemorarea de la Sinagoga-Muzeu bdquoStrumardquo din Beer Sheva (Israel) marcacircnd 79 de ani de la tragicul sfacircrșit al pasagerilor icircmbarcați pe vasul bdquoStrumardquo se icircnscrie icircn acțiunea concertată de combatere a antisemitismului și negaționismului din ce icircn ce mai agresive Inițiativa i-a aparținut ca de obicei lui Baruch Tercatin vicepreședinte al muzeului care și-a pierdut fratele pe bdquoStrumardquo Evenimentul transmis online de ICR Tel Aviv a fost moderat de directorul institutului Salamon Marton
Icircn Muzeul-Sinagogă șase lumacirc-nări icircn memoria celor șase milioane de victime ale Holocaustului au fost aprinse de oficialități ndash președintele Muzeului bdquoStrumardquo Arie Reiter prima-rul orașului Beer Sheva Rubik Danie-lovici președintele Filialei HOR Beer Sheva Nathan Cohen ndash și de urmași ai victimelor A fost psalmodiat El Male Rahamim
Nucleul mesajului transmis de ES Radu Ioanid ambasadorul Ro-macircniei icircn Israel a fost responsabilita-tea colectivă Romacircnia atunci aliată a Germaniei naziste Marea Britanie prin Carta Albă din 1939 limitacircnd intrarea evreilor icircn Palestina Turcia prin refuzul de a permite debarcarea pasagerilor Deși era stat neutru nu dorea să-și deterioreze relațiile cu Anglia bdquoStrumardquo ancorase icircn portul Bὔyὔkdere din cauza unei defecțiuni la motor URSS prin torpilarea vasu-lui de către un submarin sovietic
O cronologie a tragediei a fost fă-cută de președintele Muzeului bdquoStru-mardquo Arie Reiter Icircn decembrie 1941 779 de evrei plecau din Gara Obor spre Constanța să se icircmbarce pe va-sul bdquoStrumardquo aflat icircntr-o stare tehnică precară Antonescu permisese pleca-rea fiindcă era profitabilă evreii lăsau icircn țară bunuri și bani La scurt timp după ce bdquoStrumardquo era icircn larg Anglia
anunță intrarea icircn război icircmpotriva Romacircniei Deși pasagerii pierduseră cetățenia romacircnă au fost considerați ca aparținacircnd unui stat inamic Icircn urma defecțiunii vasului evreii sunt ghetoizați cu excepția a opt dintre ei care avuseseră prevederea să obțină viza britanică icircnainte de plecare și a unei gravide gata să nască La 23 fe-bruarie 1942 vasul e escortat icircn lar-gul Mării Negre Plutește icircn derivă Icircn zorii zilei următoare o explozie pune capăt vieții tuturor cu excepția unui singur pasager David Stoliar
Icircntr-un interviu cu supraviețuitorul stins din viață la 91 de ani icircn 2014 apar motivele care icircl determinase-ră să plece din țară icircn 1940 fuse-se exclus din icircnvățămacircntul de stat trăiește pogromul legionar din 1941 la București bdquoNe-am trezit toți icircn apărdquo a rememorat el clipele explo-ziei bdquoEra-n zori Nu se vedea bine Oamenii strigau după ajutor Simțeam că icircnghețăm Mă țineam de o bucată de lemn desprinsă din vas Am fost salvat de o ambarcațiune de pescari și adus la Istanbulrdquo Ajuns icircn Palesti-na se icircnrolează icircn Hagana luptă icircn Războiul de Independență din 1948 După 1968 lucrează icircn Japonia apoi icircn SUA E activ pacircnă la sfacircrșitul vieții
Am Israel Hai ndash Poporul lui Israel trăiește A fost axul expozeului făcut de primarul Rubik Danielovici Orașul bdquocapitala Negevuluirdquo trecut prin stă-pacircnirile elenistă romană bizantină otomană mandatul britanic renăs-cut după redobacircndirea independenței statale cunoaște o dezvoltare rapidă icircn high-tech industrie aerospațială farmaceutică Are instituții medicale de prestigiu Este bine reprezentat icircn zona culturală educațională Eloc-vente ndash imagini cu grupuri de tineri vi-zitatori la Muzeul bdquoStrumardquo
bdquoStrumardquo este un episod din Ho-locaust a spus președinta Uniunii Organizațiilor Supraviețuitorilor Ho-locaustului Colette Avital cu impli-
care afectivă firească icircn dublă ca-litate de originară din Romacircnia și supraviețuitoare Diplomat și om po-litic Colette Avital a accentuat asupra intereselor economice și a jocurilor politice din partea statelor implicate icircn dezastru Cuvinte icircnsoțite de imagini Majoritatea victimelor ndash tineri singuri cupluri fotografii de nuntă
Anul 1941 a reprezentat un vacircrf al violențelor antievreiești icircn Romacircnia pogromurile din București și Iași de-portările icircn Transnistria determinacircnd opțiunea pentru plecare icircn condiții nesigure soldate uneori cu pierderea vieții cum a fost cu cei de pe vase-le bdquoStrumardquo și bdquoMefkurerdquo a sintetizat directorul Organizației Israelienilor Originari din Romacircnia (AMIR) Eyal Fabian
Pentru vicepreședintele Muzeu-lui bdquoStrumardquo Baruch Tercatin come-morarea a fost și personală iurțait pentru fratele lui Itzhak ben Iacob După ce a mulțumit antevorbitorilor conferențiarul a amintit prestațiile pro-
fesorului Carol Iancu și ale conf univ dr Felicia Waldman privind perpetua-rea memoriei victimelor Holocaustu-lui icircn Romacircnia Un gest mai puternic decacirct cuvintele lumacircnarea aprinsă icircn amintirea fratelui său
Numele și chipurile victimelor tre-buie să fie puse icircn valoare icircn orice muzeu dedicat memoriei lor a fost ideea centrală din intervenția lui Yohai Cohen cercetător la Institutul Yad Va-shem
O melodie simplă și profundă voce cu acompaniament de chitară a icircncheiat comemorarea
IULIA DELEANU
Papa Francisc a vizitat o supraviețuitoare a Holocaustului
Premieră muzicală absolută la Radio Shalom
Două piese muzicale scrise și in-terpretate la pian de ES Arthur Mattli ambasadorul Elveției icircn Romacircnia au fost ascultate icircn premieră absolută la Radio Shalom bdquoUn diplomat de mare gentilețe sensibilitate performer icircn profesiune iubitor de familie pasio-nat de lectură și muzicărdquo l-a prezentat moderatoarea emisiunii bdquoUniversul la femininrdquo Serena Adler Transmisie via zoom ndash Alex Brucher
Miniaturile muzicale bdquoImnrdquo și bdquoMică povesterdquo au fost prologul și epilogul comentariilor la Cartea Esterei tema emisiunii Scriitorul Ioan Ciorca autor al unei traduceri versificate a Bibliei a vorbit despre importanța misiunii divine a fiecăruia ilustrată de Morde-chai adresacircndu-se Esterei conștientă că-și riscă viața venind nechemată la Ahașveroș bdquoPoate că pentru aceas-tă vreme ai fost adusă la icircmpărățierdquo Ramona Doleanu a recitat pasajul și un fragment din Kohelet variațiune
versificată a lu-crării scrise de același invitat
Directoarea Editurii clujene Ecou Nadia Farkaș Ba-ciu a anunțat intenția de a-i publica o cule-gere de poves-tiri biblice Mi-hai Petre poet stins prematur din viață icircn Spania autor al volumului postum bdquoViața ca o povesterdquo a fost evocat de scriitoarea Marinela Ivan Și un contrapunct dul-ce rețeta de humacircntașen a Claudiei Florian Un cacircntec de Purim icircn ladino a icircncheiat emisiunea
ES Arthur Mattli a mulțumit echi-pei Radio Shalom pentru transmisia compozițiilor sale felicitacircnd-o pentru calitatea acestei emisiuni (ID)
Papa Francisc a făcut o vizită-sur-priză la apartamentul din Roma locuit de Edith Bruck o supraviețuitoare de 89 de ani a Holocaustului deportată din Ungaria la Auschwitz apoi la Ber-gen Belsen Ea și-a pierdut icircntreaga familie a devenit scriitoare și poetă și s-a stabilit la Roma Conform Televizi-unii italiene de stat RAI Papa a dorit să se icircntacirclnească cu Bruck după ce a citit un interviu al acesteia acordat publicației Vaticanului Osservatore Romano
Icircn cadrul convorbirilor Bruck a spus că a considerat drept o obligație mo-rală să vorbească despre suferințele prin care au trecut deportații din lagă-rele morții Două victime ale lagărului de la Bergen Belsen au rugat-o ca dacă va supraviețui să depună măr-turie chiar dacă lumea nu o va crede
După vizită Papa Francisc a afir-mat că a făcut acest gest bdquopentru a-i mulțumi pentru mărturia ei și a aduce un omagiu poporului devenit martir din
cauza nebuniei populismului nazistrdquo Un comunicat al Vaticanului a sublini-at că Papa și Edith Bruck au discutat și despre bdquoacele momente care au lu-minat experiența de iad a lagărelor și despre temerile și speranțele care definesc era noastră despre valoarea memoriei și rolul celor vacircrstnici de a transmite aceasta celor tinerirdquo
Papa a mai declarat bdquoRepet cu sinceritate cuvintele pe care le-am pronunțat din inimă icircn timpul vizitei mele la Yad Vashem și pe care le ros-tesc icircn fața oricărei persoane care ca și dvs a suferit atacirct de mult laquoIartă Doamne icircn numele umanitățiiraquordquo
Ronald S Lauder președintele Congresului Mondial Evreiesc a sa-lutat gestul Papei care bdquodemonstrea-ză un angajament sincer față de ne-cesitatea de a continua să atragem atenția asupra atrocităților inumane ale () Holocaustului Icircntr-o perioadă cacircnd neonazismul antisemitismul și alte concepții bigote reapar icircn multe părți ale lumii integritatea morală a Papei Francisc și icircnțelegerea de că-tre el a sensului istoriei fixează stan-dardele de urmat pentru alte credințe pentru liderii politici și comunitate Icirci mulțumesc de asemenea doamnei Bruck pentru curajul ei de a vorbi lu-mii despre trauma ei și de a-și dedica viața educației oamenilor cu privire la adevărurile oribile ale Holocaustuluirdquo a mai spus R Lauder (EG)
STRUMA 79 de ani de la tragedie
Kosovo și Cehia și-au deschis reprezentanțe diplomatice
la IerusalimKosovo este primul stat musul-
man (și primul stat european) care și-a deschis o ambasadă la Ierusa-lim Aceasta după ce Israelul a recu-noscut independența statului Kosovo deși numeroase alte țări membre ale comunității internaționale icirci refuză acest statut La 1 februarie Kosovo și Israel au stabilit relații diplomatice complete iar Priștina a recunoscut Ierusalimul
drept capitală a statului Israel Demersul Priștinei a fost criticat de statele mu-sulmane Autoritatea Palestiniană a condamnat decizia luată de Kosovo ca și Turcia care a subliniat că ea va afecta relațiile dintre cele două țări
După SUA și Guatemala Kosovo este a treia țară cu ambasadă la IerusalimExistă și alte țări care intenționează să facă acest pas și care au deschis
birouri icircn stracircnsă legătură cu ambasadele lor de la Tel Aviv și icircn care lucrează diplomați Astfel icircncă icircn 2019 Budapesta a inaugurat un birou comercial cu statut diplomatic oficial și este considerat o ramură a Ambasadei ungare din Tel Aviv Recent Cehia a deschis un birou la Ierusalim de asemenea o ramură a ambasadei sale de la Tel Aviv La inaugurare a fost de față Andrei Babis pre-mierul ceh care s-a aflat la Tel Aviv icircmpreună cu omologul său ungar Viktor Orban pentru a negocia icircmpreună cu premierul Netanyahu o colaborare icircn pro-ducerea unui vaccin antiCovid Este o confirmare a bunelor relații dintre Israel și trei dintre cele patru state membre ale Grupului de la Vișegrad care sprijină statul evreu icircn cadrul UE Icircn urmă cu două săptămacircni Israelul a trimis Cehiei 5000 de doze de vaccin Moderna
Gestul Cehiei de a deschide acest oficiu diplomatic a fost de asemenea cri-ticat de Autoritatea Palestiniană cu toate că partea cehă a susținut că nu este vorba de ambasadă ci numai de un birou diplomatic (EG)
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 15
Debutul literar al reputatului re-gizor Alexander Hausvater a avut loc icircncă din 2017 cacircnd a lansat ro-manul-puzzle bdquoCe dacărdquo publicat la Editura Integral din București Cartea a cunoscut deja traduceri icircn limbile engleză franceză germană și chine-ză Au urmat icircn 2019 titlurile bdquoCaptiv icircn minerdquo și bdquoExperimentul Prdquo Recent a fost lansată o trilogie ndash romanele bdquoPenumbrardquo bdquoAici Radio Erosrdquo și bdquoDor călătorrdquo ndash care va deveni o tetralo-gie al patrulea roman fiind icircn curs de apariție Cele trei romane menționate au fost scrise icircn bdquoanul pandemieirdquo și au beneficiat de o dublă lansare una icircn 25 februarie 2021 cu participare fi-zică la Palatul Copiilor icircn organizarea Teatrului bdquoStela Popescurdquo din Capi-tală și a Editurii Integral iar cealaltă on-line o săptămacircnă mai tacircrziu orga-nizată de FCER și JCC Romacircnia
Prima lansare i-a reunit la prezi-diu pe scriitorii Varujan Vosganian și Doru Mareș actorii Carmen Tănase Manuela Hărăbor Sorin Aurel Sandu și Adrian Păduraru directorul Edi-turii Integral Costel Postolache și bineicircnțeles autorul
Varujan Vosganian l-a caracterizat pe Alexander Hausvater drept un bdquospi-rit neliniștit tumultuosrdquo Icircn cărțile lui acesta bdquodă indicații de regie fixează decorurilerdquo Cele trei cărți sunt scrise
icircn registre diferite dar au bdquoo tulpină comună trecerea icircn moarte a tatălui Personajele se creează și se călău-zesc unul pe celălaltrdquo
Doru Mareș a vorbit despre prie-tenia care icircl leagă de autor și despre emoția comună a icircnceputurilor icircn ca-rieră icircn toamna anului 2021 icircmplinin-du-se 30 de ani de la debutul regizoral icircn Romacircnia al lui Hausvater cu bdquoAu pus cătușe florilorrdquo de Fernando Ar-rabal și tot atacircția de la debutul vor-bitorului icircn calitate de cronicar literar
Carmen Tănase Manuela Hără-bor și Sorin Aurel Sandu au citit frag-mente din cele trei romane
Adrian Păduraru a descris stările pe care i le-a produs lectura roma-nelor lui Hausvater bdquoAm placircns am avut tot timpul o trepidație o stare de neliniște o curiozitate ca la romanele polițiste o liniște ca icircn fața unei lucrări filosofice o introspecție ca la un ro-man psihologicrdquo
Costel Postolache a vorbit despre toate cărțile autorului și a subliniat că trilogia lansată acum constituie bdquocerti-ficatul de garanție a calității literare a lui Alexander Hausvater Mă bucur că Editura Integral este parte a acestui fenomenrdquo
Autorul a analizat cum a fost trans-formată coerciția impusă de pande-mie pe scena teatrului icircntr-o nouă
moda l i t a t e de creație de data aceasta pe tăracircm literar bdquoVreau să vă vorbesc des-pre transferul bizar al unui artist aflat de 30-40 de ani doar icircn teatru care a căutat o viață icircntreagă un autor pe care să-l adapteze cu care să lucreze ndash și nu l-a găsit Deodată i se iau modalitățile de exprimare și nefiind un om angajat la stat sau un bi-rocrat sau un tehnocrat ajunge icircn tr-o situație icircn care nu poate să trăiască este sufocat de casă de oamenii pur-tacircnd măști de lipsa de sociabilitate Brusc icirci vin o sumedenie de povești Icircntr-adevăr o viață icircntreagă am cre-zut că sunt un povestitor un om care icircși creează o poveste și devine atacirct autorul cacirct și spectatorul ei Scriu și de-abia aștept pagina următoare pen-tru că habar nu am ce se va icircntacircmpla Pentru mine și pentru generația mea povestea nu este doar o formă de amuzament ci una de supraviețuire Prin prisma poveștii Șeherezada
supraviețuiește o mie și una de nopți Dacă nu l-ar fi făcut curios pe acel rege viața i-ar fi fost curmată după două sau trei nopțirdquo
Cea de-a doua lansare a fost mo-derată de Robert Schorr directorul Departamentului Cultură Istorie Artă Media al FCER care i-a prezentat pe invitați Silviu Vexler președintele FCER dr Aurel Vainer președintele de onoare al aceleiași instituții Mar-tin Salamon directorul ICR Tel Aviv Dan Romașcanu publicist israelian de limbă romacircnă Costel Postolache directorul Editurii Integral conf dr Răzvan Voncu de la Universitatea din București Maia Morgenstern ma-nagerul Teatrului Evreiesc de Stat din București actorul Constantin Flores-cu și autorul
Silviu Vexler s-a autocaracterizat drept bdquoun consumator de artă și lite-raturărdquo și i-a icircndemnat pe cititori să se oprească asupra acestor cărți El a povestit cum l-a cunoscut pe autor cu mai mulți ani icircn urmă la Timișoara icircntr-o sală plină de vacarm i-a atras atenția omul tăcut cu care a simțit o conexiune Mai apoi acesta bdquoa explo-datrdquo a vorbit o oră deloc plictisitor astfel icircncacirct o discuție ternă s-a trans-format icircntr-una animată despre pro-movarea culturii evreiești icircn SUA
Geni Brenda-Vexler a rememorat icircntacirclnirea cu regizorul Hausvater da-torită rolului Anne Frank pe care vor-bitoarea l-a interpretat pe scena TES Lucrul icircmpreună a marcat-o pozitiv și ca actriță și ca persoană
Martin Salamon l-a felicitat pe au-tor pentru activitatea literară bdquola fel de debordantă și prolifică precum cea de regizor Are un talent nemărginit foar-te aproape de ceea ce numim geniu Să atingi culmi ale performanței artis-tice icircn mai multe culturi icircn mai multe țări este foarte rarrdquo
Dr Aurel Vainer a afirmat bdquoL-am cunoscut pe Alexander Hausvater la teatru am fost de multe ori un specta-tor anonim Are un caracter impetuos năvalnic talentul lui iese la iveală icircn orice condiții Una dintre calitățile scri-sului său este mo-dernitatea
La icircnceputul lunii februarie Moha-mmad Mahmoud Al Khaja desemnat ambasador al EAU icircn Israel a depus jurămacircntul icircn fața premierului Moha-mmed bin Rashid Al Maktoum și a fost primit pentru prezentarea scrisorilor de acreditare de către președintele Is-raelului Reuven Rivlin Aceasta după ce icircn ianuarie Israelul și-a deschis ofi-cial ambasada la Abu Dhabi odată cu sosirea ambasadorului Eitan Naeh Ambasada EAU va fi la Tel Aviv
Cele două țări și-au normalizat relațiile după semnarea la Washin-gton a așa-numitelor Acorduri Abra-ham cu intermediere americană You-sef al Otaiba ambasadorul Emiratelor icircn SUA a salutat numirea lui Al Khaja și a declarat că acesta este un mare susținător al Acordurilor Abraham al schimburilor comerciale și investițiilor directe al păcii și stabilității regionale a relatat presa israeliană
La scurt timp după depunerea ju-rămacircntului noul ambasador al Emira-telor și-a inaugurat o pagină specială de Twitter unde a scris că bdquoeste icircn-cacircntatrdquo să-și poată lansa pagina ofici-ală icircn calitatea lui de prim ambasador al EAU icircn Israel bdquoAștept să icircntăresc relațiile dintre cetățenii din Emirate și din Israel prin promovarea păcii icircnțelegerii și prosperității popoarelor noastre și din icircntreaga regiune Mar-haba Bruchim Habaim și Welcomerdquo și-a icircncheiat el mesajul la care depu-tatul Michal Cotler-Wunsh i-a răspuns cu aceleași cuvinte icircn arabă ebraică și engleză bdquoAștept să ne icircntacirclnim și să stimulăm dezvoltarea relațiilor din-tre țările și popoarele noastrerdquo a adă-ugat deputatul
La Abu Dhabi se va construi un templu dedicat
celor trei religii avrahamiceIcircn 2022 EAU preconizează ridica-
rea unui templu pentru cele trei mari religii monoteiste din lume iudaismul creștinismul și islamismul Acesta se va numi bdquoCasa Familială Abrahamrdquo
Declarația a fost făcută de Moha-med Ahmed bin Sultan Al Jaber ambasadorul EAU icircn Rusia icircn ca-drul unui eveni-ment organizat la Muzeul Evreiesc și Centrul pentru Toleranță de la
Moscova Templul a precizat amba-sadorul va fi un loc pentru rugăciune dialog și educație icircn vederea realiză-rii unității credințelor
Cu toate că 75 la sută din populația Emiratelor este de rit musulman li-bertatea religioasă din țară a permis ridicarea de lăcașuri de cult creștine evreiești și pentru alte religii
Comunitățile evreiești din țările Consiliului de Cooperare
al Golfului au format o asociațieComunitățile evreiești din țările din
Golf ndash Bahrain Kuweit Oman Qatar Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite ndash au decis să-și unifice resur-sele formacircnd Asociația Comunităților Evreiești din Golf (ACEG) Chiar dacă fiecare comunitate este independen-tă ele au un obiectiv comun ndash de a sti-mula viața evreiască spre binele atacirct al rezidenților cacirct și al vizitatorilor
Grupul va acționa icircn comun sub icircndrumarea rabinului dr Elie Abadie din Dubai și a președintelui Ebrahim Dawood Nonoo din Bahrain Con-ducerea Asociației este compusă din membrii Comunităților din cele șase state din Golf care vor elabora icircmpre-ună proiecte vizacircnd sprijinirea vieții evreiești din ce icircn ce mai bogate din Golf Este icircn curs de finalizare Beth Din din Arabia pentru a soluționa pro-bleme legate de statutul personal moșteniri sau dispute de afaceri din regiune S-a creat acum și o Agenție de Certificare Arabă Cașer pentru a se impune aceleași standarde cașer icircn toate cele șase țări din Golf
bdquoȚările din Golf au sprijinit dez-voltarea vieții evreiești dar oda-tă cu stabilirea mai multor evrei și creșterea numărului de vizitatori tre-buie să ne gacircndim la necesitățile lor educaționale culturale spirituale și religioase prin elaborarea unor pro-grame și instituții care să servească acestor cerințe icircn creștererdquo a declarat rabinul Abadie bdquoAceasta poate fi rea-lizată prin punerea la un loc a resurse-lor noastrerdquo a afirmat la racircndul său Darwood Nonoo
EVA GALAMBOSCLAUDIA BOSOI
(Continuare icircn pag 20)
acordurile abraham dau roade
Primul ambasador al Emiratelor icircn Israel
Alexander Hausvater scriitorul
Potrivit unor cercetări recente ale istoricului Wally de Lang peste 100 de evrei din Olanda au fost trimiși la moarte de către naziști icircn anul 1941 cu un an icircnainte ca autoritățile ger-mane să icircnceapă deportările icircn masă spre camerele de gazare Victimele au fost capturate de pe străzile ca-pitalei Olandei icircn februarie 1941 icircn cadrul primelor raiduri naziste asupra evreilor din Europa de Vest și trimiși icircn lagărul de concentrare Mauthau-sen din Austria Wally de Lang spu-ne că 108 persoane au fost ucise icircn apropiere de localitatea Hartheim din Austria Oficial le-au fost atribuite ca-uze fictive de deces explică ea
Germania a invadat Olanda icircn luna mai 1940 și icircn următorii cinci ani mai mult de trei sferturi din populația evre-iască a fost ucisă Acțiunile de depor-tare icircn masă au icircnceput icircntre 22 și 23 februarie 1941 ca răzbunare pentru uciderea unui colaborator olandez nazist icircn timpul unei ciocniri violente bdquoAm crezut icircntotdeauna că primul tren cu prizonieri a plecat icircn iulie 1942 dar acești oameni fuseseră deja deportați la data de 27 februarie 1941 cu mult mai devremerdquo a declarat ea pentru BBC
Elementul de noutate constă icircn faptul că mulți dintre prizonieri au fost
uciși icircn camera de gazare de la Hart-heim Familiilor li s-au prezentat cau-ze false ale decesului și s-a presupus că bărbații au murit din cauza otrăvirii cu plumb icircn urma activităților miniere De Lang susține că au fost trimiși la Hartheim și uciși Pentru 108 dintre deținuți există dovezi că au fost uciși și incinerați la Hartheim spune ea dar cel mai probabil acestea nu sunt sin-gurele victime care și-au găsit astfel sfacircrșitul Ea a descoperit icircn arhivele germane că icircntre 1 și 6 septembrie 1941 cacircte 30 de prizonieri au fost icircnregistrați ca morți icircn fiecare zi La acea vreme toate decesele trebuiau icircnregistrate și istoricul este convins că oamenii au fost uciși icircncă de la so-sire cu săptămacircni icircnainte bdquoA fost un fel de laborator [pentru naziști] pentru a-și icircmbunătăți cunoștințele despre tot ceea ce am văzut la Auschwitz la o scară mult mai marerdquo susține Wally de Lang Icircn cadrul demersului său științific ea a identificat o serie de per-soane fotografiate icircn timpul detențiilor naziste din Amsterdam John Spel nepotul lui Aron Smeer unul dintre cei deportați a spus că ani de zile tot ceea ce avea era doar un nume iar acum grație descoperirilor lui De Lang cunoaște și chipul bunicului său
DAN DRUȚĂ
Peste 100 de evrei gazați icircn secret de naziști
16 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
Referirea este la disidența Uniunii Evreilor Romacircni aflată sub președinția lui Zelțer-Sărățeanu Evenimentul a avut loc icircn zilele de 27-28 ianuarie 1946 Congresul s-a bucurat de o largă publicitate Au parti-cipat și au rostit cuvacircntări ministrul Teohari Georgescu Constantin Doncea repre-zentant al FND Icircn numele Comisiei Aliate de Control a vorbit icircn idiș maiorul A Levy Relevante pentru orientarea Congresului și a organizației icircn general sunt cuvacircntă-rile rostite de președintele Sărățeanu și de avocatul D Rosenkranz secretar general precum și rezoluțiile adoptate Este semni-ficativ faptul că Zelțer-Sărățeanu vorbind despre fondatorii organizației și despre lup-ta dusă pentru emanciparea și dobacircndirea drepturilor pentru evrei nu pomenește nu-mele lui Filderman Icircn ceea ce-l privește pe Rosenkranz el l-a atacat pe cel mai impor-tant conducător al evreimii romacircne acuzacircn-du-l că refuză să colaboreze cu CDE că nu a luat atitudine față de regimul reacționar al lui Rădescu
Rezoluțiile Congresului s-au referit la icircncrederea organizației care trebuia acor-dată guvernului prezidat de dr Petru Gro-za Mulțumindu-i pentru icircnlăturarea discri-minărilor rasiale i s-a solicitat ca ultimele rămășițe ale regimului de prigoană să fie cacirct mai grabnic lichidate S-a hotăracirct sprijinirea străduințelor guvernului a forțelor democra-tice și progresiste contribuind astfel la opera de refacere și de consolidare democratică a țării De asemenea s-a hotăracirct ade-rarea UER la CDE Congresul a icircndemnat populația evreiască să participe la realizarea unității democra-tice evreiești pentru icircntărirea frontului unic al forțelor democratice chezășia libertății și securității tuturor cetățenilor țării Congre-sul și-a mai exprimat omagiul cuvenit Uni-unii Evreilor Romacircni din America ceracircndu-i să contribuie icircn continuare la ameliorarea situației evreilor romacircni la ridicarea presti-giului Romacircniei democratice O rezoluție re-flectă poziția organizației față de Palestina și precizează că bdquoUER susține cu simpatie străduințele constructive ale evreilor din Palestina și condamnă orice icircncercare de a icircnăbuși aceste strădanii prin măsuri restric-tive pe care le consideră profund nedrepte față de o națiune care s-a jertfit pe altarul marilor idealuri de dreptate și libertaterdquo
Icircn legătură cu dr Filderman Congresul a adoptat o rezoluție bdquoconstatacircnd că prin atitu-dinea sa de după 23 august 1944 dr Filder-man s-a abătut de la ideologia organizației și a nesocotit prevederile ei statutare primejduind astfel interesele populației evreiești din Romacircnia preconizacircnd izo-larea politică a evreilor romacircni și manifes-tacircnd icircn mod constant adeziunea la vechile concepții și metode politice care s-au dove-dit nefaste pentru evreii romacircni Refuzacircnd totodată sprijinirea forțelor democratice ale țării domnul dr Filderman s-a pus icircn afara cadrelor UER pe care n-o mai reprezintă și n-o mai poate angajardquo Prin rezoluție s-a stabilit sarcina UER de a contribui la demo-cratizarea comunităților a instituțiunilor de cult cultură și asistență socială Icircntreaga populație evreiască a fost icircndemnată să sprijine activitatea CDE să participe la re-alizarea programului respectivei organizații
Congresul a solicitat guvernului și diferi-telor instituții obștești să acorde neicircntacircrziat un sprijin eficace operei de refacere a vieții evreilor reveniți din refugiu și din deportare precum și a foștilor condamnați la muncă obligatorie Congresul și-a icircncheiat lucră-rile la 28 ianuarie 1946 Dintr-un comuni-cat semnat de Zelțer-Sărățeanu apărut icircn bdquoNeamul Evreiescrdquo din 4 martie aflăm că Filderman a protestat icircmpotriva excluderii lui de către Congres Icircn comunicat se ara-tă că la Congres au participat 109 delegați care au votat icircn unanimitate eliminarea lui Filderman
LYA BENJAMIN
E v r e i icirc n v i a ţ a p u b l i c ă
Congresul UER
Aparat de aer condiţionat care ucide virusurile şi germeniiCompania israeliană Tadiran a brevetat un apa-
rat de aer condiționat care poate ucide virusurile și alți germeni din aer Mai exact acest dispozitiv utilizea-ză peroxidul de hidrogen pentru a ucide 9999 din virusuri germeni și bacteriile din spațiile icircnchise fapt certificat icircntr-un laborator omologat de Agenţia pentru Medicamente din Statele Unite Prima tehnologie de acest tip bazată pe peroxid de hidrogen a fost instala-tă icircn seria sa de miniaparate de aer condiționat Sense Inverter disponibile icircn Israel
Mai multe companii globale de aparate de aer condiționat se află icircn negocieri cu Tadiran pentru a uti-liza tehnologia Air Care 02 Compania cu o experiență de 60 de ani a icircnceput cercetarea și dezvoltarea Air Care 02 icircn urmă cu trei ani cu mult icircnainte de debutul pandemiei de coronavirus icircnsă momentul lansării nu ar fi putut fi mai oportun decacirct icircn pre-zent Teh-nologia este e c o l o g i c ă subproduse-le derivate din amoniac și ozon fiind biodegradabile Mecanismul de autocurățare al produ-sului minimizează icircntreținerea necesară și asigură că praful nu icirci va afecta eficiența bdquoCercetările efectuate de Organizația Mondială a Sănătății au constatat că mediul icircn care locuim acasă este de cinci ori mai po-luat decacirct cel din aer liber ceea ce provoacă infecții icircn racircndul a milioane de oameni din icircntreaga lume Cu cacircțiva ani icircn urmă am decis să devenim lider icircn do-meniul tratării aerului și al obţinerii unei locuinţe pline de aer sănătosrdquo susţine CEO-ul companiei Tadiran Moshe Mamrud
produsese o furtună a citokinelor şi disfuncţionalităţi ale organelor Dr Dror Mevorach de la Centrul Medi-cal Hadasa unde a fost folosit medicamentul este de părere că acest tratament este cu atacirct mai important cu cacirct poate fi aplicat oricărui pacient indiferent de cacirct de gravă este starea lui Aceste tratamente susţin au-torităţile israeliene pot deveni o alternativă viabilă icircn cazul perpetuării unor mutaţii ale virusului pentru care vaccinul nu oferă imunitate
Icircn prezent peste 50 din populaţia Israelului a fost imunizată prin vaccinare icircnsă cercetările privind o po-sibilă schemă de tratament rămacircn o parte importantă icircn lupta icircmpotriva pandemiei
Importantă descoperire arheologică icircn domeniul Holocaustului
Arheologii au descoperit plăcuțele de identificare a patru cop ii uciși de naziști icircn lagărul de exter minare Sobibor din estul Po-loniei Yoram Haimi arheolog la Autoritatea Antichităților din Israel a precizat că fiecare plăcuță de identificare din metal este diferită și cel mai probabil a fost oferită co-piilor de către părinți icircnainte să fie separați icircn speranța că acestea icirci vor ajuta pe copii să revină acasă bdquoFiecare mic artefact descoperit scoate la iveală o poveste Este po-vestea comunității din care prove-
neau icircnainte să ajungă la Sobiborrdquo a adăugat Haimi care a făcut parte din echipa ce a desfășurat lucrările de excavare icircn Polonia și al cărui unchi a fost ucis icircn acest lagăr
Cercetările arheologilor au descoperit și camera de gaza-re a lagărului care acoperea o suprafață de 350 de metri pătrați și conținea opt icircncăperi Avacircnd icircn vedere dimensiunile bdquoputem spune că erau băgați cacircte 800 sau 900 de oameni icircn această cameră de gazare și pornind motorul puteai ucide icircn 10 minu-te 900 de oameni Este o fabrică pentru ucisrdquo a spus Haimi potrivit Live Science
Icircntre 2012 și 2014 arheologii au mai găsit alte trei plăcuțe icircn bdquozona de ucidererdquo a lagărului care conținea o cameră de gazare un crematoriu și o groapă comună
Fiecare plăcuță conține numele copilului data de naștere și orașul natal fapt ce i-a ajutat pe arheo-logi să afle mai multe despre viețile acestora Toți copiii au fost aduși din Amsterdam iar unii dintre cei
identificați mai recent au făcut parte dintr-o deportare icircn masă a aproape 1300 de copii cu vacircrste cuprinse icircntre 4 și 8 ani care au fost separați de părinții lor și trimiși la gazare imediat ce ajungeau la Sobibor
ŞTIINŢA
ŞI VIAŢA
D o u ă n o i m e d i c a m e n t e icirc ş i a r a t ă e f i c i e n ţ a icirc n t r a t a r e a C O V I D
Inovaţii icircn cercetarea din domeniul neurologiei
Cercetătorii de la Universitatea Ben-Gurion din Neghev au dezvoltat o nouă metodă pentru diagnos-ticarea rapidă a patologiei vaselor de sacircnge cerebra-le care ar putea conduce la boli neurodegenerative neurologice și psihiatrice au anunţat reprezentanţii instituţiei de icircnvăţămacircnt superior Această nouă abor-dare medicală se bazează pe analiza modelelor de activitate cerebrală Metoda a fost dezvoltată de prof dr Dan Milikovsky și prof dr Alon Friedman de la De-partamentele de Fiziologie și Biologie Celulară Științe Cognitive și Cerebrale ale Universității Ben-Gurion Constatările savanţilor israelieni arată că pacienții cu boala Alzheimer și alte afecțiuni ale creierului prezintă o activitate asemănătoare convulsiilor epileptice care poate fi detectată prin intermediul electroencefalogra-melor Această activitate anormală reflectă modificări patologice ale disfuncției vaselor de sacircnge ale creie-rului care contribuie conform studiilor recente la pa-togeneza diferitelor tulburări neurodegenerative și icircn cazul altor tulburări neuropsihiatrice Tehnologia a fost testată cu succes pe animale și zeci de pacienți și este acum validată pe baze de date mari cu icircnregistrări ale rezultatelor EEG a mii de pacienți bdquoAceastă nouă abordare pentru diagnosticarea afecțiunilor neurologi-ce bazată pe analiza modificărilor vaselor de sacircnge din creier poate fi valoroasă pentru depistarea preco-ce a bolii Alzheimer și a altor afecțiuni neurologice icircn stadiul icircn care tratamentul poate icircncetini progresia bo-liirdquo a afirmat Josh Peleg CEO al BGN Technologies companie a Universității Ben-Gurion din Neghev Grupaj realizat de DAN DRUŢĂ
O nouă speranţă pentru tratarea infecţiei cu SARS-CoV-2 vine din Israel Pacienţi trataţi cu două noi me-dicamente ndash EXO-CD24 şi Allocetra ndash au avut reacţii foarte bune Primul s-a dovedit extrem de eficient icircn a stopa furtuna de citokine icircn timp ce al doilea a reglat răspunsul imunitar pentru 19 dintre cei 21 de bolnavi de COVID-19 care au beneficiat de tratament
Centrul Medical Sourasky din Tel Aviv a oferit date despre acest nou tratament Potrivit reprezentanţilor instituţiei toţi cei 30 de pacienţi afectaţi de forme grave ale bolii care au beneficiat de tratament cu EXO-CD24 s-au vindecat 29 dintre ei s-au vindecat icircntr-un inter-val de două-trei zile iar cei mai mulţi au fost externaţi din spital după cinci zile Dr Shiran Shapira directorul laboratorului a precizat că tratamentul se administrea-ză prin inhalare şi ajunge direct la plămacircni fără a fi constatate alte efecte adverse
Icircn ceea ce priveşte Allocetra un medicament care reglează răspunsul imunitar el a fost administrat unui grup de 21 de pacienţi dintre care 19 au fost exter-naţi icircn cinci-şase zile Aceştia sufereau de comorbi-dităţi ndash obezitate şi boli cardiovasculare iar infecţia le
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 17
ca stat nemem-bru al ONU icircn
urma votului Adunării Generale Ca stat nemembru al ONU Palestina s-a icircnscris și icircn CPIrdquo Astfel bdquoCPI a spus că nu este de competența sa să de-cidă asupra statalității Palestinei ci acceptă calitatea de stat recunoscută de Adunarea Generală a ONUrdquo Aeyal Gross a mai spus că bdquoicircn cazul Pa-lestinei icircntrebarea este dacă un stat care nu a existat niciodată icircnainte de ocupare poate dobacircndi acest atribut icircn timp ce ar fi fost ocupatrdquo
Profesorul a amintit că la primirea Palestinei ca stat nemembru al ONU și al CPI singura țară membră care a protestat a fost Canada bdquoAcum poli-ticienii care nu au protestat atunci ar trebui arate că deși Adunarea Ge-nerală a acceptat Palestina ca stat nemembru al ONU aceasta nu este un statrdquo
Ca și Israelul SUA Rusia China India și Turcia nu sunt membre ale Curții Procurorul-șef al Israelului Avi-
chai Mandelblit a spus pentru Times of Israel că bdquolansarea anchetei icircmpo-triva Israelului subminează icircnsăși legi-timitatea Curțiirdquo dovedind că aceasta nu are independență politică Mandel-blit a mai precizat că oficialitățile juri-dice israeliene urmăresc evoluția ca-zului și că acestea sunt gata să aducă argumente icircmpotriva celor ridicate de procurorul-șef al CPI El a mai adău-gat că negarea jurisdicției Curții Pe-nale Internaționale asupra Israelului are o largă susținere internațională atacirct din partea guvernelor cacirct și a unor experți icircn drept pe care Benso-uda le-a ignorat De altfel ancheta se referă (icircn mod convenabil pentru pa-lestinieni) la evenimentele care s-au produs după 13 iunie 2014 deci CPI nu va investiga răpirea și uciderea de către teroriștii palestinieni a celor trei adolescenți israelieni Eyal Yifrach Gi-lad Shaer și Naftali Fraenkel
bdquoDeschiderea procesului este icircncă foarte departerdquo este de părere Aeyal Gross bdquoIcircn primul racircnd să nu uităm că se icircncheie mandatul actua-lului procuror-șef al CPI Nu știm ce priorități va avea cel care va ocupa această funcție
La icircnceperea anchetei se respec-tă principiul comple mentarității adică CPI nu poate lansa o investigație dacă statul respectiv a cercetat respectiva problemă Deci investigatorul va tre-bui să analizeze dacă cercetările care au fost făcute de Israel privind moartea unor civili palestinieni sunt considerate suficiente și dacă răspunsul va fi unul afirmativ nu va mai aborda această cauză Să ne amintim de exemplu că icircn cazul unor militari englezi acuzați de torturarea unor civili icircn Irak procu-rorul CPI a decis să nu mai continue investigația fiind mulțumit de cercetă-rile britanicilor Pe de altă parte folosi-rea forței de către Hamas inclusiv prin tirurile cu rachete trase asupra civililor nu a fost niciodată cercetată de liderii Hamas O astfel de investigație poate dura ani de zilerdquo
V-am prezen-tat cacircteva extra-
se din stenogramele ședințelor Con-siliului de Miniștri și ale Consiliului de Cabinet din perioada guvernării Ion Antonescu care se suprapune peste perioada Holocaustului din Romacircnia Sunt stenograme din documente pu-blice ale statului romacircn pe care le poate consulta oricine la Arhivele Sta-tului sau Arhivele Militare Naționale după caz
Rezultatul acestor ședințe rezulta-tul aces tor discuții s-a materializat icircn peste 300 000 de evrei din Romacircnia și nu numai care au fost executați la ordinul lui Ion Antonescu și al celor din jurul său
Dar mai mult decacirct atacirct aceste trei șe dințe din care am ales să vă pre-zint un fragment au și un alt numitor comun ndash un participant activ la aceste ședințe și anume Mircea Vulcănescu la momentul respectiv subsecretar de stat la Ministerul Finanțelor persoana care a fost responsabilă icircn mod direct după cum demonstrează chiar restul stenogramelor de jefuirea evreilor care erau deportați icircn Transnistria
Veți găsi dacă aveți curiozitatea icircn acele stenograme toate inter ven-țiile lui Mircea Vulcănescu pentru a operaționaliza la maximum posibil procedura de jefuire a acelor oameni care se icircndreptau spre moarte Nu este o opinie personală și nu este o opinie care să judece activitatea lui Mircea Vulcănescu icircn rest Este pur și simplu ceea ce scrie icircn stenogra-mele statului romacircn
Mircea Vulcănescu este criminal de război condamnat condamnat nu doar icircn perioada rsquo45-rsquo48 după război condamnarea lui ca criminal de război a fost reconfirmată icircn 2019 deci acum 2 ani de justiția Romacircniei democratice de după Revoluție și rămacircne așa cum va rămacircne și icircn continuare un crimi-nal de război de pe urma căruiahellip mai exact de pe urma deciziei căruia oame-nii au fost omoracircți Oameni nevinovați Și repet pentru cei care doresc toate aceste lucruri le găsiți icircn stenogramele Consiliului de Miniștri și ale Consiliului de Cabinet din acea perioadă
Aș vrea să vă mai icircmpărtășesc o scurtă foarte scurtă poveste
Iom Kipur este ziua cea mai sfacircn-tă a poporului evreu Tot acum peste 80 de ani reprezentanții Mișcării Le-gionare aflați la Cacircmpulung Moldove-nesc l-au scos din casa lui pe rabinul orașului l-au dezbrăcat și l-au icircnjugat la un car apoi l-au pus pe fiul său să conducă acel car prin oraș timp icircn care alți legionari i-au vandalizat casa au vandalizat sinagoga și i-au dat foc I-au
omoracirct icircn mod evident pe amacircndoiSunt doar cacircteva exemple din ac-
tele inimaginabile de violență inuma-nă și inutilă pe care le-au stacircrnit atacirct Guvernul Antonescu cacirct și Mișcarea Legionară
Nu aș fi vrut să menționez aces-te lucruri astăzi dacă nu aș fi văzut că aceste tentative de reabilitare a Mișcării Legionare de reabilitare a lui Ion Antonescu și a celor care i-au permis să facă tot ce a făcut ndash Mircea Vulcănescu fiind unul dintre ei Valeriu Gafencu fiind alt om și lista continuă ndash nu ar fi devenit din ce icircn ce mai publice
Nu aș fi intervenit dacă nu ar exis-ta și două proiecte de legi icircn prezent aflate la Senat care să dorească să reintroducă indemnizațiile oferite de statul romacircn pentru foștii legionari urmașii lor și urmașii criminalilor de război sau ai celor care au făcut par-te din organizațiile naziste Este o umilință icircngrozitoare la adresa victime-lor Holocaustului la adresa puținilor supraviețuitori ai Holo caustului care mai trăiesc icircn ziua de astăzi să vadă toate aceste lucruri la fel cum pot să vadă icircn centrul Bucureștiului o clădi-re pe care scrie bdquoMișcarea Legionarărdquo
Dar faptul că icircn plenul Senatului Romacircniei se icircncearcă rescrierea isto-riei faptul că un senator al Parlamen-tului Romacircniei icircl evocă cu patos ndash nu contest acest lucru ndash pe un om care este criminal de război condamnat de două ori pentru tot ceea ce a făcut este o rușine nu doar la adresa Par-lamentului Romacircniei ci și o rușine la adresa Romacircniei icircn sine
Este pentru prima dată cacircnd vor-besc la acest microfon deși de-a lungul anilor am venit de foarte multe ori icircn Se-nat Am apreciat icircntotdeauna colabora-rea impecabilă avută cu toate grupurile parlamentare pentru toate inițiativele pe care le-am introdus icircn Parlament indiferent dacă a fost vorba de spriji-nirea supraviețuitorilor Holocaustului indiferent dacă a fost vorba despre in-stituirea Muzeului Istoriei Evreilor și al Holo caustului din Romacircnia
Le mulțumesc din nou acelor co-legi ndash și celor care sunt icircncă membri și celor care nu mai sunt
Dar vreau să vă reamintesc că răspunderea față de istorie și față de acești oameni nu aparține doar comunităților evreiești nu aparține doar Guvernului Parlamentul este reprezentantul poporului romacircn și fiecare dintre dumneavoastră este responsabil de protejarea memoriei acestor oameni de protejarea lecțiilor care trebuie icircnvățate din ceea ce s-a icircntacircmplat atunci
Nu lăsați astfel de derapaje să de-
Austria strategie de combatere a antisemitismuluiRecent Guvernul austriac a elaborat o strategie com-
plexă de combatere a antisemitismului a relatat presa austriacă Proiectul a fost prezentat de Karoline Edtsta-dler ministrul federal pentru UE și pentru Constituție și de vicecancelarul Werner Kogler Au participat Oskar Deut-sch președintele Comunității Evreilor din Viena și Katha-rina von Schnurbein coordonatoare a Comisiei Europene icircn combaterea antisemitismului
Karoline Edtstadler a subliniat că pentru Guvernul aus-triac combaterea antisemitismului este o preocupare im-portantă deoarece bdquoAustria are o responsabilitate istorică mai ales legată de consecințele Holocaustului cel mai icircn-tunecos capitol din istoria noastrărdquo Amintind ultimele inci-dente antisemite din țară vorbitoarea a menționat bdquovalul de teorii conspiraționiste cu conținut antisemit prezent pe internet idei care pot ajunge din lumea virtuală icircn lumea realărdquo Referindu-se la strategia națională ea a arătat că cele 38 de măsuri cuprinse icircn ea din partea diferitelor mi-nistere vor fi un stimulent icircn combaterea antisemitismului și sprijinirea vieții evreiești
Vicecancelarul Werner Kogler a vorbit și el despre res-ponsabilitatea istorică a Austriei și obligația de a lua poziție
icircmpotriva antisemitismului bdquoTrebuie să protejăm siguranța evreilor din țara noastrărdquo a spus el Printre obiective-le strategiei se află protecția sinagogilor și intensificarea educației despre iudaism
Vorbind despre noua strategie a guvernului Oskar Deutsch a remarcat că bdquoevreii sunt primii afectați de discri-minarerdquo Astfel icircn 2019 s-au icircnregistrat 550 de incidente antisemite potrivit unui raport comun al Comunității Cul-turale Israelite din Viena și al Forumului icircmpotriva Antise-mitismului de două ori mai multe ca icircn urmă cu cinci ani
bdquoReizbucnirea incidentelor antisemite se manifestă sub mai multe forme principala metodă de atac icircndrep-tacircndu-se icircmpotriva proprietăților evreiești Intensificarea extremismului de dreapta icircn Austria și pe continent a fost fundamentală icircn provocarea acestor incidenterdquo subliniază raportul
bdquoAustria nu este o insulă Din păcate creșterea inci-dentelor antisemite poate fi urmărită peste tot icircn Europardquo a constatat Oskar Deutsch bdquoCombaterea antisemitismului nu este o sarcină numai pentru evrei ci și pentru icircntreaga societate icircn ansamblu Datele din 2019 arată că a sosit momentul icircn care trebuie să acționămrdquo (EG)
Silviu Vexler faptul că un senatorhellip(Urmare din pag 2)
(Urmare din pag 2)
vină reprezentative pentru Parlamen-tul Romacircniei
Vă mulțumesc mult (Aplauze)
Răspunsul senatorului Sorin Lavric
Mulțumesc doamnă președintăDragi colegiAm atacirctea de spus că nu știu cu
ce să icircncepIcircnțeleg că reacția domnului de-
putat Vexler a fost pricinuită de cele două declarații politice pe care le-am ținut aici icircn plenul Senatului icircn privința lui Valeriu Gafencu și a lui Mircea Vulcănescu Pe amacircndoi i-am elogiat pentru că icirci consider niște fi-guri emblematice ale culturii noastre figuri care au fost ținute sub obrocul comunist atacircția ani Nu voi icircnceta icircn continuare să vorbesc cu venerație despre martiri despre eroi și despre acei deținuți politici a căror singură vină este că s-au opus comunismului
Icircmi vine să-l icircntreb pe domnul Vexler nu vă supărați cine a adus co-munismul icircn Romacircnia Icircmi răspundeți dumneavoastră sau vă spun eu
Dacă aveți acribia datelor crono-logice și povestiți de acele represalii suferite de evrei icircn timpul regimului lui Antonescu de ce nu vorbiți de acel atentat cu bombă din Senatul Ro-macircniei făcut de un comando de trei evrei Cacircnd 8 august 1920 Păi pe 8 august 1920 nu era picior de legio-nar icircn țara asta Dumneavoastră aveți o obsesie cu legionarii și dacă cineva
vorbește frumos despre Gafencu sau despre Vulcănescu recurgeți la același tertip atacirct de facil și anume al stigma-tizării fascist legionar și așa mai de-parte Iertați-mă nimeni nu vă mai ia icircn serios
Nu mă dezic o iotă de cuvintele pe care le-am spus despre Vulcănescu sau despre Gafencu și voi continua să-i omagiez mai departe
Nu uitați că elogiul meu l-am făcut icircn cursul unei declarații politice iar dumneavoastră icircn calitate de depu-tat știți că senatorul nu trebuie să dea socoteală pentru declarațiile lui politi-ce Nimeni nu poate trage la răspun-dere Și atunci de ce dumneavoastră deputat veniți icircn Senatul Romacircniei și mă trageți pe mine de urechi că vor-besc despre Vulcănescu Nimeni nu o face nici președintele statului romacircn nici doamna președintă a Senatului ni-meni Veniți dumneavoastră să o faceți Aici e Romacircnia aici nu e Facircșia Gaza
Trebuie să modificați Constituția dacă vreți ca senatorul să fie tras la răs-pundere pentru declarațiile lui politice Altminteri vă icircncredințez că admones-tarea dumneavoastră nu doar că nu are darul de a mă intimida dimpotrivă icircmi dovedește că sunt pe drumul cel bun
Cam atacirct am avut de spus Voi continua la fiecare declarație politică să evoc o figură istorică legendară care a fost victima regimului comunist
Și icircncă o dată vă icircntreb cine a adus comunismul icircn Romacircnia
Mulțumesc (Aplauze)
Curtea Penală Internațională acuzată că icircncalcă principiul independențeihellip
18 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
Icircntr-o ediție a emisiunii bdquoJocuri de cuvinterdquo produsă de asociația catolică Signis Romacircnia și realizată de Ștefan Colceriu cercetător la Institutul de lingvistică bdquoIorgu Iordan ndash Al Rosettirdquo a fost invitată Francisca Băltăceanu emi-nent filolog clasic teolog și ebraist prof univ dr la Univer-sitatea din București
Moderatorul i-a propus interlocutoarei o evocare a oa-menilor care au format-o bdquoDespre părinți spuneam că nu vorbesc pentru că e prea subtilă relațiardquo Dar a vorbit des-pre relația cu monseniorul Vladimir Ghika și cu tacircnărul preot catolic Anton Demeter care icirci ducea pe tineri bdquoicircn ex-cursii creacircnd icircntre noi o atmosferă de prietenie colegiali-tate pace bucurierdquo
Despre profesorii care au influențat-o ca filolog ea a povestit bdquoAm dat la Limbi clasice unde am descoperit o lume minunată a profesorilor Să-i pomenesc pe cacircțiva Petru Creția ndash racircdeam pe urmă spuneam că lumea se icircm-parte icircn două cei care au făcut verbul grec cu Petru Creția și ceilalți adică avea o minte clară și un fel de a preda icircncacirct ne-a limpezit totulrdquo
Cicerone Poghirc bdquoera un om extraordinar filolog și mai ales indo-europenist Gramatica comparată a limbii grecești latine și indo-europene a fost pentru noi un text de vrajă nemaipomenit pentru că icircl făcuserăm cu el Ne-a predat și albaneză lituaniană niște cursuri imposibile pe care le făcea sacircmbăta după-amiaza ne adunam de la toa-te facultățile căci crea icircn jurul lui o atmosferă de farmecrdquo
Profesorul Mihai Nichita de istoria literaturii latine bdquose uita cracircncen icircn foi nu ridica ochii nu citea ci icircți spunea atacirct de dens icircncacirct te străduiai să iei notițe cuvacircnt cu cu-vacircnt și tot mai trebuia să torni un pic de apă ca să-ți dai seama ce a spus Ne icircnvăța să gacircndim și să scriemrdquo
bdquoUn alt fel de profesor era Iancu Fischer ndash de literatură latină istoria limbii latine și istoria limbii grecești ndash de o mare claritate icircn predare Ne plăcea de el că ne lăsa pa-uzele mai lungi pentru că avea timp să spună tot ce era esențial și cu libertate de prezentare Icircn același timp ne ducea la muzee și ne arăta ce-i de văzut acolo la concerte
ne icircnvăța să ascultăm muzică Avea o delicatețe icircn felul de a se purta cu fiecare dintre noi care mi-a rămas icircn sufletrdquo
bdquoCu totul altfel era doamna Lucia Wald Icircmi spuneau cei cu dosarul prost care puteau să fie prigoniți că niciodată nu le-a dat note mai mici pe considerente politice Preda foarte dens foarte mult Nu aveam manuale și atunci ne era util tot ce ne spunea Noi studenții i-am rugat pe ea și pe profesorul Fischer ndash fiind evrei ne-am gacircndit că nu o să se lege nimeni de ei ndash să facem un seminar despre sfacircn-tul Augustin Seminarul cu domnul Fischer a fost absolut fermecător ne-am icircmprietenit cu sfacircntul citindu-i Confesi-unile Și doamna Wald s-a specializat icircn opera lui tot de gura noastrărdquo
Alexandru Graur era bdquoun foarte mare lingvist specia-list icircn gramatică comparată indo-europeană Cacircnd a murit profesorul Poghirc mi-a zis laquoA murit ultimul om care le știa pe toateraquo Și avea o generozitate și un fel de a vorbi cu noi Cacircnd am susținut teza de doctorat (ca profesor coor-donator) a venit cu nu știu cacirctă vreme icircnainte de frică să nu icircntacircrzie Mă intimida prin bunătatea lui avea o măreție involuntară Icircți dădea cărți icircți dădea idei icircți dădea oricerdquo
Profesorul Alexandru Niculescu un mare romanist pe care icircl cunoștea foarte puțin a ajutat-o atunci cacircnd ea asistent universitar fiind a fost anchetată de Securita-te pentru că spre a le preda studenților o limbă moartă precum armeana veche citise cu ei din Noul Testament bdquoAlexandru Niculescu era secretar de partid dar icircși folosea funcția pentru a face bine M-a icircnvățat ce să răspund icircn fața Senatului Universității și am fost lăsată icircn pacerdquo
CLAUDIA BOSOI
Francisca Băltăceanu despre profesorii săi
2Day ambassador 2021
Conferința Internațională de diplomație și afaceri globale pentru liceeni
Nicolae Cajal ndash 17 ani de la deces
7 martie 2004 a fost o zi plină de tristețe pentru evreii din Romacircnia dar nu numai pentru ei ci și pentru lumea științifică și societatea civilă din țară Icircn acea zi au pierdut o mare persona-litate pe acad prof dr Nicolae Ca-jal un mare specialist icircn virusologie președintele Federației Comunităților Evreiești respectat icircn țară și icircn stră-inătate deopotrivă Specialiștii cu-nosc bine va-loarea activității sale științifice reamintită anual prin sesiunile or-ganizate de Aca-demia Romacircnă Institutul de Vi-rusologie de alte foruri la inițiativa fiicei sale Irina Cajal Marin Dar me-ritele lui nu s-au limitat doar la atacirct ci au icircmbrățișat domenii dintre cele mai diverse
A fost timp de un deceniu preșe-dintele FCER și această perioadă poate fi calificată pe drept cuvacircnt ca o icircnnoire un reviriment al vieții evreiești din Romacircnia Ca și numele predece-sorului său rabinul Moses Rosen numele profesorului Cajal a atras icircn activitatea comunității personalități binecunoscute din lumea evreiască și nu numai A avut prieteni pretutin-deni fapt evident și atunci cacircnd se organiza acea faimoasă bdquocasă des-chisărdquo de ziua lui de naștere sau de ziua onomastică atunci oricine dorea putea să-l felicite fără vreo invitație formală Și casa lui era icircntotdeauna plină ndash evrei romacircni persoane venite din străinătate și bineicircnțeles fami-lia Era un prieten devotat gata să icircntindă o macircnă de ajutor celor care aveau nevoie Prof Cajal considera că aceasta este o mițva care trebuie icircndeplinită icircn orice condiții
Icircn afara faptului că era un bun evreu că se macircndrea că aparține acestei etnii care a dat Romacircniei (și lumii) atacirctea valori că ținea la Statul Israel ca la o a doua patrie profesorul Cajal era un patriot un bun romacircn El nu a pregetat să-și folosească influența relațiile ndash care se icircntindeau pe cel puțin trei continente ndash ca să susțină Romacircnia Demersurile lui au contribuit la acceptarea țării noastre icircn diferitele organisme internaționale după 1989
Combaterea antisemitismului a fost una dintre principalele lui preo-cupări Teza lui realsemitismul s-a bazat pe importanța cunoașterii reci-proce dintre evrei și romacircni sau ex-trapolacircnd icircntre evrei și populația ma-joritară a țării icircn care trăiesc evreii O idee plină de umanism atacirct de carac-teristică acestui om care a și aplicat-o icircntreaga lui viață și pe care noi cei de astăzi trebuie să o păstrăm vie
Să icirci fie amintirea binecuvacircntată (EG)
Conferința Internațională de Diplomație și Afaceri Globale - 2DAY AMBASSADOR organizată de Cen-trul Educațional Laude-Reut a ajuns anul acesta la cea de a X-a ediție desfășurată icircn două sesiuni online icircn lunile februarie și martie 2021 La prima sesiune care a avut loc pe 9 fe-bruarie au participat 270 de elevi de 14 -17 ani de la 31 de licee publice și private din București Sibiu Craiova Iași și Israel
Elevii au asistat la prezentări și dezbateri susținute de membri ai cor-pului diplomatic intelectuali și uni-versitari de prestigiu Moderator și coordonator al evenimentului a fost ES Adrian Cioroianu fost ambasa-dor al Romacircniei la UNESCO istoric și profesor universitar membru al La-ude-Reut Board of Trustees și men-tor de diplomație Laude-Reut El le-a prezentat elevilor istoria diplomației pornind din cele mai vechi timpuri cu personalități care au făcut faimoasă această nobilă profesie Daniela Gicirct-man secretar de Stat la MAE pentru afaceri interinstituționale a vorbit des-pre asistenţa pentru dezvoltare pe componenta educaţională şi cultura-lă oferită de Ministerul Afacerilor Ex-terne icircn scenariul diplomației hibride Eyal Ram director icircn cadrul Ministe-
rului Educației din Isra-el a subliniat eforturile depuse de Ministerul Educației din Israel de a integra Diaspora și de a păstra legăturile prin educație menționacircnd resursele profesionale și emoționale la care profesorii au recurs icircn această perioadă de școală online prin in-ventivitate și originali-tateElevii au pus icircntrebări
și au inte rac ționat cu invitații care le-au icircmpăr tășit din cunoștințele și expe-riența lor Astfel David Saranga am-basadorul Statului Israel icircn Romacircnia care este și mentor de diplomație la școala Laude-Reut a ținut expunerea bdquoProcesul de pace icircn Orientul Mijlociu prin acorduri multilaterale precum Acordurile Abraham și normalizarea relațiilor dintre Israel și Marocrdquo
Prof univ dr Adrian Streinu-Cer-cel a vorbit despre bdquoCriza sanitară și de securitate generată de pandemia COVID-19rdquo
bdquoImpactul Brexit asupra educației și schimburilor academicerdquo a fost abor-dat de Dan Mihalache fost ambasa-dor icircn Marea Britanie și actualmente ambasador icircn Cipru Jonathan Davis director al Raphael Recanati Inter-national School ndash Lauder School for Government Strategy and Diplomacy (Israel) s-a referit la bdquoModalitățile de creare a unui mediu academic sigur icircn timp de pandemie - modelul IDC Herzliya Israelldquo Icircn plus o serie de ambasadori romacircni au vorbit despre activitatea diplomatică icircn condiții de pandemie
Tova Ben Nun-Cherbis președinte fondator Laude-Reut i-a icircncurajat pe elevi să fie curioși icircncrezători și
activi și a anunțat concursul de public speaking pe teme diplomatice la care sunt invitate școlile incluse icircn proiect alături de elevii Laude-Reut
Icircn cadrul celei de a doua părți a sesiunii la 10 martie au fost premiați cacircștigătorii concursului de public speaking desfășurat online pe 1 mar-tie 2021 la care elevii bucureșteni alături de cei din Craiova Iași Sibiu și Israel au răspuns cu entuziasm provocării lansate de Complexul Educațional Laude-Reut de a juca ro-lul de ambasadori ai diverselor țări
Iată lista cacircștigătorilorPentru gimnaziuMaria Belceanu clasa a VIII-a
Școala Gimnazială Cezar Bolliac București ndash locul 3 icircn poziția de amba-sador al Greciei Teodora Maria Cio-banu clasa a VIII-a Școala Gimnazi-ală Federico Garcia Lorca București ndash locul 2 ndash Spania Maria Kehayian clasa a VIII-a Complexul Educațional Laude-Reut București locul 1 ndash Israel
Pentru liceuTheia Hartenis clasa a XI-a
Complexul Educațional Laude-Reut București locul 3 icircn poziția de am-basador al Franței Romana Trușcă clasa a X-a Complexul Educațional Laude-Reut București locul 2 ndash Ru-sia Dara Nițu clasa a X-a Comple-xul Educațional Laude-Reut locul 1 ndash Statele Unite
Premianții au retrăit emoțiile con-cursului la momentul prezentării discursurilor lor icircn fața diplomaților Romacircniei și Israelului membri ai Laude-Reut Board of Trustees am-basadorii Emil Hurezeanu Luca Ni-culescu Adrian Cioroianu Luminița Odobescu Sorin-Dan Mihalache Lazăr Comănescu David Saranga Tamar Samash Avi Millo precum și pentru prima dată Bogdan Măniloiu ambasadorul Romacircniei icircn Canada
Sesiunea finală 2Day Ambassador 2021 a fost moderată din Israel de Jonathan Davis director al Raphael Recanati International School ndash Lau-der School for Government Strategy and Diplomacy (Israel) icircn calitate de prieten și mentor Laude-Reut
Cacircștigătorii concursului de public speaking 2Day Ambassador 2021 au primit medalii și cartea 186 de trepte mărturia lui Alexandru Marton evreu de origine romacircnă supraviețuitor al lagărului de concentrare de la Mau-thausen
CRISTINA MARIN
Cacircștigătorii concursului de public speaking
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 19
Aici icircn Israel trăim vremuri pe cacirct de interesante pe atacirct de presante Pe de o parte multiplele semne de icircntrebare legate de viitoarele relații cu noul președinte american (după povestea de dragoste cu ultimul) Pe de altă parte Covid-19 o pan-demie care nu pare a avea de gacircnd să-și ia desaga la spinare și să dis-pară
Uneori mă icircntreb cum rezistăm cum reușim să ne ocupăm de toate cele de mai sus dar icircn același timp neuitacircnd de pericolul securității naționale și personale (Iranul Ha-masul Hezbollah) Cum reușim să ținem pasul cu toate aceste mari și deloc mărunte probleme
Iată cel puțin parțial răspunsulPovestea e relativ nouă și bine
cunoscută Grație eforturilor de-puse de fosta Administrație ame-ricană patru state arabe Uniu-nea Emiratelor Arabe Bahrein-ul Marocul și Sudanul au hotăracirct să recunoască Israelul și să accep-te relații diplomatice cu statul care pacircnă deunăzi era ostracizat
Senzația pe care au provocat-o imediat articolele și comentariile era că bdquomireasardquo (adică Israelul) era mult mai mulțumită și chiar mai fericită de bdquomariajrdquo decacirct cei patru bdquomirirdquo Icircn marea majoritate a repor-tajelor din Abu Dhabi sau Bahrein se vorbea de intensele pregătiri pe care le fac cei icircn cauză pentru a primi turiștii israelieni dornici să viziteze cea mai icircnaltă clădire din lume Pacircnă aici nimic nou Dar iată o poveste care denotă superficiali-tatea celor care au scris și au vor-bit nu prea frumos despre luna de miere israelo-arabă
Povestea (preluată dintr-un arti-col semnat de binecunoscutul Ben Caspit) icircncepe așa pe icircntregul ma-pamond cresc aproximativ 4 mili-arde de palmieri din care 150 de milioane sunt curmali O treime din toți curmalii existenți icircn lume se află icircn Dubai
Fiecare din curmalii ăștia pro-duce anual icircntre 80-120 kg fructe dulci Ei bine acești curmali au o bdquomicărdquo problemă Ea e reprezentată de un gacircndac foarte vorace care odată pătruns icircn tulpina copacu-lui nu se lasă pacircnă nu-l termină Respectivul gacircndac penetrează scoarța tulpinei icircși depune ouăle care foarte rapid se transformă icircn viermi a căror hrană se află la icircn-demacircnă tulpina curmalului Icircn scurt timp se poate semna actul de de-ces al copacului
Icircncercările de a rezolva proble-ma prin icircmprăștirea de insecticide nu numai că oferă doar o soluție parțială dar din punct de vedere ecologic e vorba de o adevărată catastrofă nemaivorbind de restul de culturi agricole care suferă de pe urma contactului cu otrava des-tinată viermilor
Dar icircnainte de toate o icircntre-bare al cărei răspuns a icircncetat de mult a mai fi un secret militar care este icircn Israel arma cu cei mai mulți soldați și ofițeri Infanteria Tancurile Aviația militară Nici-decum Răspunsul e serviciul de contrainformații reprezentat de celebra Unitate 8200 Mulți (foarte mulți) dintre cei care s-au perin-dat prin acea unitate au devenit cu timpul specialiști icircn high-tech unii fiind primiți cu brațele deschise icircn diversele companii startup sau au icircndrăznit să-și deschidă propriul lor
business bazați pe cele icircnvățate și efectuate bdquoacolordquo
Și iată că un tacircnăr israelian a creat o companie care produce senzori de icircnaltă calitate
Și uite așa tipul din poveste a au-zit de problemele celor din Dubai cu gacircndacii viermii și curmalii A auzit și cum și icircn Israel sunt de ajuns de mulți curmali a icircncercat o metodă de a rezolva problema A introdus icircn tul-pina curmalului senzori suficient de sensibili care detectează din primul moment acțiunea de roadere a interi-orului tulpinei de către viermișorii cu pricina Icircn acel moment o luminiță se aprinde pe tabloul de comandă al terenului cu pomi fructiferi ceea ce e urmat imediat de un tratament chimic direcționat numai pe pomul afectat cu rezultate dintre cele mai bune Icircn urmă cu numai cacircteva săp-tămacircni proprietarul respectivei com-panii israeliene a fost primit icircn Du-bai cu surle și tracircmbițe covor roșu și alai de onoare și afacerea a fost icircncheiată pe loc
Pe aici pe la mine există mulți sceptici care privesc icircnchegarea relațiilor diplomatice cu cele patru țări amintite ca pe un eveniment (aproape) lipsit de importanță Cei care caută noduri icircn papură le vor găsi cu prisosință Dar fără nicio discuție povestea de mai sus re-prezintă un model extrem de inte-resant de cooperare cu beneficii bilaterale
Icircn mod normal acesta e doar icircn-ceputul Continuarea se cere a fi de mare succes
Cu cacircteva bdquomici și mărunterdquo ob-stacole cum ar fi atitudinea Iranului presiunea palestinienilor protestele unei bune părți din lumea arabă etc care nu vor disecate icircn racircndu-rile de față Las această sarcină pe seama specialiștilor icircn chestiune
Prof dr GABRIEL M GURMANOmer Israel
gurmanbguacil
Revanșa lui Sebastian
Uneori criticii și istoricii noștri literari sunt greu de icircnțeles dar nu neapărat fiindcă au un limbaj bdquotehnicrdquo de specialitate filolo-gică ci pentru că emit judecăți de valoare care nu li se potrivesc operelor evaluate E și cazul lui I Negoițescu sau Al Piru bdquoju-decacircndrdquo teatrul lui Mihail Sebastian bdquoEroii acestui teatrurdquo scria Negoițescu icircn 1966 bdquonu depășesc viziunea ușor convențională a unui repertoriu anual mai ridicatrdquo Sebastian făcacircnd un bdquoteatru mediu mulțumitorrdquo Pen-tru Al Piru același Sebastian este un bdquoco-mediograf agreabil inteligent dar lipsit de adacircncimerdquo iar Jocul de-a vacanța o bdquoușoară improvizațierdquo What
Dacircnd timpul icircnapoi scriitorul n-a avut mai mult noroc nici cu monu-mentala Istorie a lui Că-linescu din 1941 Dim-potrivă După ce pole-mizaseră criticul nu s-a putut abține să se bdquorăz-bunerdquo pe scriitorul ana-lizat folosind calificative mai mult decacirct discuta-bile și icircncadracircndu-lhellip rasial pe autor Icircn loc să-i analizeze cărțile cu obiectivitate și să le critice cu argumente es-tetice Călinescu susținea că Sebastian nu-și putea bdquoicircngădui decacirct o singură experiență aceea a rasei salerdquo și de aceea se bdquorefugiardquo icircn analiză Dintr-un alt alineat aflăm că bdquopa-teticul dovedește sensibilitatea exagerată a evreului plăcerea de a se simți victimă inca-pacitatea lui congenitală de a concepe lupta cu toate riscurile eirdquo Icircn 1941 anul cacircnd erau publicate asemenea enormități și aberații rasiste Europa era icircn plin Holocaust iar icircn ianuarie icircn pogromul din timpul rebeliunii le-gionare compatrioți ai lui G Călinescu de etnie evreiască fuseseră omoracircți și atacircrnați icircn cacircrlige la abator Plutind senin pe deasu-pra acestor monstruozități criticul icircși scria capitolul despre Sebastian din Istorie cu o bdquoargumentațierdquo din care tocmai argumente-le lipsesc și pe un ton rezolut precum aici bdquoEstetica sa nu e decacirct aceea tipică la criticii evrei și anume iubireardquo
Ultimul nume pacircnă acum pe lista de-tractorilor cu ștaif ai lui Sebastian este cel al Martei Petreu o cercetătoare serioasă cuprinsă icircnsă inexplicabil de un fel de aver-siune icircmpotriva obiectului său de studiu Pe lacircngă teza falsă conform căreia Sebastian ar fi fost un extremist de dreapta (astfel că Cioran Eliade și ceilalți bdquonu făceau decacirct să icirci calce mai apăsat pe urmerdquo) se găsesc icircn cartea intitulată aiuritor Diavolul şi uce-nicul său Nae Ionescu ndash Mihail Sebastian exprimări inadecvate pentru un studiu aca-demic Lectorul află de la Marta Petreu că Sebastian bdquoa țacircșnit icircn brațele lui Nae cu cel dintacirci pretextrdquo că bdquoi-a dat tacircrcoale lui Eliade făcacircndu-i curte și căutacircndu-i prieteniardquo că e bdquopapagalul de presărdquo al lui Nae Ionescu bdquobate cacircmpiirdquo și bdquoicircşi ascunde icircnşelătoriardquo Cacircnd ajungem icircn lectură la formularea bdquomacircracircielile și scacircncetele lui Sebastian din Jurnalrdquo ne icircntrebăm totuși ce fel de lectură este aceea icircn care impresionantul ndash pentru aproape oricine ndash Jurnal al lui Sebastian să fie redus la niște macircracircieli și scacircncete
Eu cred icircn dreptul fiecărui comentator de a formula o opinie dar mai cred că acest drept vine icircmpreună cu o obligație profesio-nală și morală aceea de a citi cu obiectivi-tate fără părtinire fără tendențiozitate sine ira et studio opera unui scriitor
Revanșa nedreptățitului Sebastian con-stă icircn actualitatea operei lui și icircn vitalitatea dovedită de aceasta la icircntacirclnirea cu noile generații de cititori și spectatori Nu știu cacircți mai deschid astăzi o carte de Al Piru sau una de I Negoițescu dar cei care citesc și recitesc cărțile lui Sebastian sunt mulți
DANIEL CRISTEA-ENACHE
Profil de scriitorNu aduce anul ce aduce ceasul
Un film pe care-i musai să-l vedețiLuna aceasta s-a icircmplinit un an de cacircnd Organizația
Mondială a Sănătății a declarat oficial pandemia de Co-vid-19 Un an lung care a adus schimbări icircn modul nos-tru de a trăi și de a interacționa Celor mai mulți dintre noi ne-au lipsit mersul la concerte la teatru la cinema Și pentru că pandemia pare să mai stea o vreme cu noi iar umorul e unul dintre puținele remedii pentru a depăși această perioadă grea aș vrea să vă recomand o mi-niserie pe Netflix care sunt convins că o să vă placă
De curacircnd am văzut Pretend Itrsquos a City un soi de dialog icircntre Martin Scorsese și Fran Lebowitz Și e ceva electrizant la scriitoarea aceasta de 70 de ani cu păreri ferme despre aproape orice mediu artistic politică sport tehnologie călătorii nimeni și nimic nu scapă ochiului ei vigilent Fran Lebowitz spune tot ce evită ceilalți să spună dar o face cu foarte mult umor
Icircn copilăria pe care și-a petrecut-o icircn Morristown New Jersey Fran Lebowitz a cacircntat o vreme la violon-cel icircn orchestra școlii Dar și-a dat repede seama că oricacirct de mult ar exersa nu va ajunge vreodată să facă performanță bdquoCacircnd eram cu orchestra nu auzeai cacirct de prost cacircntam Știam icircnsă ce e talentul fiindcă eram conștientă de cacirct de mult icircmi lipsea icircn cazul ăstardquo a povestit scriitoarea Mărturisește că idolul ei a fost mulți ani Leonard Bernstein bdquoAvea o emisiune cacircnd eram copil numită Young Peoplersquos concerts și așteptam fie-care duminică să-l văd Icircl adoram Leonard Bernstein explica și arăta exact cum icircși imaginează un copil că arată un dirijor Și asta a ajutatrdquo povestește Fran Le-bowitz icircn acest serial
A fost exmatriculată din şcoală pentru că citea foar-te mult icircn timpul orelor și icircși neglija temele iar notele erau din ce icircn ce mai slabe Dar și-a luat cu brio testele la sfacircrșitul liceului iar la 18 ani s-a mutat icircn New York Aici a fost pentru o vreme femeie de serviciu șofer de taxi și a vacircndut spațiu publicitar
Icircn tinerețe povestește Fran Lebowitz frecventa cluburile de jazz Crede că i-a văzut pe viu pe toți ma-rii muzicieni de jazz dar preferatul ei rămacircne Charles
Mingus Avea 19 ani cacircnd s-au cunoscut și lucra la zi-arul fondat de Susan Graham Ungaro cea de-a patra soție a muzicianului Charles Mingus avea un tempera-ment vulcanic icircși amintește Fran Era arogant nu prea icirci plăcea să stea de vorbă și detesta majoritatea oame-nilor Duke Ellington a fost singura persoană pe care a respectat-o cu adevărat Icircn tinerețe Charles Mingus a cacircntat icircn trupa lui Ellington A fost concediat dar cu toate acestea pentru Mingus Duke Ellington a fost cel mai mare muzician
Prin anii rsquo70 a icircnceput să scrie pentru revista Inter-view fondată de Andy Warhol Warhol a fost cel care a definit conceptul de Pop Culture iar icircn casa lui care icirci servea și ca atelier icirci găseai frecvent la cacircte o pe-trecere pe Lou Reed sau David Bowie icircntre mulți alți artiști celebri
Cacircnd şi-a publicat prima carte un volum de eseuri despre societatea americană bdquoMetropolitan Liferdquo Fran Lebowitz avea 27 de ani A scris puţin dar extraordinar de bine Icircn toată cariera a publicat doar trei cărţi Me-tropolitan Life Social Studies şi Mr Chas and Lisa Sue Meet the Pandas (carte pentru copii) publicată icircn 1994
Din dialogul acesta pe care icircl poartă cu Martin Scor-sese mai aflăm despre Fran Lebowitz că se consideră una dintre puţinele persoane din New York care icircncă mai au bdquoexperienţa străziirdquo Asta deoarece nu are te-lefon mobil și nici laptop Este mult mai interesată să cumpere cărți (după ultimele estimări deține cam 12 mii de volume) Și icircn aceste condiții reușește să fie foarte bine informată Fran pare că icirci știe pe toți oamenii importanți din oraș iar toată lumea pare să o cunoască
Pretend Itrsquos a City este de fapt un serial de cacircteva episoade realizat de Martin Scorsese care ne prezin-tă o femeie introvertită dar foarte populară inteligentă și plină de umor care spune o poveste captivantă des-pre New York așa cum era icircn anii rsquo60-rsquo70 dar și despre societatea de astăzi despre tehnologie sport muzică literatură și icircncă multe altele
GEORGE GIcircLEA
Icircnsemnări de la fața locului
20 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
Icircn ziua de 9 martie a ES David Saranga ambasadorul Israelului icircn Romacircnia a vizitat mai multe obiective evreiești din Cluj Programul a icircnce-put la șantierul Complexului Comuni-tar Evreiesc (JCC) unde oaspetele a fost icircntacircmpinat de Robert Schwartz președintele CE Cluj Dorel Ornescu secretar Andrea Ghiță și Andrei Klein membrii icircn comitetul de conducere Andrei Zador și Rabbi Dov ber Orgad de la Habad Cluj- Napoca
A fost vizitat Templul Memorial al Deportaților Evrei (fosta sinagogă ne-ologă) a cărui reabilitare a icircnceput icircn toamna anului 2018 S-au rememorat secvențe din istoria Templului (dis-trugerea icircn bombardamentul din 2 iunie 1944 și reconstrucția din teme-lii icircn anul 1947) Ambasadorul a so-sit tocmai cacircnd se icircncheia curățenia generală de după şantier Se preco-nizează icircn prima fază reluarea cacirct mai grabnică a serviciilor divine pen-tru desfășurarea cărora există condiții optime de distanțare
Intenția conducerii comunității este ca festivitatea oficială de reinaugura-re să fie amacircnată pacircnă cacircnd condițiile epidemiologice o vor permite La bal-conul Templului accesibil acum și cu un ascensor exterior s-au creat spații expoziționale pentru o colecție muzeală avacircnd ca principal obiectiv contribuția populației evreiești la dez-voltarea economică culturalăsocială a orașului Cluj
La clădirea reabilitată a viitorului Centru Cultural Evreiesc următorul obiectiv vizitat lucrările de construcții s-au icircncheiat Aici pot fi găzduite ma-nifestări culturale și stracircngerea legă-turilor dintre Ambasada Statului Israel - Departamentul de Diplomație Publi-că și JCC Cluj vor promova cultura și civilizația israeliene prin proiecții de filme spectacole concerte expoziții lansări de carte etc
Biblioteca Centrului icircn curs de organizare va beneficia de valoroa-se donații (volume și documente) ale cunoscuților autori din dome-niul Holocaustului din Transilvania și Cluj (dr Daniel Lőwy și prof univ
dr Zoltaacuten Tibori Szaboacute) Icircmpreună cu prețioasele volume din biblioteca comunității referitoare la evreitate și iudaism se va deschide un centru de documentare S-a discutat apoi des-pre al treilea obiectiv clădirea care va adăposti administrația comunității ra-binatul serviciile sociale și medicale Aici se așteaptă primirea autorizației de construcție lucrările urmacircnd să icircnceapă icircn această primăvară Ușile și geamurile sunt deja transportate la atelierul de recondiționare
Pentru ultimul obiectiv din Complex Restaurantul Ritual există o primă va-riantă a proiectantului neicircnsușită icircncă de conducerea comunității Icircn aproxi-mativ trei ani de la icircnceperea lucră-rilor finanțate exclusiv din fondurile proprii ale CE Cluj JCC va deveni icircn mare parte funcțional
Vizita ambasadorului iaraelian s-a desfăşurat icircntr-o atmosferă cordială şi dătătoare de speranţă Oaspetele a promis că va participa la festivitatea de reinaugurare a Templului Memorial al Deportaţilor Evrei ANDREI ZADOR
Premiul Genesis 2021 conside-rat bdquoNobelul evreiescrdquo i-a revenit re-gizorului american Steven Spielberg Distincția se acordă celor care bdquosunt angajați să susțină valorile evreieștirdquo De aceea icircn motivarea acordării premiului lui Spielberg Fundația Ge-nesis a arătat că bdquoimportante tema-tici evreiești sunt adesea icircntrețesute icircn narațiunea filmelor lui și anume importanța identității și apartenenței păstrarea umanismului icircntr-o lume nemiloasă grija față de celălalt și onorarea obligației morale de a face lucruri corecterdquo
O altă justificare pentru acordarea distincției s-a referit la bdquoactivitatea lui extraordinară de a păstra memoria Holocaustului și a preveni viitoare ge-nocide prin intermediul filmului prin filantropie și implicarea icircn viața pu-
blicărdquo respectiv faptul că Spielberg a pus bazele Fundației Șoah care păs-trează mărturiile unor supraviețuitori ai Holocaustului Fundația a fost cre-ată după succesul peliculei sale din 1993 bdquoLista lui Schindlerrdquo
Distincția a fost acordată icircn urma votului popular din icircntreaga lume Deși ultimul cuvacircnt icircl are Comitetul pentru Premii faptul că Spielberg a primit cele mai multe voturi a fost un factor determinant a arătat Fundația
Premiul Genesis a fost creat icircn 2013 de către un grup de filantropi evrei ruși Suma acordată este de un milion de dolari și pacircnă acum toți cei care au fost distinși au donat premiul icircn scopuri filantropice
Fundația Genesis a decis de asemenea să onoreze memoria șef-rabinului Marii Britanii lordul Jona-than Sacks (zl) decedat la 20 no-iembrie 2020 El era unul dintre cei șapte finaliști ai competiției pentru Premiul Genesis dar a murit icircn timpul
campaniei de desemnare obținacircnd pacircnă atunci zeci de mii de voturi din icircntreaga lume Stan Polovets unul dintre co-fondatori și președinte al Fundației și-a manifestat imensul regret față de pierderea acestei mari personalități a iudaismului și a de-clarat că Fundația bdquose pregătește să onoreze această mare voce a evre-imii aducacircnd un omagiu operei lui de-o viață și sprijinind menținerea moștenirii sale intelectuale și spiritua-le pentru a se asigura că va continua să existe pentru generațiile viitoarerdquo
Fundația va organiza la Londra un eveniment pe 14 noiembrie la un an de la decesul rabinului Va fi reali-zat un film documentar despre viața lui Jonathan Sacks Fundația este icircn discuții cu trustul bdquoMoștenirea Rabi-nului Sacksrdquo icircn vederea susținerii și a altor inițiative semnificative pentru a celebra și a păstra moștenirea lui
MAGDALENA PORUMBARUNicu Covaci ne duce lahellip
Tamara de Lempicka A murit ultimul evreu din KujandOdinioară orașul Kujand din Tadjikistan a fost un centru al prezenței evreiești
din Asia Centrală Dar la sfacircrșitul lunii ianuarie bogata viață comunitară a evre-ilor buhareni a luat sfacircrșit prin decesul lui Jura Abaev de 93 de ani ultimul evreu din localitate Grupul de evrei de aici buharenii (denumirea este legată de orașul Buhara) avea rădăcini persane
Fost muncitor Abaev a fost ani de zile liderul spiritual al sinagogii din Ku-jand icircnchisă icircn 1999 Abaev avea cinci copii cu toții emigrați icircn Israel prin anii 1990 ca dealtfel toate rudele lui Abaev Icircn Tadjikistan mai trăiesc aproximativ 20 de evrei așkenazi icircn capitala Dușanbe
Tadjikistanul este unul dintre statele din Asia Centrală de unde după prăbușirea URSS aproape toți evreii au emigrat Aceasta a dus și la reducerea evreilor buhareni din țara vecină Uzbekistan și a bdquoevreilor de la Munterdquo o altă minoritate originară din Persia cu legături stracircnse cu cea din Buhara Exodul din Tadjikistan unde odinioară trăiau 15000 de evrei a fost determinat și de războiul civil izbucnit icircn 1992 care a durat cinci ani cu un mare număr de morți deplasări de populație și sărăcie După terminarea războiului a avut loc asasi-narea lui Gavriel Gavriilov liderul Societății Haverim din Tadjikistan creată icircn perioada postcomunistă care și-a propus reicircnvierea culturii evreiești A fost un alt element care a determinat emigrarea evreilor
Și Abaev a emigrat icircn Israel chiar de trei ori dar de fiecare dată a revenit la Kujand adevăratul lui cămin spunea el A renunțat la o pensie care-i permitea icircn Israel o viață confortabilă dar acolo bdquose simțea un nimenirdquo pe cacircnd icircn orașul său natal bdquoicircl cunoștea și-l respecta toată lumeardquo Icircn casa lui spațioasă a invitat o familie cu patru copii care au avut grijă de el
Decenii de-a racircndul pacircnă la dispariția comunității Abaev a icircndeplinit și funcția de rabin ținacircnd slujbele de icircnmormacircntare și icircngrijindu-se și de cimitirul unde a și fost icircnmormacircntat Nu a avut cine să-i organizeze ceremonii religioase dar a fost condus pe ultimul drum de numeroși prieteni și vecini Sinagoga a fost demolată icircn 2015 el fiind atunci unicul evreu din oraș (EG)
Ascultam interviul acordat de Nicu Covaci realizatorului emisiunii Psiho-logul muzical Andrei Partoş icircn care liderul formaţiei Phoenix vorbea des-pre modul icircn care icircşi achită multe cheltuieli pictacircnd (el fiind absolvent de Arte Plastice) A menţionat atunci numele unei artiste plastice din State-le Unite despre care nu ştiam nimic Tamara de Lempicka
Am regăsit referirea şi icircntr-un inter-viu acordat de acelaşi muzician unei televiziuni private unde apărea şi o fotografie a sa icircn faţa şevaletului Re-alizatoarea TV a fost tentată să atribu-ie tabloul invitatului emisiunii dar Nicu Covaci a precizat că icircn acea fotogra-fie lucra la o reproducere după un ta-blou al Tamarei de Lempicka deoare-ce aceste reproduceri se cer pe piaţă fiindcă icircn America un original se vinde la preţul de 6-7 milioane de dolari
Tamara de Lempicka s-a născut pe 16 mai 1898 la Varşovia ca fiică a lui Boris Gurwik-Goacuterski un avocat rus evreu ce lucra pentru o firmă fran-ceză Mama sa Malwina Dekler era o poloneză care şi-a petrecut viaţa mai mult icircn străinătate unde şi-a icircntacirclnit şi soţul Legenda spune că atunci
cacircnd avea zece ani mama sa a comandat unui p r o e m i n e n t artist local un portret pastel al Tamarei dar ea a detestat să pozeze şi a fost nemulţumită de rezultat a pus macircna pe pensulă şi a făcut portretul surorii sale mai tinere acesta fiind primul portret pictat de ea
După studii de artă plastică la pres tigioase instituţii de icircnvăţămacircnt superior afirmarea Tamarei s-a pro-dus icircn 1925 cu ocazia Expoziţiei In-ternaţionale de Arte Decorative şi In-dustriale Moderne care mai tacircrziu a dat numele stilului Art Deco
Stilul ei a fost un amestec de cu-bism rafinat şi stil neoclasic inspirat icircn special de Jean-Dominique Ingres După al Doilea Război Mondial se va stabili icircn Statele Unite de unde icircn 1974 se va muta icircn Mexic unde a de-cedat icircn 1980 La cererea sa cenuşa i-a fost icircmprăştiată peste vulcanul Po-pocateacutepetl
IOAN IACOB
Alexander Hausvater scriitorulfraza scurtă fa-vorizează ușu-
rința lecturii de către cititori Sunt cărți consistente din care ai ce reține ai ce icircnvăța Am descoperit un nou Haus-vater Vă felicit și vă aplaudrdquo
Costel Postolache l-a descris pe Hausvater drept bdquocel mai mare scrii-tor necunoscut Acum faima lui de scriitor aproape a egalat-o pe cea de regizorrdquo
Actorii Maia Morgenstern și Con-stantin Florescu au selectat fragmen-te din cele trei cărți și le-au citit
bdquoLa fel ca piesele sale lectura cărților lui Hausvater constituie o experiență imersivărdquo a arătat Dan Romașcanu bdquoEl regizează și experimentează atacirct icircn teatru cacirct și icircn literatură Aș spune că nu personajele sunt icircn căutarea unui autor ci autorul este copleșit de perso-najele sale laquoAici Radio Erosraquo poate fi și un scenariu de filmrdquo
Răzvan Voncu a spus că bdquoAlexan-der Hausvater nu este doar un inte-lectual care știe să-și pună gacircndurile pe hacircrtie Este un scriitor icircnzestrat cu talent viziune vocație și cu o calitate tot mai rară astăzi ndash capacitatea de a
fi profund icircntr-o modalitate artistică ac-cesibilă mai multor oameni dispensa-tă de complicații inutile laquoDor călătorraquo este un roman profund despre o temă eternă și niciodată epuizată icircn literatu-ră relația tată-fiu laquoPenumbraraquo este o carte halucinantă scrisă pe linia foarte fină dintre imaginar și referentul isto-ric despre nenorocirile prin care a tre-cut și despre micile drame de zi cu zi icircn spatele cărora se află icircntotdeauna o memorie istorică laquoAici Radio Erosraquo este partea experimentală jucăușă a textului icircn care se vede mintea formi-dabilă de constructor viziunea aces-tui scriitor care creează universuri ficționale puternice și autenticerdquo
Autorul a conchis bdquoSingura mea speranță a fost icircntotdeauna ca la tea-tru să am cacirct mai mulți oameni icircn sală iar icircn literatură ndash cacirct mai mulți cititori Dacă o piesă un film sau o carte are o semnificație sfacircrșitul real este icircnce-putul acelei ștafete icircn care spectatorul sau cititorul ia batonul și icircncepe el să creeze să se gacircndească dacă există vreo legătură icircntre un personaj și viața lui Speranța este să icircl faci să devină un om mai bun mai profund mai iubitorrdquo
(Urmare din pag 15)
David Saranga a vizitat Complexul Comunitar Evreiesc din Cluj
Premiul Genesis 2021 i-a fost decernat regizorului Steven Spielberg
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 21
O bibliotecară spioană icircn serviciul Congresului Evreiesc American
Florence Mendheim (1899-1984) custode al Bibliote-cii Publice din New York a participat pentru a le observa la reuniunile pronaziste din oraș icircntre anii 1933-1938 icircn cadrul organizației Prietenii Noii Germanii numită mai tacircrziu Liga Germano-Americană punacircndu-și viața icircn pe-ricol Conform unei relatări din Jerusalem Post rezulta-tele cercetărilor de dată recentă pe această temă au fost făcute publice de Institutul Leo Baeck din New York
Florence Mendheim era o evreică germană stabilită icircn Bronx alături de familie A lucrat pentru Congresul Evre-iesc American (CEA) condus icircn acei ani de Rabinul Ste-phen Wise Membrii organizației pronaziste din America se icircntacirclneau icircn cafenele și taverne și de multe ori se salutau cu expresia bdquoSă omori un evreurdquo
Michael Simonson arhivist la Institutul Leo Baeck a declarat bdquoNu știm dacă a fost recrutată de CEA sau dacă a venit ca voluntară dar este clar că tot ce se petrecea icircn Germania faptul că avea rude acolo și identitatea ei evreiască au motivat-o icircndeajuns icircn icircncercarea ei de a limita amenințarea nazistă din Ameri-cardquo Dacircndu-se drept o simpatizantă a nazismului Florence Mendheim a furnizat material documentar și rapoarte valoroase pentru CEA cu privire la orientarea extremistă și antisemită a organizației unde se infiltrase ca spioană
Icircn anii rsquo30 delegatul lui Hitler Rudolf Hess le-a dat imigranților germani icircn America permisiunea și directiva de a icircnființa organizația Prietenii Noii Germa-nii care să susțină național-socialismul și izolaționismul Aceasta primea spon-sorizări pentru concerte și tabere de vară pentru a apărea icircn ochii americanilor drept o organizație culturală Florence Mendheim a lucrat aici ca secretară dar a renunțat la slujbă cacircnd situația devenise prea primejdioasă Intrarea icircn război a Statelor Unite a dus la icircnăbușirea grupărilor pronaziste iar de multe ori liderii lor au fost deportați
Mai tacircrziu Florence Mendheim a fost secretară icircn Comitetul pentru Icircnțelegerea Arabo-Evreiască instituție care promova ideea unui stat binațional arab-evreiesc Nu s-a căsătorit niciodată foarte tacircrziu a povestit despre perioa-da ei ca spioană dar oamenii nu i-au dat atenție Documentele i-au fost păstra-te de frații ei care ulterior le-au predat Institutului Leo Baeck (CB)
La icircnceputul lunii martie 2021 av Iulian Sorin fost conducător al Federației ar fi icircmplinit 95 de ani
A trăit aidoma generației sale toa-te faliile sociale ale veacului XX Icircn timpul pogromului legionar din ianuarie 1941 de la București a fost ridicat de pe stradă de legionari și dus la Sina-goga bdquoMalbimrdquo icircnțesată de evrei luați prizonieri A trăit scene de coșmar jafuri umiliri maltratări Pe toți icirci aștepta moartea A fost trimis să care moloz icircn curtea sinagogii Icircntr-o clipă de neatenție a paznicului a escaladat gardul și a fugit Așa a scăpat cu viață A făcut muncă obligatorie La cimitirul din Giulești unde fusese repartizat la apărarea pasivă căra cadavrele celor pieriți icircn bombardamentul din 4 aprilie 1944 Cacircteva bombe au căzut icircn cimi-tir Cacircnd Romacircnia a icircntors armele icircm-potriva Germaniei naziste tacircnărul s-a icircnrolat icircn Forțele de Luptă Patriotică A participat la apărarea Capitalei A cre-zut că icircn lumea care se prefigura nu vor mai exista ură intoleranță violență speranță făcută repede țăndări
Opera lui socială icircn plan comunitar icircnsumează un capitol de istorie post-belică a evreilor romacircni Icircnainte de 1989 a organizat pornind de la zero fostul Cămin-spital bdquoMartin Bălușrdquo Chiar atunci cacircnd după 1990 căminul a fost desființat icircn spațiul rămas liber a icircnființat Centrul de Zi ndash JCC-ul nu exis-ta icircncă ndash și Bucătăria bdquoMartin Bălușrdquo a creat sedii speciale pentru Biblioteca FCER și pentru reprezentanța Claims Conference icircn Romacircnia Din 1991 pacircnă icircn 2005 cacirct a fost secretar gene-ral al Federației și ca președinte inte-rimar după decesul lui Nicolae Cajal a contribuit substanțial la moderniza-rea cu ajutorul JOINT-ului a DASM la reformarea Secției Bunuri cu ac-cent asupra patrimoniului sacru la icircnnoirea educației iudaice redefinirea instituțiilor culturale deschiderea spre societatea romacircnească adacircncirea
d i a l o g u l u i interetnic și interreligios construirea de noi etape icircn relațiile cu Israe-lul cu Aliaua romacircnă recuperarea la cultura-mamă a scriitorilor israeli-eni de expresie romacircnă A acționat pentru combaterea antisemitismului negaționismului antiisraelismului și recunoașterea Drepților icircntre Popoare romacircni A susținut procesul de aderare a Romacircniei la NATO și de integrare icircn UE A făcut parte din conducerea Con-gresului Evreiesc European A impulsi-onat reactivarea Forumului B´nai B´rith icircn Romacircnia A fost membru fondator al Consiliului Minorităților Naționale de pe lacircngă Guvernul Romacircniei fiind se-cretar al Comitetului pentru Culte Cul-tură și Mass Media președinte pen-tru restituirea bunurilor imobiliare ale organizațiilor de minorități naționale A fost membru fondator al Fundației bdquoCaritateardquo al Asociației Evreilor din Romacircnia Victime ale Holocaustului a făcut parte din conducerea Asociației Culturale de Prietenie Romacircnia - Is-rael a Asociației pentru Pacea Re-ligiilor din Romacircnia Pentru meritele sale de lider al FCER a fost distins de președintele țării cu Ordinul bdquoMeritul Culturalrdquo icircn Grad de Comandor
Icircn ultima sa cuvacircntare rostită la Congresul al II-lea al FCER icircn 2010 există un pasaj despre nevo-ia de recunoștință față de icircnaintași bdquoDe-a lungul timpului personalități de excepție au condus activitatea evrei-lor din Romacircnia S-au afirmat nu nu-mai icircn planul vieții iudaice dar și icircn planul vieții romacircnești Mi se pare că ar trebui să avem icircn vedere pentru vi-itor ca memoriei acestor predecesori ai noștri să-i acordăm importanța ce se cuvinerdquo Cuvinte premonitorii
IULIA DELEANU
Sunt zece ani de cacircnd s-a stins din viață prof univ dr Andrei Voinea zl dublu laureat al Premiului Academiei Romacircne autor a 12 tratate de orto-pedie a sute de comunicări publicate icircn țară și străinătate Cacircnd i s-a oferit prilejul cărturarul a dovedit aptitudini de foarte bun organizator a condus Spitalul CFR-2 Spitalul de Urgență Floreasca Centrul pentru Ajutor Me-dical al DASM (CAjM) După 1990 profesorul a fondat Universitatea bdquoTitu Maiorescurdquo acreditată de Consiliul Național de Medicină Academică unde a predat cursuri de ortopedie și traumatologie
A avut icircnzestrări literare remarca-bile semnalate de Iorga care dedica-se o pagină icircntreagă icircn bdquoCuget clarrdquo adolescentului din anii aceia Liceanul debutase la revista orădeană bdquoȚara visurilor noastrerdquo alături de Ovidiu Drimba și Mircea Malița Dar bdquoțara visurilorrdquo lui avea să se facă țăndări nu peste multă vreme Avea 18 ani Icircntr-o singură noapte toți evreii din satele Transilvaniei de Nord au fost ghetoizați icircn capitalele de județ El și familia lui au ajuns la Beiuș Au urmat patru ani de muncă obligatorie la ca-riere de piatră experiență dramatică retrăită icircn prima din cărțile sale de memorialistică bdquoClepsidra și bolova-
nulrdquo scrisă icircmpreună cu Kovacs Ja-nos După pensionare Andrei Voinea continuă să fie activ icircn plan profesi-onal ndash medic la CAjM coordonator al Comisiei de Sănătate a BBR ndash și revine cu succes la scris Din colabo-rarea literară cu regretatul președinte de onoare al ACPRI av Constantin Vișinescu s-au ivit alte două volume de memorialistică bdquoViața icircntre destin și istorierdquo și bdquoUmbre purpuriirdquo
Student la Facultatea de ortope-die din Moscova Andrei Voinea făcea practică la Clinica profesorului Mihail Friedenland Friedenland primise icircnști ințarea că fusese trecut pe laquolista neagră a dușmanilor poporuluiraquo și de-mis din funcția de director
Dar mentorul lui Andrei Voinea a fost profesorul Iuliu Hațieganu de la care a icircnțeles că nu poți fi medic dacă nu știi să fii mai icircntacirci om An-drei era licean cacircnd tatăl lui s-a icircm-bolnăvit grav Medicii de la spitalul clujean unde era internat nu se ară-tau dispuși să riște o operație fără prea mari șanse de reușită Băiatul lui s-a dus atunci la Hațieganu fost profesor al tatălui său Dr Hațieganu a acceptat să-l opereze salvacircndu-i viața Gestul acesta avea să-l deter-mine ca icircn 1955 icircn timpul războiului din Coreea cacircnd lucra la un spital
sub pavilion romacircnesc să lupte fără ca alți medici să icircncerce ca o bolnavă tacircracircndu-se icircntr-un aparat ghipsat pe culoarele spitalului să-și recapete demnitatea mersului ome-nesc Să se icircmpotrivească peste mulți ani hotăracircrii a 7-8 medici orto-pezi să apeleze la soluția chirurgica-lă mai comodă a scurtării piciorului unei paciente și să icircnvingă Pacien-ta a plecat acasă pe picioarele ei icircn-tregi era soția avocatului Vișinescu
care a mărturisit asta la catafalcul medicului
Semnatara racircndurilor de față este beneficiara intervenției făcute de pro-fesor către un fost student al lui deve-nit ortoped cunoscut icircntr-un moment de icircncercare Icircmpreună cu soția sa Doina i-a fost sprijin moral
Profesorul Andrei Voinea trăiește icircn memoria tuturor celor pe care i-a ajutat
IULIA DELEANU
95 de ani de la nașterea lui Iulian Sorin zl
Datoria față de icircnaintași
Benjamin de Rothschild a decedat la 57 de ani
10 ani de la plecarea dintre noi a prof univ dr Andrei Voinea zl Nu poți fi medic dacă nu știi să fii om
Descendent al uneia dintre ramuri-le familiei de Rothschild președintele Consiliului de administrație al societății Edmond de Rothschild Hol-ding SA Benjamin de Rothschild a decedat icircn urma unei crize cardiace a informat publicația franceză Tribune Juive Avea 57 de ani A fost fiul lui Edmond și Nadine de Rothschild și la fel ca tatăl și bunicul lui sprijinea Israelul Grupul franco-elvețian Ro-thschild Holding SA care s-a specia-lizat icircn administrarea unor bănci par-ticulare și gestiunea activelor are 32 de sucursale icircn icircntreaga lume Socie-tatea nu are nici o legătură cu banca franco-britanică Rothschild amp Co care aparține vărului său David
Benjamin i-a urmat tatălui său icircn 1997 Potrivit unui portret schițat de revista Le Point icircn 2014 era pasio-nat de navigația cu vele și de vacircnă-toarea de antilope din Africa și era un mare fumător Deși s-a implicat icircn activitatea societății după opinia lui nu considera că ar fi avut legitimita-te afirmacircnd că un moștenitor chiar dacă obține cele mai bune rezultate nu este sută la sută legitim bdquoNu sunt decacirct o verigă a lanțuluirdquo a declarat el Icircn cercurile financiare era cunos-cut drept un antreprenor de renume
mondial expert icircn finanțe și inovație și avacircnd icircn fața ochilor viitorul și care a acordat atenție creșterii moștenirii familiei Rothschild
De la preluarea conducerii gru-pului el a extins activitatea filantro-pică mai ales icircn Israel Grupul are aici o societate de investiții și a făcut donații substanțiale universităților și unor programe vizacircnd promovarea icircnvățămacircntului icircn mediile sărace res pectiv ridicarea nivelului educației pentru copiii din acest mediu Icircn apri-lie icircmpreună cu soția sa Ariane a făcut o donație de 50 de milioane de șekeli pentru achiziționarea de echi-pament medical pentru 22 de spitale din icircntreaga țară ca sprijin acordat Is-raelului icircn bătălia icircmpotriva pandemiei de Coronavirus (EG)
22 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
Keshet ndash importanța vieții
icircn iudaismicircncerca să icircnțe-legem dacă
această prăpastie poate fi depășită dacă putem crea un pod Cu siguranță știți cu toții cacirct de importantă este viața icircn iudaism ca element central Viața este sacră icircn iudaism Tora ne spune să alegem viața iar acest icircn-demn stă alături de noi de generații Viața ar trebui să primeze icircn fața ori-cărei reguli sau tradiții religioase
Evreii haredi (ultrareligioși) repre-zinta aproximativ 14 din populația Israelului dar icircn același timp 30 dintre infectările cu noul Coronavirus din țara noastră au fost identificate icircn racircndul acestei comunități Icircn racircndul comunității haredi rata mortalității din cauza Covid-19 este de patru ori mai mare decacirct icircn restul țării Aces-te date statistice arată așa și pentru că o parte dintre sinagogile și școlile religioase din comunitate au rămas deschise De asemenea au avut loc icircnmormacircntări cu mii de participanți icircn timpul celui de-al treilea lockdown Ați văzut probabil fotografii icircn care se ob-serva ușor că mulți dintre participanți nu respectau distanțarea și nu purtau mască De altfel unii dintre acești ra-bini icircnmormacircntați icircn ceremonii cu mii de participanți au murit tocmai din ca-uza noului Coronavirus
Este așadar de icircnțeles de ce unii evrei seculari sau chiar religioși dar care nu fac parte din această mino-ritate au fost supărați Oamenii au simțit că icircn această comunitate exis-tă o profundă lipsă de respect față de viață față de cei din jurul lorrdquo a spus Mordechai Miller care a vorbit icircn continuare despre explicațiile religioa-se și sociale ale acestei polarizări a societății icircntr-o prelegere tradusă de Miriam Rosenzwieg
Icircntreaga sesiune Keshet cu tema Importanța vieții icircn iudaism poate fi urmărită icircn continuare online pe pagi-nile de Facebook ale JCC București și FCER
(Urmare din pag 3)
bdquoNe străduim ca asistații noștrihellipldquoincluși icircn Pro-gramul bdquoCopii icircn
nevoierdquo 97 de rezidenți icircn căminele amintite Măști mănuși gel dezinfec-tant alcool sanitar de zin fectant pen-tru multisuprafețe șer vețele antibac-teriene etc au primit și angajații din toate comunitățile Icircn tot acest interval ne-am bucurat de sprijinul permanent al conducerii FCER și al JOINT-ului al cărui director pentru Romacircnia Is-rael Sabag și-a reconfirmat sprijinul
icircn același spirit al parteneriatului de excepție cu FCER
ndash Ați avut de icircnfruntat riscuri mai mari față de cele ale angajaților din alte sectoare de activitate
ndash Le-am icircnfruntat Toți angajații DASM au venit zilnic la serviciu avacircnd
același orar ca icircn perioada de dinainte de pandemie Am apelat și la sprijinul voluntarilor astfel icircncacirct beneficiarii serviciilor de asistență să resimtă cacirct mai puțin prezența pandemiei și să iasă cacirct mai puțin din locuință spre a nu fi expuși pe cacirct posibil icircmbolnă-virii
ndash Icircn ce stadiu se află vaccinarea rezidenților din cămine și a icircngrijitori-lor lor
ndash Toți cei de la Căminul bdquoRosenrdquo și de la cel din Arad care au dorit să se vaccine-ze au fost vaccinați 78 dintre rezidenți La fel ndash și angajații căminului Icircn acest scop a fost trimisă o caravană specială
ndash Ce aveți icircn vedere pentru anul care a icircnceput
ndash Ne străduim să asigu-răm același nivel de servi-cii ca și icircn anul precedent astfel icircncacirct asistații noștri să fie cacirct mai puțin afectați de pandemia de Covid-19 Ne propunem să continu-ăm acțiunile de voluntari-
at amintite să menținem icircn limitele posibilului echipele care ne-au dat o macircnă de ajutor icircn protejarea celor cu grad mai ridicat de vulnerabilitate Sperăm ca prin continuarea procesu-lui de vaccinare să ne reluăm activi-tatea icircn parametrii normalității
(Urmare din pag 11)
Mișcarea Legionară omagiată icircn Senatul Romacircniei
Centenar PAUL CELAN
Se icircmplinesc icircn această lună o sută de ani de la nașterea lui Paul CELAN unul dintre importantele spirite care au marcat gacircndirea poetică europea-nă a secolului XX Născut Antschel la 23 noiembrie 1920 icircntr-o familie de evrei germanofoni din Cernăuți (oraș aflat atunci sub administrație romacirc-nească) pleacă icircn 1938 icircn Franța unde icircși icircncepe studiile universitare
dar renunță un an mai tacircrziu pentru a se icircntoarce la Cernăuți După 22 iunie 1941 este mobilizat icircn detașamentele de muncă obligatorie iar icircn 1942 părinții icirci sunt deportați icircn lagăre din Transnistria unde decedează Icircn 1945 se refugiază la București unde adoptă pseudonimul Celan (de fapt o anagramă a numelui său) Icircn 1947 de-cide să părăsească definitiv Romacircnia iar după șase luni petrecute la Viena se stabilește la Paris unde reicircncepe studiile universitare
La Viena publică un prim volum de versuri și se icircmprietenește cu In-geborg Bachmann cu care trăiește o complicată și dramatică poveste de dragoste cores pondența dintre ei fi-ind cuprinsă icircn volumul Timp al inimii tradus icircn 2010 icircn limba romacircnă
Poet de expresie germană Paul Celan publică icircn 1952 Mohn und Gedaumlchtnis (volum tradus icircn 2006 icircn romacircnește cu titlul Mac și memorie) cartea care i-a adus recunoașterea criticii urmată de alte volume care l-au consacrat drept unul dintre cei mai importanţi poeţi ai secolului XX Totodată traduce icircn germană din lu-crările unor autori prestigioși Primeş-te icircn 1958 Premiul Literar al Oraşului
Bremen iar icircn 1960 i se decernează Premiul Georg Buumlchner Bolnav se si-nucide icircn 1970
După cum remarca Norman Ma-nea Benjamin Fondane și Paul Celan rămacircn cei mai importanți mesageri ai moștenirii evreiești și romacircnești icircn Franța ambii dedicați artei nemuri-toare a scrisului și a căror viață a fost marcată de un destin tragic
Pentru a marca Centenarul Paul Celan Editura Polirom a publicat icircn acest an 2 volume Primul dintre acestea intitulat Meridianul și alte proze (ediție revizuită) cu o traduce-re din limba germană și note de An-drei Corbea este o prestigioasă și mi-găloasă icircntreprindere de transpunere icircn romacircnește a prozei lui Paul Celan
Cel de-al doilea ndash bdquonu vreacicatri-cerdquo Studii despre Paul Celan la icircm-plinirea a 100 de ani de la nașterea poetului ndash icircl are de această dată ca autor pe același Andrei Corbea pro-fesor la Universitatea bdquoAlexandru Ioan Cuzardquo din Iași laureat al Premiului Herder și al Premiului Jakob-und-Wil-helm-Grimm Ambele vin să comple-teze integrala operei poetice a lui Paul Celan icircncepută icircn 2015 la aceeași editură (II)
Manual de combatere a antisemi tismului
Comisia Europeană icircmpreună cu IHRA a publicat un manual de utilizare practică a definiției de lucru a antisemitismului Documentul a apărut sub egida președinției germane a Consiliului UE
Bazat pe o cercetare atotcuprinzătoare efectuată de Bundesverband RIAS (Asociația Federală a Departamentelor de Cercetare și Informații despre An-tisemitism) manualul oferă o privire de ansamblu asupra bunelor practici ale unor organizații internaționale administrații naționale societatea civilă și comunitățile evreiești din Europa Sunt enumerate 35 de bune practici de la icircnsușirea punerii icircn aplicare a legislației pacircnă la icircnregistrarea și informarea inci-dentelor antisemite Manualul prezintă 22 de surse care au prezentat incidente antisemite icircn Europa și care susțin corectitudinea definiției de lucru a antisemi-tismului elaborată de IHRA
Referindu-se la editarea manualului vicepreședintele Comisiei Europene Margaritis Schinas a declarat bdquoTrebuie să combatem antisemitismul oriunde icircl icircntacirclnim Viața evreiască este o parte a societăților noastre și suntem deciși să o protejăm Noul manual facilitează icircndeplinirea acestui angajament și răs-punde cerințelor statelor membre pentru o cunoaștere mai bună și folosirea definiției elaborate de IHRA Manualul va deveni un alt instrument valoros al statelor membre pentru a pune icircn aplicare Declarația Consiliului UE de comba-tere a antisemitismuluirdquo
Organizațiile evreiești europene au salutat apariția manualului bdquoEste deose-bit de important să se ofere guvernelor și agențiilor de securitate liniile directoa-re necesare punerii icircn aplicare a definiției IHRA care oferă practici icircn proteja-rea fizică a comunităților evreiești Salutăm publicarea acestui ghid icircn contextul icircn care teoriile conspiraționiste antisemite și atacarea evreilor se răspacircndesc pe continentul nostrurdquo a subliniat dr Moshe Kantor președintele Congresului European Evreiesc
bdquoImportanța acestui manual este de a demonstra cum definiția de lucru a antisemitismului se poate folosi pentru combaterea antisemitismului Este un instrument necesar și valoros pentru toate guvernelerdquo a arătat Simone Rodan-Benzaquen director al Filialei Europa a Comitetului Evreiesc American (EG)
Senatul Romacircniei a devenit un loc icircn care Mișcarea Legionară a putut fi omagiată fără nici un fel de opreliști sau rețineri Icircntr-un comunicat trans-mis de Institutul Național pentru Stu-dierea Holocaustului din Romacircnia (INSHR) bdquoElie Wieselrdquo acesta solicită Senatului Romacircniei bdquovigilență față de omagierea memoriei Mișcării Legio-narerdquo
Uluitor și revoltător a fost că pe data de 24 februarie profitacircnd de faptul că declarațiile politice nu pot fi imputate juridic unui parlamentar senatorul Alianței pentru Unitatea Ro-macircnilor Sorin Lavric i-a adus un oma-giu lui Valeriu Gafencu numit bdquosfacircnt al icircnchisorilorrdquo (httpswwwyoutubecomwatchv=nFE9DwBWGZk)
bdquoAsemenea opinii de la tribuna democrației romacircnești trebuie să icircn-cetezerdquo atrage atenția INSHR amin-tind că bdquoicircn fapt Valeriu Gafencu a fost membru activ al Mișcării Legionare iar icircn timpul rebeliunii din ianuarie 1941 a incitat cu pistolul icircn macircnă elevi din liceele ieșene să se alăture tentativei de lovitură de stat Icircn 1941 după interzicerea Mișcării Legionare a fost condamnat la icircnchisoare pentru că a militat pentru reactivarea acestei mișcări fascisterdquo
Indulgența față de astfel de ma-nifestări contravine cu cele afirmate pe 21 ianuarie ac cu prilejul come-morării victimelor Pogromului de la București de președinta Senatului Romacircniei Anca Dragu care declara
bdquoAntisemitismul xenofobia și rasismul reprezintă pericole de actualitate pe care dacă nu le contracarăm ferm so-cietatea noastră și noi toți vom avea de suferit Obligația noastră morală la 80 de ani de la această tragedie este să omagiem așa cum se cuvine memoria celor care au suferit icircn acest eveniment dezonorant și să ne asigu-răm că această dramă va rămacircne me-reu vie icircn conștiințele noastrerdquo
INSHR trage concluzia bdquocă icircncercă-rile AUR de delimitare de Mișcarea Le-gionară sunt fake news-urirdquo dar ar mai trebui să ne asigurăm că la adăpostul libertăților democratice prost icircnțelese Parlamentul nu devine o tribună de ex-primare a unor opinii pe care apoi politi-cienii le infirmă dar faptul că ele au fost rostite și-a făcut deja efectul asupra unei părți a electoratului romacircn (AM)
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 23
Y D E C E S E Y C O M E M O R Ă R I Y
FILE DE CALENDAR6Evrei născuți icircn luna aprilieClaude Cohen-Tannoudji ndash fizi-
cian Născut la Constantine Algeria 1 aprilie 1933 membru icircn Academia Franceză 1981 Premiul Nobel pentru fizică 1997
Nachman din Breslov ndash rabin Născut la Medzybizh 4 aprilie 1772 stabilit la Bratslav și la Uman unde a murit icircn 1810 Mormacircntul lui este loc de pelerinaj
Simcha Jacobovici ndash regizor ar-heolog scriitor canadian Născut la Pe-tah-Tikva din părinți originari din Romacirc-nia 4 aprilie 1953 Cărți și filme despre istoria evreiască antică
Mircea Săucan ndash regizor și pro-zator Născut la Paris 5 aprilie 1928 revenit cu familia icircn Romacircnia 1934 Emigrat icircn Israel 1987 decedat la Na-zareth-Illit 2003
Eliyahu Bakshi-Doron ndash Șef-Rabin sefard al Israelului 1993-2003 Născut la Ierusalim 5 aprilie 1941 Adept al dialogului interconfesional Decedat la Ierusalim 12 aprilie 2020
Frida Wattenberg ndash membră a Rezistenței franceze Născută la Pa-ris 7 aprilie 1924 activistă comunitară Distinsă cu Legiunea de Onoare Dece-dată la Paris 3 aprilie 2020
Edmund Husserl ndash filozof Născut la Prossnitz Moravia 8 aprilie 1859 convertit la luteranism1886 Icircntemeie-torul școlii de fenomenologie Decedat la Freiburg 1938
Maria Banuș ndash poetă Născută la București 10 aprilie 1914 Primul vo-lum bdquoȚara fetelorrdquo 1937 Premiul Her-der pentru poezie 1986 Decedată la București 1999
Stefan Heym (Helmut Flieg) ndash scrii-tor Născut la Chemnitz 10 aprilie 1913 refugiat icircn SUA1935-1952 Premiul Ie-rusalim 1993 Decedat la Ein Bokek Israel 2001 icircnmormacircntat la Berlin
Tristan Tzara (Samuel Rosen-stock) ndash poet Născut la Moinești 16 aprilie 1896 stabilit icircn Franța Unul dintre icircntemeietorii dadaismului Dece-dat la Paris 1963
Cynthia (Shoshana) Ozick ndash scrii-toare Născută la New York 17 aprilie 1928 Autoare de povestiri și romane despre viața evreilor din America
Menachem Mendel Schneerson ndash Lubavitcher Rebbe lider al Mișcării Habad Născut la Nikolaev 18 aprilie 1902 Stabilit icircn SUA 1941 a icircntemeiat o rețea de sinagogi școli instituții me-dicale Decedat la New York 1994
Rita Levi-Montalcini ndash neurobio-log Născută la Torino 22 aprilie 1909 Premiul Nobel pentru medicină 1986 Senator pe viață icircn Senatul Italiei pacircnă la deces 2012
Barbra Streisand ndash actriță de ci-nema și cacircntăreață Născută la New York 24 aprilie 1942 Printre cacircntecele interpretate bdquoKol Nidrerdquo și alte melodii ebraice clasice
Adolphe (Isaac Moise) Creacutemieux ndash lider al evreimii franceze Născut la Nicircmes 30 aprilie 1796 Icircntemeietor al Alianței Israelite Universale1860 De-cedat la Paris 1880
Evrei decedați icircn luna aprilieHelena (Chaja) Rubinstein ndash pro-
ducătoare de cosmetice și colecționară de artă Născută la Cracovia 1870 stabilită icircn SUA 1914 Decedată la New York 1 aprilie 1965
Lev Davidovich Landau ndash fizician Născut la Baku 1908 Premiul Nobel pentru fizică 1962 Decedat la Mosco-va 1 aprilie 1968
Israel Avraham Portugal ndash lider al hasidismului de Sculeni (bdquoSculener Reberdquo) Născut icircn Romacircnia 1923 de-cedat la New York 1 aprilie 2019
Adam Schlesinger ndash compozitor textier cacircntăreț Născut la New York 1967 Premiul Emmy pentru muzică și lirică originală 2019 Decedat la New York 1 aprilie 2020
Allen Ginsberg ndash poet Născut la Newark New Jersey 1926 A scris și poezii pe teme iudaice Decedat la New York 5 aprilie 1997
Isaac Asimov (Isaak Yudovich Ozimov) ndash chimist autor de romane științifico-fantastice Născut la Petrovi-ki Rusia 1920 emigrat icircn SUA 1923 Decedat la New York 6 aprilie 1992
Helene Aylon (Greenfied) ndash pictoriță Născută la Brooklyn NY 1931 Om de artă eco-feminist și co-mentatoare feministă a Bibliei Ebraice Decedată icircn SUA 6 aprilie 2020
Mark Steiner ndash filozof Născut la Bronx NY 1942 profesor la Universita-tea Ebraică din Ierusalim Specialist icircn filozofia științei Decedat la Ierusalim 6 aprilie 2020
Ilarie Voronca (Eduard Marcus) ndash poet și eseist Născut la Brăila 1903 stabilit icircn Franța 1933 S-a sinucis la Paris 8 aprilie 1946
Primo Levi ndash scriitor Născut la To-rino 1919 supraviețuitor al lagărului de la Auschwitz Scrieri referitoare la experiențele sale icircn Holocaust S-a si-nucis la Torino 11 aprilie 1987
Ludwik Lazarus Zamenhof (Ley-zer Leyvi Zamengov) ndash medic și lingvist Născut la Byalistok 1859 Creator al limbii esperanto Decedat la Varșovia 14 aprilie 1917
Nina Cassian (Reneacutee Annie Cas-sian Mătăsaru) ndash poetă Născută la Galați 1924 exilată icircn SUA 1985 A scris și pe teme evreiești Decedată la New York 14 aprilie 2014
Meir A Halevy (Meir ben Abraham Hahamu) ndash rabin și istoric Născut la Piatra Neamț 21 martie3 aprilie 1900 Emigrat icircn Franța 1963 decedat la Pa-ris 15 aprilie 1972
Liviu Librescu ndash inginer Născut la Ploiești 1930 profesor la Virginia Tech Blacksburg SUA 1985 Ucis icircn timpul orei de curs de către un criminal 16 aprilie 2007
Chaim Herzog ndash general și om po-litic Născut la Belfast 1918 emigrat icircn Palestina 1935 Președinte al Isra-elului 1983-1993 Decedat la Tel Aviv 17 aprilie 1997
Benjamin Disraeli (DrsquoIsraeli 1st Earl of Beaconsfield) ndash scriitor și om politic Născut la Londra1804 conver-tit la anglicanism 1817 Prim-ministru al Angliei icircn trei racircnduri 1868-1881 A păstrat legătura cu iudaismul Decedat la Londra 19 aprilie 1881
Marcel Hermann Iancu (Janco) ndash pictor și arhitect Născut la București 1895 emigrat icircn Palestina 1941 Pre-miul Israel 1957 Decedat la Ein Hod Israel 21 aprilie 1984
Esteacutee Lauder ndash producătoare de cosmetice Născută la Corona NY 1906 Icircntemeiază Esteacutee Lauder Com-panies1946 Decedată la New York 24 aprilie 2004
Ezer Weizman ndash general și om poli-tic Născut la Tel Aviv1924 Președinte al Statului Israel 1993-2000 Decedat la Caesarea Israel 24 aprilie 2005
Moșe Teitelbaum ndash bdquoSatmarer Reberdquo Născut la Ujfeherto Ungaria 1914 emigrat icircn SUA 1947 Decedat la Williamsburg NY 24 aprilie 2006
Iosif Iser (Iosif Isidor Rubinsohn) ndash pic-tor și grafician Născut la București 1881 Membru al Academiei Romacircne 1955 De-cedat la București 25 aprilie 1958
Ludwig Wittgenstein ndash filozof Născut la Viena 1889 Specialist icircn logică epistemologie filozofia limbaju-lui Refugiat icircn Anglia 1939 Decedat la Cambridge 29 aprilie 1951
LUCIAN-ZEEV HERȘCOVICI
6S-a stins din viață Alexandru (Sandu) Singer
Fostul director al Editurii Hasefer Alexandru Sin-ger zl s-a născut la Brăila icircn 1932 icircntr-o familie evreiască din clasa mijlocie Bunicul său era un cu-noscut croitor iar tatăl pălărier Familia s-a mutat la București cacircnd Alexandru avea doar doi ani Dar legile rasiale și războiul distrug afacerea iar tatăl ajunge icircntr-un lagăr de muncă din Moldova Crește icircn grija mamei și foarte tacircnăr la 13 ani ajunge ucenic electrician
Cărțile sunt universul lui și continuă să studieze chiar și icircn perioada dură a războiului astfel icircncacirct după război s-a icircnscris la Facultatea de Filosofie a Universității din București
Icircn 1955 la absolvirea facultății fiind deja căsătorit cu Elena profesoară de biologie nu i se admite repartizarea icircn specialitate icircn Capitală și se angajează la nou icircnființata Televiziune Romacircnă fiind cacircteva luni cameraman Icircn fine li se repartizează posturi icircn Oradea lui ca icircndrumător cultural la Felix iar Elenei ca profesoară icircntr-un sat alăturat Cacircțiva ani Sandu lucrează chiar icircn Băile Felix fiind unul dintre cei care revitalizează și bdquonascrdquo viitoarea stațiune
Oradea are o intensă viață culturală și Sandu se implică activ scrie face parte din colectivul revistei bdquoFamiliardquo și devine profesor de filosofie la Liceul bdquoGojdurdquo colaborează și la teatru Icircși continuă pasiunea pentru sociologie și lu-crează icircn acțiuni de sociologie aplicată alături de profesorul și icircndrumătorul său Octavian Neamțu
Icircn anii rsquo60 este anchetat de Securitate pentru că primise invitație la un Con-gres de Sociologie icircn Anglia unde evident nu ajunge Icircn schimb continuă să scrie analize și să coopereze cu profesori europeni este primul care introduce noțiunea de educație continuă icircn Romacircnia fiind publicat atacirct icircn țările socialiste cacirct și icircn Canada Suedia și Germania
Icircn 1972 la icircnființarea Ministerului Culturii și Educației Socialiste este che-mat la București Icircn 1980 e chemat la ministrul Suzana Gacircdea care icircl critică deoarece e bdquoprea băgăreț și icircncăpățacircnatrdquo și icircl mută din minister I se propune să lucreze la Editura Politică poziție pe care o refuză Ajunge redactor la Editura bdquoIon Creangărdquo unde va lucra pacircnă după Revoluție
Chiar dacă se pensionează oficial icircn 1992 e abia icircnceputul unei noi ere pentru Sandu Singer Devine directorul unei mici edituri private icircși intensifică colaborările internaționale participă la conferințe pe tema educației continue și organizează la București cu sprijin UNESCO un eveniment cu această temă
Continuă prin a lucra alături de Zigu Ornea la Editura Hasefer redactează nenumărate cărți ale autorilor evrei din țară și din străinătate și devine directorul editurii după dispariția lui Ornea
Abia la vacircrsta de 76 de ani se va retrage din activitate despărțindu-se cu greu de pasiunea sa Totuși continuă să redacteze și să tipărească cărți pen-tru prieteni și colaboratori călătorește icircn toată lumea de la New York pacircnă icircn Norvegia scrie pentru bdquoObservator Culturalrdquo bdquoDilemardquo și bdquoAdevărul culturalrdquo se implică icircn viața comunității evreiești și primește Premiul bdquoȘafranrdquo icircn Elveția
A lucrat trei ani și jumătate ca voluntar la Centrul Educațional Lauder unde avea ore de lectură la bibliotecă și pentru toți elevii era bdquobuniculrdquo
Dumnezeu să icirci binecuvacircnteze amintirea
Izu Gott zl ndash 5 ani de la intrarea icircn eternitate
Izu Gott zl a dominat viața muzicală evreiască din Romacircnia celei de-a doua părți a veacului XX Icircn familia lui de mu-zicieni dorohoieni copiii se bucurau să cacircnte icircmpreună ore icircntregi Oifn pripicik A idișe mame Ba mir bist ti șein Frații mai mari cacircntau la vioară și la acordeon Icircntr-o zi ndash tunete și fulgere fratele mai mare l-a prins umblacircnd la acordeonul lui Pe urmă a icircnceput să-l icircnvețe Cacircnd și-a dat seama că și-a icircntrecut profesorul i-a icircncredințat instrumentul
Era icircn clasa icircntacirci primară cacircnd el familia lui tot șteitl-ul au fost deportați icircn Transnistria A ținut minte toată viața vagoanele de marfă bdquocazareardquo icircn sinagogi părăsite tifosul morții de dimineață Și totuși muzica nu i-a părăsit nici pe el nici pe ai lui Iubea deopotrivă folclorul evreiesc și romacircnesc După 1959 cacircnd a terminat Conservatorul a fost dirijor al Teatrului Evreiesc de Stat din Iași și al Ansamblului Doina Moldovei Icircn 1979 a fost pus să aleagă ori Doina ori comunitatea Deoarece teatrul evreiesc ieșean se desființase a preluat con-ducerea Corului de Talmud Tora din oraș bdquoComunitateardquo a răspuns Depar-tajare formală Cine vede hasidim-ii israelieni dansacircnd și cacircntacircnd pe motive folclorice romacircnești icircnțelege asta Din 1980 a condus corul de Talmud Tora din București Apoi a fost icircndrumător muzical pe țară al corurilor comunitare A făcut turnee de mare succes icircn Israel Europa America A cacircntat la Casa Albă
Izu Gott n-a plecat de tot dintre noi ne-a lăsat pe cel mai bun discipol Bog-dan Lifșin
IULIA DELEANU
Icircnhumați icircn cimitirele CEB din București VLĂDESCU JANETTA (Cimitirul Giurgiului) STOENESCU SUZETTE (Cimitirul Filantropia) GEORGESCU FE-LICIA (Cimitirul Sefard) SINGER SANDU (Cimitirul Giurgiului) GUTTMANN BERNHARD (Cimitirul Sefard) COHN MERY BEATRICE (Cimitirul Sefard) BARID ANDY (Cimitirul Giurgiului) LEONDARI VASILE-GRIGORIE (Cimitirul Giurgiului)
24 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
franceze iar mono-grafiile și sintezele critice privind lite-ratura daneză au fost de asemenea consultate icircn romacirc-nă franceză sau germană Știm asta deoarece icircn cel mai bun stil academic Ștefan Cazimir ne dezvăluie la finalul cărții biblio-grafia pe care a icircntrebuințat-o de pri-sos să subliniez că a mers la sursele esențiale și că a știut cu deprindere de vechi truditor icircn cultura romacircnă să ca-ute mereu legăturile cu literatura noas-tră Fie prin traduceri fie prin sinteze
Pretextul cărții dacă era nevoie de unul l-a reprezentat probabil dubla aniversare icircn 2020 a scriitorului Hans Christian Andersen născut icircn 1805 și trecut la cele veșnice icircn 1875 Ștefan Cazimir a ales cea mai frumoasă și icircn
Vedere din Elsi-nor Escursiuni icircn literatura daneză cea mai recentă carte a lui Ștefan Cazimir apărută la finele anului trecut a luat prin surprin-dere lumea literară romacircnească
Absența unor reacții critice mai
consistente o dovedește cred limpe-de iar motivele sunt și ele ușor de ghicit Profesorul Ștefan Cazimir este o enciclopedie culturală vie icircnsă nu era cunoscut ca specialist icircn literaturi nordice Și-apoi icircn timpuri de pande-mie cacircnd viața culturală se derulea-ză la ralenti cine să se mai ocupe la București de cercetări privind literatu-ra daneză Nu icircn ultimul racircnd Ștefan
Cazimir este cunoscut ca o persona-litate plină de umor care și icircn Parla-ment se amuza pe seama carențelor bdquoaleșilor neamuluirdquo nu puțini s-au gacircndit că icircntre copertele cărții despre puțin cunoscuta la noi literatură da-neză se află o uriașă farsă Mai ales că subtitlul trimite la cunoscuta carte a lui Nicolae Filimon Escursiuni icircn Germania meridională (1858) Cum Nicolae Filimon face parte din teritoriul literar icircn care expertiza profesorului Cazimir este absolută mulți au bănuit o farsă culturală
Nimic mai fals Vedere din Elsinor chiar este o suită de 16 profiluri literare consacrate scriitorilor clasici ai litera-turii daneze de la Ludvig Holberg la Jens Christian Groslashndahl precedate de o introducere și un capitol de con-cluzii Operele lor au fost citite icircn tra-duceri romacircnești (cele mai multe) sau
O carte neobișnuită sau excelența evreiască icircn timpuri de pandemieRealitatea
cărţii
Adevărul pocit după preferințeDemiterea președintelui Asociației Foștilor Deți-
nuți Politici și Victime ale Dictaturii din Romacircnia Octa vian Bjoza din funcția de subsecretar de stat la Secretariatul de Stat pentru Recunoaşterea Meritelor Luptătorilor Icircmpotriva Regimului Comunist a stacircrnit o furtună pe scena politică romacircnească Furtună care icircntre altele a (re)adus la suprafață o grămadă de minciuni și gunoaie pe care societatea romacircnească se străduiește de peste trei decenii să le ignore și să le țină sub preș dar care icircmput aerul de cacircte ori preșul este mișcat din loc și mizeria iese la iveală
Totul a pornit de la un comunicat semnat de O Bjoza icircn numele AFDPR ca reacție la amendamen-tele introduse de deputații Silviu Vexler Ovidiu Ganț și Slavoliub Adnagi la Legea nr 2322020 amenda-mente care prevăd că nu se pot acorda indemnizații bdquopersoanelor condamnate pentru infracțiuni icircmpotri-va umanității sau celor icircn cazul cărora s-a dovedit că au desfășurat o activitate fascistă sau legionară icircn cadrul unei organizații sau mișcări de acest fel și nici copiilor acestorardquo
Așa și Pe cine ar putea deranja (și de ce) că foștii legionari și criminali de război atacircția cacircți mai sunt icircn viață și (mai ales) odraslele lor nu pot icircn-casa indemnizații de la statul romacircn Răspunsul scurt este pe AFDPR și partidele AUR și PSD Răs-punsul mai lung este cel la icircntrebarea bdquode ce icirci su-pără această decizierdquo
Conform Asociației pentru cei care icircși executau sentințele icircn icircnchisorile comuniste bdquonu mai conta din ce partid făcuseră vreodată parte sau nurdquo așadar acum li se bdquocontestă meritele și se schimbă sensul luptei lor de rezistență icircmpotriva comunismuluirdquo Și dacă faptele părinților nu contează pentru Asociația Foștilor Deținuți Politici după cum se afirmă icircn co-municatul publicat pe site-ul organizației evident că pentru Bjoza copiii tuturor deținuților politici trebuie să primească indemnizații bdquoindiferent de faptul că părinții lor au fost criminali de război naziști legio-nari sau comuniștirdquo bdquoCe vină puteau să aibă copiii fasciştilor naziştilor legionarilor evreilor comuniş-tilor romacircnilor Ce vină puteau să aibă copilaşii ră-maşi acasă pentru faptele comise de părinţi Aşa vedem noi problemardquo a spus Bjoza
Este o mare eroare să pui semnul egal icircntre toți deținuții politici indiferent de faptele lor doar pentru că și legionarii s-au opus comunismului Atunci să ne așteptăm ca AFDPR să propună clemență și pentru Hitler și partidul național-socialist deoarece și ei de-clarau că dușmanul lor cel mai mare este comunismul motiv pentru care a și fost declanșată Operațiunea Barbarosa adică atacarea Uniunii Sovietice Aș mai adăuga doar că ignoracircnd vina pentru care unii
deținuți au ajuns icircn pușcărie Bjoza nu face decacirct să perpetueze afirmația falsă a comuniștilor care pre-tindeau că toți luptătorii anticomuniști sunt legionari Azi AFDPR afirmă că toți deținuții politici erau la fel pentru că erau anticomuniști Crimele comise de unii dintre ei inclusiv icircmpotriva evreilor nu mai contează vina a fost spălată de trecerea prin detenție
Dar cu evreii fostul subsecretar de stat o rezolvă repede bdquoAFDPR nu contestă existența Holocaustu-lui icircn Romacircnia Singurul lucru care poate fi discutat constă icircn dimensiunile Holocaustuluirdquo Adică dacă Holocaustul din Romacircnia ar fi avut mai puține vic-time culpa legionarilor ar fi fost mai mică Motiv su-ficient pentru demitere arăta Florin Cicircțu bdquoA pune icircn discuţie dimensiunile Holocaustului şi a icircncerca să pui pe umerii comunităţii evreieşti aducerea comu-nismului icircn Romacircnia este nu doar o icircncercare de a mistifica istoria ci şi un gest periculos pentru valorile democraticerdquo Poziție susținută și de Andrei Muraru reprezentant special al Guvernului pentru promova-rea politicilor memoriei și combaterea antisemitismu-lui care a afirmat că bdquoreexaminarea faptelor istorice sub forma negaţionismului deflectiv este o formulă icircntacirclnită a negaţioniştilor iar declaraţiile publice ale lui Octavian Bjoza sunt insultătoare pentru memoria victimelor Holocaustului şi pentru urmaşii acestorardquo
Negarea dimensiunii Holocaustului nu e ceva nou Să ne amintim că Dan Șova senator și purtă-tor de cuvacircnt al PSD la acea vreme a declarat icircn 2012 că la Iași germanii au omoracirct 24 de evrei Motiv pentru care partidul l-a trimis icircn vacanță icircn SUA cu condiția să viziteze și Muzeul Holocaustului Iar apoi Dan Șova a fost uns ministru de către președintele PSD și prim-ministrul de atunci Victor Ponta
Așa că de ce să ne mirăm acum că tot PSD prin gura lui Florin Roman afirmă că demiterea lui Bjoza a fost decisă de unii care stau bdquoicircn spatele cortineirdquo și bdquoiau decizii politice pe care le icircnmacircnează icircn plic pre-mieruluirdquo Cine să fie icircn spatele cortinei Oculta iudeo-masonică așa cum se spunea pe vremea legionarilor pe care azi icirci apără (din nou) PSD Icircn acest context poziția AUR (bdquogestul premierului PNL arată care este adevărata culoare a coaliţiei de guvernămacircnt roşul aprins al tancurilor sovietice bolşevicerdquo) nu ne miră dar ne dă ocazia să afirmăm icircncă o dată că AUR nu e deloc izolat pe scena politică romacircnească
Și atunci să ne mai uluiască faptul că Maia Mor-genstern a fost tratată de bdquojidrdquo la o icircntacirclnire cultura-lă iar icircn Parlament sunt omagiați doi legionari fără ca vreun alt parlamentar icircn afară de Silviu Vexler să protesteze
Dacă nu ne trezim viitor de AUR țara noastră areALX MARINESCU
Preţul unui abonament pe un an este de 30 lei Abonamentele pentru cititorii din provincie se vor face la comunităţile evreieşti din localitatea respectivă ABONAŢII SUNT RUGAŢI SĂ COM-PLETEZE ADRE SA EXPEDITORULUI PE CUPON Pentru cei din Bucureşti ndash la sediul FCER din str Sfacircnta Vineri nr 9 ndash 11 cod poştal 030202 Cod fiscal FCER 7426470 Abonamentele se mai pot achita şi prin mandate poştale fie pe adresa FCER ndash la oficiile poştale din localitate FIRST BANK SUCURSALA MOŞILOR OLARI Contul IBAN RO66PIRB4236745798003000 (RON) RO03PIRB4236745798002000 (USD) RO37PIRB4236745798001000 (EUR) Pentru EUROPA un abonament pe un an costă 45 de euro (cu toate taxele incluse) Pentru EXTRA EUROPA un abonament costă 95 de dolari USA (cu toate taxele incluse) Pentru Israel un abonament pe un an costă 40 de dolari USA
REALITATEA EVREIASCĂREDACŢIA Bucureşti
str Maria Rosetti nr 17 sector 2COD POŞTAL 020481 OP 9
Tel fax 021-3227560wwwjewishfedro
realitateaevreiascagmailcomSerie nouă a
REVISTEI CULTULUI MOZAICFondată icircn 1956
de Şef-Rabin Dr Moses Rosen
Redactor-şef Alexandru MARINESCU
Redactori Dr Claudia BOSOI
Iulia DELEANUDan DRUŢĂ
Luciana FRIEDMANNEva GALAMBOS (senior editor)
George GIcircLEA Mihaela OBERSCHI
Foto Sandu CAcircLŢIASecretar de redacţie Emilia HRISTEA
DTP Gabriel IONESCU
Tiparul executat de Tipografia TIPOART IDEA STUDIO
BucureştiTel 0723531624
Relaţii administrator Mihail TUNSOIU tel 021-3149690
distributierregmailcom
Potrivit art 206 CP responsabilitatea juridică pentru conţinutul fiecărui text aparţine autorului Redacţia nu icircmpărtăşeşte icircn mod obligatoriu punctele de vedere exprimate icircn articolele semnate de colaboratori Redacţia nu primeşte spre publicare decacirct articole scrise cu diacritice
Gacircndul scrisbdquoTrădarea lui
EinsteinldquoScriitor de for-
mație filosofică și icircmpătimit eseist Eric
Emmanuel Schmitt a pus icircn discuție relația om ndash lume Așa a făcut cu Di-derot Freud Mozart etc Icircn ceea ce privește omul de știință confruntat cu efectele descoperirilor sale ndash Schmitt are icircnsă prede-cesori iluștri Brecht (Galileo) Duumlrrenmatt (Fizicienii) și chiar Hainar Kipphardt (Cazul Oppenheimer)
Icircn Trădarea lui Einstein piesa scrisă icircn 2014 tradusă și regizată de Tudor Țepeneag la TES dramaturgul se oprește asupra genialului fizician și dezvoltă relativitatea alegerilor omului sub vremi Icircl surprindem pe savant (la icircnceputul celei de-a Doua Conflagrații Mondiale) pe malul unui lac din New Jersey stacircnd de vorbă cu un vagabond Con-fident al hazardului marginalizatul căruia i-a murit fiul pe front pare o sensibilă (și realistă) cameră de rezonanță pentru icircntrebările pe care și le pune in-telectualul idealist Nu sunt indiferente originea și biografia protagonistului german evreu ateu dar solidar cu neamul său constracircns la exil la rătăciri de apatrid și afectat de pericolul nazist și de esca-ladarea prigoanei antievreiești Conștient că este supravegheat de FBI intracircnd și icircn vizorul Comisiei Hoover el va fi dizgrațiat și apoi reabilitat
Se poate izola savantul de situația tragică a lumii icircn care trăiește Se poate despărți de destinația dată invențiilor sale de cei care le-au creditat Se poate rupe de putere de politică Cea mai arzătoare di-lemă a acestui pacifist și iubitor al muzelor care l-a alertat pe Roosevelt asupra avansului experimente-lor germane și asupra rolului decisiv al forțelor ce vor deține bomba atomică este aportul său la cercetări ce au dus la finalizarea armei atomice El va parti-cipa la celebrul Proiect Manhattan (1940) numai că apoi după Hiroshima se va trezi plin de groază ca un ucenic-vrăjitor Pe de altă parte el va semna icircn 1965 icircmpreună cu Bertrand Russel un manifest privind pericolul bombei cu hidrogen
Interesul față de text și setea de teatru după pandemie icircnsuflețesc jocul interpreților icircndrumați de Tudor Țepeneag Simplitate firesc gravitate dar și umor autoironie și caldă comunicare umană ndash asta exprimă dialogul dintre Andrei Finți Mircea Dragoman (rolul titular) și Veaceslav Grosu Neculai Predica La racircndul lor Mihai Nițu George Remeș Andrei Miercure dau viață agentului FBI OrsquoNeill Bi-nevenită icircn spectacol este și violonista Rodica Doija
NATALIA STANCU
Drumul spre teatru
același timp cea mai icircnaltă cale de a marca dubla aniversare oferind litera-turii romacircne o primă introducere sin-tetică icircn literatura daneză Demersul său util și ieșit din comun icircn același timp este o bdquomarcă icircnregistratărdquo a sa și a prezenței evreiești icircn cultura romacirc-nă o prezență definită prin excelență devotament și travaliu susținut Icircn timpuri de pandemie Ștefan Cazimir a mers cacircnd și cum s-a putut la Bi-blioteca Academiei Romacircne iar apoi ne-a oferit o carte care reprezintă o bază pentru oricine dorește să stu-dieze sau numai să se informeze cu privire la literatura daneză O primă sinteză romacircnească scrisă cu har și cu o particulară icircnțelegere a fenome-nului literar nordic
RĂZVAN VONCUȘtefan Cazimir ndash Vedere din Elsinor Es-
cursiuni icircn literatura daneză Editura Semne București 2020
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 5
reu invitat să le vorbească elevilor și studenților care icircl icircntrebau ce l-a ajutat să supraviețuiască Pogromului și Tre-nurilor Morții Iar el răspundea invaria-bil bdquoOptimismul meurdquo Avea capacita-tea de a aprecia partea plină a paha-rului și de a nu subaprecia importanța părții goale Așa a putut să găsească soluția salvatoare fără a se văita vre-odată Cacircnd povestea despre vagonul de vite icircn care a fost transportat icircn iulie 1941 alături de 137 de evrei icircl numea icircntotdeauna bdquovagonul meurdquo Icircn acea icircnghesuială fără aer și fără apă Iancu icircși spunea tot timpul străduindu-se să nu icircși piardă speranța bdquoEu voi ieși din acest vagonrdquo Și așa au mai ajuns la Podu Iloaiei doar opt supraviețuitori printre care și el
Ce este uluitor este că eu am aflat despre Holocaust și Pogromul de la Iași de la Iancu nu de la școală Cacircnd l-am cunoscut nu știam nimic despre această perioadă din istoria Romacircniei
ndash Cum se manifesta pasiunea lui pentru muzică icircn relațiile pe care le avea cu cei din jur
ndash Spunea despre muzică bdquoAceas-ta este lichidul amniotic din pacircntecul mamei oceanul icircn care mă scald acum și care icircmi oferă cele mai subtile satisfacții spiritualerdquo Muzica l-a icircnsoțit toată viața din copilărie și pacircnă cacircnd s-a stins Tatăl lui era comer ciant avea un magazin de instrumente mu-zicale gramofoane dar și biciclete și autoturisme iar mama era casnică Tatăl mai avea și o poziție onorifică de gabai la o sinagogă ieșeană iar Ian-cu icircl icircnsoțea La templu avea acces la muzica sinagogală iar la magazin lua cacircte o placă și o asculta la gra-mofon Mai tacircrziu tatăl său i-a dat o vioară și Iancu a icircnceput să ia lecții cu tatăl lui Iosif Sava Un episod ine-dit este acela cacircnd Iosif care stătea sub masă icircn timpul orelor de vioară ale lui Iancu i-a spus tatălui său că el consideră că acesta cacircnta mai bine decacirct profesorul bdquoA fost spunea Ian-cu prima cronică muzicală a lui Iosif Savardquo La Filarmonica din Iași Iancu Țucărman a avut norocul de a-l ascul-ta pe George Enescu icircn concert și po-vestea că atunci i s-a făcut pielea de găină și a avut această reacție ori de cacircte ori l-a ascultat cacircntacircnd Dacircndu-și seama că nu poate ajunge la un ni-vel de interpretare profesionist Iancu Țucărman și-a ales altă meserie dar a continuat să cacircnte la vioară icircncă 70 de ani și a icircnființat cacircteva orchestre inclusiv la Ministerul Agriculturii unde a lucrat mulți ani Din păcate eu nu l-am mai auzit cacircntacircnd A rămas un meloman pasionat și a avut darul de a descoperi talente muzicale Era foarte dedicat acestei activități și mergeam la concerte și la școli de muzică icircn căutare de copii dotați Icirci ajuta și pro-fesional dar și financiar fiind sprijinit icircn acest sens de Martin Sternin zl un alt supraviețuitor al Pogromului de la Iași Sternin considera că educația este pilonul de bază din viața fiecăruia dintre noi și acorda burse lunare prin Fundația bdquoAdriana și Martin Sterninrdquo tinerilor recomandați de Iancu Prin-tre acești tineri se numără violonistul Andrei Ioniță pianista Daria Ioana Tu-dor și violonista Georgeta Iordache care acum zece ani au format bdquoTrio Sterninrdquo Să adăugăm că și acest trio a fost icircnființat de Iancu Țucărman la res taurantul bdquoPescarulrdquo
La lista celor care au primit ajutor datorită lui Iancu Țucărman și lui Mar-tin Sternin trebuie adăugați Teodora
Țepeș Izabela Ghercu Mihaela Mitro-fan Mircea Dumitrescu Ștefan Apro-du Giulia Coteanu Fabiani Priscina Dan Schlanger directorul Festivalului de Film Evreiesc a lucrat la un film despre Iancu Țucărman iar filmările s-au făcut cu sprijinul lui Andrei Di-mitriu icircntr-una din sălile de la Ateneu icircmpreună cu acești copii și cu sprijinul bdquoAsociației Culturale Iancu Țucărman și Maria Popardquo Să mai spunem și că Ștefan Aprodu a compus o piesă mu-zicală intitulată bdquoPreludiu și Capriciurdquo dedicată lui Iancu Țucărman care a apreciat-o icircn mod deosebit
O foarte bună colaborare a avut-o cu JCC unde a realizat numeroase evenimente culturale și de zece ani avea o emisiune și la Radio Shalom despre mari muzicieni De cacircnd s-a declanșat pandemia și nu putea par-ticipa fizic Iancu trimitea mesajul său și CD-ul cu muzica selectată de el
Ceea ce se știe mai puțin despre el și lumea artei este că icircn ultima vre-me a scris și cacircteva poeme unul fiind dedicat Israelului unul eliberării la-gărului de la Auschwitz unul dedicat mie și altul unui prieten pictor Muzica pentru aceste texte a fost compusă de Șerban Nichifor
ndash Cacircnd plecați din București cu ce călătoreați
ndash Lui Iancu icirci plăcea foarte mult să conducă adesea cu viteză și uneori mă cuprindea teama lacircngă el deși era foarte sigur pe volan Tot timpul voia să conducă el Icircn magazinul ta-tălui său vacircnzacircndu-se și autoturisme lui i se adusese special o mașinuță mai mică și se plimba cu ea prin curte cacircnd avea vreo șase ani După cacircțiva ani cu ajutorul unui scăunel spe cial ca să ajungă la pedale a condus mașini obișnuite Așa că e explicabilă pasiunea lui pentru condus
ndash Aveați și un cățel pe care icircl iu-bea foarte mult
ndash Da icircmi amintesc prima vizită la el acasă Iancu știa să primească oa-meni să pună masa să prepare dife-rite feluri cocktailuri Am remarcat că pe pat avea o cățelușă de pluș care semăna foarte mult cu Lady cățelușa mea pe care am adus-o la Iancu și
căreia am ajuns să icirci spunem bdquocopilul nostrurdquo Ea a stat cu noi pe toată peri-oada conviețuirii noastre ne-a icircnsoțit icircn concedii și avea o relație extrem de apropiată cu Iancu Mergea după el prin casă și cacircnd el s-a icircmbolnă-vit mi-a spus să am grijă de ea să nu rămacircnă cumva pe mormacircntul lui De altfel el spunea mereu că noi eram bdquoIancu Lady și Maria trio Armoniardquo și că dacă oamenii ar fi la fel de sinceri și de atașați ca animalele lumea ar fi mai bună ca și icircn cazul icircn care s-ar respecta porunca iudaică bdquoiubește-l pe aproapele tău ca pe tine icircnsuțirdquo
Pentru Iancu Țucărman icircmbună-tățirea lumii icircn care trăim era un obiec-tiv permanent El spunea că viața era un dar divin oferit ființei umane și ast-fel a fost icircmbogățit Universul De ace-ea dorea să facă cunoscute ororile prin care trecuse ca ele să nu se mai repete Spunea că el ar mai fi adăugat o a unsprezecea poruncă celor zece din Decalog și anume bdquoSă nu rămacirci indiferentrdquo El citea zilnic ziare și revis-te nelipsite fiind bdquoRealitatea evreias-cărdquo bdquoDilemardquo și bdquoLumeardquo Icircntr-un arti-col pe care l-a scris spunea bdquoAstăzi mai mult decacirct oricacircnd doresc să se evite derapajele din trecut O cale de urmat ar fi să nu rămacirci indiferentrdquo Așa se explică și colaborarea permanentă cu INSHR bdquoElie Wieselrdquo și prezența lui la discuții pe tema Holo caustului dar și preocuparea pentru descope-rirea tinerilor talentați După modelul Premiului Nobel pentru Pace Iancu Țucărman considera că instituirea unui premiu pentru combaterea an-tisemitismului xenofobiei și a antiis-raelismului ar putea reduce pericolul unui nou război Cacircnd vorbea despre asta icircncheia mereu adăugacircnd bdquoDacă nu am uita că noi trăim plutind icircn di-vinitaterdquo
O altă trăsătură caracteristică pen-tru el era admirarea tuturor formelor de frumos bdquoEu admir Frumosul de la firul de iarbă pacircnă la zacircmbetul Gio-condeirdquo obișnuia el să spună icircndem-nacircndu-i pe toți să trăiască fiecare cli-pă deoarece este ireversibilă
ALX MARINESCU
Demnitatea supraviețuitorului
A unsprezecea Poruncă Să nu rămacirci indiferentConvorbire cu Maria PoPa care i-a fost alături lui Iancu Țucărman zl
icircn ultimii ani și icircn ultimele zile ale vieții acestuia
La puțină vreme după icircmplinirea unei luni de la icircncetarea din viață a lui IANCU ȚUCĂRMAN zl am icircn-cercat să creionăm un portret al celui plecat dintre noi așa cum l-a văzut partenera sa de viață
ndash Icircntr-un cuvacircnt cum a fost Iancu Țucărman pentru dvs și pentru cei din jur
ndash Pentru majoritatea dintre noi Iancu a fost un model de viață Ma-estrul Sabin Păuța spunea că Iancu Țucărman a fost dovada adevăru-lui expresiei că omul sfințește locul Pentru Iancu Țucărman relațiile in-terumane erau foarte importante și avea foarte mulți prieteni de la icircnalți diplomați (ambasadorii Israelului SUA Germaniei Rusiei) la oameni simpli El ne-a icircnnobilat pe toți cei care am avut norocul să-l cunoaștem și ne-a transmis convingerea sa că noi toți plutim icircn divinitate spunea maestrul Păuța care a compus o pie-să muzicală icircn memoria lui Iancu inti-tulată bdquoMissa brevisrdquo pe care Iancu să o poată asculta dintre icircngeri Iar eu personal sunt recunoscătoare că mi s-a dat șansa de a-l cunoaște
ndash Și cum l-ați cunoscutndash A fost un dar al Divinității M-a
impresionat de la bun icircnceput prin spiritul și umorul său dar și prin vi-goarea și icircnțelepciunea pe care le radia icircn jurul său L-am cunoscut acum nouă ani la Sinaia la festiva-lul bdquoEnescu și muzica lumiirdquo fiindu-mi prezentat de un prieten comun un ar-tist plastic olandez După puțin timp ne-am reicircntacirclnit cu toții la București la restaurantul bdquoPescarulrdquo pe care Iancu Țucărman icircl aprecia icircn mod de-osebit și unde icircși invita toți prietenii și cunoscuții Un alt element de mare preț pentru el era punctualitatea așa că era deja la masă cacircnd am ajuns noi Icirci aflasem vacircrsta avea atunci 89 de ani și am rămas uluită de cacirct pu-tea fi de cald de vesel și de vioi Nu m-am putut abține să icircl icircntreb dacă avea 60 de ani și el m-a asigurat cu umorul care icircl caracteriza că icircmplini-se respectiva vacircrstă A fost foarte pre-zent icircn discuție și era elegant și nobil icircn felul icircn care se exprima
Apoi ne-am mai icircntacirclnit și așa s-a icircnfiripat această relație
ndash Ce rămacircne din spiritul lui Ian-cu Țucărman după stingerea sa din viață
ndash Despărțirea de el este una fizi-că extrem de greu de acceptat dar spiritul lui va rămacircne icircntre noi El ne-a icircnvățat să nu ne pierdem speranța și să avem icircntotdeauna repere corecte pe care să le urmăm icircn viață Pentru Iancu Țucărman Iașiul a fost orașul de suflet mergea acolo an de an la comemorarea Pogromului iar la fosta Chestură a Poliției pe care el a inau-gurat-o cacircnd a devenit Casa Muzee-lor urma să aibă o cameră dedicată
Este de neconceput că noi oame-nii putem avea un astfel de compor-tament față de semenii noștri Să nu uităm că icircn momentul Pogromului de la Iași el avea abia 18 ani Era me-
La 11 februarie ac la Templul Coral din București a avut loc evenimen-tul comemorativ intitulat bdquoDemnitatea supraviețuitoruluirdquo dedicat lui Iancu Țucărman de la decesul căruia s-a icircmplinit o lună Serviciul religios oficiat de prim-rabinul Rafael Shaffer și prim-cantorul Emanuel Pusztai a fost urmat de un colocviu moderat de dr Aurel Vainer președintele de onoare al FCER Alături de cei apropiați de prietenii lui printre care ambasadorii Germaniei și Rusiei tinerii muzicieni descoperiți și promovați de el au ținut să-i aducă un omagiu lui Iancu Țucărman printr-un concert de muzică clasică
Dr Aurel Vainer i-a salutat pe participanți și a prezentat pe scurt tragediile Pogromului de la Iași și ale Trenurilor Morții care au avut puțini supraviețuitori printre care Iancu Țucărman un om minunat de o corectitudine extraordina-ră Un om icircntotdeauna prezent la evenimente el a considerat drept datoria sa să prezinte cu demnitate Pogromul de la Iași cauzele desfășurarea și consecințele acestuia adresacircndu-se mai ales tinerilor elevi studenți maste-ranzi a subliniat vorbitorul
Maria Popa tovarășa de viață a lui Iancu Țucărman i-a salutat la racircndul ei pe participanții care au venit la acest moment dureros ca să arate că sunt icircn continuare alături de cel plecat dintre noi Vorbitoarea a scos icircn evidență două dintre trăsăturile lui caracteristice modestia și simplitatea Pe Iancu Țucărman icircl definea dragostea pentru muzică artă care i-a fost alături icircntreaga lui viață manifestată și prin demersul lui de a căuta și ajuta tineri muzicieni talentați unul dintre aceștia a compus și i-a dedicat o piesă A fost un model demn de urmat care și-a propus ca principiu să nu rămacircnem indiferenți icircn fața tuturor pericolelor care-i amenință pe evrei
Deputatul Silviu Vexler preșe dintele FCER a salutat prezența celor doi ambasadori și a arătat că acest eveniment nu este un moment trist ci de bucu-rie dacă ne aducem aminte de cel plecat dintre noi Toate discursurile despre Iancu Țucărman au valoare dacă vom continua ceea ce a făcut el Chiar dacă a trecut printr-o mare tragedie el a crezut icircn șansa unui viitor mai bun iar discursurile (Continuare icircn pag 6)
EVA GALAMBOS
I Țucărman și două tinere speranțe ale muzicii romacircnești
6 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
bdquoLupta contra antise-mitismului Exemplul lui Jacques Maritain Char-les Journet Alexan-dru Șafranrdquo studiu de bdquodureroasă actualitaterdquo definit astfel de autorul său Carol Iancu apărut icircn revista Sens (Franța) pune icircn valoare demer-surile acestor intelectu-ali de anvergură icircn procesul postbelic de reconciliere iudeo-creștină
bdquoDreyfusard militantrdquo aflat icircn 1940 icircntr-un turneu de conferințe icircn SUA unde rămacircne pacircnă icircn 1944 ambasa-dor al Franței la Vatican icircntre 1945-1948 profesor la Princeton reicircntors icircn Franța după 1960 filozoful catolic Jacques Maritain demontează falsuri antisemite (L´Impossible antiseacutemi-tisme 1937) Denunță antisemitismul icircn conferința bdquoEvreii printre națiunirdquo (1938) din care un capitol e dedi-cat bdquotragediei actuale a poporului evreurdquo Privitor la evreii romacircni ulti-mii icircncetățeniți din Europa condam-nă decretul de revizuire a cetățeniei promulgat de guvernul Goga-Cuza icircn 1938 Protestează icircn 1939 icircmpotriva persecuțiilor antievreiești conferința bdquoCrepusculul civilizațiilorrdquo Icircn 1943 la New York Șoahul icirci focalizează pre-legerile Face referiri și la Romacircnia pogromuri deportări icircn Transnistria
Icircn 1953 prefațează bdquoBreviarul uriirdquo de Leon Poliakov Icircn 1970 denunță antisionismul icircn L´Eacuteglise du Christ
Charles Journet face carieră teologică preot din 1917 vicar profesor la Marele Seminar din Fribourg cardinal din 1965 calitate icircn care
participă la a IV-a sesiune a Conciliu-lui Vatican II Icircn 1926 fondează revista Nova et Vetera unde icircn anii Șoahului scrie editoriale de condamnare a an-tisemitismului reunite icircn 1945 icircn vo-lumul Exigences chreacutetiennes en po-litique Icircn editorialul bdquoAntisemitismrdquo (1941) citează documente ecleziasti-ce scrise icircn același spirit inclusiv un extras din alocuțiunea Papei Pius al XI-lea 1938 bdquoCreștinilor nu le este posibilă participarea la antisemitismrdquo
Respinge mitul deicidului icircn L´Eacuteglise du Verbe incarneacute III Essai de theacuteolo-gie de l´histoire du salut lucrare apă-rută icircn 1969 după Conciliul Vatican II
Primele luări de poziție icircmpotriva an-tisemitismului ale dr Alexandru Șafran datează din anii studenției la Viena Re-icircntors icircn Romacircnia combate antisemi-tismul și elogiază personalități creștine aflate pe aceeași baricadă Tolstoi Masaryk Balfour Zola Ales șef-rabin icircn 1940 cacircnd antisemitismul deveni-se bdquoparte integrantă a politicii oficiale a autorităților romacircneștirdquo dr Al Șafran face apel la vacircrfuri clericale ortodoxe icircn apărarea comunității sale Obține cu ajutorul mitropolitului Tit Simedrea opri-rea deportărilor a circa 20 000 de evrei cernăuțeni icircn Transnistria Icircmpreună cu președintele FUCER dr Filderman contribuie la anularea deportărilor la Bel-zec a evreilor din Transilvania de Sud și Vechiul Regat Primește ajutor din par-
Dr Anthony Fauci directorul Insti-tutului pentru Alergii și Boli Infecțioase din Statele Unite ale Americii a fost distins cu Premiul israelian Dan David pentru angajamentul său icircn slujirea științei Totodată premiul i-a fost acor-dat savantului pentru implicarea sa icircn campania de promovare a vaccinării și de asemenea pentru contribuția sa
la cercetările icircn privința tratării și com-baterii virusului HIV Dr Anthony Fa-ucy are 80 de ani și a consiliat șapte președinți ai Statelor Unite icircncepacircnd cu anul 1984 de cacircnd conduce Insti-tutul pentru Alergii și Boli Infecțioase
bdquoPe măsură ce pandemia Co-vid-19 s-a dezlănțuit [el] și-a valorificat abilitățile remarcabile de comunicare pentru a se adresa persoanelor cuprin-se de frică și anxietate și a lucrat neicircnce-tat pentru a informa publicul din Statele Unite și din alte părți ale lumii despre măsurile de sănătate publică esențiale pentru limitarea răspacircndirii pandemi-eirdquo se arată icircn motivarea juriului pentru acordarea Premiului Dan David
Premiul Dan David a fost icircnființat icircn anul 2000 la inițiativa regretatului om de afaceri israelian Dan David Icircn ca-drul acestui premiu sunt oferite trei pre-mii icircn valoare de 1 milion de dolari icircn fiecare an pentru contribuții deosebite care se referă la trecut prezent și viitor Filantropul Dan David s-a născut sub nu-mele Daniel David Goldenthal icircn 1929 icircntr-o familie evreiască din București Icircn anul 1960 a izbutit să obțină permi-siunea să emigreze din Romacircnia și să plece la Paris de unde avea să ajungă icircn Israel A dezvoltat activități icircn zona industriei media fotografice fundația sa avacircnd un capital de circa 100 de milioa-ne de dolari
Demnitatea supraviețuitoruluilui nu au fost niciodată ale
unui supraviețuitor icircnfracircnt Acest spirit optimist s-a concretizat icircn spri-jinirea tinerilor Vorbitorul a povestit că Iancu Țucărman l-a rugat să facă ceva icircn calitatea lui de deputat pen-tru a sprijini copiii supraviețuitorilor care de-acum sunt și ei vacircrstnici Icircn consecință el a depus la parlament un proiect de lege icircn acest sens
Iancu Țucărman a fost o figură-simbol a istoriei un model civic auten-tic icircnțelept un model apolitic icircntr-o societate care-și caută echilibrul a declarat Andrei Dimitriu directorul ge-neral al Filarmonicii bdquoGeorge Enescurdquo A fost memoria vie a experiențelor cruciale ale războiului a biruit marti-rajul a fost un om generos smerit și tonic Omagiul adus se adresează nu numai melomanului rafinat ci și celui care a apreciat muzica clasică
Pentru pianistul Sherban Lupu Iancu Țucărman a fost o figură lu-minoasă optimistă o prezență po-zitivă care l-a sprijinit icircn momente-le grele ale vieții Era menit să facă bine avacircnd o tărie sufletească de excepție Nu trebuie să-l placircngem căci ceea ce se icircntacircmplă aici este o celebrare a vieții Pentru mine a fost un privilegiu să-i fiu prieten a precizat pianistul
Verona Maier prorector al Uni-ver sității Naționale de Muzică din București a mulțumit icircn numele Uni-versității pentru sprijinul acordat fără de care multe lucruri nu s-ar fi putut face pentru grija materială și umană manifestată față de tinerii muzicieni iar icircn nume personal comunității pentru organizarea acestei comemo-rări și lui Iancu Țucărman un suflet luminos care l-a ajutat să ajungă icircn Țara Sfacircntă pentru discuțiile care i-au icircmbogățit orizontul afectiv
Prof univ dr Vasile Morar a evo-cat misiunea icircn care s-a angajat Ian-cu Țucărman de a nu se ajunge la uitarea faptelor istorice De aceea a depus mărturie icircmpotriva distrugerii condiției umane de către regimuri-le ostile pentru faptele morale abo-
minabile comise icircmpotriva evreilor Prof Morar a vorbit și despre efectele mărturiilor lui Iancu Țucărman asupra studenților și masteranzilor care au reușit să le risipească prejudecățile A avut demnitatea supraviețuitorului care cunoaște valoarea morală a vieții și generozitatea de a ierta A știut să răspundă cu blacircndețe dar cu fermita-te celor care l-au provocat
Suntem la o celebrare a vieții de fapt a două vieți deoarece Iancu Țucărman s-a născut de două ori o dată icircn 1922 și a doua oară icircn 1941 cacircnd a reușit să supraviețuiască icircn Trenurile Morții a arătat Alexandru Florian directorul general al Institutu-lui bdquoElie Wieselrdquo Calitățile lui umane au făcut ca o serie de ambasadori ai unor țări care au avut legătură cu Holocaus-tul să se apropie de el să-l considere prietenul lor A fost un narator al tra-gediei de la Iași al pierderii calităților umane icircn condiții extreme Optimis-mul l-a făcut să depășească tragedia să nu rămacircnă ancorat icircn icircntrebarea relației lui cu divinitatea Răspunsul lui a fost să-și trăiască viața să comuni-ce despre supraviețuire A fost un mi-litant icircmpotriva antisemitismului sesi-za derapajele și le semnala Datorită relației apropiate cu Iancu Țucărman Alexandru Florian a icircnțeles multe as-pecte legate de Trenurile Morții des-pre care tatăl lui și el un supraviețuitor nu a reușit să-i povestească Icircn vara acestui an la comemorarea a 80 de ani de la Pogromul din Iași Institutul bdquoElie Wieselrdquo va inaugura la Chestura Poliției un muzeu icircn care-și va găsi lo-cul și Iancu Țucărman
Actrița Claudia Motea a arătat că Iancu Țucărman a inspirat-o pentru cartea bdquoShalom Israelrdquo A fost citit și un mesaj din partea profesoarei de muzi-că Ana Maria Palade de la Colegiul bdquoIosif Savardquo care a subliniat eforturile lui Iancu Țucărman de a descoperi ta-lente printre elevi
Ceremoniile de evocare s-au icircn-cheiat cu un concert organizat de elevi și studenți de la Universitatea de Muzică talente descoperite de Iancu Țucărman
(Urmare din pag 5)
Maritain Journet Șafran icircmpotriva antisemitismului
Cercetător evreo-romacircn propus pentru Premiul Nobel
Profesorul american de origine evreo-romacircnă Adrian Krainer ar putea fi noul laureat al Premiului Nobel pentru Romacircnia Pentru contribuţiile sale la icircnţelegerea procesului de secvențiere a genei ARN şi pentru descoperirea unui tratament pentru tratarea atrofiei musculare spinale Adrian Krainer (63 de ani) a fost răsplătit printre altele cu premiile Breakthrough şi Wolf Prize Dacă va cacircştiga Premiul Nobel Krainer ar putea să o facă şi din postura de cetăţean romacircn Asta pentru că celebrul profesor a solicitat obținerea cetăţeniei romacircne icircn memoria tatălui său despre care spune că a fost profund legat de tot ceea ce icircnseamnă Romacircnia
Icircntr-un interviu pentru bdquoAdevărulrdquo Adrian Krainer a vorbit despre originile sale şi despre familia sa despre eforturile de a obţine cetăţenia romacircnă și des-pre cariera sa Prof Adrian Krainer a arătat că bunicii din partea tatălui său ori-ginari din Transilvania erau evrei romacircni care au locuit icircn Bucureşti iar părinții mamei erau evrei din Satu Mare Au devenit cetăţeni romacircni după 1920 dar nu vorbeau romacircneşte Mama lui a icircnvăţat limba romacircnă de la tatăl lui după ce s-au cunoscut Icircn ceea ce-l privește prof Krainer icircnţelege romacircna nu şi ma-ghiara Mama lui s-a născut icircn Uruguay după ce părinții ei au emigrat Familia tatălui care locuia icircn București a supraviețuit celui de-al Doilea Război Mon-dial și la sfacircrșitul războiului cu excepția bunicului care a rămas icircn Romacircnia a plecat mai icircntacirci icircn Italia apoi icircn Uruguay și SUA Rudele tatălui care trăiau icircn Transilvania nu au supraviețuit războiului Aceeași soartă au avut-o rudele mamei din Satu Mare care probabil au fost toate deportate la Auschwitz
Profesorul Krainer povestește că a decis să ceară cetățenia romacircnă pentru a-și onora tatăl care a murit icircn 2015 dar a icircntacircmpinat și icircntacircmpină o serie de obstacole birocratice El a vizitat o singură dată Romacircnia icircn 2004 și s-a simțit foarte bine aici
Prof Krainer s-a referit icircn continuare la cariera sa științifică Premiile științifice primite au recunoscut cercetările făcute legate de atrofia musculară spinală (AMS) El a reușit să elaboreze și un medicament pentru tratarea aces-tei boli Nusinersen Icircmpreună cu echipa lui continuă să studieze mecanismele fundamentale ale secvențierii ARN-ului să investigheze modalităţile prin care defectele acestui proces cauzează sau contribuie la boli genetice şi la cancer şi să icircncerce să valorifice aceste observaţii pentru a dezvolta noi terapii
Prof Krainer nu a vrut să comenteze șansele lui de a primi Premiul Nobel de acum avacircnd cetățenia romacircnă și s-a limitat doar la a prezenta laureați ai Premiului Nobel de origine romacircnă medicul George Emil Palade scriitorul și militantul pentru domeniul drepturilor omului Elie Wiesel scriitoarea Herta Muumlller cercetătorul Stefan W Hell El a amintit și cazul lui Ioan Moraru un caz aparte care a primit Premiul Nobel pentru pace icircn anul 1985 Icircn acel an Mo-raru era copreşedintele organizaţiei bdquoMedicii lumii pentru prevenirea războiului nuclearrdquo alături de rusul Mihail Kuzin şi americanul Bernard Lown Dar regimul comunist nu i-a permis să iasă din Romacircnia nici măcar pentru a participa la ceremonia decernării Premiului Nobel (EG)
Anthony Fauci laureat al Premiului Dan David
tea mitropolitului Bălan a nunțiului pa-pal Monseniorul Andrea Cassulo
Pozițiile comune privind reconci-lierea icircntre iudaism și creștinism ale lui Maritain Journet Șafran se fac auzite icircn intervențiile lor la Conferința Internațională Iudeo-Creștină din 1946 Susțin comunicări pe aceeași temă icircn 1947 la Conferința de la Seelisberg subscriu la Memorandumul prezentat cu același prilej de Jules Isaac pentru transformarea icircnvățămacircntului teologic creștin dintr-o bdquoicircnvățătură a disprețuluirdquo icircntr-o bdquoicircnvățătură a stimeirdquo După ce re-gimul totalitar din Romacircnia icircl obligă la exil Șafran devenit Mare Rabin al Ge-nevei continuă alături de Maritain și Journet procesul de apropiere interre-ligioasă cu aport substanțial la bdquoNostra Aetaterdquo vizita Papei Ioan Paul al II-lea la Sinagoga din Roma stabilirea de relații diplomatice icircntre Vatican și Israel
IULIA DELEANU
D DRUȚĂ
C Iancu (stg) și Al Șafran
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 7
I U D A I C A Dr Albert Bourla descendentul unei familii de supraviețuitori
ai HolocaustuluiCu prilejul marcării Zilei Inter-
naționale de Comemorare a Victime-lor Holocaustului dr Albert Bourla președinte-director general al Com-paniei Pfizer a icircmpărtășit icircn cadrul Fundației Sephardic Heritage Inter-national istoria tragică a comunității evreilor din Grecia icircn timpul Holo-caustului și supraviețuirea miraculoa-să a familiei sale Icircntr-un interviu acor-dat publicației bdquoThe Jerusalem Postrdquo el a spus că este prima dată cacircnd abordează acest subiect
Familia Bourla trăia la Salonic orașul icircn care icircnainte de cel de-al Doi-lea Război Mondial a existat o comu-
nitate evreiască de 50 000 de persoa-ne Tatăl lui a fost unul dintre cei 2000 de evrei care au supraviețuit Holo-caustului După ocuparea orașului de către naziști evreii inclusiv familia tatălui lui au fost obligați să trăiască icircn ghetou de unde puteau ieși dacă purtau steaua galbenă dar icircn mar-tie 1943 acesta a fost icircnconjurat de forțele de ocupație Tatăl și unchiul lui se aflau icircn acel moment icircn afara ghetoului ca și bunicul lui dar care după ce i-a sfătuit pe cei doi tineri să nu revină icircn ghetou s-a icircntors la soția și ceilalți doi copii un frate și o soră care rămăseseră acolo Toată familia a fost icircmbarcată apoi icircntr-un tren și dusă la Auschwitz de unde nimeni nu s-a mai icircntors
Tatăl și unchiul lui au reușit să ajungă la Atena unde au obținut do-cumente false de la un polițist care-i ajuta pe evrei După plecarea ger-manilor s-au icircntors la Salonic dar nu au mai găsit nici un fel de bunuri totul fusese furat sau vacircndut Cei doi au pus bazele unei afaceri cu băuturi pe care au condus-o cu succes pacircnă cacircnd s-au pensionat
Mama lui o personalitate bine cu-noscută a icircncercat să se ascundă dar a fost arestată dusă la icircnchisoa-re și urma să fie executată Cumnatul creștin al mamei a mituit un ofițer nazist care i-a promis că o salvează ceea ce s-a icircntacircmplat numai după ce acesta a icircncercat să nu se țină de cuvacircnt Mama a fost salvată icircn ultima clipă scoasă chiar din fața plutonului de execuție Peste opt ani cei doi s-au căsătorit
bdquoVisul tatălui meu a fost să devin om de știință și să mă căsătoresc cu o evreică drăguțărdquo a povestit Albert Bourla bdquoA trăit suficient de mult ca să vadă că ambele lui dorințe s-au icircn-deplinitrdquo
Afraim Katzir directorul Fundației Sephardic Heritage International și-a manifestat satisfacția că bdquofiul unui supraviețuitor al Holocaustului se află icircn primele racircnduri ale luptei icircmpotriva pandemiei de coronavirusrdquo
EVA GALAMBOS
Evreii icircntreabă rabinul răspunde
Pesah Mața Maror Pesah Azimă Rădăcini amareIcircn seara de ajun de Pesah la tradiționalul bdquoSederrdquo
(ordine) icircn Hagada (povestirea ieșirii lui Israel din Egipt din casa robiei icircn libertate) sunt citite cuvintele lui Raban Gamliel un icircnțelept din Talmud bdquoCel care de Pesah nu povestește despre următoarele trei lucruri acela nu a icircn-deplinit porunca istorisirii ieșirii din Egipt iar aceste trei lucruri sunt PESAH MAȚA U-MAROR (Pesah Azimă și Rădăcini amare)rdquo Care este semnificația acestor trei cu-vinte ebraice Răspunsul icircl găsim icircn textul Hagadei și icircn comentarii la el
bdquoPesahrdquo este numele sărbătorii El se referă la jertfa adusă de strămoșii noștri icircn timpul icircn care exista Templul de la Ierusalim Interpretarea cuvacircntului bdquoPesahrdquo este și lingvistică icircn limba ebraică el provine de la rădăcina PSH icircnrudit fiind cu verbul bdquoLifsoahrdquo (a sări) Motivul era că Bu-nul Dumnezeu Binecuvacircntat Fie El a sărit peste casele fiilor lui Israel și le-a ocolit atunci cacircnd a ucis primii născuți din Egipt Era cea de a zecea plagă pe care au primit-o egiptenii după ea fiii lui Israel au ieșit din Egipt din robie nemaifiind icircmpiedicați de faraon Deci dubla salvare a fiilor lui Israel atacirct salvarea vieții cacirct și eliberarea din robie Viața și libertatea sunt stracircns legate una de cealaltă Israel devine popor
bdquoMațardquo azima sau pasca pe care o macircncăm este icircn amintirea aluatului nedospit luat de strămoșii noștri cu ei icircn noaptea ieșirii din Egipt Aluatul nu apucase să dospeas-că dar fiii lui Israel nu mai puteau și nici nu aveau voie să aștepte dospirea lui Eliberarea din robie nu așteaptă nu se amacircnă nu poate icircntacircrzia Libertatea este mai presus de orice Pentru a fi liber omul plătește un preț consumă o pacircine săracă nedospită dar nu renunță la libertate și nu-și amacircnă eliberarea din robie Mai ales icircn acest caz cacircnd eliberarea a fost decisă de Dumnezeu și primită cu ajutorul Lui
bdquoMarorrdquo rădăcinile amare le care le macircncăm la cina de bdquoSederrdquo au rolul de a ne aminti de suferința strămoșilor noștri icircn robia egipteană viața lor amară ca robi Nu este suficient să ne bucurăm de libertate ci trebuie și să știm a o prețui Pentru aceasta trebuie să ne amintim de perioada icircn care am fost robi Un filosof spunea că omul prețuiește sănătatea tocmai atunci cacircnd ea icirci lipsește altfel o consi-deră ca pe ceva firesc De fapt este un dar de la Dumne-zeu La fel și libertatea o prețuim ne gacircndim la modul icircn care am primit-o de la Dumnezeu sau am cacircștigat-o atunci cacircnd ne amintim de vremurile icircn care nu am avut-o icircn care ne-a lipsit Memoria istorică a robiei și suferinței trebuie cultivată pentru ca ele să nu se mai repete nici icircn privința
noastră nici a altor oameni Odată cineva compara me-moria robiei egiptene cu memoria Holocaustului
Pesah este cea mai mare sărbătoare evreiască și tot-odată o sărbătoare universală Sărbătoarea nașterii popo-rului evreu și totodată sărbătoarea libertății a eliberării din robie bdquoMi-avdut le-herutrdquo din robie icircn libertate De aceea bdquoHagada de Pesahrdquo spune că icircn fiecare generație fiecare om trebuie să știe că nu strămoșii lui au ieșit din Egipt ci el icircnsuși a ieșit din Egipt De aceea bdquoHagada de Pesahrdquo este a doua cea mai răspacircndită și mai tradusă carte ebraică de iudaism prima după Tora Ea trebuie să fie icircnțeleasă de toți inclusiv de copii Printre numeroasele ei traduceri icircn di-ferite limbi există cacircteva icircn limba romacircnă Cea mai recen-tă dintre ele icircnsoțită de comentarii și explicații halahice folclorice și istorice o adevărată carte de icircnvățătură bogat ilustrată realizată de prim-rabinul Menahem Hacohen și de scriitorul Baruch Tercatin a fost publicată de Editura Hasefer icircn 2018 Sperăm să fie citită de cacirct mai mulți oa-meni atacirct evrei cacirct și creștini sau atei interesați de cultu-ra universală Chiar dacă din punct de vedere tradițional este destinată a fi citită o seară pe an icircn Ereț-Israel și două seri pe an icircn țările Diasporei
Eliberarea din robia egipteană a fost prima revoluție din istoria omenirii O revoluție națională dar și socială Fiii lui Israel au fost eliberați din robie iar robii eliberați au devenit un popor Conducătorul acestui popor a fost Moșe (Moise) omul ales de Dumnezeu icircn acest scop deoa-rece era potrivit pentru o asemenea funcție Deși el din modestie inițial refuzase funcția care icirci fusese oferită de Dumnezeu Probabil din cauza modestiei sale nimeni nu știe unde a fost icircnmormacircntat iar numele lui nu apare icircn bdquoHagada de Pesahrdquo Dar rolul lui istoric nu poate fi negat Un om care a condus o revoluție cu un dublu caracter cu ajutorul lui Dumnezeu O simbioză icircntre divin și uman Un exemplu de revoluție și de conducător Iar Dumnezeu icircn care credea poporul lui Israel deasupra tuturor Pentru ca nimeni să nu mai fie rob Dumnezeu a vrut și să-i arate fa-raonului că nimeni nu are dreptul să icircnrobească alt om că lumea este condusă de El Cel care a creat-o
Atunci cacircnd scriu aceste modeste racircnduri icircncă nu știu ce va fi de Pesah anul acesta Anul trecut celebrarea sărbătorii a fost limitată de pandemie Să sperăm că anul acesta vom celebra sărbătoarea de Pesah cu sănătate și bucurie
Hag Pesah cașer vesameah tuturor
LUCIAN-ZEEV HERȘCOVICI
La 17 februarie 2021 a fost inițiat ciclul de reuniuni bdquoEvreii icircntreabă ra-binul răspunderdquo eveniment on-line organizat de Federația Comunităților Evreiești din Romacircnia - Cultul Mozaic și gacircndit să aibă loc icircn a treia mier-curi din fiecare lună cu posibilitatea de a fi organizat și de comunitățile evreiești din țară Moderatorul a fost dr Aurel Vainer președintele de onoare al FCER-CM cel care a avut ideea acestui eveniment iar invitatul ndash prim-rabinul Rafael Shaffer Tema primei reuniuni a fost Tora
Dr Aurel Vainer a precizat că aceste icircntacirclniri bdquosunt dedicate mai bu-nei cunoașteri a cultului mozaic a tot ceea ce este important icircn viața religi-oasă a unui evreu Am pornit de la fap-tul că noi evreii din Romacircnia suntem născuți icircn religia mozaică dar puțini dintre noi au o pregătire corespunză-toare Eu mă consider un favorizat al sorții pentru că din copilărie am fost la heider ndash o instituție care din păca-te nu mai este avem Talmud Tora care e departe de ceea ce a fost hei-derul Gacircndiți-vă că un băiețel evreu care icircncepea la 3-4 ani heiderul la 6-7 ani cacircnd mergea la școală avea deja un capital cultural Ce acumulea-ză un copil evreu icircn primii ani de viață contează foarte mult Cacircndva poate luăm inițiativa să reicircnființăm un heider la Bucureștirdquo El a continuat bdquoCred că una dintre obligațiile conducerii FCER este să-i apropie pe membrii Federației și ai comunităților de religia
cu care aceștia s-au născut din fami-lie dar despre care știu mai mult sau mai puțin De aceea am inițiat acest ciclu de icircntacirclniri icircn care rabinul răs-punde la icircntrebările pe teme religioa-se ale membrilor comunităților Icircnce-pem cu piatra unghiulară a evreității Torardquo
Rafael Shaffer a explicat etimolo-gia cuvacircntului și complementaritatea dintre Tora scrisă și cea orală bdquoCe icircnseamnă tora ca substantiv comun S-ar putea traduce laquoicircndrumareraquo Car-tea de icircndrumare a poporului nostru se numește Tora ca nume propriu Tora este compusă din două elemen-te care constituie un tot Tora scrisă și Tora orală Tora scrisă icircnseamnă cele cinci Cărți ale lui Moșe Bereșit (Geneza) Șmot (Exodul) Vaikra (Le-viticul) Bamidbar (Numerii) Dvarim (Deuteronomul) De fapt cărțile nu au nume cacircnd ne referim la ele fo-losim primul cuvacircnt din fiecare carte Cum stă Tora icircn raport cu Biblia Icircn viziunea creștină există Vechiul Tes-tament și Noul Testament Ceea ce creștinii numesc Vechiul Testament este ceva mai larg decacirct Biblia Ebra-ică Conține cacircteva cărți care nu au fost incluse icircn canonul Bibliei Ebrai-ce care conține 24 de cărți (Cărțile Torei Profeții și Scrierile) Aceasta este Tora scrisă un text litere grupa-te icircn cuvinte la racircndul lor grupate icircn paragrafe iar acestea icircn cărți Atacircta tot Unde icircncepe și unde se termină un verset Nu se știe nu sunt semne
de punctuație Cum citim Nu avem vocalizare Cacircteva sute de cuvinte sunt ambigue pot fi citite icircn două sau mai multe feluri Alături de textul scris pe care l-a primit Moșe timp de 40 de zile pe Muntele Sinai (parte din acest text sunt Cele Zece Porunci care au fost scrise și pe Tablele Legii) a primit și explicația lui unde sunt versetele cum citim fiecare cuvacircnt O altă parte a icircnvățăturii pe care a primit-o Moșe a fost interpretarea textului Textul este foarte scurt de exemplu cum facem tăierea rituală a unui animal Icircn Tora scrisă se spune laquoAșa cum te-am icircnvățatraquo Unde Nu scrie nicăieri Toate aceste explicații vin icircn Tora ora-lă care a fost transmisă din generație icircn generație timp de 1500 de ani Tora a fost dată icircn jurul anului 1300 icircea și pacircnă icircn jurul anului 200 ea a tre-cut numai prin viu grai Atunci s-a ivit pericolul iminent din cauza ocupației romane ca Tora orală să fie dată ui-tării Așa a icircnceput scrierea ei Astăzi și Tora orală este așternută icircn scrisrdquo
Alte subiecte discutate au fost al-fabetul ebraic pericopele poruncile sfinte chemarea la Tora a enoriașilor meșteșugul scribului icircn realizarea Sulurilor Torei La dialog a participat și președintele CE Oradea ing Fe-lix Koppelmann care și-a exprimat aprecierea față de inițiativa acestui eveniment și i-a adresat icircntrebări prim-rabinului FCER
CLAUDIA BOSOI
8 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
Pandemia a avut efecte și asupra sărbătorii de Purim la Brăila starea de incertitudine medicală determinacircnd conducerea Comunității Evreilor bră-ileni respectiv pe președinta Nadia Ustinescu să organizeze doar o icircntacircl-nire restracircnsă icircn Templul Coral singu-rul care a mai rămas icircn orașul natal al lui Iosif Hechter Mihail Sebastian din cele 14 sinagogi și centre de rugăciu-ne cacircte erau icircn perioada interbelică
Ca de fiecare dată oficiantul de cult Suchar Goldstein a distribuit toa-te rolurile spunacircnd icircncă o dată po-vestea din Cartea Esterei (Meghilat Esther) Racircnd pe racircnd puținii brăileni participanți ndash doar cei care au dorit să icircnfrunte riscurile din pandemie (dar trebuie să mai și trăim și-au spus cum ne spunem toți ca să ne icircmbăr-bătăm) ndash au citit din carte și au retrăit prin intermediul cuvintelor icircntacircmplă-rile din al treilea an al icircmpăratului Ahașveroș (sau Xerxes I) al Persiei Bineicircnțeles că a fost bucurie chiar dacă nu au mai fost jocuri dans și măști (doar cele sanitare de securita-te medicală) atunci cacircnd firul poveștii
a evidențiat acțiunile Esterei soția icircmpăratului care a reușit să salveze poporul evreu de ticluirile criminale ale vizirului Haman (amintirea fiindu-i gonită ca de fiecare dată prin sune-tele tradiționale)
Chiar și așa sărbătoarea a fost cu bucurie și icircmpreună Iar celor care nu au putut fi prezenți li s-au dus acasă dulciuri cu ajutorul echipei de la ajutor gospodăresc dar și filme de la icircntacirclni-rea din Templu Așa că toată Comuni-tatea Evreilor din Brăila a putut spune cu speranță Hag Purim Sameah
ARMANDA FILIPINE
Compania Națională de Investiții a anunțat pe 4 martie 2021 că reabi-litarea Sinagogii Mari din Constanța denumită sec bdquoobiectivul de investiții executarea lucrărilor de primă urgență reabilitare generală Templu Israelit Constanțardquo a fost aprobată prin Ordin al Ministerului Dezvoltării și Lucrărilor Publice
Din păcate și acest bdquoobiectivrdquo al-tădată macircndria comunității evreiești constănțene și o poziție prestigioasă icircn patrimoniul orașului și chiar icircn cel național va fi finanțat bdquoicircn corelare cu alocațiile bugetare destinaterdquo ceea ce știm ce icircnseamnă icircn vremuri de pan-demie
Reabilitarea a fost decisă icircn urmă cu cacircțiva ani datorită bdquoeforturilor Comunității Evreiești din Constanța ale forului său tutelar Federația Comunităților Evreiești din Romacircnia (FCER) și ale președintelui său ac-tual deputatul Silviu Vexler precum și datorită intervențiilor personale ale
fostului primar al Constanței Decebal Făgădăurdquo ne-a declarat președintele Comunității Evreilor din Constanța Sorin Lucian Ionescu Adăugăm că abia așteptăm să vedem icircn ce se vor materializa bdquointervențiile personalerdquo ale actualului primar Vergil Chițac icircn cazul icircn care acesta a depășit scrupulele pe care le avea luna tre-cută la gacircndul că legea l-ar obliga să schimbe numele străzii icircncă denumite bdquoMareșal Ion Antonescurdquo
(conform bdquoMetropola Constanțardquo (httpsmetropolaconstantaro)
din 4 martie 2021
Icircn ciuda pandemiei ne scrie președintele Comunității Evreilor din Constanța 16 enoriași și prieteni ai evreilor constănțeni au reușit să se icircntacirclnească la masa oferită icircn amintirea fe-lului icircn care Estera și Mordehai au reușit să icircși scape poporul de la pieire bdquoLe-am spus ce-lor prezenți că și icircn zi-lele noastre mai avem Hamani printre noi dar prin reuniunea noastră am demon-strat că nu mor caii cacircnd vor cacircinii și
că reușim să facem față greutăților pe care ni le creează uniirdquo a mai precizat Sorin Lucian Ionescu
ComunitAtiReabilitarea
Sinagogii Mari icircn linie dreaptă
Numele lui Haman a fost icircntacircmpinat cu fluierături
Sărbătorire cu participanți mai puțini icircn 2021
bdquoSteaua fără numerdquo de Mihail Sebastian icircntr-o nouă montare la Brăila
Teatrul bdquoMaria Filottirdquo de la Brăila are o nouă premieră după piesa bdquoSteaua fără numerdquo a lui Mihail Sebastian la 75 de ani de la prima montare a spectacolului icircn Capitală la teatrul bdquoAlhambrardquo unde autorul a trebuit să semneze textul cu un pseudonim (Victor Mincu) din mo-tivele cunoscute ndash legile rasiale antisemite din respectiva perioadă
Icircn zilele de 6 și 7 martie 2021 noul spec-tacol regizat de tacircnărul Lucian Ban vine icircn icircntacircmpinarea iubitorilor teatrului care au apla-udat cu căldură și montarea piesei bdquoJocul de-a vacanțardquo (premiera din 2015 spectacol prezentat și icircn Festivalul internațional bdquoMihail Sebastianrdquo pe care Federația Comunităților Evreiești din Romacircnia icircl derulează icircn orașul natal al lui Sebastian cu sprijinul Ministerului Culturii și implicarea autorităților locale) Icircn condiții de pandemie (cu distanțare deci mai puțini spectatori) publicul ndash icircntre ei și membri ai Comunității Evreilor din Brăila ndash va fi din nou aproape de opera lui Mihail Sebastian (Iosif Mendel Hechter cum era icircn acte 18 octombrie 1907 Brăila - 29 mai 1945 București) una ale cărei coordonate se păstrează mereu icircn atenția iubitorilor de teatru de literatură
Și pentru că piesa e și una fără vacircrstă dacă e să judecăm după plăcerea cu care este primită de fiecare dată să-i amintim cacircteva atuuri așa cum le-a văzut icircncă de la icircnceput cronicarul și dramaturgul N Carandino (19 iulie 1905 Brăila ndash 16 februarie 1996 București) imediat după premiera absolută spe-racircnd că noua montare păstrează frumusețea textului așa cum a descoperit-o N Carandino la vremea premierei absolute icircn cronica pe care a citit-o atunci chiar autorul brăilean bdquoPiesa admirabil construită din punct de vedere teatral conține frumuseți lirice din cele mai diafane Poezia textului izvorăște din coti-dian din banalitate () Nu e o poezie care să se despartă de teatru și să i se adauge ci e o emoție care crește din lucruri din cuvinte și din magia senzațiilor nedeslușite () Piesa crește de la o scenă la alta din fragilități și din dureri () Personajele trăiesc toate vii și autentice deși poezia le vătuiește sufletul deși cuvintele pe care le spun cuvinte curente cuvinte banale par toate furate din-tr-o lume de vis Autorul a izbutit să descopere icircn lumea inimii cea necuprinsă o stea nouă o stea pe care mulți de acum icircnainte se vor strădui să o explice și să o icircnțeleagă () Piesa d-lui Victor Mincu este fără icircndoială una dintre cele mai bune care s-au scris la noi independent de rezultatul material pe care spectacolul de la Alhambra l-ar obține () cariera piesei de-abia icircncepe () Un autor nou Poate O piesă mare Desigurrdquo (Din textul apărut icircn revista bdquoBisrdquo 5 martie 1944)
ARMANDA FILIPINE
ConstanțaBrăila
Victoria frumoasei EsteraIașiLa Sinagoga Mare din Iași sărbă-
toarea de Purim a fost deschisă de rabinul Comunității Yehoshua Aharo-novitch și de președinta Comunității Benjamina Ides Vladcovschi care a amintit celor prezenți mai puțini la număr decacirct icircn alți ani din cau-za necesității de a respecta regulile protecției sanitare icircn timpul pandemi-ei cum Estera și Mordehai și-au scă-pat poporul de la exterminarea plănu-ită de Haman
Președinta le-a mai spus celor
care au dorit să ia parte la sărbătoare de ce se citește bdquoMeghilat Estherrdquo de Purim și de ce numele sărbătorii se trage de la cuvacircntul zaruri cu care a fost stabilită ziua icircn care toți evreii din Persia aveau să fie exterminați
bdquoMeghilat Estherrdquo și rugăciunile au fost citite de Albert Lozneanu A intervenit online și directorul JOINT pentru Romacircnia Israel Sharli Sabag care a felicitat Iașiul pentru că are
toate condițiile pentru a trăi și a se dezvolta ca o adevărată comunitate evreiască avacircnd și un rabin apreciat și o conducere care a reușit să orga-nizeze Purim cu participarea fizică a unor enoriași atacirct cacirct permit legile icircn vigoare icircn timpul pandemiei Este o măsură care permite aducerea evre-ilor aproape de comunitate
Partea artistică a programului pre-cum și prăjiturile tradiționale au fost apreciate atacirct de participanți cacirct și de cei care au urmărit festivitatea online și au primit humăntașen acasă (AM)
Volum dedicat icircmplinirii a șapte secole de la moartea lui Dante Alighieri
Anul acesta se icircmplinesc 700 de ani de la moartea lui Dante AlighieriEditura SAGA (Israel) comemorează evenimentul prin articole traduceri din Divina Comedie eseuri despre viața și opera acestui mare poet și om politic
O parte dintre materiale apar săptămacircnal pe internet icircn JURNAL ISRAELI-AN cu accent pe temele inspirate din TANAH mitologie și filozofie icircn opera dantescă Rezultatul acestor eforturi este o antologie ilustrată care prezintă atacirct aportul lui Dante la cultura florentină și la Renașterea italiană cacirct și critica societății corupte a vremii și marele impact asupra artelor care au folosit textul lui Dante ca izvor de inspirație timp de secole
Oferim gratuit această carte realizată de Editura SAGA online (ebook pdf) cititorilor bdquoRealității Evreieștirdquo din toata lumea cu ocazia Sărbătorii de PESAH 2021 Adresa noastră de email pentru comenzile dvs gadri-an40gmailcom Vă dorim lectură plăcută
A Lozneanu (stg) și B Ides-Vladcovschi
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 9
bdquoPovestea Purimului dăinuie de peste 2400 de ani Ascultăm poves-tea din Cartea Esterei an de an și de fiecare dată găsim tot mai reală po-vestirea și plină de exemple pozitive Curajul Esterei educația sănătoasă pe care a primit-o de la unchiul său Mordehai rămacircn exemple poziti-ve pentru poporul evreu și icircl ajută la păstrarea identității icircn orice colț de lume ne-am aflardquo a tras concluzia președintele CE Satu Mare după desfășurarea sărbătorii de Purim din 2021
Cu toate că perioada de criză sa-nitară ne-a icircmpiedicat să ne reicircntacircl-nim așa cum ne doream am reușit totuși să facem posibilă icircntacirclnirea copiilor din Comunitatea Evreilor din Satu Mare pentru a asculta icircmpreună o poveste extrem de utilă și educati-vă Copiii și părinții lor au fost veseli și receptivi icircntr-un mediu prietenos și agreabil
Educația este un proces evolutiv și complex desfășurat pe parcursul mai multor etape și vizacircnd o anume finalitate care are icircn vedere formarea și dezvoltarea icircnsușirilor intelectua-le morale și fizice ale copiilor și ale tinerilor ale oamenilor și ale socie- tății
Suntem convinși că educația tre-buie să-și icircndeplinească și rolul de transmițător de valori nu doar de informații Credem că educația mai degrabă decacirct a transmite ceva tre-buie să creeze capacități astfel icircncacirct
persoanele să devină capabile să-și creeze propriile valori
Cu toate părțile negative ale cri-zei sanitare aceasta a avut și o parte pozitivă aceea că ne-a creat opor-tunitatea de a fi conectați la viața comunităților evreiești din țară și din străinătate Sătmărenii au profitat de transmisiunile online de Purim ale
JCC FCER- Cancelaria Rabinică cacirct și de cele transmise de Comunitățile Evreiești din Ungaria
ADRIAN BEȘApreședinte CE Satu Mare
Spre marea noastră surpriză am fost icircnștiințați de către Pal Robert Zo-lopcsuk profesor de desen și pictură autor a numeroase studii și articole publicate pe diverse teme legate de monumentele arhitecturale sighetene de patrimoniu membru de onoare icircn comunitatea noastră participant activ la toate evenimentele sărbătorile bu-
curiile și neca-zurile noastre că a descope-rit icircntacircmplător portița din fier forjat a fos-tei sinagogi Beit Hakne-set Hagadol din Sighetu M a r m a ț i e i montată la intrarea unei case de locuit
undeva la marginea orașuluiBeit Hakneset Hagadol inițial con-
struită din lemn icircn anii 1778-1779 și reconstruită din piatră icircntre anii 1834-1836 cunoscută tuturor sub numele de Sinagoga Mare a fost sinagoga congregației ultra-ortodoxe conduse de dinastia rabinică a familiei Teitel-baum
Profesorul de arte frumoase a scris icircn volumul bdquoSighetu Marmațieirdquo (Editura Valea Verde 2012) bdquoGardul din fața sinagogii a fost realizat cu minuțiozitate acordacircndu-se atenție sporită calității lucrării Azi din impo-zanta clădire a sinagogii a rămas doar o parte din acest gardrdquo
Dintre cele șase sinagogi care au funcționat icircn orașul nostru icircnainte de marea tragedie a Holocaustului aceasta a fost cea mai mare motiv pentru care a fost desemnată de că-
tre autoritățile horthyste ca punct de adunare a populației evreiești Icircn sina-gogă erau icircnghesuiți cacircte 3000-3400 de bărbați femei copii și persoane icircn vacircrstă aduși din ghetouri și ținuți icircnchiși zile icircntregi icircnainte de a fi duși și icircmbarcați icircn vagoanele de marfă la gara din localitate icircn zilele de 16 18 20 și 22 mai 1944 cu cacircteva luni icircnainte de intrarea icircn oraș a trupelor romacircnești și sovietice eliberatoare mai exact la data de 18 octombrie 1944 Icircnainte de retragerea trupelor fasciste sinagoga a fost distrusă prin incendiere și ulterior complet demo-lată Pe locul respectiv s-a ridicat un monument icircnchinat memoriei celor deportați icircntregul obiectiv devenind proprietatea statului romacircn un loc de aduceri aminte comemorări și peleri-naj fiind de repetate ori vizitat de Elie Wiesel de fiul și nepotul acestuia precum și de numeroși descendenți ai celor deportați personalități de sea-mă ambasadori turiști etc
Dintre toate elementele de con-strucție a rămas doar gardul din zi-dărie cu segmente din fier forjat cu o poartă principală de acces icircn dreptul intrării vechi icircn templu și o portiță situ-ată icircn partea stacircngă
Actualmente pe terenul situat lacircngă acel monument retrocedat congregației conduse de dinastia ra-binică a familiei Teitelbaum se con-struiește o nouă sinagogă cu două niveluri la parter o mikva bucătărie cașer sală de mese și alte numeroa-se spații cu diverse utilități iar la etaj va fi templul Din cacircte se știe aceas-ta este singura sinagogă aflată icircn construcție icircn icircntreaga Europă după Holocaust
Președintele David Lieberman icircmpreună cu cacircțiva dintre conducăto-
rii comunității noastre au demarat ime-diat recupe-rarea obiec-tului pentru a fi montat icircnapoi la lo-cul de unde fusese luat ( c u v acirc n t u l mai potrivit este bdquofuratrdquo) icircn urmă cu vreo 40 de ani cu ocazia unor lucrări de construcție din ime-diata vecinătate a fostei sinagogi Icircn locul portiței originale s-au sudat niște bucăți cacircrpite din tablă și bare rugini-te care din fericire măcar icircmpiedicau intrarea necontrolată icircn curtea fostei sinagogi Să nu vă imaginați cumva că icircn ciuda evidenței acestui furt portița a fost recuperată și montată la locul ei fără nici o problemă Icircn urma denunțului depus la poliție icircnsoțit de imaginile absolut incontestabile ale provenienței obiectului furat pe calea legilor icircn vigoare desigur că nu s-a icircntacircmplat absolut nimic Am fost doar sfătuiți să ne adresăm instanțelor judecătorești pentru a-i obliga pe bdquopro-prietariirdquo obiectului să binevoiască să-l returneze Asta ar fi icircnsemnat inițierea unui proces icircn instanță cheltuieli pes-te cheltuieli amacircnări și executare sili-tă icircn cazul icircn care am fi cacircștigat pro-cesul Așa că icircn loc de complicațiile respective fără nici un ajutor din par-tea vreunei autorități Comunitatea Evreilor din Sighetu Marmației le-a confecționat o portiță nouă actualilor proprietari ai casei astfel icircncacirct cea originala a ajuns icircnapoi la locul ei re-icircntregind aspectul fostului gard
GANZ PETRU
ComunitAtiPurim 5781
Hanuca şi Purim sunt sărbătorile evreieşti la care participă alături de membrii comunităţii şi mulţi concita-dini de diverse naţionalităţi şi confe-siuni De fiecare dată spectacolele pregătite din timp cu atenţie dăruire şi multă emoţie icircncacircntă publicul şi-l surprind cu numere noi inedite
De-a lungul deceniilor am fost martora unor spectacole complexe alcătuite din scenete umoristice arii din operete şi multe cacircntece icircn pre-mieră Atacirct corul Shira Hadasha cacirct şi formaţia klezmer Mazel Tov au
avut capacitatea de a atrage mem-bri noi (de la copii pacircnă la seniori) şi de a colabora fructuos cu solişti profesionişti şi cu trupe de dans Spectacolele de Purim erau un prilej de veselie de revedere cu prietenii vechi cu oaspeţii de peste hotare iar dulceaţa humacircntaşului pregătit la restaurantul ritual era potenţată de cea a păhărelului cu vin
Spectacolul de Purim de anul trecut a fost ultima ocazie icircn care comunitatea evreiască clujeană s-a reunit bdquofizicrdquo Era exact icircn ajunul pan-demiei care avea să zădărnicească toate proiectele comunităţii printre care şi cel mai important reinaugu-rarea Templului Memorial al Depor-taţilor Evrei programată pe 20 mai 2020
Şi iată că nici după un an icircncheiat nu am putut să ne bucurăm de re-vederea bdquoicircn carne şi oaserdquo dat fiind că orașul nostru a fost mai mereu icircn scenariul roşu Icircnsă formaţiile artis-tice clujene au făcut rapid bdquorecon-versia profesionalărdquo şi au intrat ele icircn casele publicului care decenii la racircnd se dusese cu drag la spectaco-lele lor Aşa s-a icircntacircmplat de Hanu-ca de Ziua Comemorării Victimelor Holocaustului iar acum de Purim Casele interpreţilor au fost succesiv săli de repetiţie şi podiumuri inter-preţii fiind adesea operatori de ima-gine maeştri de sunet şi chiar editori de imagine
Am urmărit cu o emoţie mai mare decacirct de obicei cele două spectacole pregătite pentru Purim de Corul Shira Hadasha (conduce-rea muzicală prof Ecaterina Hal-mos) şi formaţia klezmer Mazel Tov (dirijor Vasile Socea) Interpreţii s-au costumat cu multă fantezie şi ca de obicei au inclus icircn program melodii noi Strădania şi entuziasmul lor au reuşit să treacă bdquosticla monitoruluirdquo şi să depăşească bariera depărtării
Programele postate pe youtube (Purim - Comunitatea Evreilor din Cluj - 2021 - YouTube PURIM 2021 (5781) - YouTube) pot fi vizionate de mult mai multe persoane decacirct pu-blicul dintr-o sală de spectacole To-tuşi nimic nu poate icircnlocui emulaţia unei sărbători de Purim unde aerul vibrează de bucurie şi aplauzele icircn timp real răsplătesc efortul şi dărui-rea protagoniştilor Să sperăm că icircn curacircnd vom vorbi de pandemie la tre-cut şi ne vom reuni cu prilejul reinau-gurării Templului renovat care ne aş-teaptă să revenim icircntre zidurile sale
ANDREA GHIŢĂ
Sighetu Marmației ClujPortița din nou la locul ei
Povestea Esterei educația trebuie să transmită valoriSatu Mare
Purim și protecție sanitarăCea mai veselă sărbătoare a evreilor Purim nu a fost uitată nici icircn acest an
icircn comunitatea noastră icircn ciuda vremurilor tulburate de pandemie pe care le trăim Evreii amintesc acum de eliberarea poporului de sub tirania lui Haman Conform dorinţei acestuia evreii urmau să fie executaţi
Ester soţia regelui Ahaşveroș icirci povesteşte acestuia ce soartă cumplită vor avea coreligionarii ei iar regele porunceşte ca Haman şi cei zece fii ai lui să fie spacircnzuraţi icircn locul evreilor
Icircn icircntreaga lume Purimul este prilej de bucurie de purtare a unor ţinute vesele cu măşti Anul acesta din păcate măştile au fost sanitare Enoriaşii botoşăneni au ţinut să fie şi icircn acest an prezenţi icircn Sinagoga bdquoDie Hoihe Shilrdquo la citirea bdquoMeghilat Estherrdquo icircn ajun de Purim Oficiantul de cult Gustav Finkel a parcurs această poveste Numele lui Haman a fost după tradiţia străveche
huiduit de cei prezenţi Delicioasele prăjituri specifice Purimului
(Humăntaşen) au fost apreciate de enori-aşi Nu a fost uitat niciun membru al comu-nităţii şi fiecare a apreciat gustul deosebit al dulciurilor pregătite de Mariana Goldem-berg secretara Comunităţii şi Lenuţa Scu-taru prietena noastră atacirct de amabilă icircn orice ocazie
Au fost clipe deosebite icircn care s-a simţit mai mult decacirct oricacircnd solidaritatea umană şi s-a demonstrat că optimismul icircnvinge ori-ce obstacol oricacirct de greu ar părea
prof BEATRISA FINKEL
Botoșani
10 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
Comunitatea evreiască din Craio-va a marcat la Sinagoga din oraş Pu-rimul una dintre cele mai importante sărbători din calendarul iudaic Fes-tivitatea a avut loc icircntr-un cadru re-stracircns fiind un an pandemic
Prof univ dr Corneliu Sabetay preşedintele Comu-nităţii Evreilor din Craiova a explicat pentru cotidianul bdquoCuvacircntul Libertățiirdquo
bdquoMarcăm PURIM 5781 dar icircntr-un context global Din punct de vedere economic acest co-ronavirus va afecta icircn totalitate econo-mia lumii
Petrecută icircn urmă cu 2500 de ani povestea lega-tă de Purim icirci are icircn centrul său pe regina Estera şi pe icircmpăratul Ahaşveroş Este o poveste ca o piesă de teatru cu eroi pozitivi şi negativi icircn care avem ocazia din nou să sărbătorim personalitatea femeii Este o poveste despre o minune icircn care binele icircnvinge răulrdquo a spus prof univ dr Corneliu Sabetay
Nici anul acesta nu au lipsit pră-jiturelele modelate din aluat icircn trei
colţuri şi umplute cu jeleu nuci mac miere şi nuci Reţeta este foarte ve-che şi are secretele ei micile prăjituri numite bdquohumentașenrdquo făcacircnd deliciul tuturor bdquoIcircn marile oraşe şi icircn şcoli se organizează carnavaluri unde copiii
şi adulţii poartă măşti caraghioase nu nişte măşti care să sperie Cu această ocazie ţinacircnd cont că se celebrează şi venirea primăverii pe masă se pun fructe ndash smochine şi citrice ndash şi prăji-turele specialeldquo a precizat prof univ dr Corneliu Sabetay referindu-se la marea sărbătoare conform ziarului bdquoCuvacircntul Libertățiirdquo
Printre asistații comunității băcăuane se numără și Sorin Altarzohn singurul evreu care trăiește la Moinești Sorin icircn vacircrstă de 54 de ani suferă de boli gra-ve Icircl icircngrijește o rudă prin alianță care locuiește icircmpreună cu el și beneficiază de salariu de asistent din partea Primăriei din Moinești Icircncadrat la categoria F de asistați ai DASM Sorin Altarzohn primește tichete valorice pentru alimen-te deconturi la medicamente ajutoare bănești Responsabila Serviciului de Asistență Socială Corina Irimia dr Corina Grimberg asistenții Laura Șerban și Vili Moscovici icirci fac lunar vizite la domiciliu și cu prilejul sărbătorilor evreiești Nu uită să-i aducă dulciurile și aperitivele preferate biscuiți Eugenia și pufuleți Cea mai mare răsplată a asistenților sociali comunitari este să vadă cum i se luminează chipul de bucurie cacircnd are oaspeți
Rămas bun scriitorului Calistrat CostinNu demult s-a stins din viață un prieten al comunității băcăuane scriitorul
Calistrat Costin care a avut un rol important icircn implementarea studierii istoriei Holocaustului ca disciplină opțională icircn icircnvățămacircntul băcăuan preuniversitar a subliniat prof Gabriel Stan director adjunct al Colegiului Economic bdquoIon Ghicardquo și el ndash apropiat de multă vreme al comunității noastre Jurnalist scriitor tradu-cător președinte al Filialei USR ndash Bacău Calistrat Costin a fost director al Tea-trului de Animație bdquoLicuricirdquo al Teatrului Dramatic bdquoBacoviardquo laureat la Premiului pentru poezie bdquoGeorge Bacoviardquo al Premiului pentru Management Teatral al Galei UNITER din 1998 Cetățean de Onoare al Municipiului Bacău medaliat de președintele Romacircniei cu bdquoMeritul Culturalrdquo icircn Grad de Cavaler
Dumnezeu să-l odihneascăHAINRICH BRIF
președinte CE Bacău
Programul Mishloah manot s-a desfăşurat icircn acest an cu mai puțini participanți direcți decacirct icircn anii trecuţi şi cu măsuri speciale de siguranţă impuse de pandemie
S-au făcut vizite icircn cadru mai restracircns la asistaţii noştri mai vacircrstnici Icirci amintim aici pe Hofman Tulică de 92 de ani Lupescu Mina ndash 82 de ani Iagher Suzana ndash 89 de ani și alții Membrii Comunităţii noastre au beneficiat şi icircn acest an de minunaţi humăntaşi obţinuţi de la CE Iaşi prin amabilitatea preşedin-tei Ina Vladcovschi Delegaţia noastră a dus humăntaşi icircn aceste case şi a fost tratată icircn schimb de cei vizitaţi cu diferite dulciuri preparate de către aceştia O remarcă aici pentru bdquofoarte tacircnărardquo Iagher Suzana parcă mai icircn formă de la an la an cu o stare de spirit de invidiat şi bdquoautoarealdquo unor ex-celente preparate proprii
Prin aceste vizite am icircncercat să transmitem ceva din spiritul Purimului
icircn toate casele evreieşti ale BacăuluiMenţionăm şi participarea membri-
lor noştri pe Zoom la un excepţional program de Purim organizat de CE Iaşi prin efortul special al liderilor Comunității Ina Vladcovschi Albert Lozneanu Rabin Yehoshua Aharono-vitch şi al unor foarte talentaţi membri ai Comunităţii ieşene Icircnchei aceste racircnduri cu speranţa că a fost ultimul Purim organizat icircn aceste condiţii speciale impuse de pandemie şi că anul viitor Purimul ne va găsi pe toţi sănătoşi şi cu multă voie bună
Asistența socială icircn pandemieComunitAti
Expoziţie dedicată arhitectului Leopold Baumhorn marele maestru al sinagogilor
Timișoara
Expoziţia dedicată lucrărilor de arhitectură ale lui Leopold Baumhorn a fost unul dintre cele mai importan-te evenimente realizate icircn cadrul programului european Rediscover Chiar dacă inaugurarea nu a permis prezenţa unui public numeros mulţi au dorit să vadă planşele cu lucrările celui mai prolific architect din regiune de la finele secolului XIX şi icircnceput de secol XX Realizată de cercetătoa-rea din Ungaria Agnes Oszko avacircnd drept colaboratori pentru partea timi-şoreană pe arhitectul Gabriel Szeke-ly şi pe fotograful Constantin Duma expoziţia abordează cele mai remar-cabile clădiri proiectate de Baumhorn analizacircnd evoluţia artistică trăsătu-rile comune ale operei sale detaliile prezente şi contribuţia sa la icircnflorirea unor mari oraşe din regiune
Prezenţa preşedintelui Consiliului Judeţean Timiş Alin Nica şi a prima-rului municipiului Timişoara Dominic Fritz care au luat cuvacircntul la mani-festare demonstrează importanţa specială acordată acestei inaugurări De altfel Dominic Fritz s-a declarat mereu un susţinător al reabilitării pa-trimoniului istoric al Timişoarei cu un accent special asupra sinagogilor care sunt parte a consolidării urbane a acestei cetăţi bănăţene Domnia Sa s-a referit şi de această dată la importanţa renovării Sinagogii Fa-bric operă a lui Baumhorn un obiec-tiv impresionant care azi este icircntr-o stare avansată de degradare Echipa Primăriei Timişoara care icircn cadrul acestui proiect a fost coordonată de Floriana Ştefan a construit icircn cei trei ani ai proiectului o relaţie care a tre-cut dincolo de colaborare devenind
o reală prietenie cu evreimea locală Dr Luciana Friedmann preşedinta
Comunităţii Evreilor din Timişoara a subliniat icircn cuvacircntul ei faptul că aces-te clădiri sunt parte a patrimoniului timişorean şi definesc stilul cosmopo-lit deschis şi primitor al urbei de pe Bega
După prezentarea icircn detaliu a muncii ce a premers edificarea aces-tei expoziţii din partea lui Agnes Os-zko arhitectul Gabriel Szekely care a cercetat icircn detaliu opera maestrului a introdus publicul icircn contextul istoric şi arhitectonic al epocii descrise Arhi-tectul care a proiectat nu mai puţin de 19 sinagogi impunătoare din Ungaria Romacircnia Serbia Croaţia şi Slovacia a fost un reprezentant de marcă al stilului eclectic şi art nouveau avacircnd o manieră de lucru foarte uşor de re-cunoscut care face operele sale in-confundabile Doar icircn Timişoara de numele lui Baumhorn se leagă clă-diri de referinţă ca Liceul Pedagogic bdquoCarmen Sylvardquo Rectoratul Universi-tăţii Politehnice clădirea Comunităţii Evreieşti Palatul Apelor şi altele Am văzut interesul pe care noul primar al Timişoarei dar şi publicul prezent l-au avut pentru călătoria icircn care i-a purtat Gabriel Szekely descoperind miezul unei Europe icircn care la acea vreme ne situam icircntr-o zonă mult mai centrală din punct de vedere cultural comparativ cu zilele noastre
Evenimentul s-a icircncheiat cu o succintă prezentare de către Floria-na Ştefan a viitorului Muzeu Virtual al Evreimii din Timişoara un proiect care este icircn dezvoltare sub egida Re-discover şi care va fi lansat oficial icircn luna aprilie (LF)
Serviciile religioase au fost reluate fizic
Mishloah manot icircn pandemie
Bacău
La Sinagoga bdquoRosenrdquo din Bacău au fost reluate serviciile religioase cu prezență fizică respectacircndu-se nor-mele sanitare Important este faptul că s-a reușit asigurarea minian-ului Serviciile religioase de la CE Iași susținute de oficiantul de cult Albert Lozneanu și de rabinul Yehoshua Aharonovitch ca și cele organizate de Cancelaria Rabinică au fost urmărite online
La Sinagoga bdquoRosenrdquo au avut loc oficierile a două Șabaturi specia-le Șabat Roș Hodeș Adar și Șabat Șkalim unul din cele patru Șabaturi
speciale icircnainte de intrarea icircn luna Ni-san S-au făcut lecturi din trei Suluri de Tora Din primul Sul s-a citit peri-copa Mișpatim din Cartea Șmot Din al doilea Sul ndash pericopa Ki Tisa des-pre contribuția de jumătate de șekel pentru menținerea icircn bune condiții a Tabernacolului mobil icircn deșert Din al treilea Sul ndash pericopa Pinhas Bamid-bar Cartea a patra a Torei
Icircn Șabatul din 8 Adar icircnainte de Purim s-a citit din al doilea Sul de Tora Cartea Dvarim pericopa Ki Tețe referitoare la Porunca bdquoAmintește-ți ce ți-a făcut ție Amalekrdquo La ieșirea
din Mițraim amaleciții au ucis evrei bătracircni copii bol-navi Haman urmaș al lui Amalek a tras la sorți exter-minarea evreilor 13 Adar El știa că-n luna Adar ziua a șaptea a murit Moșe dar nu știa că Moșe s-a născut tot icircn aceeași zi fapt subliniat de rabinul Yehoshua Aharonovit-ch A fost aprinsă o lumacircnare icircn memoria lui Moșe cu rugă-ciuni pentru sănătate genera-lă și personală
HAINRICH BRIF
Evreii au sărbătorit victoria asupra lui Haman
Craiova
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 11
ndash De cacircnd datează prezența evre-ilor icircn zonă
ndash De peste 400 de ani Cel mai si-gur indiciu sunt pietrele funerare Icircn cimitirul evreiesc din Babadag aron-dat comunității noastre sunt monu-mente funerare cu această vechime Au existat temple și sinagogi icircn Tul-cea Măcin Babadag Sulina Chilia Veche Dintr-un memoriu din 1920 al Epitropiei către Prefectura din Tulcea scris de rabinul comunității și al Tem-plului Israelit Isac Haham reiese că icircn afară de templu mai existau două sinagogi un azil confesional și un azil de bătracircni Evreii din Tulcea au venit din Cahul Ismail Odessa Constanti-nopol Galiția Numărul lor a crescut după 1878 Locuiau pe Dealul Baba-dagului bdquomahalaua israelitărdquo fiindcă pacircnă icircn 1880 cartierele Tulcei se che-mau mahalale termen deloc peiorativ pe atunci Icircn 1907 existau icircn actualul județ 3131 de evrei din care 1773 icircn Tulcea Inițial evreii tulceni și cei din zonă au fost activi icircn comerț finanțe meserii și după 1900 și icircn profesiuni liberale Forma organizatorică era Ra-binatul Epitropiei din Tulcea Ulterior fiecare comunitate și-a ales președinți Interesul pentru mișcarea sionistă apare devreme Icircn 1881 se icircnființează Asociația pentru Munca Pămacircntului icircn
Israel La unul dintre primele congre-se sioniste internaționale de la Viena icircn 1913 participă și un reprezentant al evreilor din Tulcea Icircn 1931 sunt icircnființate societățile cultural-sportive bdquoMacabirdquo și bdquoLuminardquo La bdquoMacabirdquo se juca fotbal șah se făcea gimnastică O filială a organizației sioniste bdquoGor-goniardquo funcționa din 1933 Icircn perioa-da Holocaustului cacircnd s-a aplicat legislația rasială ndash exmatriculări din icircnvățămacircntul de stat concedieri la icircntreprinderile statului exproprieri muncă forțată ndash au avut loc deportări icircn Transnistria După război majorita-tea evreilor tulceni au făcut Alia
ndash Sunt peste 20 de ani de cacircnd conduceți comunitatea Se impune o retrospectivă
ndash Din tot ce-am făcut pacircnă acum cred că restaurarea Templului Israe-lit este cea mai importantă realizare Edificiul a fost construit icircn 1859 A fost renovat icircn 1890 Dar la mai bine de un secol concluzia expertizei tehnice cerută de mine icircn 2003 a fost bdquoTem-plul poate deveni oricacircnd o ruinărdquo Reabilitarea era un proiect ambițios costisitor Am avut icircnsă norocul unor susținători de prestigiu Icircn comunica-rea despre evreii din Romacircnia de la emancipare pacircnă icircn 1989 ținută la un simpozion din Marsilia organizat
de prof univ dr Carol Iancu de la Universitatea din Montpellier sub auspiciile Comisiei Regionale de So-lidaritate cu Evreii din Europa de Est icircn 2010 profesor emerit Elise Lei-bowitch prezenta și istoricul comunității tulcene Scriitorul Carol Feldman zl originar din Tul-cea susținea o campanie pro domo icircn presa israeliană de limbă romacirc-nă pleda cauza icircn fața președintelui de atunci al FCER dr Aurel Vainer Odiseea proiectului apare icircn bdquoMinuni pămacircnteștirdquo din bdquoCaleidoscopul meurdquo de Carol Feldman Banii au venit de la Guvernul Romacircniei prin Secretariatul de Stat pentru Culte de la FCER prin Fundația bdquoCaritateardquo și de la JOINT Reinaugurarea a avut loc icircn 2014 Tot atunci am inaugurat icircn incintă Mu-
Pacircnă la Războiul de Independență din 1877-1878 Tulcea a fost sanjak turcesc Icircn iarna anului 1878 armata romacircnă sufe-rea de frig și foame Icircn numele comunității evreiești tulcene președintele de atunci Abraham Ellman i-a oferit un ajutor
substanțial După victorie Dobrogea a revenit țării-mamă bdquoCacircnd la 14 noiembrie 1878 armatele romacircne conduse de gene-ralul Anghelescu au debarcat la Tulcea și au defilat pe sub arcurile de triumf construite de romacircni greci evrei bulgari generalul a
privit parada militară de la balconul Casei Ellmanrdquo spune președintele de azi prof Solomon Faimblat bdquoEllman a fost decorat cu laquoSteaua Romacircnieiraquo Cine vizitează cimitirul evreiesc vechi din oraș icircnchis icircn 1900 poate citi asta pe monumentul său funerarrdquo Instituirea Ordinului era primul act oficial al Romacircniei independente
bdquoVrem să atragem spre comunitate evrei neicircnscriși
icircncă icircn racircndurile noastrerdquoInterviu cu SoLoMoN FaiMBLaT preşedintele CE Tulcea
n Hainrich Brif președintele CE Bacău a dovedit icircn intervalul de cacircnd conduce comunita-tea spirit gospodă-resc și devotament față de obștea sa Este și unul din-tre cei mai harnici corespondenți ai re-vistei noastre Fap-tul că este icircn același timp și oficiant de cult ajută mult la menținerea unei vieți religioase puternice De cacircnd s-a declanșat pandemia a organizat celebrarea sărbătorilor cu respecta-rea normelor sanitare Face demer-suri pentru proiectul de reabilitare a Templului Cerealiștilorn Paul Schwartz președintele
CE București ia par-te de peste 20 de ani la viața comunitară A fost consilier pen-tru Generația de Mij-loc vicepreședinte al FCER demon-stracircnd pricepere și perseverență icircn tot ce face
Ca președinte al celei mai mari comunități din țară se implică icircn re-zolvarea unor probleme culturale și sociale Acordă multă atenție con-servării patrimoniului sacru A resta-urat pietre funerare ale unor mem-bri marcanți ai CEB care nu aveau aparținători Cultivă bune relații cu mediul politic diplomatic economicn Corneliu Sabetay preșe-
dintele CE Craio-va este una dintre somitățile medicale actuale icircn domeniul pediatriei Icircmbină cu succes viața profe-sională cu preocu-pările icircn plan comu-nitar fiind de multă vreme președinte al comunității craiovene Omul de știință profesor doctor e dublat de omul de acțiune bun organizator de evenimente fie simpozioane științifice fie evenimente din viața comunitară sărbători reuniuni cul-turale comemorări momente ani-versare Icircl prețuiesc evrei și neevrei simpatizanți ai obștii noastre
n Mișu Rosenberg președintele CE Dej a reușit să fie la icircnălțimea așteptărilor celor care l-au ales Deși comunitatea e mică are probleme com-plexe Conducătorul ei poartă răspunde-rea pentru prezer-varea vestigiilor unui trecut bogat are grijă de membrii din prezent ai comunității majoritatea ndash vacircrstnici cu inerente suferințe nu puțini ndash oa-meni singuri Dejul a fost una dintre comunitățile greu icircncercate de Holo-caust Este meritoriu modul icircn care președintele organizează comemo-rări ale victimelor Catastrofein Sorin Blumer președintele
CE Galați s-a afir-mat de mulți ani icircn viața comunitară atacirct icircn plan gene-ral ca membru al conducerii Asociației Sioniste din Romacirc-nia cacirct și local ca dirijor de cor organi-zator de evenimente
interetnice președinte Icircn această ultimă calitate reabilitarea Templului Meseriașilor icircn care a pus mult su-flet energie perseverență se icircnscrie printre cele mai importante realizări ale sale A reușit modernizarea res-taurantului ritual a sediului comuni-tar A impulsionat realizarea unei mo-nografii despre evreii gălățenin Aurel Davidovici președintele
CE Pitești reușește de ani buni să fie un gospodar destoinic al comunității sale Are grijă să icircntrețină cum se cuvine si-nagoga unul dintre lăcașurile de cult care au rezistat cel mai bine intemperiilor neavacircnd ne-voie de restaurare Este receptiv la problemele de zi cu zi ale membrilor comunității mai ales că majoritatea sunt oameni icircn vacircrstă singuri cu probleme de sănătate Este gazdă ireproșabilă față de vizitatori fapt dovedit cu prilejul Hanuchiadelor al unor evenimente organizate de FCER și BBR etc
A D M E A V E E S R I M Preşedinţi de comunităţi născuţi icircn luna aprilie
zeul de Istorie a Evreilor din Tulcea icircmbogățit icircn 2019 Din patrimoniul nostru sacru fac parte două cimitire icircn oraș și cinci icircn localități din județ unde nu mai trăiesc evrei Cu sprijinul FCER și din donații am făcut lucrări de reabilitare la cimitirul vechi amintit reparații la cel nou și icircmprejmuiri la ci-mitirele din Măcin Babadag Sulina
ndash Ce efecte benefice ați constatat după restaurarea Templului
ndash Templul a devenit punct de atracție turistică mijloc educativ liber de prejudecăți pentru copii A dus la creșterea numărului de membri afiliați ai comunității A creat un spațiu pro-pice concertelor anuale de Ziua Eu-ropeană a Culturii Iudaice oferite de elevi ai Liceului de Artă bdquoGeorge Geor-gescurdquo A reunit oficialități locale icircnalți prelați reprezentanți ai organizațiilor de minorități naționale oaspeți din Is-rael la evocarea lui Carol Feldman icircn 2019 Vrem să facem și un medalion Albert Poch fiu al Babadagului cacircnd situația pandemică o va permite
ndash Un dezideratndash Să atragem spre comunitate
evrei tulceni icircncă neicircnscriși icircn racircndu-rile noastre
IULIA DELEANU
bdquoNe străduim ca asistații noștri să fie cacirct mai puțin afectați
de pandemierdquoConvorbire cu directoarea DASM dr MoNa BejaN
A trecut un an de cacircnd angajații din sistemul de asistență socială și medi-cală din București și din țară se luptă să facă față cu bine crizei sanitare create de pandemia cu SARS CoV-2 DASM a reacționat rapid și eficient pentru limi-tarea icircmbolnăvirilor mai ales icircn situația icircn care majoritatea populației evreiești din comunitatea noastră se află icircn grupa de risc A fost un prilej de trecere icircn revistă și de perspectivă schițat de directoarea DASM dr Mona Bejan
ndash Cum ați acționat de cacircnd a icircnce-put pandemia
ndash Icircn pofida dificultăților financia-re am făcut eforturi spre a răspunde
prompt cerințelor momentului Am asi-gurat din fonduri speciale primite de la FCER JOINT și Claims Conference pachete cu materiale de protecție
dezinfectanți pentru toate ca-tegoriile de asistați la domi-ciliu din București și din țară rezidenții din cele două cămine bdquoAmalia și Șef Rabin Dr Moses Rosenrdquo din Capitală și bdquoAeva Eli-sheva și Adalbert Huber-Huberrdquo de la Arad E vorba de 956 de asistați la domiciliu 230 de copii
IULIA DELEANU(Continuare icircn pag 22)
Mona Bejan (stg) pregătind alături de colegi darurile pentru asistați
12 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
Fiind interesat de mărturiile foto-grafice din timpul Holocaustului din Romacircnia am căutat prin arhive timp de mai mulți ani fotografiile din tim-pul exhumării evreilor din Sărmaș care au căzut victime masacrului de la Cămărașu comis de jandarmi ma-ghiari icircn septembrie 1944
Știam din mai multe surse că aces-te fotografii există Matatias Carp autorul Cărții negre și-a icircnceput ac-tivitatea publicistică de reconstituire a istoriei Holocaustului cu o broșură intitulată Sărmaș Una din cele mai oribile crime fasciste publicată icircn 1945 Un exemplar al broșurii se află icircn Biblioteca Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din Romacircnia bdquoWil-helm Fildermanrdquo și poartă dedicația olografă datată 21041945 a lui Ma-tatias Carp pentru F Brunea-Fox alt cronicar de seamă al lumii evreiești căruia icirci transmite această bdquofăracircmă de durere evreiascărdquo Broșura reprodu-ce și 21 de fotografii dintre care 13 sunt de la exhumarea victimelor din 22 februarie 1945 la care a partici-pat și Carp ca delegat al Federației Uniunilor de Comunități Evreiești din Romacircnia Atunci au fost scoase la iveală rămășițele a 146 de trupuri care au fost reicircnhumate icircntr-un cimi-tir amenajat ad-hoc la baza dealului din localitatea clujeană Cămărașu unde au fost găsite la indicația unor martori oculari Restul fotografiilor re-prezintă portrete ale victimelor și case evreiești din Sărmaș pe care se vede desenată steaua galbenă menită a le deosebi de casele creștine
Copii după toate fotografiile cu-prinse icircn broșura despre Sărmaș pu-blicată de Carp se găsesc icircn Fototeca CSIER-WF acolo unde se află și foto-grafii inedite dar mai puțin relevante de la exhu-mare Totuși c a l i t a t e a copiilor-mar-tor din Fo-totecă este mai slabă decacirct aceea a imagini-lor publicate icircn broșură ceea ce in-dica faptul că o copie mai bună se găsește icircn altă parte Fotografiile au mai fost re-produse icircn cacircteva publicații maghiare și occidentale
Icircncercările repetate de a găsi foto-grafiile icircn Arhiva Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității și icircn alte arhive nu s-au soldat cu re-zultate Icircn toamna anului 2019 mis-terul a fost lămurit abia atunci docu-mentele Tribunalului Poporului privi-toare la masacrul de la Cămărașu au fost declasificate de Serviciul Romacircn de Informații și transferate la CNSAS unde icircn prezent sunt disponibile pentru consultare la sala de lectură
Icircn dosarul care cuprinde docu-
mentația anchetei și a procesului de la Tribunalul Poporului din 1946 și a anchetelorproceselor ulterioare (cota ACNSAS fond Penal dosar P 137547) icircntr-un volum sunt lipite pe mai multe pagini 18 exemplare clare ale fotografiilor din timpul exhumă-rii Pe toate se poate vedea semnă-tura olografă cu stiloul a lui Matatias Carp la fel ca icircn cacircteva din fotografi-ile incluse icircn broșura despre Sărmaș care au fost ștanțate cu margini mai largi semn că aceste fotografii i-au aparținut cronicarului evreu au fost reproduse icircn broșură și apoi au fost date spre utilizare Tribunalului Popo-rului Cacircteva din fotografiile din do-sarul P 137547 sunt inedite ndash nu sunt incluse nici icircn broșura Sărmaș nici icircn alte publicații ndash și nu se găsesc nici icircn Fototeca CSIER-WF Le reproducem aici pe toate cele găsite icircn dosar pen-tru a putea face comparații și studiu pe ele
Iată pe scurt și ce s-a icircntacircmplat la Sărmaș icircn septembrie 1944
După 23 august 1944 cacircnd Romacirc-nia a abandonat alianța cu Germania nazistă și Ungaria horthystă s-a pro-dus un atac maghiar la sud de granița stabilită prin Arbitrajul de la Viena din 30 august 1940 Printre locuri-le ocupate s-au aflat și Sărmaș (sau Sărmașu) o mică localitate icircn județul Mureș situată icircn Cacircmpia Transilvani-ei aflată la jumătatea distanței dintre Tacircrgu Mureș și Cluj precum și satul Sărmășel din proximitate Icircn timpul războiului Sărmaș și Sărmășel aveau o consistentă populație maghiară reprezentacircnd cam jumătate din cei 4 000 de locuitori Acolo trăiau și 200 de evrei
Icircn timpul regimului Ion Antones-cu al cărui antisemitism oficial era
mai agresiv decacirct cel din Ungaria lui Miklos Horthy evreii din Sărmașu au fost deposedați de proprietăți maltratați persecutați deportați tem-porar dar au supraviețuit Icircn martie 1944 ca urmare a ezitărilor lui Miklos Horthy Germania nazistă a ocupat Ungaria și a demarat icircn forță imple-mentarea Soluției Finale cu ajutorul forțelor de ordine horthyste icircn teri-toriile aflate sub controlul Budapes-tei inclusiv icircn Transilvania de Nord Evreii din Sărmașu și Sărmășel aflați icircntre granițele Romacircniei au rămas nevătămați pacircnă icircn septembrie 1944
După atacul maghiar din septem-
brie 1944 situația s-a schimbat dra-matic Evreii și intelectualii romacircni au intenționat să plece din localitate icircna-inte de intrarea autorităților maghiare dar o parte au fost icircntorși din drum de autoritățile romacircne care au dat asigurări că regiunea va rămacircne sub controlul autorităților romacircne Totuși armata maghiară a icircnaintat La intra-rea trupelor maghiare pe 5 septem-brie 1944 icircn Sărmașu se mai găseau 126 de evrei
Localitatea a fost ocupată la icircnce-putul lunii septembrie 1944 de armata ungară (Honved) apoi de jandarmi dintre cei care participaseră icircn pri-ma parte a anului 1944 la deportarea evreilor la Auschwitz A fost formată și o Gardă Națională din localnici
Evreii au fost forțați să poarte stea-ua galbenă Pe 11 septembrie 1944 toți evreii din Sărmaș au fost stracircnși și icircnchiși icircntr-un șopron transformat icircn bdquoghetourdquo Acolo erau icircnchiși și pri-zonieri de război romacircni locul deve-nind aglomerat mizer insuportabil Locuințele evreilor reținuți au fost pră-date de locuitorii maghiari ai localității Pe 14 septembrie evreii icircn vacircrstă din ghetou au fost forțați să danseze și au fost umiliți icircn văzul jandarmilor și al membrilor Gărzii Naționale Fiica unuia dintre liderii evrei locali a fost violată icircn grup
Icircn 15 septem-brie icircn preajma anului nou evre-iesc 20 de bărbați evrei au fost duși la cacircțiva kilometri de localitate să sape două gropi comune
Pe 16 septembrie 1944 evreii din ghetou au fost urcați icircn căruțe ale lo-calnicilor au fost trecuți prin Sărmășel și au fost duși la locul unde fusese-ră săpate gropile comune pe dealul Șoscut icircn raza localității Cămărașu Seara au ajuns camioane cu jandarmi maghiari și o limuzină cu un ofițer Evreii au fost icircmpărțiți icircn două grupuri și au fost macircnați spre gropile comu-ne icircn noaptea de 1617 septembrie după ora 200 Icircntacirci au fost dezbrăcați
și loviți cu lopeți topoare și baionete apoi au fost icircmpușcați
Doi localnici Ion Mocean și Ion Aluaș au asistat la masacru ascunși icircntr-un lan de porumb din zonă și au depus mărturie icircn ancheta postbelică de la Tribunalul Poporului Cluj Icircn Ho-tăracircrea nr 9 din 28 iunie 1946 au fost condamnați mai mulți repre zentanți din racircndul autorităților maghiare icircn uniformă sau civili care au participat la atrocități icircn Transilvania icircn inter-valul 1940-1944 inclusiv la masa-crul de la Sărmaș O parte dintre cei condamnați apucaseră să fugă icircn Un-garia și au rămas nepedepsiți Anche-
ta a continuat icircn anii rsquo50 și s-a soldat cu noi condamnări
Documentația procesului a fost secretizată imediat de Securitate iar cartea lui Matatias Carp a fost trecută la fondul secret al bibliotecilor astfel că această tragedie nu a fost cunos-cută icircn detaliu pe parcursul perioadei comuniste Povestea a fost redesco-perită icircn anii rsquo80 de istoricul Nicolas M Nagy-Talavera care a mers icircn zona Sărmaș și a cules mărturii de is-torie orală sub supravegherea aten-tă a Securității Cartea sa Fascismul icircn Ungaria și Romacircnia și broșura lui Matatias Carp au rămas principalele surse pe tema acestui masacru
Icircn decembrie 2019 icircn cadrul unui proiect comun al CSIER-WF cu Te-leviziunea Romacircnă ne-am deplasat la Sărmaș pentru a filma locurile tra-gediei Am găsit icircn bună stare cimiti-rul construit la baza dealului Șoscut unde au fost reicircnhumate victimele Ci-
mitirul care icircn forma cunoscută astăzi a fost amenajat cu sprijinul American Jewish Joint Distribution Committee a fost locul mai multor ceremonii come-morative atacirct icircn perioada comunistă cacirct și după Spre surpriza noastră am găsit icircncă un martor ocular al masa-crului cel care era poziționat cel mai bine pentru a observa ce se icircntacircmpla pe dealul Șoscut Este vorba de Ion Mocean (n 1928) fiul lui Ion Mocean (n 1906) care a depus mărturie la Tribunalul Poporului Spre deosebire de tatăl său care a văzut ce s-a icircn-tacircmplat de la casa de la baza dealului fiul cel cu care am icircnregistrat video o mărturie detaliată se afla la o stacirc-nă de pe deal din marginea pădurii undeva la același nivel cu locul masa-crului Crima s-a icircntacircmplat noaptea dar jandarmii maghiari au folosit feli-nare și astfel Ion Mocean a putut dis-tinge cu groază scenele atrocităților
Din cercetarea de teren a ieșit un film documentar Sărmaș rsquo44 realizat de Adrian Cioflacircncă și Teodora Dră-goi care a fost prezentat de către Te-leviziunea Romacircnă și a făcut obiectul unor evenimente la Institutul Cultural Romacircn din New York și la cel din Tel Aviv icircn 2020
SurseACNSAS fond Penal dosar P
137547ACNSAS fond Informativ dosar
552042 vol 1 2 (N Nagy-Talavera) Matatias Carp Sărmaș Una din
cele mai oribile crime fasciste Prefață B Brănișteanu București Socec 1945
Nicolas M Nagy-Talavera Fas-cismul icircn Ungaria și Romacircnia trad Măriuca Stanciu Ecaterina Geber București Hasefer 1996
ADRIAN CIOFLAcircNCĂ
Din activităţile de cercetare ale
Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din Romacircnia bdquoWilhelm Fildermanldquo al FCER-CM
Mărturii fotografice ale masacrării evreilor din Sărmaș
Comemorarea victimelor masacrului de la Sărmaș in perioada comunistă Sursa CSIER-WF
Tată și fiu ambii cu numele Ion Mocean ambii martori ai atrocităților de pe dealul Șoscut Sursa Adrian Cioflacircncă
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 13
Purimul copiilorCacircnd i-am văzut prima dată pe
Spiderman și Superman fugărindu-se și pe Batman și Elsa din Frozen icircmpărțind o pungă de pufuleți nu a fost
icircn vreo animație din seria DC Comics Marvel sau Disney ci icircn sala de spec-tacole a Centrului Comunitar Evreiesc din București de Purimul copiilor O sărbătoare care a reușit să-și păstre-ze veselia și culorile chiar dacă anul acesta s-a desfășurat online Copiii s-au costumat ca de fiecare dată și au participat la tot soiul de activități care i-au făcut să simtă că sunt icircmpreună
Roata provocărilor și jocurile in-teractive cu Coral Zytcer din București povestea de Purim animată pentru copii numărul de magie cu Edu-ard și Bianca din Oradea confecționarea din hacircrtie a pălăriei lui Haman cu Maria Ganciu din Ploiești și cacircn-tecele de Purim au recreat atmosfera din anii trecuți
atunci cacircnd icircn sediul JCC alergau zeci de copii costumați
Purim Romacircnia amp Israel Și oamenii mari au făcut Purimul la
JCC București tot online dar asta a icircnsemnat și că prieteni din Romacircnia și din Israel au putut fi icircmpreună mult mai simplu
bdquoHag Sameah Iată că și icircn acest an JCC București organizează un eveniment de Purim Icircn anii trecuți eram obișnuiți să avem foarte mul-te icircntacirclniri aici Purim Party Purimul copiilor Purimul seniorilor Mișloah Manot Șabat de Purim icircntacirclnirea cu voluntariihellip Icircn acești ani ne-a fost puțin mai greu ne-am icircntacirclnit online Sperăm să fie ultimul Purim pe care icircl sărbătorim onlinerdquo a spus icircn deschi-
derea evenimentului Adrian Gueron directorul JCC București
Prieteni din mai multe locuri s-au conectat așadar online pentru a spu-ne Lehaim pentru Purim Icircn direct din Israel au putut fi urmărite ceremo-nia de Havdala cu Yaden Cohen și o serie de momente muzicale live De asemenea un recital cu muzică live a oferit și Endy Glikman De discuția despre teatru icircn vremuri de pandemie și momentele vesele s-a ocupat invi-tatul JCC București Silviu Biriș
Iar de la sărbătoarea veseliei nu putea lipsi Roata Norocului care s-a bazat icircnsă și pe cunoștințe nu doar pe șansă Cei care au răspuns corect la icircntrebările organizatorilor legate de Purim au putut cacircștiga Mișloah Manot ndash pachete cu dulciuri oferite de Alka
ADRIAN GUERON
Pagină coordonată de GEORGE GIcircLEA
JCC BuCureşti
rOMAcircNiA
Trasee evreieşti ndash un prim popas Franţa
JCC Romacircnia icircn colaborare cu JCC Timişoara invită publicul la o că-lătorie icircn comunităţile evreieşti din jurul lumii Organizatorii icircşi propun să des-copere urmele paşilor celor care le-au constituit să descopere personalităţi de marcă sinagogi organizaţii evre-ieşti şi mai cu seamă să surprindă poveştile unice ale fiecărui spaţiu unde evreii s-au aşezat de-a lungul istoriei
Primul popas a fost icircn Franţa cea mai importantă comunitate din Europa occidentală icircn momentul de faţă Privi-torii au avut parte de un ghid extrem de competent icircn persoana directorului In-stitutului Cultural Francez din Timişoa-ra Tilla Rudel Cunoscătoare icircn detaliu al fenomenului evreiesc din Paris şi din
mai micile localităţi franceze ea a por-nit la o incursiune icircn istoria evreimii din Oraşul Luminilor La icircnceput o comuni-tate preponderent așkenază aceasta a devenit una icircn esenţă sefardă icircn anii ce au urmat Cu o istorie impresionan-tă comunitatea evreiască actuală este una cu o viaţă foarte vibrantă Putem vedea icircn toate domeniile ştiinţei cul-turii profesiunilor liberale foarte multe persoane de origine evreiască extrem de cunoscute Fie că vorbim de muzi-că sau presă fie că sondăm cele mai noi trenduri din artele plastice sau de bucătăria marilor maeştri evreii nu lipsesc icircntre cele mai remarcabile per-sonalităţi Am putut parcurge icircmpre-ună cu Tilla Rudel străzile Cartierului Marais zona tradiţional evreiască a Parisului şi am văzut marile şi impo-zantele sinagogi ale capitalei france-ze Muzeul Artei şi Istoriei Iudaismului şi Muzeul Holocaustului din Paris sunt doar două dintre obiectivele pe care cel care poposeşte pe malurile Senei nu ar trebui să le rateze Nu puteau lipsi din prezentare nici personalităţile politice de origine evreiască din Fran-ţa dintre care multe au făcut istorie
Atmosfera unei duminici icircn stil franţuzesc a fost completată cu muzi-că evreiască de cea mai bună calita-te pe care tot Tilla ne-a oferit-o Turul virtual al comunităţilor va continua cu o altă comunitate pe care organizato-rii au păstrat-o ca pe o surpriză
Show online cu măşti şi emoţiePurimul a fost celebrat la Timi-
şoara icircn toate modurile icircn care a fost posibil ţinacircnd seama că oraşul icircncă este icircn cod roşu de pandemie To-tuşi vacircrstnicii comunităţii s-au putut bucura de tradiţionalele humăntașen oznei haman ce le-au fost duse la domiciliu de la Restaurantul Ritual al comunităţii De asemenea progra-mele pe platforma Zoom au icircncercat din nou un experiment fără prece-dent pentru timişoreni ndash un spectacol online Icircnainte de acesta rabinul Zvi-ka Kfir şi oficianţii de cult Ervin We-inberger şi Tiberiu Hornung au citit Meghilat Esther icircn ebraică şi romacircnă Rabinul Kfir i-a introdus de altfel pe privitori icircn aspectele multiple ale aces-tei celebrări foarte importantă prin sensurile sale pentru poporul evreu
Protagoniştii spectacolului de sacircmbătă seara la ieşirea Șabatului au fost cei mici Cei 17 copii coor-donaţi de Rebeca Barnea care au interpretat mascaţi din casele lor ro-luri melodii poezii au emoţionat pro-fund publicul Chiar dacă tehnica nu e perfectă a fost o mare bucurie să le putem auzi vocile talentul la pian la ukulele sau dăruirea de a le bdquoieşirdquo per-fect poezia Vocea care s-a auzit cel mai clar şi care a icircncacircntat asistenţa a fost a lui Alexandru Fischer profesor şi dirijor al corului Șalom din Timişoa-
ra Comunitatea timişoreană a avut doi oaspeţi importanţi şi care sunt sufleteşte apropiaţi de această comu-nitate pe preşedintele FCER deputa-tul Silviu Vexler şi pe directorul Joint Romacircnia Israel Sabag Ne-au mişcat cuvintele preşedintelui FCER referitor la nevoia constantă de solidaritate de a icircntinde mereu o macircnă celui singur sau icircn nevoie Purimul fiind una dintre acele minunate ocazii pentru a face acest lucru Icircn background se auzeau cele două fetiţe de cinci luni un atacirct de frumos simbol al solidarităţii peste generaţii Ceremonia de Havdala ţi-nută de Israel Sabag şi copiii săi mai mici Kineret şi Tal a fost o adevăra-tă icircncacircntare şi un preţios dar primit tocmai de la Ashdod Nu putem să-l uităm pe directorul de programme JCC Ery Pervulescu tacircnărul plin de deschidere şi entuziasm care se im-plică mereu icircn programele realizate la Timişoara De altfel el icircmpreună cu fetiţa Leah fiica preşedintelui Comu-nităţii Evreilor din Caransebeş Florin Damian Schwartz au fost amfitrionii aşteptatei tombole care s-a dovedit un succes chiar şi icircn format digital
Speranţa se leagă desigur de Pu-rimul pe scenă Purimul acela care de peste şase decenii ndash sau poate chiar de mai demult ndash a fost cunoscut de evreii timişoreni
LUCIANA FRIEDMANN
JCC tiMişOArA
Veselie icircn pandemieDeși traversăm o perioadă difici-
lă JCC Iași cu sprijinul CE Iași a ținut să respecte un obicei tradițional de Purim ndash bdquoMișloah Manotrdquo și a or-ganizat o acțiune prin care membri-lor vacircrstnici ai comunității le-au fost icircmpărțite dulciuri specifice acestei sărbători Zacircmbetele și bucuria de pe chipurile participanților la această acțiune au scos icircn evidență sentimen-tul solidarității și apartenenței la Co-munitate ca la o familie mare și unită
Tot icircn spiritul sărbătorii de Purim
a fost organizat și evenimentul Puri-mul copiilor la care participanții copii și mămici au aflat povestea Reginei Ester și a miracolului de Purim au
icircnvățat cacircntece vesele specifice săr-bătorii iar la final au preparat și de-
gustat humăntaș pufosi si delicioșiȘi pentru că este singura sărbă-
toare veselă din calendarul iudaic nici chiar pandemia nu a reușit să icircmpie-
dice organizarea tradiționalului spectacol de Purim icircn condiții specifice acestei perioade Si-nagoga Merarilor a fost gazda acestui vesel eveniment care a debutat cu o alocuțiune ros-tită de președintele CE Iași Benjamina Ides-Vladcovschi despre semnificația sărbătorii de Purim Icircn continuare rabinul Yehoshua Aharonovich a expli-cat pe Zoom care sunt mițvot de Purim citirea Meghilat Esther Seudah Purim ndash masa
festivă și veselă Mișloah Manot și Matanot LarsquoEvyonim ndash oferirea de
alimente și daruri prietenilor și celor nevoiași iar directorul JCC Iași Albert Lozneanu a dat citire Cărții Esterei
Spectacolul care a icircncheiat eve-nimentul a cuprins și un concert al formației de muzică klezmer bdquoNigunrdquo precum și cacircteva surprize online un cuvacircnt de salut adresat participanților de către Israel Sabag director JDC pentru Romacircnia precum și interpre-tarea unor frumoase cacircntece israeli-ene de către doi copii foarte talentați Alesia Munteanu din Tecuci și Eva Fi-terman din Iași
Atmosfera caldă revederea pri-etenilor cacircntecele tradiționale și humăntașii savuroși au constituit in-gredientele unei seri speciale pe care am dori-o repetată cacirct mai curacircnd
SILVIAN SEGAL
JCC iAşi
JCC BUCUREŞTIStr Popa Soare 18
Telefon 0213202608E-mail bucurestijccro
wwwjccro
JCC IAŞIStr Elena Doamna 15
Telefon 0232313711wwwfacebookcomgro-
upsjcciasi
JCC ORADEAStr Mihai Viteazu 4
Telefon 0259434843wwwfacebookcomJcc
OradeaEvenimente
JCC ŞTIRI DESPRECentrele Comunitare Evreieşti
JCC TIMIŞOARAStr Gh Lazăr 5
Telefon 0256201698
14 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
Icircntr-un prezent icircn care supra-viețuitorii Holocaustului sunt din ce icircn ce mai puțini comemorarea de la Sinagoga-Muzeu bdquoStrumardquo din Beer Sheva (Israel) marcacircnd 79 de ani de la tragicul sfacircrșit al pasagerilor icircmbarcați pe vasul bdquoStrumardquo se icircnscrie icircn acțiunea concertată de combatere a antisemitismului și negaționismului din ce icircn ce mai agresive Inițiativa i-a aparținut ca de obicei lui Baruch Tercatin vicepreședinte al muzeului care și-a pierdut fratele pe bdquoStrumardquo Evenimentul transmis online de ICR Tel Aviv a fost moderat de directorul institutului Salamon Marton
Icircn Muzeul-Sinagogă șase lumacirc-nări icircn memoria celor șase milioane de victime ale Holocaustului au fost aprinse de oficialități ndash președintele Muzeului bdquoStrumardquo Arie Reiter prima-rul orașului Beer Sheva Rubik Danie-lovici președintele Filialei HOR Beer Sheva Nathan Cohen ndash și de urmași ai victimelor A fost psalmodiat El Male Rahamim
Nucleul mesajului transmis de ES Radu Ioanid ambasadorul Ro-macircniei icircn Israel a fost responsabilita-tea colectivă Romacircnia atunci aliată a Germaniei naziste Marea Britanie prin Carta Albă din 1939 limitacircnd intrarea evreilor icircn Palestina Turcia prin refuzul de a permite debarcarea pasagerilor Deși era stat neutru nu dorea să-și deterioreze relațiile cu Anglia bdquoStrumardquo ancorase icircn portul Bὔyὔkdere din cauza unei defecțiuni la motor URSS prin torpilarea vasu-lui de către un submarin sovietic
O cronologie a tragediei a fost fă-cută de președintele Muzeului bdquoStru-mardquo Arie Reiter Icircn decembrie 1941 779 de evrei plecau din Gara Obor spre Constanța să se icircmbarce pe va-sul bdquoStrumardquo aflat icircntr-o stare tehnică precară Antonescu permisese pleca-rea fiindcă era profitabilă evreii lăsau icircn țară bunuri și bani La scurt timp după ce bdquoStrumardquo era icircn larg Anglia
anunță intrarea icircn război icircmpotriva Romacircniei Deși pasagerii pierduseră cetățenia romacircnă au fost considerați ca aparținacircnd unui stat inamic Icircn urma defecțiunii vasului evreii sunt ghetoizați cu excepția a opt dintre ei care avuseseră prevederea să obțină viza britanică icircnainte de plecare și a unei gravide gata să nască La 23 fe-bruarie 1942 vasul e escortat icircn lar-gul Mării Negre Plutește icircn derivă Icircn zorii zilei următoare o explozie pune capăt vieții tuturor cu excepția unui singur pasager David Stoliar
Icircntr-un interviu cu supraviețuitorul stins din viață la 91 de ani icircn 2014 apar motivele care icircl determinase-ră să plece din țară icircn 1940 fuse-se exclus din icircnvățămacircntul de stat trăiește pogromul legionar din 1941 la București bdquoNe-am trezit toți icircn apărdquo a rememorat el clipele explo-ziei bdquoEra-n zori Nu se vedea bine Oamenii strigau după ajutor Simțeam că icircnghețăm Mă țineam de o bucată de lemn desprinsă din vas Am fost salvat de o ambarcațiune de pescari și adus la Istanbulrdquo Ajuns icircn Palesti-na se icircnrolează icircn Hagana luptă icircn Războiul de Independență din 1948 După 1968 lucrează icircn Japonia apoi icircn SUA E activ pacircnă la sfacircrșitul vieții
Am Israel Hai ndash Poporul lui Israel trăiește A fost axul expozeului făcut de primarul Rubik Danielovici Orașul bdquocapitala Negevuluirdquo trecut prin stă-pacircnirile elenistă romană bizantină otomană mandatul britanic renăs-cut după redobacircndirea independenței statale cunoaște o dezvoltare rapidă icircn high-tech industrie aerospațială farmaceutică Are instituții medicale de prestigiu Este bine reprezentat icircn zona culturală educațională Eloc-vente ndash imagini cu grupuri de tineri vi-zitatori la Muzeul bdquoStrumardquo
bdquoStrumardquo este un episod din Ho-locaust a spus președinta Uniunii Organizațiilor Supraviețuitorilor Ho-locaustului Colette Avital cu impli-
care afectivă firească icircn dublă ca-litate de originară din Romacircnia și supraviețuitoare Diplomat și om po-litic Colette Avital a accentuat asupra intereselor economice și a jocurilor politice din partea statelor implicate icircn dezastru Cuvinte icircnsoțite de imagini Majoritatea victimelor ndash tineri singuri cupluri fotografii de nuntă
Anul 1941 a reprezentat un vacircrf al violențelor antievreiești icircn Romacircnia pogromurile din București și Iași de-portările icircn Transnistria determinacircnd opțiunea pentru plecare icircn condiții nesigure soldate uneori cu pierderea vieții cum a fost cu cei de pe vase-le bdquoStrumardquo și bdquoMefkurerdquo a sintetizat directorul Organizației Israelienilor Originari din Romacircnia (AMIR) Eyal Fabian
Pentru vicepreședintele Muzeu-lui bdquoStrumardquo Baruch Tercatin come-morarea a fost și personală iurțait pentru fratele lui Itzhak ben Iacob După ce a mulțumit antevorbitorilor conferențiarul a amintit prestațiile pro-
fesorului Carol Iancu și ale conf univ dr Felicia Waldman privind perpetua-rea memoriei victimelor Holocaustu-lui icircn Romacircnia Un gest mai puternic decacirct cuvintele lumacircnarea aprinsă icircn amintirea fratelui său
Numele și chipurile victimelor tre-buie să fie puse icircn valoare icircn orice muzeu dedicat memoriei lor a fost ideea centrală din intervenția lui Yohai Cohen cercetător la Institutul Yad Va-shem
O melodie simplă și profundă voce cu acompaniament de chitară a icircncheiat comemorarea
IULIA DELEANU
Papa Francisc a vizitat o supraviețuitoare a Holocaustului
Premieră muzicală absolută la Radio Shalom
Două piese muzicale scrise și in-terpretate la pian de ES Arthur Mattli ambasadorul Elveției icircn Romacircnia au fost ascultate icircn premieră absolută la Radio Shalom bdquoUn diplomat de mare gentilețe sensibilitate performer icircn profesiune iubitor de familie pasio-nat de lectură și muzicărdquo l-a prezentat moderatoarea emisiunii bdquoUniversul la femininrdquo Serena Adler Transmisie via zoom ndash Alex Brucher
Miniaturile muzicale bdquoImnrdquo și bdquoMică povesterdquo au fost prologul și epilogul comentariilor la Cartea Esterei tema emisiunii Scriitorul Ioan Ciorca autor al unei traduceri versificate a Bibliei a vorbit despre importanța misiunii divine a fiecăruia ilustrată de Morde-chai adresacircndu-se Esterei conștientă că-și riscă viața venind nechemată la Ahașveroș bdquoPoate că pentru aceas-tă vreme ai fost adusă la icircmpărățierdquo Ramona Doleanu a recitat pasajul și un fragment din Kohelet variațiune
versificată a lu-crării scrise de același invitat
Directoarea Editurii clujene Ecou Nadia Farkaș Ba-ciu a anunțat intenția de a-i publica o cule-gere de poves-tiri biblice Mi-hai Petre poet stins prematur din viață icircn Spania autor al volumului postum bdquoViața ca o povesterdquo a fost evocat de scriitoarea Marinela Ivan Și un contrapunct dul-ce rețeta de humacircntașen a Claudiei Florian Un cacircntec de Purim icircn ladino a icircncheiat emisiunea
ES Arthur Mattli a mulțumit echi-pei Radio Shalom pentru transmisia compozițiilor sale felicitacircnd-o pentru calitatea acestei emisiuni (ID)
Papa Francisc a făcut o vizită-sur-priză la apartamentul din Roma locuit de Edith Bruck o supraviețuitoare de 89 de ani a Holocaustului deportată din Ungaria la Auschwitz apoi la Ber-gen Belsen Ea și-a pierdut icircntreaga familie a devenit scriitoare și poetă și s-a stabilit la Roma Conform Televizi-unii italiene de stat RAI Papa a dorit să se icircntacirclnească cu Bruck după ce a citit un interviu al acesteia acordat publicației Vaticanului Osservatore Romano
Icircn cadrul convorbirilor Bruck a spus că a considerat drept o obligație mo-rală să vorbească despre suferințele prin care au trecut deportații din lagă-rele morții Două victime ale lagărului de la Bergen Belsen au rugat-o ca dacă va supraviețui să depună măr-turie chiar dacă lumea nu o va crede
După vizită Papa Francisc a afir-mat că a făcut acest gest bdquopentru a-i mulțumi pentru mărturia ei și a aduce un omagiu poporului devenit martir din
cauza nebuniei populismului nazistrdquo Un comunicat al Vaticanului a sublini-at că Papa și Edith Bruck au discutat și despre bdquoacele momente care au lu-minat experiența de iad a lagărelor și despre temerile și speranțele care definesc era noastră despre valoarea memoriei și rolul celor vacircrstnici de a transmite aceasta celor tinerirdquo
Papa a mai declarat bdquoRepet cu sinceritate cuvintele pe care le-am pronunțat din inimă icircn timpul vizitei mele la Yad Vashem și pe care le ros-tesc icircn fața oricărei persoane care ca și dvs a suferit atacirct de mult laquoIartă Doamne icircn numele umanitățiiraquordquo
Ronald S Lauder președintele Congresului Mondial Evreiesc a sa-lutat gestul Papei care bdquodemonstrea-ză un angajament sincer față de ne-cesitatea de a continua să atragem atenția asupra atrocităților inumane ale () Holocaustului Icircntr-o perioadă cacircnd neonazismul antisemitismul și alte concepții bigote reapar icircn multe părți ale lumii integritatea morală a Papei Francisc și icircnțelegerea de că-tre el a sensului istoriei fixează stan-dardele de urmat pentru alte credințe pentru liderii politici și comunitate Icirci mulțumesc de asemenea doamnei Bruck pentru curajul ei de a vorbi lu-mii despre trauma ei și de a-și dedica viața educației oamenilor cu privire la adevărurile oribile ale Holocaustuluirdquo a mai spus R Lauder (EG)
STRUMA 79 de ani de la tragedie
Kosovo și Cehia și-au deschis reprezentanțe diplomatice
la IerusalimKosovo este primul stat musul-
man (și primul stat european) care și-a deschis o ambasadă la Ierusa-lim Aceasta după ce Israelul a recu-noscut independența statului Kosovo deși numeroase alte țări membre ale comunității internaționale icirci refuză acest statut La 1 februarie Kosovo și Israel au stabilit relații diplomatice complete iar Priștina a recunoscut Ierusalimul
drept capitală a statului Israel Demersul Priștinei a fost criticat de statele mu-sulmane Autoritatea Palestiniană a condamnat decizia luată de Kosovo ca și Turcia care a subliniat că ea va afecta relațiile dintre cele două țări
După SUA și Guatemala Kosovo este a treia țară cu ambasadă la IerusalimExistă și alte țări care intenționează să facă acest pas și care au deschis
birouri icircn stracircnsă legătură cu ambasadele lor de la Tel Aviv și icircn care lucrează diplomați Astfel icircncă icircn 2019 Budapesta a inaugurat un birou comercial cu statut diplomatic oficial și este considerat o ramură a Ambasadei ungare din Tel Aviv Recent Cehia a deschis un birou la Ierusalim de asemenea o ramură a ambasadei sale de la Tel Aviv La inaugurare a fost de față Andrei Babis pre-mierul ceh care s-a aflat la Tel Aviv icircmpreună cu omologul său ungar Viktor Orban pentru a negocia icircmpreună cu premierul Netanyahu o colaborare icircn pro-ducerea unui vaccin antiCovid Este o confirmare a bunelor relații dintre Israel și trei dintre cele patru state membre ale Grupului de la Vișegrad care sprijină statul evreu icircn cadrul UE Icircn urmă cu două săptămacircni Israelul a trimis Cehiei 5000 de doze de vaccin Moderna
Gestul Cehiei de a deschide acest oficiu diplomatic a fost de asemenea cri-ticat de Autoritatea Palestiniană cu toate că partea cehă a susținut că nu este vorba de ambasadă ci numai de un birou diplomatic (EG)
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 15
Debutul literar al reputatului re-gizor Alexander Hausvater a avut loc icircncă din 2017 cacircnd a lansat ro-manul-puzzle bdquoCe dacărdquo publicat la Editura Integral din București Cartea a cunoscut deja traduceri icircn limbile engleză franceză germană și chine-ză Au urmat icircn 2019 titlurile bdquoCaptiv icircn minerdquo și bdquoExperimentul Prdquo Recent a fost lansată o trilogie ndash romanele bdquoPenumbrardquo bdquoAici Radio Erosrdquo și bdquoDor călătorrdquo ndash care va deveni o tetralo-gie al patrulea roman fiind icircn curs de apariție Cele trei romane menționate au fost scrise icircn bdquoanul pandemieirdquo și au beneficiat de o dublă lansare una icircn 25 februarie 2021 cu participare fi-zică la Palatul Copiilor icircn organizarea Teatrului bdquoStela Popescurdquo din Capi-tală și a Editurii Integral iar cealaltă on-line o săptămacircnă mai tacircrziu orga-nizată de FCER și JCC Romacircnia
Prima lansare i-a reunit la prezi-diu pe scriitorii Varujan Vosganian și Doru Mareș actorii Carmen Tănase Manuela Hărăbor Sorin Aurel Sandu și Adrian Păduraru directorul Edi-turii Integral Costel Postolache și bineicircnțeles autorul
Varujan Vosganian l-a caracterizat pe Alexander Hausvater drept un bdquospi-rit neliniștit tumultuosrdquo Icircn cărțile lui acesta bdquodă indicații de regie fixează decorurilerdquo Cele trei cărți sunt scrise
icircn registre diferite dar au bdquoo tulpină comună trecerea icircn moarte a tatălui Personajele se creează și se călău-zesc unul pe celălaltrdquo
Doru Mareș a vorbit despre prie-tenia care icircl leagă de autor și despre emoția comună a icircnceputurilor icircn ca-rieră icircn toamna anului 2021 icircmplinin-du-se 30 de ani de la debutul regizoral icircn Romacircnia al lui Hausvater cu bdquoAu pus cătușe florilorrdquo de Fernando Ar-rabal și tot atacircția de la debutul vor-bitorului icircn calitate de cronicar literar
Carmen Tănase Manuela Hără-bor și Sorin Aurel Sandu au citit frag-mente din cele trei romane
Adrian Păduraru a descris stările pe care i le-a produs lectura roma-nelor lui Hausvater bdquoAm placircns am avut tot timpul o trepidație o stare de neliniște o curiozitate ca la romanele polițiste o liniște ca icircn fața unei lucrări filosofice o introspecție ca la un ro-man psihologicrdquo
Costel Postolache a vorbit despre toate cărțile autorului și a subliniat că trilogia lansată acum constituie bdquocerti-ficatul de garanție a calității literare a lui Alexander Hausvater Mă bucur că Editura Integral este parte a acestui fenomenrdquo
Autorul a analizat cum a fost trans-formată coerciția impusă de pande-mie pe scena teatrului icircntr-o nouă
moda l i t a t e de creație de data aceasta pe tăracircm literar bdquoVreau să vă vorbesc des-pre transferul bizar al unui artist aflat de 30-40 de ani doar icircn teatru care a căutat o viață icircntreagă un autor pe care să-l adapteze cu care să lucreze ndash și nu l-a găsit Deodată i se iau modalitățile de exprimare și nefiind un om angajat la stat sau un bi-rocrat sau un tehnocrat ajunge icircn tr-o situație icircn care nu poate să trăiască este sufocat de casă de oamenii pur-tacircnd măști de lipsa de sociabilitate Brusc icirci vin o sumedenie de povești Icircntr-adevăr o viață icircntreagă am cre-zut că sunt un povestitor un om care icircși creează o poveste și devine atacirct autorul cacirct și spectatorul ei Scriu și de-abia aștept pagina următoare pen-tru că habar nu am ce se va icircntacircmpla Pentru mine și pentru generația mea povestea nu este doar o formă de amuzament ci una de supraviețuire Prin prisma poveștii Șeherezada
supraviețuiește o mie și una de nopți Dacă nu l-ar fi făcut curios pe acel rege viața i-ar fi fost curmată după două sau trei nopțirdquo
Cea de-a doua lansare a fost mo-derată de Robert Schorr directorul Departamentului Cultură Istorie Artă Media al FCER care i-a prezentat pe invitați Silviu Vexler președintele FCER dr Aurel Vainer președintele de onoare al aceleiași instituții Mar-tin Salamon directorul ICR Tel Aviv Dan Romașcanu publicist israelian de limbă romacircnă Costel Postolache directorul Editurii Integral conf dr Răzvan Voncu de la Universitatea din București Maia Morgenstern ma-nagerul Teatrului Evreiesc de Stat din București actorul Constantin Flores-cu și autorul
Silviu Vexler s-a autocaracterizat drept bdquoun consumator de artă și lite-raturărdquo și i-a icircndemnat pe cititori să se oprească asupra acestor cărți El a povestit cum l-a cunoscut pe autor cu mai mulți ani icircn urmă la Timișoara icircntr-o sală plină de vacarm i-a atras atenția omul tăcut cu care a simțit o conexiune Mai apoi acesta bdquoa explo-datrdquo a vorbit o oră deloc plictisitor astfel icircncacirct o discuție ternă s-a trans-format icircntr-una animată despre pro-movarea culturii evreiești icircn SUA
Geni Brenda-Vexler a rememorat icircntacirclnirea cu regizorul Hausvater da-torită rolului Anne Frank pe care vor-bitoarea l-a interpretat pe scena TES Lucrul icircmpreună a marcat-o pozitiv și ca actriță și ca persoană
Martin Salamon l-a felicitat pe au-tor pentru activitatea literară bdquola fel de debordantă și prolifică precum cea de regizor Are un talent nemărginit foar-te aproape de ceea ce numim geniu Să atingi culmi ale performanței artis-tice icircn mai multe culturi icircn mai multe țări este foarte rarrdquo
Dr Aurel Vainer a afirmat bdquoL-am cunoscut pe Alexander Hausvater la teatru am fost de multe ori un specta-tor anonim Are un caracter impetuos năvalnic talentul lui iese la iveală icircn orice condiții Una dintre calitățile scri-sului său este mo-dernitatea
La icircnceputul lunii februarie Moha-mmad Mahmoud Al Khaja desemnat ambasador al EAU icircn Israel a depus jurămacircntul icircn fața premierului Moha-mmed bin Rashid Al Maktoum și a fost primit pentru prezentarea scrisorilor de acreditare de către președintele Is-raelului Reuven Rivlin Aceasta după ce icircn ianuarie Israelul și-a deschis ofi-cial ambasada la Abu Dhabi odată cu sosirea ambasadorului Eitan Naeh Ambasada EAU va fi la Tel Aviv
Cele două țări și-au normalizat relațiile după semnarea la Washin-gton a așa-numitelor Acorduri Abra-ham cu intermediere americană You-sef al Otaiba ambasadorul Emiratelor icircn SUA a salutat numirea lui Al Khaja și a declarat că acesta este un mare susținător al Acordurilor Abraham al schimburilor comerciale și investițiilor directe al păcii și stabilității regionale a relatat presa israeliană
La scurt timp după depunerea ju-rămacircntului noul ambasador al Emira-telor și-a inaugurat o pagină specială de Twitter unde a scris că bdquoeste icircn-cacircntatrdquo să-și poată lansa pagina ofici-ală icircn calitatea lui de prim ambasador al EAU icircn Israel bdquoAștept să icircntăresc relațiile dintre cetățenii din Emirate și din Israel prin promovarea păcii icircnțelegerii și prosperității popoarelor noastre și din icircntreaga regiune Mar-haba Bruchim Habaim și Welcomerdquo și-a icircncheiat el mesajul la care depu-tatul Michal Cotler-Wunsh i-a răspuns cu aceleași cuvinte icircn arabă ebraică și engleză bdquoAștept să ne icircntacirclnim și să stimulăm dezvoltarea relațiilor din-tre țările și popoarele noastrerdquo a adă-ugat deputatul
La Abu Dhabi se va construi un templu dedicat
celor trei religii avrahamiceIcircn 2022 EAU preconizează ridica-
rea unui templu pentru cele trei mari religii monoteiste din lume iudaismul creștinismul și islamismul Acesta se va numi bdquoCasa Familială Abrahamrdquo
Declarația a fost făcută de Moha-med Ahmed bin Sultan Al Jaber ambasadorul EAU icircn Rusia icircn ca-drul unui eveni-ment organizat la Muzeul Evreiesc și Centrul pentru Toleranță de la
Moscova Templul a precizat amba-sadorul va fi un loc pentru rugăciune dialog și educație icircn vederea realiză-rii unității credințelor
Cu toate că 75 la sută din populația Emiratelor este de rit musulman li-bertatea religioasă din țară a permis ridicarea de lăcașuri de cult creștine evreiești și pentru alte religii
Comunitățile evreiești din țările Consiliului de Cooperare
al Golfului au format o asociațieComunitățile evreiești din țările din
Golf ndash Bahrain Kuweit Oman Qatar Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite ndash au decis să-și unifice resur-sele formacircnd Asociația Comunităților Evreiești din Golf (ACEG) Chiar dacă fiecare comunitate este independen-tă ele au un obiectiv comun ndash de a sti-mula viața evreiască spre binele atacirct al rezidenților cacirct și al vizitatorilor
Grupul va acționa icircn comun sub icircndrumarea rabinului dr Elie Abadie din Dubai și a președintelui Ebrahim Dawood Nonoo din Bahrain Con-ducerea Asociației este compusă din membrii Comunităților din cele șase state din Golf care vor elabora icircmpre-ună proiecte vizacircnd sprijinirea vieții evreiești din ce icircn ce mai bogate din Golf Este icircn curs de finalizare Beth Din din Arabia pentru a soluționa pro-bleme legate de statutul personal moșteniri sau dispute de afaceri din regiune S-a creat acum și o Agenție de Certificare Arabă Cașer pentru a se impune aceleași standarde cașer icircn toate cele șase țări din Golf
bdquoȚările din Golf au sprijinit dez-voltarea vieții evreiești dar oda-tă cu stabilirea mai multor evrei și creșterea numărului de vizitatori tre-buie să ne gacircndim la necesitățile lor educaționale culturale spirituale și religioase prin elaborarea unor pro-grame și instituții care să servească acestor cerințe icircn creștererdquo a declarat rabinul Abadie bdquoAceasta poate fi rea-lizată prin punerea la un loc a resurse-lor noastrerdquo a afirmat la racircndul său Darwood Nonoo
EVA GALAMBOSCLAUDIA BOSOI
(Continuare icircn pag 20)
acordurile abraham dau roade
Primul ambasador al Emiratelor icircn Israel
Alexander Hausvater scriitorul
Potrivit unor cercetări recente ale istoricului Wally de Lang peste 100 de evrei din Olanda au fost trimiși la moarte de către naziști icircn anul 1941 cu un an icircnainte ca autoritățile ger-mane să icircnceapă deportările icircn masă spre camerele de gazare Victimele au fost capturate de pe străzile ca-pitalei Olandei icircn februarie 1941 icircn cadrul primelor raiduri naziste asupra evreilor din Europa de Vest și trimiși icircn lagărul de concentrare Mauthau-sen din Austria Wally de Lang spu-ne că 108 persoane au fost ucise icircn apropiere de localitatea Hartheim din Austria Oficial le-au fost atribuite ca-uze fictive de deces explică ea
Germania a invadat Olanda icircn luna mai 1940 și icircn următorii cinci ani mai mult de trei sferturi din populația evre-iască a fost ucisă Acțiunile de depor-tare icircn masă au icircnceput icircntre 22 și 23 februarie 1941 ca răzbunare pentru uciderea unui colaborator olandez nazist icircn timpul unei ciocniri violente bdquoAm crezut icircntotdeauna că primul tren cu prizonieri a plecat icircn iulie 1942 dar acești oameni fuseseră deja deportați la data de 27 februarie 1941 cu mult mai devremerdquo a declarat ea pentru BBC
Elementul de noutate constă icircn faptul că mulți dintre prizonieri au fost
uciși icircn camera de gazare de la Hart-heim Familiilor li s-au prezentat cau-ze false ale decesului și s-a presupus că bărbații au murit din cauza otrăvirii cu plumb icircn urma activităților miniere De Lang susține că au fost trimiși la Hartheim și uciși Pentru 108 dintre deținuți există dovezi că au fost uciși și incinerați la Hartheim spune ea dar cel mai probabil acestea nu sunt sin-gurele victime care și-au găsit astfel sfacircrșitul Ea a descoperit icircn arhivele germane că icircntre 1 și 6 septembrie 1941 cacircte 30 de prizonieri au fost icircnregistrați ca morți icircn fiecare zi La acea vreme toate decesele trebuiau icircnregistrate și istoricul este convins că oamenii au fost uciși icircncă de la so-sire cu săptămacircni icircnainte bdquoA fost un fel de laborator [pentru naziști] pentru a-și icircmbunătăți cunoștințele despre tot ceea ce am văzut la Auschwitz la o scară mult mai marerdquo susține Wally de Lang Icircn cadrul demersului său științific ea a identificat o serie de per-soane fotografiate icircn timpul detențiilor naziste din Amsterdam John Spel nepotul lui Aron Smeer unul dintre cei deportați a spus că ani de zile tot ceea ce avea era doar un nume iar acum grație descoperirilor lui De Lang cunoaște și chipul bunicului său
DAN DRUȚĂ
Peste 100 de evrei gazați icircn secret de naziști
16 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
Referirea este la disidența Uniunii Evreilor Romacircni aflată sub președinția lui Zelțer-Sărățeanu Evenimentul a avut loc icircn zilele de 27-28 ianuarie 1946 Congresul s-a bucurat de o largă publicitate Au parti-cipat și au rostit cuvacircntări ministrul Teohari Georgescu Constantin Doncea repre-zentant al FND Icircn numele Comisiei Aliate de Control a vorbit icircn idiș maiorul A Levy Relevante pentru orientarea Congresului și a organizației icircn general sunt cuvacircntă-rile rostite de președintele Sărățeanu și de avocatul D Rosenkranz secretar general precum și rezoluțiile adoptate Este semni-ficativ faptul că Zelțer-Sărățeanu vorbind despre fondatorii organizației și despre lup-ta dusă pentru emanciparea și dobacircndirea drepturilor pentru evrei nu pomenește nu-mele lui Filderman Icircn ceea ce-l privește pe Rosenkranz el l-a atacat pe cel mai impor-tant conducător al evreimii romacircne acuzacircn-du-l că refuză să colaboreze cu CDE că nu a luat atitudine față de regimul reacționar al lui Rădescu
Rezoluțiile Congresului s-au referit la icircncrederea organizației care trebuia acor-dată guvernului prezidat de dr Petru Gro-za Mulțumindu-i pentru icircnlăturarea discri-minărilor rasiale i s-a solicitat ca ultimele rămășițe ale regimului de prigoană să fie cacirct mai grabnic lichidate S-a hotăracirct sprijinirea străduințelor guvernului a forțelor democra-tice și progresiste contribuind astfel la opera de refacere și de consolidare democratică a țării De asemenea s-a hotăracirct ade-rarea UER la CDE Congresul a icircndemnat populația evreiască să participe la realizarea unității democra-tice evreiești pentru icircntărirea frontului unic al forțelor democratice chezășia libertății și securității tuturor cetățenilor țării Congre-sul și-a mai exprimat omagiul cuvenit Uni-unii Evreilor Romacircni din America ceracircndu-i să contribuie icircn continuare la ameliorarea situației evreilor romacircni la ridicarea presti-giului Romacircniei democratice O rezoluție re-flectă poziția organizației față de Palestina și precizează că bdquoUER susține cu simpatie străduințele constructive ale evreilor din Palestina și condamnă orice icircncercare de a icircnăbuși aceste strădanii prin măsuri restric-tive pe care le consideră profund nedrepte față de o națiune care s-a jertfit pe altarul marilor idealuri de dreptate și libertaterdquo
Icircn legătură cu dr Filderman Congresul a adoptat o rezoluție bdquoconstatacircnd că prin atitu-dinea sa de după 23 august 1944 dr Filder-man s-a abătut de la ideologia organizației și a nesocotit prevederile ei statutare primejduind astfel interesele populației evreiești din Romacircnia preconizacircnd izo-larea politică a evreilor romacircni și manifes-tacircnd icircn mod constant adeziunea la vechile concepții și metode politice care s-au dove-dit nefaste pentru evreii romacircni Refuzacircnd totodată sprijinirea forțelor democratice ale țării domnul dr Filderman s-a pus icircn afara cadrelor UER pe care n-o mai reprezintă și n-o mai poate angajardquo Prin rezoluție s-a stabilit sarcina UER de a contribui la demo-cratizarea comunităților a instituțiunilor de cult cultură și asistență socială Icircntreaga populație evreiască a fost icircndemnată să sprijine activitatea CDE să participe la re-alizarea programului respectivei organizații
Congresul a solicitat guvernului și diferi-telor instituții obștești să acorde neicircntacircrziat un sprijin eficace operei de refacere a vieții evreilor reveniți din refugiu și din deportare precum și a foștilor condamnați la muncă obligatorie Congresul și-a icircncheiat lucră-rile la 28 ianuarie 1946 Dintr-un comuni-cat semnat de Zelțer-Sărățeanu apărut icircn bdquoNeamul Evreiescrdquo din 4 martie aflăm că Filderman a protestat icircmpotriva excluderii lui de către Congres Icircn comunicat se ara-tă că la Congres au participat 109 delegați care au votat icircn unanimitate eliminarea lui Filderman
LYA BENJAMIN
E v r e i icirc n v i a ţ a p u b l i c ă
Congresul UER
Aparat de aer condiţionat care ucide virusurile şi germeniiCompania israeliană Tadiran a brevetat un apa-
rat de aer condiționat care poate ucide virusurile și alți germeni din aer Mai exact acest dispozitiv utilizea-ză peroxidul de hidrogen pentru a ucide 9999 din virusuri germeni și bacteriile din spațiile icircnchise fapt certificat icircntr-un laborator omologat de Agenţia pentru Medicamente din Statele Unite Prima tehnologie de acest tip bazată pe peroxid de hidrogen a fost instala-tă icircn seria sa de miniaparate de aer condiționat Sense Inverter disponibile icircn Israel
Mai multe companii globale de aparate de aer condiționat se află icircn negocieri cu Tadiran pentru a uti-liza tehnologia Air Care 02 Compania cu o experiență de 60 de ani a icircnceput cercetarea și dezvoltarea Air Care 02 icircn urmă cu trei ani cu mult icircnainte de debutul pandemiei de coronavirus icircnsă momentul lansării nu ar fi putut fi mai oportun decacirct icircn pre-zent Teh-nologia este e c o l o g i c ă subproduse-le derivate din amoniac și ozon fiind biodegradabile Mecanismul de autocurățare al produ-sului minimizează icircntreținerea necesară și asigură că praful nu icirci va afecta eficiența bdquoCercetările efectuate de Organizația Mondială a Sănătății au constatat că mediul icircn care locuim acasă este de cinci ori mai po-luat decacirct cel din aer liber ceea ce provoacă infecții icircn racircndul a milioane de oameni din icircntreaga lume Cu cacircțiva ani icircn urmă am decis să devenim lider icircn do-meniul tratării aerului și al obţinerii unei locuinţe pline de aer sănătosrdquo susţine CEO-ul companiei Tadiran Moshe Mamrud
produsese o furtună a citokinelor şi disfuncţionalităţi ale organelor Dr Dror Mevorach de la Centrul Medi-cal Hadasa unde a fost folosit medicamentul este de părere că acest tratament este cu atacirct mai important cu cacirct poate fi aplicat oricărui pacient indiferent de cacirct de gravă este starea lui Aceste tratamente susţin au-torităţile israeliene pot deveni o alternativă viabilă icircn cazul perpetuării unor mutaţii ale virusului pentru care vaccinul nu oferă imunitate
Icircn prezent peste 50 din populaţia Israelului a fost imunizată prin vaccinare icircnsă cercetările privind o po-sibilă schemă de tratament rămacircn o parte importantă icircn lupta icircmpotriva pandemiei
Importantă descoperire arheologică icircn domeniul Holocaustului
Arheologii au descoperit plăcuțele de identificare a patru cop ii uciși de naziști icircn lagărul de exter minare Sobibor din estul Po-loniei Yoram Haimi arheolog la Autoritatea Antichităților din Israel a precizat că fiecare plăcuță de identificare din metal este diferită și cel mai probabil a fost oferită co-piilor de către părinți icircnainte să fie separați icircn speranța că acestea icirci vor ajuta pe copii să revină acasă bdquoFiecare mic artefact descoperit scoate la iveală o poveste Este po-vestea comunității din care prove-
neau icircnainte să ajungă la Sobiborrdquo a adăugat Haimi care a făcut parte din echipa ce a desfășurat lucrările de excavare icircn Polonia și al cărui unchi a fost ucis icircn acest lagăr
Cercetările arheologilor au descoperit și camera de gaza-re a lagărului care acoperea o suprafață de 350 de metri pătrați și conținea opt icircncăperi Avacircnd icircn vedere dimensiunile bdquoputem spune că erau băgați cacircte 800 sau 900 de oameni icircn această cameră de gazare și pornind motorul puteai ucide icircn 10 minu-te 900 de oameni Este o fabrică pentru ucisrdquo a spus Haimi potrivit Live Science
Icircntre 2012 și 2014 arheologii au mai găsit alte trei plăcuțe icircn bdquozona de ucidererdquo a lagărului care conținea o cameră de gazare un crematoriu și o groapă comună
Fiecare plăcuță conține numele copilului data de naștere și orașul natal fapt ce i-a ajutat pe arheo-logi să afle mai multe despre viețile acestora Toți copiii au fost aduși din Amsterdam iar unii dintre cei
identificați mai recent au făcut parte dintr-o deportare icircn masă a aproape 1300 de copii cu vacircrste cuprinse icircntre 4 și 8 ani care au fost separați de părinții lor și trimiși la gazare imediat ce ajungeau la Sobibor
ŞTIINŢA
ŞI VIAŢA
D o u ă n o i m e d i c a m e n t e icirc ş i a r a t ă e f i c i e n ţ a icirc n t r a t a r e a C O V I D
Inovaţii icircn cercetarea din domeniul neurologiei
Cercetătorii de la Universitatea Ben-Gurion din Neghev au dezvoltat o nouă metodă pentru diagnos-ticarea rapidă a patologiei vaselor de sacircnge cerebra-le care ar putea conduce la boli neurodegenerative neurologice și psihiatrice au anunţat reprezentanţii instituţiei de icircnvăţămacircnt superior Această nouă abor-dare medicală se bazează pe analiza modelelor de activitate cerebrală Metoda a fost dezvoltată de prof dr Dan Milikovsky și prof dr Alon Friedman de la De-partamentele de Fiziologie și Biologie Celulară Științe Cognitive și Cerebrale ale Universității Ben-Gurion Constatările savanţilor israelieni arată că pacienții cu boala Alzheimer și alte afecțiuni ale creierului prezintă o activitate asemănătoare convulsiilor epileptice care poate fi detectată prin intermediul electroencefalogra-melor Această activitate anormală reflectă modificări patologice ale disfuncției vaselor de sacircnge ale creie-rului care contribuie conform studiilor recente la pa-togeneza diferitelor tulburări neurodegenerative și icircn cazul altor tulburări neuropsihiatrice Tehnologia a fost testată cu succes pe animale și zeci de pacienți și este acum validată pe baze de date mari cu icircnregistrări ale rezultatelor EEG a mii de pacienți bdquoAceastă nouă abordare pentru diagnosticarea afecțiunilor neurologi-ce bazată pe analiza modificărilor vaselor de sacircnge din creier poate fi valoroasă pentru depistarea preco-ce a bolii Alzheimer și a altor afecțiuni neurologice icircn stadiul icircn care tratamentul poate icircncetini progresia bo-liirdquo a afirmat Josh Peleg CEO al BGN Technologies companie a Universității Ben-Gurion din Neghev Grupaj realizat de DAN DRUŢĂ
O nouă speranţă pentru tratarea infecţiei cu SARS-CoV-2 vine din Israel Pacienţi trataţi cu două noi me-dicamente ndash EXO-CD24 şi Allocetra ndash au avut reacţii foarte bune Primul s-a dovedit extrem de eficient icircn a stopa furtuna de citokine icircn timp ce al doilea a reglat răspunsul imunitar pentru 19 dintre cei 21 de bolnavi de COVID-19 care au beneficiat de tratament
Centrul Medical Sourasky din Tel Aviv a oferit date despre acest nou tratament Potrivit reprezentanţilor instituţiei toţi cei 30 de pacienţi afectaţi de forme grave ale bolii care au beneficiat de tratament cu EXO-CD24 s-au vindecat 29 dintre ei s-au vindecat icircntr-un inter-val de două-trei zile iar cei mai mulţi au fost externaţi din spital după cinci zile Dr Shiran Shapira directorul laboratorului a precizat că tratamentul se administrea-ză prin inhalare şi ajunge direct la plămacircni fără a fi constatate alte efecte adverse
Icircn ceea ce priveşte Allocetra un medicament care reglează răspunsul imunitar el a fost administrat unui grup de 21 de pacienţi dintre care 19 au fost exter-naţi icircn cinci-şase zile Aceştia sufereau de comorbi-dităţi ndash obezitate şi boli cardiovasculare iar infecţia le
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 17
ca stat nemem-bru al ONU icircn
urma votului Adunării Generale Ca stat nemembru al ONU Palestina s-a icircnscris și icircn CPIrdquo Astfel bdquoCPI a spus că nu este de competența sa să de-cidă asupra statalității Palestinei ci acceptă calitatea de stat recunoscută de Adunarea Generală a ONUrdquo Aeyal Gross a mai spus că bdquoicircn cazul Pa-lestinei icircntrebarea este dacă un stat care nu a existat niciodată icircnainte de ocupare poate dobacircndi acest atribut icircn timp ce ar fi fost ocupatrdquo
Profesorul a amintit că la primirea Palestinei ca stat nemembru al ONU și al CPI singura țară membră care a protestat a fost Canada bdquoAcum poli-ticienii care nu au protestat atunci ar trebui arate că deși Adunarea Ge-nerală a acceptat Palestina ca stat nemembru al ONU aceasta nu este un statrdquo
Ca și Israelul SUA Rusia China India și Turcia nu sunt membre ale Curții Procurorul-șef al Israelului Avi-
chai Mandelblit a spus pentru Times of Israel că bdquolansarea anchetei icircmpo-triva Israelului subminează icircnsăși legi-timitatea Curțiirdquo dovedind că aceasta nu are independență politică Mandel-blit a mai precizat că oficialitățile juri-dice israeliene urmăresc evoluția ca-zului și că acestea sunt gata să aducă argumente icircmpotriva celor ridicate de procurorul-șef al CPI El a mai adău-gat că negarea jurisdicției Curții Pe-nale Internaționale asupra Israelului are o largă susținere internațională atacirct din partea guvernelor cacirct și a unor experți icircn drept pe care Benso-uda le-a ignorat De altfel ancheta se referă (icircn mod convenabil pentru pa-lestinieni) la evenimentele care s-au produs după 13 iunie 2014 deci CPI nu va investiga răpirea și uciderea de către teroriștii palestinieni a celor trei adolescenți israelieni Eyal Yifrach Gi-lad Shaer și Naftali Fraenkel
bdquoDeschiderea procesului este icircncă foarte departerdquo este de părere Aeyal Gross bdquoIcircn primul racircnd să nu uităm că se icircncheie mandatul actua-lului procuror-șef al CPI Nu știm ce priorități va avea cel care va ocupa această funcție
La icircnceperea anchetei se respec-tă principiul comple mentarității adică CPI nu poate lansa o investigație dacă statul respectiv a cercetat respectiva problemă Deci investigatorul va tre-bui să analizeze dacă cercetările care au fost făcute de Israel privind moartea unor civili palestinieni sunt considerate suficiente și dacă răspunsul va fi unul afirmativ nu va mai aborda această cauză Să ne amintim de exemplu că icircn cazul unor militari englezi acuzați de torturarea unor civili icircn Irak procu-rorul CPI a decis să nu mai continue investigația fiind mulțumit de cercetă-rile britanicilor Pe de altă parte folosi-rea forței de către Hamas inclusiv prin tirurile cu rachete trase asupra civililor nu a fost niciodată cercetată de liderii Hamas O astfel de investigație poate dura ani de zilerdquo
V-am prezen-tat cacircteva extra-
se din stenogramele ședințelor Con-siliului de Miniștri și ale Consiliului de Cabinet din perioada guvernării Ion Antonescu care se suprapune peste perioada Holocaustului din Romacircnia Sunt stenograme din documente pu-blice ale statului romacircn pe care le poate consulta oricine la Arhivele Sta-tului sau Arhivele Militare Naționale după caz
Rezultatul acestor ședințe rezulta-tul aces tor discuții s-a materializat icircn peste 300 000 de evrei din Romacircnia și nu numai care au fost executați la ordinul lui Ion Antonescu și al celor din jurul său
Dar mai mult decacirct atacirct aceste trei șe dințe din care am ales să vă pre-zint un fragment au și un alt numitor comun ndash un participant activ la aceste ședințe și anume Mircea Vulcănescu la momentul respectiv subsecretar de stat la Ministerul Finanțelor persoana care a fost responsabilă icircn mod direct după cum demonstrează chiar restul stenogramelor de jefuirea evreilor care erau deportați icircn Transnistria
Veți găsi dacă aveți curiozitatea icircn acele stenograme toate inter ven-țiile lui Mircea Vulcănescu pentru a operaționaliza la maximum posibil procedura de jefuire a acelor oameni care se icircndreptau spre moarte Nu este o opinie personală și nu este o opinie care să judece activitatea lui Mircea Vulcănescu icircn rest Este pur și simplu ceea ce scrie icircn stenogra-mele statului romacircn
Mircea Vulcănescu este criminal de război condamnat condamnat nu doar icircn perioada rsquo45-rsquo48 după război condamnarea lui ca criminal de război a fost reconfirmată icircn 2019 deci acum 2 ani de justiția Romacircniei democratice de după Revoluție și rămacircne așa cum va rămacircne și icircn continuare un crimi-nal de război de pe urma căruiahellip mai exact de pe urma deciziei căruia oame-nii au fost omoracircți Oameni nevinovați Și repet pentru cei care doresc toate aceste lucruri le găsiți icircn stenogramele Consiliului de Miniștri și ale Consiliului de Cabinet din acea perioadă
Aș vrea să vă mai icircmpărtășesc o scurtă foarte scurtă poveste
Iom Kipur este ziua cea mai sfacircn-tă a poporului evreu Tot acum peste 80 de ani reprezentanții Mișcării Le-gionare aflați la Cacircmpulung Moldove-nesc l-au scos din casa lui pe rabinul orașului l-au dezbrăcat și l-au icircnjugat la un car apoi l-au pus pe fiul său să conducă acel car prin oraș timp icircn care alți legionari i-au vandalizat casa au vandalizat sinagoga și i-au dat foc I-au
omoracirct icircn mod evident pe amacircndoiSunt doar cacircteva exemple din ac-
tele inimaginabile de violență inuma-nă și inutilă pe care le-au stacircrnit atacirct Guvernul Antonescu cacirct și Mișcarea Legionară
Nu aș fi vrut să menționez aces-te lucruri astăzi dacă nu aș fi văzut că aceste tentative de reabilitare a Mișcării Legionare de reabilitare a lui Ion Antonescu și a celor care i-au permis să facă tot ce a făcut ndash Mircea Vulcănescu fiind unul dintre ei Valeriu Gafencu fiind alt om și lista continuă ndash nu ar fi devenit din ce icircn ce mai publice
Nu aș fi intervenit dacă nu ar exis-ta și două proiecte de legi icircn prezent aflate la Senat care să dorească să reintroducă indemnizațiile oferite de statul romacircn pentru foștii legionari urmașii lor și urmașii criminalilor de război sau ai celor care au făcut par-te din organizațiile naziste Este o umilință icircngrozitoare la adresa victime-lor Holocaustului la adresa puținilor supraviețuitori ai Holo caustului care mai trăiesc icircn ziua de astăzi să vadă toate aceste lucruri la fel cum pot să vadă icircn centrul Bucureștiului o clădi-re pe care scrie bdquoMișcarea Legionarărdquo
Dar faptul că icircn plenul Senatului Romacircniei se icircncearcă rescrierea isto-riei faptul că un senator al Parlamen-tului Romacircniei icircl evocă cu patos ndash nu contest acest lucru ndash pe un om care este criminal de război condamnat de două ori pentru tot ceea ce a făcut este o rușine nu doar la adresa Par-lamentului Romacircniei ci și o rușine la adresa Romacircniei icircn sine
Este pentru prima dată cacircnd vor-besc la acest microfon deși de-a lungul anilor am venit de foarte multe ori icircn Se-nat Am apreciat icircntotdeauna colabora-rea impecabilă avută cu toate grupurile parlamentare pentru toate inițiativele pe care le-am introdus icircn Parlament indiferent dacă a fost vorba de spriji-nirea supraviețuitorilor Holocaustului indiferent dacă a fost vorba despre in-stituirea Muzeului Istoriei Evreilor și al Holo caustului din Romacircnia
Le mulțumesc din nou acelor co-legi ndash și celor care sunt icircncă membri și celor care nu mai sunt
Dar vreau să vă reamintesc că răspunderea față de istorie și față de acești oameni nu aparține doar comunităților evreiești nu aparține doar Guvernului Parlamentul este reprezentantul poporului romacircn și fiecare dintre dumneavoastră este responsabil de protejarea memoriei acestor oameni de protejarea lecțiilor care trebuie icircnvățate din ceea ce s-a icircntacircmplat atunci
Nu lăsați astfel de derapaje să de-
Austria strategie de combatere a antisemitismuluiRecent Guvernul austriac a elaborat o strategie com-
plexă de combatere a antisemitismului a relatat presa austriacă Proiectul a fost prezentat de Karoline Edtsta-dler ministrul federal pentru UE și pentru Constituție și de vicecancelarul Werner Kogler Au participat Oskar Deut-sch președintele Comunității Evreilor din Viena și Katha-rina von Schnurbein coordonatoare a Comisiei Europene icircn combaterea antisemitismului
Karoline Edtstadler a subliniat că pentru Guvernul aus-triac combaterea antisemitismului este o preocupare im-portantă deoarece bdquoAustria are o responsabilitate istorică mai ales legată de consecințele Holocaustului cel mai icircn-tunecos capitol din istoria noastrărdquo Amintind ultimele inci-dente antisemite din țară vorbitoarea a menționat bdquovalul de teorii conspiraționiste cu conținut antisemit prezent pe internet idei care pot ajunge din lumea virtuală icircn lumea realărdquo Referindu-se la strategia națională ea a arătat că cele 38 de măsuri cuprinse icircn ea din partea diferitelor mi-nistere vor fi un stimulent icircn combaterea antisemitismului și sprijinirea vieții evreiești
Vicecancelarul Werner Kogler a vorbit și el despre res-ponsabilitatea istorică a Austriei și obligația de a lua poziție
icircmpotriva antisemitismului bdquoTrebuie să protejăm siguranța evreilor din țara noastrărdquo a spus el Printre obiective-le strategiei se află protecția sinagogilor și intensificarea educației despre iudaism
Vorbind despre noua strategie a guvernului Oskar Deutsch a remarcat că bdquoevreii sunt primii afectați de discri-minarerdquo Astfel icircn 2019 s-au icircnregistrat 550 de incidente antisemite potrivit unui raport comun al Comunității Cul-turale Israelite din Viena și al Forumului icircmpotriva Antise-mitismului de două ori mai multe ca icircn urmă cu cinci ani
bdquoReizbucnirea incidentelor antisemite se manifestă sub mai multe forme principala metodă de atac icircndrep-tacircndu-se icircmpotriva proprietăților evreiești Intensificarea extremismului de dreapta icircn Austria și pe continent a fost fundamentală icircn provocarea acestor incidenterdquo subliniază raportul
bdquoAustria nu este o insulă Din păcate creșterea inci-dentelor antisemite poate fi urmărită peste tot icircn Europardquo a constatat Oskar Deutsch bdquoCombaterea antisemitismului nu este o sarcină numai pentru evrei ci și pentru icircntreaga societate icircn ansamblu Datele din 2019 arată că a sosit momentul icircn care trebuie să acționămrdquo (EG)
Silviu Vexler faptul că un senatorhellip(Urmare din pag 2)
(Urmare din pag 2)
vină reprezentative pentru Parlamen-tul Romacircniei
Vă mulțumesc mult (Aplauze)
Răspunsul senatorului Sorin Lavric
Mulțumesc doamnă președintăDragi colegiAm atacirctea de spus că nu știu cu
ce să icircncepIcircnțeleg că reacția domnului de-
putat Vexler a fost pricinuită de cele două declarații politice pe care le-am ținut aici icircn plenul Senatului icircn privința lui Valeriu Gafencu și a lui Mircea Vulcănescu Pe amacircndoi i-am elogiat pentru că icirci consider niște fi-guri emblematice ale culturii noastre figuri care au fost ținute sub obrocul comunist atacircția ani Nu voi icircnceta icircn continuare să vorbesc cu venerație despre martiri despre eroi și despre acei deținuți politici a căror singură vină este că s-au opus comunismului
Icircmi vine să-l icircntreb pe domnul Vexler nu vă supărați cine a adus co-munismul icircn Romacircnia Icircmi răspundeți dumneavoastră sau vă spun eu
Dacă aveți acribia datelor crono-logice și povestiți de acele represalii suferite de evrei icircn timpul regimului lui Antonescu de ce nu vorbiți de acel atentat cu bombă din Senatul Ro-macircniei făcut de un comando de trei evrei Cacircnd 8 august 1920 Păi pe 8 august 1920 nu era picior de legio-nar icircn țara asta Dumneavoastră aveți o obsesie cu legionarii și dacă cineva
vorbește frumos despre Gafencu sau despre Vulcănescu recurgeți la același tertip atacirct de facil și anume al stigma-tizării fascist legionar și așa mai de-parte Iertați-mă nimeni nu vă mai ia icircn serios
Nu mă dezic o iotă de cuvintele pe care le-am spus despre Vulcănescu sau despre Gafencu și voi continua să-i omagiez mai departe
Nu uitați că elogiul meu l-am făcut icircn cursul unei declarații politice iar dumneavoastră icircn calitate de depu-tat știți că senatorul nu trebuie să dea socoteală pentru declarațiile lui politi-ce Nimeni nu poate trage la răspun-dere Și atunci de ce dumneavoastră deputat veniți icircn Senatul Romacircniei și mă trageți pe mine de urechi că vor-besc despre Vulcănescu Nimeni nu o face nici președintele statului romacircn nici doamna președintă a Senatului ni-meni Veniți dumneavoastră să o faceți Aici e Romacircnia aici nu e Facircșia Gaza
Trebuie să modificați Constituția dacă vreți ca senatorul să fie tras la răs-pundere pentru declarațiile lui politice Altminteri vă icircncredințez că admones-tarea dumneavoastră nu doar că nu are darul de a mă intimida dimpotrivă icircmi dovedește că sunt pe drumul cel bun
Cam atacirct am avut de spus Voi continua la fiecare declarație politică să evoc o figură istorică legendară care a fost victima regimului comunist
Și icircncă o dată vă icircntreb cine a adus comunismul icircn Romacircnia
Mulțumesc (Aplauze)
Curtea Penală Internațională acuzată că icircncalcă principiul independențeihellip
18 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
Icircntr-o ediție a emisiunii bdquoJocuri de cuvinterdquo produsă de asociația catolică Signis Romacircnia și realizată de Ștefan Colceriu cercetător la Institutul de lingvistică bdquoIorgu Iordan ndash Al Rosettirdquo a fost invitată Francisca Băltăceanu emi-nent filolog clasic teolog și ebraist prof univ dr la Univer-sitatea din București
Moderatorul i-a propus interlocutoarei o evocare a oa-menilor care au format-o bdquoDespre părinți spuneam că nu vorbesc pentru că e prea subtilă relațiardquo Dar a vorbit des-pre relația cu monseniorul Vladimir Ghika și cu tacircnărul preot catolic Anton Demeter care icirci ducea pe tineri bdquoicircn ex-cursii creacircnd icircntre noi o atmosferă de prietenie colegiali-tate pace bucurierdquo
Despre profesorii care au influențat-o ca filolog ea a povestit bdquoAm dat la Limbi clasice unde am descoperit o lume minunată a profesorilor Să-i pomenesc pe cacircțiva Petru Creția ndash racircdeam pe urmă spuneam că lumea se icircm-parte icircn două cei care au făcut verbul grec cu Petru Creția și ceilalți adică avea o minte clară și un fel de a preda icircncacirct ne-a limpezit totulrdquo
Cicerone Poghirc bdquoera un om extraordinar filolog și mai ales indo-europenist Gramatica comparată a limbii grecești latine și indo-europene a fost pentru noi un text de vrajă nemaipomenit pentru că icircl făcuserăm cu el Ne-a predat și albaneză lituaniană niște cursuri imposibile pe care le făcea sacircmbăta după-amiaza ne adunam de la toa-te facultățile căci crea icircn jurul lui o atmosferă de farmecrdquo
Profesorul Mihai Nichita de istoria literaturii latine bdquose uita cracircncen icircn foi nu ridica ochii nu citea ci icircți spunea atacirct de dens icircncacirct te străduiai să iei notițe cuvacircnt cu cu-vacircnt și tot mai trebuia să torni un pic de apă ca să-ți dai seama ce a spus Ne icircnvăța să gacircndim și să scriemrdquo
bdquoUn alt fel de profesor era Iancu Fischer ndash de literatură latină istoria limbii latine și istoria limbii grecești ndash de o mare claritate icircn predare Ne plăcea de el că ne lăsa pa-uzele mai lungi pentru că avea timp să spună tot ce era esențial și cu libertate de prezentare Icircn același timp ne ducea la muzee și ne arăta ce-i de văzut acolo la concerte
ne icircnvăța să ascultăm muzică Avea o delicatețe icircn felul de a se purta cu fiecare dintre noi care mi-a rămas icircn sufletrdquo
bdquoCu totul altfel era doamna Lucia Wald Icircmi spuneau cei cu dosarul prost care puteau să fie prigoniți că niciodată nu le-a dat note mai mici pe considerente politice Preda foarte dens foarte mult Nu aveam manuale și atunci ne era util tot ce ne spunea Noi studenții i-am rugat pe ea și pe profesorul Fischer ndash fiind evrei ne-am gacircndit că nu o să se lege nimeni de ei ndash să facem un seminar despre sfacircn-tul Augustin Seminarul cu domnul Fischer a fost absolut fermecător ne-am icircmprietenit cu sfacircntul citindu-i Confesi-unile Și doamna Wald s-a specializat icircn opera lui tot de gura noastrărdquo
Alexandru Graur era bdquoun foarte mare lingvist specia-list icircn gramatică comparată indo-europeană Cacircnd a murit profesorul Poghirc mi-a zis laquoA murit ultimul om care le știa pe toateraquo Și avea o generozitate și un fel de a vorbi cu noi Cacircnd am susținut teza de doctorat (ca profesor coor-donator) a venit cu nu știu cacirctă vreme icircnainte de frică să nu icircntacircrzie Mă intimida prin bunătatea lui avea o măreție involuntară Icircți dădea cărți icircți dădea idei icircți dădea oricerdquo
Profesorul Alexandru Niculescu un mare romanist pe care icircl cunoștea foarte puțin a ajutat-o atunci cacircnd ea asistent universitar fiind a fost anchetată de Securita-te pentru că spre a le preda studenților o limbă moartă precum armeana veche citise cu ei din Noul Testament bdquoAlexandru Niculescu era secretar de partid dar icircși folosea funcția pentru a face bine M-a icircnvățat ce să răspund icircn fața Senatului Universității și am fost lăsată icircn pacerdquo
CLAUDIA BOSOI
Francisca Băltăceanu despre profesorii săi
2Day ambassador 2021
Conferința Internațională de diplomație și afaceri globale pentru liceeni
Nicolae Cajal ndash 17 ani de la deces
7 martie 2004 a fost o zi plină de tristețe pentru evreii din Romacircnia dar nu numai pentru ei ci și pentru lumea științifică și societatea civilă din țară Icircn acea zi au pierdut o mare persona-litate pe acad prof dr Nicolae Ca-jal un mare specialist icircn virusologie președintele Federației Comunităților Evreiești respectat icircn țară și icircn stră-inătate deopotrivă Specialiștii cu-nosc bine va-loarea activității sale științifice reamintită anual prin sesiunile or-ganizate de Aca-demia Romacircnă Institutul de Vi-rusologie de alte foruri la inițiativa fiicei sale Irina Cajal Marin Dar me-ritele lui nu s-au limitat doar la atacirct ci au icircmbrățișat domenii dintre cele mai diverse
A fost timp de un deceniu preșe-dintele FCER și această perioadă poate fi calificată pe drept cuvacircnt ca o icircnnoire un reviriment al vieții evreiești din Romacircnia Ca și numele predece-sorului său rabinul Moses Rosen numele profesorului Cajal a atras icircn activitatea comunității personalități binecunoscute din lumea evreiască și nu numai A avut prieteni pretutin-deni fapt evident și atunci cacircnd se organiza acea faimoasă bdquocasă des-chisărdquo de ziua lui de naștere sau de ziua onomastică atunci oricine dorea putea să-l felicite fără vreo invitație formală Și casa lui era icircntotdeauna plină ndash evrei romacircni persoane venite din străinătate și bineicircnțeles fami-lia Era un prieten devotat gata să icircntindă o macircnă de ajutor celor care aveau nevoie Prof Cajal considera că aceasta este o mițva care trebuie icircndeplinită icircn orice condiții
Icircn afara faptului că era un bun evreu că se macircndrea că aparține acestei etnii care a dat Romacircniei (și lumii) atacirctea valori că ținea la Statul Israel ca la o a doua patrie profesorul Cajal era un patriot un bun romacircn El nu a pregetat să-și folosească influența relațiile ndash care se icircntindeau pe cel puțin trei continente ndash ca să susțină Romacircnia Demersurile lui au contribuit la acceptarea țării noastre icircn diferitele organisme internaționale după 1989
Combaterea antisemitismului a fost una dintre principalele lui preo-cupări Teza lui realsemitismul s-a bazat pe importanța cunoașterii reci-proce dintre evrei și romacircni sau ex-trapolacircnd icircntre evrei și populația ma-joritară a țării icircn care trăiesc evreii O idee plină de umanism atacirct de carac-teristică acestui om care a și aplicat-o icircntreaga lui viață și pe care noi cei de astăzi trebuie să o păstrăm vie
Să icirci fie amintirea binecuvacircntată (EG)
Conferința Internațională de Diplomație și Afaceri Globale - 2DAY AMBASSADOR organizată de Cen-trul Educațional Laude-Reut a ajuns anul acesta la cea de a X-a ediție desfășurată icircn două sesiuni online icircn lunile februarie și martie 2021 La prima sesiune care a avut loc pe 9 fe-bruarie au participat 270 de elevi de 14 -17 ani de la 31 de licee publice și private din București Sibiu Craiova Iași și Israel
Elevii au asistat la prezentări și dezbateri susținute de membri ai cor-pului diplomatic intelectuali și uni-versitari de prestigiu Moderator și coordonator al evenimentului a fost ES Adrian Cioroianu fost ambasa-dor al Romacircniei la UNESCO istoric și profesor universitar membru al La-ude-Reut Board of Trustees și men-tor de diplomație Laude-Reut El le-a prezentat elevilor istoria diplomației pornind din cele mai vechi timpuri cu personalități care au făcut faimoasă această nobilă profesie Daniela Gicirct-man secretar de Stat la MAE pentru afaceri interinstituționale a vorbit des-pre asistenţa pentru dezvoltare pe componenta educaţională şi cultura-lă oferită de Ministerul Afacerilor Ex-terne icircn scenariul diplomației hibride Eyal Ram director icircn cadrul Ministe-
rului Educației din Isra-el a subliniat eforturile depuse de Ministerul Educației din Israel de a integra Diaspora și de a păstra legăturile prin educație menționacircnd resursele profesionale și emoționale la care profesorii au recurs icircn această perioadă de școală online prin in-ventivitate și originali-tateElevii au pus icircntrebări
și au inte rac ționat cu invitații care le-au icircmpăr tășit din cunoștințele și expe-riența lor Astfel David Saranga am-basadorul Statului Israel icircn Romacircnia care este și mentor de diplomație la școala Laude-Reut a ținut expunerea bdquoProcesul de pace icircn Orientul Mijlociu prin acorduri multilaterale precum Acordurile Abraham și normalizarea relațiilor dintre Israel și Marocrdquo
Prof univ dr Adrian Streinu-Cer-cel a vorbit despre bdquoCriza sanitară și de securitate generată de pandemia COVID-19rdquo
bdquoImpactul Brexit asupra educației și schimburilor academicerdquo a fost abor-dat de Dan Mihalache fost ambasa-dor icircn Marea Britanie și actualmente ambasador icircn Cipru Jonathan Davis director al Raphael Recanati Inter-national School ndash Lauder School for Government Strategy and Diplomacy (Israel) s-a referit la bdquoModalitățile de creare a unui mediu academic sigur icircn timp de pandemie - modelul IDC Herzliya Israelldquo Icircn plus o serie de ambasadori romacircni au vorbit despre activitatea diplomatică icircn condiții de pandemie
Tova Ben Nun-Cherbis președinte fondator Laude-Reut i-a icircncurajat pe elevi să fie curioși icircncrezători și
activi și a anunțat concursul de public speaking pe teme diplomatice la care sunt invitate școlile incluse icircn proiect alături de elevii Laude-Reut
Icircn cadrul celei de a doua părți a sesiunii la 10 martie au fost premiați cacircștigătorii concursului de public speaking desfășurat online pe 1 mar-tie 2021 la care elevii bucureșteni alături de cei din Craiova Iași Sibiu și Israel au răspuns cu entuziasm provocării lansate de Complexul Educațional Laude-Reut de a juca ro-lul de ambasadori ai diverselor țări
Iată lista cacircștigătorilorPentru gimnaziuMaria Belceanu clasa a VIII-a
Școala Gimnazială Cezar Bolliac București ndash locul 3 icircn poziția de amba-sador al Greciei Teodora Maria Cio-banu clasa a VIII-a Școala Gimnazi-ală Federico Garcia Lorca București ndash locul 2 ndash Spania Maria Kehayian clasa a VIII-a Complexul Educațional Laude-Reut București locul 1 ndash Israel
Pentru liceuTheia Hartenis clasa a XI-a
Complexul Educațional Laude-Reut București locul 3 icircn poziția de am-basador al Franței Romana Trușcă clasa a X-a Complexul Educațional Laude-Reut București locul 2 ndash Ru-sia Dara Nițu clasa a X-a Comple-xul Educațional Laude-Reut locul 1 ndash Statele Unite
Premianții au retrăit emoțiile con-cursului la momentul prezentării discursurilor lor icircn fața diplomaților Romacircniei și Israelului membri ai Laude-Reut Board of Trustees am-basadorii Emil Hurezeanu Luca Ni-culescu Adrian Cioroianu Luminița Odobescu Sorin-Dan Mihalache Lazăr Comănescu David Saranga Tamar Samash Avi Millo precum și pentru prima dată Bogdan Măniloiu ambasadorul Romacircniei icircn Canada
Sesiunea finală 2Day Ambassador 2021 a fost moderată din Israel de Jonathan Davis director al Raphael Recanati International School ndash Lau-der School for Government Strategy and Diplomacy (Israel) icircn calitate de prieten și mentor Laude-Reut
Cacircștigătorii concursului de public speaking 2Day Ambassador 2021 au primit medalii și cartea 186 de trepte mărturia lui Alexandru Marton evreu de origine romacircnă supraviețuitor al lagărului de concentrare de la Mau-thausen
CRISTINA MARIN
Cacircștigătorii concursului de public speaking
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 19
Aici icircn Israel trăim vremuri pe cacirct de interesante pe atacirct de presante Pe de o parte multiplele semne de icircntrebare legate de viitoarele relații cu noul președinte american (după povestea de dragoste cu ultimul) Pe de altă parte Covid-19 o pan-demie care nu pare a avea de gacircnd să-și ia desaga la spinare și să dis-pară
Uneori mă icircntreb cum rezistăm cum reușim să ne ocupăm de toate cele de mai sus dar icircn același timp neuitacircnd de pericolul securității naționale și personale (Iranul Ha-masul Hezbollah) Cum reușim să ținem pasul cu toate aceste mari și deloc mărunte probleme
Iată cel puțin parțial răspunsulPovestea e relativ nouă și bine
cunoscută Grație eforturilor de-puse de fosta Administrație ame-ricană patru state arabe Uniu-nea Emiratelor Arabe Bahrein-ul Marocul și Sudanul au hotăracirct să recunoască Israelul și să accep-te relații diplomatice cu statul care pacircnă deunăzi era ostracizat
Senzația pe care au provocat-o imediat articolele și comentariile era că bdquomireasardquo (adică Israelul) era mult mai mulțumită și chiar mai fericită de bdquomariajrdquo decacirct cei patru bdquomirirdquo Icircn marea majoritate a repor-tajelor din Abu Dhabi sau Bahrein se vorbea de intensele pregătiri pe care le fac cei icircn cauză pentru a primi turiștii israelieni dornici să viziteze cea mai icircnaltă clădire din lume Pacircnă aici nimic nou Dar iată o poveste care denotă superficiali-tatea celor care au scris și au vor-bit nu prea frumos despre luna de miere israelo-arabă
Povestea (preluată dintr-un arti-col semnat de binecunoscutul Ben Caspit) icircncepe așa pe icircntregul ma-pamond cresc aproximativ 4 mili-arde de palmieri din care 150 de milioane sunt curmali O treime din toți curmalii existenți icircn lume se află icircn Dubai
Fiecare din curmalii ăștia pro-duce anual icircntre 80-120 kg fructe dulci Ei bine acești curmali au o bdquomicărdquo problemă Ea e reprezentată de un gacircndac foarte vorace care odată pătruns icircn tulpina copacu-lui nu se lasă pacircnă nu-l termină Respectivul gacircndac penetrează scoarța tulpinei icircși depune ouăle care foarte rapid se transformă icircn viermi a căror hrană se află la icircn-demacircnă tulpina curmalului Icircn scurt timp se poate semna actul de de-ces al copacului
Icircncercările de a rezolva proble-ma prin icircmprăștirea de insecticide nu numai că oferă doar o soluție parțială dar din punct de vedere ecologic e vorba de o adevărată catastrofă nemaivorbind de restul de culturi agricole care suferă de pe urma contactului cu otrava des-tinată viermilor
Dar icircnainte de toate o icircntre-bare al cărei răspuns a icircncetat de mult a mai fi un secret militar care este icircn Israel arma cu cei mai mulți soldați și ofițeri Infanteria Tancurile Aviația militară Nici-decum Răspunsul e serviciul de contrainformații reprezentat de celebra Unitate 8200 Mulți (foarte mulți) dintre cei care s-au perin-dat prin acea unitate au devenit cu timpul specialiști icircn high-tech unii fiind primiți cu brațele deschise icircn diversele companii startup sau au icircndrăznit să-și deschidă propriul lor
business bazați pe cele icircnvățate și efectuate bdquoacolordquo
Și iată că un tacircnăr israelian a creat o companie care produce senzori de icircnaltă calitate
Și uite așa tipul din poveste a au-zit de problemele celor din Dubai cu gacircndacii viermii și curmalii A auzit și cum și icircn Israel sunt de ajuns de mulți curmali a icircncercat o metodă de a rezolva problema A introdus icircn tul-pina curmalului senzori suficient de sensibili care detectează din primul moment acțiunea de roadere a interi-orului tulpinei de către viermișorii cu pricina Icircn acel moment o luminiță se aprinde pe tabloul de comandă al terenului cu pomi fructiferi ceea ce e urmat imediat de un tratament chimic direcționat numai pe pomul afectat cu rezultate dintre cele mai bune Icircn urmă cu numai cacircteva săp-tămacircni proprietarul respectivei com-panii israeliene a fost primit icircn Du-bai cu surle și tracircmbițe covor roșu și alai de onoare și afacerea a fost icircncheiată pe loc
Pe aici pe la mine există mulți sceptici care privesc icircnchegarea relațiilor diplomatice cu cele patru țări amintite ca pe un eveniment (aproape) lipsit de importanță Cei care caută noduri icircn papură le vor găsi cu prisosință Dar fără nicio discuție povestea de mai sus re-prezintă un model extrem de inte-resant de cooperare cu beneficii bilaterale
Icircn mod normal acesta e doar icircn-ceputul Continuarea se cere a fi de mare succes
Cu cacircteva bdquomici și mărunterdquo ob-stacole cum ar fi atitudinea Iranului presiunea palestinienilor protestele unei bune părți din lumea arabă etc care nu vor disecate icircn racircndu-rile de față Las această sarcină pe seama specialiștilor icircn chestiune
Prof dr GABRIEL M GURMANOmer Israel
gurmanbguacil
Revanșa lui Sebastian
Uneori criticii și istoricii noștri literari sunt greu de icircnțeles dar nu neapărat fiindcă au un limbaj bdquotehnicrdquo de specialitate filolo-gică ci pentru că emit judecăți de valoare care nu li se potrivesc operelor evaluate E și cazul lui I Negoițescu sau Al Piru bdquoju-decacircndrdquo teatrul lui Mihail Sebastian bdquoEroii acestui teatrurdquo scria Negoițescu icircn 1966 bdquonu depășesc viziunea ușor convențională a unui repertoriu anual mai ridicatrdquo Sebastian făcacircnd un bdquoteatru mediu mulțumitorrdquo Pen-tru Al Piru același Sebastian este un bdquoco-mediograf agreabil inteligent dar lipsit de adacircncimerdquo iar Jocul de-a vacanța o bdquoușoară improvizațierdquo What
Dacircnd timpul icircnapoi scriitorul n-a avut mai mult noroc nici cu monu-mentala Istorie a lui Că-linescu din 1941 Dim-potrivă După ce pole-mizaseră criticul nu s-a putut abține să se bdquorăz-bunerdquo pe scriitorul ana-lizat folosind calificative mai mult decacirct discuta-bile și icircncadracircndu-lhellip rasial pe autor Icircn loc să-i analizeze cărțile cu obiectivitate și să le critice cu argumente es-tetice Călinescu susținea că Sebastian nu-și putea bdquoicircngădui decacirct o singură experiență aceea a rasei salerdquo și de aceea se bdquorefugiardquo icircn analiză Dintr-un alt alineat aflăm că bdquopa-teticul dovedește sensibilitatea exagerată a evreului plăcerea de a se simți victimă inca-pacitatea lui congenitală de a concepe lupta cu toate riscurile eirdquo Icircn 1941 anul cacircnd erau publicate asemenea enormități și aberații rasiste Europa era icircn plin Holocaust iar icircn ianuarie icircn pogromul din timpul rebeliunii le-gionare compatrioți ai lui G Călinescu de etnie evreiască fuseseră omoracircți și atacircrnați icircn cacircrlige la abator Plutind senin pe deasu-pra acestor monstruozități criticul icircși scria capitolul despre Sebastian din Istorie cu o bdquoargumentațierdquo din care tocmai argumente-le lipsesc și pe un ton rezolut precum aici bdquoEstetica sa nu e decacirct aceea tipică la criticii evrei și anume iubireardquo
Ultimul nume pacircnă acum pe lista de-tractorilor cu ștaif ai lui Sebastian este cel al Martei Petreu o cercetătoare serioasă cuprinsă icircnsă inexplicabil de un fel de aver-siune icircmpotriva obiectului său de studiu Pe lacircngă teza falsă conform căreia Sebastian ar fi fost un extremist de dreapta (astfel că Cioran Eliade și ceilalți bdquonu făceau decacirct să icirci calce mai apăsat pe urmerdquo) se găsesc icircn cartea intitulată aiuritor Diavolul şi uce-nicul său Nae Ionescu ndash Mihail Sebastian exprimări inadecvate pentru un studiu aca-demic Lectorul află de la Marta Petreu că Sebastian bdquoa țacircșnit icircn brațele lui Nae cu cel dintacirci pretextrdquo că bdquoi-a dat tacircrcoale lui Eliade făcacircndu-i curte și căutacircndu-i prieteniardquo că e bdquopapagalul de presărdquo al lui Nae Ionescu bdquobate cacircmpiirdquo și bdquoicircşi ascunde icircnşelătoriardquo Cacircnd ajungem icircn lectură la formularea bdquomacircracircielile și scacircncetele lui Sebastian din Jurnalrdquo ne icircntrebăm totuși ce fel de lectură este aceea icircn care impresionantul ndash pentru aproape oricine ndash Jurnal al lui Sebastian să fie redus la niște macircracircieli și scacircncete
Eu cred icircn dreptul fiecărui comentator de a formula o opinie dar mai cred că acest drept vine icircmpreună cu o obligație profesio-nală și morală aceea de a citi cu obiectivi-tate fără părtinire fără tendențiozitate sine ira et studio opera unui scriitor
Revanșa nedreptățitului Sebastian con-stă icircn actualitatea operei lui și icircn vitalitatea dovedită de aceasta la icircntacirclnirea cu noile generații de cititori și spectatori Nu știu cacircți mai deschid astăzi o carte de Al Piru sau una de I Negoițescu dar cei care citesc și recitesc cărțile lui Sebastian sunt mulți
DANIEL CRISTEA-ENACHE
Profil de scriitorNu aduce anul ce aduce ceasul
Un film pe care-i musai să-l vedețiLuna aceasta s-a icircmplinit un an de cacircnd Organizația
Mondială a Sănătății a declarat oficial pandemia de Co-vid-19 Un an lung care a adus schimbări icircn modul nos-tru de a trăi și de a interacționa Celor mai mulți dintre noi ne-au lipsit mersul la concerte la teatru la cinema Și pentru că pandemia pare să mai stea o vreme cu noi iar umorul e unul dintre puținele remedii pentru a depăși această perioadă grea aș vrea să vă recomand o mi-niserie pe Netflix care sunt convins că o să vă placă
De curacircnd am văzut Pretend Itrsquos a City un soi de dialog icircntre Martin Scorsese și Fran Lebowitz Și e ceva electrizant la scriitoarea aceasta de 70 de ani cu păreri ferme despre aproape orice mediu artistic politică sport tehnologie călătorii nimeni și nimic nu scapă ochiului ei vigilent Fran Lebowitz spune tot ce evită ceilalți să spună dar o face cu foarte mult umor
Icircn copilăria pe care și-a petrecut-o icircn Morristown New Jersey Fran Lebowitz a cacircntat o vreme la violon-cel icircn orchestra școlii Dar și-a dat repede seama că oricacirct de mult ar exersa nu va ajunge vreodată să facă performanță bdquoCacircnd eram cu orchestra nu auzeai cacirct de prost cacircntam Știam icircnsă ce e talentul fiindcă eram conștientă de cacirct de mult icircmi lipsea icircn cazul ăstardquo a povestit scriitoarea Mărturisește că idolul ei a fost mulți ani Leonard Bernstein bdquoAvea o emisiune cacircnd eram copil numită Young Peoplersquos concerts și așteptam fie-care duminică să-l văd Icircl adoram Leonard Bernstein explica și arăta exact cum icircși imaginează un copil că arată un dirijor Și asta a ajutatrdquo povestește Fran Le-bowitz icircn acest serial
A fost exmatriculată din şcoală pentru că citea foar-te mult icircn timpul orelor și icircși neglija temele iar notele erau din ce icircn ce mai slabe Dar și-a luat cu brio testele la sfacircrșitul liceului iar la 18 ani s-a mutat icircn New York Aici a fost pentru o vreme femeie de serviciu șofer de taxi și a vacircndut spațiu publicitar
Icircn tinerețe povestește Fran Lebowitz frecventa cluburile de jazz Crede că i-a văzut pe viu pe toți ma-rii muzicieni de jazz dar preferatul ei rămacircne Charles
Mingus Avea 19 ani cacircnd s-au cunoscut și lucra la zi-arul fondat de Susan Graham Ungaro cea de-a patra soție a muzicianului Charles Mingus avea un tempera-ment vulcanic icircși amintește Fran Era arogant nu prea icirci plăcea să stea de vorbă și detesta majoritatea oame-nilor Duke Ellington a fost singura persoană pe care a respectat-o cu adevărat Icircn tinerețe Charles Mingus a cacircntat icircn trupa lui Ellington A fost concediat dar cu toate acestea pentru Mingus Duke Ellington a fost cel mai mare muzician
Prin anii rsquo70 a icircnceput să scrie pentru revista Inter-view fondată de Andy Warhol Warhol a fost cel care a definit conceptul de Pop Culture iar icircn casa lui care icirci servea și ca atelier icirci găseai frecvent la cacircte o pe-trecere pe Lou Reed sau David Bowie icircntre mulți alți artiști celebri
Cacircnd şi-a publicat prima carte un volum de eseuri despre societatea americană bdquoMetropolitan Liferdquo Fran Lebowitz avea 27 de ani A scris puţin dar extraordinar de bine Icircn toată cariera a publicat doar trei cărţi Me-tropolitan Life Social Studies şi Mr Chas and Lisa Sue Meet the Pandas (carte pentru copii) publicată icircn 1994
Din dialogul acesta pe care icircl poartă cu Martin Scor-sese mai aflăm despre Fran Lebowitz că se consideră una dintre puţinele persoane din New York care icircncă mai au bdquoexperienţa străziirdquo Asta deoarece nu are te-lefon mobil și nici laptop Este mult mai interesată să cumpere cărți (după ultimele estimări deține cam 12 mii de volume) Și icircn aceste condiții reușește să fie foarte bine informată Fran pare că icirci știe pe toți oamenii importanți din oraș iar toată lumea pare să o cunoască
Pretend Itrsquos a City este de fapt un serial de cacircteva episoade realizat de Martin Scorsese care ne prezin-tă o femeie introvertită dar foarte populară inteligentă și plină de umor care spune o poveste captivantă des-pre New York așa cum era icircn anii rsquo60-rsquo70 dar și despre societatea de astăzi despre tehnologie sport muzică literatură și icircncă multe altele
GEORGE GIcircLEA
Icircnsemnări de la fața locului
20 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
Icircn ziua de 9 martie a ES David Saranga ambasadorul Israelului icircn Romacircnia a vizitat mai multe obiective evreiești din Cluj Programul a icircnce-put la șantierul Complexului Comuni-tar Evreiesc (JCC) unde oaspetele a fost icircntacircmpinat de Robert Schwartz președintele CE Cluj Dorel Ornescu secretar Andrea Ghiță și Andrei Klein membrii icircn comitetul de conducere Andrei Zador și Rabbi Dov ber Orgad de la Habad Cluj- Napoca
A fost vizitat Templul Memorial al Deportaților Evrei (fosta sinagogă ne-ologă) a cărui reabilitare a icircnceput icircn toamna anului 2018 S-au rememorat secvențe din istoria Templului (dis-trugerea icircn bombardamentul din 2 iunie 1944 și reconstrucția din teme-lii icircn anul 1947) Ambasadorul a so-sit tocmai cacircnd se icircncheia curățenia generală de după şantier Se preco-nizează icircn prima fază reluarea cacirct mai grabnică a serviciilor divine pen-tru desfășurarea cărora există condiții optime de distanțare
Intenția conducerii comunității este ca festivitatea oficială de reinaugura-re să fie amacircnată pacircnă cacircnd condițiile epidemiologice o vor permite La bal-conul Templului accesibil acum și cu un ascensor exterior s-au creat spații expoziționale pentru o colecție muzeală avacircnd ca principal obiectiv contribuția populației evreiești la dez-voltarea economică culturalăsocială a orașului Cluj
La clădirea reabilitată a viitorului Centru Cultural Evreiesc următorul obiectiv vizitat lucrările de construcții s-au icircncheiat Aici pot fi găzduite ma-nifestări culturale și stracircngerea legă-turilor dintre Ambasada Statului Israel - Departamentul de Diplomație Publi-că și JCC Cluj vor promova cultura și civilizația israeliene prin proiecții de filme spectacole concerte expoziții lansări de carte etc
Biblioteca Centrului icircn curs de organizare va beneficia de valoroa-se donații (volume și documente) ale cunoscuților autori din dome-niul Holocaustului din Transilvania și Cluj (dr Daniel Lőwy și prof univ
dr Zoltaacuten Tibori Szaboacute) Icircmpreună cu prețioasele volume din biblioteca comunității referitoare la evreitate și iudaism se va deschide un centru de documentare S-a discutat apoi des-pre al treilea obiectiv clădirea care va adăposti administrația comunității ra-binatul serviciile sociale și medicale Aici se așteaptă primirea autorizației de construcție lucrările urmacircnd să icircnceapă icircn această primăvară Ușile și geamurile sunt deja transportate la atelierul de recondiționare
Pentru ultimul obiectiv din Complex Restaurantul Ritual există o primă va-riantă a proiectantului neicircnsușită icircncă de conducerea comunității Icircn aproxi-mativ trei ani de la icircnceperea lucră-rilor finanțate exclusiv din fondurile proprii ale CE Cluj JCC va deveni icircn mare parte funcțional
Vizita ambasadorului iaraelian s-a desfăşurat icircntr-o atmosferă cordială şi dătătoare de speranţă Oaspetele a promis că va participa la festivitatea de reinaugurare a Templului Memorial al Deportaţilor Evrei ANDREI ZADOR
Premiul Genesis 2021 conside-rat bdquoNobelul evreiescrdquo i-a revenit re-gizorului american Steven Spielberg Distincția se acordă celor care bdquosunt angajați să susțină valorile evreieștirdquo De aceea icircn motivarea acordării premiului lui Spielberg Fundația Ge-nesis a arătat că bdquoimportante tema-tici evreiești sunt adesea icircntrețesute icircn narațiunea filmelor lui și anume importanța identității și apartenenței păstrarea umanismului icircntr-o lume nemiloasă grija față de celălalt și onorarea obligației morale de a face lucruri corecterdquo
O altă justificare pentru acordarea distincției s-a referit la bdquoactivitatea lui extraordinară de a păstra memoria Holocaustului și a preveni viitoare ge-nocide prin intermediul filmului prin filantropie și implicarea icircn viața pu-
blicărdquo respectiv faptul că Spielberg a pus bazele Fundației Șoah care păs-trează mărturiile unor supraviețuitori ai Holocaustului Fundația a fost cre-ată după succesul peliculei sale din 1993 bdquoLista lui Schindlerrdquo
Distincția a fost acordată icircn urma votului popular din icircntreaga lume Deși ultimul cuvacircnt icircl are Comitetul pentru Premii faptul că Spielberg a primit cele mai multe voturi a fost un factor determinant a arătat Fundația
Premiul Genesis a fost creat icircn 2013 de către un grup de filantropi evrei ruși Suma acordată este de un milion de dolari și pacircnă acum toți cei care au fost distinși au donat premiul icircn scopuri filantropice
Fundația Genesis a decis de asemenea să onoreze memoria șef-rabinului Marii Britanii lordul Jona-than Sacks (zl) decedat la 20 no-iembrie 2020 El era unul dintre cei șapte finaliști ai competiției pentru Premiul Genesis dar a murit icircn timpul
campaniei de desemnare obținacircnd pacircnă atunci zeci de mii de voturi din icircntreaga lume Stan Polovets unul dintre co-fondatori și președinte al Fundației și-a manifestat imensul regret față de pierderea acestei mari personalități a iudaismului și a de-clarat că Fundația bdquose pregătește să onoreze această mare voce a evre-imii aducacircnd un omagiu operei lui de-o viață și sprijinind menținerea moștenirii sale intelectuale și spiritua-le pentru a se asigura că va continua să existe pentru generațiile viitoarerdquo
Fundația va organiza la Londra un eveniment pe 14 noiembrie la un an de la decesul rabinului Va fi reali-zat un film documentar despre viața lui Jonathan Sacks Fundația este icircn discuții cu trustul bdquoMoștenirea Rabi-nului Sacksrdquo icircn vederea susținerii și a altor inițiative semnificative pentru a celebra și a păstra moștenirea lui
MAGDALENA PORUMBARUNicu Covaci ne duce lahellip
Tamara de Lempicka A murit ultimul evreu din KujandOdinioară orașul Kujand din Tadjikistan a fost un centru al prezenței evreiești
din Asia Centrală Dar la sfacircrșitul lunii ianuarie bogata viață comunitară a evre-ilor buhareni a luat sfacircrșit prin decesul lui Jura Abaev de 93 de ani ultimul evreu din localitate Grupul de evrei de aici buharenii (denumirea este legată de orașul Buhara) avea rădăcini persane
Fost muncitor Abaev a fost ani de zile liderul spiritual al sinagogii din Ku-jand icircnchisă icircn 1999 Abaev avea cinci copii cu toții emigrați icircn Israel prin anii 1990 ca dealtfel toate rudele lui Abaev Icircn Tadjikistan mai trăiesc aproximativ 20 de evrei așkenazi icircn capitala Dușanbe
Tadjikistanul este unul dintre statele din Asia Centrală de unde după prăbușirea URSS aproape toți evreii au emigrat Aceasta a dus și la reducerea evreilor buhareni din țara vecină Uzbekistan și a bdquoevreilor de la Munterdquo o altă minoritate originară din Persia cu legături stracircnse cu cea din Buhara Exodul din Tadjikistan unde odinioară trăiau 15000 de evrei a fost determinat și de războiul civil izbucnit icircn 1992 care a durat cinci ani cu un mare număr de morți deplasări de populație și sărăcie După terminarea războiului a avut loc asasi-narea lui Gavriel Gavriilov liderul Societății Haverim din Tadjikistan creată icircn perioada postcomunistă care și-a propus reicircnvierea culturii evreiești A fost un alt element care a determinat emigrarea evreilor
Și Abaev a emigrat icircn Israel chiar de trei ori dar de fiecare dată a revenit la Kujand adevăratul lui cămin spunea el A renunțat la o pensie care-i permitea icircn Israel o viață confortabilă dar acolo bdquose simțea un nimenirdquo pe cacircnd icircn orașul său natal bdquoicircl cunoștea și-l respecta toată lumeardquo Icircn casa lui spațioasă a invitat o familie cu patru copii care au avut grijă de el
Decenii de-a racircndul pacircnă la dispariția comunității Abaev a icircndeplinit și funcția de rabin ținacircnd slujbele de icircnmormacircntare și icircngrijindu-se și de cimitirul unde a și fost icircnmormacircntat Nu a avut cine să-i organizeze ceremonii religioase dar a fost condus pe ultimul drum de numeroși prieteni și vecini Sinagoga a fost demolată icircn 2015 el fiind atunci unicul evreu din oraș (EG)
Ascultam interviul acordat de Nicu Covaci realizatorului emisiunii Psiho-logul muzical Andrei Partoş icircn care liderul formaţiei Phoenix vorbea des-pre modul icircn care icircşi achită multe cheltuieli pictacircnd (el fiind absolvent de Arte Plastice) A menţionat atunci numele unei artiste plastice din State-le Unite despre care nu ştiam nimic Tamara de Lempicka
Am regăsit referirea şi icircntr-un inter-viu acordat de acelaşi muzician unei televiziuni private unde apărea şi o fotografie a sa icircn faţa şevaletului Re-alizatoarea TV a fost tentată să atribu-ie tabloul invitatului emisiunii dar Nicu Covaci a precizat că icircn acea fotogra-fie lucra la o reproducere după un ta-blou al Tamarei de Lempicka deoare-ce aceste reproduceri se cer pe piaţă fiindcă icircn America un original se vinde la preţul de 6-7 milioane de dolari
Tamara de Lempicka s-a născut pe 16 mai 1898 la Varşovia ca fiică a lui Boris Gurwik-Goacuterski un avocat rus evreu ce lucra pentru o firmă fran-ceză Mama sa Malwina Dekler era o poloneză care şi-a petrecut viaţa mai mult icircn străinătate unde şi-a icircntacirclnit şi soţul Legenda spune că atunci
cacircnd avea zece ani mama sa a comandat unui p r o e m i n e n t artist local un portret pastel al Tamarei dar ea a detestat să pozeze şi a fost nemulţumită de rezultat a pus macircna pe pensulă şi a făcut portretul surorii sale mai tinere acesta fiind primul portret pictat de ea
După studii de artă plastică la pres tigioase instituţii de icircnvăţămacircnt superior afirmarea Tamarei s-a pro-dus icircn 1925 cu ocazia Expoziţiei In-ternaţionale de Arte Decorative şi In-dustriale Moderne care mai tacircrziu a dat numele stilului Art Deco
Stilul ei a fost un amestec de cu-bism rafinat şi stil neoclasic inspirat icircn special de Jean-Dominique Ingres După al Doilea Război Mondial se va stabili icircn Statele Unite de unde icircn 1974 se va muta icircn Mexic unde a de-cedat icircn 1980 La cererea sa cenuşa i-a fost icircmprăştiată peste vulcanul Po-pocateacutepetl
IOAN IACOB
Alexander Hausvater scriitorulfraza scurtă fa-vorizează ușu-
rința lecturii de către cititori Sunt cărți consistente din care ai ce reține ai ce icircnvăța Am descoperit un nou Haus-vater Vă felicit și vă aplaudrdquo
Costel Postolache l-a descris pe Hausvater drept bdquocel mai mare scrii-tor necunoscut Acum faima lui de scriitor aproape a egalat-o pe cea de regizorrdquo
Actorii Maia Morgenstern și Con-stantin Florescu au selectat fragmen-te din cele trei cărți și le-au citit
bdquoLa fel ca piesele sale lectura cărților lui Hausvater constituie o experiență imersivărdquo a arătat Dan Romașcanu bdquoEl regizează și experimentează atacirct icircn teatru cacirct și icircn literatură Aș spune că nu personajele sunt icircn căutarea unui autor ci autorul este copleșit de perso-najele sale laquoAici Radio Erosraquo poate fi și un scenariu de filmrdquo
Răzvan Voncu a spus că bdquoAlexan-der Hausvater nu este doar un inte-lectual care știe să-și pună gacircndurile pe hacircrtie Este un scriitor icircnzestrat cu talent viziune vocație și cu o calitate tot mai rară astăzi ndash capacitatea de a
fi profund icircntr-o modalitate artistică ac-cesibilă mai multor oameni dispensa-tă de complicații inutile laquoDor călătorraquo este un roman profund despre o temă eternă și niciodată epuizată icircn literatu-ră relația tată-fiu laquoPenumbraraquo este o carte halucinantă scrisă pe linia foarte fină dintre imaginar și referentul isto-ric despre nenorocirile prin care a tre-cut și despre micile drame de zi cu zi icircn spatele cărora se află icircntotdeauna o memorie istorică laquoAici Radio Erosraquo este partea experimentală jucăușă a textului icircn care se vede mintea formi-dabilă de constructor viziunea aces-tui scriitor care creează universuri ficționale puternice și autenticerdquo
Autorul a conchis bdquoSingura mea speranță a fost icircntotdeauna ca la tea-tru să am cacirct mai mulți oameni icircn sală iar icircn literatură ndash cacirct mai mulți cititori Dacă o piesă un film sau o carte are o semnificație sfacircrșitul real este icircnce-putul acelei ștafete icircn care spectatorul sau cititorul ia batonul și icircncepe el să creeze să se gacircndească dacă există vreo legătură icircntre un personaj și viața lui Speranța este să icircl faci să devină un om mai bun mai profund mai iubitorrdquo
(Urmare din pag 15)
David Saranga a vizitat Complexul Comunitar Evreiesc din Cluj
Premiul Genesis 2021 i-a fost decernat regizorului Steven Spielberg
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 21
O bibliotecară spioană icircn serviciul Congresului Evreiesc American
Florence Mendheim (1899-1984) custode al Bibliote-cii Publice din New York a participat pentru a le observa la reuniunile pronaziste din oraș icircntre anii 1933-1938 icircn cadrul organizației Prietenii Noii Germanii numită mai tacircrziu Liga Germano-Americană punacircndu-și viața icircn pe-ricol Conform unei relatări din Jerusalem Post rezulta-tele cercetărilor de dată recentă pe această temă au fost făcute publice de Institutul Leo Baeck din New York
Florence Mendheim era o evreică germană stabilită icircn Bronx alături de familie A lucrat pentru Congresul Evre-iesc American (CEA) condus icircn acei ani de Rabinul Ste-phen Wise Membrii organizației pronaziste din America se icircntacirclneau icircn cafenele și taverne și de multe ori se salutau cu expresia bdquoSă omori un evreurdquo
Michael Simonson arhivist la Institutul Leo Baeck a declarat bdquoNu știm dacă a fost recrutată de CEA sau dacă a venit ca voluntară dar este clar că tot ce se petrecea icircn Germania faptul că avea rude acolo și identitatea ei evreiască au motivat-o icircndeajuns icircn icircncercarea ei de a limita amenințarea nazistă din Ameri-cardquo Dacircndu-se drept o simpatizantă a nazismului Florence Mendheim a furnizat material documentar și rapoarte valoroase pentru CEA cu privire la orientarea extremistă și antisemită a organizației unde se infiltrase ca spioană
Icircn anii rsquo30 delegatul lui Hitler Rudolf Hess le-a dat imigranților germani icircn America permisiunea și directiva de a icircnființa organizația Prietenii Noii Germa-nii care să susțină național-socialismul și izolaționismul Aceasta primea spon-sorizări pentru concerte și tabere de vară pentru a apărea icircn ochii americanilor drept o organizație culturală Florence Mendheim a lucrat aici ca secretară dar a renunțat la slujbă cacircnd situația devenise prea primejdioasă Intrarea icircn război a Statelor Unite a dus la icircnăbușirea grupărilor pronaziste iar de multe ori liderii lor au fost deportați
Mai tacircrziu Florence Mendheim a fost secretară icircn Comitetul pentru Icircnțelegerea Arabo-Evreiască instituție care promova ideea unui stat binațional arab-evreiesc Nu s-a căsătorit niciodată foarte tacircrziu a povestit despre perioa-da ei ca spioană dar oamenii nu i-au dat atenție Documentele i-au fost păstra-te de frații ei care ulterior le-au predat Institutului Leo Baeck (CB)
La icircnceputul lunii martie 2021 av Iulian Sorin fost conducător al Federației ar fi icircmplinit 95 de ani
A trăit aidoma generației sale toa-te faliile sociale ale veacului XX Icircn timpul pogromului legionar din ianuarie 1941 de la București a fost ridicat de pe stradă de legionari și dus la Sina-goga bdquoMalbimrdquo icircnțesată de evrei luați prizonieri A trăit scene de coșmar jafuri umiliri maltratări Pe toți icirci aștepta moartea A fost trimis să care moloz icircn curtea sinagogii Icircntr-o clipă de neatenție a paznicului a escaladat gardul și a fugit Așa a scăpat cu viață A făcut muncă obligatorie La cimitirul din Giulești unde fusese repartizat la apărarea pasivă căra cadavrele celor pieriți icircn bombardamentul din 4 aprilie 1944 Cacircteva bombe au căzut icircn cimi-tir Cacircnd Romacircnia a icircntors armele icircm-potriva Germaniei naziste tacircnărul s-a icircnrolat icircn Forțele de Luptă Patriotică A participat la apărarea Capitalei A cre-zut că icircn lumea care se prefigura nu vor mai exista ură intoleranță violență speranță făcută repede țăndări
Opera lui socială icircn plan comunitar icircnsumează un capitol de istorie post-belică a evreilor romacircni Icircnainte de 1989 a organizat pornind de la zero fostul Cămin-spital bdquoMartin Bălușrdquo Chiar atunci cacircnd după 1990 căminul a fost desființat icircn spațiul rămas liber a icircnființat Centrul de Zi ndash JCC-ul nu exis-ta icircncă ndash și Bucătăria bdquoMartin Bălușrdquo a creat sedii speciale pentru Biblioteca FCER și pentru reprezentanța Claims Conference icircn Romacircnia Din 1991 pacircnă icircn 2005 cacirct a fost secretar gene-ral al Federației și ca președinte inte-rimar după decesul lui Nicolae Cajal a contribuit substanțial la moderniza-rea cu ajutorul JOINT-ului a DASM la reformarea Secției Bunuri cu ac-cent asupra patrimoniului sacru la icircnnoirea educației iudaice redefinirea instituțiilor culturale deschiderea spre societatea romacircnească adacircncirea
d i a l o g u l u i interetnic și interreligios construirea de noi etape icircn relațiile cu Israe-lul cu Aliaua romacircnă recuperarea la cultura-mamă a scriitorilor israeli-eni de expresie romacircnă A acționat pentru combaterea antisemitismului negaționismului antiisraelismului și recunoașterea Drepților icircntre Popoare romacircni A susținut procesul de aderare a Romacircniei la NATO și de integrare icircn UE A făcut parte din conducerea Con-gresului Evreiesc European A impulsi-onat reactivarea Forumului B´nai B´rith icircn Romacircnia A fost membru fondator al Consiliului Minorităților Naționale de pe lacircngă Guvernul Romacircniei fiind se-cretar al Comitetului pentru Culte Cul-tură și Mass Media președinte pen-tru restituirea bunurilor imobiliare ale organizațiilor de minorități naționale A fost membru fondator al Fundației bdquoCaritateardquo al Asociației Evreilor din Romacircnia Victime ale Holocaustului a făcut parte din conducerea Asociației Culturale de Prietenie Romacircnia - Is-rael a Asociației pentru Pacea Re-ligiilor din Romacircnia Pentru meritele sale de lider al FCER a fost distins de președintele țării cu Ordinul bdquoMeritul Culturalrdquo icircn Grad de Comandor
Icircn ultima sa cuvacircntare rostită la Congresul al II-lea al FCER icircn 2010 există un pasaj despre nevo-ia de recunoștință față de icircnaintași bdquoDe-a lungul timpului personalități de excepție au condus activitatea evrei-lor din Romacircnia S-au afirmat nu nu-mai icircn planul vieții iudaice dar și icircn planul vieții romacircnești Mi se pare că ar trebui să avem icircn vedere pentru vi-itor ca memoriei acestor predecesori ai noștri să-i acordăm importanța ce se cuvinerdquo Cuvinte premonitorii
IULIA DELEANU
Sunt zece ani de cacircnd s-a stins din viață prof univ dr Andrei Voinea zl dublu laureat al Premiului Academiei Romacircne autor a 12 tratate de orto-pedie a sute de comunicări publicate icircn țară și străinătate Cacircnd i s-a oferit prilejul cărturarul a dovedit aptitudini de foarte bun organizator a condus Spitalul CFR-2 Spitalul de Urgență Floreasca Centrul pentru Ajutor Me-dical al DASM (CAjM) După 1990 profesorul a fondat Universitatea bdquoTitu Maiorescurdquo acreditată de Consiliul Național de Medicină Academică unde a predat cursuri de ortopedie și traumatologie
A avut icircnzestrări literare remarca-bile semnalate de Iorga care dedica-se o pagină icircntreagă icircn bdquoCuget clarrdquo adolescentului din anii aceia Liceanul debutase la revista orădeană bdquoȚara visurilor noastrerdquo alături de Ovidiu Drimba și Mircea Malița Dar bdquoțara visurilorrdquo lui avea să se facă țăndări nu peste multă vreme Avea 18 ani Icircntr-o singură noapte toți evreii din satele Transilvaniei de Nord au fost ghetoizați icircn capitalele de județ El și familia lui au ajuns la Beiuș Au urmat patru ani de muncă obligatorie la ca-riere de piatră experiență dramatică retrăită icircn prima din cărțile sale de memorialistică bdquoClepsidra și bolova-
nulrdquo scrisă icircmpreună cu Kovacs Ja-nos După pensionare Andrei Voinea continuă să fie activ icircn plan profesi-onal ndash medic la CAjM coordonator al Comisiei de Sănătate a BBR ndash și revine cu succes la scris Din colabo-rarea literară cu regretatul președinte de onoare al ACPRI av Constantin Vișinescu s-au ivit alte două volume de memorialistică bdquoViața icircntre destin și istorierdquo și bdquoUmbre purpuriirdquo
Student la Facultatea de ortope-die din Moscova Andrei Voinea făcea practică la Clinica profesorului Mihail Friedenland Friedenland primise icircnști ințarea că fusese trecut pe laquolista neagră a dușmanilor poporuluiraquo și de-mis din funcția de director
Dar mentorul lui Andrei Voinea a fost profesorul Iuliu Hațieganu de la care a icircnțeles că nu poți fi medic dacă nu știi să fii mai icircntacirci om An-drei era licean cacircnd tatăl lui s-a icircm-bolnăvit grav Medicii de la spitalul clujean unde era internat nu se ară-tau dispuși să riște o operație fără prea mari șanse de reușită Băiatul lui s-a dus atunci la Hațieganu fost profesor al tatălui său Dr Hațieganu a acceptat să-l opereze salvacircndu-i viața Gestul acesta avea să-l deter-mine ca icircn 1955 icircn timpul războiului din Coreea cacircnd lucra la un spital
sub pavilion romacircnesc să lupte fără ca alți medici să icircncerce ca o bolnavă tacircracircndu-se icircntr-un aparat ghipsat pe culoarele spitalului să-și recapete demnitatea mersului ome-nesc Să se icircmpotrivească peste mulți ani hotăracircrii a 7-8 medici orto-pezi să apeleze la soluția chirurgica-lă mai comodă a scurtării piciorului unei paciente și să icircnvingă Pacien-ta a plecat acasă pe picioarele ei icircn-tregi era soția avocatului Vișinescu
care a mărturisit asta la catafalcul medicului
Semnatara racircndurilor de față este beneficiara intervenției făcute de pro-fesor către un fost student al lui deve-nit ortoped cunoscut icircntr-un moment de icircncercare Icircmpreună cu soția sa Doina i-a fost sprijin moral
Profesorul Andrei Voinea trăiește icircn memoria tuturor celor pe care i-a ajutat
IULIA DELEANU
95 de ani de la nașterea lui Iulian Sorin zl
Datoria față de icircnaintași
Benjamin de Rothschild a decedat la 57 de ani
10 ani de la plecarea dintre noi a prof univ dr Andrei Voinea zl Nu poți fi medic dacă nu știi să fii om
Descendent al uneia dintre ramuri-le familiei de Rothschild președintele Consiliului de administrație al societății Edmond de Rothschild Hol-ding SA Benjamin de Rothschild a decedat icircn urma unei crize cardiace a informat publicația franceză Tribune Juive Avea 57 de ani A fost fiul lui Edmond și Nadine de Rothschild și la fel ca tatăl și bunicul lui sprijinea Israelul Grupul franco-elvețian Ro-thschild Holding SA care s-a specia-lizat icircn administrarea unor bănci par-ticulare și gestiunea activelor are 32 de sucursale icircn icircntreaga lume Socie-tatea nu are nici o legătură cu banca franco-britanică Rothschild amp Co care aparține vărului său David
Benjamin i-a urmat tatălui său icircn 1997 Potrivit unui portret schițat de revista Le Point icircn 2014 era pasio-nat de navigația cu vele și de vacircnă-toarea de antilope din Africa și era un mare fumător Deși s-a implicat icircn activitatea societății după opinia lui nu considera că ar fi avut legitimita-te afirmacircnd că un moștenitor chiar dacă obține cele mai bune rezultate nu este sută la sută legitim bdquoNu sunt decacirct o verigă a lanțuluirdquo a declarat el Icircn cercurile financiare era cunos-cut drept un antreprenor de renume
mondial expert icircn finanțe și inovație și avacircnd icircn fața ochilor viitorul și care a acordat atenție creșterii moștenirii familiei Rothschild
De la preluarea conducerii gru-pului el a extins activitatea filantro-pică mai ales icircn Israel Grupul are aici o societate de investiții și a făcut donații substanțiale universităților și unor programe vizacircnd promovarea icircnvățămacircntului icircn mediile sărace res pectiv ridicarea nivelului educației pentru copiii din acest mediu Icircn apri-lie icircmpreună cu soția sa Ariane a făcut o donație de 50 de milioane de șekeli pentru achiziționarea de echi-pament medical pentru 22 de spitale din icircntreaga țară ca sprijin acordat Is-raelului icircn bătălia icircmpotriva pandemiei de Coronavirus (EG)
22 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
Keshet ndash importanța vieții
icircn iudaismicircncerca să icircnțe-legem dacă
această prăpastie poate fi depășită dacă putem crea un pod Cu siguranță știți cu toții cacirct de importantă este viața icircn iudaism ca element central Viața este sacră icircn iudaism Tora ne spune să alegem viața iar acest icircn-demn stă alături de noi de generații Viața ar trebui să primeze icircn fața ori-cărei reguli sau tradiții religioase
Evreii haredi (ultrareligioși) repre-zinta aproximativ 14 din populația Israelului dar icircn același timp 30 dintre infectările cu noul Coronavirus din țara noastră au fost identificate icircn racircndul acestei comunități Icircn racircndul comunității haredi rata mortalității din cauza Covid-19 este de patru ori mai mare decacirct icircn restul țării Aces-te date statistice arată așa și pentru că o parte dintre sinagogile și școlile religioase din comunitate au rămas deschise De asemenea au avut loc icircnmormacircntări cu mii de participanți icircn timpul celui de-al treilea lockdown Ați văzut probabil fotografii icircn care se ob-serva ușor că mulți dintre participanți nu respectau distanțarea și nu purtau mască De altfel unii dintre acești ra-bini icircnmormacircntați icircn ceremonii cu mii de participanți au murit tocmai din ca-uza noului Coronavirus
Este așadar de icircnțeles de ce unii evrei seculari sau chiar religioși dar care nu fac parte din această mino-ritate au fost supărați Oamenii au simțit că icircn această comunitate exis-tă o profundă lipsă de respect față de viață față de cei din jurul lorrdquo a spus Mordechai Miller care a vorbit icircn continuare despre explicațiile religioa-se și sociale ale acestei polarizări a societății icircntr-o prelegere tradusă de Miriam Rosenzwieg
Icircntreaga sesiune Keshet cu tema Importanța vieții icircn iudaism poate fi urmărită icircn continuare online pe pagi-nile de Facebook ale JCC București și FCER
(Urmare din pag 3)
bdquoNe străduim ca asistații noștrihellipldquoincluși icircn Pro-gramul bdquoCopii icircn
nevoierdquo 97 de rezidenți icircn căminele amintite Măști mănuși gel dezinfec-tant alcool sanitar de zin fectant pen-tru multisuprafețe șer vețele antibac-teriene etc au primit și angajații din toate comunitățile Icircn tot acest interval ne-am bucurat de sprijinul permanent al conducerii FCER și al JOINT-ului al cărui director pentru Romacircnia Is-rael Sabag și-a reconfirmat sprijinul
icircn același spirit al parteneriatului de excepție cu FCER
ndash Ați avut de icircnfruntat riscuri mai mari față de cele ale angajaților din alte sectoare de activitate
ndash Le-am icircnfruntat Toți angajații DASM au venit zilnic la serviciu avacircnd
același orar ca icircn perioada de dinainte de pandemie Am apelat și la sprijinul voluntarilor astfel icircncacirct beneficiarii serviciilor de asistență să resimtă cacirct mai puțin prezența pandemiei și să iasă cacirct mai puțin din locuință spre a nu fi expuși pe cacirct posibil icircmbolnă-virii
ndash Icircn ce stadiu se află vaccinarea rezidenților din cămine și a icircngrijitori-lor lor
ndash Toți cei de la Căminul bdquoRosenrdquo și de la cel din Arad care au dorit să se vaccine-ze au fost vaccinați 78 dintre rezidenți La fel ndash și angajații căminului Icircn acest scop a fost trimisă o caravană specială
ndash Ce aveți icircn vedere pentru anul care a icircnceput
ndash Ne străduim să asigu-răm același nivel de servi-cii ca și icircn anul precedent astfel icircncacirct asistații noștri să fie cacirct mai puțin afectați de pandemia de Covid-19 Ne propunem să continu-ăm acțiunile de voluntari-
at amintite să menținem icircn limitele posibilului echipele care ne-au dat o macircnă de ajutor icircn protejarea celor cu grad mai ridicat de vulnerabilitate Sperăm ca prin continuarea procesu-lui de vaccinare să ne reluăm activi-tatea icircn parametrii normalității
(Urmare din pag 11)
Mișcarea Legionară omagiată icircn Senatul Romacircniei
Centenar PAUL CELAN
Se icircmplinesc icircn această lună o sută de ani de la nașterea lui Paul CELAN unul dintre importantele spirite care au marcat gacircndirea poetică europea-nă a secolului XX Născut Antschel la 23 noiembrie 1920 icircntr-o familie de evrei germanofoni din Cernăuți (oraș aflat atunci sub administrație romacirc-nească) pleacă icircn 1938 icircn Franța unde icircși icircncepe studiile universitare
dar renunță un an mai tacircrziu pentru a se icircntoarce la Cernăuți După 22 iunie 1941 este mobilizat icircn detașamentele de muncă obligatorie iar icircn 1942 părinții icirci sunt deportați icircn lagăre din Transnistria unde decedează Icircn 1945 se refugiază la București unde adoptă pseudonimul Celan (de fapt o anagramă a numelui său) Icircn 1947 de-cide să părăsească definitiv Romacircnia iar după șase luni petrecute la Viena se stabilește la Paris unde reicircncepe studiile universitare
La Viena publică un prim volum de versuri și se icircmprietenește cu In-geborg Bachmann cu care trăiește o complicată și dramatică poveste de dragoste cores pondența dintre ei fi-ind cuprinsă icircn volumul Timp al inimii tradus icircn 2010 icircn limba romacircnă
Poet de expresie germană Paul Celan publică icircn 1952 Mohn und Gedaumlchtnis (volum tradus icircn 2006 icircn romacircnește cu titlul Mac și memorie) cartea care i-a adus recunoașterea criticii urmată de alte volume care l-au consacrat drept unul dintre cei mai importanţi poeţi ai secolului XX Totodată traduce icircn germană din lu-crările unor autori prestigioși Primeş-te icircn 1958 Premiul Literar al Oraşului
Bremen iar icircn 1960 i se decernează Premiul Georg Buumlchner Bolnav se si-nucide icircn 1970
După cum remarca Norman Ma-nea Benjamin Fondane și Paul Celan rămacircn cei mai importanți mesageri ai moștenirii evreiești și romacircnești icircn Franța ambii dedicați artei nemuri-toare a scrisului și a căror viață a fost marcată de un destin tragic
Pentru a marca Centenarul Paul Celan Editura Polirom a publicat icircn acest an 2 volume Primul dintre acestea intitulat Meridianul și alte proze (ediție revizuită) cu o traduce-re din limba germană și note de An-drei Corbea este o prestigioasă și mi-găloasă icircntreprindere de transpunere icircn romacircnește a prozei lui Paul Celan
Cel de-al doilea ndash bdquonu vreacicatri-cerdquo Studii despre Paul Celan la icircm-plinirea a 100 de ani de la nașterea poetului ndash icircl are de această dată ca autor pe același Andrei Corbea pro-fesor la Universitatea bdquoAlexandru Ioan Cuzardquo din Iași laureat al Premiului Herder și al Premiului Jakob-und-Wil-helm-Grimm Ambele vin să comple-teze integrala operei poetice a lui Paul Celan icircncepută icircn 2015 la aceeași editură (II)
Manual de combatere a antisemi tismului
Comisia Europeană icircmpreună cu IHRA a publicat un manual de utilizare practică a definiției de lucru a antisemitismului Documentul a apărut sub egida președinției germane a Consiliului UE
Bazat pe o cercetare atotcuprinzătoare efectuată de Bundesverband RIAS (Asociația Federală a Departamentelor de Cercetare și Informații despre An-tisemitism) manualul oferă o privire de ansamblu asupra bunelor practici ale unor organizații internaționale administrații naționale societatea civilă și comunitățile evreiești din Europa Sunt enumerate 35 de bune practici de la icircnsușirea punerii icircn aplicare a legislației pacircnă la icircnregistrarea și informarea inci-dentelor antisemite Manualul prezintă 22 de surse care au prezentat incidente antisemite icircn Europa și care susțin corectitudinea definiției de lucru a antisemi-tismului elaborată de IHRA
Referindu-se la editarea manualului vicepreședintele Comisiei Europene Margaritis Schinas a declarat bdquoTrebuie să combatem antisemitismul oriunde icircl icircntacirclnim Viața evreiască este o parte a societăților noastre și suntem deciși să o protejăm Noul manual facilitează icircndeplinirea acestui angajament și răs-punde cerințelor statelor membre pentru o cunoaștere mai bună și folosirea definiției elaborate de IHRA Manualul va deveni un alt instrument valoros al statelor membre pentru a pune icircn aplicare Declarația Consiliului UE de comba-tere a antisemitismuluirdquo
Organizațiile evreiești europene au salutat apariția manualului bdquoEste deose-bit de important să se ofere guvernelor și agențiilor de securitate liniile directoa-re necesare punerii icircn aplicare a definiției IHRA care oferă practici icircn proteja-rea fizică a comunităților evreiești Salutăm publicarea acestui ghid icircn contextul icircn care teoriile conspiraționiste antisemite și atacarea evreilor se răspacircndesc pe continentul nostrurdquo a subliniat dr Moshe Kantor președintele Congresului European Evreiesc
bdquoImportanța acestui manual este de a demonstra cum definiția de lucru a antisemitismului se poate folosi pentru combaterea antisemitismului Este un instrument necesar și valoros pentru toate guvernelerdquo a arătat Simone Rodan-Benzaquen director al Filialei Europa a Comitetului Evreiesc American (EG)
Senatul Romacircniei a devenit un loc icircn care Mișcarea Legionară a putut fi omagiată fără nici un fel de opreliști sau rețineri Icircntr-un comunicat trans-mis de Institutul Național pentru Stu-dierea Holocaustului din Romacircnia (INSHR) bdquoElie Wieselrdquo acesta solicită Senatului Romacircniei bdquovigilență față de omagierea memoriei Mișcării Legio-narerdquo
Uluitor și revoltător a fost că pe data de 24 februarie profitacircnd de faptul că declarațiile politice nu pot fi imputate juridic unui parlamentar senatorul Alianței pentru Unitatea Ro-macircnilor Sorin Lavric i-a adus un oma-giu lui Valeriu Gafencu numit bdquosfacircnt al icircnchisorilorrdquo (httpswwwyoutubecomwatchv=nFE9DwBWGZk)
bdquoAsemenea opinii de la tribuna democrației romacircnești trebuie să icircn-cetezerdquo atrage atenția INSHR amin-tind că bdquoicircn fapt Valeriu Gafencu a fost membru activ al Mișcării Legionare iar icircn timpul rebeliunii din ianuarie 1941 a incitat cu pistolul icircn macircnă elevi din liceele ieșene să se alăture tentativei de lovitură de stat Icircn 1941 după interzicerea Mișcării Legionare a fost condamnat la icircnchisoare pentru că a militat pentru reactivarea acestei mișcări fascisterdquo
Indulgența față de astfel de ma-nifestări contravine cu cele afirmate pe 21 ianuarie ac cu prilejul come-morării victimelor Pogromului de la București de președinta Senatului Romacircniei Anca Dragu care declara
bdquoAntisemitismul xenofobia și rasismul reprezintă pericole de actualitate pe care dacă nu le contracarăm ferm so-cietatea noastră și noi toți vom avea de suferit Obligația noastră morală la 80 de ani de la această tragedie este să omagiem așa cum se cuvine memoria celor care au suferit icircn acest eveniment dezonorant și să ne asigu-răm că această dramă va rămacircne me-reu vie icircn conștiințele noastrerdquo
INSHR trage concluzia bdquocă icircncercă-rile AUR de delimitare de Mișcarea Le-gionară sunt fake news-urirdquo dar ar mai trebui să ne asigurăm că la adăpostul libertăților democratice prost icircnțelese Parlamentul nu devine o tribună de ex-primare a unor opinii pe care apoi politi-cienii le infirmă dar faptul că ele au fost rostite și-a făcut deja efectul asupra unei părți a electoratului romacircn (AM)
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 23
Y D E C E S E Y C O M E M O R Ă R I Y
FILE DE CALENDAR6Evrei născuți icircn luna aprilieClaude Cohen-Tannoudji ndash fizi-
cian Născut la Constantine Algeria 1 aprilie 1933 membru icircn Academia Franceză 1981 Premiul Nobel pentru fizică 1997
Nachman din Breslov ndash rabin Născut la Medzybizh 4 aprilie 1772 stabilit la Bratslav și la Uman unde a murit icircn 1810 Mormacircntul lui este loc de pelerinaj
Simcha Jacobovici ndash regizor ar-heolog scriitor canadian Născut la Pe-tah-Tikva din părinți originari din Romacirc-nia 4 aprilie 1953 Cărți și filme despre istoria evreiască antică
Mircea Săucan ndash regizor și pro-zator Născut la Paris 5 aprilie 1928 revenit cu familia icircn Romacircnia 1934 Emigrat icircn Israel 1987 decedat la Na-zareth-Illit 2003
Eliyahu Bakshi-Doron ndash Șef-Rabin sefard al Israelului 1993-2003 Născut la Ierusalim 5 aprilie 1941 Adept al dialogului interconfesional Decedat la Ierusalim 12 aprilie 2020
Frida Wattenberg ndash membră a Rezistenței franceze Născută la Pa-ris 7 aprilie 1924 activistă comunitară Distinsă cu Legiunea de Onoare Dece-dată la Paris 3 aprilie 2020
Edmund Husserl ndash filozof Născut la Prossnitz Moravia 8 aprilie 1859 convertit la luteranism1886 Icircntemeie-torul școlii de fenomenologie Decedat la Freiburg 1938
Maria Banuș ndash poetă Născută la București 10 aprilie 1914 Primul vo-lum bdquoȚara fetelorrdquo 1937 Premiul Her-der pentru poezie 1986 Decedată la București 1999
Stefan Heym (Helmut Flieg) ndash scrii-tor Născut la Chemnitz 10 aprilie 1913 refugiat icircn SUA1935-1952 Premiul Ie-rusalim 1993 Decedat la Ein Bokek Israel 2001 icircnmormacircntat la Berlin
Tristan Tzara (Samuel Rosen-stock) ndash poet Născut la Moinești 16 aprilie 1896 stabilit icircn Franța Unul dintre icircntemeietorii dadaismului Dece-dat la Paris 1963
Cynthia (Shoshana) Ozick ndash scrii-toare Născută la New York 17 aprilie 1928 Autoare de povestiri și romane despre viața evreilor din America
Menachem Mendel Schneerson ndash Lubavitcher Rebbe lider al Mișcării Habad Născut la Nikolaev 18 aprilie 1902 Stabilit icircn SUA 1941 a icircntemeiat o rețea de sinagogi școli instituții me-dicale Decedat la New York 1994
Rita Levi-Montalcini ndash neurobio-log Născută la Torino 22 aprilie 1909 Premiul Nobel pentru medicină 1986 Senator pe viață icircn Senatul Italiei pacircnă la deces 2012
Barbra Streisand ndash actriță de ci-nema și cacircntăreață Născută la New York 24 aprilie 1942 Printre cacircntecele interpretate bdquoKol Nidrerdquo și alte melodii ebraice clasice
Adolphe (Isaac Moise) Creacutemieux ndash lider al evreimii franceze Născut la Nicircmes 30 aprilie 1796 Icircntemeietor al Alianței Israelite Universale1860 De-cedat la Paris 1880
Evrei decedați icircn luna aprilieHelena (Chaja) Rubinstein ndash pro-
ducătoare de cosmetice și colecționară de artă Născută la Cracovia 1870 stabilită icircn SUA 1914 Decedată la New York 1 aprilie 1965
Lev Davidovich Landau ndash fizician Născut la Baku 1908 Premiul Nobel pentru fizică 1962 Decedat la Mosco-va 1 aprilie 1968
Israel Avraham Portugal ndash lider al hasidismului de Sculeni (bdquoSculener Reberdquo) Născut icircn Romacircnia 1923 de-cedat la New York 1 aprilie 2019
Adam Schlesinger ndash compozitor textier cacircntăreț Născut la New York 1967 Premiul Emmy pentru muzică și lirică originală 2019 Decedat la New York 1 aprilie 2020
Allen Ginsberg ndash poet Născut la Newark New Jersey 1926 A scris și poezii pe teme iudaice Decedat la New York 5 aprilie 1997
Isaac Asimov (Isaak Yudovich Ozimov) ndash chimist autor de romane științifico-fantastice Născut la Petrovi-ki Rusia 1920 emigrat icircn SUA 1923 Decedat la New York 6 aprilie 1992
Helene Aylon (Greenfied) ndash pictoriță Născută la Brooklyn NY 1931 Om de artă eco-feminist și co-mentatoare feministă a Bibliei Ebraice Decedată icircn SUA 6 aprilie 2020
Mark Steiner ndash filozof Născut la Bronx NY 1942 profesor la Universita-tea Ebraică din Ierusalim Specialist icircn filozofia științei Decedat la Ierusalim 6 aprilie 2020
Ilarie Voronca (Eduard Marcus) ndash poet și eseist Născut la Brăila 1903 stabilit icircn Franța 1933 S-a sinucis la Paris 8 aprilie 1946
Primo Levi ndash scriitor Născut la To-rino 1919 supraviețuitor al lagărului de la Auschwitz Scrieri referitoare la experiențele sale icircn Holocaust S-a si-nucis la Torino 11 aprilie 1987
Ludwik Lazarus Zamenhof (Ley-zer Leyvi Zamengov) ndash medic și lingvist Născut la Byalistok 1859 Creator al limbii esperanto Decedat la Varșovia 14 aprilie 1917
Nina Cassian (Reneacutee Annie Cas-sian Mătăsaru) ndash poetă Născută la Galați 1924 exilată icircn SUA 1985 A scris și pe teme evreiești Decedată la New York 14 aprilie 2014
Meir A Halevy (Meir ben Abraham Hahamu) ndash rabin și istoric Născut la Piatra Neamț 21 martie3 aprilie 1900 Emigrat icircn Franța 1963 decedat la Pa-ris 15 aprilie 1972
Liviu Librescu ndash inginer Născut la Ploiești 1930 profesor la Virginia Tech Blacksburg SUA 1985 Ucis icircn timpul orei de curs de către un criminal 16 aprilie 2007
Chaim Herzog ndash general și om po-litic Născut la Belfast 1918 emigrat icircn Palestina 1935 Președinte al Isra-elului 1983-1993 Decedat la Tel Aviv 17 aprilie 1997
Benjamin Disraeli (DrsquoIsraeli 1st Earl of Beaconsfield) ndash scriitor și om politic Născut la Londra1804 conver-tit la anglicanism 1817 Prim-ministru al Angliei icircn trei racircnduri 1868-1881 A păstrat legătura cu iudaismul Decedat la Londra 19 aprilie 1881
Marcel Hermann Iancu (Janco) ndash pictor și arhitect Născut la București 1895 emigrat icircn Palestina 1941 Pre-miul Israel 1957 Decedat la Ein Hod Israel 21 aprilie 1984
Esteacutee Lauder ndash producătoare de cosmetice Născută la Corona NY 1906 Icircntemeiază Esteacutee Lauder Com-panies1946 Decedată la New York 24 aprilie 2004
Ezer Weizman ndash general și om poli-tic Născut la Tel Aviv1924 Președinte al Statului Israel 1993-2000 Decedat la Caesarea Israel 24 aprilie 2005
Moșe Teitelbaum ndash bdquoSatmarer Reberdquo Născut la Ujfeherto Ungaria 1914 emigrat icircn SUA 1947 Decedat la Williamsburg NY 24 aprilie 2006
Iosif Iser (Iosif Isidor Rubinsohn) ndash pic-tor și grafician Născut la București 1881 Membru al Academiei Romacircne 1955 De-cedat la București 25 aprilie 1958
Ludwig Wittgenstein ndash filozof Născut la Viena 1889 Specialist icircn logică epistemologie filozofia limbaju-lui Refugiat icircn Anglia 1939 Decedat la Cambridge 29 aprilie 1951
LUCIAN-ZEEV HERȘCOVICI
6S-a stins din viață Alexandru (Sandu) Singer
Fostul director al Editurii Hasefer Alexandru Sin-ger zl s-a născut la Brăila icircn 1932 icircntr-o familie evreiască din clasa mijlocie Bunicul său era un cu-noscut croitor iar tatăl pălărier Familia s-a mutat la București cacircnd Alexandru avea doar doi ani Dar legile rasiale și războiul distrug afacerea iar tatăl ajunge icircntr-un lagăr de muncă din Moldova Crește icircn grija mamei și foarte tacircnăr la 13 ani ajunge ucenic electrician
Cărțile sunt universul lui și continuă să studieze chiar și icircn perioada dură a războiului astfel icircncacirct după război s-a icircnscris la Facultatea de Filosofie a Universității din București
Icircn 1955 la absolvirea facultății fiind deja căsătorit cu Elena profesoară de biologie nu i se admite repartizarea icircn specialitate icircn Capitală și se angajează la nou icircnființata Televiziune Romacircnă fiind cacircteva luni cameraman Icircn fine li se repartizează posturi icircn Oradea lui ca icircndrumător cultural la Felix iar Elenei ca profesoară icircntr-un sat alăturat Cacircțiva ani Sandu lucrează chiar icircn Băile Felix fiind unul dintre cei care revitalizează și bdquonascrdquo viitoarea stațiune
Oradea are o intensă viață culturală și Sandu se implică activ scrie face parte din colectivul revistei bdquoFamiliardquo și devine profesor de filosofie la Liceul bdquoGojdurdquo colaborează și la teatru Icircși continuă pasiunea pentru sociologie și lu-crează icircn acțiuni de sociologie aplicată alături de profesorul și icircndrumătorul său Octavian Neamțu
Icircn anii rsquo60 este anchetat de Securitate pentru că primise invitație la un Con-gres de Sociologie icircn Anglia unde evident nu ajunge Icircn schimb continuă să scrie analize și să coopereze cu profesori europeni este primul care introduce noțiunea de educație continuă icircn Romacircnia fiind publicat atacirct icircn țările socialiste cacirct și icircn Canada Suedia și Germania
Icircn 1972 la icircnființarea Ministerului Culturii și Educației Socialiste este che-mat la București Icircn 1980 e chemat la ministrul Suzana Gacircdea care icircl critică deoarece e bdquoprea băgăreț și icircncăpățacircnatrdquo și icircl mută din minister I se propune să lucreze la Editura Politică poziție pe care o refuză Ajunge redactor la Editura bdquoIon Creangărdquo unde va lucra pacircnă după Revoluție
Chiar dacă se pensionează oficial icircn 1992 e abia icircnceputul unei noi ere pentru Sandu Singer Devine directorul unei mici edituri private icircși intensifică colaborările internaționale participă la conferințe pe tema educației continue și organizează la București cu sprijin UNESCO un eveniment cu această temă
Continuă prin a lucra alături de Zigu Ornea la Editura Hasefer redactează nenumărate cărți ale autorilor evrei din țară și din străinătate și devine directorul editurii după dispariția lui Ornea
Abia la vacircrsta de 76 de ani se va retrage din activitate despărțindu-se cu greu de pasiunea sa Totuși continuă să redacteze și să tipărească cărți pen-tru prieteni și colaboratori călătorește icircn toată lumea de la New York pacircnă icircn Norvegia scrie pentru bdquoObservator Culturalrdquo bdquoDilemardquo și bdquoAdevărul culturalrdquo se implică icircn viața comunității evreiești și primește Premiul bdquoȘafranrdquo icircn Elveția
A lucrat trei ani și jumătate ca voluntar la Centrul Educațional Lauder unde avea ore de lectură la bibliotecă și pentru toți elevii era bdquobuniculrdquo
Dumnezeu să icirci binecuvacircnteze amintirea
Izu Gott zl ndash 5 ani de la intrarea icircn eternitate
Izu Gott zl a dominat viața muzicală evreiască din Romacircnia celei de-a doua părți a veacului XX Icircn familia lui de mu-zicieni dorohoieni copiii se bucurau să cacircnte icircmpreună ore icircntregi Oifn pripicik A idișe mame Ba mir bist ti șein Frații mai mari cacircntau la vioară și la acordeon Icircntr-o zi ndash tunete și fulgere fratele mai mare l-a prins umblacircnd la acordeonul lui Pe urmă a icircnceput să-l icircnvețe Cacircnd și-a dat seama că și-a icircntrecut profesorul i-a icircncredințat instrumentul
Era icircn clasa icircntacirci primară cacircnd el familia lui tot șteitl-ul au fost deportați icircn Transnistria A ținut minte toată viața vagoanele de marfă bdquocazareardquo icircn sinagogi părăsite tifosul morții de dimineață Și totuși muzica nu i-a părăsit nici pe el nici pe ai lui Iubea deopotrivă folclorul evreiesc și romacircnesc După 1959 cacircnd a terminat Conservatorul a fost dirijor al Teatrului Evreiesc de Stat din Iași și al Ansamblului Doina Moldovei Icircn 1979 a fost pus să aleagă ori Doina ori comunitatea Deoarece teatrul evreiesc ieșean se desființase a preluat con-ducerea Corului de Talmud Tora din oraș bdquoComunitateardquo a răspuns Depar-tajare formală Cine vede hasidim-ii israelieni dansacircnd și cacircntacircnd pe motive folclorice romacircnești icircnțelege asta Din 1980 a condus corul de Talmud Tora din București Apoi a fost icircndrumător muzical pe țară al corurilor comunitare A făcut turnee de mare succes icircn Israel Europa America A cacircntat la Casa Albă
Izu Gott n-a plecat de tot dintre noi ne-a lăsat pe cel mai bun discipol Bog-dan Lifșin
IULIA DELEANU
Icircnhumați icircn cimitirele CEB din București VLĂDESCU JANETTA (Cimitirul Giurgiului) STOENESCU SUZETTE (Cimitirul Filantropia) GEORGESCU FE-LICIA (Cimitirul Sefard) SINGER SANDU (Cimitirul Giurgiului) GUTTMANN BERNHARD (Cimitirul Sefard) COHN MERY BEATRICE (Cimitirul Sefard) BARID ANDY (Cimitirul Giurgiului) LEONDARI VASILE-GRIGORIE (Cimitirul Giurgiului)
24 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
franceze iar mono-grafiile și sintezele critice privind lite-ratura daneză au fost de asemenea consultate icircn romacirc-nă franceză sau germană Știm asta deoarece icircn cel mai bun stil academic Ștefan Cazimir ne dezvăluie la finalul cărții biblio-grafia pe care a icircntrebuințat-o de pri-sos să subliniez că a mers la sursele esențiale și că a știut cu deprindere de vechi truditor icircn cultura romacircnă să ca-ute mereu legăturile cu literatura noas-tră Fie prin traduceri fie prin sinteze
Pretextul cărții dacă era nevoie de unul l-a reprezentat probabil dubla aniversare icircn 2020 a scriitorului Hans Christian Andersen născut icircn 1805 și trecut la cele veșnice icircn 1875 Ștefan Cazimir a ales cea mai frumoasă și icircn
Vedere din Elsi-nor Escursiuni icircn literatura daneză cea mai recentă carte a lui Ștefan Cazimir apărută la finele anului trecut a luat prin surprin-dere lumea literară romacircnească
Absența unor reacții critice mai
consistente o dovedește cred limpe-de iar motivele sunt și ele ușor de ghicit Profesorul Ștefan Cazimir este o enciclopedie culturală vie icircnsă nu era cunoscut ca specialist icircn literaturi nordice Și-apoi icircn timpuri de pande-mie cacircnd viața culturală se derulea-ză la ralenti cine să se mai ocupe la București de cercetări privind literatu-ra daneză Nu icircn ultimul racircnd Ștefan
Cazimir este cunoscut ca o persona-litate plină de umor care și icircn Parla-ment se amuza pe seama carențelor bdquoaleșilor neamuluirdquo nu puțini s-au gacircndit că icircntre copertele cărții despre puțin cunoscuta la noi literatură da-neză se află o uriașă farsă Mai ales că subtitlul trimite la cunoscuta carte a lui Nicolae Filimon Escursiuni icircn Germania meridională (1858) Cum Nicolae Filimon face parte din teritoriul literar icircn care expertiza profesorului Cazimir este absolută mulți au bănuit o farsă culturală
Nimic mai fals Vedere din Elsinor chiar este o suită de 16 profiluri literare consacrate scriitorilor clasici ai litera-turii daneze de la Ludvig Holberg la Jens Christian Groslashndahl precedate de o introducere și un capitol de con-cluzii Operele lor au fost citite icircn tra-duceri romacircnești (cele mai multe) sau
O carte neobișnuită sau excelența evreiască icircn timpuri de pandemieRealitatea
cărţii
Adevărul pocit după preferințeDemiterea președintelui Asociației Foștilor Deți-
nuți Politici și Victime ale Dictaturii din Romacircnia Octa vian Bjoza din funcția de subsecretar de stat la Secretariatul de Stat pentru Recunoaşterea Meritelor Luptătorilor Icircmpotriva Regimului Comunist a stacircrnit o furtună pe scena politică romacircnească Furtună care icircntre altele a (re)adus la suprafață o grămadă de minciuni și gunoaie pe care societatea romacircnească se străduiește de peste trei decenii să le ignore și să le țină sub preș dar care icircmput aerul de cacircte ori preșul este mișcat din loc și mizeria iese la iveală
Totul a pornit de la un comunicat semnat de O Bjoza icircn numele AFDPR ca reacție la amendamen-tele introduse de deputații Silviu Vexler Ovidiu Ganț și Slavoliub Adnagi la Legea nr 2322020 amenda-mente care prevăd că nu se pot acorda indemnizații bdquopersoanelor condamnate pentru infracțiuni icircmpotri-va umanității sau celor icircn cazul cărora s-a dovedit că au desfășurat o activitate fascistă sau legionară icircn cadrul unei organizații sau mișcări de acest fel și nici copiilor acestorardquo
Așa și Pe cine ar putea deranja (și de ce) că foștii legionari și criminali de război atacircția cacircți mai sunt icircn viață și (mai ales) odraslele lor nu pot icircn-casa indemnizații de la statul romacircn Răspunsul scurt este pe AFDPR și partidele AUR și PSD Răs-punsul mai lung este cel la icircntrebarea bdquode ce icirci su-pără această decizierdquo
Conform Asociației pentru cei care icircși executau sentințele icircn icircnchisorile comuniste bdquonu mai conta din ce partid făcuseră vreodată parte sau nurdquo așadar acum li se bdquocontestă meritele și se schimbă sensul luptei lor de rezistență icircmpotriva comunismuluirdquo Și dacă faptele părinților nu contează pentru Asociația Foștilor Deținuți Politici după cum se afirmă icircn co-municatul publicat pe site-ul organizației evident că pentru Bjoza copiii tuturor deținuților politici trebuie să primească indemnizații bdquoindiferent de faptul că părinții lor au fost criminali de război naziști legio-nari sau comuniștirdquo bdquoCe vină puteau să aibă copiii fasciştilor naziştilor legionarilor evreilor comuniş-tilor romacircnilor Ce vină puteau să aibă copilaşii ră-maşi acasă pentru faptele comise de părinţi Aşa vedem noi problemardquo a spus Bjoza
Este o mare eroare să pui semnul egal icircntre toți deținuții politici indiferent de faptele lor doar pentru că și legionarii s-au opus comunismului Atunci să ne așteptăm ca AFDPR să propună clemență și pentru Hitler și partidul național-socialist deoarece și ei de-clarau că dușmanul lor cel mai mare este comunismul motiv pentru care a și fost declanșată Operațiunea Barbarosa adică atacarea Uniunii Sovietice Aș mai adăuga doar că ignoracircnd vina pentru care unii
deținuți au ajuns icircn pușcărie Bjoza nu face decacirct să perpetueze afirmația falsă a comuniștilor care pre-tindeau că toți luptătorii anticomuniști sunt legionari Azi AFDPR afirmă că toți deținuții politici erau la fel pentru că erau anticomuniști Crimele comise de unii dintre ei inclusiv icircmpotriva evreilor nu mai contează vina a fost spălată de trecerea prin detenție
Dar cu evreii fostul subsecretar de stat o rezolvă repede bdquoAFDPR nu contestă existența Holocaustu-lui icircn Romacircnia Singurul lucru care poate fi discutat constă icircn dimensiunile Holocaustuluirdquo Adică dacă Holocaustul din Romacircnia ar fi avut mai puține vic-time culpa legionarilor ar fi fost mai mică Motiv su-ficient pentru demitere arăta Florin Cicircțu bdquoA pune icircn discuţie dimensiunile Holocaustului şi a icircncerca să pui pe umerii comunităţii evreieşti aducerea comu-nismului icircn Romacircnia este nu doar o icircncercare de a mistifica istoria ci şi un gest periculos pentru valorile democraticerdquo Poziție susținută și de Andrei Muraru reprezentant special al Guvernului pentru promova-rea politicilor memoriei și combaterea antisemitismu-lui care a afirmat că bdquoreexaminarea faptelor istorice sub forma negaţionismului deflectiv este o formulă icircntacirclnită a negaţioniştilor iar declaraţiile publice ale lui Octavian Bjoza sunt insultătoare pentru memoria victimelor Holocaustului şi pentru urmaşii acestorardquo
Negarea dimensiunii Holocaustului nu e ceva nou Să ne amintim că Dan Șova senator și purtă-tor de cuvacircnt al PSD la acea vreme a declarat icircn 2012 că la Iași germanii au omoracirct 24 de evrei Motiv pentru care partidul l-a trimis icircn vacanță icircn SUA cu condiția să viziteze și Muzeul Holocaustului Iar apoi Dan Șova a fost uns ministru de către președintele PSD și prim-ministrul de atunci Victor Ponta
Așa că de ce să ne mirăm acum că tot PSD prin gura lui Florin Roman afirmă că demiterea lui Bjoza a fost decisă de unii care stau bdquoicircn spatele cortineirdquo și bdquoiau decizii politice pe care le icircnmacircnează icircn plic pre-mieruluirdquo Cine să fie icircn spatele cortinei Oculta iudeo-masonică așa cum se spunea pe vremea legionarilor pe care azi icirci apără (din nou) PSD Icircn acest context poziția AUR (bdquogestul premierului PNL arată care este adevărata culoare a coaliţiei de guvernămacircnt roşul aprins al tancurilor sovietice bolşevicerdquo) nu ne miră dar ne dă ocazia să afirmăm icircncă o dată că AUR nu e deloc izolat pe scena politică romacircnească
Și atunci să ne mai uluiască faptul că Maia Mor-genstern a fost tratată de bdquojidrdquo la o icircntacirclnire cultura-lă iar icircn Parlament sunt omagiați doi legionari fără ca vreun alt parlamentar icircn afară de Silviu Vexler să protesteze
Dacă nu ne trezim viitor de AUR țara noastră areALX MARINESCU
Preţul unui abonament pe un an este de 30 lei Abonamentele pentru cititorii din provincie se vor face la comunităţile evreieşti din localitatea respectivă ABONAŢII SUNT RUGAŢI SĂ COM-PLETEZE ADRE SA EXPEDITORULUI PE CUPON Pentru cei din Bucureşti ndash la sediul FCER din str Sfacircnta Vineri nr 9 ndash 11 cod poştal 030202 Cod fiscal FCER 7426470 Abonamentele se mai pot achita şi prin mandate poştale fie pe adresa FCER ndash la oficiile poştale din localitate FIRST BANK SUCURSALA MOŞILOR OLARI Contul IBAN RO66PIRB4236745798003000 (RON) RO03PIRB4236745798002000 (USD) RO37PIRB4236745798001000 (EUR) Pentru EUROPA un abonament pe un an costă 45 de euro (cu toate taxele incluse) Pentru EXTRA EUROPA un abonament costă 95 de dolari USA (cu toate taxele incluse) Pentru Israel un abonament pe un an costă 40 de dolari USA
REALITATEA EVREIASCĂREDACŢIA Bucureşti
str Maria Rosetti nr 17 sector 2COD POŞTAL 020481 OP 9
Tel fax 021-3227560wwwjewishfedro
realitateaevreiascagmailcomSerie nouă a
REVISTEI CULTULUI MOZAICFondată icircn 1956
de Şef-Rabin Dr Moses Rosen
Redactor-şef Alexandru MARINESCU
Redactori Dr Claudia BOSOI
Iulia DELEANUDan DRUŢĂ
Luciana FRIEDMANNEva GALAMBOS (senior editor)
George GIcircLEA Mihaela OBERSCHI
Foto Sandu CAcircLŢIASecretar de redacţie Emilia HRISTEA
DTP Gabriel IONESCU
Tiparul executat de Tipografia TIPOART IDEA STUDIO
BucureştiTel 0723531624
Relaţii administrator Mihail TUNSOIU tel 021-3149690
distributierregmailcom
Potrivit art 206 CP responsabilitatea juridică pentru conţinutul fiecărui text aparţine autorului Redacţia nu icircmpărtăşeşte icircn mod obligatoriu punctele de vedere exprimate icircn articolele semnate de colaboratori Redacţia nu primeşte spre publicare decacirct articole scrise cu diacritice
Gacircndul scrisbdquoTrădarea lui
EinsteinldquoScriitor de for-
mație filosofică și icircmpătimit eseist Eric
Emmanuel Schmitt a pus icircn discuție relația om ndash lume Așa a făcut cu Di-derot Freud Mozart etc Icircn ceea ce privește omul de știință confruntat cu efectele descoperirilor sale ndash Schmitt are icircnsă prede-cesori iluștri Brecht (Galileo) Duumlrrenmatt (Fizicienii) și chiar Hainar Kipphardt (Cazul Oppenheimer)
Icircn Trădarea lui Einstein piesa scrisă icircn 2014 tradusă și regizată de Tudor Țepeneag la TES dramaturgul se oprește asupra genialului fizician și dezvoltă relativitatea alegerilor omului sub vremi Icircl surprindem pe savant (la icircnceputul celei de-a Doua Conflagrații Mondiale) pe malul unui lac din New Jersey stacircnd de vorbă cu un vagabond Con-fident al hazardului marginalizatul căruia i-a murit fiul pe front pare o sensibilă (și realistă) cameră de rezonanță pentru icircntrebările pe care și le pune in-telectualul idealist Nu sunt indiferente originea și biografia protagonistului german evreu ateu dar solidar cu neamul său constracircns la exil la rătăciri de apatrid și afectat de pericolul nazist și de esca-ladarea prigoanei antievreiești Conștient că este supravegheat de FBI intracircnd și icircn vizorul Comisiei Hoover el va fi dizgrațiat și apoi reabilitat
Se poate izola savantul de situația tragică a lumii icircn care trăiește Se poate despărți de destinația dată invențiilor sale de cei care le-au creditat Se poate rupe de putere de politică Cea mai arzătoare di-lemă a acestui pacifist și iubitor al muzelor care l-a alertat pe Roosevelt asupra avansului experimente-lor germane și asupra rolului decisiv al forțelor ce vor deține bomba atomică este aportul său la cercetări ce au dus la finalizarea armei atomice El va parti-cipa la celebrul Proiect Manhattan (1940) numai că apoi după Hiroshima se va trezi plin de groază ca un ucenic-vrăjitor Pe de altă parte el va semna icircn 1965 icircmpreună cu Bertrand Russel un manifest privind pericolul bombei cu hidrogen
Interesul față de text și setea de teatru după pandemie icircnsuflețesc jocul interpreților icircndrumați de Tudor Țepeneag Simplitate firesc gravitate dar și umor autoironie și caldă comunicare umană ndash asta exprimă dialogul dintre Andrei Finți Mircea Dragoman (rolul titular) și Veaceslav Grosu Neculai Predica La racircndul lor Mihai Nițu George Remeș Andrei Miercure dau viață agentului FBI OrsquoNeill Bi-nevenită icircn spectacol este și violonista Rodica Doija
NATALIA STANCU
Drumul spre teatru
același timp cea mai icircnaltă cale de a marca dubla aniversare oferind litera-turii romacircne o primă introducere sin-tetică icircn literatura daneză Demersul său util și ieșit din comun icircn același timp este o bdquomarcă icircnregistratărdquo a sa și a prezenței evreiești icircn cultura romacirc-nă o prezență definită prin excelență devotament și travaliu susținut Icircn timpuri de pandemie Ștefan Cazimir a mers cacircnd și cum s-a putut la Bi-blioteca Academiei Romacircne iar apoi ne-a oferit o carte care reprezintă o bază pentru oricine dorește să stu-dieze sau numai să se informeze cu privire la literatura daneză O primă sinteză romacircnească scrisă cu har și cu o particulară icircnțelegere a fenome-nului literar nordic
RĂZVAN VONCUȘtefan Cazimir ndash Vedere din Elsinor Es-
cursiuni icircn literatura daneză Editura Semne București 2020
6 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
bdquoLupta contra antise-mitismului Exemplul lui Jacques Maritain Char-les Journet Alexan-dru Șafranrdquo studiu de bdquodureroasă actualitaterdquo definit astfel de autorul său Carol Iancu apărut icircn revista Sens (Franța) pune icircn valoare demer-surile acestor intelectu-ali de anvergură icircn procesul postbelic de reconciliere iudeo-creștină
bdquoDreyfusard militantrdquo aflat icircn 1940 icircntr-un turneu de conferințe icircn SUA unde rămacircne pacircnă icircn 1944 ambasa-dor al Franței la Vatican icircntre 1945-1948 profesor la Princeton reicircntors icircn Franța după 1960 filozoful catolic Jacques Maritain demontează falsuri antisemite (L´Impossible antiseacutemi-tisme 1937) Denunță antisemitismul icircn conferința bdquoEvreii printre națiunirdquo (1938) din care un capitol e dedi-cat bdquotragediei actuale a poporului evreurdquo Privitor la evreii romacircni ulti-mii icircncetățeniți din Europa condam-nă decretul de revizuire a cetățeniei promulgat de guvernul Goga-Cuza icircn 1938 Protestează icircn 1939 icircmpotriva persecuțiilor antievreiești conferința bdquoCrepusculul civilizațiilorrdquo Icircn 1943 la New York Șoahul icirci focalizează pre-legerile Face referiri și la Romacircnia pogromuri deportări icircn Transnistria
Icircn 1953 prefațează bdquoBreviarul uriirdquo de Leon Poliakov Icircn 1970 denunță antisionismul icircn L´Eacuteglise du Christ
Charles Journet face carieră teologică preot din 1917 vicar profesor la Marele Seminar din Fribourg cardinal din 1965 calitate icircn care
participă la a IV-a sesiune a Conciliu-lui Vatican II Icircn 1926 fondează revista Nova et Vetera unde icircn anii Șoahului scrie editoriale de condamnare a an-tisemitismului reunite icircn 1945 icircn vo-lumul Exigences chreacutetiennes en po-litique Icircn editorialul bdquoAntisemitismrdquo (1941) citează documente ecleziasti-ce scrise icircn același spirit inclusiv un extras din alocuțiunea Papei Pius al XI-lea 1938 bdquoCreștinilor nu le este posibilă participarea la antisemitismrdquo
Respinge mitul deicidului icircn L´Eacuteglise du Verbe incarneacute III Essai de theacuteolo-gie de l´histoire du salut lucrare apă-rută icircn 1969 după Conciliul Vatican II
Primele luări de poziție icircmpotriva an-tisemitismului ale dr Alexandru Șafran datează din anii studenției la Viena Re-icircntors icircn Romacircnia combate antisemi-tismul și elogiază personalități creștine aflate pe aceeași baricadă Tolstoi Masaryk Balfour Zola Ales șef-rabin icircn 1940 cacircnd antisemitismul deveni-se bdquoparte integrantă a politicii oficiale a autorităților romacircneștirdquo dr Al Șafran face apel la vacircrfuri clericale ortodoxe icircn apărarea comunității sale Obține cu ajutorul mitropolitului Tit Simedrea opri-rea deportărilor a circa 20 000 de evrei cernăuțeni icircn Transnistria Icircmpreună cu președintele FUCER dr Filderman contribuie la anularea deportărilor la Bel-zec a evreilor din Transilvania de Sud și Vechiul Regat Primește ajutor din par-
Dr Anthony Fauci directorul Insti-tutului pentru Alergii și Boli Infecțioase din Statele Unite ale Americii a fost distins cu Premiul israelian Dan David pentru angajamentul său icircn slujirea științei Totodată premiul i-a fost acor-dat savantului pentru implicarea sa icircn campania de promovare a vaccinării și de asemenea pentru contribuția sa
la cercetările icircn privința tratării și com-baterii virusului HIV Dr Anthony Fa-ucy are 80 de ani și a consiliat șapte președinți ai Statelor Unite icircncepacircnd cu anul 1984 de cacircnd conduce Insti-tutul pentru Alergii și Boli Infecțioase
bdquoPe măsură ce pandemia Co-vid-19 s-a dezlănțuit [el] și-a valorificat abilitățile remarcabile de comunicare pentru a se adresa persoanelor cuprin-se de frică și anxietate și a lucrat neicircnce-tat pentru a informa publicul din Statele Unite și din alte părți ale lumii despre măsurile de sănătate publică esențiale pentru limitarea răspacircndirii pandemi-eirdquo se arată icircn motivarea juriului pentru acordarea Premiului Dan David
Premiul Dan David a fost icircnființat icircn anul 2000 la inițiativa regretatului om de afaceri israelian Dan David Icircn ca-drul acestui premiu sunt oferite trei pre-mii icircn valoare de 1 milion de dolari icircn fiecare an pentru contribuții deosebite care se referă la trecut prezent și viitor Filantropul Dan David s-a născut sub nu-mele Daniel David Goldenthal icircn 1929 icircntr-o familie evreiască din București Icircn anul 1960 a izbutit să obțină permi-siunea să emigreze din Romacircnia și să plece la Paris de unde avea să ajungă icircn Israel A dezvoltat activități icircn zona industriei media fotografice fundația sa avacircnd un capital de circa 100 de milioa-ne de dolari
Demnitatea supraviețuitoruluilui nu au fost niciodată ale
unui supraviețuitor icircnfracircnt Acest spirit optimist s-a concretizat icircn spri-jinirea tinerilor Vorbitorul a povestit că Iancu Țucărman l-a rugat să facă ceva icircn calitatea lui de deputat pen-tru a sprijini copiii supraviețuitorilor care de-acum sunt și ei vacircrstnici Icircn consecință el a depus la parlament un proiect de lege icircn acest sens
Iancu Țucărman a fost o figură-simbol a istoriei un model civic auten-tic icircnțelept un model apolitic icircntr-o societate care-și caută echilibrul a declarat Andrei Dimitriu directorul ge-neral al Filarmonicii bdquoGeorge Enescurdquo A fost memoria vie a experiențelor cruciale ale războiului a biruit marti-rajul a fost un om generos smerit și tonic Omagiul adus se adresează nu numai melomanului rafinat ci și celui care a apreciat muzica clasică
Pentru pianistul Sherban Lupu Iancu Țucărman a fost o figură lu-minoasă optimistă o prezență po-zitivă care l-a sprijinit icircn momente-le grele ale vieții Era menit să facă bine avacircnd o tărie sufletească de excepție Nu trebuie să-l placircngem căci ceea ce se icircntacircmplă aici este o celebrare a vieții Pentru mine a fost un privilegiu să-i fiu prieten a precizat pianistul
Verona Maier prorector al Uni-ver sității Naționale de Muzică din București a mulțumit icircn numele Uni-versității pentru sprijinul acordat fără de care multe lucruri nu s-ar fi putut face pentru grija materială și umană manifestată față de tinerii muzicieni iar icircn nume personal comunității pentru organizarea acestei comemo-rări și lui Iancu Țucărman un suflet luminos care l-a ajutat să ajungă icircn Țara Sfacircntă pentru discuțiile care i-au icircmbogățit orizontul afectiv
Prof univ dr Vasile Morar a evo-cat misiunea icircn care s-a angajat Ian-cu Țucărman de a nu se ajunge la uitarea faptelor istorice De aceea a depus mărturie icircmpotriva distrugerii condiției umane de către regimuri-le ostile pentru faptele morale abo-
minabile comise icircmpotriva evreilor Prof Morar a vorbit și despre efectele mărturiilor lui Iancu Țucărman asupra studenților și masteranzilor care au reușit să le risipească prejudecățile A avut demnitatea supraviețuitorului care cunoaște valoarea morală a vieții și generozitatea de a ierta A știut să răspundă cu blacircndețe dar cu fermita-te celor care l-au provocat
Suntem la o celebrare a vieții de fapt a două vieți deoarece Iancu Țucărman s-a născut de două ori o dată icircn 1922 și a doua oară icircn 1941 cacircnd a reușit să supraviețuiască icircn Trenurile Morții a arătat Alexandru Florian directorul general al Institutu-lui bdquoElie Wieselrdquo Calitățile lui umane au făcut ca o serie de ambasadori ai unor țări care au avut legătură cu Holocaus-tul să se apropie de el să-l considere prietenul lor A fost un narator al tra-gediei de la Iași al pierderii calităților umane icircn condiții extreme Optimis-mul l-a făcut să depășească tragedia să nu rămacircnă ancorat icircn icircntrebarea relației lui cu divinitatea Răspunsul lui a fost să-și trăiască viața să comuni-ce despre supraviețuire A fost un mi-litant icircmpotriva antisemitismului sesi-za derapajele și le semnala Datorită relației apropiate cu Iancu Țucărman Alexandru Florian a icircnțeles multe as-pecte legate de Trenurile Morții des-pre care tatăl lui și el un supraviețuitor nu a reușit să-i povestească Icircn vara acestui an la comemorarea a 80 de ani de la Pogromul din Iași Institutul bdquoElie Wieselrdquo va inaugura la Chestura Poliției un muzeu icircn care-și va găsi lo-cul și Iancu Țucărman
Actrița Claudia Motea a arătat că Iancu Țucărman a inspirat-o pentru cartea bdquoShalom Israelrdquo A fost citit și un mesaj din partea profesoarei de muzi-că Ana Maria Palade de la Colegiul bdquoIosif Savardquo care a subliniat eforturile lui Iancu Țucărman de a descoperi ta-lente printre elevi
Ceremoniile de evocare s-au icircn-cheiat cu un concert organizat de elevi și studenți de la Universitatea de Muzică talente descoperite de Iancu Țucărman
(Urmare din pag 5)
Maritain Journet Șafran icircmpotriva antisemitismului
Cercetător evreo-romacircn propus pentru Premiul Nobel
Profesorul american de origine evreo-romacircnă Adrian Krainer ar putea fi noul laureat al Premiului Nobel pentru Romacircnia Pentru contribuţiile sale la icircnţelegerea procesului de secvențiere a genei ARN şi pentru descoperirea unui tratament pentru tratarea atrofiei musculare spinale Adrian Krainer (63 de ani) a fost răsplătit printre altele cu premiile Breakthrough şi Wolf Prize Dacă va cacircştiga Premiul Nobel Krainer ar putea să o facă şi din postura de cetăţean romacircn Asta pentru că celebrul profesor a solicitat obținerea cetăţeniei romacircne icircn memoria tatălui său despre care spune că a fost profund legat de tot ceea ce icircnseamnă Romacircnia
Icircntr-un interviu pentru bdquoAdevărulrdquo Adrian Krainer a vorbit despre originile sale şi despre familia sa despre eforturile de a obţine cetăţenia romacircnă și des-pre cariera sa Prof Adrian Krainer a arătat că bunicii din partea tatălui său ori-ginari din Transilvania erau evrei romacircni care au locuit icircn Bucureşti iar părinții mamei erau evrei din Satu Mare Au devenit cetăţeni romacircni după 1920 dar nu vorbeau romacircneşte Mama lui a icircnvăţat limba romacircnă de la tatăl lui după ce s-au cunoscut Icircn ceea ce-l privește prof Krainer icircnţelege romacircna nu şi ma-ghiara Mama lui s-a născut icircn Uruguay după ce părinții ei au emigrat Familia tatălui care locuia icircn București a supraviețuit celui de-al Doilea Război Mon-dial și la sfacircrșitul războiului cu excepția bunicului care a rămas icircn Romacircnia a plecat mai icircntacirci icircn Italia apoi icircn Uruguay și SUA Rudele tatălui care trăiau icircn Transilvania nu au supraviețuit războiului Aceeași soartă au avut-o rudele mamei din Satu Mare care probabil au fost toate deportate la Auschwitz
Profesorul Krainer povestește că a decis să ceară cetățenia romacircnă pentru a-și onora tatăl care a murit icircn 2015 dar a icircntacircmpinat și icircntacircmpină o serie de obstacole birocratice El a vizitat o singură dată Romacircnia icircn 2004 și s-a simțit foarte bine aici
Prof Krainer s-a referit icircn continuare la cariera sa științifică Premiile științifice primite au recunoscut cercetările făcute legate de atrofia musculară spinală (AMS) El a reușit să elaboreze și un medicament pentru tratarea aces-tei boli Nusinersen Icircmpreună cu echipa lui continuă să studieze mecanismele fundamentale ale secvențierii ARN-ului să investigheze modalităţile prin care defectele acestui proces cauzează sau contribuie la boli genetice şi la cancer şi să icircncerce să valorifice aceste observaţii pentru a dezvolta noi terapii
Prof Krainer nu a vrut să comenteze șansele lui de a primi Premiul Nobel de acum avacircnd cetățenia romacircnă și s-a limitat doar la a prezenta laureați ai Premiului Nobel de origine romacircnă medicul George Emil Palade scriitorul și militantul pentru domeniul drepturilor omului Elie Wiesel scriitoarea Herta Muumlller cercetătorul Stefan W Hell El a amintit și cazul lui Ioan Moraru un caz aparte care a primit Premiul Nobel pentru pace icircn anul 1985 Icircn acel an Mo-raru era copreşedintele organizaţiei bdquoMedicii lumii pentru prevenirea războiului nuclearrdquo alături de rusul Mihail Kuzin şi americanul Bernard Lown Dar regimul comunist nu i-a permis să iasă din Romacircnia nici măcar pentru a participa la ceremonia decernării Premiului Nobel (EG)
Anthony Fauci laureat al Premiului Dan David
tea mitropolitului Bălan a nunțiului pa-pal Monseniorul Andrea Cassulo
Pozițiile comune privind reconci-lierea icircntre iudaism și creștinism ale lui Maritain Journet Șafran se fac auzite icircn intervențiile lor la Conferința Internațională Iudeo-Creștină din 1946 Susțin comunicări pe aceeași temă icircn 1947 la Conferința de la Seelisberg subscriu la Memorandumul prezentat cu același prilej de Jules Isaac pentru transformarea icircnvățămacircntului teologic creștin dintr-o bdquoicircnvățătură a disprețuluirdquo icircntr-o bdquoicircnvățătură a stimeirdquo După ce re-gimul totalitar din Romacircnia icircl obligă la exil Șafran devenit Mare Rabin al Ge-nevei continuă alături de Maritain și Journet procesul de apropiere interre-ligioasă cu aport substanțial la bdquoNostra Aetaterdquo vizita Papei Ioan Paul al II-lea la Sinagoga din Roma stabilirea de relații diplomatice icircntre Vatican și Israel
IULIA DELEANU
D DRUȚĂ
C Iancu (stg) și Al Șafran
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 7
I U D A I C A Dr Albert Bourla descendentul unei familii de supraviețuitori
ai HolocaustuluiCu prilejul marcării Zilei Inter-
naționale de Comemorare a Victime-lor Holocaustului dr Albert Bourla președinte-director general al Com-paniei Pfizer a icircmpărtășit icircn cadrul Fundației Sephardic Heritage Inter-national istoria tragică a comunității evreilor din Grecia icircn timpul Holo-caustului și supraviețuirea miraculoa-să a familiei sale Icircntr-un interviu acor-dat publicației bdquoThe Jerusalem Postrdquo el a spus că este prima dată cacircnd abordează acest subiect
Familia Bourla trăia la Salonic orașul icircn care icircnainte de cel de-al Doi-lea Război Mondial a existat o comu-
nitate evreiască de 50 000 de persoa-ne Tatăl lui a fost unul dintre cei 2000 de evrei care au supraviețuit Holo-caustului După ocuparea orașului de către naziști evreii inclusiv familia tatălui lui au fost obligați să trăiască icircn ghetou de unde puteau ieși dacă purtau steaua galbenă dar icircn mar-tie 1943 acesta a fost icircnconjurat de forțele de ocupație Tatăl și unchiul lui se aflau icircn acel moment icircn afara ghetoului ca și bunicul lui dar care după ce i-a sfătuit pe cei doi tineri să nu revină icircn ghetou s-a icircntors la soția și ceilalți doi copii un frate și o soră care rămăseseră acolo Toată familia a fost icircmbarcată apoi icircntr-un tren și dusă la Auschwitz de unde nimeni nu s-a mai icircntors
Tatăl și unchiul lui au reușit să ajungă la Atena unde au obținut do-cumente false de la un polițist care-i ajuta pe evrei După plecarea ger-manilor s-au icircntors la Salonic dar nu au mai găsit nici un fel de bunuri totul fusese furat sau vacircndut Cei doi au pus bazele unei afaceri cu băuturi pe care au condus-o cu succes pacircnă cacircnd s-au pensionat
Mama lui o personalitate bine cu-noscută a icircncercat să se ascundă dar a fost arestată dusă la icircnchisoa-re și urma să fie executată Cumnatul creștin al mamei a mituit un ofițer nazist care i-a promis că o salvează ceea ce s-a icircntacircmplat numai după ce acesta a icircncercat să nu se țină de cuvacircnt Mama a fost salvată icircn ultima clipă scoasă chiar din fața plutonului de execuție Peste opt ani cei doi s-au căsătorit
bdquoVisul tatălui meu a fost să devin om de știință și să mă căsătoresc cu o evreică drăguțărdquo a povestit Albert Bourla bdquoA trăit suficient de mult ca să vadă că ambele lui dorințe s-au icircn-deplinitrdquo
Afraim Katzir directorul Fundației Sephardic Heritage International și-a manifestat satisfacția că bdquofiul unui supraviețuitor al Holocaustului se află icircn primele racircnduri ale luptei icircmpotriva pandemiei de coronavirusrdquo
EVA GALAMBOS
Evreii icircntreabă rabinul răspunde
Pesah Mața Maror Pesah Azimă Rădăcini amareIcircn seara de ajun de Pesah la tradiționalul bdquoSederrdquo
(ordine) icircn Hagada (povestirea ieșirii lui Israel din Egipt din casa robiei icircn libertate) sunt citite cuvintele lui Raban Gamliel un icircnțelept din Talmud bdquoCel care de Pesah nu povestește despre următoarele trei lucruri acela nu a icircn-deplinit porunca istorisirii ieșirii din Egipt iar aceste trei lucruri sunt PESAH MAȚA U-MAROR (Pesah Azimă și Rădăcini amare)rdquo Care este semnificația acestor trei cu-vinte ebraice Răspunsul icircl găsim icircn textul Hagadei și icircn comentarii la el
bdquoPesahrdquo este numele sărbătorii El se referă la jertfa adusă de strămoșii noștri icircn timpul icircn care exista Templul de la Ierusalim Interpretarea cuvacircntului bdquoPesahrdquo este și lingvistică icircn limba ebraică el provine de la rădăcina PSH icircnrudit fiind cu verbul bdquoLifsoahrdquo (a sări) Motivul era că Bu-nul Dumnezeu Binecuvacircntat Fie El a sărit peste casele fiilor lui Israel și le-a ocolit atunci cacircnd a ucis primii născuți din Egipt Era cea de a zecea plagă pe care au primit-o egiptenii după ea fiii lui Israel au ieșit din Egipt din robie nemaifiind icircmpiedicați de faraon Deci dubla salvare a fiilor lui Israel atacirct salvarea vieții cacirct și eliberarea din robie Viața și libertatea sunt stracircns legate una de cealaltă Israel devine popor
bdquoMațardquo azima sau pasca pe care o macircncăm este icircn amintirea aluatului nedospit luat de strămoșii noștri cu ei icircn noaptea ieșirii din Egipt Aluatul nu apucase să dospeas-că dar fiii lui Israel nu mai puteau și nici nu aveau voie să aștepte dospirea lui Eliberarea din robie nu așteaptă nu se amacircnă nu poate icircntacircrzia Libertatea este mai presus de orice Pentru a fi liber omul plătește un preț consumă o pacircine săracă nedospită dar nu renunță la libertate și nu-și amacircnă eliberarea din robie Mai ales icircn acest caz cacircnd eliberarea a fost decisă de Dumnezeu și primită cu ajutorul Lui
bdquoMarorrdquo rădăcinile amare le care le macircncăm la cina de bdquoSederrdquo au rolul de a ne aminti de suferința strămoșilor noștri icircn robia egipteană viața lor amară ca robi Nu este suficient să ne bucurăm de libertate ci trebuie și să știm a o prețui Pentru aceasta trebuie să ne amintim de perioada icircn care am fost robi Un filosof spunea că omul prețuiește sănătatea tocmai atunci cacircnd ea icirci lipsește altfel o consi-deră ca pe ceva firesc De fapt este un dar de la Dumne-zeu La fel și libertatea o prețuim ne gacircndim la modul icircn care am primit-o de la Dumnezeu sau am cacircștigat-o atunci cacircnd ne amintim de vremurile icircn care nu am avut-o icircn care ne-a lipsit Memoria istorică a robiei și suferinței trebuie cultivată pentru ca ele să nu se mai repete nici icircn privința
noastră nici a altor oameni Odată cineva compara me-moria robiei egiptene cu memoria Holocaustului
Pesah este cea mai mare sărbătoare evreiască și tot-odată o sărbătoare universală Sărbătoarea nașterii popo-rului evreu și totodată sărbătoarea libertății a eliberării din robie bdquoMi-avdut le-herutrdquo din robie icircn libertate De aceea bdquoHagada de Pesahrdquo spune că icircn fiecare generație fiecare om trebuie să știe că nu strămoșii lui au ieșit din Egipt ci el icircnsuși a ieșit din Egipt De aceea bdquoHagada de Pesahrdquo este a doua cea mai răspacircndită și mai tradusă carte ebraică de iudaism prima după Tora Ea trebuie să fie icircnțeleasă de toți inclusiv de copii Printre numeroasele ei traduceri icircn di-ferite limbi există cacircteva icircn limba romacircnă Cea mai recen-tă dintre ele icircnsoțită de comentarii și explicații halahice folclorice și istorice o adevărată carte de icircnvățătură bogat ilustrată realizată de prim-rabinul Menahem Hacohen și de scriitorul Baruch Tercatin a fost publicată de Editura Hasefer icircn 2018 Sperăm să fie citită de cacirct mai mulți oa-meni atacirct evrei cacirct și creștini sau atei interesați de cultu-ra universală Chiar dacă din punct de vedere tradițional este destinată a fi citită o seară pe an icircn Ereț-Israel și două seri pe an icircn țările Diasporei
Eliberarea din robia egipteană a fost prima revoluție din istoria omenirii O revoluție națională dar și socială Fiii lui Israel au fost eliberați din robie iar robii eliberați au devenit un popor Conducătorul acestui popor a fost Moșe (Moise) omul ales de Dumnezeu icircn acest scop deoa-rece era potrivit pentru o asemenea funcție Deși el din modestie inițial refuzase funcția care icirci fusese oferită de Dumnezeu Probabil din cauza modestiei sale nimeni nu știe unde a fost icircnmormacircntat iar numele lui nu apare icircn bdquoHagada de Pesahrdquo Dar rolul lui istoric nu poate fi negat Un om care a condus o revoluție cu un dublu caracter cu ajutorul lui Dumnezeu O simbioză icircntre divin și uman Un exemplu de revoluție și de conducător Iar Dumnezeu icircn care credea poporul lui Israel deasupra tuturor Pentru ca nimeni să nu mai fie rob Dumnezeu a vrut și să-i arate fa-raonului că nimeni nu are dreptul să icircnrobească alt om că lumea este condusă de El Cel care a creat-o
Atunci cacircnd scriu aceste modeste racircnduri icircncă nu știu ce va fi de Pesah anul acesta Anul trecut celebrarea sărbătorii a fost limitată de pandemie Să sperăm că anul acesta vom celebra sărbătoarea de Pesah cu sănătate și bucurie
Hag Pesah cașer vesameah tuturor
LUCIAN-ZEEV HERȘCOVICI
La 17 februarie 2021 a fost inițiat ciclul de reuniuni bdquoEvreii icircntreabă ra-binul răspunderdquo eveniment on-line organizat de Federația Comunităților Evreiești din Romacircnia - Cultul Mozaic și gacircndit să aibă loc icircn a treia mier-curi din fiecare lună cu posibilitatea de a fi organizat și de comunitățile evreiești din țară Moderatorul a fost dr Aurel Vainer președintele de onoare al FCER-CM cel care a avut ideea acestui eveniment iar invitatul ndash prim-rabinul Rafael Shaffer Tema primei reuniuni a fost Tora
Dr Aurel Vainer a precizat că aceste icircntacirclniri bdquosunt dedicate mai bu-nei cunoașteri a cultului mozaic a tot ceea ce este important icircn viața religi-oasă a unui evreu Am pornit de la fap-tul că noi evreii din Romacircnia suntem născuți icircn religia mozaică dar puțini dintre noi au o pregătire corespunză-toare Eu mă consider un favorizat al sorții pentru că din copilărie am fost la heider ndash o instituție care din păca-te nu mai este avem Talmud Tora care e departe de ceea ce a fost hei-derul Gacircndiți-vă că un băiețel evreu care icircncepea la 3-4 ani heiderul la 6-7 ani cacircnd mergea la școală avea deja un capital cultural Ce acumulea-ză un copil evreu icircn primii ani de viață contează foarte mult Cacircndva poate luăm inițiativa să reicircnființăm un heider la Bucureștirdquo El a continuat bdquoCred că una dintre obligațiile conducerii FCER este să-i apropie pe membrii Federației și ai comunităților de religia
cu care aceștia s-au născut din fami-lie dar despre care știu mai mult sau mai puțin De aceea am inițiat acest ciclu de icircntacirclniri icircn care rabinul răs-punde la icircntrebările pe teme religioa-se ale membrilor comunităților Icircnce-pem cu piatra unghiulară a evreității Torardquo
Rafael Shaffer a explicat etimolo-gia cuvacircntului și complementaritatea dintre Tora scrisă și cea orală bdquoCe icircnseamnă tora ca substantiv comun S-ar putea traduce laquoicircndrumareraquo Car-tea de icircndrumare a poporului nostru se numește Tora ca nume propriu Tora este compusă din două elemen-te care constituie un tot Tora scrisă și Tora orală Tora scrisă icircnseamnă cele cinci Cărți ale lui Moșe Bereșit (Geneza) Șmot (Exodul) Vaikra (Le-viticul) Bamidbar (Numerii) Dvarim (Deuteronomul) De fapt cărțile nu au nume cacircnd ne referim la ele fo-losim primul cuvacircnt din fiecare carte Cum stă Tora icircn raport cu Biblia Icircn viziunea creștină există Vechiul Tes-tament și Noul Testament Ceea ce creștinii numesc Vechiul Testament este ceva mai larg decacirct Biblia Ebra-ică Conține cacircteva cărți care nu au fost incluse icircn canonul Bibliei Ebrai-ce care conține 24 de cărți (Cărțile Torei Profeții și Scrierile) Aceasta este Tora scrisă un text litere grupa-te icircn cuvinte la racircndul lor grupate icircn paragrafe iar acestea icircn cărți Atacircta tot Unde icircncepe și unde se termină un verset Nu se știe nu sunt semne
de punctuație Cum citim Nu avem vocalizare Cacircteva sute de cuvinte sunt ambigue pot fi citite icircn două sau mai multe feluri Alături de textul scris pe care l-a primit Moșe timp de 40 de zile pe Muntele Sinai (parte din acest text sunt Cele Zece Porunci care au fost scrise și pe Tablele Legii) a primit și explicația lui unde sunt versetele cum citim fiecare cuvacircnt O altă parte a icircnvățăturii pe care a primit-o Moșe a fost interpretarea textului Textul este foarte scurt de exemplu cum facem tăierea rituală a unui animal Icircn Tora scrisă se spune laquoAșa cum te-am icircnvățatraquo Unde Nu scrie nicăieri Toate aceste explicații vin icircn Tora ora-lă care a fost transmisă din generație icircn generație timp de 1500 de ani Tora a fost dată icircn jurul anului 1300 icircea și pacircnă icircn jurul anului 200 ea a tre-cut numai prin viu grai Atunci s-a ivit pericolul iminent din cauza ocupației romane ca Tora orală să fie dată ui-tării Așa a icircnceput scrierea ei Astăzi și Tora orală este așternută icircn scrisrdquo
Alte subiecte discutate au fost al-fabetul ebraic pericopele poruncile sfinte chemarea la Tora a enoriașilor meșteșugul scribului icircn realizarea Sulurilor Torei La dialog a participat și președintele CE Oradea ing Fe-lix Koppelmann care și-a exprimat aprecierea față de inițiativa acestui eveniment și i-a adresat icircntrebări prim-rabinului FCER
CLAUDIA BOSOI
8 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
Pandemia a avut efecte și asupra sărbătorii de Purim la Brăila starea de incertitudine medicală determinacircnd conducerea Comunității Evreilor bră-ileni respectiv pe președinta Nadia Ustinescu să organizeze doar o icircntacircl-nire restracircnsă icircn Templul Coral singu-rul care a mai rămas icircn orașul natal al lui Iosif Hechter Mihail Sebastian din cele 14 sinagogi și centre de rugăciu-ne cacircte erau icircn perioada interbelică
Ca de fiecare dată oficiantul de cult Suchar Goldstein a distribuit toa-te rolurile spunacircnd icircncă o dată po-vestea din Cartea Esterei (Meghilat Esther) Racircnd pe racircnd puținii brăileni participanți ndash doar cei care au dorit să icircnfrunte riscurile din pandemie (dar trebuie să mai și trăim și-au spus cum ne spunem toți ca să ne icircmbăr-bătăm) ndash au citit din carte și au retrăit prin intermediul cuvintelor icircntacircmplă-rile din al treilea an al icircmpăratului Ahașveroș (sau Xerxes I) al Persiei Bineicircnțeles că a fost bucurie chiar dacă nu au mai fost jocuri dans și măști (doar cele sanitare de securita-te medicală) atunci cacircnd firul poveștii
a evidențiat acțiunile Esterei soția icircmpăratului care a reușit să salveze poporul evreu de ticluirile criminale ale vizirului Haman (amintirea fiindu-i gonită ca de fiecare dată prin sune-tele tradiționale)
Chiar și așa sărbătoarea a fost cu bucurie și icircmpreună Iar celor care nu au putut fi prezenți li s-au dus acasă dulciuri cu ajutorul echipei de la ajutor gospodăresc dar și filme de la icircntacirclni-rea din Templu Așa că toată Comuni-tatea Evreilor din Brăila a putut spune cu speranță Hag Purim Sameah
ARMANDA FILIPINE
Compania Națională de Investiții a anunțat pe 4 martie 2021 că reabi-litarea Sinagogii Mari din Constanța denumită sec bdquoobiectivul de investiții executarea lucrărilor de primă urgență reabilitare generală Templu Israelit Constanțardquo a fost aprobată prin Ordin al Ministerului Dezvoltării și Lucrărilor Publice
Din păcate și acest bdquoobiectivrdquo al-tădată macircndria comunității evreiești constănțene și o poziție prestigioasă icircn patrimoniul orașului și chiar icircn cel național va fi finanțat bdquoicircn corelare cu alocațiile bugetare destinaterdquo ceea ce știm ce icircnseamnă icircn vremuri de pan-demie
Reabilitarea a fost decisă icircn urmă cu cacircțiva ani datorită bdquoeforturilor Comunității Evreiești din Constanța ale forului său tutelar Federația Comunităților Evreiești din Romacircnia (FCER) și ale președintelui său ac-tual deputatul Silviu Vexler precum și datorită intervențiilor personale ale
fostului primar al Constanței Decebal Făgădăurdquo ne-a declarat președintele Comunității Evreilor din Constanța Sorin Lucian Ionescu Adăugăm că abia așteptăm să vedem icircn ce se vor materializa bdquointervențiile personalerdquo ale actualului primar Vergil Chițac icircn cazul icircn care acesta a depășit scrupulele pe care le avea luna tre-cută la gacircndul că legea l-ar obliga să schimbe numele străzii icircncă denumite bdquoMareșal Ion Antonescurdquo
(conform bdquoMetropola Constanțardquo (httpsmetropolaconstantaro)
din 4 martie 2021
Icircn ciuda pandemiei ne scrie președintele Comunității Evreilor din Constanța 16 enoriași și prieteni ai evreilor constănțeni au reușit să se icircntacirclnească la masa oferită icircn amintirea fe-lului icircn care Estera și Mordehai au reușit să icircși scape poporul de la pieire bdquoLe-am spus ce-lor prezenți că și icircn zi-lele noastre mai avem Hamani printre noi dar prin reuniunea noastră am demon-strat că nu mor caii cacircnd vor cacircinii și
că reușim să facem față greutăților pe care ni le creează uniirdquo a mai precizat Sorin Lucian Ionescu
ComunitAtiReabilitarea
Sinagogii Mari icircn linie dreaptă
Numele lui Haman a fost icircntacircmpinat cu fluierături
Sărbătorire cu participanți mai puțini icircn 2021
bdquoSteaua fără numerdquo de Mihail Sebastian icircntr-o nouă montare la Brăila
Teatrul bdquoMaria Filottirdquo de la Brăila are o nouă premieră după piesa bdquoSteaua fără numerdquo a lui Mihail Sebastian la 75 de ani de la prima montare a spectacolului icircn Capitală la teatrul bdquoAlhambrardquo unde autorul a trebuit să semneze textul cu un pseudonim (Victor Mincu) din mo-tivele cunoscute ndash legile rasiale antisemite din respectiva perioadă
Icircn zilele de 6 și 7 martie 2021 noul spec-tacol regizat de tacircnărul Lucian Ban vine icircn icircntacircmpinarea iubitorilor teatrului care au apla-udat cu căldură și montarea piesei bdquoJocul de-a vacanțardquo (premiera din 2015 spectacol prezentat și icircn Festivalul internațional bdquoMihail Sebastianrdquo pe care Federația Comunităților Evreiești din Romacircnia icircl derulează icircn orașul natal al lui Sebastian cu sprijinul Ministerului Culturii și implicarea autorităților locale) Icircn condiții de pandemie (cu distanțare deci mai puțini spectatori) publicul ndash icircntre ei și membri ai Comunității Evreilor din Brăila ndash va fi din nou aproape de opera lui Mihail Sebastian (Iosif Mendel Hechter cum era icircn acte 18 octombrie 1907 Brăila - 29 mai 1945 București) una ale cărei coordonate se păstrează mereu icircn atenția iubitorilor de teatru de literatură
Și pentru că piesa e și una fără vacircrstă dacă e să judecăm după plăcerea cu care este primită de fiecare dată să-i amintim cacircteva atuuri așa cum le-a văzut icircncă de la icircnceput cronicarul și dramaturgul N Carandino (19 iulie 1905 Brăila ndash 16 februarie 1996 București) imediat după premiera absolută spe-racircnd că noua montare păstrează frumusețea textului așa cum a descoperit-o N Carandino la vremea premierei absolute icircn cronica pe care a citit-o atunci chiar autorul brăilean bdquoPiesa admirabil construită din punct de vedere teatral conține frumuseți lirice din cele mai diafane Poezia textului izvorăște din coti-dian din banalitate () Nu e o poezie care să se despartă de teatru și să i se adauge ci e o emoție care crește din lucruri din cuvinte și din magia senzațiilor nedeslușite () Piesa crește de la o scenă la alta din fragilități și din dureri () Personajele trăiesc toate vii și autentice deși poezia le vătuiește sufletul deși cuvintele pe care le spun cuvinte curente cuvinte banale par toate furate din-tr-o lume de vis Autorul a izbutit să descopere icircn lumea inimii cea necuprinsă o stea nouă o stea pe care mulți de acum icircnainte se vor strădui să o explice și să o icircnțeleagă () Piesa d-lui Victor Mincu este fără icircndoială una dintre cele mai bune care s-au scris la noi independent de rezultatul material pe care spectacolul de la Alhambra l-ar obține () cariera piesei de-abia icircncepe () Un autor nou Poate O piesă mare Desigurrdquo (Din textul apărut icircn revista bdquoBisrdquo 5 martie 1944)
ARMANDA FILIPINE
ConstanțaBrăila
Victoria frumoasei EsteraIașiLa Sinagoga Mare din Iași sărbă-
toarea de Purim a fost deschisă de rabinul Comunității Yehoshua Aharo-novitch și de președinta Comunității Benjamina Ides Vladcovschi care a amintit celor prezenți mai puțini la număr decacirct icircn alți ani din cau-za necesității de a respecta regulile protecției sanitare icircn timpul pandemi-ei cum Estera și Mordehai și-au scă-pat poporul de la exterminarea plănu-ită de Haman
Președinta le-a mai spus celor
care au dorit să ia parte la sărbătoare de ce se citește bdquoMeghilat Estherrdquo de Purim și de ce numele sărbătorii se trage de la cuvacircntul zaruri cu care a fost stabilită ziua icircn care toți evreii din Persia aveau să fie exterminați
bdquoMeghilat Estherrdquo și rugăciunile au fost citite de Albert Lozneanu A intervenit online și directorul JOINT pentru Romacircnia Israel Sharli Sabag care a felicitat Iașiul pentru că are
toate condițiile pentru a trăi și a se dezvolta ca o adevărată comunitate evreiască avacircnd și un rabin apreciat și o conducere care a reușit să orga-nizeze Purim cu participarea fizică a unor enoriași atacirct cacirct permit legile icircn vigoare icircn timpul pandemiei Este o măsură care permite aducerea evre-ilor aproape de comunitate
Partea artistică a programului pre-cum și prăjiturile tradiționale au fost apreciate atacirct de participanți cacirct și de cei care au urmărit festivitatea online și au primit humăntașen acasă (AM)
Volum dedicat icircmplinirii a șapte secole de la moartea lui Dante Alighieri
Anul acesta se icircmplinesc 700 de ani de la moartea lui Dante AlighieriEditura SAGA (Israel) comemorează evenimentul prin articole traduceri din Divina Comedie eseuri despre viața și opera acestui mare poet și om politic
O parte dintre materiale apar săptămacircnal pe internet icircn JURNAL ISRAELI-AN cu accent pe temele inspirate din TANAH mitologie și filozofie icircn opera dantescă Rezultatul acestor eforturi este o antologie ilustrată care prezintă atacirct aportul lui Dante la cultura florentină și la Renașterea italiană cacirct și critica societății corupte a vremii și marele impact asupra artelor care au folosit textul lui Dante ca izvor de inspirație timp de secole
Oferim gratuit această carte realizată de Editura SAGA online (ebook pdf) cititorilor bdquoRealității Evreieștirdquo din toata lumea cu ocazia Sărbătorii de PESAH 2021 Adresa noastră de email pentru comenzile dvs gadri-an40gmailcom Vă dorim lectură plăcută
A Lozneanu (stg) și B Ides-Vladcovschi
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 9
bdquoPovestea Purimului dăinuie de peste 2400 de ani Ascultăm poves-tea din Cartea Esterei an de an și de fiecare dată găsim tot mai reală po-vestirea și plină de exemple pozitive Curajul Esterei educația sănătoasă pe care a primit-o de la unchiul său Mordehai rămacircn exemple poziti-ve pentru poporul evreu și icircl ajută la păstrarea identității icircn orice colț de lume ne-am aflardquo a tras concluzia președintele CE Satu Mare după desfășurarea sărbătorii de Purim din 2021
Cu toate că perioada de criză sa-nitară ne-a icircmpiedicat să ne reicircntacircl-nim așa cum ne doream am reușit totuși să facem posibilă icircntacirclnirea copiilor din Comunitatea Evreilor din Satu Mare pentru a asculta icircmpreună o poveste extrem de utilă și educati-vă Copiii și părinții lor au fost veseli și receptivi icircntr-un mediu prietenos și agreabil
Educația este un proces evolutiv și complex desfășurat pe parcursul mai multor etape și vizacircnd o anume finalitate care are icircn vedere formarea și dezvoltarea icircnsușirilor intelectua-le morale și fizice ale copiilor și ale tinerilor ale oamenilor și ale socie- tății
Suntem convinși că educația tre-buie să-și icircndeplinească și rolul de transmițător de valori nu doar de informații Credem că educația mai degrabă decacirct a transmite ceva tre-buie să creeze capacități astfel icircncacirct
persoanele să devină capabile să-și creeze propriile valori
Cu toate părțile negative ale cri-zei sanitare aceasta a avut și o parte pozitivă aceea că ne-a creat opor-tunitatea de a fi conectați la viața comunităților evreiești din țară și din străinătate Sătmărenii au profitat de transmisiunile online de Purim ale
JCC FCER- Cancelaria Rabinică cacirct și de cele transmise de Comunitățile Evreiești din Ungaria
ADRIAN BEȘApreședinte CE Satu Mare
Spre marea noastră surpriză am fost icircnștiințați de către Pal Robert Zo-lopcsuk profesor de desen și pictură autor a numeroase studii și articole publicate pe diverse teme legate de monumentele arhitecturale sighetene de patrimoniu membru de onoare icircn comunitatea noastră participant activ la toate evenimentele sărbătorile bu-
curiile și neca-zurile noastre că a descope-rit icircntacircmplător portița din fier forjat a fos-tei sinagogi Beit Hakne-set Hagadol din Sighetu M a r m a ț i e i montată la intrarea unei case de locuit
undeva la marginea orașuluiBeit Hakneset Hagadol inițial con-
struită din lemn icircn anii 1778-1779 și reconstruită din piatră icircntre anii 1834-1836 cunoscută tuturor sub numele de Sinagoga Mare a fost sinagoga congregației ultra-ortodoxe conduse de dinastia rabinică a familiei Teitel-baum
Profesorul de arte frumoase a scris icircn volumul bdquoSighetu Marmațieirdquo (Editura Valea Verde 2012) bdquoGardul din fața sinagogii a fost realizat cu minuțiozitate acordacircndu-se atenție sporită calității lucrării Azi din impo-zanta clădire a sinagogii a rămas doar o parte din acest gardrdquo
Dintre cele șase sinagogi care au funcționat icircn orașul nostru icircnainte de marea tragedie a Holocaustului aceasta a fost cea mai mare motiv pentru care a fost desemnată de că-
tre autoritățile horthyste ca punct de adunare a populației evreiești Icircn sina-gogă erau icircnghesuiți cacircte 3000-3400 de bărbați femei copii și persoane icircn vacircrstă aduși din ghetouri și ținuți icircnchiși zile icircntregi icircnainte de a fi duși și icircmbarcați icircn vagoanele de marfă la gara din localitate icircn zilele de 16 18 20 și 22 mai 1944 cu cacircteva luni icircnainte de intrarea icircn oraș a trupelor romacircnești și sovietice eliberatoare mai exact la data de 18 octombrie 1944 Icircnainte de retragerea trupelor fasciste sinagoga a fost distrusă prin incendiere și ulterior complet demo-lată Pe locul respectiv s-a ridicat un monument icircnchinat memoriei celor deportați icircntregul obiectiv devenind proprietatea statului romacircn un loc de aduceri aminte comemorări și peleri-naj fiind de repetate ori vizitat de Elie Wiesel de fiul și nepotul acestuia precum și de numeroși descendenți ai celor deportați personalități de sea-mă ambasadori turiști etc
Dintre toate elementele de con-strucție a rămas doar gardul din zi-dărie cu segmente din fier forjat cu o poartă principală de acces icircn dreptul intrării vechi icircn templu și o portiță situ-ată icircn partea stacircngă
Actualmente pe terenul situat lacircngă acel monument retrocedat congregației conduse de dinastia ra-binică a familiei Teitelbaum se con-struiește o nouă sinagogă cu două niveluri la parter o mikva bucătărie cașer sală de mese și alte numeroa-se spații cu diverse utilități iar la etaj va fi templul Din cacircte se știe aceas-ta este singura sinagogă aflată icircn construcție icircn icircntreaga Europă după Holocaust
Președintele David Lieberman icircmpreună cu cacircțiva dintre conducăto-
rii comunității noastre au demarat ime-diat recupe-rarea obiec-tului pentru a fi montat icircnapoi la lo-cul de unde fusese luat ( c u v acirc n t u l mai potrivit este bdquofuratrdquo) icircn urmă cu vreo 40 de ani cu ocazia unor lucrări de construcție din ime-diata vecinătate a fostei sinagogi Icircn locul portiței originale s-au sudat niște bucăți cacircrpite din tablă și bare rugini-te care din fericire măcar icircmpiedicau intrarea necontrolată icircn curtea fostei sinagogi Să nu vă imaginați cumva că icircn ciuda evidenței acestui furt portița a fost recuperată și montată la locul ei fără nici o problemă Icircn urma denunțului depus la poliție icircnsoțit de imaginile absolut incontestabile ale provenienței obiectului furat pe calea legilor icircn vigoare desigur că nu s-a icircntacircmplat absolut nimic Am fost doar sfătuiți să ne adresăm instanțelor judecătorești pentru a-i obliga pe bdquopro-prietariirdquo obiectului să binevoiască să-l returneze Asta ar fi icircnsemnat inițierea unui proces icircn instanță cheltuieli pes-te cheltuieli amacircnări și executare sili-tă icircn cazul icircn care am fi cacircștigat pro-cesul Așa că icircn loc de complicațiile respective fără nici un ajutor din par-tea vreunei autorități Comunitatea Evreilor din Sighetu Marmației le-a confecționat o portiță nouă actualilor proprietari ai casei astfel icircncacirct cea originala a ajuns icircnapoi la locul ei re-icircntregind aspectul fostului gard
GANZ PETRU
ComunitAtiPurim 5781
Hanuca şi Purim sunt sărbătorile evreieşti la care participă alături de membrii comunităţii şi mulţi concita-dini de diverse naţionalităţi şi confe-siuni De fiecare dată spectacolele pregătite din timp cu atenţie dăruire şi multă emoţie icircncacircntă publicul şi-l surprind cu numere noi inedite
De-a lungul deceniilor am fost martora unor spectacole complexe alcătuite din scenete umoristice arii din operete şi multe cacircntece icircn pre-mieră Atacirct corul Shira Hadasha cacirct şi formaţia klezmer Mazel Tov au
avut capacitatea de a atrage mem-bri noi (de la copii pacircnă la seniori) şi de a colabora fructuos cu solişti profesionişti şi cu trupe de dans Spectacolele de Purim erau un prilej de veselie de revedere cu prietenii vechi cu oaspeţii de peste hotare iar dulceaţa humacircntaşului pregătit la restaurantul ritual era potenţată de cea a păhărelului cu vin
Spectacolul de Purim de anul trecut a fost ultima ocazie icircn care comunitatea evreiască clujeană s-a reunit bdquofizicrdquo Era exact icircn ajunul pan-demiei care avea să zădărnicească toate proiectele comunităţii printre care şi cel mai important reinaugu-rarea Templului Memorial al Depor-taţilor Evrei programată pe 20 mai 2020
Şi iată că nici după un an icircncheiat nu am putut să ne bucurăm de re-vederea bdquoicircn carne şi oaserdquo dat fiind că orașul nostru a fost mai mereu icircn scenariul roşu Icircnsă formaţiile artis-tice clujene au făcut rapid bdquorecon-versia profesionalărdquo şi au intrat ele icircn casele publicului care decenii la racircnd se dusese cu drag la spectaco-lele lor Aşa s-a icircntacircmplat de Hanu-ca de Ziua Comemorării Victimelor Holocaustului iar acum de Purim Casele interpreţilor au fost succesiv săli de repetiţie şi podiumuri inter-preţii fiind adesea operatori de ima-gine maeştri de sunet şi chiar editori de imagine
Am urmărit cu o emoţie mai mare decacirct de obicei cele două spectacole pregătite pentru Purim de Corul Shira Hadasha (conduce-rea muzicală prof Ecaterina Hal-mos) şi formaţia klezmer Mazel Tov (dirijor Vasile Socea) Interpreţii s-au costumat cu multă fantezie şi ca de obicei au inclus icircn program melodii noi Strădania şi entuziasmul lor au reuşit să treacă bdquosticla monitoruluirdquo şi să depăşească bariera depărtării
Programele postate pe youtube (Purim - Comunitatea Evreilor din Cluj - 2021 - YouTube PURIM 2021 (5781) - YouTube) pot fi vizionate de mult mai multe persoane decacirct pu-blicul dintr-o sală de spectacole To-tuşi nimic nu poate icircnlocui emulaţia unei sărbători de Purim unde aerul vibrează de bucurie şi aplauzele icircn timp real răsplătesc efortul şi dărui-rea protagoniştilor Să sperăm că icircn curacircnd vom vorbi de pandemie la tre-cut şi ne vom reuni cu prilejul reinau-gurării Templului renovat care ne aş-teaptă să revenim icircntre zidurile sale
ANDREA GHIŢĂ
Sighetu Marmației ClujPortița din nou la locul ei
Povestea Esterei educația trebuie să transmită valoriSatu Mare
Purim și protecție sanitarăCea mai veselă sărbătoare a evreilor Purim nu a fost uitată nici icircn acest an
icircn comunitatea noastră icircn ciuda vremurilor tulburate de pandemie pe care le trăim Evreii amintesc acum de eliberarea poporului de sub tirania lui Haman Conform dorinţei acestuia evreii urmau să fie executaţi
Ester soţia regelui Ahaşveroș icirci povesteşte acestuia ce soartă cumplită vor avea coreligionarii ei iar regele porunceşte ca Haman şi cei zece fii ai lui să fie spacircnzuraţi icircn locul evreilor
Icircn icircntreaga lume Purimul este prilej de bucurie de purtare a unor ţinute vesele cu măşti Anul acesta din păcate măştile au fost sanitare Enoriaşii botoşăneni au ţinut să fie şi icircn acest an prezenţi icircn Sinagoga bdquoDie Hoihe Shilrdquo la citirea bdquoMeghilat Estherrdquo icircn ajun de Purim Oficiantul de cult Gustav Finkel a parcurs această poveste Numele lui Haman a fost după tradiţia străveche
huiduit de cei prezenţi Delicioasele prăjituri specifice Purimului
(Humăntaşen) au fost apreciate de enori-aşi Nu a fost uitat niciun membru al comu-nităţii şi fiecare a apreciat gustul deosebit al dulciurilor pregătite de Mariana Goldem-berg secretara Comunităţii şi Lenuţa Scu-taru prietena noastră atacirct de amabilă icircn orice ocazie
Au fost clipe deosebite icircn care s-a simţit mai mult decacirct oricacircnd solidaritatea umană şi s-a demonstrat că optimismul icircnvinge ori-ce obstacol oricacirct de greu ar părea
prof BEATRISA FINKEL
Botoșani
10 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
Comunitatea evreiască din Craio-va a marcat la Sinagoga din oraş Pu-rimul una dintre cele mai importante sărbători din calendarul iudaic Fes-tivitatea a avut loc icircntr-un cadru re-stracircns fiind un an pandemic
Prof univ dr Corneliu Sabetay preşedintele Comu-nităţii Evreilor din Craiova a explicat pentru cotidianul bdquoCuvacircntul Libertățiirdquo
bdquoMarcăm PURIM 5781 dar icircntr-un context global Din punct de vedere economic acest co-ronavirus va afecta icircn totalitate econo-mia lumii
Petrecută icircn urmă cu 2500 de ani povestea lega-tă de Purim icirci are icircn centrul său pe regina Estera şi pe icircmpăratul Ahaşveroş Este o poveste ca o piesă de teatru cu eroi pozitivi şi negativi icircn care avem ocazia din nou să sărbătorim personalitatea femeii Este o poveste despre o minune icircn care binele icircnvinge răulrdquo a spus prof univ dr Corneliu Sabetay
Nici anul acesta nu au lipsit pră-jiturelele modelate din aluat icircn trei
colţuri şi umplute cu jeleu nuci mac miere şi nuci Reţeta este foarte ve-che şi are secretele ei micile prăjituri numite bdquohumentașenrdquo făcacircnd deliciul tuturor bdquoIcircn marile oraşe şi icircn şcoli se organizează carnavaluri unde copiii
şi adulţii poartă măşti caraghioase nu nişte măşti care să sperie Cu această ocazie ţinacircnd cont că se celebrează şi venirea primăverii pe masă se pun fructe ndash smochine şi citrice ndash şi prăji-turele specialeldquo a precizat prof univ dr Corneliu Sabetay referindu-se la marea sărbătoare conform ziarului bdquoCuvacircntul Libertățiirdquo
Printre asistații comunității băcăuane se numără și Sorin Altarzohn singurul evreu care trăiește la Moinești Sorin icircn vacircrstă de 54 de ani suferă de boli gra-ve Icircl icircngrijește o rudă prin alianță care locuiește icircmpreună cu el și beneficiază de salariu de asistent din partea Primăriei din Moinești Icircncadrat la categoria F de asistați ai DASM Sorin Altarzohn primește tichete valorice pentru alimen-te deconturi la medicamente ajutoare bănești Responsabila Serviciului de Asistență Socială Corina Irimia dr Corina Grimberg asistenții Laura Șerban și Vili Moscovici icirci fac lunar vizite la domiciliu și cu prilejul sărbătorilor evreiești Nu uită să-i aducă dulciurile și aperitivele preferate biscuiți Eugenia și pufuleți Cea mai mare răsplată a asistenților sociali comunitari este să vadă cum i se luminează chipul de bucurie cacircnd are oaspeți
Rămas bun scriitorului Calistrat CostinNu demult s-a stins din viață un prieten al comunității băcăuane scriitorul
Calistrat Costin care a avut un rol important icircn implementarea studierii istoriei Holocaustului ca disciplină opțională icircn icircnvățămacircntul băcăuan preuniversitar a subliniat prof Gabriel Stan director adjunct al Colegiului Economic bdquoIon Ghicardquo și el ndash apropiat de multă vreme al comunității noastre Jurnalist scriitor tradu-cător președinte al Filialei USR ndash Bacău Calistrat Costin a fost director al Tea-trului de Animație bdquoLicuricirdquo al Teatrului Dramatic bdquoBacoviardquo laureat la Premiului pentru poezie bdquoGeorge Bacoviardquo al Premiului pentru Management Teatral al Galei UNITER din 1998 Cetățean de Onoare al Municipiului Bacău medaliat de președintele Romacircniei cu bdquoMeritul Culturalrdquo icircn Grad de Cavaler
Dumnezeu să-l odihneascăHAINRICH BRIF
președinte CE Bacău
Programul Mishloah manot s-a desfăşurat icircn acest an cu mai puțini participanți direcți decacirct icircn anii trecuţi şi cu măsuri speciale de siguranţă impuse de pandemie
S-au făcut vizite icircn cadru mai restracircns la asistaţii noştri mai vacircrstnici Icirci amintim aici pe Hofman Tulică de 92 de ani Lupescu Mina ndash 82 de ani Iagher Suzana ndash 89 de ani și alții Membrii Comunităţii noastre au beneficiat şi icircn acest an de minunaţi humăntaşi obţinuţi de la CE Iaşi prin amabilitatea preşedin-tei Ina Vladcovschi Delegaţia noastră a dus humăntaşi icircn aceste case şi a fost tratată icircn schimb de cei vizitaţi cu diferite dulciuri preparate de către aceştia O remarcă aici pentru bdquofoarte tacircnărardquo Iagher Suzana parcă mai icircn formă de la an la an cu o stare de spirit de invidiat şi bdquoautoarealdquo unor ex-celente preparate proprii
Prin aceste vizite am icircncercat să transmitem ceva din spiritul Purimului
icircn toate casele evreieşti ale BacăuluiMenţionăm şi participarea membri-
lor noştri pe Zoom la un excepţional program de Purim organizat de CE Iaşi prin efortul special al liderilor Comunității Ina Vladcovschi Albert Lozneanu Rabin Yehoshua Aharono-vitch şi al unor foarte talentaţi membri ai Comunităţii ieşene Icircnchei aceste racircnduri cu speranţa că a fost ultimul Purim organizat icircn aceste condiţii speciale impuse de pandemie şi că anul viitor Purimul ne va găsi pe toţi sănătoşi şi cu multă voie bună
Asistența socială icircn pandemieComunitAti
Expoziţie dedicată arhitectului Leopold Baumhorn marele maestru al sinagogilor
Timișoara
Expoziţia dedicată lucrărilor de arhitectură ale lui Leopold Baumhorn a fost unul dintre cele mai importan-te evenimente realizate icircn cadrul programului european Rediscover Chiar dacă inaugurarea nu a permis prezenţa unui public numeros mulţi au dorit să vadă planşele cu lucrările celui mai prolific architect din regiune de la finele secolului XIX şi icircnceput de secol XX Realizată de cercetătoa-rea din Ungaria Agnes Oszko avacircnd drept colaboratori pentru partea timi-şoreană pe arhitectul Gabriel Szeke-ly şi pe fotograful Constantin Duma expoziţia abordează cele mai remar-cabile clădiri proiectate de Baumhorn analizacircnd evoluţia artistică trăsătu-rile comune ale operei sale detaliile prezente şi contribuţia sa la icircnflorirea unor mari oraşe din regiune
Prezenţa preşedintelui Consiliului Judeţean Timiş Alin Nica şi a prima-rului municipiului Timişoara Dominic Fritz care au luat cuvacircntul la mani-festare demonstrează importanţa specială acordată acestei inaugurări De altfel Dominic Fritz s-a declarat mereu un susţinător al reabilitării pa-trimoniului istoric al Timişoarei cu un accent special asupra sinagogilor care sunt parte a consolidării urbane a acestei cetăţi bănăţene Domnia Sa s-a referit şi de această dată la importanţa renovării Sinagogii Fa-bric operă a lui Baumhorn un obiec-tiv impresionant care azi este icircntr-o stare avansată de degradare Echipa Primăriei Timişoara care icircn cadrul acestui proiect a fost coordonată de Floriana Ştefan a construit icircn cei trei ani ai proiectului o relaţie care a tre-cut dincolo de colaborare devenind
o reală prietenie cu evreimea locală Dr Luciana Friedmann preşedinta
Comunităţii Evreilor din Timişoara a subliniat icircn cuvacircntul ei faptul că aces-te clădiri sunt parte a patrimoniului timişorean şi definesc stilul cosmopo-lit deschis şi primitor al urbei de pe Bega
După prezentarea icircn detaliu a muncii ce a premers edificarea aces-tei expoziţii din partea lui Agnes Os-zko arhitectul Gabriel Szekely care a cercetat icircn detaliu opera maestrului a introdus publicul icircn contextul istoric şi arhitectonic al epocii descrise Arhi-tectul care a proiectat nu mai puţin de 19 sinagogi impunătoare din Ungaria Romacircnia Serbia Croaţia şi Slovacia a fost un reprezentant de marcă al stilului eclectic şi art nouveau avacircnd o manieră de lucru foarte uşor de re-cunoscut care face operele sale in-confundabile Doar icircn Timişoara de numele lui Baumhorn se leagă clă-diri de referinţă ca Liceul Pedagogic bdquoCarmen Sylvardquo Rectoratul Universi-tăţii Politehnice clădirea Comunităţii Evreieşti Palatul Apelor şi altele Am văzut interesul pe care noul primar al Timişoarei dar şi publicul prezent l-au avut pentru călătoria icircn care i-a purtat Gabriel Szekely descoperind miezul unei Europe icircn care la acea vreme ne situam icircntr-o zonă mult mai centrală din punct de vedere cultural comparativ cu zilele noastre
Evenimentul s-a icircncheiat cu o succintă prezentare de către Floria-na Ştefan a viitorului Muzeu Virtual al Evreimii din Timişoara un proiect care este icircn dezvoltare sub egida Re-discover şi care va fi lansat oficial icircn luna aprilie (LF)
Serviciile religioase au fost reluate fizic
Mishloah manot icircn pandemie
Bacău
La Sinagoga bdquoRosenrdquo din Bacău au fost reluate serviciile religioase cu prezență fizică respectacircndu-se nor-mele sanitare Important este faptul că s-a reușit asigurarea minian-ului Serviciile religioase de la CE Iași susținute de oficiantul de cult Albert Lozneanu și de rabinul Yehoshua Aharonovitch ca și cele organizate de Cancelaria Rabinică au fost urmărite online
La Sinagoga bdquoRosenrdquo au avut loc oficierile a două Șabaturi specia-le Șabat Roș Hodeș Adar și Șabat Șkalim unul din cele patru Șabaturi
speciale icircnainte de intrarea icircn luna Ni-san S-au făcut lecturi din trei Suluri de Tora Din primul Sul s-a citit peri-copa Mișpatim din Cartea Șmot Din al doilea Sul ndash pericopa Ki Tisa des-pre contribuția de jumătate de șekel pentru menținerea icircn bune condiții a Tabernacolului mobil icircn deșert Din al treilea Sul ndash pericopa Pinhas Bamid-bar Cartea a patra a Torei
Icircn Șabatul din 8 Adar icircnainte de Purim s-a citit din al doilea Sul de Tora Cartea Dvarim pericopa Ki Tețe referitoare la Porunca bdquoAmintește-ți ce ți-a făcut ție Amalekrdquo La ieșirea
din Mițraim amaleciții au ucis evrei bătracircni copii bol-navi Haman urmaș al lui Amalek a tras la sorți exter-minarea evreilor 13 Adar El știa că-n luna Adar ziua a șaptea a murit Moșe dar nu știa că Moșe s-a născut tot icircn aceeași zi fapt subliniat de rabinul Yehoshua Aharonovit-ch A fost aprinsă o lumacircnare icircn memoria lui Moșe cu rugă-ciuni pentru sănătate genera-lă și personală
HAINRICH BRIF
Evreii au sărbătorit victoria asupra lui Haman
Craiova
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 11
ndash De cacircnd datează prezența evre-ilor icircn zonă
ndash De peste 400 de ani Cel mai si-gur indiciu sunt pietrele funerare Icircn cimitirul evreiesc din Babadag aron-dat comunității noastre sunt monu-mente funerare cu această vechime Au existat temple și sinagogi icircn Tul-cea Măcin Babadag Sulina Chilia Veche Dintr-un memoriu din 1920 al Epitropiei către Prefectura din Tulcea scris de rabinul comunității și al Tem-plului Israelit Isac Haham reiese că icircn afară de templu mai existau două sinagogi un azil confesional și un azil de bătracircni Evreii din Tulcea au venit din Cahul Ismail Odessa Constanti-nopol Galiția Numărul lor a crescut după 1878 Locuiau pe Dealul Baba-dagului bdquomahalaua israelitărdquo fiindcă pacircnă icircn 1880 cartierele Tulcei se che-mau mahalale termen deloc peiorativ pe atunci Icircn 1907 existau icircn actualul județ 3131 de evrei din care 1773 icircn Tulcea Inițial evreii tulceni și cei din zonă au fost activi icircn comerț finanțe meserii și după 1900 și icircn profesiuni liberale Forma organizatorică era Ra-binatul Epitropiei din Tulcea Ulterior fiecare comunitate și-a ales președinți Interesul pentru mișcarea sionistă apare devreme Icircn 1881 se icircnființează Asociația pentru Munca Pămacircntului icircn
Israel La unul dintre primele congre-se sioniste internaționale de la Viena icircn 1913 participă și un reprezentant al evreilor din Tulcea Icircn 1931 sunt icircnființate societățile cultural-sportive bdquoMacabirdquo și bdquoLuminardquo La bdquoMacabirdquo se juca fotbal șah se făcea gimnastică O filială a organizației sioniste bdquoGor-goniardquo funcționa din 1933 Icircn perioa-da Holocaustului cacircnd s-a aplicat legislația rasială ndash exmatriculări din icircnvățămacircntul de stat concedieri la icircntreprinderile statului exproprieri muncă forțată ndash au avut loc deportări icircn Transnistria După război majorita-tea evreilor tulceni au făcut Alia
ndash Sunt peste 20 de ani de cacircnd conduceți comunitatea Se impune o retrospectivă
ndash Din tot ce-am făcut pacircnă acum cred că restaurarea Templului Israe-lit este cea mai importantă realizare Edificiul a fost construit icircn 1859 A fost renovat icircn 1890 Dar la mai bine de un secol concluzia expertizei tehnice cerută de mine icircn 2003 a fost bdquoTem-plul poate deveni oricacircnd o ruinărdquo Reabilitarea era un proiect ambițios costisitor Am avut icircnsă norocul unor susținători de prestigiu Icircn comunica-rea despre evreii din Romacircnia de la emancipare pacircnă icircn 1989 ținută la un simpozion din Marsilia organizat
de prof univ dr Carol Iancu de la Universitatea din Montpellier sub auspiciile Comisiei Regionale de So-lidaritate cu Evreii din Europa de Est icircn 2010 profesor emerit Elise Lei-bowitch prezenta și istoricul comunității tulcene Scriitorul Carol Feldman zl originar din Tul-cea susținea o campanie pro domo icircn presa israeliană de limbă romacirc-nă pleda cauza icircn fața președintelui de atunci al FCER dr Aurel Vainer Odiseea proiectului apare icircn bdquoMinuni pămacircnteștirdquo din bdquoCaleidoscopul meurdquo de Carol Feldman Banii au venit de la Guvernul Romacircniei prin Secretariatul de Stat pentru Culte de la FCER prin Fundația bdquoCaritateardquo și de la JOINT Reinaugurarea a avut loc icircn 2014 Tot atunci am inaugurat icircn incintă Mu-
Pacircnă la Războiul de Independență din 1877-1878 Tulcea a fost sanjak turcesc Icircn iarna anului 1878 armata romacircnă sufe-rea de frig și foame Icircn numele comunității evreiești tulcene președintele de atunci Abraham Ellman i-a oferit un ajutor
substanțial După victorie Dobrogea a revenit țării-mamă bdquoCacircnd la 14 noiembrie 1878 armatele romacircne conduse de gene-ralul Anghelescu au debarcat la Tulcea și au defilat pe sub arcurile de triumf construite de romacircni greci evrei bulgari generalul a
privit parada militară de la balconul Casei Ellmanrdquo spune președintele de azi prof Solomon Faimblat bdquoEllman a fost decorat cu laquoSteaua Romacircnieiraquo Cine vizitează cimitirul evreiesc vechi din oraș icircnchis icircn 1900 poate citi asta pe monumentul său funerarrdquo Instituirea Ordinului era primul act oficial al Romacircniei independente
bdquoVrem să atragem spre comunitate evrei neicircnscriși
icircncă icircn racircndurile noastrerdquoInterviu cu SoLoMoN FaiMBLaT preşedintele CE Tulcea
n Hainrich Brif președintele CE Bacău a dovedit icircn intervalul de cacircnd conduce comunita-tea spirit gospodă-resc și devotament față de obștea sa Este și unul din-tre cei mai harnici corespondenți ai re-vistei noastre Fap-tul că este icircn același timp și oficiant de cult ajută mult la menținerea unei vieți religioase puternice De cacircnd s-a declanșat pandemia a organizat celebrarea sărbătorilor cu respecta-rea normelor sanitare Face demer-suri pentru proiectul de reabilitare a Templului Cerealiștilorn Paul Schwartz președintele
CE București ia par-te de peste 20 de ani la viața comunitară A fost consilier pen-tru Generația de Mij-loc vicepreședinte al FCER demon-stracircnd pricepere și perseverență icircn tot ce face
Ca președinte al celei mai mari comunități din țară se implică icircn re-zolvarea unor probleme culturale și sociale Acordă multă atenție con-servării patrimoniului sacru A resta-urat pietre funerare ale unor mem-bri marcanți ai CEB care nu aveau aparținători Cultivă bune relații cu mediul politic diplomatic economicn Corneliu Sabetay preșe-
dintele CE Craio-va este una dintre somitățile medicale actuale icircn domeniul pediatriei Icircmbină cu succes viața profe-sională cu preocu-pările icircn plan comu-nitar fiind de multă vreme președinte al comunității craiovene Omul de știință profesor doctor e dublat de omul de acțiune bun organizator de evenimente fie simpozioane științifice fie evenimente din viața comunitară sărbători reuniuni cul-turale comemorări momente ani-versare Icircl prețuiesc evrei și neevrei simpatizanți ai obștii noastre
n Mișu Rosenberg președintele CE Dej a reușit să fie la icircnălțimea așteptărilor celor care l-au ales Deși comunitatea e mică are probleme com-plexe Conducătorul ei poartă răspunde-rea pentru prezer-varea vestigiilor unui trecut bogat are grijă de membrii din prezent ai comunității majoritatea ndash vacircrstnici cu inerente suferințe nu puțini ndash oa-meni singuri Dejul a fost una dintre comunitățile greu icircncercate de Holo-caust Este meritoriu modul icircn care președintele organizează comemo-rări ale victimelor Catastrofein Sorin Blumer președintele
CE Galați s-a afir-mat de mulți ani icircn viața comunitară atacirct icircn plan gene-ral ca membru al conducerii Asociației Sioniste din Romacirc-nia cacirct și local ca dirijor de cor organi-zator de evenimente
interetnice președinte Icircn această ultimă calitate reabilitarea Templului Meseriașilor icircn care a pus mult su-flet energie perseverență se icircnscrie printre cele mai importante realizări ale sale A reușit modernizarea res-taurantului ritual a sediului comuni-tar A impulsionat realizarea unei mo-nografii despre evreii gălățenin Aurel Davidovici președintele
CE Pitești reușește de ani buni să fie un gospodar destoinic al comunității sale Are grijă să icircntrețină cum se cuvine si-nagoga unul dintre lăcașurile de cult care au rezistat cel mai bine intemperiilor neavacircnd ne-voie de restaurare Este receptiv la problemele de zi cu zi ale membrilor comunității mai ales că majoritatea sunt oameni icircn vacircrstă singuri cu probleme de sănătate Este gazdă ireproșabilă față de vizitatori fapt dovedit cu prilejul Hanuchiadelor al unor evenimente organizate de FCER și BBR etc
A D M E A V E E S R I M Preşedinţi de comunităţi născuţi icircn luna aprilie
zeul de Istorie a Evreilor din Tulcea icircmbogățit icircn 2019 Din patrimoniul nostru sacru fac parte două cimitire icircn oraș și cinci icircn localități din județ unde nu mai trăiesc evrei Cu sprijinul FCER și din donații am făcut lucrări de reabilitare la cimitirul vechi amintit reparații la cel nou și icircmprejmuiri la ci-mitirele din Măcin Babadag Sulina
ndash Ce efecte benefice ați constatat după restaurarea Templului
ndash Templul a devenit punct de atracție turistică mijloc educativ liber de prejudecăți pentru copii A dus la creșterea numărului de membri afiliați ai comunității A creat un spațiu pro-pice concertelor anuale de Ziua Eu-ropeană a Culturii Iudaice oferite de elevi ai Liceului de Artă bdquoGeorge Geor-gescurdquo A reunit oficialități locale icircnalți prelați reprezentanți ai organizațiilor de minorități naționale oaspeți din Is-rael la evocarea lui Carol Feldman icircn 2019 Vrem să facem și un medalion Albert Poch fiu al Babadagului cacircnd situația pandemică o va permite
ndash Un dezideratndash Să atragem spre comunitate
evrei tulceni icircncă neicircnscriși icircn racircndu-rile noastre
IULIA DELEANU
bdquoNe străduim ca asistații noștri să fie cacirct mai puțin afectați
de pandemierdquoConvorbire cu directoarea DASM dr MoNa BejaN
A trecut un an de cacircnd angajații din sistemul de asistență socială și medi-cală din București și din țară se luptă să facă față cu bine crizei sanitare create de pandemia cu SARS CoV-2 DASM a reacționat rapid și eficient pentru limi-tarea icircmbolnăvirilor mai ales icircn situația icircn care majoritatea populației evreiești din comunitatea noastră se află icircn grupa de risc A fost un prilej de trecere icircn revistă și de perspectivă schițat de directoarea DASM dr Mona Bejan
ndash Cum ați acționat de cacircnd a icircnce-put pandemia
ndash Icircn pofida dificultăților financia-re am făcut eforturi spre a răspunde
prompt cerințelor momentului Am asi-gurat din fonduri speciale primite de la FCER JOINT și Claims Conference pachete cu materiale de protecție
dezinfectanți pentru toate ca-tegoriile de asistați la domi-ciliu din București și din țară rezidenții din cele două cămine bdquoAmalia și Șef Rabin Dr Moses Rosenrdquo din Capitală și bdquoAeva Eli-sheva și Adalbert Huber-Huberrdquo de la Arad E vorba de 956 de asistați la domiciliu 230 de copii
IULIA DELEANU(Continuare icircn pag 22)
Mona Bejan (stg) pregătind alături de colegi darurile pentru asistați
12 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
Fiind interesat de mărturiile foto-grafice din timpul Holocaustului din Romacircnia am căutat prin arhive timp de mai mulți ani fotografiile din tim-pul exhumării evreilor din Sărmaș care au căzut victime masacrului de la Cămărașu comis de jandarmi ma-ghiari icircn septembrie 1944
Știam din mai multe surse că aces-te fotografii există Matatias Carp autorul Cărții negre și-a icircnceput ac-tivitatea publicistică de reconstituire a istoriei Holocaustului cu o broșură intitulată Sărmaș Una din cele mai oribile crime fasciste publicată icircn 1945 Un exemplar al broșurii se află icircn Biblioteca Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din Romacircnia bdquoWil-helm Fildermanrdquo și poartă dedicația olografă datată 21041945 a lui Ma-tatias Carp pentru F Brunea-Fox alt cronicar de seamă al lumii evreiești căruia icirci transmite această bdquofăracircmă de durere evreiascărdquo Broșura reprodu-ce și 21 de fotografii dintre care 13 sunt de la exhumarea victimelor din 22 februarie 1945 la care a partici-pat și Carp ca delegat al Federației Uniunilor de Comunități Evreiești din Romacircnia Atunci au fost scoase la iveală rămășițele a 146 de trupuri care au fost reicircnhumate icircntr-un cimi-tir amenajat ad-hoc la baza dealului din localitatea clujeană Cămărașu unde au fost găsite la indicația unor martori oculari Restul fotografiilor re-prezintă portrete ale victimelor și case evreiești din Sărmaș pe care se vede desenată steaua galbenă menită a le deosebi de casele creștine
Copii după toate fotografiile cu-prinse icircn broșura despre Sărmaș pu-blicată de Carp se găsesc icircn Fototeca CSIER-WF acolo unde se află și foto-grafii inedite dar mai puțin relevante de la exhu-mare Totuși c a l i t a t e a copiilor-mar-tor din Fo-totecă este mai slabă decacirct aceea a imagini-lor publicate icircn broșură ceea ce in-dica faptul că o copie mai bună se găsește icircn altă parte Fotografiile au mai fost re-produse icircn cacircteva publicații maghiare și occidentale
Icircncercările repetate de a găsi foto-grafiile icircn Arhiva Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității și icircn alte arhive nu s-au soldat cu re-zultate Icircn toamna anului 2019 mis-terul a fost lămurit abia atunci docu-mentele Tribunalului Poporului privi-toare la masacrul de la Cămărașu au fost declasificate de Serviciul Romacircn de Informații și transferate la CNSAS unde icircn prezent sunt disponibile pentru consultare la sala de lectură
Icircn dosarul care cuprinde docu-
mentația anchetei și a procesului de la Tribunalul Poporului din 1946 și a anchetelorproceselor ulterioare (cota ACNSAS fond Penal dosar P 137547) icircntr-un volum sunt lipite pe mai multe pagini 18 exemplare clare ale fotografiilor din timpul exhumă-rii Pe toate se poate vedea semnă-tura olografă cu stiloul a lui Matatias Carp la fel ca icircn cacircteva din fotografi-ile incluse icircn broșura despre Sărmaș care au fost ștanțate cu margini mai largi semn că aceste fotografii i-au aparținut cronicarului evreu au fost reproduse icircn broșură și apoi au fost date spre utilizare Tribunalului Popo-rului Cacircteva din fotografiile din do-sarul P 137547 sunt inedite ndash nu sunt incluse nici icircn broșura Sărmaș nici icircn alte publicații ndash și nu se găsesc nici icircn Fototeca CSIER-WF Le reproducem aici pe toate cele găsite icircn dosar pen-tru a putea face comparații și studiu pe ele
Iată pe scurt și ce s-a icircntacircmplat la Sărmaș icircn septembrie 1944
După 23 august 1944 cacircnd Romacirc-nia a abandonat alianța cu Germania nazistă și Ungaria horthystă s-a pro-dus un atac maghiar la sud de granița stabilită prin Arbitrajul de la Viena din 30 august 1940 Printre locuri-le ocupate s-au aflat și Sărmaș (sau Sărmașu) o mică localitate icircn județul Mureș situată icircn Cacircmpia Transilvani-ei aflată la jumătatea distanței dintre Tacircrgu Mureș și Cluj precum și satul Sărmășel din proximitate Icircn timpul războiului Sărmaș și Sărmășel aveau o consistentă populație maghiară reprezentacircnd cam jumătate din cei 4 000 de locuitori Acolo trăiau și 200 de evrei
Icircn timpul regimului Ion Antones-cu al cărui antisemitism oficial era
mai agresiv decacirct cel din Ungaria lui Miklos Horthy evreii din Sărmașu au fost deposedați de proprietăți maltratați persecutați deportați tem-porar dar au supraviețuit Icircn martie 1944 ca urmare a ezitărilor lui Miklos Horthy Germania nazistă a ocupat Ungaria și a demarat icircn forță imple-mentarea Soluției Finale cu ajutorul forțelor de ordine horthyste icircn teri-toriile aflate sub controlul Budapes-tei inclusiv icircn Transilvania de Nord Evreii din Sărmașu și Sărmășel aflați icircntre granițele Romacircniei au rămas nevătămați pacircnă icircn septembrie 1944
După atacul maghiar din septem-
brie 1944 situația s-a schimbat dra-matic Evreii și intelectualii romacircni au intenționat să plece din localitate icircna-inte de intrarea autorităților maghiare dar o parte au fost icircntorși din drum de autoritățile romacircne care au dat asigurări că regiunea va rămacircne sub controlul autorităților romacircne Totuși armata maghiară a icircnaintat La intra-rea trupelor maghiare pe 5 septem-brie 1944 icircn Sărmașu se mai găseau 126 de evrei
Localitatea a fost ocupată la icircnce-putul lunii septembrie 1944 de armata ungară (Honved) apoi de jandarmi dintre cei care participaseră icircn pri-ma parte a anului 1944 la deportarea evreilor la Auschwitz A fost formată și o Gardă Națională din localnici
Evreii au fost forțați să poarte stea-ua galbenă Pe 11 septembrie 1944 toți evreii din Sărmaș au fost stracircnși și icircnchiși icircntr-un șopron transformat icircn bdquoghetourdquo Acolo erau icircnchiși și pri-zonieri de război romacircni locul deve-nind aglomerat mizer insuportabil Locuințele evreilor reținuți au fost pră-date de locuitorii maghiari ai localității Pe 14 septembrie evreii icircn vacircrstă din ghetou au fost forțați să danseze și au fost umiliți icircn văzul jandarmilor și al membrilor Gărzii Naționale Fiica unuia dintre liderii evrei locali a fost violată icircn grup
Icircn 15 septem-brie icircn preajma anului nou evre-iesc 20 de bărbați evrei au fost duși la cacircțiva kilometri de localitate să sape două gropi comune
Pe 16 septembrie 1944 evreii din ghetou au fost urcați icircn căruțe ale lo-calnicilor au fost trecuți prin Sărmășel și au fost duși la locul unde fusese-ră săpate gropile comune pe dealul Șoscut icircn raza localității Cămărașu Seara au ajuns camioane cu jandarmi maghiari și o limuzină cu un ofițer Evreii au fost icircmpărțiți icircn două grupuri și au fost macircnați spre gropile comu-ne icircn noaptea de 1617 septembrie după ora 200 Icircntacirci au fost dezbrăcați
și loviți cu lopeți topoare și baionete apoi au fost icircmpușcați
Doi localnici Ion Mocean și Ion Aluaș au asistat la masacru ascunși icircntr-un lan de porumb din zonă și au depus mărturie icircn ancheta postbelică de la Tribunalul Poporului Cluj Icircn Ho-tăracircrea nr 9 din 28 iunie 1946 au fost condamnați mai mulți repre zentanți din racircndul autorităților maghiare icircn uniformă sau civili care au participat la atrocități icircn Transilvania icircn inter-valul 1940-1944 inclusiv la masa-crul de la Sărmaș O parte dintre cei condamnați apucaseră să fugă icircn Un-garia și au rămas nepedepsiți Anche-
ta a continuat icircn anii rsquo50 și s-a soldat cu noi condamnări
Documentația procesului a fost secretizată imediat de Securitate iar cartea lui Matatias Carp a fost trecută la fondul secret al bibliotecilor astfel că această tragedie nu a fost cunos-cută icircn detaliu pe parcursul perioadei comuniste Povestea a fost redesco-perită icircn anii rsquo80 de istoricul Nicolas M Nagy-Talavera care a mers icircn zona Sărmaș și a cules mărturii de is-torie orală sub supravegherea aten-tă a Securității Cartea sa Fascismul icircn Ungaria și Romacircnia și broșura lui Matatias Carp au rămas principalele surse pe tema acestui masacru
Icircn decembrie 2019 icircn cadrul unui proiect comun al CSIER-WF cu Te-leviziunea Romacircnă ne-am deplasat la Sărmaș pentru a filma locurile tra-gediei Am găsit icircn bună stare cimiti-rul construit la baza dealului Șoscut unde au fost reicircnhumate victimele Ci-
mitirul care icircn forma cunoscută astăzi a fost amenajat cu sprijinul American Jewish Joint Distribution Committee a fost locul mai multor ceremonii come-morative atacirct icircn perioada comunistă cacirct și după Spre surpriza noastră am găsit icircncă un martor ocular al masa-crului cel care era poziționat cel mai bine pentru a observa ce se icircntacircmpla pe dealul Șoscut Este vorba de Ion Mocean (n 1928) fiul lui Ion Mocean (n 1906) care a depus mărturie la Tribunalul Poporului Spre deosebire de tatăl său care a văzut ce s-a icircn-tacircmplat de la casa de la baza dealului fiul cel cu care am icircnregistrat video o mărturie detaliată se afla la o stacirc-nă de pe deal din marginea pădurii undeva la același nivel cu locul masa-crului Crima s-a icircntacircmplat noaptea dar jandarmii maghiari au folosit feli-nare și astfel Ion Mocean a putut dis-tinge cu groază scenele atrocităților
Din cercetarea de teren a ieșit un film documentar Sărmaș rsquo44 realizat de Adrian Cioflacircncă și Teodora Dră-goi care a fost prezentat de către Te-leviziunea Romacircnă și a făcut obiectul unor evenimente la Institutul Cultural Romacircn din New York și la cel din Tel Aviv icircn 2020
SurseACNSAS fond Penal dosar P
137547ACNSAS fond Informativ dosar
552042 vol 1 2 (N Nagy-Talavera) Matatias Carp Sărmaș Una din
cele mai oribile crime fasciste Prefață B Brănișteanu București Socec 1945
Nicolas M Nagy-Talavera Fas-cismul icircn Ungaria și Romacircnia trad Măriuca Stanciu Ecaterina Geber București Hasefer 1996
ADRIAN CIOFLAcircNCĂ
Din activităţile de cercetare ale
Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din Romacircnia bdquoWilhelm Fildermanldquo al FCER-CM
Mărturii fotografice ale masacrării evreilor din Sărmaș
Comemorarea victimelor masacrului de la Sărmaș in perioada comunistă Sursa CSIER-WF
Tată și fiu ambii cu numele Ion Mocean ambii martori ai atrocităților de pe dealul Șoscut Sursa Adrian Cioflacircncă
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 13
Purimul copiilorCacircnd i-am văzut prima dată pe
Spiderman și Superman fugărindu-se și pe Batman și Elsa din Frozen icircmpărțind o pungă de pufuleți nu a fost
icircn vreo animație din seria DC Comics Marvel sau Disney ci icircn sala de spec-tacole a Centrului Comunitar Evreiesc din București de Purimul copiilor O sărbătoare care a reușit să-și păstre-ze veselia și culorile chiar dacă anul acesta s-a desfășurat online Copiii s-au costumat ca de fiecare dată și au participat la tot soiul de activități care i-au făcut să simtă că sunt icircmpreună
Roata provocărilor și jocurile in-teractive cu Coral Zytcer din București povestea de Purim animată pentru copii numărul de magie cu Edu-ard și Bianca din Oradea confecționarea din hacircrtie a pălăriei lui Haman cu Maria Ganciu din Ploiești și cacircn-tecele de Purim au recreat atmosfera din anii trecuți
atunci cacircnd icircn sediul JCC alergau zeci de copii costumați
Purim Romacircnia amp Israel Și oamenii mari au făcut Purimul la
JCC București tot online dar asta a icircnsemnat și că prieteni din Romacircnia și din Israel au putut fi icircmpreună mult mai simplu
bdquoHag Sameah Iată că și icircn acest an JCC București organizează un eveniment de Purim Icircn anii trecuți eram obișnuiți să avem foarte mul-te icircntacirclniri aici Purim Party Purimul copiilor Purimul seniorilor Mișloah Manot Șabat de Purim icircntacirclnirea cu voluntariihellip Icircn acești ani ne-a fost puțin mai greu ne-am icircntacirclnit online Sperăm să fie ultimul Purim pe care icircl sărbătorim onlinerdquo a spus icircn deschi-
derea evenimentului Adrian Gueron directorul JCC București
Prieteni din mai multe locuri s-au conectat așadar online pentru a spu-ne Lehaim pentru Purim Icircn direct din Israel au putut fi urmărite ceremo-nia de Havdala cu Yaden Cohen și o serie de momente muzicale live De asemenea un recital cu muzică live a oferit și Endy Glikman De discuția despre teatru icircn vremuri de pandemie și momentele vesele s-a ocupat invi-tatul JCC București Silviu Biriș
Iar de la sărbătoarea veseliei nu putea lipsi Roata Norocului care s-a bazat icircnsă și pe cunoștințe nu doar pe șansă Cei care au răspuns corect la icircntrebările organizatorilor legate de Purim au putut cacircștiga Mișloah Manot ndash pachete cu dulciuri oferite de Alka
ADRIAN GUERON
Pagină coordonată de GEORGE GIcircLEA
JCC BuCureşti
rOMAcircNiA
Trasee evreieşti ndash un prim popas Franţa
JCC Romacircnia icircn colaborare cu JCC Timişoara invită publicul la o că-lătorie icircn comunităţile evreieşti din jurul lumii Organizatorii icircşi propun să des-copere urmele paşilor celor care le-au constituit să descopere personalităţi de marcă sinagogi organizaţii evre-ieşti şi mai cu seamă să surprindă poveştile unice ale fiecărui spaţiu unde evreii s-au aşezat de-a lungul istoriei
Primul popas a fost icircn Franţa cea mai importantă comunitate din Europa occidentală icircn momentul de faţă Privi-torii au avut parte de un ghid extrem de competent icircn persoana directorului In-stitutului Cultural Francez din Timişoa-ra Tilla Rudel Cunoscătoare icircn detaliu al fenomenului evreiesc din Paris şi din
mai micile localităţi franceze ea a por-nit la o incursiune icircn istoria evreimii din Oraşul Luminilor La icircnceput o comuni-tate preponderent așkenază aceasta a devenit una icircn esenţă sefardă icircn anii ce au urmat Cu o istorie impresionan-tă comunitatea evreiască actuală este una cu o viaţă foarte vibrantă Putem vedea icircn toate domeniile ştiinţei cul-turii profesiunilor liberale foarte multe persoane de origine evreiască extrem de cunoscute Fie că vorbim de muzi-că sau presă fie că sondăm cele mai noi trenduri din artele plastice sau de bucătăria marilor maeştri evreii nu lipsesc icircntre cele mai remarcabile per-sonalităţi Am putut parcurge icircmpre-ună cu Tilla Rudel străzile Cartierului Marais zona tradiţional evreiască a Parisului şi am văzut marile şi impo-zantele sinagogi ale capitalei france-ze Muzeul Artei şi Istoriei Iudaismului şi Muzeul Holocaustului din Paris sunt doar două dintre obiectivele pe care cel care poposeşte pe malurile Senei nu ar trebui să le rateze Nu puteau lipsi din prezentare nici personalităţile politice de origine evreiască din Fran-ţa dintre care multe au făcut istorie
Atmosfera unei duminici icircn stil franţuzesc a fost completată cu muzi-că evreiască de cea mai bună calita-te pe care tot Tilla ne-a oferit-o Turul virtual al comunităţilor va continua cu o altă comunitate pe care organizato-rii au păstrat-o ca pe o surpriză
Show online cu măşti şi emoţiePurimul a fost celebrat la Timi-
şoara icircn toate modurile icircn care a fost posibil ţinacircnd seama că oraşul icircncă este icircn cod roşu de pandemie To-tuşi vacircrstnicii comunităţii s-au putut bucura de tradiţionalele humăntașen oznei haman ce le-au fost duse la domiciliu de la Restaurantul Ritual al comunităţii De asemenea progra-mele pe platforma Zoom au icircncercat din nou un experiment fără prece-dent pentru timişoreni ndash un spectacol online Icircnainte de acesta rabinul Zvi-ka Kfir şi oficianţii de cult Ervin We-inberger şi Tiberiu Hornung au citit Meghilat Esther icircn ebraică şi romacircnă Rabinul Kfir i-a introdus de altfel pe privitori icircn aspectele multiple ale aces-tei celebrări foarte importantă prin sensurile sale pentru poporul evreu
Protagoniştii spectacolului de sacircmbătă seara la ieşirea Șabatului au fost cei mici Cei 17 copii coor-donaţi de Rebeca Barnea care au interpretat mascaţi din casele lor ro-luri melodii poezii au emoţionat pro-fund publicul Chiar dacă tehnica nu e perfectă a fost o mare bucurie să le putem auzi vocile talentul la pian la ukulele sau dăruirea de a le bdquoieşirdquo per-fect poezia Vocea care s-a auzit cel mai clar şi care a icircncacircntat asistenţa a fost a lui Alexandru Fischer profesor şi dirijor al corului Șalom din Timişoa-
ra Comunitatea timişoreană a avut doi oaspeţi importanţi şi care sunt sufleteşte apropiaţi de această comu-nitate pe preşedintele FCER deputa-tul Silviu Vexler şi pe directorul Joint Romacircnia Israel Sabag Ne-au mişcat cuvintele preşedintelui FCER referitor la nevoia constantă de solidaritate de a icircntinde mereu o macircnă celui singur sau icircn nevoie Purimul fiind una dintre acele minunate ocazii pentru a face acest lucru Icircn background se auzeau cele două fetiţe de cinci luni un atacirct de frumos simbol al solidarităţii peste generaţii Ceremonia de Havdala ţi-nută de Israel Sabag şi copiii săi mai mici Kineret şi Tal a fost o adevăra-tă icircncacircntare şi un preţios dar primit tocmai de la Ashdod Nu putem să-l uităm pe directorul de programme JCC Ery Pervulescu tacircnărul plin de deschidere şi entuziasm care se im-plică mereu icircn programele realizate la Timişoara De altfel el icircmpreună cu fetiţa Leah fiica preşedintelui Comu-nităţii Evreilor din Caransebeş Florin Damian Schwartz au fost amfitrionii aşteptatei tombole care s-a dovedit un succes chiar şi icircn format digital
Speranţa se leagă desigur de Pu-rimul pe scenă Purimul acela care de peste şase decenii ndash sau poate chiar de mai demult ndash a fost cunoscut de evreii timişoreni
LUCIANA FRIEDMANN
JCC tiMişOArA
Veselie icircn pandemieDeși traversăm o perioadă difici-
lă JCC Iași cu sprijinul CE Iași a ținut să respecte un obicei tradițional de Purim ndash bdquoMișloah Manotrdquo și a or-ganizat o acțiune prin care membri-lor vacircrstnici ai comunității le-au fost icircmpărțite dulciuri specifice acestei sărbători Zacircmbetele și bucuria de pe chipurile participanților la această acțiune au scos icircn evidență sentimen-tul solidarității și apartenenței la Co-munitate ca la o familie mare și unită
Tot icircn spiritul sărbătorii de Purim
a fost organizat și evenimentul Puri-mul copiilor la care participanții copii și mămici au aflat povestea Reginei Ester și a miracolului de Purim au
icircnvățat cacircntece vesele specifice săr-bătorii iar la final au preparat și de-
gustat humăntaș pufosi si delicioșiȘi pentru că este singura sărbă-
toare veselă din calendarul iudaic nici chiar pandemia nu a reușit să icircmpie-
dice organizarea tradiționalului spectacol de Purim icircn condiții specifice acestei perioade Si-nagoga Merarilor a fost gazda acestui vesel eveniment care a debutat cu o alocuțiune ros-tită de președintele CE Iași Benjamina Ides-Vladcovschi despre semnificația sărbătorii de Purim Icircn continuare rabinul Yehoshua Aharonovich a expli-cat pe Zoom care sunt mițvot de Purim citirea Meghilat Esther Seudah Purim ndash masa
festivă și veselă Mișloah Manot și Matanot LarsquoEvyonim ndash oferirea de
alimente și daruri prietenilor și celor nevoiași iar directorul JCC Iași Albert Lozneanu a dat citire Cărții Esterei
Spectacolul care a icircncheiat eve-nimentul a cuprins și un concert al formației de muzică klezmer bdquoNigunrdquo precum și cacircteva surprize online un cuvacircnt de salut adresat participanților de către Israel Sabag director JDC pentru Romacircnia precum și interpre-tarea unor frumoase cacircntece israeli-ene de către doi copii foarte talentați Alesia Munteanu din Tecuci și Eva Fi-terman din Iași
Atmosfera caldă revederea pri-etenilor cacircntecele tradiționale și humăntașii savuroși au constituit in-gredientele unei seri speciale pe care am dori-o repetată cacirct mai curacircnd
SILVIAN SEGAL
JCC iAşi
JCC BUCUREŞTIStr Popa Soare 18
Telefon 0213202608E-mail bucurestijccro
wwwjccro
JCC IAŞIStr Elena Doamna 15
Telefon 0232313711wwwfacebookcomgro-
upsjcciasi
JCC ORADEAStr Mihai Viteazu 4
Telefon 0259434843wwwfacebookcomJcc
OradeaEvenimente
JCC ŞTIRI DESPRECentrele Comunitare Evreieşti
JCC TIMIŞOARAStr Gh Lazăr 5
Telefon 0256201698
14 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
Icircntr-un prezent icircn care supra-viețuitorii Holocaustului sunt din ce icircn ce mai puțini comemorarea de la Sinagoga-Muzeu bdquoStrumardquo din Beer Sheva (Israel) marcacircnd 79 de ani de la tragicul sfacircrșit al pasagerilor icircmbarcați pe vasul bdquoStrumardquo se icircnscrie icircn acțiunea concertată de combatere a antisemitismului și negaționismului din ce icircn ce mai agresive Inițiativa i-a aparținut ca de obicei lui Baruch Tercatin vicepreședinte al muzeului care și-a pierdut fratele pe bdquoStrumardquo Evenimentul transmis online de ICR Tel Aviv a fost moderat de directorul institutului Salamon Marton
Icircn Muzeul-Sinagogă șase lumacirc-nări icircn memoria celor șase milioane de victime ale Holocaustului au fost aprinse de oficialități ndash președintele Muzeului bdquoStrumardquo Arie Reiter prima-rul orașului Beer Sheva Rubik Danie-lovici președintele Filialei HOR Beer Sheva Nathan Cohen ndash și de urmași ai victimelor A fost psalmodiat El Male Rahamim
Nucleul mesajului transmis de ES Radu Ioanid ambasadorul Ro-macircniei icircn Israel a fost responsabilita-tea colectivă Romacircnia atunci aliată a Germaniei naziste Marea Britanie prin Carta Albă din 1939 limitacircnd intrarea evreilor icircn Palestina Turcia prin refuzul de a permite debarcarea pasagerilor Deși era stat neutru nu dorea să-și deterioreze relațiile cu Anglia bdquoStrumardquo ancorase icircn portul Bὔyὔkdere din cauza unei defecțiuni la motor URSS prin torpilarea vasu-lui de către un submarin sovietic
O cronologie a tragediei a fost fă-cută de președintele Muzeului bdquoStru-mardquo Arie Reiter Icircn decembrie 1941 779 de evrei plecau din Gara Obor spre Constanța să se icircmbarce pe va-sul bdquoStrumardquo aflat icircntr-o stare tehnică precară Antonescu permisese pleca-rea fiindcă era profitabilă evreii lăsau icircn țară bunuri și bani La scurt timp după ce bdquoStrumardquo era icircn larg Anglia
anunță intrarea icircn război icircmpotriva Romacircniei Deși pasagerii pierduseră cetățenia romacircnă au fost considerați ca aparținacircnd unui stat inamic Icircn urma defecțiunii vasului evreii sunt ghetoizați cu excepția a opt dintre ei care avuseseră prevederea să obțină viza britanică icircnainte de plecare și a unei gravide gata să nască La 23 fe-bruarie 1942 vasul e escortat icircn lar-gul Mării Negre Plutește icircn derivă Icircn zorii zilei următoare o explozie pune capăt vieții tuturor cu excepția unui singur pasager David Stoliar
Icircntr-un interviu cu supraviețuitorul stins din viață la 91 de ani icircn 2014 apar motivele care icircl determinase-ră să plece din țară icircn 1940 fuse-se exclus din icircnvățămacircntul de stat trăiește pogromul legionar din 1941 la București bdquoNe-am trezit toți icircn apărdquo a rememorat el clipele explo-ziei bdquoEra-n zori Nu se vedea bine Oamenii strigau după ajutor Simțeam că icircnghețăm Mă țineam de o bucată de lemn desprinsă din vas Am fost salvat de o ambarcațiune de pescari și adus la Istanbulrdquo Ajuns icircn Palesti-na se icircnrolează icircn Hagana luptă icircn Războiul de Independență din 1948 După 1968 lucrează icircn Japonia apoi icircn SUA E activ pacircnă la sfacircrșitul vieții
Am Israel Hai ndash Poporul lui Israel trăiește A fost axul expozeului făcut de primarul Rubik Danielovici Orașul bdquocapitala Negevuluirdquo trecut prin stă-pacircnirile elenistă romană bizantină otomană mandatul britanic renăs-cut după redobacircndirea independenței statale cunoaște o dezvoltare rapidă icircn high-tech industrie aerospațială farmaceutică Are instituții medicale de prestigiu Este bine reprezentat icircn zona culturală educațională Eloc-vente ndash imagini cu grupuri de tineri vi-zitatori la Muzeul bdquoStrumardquo
bdquoStrumardquo este un episod din Ho-locaust a spus președinta Uniunii Organizațiilor Supraviețuitorilor Ho-locaustului Colette Avital cu impli-
care afectivă firească icircn dublă ca-litate de originară din Romacircnia și supraviețuitoare Diplomat și om po-litic Colette Avital a accentuat asupra intereselor economice și a jocurilor politice din partea statelor implicate icircn dezastru Cuvinte icircnsoțite de imagini Majoritatea victimelor ndash tineri singuri cupluri fotografii de nuntă
Anul 1941 a reprezentat un vacircrf al violențelor antievreiești icircn Romacircnia pogromurile din București și Iași de-portările icircn Transnistria determinacircnd opțiunea pentru plecare icircn condiții nesigure soldate uneori cu pierderea vieții cum a fost cu cei de pe vase-le bdquoStrumardquo și bdquoMefkurerdquo a sintetizat directorul Organizației Israelienilor Originari din Romacircnia (AMIR) Eyal Fabian
Pentru vicepreședintele Muzeu-lui bdquoStrumardquo Baruch Tercatin come-morarea a fost și personală iurțait pentru fratele lui Itzhak ben Iacob După ce a mulțumit antevorbitorilor conferențiarul a amintit prestațiile pro-
fesorului Carol Iancu și ale conf univ dr Felicia Waldman privind perpetua-rea memoriei victimelor Holocaustu-lui icircn Romacircnia Un gest mai puternic decacirct cuvintele lumacircnarea aprinsă icircn amintirea fratelui său
Numele și chipurile victimelor tre-buie să fie puse icircn valoare icircn orice muzeu dedicat memoriei lor a fost ideea centrală din intervenția lui Yohai Cohen cercetător la Institutul Yad Va-shem
O melodie simplă și profundă voce cu acompaniament de chitară a icircncheiat comemorarea
IULIA DELEANU
Papa Francisc a vizitat o supraviețuitoare a Holocaustului
Premieră muzicală absolută la Radio Shalom
Două piese muzicale scrise și in-terpretate la pian de ES Arthur Mattli ambasadorul Elveției icircn Romacircnia au fost ascultate icircn premieră absolută la Radio Shalom bdquoUn diplomat de mare gentilețe sensibilitate performer icircn profesiune iubitor de familie pasio-nat de lectură și muzicărdquo l-a prezentat moderatoarea emisiunii bdquoUniversul la femininrdquo Serena Adler Transmisie via zoom ndash Alex Brucher
Miniaturile muzicale bdquoImnrdquo și bdquoMică povesterdquo au fost prologul și epilogul comentariilor la Cartea Esterei tema emisiunii Scriitorul Ioan Ciorca autor al unei traduceri versificate a Bibliei a vorbit despre importanța misiunii divine a fiecăruia ilustrată de Morde-chai adresacircndu-se Esterei conștientă că-și riscă viața venind nechemată la Ahașveroș bdquoPoate că pentru aceas-tă vreme ai fost adusă la icircmpărățierdquo Ramona Doleanu a recitat pasajul și un fragment din Kohelet variațiune
versificată a lu-crării scrise de același invitat
Directoarea Editurii clujene Ecou Nadia Farkaș Ba-ciu a anunțat intenția de a-i publica o cule-gere de poves-tiri biblice Mi-hai Petre poet stins prematur din viață icircn Spania autor al volumului postum bdquoViața ca o povesterdquo a fost evocat de scriitoarea Marinela Ivan Și un contrapunct dul-ce rețeta de humacircntașen a Claudiei Florian Un cacircntec de Purim icircn ladino a icircncheiat emisiunea
ES Arthur Mattli a mulțumit echi-pei Radio Shalom pentru transmisia compozițiilor sale felicitacircnd-o pentru calitatea acestei emisiuni (ID)
Papa Francisc a făcut o vizită-sur-priză la apartamentul din Roma locuit de Edith Bruck o supraviețuitoare de 89 de ani a Holocaustului deportată din Ungaria la Auschwitz apoi la Ber-gen Belsen Ea și-a pierdut icircntreaga familie a devenit scriitoare și poetă și s-a stabilit la Roma Conform Televizi-unii italiene de stat RAI Papa a dorit să se icircntacirclnească cu Bruck după ce a citit un interviu al acesteia acordat publicației Vaticanului Osservatore Romano
Icircn cadrul convorbirilor Bruck a spus că a considerat drept o obligație mo-rală să vorbească despre suferințele prin care au trecut deportații din lagă-rele morții Două victime ale lagărului de la Bergen Belsen au rugat-o ca dacă va supraviețui să depună măr-turie chiar dacă lumea nu o va crede
După vizită Papa Francisc a afir-mat că a făcut acest gest bdquopentru a-i mulțumi pentru mărturia ei și a aduce un omagiu poporului devenit martir din
cauza nebuniei populismului nazistrdquo Un comunicat al Vaticanului a sublini-at că Papa și Edith Bruck au discutat și despre bdquoacele momente care au lu-minat experiența de iad a lagărelor și despre temerile și speranțele care definesc era noastră despre valoarea memoriei și rolul celor vacircrstnici de a transmite aceasta celor tinerirdquo
Papa a mai declarat bdquoRepet cu sinceritate cuvintele pe care le-am pronunțat din inimă icircn timpul vizitei mele la Yad Vashem și pe care le ros-tesc icircn fața oricărei persoane care ca și dvs a suferit atacirct de mult laquoIartă Doamne icircn numele umanitățiiraquordquo
Ronald S Lauder președintele Congresului Mondial Evreiesc a sa-lutat gestul Papei care bdquodemonstrea-ză un angajament sincer față de ne-cesitatea de a continua să atragem atenția asupra atrocităților inumane ale () Holocaustului Icircntr-o perioadă cacircnd neonazismul antisemitismul și alte concepții bigote reapar icircn multe părți ale lumii integritatea morală a Papei Francisc și icircnțelegerea de că-tre el a sensului istoriei fixează stan-dardele de urmat pentru alte credințe pentru liderii politici și comunitate Icirci mulțumesc de asemenea doamnei Bruck pentru curajul ei de a vorbi lu-mii despre trauma ei și de a-și dedica viața educației oamenilor cu privire la adevărurile oribile ale Holocaustuluirdquo a mai spus R Lauder (EG)
STRUMA 79 de ani de la tragedie
Kosovo și Cehia și-au deschis reprezentanțe diplomatice
la IerusalimKosovo este primul stat musul-
man (și primul stat european) care și-a deschis o ambasadă la Ierusa-lim Aceasta după ce Israelul a recu-noscut independența statului Kosovo deși numeroase alte țări membre ale comunității internaționale icirci refuză acest statut La 1 februarie Kosovo și Israel au stabilit relații diplomatice complete iar Priștina a recunoscut Ierusalimul
drept capitală a statului Israel Demersul Priștinei a fost criticat de statele mu-sulmane Autoritatea Palestiniană a condamnat decizia luată de Kosovo ca și Turcia care a subliniat că ea va afecta relațiile dintre cele două țări
După SUA și Guatemala Kosovo este a treia țară cu ambasadă la IerusalimExistă și alte țări care intenționează să facă acest pas și care au deschis
birouri icircn stracircnsă legătură cu ambasadele lor de la Tel Aviv și icircn care lucrează diplomați Astfel icircncă icircn 2019 Budapesta a inaugurat un birou comercial cu statut diplomatic oficial și este considerat o ramură a Ambasadei ungare din Tel Aviv Recent Cehia a deschis un birou la Ierusalim de asemenea o ramură a ambasadei sale de la Tel Aviv La inaugurare a fost de față Andrei Babis pre-mierul ceh care s-a aflat la Tel Aviv icircmpreună cu omologul său ungar Viktor Orban pentru a negocia icircmpreună cu premierul Netanyahu o colaborare icircn pro-ducerea unui vaccin antiCovid Este o confirmare a bunelor relații dintre Israel și trei dintre cele patru state membre ale Grupului de la Vișegrad care sprijină statul evreu icircn cadrul UE Icircn urmă cu două săptămacircni Israelul a trimis Cehiei 5000 de doze de vaccin Moderna
Gestul Cehiei de a deschide acest oficiu diplomatic a fost de asemenea cri-ticat de Autoritatea Palestiniană cu toate că partea cehă a susținut că nu este vorba de ambasadă ci numai de un birou diplomatic (EG)
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 15
Debutul literar al reputatului re-gizor Alexander Hausvater a avut loc icircncă din 2017 cacircnd a lansat ro-manul-puzzle bdquoCe dacărdquo publicat la Editura Integral din București Cartea a cunoscut deja traduceri icircn limbile engleză franceză germană și chine-ză Au urmat icircn 2019 titlurile bdquoCaptiv icircn minerdquo și bdquoExperimentul Prdquo Recent a fost lansată o trilogie ndash romanele bdquoPenumbrardquo bdquoAici Radio Erosrdquo și bdquoDor călătorrdquo ndash care va deveni o tetralo-gie al patrulea roman fiind icircn curs de apariție Cele trei romane menționate au fost scrise icircn bdquoanul pandemieirdquo și au beneficiat de o dublă lansare una icircn 25 februarie 2021 cu participare fi-zică la Palatul Copiilor icircn organizarea Teatrului bdquoStela Popescurdquo din Capi-tală și a Editurii Integral iar cealaltă on-line o săptămacircnă mai tacircrziu orga-nizată de FCER și JCC Romacircnia
Prima lansare i-a reunit la prezi-diu pe scriitorii Varujan Vosganian și Doru Mareș actorii Carmen Tănase Manuela Hărăbor Sorin Aurel Sandu și Adrian Păduraru directorul Edi-turii Integral Costel Postolache și bineicircnțeles autorul
Varujan Vosganian l-a caracterizat pe Alexander Hausvater drept un bdquospi-rit neliniștit tumultuosrdquo Icircn cărțile lui acesta bdquodă indicații de regie fixează decorurilerdquo Cele trei cărți sunt scrise
icircn registre diferite dar au bdquoo tulpină comună trecerea icircn moarte a tatălui Personajele se creează și se călău-zesc unul pe celălaltrdquo
Doru Mareș a vorbit despre prie-tenia care icircl leagă de autor și despre emoția comună a icircnceputurilor icircn ca-rieră icircn toamna anului 2021 icircmplinin-du-se 30 de ani de la debutul regizoral icircn Romacircnia al lui Hausvater cu bdquoAu pus cătușe florilorrdquo de Fernando Ar-rabal și tot atacircția de la debutul vor-bitorului icircn calitate de cronicar literar
Carmen Tănase Manuela Hără-bor și Sorin Aurel Sandu au citit frag-mente din cele trei romane
Adrian Păduraru a descris stările pe care i le-a produs lectura roma-nelor lui Hausvater bdquoAm placircns am avut tot timpul o trepidație o stare de neliniște o curiozitate ca la romanele polițiste o liniște ca icircn fața unei lucrări filosofice o introspecție ca la un ro-man psihologicrdquo
Costel Postolache a vorbit despre toate cărțile autorului și a subliniat că trilogia lansată acum constituie bdquocerti-ficatul de garanție a calității literare a lui Alexander Hausvater Mă bucur că Editura Integral este parte a acestui fenomenrdquo
Autorul a analizat cum a fost trans-formată coerciția impusă de pande-mie pe scena teatrului icircntr-o nouă
moda l i t a t e de creație de data aceasta pe tăracircm literar bdquoVreau să vă vorbesc des-pre transferul bizar al unui artist aflat de 30-40 de ani doar icircn teatru care a căutat o viață icircntreagă un autor pe care să-l adapteze cu care să lucreze ndash și nu l-a găsit Deodată i se iau modalitățile de exprimare și nefiind un om angajat la stat sau un bi-rocrat sau un tehnocrat ajunge icircn tr-o situație icircn care nu poate să trăiască este sufocat de casă de oamenii pur-tacircnd măști de lipsa de sociabilitate Brusc icirci vin o sumedenie de povești Icircntr-adevăr o viață icircntreagă am cre-zut că sunt un povestitor un om care icircși creează o poveste și devine atacirct autorul cacirct și spectatorul ei Scriu și de-abia aștept pagina următoare pen-tru că habar nu am ce se va icircntacircmpla Pentru mine și pentru generația mea povestea nu este doar o formă de amuzament ci una de supraviețuire Prin prisma poveștii Șeherezada
supraviețuiește o mie și una de nopți Dacă nu l-ar fi făcut curios pe acel rege viața i-ar fi fost curmată după două sau trei nopțirdquo
Cea de-a doua lansare a fost mo-derată de Robert Schorr directorul Departamentului Cultură Istorie Artă Media al FCER care i-a prezentat pe invitați Silviu Vexler președintele FCER dr Aurel Vainer președintele de onoare al aceleiași instituții Mar-tin Salamon directorul ICR Tel Aviv Dan Romașcanu publicist israelian de limbă romacircnă Costel Postolache directorul Editurii Integral conf dr Răzvan Voncu de la Universitatea din București Maia Morgenstern ma-nagerul Teatrului Evreiesc de Stat din București actorul Constantin Flores-cu și autorul
Silviu Vexler s-a autocaracterizat drept bdquoun consumator de artă și lite-raturărdquo și i-a icircndemnat pe cititori să se oprească asupra acestor cărți El a povestit cum l-a cunoscut pe autor cu mai mulți ani icircn urmă la Timișoara icircntr-o sală plină de vacarm i-a atras atenția omul tăcut cu care a simțit o conexiune Mai apoi acesta bdquoa explo-datrdquo a vorbit o oră deloc plictisitor astfel icircncacirct o discuție ternă s-a trans-format icircntr-una animată despre pro-movarea culturii evreiești icircn SUA
Geni Brenda-Vexler a rememorat icircntacirclnirea cu regizorul Hausvater da-torită rolului Anne Frank pe care vor-bitoarea l-a interpretat pe scena TES Lucrul icircmpreună a marcat-o pozitiv și ca actriță și ca persoană
Martin Salamon l-a felicitat pe au-tor pentru activitatea literară bdquola fel de debordantă și prolifică precum cea de regizor Are un talent nemărginit foar-te aproape de ceea ce numim geniu Să atingi culmi ale performanței artis-tice icircn mai multe culturi icircn mai multe țări este foarte rarrdquo
Dr Aurel Vainer a afirmat bdquoL-am cunoscut pe Alexander Hausvater la teatru am fost de multe ori un specta-tor anonim Are un caracter impetuos năvalnic talentul lui iese la iveală icircn orice condiții Una dintre calitățile scri-sului său este mo-dernitatea
La icircnceputul lunii februarie Moha-mmad Mahmoud Al Khaja desemnat ambasador al EAU icircn Israel a depus jurămacircntul icircn fața premierului Moha-mmed bin Rashid Al Maktoum și a fost primit pentru prezentarea scrisorilor de acreditare de către președintele Is-raelului Reuven Rivlin Aceasta după ce icircn ianuarie Israelul și-a deschis ofi-cial ambasada la Abu Dhabi odată cu sosirea ambasadorului Eitan Naeh Ambasada EAU va fi la Tel Aviv
Cele două țări și-au normalizat relațiile după semnarea la Washin-gton a așa-numitelor Acorduri Abra-ham cu intermediere americană You-sef al Otaiba ambasadorul Emiratelor icircn SUA a salutat numirea lui Al Khaja și a declarat că acesta este un mare susținător al Acordurilor Abraham al schimburilor comerciale și investițiilor directe al păcii și stabilității regionale a relatat presa israeliană
La scurt timp după depunerea ju-rămacircntului noul ambasador al Emira-telor și-a inaugurat o pagină specială de Twitter unde a scris că bdquoeste icircn-cacircntatrdquo să-și poată lansa pagina ofici-ală icircn calitatea lui de prim ambasador al EAU icircn Israel bdquoAștept să icircntăresc relațiile dintre cetățenii din Emirate și din Israel prin promovarea păcii icircnțelegerii și prosperității popoarelor noastre și din icircntreaga regiune Mar-haba Bruchim Habaim și Welcomerdquo și-a icircncheiat el mesajul la care depu-tatul Michal Cotler-Wunsh i-a răspuns cu aceleași cuvinte icircn arabă ebraică și engleză bdquoAștept să ne icircntacirclnim și să stimulăm dezvoltarea relațiilor din-tre țările și popoarele noastrerdquo a adă-ugat deputatul
La Abu Dhabi se va construi un templu dedicat
celor trei religii avrahamiceIcircn 2022 EAU preconizează ridica-
rea unui templu pentru cele trei mari religii monoteiste din lume iudaismul creștinismul și islamismul Acesta se va numi bdquoCasa Familială Abrahamrdquo
Declarația a fost făcută de Moha-med Ahmed bin Sultan Al Jaber ambasadorul EAU icircn Rusia icircn ca-drul unui eveni-ment organizat la Muzeul Evreiesc și Centrul pentru Toleranță de la
Moscova Templul a precizat amba-sadorul va fi un loc pentru rugăciune dialog și educație icircn vederea realiză-rii unității credințelor
Cu toate că 75 la sută din populația Emiratelor este de rit musulman li-bertatea religioasă din țară a permis ridicarea de lăcașuri de cult creștine evreiești și pentru alte religii
Comunitățile evreiești din țările Consiliului de Cooperare
al Golfului au format o asociațieComunitățile evreiești din țările din
Golf ndash Bahrain Kuweit Oman Qatar Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite ndash au decis să-și unifice resur-sele formacircnd Asociația Comunităților Evreiești din Golf (ACEG) Chiar dacă fiecare comunitate este independen-tă ele au un obiectiv comun ndash de a sti-mula viața evreiască spre binele atacirct al rezidenților cacirct și al vizitatorilor
Grupul va acționa icircn comun sub icircndrumarea rabinului dr Elie Abadie din Dubai și a președintelui Ebrahim Dawood Nonoo din Bahrain Con-ducerea Asociației este compusă din membrii Comunităților din cele șase state din Golf care vor elabora icircmpre-ună proiecte vizacircnd sprijinirea vieții evreiești din ce icircn ce mai bogate din Golf Este icircn curs de finalizare Beth Din din Arabia pentru a soluționa pro-bleme legate de statutul personal moșteniri sau dispute de afaceri din regiune S-a creat acum și o Agenție de Certificare Arabă Cașer pentru a se impune aceleași standarde cașer icircn toate cele șase țări din Golf
bdquoȚările din Golf au sprijinit dez-voltarea vieții evreiești dar oda-tă cu stabilirea mai multor evrei și creșterea numărului de vizitatori tre-buie să ne gacircndim la necesitățile lor educaționale culturale spirituale și religioase prin elaborarea unor pro-grame și instituții care să servească acestor cerințe icircn creștererdquo a declarat rabinul Abadie bdquoAceasta poate fi rea-lizată prin punerea la un loc a resurse-lor noastrerdquo a afirmat la racircndul său Darwood Nonoo
EVA GALAMBOSCLAUDIA BOSOI
(Continuare icircn pag 20)
acordurile abraham dau roade
Primul ambasador al Emiratelor icircn Israel
Alexander Hausvater scriitorul
Potrivit unor cercetări recente ale istoricului Wally de Lang peste 100 de evrei din Olanda au fost trimiși la moarte de către naziști icircn anul 1941 cu un an icircnainte ca autoritățile ger-mane să icircnceapă deportările icircn masă spre camerele de gazare Victimele au fost capturate de pe străzile ca-pitalei Olandei icircn februarie 1941 icircn cadrul primelor raiduri naziste asupra evreilor din Europa de Vest și trimiși icircn lagărul de concentrare Mauthau-sen din Austria Wally de Lang spu-ne că 108 persoane au fost ucise icircn apropiere de localitatea Hartheim din Austria Oficial le-au fost atribuite ca-uze fictive de deces explică ea
Germania a invadat Olanda icircn luna mai 1940 și icircn următorii cinci ani mai mult de trei sferturi din populația evre-iască a fost ucisă Acțiunile de depor-tare icircn masă au icircnceput icircntre 22 și 23 februarie 1941 ca răzbunare pentru uciderea unui colaborator olandez nazist icircn timpul unei ciocniri violente bdquoAm crezut icircntotdeauna că primul tren cu prizonieri a plecat icircn iulie 1942 dar acești oameni fuseseră deja deportați la data de 27 februarie 1941 cu mult mai devremerdquo a declarat ea pentru BBC
Elementul de noutate constă icircn faptul că mulți dintre prizonieri au fost
uciși icircn camera de gazare de la Hart-heim Familiilor li s-au prezentat cau-ze false ale decesului și s-a presupus că bărbații au murit din cauza otrăvirii cu plumb icircn urma activităților miniere De Lang susține că au fost trimiși la Hartheim și uciși Pentru 108 dintre deținuți există dovezi că au fost uciși și incinerați la Hartheim spune ea dar cel mai probabil acestea nu sunt sin-gurele victime care și-au găsit astfel sfacircrșitul Ea a descoperit icircn arhivele germane că icircntre 1 și 6 septembrie 1941 cacircte 30 de prizonieri au fost icircnregistrați ca morți icircn fiecare zi La acea vreme toate decesele trebuiau icircnregistrate și istoricul este convins că oamenii au fost uciși icircncă de la so-sire cu săptămacircni icircnainte bdquoA fost un fel de laborator [pentru naziști] pentru a-și icircmbunătăți cunoștințele despre tot ceea ce am văzut la Auschwitz la o scară mult mai marerdquo susține Wally de Lang Icircn cadrul demersului său științific ea a identificat o serie de per-soane fotografiate icircn timpul detențiilor naziste din Amsterdam John Spel nepotul lui Aron Smeer unul dintre cei deportați a spus că ani de zile tot ceea ce avea era doar un nume iar acum grație descoperirilor lui De Lang cunoaște și chipul bunicului său
DAN DRUȚĂ
Peste 100 de evrei gazați icircn secret de naziști
16 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
Referirea este la disidența Uniunii Evreilor Romacircni aflată sub președinția lui Zelțer-Sărățeanu Evenimentul a avut loc icircn zilele de 27-28 ianuarie 1946 Congresul s-a bucurat de o largă publicitate Au parti-cipat și au rostit cuvacircntări ministrul Teohari Georgescu Constantin Doncea repre-zentant al FND Icircn numele Comisiei Aliate de Control a vorbit icircn idiș maiorul A Levy Relevante pentru orientarea Congresului și a organizației icircn general sunt cuvacircntă-rile rostite de președintele Sărățeanu și de avocatul D Rosenkranz secretar general precum și rezoluțiile adoptate Este semni-ficativ faptul că Zelțer-Sărățeanu vorbind despre fondatorii organizației și despre lup-ta dusă pentru emanciparea și dobacircndirea drepturilor pentru evrei nu pomenește nu-mele lui Filderman Icircn ceea ce-l privește pe Rosenkranz el l-a atacat pe cel mai impor-tant conducător al evreimii romacircne acuzacircn-du-l că refuză să colaboreze cu CDE că nu a luat atitudine față de regimul reacționar al lui Rădescu
Rezoluțiile Congresului s-au referit la icircncrederea organizației care trebuia acor-dată guvernului prezidat de dr Petru Gro-za Mulțumindu-i pentru icircnlăturarea discri-minărilor rasiale i s-a solicitat ca ultimele rămășițe ale regimului de prigoană să fie cacirct mai grabnic lichidate S-a hotăracirct sprijinirea străduințelor guvernului a forțelor democra-tice și progresiste contribuind astfel la opera de refacere și de consolidare democratică a țării De asemenea s-a hotăracirct ade-rarea UER la CDE Congresul a icircndemnat populația evreiască să participe la realizarea unității democra-tice evreiești pentru icircntărirea frontului unic al forțelor democratice chezășia libertății și securității tuturor cetățenilor țării Congre-sul și-a mai exprimat omagiul cuvenit Uni-unii Evreilor Romacircni din America ceracircndu-i să contribuie icircn continuare la ameliorarea situației evreilor romacircni la ridicarea presti-giului Romacircniei democratice O rezoluție re-flectă poziția organizației față de Palestina și precizează că bdquoUER susține cu simpatie străduințele constructive ale evreilor din Palestina și condamnă orice icircncercare de a icircnăbuși aceste strădanii prin măsuri restric-tive pe care le consideră profund nedrepte față de o națiune care s-a jertfit pe altarul marilor idealuri de dreptate și libertaterdquo
Icircn legătură cu dr Filderman Congresul a adoptat o rezoluție bdquoconstatacircnd că prin atitu-dinea sa de după 23 august 1944 dr Filder-man s-a abătut de la ideologia organizației și a nesocotit prevederile ei statutare primejduind astfel interesele populației evreiești din Romacircnia preconizacircnd izo-larea politică a evreilor romacircni și manifes-tacircnd icircn mod constant adeziunea la vechile concepții și metode politice care s-au dove-dit nefaste pentru evreii romacircni Refuzacircnd totodată sprijinirea forțelor democratice ale țării domnul dr Filderman s-a pus icircn afara cadrelor UER pe care n-o mai reprezintă și n-o mai poate angajardquo Prin rezoluție s-a stabilit sarcina UER de a contribui la demo-cratizarea comunităților a instituțiunilor de cult cultură și asistență socială Icircntreaga populație evreiască a fost icircndemnată să sprijine activitatea CDE să participe la re-alizarea programului respectivei organizații
Congresul a solicitat guvernului și diferi-telor instituții obștești să acorde neicircntacircrziat un sprijin eficace operei de refacere a vieții evreilor reveniți din refugiu și din deportare precum și a foștilor condamnați la muncă obligatorie Congresul și-a icircncheiat lucră-rile la 28 ianuarie 1946 Dintr-un comuni-cat semnat de Zelțer-Sărățeanu apărut icircn bdquoNeamul Evreiescrdquo din 4 martie aflăm că Filderman a protestat icircmpotriva excluderii lui de către Congres Icircn comunicat se ara-tă că la Congres au participat 109 delegați care au votat icircn unanimitate eliminarea lui Filderman
LYA BENJAMIN
E v r e i icirc n v i a ţ a p u b l i c ă
Congresul UER
Aparat de aer condiţionat care ucide virusurile şi germeniiCompania israeliană Tadiran a brevetat un apa-
rat de aer condiționat care poate ucide virusurile și alți germeni din aer Mai exact acest dispozitiv utilizea-ză peroxidul de hidrogen pentru a ucide 9999 din virusuri germeni și bacteriile din spațiile icircnchise fapt certificat icircntr-un laborator omologat de Agenţia pentru Medicamente din Statele Unite Prima tehnologie de acest tip bazată pe peroxid de hidrogen a fost instala-tă icircn seria sa de miniaparate de aer condiționat Sense Inverter disponibile icircn Israel
Mai multe companii globale de aparate de aer condiționat se află icircn negocieri cu Tadiran pentru a uti-liza tehnologia Air Care 02 Compania cu o experiență de 60 de ani a icircnceput cercetarea și dezvoltarea Air Care 02 icircn urmă cu trei ani cu mult icircnainte de debutul pandemiei de coronavirus icircnsă momentul lansării nu ar fi putut fi mai oportun decacirct icircn pre-zent Teh-nologia este e c o l o g i c ă subproduse-le derivate din amoniac și ozon fiind biodegradabile Mecanismul de autocurățare al produ-sului minimizează icircntreținerea necesară și asigură că praful nu icirci va afecta eficiența bdquoCercetările efectuate de Organizația Mondială a Sănătății au constatat că mediul icircn care locuim acasă este de cinci ori mai po-luat decacirct cel din aer liber ceea ce provoacă infecții icircn racircndul a milioane de oameni din icircntreaga lume Cu cacircțiva ani icircn urmă am decis să devenim lider icircn do-meniul tratării aerului și al obţinerii unei locuinţe pline de aer sănătosrdquo susţine CEO-ul companiei Tadiran Moshe Mamrud
produsese o furtună a citokinelor şi disfuncţionalităţi ale organelor Dr Dror Mevorach de la Centrul Medi-cal Hadasa unde a fost folosit medicamentul este de părere că acest tratament este cu atacirct mai important cu cacirct poate fi aplicat oricărui pacient indiferent de cacirct de gravă este starea lui Aceste tratamente susţin au-torităţile israeliene pot deveni o alternativă viabilă icircn cazul perpetuării unor mutaţii ale virusului pentru care vaccinul nu oferă imunitate
Icircn prezent peste 50 din populaţia Israelului a fost imunizată prin vaccinare icircnsă cercetările privind o po-sibilă schemă de tratament rămacircn o parte importantă icircn lupta icircmpotriva pandemiei
Importantă descoperire arheologică icircn domeniul Holocaustului
Arheologii au descoperit plăcuțele de identificare a patru cop ii uciși de naziști icircn lagărul de exter minare Sobibor din estul Po-loniei Yoram Haimi arheolog la Autoritatea Antichităților din Israel a precizat că fiecare plăcuță de identificare din metal este diferită și cel mai probabil a fost oferită co-piilor de către părinți icircnainte să fie separați icircn speranța că acestea icirci vor ajuta pe copii să revină acasă bdquoFiecare mic artefact descoperit scoate la iveală o poveste Este po-vestea comunității din care prove-
neau icircnainte să ajungă la Sobiborrdquo a adăugat Haimi care a făcut parte din echipa ce a desfășurat lucrările de excavare icircn Polonia și al cărui unchi a fost ucis icircn acest lagăr
Cercetările arheologilor au descoperit și camera de gaza-re a lagărului care acoperea o suprafață de 350 de metri pătrați și conținea opt icircncăperi Avacircnd icircn vedere dimensiunile bdquoputem spune că erau băgați cacircte 800 sau 900 de oameni icircn această cameră de gazare și pornind motorul puteai ucide icircn 10 minu-te 900 de oameni Este o fabrică pentru ucisrdquo a spus Haimi potrivit Live Science
Icircntre 2012 și 2014 arheologii au mai găsit alte trei plăcuțe icircn bdquozona de ucidererdquo a lagărului care conținea o cameră de gazare un crematoriu și o groapă comună
Fiecare plăcuță conține numele copilului data de naștere și orașul natal fapt ce i-a ajutat pe arheo-logi să afle mai multe despre viețile acestora Toți copiii au fost aduși din Amsterdam iar unii dintre cei
identificați mai recent au făcut parte dintr-o deportare icircn masă a aproape 1300 de copii cu vacircrste cuprinse icircntre 4 și 8 ani care au fost separați de părinții lor și trimiși la gazare imediat ce ajungeau la Sobibor
ŞTIINŢA
ŞI VIAŢA
D o u ă n o i m e d i c a m e n t e icirc ş i a r a t ă e f i c i e n ţ a icirc n t r a t a r e a C O V I D
Inovaţii icircn cercetarea din domeniul neurologiei
Cercetătorii de la Universitatea Ben-Gurion din Neghev au dezvoltat o nouă metodă pentru diagnos-ticarea rapidă a patologiei vaselor de sacircnge cerebra-le care ar putea conduce la boli neurodegenerative neurologice și psihiatrice au anunţat reprezentanţii instituţiei de icircnvăţămacircnt superior Această nouă abor-dare medicală se bazează pe analiza modelelor de activitate cerebrală Metoda a fost dezvoltată de prof dr Dan Milikovsky și prof dr Alon Friedman de la De-partamentele de Fiziologie și Biologie Celulară Științe Cognitive și Cerebrale ale Universității Ben-Gurion Constatările savanţilor israelieni arată că pacienții cu boala Alzheimer și alte afecțiuni ale creierului prezintă o activitate asemănătoare convulsiilor epileptice care poate fi detectată prin intermediul electroencefalogra-melor Această activitate anormală reflectă modificări patologice ale disfuncției vaselor de sacircnge ale creie-rului care contribuie conform studiilor recente la pa-togeneza diferitelor tulburări neurodegenerative și icircn cazul altor tulburări neuropsihiatrice Tehnologia a fost testată cu succes pe animale și zeci de pacienți și este acum validată pe baze de date mari cu icircnregistrări ale rezultatelor EEG a mii de pacienți bdquoAceastă nouă abordare pentru diagnosticarea afecțiunilor neurologi-ce bazată pe analiza modificărilor vaselor de sacircnge din creier poate fi valoroasă pentru depistarea preco-ce a bolii Alzheimer și a altor afecțiuni neurologice icircn stadiul icircn care tratamentul poate icircncetini progresia bo-liirdquo a afirmat Josh Peleg CEO al BGN Technologies companie a Universității Ben-Gurion din Neghev Grupaj realizat de DAN DRUŢĂ
O nouă speranţă pentru tratarea infecţiei cu SARS-CoV-2 vine din Israel Pacienţi trataţi cu două noi me-dicamente ndash EXO-CD24 şi Allocetra ndash au avut reacţii foarte bune Primul s-a dovedit extrem de eficient icircn a stopa furtuna de citokine icircn timp ce al doilea a reglat răspunsul imunitar pentru 19 dintre cei 21 de bolnavi de COVID-19 care au beneficiat de tratament
Centrul Medical Sourasky din Tel Aviv a oferit date despre acest nou tratament Potrivit reprezentanţilor instituţiei toţi cei 30 de pacienţi afectaţi de forme grave ale bolii care au beneficiat de tratament cu EXO-CD24 s-au vindecat 29 dintre ei s-au vindecat icircntr-un inter-val de două-trei zile iar cei mai mulţi au fost externaţi din spital după cinci zile Dr Shiran Shapira directorul laboratorului a precizat că tratamentul se administrea-ză prin inhalare şi ajunge direct la plămacircni fără a fi constatate alte efecte adverse
Icircn ceea ce priveşte Allocetra un medicament care reglează răspunsul imunitar el a fost administrat unui grup de 21 de pacienţi dintre care 19 au fost exter-naţi icircn cinci-şase zile Aceştia sufereau de comorbi-dităţi ndash obezitate şi boli cardiovasculare iar infecţia le
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 17
ca stat nemem-bru al ONU icircn
urma votului Adunării Generale Ca stat nemembru al ONU Palestina s-a icircnscris și icircn CPIrdquo Astfel bdquoCPI a spus că nu este de competența sa să de-cidă asupra statalității Palestinei ci acceptă calitatea de stat recunoscută de Adunarea Generală a ONUrdquo Aeyal Gross a mai spus că bdquoicircn cazul Pa-lestinei icircntrebarea este dacă un stat care nu a existat niciodată icircnainte de ocupare poate dobacircndi acest atribut icircn timp ce ar fi fost ocupatrdquo
Profesorul a amintit că la primirea Palestinei ca stat nemembru al ONU și al CPI singura țară membră care a protestat a fost Canada bdquoAcum poli-ticienii care nu au protestat atunci ar trebui arate că deși Adunarea Ge-nerală a acceptat Palestina ca stat nemembru al ONU aceasta nu este un statrdquo
Ca și Israelul SUA Rusia China India și Turcia nu sunt membre ale Curții Procurorul-șef al Israelului Avi-
chai Mandelblit a spus pentru Times of Israel că bdquolansarea anchetei icircmpo-triva Israelului subminează icircnsăși legi-timitatea Curțiirdquo dovedind că aceasta nu are independență politică Mandel-blit a mai precizat că oficialitățile juri-dice israeliene urmăresc evoluția ca-zului și că acestea sunt gata să aducă argumente icircmpotriva celor ridicate de procurorul-șef al CPI El a mai adău-gat că negarea jurisdicției Curții Pe-nale Internaționale asupra Israelului are o largă susținere internațională atacirct din partea guvernelor cacirct și a unor experți icircn drept pe care Benso-uda le-a ignorat De altfel ancheta se referă (icircn mod convenabil pentru pa-lestinieni) la evenimentele care s-au produs după 13 iunie 2014 deci CPI nu va investiga răpirea și uciderea de către teroriștii palestinieni a celor trei adolescenți israelieni Eyal Yifrach Gi-lad Shaer și Naftali Fraenkel
bdquoDeschiderea procesului este icircncă foarte departerdquo este de părere Aeyal Gross bdquoIcircn primul racircnd să nu uităm că se icircncheie mandatul actua-lului procuror-șef al CPI Nu știm ce priorități va avea cel care va ocupa această funcție
La icircnceperea anchetei se respec-tă principiul comple mentarității adică CPI nu poate lansa o investigație dacă statul respectiv a cercetat respectiva problemă Deci investigatorul va tre-bui să analizeze dacă cercetările care au fost făcute de Israel privind moartea unor civili palestinieni sunt considerate suficiente și dacă răspunsul va fi unul afirmativ nu va mai aborda această cauză Să ne amintim de exemplu că icircn cazul unor militari englezi acuzați de torturarea unor civili icircn Irak procu-rorul CPI a decis să nu mai continue investigația fiind mulțumit de cercetă-rile britanicilor Pe de altă parte folosi-rea forței de către Hamas inclusiv prin tirurile cu rachete trase asupra civililor nu a fost niciodată cercetată de liderii Hamas O astfel de investigație poate dura ani de zilerdquo
V-am prezen-tat cacircteva extra-
se din stenogramele ședințelor Con-siliului de Miniștri și ale Consiliului de Cabinet din perioada guvernării Ion Antonescu care se suprapune peste perioada Holocaustului din Romacircnia Sunt stenograme din documente pu-blice ale statului romacircn pe care le poate consulta oricine la Arhivele Sta-tului sau Arhivele Militare Naționale după caz
Rezultatul acestor ședințe rezulta-tul aces tor discuții s-a materializat icircn peste 300 000 de evrei din Romacircnia și nu numai care au fost executați la ordinul lui Ion Antonescu și al celor din jurul său
Dar mai mult decacirct atacirct aceste trei șe dințe din care am ales să vă pre-zint un fragment au și un alt numitor comun ndash un participant activ la aceste ședințe și anume Mircea Vulcănescu la momentul respectiv subsecretar de stat la Ministerul Finanțelor persoana care a fost responsabilă icircn mod direct după cum demonstrează chiar restul stenogramelor de jefuirea evreilor care erau deportați icircn Transnistria
Veți găsi dacă aveți curiozitatea icircn acele stenograme toate inter ven-țiile lui Mircea Vulcănescu pentru a operaționaliza la maximum posibil procedura de jefuire a acelor oameni care se icircndreptau spre moarte Nu este o opinie personală și nu este o opinie care să judece activitatea lui Mircea Vulcănescu icircn rest Este pur și simplu ceea ce scrie icircn stenogra-mele statului romacircn
Mircea Vulcănescu este criminal de război condamnat condamnat nu doar icircn perioada rsquo45-rsquo48 după război condamnarea lui ca criminal de război a fost reconfirmată icircn 2019 deci acum 2 ani de justiția Romacircniei democratice de după Revoluție și rămacircne așa cum va rămacircne și icircn continuare un crimi-nal de război de pe urma căruiahellip mai exact de pe urma deciziei căruia oame-nii au fost omoracircți Oameni nevinovați Și repet pentru cei care doresc toate aceste lucruri le găsiți icircn stenogramele Consiliului de Miniștri și ale Consiliului de Cabinet din acea perioadă
Aș vrea să vă mai icircmpărtășesc o scurtă foarte scurtă poveste
Iom Kipur este ziua cea mai sfacircn-tă a poporului evreu Tot acum peste 80 de ani reprezentanții Mișcării Le-gionare aflați la Cacircmpulung Moldove-nesc l-au scos din casa lui pe rabinul orașului l-au dezbrăcat și l-au icircnjugat la un car apoi l-au pus pe fiul său să conducă acel car prin oraș timp icircn care alți legionari i-au vandalizat casa au vandalizat sinagoga și i-au dat foc I-au
omoracirct icircn mod evident pe amacircndoiSunt doar cacircteva exemple din ac-
tele inimaginabile de violență inuma-nă și inutilă pe care le-au stacircrnit atacirct Guvernul Antonescu cacirct și Mișcarea Legionară
Nu aș fi vrut să menționez aces-te lucruri astăzi dacă nu aș fi văzut că aceste tentative de reabilitare a Mișcării Legionare de reabilitare a lui Ion Antonescu și a celor care i-au permis să facă tot ce a făcut ndash Mircea Vulcănescu fiind unul dintre ei Valeriu Gafencu fiind alt om și lista continuă ndash nu ar fi devenit din ce icircn ce mai publice
Nu aș fi intervenit dacă nu ar exis-ta și două proiecte de legi icircn prezent aflate la Senat care să dorească să reintroducă indemnizațiile oferite de statul romacircn pentru foștii legionari urmașii lor și urmașii criminalilor de război sau ai celor care au făcut par-te din organizațiile naziste Este o umilință icircngrozitoare la adresa victime-lor Holocaustului la adresa puținilor supraviețuitori ai Holo caustului care mai trăiesc icircn ziua de astăzi să vadă toate aceste lucruri la fel cum pot să vadă icircn centrul Bucureștiului o clădi-re pe care scrie bdquoMișcarea Legionarărdquo
Dar faptul că icircn plenul Senatului Romacircniei se icircncearcă rescrierea isto-riei faptul că un senator al Parlamen-tului Romacircniei icircl evocă cu patos ndash nu contest acest lucru ndash pe un om care este criminal de război condamnat de două ori pentru tot ceea ce a făcut este o rușine nu doar la adresa Par-lamentului Romacircniei ci și o rușine la adresa Romacircniei icircn sine
Este pentru prima dată cacircnd vor-besc la acest microfon deși de-a lungul anilor am venit de foarte multe ori icircn Se-nat Am apreciat icircntotdeauna colabora-rea impecabilă avută cu toate grupurile parlamentare pentru toate inițiativele pe care le-am introdus icircn Parlament indiferent dacă a fost vorba de spriji-nirea supraviețuitorilor Holocaustului indiferent dacă a fost vorba despre in-stituirea Muzeului Istoriei Evreilor și al Holo caustului din Romacircnia
Le mulțumesc din nou acelor co-legi ndash și celor care sunt icircncă membri și celor care nu mai sunt
Dar vreau să vă reamintesc că răspunderea față de istorie și față de acești oameni nu aparține doar comunităților evreiești nu aparține doar Guvernului Parlamentul este reprezentantul poporului romacircn și fiecare dintre dumneavoastră este responsabil de protejarea memoriei acestor oameni de protejarea lecțiilor care trebuie icircnvățate din ceea ce s-a icircntacircmplat atunci
Nu lăsați astfel de derapaje să de-
Austria strategie de combatere a antisemitismuluiRecent Guvernul austriac a elaborat o strategie com-
plexă de combatere a antisemitismului a relatat presa austriacă Proiectul a fost prezentat de Karoline Edtsta-dler ministrul federal pentru UE și pentru Constituție și de vicecancelarul Werner Kogler Au participat Oskar Deut-sch președintele Comunității Evreilor din Viena și Katha-rina von Schnurbein coordonatoare a Comisiei Europene icircn combaterea antisemitismului
Karoline Edtstadler a subliniat că pentru Guvernul aus-triac combaterea antisemitismului este o preocupare im-portantă deoarece bdquoAustria are o responsabilitate istorică mai ales legată de consecințele Holocaustului cel mai icircn-tunecos capitol din istoria noastrărdquo Amintind ultimele inci-dente antisemite din țară vorbitoarea a menționat bdquovalul de teorii conspiraționiste cu conținut antisemit prezent pe internet idei care pot ajunge din lumea virtuală icircn lumea realărdquo Referindu-se la strategia națională ea a arătat că cele 38 de măsuri cuprinse icircn ea din partea diferitelor mi-nistere vor fi un stimulent icircn combaterea antisemitismului și sprijinirea vieții evreiești
Vicecancelarul Werner Kogler a vorbit și el despre res-ponsabilitatea istorică a Austriei și obligația de a lua poziție
icircmpotriva antisemitismului bdquoTrebuie să protejăm siguranța evreilor din țara noastrărdquo a spus el Printre obiective-le strategiei se află protecția sinagogilor și intensificarea educației despre iudaism
Vorbind despre noua strategie a guvernului Oskar Deutsch a remarcat că bdquoevreii sunt primii afectați de discri-minarerdquo Astfel icircn 2019 s-au icircnregistrat 550 de incidente antisemite potrivit unui raport comun al Comunității Cul-turale Israelite din Viena și al Forumului icircmpotriva Antise-mitismului de două ori mai multe ca icircn urmă cu cinci ani
bdquoReizbucnirea incidentelor antisemite se manifestă sub mai multe forme principala metodă de atac icircndrep-tacircndu-se icircmpotriva proprietăților evreiești Intensificarea extremismului de dreapta icircn Austria și pe continent a fost fundamentală icircn provocarea acestor incidenterdquo subliniază raportul
bdquoAustria nu este o insulă Din păcate creșterea inci-dentelor antisemite poate fi urmărită peste tot icircn Europardquo a constatat Oskar Deutsch bdquoCombaterea antisemitismului nu este o sarcină numai pentru evrei ci și pentru icircntreaga societate icircn ansamblu Datele din 2019 arată că a sosit momentul icircn care trebuie să acționămrdquo (EG)
Silviu Vexler faptul că un senatorhellip(Urmare din pag 2)
(Urmare din pag 2)
vină reprezentative pentru Parlamen-tul Romacircniei
Vă mulțumesc mult (Aplauze)
Răspunsul senatorului Sorin Lavric
Mulțumesc doamnă președintăDragi colegiAm atacirctea de spus că nu știu cu
ce să icircncepIcircnțeleg că reacția domnului de-
putat Vexler a fost pricinuită de cele două declarații politice pe care le-am ținut aici icircn plenul Senatului icircn privința lui Valeriu Gafencu și a lui Mircea Vulcănescu Pe amacircndoi i-am elogiat pentru că icirci consider niște fi-guri emblematice ale culturii noastre figuri care au fost ținute sub obrocul comunist atacircția ani Nu voi icircnceta icircn continuare să vorbesc cu venerație despre martiri despre eroi și despre acei deținuți politici a căror singură vină este că s-au opus comunismului
Icircmi vine să-l icircntreb pe domnul Vexler nu vă supărați cine a adus co-munismul icircn Romacircnia Icircmi răspundeți dumneavoastră sau vă spun eu
Dacă aveți acribia datelor crono-logice și povestiți de acele represalii suferite de evrei icircn timpul regimului lui Antonescu de ce nu vorbiți de acel atentat cu bombă din Senatul Ro-macircniei făcut de un comando de trei evrei Cacircnd 8 august 1920 Păi pe 8 august 1920 nu era picior de legio-nar icircn țara asta Dumneavoastră aveți o obsesie cu legionarii și dacă cineva
vorbește frumos despre Gafencu sau despre Vulcănescu recurgeți la același tertip atacirct de facil și anume al stigma-tizării fascist legionar și așa mai de-parte Iertați-mă nimeni nu vă mai ia icircn serios
Nu mă dezic o iotă de cuvintele pe care le-am spus despre Vulcănescu sau despre Gafencu și voi continua să-i omagiez mai departe
Nu uitați că elogiul meu l-am făcut icircn cursul unei declarații politice iar dumneavoastră icircn calitate de depu-tat știți că senatorul nu trebuie să dea socoteală pentru declarațiile lui politi-ce Nimeni nu poate trage la răspun-dere Și atunci de ce dumneavoastră deputat veniți icircn Senatul Romacircniei și mă trageți pe mine de urechi că vor-besc despre Vulcănescu Nimeni nu o face nici președintele statului romacircn nici doamna președintă a Senatului ni-meni Veniți dumneavoastră să o faceți Aici e Romacircnia aici nu e Facircșia Gaza
Trebuie să modificați Constituția dacă vreți ca senatorul să fie tras la răs-pundere pentru declarațiile lui politice Altminteri vă icircncredințez că admones-tarea dumneavoastră nu doar că nu are darul de a mă intimida dimpotrivă icircmi dovedește că sunt pe drumul cel bun
Cam atacirct am avut de spus Voi continua la fiecare declarație politică să evoc o figură istorică legendară care a fost victima regimului comunist
Și icircncă o dată vă icircntreb cine a adus comunismul icircn Romacircnia
Mulțumesc (Aplauze)
Curtea Penală Internațională acuzată că icircncalcă principiul independențeihellip
18 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
Icircntr-o ediție a emisiunii bdquoJocuri de cuvinterdquo produsă de asociația catolică Signis Romacircnia și realizată de Ștefan Colceriu cercetător la Institutul de lingvistică bdquoIorgu Iordan ndash Al Rosettirdquo a fost invitată Francisca Băltăceanu emi-nent filolog clasic teolog și ebraist prof univ dr la Univer-sitatea din București
Moderatorul i-a propus interlocutoarei o evocare a oa-menilor care au format-o bdquoDespre părinți spuneam că nu vorbesc pentru că e prea subtilă relațiardquo Dar a vorbit des-pre relația cu monseniorul Vladimir Ghika și cu tacircnărul preot catolic Anton Demeter care icirci ducea pe tineri bdquoicircn ex-cursii creacircnd icircntre noi o atmosferă de prietenie colegiali-tate pace bucurierdquo
Despre profesorii care au influențat-o ca filolog ea a povestit bdquoAm dat la Limbi clasice unde am descoperit o lume minunată a profesorilor Să-i pomenesc pe cacircțiva Petru Creția ndash racircdeam pe urmă spuneam că lumea se icircm-parte icircn două cei care au făcut verbul grec cu Petru Creția și ceilalți adică avea o minte clară și un fel de a preda icircncacirct ne-a limpezit totulrdquo
Cicerone Poghirc bdquoera un om extraordinar filolog și mai ales indo-europenist Gramatica comparată a limbii grecești latine și indo-europene a fost pentru noi un text de vrajă nemaipomenit pentru că icircl făcuserăm cu el Ne-a predat și albaneză lituaniană niște cursuri imposibile pe care le făcea sacircmbăta după-amiaza ne adunam de la toa-te facultățile căci crea icircn jurul lui o atmosferă de farmecrdquo
Profesorul Mihai Nichita de istoria literaturii latine bdquose uita cracircncen icircn foi nu ridica ochii nu citea ci icircți spunea atacirct de dens icircncacirct te străduiai să iei notițe cuvacircnt cu cu-vacircnt și tot mai trebuia să torni un pic de apă ca să-ți dai seama ce a spus Ne icircnvăța să gacircndim și să scriemrdquo
bdquoUn alt fel de profesor era Iancu Fischer ndash de literatură latină istoria limbii latine și istoria limbii grecești ndash de o mare claritate icircn predare Ne plăcea de el că ne lăsa pa-uzele mai lungi pentru că avea timp să spună tot ce era esențial și cu libertate de prezentare Icircn același timp ne ducea la muzee și ne arăta ce-i de văzut acolo la concerte
ne icircnvăța să ascultăm muzică Avea o delicatețe icircn felul de a se purta cu fiecare dintre noi care mi-a rămas icircn sufletrdquo
bdquoCu totul altfel era doamna Lucia Wald Icircmi spuneau cei cu dosarul prost care puteau să fie prigoniți că niciodată nu le-a dat note mai mici pe considerente politice Preda foarte dens foarte mult Nu aveam manuale și atunci ne era util tot ce ne spunea Noi studenții i-am rugat pe ea și pe profesorul Fischer ndash fiind evrei ne-am gacircndit că nu o să se lege nimeni de ei ndash să facem un seminar despre sfacircn-tul Augustin Seminarul cu domnul Fischer a fost absolut fermecător ne-am icircmprietenit cu sfacircntul citindu-i Confesi-unile Și doamna Wald s-a specializat icircn opera lui tot de gura noastrărdquo
Alexandru Graur era bdquoun foarte mare lingvist specia-list icircn gramatică comparată indo-europeană Cacircnd a murit profesorul Poghirc mi-a zis laquoA murit ultimul om care le știa pe toateraquo Și avea o generozitate și un fel de a vorbi cu noi Cacircnd am susținut teza de doctorat (ca profesor coor-donator) a venit cu nu știu cacirctă vreme icircnainte de frică să nu icircntacircrzie Mă intimida prin bunătatea lui avea o măreție involuntară Icircți dădea cărți icircți dădea idei icircți dădea oricerdquo
Profesorul Alexandru Niculescu un mare romanist pe care icircl cunoștea foarte puțin a ajutat-o atunci cacircnd ea asistent universitar fiind a fost anchetată de Securita-te pentru că spre a le preda studenților o limbă moartă precum armeana veche citise cu ei din Noul Testament bdquoAlexandru Niculescu era secretar de partid dar icircși folosea funcția pentru a face bine M-a icircnvățat ce să răspund icircn fața Senatului Universității și am fost lăsată icircn pacerdquo
CLAUDIA BOSOI
Francisca Băltăceanu despre profesorii săi
2Day ambassador 2021
Conferința Internațională de diplomație și afaceri globale pentru liceeni
Nicolae Cajal ndash 17 ani de la deces
7 martie 2004 a fost o zi plină de tristețe pentru evreii din Romacircnia dar nu numai pentru ei ci și pentru lumea științifică și societatea civilă din țară Icircn acea zi au pierdut o mare persona-litate pe acad prof dr Nicolae Ca-jal un mare specialist icircn virusologie președintele Federației Comunităților Evreiești respectat icircn țară și icircn stră-inătate deopotrivă Specialiștii cu-nosc bine va-loarea activității sale științifice reamintită anual prin sesiunile or-ganizate de Aca-demia Romacircnă Institutul de Vi-rusologie de alte foruri la inițiativa fiicei sale Irina Cajal Marin Dar me-ritele lui nu s-au limitat doar la atacirct ci au icircmbrățișat domenii dintre cele mai diverse
A fost timp de un deceniu preșe-dintele FCER și această perioadă poate fi calificată pe drept cuvacircnt ca o icircnnoire un reviriment al vieții evreiești din Romacircnia Ca și numele predece-sorului său rabinul Moses Rosen numele profesorului Cajal a atras icircn activitatea comunității personalități binecunoscute din lumea evreiască și nu numai A avut prieteni pretutin-deni fapt evident și atunci cacircnd se organiza acea faimoasă bdquocasă des-chisărdquo de ziua lui de naștere sau de ziua onomastică atunci oricine dorea putea să-l felicite fără vreo invitație formală Și casa lui era icircntotdeauna plină ndash evrei romacircni persoane venite din străinătate și bineicircnțeles fami-lia Era un prieten devotat gata să icircntindă o macircnă de ajutor celor care aveau nevoie Prof Cajal considera că aceasta este o mițva care trebuie icircndeplinită icircn orice condiții
Icircn afara faptului că era un bun evreu că se macircndrea că aparține acestei etnii care a dat Romacircniei (și lumii) atacirctea valori că ținea la Statul Israel ca la o a doua patrie profesorul Cajal era un patriot un bun romacircn El nu a pregetat să-și folosească influența relațiile ndash care se icircntindeau pe cel puțin trei continente ndash ca să susțină Romacircnia Demersurile lui au contribuit la acceptarea țării noastre icircn diferitele organisme internaționale după 1989
Combaterea antisemitismului a fost una dintre principalele lui preo-cupări Teza lui realsemitismul s-a bazat pe importanța cunoașterii reci-proce dintre evrei și romacircni sau ex-trapolacircnd icircntre evrei și populația ma-joritară a țării icircn care trăiesc evreii O idee plină de umanism atacirct de carac-teristică acestui om care a și aplicat-o icircntreaga lui viață și pe care noi cei de astăzi trebuie să o păstrăm vie
Să icirci fie amintirea binecuvacircntată (EG)
Conferința Internațională de Diplomație și Afaceri Globale - 2DAY AMBASSADOR organizată de Cen-trul Educațional Laude-Reut a ajuns anul acesta la cea de a X-a ediție desfășurată icircn două sesiuni online icircn lunile februarie și martie 2021 La prima sesiune care a avut loc pe 9 fe-bruarie au participat 270 de elevi de 14 -17 ani de la 31 de licee publice și private din București Sibiu Craiova Iași și Israel
Elevii au asistat la prezentări și dezbateri susținute de membri ai cor-pului diplomatic intelectuali și uni-versitari de prestigiu Moderator și coordonator al evenimentului a fost ES Adrian Cioroianu fost ambasa-dor al Romacircniei la UNESCO istoric și profesor universitar membru al La-ude-Reut Board of Trustees și men-tor de diplomație Laude-Reut El le-a prezentat elevilor istoria diplomației pornind din cele mai vechi timpuri cu personalități care au făcut faimoasă această nobilă profesie Daniela Gicirct-man secretar de Stat la MAE pentru afaceri interinstituționale a vorbit des-pre asistenţa pentru dezvoltare pe componenta educaţională şi cultura-lă oferită de Ministerul Afacerilor Ex-terne icircn scenariul diplomației hibride Eyal Ram director icircn cadrul Ministe-
rului Educației din Isra-el a subliniat eforturile depuse de Ministerul Educației din Israel de a integra Diaspora și de a păstra legăturile prin educație menționacircnd resursele profesionale și emoționale la care profesorii au recurs icircn această perioadă de școală online prin in-ventivitate și originali-tateElevii au pus icircntrebări
și au inte rac ționat cu invitații care le-au icircmpăr tășit din cunoștințele și expe-riența lor Astfel David Saranga am-basadorul Statului Israel icircn Romacircnia care este și mentor de diplomație la școala Laude-Reut a ținut expunerea bdquoProcesul de pace icircn Orientul Mijlociu prin acorduri multilaterale precum Acordurile Abraham și normalizarea relațiilor dintre Israel și Marocrdquo
Prof univ dr Adrian Streinu-Cer-cel a vorbit despre bdquoCriza sanitară și de securitate generată de pandemia COVID-19rdquo
bdquoImpactul Brexit asupra educației și schimburilor academicerdquo a fost abor-dat de Dan Mihalache fost ambasa-dor icircn Marea Britanie și actualmente ambasador icircn Cipru Jonathan Davis director al Raphael Recanati Inter-national School ndash Lauder School for Government Strategy and Diplomacy (Israel) s-a referit la bdquoModalitățile de creare a unui mediu academic sigur icircn timp de pandemie - modelul IDC Herzliya Israelldquo Icircn plus o serie de ambasadori romacircni au vorbit despre activitatea diplomatică icircn condiții de pandemie
Tova Ben Nun-Cherbis președinte fondator Laude-Reut i-a icircncurajat pe elevi să fie curioși icircncrezători și
activi și a anunțat concursul de public speaking pe teme diplomatice la care sunt invitate școlile incluse icircn proiect alături de elevii Laude-Reut
Icircn cadrul celei de a doua părți a sesiunii la 10 martie au fost premiați cacircștigătorii concursului de public speaking desfășurat online pe 1 mar-tie 2021 la care elevii bucureșteni alături de cei din Craiova Iași Sibiu și Israel au răspuns cu entuziasm provocării lansate de Complexul Educațional Laude-Reut de a juca ro-lul de ambasadori ai diverselor țări
Iată lista cacircștigătorilorPentru gimnaziuMaria Belceanu clasa a VIII-a
Școala Gimnazială Cezar Bolliac București ndash locul 3 icircn poziția de amba-sador al Greciei Teodora Maria Cio-banu clasa a VIII-a Școala Gimnazi-ală Federico Garcia Lorca București ndash locul 2 ndash Spania Maria Kehayian clasa a VIII-a Complexul Educațional Laude-Reut București locul 1 ndash Israel
Pentru liceuTheia Hartenis clasa a XI-a
Complexul Educațional Laude-Reut București locul 3 icircn poziția de am-basador al Franței Romana Trușcă clasa a X-a Complexul Educațional Laude-Reut București locul 2 ndash Ru-sia Dara Nițu clasa a X-a Comple-xul Educațional Laude-Reut locul 1 ndash Statele Unite
Premianții au retrăit emoțiile con-cursului la momentul prezentării discursurilor lor icircn fața diplomaților Romacircniei și Israelului membri ai Laude-Reut Board of Trustees am-basadorii Emil Hurezeanu Luca Ni-culescu Adrian Cioroianu Luminița Odobescu Sorin-Dan Mihalache Lazăr Comănescu David Saranga Tamar Samash Avi Millo precum și pentru prima dată Bogdan Măniloiu ambasadorul Romacircniei icircn Canada
Sesiunea finală 2Day Ambassador 2021 a fost moderată din Israel de Jonathan Davis director al Raphael Recanati International School ndash Lau-der School for Government Strategy and Diplomacy (Israel) icircn calitate de prieten și mentor Laude-Reut
Cacircștigătorii concursului de public speaking 2Day Ambassador 2021 au primit medalii și cartea 186 de trepte mărturia lui Alexandru Marton evreu de origine romacircnă supraviețuitor al lagărului de concentrare de la Mau-thausen
CRISTINA MARIN
Cacircștigătorii concursului de public speaking
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 19
Aici icircn Israel trăim vremuri pe cacirct de interesante pe atacirct de presante Pe de o parte multiplele semne de icircntrebare legate de viitoarele relații cu noul președinte american (după povestea de dragoste cu ultimul) Pe de altă parte Covid-19 o pan-demie care nu pare a avea de gacircnd să-și ia desaga la spinare și să dis-pară
Uneori mă icircntreb cum rezistăm cum reușim să ne ocupăm de toate cele de mai sus dar icircn același timp neuitacircnd de pericolul securității naționale și personale (Iranul Ha-masul Hezbollah) Cum reușim să ținem pasul cu toate aceste mari și deloc mărunte probleme
Iată cel puțin parțial răspunsulPovestea e relativ nouă și bine
cunoscută Grație eforturilor de-puse de fosta Administrație ame-ricană patru state arabe Uniu-nea Emiratelor Arabe Bahrein-ul Marocul și Sudanul au hotăracirct să recunoască Israelul și să accep-te relații diplomatice cu statul care pacircnă deunăzi era ostracizat
Senzația pe care au provocat-o imediat articolele și comentariile era că bdquomireasardquo (adică Israelul) era mult mai mulțumită și chiar mai fericită de bdquomariajrdquo decacirct cei patru bdquomirirdquo Icircn marea majoritate a repor-tajelor din Abu Dhabi sau Bahrein se vorbea de intensele pregătiri pe care le fac cei icircn cauză pentru a primi turiștii israelieni dornici să viziteze cea mai icircnaltă clădire din lume Pacircnă aici nimic nou Dar iată o poveste care denotă superficiali-tatea celor care au scris și au vor-bit nu prea frumos despre luna de miere israelo-arabă
Povestea (preluată dintr-un arti-col semnat de binecunoscutul Ben Caspit) icircncepe așa pe icircntregul ma-pamond cresc aproximativ 4 mili-arde de palmieri din care 150 de milioane sunt curmali O treime din toți curmalii existenți icircn lume se află icircn Dubai
Fiecare din curmalii ăștia pro-duce anual icircntre 80-120 kg fructe dulci Ei bine acești curmali au o bdquomicărdquo problemă Ea e reprezentată de un gacircndac foarte vorace care odată pătruns icircn tulpina copacu-lui nu se lasă pacircnă nu-l termină Respectivul gacircndac penetrează scoarța tulpinei icircși depune ouăle care foarte rapid se transformă icircn viermi a căror hrană se află la icircn-demacircnă tulpina curmalului Icircn scurt timp se poate semna actul de de-ces al copacului
Icircncercările de a rezolva proble-ma prin icircmprăștirea de insecticide nu numai că oferă doar o soluție parțială dar din punct de vedere ecologic e vorba de o adevărată catastrofă nemaivorbind de restul de culturi agricole care suferă de pe urma contactului cu otrava des-tinată viermilor
Dar icircnainte de toate o icircntre-bare al cărei răspuns a icircncetat de mult a mai fi un secret militar care este icircn Israel arma cu cei mai mulți soldați și ofițeri Infanteria Tancurile Aviația militară Nici-decum Răspunsul e serviciul de contrainformații reprezentat de celebra Unitate 8200 Mulți (foarte mulți) dintre cei care s-au perin-dat prin acea unitate au devenit cu timpul specialiști icircn high-tech unii fiind primiți cu brațele deschise icircn diversele companii startup sau au icircndrăznit să-și deschidă propriul lor
business bazați pe cele icircnvățate și efectuate bdquoacolordquo
Și iată că un tacircnăr israelian a creat o companie care produce senzori de icircnaltă calitate
Și uite așa tipul din poveste a au-zit de problemele celor din Dubai cu gacircndacii viermii și curmalii A auzit și cum și icircn Israel sunt de ajuns de mulți curmali a icircncercat o metodă de a rezolva problema A introdus icircn tul-pina curmalului senzori suficient de sensibili care detectează din primul moment acțiunea de roadere a interi-orului tulpinei de către viermișorii cu pricina Icircn acel moment o luminiță se aprinde pe tabloul de comandă al terenului cu pomi fructiferi ceea ce e urmat imediat de un tratament chimic direcționat numai pe pomul afectat cu rezultate dintre cele mai bune Icircn urmă cu numai cacircteva săp-tămacircni proprietarul respectivei com-panii israeliene a fost primit icircn Du-bai cu surle și tracircmbițe covor roșu și alai de onoare și afacerea a fost icircncheiată pe loc
Pe aici pe la mine există mulți sceptici care privesc icircnchegarea relațiilor diplomatice cu cele patru țări amintite ca pe un eveniment (aproape) lipsit de importanță Cei care caută noduri icircn papură le vor găsi cu prisosință Dar fără nicio discuție povestea de mai sus re-prezintă un model extrem de inte-resant de cooperare cu beneficii bilaterale
Icircn mod normal acesta e doar icircn-ceputul Continuarea se cere a fi de mare succes
Cu cacircteva bdquomici și mărunterdquo ob-stacole cum ar fi atitudinea Iranului presiunea palestinienilor protestele unei bune părți din lumea arabă etc care nu vor disecate icircn racircndu-rile de față Las această sarcină pe seama specialiștilor icircn chestiune
Prof dr GABRIEL M GURMANOmer Israel
gurmanbguacil
Revanșa lui Sebastian
Uneori criticii și istoricii noștri literari sunt greu de icircnțeles dar nu neapărat fiindcă au un limbaj bdquotehnicrdquo de specialitate filolo-gică ci pentru că emit judecăți de valoare care nu li se potrivesc operelor evaluate E și cazul lui I Negoițescu sau Al Piru bdquoju-decacircndrdquo teatrul lui Mihail Sebastian bdquoEroii acestui teatrurdquo scria Negoițescu icircn 1966 bdquonu depășesc viziunea ușor convențională a unui repertoriu anual mai ridicatrdquo Sebastian făcacircnd un bdquoteatru mediu mulțumitorrdquo Pen-tru Al Piru același Sebastian este un bdquoco-mediograf agreabil inteligent dar lipsit de adacircncimerdquo iar Jocul de-a vacanța o bdquoușoară improvizațierdquo What
Dacircnd timpul icircnapoi scriitorul n-a avut mai mult noroc nici cu monu-mentala Istorie a lui Că-linescu din 1941 Dim-potrivă După ce pole-mizaseră criticul nu s-a putut abține să se bdquorăz-bunerdquo pe scriitorul ana-lizat folosind calificative mai mult decacirct discuta-bile și icircncadracircndu-lhellip rasial pe autor Icircn loc să-i analizeze cărțile cu obiectivitate și să le critice cu argumente es-tetice Călinescu susținea că Sebastian nu-și putea bdquoicircngădui decacirct o singură experiență aceea a rasei salerdquo și de aceea se bdquorefugiardquo icircn analiză Dintr-un alt alineat aflăm că bdquopa-teticul dovedește sensibilitatea exagerată a evreului plăcerea de a se simți victimă inca-pacitatea lui congenitală de a concepe lupta cu toate riscurile eirdquo Icircn 1941 anul cacircnd erau publicate asemenea enormități și aberații rasiste Europa era icircn plin Holocaust iar icircn ianuarie icircn pogromul din timpul rebeliunii le-gionare compatrioți ai lui G Călinescu de etnie evreiască fuseseră omoracircți și atacircrnați icircn cacircrlige la abator Plutind senin pe deasu-pra acestor monstruozități criticul icircși scria capitolul despre Sebastian din Istorie cu o bdquoargumentațierdquo din care tocmai argumente-le lipsesc și pe un ton rezolut precum aici bdquoEstetica sa nu e decacirct aceea tipică la criticii evrei și anume iubireardquo
Ultimul nume pacircnă acum pe lista de-tractorilor cu ștaif ai lui Sebastian este cel al Martei Petreu o cercetătoare serioasă cuprinsă icircnsă inexplicabil de un fel de aver-siune icircmpotriva obiectului său de studiu Pe lacircngă teza falsă conform căreia Sebastian ar fi fost un extremist de dreapta (astfel că Cioran Eliade și ceilalți bdquonu făceau decacirct să icirci calce mai apăsat pe urmerdquo) se găsesc icircn cartea intitulată aiuritor Diavolul şi uce-nicul său Nae Ionescu ndash Mihail Sebastian exprimări inadecvate pentru un studiu aca-demic Lectorul află de la Marta Petreu că Sebastian bdquoa țacircșnit icircn brațele lui Nae cu cel dintacirci pretextrdquo că bdquoi-a dat tacircrcoale lui Eliade făcacircndu-i curte și căutacircndu-i prieteniardquo că e bdquopapagalul de presărdquo al lui Nae Ionescu bdquobate cacircmpiirdquo și bdquoicircşi ascunde icircnşelătoriardquo Cacircnd ajungem icircn lectură la formularea bdquomacircracircielile și scacircncetele lui Sebastian din Jurnalrdquo ne icircntrebăm totuși ce fel de lectură este aceea icircn care impresionantul ndash pentru aproape oricine ndash Jurnal al lui Sebastian să fie redus la niște macircracircieli și scacircncete
Eu cred icircn dreptul fiecărui comentator de a formula o opinie dar mai cred că acest drept vine icircmpreună cu o obligație profesio-nală și morală aceea de a citi cu obiectivi-tate fără părtinire fără tendențiozitate sine ira et studio opera unui scriitor
Revanșa nedreptățitului Sebastian con-stă icircn actualitatea operei lui și icircn vitalitatea dovedită de aceasta la icircntacirclnirea cu noile generații de cititori și spectatori Nu știu cacircți mai deschid astăzi o carte de Al Piru sau una de I Negoițescu dar cei care citesc și recitesc cărțile lui Sebastian sunt mulți
DANIEL CRISTEA-ENACHE
Profil de scriitorNu aduce anul ce aduce ceasul
Un film pe care-i musai să-l vedețiLuna aceasta s-a icircmplinit un an de cacircnd Organizația
Mondială a Sănătății a declarat oficial pandemia de Co-vid-19 Un an lung care a adus schimbări icircn modul nos-tru de a trăi și de a interacționa Celor mai mulți dintre noi ne-au lipsit mersul la concerte la teatru la cinema Și pentru că pandemia pare să mai stea o vreme cu noi iar umorul e unul dintre puținele remedii pentru a depăși această perioadă grea aș vrea să vă recomand o mi-niserie pe Netflix care sunt convins că o să vă placă
De curacircnd am văzut Pretend Itrsquos a City un soi de dialog icircntre Martin Scorsese și Fran Lebowitz Și e ceva electrizant la scriitoarea aceasta de 70 de ani cu păreri ferme despre aproape orice mediu artistic politică sport tehnologie călătorii nimeni și nimic nu scapă ochiului ei vigilent Fran Lebowitz spune tot ce evită ceilalți să spună dar o face cu foarte mult umor
Icircn copilăria pe care și-a petrecut-o icircn Morristown New Jersey Fran Lebowitz a cacircntat o vreme la violon-cel icircn orchestra școlii Dar și-a dat repede seama că oricacirct de mult ar exersa nu va ajunge vreodată să facă performanță bdquoCacircnd eram cu orchestra nu auzeai cacirct de prost cacircntam Știam icircnsă ce e talentul fiindcă eram conștientă de cacirct de mult icircmi lipsea icircn cazul ăstardquo a povestit scriitoarea Mărturisește că idolul ei a fost mulți ani Leonard Bernstein bdquoAvea o emisiune cacircnd eram copil numită Young Peoplersquos concerts și așteptam fie-care duminică să-l văd Icircl adoram Leonard Bernstein explica și arăta exact cum icircși imaginează un copil că arată un dirijor Și asta a ajutatrdquo povestește Fran Le-bowitz icircn acest serial
A fost exmatriculată din şcoală pentru că citea foar-te mult icircn timpul orelor și icircși neglija temele iar notele erau din ce icircn ce mai slabe Dar și-a luat cu brio testele la sfacircrșitul liceului iar la 18 ani s-a mutat icircn New York Aici a fost pentru o vreme femeie de serviciu șofer de taxi și a vacircndut spațiu publicitar
Icircn tinerețe povestește Fran Lebowitz frecventa cluburile de jazz Crede că i-a văzut pe viu pe toți ma-rii muzicieni de jazz dar preferatul ei rămacircne Charles
Mingus Avea 19 ani cacircnd s-au cunoscut și lucra la zi-arul fondat de Susan Graham Ungaro cea de-a patra soție a muzicianului Charles Mingus avea un tempera-ment vulcanic icircși amintește Fran Era arogant nu prea icirci plăcea să stea de vorbă și detesta majoritatea oame-nilor Duke Ellington a fost singura persoană pe care a respectat-o cu adevărat Icircn tinerețe Charles Mingus a cacircntat icircn trupa lui Ellington A fost concediat dar cu toate acestea pentru Mingus Duke Ellington a fost cel mai mare muzician
Prin anii rsquo70 a icircnceput să scrie pentru revista Inter-view fondată de Andy Warhol Warhol a fost cel care a definit conceptul de Pop Culture iar icircn casa lui care icirci servea și ca atelier icirci găseai frecvent la cacircte o pe-trecere pe Lou Reed sau David Bowie icircntre mulți alți artiști celebri
Cacircnd şi-a publicat prima carte un volum de eseuri despre societatea americană bdquoMetropolitan Liferdquo Fran Lebowitz avea 27 de ani A scris puţin dar extraordinar de bine Icircn toată cariera a publicat doar trei cărţi Me-tropolitan Life Social Studies şi Mr Chas and Lisa Sue Meet the Pandas (carte pentru copii) publicată icircn 1994
Din dialogul acesta pe care icircl poartă cu Martin Scor-sese mai aflăm despre Fran Lebowitz că se consideră una dintre puţinele persoane din New York care icircncă mai au bdquoexperienţa străziirdquo Asta deoarece nu are te-lefon mobil și nici laptop Este mult mai interesată să cumpere cărți (după ultimele estimări deține cam 12 mii de volume) Și icircn aceste condiții reușește să fie foarte bine informată Fran pare că icirci știe pe toți oamenii importanți din oraș iar toată lumea pare să o cunoască
Pretend Itrsquos a City este de fapt un serial de cacircteva episoade realizat de Martin Scorsese care ne prezin-tă o femeie introvertită dar foarte populară inteligentă și plină de umor care spune o poveste captivantă des-pre New York așa cum era icircn anii rsquo60-rsquo70 dar și despre societatea de astăzi despre tehnologie sport muzică literatură și icircncă multe altele
GEORGE GIcircLEA
Icircnsemnări de la fața locului
20 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
Icircn ziua de 9 martie a ES David Saranga ambasadorul Israelului icircn Romacircnia a vizitat mai multe obiective evreiești din Cluj Programul a icircnce-put la șantierul Complexului Comuni-tar Evreiesc (JCC) unde oaspetele a fost icircntacircmpinat de Robert Schwartz președintele CE Cluj Dorel Ornescu secretar Andrea Ghiță și Andrei Klein membrii icircn comitetul de conducere Andrei Zador și Rabbi Dov ber Orgad de la Habad Cluj- Napoca
A fost vizitat Templul Memorial al Deportaților Evrei (fosta sinagogă ne-ologă) a cărui reabilitare a icircnceput icircn toamna anului 2018 S-au rememorat secvențe din istoria Templului (dis-trugerea icircn bombardamentul din 2 iunie 1944 și reconstrucția din teme-lii icircn anul 1947) Ambasadorul a so-sit tocmai cacircnd se icircncheia curățenia generală de după şantier Se preco-nizează icircn prima fază reluarea cacirct mai grabnică a serviciilor divine pen-tru desfășurarea cărora există condiții optime de distanțare
Intenția conducerii comunității este ca festivitatea oficială de reinaugura-re să fie amacircnată pacircnă cacircnd condițiile epidemiologice o vor permite La bal-conul Templului accesibil acum și cu un ascensor exterior s-au creat spații expoziționale pentru o colecție muzeală avacircnd ca principal obiectiv contribuția populației evreiești la dez-voltarea economică culturalăsocială a orașului Cluj
La clădirea reabilitată a viitorului Centru Cultural Evreiesc următorul obiectiv vizitat lucrările de construcții s-au icircncheiat Aici pot fi găzduite ma-nifestări culturale și stracircngerea legă-turilor dintre Ambasada Statului Israel - Departamentul de Diplomație Publi-că și JCC Cluj vor promova cultura și civilizația israeliene prin proiecții de filme spectacole concerte expoziții lansări de carte etc
Biblioteca Centrului icircn curs de organizare va beneficia de valoroa-se donații (volume și documente) ale cunoscuților autori din dome-niul Holocaustului din Transilvania și Cluj (dr Daniel Lőwy și prof univ
dr Zoltaacuten Tibori Szaboacute) Icircmpreună cu prețioasele volume din biblioteca comunității referitoare la evreitate și iudaism se va deschide un centru de documentare S-a discutat apoi des-pre al treilea obiectiv clădirea care va adăposti administrația comunității ra-binatul serviciile sociale și medicale Aici se așteaptă primirea autorizației de construcție lucrările urmacircnd să icircnceapă icircn această primăvară Ușile și geamurile sunt deja transportate la atelierul de recondiționare
Pentru ultimul obiectiv din Complex Restaurantul Ritual există o primă va-riantă a proiectantului neicircnsușită icircncă de conducerea comunității Icircn aproxi-mativ trei ani de la icircnceperea lucră-rilor finanțate exclusiv din fondurile proprii ale CE Cluj JCC va deveni icircn mare parte funcțional
Vizita ambasadorului iaraelian s-a desfăşurat icircntr-o atmosferă cordială şi dătătoare de speranţă Oaspetele a promis că va participa la festivitatea de reinaugurare a Templului Memorial al Deportaţilor Evrei ANDREI ZADOR
Premiul Genesis 2021 conside-rat bdquoNobelul evreiescrdquo i-a revenit re-gizorului american Steven Spielberg Distincția se acordă celor care bdquosunt angajați să susțină valorile evreieștirdquo De aceea icircn motivarea acordării premiului lui Spielberg Fundația Ge-nesis a arătat că bdquoimportante tema-tici evreiești sunt adesea icircntrețesute icircn narațiunea filmelor lui și anume importanța identității și apartenenței păstrarea umanismului icircntr-o lume nemiloasă grija față de celălalt și onorarea obligației morale de a face lucruri corecterdquo
O altă justificare pentru acordarea distincției s-a referit la bdquoactivitatea lui extraordinară de a păstra memoria Holocaustului și a preveni viitoare ge-nocide prin intermediul filmului prin filantropie și implicarea icircn viața pu-
blicărdquo respectiv faptul că Spielberg a pus bazele Fundației Șoah care păs-trează mărturiile unor supraviețuitori ai Holocaustului Fundația a fost cre-ată după succesul peliculei sale din 1993 bdquoLista lui Schindlerrdquo
Distincția a fost acordată icircn urma votului popular din icircntreaga lume Deși ultimul cuvacircnt icircl are Comitetul pentru Premii faptul că Spielberg a primit cele mai multe voturi a fost un factor determinant a arătat Fundația
Premiul Genesis a fost creat icircn 2013 de către un grup de filantropi evrei ruși Suma acordată este de un milion de dolari și pacircnă acum toți cei care au fost distinși au donat premiul icircn scopuri filantropice
Fundația Genesis a decis de asemenea să onoreze memoria șef-rabinului Marii Britanii lordul Jona-than Sacks (zl) decedat la 20 no-iembrie 2020 El era unul dintre cei șapte finaliști ai competiției pentru Premiul Genesis dar a murit icircn timpul
campaniei de desemnare obținacircnd pacircnă atunci zeci de mii de voturi din icircntreaga lume Stan Polovets unul dintre co-fondatori și președinte al Fundației și-a manifestat imensul regret față de pierderea acestei mari personalități a iudaismului și a de-clarat că Fundația bdquose pregătește să onoreze această mare voce a evre-imii aducacircnd un omagiu operei lui de-o viață și sprijinind menținerea moștenirii sale intelectuale și spiritua-le pentru a se asigura că va continua să existe pentru generațiile viitoarerdquo
Fundația va organiza la Londra un eveniment pe 14 noiembrie la un an de la decesul rabinului Va fi reali-zat un film documentar despre viața lui Jonathan Sacks Fundația este icircn discuții cu trustul bdquoMoștenirea Rabi-nului Sacksrdquo icircn vederea susținerii și a altor inițiative semnificative pentru a celebra și a păstra moștenirea lui
MAGDALENA PORUMBARUNicu Covaci ne duce lahellip
Tamara de Lempicka A murit ultimul evreu din KujandOdinioară orașul Kujand din Tadjikistan a fost un centru al prezenței evreiești
din Asia Centrală Dar la sfacircrșitul lunii ianuarie bogata viață comunitară a evre-ilor buhareni a luat sfacircrșit prin decesul lui Jura Abaev de 93 de ani ultimul evreu din localitate Grupul de evrei de aici buharenii (denumirea este legată de orașul Buhara) avea rădăcini persane
Fost muncitor Abaev a fost ani de zile liderul spiritual al sinagogii din Ku-jand icircnchisă icircn 1999 Abaev avea cinci copii cu toții emigrați icircn Israel prin anii 1990 ca dealtfel toate rudele lui Abaev Icircn Tadjikistan mai trăiesc aproximativ 20 de evrei așkenazi icircn capitala Dușanbe
Tadjikistanul este unul dintre statele din Asia Centrală de unde după prăbușirea URSS aproape toți evreii au emigrat Aceasta a dus și la reducerea evreilor buhareni din țara vecină Uzbekistan și a bdquoevreilor de la Munterdquo o altă minoritate originară din Persia cu legături stracircnse cu cea din Buhara Exodul din Tadjikistan unde odinioară trăiau 15000 de evrei a fost determinat și de războiul civil izbucnit icircn 1992 care a durat cinci ani cu un mare număr de morți deplasări de populație și sărăcie După terminarea războiului a avut loc asasi-narea lui Gavriel Gavriilov liderul Societății Haverim din Tadjikistan creată icircn perioada postcomunistă care și-a propus reicircnvierea culturii evreiești A fost un alt element care a determinat emigrarea evreilor
Și Abaev a emigrat icircn Israel chiar de trei ori dar de fiecare dată a revenit la Kujand adevăratul lui cămin spunea el A renunțat la o pensie care-i permitea icircn Israel o viață confortabilă dar acolo bdquose simțea un nimenirdquo pe cacircnd icircn orașul său natal bdquoicircl cunoștea și-l respecta toată lumeardquo Icircn casa lui spațioasă a invitat o familie cu patru copii care au avut grijă de el
Decenii de-a racircndul pacircnă la dispariția comunității Abaev a icircndeplinit și funcția de rabin ținacircnd slujbele de icircnmormacircntare și icircngrijindu-se și de cimitirul unde a și fost icircnmormacircntat Nu a avut cine să-i organizeze ceremonii religioase dar a fost condus pe ultimul drum de numeroși prieteni și vecini Sinagoga a fost demolată icircn 2015 el fiind atunci unicul evreu din oraș (EG)
Ascultam interviul acordat de Nicu Covaci realizatorului emisiunii Psiho-logul muzical Andrei Partoş icircn care liderul formaţiei Phoenix vorbea des-pre modul icircn care icircşi achită multe cheltuieli pictacircnd (el fiind absolvent de Arte Plastice) A menţionat atunci numele unei artiste plastice din State-le Unite despre care nu ştiam nimic Tamara de Lempicka
Am regăsit referirea şi icircntr-un inter-viu acordat de acelaşi muzician unei televiziuni private unde apărea şi o fotografie a sa icircn faţa şevaletului Re-alizatoarea TV a fost tentată să atribu-ie tabloul invitatului emisiunii dar Nicu Covaci a precizat că icircn acea fotogra-fie lucra la o reproducere după un ta-blou al Tamarei de Lempicka deoare-ce aceste reproduceri se cer pe piaţă fiindcă icircn America un original se vinde la preţul de 6-7 milioane de dolari
Tamara de Lempicka s-a născut pe 16 mai 1898 la Varşovia ca fiică a lui Boris Gurwik-Goacuterski un avocat rus evreu ce lucra pentru o firmă fran-ceză Mama sa Malwina Dekler era o poloneză care şi-a petrecut viaţa mai mult icircn străinătate unde şi-a icircntacirclnit şi soţul Legenda spune că atunci
cacircnd avea zece ani mama sa a comandat unui p r o e m i n e n t artist local un portret pastel al Tamarei dar ea a detestat să pozeze şi a fost nemulţumită de rezultat a pus macircna pe pensulă şi a făcut portretul surorii sale mai tinere acesta fiind primul portret pictat de ea
După studii de artă plastică la pres tigioase instituţii de icircnvăţămacircnt superior afirmarea Tamarei s-a pro-dus icircn 1925 cu ocazia Expoziţiei In-ternaţionale de Arte Decorative şi In-dustriale Moderne care mai tacircrziu a dat numele stilului Art Deco
Stilul ei a fost un amestec de cu-bism rafinat şi stil neoclasic inspirat icircn special de Jean-Dominique Ingres După al Doilea Război Mondial se va stabili icircn Statele Unite de unde icircn 1974 se va muta icircn Mexic unde a de-cedat icircn 1980 La cererea sa cenuşa i-a fost icircmprăştiată peste vulcanul Po-pocateacutepetl
IOAN IACOB
Alexander Hausvater scriitorulfraza scurtă fa-vorizează ușu-
rința lecturii de către cititori Sunt cărți consistente din care ai ce reține ai ce icircnvăța Am descoperit un nou Haus-vater Vă felicit și vă aplaudrdquo
Costel Postolache l-a descris pe Hausvater drept bdquocel mai mare scrii-tor necunoscut Acum faima lui de scriitor aproape a egalat-o pe cea de regizorrdquo
Actorii Maia Morgenstern și Con-stantin Florescu au selectat fragmen-te din cele trei cărți și le-au citit
bdquoLa fel ca piesele sale lectura cărților lui Hausvater constituie o experiență imersivărdquo a arătat Dan Romașcanu bdquoEl regizează și experimentează atacirct icircn teatru cacirct și icircn literatură Aș spune că nu personajele sunt icircn căutarea unui autor ci autorul este copleșit de perso-najele sale laquoAici Radio Erosraquo poate fi și un scenariu de filmrdquo
Răzvan Voncu a spus că bdquoAlexan-der Hausvater nu este doar un inte-lectual care știe să-și pună gacircndurile pe hacircrtie Este un scriitor icircnzestrat cu talent viziune vocație și cu o calitate tot mai rară astăzi ndash capacitatea de a
fi profund icircntr-o modalitate artistică ac-cesibilă mai multor oameni dispensa-tă de complicații inutile laquoDor călătorraquo este un roman profund despre o temă eternă și niciodată epuizată icircn literatu-ră relația tată-fiu laquoPenumbraraquo este o carte halucinantă scrisă pe linia foarte fină dintre imaginar și referentul isto-ric despre nenorocirile prin care a tre-cut și despre micile drame de zi cu zi icircn spatele cărora se află icircntotdeauna o memorie istorică laquoAici Radio Erosraquo este partea experimentală jucăușă a textului icircn care se vede mintea formi-dabilă de constructor viziunea aces-tui scriitor care creează universuri ficționale puternice și autenticerdquo
Autorul a conchis bdquoSingura mea speranță a fost icircntotdeauna ca la tea-tru să am cacirct mai mulți oameni icircn sală iar icircn literatură ndash cacirct mai mulți cititori Dacă o piesă un film sau o carte are o semnificație sfacircrșitul real este icircnce-putul acelei ștafete icircn care spectatorul sau cititorul ia batonul și icircncepe el să creeze să se gacircndească dacă există vreo legătură icircntre un personaj și viața lui Speranța este să icircl faci să devină un om mai bun mai profund mai iubitorrdquo
(Urmare din pag 15)
David Saranga a vizitat Complexul Comunitar Evreiesc din Cluj
Premiul Genesis 2021 i-a fost decernat regizorului Steven Spielberg
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 21
O bibliotecară spioană icircn serviciul Congresului Evreiesc American
Florence Mendheim (1899-1984) custode al Bibliote-cii Publice din New York a participat pentru a le observa la reuniunile pronaziste din oraș icircntre anii 1933-1938 icircn cadrul organizației Prietenii Noii Germanii numită mai tacircrziu Liga Germano-Americană punacircndu-și viața icircn pe-ricol Conform unei relatări din Jerusalem Post rezulta-tele cercetărilor de dată recentă pe această temă au fost făcute publice de Institutul Leo Baeck din New York
Florence Mendheim era o evreică germană stabilită icircn Bronx alături de familie A lucrat pentru Congresul Evre-iesc American (CEA) condus icircn acei ani de Rabinul Ste-phen Wise Membrii organizației pronaziste din America se icircntacirclneau icircn cafenele și taverne și de multe ori se salutau cu expresia bdquoSă omori un evreurdquo
Michael Simonson arhivist la Institutul Leo Baeck a declarat bdquoNu știm dacă a fost recrutată de CEA sau dacă a venit ca voluntară dar este clar că tot ce se petrecea icircn Germania faptul că avea rude acolo și identitatea ei evreiască au motivat-o icircndeajuns icircn icircncercarea ei de a limita amenințarea nazistă din Ameri-cardquo Dacircndu-se drept o simpatizantă a nazismului Florence Mendheim a furnizat material documentar și rapoarte valoroase pentru CEA cu privire la orientarea extremistă și antisemită a organizației unde se infiltrase ca spioană
Icircn anii rsquo30 delegatul lui Hitler Rudolf Hess le-a dat imigranților germani icircn America permisiunea și directiva de a icircnființa organizația Prietenii Noii Germa-nii care să susțină național-socialismul și izolaționismul Aceasta primea spon-sorizări pentru concerte și tabere de vară pentru a apărea icircn ochii americanilor drept o organizație culturală Florence Mendheim a lucrat aici ca secretară dar a renunțat la slujbă cacircnd situația devenise prea primejdioasă Intrarea icircn război a Statelor Unite a dus la icircnăbușirea grupărilor pronaziste iar de multe ori liderii lor au fost deportați
Mai tacircrziu Florence Mendheim a fost secretară icircn Comitetul pentru Icircnțelegerea Arabo-Evreiască instituție care promova ideea unui stat binațional arab-evreiesc Nu s-a căsătorit niciodată foarte tacircrziu a povestit despre perioa-da ei ca spioană dar oamenii nu i-au dat atenție Documentele i-au fost păstra-te de frații ei care ulterior le-au predat Institutului Leo Baeck (CB)
La icircnceputul lunii martie 2021 av Iulian Sorin fost conducător al Federației ar fi icircmplinit 95 de ani
A trăit aidoma generației sale toa-te faliile sociale ale veacului XX Icircn timpul pogromului legionar din ianuarie 1941 de la București a fost ridicat de pe stradă de legionari și dus la Sina-goga bdquoMalbimrdquo icircnțesată de evrei luați prizonieri A trăit scene de coșmar jafuri umiliri maltratări Pe toți icirci aștepta moartea A fost trimis să care moloz icircn curtea sinagogii Icircntr-o clipă de neatenție a paznicului a escaladat gardul și a fugit Așa a scăpat cu viață A făcut muncă obligatorie La cimitirul din Giulești unde fusese repartizat la apărarea pasivă căra cadavrele celor pieriți icircn bombardamentul din 4 aprilie 1944 Cacircteva bombe au căzut icircn cimi-tir Cacircnd Romacircnia a icircntors armele icircm-potriva Germaniei naziste tacircnărul s-a icircnrolat icircn Forțele de Luptă Patriotică A participat la apărarea Capitalei A cre-zut că icircn lumea care se prefigura nu vor mai exista ură intoleranță violență speranță făcută repede țăndări
Opera lui socială icircn plan comunitar icircnsumează un capitol de istorie post-belică a evreilor romacircni Icircnainte de 1989 a organizat pornind de la zero fostul Cămin-spital bdquoMartin Bălușrdquo Chiar atunci cacircnd după 1990 căminul a fost desființat icircn spațiul rămas liber a icircnființat Centrul de Zi ndash JCC-ul nu exis-ta icircncă ndash și Bucătăria bdquoMartin Bălușrdquo a creat sedii speciale pentru Biblioteca FCER și pentru reprezentanța Claims Conference icircn Romacircnia Din 1991 pacircnă icircn 2005 cacirct a fost secretar gene-ral al Federației și ca președinte inte-rimar după decesul lui Nicolae Cajal a contribuit substanțial la moderniza-rea cu ajutorul JOINT-ului a DASM la reformarea Secției Bunuri cu ac-cent asupra patrimoniului sacru la icircnnoirea educației iudaice redefinirea instituțiilor culturale deschiderea spre societatea romacircnească adacircncirea
d i a l o g u l u i interetnic și interreligios construirea de noi etape icircn relațiile cu Israe-lul cu Aliaua romacircnă recuperarea la cultura-mamă a scriitorilor israeli-eni de expresie romacircnă A acționat pentru combaterea antisemitismului negaționismului antiisraelismului și recunoașterea Drepților icircntre Popoare romacircni A susținut procesul de aderare a Romacircniei la NATO și de integrare icircn UE A făcut parte din conducerea Con-gresului Evreiesc European A impulsi-onat reactivarea Forumului B´nai B´rith icircn Romacircnia A fost membru fondator al Consiliului Minorităților Naționale de pe lacircngă Guvernul Romacircniei fiind se-cretar al Comitetului pentru Culte Cul-tură și Mass Media președinte pen-tru restituirea bunurilor imobiliare ale organizațiilor de minorități naționale A fost membru fondator al Fundației bdquoCaritateardquo al Asociației Evreilor din Romacircnia Victime ale Holocaustului a făcut parte din conducerea Asociației Culturale de Prietenie Romacircnia - Is-rael a Asociației pentru Pacea Re-ligiilor din Romacircnia Pentru meritele sale de lider al FCER a fost distins de președintele țării cu Ordinul bdquoMeritul Culturalrdquo icircn Grad de Comandor
Icircn ultima sa cuvacircntare rostită la Congresul al II-lea al FCER icircn 2010 există un pasaj despre nevo-ia de recunoștință față de icircnaintași bdquoDe-a lungul timpului personalități de excepție au condus activitatea evrei-lor din Romacircnia S-au afirmat nu nu-mai icircn planul vieții iudaice dar și icircn planul vieții romacircnești Mi se pare că ar trebui să avem icircn vedere pentru vi-itor ca memoriei acestor predecesori ai noștri să-i acordăm importanța ce se cuvinerdquo Cuvinte premonitorii
IULIA DELEANU
Sunt zece ani de cacircnd s-a stins din viață prof univ dr Andrei Voinea zl dublu laureat al Premiului Academiei Romacircne autor a 12 tratate de orto-pedie a sute de comunicări publicate icircn țară și străinătate Cacircnd i s-a oferit prilejul cărturarul a dovedit aptitudini de foarte bun organizator a condus Spitalul CFR-2 Spitalul de Urgență Floreasca Centrul pentru Ajutor Me-dical al DASM (CAjM) După 1990 profesorul a fondat Universitatea bdquoTitu Maiorescurdquo acreditată de Consiliul Național de Medicină Academică unde a predat cursuri de ortopedie și traumatologie
A avut icircnzestrări literare remarca-bile semnalate de Iorga care dedica-se o pagină icircntreagă icircn bdquoCuget clarrdquo adolescentului din anii aceia Liceanul debutase la revista orădeană bdquoȚara visurilor noastrerdquo alături de Ovidiu Drimba și Mircea Malița Dar bdquoțara visurilorrdquo lui avea să se facă țăndări nu peste multă vreme Avea 18 ani Icircntr-o singură noapte toți evreii din satele Transilvaniei de Nord au fost ghetoizați icircn capitalele de județ El și familia lui au ajuns la Beiuș Au urmat patru ani de muncă obligatorie la ca-riere de piatră experiență dramatică retrăită icircn prima din cărțile sale de memorialistică bdquoClepsidra și bolova-
nulrdquo scrisă icircmpreună cu Kovacs Ja-nos După pensionare Andrei Voinea continuă să fie activ icircn plan profesi-onal ndash medic la CAjM coordonator al Comisiei de Sănătate a BBR ndash și revine cu succes la scris Din colabo-rarea literară cu regretatul președinte de onoare al ACPRI av Constantin Vișinescu s-au ivit alte două volume de memorialistică bdquoViața icircntre destin și istorierdquo și bdquoUmbre purpuriirdquo
Student la Facultatea de ortope-die din Moscova Andrei Voinea făcea practică la Clinica profesorului Mihail Friedenland Friedenland primise icircnști ințarea că fusese trecut pe laquolista neagră a dușmanilor poporuluiraquo și de-mis din funcția de director
Dar mentorul lui Andrei Voinea a fost profesorul Iuliu Hațieganu de la care a icircnțeles că nu poți fi medic dacă nu știi să fii mai icircntacirci om An-drei era licean cacircnd tatăl lui s-a icircm-bolnăvit grav Medicii de la spitalul clujean unde era internat nu se ară-tau dispuși să riște o operație fără prea mari șanse de reușită Băiatul lui s-a dus atunci la Hațieganu fost profesor al tatălui său Dr Hațieganu a acceptat să-l opereze salvacircndu-i viața Gestul acesta avea să-l deter-mine ca icircn 1955 icircn timpul războiului din Coreea cacircnd lucra la un spital
sub pavilion romacircnesc să lupte fără ca alți medici să icircncerce ca o bolnavă tacircracircndu-se icircntr-un aparat ghipsat pe culoarele spitalului să-și recapete demnitatea mersului ome-nesc Să se icircmpotrivească peste mulți ani hotăracircrii a 7-8 medici orto-pezi să apeleze la soluția chirurgica-lă mai comodă a scurtării piciorului unei paciente și să icircnvingă Pacien-ta a plecat acasă pe picioarele ei icircn-tregi era soția avocatului Vișinescu
care a mărturisit asta la catafalcul medicului
Semnatara racircndurilor de față este beneficiara intervenției făcute de pro-fesor către un fost student al lui deve-nit ortoped cunoscut icircntr-un moment de icircncercare Icircmpreună cu soția sa Doina i-a fost sprijin moral
Profesorul Andrei Voinea trăiește icircn memoria tuturor celor pe care i-a ajutat
IULIA DELEANU
95 de ani de la nașterea lui Iulian Sorin zl
Datoria față de icircnaintași
Benjamin de Rothschild a decedat la 57 de ani
10 ani de la plecarea dintre noi a prof univ dr Andrei Voinea zl Nu poți fi medic dacă nu știi să fii om
Descendent al uneia dintre ramuri-le familiei de Rothschild președintele Consiliului de administrație al societății Edmond de Rothschild Hol-ding SA Benjamin de Rothschild a decedat icircn urma unei crize cardiace a informat publicația franceză Tribune Juive Avea 57 de ani A fost fiul lui Edmond și Nadine de Rothschild și la fel ca tatăl și bunicul lui sprijinea Israelul Grupul franco-elvețian Ro-thschild Holding SA care s-a specia-lizat icircn administrarea unor bănci par-ticulare și gestiunea activelor are 32 de sucursale icircn icircntreaga lume Socie-tatea nu are nici o legătură cu banca franco-britanică Rothschild amp Co care aparține vărului său David
Benjamin i-a urmat tatălui său icircn 1997 Potrivit unui portret schițat de revista Le Point icircn 2014 era pasio-nat de navigația cu vele și de vacircnă-toarea de antilope din Africa și era un mare fumător Deși s-a implicat icircn activitatea societății după opinia lui nu considera că ar fi avut legitimita-te afirmacircnd că un moștenitor chiar dacă obține cele mai bune rezultate nu este sută la sută legitim bdquoNu sunt decacirct o verigă a lanțuluirdquo a declarat el Icircn cercurile financiare era cunos-cut drept un antreprenor de renume
mondial expert icircn finanțe și inovație și avacircnd icircn fața ochilor viitorul și care a acordat atenție creșterii moștenirii familiei Rothschild
De la preluarea conducerii gru-pului el a extins activitatea filantro-pică mai ales icircn Israel Grupul are aici o societate de investiții și a făcut donații substanțiale universităților și unor programe vizacircnd promovarea icircnvățămacircntului icircn mediile sărace res pectiv ridicarea nivelului educației pentru copiii din acest mediu Icircn apri-lie icircmpreună cu soția sa Ariane a făcut o donație de 50 de milioane de șekeli pentru achiziționarea de echi-pament medical pentru 22 de spitale din icircntreaga țară ca sprijin acordat Is-raelului icircn bătălia icircmpotriva pandemiei de Coronavirus (EG)
22 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
Keshet ndash importanța vieții
icircn iudaismicircncerca să icircnțe-legem dacă
această prăpastie poate fi depășită dacă putem crea un pod Cu siguranță știți cu toții cacirct de importantă este viața icircn iudaism ca element central Viața este sacră icircn iudaism Tora ne spune să alegem viața iar acest icircn-demn stă alături de noi de generații Viața ar trebui să primeze icircn fața ori-cărei reguli sau tradiții religioase
Evreii haredi (ultrareligioși) repre-zinta aproximativ 14 din populația Israelului dar icircn același timp 30 dintre infectările cu noul Coronavirus din țara noastră au fost identificate icircn racircndul acestei comunități Icircn racircndul comunității haredi rata mortalității din cauza Covid-19 este de patru ori mai mare decacirct icircn restul țării Aces-te date statistice arată așa și pentru că o parte dintre sinagogile și școlile religioase din comunitate au rămas deschise De asemenea au avut loc icircnmormacircntări cu mii de participanți icircn timpul celui de-al treilea lockdown Ați văzut probabil fotografii icircn care se ob-serva ușor că mulți dintre participanți nu respectau distanțarea și nu purtau mască De altfel unii dintre acești ra-bini icircnmormacircntați icircn ceremonii cu mii de participanți au murit tocmai din ca-uza noului Coronavirus
Este așadar de icircnțeles de ce unii evrei seculari sau chiar religioși dar care nu fac parte din această mino-ritate au fost supărați Oamenii au simțit că icircn această comunitate exis-tă o profundă lipsă de respect față de viață față de cei din jurul lorrdquo a spus Mordechai Miller care a vorbit icircn continuare despre explicațiile religioa-se și sociale ale acestei polarizări a societății icircntr-o prelegere tradusă de Miriam Rosenzwieg
Icircntreaga sesiune Keshet cu tema Importanța vieții icircn iudaism poate fi urmărită icircn continuare online pe pagi-nile de Facebook ale JCC București și FCER
(Urmare din pag 3)
bdquoNe străduim ca asistații noștrihellipldquoincluși icircn Pro-gramul bdquoCopii icircn
nevoierdquo 97 de rezidenți icircn căminele amintite Măști mănuși gel dezinfec-tant alcool sanitar de zin fectant pen-tru multisuprafețe șer vețele antibac-teriene etc au primit și angajații din toate comunitățile Icircn tot acest interval ne-am bucurat de sprijinul permanent al conducerii FCER și al JOINT-ului al cărui director pentru Romacircnia Is-rael Sabag și-a reconfirmat sprijinul
icircn același spirit al parteneriatului de excepție cu FCER
ndash Ați avut de icircnfruntat riscuri mai mari față de cele ale angajaților din alte sectoare de activitate
ndash Le-am icircnfruntat Toți angajații DASM au venit zilnic la serviciu avacircnd
același orar ca icircn perioada de dinainte de pandemie Am apelat și la sprijinul voluntarilor astfel icircncacirct beneficiarii serviciilor de asistență să resimtă cacirct mai puțin prezența pandemiei și să iasă cacirct mai puțin din locuință spre a nu fi expuși pe cacirct posibil icircmbolnă-virii
ndash Icircn ce stadiu se află vaccinarea rezidenților din cămine și a icircngrijitori-lor lor
ndash Toți cei de la Căminul bdquoRosenrdquo și de la cel din Arad care au dorit să se vaccine-ze au fost vaccinați 78 dintre rezidenți La fel ndash și angajații căminului Icircn acest scop a fost trimisă o caravană specială
ndash Ce aveți icircn vedere pentru anul care a icircnceput
ndash Ne străduim să asigu-răm același nivel de servi-cii ca și icircn anul precedent astfel icircncacirct asistații noștri să fie cacirct mai puțin afectați de pandemia de Covid-19 Ne propunem să continu-ăm acțiunile de voluntari-
at amintite să menținem icircn limitele posibilului echipele care ne-au dat o macircnă de ajutor icircn protejarea celor cu grad mai ridicat de vulnerabilitate Sperăm ca prin continuarea procesu-lui de vaccinare să ne reluăm activi-tatea icircn parametrii normalității
(Urmare din pag 11)
Mișcarea Legionară omagiată icircn Senatul Romacircniei
Centenar PAUL CELAN
Se icircmplinesc icircn această lună o sută de ani de la nașterea lui Paul CELAN unul dintre importantele spirite care au marcat gacircndirea poetică europea-nă a secolului XX Născut Antschel la 23 noiembrie 1920 icircntr-o familie de evrei germanofoni din Cernăuți (oraș aflat atunci sub administrație romacirc-nească) pleacă icircn 1938 icircn Franța unde icircși icircncepe studiile universitare
dar renunță un an mai tacircrziu pentru a se icircntoarce la Cernăuți După 22 iunie 1941 este mobilizat icircn detașamentele de muncă obligatorie iar icircn 1942 părinții icirci sunt deportați icircn lagăre din Transnistria unde decedează Icircn 1945 se refugiază la București unde adoptă pseudonimul Celan (de fapt o anagramă a numelui său) Icircn 1947 de-cide să părăsească definitiv Romacircnia iar după șase luni petrecute la Viena se stabilește la Paris unde reicircncepe studiile universitare
La Viena publică un prim volum de versuri și se icircmprietenește cu In-geborg Bachmann cu care trăiește o complicată și dramatică poveste de dragoste cores pondența dintre ei fi-ind cuprinsă icircn volumul Timp al inimii tradus icircn 2010 icircn limba romacircnă
Poet de expresie germană Paul Celan publică icircn 1952 Mohn und Gedaumlchtnis (volum tradus icircn 2006 icircn romacircnește cu titlul Mac și memorie) cartea care i-a adus recunoașterea criticii urmată de alte volume care l-au consacrat drept unul dintre cei mai importanţi poeţi ai secolului XX Totodată traduce icircn germană din lu-crările unor autori prestigioși Primeş-te icircn 1958 Premiul Literar al Oraşului
Bremen iar icircn 1960 i se decernează Premiul Georg Buumlchner Bolnav se si-nucide icircn 1970
După cum remarca Norman Ma-nea Benjamin Fondane și Paul Celan rămacircn cei mai importanți mesageri ai moștenirii evreiești și romacircnești icircn Franța ambii dedicați artei nemuri-toare a scrisului și a căror viață a fost marcată de un destin tragic
Pentru a marca Centenarul Paul Celan Editura Polirom a publicat icircn acest an 2 volume Primul dintre acestea intitulat Meridianul și alte proze (ediție revizuită) cu o traduce-re din limba germană și note de An-drei Corbea este o prestigioasă și mi-găloasă icircntreprindere de transpunere icircn romacircnește a prozei lui Paul Celan
Cel de-al doilea ndash bdquonu vreacicatri-cerdquo Studii despre Paul Celan la icircm-plinirea a 100 de ani de la nașterea poetului ndash icircl are de această dată ca autor pe același Andrei Corbea pro-fesor la Universitatea bdquoAlexandru Ioan Cuzardquo din Iași laureat al Premiului Herder și al Premiului Jakob-und-Wil-helm-Grimm Ambele vin să comple-teze integrala operei poetice a lui Paul Celan icircncepută icircn 2015 la aceeași editură (II)
Manual de combatere a antisemi tismului
Comisia Europeană icircmpreună cu IHRA a publicat un manual de utilizare practică a definiției de lucru a antisemitismului Documentul a apărut sub egida președinției germane a Consiliului UE
Bazat pe o cercetare atotcuprinzătoare efectuată de Bundesverband RIAS (Asociația Federală a Departamentelor de Cercetare și Informații despre An-tisemitism) manualul oferă o privire de ansamblu asupra bunelor practici ale unor organizații internaționale administrații naționale societatea civilă și comunitățile evreiești din Europa Sunt enumerate 35 de bune practici de la icircnsușirea punerii icircn aplicare a legislației pacircnă la icircnregistrarea și informarea inci-dentelor antisemite Manualul prezintă 22 de surse care au prezentat incidente antisemite icircn Europa și care susțin corectitudinea definiției de lucru a antisemi-tismului elaborată de IHRA
Referindu-se la editarea manualului vicepreședintele Comisiei Europene Margaritis Schinas a declarat bdquoTrebuie să combatem antisemitismul oriunde icircl icircntacirclnim Viața evreiască este o parte a societăților noastre și suntem deciși să o protejăm Noul manual facilitează icircndeplinirea acestui angajament și răs-punde cerințelor statelor membre pentru o cunoaștere mai bună și folosirea definiției elaborate de IHRA Manualul va deveni un alt instrument valoros al statelor membre pentru a pune icircn aplicare Declarația Consiliului UE de comba-tere a antisemitismuluirdquo
Organizațiile evreiești europene au salutat apariția manualului bdquoEste deose-bit de important să se ofere guvernelor și agențiilor de securitate liniile directoa-re necesare punerii icircn aplicare a definiției IHRA care oferă practici icircn proteja-rea fizică a comunităților evreiești Salutăm publicarea acestui ghid icircn contextul icircn care teoriile conspiraționiste antisemite și atacarea evreilor se răspacircndesc pe continentul nostrurdquo a subliniat dr Moshe Kantor președintele Congresului European Evreiesc
bdquoImportanța acestui manual este de a demonstra cum definiția de lucru a antisemitismului se poate folosi pentru combaterea antisemitismului Este un instrument necesar și valoros pentru toate guvernelerdquo a arătat Simone Rodan-Benzaquen director al Filialei Europa a Comitetului Evreiesc American (EG)
Senatul Romacircniei a devenit un loc icircn care Mișcarea Legionară a putut fi omagiată fără nici un fel de opreliști sau rețineri Icircntr-un comunicat trans-mis de Institutul Național pentru Stu-dierea Holocaustului din Romacircnia (INSHR) bdquoElie Wieselrdquo acesta solicită Senatului Romacircniei bdquovigilență față de omagierea memoriei Mișcării Legio-narerdquo
Uluitor și revoltător a fost că pe data de 24 februarie profitacircnd de faptul că declarațiile politice nu pot fi imputate juridic unui parlamentar senatorul Alianței pentru Unitatea Ro-macircnilor Sorin Lavric i-a adus un oma-giu lui Valeriu Gafencu numit bdquosfacircnt al icircnchisorilorrdquo (httpswwwyoutubecomwatchv=nFE9DwBWGZk)
bdquoAsemenea opinii de la tribuna democrației romacircnești trebuie să icircn-cetezerdquo atrage atenția INSHR amin-tind că bdquoicircn fapt Valeriu Gafencu a fost membru activ al Mișcării Legionare iar icircn timpul rebeliunii din ianuarie 1941 a incitat cu pistolul icircn macircnă elevi din liceele ieșene să se alăture tentativei de lovitură de stat Icircn 1941 după interzicerea Mișcării Legionare a fost condamnat la icircnchisoare pentru că a militat pentru reactivarea acestei mișcări fascisterdquo
Indulgența față de astfel de ma-nifestări contravine cu cele afirmate pe 21 ianuarie ac cu prilejul come-morării victimelor Pogromului de la București de președinta Senatului Romacircniei Anca Dragu care declara
bdquoAntisemitismul xenofobia și rasismul reprezintă pericole de actualitate pe care dacă nu le contracarăm ferm so-cietatea noastră și noi toți vom avea de suferit Obligația noastră morală la 80 de ani de la această tragedie este să omagiem așa cum se cuvine memoria celor care au suferit icircn acest eveniment dezonorant și să ne asigu-răm că această dramă va rămacircne me-reu vie icircn conștiințele noastrerdquo
INSHR trage concluzia bdquocă icircncercă-rile AUR de delimitare de Mișcarea Le-gionară sunt fake news-urirdquo dar ar mai trebui să ne asigurăm că la adăpostul libertăților democratice prost icircnțelese Parlamentul nu devine o tribună de ex-primare a unor opinii pe care apoi politi-cienii le infirmă dar faptul că ele au fost rostite și-a făcut deja efectul asupra unei părți a electoratului romacircn (AM)
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 23
Y D E C E S E Y C O M E M O R Ă R I Y
FILE DE CALENDAR6Evrei născuți icircn luna aprilieClaude Cohen-Tannoudji ndash fizi-
cian Născut la Constantine Algeria 1 aprilie 1933 membru icircn Academia Franceză 1981 Premiul Nobel pentru fizică 1997
Nachman din Breslov ndash rabin Născut la Medzybizh 4 aprilie 1772 stabilit la Bratslav și la Uman unde a murit icircn 1810 Mormacircntul lui este loc de pelerinaj
Simcha Jacobovici ndash regizor ar-heolog scriitor canadian Născut la Pe-tah-Tikva din părinți originari din Romacirc-nia 4 aprilie 1953 Cărți și filme despre istoria evreiască antică
Mircea Săucan ndash regizor și pro-zator Născut la Paris 5 aprilie 1928 revenit cu familia icircn Romacircnia 1934 Emigrat icircn Israel 1987 decedat la Na-zareth-Illit 2003
Eliyahu Bakshi-Doron ndash Șef-Rabin sefard al Israelului 1993-2003 Născut la Ierusalim 5 aprilie 1941 Adept al dialogului interconfesional Decedat la Ierusalim 12 aprilie 2020
Frida Wattenberg ndash membră a Rezistenței franceze Născută la Pa-ris 7 aprilie 1924 activistă comunitară Distinsă cu Legiunea de Onoare Dece-dată la Paris 3 aprilie 2020
Edmund Husserl ndash filozof Născut la Prossnitz Moravia 8 aprilie 1859 convertit la luteranism1886 Icircntemeie-torul școlii de fenomenologie Decedat la Freiburg 1938
Maria Banuș ndash poetă Născută la București 10 aprilie 1914 Primul vo-lum bdquoȚara fetelorrdquo 1937 Premiul Her-der pentru poezie 1986 Decedată la București 1999
Stefan Heym (Helmut Flieg) ndash scrii-tor Născut la Chemnitz 10 aprilie 1913 refugiat icircn SUA1935-1952 Premiul Ie-rusalim 1993 Decedat la Ein Bokek Israel 2001 icircnmormacircntat la Berlin
Tristan Tzara (Samuel Rosen-stock) ndash poet Născut la Moinești 16 aprilie 1896 stabilit icircn Franța Unul dintre icircntemeietorii dadaismului Dece-dat la Paris 1963
Cynthia (Shoshana) Ozick ndash scrii-toare Născută la New York 17 aprilie 1928 Autoare de povestiri și romane despre viața evreilor din America
Menachem Mendel Schneerson ndash Lubavitcher Rebbe lider al Mișcării Habad Născut la Nikolaev 18 aprilie 1902 Stabilit icircn SUA 1941 a icircntemeiat o rețea de sinagogi școli instituții me-dicale Decedat la New York 1994
Rita Levi-Montalcini ndash neurobio-log Născută la Torino 22 aprilie 1909 Premiul Nobel pentru medicină 1986 Senator pe viață icircn Senatul Italiei pacircnă la deces 2012
Barbra Streisand ndash actriță de ci-nema și cacircntăreață Născută la New York 24 aprilie 1942 Printre cacircntecele interpretate bdquoKol Nidrerdquo și alte melodii ebraice clasice
Adolphe (Isaac Moise) Creacutemieux ndash lider al evreimii franceze Născut la Nicircmes 30 aprilie 1796 Icircntemeietor al Alianței Israelite Universale1860 De-cedat la Paris 1880
Evrei decedați icircn luna aprilieHelena (Chaja) Rubinstein ndash pro-
ducătoare de cosmetice și colecționară de artă Născută la Cracovia 1870 stabilită icircn SUA 1914 Decedată la New York 1 aprilie 1965
Lev Davidovich Landau ndash fizician Născut la Baku 1908 Premiul Nobel pentru fizică 1962 Decedat la Mosco-va 1 aprilie 1968
Israel Avraham Portugal ndash lider al hasidismului de Sculeni (bdquoSculener Reberdquo) Născut icircn Romacircnia 1923 de-cedat la New York 1 aprilie 2019
Adam Schlesinger ndash compozitor textier cacircntăreț Născut la New York 1967 Premiul Emmy pentru muzică și lirică originală 2019 Decedat la New York 1 aprilie 2020
Allen Ginsberg ndash poet Născut la Newark New Jersey 1926 A scris și poezii pe teme iudaice Decedat la New York 5 aprilie 1997
Isaac Asimov (Isaak Yudovich Ozimov) ndash chimist autor de romane științifico-fantastice Născut la Petrovi-ki Rusia 1920 emigrat icircn SUA 1923 Decedat la New York 6 aprilie 1992
Helene Aylon (Greenfied) ndash pictoriță Născută la Brooklyn NY 1931 Om de artă eco-feminist și co-mentatoare feministă a Bibliei Ebraice Decedată icircn SUA 6 aprilie 2020
Mark Steiner ndash filozof Născut la Bronx NY 1942 profesor la Universita-tea Ebraică din Ierusalim Specialist icircn filozofia științei Decedat la Ierusalim 6 aprilie 2020
Ilarie Voronca (Eduard Marcus) ndash poet și eseist Născut la Brăila 1903 stabilit icircn Franța 1933 S-a sinucis la Paris 8 aprilie 1946
Primo Levi ndash scriitor Născut la To-rino 1919 supraviețuitor al lagărului de la Auschwitz Scrieri referitoare la experiențele sale icircn Holocaust S-a si-nucis la Torino 11 aprilie 1987
Ludwik Lazarus Zamenhof (Ley-zer Leyvi Zamengov) ndash medic și lingvist Născut la Byalistok 1859 Creator al limbii esperanto Decedat la Varșovia 14 aprilie 1917
Nina Cassian (Reneacutee Annie Cas-sian Mătăsaru) ndash poetă Născută la Galați 1924 exilată icircn SUA 1985 A scris și pe teme evreiești Decedată la New York 14 aprilie 2014
Meir A Halevy (Meir ben Abraham Hahamu) ndash rabin și istoric Născut la Piatra Neamț 21 martie3 aprilie 1900 Emigrat icircn Franța 1963 decedat la Pa-ris 15 aprilie 1972
Liviu Librescu ndash inginer Născut la Ploiești 1930 profesor la Virginia Tech Blacksburg SUA 1985 Ucis icircn timpul orei de curs de către un criminal 16 aprilie 2007
Chaim Herzog ndash general și om po-litic Născut la Belfast 1918 emigrat icircn Palestina 1935 Președinte al Isra-elului 1983-1993 Decedat la Tel Aviv 17 aprilie 1997
Benjamin Disraeli (DrsquoIsraeli 1st Earl of Beaconsfield) ndash scriitor și om politic Născut la Londra1804 conver-tit la anglicanism 1817 Prim-ministru al Angliei icircn trei racircnduri 1868-1881 A păstrat legătura cu iudaismul Decedat la Londra 19 aprilie 1881
Marcel Hermann Iancu (Janco) ndash pictor și arhitect Născut la București 1895 emigrat icircn Palestina 1941 Pre-miul Israel 1957 Decedat la Ein Hod Israel 21 aprilie 1984
Esteacutee Lauder ndash producătoare de cosmetice Născută la Corona NY 1906 Icircntemeiază Esteacutee Lauder Com-panies1946 Decedată la New York 24 aprilie 2004
Ezer Weizman ndash general și om poli-tic Născut la Tel Aviv1924 Președinte al Statului Israel 1993-2000 Decedat la Caesarea Israel 24 aprilie 2005
Moșe Teitelbaum ndash bdquoSatmarer Reberdquo Născut la Ujfeherto Ungaria 1914 emigrat icircn SUA 1947 Decedat la Williamsburg NY 24 aprilie 2006
Iosif Iser (Iosif Isidor Rubinsohn) ndash pic-tor și grafician Născut la București 1881 Membru al Academiei Romacircne 1955 De-cedat la București 25 aprilie 1958
Ludwig Wittgenstein ndash filozof Născut la Viena 1889 Specialist icircn logică epistemologie filozofia limbaju-lui Refugiat icircn Anglia 1939 Decedat la Cambridge 29 aprilie 1951
LUCIAN-ZEEV HERȘCOVICI
6S-a stins din viață Alexandru (Sandu) Singer
Fostul director al Editurii Hasefer Alexandru Sin-ger zl s-a născut la Brăila icircn 1932 icircntr-o familie evreiască din clasa mijlocie Bunicul său era un cu-noscut croitor iar tatăl pălărier Familia s-a mutat la București cacircnd Alexandru avea doar doi ani Dar legile rasiale și războiul distrug afacerea iar tatăl ajunge icircntr-un lagăr de muncă din Moldova Crește icircn grija mamei și foarte tacircnăr la 13 ani ajunge ucenic electrician
Cărțile sunt universul lui și continuă să studieze chiar și icircn perioada dură a războiului astfel icircncacirct după război s-a icircnscris la Facultatea de Filosofie a Universității din București
Icircn 1955 la absolvirea facultății fiind deja căsătorit cu Elena profesoară de biologie nu i se admite repartizarea icircn specialitate icircn Capitală și se angajează la nou icircnființata Televiziune Romacircnă fiind cacircteva luni cameraman Icircn fine li se repartizează posturi icircn Oradea lui ca icircndrumător cultural la Felix iar Elenei ca profesoară icircntr-un sat alăturat Cacircțiva ani Sandu lucrează chiar icircn Băile Felix fiind unul dintre cei care revitalizează și bdquonascrdquo viitoarea stațiune
Oradea are o intensă viață culturală și Sandu se implică activ scrie face parte din colectivul revistei bdquoFamiliardquo și devine profesor de filosofie la Liceul bdquoGojdurdquo colaborează și la teatru Icircși continuă pasiunea pentru sociologie și lu-crează icircn acțiuni de sociologie aplicată alături de profesorul și icircndrumătorul său Octavian Neamțu
Icircn anii rsquo60 este anchetat de Securitate pentru că primise invitație la un Con-gres de Sociologie icircn Anglia unde evident nu ajunge Icircn schimb continuă să scrie analize și să coopereze cu profesori europeni este primul care introduce noțiunea de educație continuă icircn Romacircnia fiind publicat atacirct icircn țările socialiste cacirct și icircn Canada Suedia și Germania
Icircn 1972 la icircnființarea Ministerului Culturii și Educației Socialiste este che-mat la București Icircn 1980 e chemat la ministrul Suzana Gacircdea care icircl critică deoarece e bdquoprea băgăreț și icircncăpățacircnatrdquo și icircl mută din minister I se propune să lucreze la Editura Politică poziție pe care o refuză Ajunge redactor la Editura bdquoIon Creangărdquo unde va lucra pacircnă după Revoluție
Chiar dacă se pensionează oficial icircn 1992 e abia icircnceputul unei noi ere pentru Sandu Singer Devine directorul unei mici edituri private icircși intensifică colaborările internaționale participă la conferințe pe tema educației continue și organizează la București cu sprijin UNESCO un eveniment cu această temă
Continuă prin a lucra alături de Zigu Ornea la Editura Hasefer redactează nenumărate cărți ale autorilor evrei din țară și din străinătate și devine directorul editurii după dispariția lui Ornea
Abia la vacircrsta de 76 de ani se va retrage din activitate despărțindu-se cu greu de pasiunea sa Totuși continuă să redacteze și să tipărească cărți pen-tru prieteni și colaboratori călătorește icircn toată lumea de la New York pacircnă icircn Norvegia scrie pentru bdquoObservator Culturalrdquo bdquoDilemardquo și bdquoAdevărul culturalrdquo se implică icircn viața comunității evreiești și primește Premiul bdquoȘafranrdquo icircn Elveția
A lucrat trei ani și jumătate ca voluntar la Centrul Educațional Lauder unde avea ore de lectură la bibliotecă și pentru toți elevii era bdquobuniculrdquo
Dumnezeu să icirci binecuvacircnteze amintirea
Izu Gott zl ndash 5 ani de la intrarea icircn eternitate
Izu Gott zl a dominat viața muzicală evreiască din Romacircnia celei de-a doua părți a veacului XX Icircn familia lui de mu-zicieni dorohoieni copiii se bucurau să cacircnte icircmpreună ore icircntregi Oifn pripicik A idișe mame Ba mir bist ti șein Frații mai mari cacircntau la vioară și la acordeon Icircntr-o zi ndash tunete și fulgere fratele mai mare l-a prins umblacircnd la acordeonul lui Pe urmă a icircnceput să-l icircnvețe Cacircnd și-a dat seama că și-a icircntrecut profesorul i-a icircncredințat instrumentul
Era icircn clasa icircntacirci primară cacircnd el familia lui tot șteitl-ul au fost deportați icircn Transnistria A ținut minte toată viața vagoanele de marfă bdquocazareardquo icircn sinagogi părăsite tifosul morții de dimineață Și totuși muzica nu i-a părăsit nici pe el nici pe ai lui Iubea deopotrivă folclorul evreiesc și romacircnesc După 1959 cacircnd a terminat Conservatorul a fost dirijor al Teatrului Evreiesc de Stat din Iași și al Ansamblului Doina Moldovei Icircn 1979 a fost pus să aleagă ori Doina ori comunitatea Deoarece teatrul evreiesc ieșean se desființase a preluat con-ducerea Corului de Talmud Tora din oraș bdquoComunitateardquo a răspuns Depar-tajare formală Cine vede hasidim-ii israelieni dansacircnd și cacircntacircnd pe motive folclorice romacircnești icircnțelege asta Din 1980 a condus corul de Talmud Tora din București Apoi a fost icircndrumător muzical pe țară al corurilor comunitare A făcut turnee de mare succes icircn Israel Europa America A cacircntat la Casa Albă
Izu Gott n-a plecat de tot dintre noi ne-a lăsat pe cel mai bun discipol Bog-dan Lifșin
IULIA DELEANU
Icircnhumați icircn cimitirele CEB din București VLĂDESCU JANETTA (Cimitirul Giurgiului) STOENESCU SUZETTE (Cimitirul Filantropia) GEORGESCU FE-LICIA (Cimitirul Sefard) SINGER SANDU (Cimitirul Giurgiului) GUTTMANN BERNHARD (Cimitirul Sefard) COHN MERY BEATRICE (Cimitirul Sefard) BARID ANDY (Cimitirul Giurgiului) LEONDARI VASILE-GRIGORIE (Cimitirul Giurgiului)
24 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
franceze iar mono-grafiile și sintezele critice privind lite-ratura daneză au fost de asemenea consultate icircn romacirc-nă franceză sau germană Știm asta deoarece icircn cel mai bun stil academic Ștefan Cazimir ne dezvăluie la finalul cărții biblio-grafia pe care a icircntrebuințat-o de pri-sos să subliniez că a mers la sursele esențiale și că a știut cu deprindere de vechi truditor icircn cultura romacircnă să ca-ute mereu legăturile cu literatura noas-tră Fie prin traduceri fie prin sinteze
Pretextul cărții dacă era nevoie de unul l-a reprezentat probabil dubla aniversare icircn 2020 a scriitorului Hans Christian Andersen născut icircn 1805 și trecut la cele veșnice icircn 1875 Ștefan Cazimir a ales cea mai frumoasă și icircn
Vedere din Elsi-nor Escursiuni icircn literatura daneză cea mai recentă carte a lui Ștefan Cazimir apărută la finele anului trecut a luat prin surprin-dere lumea literară romacircnească
Absența unor reacții critice mai
consistente o dovedește cred limpe-de iar motivele sunt și ele ușor de ghicit Profesorul Ștefan Cazimir este o enciclopedie culturală vie icircnsă nu era cunoscut ca specialist icircn literaturi nordice Și-apoi icircn timpuri de pande-mie cacircnd viața culturală se derulea-ză la ralenti cine să se mai ocupe la București de cercetări privind literatu-ra daneză Nu icircn ultimul racircnd Ștefan
Cazimir este cunoscut ca o persona-litate plină de umor care și icircn Parla-ment se amuza pe seama carențelor bdquoaleșilor neamuluirdquo nu puțini s-au gacircndit că icircntre copertele cărții despre puțin cunoscuta la noi literatură da-neză se află o uriașă farsă Mai ales că subtitlul trimite la cunoscuta carte a lui Nicolae Filimon Escursiuni icircn Germania meridională (1858) Cum Nicolae Filimon face parte din teritoriul literar icircn care expertiza profesorului Cazimir este absolută mulți au bănuit o farsă culturală
Nimic mai fals Vedere din Elsinor chiar este o suită de 16 profiluri literare consacrate scriitorilor clasici ai litera-turii daneze de la Ludvig Holberg la Jens Christian Groslashndahl precedate de o introducere și un capitol de con-cluzii Operele lor au fost citite icircn tra-duceri romacircnești (cele mai multe) sau
O carte neobișnuită sau excelența evreiască icircn timpuri de pandemieRealitatea
cărţii
Adevărul pocit după preferințeDemiterea președintelui Asociației Foștilor Deți-
nuți Politici și Victime ale Dictaturii din Romacircnia Octa vian Bjoza din funcția de subsecretar de stat la Secretariatul de Stat pentru Recunoaşterea Meritelor Luptătorilor Icircmpotriva Regimului Comunist a stacircrnit o furtună pe scena politică romacircnească Furtună care icircntre altele a (re)adus la suprafață o grămadă de minciuni și gunoaie pe care societatea romacircnească se străduiește de peste trei decenii să le ignore și să le țină sub preș dar care icircmput aerul de cacircte ori preșul este mișcat din loc și mizeria iese la iveală
Totul a pornit de la un comunicat semnat de O Bjoza icircn numele AFDPR ca reacție la amendamen-tele introduse de deputații Silviu Vexler Ovidiu Ganț și Slavoliub Adnagi la Legea nr 2322020 amenda-mente care prevăd că nu se pot acorda indemnizații bdquopersoanelor condamnate pentru infracțiuni icircmpotri-va umanității sau celor icircn cazul cărora s-a dovedit că au desfășurat o activitate fascistă sau legionară icircn cadrul unei organizații sau mișcări de acest fel și nici copiilor acestorardquo
Așa și Pe cine ar putea deranja (și de ce) că foștii legionari și criminali de război atacircția cacircți mai sunt icircn viață și (mai ales) odraslele lor nu pot icircn-casa indemnizații de la statul romacircn Răspunsul scurt este pe AFDPR și partidele AUR și PSD Răs-punsul mai lung este cel la icircntrebarea bdquode ce icirci su-pără această decizierdquo
Conform Asociației pentru cei care icircși executau sentințele icircn icircnchisorile comuniste bdquonu mai conta din ce partid făcuseră vreodată parte sau nurdquo așadar acum li se bdquocontestă meritele și se schimbă sensul luptei lor de rezistență icircmpotriva comunismuluirdquo Și dacă faptele părinților nu contează pentru Asociația Foștilor Deținuți Politici după cum se afirmă icircn co-municatul publicat pe site-ul organizației evident că pentru Bjoza copiii tuturor deținuților politici trebuie să primească indemnizații bdquoindiferent de faptul că părinții lor au fost criminali de război naziști legio-nari sau comuniștirdquo bdquoCe vină puteau să aibă copiii fasciştilor naziştilor legionarilor evreilor comuniş-tilor romacircnilor Ce vină puteau să aibă copilaşii ră-maşi acasă pentru faptele comise de părinţi Aşa vedem noi problemardquo a spus Bjoza
Este o mare eroare să pui semnul egal icircntre toți deținuții politici indiferent de faptele lor doar pentru că și legionarii s-au opus comunismului Atunci să ne așteptăm ca AFDPR să propună clemență și pentru Hitler și partidul național-socialist deoarece și ei de-clarau că dușmanul lor cel mai mare este comunismul motiv pentru care a și fost declanșată Operațiunea Barbarosa adică atacarea Uniunii Sovietice Aș mai adăuga doar că ignoracircnd vina pentru care unii
deținuți au ajuns icircn pușcărie Bjoza nu face decacirct să perpetueze afirmația falsă a comuniștilor care pre-tindeau că toți luptătorii anticomuniști sunt legionari Azi AFDPR afirmă că toți deținuții politici erau la fel pentru că erau anticomuniști Crimele comise de unii dintre ei inclusiv icircmpotriva evreilor nu mai contează vina a fost spălată de trecerea prin detenție
Dar cu evreii fostul subsecretar de stat o rezolvă repede bdquoAFDPR nu contestă existența Holocaustu-lui icircn Romacircnia Singurul lucru care poate fi discutat constă icircn dimensiunile Holocaustuluirdquo Adică dacă Holocaustul din Romacircnia ar fi avut mai puține vic-time culpa legionarilor ar fi fost mai mică Motiv su-ficient pentru demitere arăta Florin Cicircțu bdquoA pune icircn discuţie dimensiunile Holocaustului şi a icircncerca să pui pe umerii comunităţii evreieşti aducerea comu-nismului icircn Romacircnia este nu doar o icircncercare de a mistifica istoria ci şi un gest periculos pentru valorile democraticerdquo Poziție susținută și de Andrei Muraru reprezentant special al Guvernului pentru promova-rea politicilor memoriei și combaterea antisemitismu-lui care a afirmat că bdquoreexaminarea faptelor istorice sub forma negaţionismului deflectiv este o formulă icircntacirclnită a negaţioniştilor iar declaraţiile publice ale lui Octavian Bjoza sunt insultătoare pentru memoria victimelor Holocaustului şi pentru urmaşii acestorardquo
Negarea dimensiunii Holocaustului nu e ceva nou Să ne amintim că Dan Șova senator și purtă-tor de cuvacircnt al PSD la acea vreme a declarat icircn 2012 că la Iași germanii au omoracirct 24 de evrei Motiv pentru care partidul l-a trimis icircn vacanță icircn SUA cu condiția să viziteze și Muzeul Holocaustului Iar apoi Dan Șova a fost uns ministru de către președintele PSD și prim-ministrul de atunci Victor Ponta
Așa că de ce să ne mirăm acum că tot PSD prin gura lui Florin Roman afirmă că demiterea lui Bjoza a fost decisă de unii care stau bdquoicircn spatele cortineirdquo și bdquoiau decizii politice pe care le icircnmacircnează icircn plic pre-mieruluirdquo Cine să fie icircn spatele cortinei Oculta iudeo-masonică așa cum se spunea pe vremea legionarilor pe care azi icirci apără (din nou) PSD Icircn acest context poziția AUR (bdquogestul premierului PNL arată care este adevărata culoare a coaliţiei de guvernămacircnt roşul aprins al tancurilor sovietice bolşevicerdquo) nu ne miră dar ne dă ocazia să afirmăm icircncă o dată că AUR nu e deloc izolat pe scena politică romacircnească
Și atunci să ne mai uluiască faptul că Maia Mor-genstern a fost tratată de bdquojidrdquo la o icircntacirclnire cultura-lă iar icircn Parlament sunt omagiați doi legionari fără ca vreun alt parlamentar icircn afară de Silviu Vexler să protesteze
Dacă nu ne trezim viitor de AUR țara noastră areALX MARINESCU
Preţul unui abonament pe un an este de 30 lei Abonamentele pentru cititorii din provincie se vor face la comunităţile evreieşti din localitatea respectivă ABONAŢII SUNT RUGAŢI SĂ COM-PLETEZE ADRE SA EXPEDITORULUI PE CUPON Pentru cei din Bucureşti ndash la sediul FCER din str Sfacircnta Vineri nr 9 ndash 11 cod poştal 030202 Cod fiscal FCER 7426470 Abonamentele se mai pot achita şi prin mandate poştale fie pe adresa FCER ndash la oficiile poştale din localitate FIRST BANK SUCURSALA MOŞILOR OLARI Contul IBAN RO66PIRB4236745798003000 (RON) RO03PIRB4236745798002000 (USD) RO37PIRB4236745798001000 (EUR) Pentru EUROPA un abonament pe un an costă 45 de euro (cu toate taxele incluse) Pentru EXTRA EUROPA un abonament costă 95 de dolari USA (cu toate taxele incluse) Pentru Israel un abonament pe un an costă 40 de dolari USA
REALITATEA EVREIASCĂREDACŢIA Bucureşti
str Maria Rosetti nr 17 sector 2COD POŞTAL 020481 OP 9
Tel fax 021-3227560wwwjewishfedro
realitateaevreiascagmailcomSerie nouă a
REVISTEI CULTULUI MOZAICFondată icircn 1956
de Şef-Rabin Dr Moses Rosen
Redactor-şef Alexandru MARINESCU
Redactori Dr Claudia BOSOI
Iulia DELEANUDan DRUŢĂ
Luciana FRIEDMANNEva GALAMBOS (senior editor)
George GIcircLEA Mihaela OBERSCHI
Foto Sandu CAcircLŢIASecretar de redacţie Emilia HRISTEA
DTP Gabriel IONESCU
Tiparul executat de Tipografia TIPOART IDEA STUDIO
BucureştiTel 0723531624
Relaţii administrator Mihail TUNSOIU tel 021-3149690
distributierregmailcom
Potrivit art 206 CP responsabilitatea juridică pentru conţinutul fiecărui text aparţine autorului Redacţia nu icircmpărtăşeşte icircn mod obligatoriu punctele de vedere exprimate icircn articolele semnate de colaboratori Redacţia nu primeşte spre publicare decacirct articole scrise cu diacritice
Gacircndul scrisbdquoTrădarea lui
EinsteinldquoScriitor de for-
mație filosofică și icircmpătimit eseist Eric
Emmanuel Schmitt a pus icircn discuție relația om ndash lume Așa a făcut cu Di-derot Freud Mozart etc Icircn ceea ce privește omul de știință confruntat cu efectele descoperirilor sale ndash Schmitt are icircnsă prede-cesori iluștri Brecht (Galileo) Duumlrrenmatt (Fizicienii) și chiar Hainar Kipphardt (Cazul Oppenheimer)
Icircn Trădarea lui Einstein piesa scrisă icircn 2014 tradusă și regizată de Tudor Țepeneag la TES dramaturgul se oprește asupra genialului fizician și dezvoltă relativitatea alegerilor omului sub vremi Icircl surprindem pe savant (la icircnceputul celei de-a Doua Conflagrații Mondiale) pe malul unui lac din New Jersey stacircnd de vorbă cu un vagabond Con-fident al hazardului marginalizatul căruia i-a murit fiul pe front pare o sensibilă (și realistă) cameră de rezonanță pentru icircntrebările pe care și le pune in-telectualul idealist Nu sunt indiferente originea și biografia protagonistului german evreu ateu dar solidar cu neamul său constracircns la exil la rătăciri de apatrid și afectat de pericolul nazist și de esca-ladarea prigoanei antievreiești Conștient că este supravegheat de FBI intracircnd și icircn vizorul Comisiei Hoover el va fi dizgrațiat și apoi reabilitat
Se poate izola savantul de situația tragică a lumii icircn care trăiește Se poate despărți de destinația dată invențiilor sale de cei care le-au creditat Se poate rupe de putere de politică Cea mai arzătoare di-lemă a acestui pacifist și iubitor al muzelor care l-a alertat pe Roosevelt asupra avansului experimente-lor germane și asupra rolului decisiv al forțelor ce vor deține bomba atomică este aportul său la cercetări ce au dus la finalizarea armei atomice El va parti-cipa la celebrul Proiect Manhattan (1940) numai că apoi după Hiroshima se va trezi plin de groază ca un ucenic-vrăjitor Pe de altă parte el va semna icircn 1965 icircmpreună cu Bertrand Russel un manifest privind pericolul bombei cu hidrogen
Interesul față de text și setea de teatru după pandemie icircnsuflețesc jocul interpreților icircndrumați de Tudor Țepeneag Simplitate firesc gravitate dar și umor autoironie și caldă comunicare umană ndash asta exprimă dialogul dintre Andrei Finți Mircea Dragoman (rolul titular) și Veaceslav Grosu Neculai Predica La racircndul lor Mihai Nițu George Remeș Andrei Miercure dau viață agentului FBI OrsquoNeill Bi-nevenită icircn spectacol este și violonista Rodica Doija
NATALIA STANCU
Drumul spre teatru
același timp cea mai icircnaltă cale de a marca dubla aniversare oferind litera-turii romacircne o primă introducere sin-tetică icircn literatura daneză Demersul său util și ieșit din comun icircn același timp este o bdquomarcă icircnregistratărdquo a sa și a prezenței evreiești icircn cultura romacirc-nă o prezență definită prin excelență devotament și travaliu susținut Icircn timpuri de pandemie Ștefan Cazimir a mers cacircnd și cum s-a putut la Bi-blioteca Academiei Romacircne iar apoi ne-a oferit o carte care reprezintă o bază pentru oricine dorește să stu-dieze sau numai să se informeze cu privire la literatura daneză O primă sinteză romacircnească scrisă cu har și cu o particulară icircnțelegere a fenome-nului literar nordic
RĂZVAN VONCUȘtefan Cazimir ndash Vedere din Elsinor Es-
cursiuni icircn literatura daneză Editura Semne București 2020
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 7
I U D A I C A Dr Albert Bourla descendentul unei familii de supraviețuitori
ai HolocaustuluiCu prilejul marcării Zilei Inter-
naționale de Comemorare a Victime-lor Holocaustului dr Albert Bourla președinte-director general al Com-paniei Pfizer a icircmpărtășit icircn cadrul Fundației Sephardic Heritage Inter-national istoria tragică a comunității evreilor din Grecia icircn timpul Holo-caustului și supraviețuirea miraculoa-să a familiei sale Icircntr-un interviu acor-dat publicației bdquoThe Jerusalem Postrdquo el a spus că este prima dată cacircnd abordează acest subiect
Familia Bourla trăia la Salonic orașul icircn care icircnainte de cel de-al Doi-lea Război Mondial a existat o comu-
nitate evreiască de 50 000 de persoa-ne Tatăl lui a fost unul dintre cei 2000 de evrei care au supraviețuit Holo-caustului După ocuparea orașului de către naziști evreii inclusiv familia tatălui lui au fost obligați să trăiască icircn ghetou de unde puteau ieși dacă purtau steaua galbenă dar icircn mar-tie 1943 acesta a fost icircnconjurat de forțele de ocupație Tatăl și unchiul lui se aflau icircn acel moment icircn afara ghetoului ca și bunicul lui dar care după ce i-a sfătuit pe cei doi tineri să nu revină icircn ghetou s-a icircntors la soția și ceilalți doi copii un frate și o soră care rămăseseră acolo Toată familia a fost icircmbarcată apoi icircntr-un tren și dusă la Auschwitz de unde nimeni nu s-a mai icircntors
Tatăl și unchiul lui au reușit să ajungă la Atena unde au obținut do-cumente false de la un polițist care-i ajuta pe evrei După plecarea ger-manilor s-au icircntors la Salonic dar nu au mai găsit nici un fel de bunuri totul fusese furat sau vacircndut Cei doi au pus bazele unei afaceri cu băuturi pe care au condus-o cu succes pacircnă cacircnd s-au pensionat
Mama lui o personalitate bine cu-noscută a icircncercat să se ascundă dar a fost arestată dusă la icircnchisoa-re și urma să fie executată Cumnatul creștin al mamei a mituit un ofițer nazist care i-a promis că o salvează ceea ce s-a icircntacircmplat numai după ce acesta a icircncercat să nu se țină de cuvacircnt Mama a fost salvată icircn ultima clipă scoasă chiar din fața plutonului de execuție Peste opt ani cei doi s-au căsătorit
bdquoVisul tatălui meu a fost să devin om de știință și să mă căsătoresc cu o evreică drăguțărdquo a povestit Albert Bourla bdquoA trăit suficient de mult ca să vadă că ambele lui dorințe s-au icircn-deplinitrdquo
Afraim Katzir directorul Fundației Sephardic Heritage International și-a manifestat satisfacția că bdquofiul unui supraviețuitor al Holocaustului se află icircn primele racircnduri ale luptei icircmpotriva pandemiei de coronavirusrdquo
EVA GALAMBOS
Evreii icircntreabă rabinul răspunde
Pesah Mața Maror Pesah Azimă Rădăcini amareIcircn seara de ajun de Pesah la tradiționalul bdquoSederrdquo
(ordine) icircn Hagada (povestirea ieșirii lui Israel din Egipt din casa robiei icircn libertate) sunt citite cuvintele lui Raban Gamliel un icircnțelept din Talmud bdquoCel care de Pesah nu povestește despre următoarele trei lucruri acela nu a icircn-deplinit porunca istorisirii ieșirii din Egipt iar aceste trei lucruri sunt PESAH MAȚA U-MAROR (Pesah Azimă și Rădăcini amare)rdquo Care este semnificația acestor trei cu-vinte ebraice Răspunsul icircl găsim icircn textul Hagadei și icircn comentarii la el
bdquoPesahrdquo este numele sărbătorii El se referă la jertfa adusă de strămoșii noștri icircn timpul icircn care exista Templul de la Ierusalim Interpretarea cuvacircntului bdquoPesahrdquo este și lingvistică icircn limba ebraică el provine de la rădăcina PSH icircnrudit fiind cu verbul bdquoLifsoahrdquo (a sări) Motivul era că Bu-nul Dumnezeu Binecuvacircntat Fie El a sărit peste casele fiilor lui Israel și le-a ocolit atunci cacircnd a ucis primii născuți din Egipt Era cea de a zecea plagă pe care au primit-o egiptenii după ea fiii lui Israel au ieșit din Egipt din robie nemaifiind icircmpiedicați de faraon Deci dubla salvare a fiilor lui Israel atacirct salvarea vieții cacirct și eliberarea din robie Viața și libertatea sunt stracircns legate una de cealaltă Israel devine popor
bdquoMațardquo azima sau pasca pe care o macircncăm este icircn amintirea aluatului nedospit luat de strămoșii noștri cu ei icircn noaptea ieșirii din Egipt Aluatul nu apucase să dospeas-că dar fiii lui Israel nu mai puteau și nici nu aveau voie să aștepte dospirea lui Eliberarea din robie nu așteaptă nu se amacircnă nu poate icircntacircrzia Libertatea este mai presus de orice Pentru a fi liber omul plătește un preț consumă o pacircine săracă nedospită dar nu renunță la libertate și nu-și amacircnă eliberarea din robie Mai ales icircn acest caz cacircnd eliberarea a fost decisă de Dumnezeu și primită cu ajutorul Lui
bdquoMarorrdquo rădăcinile amare le care le macircncăm la cina de bdquoSederrdquo au rolul de a ne aminti de suferința strămoșilor noștri icircn robia egipteană viața lor amară ca robi Nu este suficient să ne bucurăm de libertate ci trebuie și să știm a o prețui Pentru aceasta trebuie să ne amintim de perioada icircn care am fost robi Un filosof spunea că omul prețuiește sănătatea tocmai atunci cacircnd ea icirci lipsește altfel o consi-deră ca pe ceva firesc De fapt este un dar de la Dumne-zeu La fel și libertatea o prețuim ne gacircndim la modul icircn care am primit-o de la Dumnezeu sau am cacircștigat-o atunci cacircnd ne amintim de vremurile icircn care nu am avut-o icircn care ne-a lipsit Memoria istorică a robiei și suferinței trebuie cultivată pentru ca ele să nu se mai repete nici icircn privința
noastră nici a altor oameni Odată cineva compara me-moria robiei egiptene cu memoria Holocaustului
Pesah este cea mai mare sărbătoare evreiască și tot-odată o sărbătoare universală Sărbătoarea nașterii popo-rului evreu și totodată sărbătoarea libertății a eliberării din robie bdquoMi-avdut le-herutrdquo din robie icircn libertate De aceea bdquoHagada de Pesahrdquo spune că icircn fiecare generație fiecare om trebuie să știe că nu strămoșii lui au ieșit din Egipt ci el icircnsuși a ieșit din Egipt De aceea bdquoHagada de Pesahrdquo este a doua cea mai răspacircndită și mai tradusă carte ebraică de iudaism prima după Tora Ea trebuie să fie icircnțeleasă de toți inclusiv de copii Printre numeroasele ei traduceri icircn di-ferite limbi există cacircteva icircn limba romacircnă Cea mai recen-tă dintre ele icircnsoțită de comentarii și explicații halahice folclorice și istorice o adevărată carte de icircnvățătură bogat ilustrată realizată de prim-rabinul Menahem Hacohen și de scriitorul Baruch Tercatin a fost publicată de Editura Hasefer icircn 2018 Sperăm să fie citită de cacirct mai mulți oa-meni atacirct evrei cacirct și creștini sau atei interesați de cultu-ra universală Chiar dacă din punct de vedere tradițional este destinată a fi citită o seară pe an icircn Ereț-Israel și două seri pe an icircn țările Diasporei
Eliberarea din robia egipteană a fost prima revoluție din istoria omenirii O revoluție națională dar și socială Fiii lui Israel au fost eliberați din robie iar robii eliberați au devenit un popor Conducătorul acestui popor a fost Moșe (Moise) omul ales de Dumnezeu icircn acest scop deoa-rece era potrivit pentru o asemenea funcție Deși el din modestie inițial refuzase funcția care icirci fusese oferită de Dumnezeu Probabil din cauza modestiei sale nimeni nu știe unde a fost icircnmormacircntat iar numele lui nu apare icircn bdquoHagada de Pesahrdquo Dar rolul lui istoric nu poate fi negat Un om care a condus o revoluție cu un dublu caracter cu ajutorul lui Dumnezeu O simbioză icircntre divin și uman Un exemplu de revoluție și de conducător Iar Dumnezeu icircn care credea poporul lui Israel deasupra tuturor Pentru ca nimeni să nu mai fie rob Dumnezeu a vrut și să-i arate fa-raonului că nimeni nu are dreptul să icircnrobească alt om că lumea este condusă de El Cel care a creat-o
Atunci cacircnd scriu aceste modeste racircnduri icircncă nu știu ce va fi de Pesah anul acesta Anul trecut celebrarea sărbătorii a fost limitată de pandemie Să sperăm că anul acesta vom celebra sărbătoarea de Pesah cu sănătate și bucurie
Hag Pesah cașer vesameah tuturor
LUCIAN-ZEEV HERȘCOVICI
La 17 februarie 2021 a fost inițiat ciclul de reuniuni bdquoEvreii icircntreabă ra-binul răspunderdquo eveniment on-line organizat de Federația Comunităților Evreiești din Romacircnia - Cultul Mozaic și gacircndit să aibă loc icircn a treia mier-curi din fiecare lună cu posibilitatea de a fi organizat și de comunitățile evreiești din țară Moderatorul a fost dr Aurel Vainer președintele de onoare al FCER-CM cel care a avut ideea acestui eveniment iar invitatul ndash prim-rabinul Rafael Shaffer Tema primei reuniuni a fost Tora
Dr Aurel Vainer a precizat că aceste icircntacirclniri bdquosunt dedicate mai bu-nei cunoașteri a cultului mozaic a tot ceea ce este important icircn viața religi-oasă a unui evreu Am pornit de la fap-tul că noi evreii din Romacircnia suntem născuți icircn religia mozaică dar puțini dintre noi au o pregătire corespunză-toare Eu mă consider un favorizat al sorții pentru că din copilărie am fost la heider ndash o instituție care din păca-te nu mai este avem Talmud Tora care e departe de ceea ce a fost hei-derul Gacircndiți-vă că un băiețel evreu care icircncepea la 3-4 ani heiderul la 6-7 ani cacircnd mergea la școală avea deja un capital cultural Ce acumulea-ză un copil evreu icircn primii ani de viață contează foarte mult Cacircndva poate luăm inițiativa să reicircnființăm un heider la Bucureștirdquo El a continuat bdquoCred că una dintre obligațiile conducerii FCER este să-i apropie pe membrii Federației și ai comunităților de religia
cu care aceștia s-au născut din fami-lie dar despre care știu mai mult sau mai puțin De aceea am inițiat acest ciclu de icircntacirclniri icircn care rabinul răs-punde la icircntrebările pe teme religioa-se ale membrilor comunităților Icircnce-pem cu piatra unghiulară a evreității Torardquo
Rafael Shaffer a explicat etimolo-gia cuvacircntului și complementaritatea dintre Tora scrisă și cea orală bdquoCe icircnseamnă tora ca substantiv comun S-ar putea traduce laquoicircndrumareraquo Car-tea de icircndrumare a poporului nostru se numește Tora ca nume propriu Tora este compusă din două elemen-te care constituie un tot Tora scrisă și Tora orală Tora scrisă icircnseamnă cele cinci Cărți ale lui Moșe Bereșit (Geneza) Șmot (Exodul) Vaikra (Le-viticul) Bamidbar (Numerii) Dvarim (Deuteronomul) De fapt cărțile nu au nume cacircnd ne referim la ele fo-losim primul cuvacircnt din fiecare carte Cum stă Tora icircn raport cu Biblia Icircn viziunea creștină există Vechiul Tes-tament și Noul Testament Ceea ce creștinii numesc Vechiul Testament este ceva mai larg decacirct Biblia Ebra-ică Conține cacircteva cărți care nu au fost incluse icircn canonul Bibliei Ebrai-ce care conține 24 de cărți (Cărțile Torei Profeții și Scrierile) Aceasta este Tora scrisă un text litere grupa-te icircn cuvinte la racircndul lor grupate icircn paragrafe iar acestea icircn cărți Atacircta tot Unde icircncepe și unde se termină un verset Nu se știe nu sunt semne
de punctuație Cum citim Nu avem vocalizare Cacircteva sute de cuvinte sunt ambigue pot fi citite icircn două sau mai multe feluri Alături de textul scris pe care l-a primit Moșe timp de 40 de zile pe Muntele Sinai (parte din acest text sunt Cele Zece Porunci care au fost scrise și pe Tablele Legii) a primit și explicația lui unde sunt versetele cum citim fiecare cuvacircnt O altă parte a icircnvățăturii pe care a primit-o Moșe a fost interpretarea textului Textul este foarte scurt de exemplu cum facem tăierea rituală a unui animal Icircn Tora scrisă se spune laquoAșa cum te-am icircnvățatraquo Unde Nu scrie nicăieri Toate aceste explicații vin icircn Tora ora-lă care a fost transmisă din generație icircn generație timp de 1500 de ani Tora a fost dată icircn jurul anului 1300 icircea și pacircnă icircn jurul anului 200 ea a tre-cut numai prin viu grai Atunci s-a ivit pericolul iminent din cauza ocupației romane ca Tora orală să fie dată ui-tării Așa a icircnceput scrierea ei Astăzi și Tora orală este așternută icircn scrisrdquo
Alte subiecte discutate au fost al-fabetul ebraic pericopele poruncile sfinte chemarea la Tora a enoriașilor meșteșugul scribului icircn realizarea Sulurilor Torei La dialog a participat și președintele CE Oradea ing Fe-lix Koppelmann care și-a exprimat aprecierea față de inițiativa acestui eveniment și i-a adresat icircntrebări prim-rabinului FCER
CLAUDIA BOSOI
8 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
Pandemia a avut efecte și asupra sărbătorii de Purim la Brăila starea de incertitudine medicală determinacircnd conducerea Comunității Evreilor bră-ileni respectiv pe președinta Nadia Ustinescu să organizeze doar o icircntacircl-nire restracircnsă icircn Templul Coral singu-rul care a mai rămas icircn orașul natal al lui Iosif Hechter Mihail Sebastian din cele 14 sinagogi și centre de rugăciu-ne cacircte erau icircn perioada interbelică
Ca de fiecare dată oficiantul de cult Suchar Goldstein a distribuit toa-te rolurile spunacircnd icircncă o dată po-vestea din Cartea Esterei (Meghilat Esther) Racircnd pe racircnd puținii brăileni participanți ndash doar cei care au dorit să icircnfrunte riscurile din pandemie (dar trebuie să mai și trăim și-au spus cum ne spunem toți ca să ne icircmbăr-bătăm) ndash au citit din carte și au retrăit prin intermediul cuvintelor icircntacircmplă-rile din al treilea an al icircmpăratului Ahașveroș (sau Xerxes I) al Persiei Bineicircnțeles că a fost bucurie chiar dacă nu au mai fost jocuri dans și măști (doar cele sanitare de securita-te medicală) atunci cacircnd firul poveștii
a evidențiat acțiunile Esterei soția icircmpăratului care a reușit să salveze poporul evreu de ticluirile criminale ale vizirului Haman (amintirea fiindu-i gonită ca de fiecare dată prin sune-tele tradiționale)
Chiar și așa sărbătoarea a fost cu bucurie și icircmpreună Iar celor care nu au putut fi prezenți li s-au dus acasă dulciuri cu ajutorul echipei de la ajutor gospodăresc dar și filme de la icircntacirclni-rea din Templu Așa că toată Comuni-tatea Evreilor din Brăila a putut spune cu speranță Hag Purim Sameah
ARMANDA FILIPINE
Compania Națională de Investiții a anunțat pe 4 martie 2021 că reabi-litarea Sinagogii Mari din Constanța denumită sec bdquoobiectivul de investiții executarea lucrărilor de primă urgență reabilitare generală Templu Israelit Constanțardquo a fost aprobată prin Ordin al Ministerului Dezvoltării și Lucrărilor Publice
Din păcate și acest bdquoobiectivrdquo al-tădată macircndria comunității evreiești constănțene și o poziție prestigioasă icircn patrimoniul orașului și chiar icircn cel național va fi finanțat bdquoicircn corelare cu alocațiile bugetare destinaterdquo ceea ce știm ce icircnseamnă icircn vremuri de pan-demie
Reabilitarea a fost decisă icircn urmă cu cacircțiva ani datorită bdquoeforturilor Comunității Evreiești din Constanța ale forului său tutelar Federația Comunităților Evreiești din Romacircnia (FCER) și ale președintelui său ac-tual deputatul Silviu Vexler precum și datorită intervențiilor personale ale
fostului primar al Constanței Decebal Făgădăurdquo ne-a declarat președintele Comunității Evreilor din Constanța Sorin Lucian Ionescu Adăugăm că abia așteptăm să vedem icircn ce se vor materializa bdquointervențiile personalerdquo ale actualului primar Vergil Chițac icircn cazul icircn care acesta a depășit scrupulele pe care le avea luna tre-cută la gacircndul că legea l-ar obliga să schimbe numele străzii icircncă denumite bdquoMareșal Ion Antonescurdquo
(conform bdquoMetropola Constanțardquo (httpsmetropolaconstantaro)
din 4 martie 2021
Icircn ciuda pandemiei ne scrie președintele Comunității Evreilor din Constanța 16 enoriași și prieteni ai evreilor constănțeni au reușit să se icircntacirclnească la masa oferită icircn amintirea fe-lului icircn care Estera și Mordehai au reușit să icircși scape poporul de la pieire bdquoLe-am spus ce-lor prezenți că și icircn zi-lele noastre mai avem Hamani printre noi dar prin reuniunea noastră am demon-strat că nu mor caii cacircnd vor cacircinii și
că reușim să facem față greutăților pe care ni le creează uniirdquo a mai precizat Sorin Lucian Ionescu
ComunitAtiReabilitarea
Sinagogii Mari icircn linie dreaptă
Numele lui Haman a fost icircntacircmpinat cu fluierături
Sărbătorire cu participanți mai puțini icircn 2021
bdquoSteaua fără numerdquo de Mihail Sebastian icircntr-o nouă montare la Brăila
Teatrul bdquoMaria Filottirdquo de la Brăila are o nouă premieră după piesa bdquoSteaua fără numerdquo a lui Mihail Sebastian la 75 de ani de la prima montare a spectacolului icircn Capitală la teatrul bdquoAlhambrardquo unde autorul a trebuit să semneze textul cu un pseudonim (Victor Mincu) din mo-tivele cunoscute ndash legile rasiale antisemite din respectiva perioadă
Icircn zilele de 6 și 7 martie 2021 noul spec-tacol regizat de tacircnărul Lucian Ban vine icircn icircntacircmpinarea iubitorilor teatrului care au apla-udat cu căldură și montarea piesei bdquoJocul de-a vacanțardquo (premiera din 2015 spectacol prezentat și icircn Festivalul internațional bdquoMihail Sebastianrdquo pe care Federația Comunităților Evreiești din Romacircnia icircl derulează icircn orașul natal al lui Sebastian cu sprijinul Ministerului Culturii și implicarea autorităților locale) Icircn condiții de pandemie (cu distanțare deci mai puțini spectatori) publicul ndash icircntre ei și membri ai Comunității Evreilor din Brăila ndash va fi din nou aproape de opera lui Mihail Sebastian (Iosif Mendel Hechter cum era icircn acte 18 octombrie 1907 Brăila - 29 mai 1945 București) una ale cărei coordonate se păstrează mereu icircn atenția iubitorilor de teatru de literatură
Și pentru că piesa e și una fără vacircrstă dacă e să judecăm după plăcerea cu care este primită de fiecare dată să-i amintim cacircteva atuuri așa cum le-a văzut icircncă de la icircnceput cronicarul și dramaturgul N Carandino (19 iulie 1905 Brăila ndash 16 februarie 1996 București) imediat după premiera absolută spe-racircnd că noua montare păstrează frumusețea textului așa cum a descoperit-o N Carandino la vremea premierei absolute icircn cronica pe care a citit-o atunci chiar autorul brăilean bdquoPiesa admirabil construită din punct de vedere teatral conține frumuseți lirice din cele mai diafane Poezia textului izvorăște din coti-dian din banalitate () Nu e o poezie care să se despartă de teatru și să i se adauge ci e o emoție care crește din lucruri din cuvinte și din magia senzațiilor nedeslușite () Piesa crește de la o scenă la alta din fragilități și din dureri () Personajele trăiesc toate vii și autentice deși poezia le vătuiește sufletul deși cuvintele pe care le spun cuvinte curente cuvinte banale par toate furate din-tr-o lume de vis Autorul a izbutit să descopere icircn lumea inimii cea necuprinsă o stea nouă o stea pe care mulți de acum icircnainte se vor strădui să o explice și să o icircnțeleagă () Piesa d-lui Victor Mincu este fără icircndoială una dintre cele mai bune care s-au scris la noi independent de rezultatul material pe care spectacolul de la Alhambra l-ar obține () cariera piesei de-abia icircncepe () Un autor nou Poate O piesă mare Desigurrdquo (Din textul apărut icircn revista bdquoBisrdquo 5 martie 1944)
ARMANDA FILIPINE
ConstanțaBrăila
Victoria frumoasei EsteraIașiLa Sinagoga Mare din Iași sărbă-
toarea de Purim a fost deschisă de rabinul Comunității Yehoshua Aharo-novitch și de președinta Comunității Benjamina Ides Vladcovschi care a amintit celor prezenți mai puțini la număr decacirct icircn alți ani din cau-za necesității de a respecta regulile protecției sanitare icircn timpul pandemi-ei cum Estera și Mordehai și-au scă-pat poporul de la exterminarea plănu-ită de Haman
Președinta le-a mai spus celor
care au dorit să ia parte la sărbătoare de ce se citește bdquoMeghilat Estherrdquo de Purim și de ce numele sărbătorii se trage de la cuvacircntul zaruri cu care a fost stabilită ziua icircn care toți evreii din Persia aveau să fie exterminați
bdquoMeghilat Estherrdquo și rugăciunile au fost citite de Albert Lozneanu A intervenit online și directorul JOINT pentru Romacircnia Israel Sharli Sabag care a felicitat Iașiul pentru că are
toate condițiile pentru a trăi și a se dezvolta ca o adevărată comunitate evreiască avacircnd și un rabin apreciat și o conducere care a reușit să orga-nizeze Purim cu participarea fizică a unor enoriași atacirct cacirct permit legile icircn vigoare icircn timpul pandemiei Este o măsură care permite aducerea evre-ilor aproape de comunitate
Partea artistică a programului pre-cum și prăjiturile tradiționale au fost apreciate atacirct de participanți cacirct și de cei care au urmărit festivitatea online și au primit humăntașen acasă (AM)
Volum dedicat icircmplinirii a șapte secole de la moartea lui Dante Alighieri
Anul acesta se icircmplinesc 700 de ani de la moartea lui Dante AlighieriEditura SAGA (Israel) comemorează evenimentul prin articole traduceri din Divina Comedie eseuri despre viața și opera acestui mare poet și om politic
O parte dintre materiale apar săptămacircnal pe internet icircn JURNAL ISRAELI-AN cu accent pe temele inspirate din TANAH mitologie și filozofie icircn opera dantescă Rezultatul acestor eforturi este o antologie ilustrată care prezintă atacirct aportul lui Dante la cultura florentină și la Renașterea italiană cacirct și critica societății corupte a vremii și marele impact asupra artelor care au folosit textul lui Dante ca izvor de inspirație timp de secole
Oferim gratuit această carte realizată de Editura SAGA online (ebook pdf) cititorilor bdquoRealității Evreieștirdquo din toata lumea cu ocazia Sărbătorii de PESAH 2021 Adresa noastră de email pentru comenzile dvs gadri-an40gmailcom Vă dorim lectură plăcută
A Lozneanu (stg) și B Ides-Vladcovschi
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 9
bdquoPovestea Purimului dăinuie de peste 2400 de ani Ascultăm poves-tea din Cartea Esterei an de an și de fiecare dată găsim tot mai reală po-vestirea și plină de exemple pozitive Curajul Esterei educația sănătoasă pe care a primit-o de la unchiul său Mordehai rămacircn exemple poziti-ve pentru poporul evreu și icircl ajută la păstrarea identității icircn orice colț de lume ne-am aflardquo a tras concluzia președintele CE Satu Mare după desfășurarea sărbătorii de Purim din 2021
Cu toate că perioada de criză sa-nitară ne-a icircmpiedicat să ne reicircntacircl-nim așa cum ne doream am reușit totuși să facem posibilă icircntacirclnirea copiilor din Comunitatea Evreilor din Satu Mare pentru a asculta icircmpreună o poveste extrem de utilă și educati-vă Copiii și părinții lor au fost veseli și receptivi icircntr-un mediu prietenos și agreabil
Educația este un proces evolutiv și complex desfășurat pe parcursul mai multor etape și vizacircnd o anume finalitate care are icircn vedere formarea și dezvoltarea icircnsușirilor intelectua-le morale și fizice ale copiilor și ale tinerilor ale oamenilor și ale socie- tății
Suntem convinși că educația tre-buie să-și icircndeplinească și rolul de transmițător de valori nu doar de informații Credem că educația mai degrabă decacirct a transmite ceva tre-buie să creeze capacități astfel icircncacirct
persoanele să devină capabile să-și creeze propriile valori
Cu toate părțile negative ale cri-zei sanitare aceasta a avut și o parte pozitivă aceea că ne-a creat opor-tunitatea de a fi conectați la viața comunităților evreiești din țară și din străinătate Sătmărenii au profitat de transmisiunile online de Purim ale
JCC FCER- Cancelaria Rabinică cacirct și de cele transmise de Comunitățile Evreiești din Ungaria
ADRIAN BEȘApreședinte CE Satu Mare
Spre marea noastră surpriză am fost icircnștiințați de către Pal Robert Zo-lopcsuk profesor de desen și pictură autor a numeroase studii și articole publicate pe diverse teme legate de monumentele arhitecturale sighetene de patrimoniu membru de onoare icircn comunitatea noastră participant activ la toate evenimentele sărbătorile bu-
curiile și neca-zurile noastre că a descope-rit icircntacircmplător portița din fier forjat a fos-tei sinagogi Beit Hakne-set Hagadol din Sighetu M a r m a ț i e i montată la intrarea unei case de locuit
undeva la marginea orașuluiBeit Hakneset Hagadol inițial con-
struită din lemn icircn anii 1778-1779 și reconstruită din piatră icircntre anii 1834-1836 cunoscută tuturor sub numele de Sinagoga Mare a fost sinagoga congregației ultra-ortodoxe conduse de dinastia rabinică a familiei Teitel-baum
Profesorul de arte frumoase a scris icircn volumul bdquoSighetu Marmațieirdquo (Editura Valea Verde 2012) bdquoGardul din fața sinagogii a fost realizat cu minuțiozitate acordacircndu-se atenție sporită calității lucrării Azi din impo-zanta clădire a sinagogii a rămas doar o parte din acest gardrdquo
Dintre cele șase sinagogi care au funcționat icircn orașul nostru icircnainte de marea tragedie a Holocaustului aceasta a fost cea mai mare motiv pentru care a fost desemnată de că-
tre autoritățile horthyste ca punct de adunare a populației evreiești Icircn sina-gogă erau icircnghesuiți cacircte 3000-3400 de bărbați femei copii și persoane icircn vacircrstă aduși din ghetouri și ținuți icircnchiși zile icircntregi icircnainte de a fi duși și icircmbarcați icircn vagoanele de marfă la gara din localitate icircn zilele de 16 18 20 și 22 mai 1944 cu cacircteva luni icircnainte de intrarea icircn oraș a trupelor romacircnești și sovietice eliberatoare mai exact la data de 18 octombrie 1944 Icircnainte de retragerea trupelor fasciste sinagoga a fost distrusă prin incendiere și ulterior complet demo-lată Pe locul respectiv s-a ridicat un monument icircnchinat memoriei celor deportați icircntregul obiectiv devenind proprietatea statului romacircn un loc de aduceri aminte comemorări și peleri-naj fiind de repetate ori vizitat de Elie Wiesel de fiul și nepotul acestuia precum și de numeroși descendenți ai celor deportați personalități de sea-mă ambasadori turiști etc
Dintre toate elementele de con-strucție a rămas doar gardul din zi-dărie cu segmente din fier forjat cu o poartă principală de acces icircn dreptul intrării vechi icircn templu și o portiță situ-ată icircn partea stacircngă
Actualmente pe terenul situat lacircngă acel monument retrocedat congregației conduse de dinastia ra-binică a familiei Teitelbaum se con-struiește o nouă sinagogă cu două niveluri la parter o mikva bucătărie cașer sală de mese și alte numeroa-se spații cu diverse utilități iar la etaj va fi templul Din cacircte se știe aceas-ta este singura sinagogă aflată icircn construcție icircn icircntreaga Europă după Holocaust
Președintele David Lieberman icircmpreună cu cacircțiva dintre conducăto-
rii comunității noastre au demarat ime-diat recupe-rarea obiec-tului pentru a fi montat icircnapoi la lo-cul de unde fusese luat ( c u v acirc n t u l mai potrivit este bdquofuratrdquo) icircn urmă cu vreo 40 de ani cu ocazia unor lucrări de construcție din ime-diata vecinătate a fostei sinagogi Icircn locul portiței originale s-au sudat niște bucăți cacircrpite din tablă și bare rugini-te care din fericire măcar icircmpiedicau intrarea necontrolată icircn curtea fostei sinagogi Să nu vă imaginați cumva că icircn ciuda evidenței acestui furt portița a fost recuperată și montată la locul ei fără nici o problemă Icircn urma denunțului depus la poliție icircnsoțit de imaginile absolut incontestabile ale provenienței obiectului furat pe calea legilor icircn vigoare desigur că nu s-a icircntacircmplat absolut nimic Am fost doar sfătuiți să ne adresăm instanțelor judecătorești pentru a-i obliga pe bdquopro-prietariirdquo obiectului să binevoiască să-l returneze Asta ar fi icircnsemnat inițierea unui proces icircn instanță cheltuieli pes-te cheltuieli amacircnări și executare sili-tă icircn cazul icircn care am fi cacircștigat pro-cesul Așa că icircn loc de complicațiile respective fără nici un ajutor din par-tea vreunei autorități Comunitatea Evreilor din Sighetu Marmației le-a confecționat o portiță nouă actualilor proprietari ai casei astfel icircncacirct cea originala a ajuns icircnapoi la locul ei re-icircntregind aspectul fostului gard
GANZ PETRU
ComunitAtiPurim 5781
Hanuca şi Purim sunt sărbătorile evreieşti la care participă alături de membrii comunităţii şi mulţi concita-dini de diverse naţionalităţi şi confe-siuni De fiecare dată spectacolele pregătite din timp cu atenţie dăruire şi multă emoţie icircncacircntă publicul şi-l surprind cu numere noi inedite
De-a lungul deceniilor am fost martora unor spectacole complexe alcătuite din scenete umoristice arii din operete şi multe cacircntece icircn pre-mieră Atacirct corul Shira Hadasha cacirct şi formaţia klezmer Mazel Tov au
avut capacitatea de a atrage mem-bri noi (de la copii pacircnă la seniori) şi de a colabora fructuos cu solişti profesionişti şi cu trupe de dans Spectacolele de Purim erau un prilej de veselie de revedere cu prietenii vechi cu oaspeţii de peste hotare iar dulceaţa humacircntaşului pregătit la restaurantul ritual era potenţată de cea a păhărelului cu vin
Spectacolul de Purim de anul trecut a fost ultima ocazie icircn care comunitatea evreiască clujeană s-a reunit bdquofizicrdquo Era exact icircn ajunul pan-demiei care avea să zădărnicească toate proiectele comunităţii printre care şi cel mai important reinaugu-rarea Templului Memorial al Depor-taţilor Evrei programată pe 20 mai 2020
Şi iată că nici după un an icircncheiat nu am putut să ne bucurăm de re-vederea bdquoicircn carne şi oaserdquo dat fiind că orașul nostru a fost mai mereu icircn scenariul roşu Icircnsă formaţiile artis-tice clujene au făcut rapid bdquorecon-versia profesionalărdquo şi au intrat ele icircn casele publicului care decenii la racircnd se dusese cu drag la spectaco-lele lor Aşa s-a icircntacircmplat de Hanu-ca de Ziua Comemorării Victimelor Holocaustului iar acum de Purim Casele interpreţilor au fost succesiv săli de repetiţie şi podiumuri inter-preţii fiind adesea operatori de ima-gine maeştri de sunet şi chiar editori de imagine
Am urmărit cu o emoţie mai mare decacirct de obicei cele două spectacole pregătite pentru Purim de Corul Shira Hadasha (conduce-rea muzicală prof Ecaterina Hal-mos) şi formaţia klezmer Mazel Tov (dirijor Vasile Socea) Interpreţii s-au costumat cu multă fantezie şi ca de obicei au inclus icircn program melodii noi Strădania şi entuziasmul lor au reuşit să treacă bdquosticla monitoruluirdquo şi să depăşească bariera depărtării
Programele postate pe youtube (Purim - Comunitatea Evreilor din Cluj - 2021 - YouTube PURIM 2021 (5781) - YouTube) pot fi vizionate de mult mai multe persoane decacirct pu-blicul dintr-o sală de spectacole To-tuşi nimic nu poate icircnlocui emulaţia unei sărbători de Purim unde aerul vibrează de bucurie şi aplauzele icircn timp real răsplătesc efortul şi dărui-rea protagoniştilor Să sperăm că icircn curacircnd vom vorbi de pandemie la tre-cut şi ne vom reuni cu prilejul reinau-gurării Templului renovat care ne aş-teaptă să revenim icircntre zidurile sale
ANDREA GHIŢĂ
Sighetu Marmației ClujPortița din nou la locul ei
Povestea Esterei educația trebuie să transmită valoriSatu Mare
Purim și protecție sanitarăCea mai veselă sărbătoare a evreilor Purim nu a fost uitată nici icircn acest an
icircn comunitatea noastră icircn ciuda vremurilor tulburate de pandemie pe care le trăim Evreii amintesc acum de eliberarea poporului de sub tirania lui Haman Conform dorinţei acestuia evreii urmau să fie executaţi
Ester soţia regelui Ahaşveroș icirci povesteşte acestuia ce soartă cumplită vor avea coreligionarii ei iar regele porunceşte ca Haman şi cei zece fii ai lui să fie spacircnzuraţi icircn locul evreilor
Icircn icircntreaga lume Purimul este prilej de bucurie de purtare a unor ţinute vesele cu măşti Anul acesta din păcate măştile au fost sanitare Enoriaşii botoşăneni au ţinut să fie şi icircn acest an prezenţi icircn Sinagoga bdquoDie Hoihe Shilrdquo la citirea bdquoMeghilat Estherrdquo icircn ajun de Purim Oficiantul de cult Gustav Finkel a parcurs această poveste Numele lui Haman a fost după tradiţia străveche
huiduit de cei prezenţi Delicioasele prăjituri specifice Purimului
(Humăntaşen) au fost apreciate de enori-aşi Nu a fost uitat niciun membru al comu-nităţii şi fiecare a apreciat gustul deosebit al dulciurilor pregătite de Mariana Goldem-berg secretara Comunităţii şi Lenuţa Scu-taru prietena noastră atacirct de amabilă icircn orice ocazie
Au fost clipe deosebite icircn care s-a simţit mai mult decacirct oricacircnd solidaritatea umană şi s-a demonstrat că optimismul icircnvinge ori-ce obstacol oricacirct de greu ar părea
prof BEATRISA FINKEL
Botoșani
10 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
Comunitatea evreiască din Craio-va a marcat la Sinagoga din oraş Pu-rimul una dintre cele mai importante sărbători din calendarul iudaic Fes-tivitatea a avut loc icircntr-un cadru re-stracircns fiind un an pandemic
Prof univ dr Corneliu Sabetay preşedintele Comu-nităţii Evreilor din Craiova a explicat pentru cotidianul bdquoCuvacircntul Libertățiirdquo
bdquoMarcăm PURIM 5781 dar icircntr-un context global Din punct de vedere economic acest co-ronavirus va afecta icircn totalitate econo-mia lumii
Petrecută icircn urmă cu 2500 de ani povestea lega-tă de Purim icirci are icircn centrul său pe regina Estera şi pe icircmpăratul Ahaşveroş Este o poveste ca o piesă de teatru cu eroi pozitivi şi negativi icircn care avem ocazia din nou să sărbătorim personalitatea femeii Este o poveste despre o minune icircn care binele icircnvinge răulrdquo a spus prof univ dr Corneliu Sabetay
Nici anul acesta nu au lipsit pră-jiturelele modelate din aluat icircn trei
colţuri şi umplute cu jeleu nuci mac miere şi nuci Reţeta este foarte ve-che şi are secretele ei micile prăjituri numite bdquohumentașenrdquo făcacircnd deliciul tuturor bdquoIcircn marile oraşe şi icircn şcoli se organizează carnavaluri unde copiii
şi adulţii poartă măşti caraghioase nu nişte măşti care să sperie Cu această ocazie ţinacircnd cont că se celebrează şi venirea primăverii pe masă se pun fructe ndash smochine şi citrice ndash şi prăji-turele specialeldquo a precizat prof univ dr Corneliu Sabetay referindu-se la marea sărbătoare conform ziarului bdquoCuvacircntul Libertățiirdquo
Printre asistații comunității băcăuane se numără și Sorin Altarzohn singurul evreu care trăiește la Moinești Sorin icircn vacircrstă de 54 de ani suferă de boli gra-ve Icircl icircngrijește o rudă prin alianță care locuiește icircmpreună cu el și beneficiază de salariu de asistent din partea Primăriei din Moinești Icircncadrat la categoria F de asistați ai DASM Sorin Altarzohn primește tichete valorice pentru alimen-te deconturi la medicamente ajutoare bănești Responsabila Serviciului de Asistență Socială Corina Irimia dr Corina Grimberg asistenții Laura Șerban și Vili Moscovici icirci fac lunar vizite la domiciliu și cu prilejul sărbătorilor evreiești Nu uită să-i aducă dulciurile și aperitivele preferate biscuiți Eugenia și pufuleți Cea mai mare răsplată a asistenților sociali comunitari este să vadă cum i se luminează chipul de bucurie cacircnd are oaspeți
Rămas bun scriitorului Calistrat CostinNu demult s-a stins din viață un prieten al comunității băcăuane scriitorul
Calistrat Costin care a avut un rol important icircn implementarea studierii istoriei Holocaustului ca disciplină opțională icircn icircnvățămacircntul băcăuan preuniversitar a subliniat prof Gabriel Stan director adjunct al Colegiului Economic bdquoIon Ghicardquo și el ndash apropiat de multă vreme al comunității noastre Jurnalist scriitor tradu-cător președinte al Filialei USR ndash Bacău Calistrat Costin a fost director al Tea-trului de Animație bdquoLicuricirdquo al Teatrului Dramatic bdquoBacoviardquo laureat la Premiului pentru poezie bdquoGeorge Bacoviardquo al Premiului pentru Management Teatral al Galei UNITER din 1998 Cetățean de Onoare al Municipiului Bacău medaliat de președintele Romacircniei cu bdquoMeritul Culturalrdquo icircn Grad de Cavaler
Dumnezeu să-l odihneascăHAINRICH BRIF
președinte CE Bacău
Programul Mishloah manot s-a desfăşurat icircn acest an cu mai puțini participanți direcți decacirct icircn anii trecuţi şi cu măsuri speciale de siguranţă impuse de pandemie
S-au făcut vizite icircn cadru mai restracircns la asistaţii noştri mai vacircrstnici Icirci amintim aici pe Hofman Tulică de 92 de ani Lupescu Mina ndash 82 de ani Iagher Suzana ndash 89 de ani și alții Membrii Comunităţii noastre au beneficiat şi icircn acest an de minunaţi humăntaşi obţinuţi de la CE Iaşi prin amabilitatea preşedin-tei Ina Vladcovschi Delegaţia noastră a dus humăntaşi icircn aceste case şi a fost tratată icircn schimb de cei vizitaţi cu diferite dulciuri preparate de către aceştia O remarcă aici pentru bdquofoarte tacircnărardquo Iagher Suzana parcă mai icircn formă de la an la an cu o stare de spirit de invidiat şi bdquoautoarealdquo unor ex-celente preparate proprii
Prin aceste vizite am icircncercat să transmitem ceva din spiritul Purimului
icircn toate casele evreieşti ale BacăuluiMenţionăm şi participarea membri-
lor noştri pe Zoom la un excepţional program de Purim organizat de CE Iaşi prin efortul special al liderilor Comunității Ina Vladcovschi Albert Lozneanu Rabin Yehoshua Aharono-vitch şi al unor foarte talentaţi membri ai Comunităţii ieşene Icircnchei aceste racircnduri cu speranţa că a fost ultimul Purim organizat icircn aceste condiţii speciale impuse de pandemie şi că anul viitor Purimul ne va găsi pe toţi sănătoşi şi cu multă voie bună
Asistența socială icircn pandemieComunitAti
Expoziţie dedicată arhitectului Leopold Baumhorn marele maestru al sinagogilor
Timișoara
Expoziţia dedicată lucrărilor de arhitectură ale lui Leopold Baumhorn a fost unul dintre cele mai importan-te evenimente realizate icircn cadrul programului european Rediscover Chiar dacă inaugurarea nu a permis prezenţa unui public numeros mulţi au dorit să vadă planşele cu lucrările celui mai prolific architect din regiune de la finele secolului XIX şi icircnceput de secol XX Realizată de cercetătoa-rea din Ungaria Agnes Oszko avacircnd drept colaboratori pentru partea timi-şoreană pe arhitectul Gabriel Szeke-ly şi pe fotograful Constantin Duma expoziţia abordează cele mai remar-cabile clădiri proiectate de Baumhorn analizacircnd evoluţia artistică trăsătu-rile comune ale operei sale detaliile prezente şi contribuţia sa la icircnflorirea unor mari oraşe din regiune
Prezenţa preşedintelui Consiliului Judeţean Timiş Alin Nica şi a prima-rului municipiului Timişoara Dominic Fritz care au luat cuvacircntul la mani-festare demonstrează importanţa specială acordată acestei inaugurări De altfel Dominic Fritz s-a declarat mereu un susţinător al reabilitării pa-trimoniului istoric al Timişoarei cu un accent special asupra sinagogilor care sunt parte a consolidării urbane a acestei cetăţi bănăţene Domnia Sa s-a referit şi de această dată la importanţa renovării Sinagogii Fa-bric operă a lui Baumhorn un obiec-tiv impresionant care azi este icircntr-o stare avansată de degradare Echipa Primăriei Timişoara care icircn cadrul acestui proiect a fost coordonată de Floriana Ştefan a construit icircn cei trei ani ai proiectului o relaţie care a tre-cut dincolo de colaborare devenind
o reală prietenie cu evreimea locală Dr Luciana Friedmann preşedinta
Comunităţii Evreilor din Timişoara a subliniat icircn cuvacircntul ei faptul că aces-te clădiri sunt parte a patrimoniului timişorean şi definesc stilul cosmopo-lit deschis şi primitor al urbei de pe Bega
După prezentarea icircn detaliu a muncii ce a premers edificarea aces-tei expoziţii din partea lui Agnes Os-zko arhitectul Gabriel Szekely care a cercetat icircn detaliu opera maestrului a introdus publicul icircn contextul istoric şi arhitectonic al epocii descrise Arhi-tectul care a proiectat nu mai puţin de 19 sinagogi impunătoare din Ungaria Romacircnia Serbia Croaţia şi Slovacia a fost un reprezentant de marcă al stilului eclectic şi art nouveau avacircnd o manieră de lucru foarte uşor de re-cunoscut care face operele sale in-confundabile Doar icircn Timişoara de numele lui Baumhorn se leagă clă-diri de referinţă ca Liceul Pedagogic bdquoCarmen Sylvardquo Rectoratul Universi-tăţii Politehnice clădirea Comunităţii Evreieşti Palatul Apelor şi altele Am văzut interesul pe care noul primar al Timişoarei dar şi publicul prezent l-au avut pentru călătoria icircn care i-a purtat Gabriel Szekely descoperind miezul unei Europe icircn care la acea vreme ne situam icircntr-o zonă mult mai centrală din punct de vedere cultural comparativ cu zilele noastre
Evenimentul s-a icircncheiat cu o succintă prezentare de către Floria-na Ştefan a viitorului Muzeu Virtual al Evreimii din Timişoara un proiect care este icircn dezvoltare sub egida Re-discover şi care va fi lansat oficial icircn luna aprilie (LF)
Serviciile religioase au fost reluate fizic
Mishloah manot icircn pandemie
Bacău
La Sinagoga bdquoRosenrdquo din Bacău au fost reluate serviciile religioase cu prezență fizică respectacircndu-se nor-mele sanitare Important este faptul că s-a reușit asigurarea minian-ului Serviciile religioase de la CE Iași susținute de oficiantul de cult Albert Lozneanu și de rabinul Yehoshua Aharonovitch ca și cele organizate de Cancelaria Rabinică au fost urmărite online
La Sinagoga bdquoRosenrdquo au avut loc oficierile a două Șabaturi specia-le Șabat Roș Hodeș Adar și Șabat Șkalim unul din cele patru Șabaturi
speciale icircnainte de intrarea icircn luna Ni-san S-au făcut lecturi din trei Suluri de Tora Din primul Sul s-a citit peri-copa Mișpatim din Cartea Șmot Din al doilea Sul ndash pericopa Ki Tisa des-pre contribuția de jumătate de șekel pentru menținerea icircn bune condiții a Tabernacolului mobil icircn deșert Din al treilea Sul ndash pericopa Pinhas Bamid-bar Cartea a patra a Torei
Icircn Șabatul din 8 Adar icircnainte de Purim s-a citit din al doilea Sul de Tora Cartea Dvarim pericopa Ki Tețe referitoare la Porunca bdquoAmintește-ți ce ți-a făcut ție Amalekrdquo La ieșirea
din Mițraim amaleciții au ucis evrei bătracircni copii bol-navi Haman urmaș al lui Amalek a tras la sorți exter-minarea evreilor 13 Adar El știa că-n luna Adar ziua a șaptea a murit Moșe dar nu știa că Moșe s-a născut tot icircn aceeași zi fapt subliniat de rabinul Yehoshua Aharonovit-ch A fost aprinsă o lumacircnare icircn memoria lui Moșe cu rugă-ciuni pentru sănătate genera-lă și personală
HAINRICH BRIF
Evreii au sărbătorit victoria asupra lui Haman
Craiova
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 11
ndash De cacircnd datează prezența evre-ilor icircn zonă
ndash De peste 400 de ani Cel mai si-gur indiciu sunt pietrele funerare Icircn cimitirul evreiesc din Babadag aron-dat comunității noastre sunt monu-mente funerare cu această vechime Au existat temple și sinagogi icircn Tul-cea Măcin Babadag Sulina Chilia Veche Dintr-un memoriu din 1920 al Epitropiei către Prefectura din Tulcea scris de rabinul comunității și al Tem-plului Israelit Isac Haham reiese că icircn afară de templu mai existau două sinagogi un azil confesional și un azil de bătracircni Evreii din Tulcea au venit din Cahul Ismail Odessa Constanti-nopol Galiția Numărul lor a crescut după 1878 Locuiau pe Dealul Baba-dagului bdquomahalaua israelitărdquo fiindcă pacircnă icircn 1880 cartierele Tulcei se che-mau mahalale termen deloc peiorativ pe atunci Icircn 1907 existau icircn actualul județ 3131 de evrei din care 1773 icircn Tulcea Inițial evreii tulceni și cei din zonă au fost activi icircn comerț finanțe meserii și după 1900 și icircn profesiuni liberale Forma organizatorică era Ra-binatul Epitropiei din Tulcea Ulterior fiecare comunitate și-a ales președinți Interesul pentru mișcarea sionistă apare devreme Icircn 1881 se icircnființează Asociația pentru Munca Pămacircntului icircn
Israel La unul dintre primele congre-se sioniste internaționale de la Viena icircn 1913 participă și un reprezentant al evreilor din Tulcea Icircn 1931 sunt icircnființate societățile cultural-sportive bdquoMacabirdquo și bdquoLuminardquo La bdquoMacabirdquo se juca fotbal șah se făcea gimnastică O filială a organizației sioniste bdquoGor-goniardquo funcționa din 1933 Icircn perioa-da Holocaustului cacircnd s-a aplicat legislația rasială ndash exmatriculări din icircnvățămacircntul de stat concedieri la icircntreprinderile statului exproprieri muncă forțată ndash au avut loc deportări icircn Transnistria După război majorita-tea evreilor tulceni au făcut Alia
ndash Sunt peste 20 de ani de cacircnd conduceți comunitatea Se impune o retrospectivă
ndash Din tot ce-am făcut pacircnă acum cred că restaurarea Templului Israe-lit este cea mai importantă realizare Edificiul a fost construit icircn 1859 A fost renovat icircn 1890 Dar la mai bine de un secol concluzia expertizei tehnice cerută de mine icircn 2003 a fost bdquoTem-plul poate deveni oricacircnd o ruinărdquo Reabilitarea era un proiect ambițios costisitor Am avut icircnsă norocul unor susținători de prestigiu Icircn comunica-rea despre evreii din Romacircnia de la emancipare pacircnă icircn 1989 ținută la un simpozion din Marsilia organizat
de prof univ dr Carol Iancu de la Universitatea din Montpellier sub auspiciile Comisiei Regionale de So-lidaritate cu Evreii din Europa de Est icircn 2010 profesor emerit Elise Lei-bowitch prezenta și istoricul comunității tulcene Scriitorul Carol Feldman zl originar din Tul-cea susținea o campanie pro domo icircn presa israeliană de limbă romacirc-nă pleda cauza icircn fața președintelui de atunci al FCER dr Aurel Vainer Odiseea proiectului apare icircn bdquoMinuni pămacircnteștirdquo din bdquoCaleidoscopul meurdquo de Carol Feldman Banii au venit de la Guvernul Romacircniei prin Secretariatul de Stat pentru Culte de la FCER prin Fundația bdquoCaritateardquo și de la JOINT Reinaugurarea a avut loc icircn 2014 Tot atunci am inaugurat icircn incintă Mu-
Pacircnă la Războiul de Independență din 1877-1878 Tulcea a fost sanjak turcesc Icircn iarna anului 1878 armata romacircnă sufe-rea de frig și foame Icircn numele comunității evreiești tulcene președintele de atunci Abraham Ellman i-a oferit un ajutor
substanțial După victorie Dobrogea a revenit țării-mamă bdquoCacircnd la 14 noiembrie 1878 armatele romacircne conduse de gene-ralul Anghelescu au debarcat la Tulcea și au defilat pe sub arcurile de triumf construite de romacircni greci evrei bulgari generalul a
privit parada militară de la balconul Casei Ellmanrdquo spune președintele de azi prof Solomon Faimblat bdquoEllman a fost decorat cu laquoSteaua Romacircnieiraquo Cine vizitează cimitirul evreiesc vechi din oraș icircnchis icircn 1900 poate citi asta pe monumentul său funerarrdquo Instituirea Ordinului era primul act oficial al Romacircniei independente
bdquoVrem să atragem spre comunitate evrei neicircnscriși
icircncă icircn racircndurile noastrerdquoInterviu cu SoLoMoN FaiMBLaT preşedintele CE Tulcea
n Hainrich Brif președintele CE Bacău a dovedit icircn intervalul de cacircnd conduce comunita-tea spirit gospodă-resc și devotament față de obștea sa Este și unul din-tre cei mai harnici corespondenți ai re-vistei noastre Fap-tul că este icircn același timp și oficiant de cult ajută mult la menținerea unei vieți religioase puternice De cacircnd s-a declanșat pandemia a organizat celebrarea sărbătorilor cu respecta-rea normelor sanitare Face demer-suri pentru proiectul de reabilitare a Templului Cerealiștilorn Paul Schwartz președintele
CE București ia par-te de peste 20 de ani la viața comunitară A fost consilier pen-tru Generația de Mij-loc vicepreședinte al FCER demon-stracircnd pricepere și perseverență icircn tot ce face
Ca președinte al celei mai mari comunități din țară se implică icircn re-zolvarea unor probleme culturale și sociale Acordă multă atenție con-servării patrimoniului sacru A resta-urat pietre funerare ale unor mem-bri marcanți ai CEB care nu aveau aparținători Cultivă bune relații cu mediul politic diplomatic economicn Corneliu Sabetay preșe-
dintele CE Craio-va este una dintre somitățile medicale actuale icircn domeniul pediatriei Icircmbină cu succes viața profe-sională cu preocu-pările icircn plan comu-nitar fiind de multă vreme președinte al comunității craiovene Omul de știință profesor doctor e dublat de omul de acțiune bun organizator de evenimente fie simpozioane științifice fie evenimente din viața comunitară sărbători reuniuni cul-turale comemorări momente ani-versare Icircl prețuiesc evrei și neevrei simpatizanți ai obștii noastre
n Mișu Rosenberg președintele CE Dej a reușit să fie la icircnălțimea așteptărilor celor care l-au ales Deși comunitatea e mică are probleme com-plexe Conducătorul ei poartă răspunde-rea pentru prezer-varea vestigiilor unui trecut bogat are grijă de membrii din prezent ai comunității majoritatea ndash vacircrstnici cu inerente suferințe nu puțini ndash oa-meni singuri Dejul a fost una dintre comunitățile greu icircncercate de Holo-caust Este meritoriu modul icircn care președintele organizează comemo-rări ale victimelor Catastrofein Sorin Blumer președintele
CE Galați s-a afir-mat de mulți ani icircn viața comunitară atacirct icircn plan gene-ral ca membru al conducerii Asociației Sioniste din Romacirc-nia cacirct și local ca dirijor de cor organi-zator de evenimente
interetnice președinte Icircn această ultimă calitate reabilitarea Templului Meseriașilor icircn care a pus mult su-flet energie perseverență se icircnscrie printre cele mai importante realizări ale sale A reușit modernizarea res-taurantului ritual a sediului comuni-tar A impulsionat realizarea unei mo-nografii despre evreii gălățenin Aurel Davidovici președintele
CE Pitești reușește de ani buni să fie un gospodar destoinic al comunității sale Are grijă să icircntrețină cum se cuvine si-nagoga unul dintre lăcașurile de cult care au rezistat cel mai bine intemperiilor neavacircnd ne-voie de restaurare Este receptiv la problemele de zi cu zi ale membrilor comunității mai ales că majoritatea sunt oameni icircn vacircrstă singuri cu probleme de sănătate Este gazdă ireproșabilă față de vizitatori fapt dovedit cu prilejul Hanuchiadelor al unor evenimente organizate de FCER și BBR etc
A D M E A V E E S R I M Preşedinţi de comunităţi născuţi icircn luna aprilie
zeul de Istorie a Evreilor din Tulcea icircmbogățit icircn 2019 Din patrimoniul nostru sacru fac parte două cimitire icircn oraș și cinci icircn localități din județ unde nu mai trăiesc evrei Cu sprijinul FCER și din donații am făcut lucrări de reabilitare la cimitirul vechi amintit reparații la cel nou și icircmprejmuiri la ci-mitirele din Măcin Babadag Sulina
ndash Ce efecte benefice ați constatat după restaurarea Templului
ndash Templul a devenit punct de atracție turistică mijloc educativ liber de prejudecăți pentru copii A dus la creșterea numărului de membri afiliați ai comunității A creat un spațiu pro-pice concertelor anuale de Ziua Eu-ropeană a Culturii Iudaice oferite de elevi ai Liceului de Artă bdquoGeorge Geor-gescurdquo A reunit oficialități locale icircnalți prelați reprezentanți ai organizațiilor de minorități naționale oaspeți din Is-rael la evocarea lui Carol Feldman icircn 2019 Vrem să facem și un medalion Albert Poch fiu al Babadagului cacircnd situația pandemică o va permite
ndash Un dezideratndash Să atragem spre comunitate
evrei tulceni icircncă neicircnscriși icircn racircndu-rile noastre
IULIA DELEANU
bdquoNe străduim ca asistații noștri să fie cacirct mai puțin afectați
de pandemierdquoConvorbire cu directoarea DASM dr MoNa BejaN
A trecut un an de cacircnd angajații din sistemul de asistență socială și medi-cală din București și din țară se luptă să facă față cu bine crizei sanitare create de pandemia cu SARS CoV-2 DASM a reacționat rapid și eficient pentru limi-tarea icircmbolnăvirilor mai ales icircn situația icircn care majoritatea populației evreiești din comunitatea noastră se află icircn grupa de risc A fost un prilej de trecere icircn revistă și de perspectivă schițat de directoarea DASM dr Mona Bejan
ndash Cum ați acționat de cacircnd a icircnce-put pandemia
ndash Icircn pofida dificultăților financia-re am făcut eforturi spre a răspunde
prompt cerințelor momentului Am asi-gurat din fonduri speciale primite de la FCER JOINT și Claims Conference pachete cu materiale de protecție
dezinfectanți pentru toate ca-tegoriile de asistați la domi-ciliu din București și din țară rezidenții din cele două cămine bdquoAmalia și Șef Rabin Dr Moses Rosenrdquo din Capitală și bdquoAeva Eli-sheva și Adalbert Huber-Huberrdquo de la Arad E vorba de 956 de asistați la domiciliu 230 de copii
IULIA DELEANU(Continuare icircn pag 22)
Mona Bejan (stg) pregătind alături de colegi darurile pentru asistați
12 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
Fiind interesat de mărturiile foto-grafice din timpul Holocaustului din Romacircnia am căutat prin arhive timp de mai mulți ani fotografiile din tim-pul exhumării evreilor din Sărmaș care au căzut victime masacrului de la Cămărașu comis de jandarmi ma-ghiari icircn septembrie 1944
Știam din mai multe surse că aces-te fotografii există Matatias Carp autorul Cărții negre și-a icircnceput ac-tivitatea publicistică de reconstituire a istoriei Holocaustului cu o broșură intitulată Sărmaș Una din cele mai oribile crime fasciste publicată icircn 1945 Un exemplar al broșurii se află icircn Biblioteca Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din Romacircnia bdquoWil-helm Fildermanrdquo și poartă dedicația olografă datată 21041945 a lui Ma-tatias Carp pentru F Brunea-Fox alt cronicar de seamă al lumii evreiești căruia icirci transmite această bdquofăracircmă de durere evreiascărdquo Broșura reprodu-ce și 21 de fotografii dintre care 13 sunt de la exhumarea victimelor din 22 februarie 1945 la care a partici-pat și Carp ca delegat al Federației Uniunilor de Comunități Evreiești din Romacircnia Atunci au fost scoase la iveală rămășițele a 146 de trupuri care au fost reicircnhumate icircntr-un cimi-tir amenajat ad-hoc la baza dealului din localitatea clujeană Cămărașu unde au fost găsite la indicația unor martori oculari Restul fotografiilor re-prezintă portrete ale victimelor și case evreiești din Sărmaș pe care se vede desenată steaua galbenă menită a le deosebi de casele creștine
Copii după toate fotografiile cu-prinse icircn broșura despre Sărmaș pu-blicată de Carp se găsesc icircn Fototeca CSIER-WF acolo unde se află și foto-grafii inedite dar mai puțin relevante de la exhu-mare Totuși c a l i t a t e a copiilor-mar-tor din Fo-totecă este mai slabă decacirct aceea a imagini-lor publicate icircn broșură ceea ce in-dica faptul că o copie mai bună se găsește icircn altă parte Fotografiile au mai fost re-produse icircn cacircteva publicații maghiare și occidentale
Icircncercările repetate de a găsi foto-grafiile icircn Arhiva Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității și icircn alte arhive nu s-au soldat cu re-zultate Icircn toamna anului 2019 mis-terul a fost lămurit abia atunci docu-mentele Tribunalului Poporului privi-toare la masacrul de la Cămărașu au fost declasificate de Serviciul Romacircn de Informații și transferate la CNSAS unde icircn prezent sunt disponibile pentru consultare la sala de lectură
Icircn dosarul care cuprinde docu-
mentația anchetei și a procesului de la Tribunalul Poporului din 1946 și a anchetelorproceselor ulterioare (cota ACNSAS fond Penal dosar P 137547) icircntr-un volum sunt lipite pe mai multe pagini 18 exemplare clare ale fotografiilor din timpul exhumă-rii Pe toate se poate vedea semnă-tura olografă cu stiloul a lui Matatias Carp la fel ca icircn cacircteva din fotografi-ile incluse icircn broșura despre Sărmaș care au fost ștanțate cu margini mai largi semn că aceste fotografii i-au aparținut cronicarului evreu au fost reproduse icircn broșură și apoi au fost date spre utilizare Tribunalului Popo-rului Cacircteva din fotografiile din do-sarul P 137547 sunt inedite ndash nu sunt incluse nici icircn broșura Sărmaș nici icircn alte publicații ndash și nu se găsesc nici icircn Fototeca CSIER-WF Le reproducem aici pe toate cele găsite icircn dosar pen-tru a putea face comparații și studiu pe ele
Iată pe scurt și ce s-a icircntacircmplat la Sărmaș icircn septembrie 1944
După 23 august 1944 cacircnd Romacirc-nia a abandonat alianța cu Germania nazistă și Ungaria horthystă s-a pro-dus un atac maghiar la sud de granița stabilită prin Arbitrajul de la Viena din 30 august 1940 Printre locuri-le ocupate s-au aflat și Sărmaș (sau Sărmașu) o mică localitate icircn județul Mureș situată icircn Cacircmpia Transilvani-ei aflată la jumătatea distanței dintre Tacircrgu Mureș și Cluj precum și satul Sărmășel din proximitate Icircn timpul războiului Sărmaș și Sărmășel aveau o consistentă populație maghiară reprezentacircnd cam jumătate din cei 4 000 de locuitori Acolo trăiau și 200 de evrei
Icircn timpul regimului Ion Antones-cu al cărui antisemitism oficial era
mai agresiv decacirct cel din Ungaria lui Miklos Horthy evreii din Sărmașu au fost deposedați de proprietăți maltratați persecutați deportați tem-porar dar au supraviețuit Icircn martie 1944 ca urmare a ezitărilor lui Miklos Horthy Germania nazistă a ocupat Ungaria și a demarat icircn forță imple-mentarea Soluției Finale cu ajutorul forțelor de ordine horthyste icircn teri-toriile aflate sub controlul Budapes-tei inclusiv icircn Transilvania de Nord Evreii din Sărmașu și Sărmășel aflați icircntre granițele Romacircniei au rămas nevătămați pacircnă icircn septembrie 1944
După atacul maghiar din septem-
brie 1944 situația s-a schimbat dra-matic Evreii și intelectualii romacircni au intenționat să plece din localitate icircna-inte de intrarea autorităților maghiare dar o parte au fost icircntorși din drum de autoritățile romacircne care au dat asigurări că regiunea va rămacircne sub controlul autorităților romacircne Totuși armata maghiară a icircnaintat La intra-rea trupelor maghiare pe 5 septem-brie 1944 icircn Sărmașu se mai găseau 126 de evrei
Localitatea a fost ocupată la icircnce-putul lunii septembrie 1944 de armata ungară (Honved) apoi de jandarmi dintre cei care participaseră icircn pri-ma parte a anului 1944 la deportarea evreilor la Auschwitz A fost formată și o Gardă Națională din localnici
Evreii au fost forțați să poarte stea-ua galbenă Pe 11 septembrie 1944 toți evreii din Sărmaș au fost stracircnși și icircnchiși icircntr-un șopron transformat icircn bdquoghetourdquo Acolo erau icircnchiși și pri-zonieri de război romacircni locul deve-nind aglomerat mizer insuportabil Locuințele evreilor reținuți au fost pră-date de locuitorii maghiari ai localității Pe 14 septembrie evreii icircn vacircrstă din ghetou au fost forțați să danseze și au fost umiliți icircn văzul jandarmilor și al membrilor Gărzii Naționale Fiica unuia dintre liderii evrei locali a fost violată icircn grup
Icircn 15 septem-brie icircn preajma anului nou evre-iesc 20 de bărbați evrei au fost duși la cacircțiva kilometri de localitate să sape două gropi comune
Pe 16 septembrie 1944 evreii din ghetou au fost urcați icircn căruțe ale lo-calnicilor au fost trecuți prin Sărmășel și au fost duși la locul unde fusese-ră săpate gropile comune pe dealul Șoscut icircn raza localității Cămărașu Seara au ajuns camioane cu jandarmi maghiari și o limuzină cu un ofițer Evreii au fost icircmpărțiți icircn două grupuri și au fost macircnați spre gropile comu-ne icircn noaptea de 1617 septembrie după ora 200 Icircntacirci au fost dezbrăcați
și loviți cu lopeți topoare și baionete apoi au fost icircmpușcați
Doi localnici Ion Mocean și Ion Aluaș au asistat la masacru ascunși icircntr-un lan de porumb din zonă și au depus mărturie icircn ancheta postbelică de la Tribunalul Poporului Cluj Icircn Ho-tăracircrea nr 9 din 28 iunie 1946 au fost condamnați mai mulți repre zentanți din racircndul autorităților maghiare icircn uniformă sau civili care au participat la atrocități icircn Transilvania icircn inter-valul 1940-1944 inclusiv la masa-crul de la Sărmaș O parte dintre cei condamnați apucaseră să fugă icircn Un-garia și au rămas nepedepsiți Anche-
ta a continuat icircn anii rsquo50 și s-a soldat cu noi condamnări
Documentația procesului a fost secretizată imediat de Securitate iar cartea lui Matatias Carp a fost trecută la fondul secret al bibliotecilor astfel că această tragedie nu a fost cunos-cută icircn detaliu pe parcursul perioadei comuniste Povestea a fost redesco-perită icircn anii rsquo80 de istoricul Nicolas M Nagy-Talavera care a mers icircn zona Sărmaș și a cules mărturii de is-torie orală sub supravegherea aten-tă a Securității Cartea sa Fascismul icircn Ungaria și Romacircnia și broșura lui Matatias Carp au rămas principalele surse pe tema acestui masacru
Icircn decembrie 2019 icircn cadrul unui proiect comun al CSIER-WF cu Te-leviziunea Romacircnă ne-am deplasat la Sărmaș pentru a filma locurile tra-gediei Am găsit icircn bună stare cimiti-rul construit la baza dealului Șoscut unde au fost reicircnhumate victimele Ci-
mitirul care icircn forma cunoscută astăzi a fost amenajat cu sprijinul American Jewish Joint Distribution Committee a fost locul mai multor ceremonii come-morative atacirct icircn perioada comunistă cacirct și după Spre surpriza noastră am găsit icircncă un martor ocular al masa-crului cel care era poziționat cel mai bine pentru a observa ce se icircntacircmpla pe dealul Șoscut Este vorba de Ion Mocean (n 1928) fiul lui Ion Mocean (n 1906) care a depus mărturie la Tribunalul Poporului Spre deosebire de tatăl său care a văzut ce s-a icircn-tacircmplat de la casa de la baza dealului fiul cel cu care am icircnregistrat video o mărturie detaliată se afla la o stacirc-nă de pe deal din marginea pădurii undeva la același nivel cu locul masa-crului Crima s-a icircntacircmplat noaptea dar jandarmii maghiari au folosit feli-nare și astfel Ion Mocean a putut dis-tinge cu groază scenele atrocităților
Din cercetarea de teren a ieșit un film documentar Sărmaș rsquo44 realizat de Adrian Cioflacircncă și Teodora Dră-goi care a fost prezentat de către Te-leviziunea Romacircnă și a făcut obiectul unor evenimente la Institutul Cultural Romacircn din New York și la cel din Tel Aviv icircn 2020
SurseACNSAS fond Penal dosar P
137547ACNSAS fond Informativ dosar
552042 vol 1 2 (N Nagy-Talavera) Matatias Carp Sărmaș Una din
cele mai oribile crime fasciste Prefață B Brănișteanu București Socec 1945
Nicolas M Nagy-Talavera Fas-cismul icircn Ungaria și Romacircnia trad Măriuca Stanciu Ecaterina Geber București Hasefer 1996
ADRIAN CIOFLAcircNCĂ
Din activităţile de cercetare ale
Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din Romacircnia bdquoWilhelm Fildermanldquo al FCER-CM
Mărturii fotografice ale masacrării evreilor din Sărmaș
Comemorarea victimelor masacrului de la Sărmaș in perioada comunistă Sursa CSIER-WF
Tată și fiu ambii cu numele Ion Mocean ambii martori ai atrocităților de pe dealul Șoscut Sursa Adrian Cioflacircncă
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 13
Purimul copiilorCacircnd i-am văzut prima dată pe
Spiderman și Superman fugărindu-se și pe Batman și Elsa din Frozen icircmpărțind o pungă de pufuleți nu a fost
icircn vreo animație din seria DC Comics Marvel sau Disney ci icircn sala de spec-tacole a Centrului Comunitar Evreiesc din București de Purimul copiilor O sărbătoare care a reușit să-și păstre-ze veselia și culorile chiar dacă anul acesta s-a desfășurat online Copiii s-au costumat ca de fiecare dată și au participat la tot soiul de activități care i-au făcut să simtă că sunt icircmpreună
Roata provocărilor și jocurile in-teractive cu Coral Zytcer din București povestea de Purim animată pentru copii numărul de magie cu Edu-ard și Bianca din Oradea confecționarea din hacircrtie a pălăriei lui Haman cu Maria Ganciu din Ploiești și cacircn-tecele de Purim au recreat atmosfera din anii trecuți
atunci cacircnd icircn sediul JCC alergau zeci de copii costumați
Purim Romacircnia amp Israel Și oamenii mari au făcut Purimul la
JCC București tot online dar asta a icircnsemnat și că prieteni din Romacircnia și din Israel au putut fi icircmpreună mult mai simplu
bdquoHag Sameah Iată că și icircn acest an JCC București organizează un eveniment de Purim Icircn anii trecuți eram obișnuiți să avem foarte mul-te icircntacirclniri aici Purim Party Purimul copiilor Purimul seniorilor Mișloah Manot Șabat de Purim icircntacirclnirea cu voluntariihellip Icircn acești ani ne-a fost puțin mai greu ne-am icircntacirclnit online Sperăm să fie ultimul Purim pe care icircl sărbătorim onlinerdquo a spus icircn deschi-
derea evenimentului Adrian Gueron directorul JCC București
Prieteni din mai multe locuri s-au conectat așadar online pentru a spu-ne Lehaim pentru Purim Icircn direct din Israel au putut fi urmărite ceremo-nia de Havdala cu Yaden Cohen și o serie de momente muzicale live De asemenea un recital cu muzică live a oferit și Endy Glikman De discuția despre teatru icircn vremuri de pandemie și momentele vesele s-a ocupat invi-tatul JCC București Silviu Biriș
Iar de la sărbătoarea veseliei nu putea lipsi Roata Norocului care s-a bazat icircnsă și pe cunoștințe nu doar pe șansă Cei care au răspuns corect la icircntrebările organizatorilor legate de Purim au putut cacircștiga Mișloah Manot ndash pachete cu dulciuri oferite de Alka
ADRIAN GUERON
Pagină coordonată de GEORGE GIcircLEA
JCC BuCureşti
rOMAcircNiA
Trasee evreieşti ndash un prim popas Franţa
JCC Romacircnia icircn colaborare cu JCC Timişoara invită publicul la o că-lătorie icircn comunităţile evreieşti din jurul lumii Organizatorii icircşi propun să des-copere urmele paşilor celor care le-au constituit să descopere personalităţi de marcă sinagogi organizaţii evre-ieşti şi mai cu seamă să surprindă poveştile unice ale fiecărui spaţiu unde evreii s-au aşezat de-a lungul istoriei
Primul popas a fost icircn Franţa cea mai importantă comunitate din Europa occidentală icircn momentul de faţă Privi-torii au avut parte de un ghid extrem de competent icircn persoana directorului In-stitutului Cultural Francez din Timişoa-ra Tilla Rudel Cunoscătoare icircn detaliu al fenomenului evreiesc din Paris şi din
mai micile localităţi franceze ea a por-nit la o incursiune icircn istoria evreimii din Oraşul Luminilor La icircnceput o comuni-tate preponderent așkenază aceasta a devenit una icircn esenţă sefardă icircn anii ce au urmat Cu o istorie impresionan-tă comunitatea evreiască actuală este una cu o viaţă foarte vibrantă Putem vedea icircn toate domeniile ştiinţei cul-turii profesiunilor liberale foarte multe persoane de origine evreiască extrem de cunoscute Fie că vorbim de muzi-că sau presă fie că sondăm cele mai noi trenduri din artele plastice sau de bucătăria marilor maeştri evreii nu lipsesc icircntre cele mai remarcabile per-sonalităţi Am putut parcurge icircmpre-ună cu Tilla Rudel străzile Cartierului Marais zona tradiţional evreiască a Parisului şi am văzut marile şi impo-zantele sinagogi ale capitalei france-ze Muzeul Artei şi Istoriei Iudaismului şi Muzeul Holocaustului din Paris sunt doar două dintre obiectivele pe care cel care poposeşte pe malurile Senei nu ar trebui să le rateze Nu puteau lipsi din prezentare nici personalităţile politice de origine evreiască din Fran-ţa dintre care multe au făcut istorie
Atmosfera unei duminici icircn stil franţuzesc a fost completată cu muzi-că evreiască de cea mai bună calita-te pe care tot Tilla ne-a oferit-o Turul virtual al comunităţilor va continua cu o altă comunitate pe care organizato-rii au păstrat-o ca pe o surpriză
Show online cu măşti şi emoţiePurimul a fost celebrat la Timi-
şoara icircn toate modurile icircn care a fost posibil ţinacircnd seama că oraşul icircncă este icircn cod roşu de pandemie To-tuşi vacircrstnicii comunităţii s-au putut bucura de tradiţionalele humăntașen oznei haman ce le-au fost duse la domiciliu de la Restaurantul Ritual al comunităţii De asemenea progra-mele pe platforma Zoom au icircncercat din nou un experiment fără prece-dent pentru timişoreni ndash un spectacol online Icircnainte de acesta rabinul Zvi-ka Kfir şi oficianţii de cult Ervin We-inberger şi Tiberiu Hornung au citit Meghilat Esther icircn ebraică şi romacircnă Rabinul Kfir i-a introdus de altfel pe privitori icircn aspectele multiple ale aces-tei celebrări foarte importantă prin sensurile sale pentru poporul evreu
Protagoniştii spectacolului de sacircmbătă seara la ieşirea Șabatului au fost cei mici Cei 17 copii coor-donaţi de Rebeca Barnea care au interpretat mascaţi din casele lor ro-luri melodii poezii au emoţionat pro-fund publicul Chiar dacă tehnica nu e perfectă a fost o mare bucurie să le putem auzi vocile talentul la pian la ukulele sau dăruirea de a le bdquoieşirdquo per-fect poezia Vocea care s-a auzit cel mai clar şi care a icircncacircntat asistenţa a fost a lui Alexandru Fischer profesor şi dirijor al corului Șalom din Timişoa-
ra Comunitatea timişoreană a avut doi oaspeţi importanţi şi care sunt sufleteşte apropiaţi de această comu-nitate pe preşedintele FCER deputa-tul Silviu Vexler şi pe directorul Joint Romacircnia Israel Sabag Ne-au mişcat cuvintele preşedintelui FCER referitor la nevoia constantă de solidaritate de a icircntinde mereu o macircnă celui singur sau icircn nevoie Purimul fiind una dintre acele minunate ocazii pentru a face acest lucru Icircn background se auzeau cele două fetiţe de cinci luni un atacirct de frumos simbol al solidarităţii peste generaţii Ceremonia de Havdala ţi-nută de Israel Sabag şi copiii săi mai mici Kineret şi Tal a fost o adevăra-tă icircncacircntare şi un preţios dar primit tocmai de la Ashdod Nu putem să-l uităm pe directorul de programme JCC Ery Pervulescu tacircnărul plin de deschidere şi entuziasm care se im-plică mereu icircn programele realizate la Timişoara De altfel el icircmpreună cu fetiţa Leah fiica preşedintelui Comu-nităţii Evreilor din Caransebeş Florin Damian Schwartz au fost amfitrionii aşteptatei tombole care s-a dovedit un succes chiar şi icircn format digital
Speranţa se leagă desigur de Pu-rimul pe scenă Purimul acela care de peste şase decenii ndash sau poate chiar de mai demult ndash a fost cunoscut de evreii timişoreni
LUCIANA FRIEDMANN
JCC tiMişOArA
Veselie icircn pandemieDeși traversăm o perioadă difici-
lă JCC Iași cu sprijinul CE Iași a ținut să respecte un obicei tradițional de Purim ndash bdquoMișloah Manotrdquo și a or-ganizat o acțiune prin care membri-lor vacircrstnici ai comunității le-au fost icircmpărțite dulciuri specifice acestei sărbători Zacircmbetele și bucuria de pe chipurile participanților la această acțiune au scos icircn evidență sentimen-tul solidarității și apartenenței la Co-munitate ca la o familie mare și unită
Tot icircn spiritul sărbătorii de Purim
a fost organizat și evenimentul Puri-mul copiilor la care participanții copii și mămici au aflat povestea Reginei Ester și a miracolului de Purim au
icircnvățat cacircntece vesele specifice săr-bătorii iar la final au preparat și de-
gustat humăntaș pufosi si delicioșiȘi pentru că este singura sărbă-
toare veselă din calendarul iudaic nici chiar pandemia nu a reușit să icircmpie-
dice organizarea tradiționalului spectacol de Purim icircn condiții specifice acestei perioade Si-nagoga Merarilor a fost gazda acestui vesel eveniment care a debutat cu o alocuțiune ros-tită de președintele CE Iași Benjamina Ides-Vladcovschi despre semnificația sărbătorii de Purim Icircn continuare rabinul Yehoshua Aharonovich a expli-cat pe Zoom care sunt mițvot de Purim citirea Meghilat Esther Seudah Purim ndash masa
festivă și veselă Mișloah Manot și Matanot LarsquoEvyonim ndash oferirea de
alimente și daruri prietenilor și celor nevoiași iar directorul JCC Iași Albert Lozneanu a dat citire Cărții Esterei
Spectacolul care a icircncheiat eve-nimentul a cuprins și un concert al formației de muzică klezmer bdquoNigunrdquo precum și cacircteva surprize online un cuvacircnt de salut adresat participanților de către Israel Sabag director JDC pentru Romacircnia precum și interpre-tarea unor frumoase cacircntece israeli-ene de către doi copii foarte talentați Alesia Munteanu din Tecuci și Eva Fi-terman din Iași
Atmosfera caldă revederea pri-etenilor cacircntecele tradiționale și humăntașii savuroși au constituit in-gredientele unei seri speciale pe care am dori-o repetată cacirct mai curacircnd
SILVIAN SEGAL
JCC iAşi
JCC BUCUREŞTIStr Popa Soare 18
Telefon 0213202608E-mail bucurestijccro
wwwjccro
JCC IAŞIStr Elena Doamna 15
Telefon 0232313711wwwfacebookcomgro-
upsjcciasi
JCC ORADEAStr Mihai Viteazu 4
Telefon 0259434843wwwfacebookcomJcc
OradeaEvenimente
JCC ŞTIRI DESPRECentrele Comunitare Evreieşti
JCC TIMIŞOARAStr Gh Lazăr 5
Telefon 0256201698
14 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
Icircntr-un prezent icircn care supra-viețuitorii Holocaustului sunt din ce icircn ce mai puțini comemorarea de la Sinagoga-Muzeu bdquoStrumardquo din Beer Sheva (Israel) marcacircnd 79 de ani de la tragicul sfacircrșit al pasagerilor icircmbarcați pe vasul bdquoStrumardquo se icircnscrie icircn acțiunea concertată de combatere a antisemitismului și negaționismului din ce icircn ce mai agresive Inițiativa i-a aparținut ca de obicei lui Baruch Tercatin vicepreședinte al muzeului care și-a pierdut fratele pe bdquoStrumardquo Evenimentul transmis online de ICR Tel Aviv a fost moderat de directorul institutului Salamon Marton
Icircn Muzeul-Sinagogă șase lumacirc-nări icircn memoria celor șase milioane de victime ale Holocaustului au fost aprinse de oficialități ndash președintele Muzeului bdquoStrumardquo Arie Reiter prima-rul orașului Beer Sheva Rubik Danie-lovici președintele Filialei HOR Beer Sheva Nathan Cohen ndash și de urmași ai victimelor A fost psalmodiat El Male Rahamim
Nucleul mesajului transmis de ES Radu Ioanid ambasadorul Ro-macircniei icircn Israel a fost responsabilita-tea colectivă Romacircnia atunci aliată a Germaniei naziste Marea Britanie prin Carta Albă din 1939 limitacircnd intrarea evreilor icircn Palestina Turcia prin refuzul de a permite debarcarea pasagerilor Deși era stat neutru nu dorea să-și deterioreze relațiile cu Anglia bdquoStrumardquo ancorase icircn portul Bὔyὔkdere din cauza unei defecțiuni la motor URSS prin torpilarea vasu-lui de către un submarin sovietic
O cronologie a tragediei a fost fă-cută de președintele Muzeului bdquoStru-mardquo Arie Reiter Icircn decembrie 1941 779 de evrei plecau din Gara Obor spre Constanța să se icircmbarce pe va-sul bdquoStrumardquo aflat icircntr-o stare tehnică precară Antonescu permisese pleca-rea fiindcă era profitabilă evreii lăsau icircn țară bunuri și bani La scurt timp după ce bdquoStrumardquo era icircn larg Anglia
anunță intrarea icircn război icircmpotriva Romacircniei Deși pasagerii pierduseră cetățenia romacircnă au fost considerați ca aparținacircnd unui stat inamic Icircn urma defecțiunii vasului evreii sunt ghetoizați cu excepția a opt dintre ei care avuseseră prevederea să obțină viza britanică icircnainte de plecare și a unei gravide gata să nască La 23 fe-bruarie 1942 vasul e escortat icircn lar-gul Mării Negre Plutește icircn derivă Icircn zorii zilei următoare o explozie pune capăt vieții tuturor cu excepția unui singur pasager David Stoliar
Icircntr-un interviu cu supraviețuitorul stins din viață la 91 de ani icircn 2014 apar motivele care icircl determinase-ră să plece din țară icircn 1940 fuse-se exclus din icircnvățămacircntul de stat trăiește pogromul legionar din 1941 la București bdquoNe-am trezit toți icircn apărdquo a rememorat el clipele explo-ziei bdquoEra-n zori Nu se vedea bine Oamenii strigau după ajutor Simțeam că icircnghețăm Mă țineam de o bucată de lemn desprinsă din vas Am fost salvat de o ambarcațiune de pescari și adus la Istanbulrdquo Ajuns icircn Palesti-na se icircnrolează icircn Hagana luptă icircn Războiul de Independență din 1948 După 1968 lucrează icircn Japonia apoi icircn SUA E activ pacircnă la sfacircrșitul vieții
Am Israel Hai ndash Poporul lui Israel trăiește A fost axul expozeului făcut de primarul Rubik Danielovici Orașul bdquocapitala Negevuluirdquo trecut prin stă-pacircnirile elenistă romană bizantină otomană mandatul britanic renăs-cut după redobacircndirea independenței statale cunoaște o dezvoltare rapidă icircn high-tech industrie aerospațială farmaceutică Are instituții medicale de prestigiu Este bine reprezentat icircn zona culturală educațională Eloc-vente ndash imagini cu grupuri de tineri vi-zitatori la Muzeul bdquoStrumardquo
bdquoStrumardquo este un episod din Ho-locaust a spus președinta Uniunii Organizațiilor Supraviețuitorilor Ho-locaustului Colette Avital cu impli-
care afectivă firească icircn dublă ca-litate de originară din Romacircnia și supraviețuitoare Diplomat și om po-litic Colette Avital a accentuat asupra intereselor economice și a jocurilor politice din partea statelor implicate icircn dezastru Cuvinte icircnsoțite de imagini Majoritatea victimelor ndash tineri singuri cupluri fotografii de nuntă
Anul 1941 a reprezentat un vacircrf al violențelor antievreiești icircn Romacircnia pogromurile din București și Iași de-portările icircn Transnistria determinacircnd opțiunea pentru plecare icircn condiții nesigure soldate uneori cu pierderea vieții cum a fost cu cei de pe vase-le bdquoStrumardquo și bdquoMefkurerdquo a sintetizat directorul Organizației Israelienilor Originari din Romacircnia (AMIR) Eyal Fabian
Pentru vicepreședintele Muzeu-lui bdquoStrumardquo Baruch Tercatin come-morarea a fost și personală iurțait pentru fratele lui Itzhak ben Iacob După ce a mulțumit antevorbitorilor conferențiarul a amintit prestațiile pro-
fesorului Carol Iancu și ale conf univ dr Felicia Waldman privind perpetua-rea memoriei victimelor Holocaustu-lui icircn Romacircnia Un gest mai puternic decacirct cuvintele lumacircnarea aprinsă icircn amintirea fratelui său
Numele și chipurile victimelor tre-buie să fie puse icircn valoare icircn orice muzeu dedicat memoriei lor a fost ideea centrală din intervenția lui Yohai Cohen cercetător la Institutul Yad Va-shem
O melodie simplă și profundă voce cu acompaniament de chitară a icircncheiat comemorarea
IULIA DELEANU
Papa Francisc a vizitat o supraviețuitoare a Holocaustului
Premieră muzicală absolută la Radio Shalom
Două piese muzicale scrise și in-terpretate la pian de ES Arthur Mattli ambasadorul Elveției icircn Romacircnia au fost ascultate icircn premieră absolută la Radio Shalom bdquoUn diplomat de mare gentilețe sensibilitate performer icircn profesiune iubitor de familie pasio-nat de lectură și muzicărdquo l-a prezentat moderatoarea emisiunii bdquoUniversul la femininrdquo Serena Adler Transmisie via zoom ndash Alex Brucher
Miniaturile muzicale bdquoImnrdquo și bdquoMică povesterdquo au fost prologul și epilogul comentariilor la Cartea Esterei tema emisiunii Scriitorul Ioan Ciorca autor al unei traduceri versificate a Bibliei a vorbit despre importanța misiunii divine a fiecăruia ilustrată de Morde-chai adresacircndu-se Esterei conștientă că-și riscă viața venind nechemată la Ahașveroș bdquoPoate că pentru aceas-tă vreme ai fost adusă la icircmpărățierdquo Ramona Doleanu a recitat pasajul și un fragment din Kohelet variațiune
versificată a lu-crării scrise de același invitat
Directoarea Editurii clujene Ecou Nadia Farkaș Ba-ciu a anunțat intenția de a-i publica o cule-gere de poves-tiri biblice Mi-hai Petre poet stins prematur din viață icircn Spania autor al volumului postum bdquoViața ca o povesterdquo a fost evocat de scriitoarea Marinela Ivan Și un contrapunct dul-ce rețeta de humacircntașen a Claudiei Florian Un cacircntec de Purim icircn ladino a icircncheiat emisiunea
ES Arthur Mattli a mulțumit echi-pei Radio Shalom pentru transmisia compozițiilor sale felicitacircnd-o pentru calitatea acestei emisiuni (ID)
Papa Francisc a făcut o vizită-sur-priză la apartamentul din Roma locuit de Edith Bruck o supraviețuitoare de 89 de ani a Holocaustului deportată din Ungaria la Auschwitz apoi la Ber-gen Belsen Ea și-a pierdut icircntreaga familie a devenit scriitoare și poetă și s-a stabilit la Roma Conform Televizi-unii italiene de stat RAI Papa a dorit să se icircntacirclnească cu Bruck după ce a citit un interviu al acesteia acordat publicației Vaticanului Osservatore Romano
Icircn cadrul convorbirilor Bruck a spus că a considerat drept o obligație mo-rală să vorbească despre suferințele prin care au trecut deportații din lagă-rele morții Două victime ale lagărului de la Bergen Belsen au rugat-o ca dacă va supraviețui să depună măr-turie chiar dacă lumea nu o va crede
După vizită Papa Francisc a afir-mat că a făcut acest gest bdquopentru a-i mulțumi pentru mărturia ei și a aduce un omagiu poporului devenit martir din
cauza nebuniei populismului nazistrdquo Un comunicat al Vaticanului a sublini-at că Papa și Edith Bruck au discutat și despre bdquoacele momente care au lu-minat experiența de iad a lagărelor și despre temerile și speranțele care definesc era noastră despre valoarea memoriei și rolul celor vacircrstnici de a transmite aceasta celor tinerirdquo
Papa a mai declarat bdquoRepet cu sinceritate cuvintele pe care le-am pronunțat din inimă icircn timpul vizitei mele la Yad Vashem și pe care le ros-tesc icircn fața oricărei persoane care ca și dvs a suferit atacirct de mult laquoIartă Doamne icircn numele umanitățiiraquordquo
Ronald S Lauder președintele Congresului Mondial Evreiesc a sa-lutat gestul Papei care bdquodemonstrea-ză un angajament sincer față de ne-cesitatea de a continua să atragem atenția asupra atrocităților inumane ale () Holocaustului Icircntr-o perioadă cacircnd neonazismul antisemitismul și alte concepții bigote reapar icircn multe părți ale lumii integritatea morală a Papei Francisc și icircnțelegerea de că-tre el a sensului istoriei fixează stan-dardele de urmat pentru alte credințe pentru liderii politici și comunitate Icirci mulțumesc de asemenea doamnei Bruck pentru curajul ei de a vorbi lu-mii despre trauma ei și de a-și dedica viața educației oamenilor cu privire la adevărurile oribile ale Holocaustuluirdquo a mai spus R Lauder (EG)
STRUMA 79 de ani de la tragedie
Kosovo și Cehia și-au deschis reprezentanțe diplomatice
la IerusalimKosovo este primul stat musul-
man (și primul stat european) care și-a deschis o ambasadă la Ierusa-lim Aceasta după ce Israelul a recu-noscut independența statului Kosovo deși numeroase alte țări membre ale comunității internaționale icirci refuză acest statut La 1 februarie Kosovo și Israel au stabilit relații diplomatice complete iar Priștina a recunoscut Ierusalimul
drept capitală a statului Israel Demersul Priștinei a fost criticat de statele mu-sulmane Autoritatea Palestiniană a condamnat decizia luată de Kosovo ca și Turcia care a subliniat că ea va afecta relațiile dintre cele două țări
După SUA și Guatemala Kosovo este a treia țară cu ambasadă la IerusalimExistă și alte țări care intenționează să facă acest pas și care au deschis
birouri icircn stracircnsă legătură cu ambasadele lor de la Tel Aviv și icircn care lucrează diplomați Astfel icircncă icircn 2019 Budapesta a inaugurat un birou comercial cu statut diplomatic oficial și este considerat o ramură a Ambasadei ungare din Tel Aviv Recent Cehia a deschis un birou la Ierusalim de asemenea o ramură a ambasadei sale de la Tel Aviv La inaugurare a fost de față Andrei Babis pre-mierul ceh care s-a aflat la Tel Aviv icircmpreună cu omologul său ungar Viktor Orban pentru a negocia icircmpreună cu premierul Netanyahu o colaborare icircn pro-ducerea unui vaccin antiCovid Este o confirmare a bunelor relații dintre Israel și trei dintre cele patru state membre ale Grupului de la Vișegrad care sprijină statul evreu icircn cadrul UE Icircn urmă cu două săptămacircni Israelul a trimis Cehiei 5000 de doze de vaccin Moderna
Gestul Cehiei de a deschide acest oficiu diplomatic a fost de asemenea cri-ticat de Autoritatea Palestiniană cu toate că partea cehă a susținut că nu este vorba de ambasadă ci numai de un birou diplomatic (EG)
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 15
Debutul literar al reputatului re-gizor Alexander Hausvater a avut loc icircncă din 2017 cacircnd a lansat ro-manul-puzzle bdquoCe dacărdquo publicat la Editura Integral din București Cartea a cunoscut deja traduceri icircn limbile engleză franceză germană și chine-ză Au urmat icircn 2019 titlurile bdquoCaptiv icircn minerdquo și bdquoExperimentul Prdquo Recent a fost lansată o trilogie ndash romanele bdquoPenumbrardquo bdquoAici Radio Erosrdquo și bdquoDor călătorrdquo ndash care va deveni o tetralo-gie al patrulea roman fiind icircn curs de apariție Cele trei romane menționate au fost scrise icircn bdquoanul pandemieirdquo și au beneficiat de o dublă lansare una icircn 25 februarie 2021 cu participare fi-zică la Palatul Copiilor icircn organizarea Teatrului bdquoStela Popescurdquo din Capi-tală și a Editurii Integral iar cealaltă on-line o săptămacircnă mai tacircrziu orga-nizată de FCER și JCC Romacircnia
Prima lansare i-a reunit la prezi-diu pe scriitorii Varujan Vosganian și Doru Mareș actorii Carmen Tănase Manuela Hărăbor Sorin Aurel Sandu și Adrian Păduraru directorul Edi-turii Integral Costel Postolache și bineicircnțeles autorul
Varujan Vosganian l-a caracterizat pe Alexander Hausvater drept un bdquospi-rit neliniștit tumultuosrdquo Icircn cărțile lui acesta bdquodă indicații de regie fixează decorurilerdquo Cele trei cărți sunt scrise
icircn registre diferite dar au bdquoo tulpină comună trecerea icircn moarte a tatălui Personajele se creează și se călău-zesc unul pe celălaltrdquo
Doru Mareș a vorbit despre prie-tenia care icircl leagă de autor și despre emoția comună a icircnceputurilor icircn ca-rieră icircn toamna anului 2021 icircmplinin-du-se 30 de ani de la debutul regizoral icircn Romacircnia al lui Hausvater cu bdquoAu pus cătușe florilorrdquo de Fernando Ar-rabal și tot atacircția de la debutul vor-bitorului icircn calitate de cronicar literar
Carmen Tănase Manuela Hără-bor și Sorin Aurel Sandu au citit frag-mente din cele trei romane
Adrian Păduraru a descris stările pe care i le-a produs lectura roma-nelor lui Hausvater bdquoAm placircns am avut tot timpul o trepidație o stare de neliniște o curiozitate ca la romanele polițiste o liniște ca icircn fața unei lucrări filosofice o introspecție ca la un ro-man psihologicrdquo
Costel Postolache a vorbit despre toate cărțile autorului și a subliniat că trilogia lansată acum constituie bdquocerti-ficatul de garanție a calității literare a lui Alexander Hausvater Mă bucur că Editura Integral este parte a acestui fenomenrdquo
Autorul a analizat cum a fost trans-formată coerciția impusă de pande-mie pe scena teatrului icircntr-o nouă
moda l i t a t e de creație de data aceasta pe tăracircm literar bdquoVreau să vă vorbesc des-pre transferul bizar al unui artist aflat de 30-40 de ani doar icircn teatru care a căutat o viață icircntreagă un autor pe care să-l adapteze cu care să lucreze ndash și nu l-a găsit Deodată i se iau modalitățile de exprimare și nefiind un om angajat la stat sau un bi-rocrat sau un tehnocrat ajunge icircn tr-o situație icircn care nu poate să trăiască este sufocat de casă de oamenii pur-tacircnd măști de lipsa de sociabilitate Brusc icirci vin o sumedenie de povești Icircntr-adevăr o viață icircntreagă am cre-zut că sunt un povestitor un om care icircși creează o poveste și devine atacirct autorul cacirct și spectatorul ei Scriu și de-abia aștept pagina următoare pen-tru că habar nu am ce se va icircntacircmpla Pentru mine și pentru generația mea povestea nu este doar o formă de amuzament ci una de supraviețuire Prin prisma poveștii Șeherezada
supraviețuiește o mie și una de nopți Dacă nu l-ar fi făcut curios pe acel rege viața i-ar fi fost curmată după două sau trei nopțirdquo
Cea de-a doua lansare a fost mo-derată de Robert Schorr directorul Departamentului Cultură Istorie Artă Media al FCER care i-a prezentat pe invitați Silviu Vexler președintele FCER dr Aurel Vainer președintele de onoare al aceleiași instituții Mar-tin Salamon directorul ICR Tel Aviv Dan Romașcanu publicist israelian de limbă romacircnă Costel Postolache directorul Editurii Integral conf dr Răzvan Voncu de la Universitatea din București Maia Morgenstern ma-nagerul Teatrului Evreiesc de Stat din București actorul Constantin Flores-cu și autorul
Silviu Vexler s-a autocaracterizat drept bdquoun consumator de artă și lite-raturărdquo și i-a icircndemnat pe cititori să se oprească asupra acestor cărți El a povestit cum l-a cunoscut pe autor cu mai mulți ani icircn urmă la Timișoara icircntr-o sală plină de vacarm i-a atras atenția omul tăcut cu care a simțit o conexiune Mai apoi acesta bdquoa explo-datrdquo a vorbit o oră deloc plictisitor astfel icircncacirct o discuție ternă s-a trans-format icircntr-una animată despre pro-movarea culturii evreiești icircn SUA
Geni Brenda-Vexler a rememorat icircntacirclnirea cu regizorul Hausvater da-torită rolului Anne Frank pe care vor-bitoarea l-a interpretat pe scena TES Lucrul icircmpreună a marcat-o pozitiv și ca actriță și ca persoană
Martin Salamon l-a felicitat pe au-tor pentru activitatea literară bdquola fel de debordantă și prolifică precum cea de regizor Are un talent nemărginit foar-te aproape de ceea ce numim geniu Să atingi culmi ale performanței artis-tice icircn mai multe culturi icircn mai multe țări este foarte rarrdquo
Dr Aurel Vainer a afirmat bdquoL-am cunoscut pe Alexander Hausvater la teatru am fost de multe ori un specta-tor anonim Are un caracter impetuos năvalnic talentul lui iese la iveală icircn orice condiții Una dintre calitățile scri-sului său este mo-dernitatea
La icircnceputul lunii februarie Moha-mmad Mahmoud Al Khaja desemnat ambasador al EAU icircn Israel a depus jurămacircntul icircn fața premierului Moha-mmed bin Rashid Al Maktoum și a fost primit pentru prezentarea scrisorilor de acreditare de către președintele Is-raelului Reuven Rivlin Aceasta după ce icircn ianuarie Israelul și-a deschis ofi-cial ambasada la Abu Dhabi odată cu sosirea ambasadorului Eitan Naeh Ambasada EAU va fi la Tel Aviv
Cele două țări și-au normalizat relațiile după semnarea la Washin-gton a așa-numitelor Acorduri Abra-ham cu intermediere americană You-sef al Otaiba ambasadorul Emiratelor icircn SUA a salutat numirea lui Al Khaja și a declarat că acesta este un mare susținător al Acordurilor Abraham al schimburilor comerciale și investițiilor directe al păcii și stabilității regionale a relatat presa israeliană
La scurt timp după depunerea ju-rămacircntului noul ambasador al Emira-telor și-a inaugurat o pagină specială de Twitter unde a scris că bdquoeste icircn-cacircntatrdquo să-și poată lansa pagina ofici-ală icircn calitatea lui de prim ambasador al EAU icircn Israel bdquoAștept să icircntăresc relațiile dintre cetățenii din Emirate și din Israel prin promovarea păcii icircnțelegerii și prosperității popoarelor noastre și din icircntreaga regiune Mar-haba Bruchim Habaim și Welcomerdquo și-a icircncheiat el mesajul la care depu-tatul Michal Cotler-Wunsh i-a răspuns cu aceleași cuvinte icircn arabă ebraică și engleză bdquoAștept să ne icircntacirclnim și să stimulăm dezvoltarea relațiilor din-tre țările și popoarele noastrerdquo a adă-ugat deputatul
La Abu Dhabi se va construi un templu dedicat
celor trei religii avrahamiceIcircn 2022 EAU preconizează ridica-
rea unui templu pentru cele trei mari religii monoteiste din lume iudaismul creștinismul și islamismul Acesta se va numi bdquoCasa Familială Abrahamrdquo
Declarația a fost făcută de Moha-med Ahmed bin Sultan Al Jaber ambasadorul EAU icircn Rusia icircn ca-drul unui eveni-ment organizat la Muzeul Evreiesc și Centrul pentru Toleranță de la
Moscova Templul a precizat amba-sadorul va fi un loc pentru rugăciune dialog și educație icircn vederea realiză-rii unității credințelor
Cu toate că 75 la sută din populația Emiratelor este de rit musulman li-bertatea religioasă din țară a permis ridicarea de lăcașuri de cult creștine evreiești și pentru alte religii
Comunitățile evreiești din țările Consiliului de Cooperare
al Golfului au format o asociațieComunitățile evreiești din țările din
Golf ndash Bahrain Kuweit Oman Qatar Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite ndash au decis să-și unifice resur-sele formacircnd Asociația Comunităților Evreiești din Golf (ACEG) Chiar dacă fiecare comunitate este independen-tă ele au un obiectiv comun ndash de a sti-mula viața evreiască spre binele atacirct al rezidenților cacirct și al vizitatorilor
Grupul va acționa icircn comun sub icircndrumarea rabinului dr Elie Abadie din Dubai și a președintelui Ebrahim Dawood Nonoo din Bahrain Con-ducerea Asociației este compusă din membrii Comunităților din cele șase state din Golf care vor elabora icircmpre-ună proiecte vizacircnd sprijinirea vieții evreiești din ce icircn ce mai bogate din Golf Este icircn curs de finalizare Beth Din din Arabia pentru a soluționa pro-bleme legate de statutul personal moșteniri sau dispute de afaceri din regiune S-a creat acum și o Agenție de Certificare Arabă Cașer pentru a se impune aceleași standarde cașer icircn toate cele șase țări din Golf
bdquoȚările din Golf au sprijinit dez-voltarea vieții evreiești dar oda-tă cu stabilirea mai multor evrei și creșterea numărului de vizitatori tre-buie să ne gacircndim la necesitățile lor educaționale culturale spirituale și religioase prin elaborarea unor pro-grame și instituții care să servească acestor cerințe icircn creștererdquo a declarat rabinul Abadie bdquoAceasta poate fi rea-lizată prin punerea la un loc a resurse-lor noastrerdquo a afirmat la racircndul său Darwood Nonoo
EVA GALAMBOSCLAUDIA BOSOI
(Continuare icircn pag 20)
acordurile abraham dau roade
Primul ambasador al Emiratelor icircn Israel
Alexander Hausvater scriitorul
Potrivit unor cercetări recente ale istoricului Wally de Lang peste 100 de evrei din Olanda au fost trimiși la moarte de către naziști icircn anul 1941 cu un an icircnainte ca autoritățile ger-mane să icircnceapă deportările icircn masă spre camerele de gazare Victimele au fost capturate de pe străzile ca-pitalei Olandei icircn februarie 1941 icircn cadrul primelor raiduri naziste asupra evreilor din Europa de Vest și trimiși icircn lagărul de concentrare Mauthau-sen din Austria Wally de Lang spu-ne că 108 persoane au fost ucise icircn apropiere de localitatea Hartheim din Austria Oficial le-au fost atribuite ca-uze fictive de deces explică ea
Germania a invadat Olanda icircn luna mai 1940 și icircn următorii cinci ani mai mult de trei sferturi din populația evre-iască a fost ucisă Acțiunile de depor-tare icircn masă au icircnceput icircntre 22 și 23 februarie 1941 ca răzbunare pentru uciderea unui colaborator olandez nazist icircn timpul unei ciocniri violente bdquoAm crezut icircntotdeauna că primul tren cu prizonieri a plecat icircn iulie 1942 dar acești oameni fuseseră deja deportați la data de 27 februarie 1941 cu mult mai devremerdquo a declarat ea pentru BBC
Elementul de noutate constă icircn faptul că mulți dintre prizonieri au fost
uciși icircn camera de gazare de la Hart-heim Familiilor li s-au prezentat cau-ze false ale decesului și s-a presupus că bărbații au murit din cauza otrăvirii cu plumb icircn urma activităților miniere De Lang susține că au fost trimiși la Hartheim și uciși Pentru 108 dintre deținuți există dovezi că au fost uciși și incinerați la Hartheim spune ea dar cel mai probabil acestea nu sunt sin-gurele victime care și-au găsit astfel sfacircrșitul Ea a descoperit icircn arhivele germane că icircntre 1 și 6 septembrie 1941 cacircte 30 de prizonieri au fost icircnregistrați ca morți icircn fiecare zi La acea vreme toate decesele trebuiau icircnregistrate și istoricul este convins că oamenii au fost uciși icircncă de la so-sire cu săptămacircni icircnainte bdquoA fost un fel de laborator [pentru naziști] pentru a-și icircmbunătăți cunoștințele despre tot ceea ce am văzut la Auschwitz la o scară mult mai marerdquo susține Wally de Lang Icircn cadrul demersului său științific ea a identificat o serie de per-soane fotografiate icircn timpul detențiilor naziste din Amsterdam John Spel nepotul lui Aron Smeer unul dintre cei deportați a spus că ani de zile tot ceea ce avea era doar un nume iar acum grație descoperirilor lui De Lang cunoaște și chipul bunicului său
DAN DRUȚĂ
Peste 100 de evrei gazați icircn secret de naziști
16 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
Referirea este la disidența Uniunii Evreilor Romacircni aflată sub președinția lui Zelțer-Sărățeanu Evenimentul a avut loc icircn zilele de 27-28 ianuarie 1946 Congresul s-a bucurat de o largă publicitate Au parti-cipat și au rostit cuvacircntări ministrul Teohari Georgescu Constantin Doncea repre-zentant al FND Icircn numele Comisiei Aliate de Control a vorbit icircn idiș maiorul A Levy Relevante pentru orientarea Congresului și a organizației icircn general sunt cuvacircntă-rile rostite de președintele Sărățeanu și de avocatul D Rosenkranz secretar general precum și rezoluțiile adoptate Este semni-ficativ faptul că Zelțer-Sărățeanu vorbind despre fondatorii organizației și despre lup-ta dusă pentru emanciparea și dobacircndirea drepturilor pentru evrei nu pomenește nu-mele lui Filderman Icircn ceea ce-l privește pe Rosenkranz el l-a atacat pe cel mai impor-tant conducător al evreimii romacircne acuzacircn-du-l că refuză să colaboreze cu CDE că nu a luat atitudine față de regimul reacționar al lui Rădescu
Rezoluțiile Congresului s-au referit la icircncrederea organizației care trebuia acor-dată guvernului prezidat de dr Petru Gro-za Mulțumindu-i pentru icircnlăturarea discri-minărilor rasiale i s-a solicitat ca ultimele rămășițe ale regimului de prigoană să fie cacirct mai grabnic lichidate S-a hotăracirct sprijinirea străduințelor guvernului a forțelor democra-tice și progresiste contribuind astfel la opera de refacere și de consolidare democratică a țării De asemenea s-a hotăracirct ade-rarea UER la CDE Congresul a icircndemnat populația evreiască să participe la realizarea unității democra-tice evreiești pentru icircntărirea frontului unic al forțelor democratice chezășia libertății și securității tuturor cetățenilor țării Congre-sul și-a mai exprimat omagiul cuvenit Uni-unii Evreilor Romacircni din America ceracircndu-i să contribuie icircn continuare la ameliorarea situației evreilor romacircni la ridicarea presti-giului Romacircniei democratice O rezoluție re-flectă poziția organizației față de Palestina și precizează că bdquoUER susține cu simpatie străduințele constructive ale evreilor din Palestina și condamnă orice icircncercare de a icircnăbuși aceste strădanii prin măsuri restric-tive pe care le consideră profund nedrepte față de o națiune care s-a jertfit pe altarul marilor idealuri de dreptate și libertaterdquo
Icircn legătură cu dr Filderman Congresul a adoptat o rezoluție bdquoconstatacircnd că prin atitu-dinea sa de după 23 august 1944 dr Filder-man s-a abătut de la ideologia organizației și a nesocotit prevederile ei statutare primejduind astfel interesele populației evreiești din Romacircnia preconizacircnd izo-larea politică a evreilor romacircni și manifes-tacircnd icircn mod constant adeziunea la vechile concepții și metode politice care s-au dove-dit nefaste pentru evreii romacircni Refuzacircnd totodată sprijinirea forțelor democratice ale țării domnul dr Filderman s-a pus icircn afara cadrelor UER pe care n-o mai reprezintă și n-o mai poate angajardquo Prin rezoluție s-a stabilit sarcina UER de a contribui la demo-cratizarea comunităților a instituțiunilor de cult cultură și asistență socială Icircntreaga populație evreiască a fost icircndemnată să sprijine activitatea CDE să participe la re-alizarea programului respectivei organizații
Congresul a solicitat guvernului și diferi-telor instituții obștești să acorde neicircntacircrziat un sprijin eficace operei de refacere a vieții evreilor reveniți din refugiu și din deportare precum și a foștilor condamnați la muncă obligatorie Congresul și-a icircncheiat lucră-rile la 28 ianuarie 1946 Dintr-un comuni-cat semnat de Zelțer-Sărățeanu apărut icircn bdquoNeamul Evreiescrdquo din 4 martie aflăm că Filderman a protestat icircmpotriva excluderii lui de către Congres Icircn comunicat se ara-tă că la Congres au participat 109 delegați care au votat icircn unanimitate eliminarea lui Filderman
LYA BENJAMIN
E v r e i icirc n v i a ţ a p u b l i c ă
Congresul UER
Aparat de aer condiţionat care ucide virusurile şi germeniiCompania israeliană Tadiran a brevetat un apa-
rat de aer condiționat care poate ucide virusurile și alți germeni din aer Mai exact acest dispozitiv utilizea-ză peroxidul de hidrogen pentru a ucide 9999 din virusuri germeni și bacteriile din spațiile icircnchise fapt certificat icircntr-un laborator omologat de Agenţia pentru Medicamente din Statele Unite Prima tehnologie de acest tip bazată pe peroxid de hidrogen a fost instala-tă icircn seria sa de miniaparate de aer condiționat Sense Inverter disponibile icircn Israel
Mai multe companii globale de aparate de aer condiționat se află icircn negocieri cu Tadiran pentru a uti-liza tehnologia Air Care 02 Compania cu o experiență de 60 de ani a icircnceput cercetarea și dezvoltarea Air Care 02 icircn urmă cu trei ani cu mult icircnainte de debutul pandemiei de coronavirus icircnsă momentul lansării nu ar fi putut fi mai oportun decacirct icircn pre-zent Teh-nologia este e c o l o g i c ă subproduse-le derivate din amoniac și ozon fiind biodegradabile Mecanismul de autocurățare al produ-sului minimizează icircntreținerea necesară și asigură că praful nu icirci va afecta eficiența bdquoCercetările efectuate de Organizația Mondială a Sănătății au constatat că mediul icircn care locuim acasă este de cinci ori mai po-luat decacirct cel din aer liber ceea ce provoacă infecții icircn racircndul a milioane de oameni din icircntreaga lume Cu cacircțiva ani icircn urmă am decis să devenim lider icircn do-meniul tratării aerului și al obţinerii unei locuinţe pline de aer sănătosrdquo susţine CEO-ul companiei Tadiran Moshe Mamrud
produsese o furtună a citokinelor şi disfuncţionalităţi ale organelor Dr Dror Mevorach de la Centrul Medi-cal Hadasa unde a fost folosit medicamentul este de părere că acest tratament este cu atacirct mai important cu cacirct poate fi aplicat oricărui pacient indiferent de cacirct de gravă este starea lui Aceste tratamente susţin au-torităţile israeliene pot deveni o alternativă viabilă icircn cazul perpetuării unor mutaţii ale virusului pentru care vaccinul nu oferă imunitate
Icircn prezent peste 50 din populaţia Israelului a fost imunizată prin vaccinare icircnsă cercetările privind o po-sibilă schemă de tratament rămacircn o parte importantă icircn lupta icircmpotriva pandemiei
Importantă descoperire arheologică icircn domeniul Holocaustului
Arheologii au descoperit plăcuțele de identificare a patru cop ii uciși de naziști icircn lagărul de exter minare Sobibor din estul Po-loniei Yoram Haimi arheolog la Autoritatea Antichităților din Israel a precizat că fiecare plăcuță de identificare din metal este diferită și cel mai probabil a fost oferită co-piilor de către părinți icircnainte să fie separați icircn speranța că acestea icirci vor ajuta pe copii să revină acasă bdquoFiecare mic artefact descoperit scoate la iveală o poveste Este po-vestea comunității din care prove-
neau icircnainte să ajungă la Sobiborrdquo a adăugat Haimi care a făcut parte din echipa ce a desfășurat lucrările de excavare icircn Polonia și al cărui unchi a fost ucis icircn acest lagăr
Cercetările arheologilor au descoperit și camera de gaza-re a lagărului care acoperea o suprafață de 350 de metri pătrați și conținea opt icircncăperi Avacircnd icircn vedere dimensiunile bdquoputem spune că erau băgați cacircte 800 sau 900 de oameni icircn această cameră de gazare și pornind motorul puteai ucide icircn 10 minu-te 900 de oameni Este o fabrică pentru ucisrdquo a spus Haimi potrivit Live Science
Icircntre 2012 și 2014 arheologii au mai găsit alte trei plăcuțe icircn bdquozona de ucidererdquo a lagărului care conținea o cameră de gazare un crematoriu și o groapă comună
Fiecare plăcuță conține numele copilului data de naștere și orașul natal fapt ce i-a ajutat pe arheo-logi să afle mai multe despre viețile acestora Toți copiii au fost aduși din Amsterdam iar unii dintre cei
identificați mai recent au făcut parte dintr-o deportare icircn masă a aproape 1300 de copii cu vacircrste cuprinse icircntre 4 și 8 ani care au fost separați de părinții lor și trimiși la gazare imediat ce ajungeau la Sobibor
ŞTIINŢA
ŞI VIAŢA
D o u ă n o i m e d i c a m e n t e icirc ş i a r a t ă e f i c i e n ţ a icirc n t r a t a r e a C O V I D
Inovaţii icircn cercetarea din domeniul neurologiei
Cercetătorii de la Universitatea Ben-Gurion din Neghev au dezvoltat o nouă metodă pentru diagnos-ticarea rapidă a patologiei vaselor de sacircnge cerebra-le care ar putea conduce la boli neurodegenerative neurologice și psihiatrice au anunţat reprezentanţii instituţiei de icircnvăţămacircnt superior Această nouă abor-dare medicală se bazează pe analiza modelelor de activitate cerebrală Metoda a fost dezvoltată de prof dr Dan Milikovsky și prof dr Alon Friedman de la De-partamentele de Fiziologie și Biologie Celulară Științe Cognitive și Cerebrale ale Universității Ben-Gurion Constatările savanţilor israelieni arată că pacienții cu boala Alzheimer și alte afecțiuni ale creierului prezintă o activitate asemănătoare convulsiilor epileptice care poate fi detectată prin intermediul electroencefalogra-melor Această activitate anormală reflectă modificări patologice ale disfuncției vaselor de sacircnge ale creie-rului care contribuie conform studiilor recente la pa-togeneza diferitelor tulburări neurodegenerative și icircn cazul altor tulburări neuropsihiatrice Tehnologia a fost testată cu succes pe animale și zeci de pacienți și este acum validată pe baze de date mari cu icircnregistrări ale rezultatelor EEG a mii de pacienți bdquoAceastă nouă abordare pentru diagnosticarea afecțiunilor neurologi-ce bazată pe analiza modificărilor vaselor de sacircnge din creier poate fi valoroasă pentru depistarea preco-ce a bolii Alzheimer și a altor afecțiuni neurologice icircn stadiul icircn care tratamentul poate icircncetini progresia bo-liirdquo a afirmat Josh Peleg CEO al BGN Technologies companie a Universității Ben-Gurion din Neghev Grupaj realizat de DAN DRUŢĂ
O nouă speranţă pentru tratarea infecţiei cu SARS-CoV-2 vine din Israel Pacienţi trataţi cu două noi me-dicamente ndash EXO-CD24 şi Allocetra ndash au avut reacţii foarte bune Primul s-a dovedit extrem de eficient icircn a stopa furtuna de citokine icircn timp ce al doilea a reglat răspunsul imunitar pentru 19 dintre cei 21 de bolnavi de COVID-19 care au beneficiat de tratament
Centrul Medical Sourasky din Tel Aviv a oferit date despre acest nou tratament Potrivit reprezentanţilor instituţiei toţi cei 30 de pacienţi afectaţi de forme grave ale bolii care au beneficiat de tratament cu EXO-CD24 s-au vindecat 29 dintre ei s-au vindecat icircntr-un inter-val de două-trei zile iar cei mai mulţi au fost externaţi din spital după cinci zile Dr Shiran Shapira directorul laboratorului a precizat că tratamentul se administrea-ză prin inhalare şi ajunge direct la plămacircni fără a fi constatate alte efecte adverse
Icircn ceea ce priveşte Allocetra un medicament care reglează răspunsul imunitar el a fost administrat unui grup de 21 de pacienţi dintre care 19 au fost exter-naţi icircn cinci-şase zile Aceştia sufereau de comorbi-dităţi ndash obezitate şi boli cardiovasculare iar infecţia le
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 17
ca stat nemem-bru al ONU icircn
urma votului Adunării Generale Ca stat nemembru al ONU Palestina s-a icircnscris și icircn CPIrdquo Astfel bdquoCPI a spus că nu este de competența sa să de-cidă asupra statalității Palestinei ci acceptă calitatea de stat recunoscută de Adunarea Generală a ONUrdquo Aeyal Gross a mai spus că bdquoicircn cazul Pa-lestinei icircntrebarea este dacă un stat care nu a existat niciodată icircnainte de ocupare poate dobacircndi acest atribut icircn timp ce ar fi fost ocupatrdquo
Profesorul a amintit că la primirea Palestinei ca stat nemembru al ONU și al CPI singura țară membră care a protestat a fost Canada bdquoAcum poli-ticienii care nu au protestat atunci ar trebui arate că deși Adunarea Ge-nerală a acceptat Palestina ca stat nemembru al ONU aceasta nu este un statrdquo
Ca și Israelul SUA Rusia China India și Turcia nu sunt membre ale Curții Procurorul-șef al Israelului Avi-
chai Mandelblit a spus pentru Times of Israel că bdquolansarea anchetei icircmpo-triva Israelului subminează icircnsăși legi-timitatea Curțiirdquo dovedind că aceasta nu are independență politică Mandel-blit a mai precizat că oficialitățile juri-dice israeliene urmăresc evoluția ca-zului și că acestea sunt gata să aducă argumente icircmpotriva celor ridicate de procurorul-șef al CPI El a mai adău-gat că negarea jurisdicției Curții Pe-nale Internaționale asupra Israelului are o largă susținere internațională atacirct din partea guvernelor cacirct și a unor experți icircn drept pe care Benso-uda le-a ignorat De altfel ancheta se referă (icircn mod convenabil pentru pa-lestinieni) la evenimentele care s-au produs după 13 iunie 2014 deci CPI nu va investiga răpirea și uciderea de către teroriștii palestinieni a celor trei adolescenți israelieni Eyal Yifrach Gi-lad Shaer și Naftali Fraenkel
bdquoDeschiderea procesului este icircncă foarte departerdquo este de părere Aeyal Gross bdquoIcircn primul racircnd să nu uităm că se icircncheie mandatul actua-lului procuror-șef al CPI Nu știm ce priorități va avea cel care va ocupa această funcție
La icircnceperea anchetei se respec-tă principiul comple mentarității adică CPI nu poate lansa o investigație dacă statul respectiv a cercetat respectiva problemă Deci investigatorul va tre-bui să analizeze dacă cercetările care au fost făcute de Israel privind moartea unor civili palestinieni sunt considerate suficiente și dacă răspunsul va fi unul afirmativ nu va mai aborda această cauză Să ne amintim de exemplu că icircn cazul unor militari englezi acuzați de torturarea unor civili icircn Irak procu-rorul CPI a decis să nu mai continue investigația fiind mulțumit de cercetă-rile britanicilor Pe de altă parte folosi-rea forței de către Hamas inclusiv prin tirurile cu rachete trase asupra civililor nu a fost niciodată cercetată de liderii Hamas O astfel de investigație poate dura ani de zilerdquo
V-am prezen-tat cacircteva extra-
se din stenogramele ședințelor Con-siliului de Miniștri și ale Consiliului de Cabinet din perioada guvernării Ion Antonescu care se suprapune peste perioada Holocaustului din Romacircnia Sunt stenograme din documente pu-blice ale statului romacircn pe care le poate consulta oricine la Arhivele Sta-tului sau Arhivele Militare Naționale după caz
Rezultatul acestor ședințe rezulta-tul aces tor discuții s-a materializat icircn peste 300 000 de evrei din Romacircnia și nu numai care au fost executați la ordinul lui Ion Antonescu și al celor din jurul său
Dar mai mult decacirct atacirct aceste trei șe dințe din care am ales să vă pre-zint un fragment au și un alt numitor comun ndash un participant activ la aceste ședințe și anume Mircea Vulcănescu la momentul respectiv subsecretar de stat la Ministerul Finanțelor persoana care a fost responsabilă icircn mod direct după cum demonstrează chiar restul stenogramelor de jefuirea evreilor care erau deportați icircn Transnistria
Veți găsi dacă aveți curiozitatea icircn acele stenograme toate inter ven-țiile lui Mircea Vulcănescu pentru a operaționaliza la maximum posibil procedura de jefuire a acelor oameni care se icircndreptau spre moarte Nu este o opinie personală și nu este o opinie care să judece activitatea lui Mircea Vulcănescu icircn rest Este pur și simplu ceea ce scrie icircn stenogra-mele statului romacircn
Mircea Vulcănescu este criminal de război condamnat condamnat nu doar icircn perioada rsquo45-rsquo48 după război condamnarea lui ca criminal de război a fost reconfirmată icircn 2019 deci acum 2 ani de justiția Romacircniei democratice de după Revoluție și rămacircne așa cum va rămacircne și icircn continuare un crimi-nal de război de pe urma căruiahellip mai exact de pe urma deciziei căruia oame-nii au fost omoracircți Oameni nevinovați Și repet pentru cei care doresc toate aceste lucruri le găsiți icircn stenogramele Consiliului de Miniștri și ale Consiliului de Cabinet din acea perioadă
Aș vrea să vă mai icircmpărtășesc o scurtă foarte scurtă poveste
Iom Kipur este ziua cea mai sfacircn-tă a poporului evreu Tot acum peste 80 de ani reprezentanții Mișcării Le-gionare aflați la Cacircmpulung Moldove-nesc l-au scos din casa lui pe rabinul orașului l-au dezbrăcat și l-au icircnjugat la un car apoi l-au pus pe fiul său să conducă acel car prin oraș timp icircn care alți legionari i-au vandalizat casa au vandalizat sinagoga și i-au dat foc I-au
omoracirct icircn mod evident pe amacircndoiSunt doar cacircteva exemple din ac-
tele inimaginabile de violență inuma-nă și inutilă pe care le-au stacircrnit atacirct Guvernul Antonescu cacirct și Mișcarea Legionară
Nu aș fi vrut să menționez aces-te lucruri astăzi dacă nu aș fi văzut că aceste tentative de reabilitare a Mișcării Legionare de reabilitare a lui Ion Antonescu și a celor care i-au permis să facă tot ce a făcut ndash Mircea Vulcănescu fiind unul dintre ei Valeriu Gafencu fiind alt om și lista continuă ndash nu ar fi devenit din ce icircn ce mai publice
Nu aș fi intervenit dacă nu ar exis-ta și două proiecte de legi icircn prezent aflate la Senat care să dorească să reintroducă indemnizațiile oferite de statul romacircn pentru foștii legionari urmașii lor și urmașii criminalilor de război sau ai celor care au făcut par-te din organizațiile naziste Este o umilință icircngrozitoare la adresa victime-lor Holocaustului la adresa puținilor supraviețuitori ai Holo caustului care mai trăiesc icircn ziua de astăzi să vadă toate aceste lucruri la fel cum pot să vadă icircn centrul Bucureștiului o clădi-re pe care scrie bdquoMișcarea Legionarărdquo
Dar faptul că icircn plenul Senatului Romacircniei se icircncearcă rescrierea isto-riei faptul că un senator al Parlamen-tului Romacircniei icircl evocă cu patos ndash nu contest acest lucru ndash pe un om care este criminal de război condamnat de două ori pentru tot ceea ce a făcut este o rușine nu doar la adresa Par-lamentului Romacircniei ci și o rușine la adresa Romacircniei icircn sine
Este pentru prima dată cacircnd vor-besc la acest microfon deși de-a lungul anilor am venit de foarte multe ori icircn Se-nat Am apreciat icircntotdeauna colabora-rea impecabilă avută cu toate grupurile parlamentare pentru toate inițiativele pe care le-am introdus icircn Parlament indiferent dacă a fost vorba de spriji-nirea supraviețuitorilor Holocaustului indiferent dacă a fost vorba despre in-stituirea Muzeului Istoriei Evreilor și al Holo caustului din Romacircnia
Le mulțumesc din nou acelor co-legi ndash și celor care sunt icircncă membri și celor care nu mai sunt
Dar vreau să vă reamintesc că răspunderea față de istorie și față de acești oameni nu aparține doar comunităților evreiești nu aparține doar Guvernului Parlamentul este reprezentantul poporului romacircn și fiecare dintre dumneavoastră este responsabil de protejarea memoriei acestor oameni de protejarea lecțiilor care trebuie icircnvățate din ceea ce s-a icircntacircmplat atunci
Nu lăsați astfel de derapaje să de-
Austria strategie de combatere a antisemitismuluiRecent Guvernul austriac a elaborat o strategie com-
plexă de combatere a antisemitismului a relatat presa austriacă Proiectul a fost prezentat de Karoline Edtsta-dler ministrul federal pentru UE și pentru Constituție și de vicecancelarul Werner Kogler Au participat Oskar Deut-sch președintele Comunității Evreilor din Viena și Katha-rina von Schnurbein coordonatoare a Comisiei Europene icircn combaterea antisemitismului
Karoline Edtstadler a subliniat că pentru Guvernul aus-triac combaterea antisemitismului este o preocupare im-portantă deoarece bdquoAustria are o responsabilitate istorică mai ales legată de consecințele Holocaustului cel mai icircn-tunecos capitol din istoria noastrărdquo Amintind ultimele inci-dente antisemite din țară vorbitoarea a menționat bdquovalul de teorii conspiraționiste cu conținut antisemit prezent pe internet idei care pot ajunge din lumea virtuală icircn lumea realărdquo Referindu-se la strategia națională ea a arătat că cele 38 de măsuri cuprinse icircn ea din partea diferitelor mi-nistere vor fi un stimulent icircn combaterea antisemitismului și sprijinirea vieții evreiești
Vicecancelarul Werner Kogler a vorbit și el despre res-ponsabilitatea istorică a Austriei și obligația de a lua poziție
icircmpotriva antisemitismului bdquoTrebuie să protejăm siguranța evreilor din țara noastrărdquo a spus el Printre obiective-le strategiei se află protecția sinagogilor și intensificarea educației despre iudaism
Vorbind despre noua strategie a guvernului Oskar Deutsch a remarcat că bdquoevreii sunt primii afectați de discri-minarerdquo Astfel icircn 2019 s-au icircnregistrat 550 de incidente antisemite potrivit unui raport comun al Comunității Cul-turale Israelite din Viena și al Forumului icircmpotriva Antise-mitismului de două ori mai multe ca icircn urmă cu cinci ani
bdquoReizbucnirea incidentelor antisemite se manifestă sub mai multe forme principala metodă de atac icircndrep-tacircndu-se icircmpotriva proprietăților evreiești Intensificarea extremismului de dreapta icircn Austria și pe continent a fost fundamentală icircn provocarea acestor incidenterdquo subliniază raportul
bdquoAustria nu este o insulă Din păcate creșterea inci-dentelor antisemite poate fi urmărită peste tot icircn Europardquo a constatat Oskar Deutsch bdquoCombaterea antisemitismului nu este o sarcină numai pentru evrei ci și pentru icircntreaga societate icircn ansamblu Datele din 2019 arată că a sosit momentul icircn care trebuie să acționămrdquo (EG)
Silviu Vexler faptul că un senatorhellip(Urmare din pag 2)
(Urmare din pag 2)
vină reprezentative pentru Parlamen-tul Romacircniei
Vă mulțumesc mult (Aplauze)
Răspunsul senatorului Sorin Lavric
Mulțumesc doamnă președintăDragi colegiAm atacirctea de spus că nu știu cu
ce să icircncepIcircnțeleg că reacția domnului de-
putat Vexler a fost pricinuită de cele două declarații politice pe care le-am ținut aici icircn plenul Senatului icircn privința lui Valeriu Gafencu și a lui Mircea Vulcănescu Pe amacircndoi i-am elogiat pentru că icirci consider niște fi-guri emblematice ale culturii noastre figuri care au fost ținute sub obrocul comunist atacircția ani Nu voi icircnceta icircn continuare să vorbesc cu venerație despre martiri despre eroi și despre acei deținuți politici a căror singură vină este că s-au opus comunismului
Icircmi vine să-l icircntreb pe domnul Vexler nu vă supărați cine a adus co-munismul icircn Romacircnia Icircmi răspundeți dumneavoastră sau vă spun eu
Dacă aveți acribia datelor crono-logice și povestiți de acele represalii suferite de evrei icircn timpul regimului lui Antonescu de ce nu vorbiți de acel atentat cu bombă din Senatul Ro-macircniei făcut de un comando de trei evrei Cacircnd 8 august 1920 Păi pe 8 august 1920 nu era picior de legio-nar icircn țara asta Dumneavoastră aveți o obsesie cu legionarii și dacă cineva
vorbește frumos despre Gafencu sau despre Vulcănescu recurgeți la același tertip atacirct de facil și anume al stigma-tizării fascist legionar și așa mai de-parte Iertați-mă nimeni nu vă mai ia icircn serios
Nu mă dezic o iotă de cuvintele pe care le-am spus despre Vulcănescu sau despre Gafencu și voi continua să-i omagiez mai departe
Nu uitați că elogiul meu l-am făcut icircn cursul unei declarații politice iar dumneavoastră icircn calitate de depu-tat știți că senatorul nu trebuie să dea socoteală pentru declarațiile lui politi-ce Nimeni nu poate trage la răspun-dere Și atunci de ce dumneavoastră deputat veniți icircn Senatul Romacircniei și mă trageți pe mine de urechi că vor-besc despre Vulcănescu Nimeni nu o face nici președintele statului romacircn nici doamna președintă a Senatului ni-meni Veniți dumneavoastră să o faceți Aici e Romacircnia aici nu e Facircșia Gaza
Trebuie să modificați Constituția dacă vreți ca senatorul să fie tras la răs-pundere pentru declarațiile lui politice Altminteri vă icircncredințez că admones-tarea dumneavoastră nu doar că nu are darul de a mă intimida dimpotrivă icircmi dovedește că sunt pe drumul cel bun
Cam atacirct am avut de spus Voi continua la fiecare declarație politică să evoc o figură istorică legendară care a fost victima regimului comunist
Și icircncă o dată vă icircntreb cine a adus comunismul icircn Romacircnia
Mulțumesc (Aplauze)
Curtea Penală Internațională acuzată că icircncalcă principiul independențeihellip
18 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
Icircntr-o ediție a emisiunii bdquoJocuri de cuvinterdquo produsă de asociația catolică Signis Romacircnia și realizată de Ștefan Colceriu cercetător la Institutul de lingvistică bdquoIorgu Iordan ndash Al Rosettirdquo a fost invitată Francisca Băltăceanu emi-nent filolog clasic teolog și ebraist prof univ dr la Univer-sitatea din București
Moderatorul i-a propus interlocutoarei o evocare a oa-menilor care au format-o bdquoDespre părinți spuneam că nu vorbesc pentru că e prea subtilă relațiardquo Dar a vorbit des-pre relația cu monseniorul Vladimir Ghika și cu tacircnărul preot catolic Anton Demeter care icirci ducea pe tineri bdquoicircn ex-cursii creacircnd icircntre noi o atmosferă de prietenie colegiali-tate pace bucurierdquo
Despre profesorii care au influențat-o ca filolog ea a povestit bdquoAm dat la Limbi clasice unde am descoperit o lume minunată a profesorilor Să-i pomenesc pe cacircțiva Petru Creția ndash racircdeam pe urmă spuneam că lumea se icircm-parte icircn două cei care au făcut verbul grec cu Petru Creția și ceilalți adică avea o minte clară și un fel de a preda icircncacirct ne-a limpezit totulrdquo
Cicerone Poghirc bdquoera un om extraordinar filolog și mai ales indo-europenist Gramatica comparată a limbii grecești latine și indo-europene a fost pentru noi un text de vrajă nemaipomenit pentru că icircl făcuserăm cu el Ne-a predat și albaneză lituaniană niște cursuri imposibile pe care le făcea sacircmbăta după-amiaza ne adunam de la toa-te facultățile căci crea icircn jurul lui o atmosferă de farmecrdquo
Profesorul Mihai Nichita de istoria literaturii latine bdquose uita cracircncen icircn foi nu ridica ochii nu citea ci icircți spunea atacirct de dens icircncacirct te străduiai să iei notițe cuvacircnt cu cu-vacircnt și tot mai trebuia să torni un pic de apă ca să-ți dai seama ce a spus Ne icircnvăța să gacircndim și să scriemrdquo
bdquoUn alt fel de profesor era Iancu Fischer ndash de literatură latină istoria limbii latine și istoria limbii grecești ndash de o mare claritate icircn predare Ne plăcea de el că ne lăsa pa-uzele mai lungi pentru că avea timp să spună tot ce era esențial și cu libertate de prezentare Icircn același timp ne ducea la muzee și ne arăta ce-i de văzut acolo la concerte
ne icircnvăța să ascultăm muzică Avea o delicatețe icircn felul de a se purta cu fiecare dintre noi care mi-a rămas icircn sufletrdquo
bdquoCu totul altfel era doamna Lucia Wald Icircmi spuneau cei cu dosarul prost care puteau să fie prigoniți că niciodată nu le-a dat note mai mici pe considerente politice Preda foarte dens foarte mult Nu aveam manuale și atunci ne era util tot ce ne spunea Noi studenții i-am rugat pe ea și pe profesorul Fischer ndash fiind evrei ne-am gacircndit că nu o să se lege nimeni de ei ndash să facem un seminar despre sfacircn-tul Augustin Seminarul cu domnul Fischer a fost absolut fermecător ne-am icircmprietenit cu sfacircntul citindu-i Confesi-unile Și doamna Wald s-a specializat icircn opera lui tot de gura noastrărdquo
Alexandru Graur era bdquoun foarte mare lingvist specia-list icircn gramatică comparată indo-europeană Cacircnd a murit profesorul Poghirc mi-a zis laquoA murit ultimul om care le știa pe toateraquo Și avea o generozitate și un fel de a vorbi cu noi Cacircnd am susținut teza de doctorat (ca profesor coor-donator) a venit cu nu știu cacirctă vreme icircnainte de frică să nu icircntacircrzie Mă intimida prin bunătatea lui avea o măreție involuntară Icircți dădea cărți icircți dădea idei icircți dădea oricerdquo
Profesorul Alexandru Niculescu un mare romanist pe care icircl cunoștea foarte puțin a ajutat-o atunci cacircnd ea asistent universitar fiind a fost anchetată de Securita-te pentru că spre a le preda studenților o limbă moartă precum armeana veche citise cu ei din Noul Testament bdquoAlexandru Niculescu era secretar de partid dar icircși folosea funcția pentru a face bine M-a icircnvățat ce să răspund icircn fața Senatului Universității și am fost lăsată icircn pacerdquo
CLAUDIA BOSOI
Francisca Băltăceanu despre profesorii săi
2Day ambassador 2021
Conferința Internațională de diplomație și afaceri globale pentru liceeni
Nicolae Cajal ndash 17 ani de la deces
7 martie 2004 a fost o zi plină de tristețe pentru evreii din Romacircnia dar nu numai pentru ei ci și pentru lumea științifică și societatea civilă din țară Icircn acea zi au pierdut o mare persona-litate pe acad prof dr Nicolae Ca-jal un mare specialist icircn virusologie președintele Federației Comunităților Evreiești respectat icircn țară și icircn stră-inătate deopotrivă Specialiștii cu-nosc bine va-loarea activității sale științifice reamintită anual prin sesiunile or-ganizate de Aca-demia Romacircnă Institutul de Vi-rusologie de alte foruri la inițiativa fiicei sale Irina Cajal Marin Dar me-ritele lui nu s-au limitat doar la atacirct ci au icircmbrățișat domenii dintre cele mai diverse
A fost timp de un deceniu preșe-dintele FCER și această perioadă poate fi calificată pe drept cuvacircnt ca o icircnnoire un reviriment al vieții evreiești din Romacircnia Ca și numele predece-sorului său rabinul Moses Rosen numele profesorului Cajal a atras icircn activitatea comunității personalități binecunoscute din lumea evreiască și nu numai A avut prieteni pretutin-deni fapt evident și atunci cacircnd se organiza acea faimoasă bdquocasă des-chisărdquo de ziua lui de naștere sau de ziua onomastică atunci oricine dorea putea să-l felicite fără vreo invitație formală Și casa lui era icircntotdeauna plină ndash evrei romacircni persoane venite din străinătate și bineicircnțeles fami-lia Era un prieten devotat gata să icircntindă o macircnă de ajutor celor care aveau nevoie Prof Cajal considera că aceasta este o mițva care trebuie icircndeplinită icircn orice condiții
Icircn afara faptului că era un bun evreu că se macircndrea că aparține acestei etnii care a dat Romacircniei (și lumii) atacirctea valori că ținea la Statul Israel ca la o a doua patrie profesorul Cajal era un patriot un bun romacircn El nu a pregetat să-și folosească influența relațiile ndash care se icircntindeau pe cel puțin trei continente ndash ca să susțină Romacircnia Demersurile lui au contribuit la acceptarea țării noastre icircn diferitele organisme internaționale după 1989
Combaterea antisemitismului a fost una dintre principalele lui preo-cupări Teza lui realsemitismul s-a bazat pe importanța cunoașterii reci-proce dintre evrei și romacircni sau ex-trapolacircnd icircntre evrei și populația ma-joritară a țării icircn care trăiesc evreii O idee plină de umanism atacirct de carac-teristică acestui om care a și aplicat-o icircntreaga lui viață și pe care noi cei de astăzi trebuie să o păstrăm vie
Să icirci fie amintirea binecuvacircntată (EG)
Conferința Internațională de Diplomație și Afaceri Globale - 2DAY AMBASSADOR organizată de Cen-trul Educațional Laude-Reut a ajuns anul acesta la cea de a X-a ediție desfășurată icircn două sesiuni online icircn lunile februarie și martie 2021 La prima sesiune care a avut loc pe 9 fe-bruarie au participat 270 de elevi de 14 -17 ani de la 31 de licee publice și private din București Sibiu Craiova Iași și Israel
Elevii au asistat la prezentări și dezbateri susținute de membri ai cor-pului diplomatic intelectuali și uni-versitari de prestigiu Moderator și coordonator al evenimentului a fost ES Adrian Cioroianu fost ambasa-dor al Romacircniei la UNESCO istoric și profesor universitar membru al La-ude-Reut Board of Trustees și men-tor de diplomație Laude-Reut El le-a prezentat elevilor istoria diplomației pornind din cele mai vechi timpuri cu personalități care au făcut faimoasă această nobilă profesie Daniela Gicirct-man secretar de Stat la MAE pentru afaceri interinstituționale a vorbit des-pre asistenţa pentru dezvoltare pe componenta educaţională şi cultura-lă oferită de Ministerul Afacerilor Ex-terne icircn scenariul diplomației hibride Eyal Ram director icircn cadrul Ministe-
rului Educației din Isra-el a subliniat eforturile depuse de Ministerul Educației din Israel de a integra Diaspora și de a păstra legăturile prin educație menționacircnd resursele profesionale și emoționale la care profesorii au recurs icircn această perioadă de școală online prin in-ventivitate și originali-tateElevii au pus icircntrebări
și au inte rac ționat cu invitații care le-au icircmpăr tășit din cunoștințele și expe-riența lor Astfel David Saranga am-basadorul Statului Israel icircn Romacircnia care este și mentor de diplomație la școala Laude-Reut a ținut expunerea bdquoProcesul de pace icircn Orientul Mijlociu prin acorduri multilaterale precum Acordurile Abraham și normalizarea relațiilor dintre Israel și Marocrdquo
Prof univ dr Adrian Streinu-Cer-cel a vorbit despre bdquoCriza sanitară și de securitate generată de pandemia COVID-19rdquo
bdquoImpactul Brexit asupra educației și schimburilor academicerdquo a fost abor-dat de Dan Mihalache fost ambasa-dor icircn Marea Britanie și actualmente ambasador icircn Cipru Jonathan Davis director al Raphael Recanati Inter-national School ndash Lauder School for Government Strategy and Diplomacy (Israel) s-a referit la bdquoModalitățile de creare a unui mediu academic sigur icircn timp de pandemie - modelul IDC Herzliya Israelldquo Icircn plus o serie de ambasadori romacircni au vorbit despre activitatea diplomatică icircn condiții de pandemie
Tova Ben Nun-Cherbis președinte fondator Laude-Reut i-a icircncurajat pe elevi să fie curioși icircncrezători și
activi și a anunțat concursul de public speaking pe teme diplomatice la care sunt invitate școlile incluse icircn proiect alături de elevii Laude-Reut
Icircn cadrul celei de a doua părți a sesiunii la 10 martie au fost premiați cacircștigătorii concursului de public speaking desfășurat online pe 1 mar-tie 2021 la care elevii bucureșteni alături de cei din Craiova Iași Sibiu și Israel au răspuns cu entuziasm provocării lansate de Complexul Educațional Laude-Reut de a juca ro-lul de ambasadori ai diverselor țări
Iată lista cacircștigătorilorPentru gimnaziuMaria Belceanu clasa a VIII-a
Școala Gimnazială Cezar Bolliac București ndash locul 3 icircn poziția de amba-sador al Greciei Teodora Maria Cio-banu clasa a VIII-a Școala Gimnazi-ală Federico Garcia Lorca București ndash locul 2 ndash Spania Maria Kehayian clasa a VIII-a Complexul Educațional Laude-Reut București locul 1 ndash Israel
Pentru liceuTheia Hartenis clasa a XI-a
Complexul Educațional Laude-Reut București locul 3 icircn poziția de am-basador al Franței Romana Trușcă clasa a X-a Complexul Educațional Laude-Reut București locul 2 ndash Ru-sia Dara Nițu clasa a X-a Comple-xul Educațional Laude-Reut locul 1 ndash Statele Unite
Premianții au retrăit emoțiile con-cursului la momentul prezentării discursurilor lor icircn fața diplomaților Romacircniei și Israelului membri ai Laude-Reut Board of Trustees am-basadorii Emil Hurezeanu Luca Ni-culescu Adrian Cioroianu Luminița Odobescu Sorin-Dan Mihalache Lazăr Comănescu David Saranga Tamar Samash Avi Millo precum și pentru prima dată Bogdan Măniloiu ambasadorul Romacircniei icircn Canada
Sesiunea finală 2Day Ambassador 2021 a fost moderată din Israel de Jonathan Davis director al Raphael Recanati International School ndash Lau-der School for Government Strategy and Diplomacy (Israel) icircn calitate de prieten și mentor Laude-Reut
Cacircștigătorii concursului de public speaking 2Day Ambassador 2021 au primit medalii și cartea 186 de trepte mărturia lui Alexandru Marton evreu de origine romacircnă supraviețuitor al lagărului de concentrare de la Mau-thausen
CRISTINA MARIN
Cacircștigătorii concursului de public speaking
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 19
Aici icircn Israel trăim vremuri pe cacirct de interesante pe atacirct de presante Pe de o parte multiplele semne de icircntrebare legate de viitoarele relații cu noul președinte american (după povestea de dragoste cu ultimul) Pe de altă parte Covid-19 o pan-demie care nu pare a avea de gacircnd să-și ia desaga la spinare și să dis-pară
Uneori mă icircntreb cum rezistăm cum reușim să ne ocupăm de toate cele de mai sus dar icircn același timp neuitacircnd de pericolul securității naționale și personale (Iranul Ha-masul Hezbollah) Cum reușim să ținem pasul cu toate aceste mari și deloc mărunte probleme
Iată cel puțin parțial răspunsulPovestea e relativ nouă și bine
cunoscută Grație eforturilor de-puse de fosta Administrație ame-ricană patru state arabe Uniu-nea Emiratelor Arabe Bahrein-ul Marocul și Sudanul au hotăracirct să recunoască Israelul și să accep-te relații diplomatice cu statul care pacircnă deunăzi era ostracizat
Senzația pe care au provocat-o imediat articolele și comentariile era că bdquomireasardquo (adică Israelul) era mult mai mulțumită și chiar mai fericită de bdquomariajrdquo decacirct cei patru bdquomirirdquo Icircn marea majoritate a repor-tajelor din Abu Dhabi sau Bahrein se vorbea de intensele pregătiri pe care le fac cei icircn cauză pentru a primi turiștii israelieni dornici să viziteze cea mai icircnaltă clădire din lume Pacircnă aici nimic nou Dar iată o poveste care denotă superficiali-tatea celor care au scris și au vor-bit nu prea frumos despre luna de miere israelo-arabă
Povestea (preluată dintr-un arti-col semnat de binecunoscutul Ben Caspit) icircncepe așa pe icircntregul ma-pamond cresc aproximativ 4 mili-arde de palmieri din care 150 de milioane sunt curmali O treime din toți curmalii existenți icircn lume se află icircn Dubai
Fiecare din curmalii ăștia pro-duce anual icircntre 80-120 kg fructe dulci Ei bine acești curmali au o bdquomicărdquo problemă Ea e reprezentată de un gacircndac foarte vorace care odată pătruns icircn tulpina copacu-lui nu se lasă pacircnă nu-l termină Respectivul gacircndac penetrează scoarța tulpinei icircși depune ouăle care foarte rapid se transformă icircn viermi a căror hrană se află la icircn-demacircnă tulpina curmalului Icircn scurt timp se poate semna actul de de-ces al copacului
Icircncercările de a rezolva proble-ma prin icircmprăștirea de insecticide nu numai că oferă doar o soluție parțială dar din punct de vedere ecologic e vorba de o adevărată catastrofă nemaivorbind de restul de culturi agricole care suferă de pe urma contactului cu otrava des-tinată viermilor
Dar icircnainte de toate o icircntre-bare al cărei răspuns a icircncetat de mult a mai fi un secret militar care este icircn Israel arma cu cei mai mulți soldați și ofițeri Infanteria Tancurile Aviația militară Nici-decum Răspunsul e serviciul de contrainformații reprezentat de celebra Unitate 8200 Mulți (foarte mulți) dintre cei care s-au perin-dat prin acea unitate au devenit cu timpul specialiști icircn high-tech unii fiind primiți cu brațele deschise icircn diversele companii startup sau au icircndrăznit să-și deschidă propriul lor
business bazați pe cele icircnvățate și efectuate bdquoacolordquo
Și iată că un tacircnăr israelian a creat o companie care produce senzori de icircnaltă calitate
Și uite așa tipul din poveste a au-zit de problemele celor din Dubai cu gacircndacii viermii și curmalii A auzit și cum și icircn Israel sunt de ajuns de mulți curmali a icircncercat o metodă de a rezolva problema A introdus icircn tul-pina curmalului senzori suficient de sensibili care detectează din primul moment acțiunea de roadere a interi-orului tulpinei de către viermișorii cu pricina Icircn acel moment o luminiță se aprinde pe tabloul de comandă al terenului cu pomi fructiferi ceea ce e urmat imediat de un tratament chimic direcționat numai pe pomul afectat cu rezultate dintre cele mai bune Icircn urmă cu numai cacircteva săp-tămacircni proprietarul respectivei com-panii israeliene a fost primit icircn Du-bai cu surle și tracircmbițe covor roșu și alai de onoare și afacerea a fost icircncheiată pe loc
Pe aici pe la mine există mulți sceptici care privesc icircnchegarea relațiilor diplomatice cu cele patru țări amintite ca pe un eveniment (aproape) lipsit de importanță Cei care caută noduri icircn papură le vor găsi cu prisosință Dar fără nicio discuție povestea de mai sus re-prezintă un model extrem de inte-resant de cooperare cu beneficii bilaterale
Icircn mod normal acesta e doar icircn-ceputul Continuarea se cere a fi de mare succes
Cu cacircteva bdquomici și mărunterdquo ob-stacole cum ar fi atitudinea Iranului presiunea palestinienilor protestele unei bune părți din lumea arabă etc care nu vor disecate icircn racircndu-rile de față Las această sarcină pe seama specialiștilor icircn chestiune
Prof dr GABRIEL M GURMANOmer Israel
gurmanbguacil
Revanșa lui Sebastian
Uneori criticii și istoricii noștri literari sunt greu de icircnțeles dar nu neapărat fiindcă au un limbaj bdquotehnicrdquo de specialitate filolo-gică ci pentru că emit judecăți de valoare care nu li se potrivesc operelor evaluate E și cazul lui I Negoițescu sau Al Piru bdquoju-decacircndrdquo teatrul lui Mihail Sebastian bdquoEroii acestui teatrurdquo scria Negoițescu icircn 1966 bdquonu depășesc viziunea ușor convențională a unui repertoriu anual mai ridicatrdquo Sebastian făcacircnd un bdquoteatru mediu mulțumitorrdquo Pen-tru Al Piru același Sebastian este un bdquoco-mediograf agreabil inteligent dar lipsit de adacircncimerdquo iar Jocul de-a vacanța o bdquoușoară improvizațierdquo What
Dacircnd timpul icircnapoi scriitorul n-a avut mai mult noroc nici cu monu-mentala Istorie a lui Că-linescu din 1941 Dim-potrivă După ce pole-mizaseră criticul nu s-a putut abține să se bdquorăz-bunerdquo pe scriitorul ana-lizat folosind calificative mai mult decacirct discuta-bile și icircncadracircndu-lhellip rasial pe autor Icircn loc să-i analizeze cărțile cu obiectivitate și să le critice cu argumente es-tetice Călinescu susținea că Sebastian nu-și putea bdquoicircngădui decacirct o singură experiență aceea a rasei salerdquo și de aceea se bdquorefugiardquo icircn analiză Dintr-un alt alineat aflăm că bdquopa-teticul dovedește sensibilitatea exagerată a evreului plăcerea de a se simți victimă inca-pacitatea lui congenitală de a concepe lupta cu toate riscurile eirdquo Icircn 1941 anul cacircnd erau publicate asemenea enormități și aberații rasiste Europa era icircn plin Holocaust iar icircn ianuarie icircn pogromul din timpul rebeliunii le-gionare compatrioți ai lui G Călinescu de etnie evreiască fuseseră omoracircți și atacircrnați icircn cacircrlige la abator Plutind senin pe deasu-pra acestor monstruozități criticul icircși scria capitolul despre Sebastian din Istorie cu o bdquoargumentațierdquo din care tocmai argumente-le lipsesc și pe un ton rezolut precum aici bdquoEstetica sa nu e decacirct aceea tipică la criticii evrei și anume iubireardquo
Ultimul nume pacircnă acum pe lista de-tractorilor cu ștaif ai lui Sebastian este cel al Martei Petreu o cercetătoare serioasă cuprinsă icircnsă inexplicabil de un fel de aver-siune icircmpotriva obiectului său de studiu Pe lacircngă teza falsă conform căreia Sebastian ar fi fost un extremist de dreapta (astfel că Cioran Eliade și ceilalți bdquonu făceau decacirct să icirci calce mai apăsat pe urmerdquo) se găsesc icircn cartea intitulată aiuritor Diavolul şi uce-nicul său Nae Ionescu ndash Mihail Sebastian exprimări inadecvate pentru un studiu aca-demic Lectorul află de la Marta Petreu că Sebastian bdquoa țacircșnit icircn brațele lui Nae cu cel dintacirci pretextrdquo că bdquoi-a dat tacircrcoale lui Eliade făcacircndu-i curte și căutacircndu-i prieteniardquo că e bdquopapagalul de presărdquo al lui Nae Ionescu bdquobate cacircmpiirdquo și bdquoicircşi ascunde icircnşelătoriardquo Cacircnd ajungem icircn lectură la formularea bdquomacircracircielile și scacircncetele lui Sebastian din Jurnalrdquo ne icircntrebăm totuși ce fel de lectură este aceea icircn care impresionantul ndash pentru aproape oricine ndash Jurnal al lui Sebastian să fie redus la niște macircracircieli și scacircncete
Eu cred icircn dreptul fiecărui comentator de a formula o opinie dar mai cred că acest drept vine icircmpreună cu o obligație profesio-nală și morală aceea de a citi cu obiectivi-tate fără părtinire fără tendențiozitate sine ira et studio opera unui scriitor
Revanșa nedreptățitului Sebastian con-stă icircn actualitatea operei lui și icircn vitalitatea dovedită de aceasta la icircntacirclnirea cu noile generații de cititori și spectatori Nu știu cacircți mai deschid astăzi o carte de Al Piru sau una de I Negoițescu dar cei care citesc și recitesc cărțile lui Sebastian sunt mulți
DANIEL CRISTEA-ENACHE
Profil de scriitorNu aduce anul ce aduce ceasul
Un film pe care-i musai să-l vedețiLuna aceasta s-a icircmplinit un an de cacircnd Organizația
Mondială a Sănătății a declarat oficial pandemia de Co-vid-19 Un an lung care a adus schimbări icircn modul nos-tru de a trăi și de a interacționa Celor mai mulți dintre noi ne-au lipsit mersul la concerte la teatru la cinema Și pentru că pandemia pare să mai stea o vreme cu noi iar umorul e unul dintre puținele remedii pentru a depăși această perioadă grea aș vrea să vă recomand o mi-niserie pe Netflix care sunt convins că o să vă placă
De curacircnd am văzut Pretend Itrsquos a City un soi de dialog icircntre Martin Scorsese și Fran Lebowitz Și e ceva electrizant la scriitoarea aceasta de 70 de ani cu păreri ferme despre aproape orice mediu artistic politică sport tehnologie călătorii nimeni și nimic nu scapă ochiului ei vigilent Fran Lebowitz spune tot ce evită ceilalți să spună dar o face cu foarte mult umor
Icircn copilăria pe care și-a petrecut-o icircn Morristown New Jersey Fran Lebowitz a cacircntat o vreme la violon-cel icircn orchestra școlii Dar și-a dat repede seama că oricacirct de mult ar exersa nu va ajunge vreodată să facă performanță bdquoCacircnd eram cu orchestra nu auzeai cacirct de prost cacircntam Știam icircnsă ce e talentul fiindcă eram conștientă de cacirct de mult icircmi lipsea icircn cazul ăstardquo a povestit scriitoarea Mărturisește că idolul ei a fost mulți ani Leonard Bernstein bdquoAvea o emisiune cacircnd eram copil numită Young Peoplersquos concerts și așteptam fie-care duminică să-l văd Icircl adoram Leonard Bernstein explica și arăta exact cum icircși imaginează un copil că arată un dirijor Și asta a ajutatrdquo povestește Fran Le-bowitz icircn acest serial
A fost exmatriculată din şcoală pentru că citea foar-te mult icircn timpul orelor și icircși neglija temele iar notele erau din ce icircn ce mai slabe Dar și-a luat cu brio testele la sfacircrșitul liceului iar la 18 ani s-a mutat icircn New York Aici a fost pentru o vreme femeie de serviciu șofer de taxi și a vacircndut spațiu publicitar
Icircn tinerețe povestește Fran Lebowitz frecventa cluburile de jazz Crede că i-a văzut pe viu pe toți ma-rii muzicieni de jazz dar preferatul ei rămacircne Charles
Mingus Avea 19 ani cacircnd s-au cunoscut și lucra la zi-arul fondat de Susan Graham Ungaro cea de-a patra soție a muzicianului Charles Mingus avea un tempera-ment vulcanic icircși amintește Fran Era arogant nu prea icirci plăcea să stea de vorbă și detesta majoritatea oame-nilor Duke Ellington a fost singura persoană pe care a respectat-o cu adevărat Icircn tinerețe Charles Mingus a cacircntat icircn trupa lui Ellington A fost concediat dar cu toate acestea pentru Mingus Duke Ellington a fost cel mai mare muzician
Prin anii rsquo70 a icircnceput să scrie pentru revista Inter-view fondată de Andy Warhol Warhol a fost cel care a definit conceptul de Pop Culture iar icircn casa lui care icirci servea și ca atelier icirci găseai frecvent la cacircte o pe-trecere pe Lou Reed sau David Bowie icircntre mulți alți artiști celebri
Cacircnd şi-a publicat prima carte un volum de eseuri despre societatea americană bdquoMetropolitan Liferdquo Fran Lebowitz avea 27 de ani A scris puţin dar extraordinar de bine Icircn toată cariera a publicat doar trei cărţi Me-tropolitan Life Social Studies şi Mr Chas and Lisa Sue Meet the Pandas (carte pentru copii) publicată icircn 1994
Din dialogul acesta pe care icircl poartă cu Martin Scor-sese mai aflăm despre Fran Lebowitz că se consideră una dintre puţinele persoane din New York care icircncă mai au bdquoexperienţa străziirdquo Asta deoarece nu are te-lefon mobil și nici laptop Este mult mai interesată să cumpere cărți (după ultimele estimări deține cam 12 mii de volume) Și icircn aceste condiții reușește să fie foarte bine informată Fran pare că icirci știe pe toți oamenii importanți din oraș iar toată lumea pare să o cunoască
Pretend Itrsquos a City este de fapt un serial de cacircteva episoade realizat de Martin Scorsese care ne prezin-tă o femeie introvertită dar foarte populară inteligentă și plină de umor care spune o poveste captivantă des-pre New York așa cum era icircn anii rsquo60-rsquo70 dar și despre societatea de astăzi despre tehnologie sport muzică literatură și icircncă multe altele
GEORGE GIcircLEA
Icircnsemnări de la fața locului
20 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
Icircn ziua de 9 martie a ES David Saranga ambasadorul Israelului icircn Romacircnia a vizitat mai multe obiective evreiești din Cluj Programul a icircnce-put la șantierul Complexului Comuni-tar Evreiesc (JCC) unde oaspetele a fost icircntacircmpinat de Robert Schwartz președintele CE Cluj Dorel Ornescu secretar Andrea Ghiță și Andrei Klein membrii icircn comitetul de conducere Andrei Zador și Rabbi Dov ber Orgad de la Habad Cluj- Napoca
A fost vizitat Templul Memorial al Deportaților Evrei (fosta sinagogă ne-ologă) a cărui reabilitare a icircnceput icircn toamna anului 2018 S-au rememorat secvențe din istoria Templului (dis-trugerea icircn bombardamentul din 2 iunie 1944 și reconstrucția din teme-lii icircn anul 1947) Ambasadorul a so-sit tocmai cacircnd se icircncheia curățenia generală de după şantier Se preco-nizează icircn prima fază reluarea cacirct mai grabnică a serviciilor divine pen-tru desfășurarea cărora există condiții optime de distanțare
Intenția conducerii comunității este ca festivitatea oficială de reinaugura-re să fie amacircnată pacircnă cacircnd condițiile epidemiologice o vor permite La bal-conul Templului accesibil acum și cu un ascensor exterior s-au creat spații expoziționale pentru o colecție muzeală avacircnd ca principal obiectiv contribuția populației evreiești la dez-voltarea economică culturalăsocială a orașului Cluj
La clădirea reabilitată a viitorului Centru Cultural Evreiesc următorul obiectiv vizitat lucrările de construcții s-au icircncheiat Aici pot fi găzduite ma-nifestări culturale și stracircngerea legă-turilor dintre Ambasada Statului Israel - Departamentul de Diplomație Publi-că și JCC Cluj vor promova cultura și civilizația israeliene prin proiecții de filme spectacole concerte expoziții lansări de carte etc
Biblioteca Centrului icircn curs de organizare va beneficia de valoroa-se donații (volume și documente) ale cunoscuților autori din dome-niul Holocaustului din Transilvania și Cluj (dr Daniel Lőwy și prof univ
dr Zoltaacuten Tibori Szaboacute) Icircmpreună cu prețioasele volume din biblioteca comunității referitoare la evreitate și iudaism se va deschide un centru de documentare S-a discutat apoi des-pre al treilea obiectiv clădirea care va adăposti administrația comunității ra-binatul serviciile sociale și medicale Aici se așteaptă primirea autorizației de construcție lucrările urmacircnd să icircnceapă icircn această primăvară Ușile și geamurile sunt deja transportate la atelierul de recondiționare
Pentru ultimul obiectiv din Complex Restaurantul Ritual există o primă va-riantă a proiectantului neicircnsușită icircncă de conducerea comunității Icircn aproxi-mativ trei ani de la icircnceperea lucră-rilor finanțate exclusiv din fondurile proprii ale CE Cluj JCC va deveni icircn mare parte funcțional
Vizita ambasadorului iaraelian s-a desfăşurat icircntr-o atmosferă cordială şi dătătoare de speranţă Oaspetele a promis că va participa la festivitatea de reinaugurare a Templului Memorial al Deportaţilor Evrei ANDREI ZADOR
Premiul Genesis 2021 conside-rat bdquoNobelul evreiescrdquo i-a revenit re-gizorului american Steven Spielberg Distincția se acordă celor care bdquosunt angajați să susțină valorile evreieștirdquo De aceea icircn motivarea acordării premiului lui Spielberg Fundația Ge-nesis a arătat că bdquoimportante tema-tici evreiești sunt adesea icircntrețesute icircn narațiunea filmelor lui și anume importanța identității și apartenenței păstrarea umanismului icircntr-o lume nemiloasă grija față de celălalt și onorarea obligației morale de a face lucruri corecterdquo
O altă justificare pentru acordarea distincției s-a referit la bdquoactivitatea lui extraordinară de a păstra memoria Holocaustului și a preveni viitoare ge-nocide prin intermediul filmului prin filantropie și implicarea icircn viața pu-
blicărdquo respectiv faptul că Spielberg a pus bazele Fundației Șoah care păs-trează mărturiile unor supraviețuitori ai Holocaustului Fundația a fost cre-ată după succesul peliculei sale din 1993 bdquoLista lui Schindlerrdquo
Distincția a fost acordată icircn urma votului popular din icircntreaga lume Deși ultimul cuvacircnt icircl are Comitetul pentru Premii faptul că Spielberg a primit cele mai multe voturi a fost un factor determinant a arătat Fundația
Premiul Genesis a fost creat icircn 2013 de către un grup de filantropi evrei ruși Suma acordată este de un milion de dolari și pacircnă acum toți cei care au fost distinși au donat premiul icircn scopuri filantropice
Fundația Genesis a decis de asemenea să onoreze memoria șef-rabinului Marii Britanii lordul Jona-than Sacks (zl) decedat la 20 no-iembrie 2020 El era unul dintre cei șapte finaliști ai competiției pentru Premiul Genesis dar a murit icircn timpul
campaniei de desemnare obținacircnd pacircnă atunci zeci de mii de voturi din icircntreaga lume Stan Polovets unul dintre co-fondatori și președinte al Fundației și-a manifestat imensul regret față de pierderea acestei mari personalități a iudaismului și a de-clarat că Fundația bdquose pregătește să onoreze această mare voce a evre-imii aducacircnd un omagiu operei lui de-o viață și sprijinind menținerea moștenirii sale intelectuale și spiritua-le pentru a se asigura că va continua să existe pentru generațiile viitoarerdquo
Fundația va organiza la Londra un eveniment pe 14 noiembrie la un an de la decesul rabinului Va fi reali-zat un film documentar despre viața lui Jonathan Sacks Fundația este icircn discuții cu trustul bdquoMoștenirea Rabi-nului Sacksrdquo icircn vederea susținerii și a altor inițiative semnificative pentru a celebra și a păstra moștenirea lui
MAGDALENA PORUMBARUNicu Covaci ne duce lahellip
Tamara de Lempicka A murit ultimul evreu din KujandOdinioară orașul Kujand din Tadjikistan a fost un centru al prezenței evreiești
din Asia Centrală Dar la sfacircrșitul lunii ianuarie bogata viață comunitară a evre-ilor buhareni a luat sfacircrșit prin decesul lui Jura Abaev de 93 de ani ultimul evreu din localitate Grupul de evrei de aici buharenii (denumirea este legată de orașul Buhara) avea rădăcini persane
Fost muncitor Abaev a fost ani de zile liderul spiritual al sinagogii din Ku-jand icircnchisă icircn 1999 Abaev avea cinci copii cu toții emigrați icircn Israel prin anii 1990 ca dealtfel toate rudele lui Abaev Icircn Tadjikistan mai trăiesc aproximativ 20 de evrei așkenazi icircn capitala Dușanbe
Tadjikistanul este unul dintre statele din Asia Centrală de unde după prăbușirea URSS aproape toți evreii au emigrat Aceasta a dus și la reducerea evreilor buhareni din țara vecină Uzbekistan și a bdquoevreilor de la Munterdquo o altă minoritate originară din Persia cu legături stracircnse cu cea din Buhara Exodul din Tadjikistan unde odinioară trăiau 15000 de evrei a fost determinat și de războiul civil izbucnit icircn 1992 care a durat cinci ani cu un mare număr de morți deplasări de populație și sărăcie După terminarea războiului a avut loc asasi-narea lui Gavriel Gavriilov liderul Societății Haverim din Tadjikistan creată icircn perioada postcomunistă care și-a propus reicircnvierea culturii evreiești A fost un alt element care a determinat emigrarea evreilor
Și Abaev a emigrat icircn Israel chiar de trei ori dar de fiecare dată a revenit la Kujand adevăratul lui cămin spunea el A renunțat la o pensie care-i permitea icircn Israel o viață confortabilă dar acolo bdquose simțea un nimenirdquo pe cacircnd icircn orașul său natal bdquoicircl cunoștea și-l respecta toată lumeardquo Icircn casa lui spațioasă a invitat o familie cu patru copii care au avut grijă de el
Decenii de-a racircndul pacircnă la dispariția comunității Abaev a icircndeplinit și funcția de rabin ținacircnd slujbele de icircnmormacircntare și icircngrijindu-se și de cimitirul unde a și fost icircnmormacircntat Nu a avut cine să-i organizeze ceremonii religioase dar a fost condus pe ultimul drum de numeroși prieteni și vecini Sinagoga a fost demolată icircn 2015 el fiind atunci unicul evreu din oraș (EG)
Ascultam interviul acordat de Nicu Covaci realizatorului emisiunii Psiho-logul muzical Andrei Partoş icircn care liderul formaţiei Phoenix vorbea des-pre modul icircn care icircşi achită multe cheltuieli pictacircnd (el fiind absolvent de Arte Plastice) A menţionat atunci numele unei artiste plastice din State-le Unite despre care nu ştiam nimic Tamara de Lempicka
Am regăsit referirea şi icircntr-un inter-viu acordat de acelaşi muzician unei televiziuni private unde apărea şi o fotografie a sa icircn faţa şevaletului Re-alizatoarea TV a fost tentată să atribu-ie tabloul invitatului emisiunii dar Nicu Covaci a precizat că icircn acea fotogra-fie lucra la o reproducere după un ta-blou al Tamarei de Lempicka deoare-ce aceste reproduceri se cer pe piaţă fiindcă icircn America un original se vinde la preţul de 6-7 milioane de dolari
Tamara de Lempicka s-a născut pe 16 mai 1898 la Varşovia ca fiică a lui Boris Gurwik-Goacuterski un avocat rus evreu ce lucra pentru o firmă fran-ceză Mama sa Malwina Dekler era o poloneză care şi-a petrecut viaţa mai mult icircn străinătate unde şi-a icircntacirclnit şi soţul Legenda spune că atunci
cacircnd avea zece ani mama sa a comandat unui p r o e m i n e n t artist local un portret pastel al Tamarei dar ea a detestat să pozeze şi a fost nemulţumită de rezultat a pus macircna pe pensulă şi a făcut portretul surorii sale mai tinere acesta fiind primul portret pictat de ea
După studii de artă plastică la pres tigioase instituţii de icircnvăţămacircnt superior afirmarea Tamarei s-a pro-dus icircn 1925 cu ocazia Expoziţiei In-ternaţionale de Arte Decorative şi In-dustriale Moderne care mai tacircrziu a dat numele stilului Art Deco
Stilul ei a fost un amestec de cu-bism rafinat şi stil neoclasic inspirat icircn special de Jean-Dominique Ingres După al Doilea Război Mondial se va stabili icircn Statele Unite de unde icircn 1974 se va muta icircn Mexic unde a de-cedat icircn 1980 La cererea sa cenuşa i-a fost icircmprăştiată peste vulcanul Po-pocateacutepetl
IOAN IACOB
Alexander Hausvater scriitorulfraza scurtă fa-vorizează ușu-
rința lecturii de către cititori Sunt cărți consistente din care ai ce reține ai ce icircnvăța Am descoperit un nou Haus-vater Vă felicit și vă aplaudrdquo
Costel Postolache l-a descris pe Hausvater drept bdquocel mai mare scrii-tor necunoscut Acum faima lui de scriitor aproape a egalat-o pe cea de regizorrdquo
Actorii Maia Morgenstern și Con-stantin Florescu au selectat fragmen-te din cele trei cărți și le-au citit
bdquoLa fel ca piesele sale lectura cărților lui Hausvater constituie o experiență imersivărdquo a arătat Dan Romașcanu bdquoEl regizează și experimentează atacirct icircn teatru cacirct și icircn literatură Aș spune că nu personajele sunt icircn căutarea unui autor ci autorul este copleșit de perso-najele sale laquoAici Radio Erosraquo poate fi și un scenariu de filmrdquo
Răzvan Voncu a spus că bdquoAlexan-der Hausvater nu este doar un inte-lectual care știe să-și pună gacircndurile pe hacircrtie Este un scriitor icircnzestrat cu talent viziune vocație și cu o calitate tot mai rară astăzi ndash capacitatea de a
fi profund icircntr-o modalitate artistică ac-cesibilă mai multor oameni dispensa-tă de complicații inutile laquoDor călătorraquo este un roman profund despre o temă eternă și niciodată epuizată icircn literatu-ră relația tată-fiu laquoPenumbraraquo este o carte halucinantă scrisă pe linia foarte fină dintre imaginar și referentul isto-ric despre nenorocirile prin care a tre-cut și despre micile drame de zi cu zi icircn spatele cărora se află icircntotdeauna o memorie istorică laquoAici Radio Erosraquo este partea experimentală jucăușă a textului icircn care se vede mintea formi-dabilă de constructor viziunea aces-tui scriitor care creează universuri ficționale puternice și autenticerdquo
Autorul a conchis bdquoSingura mea speranță a fost icircntotdeauna ca la tea-tru să am cacirct mai mulți oameni icircn sală iar icircn literatură ndash cacirct mai mulți cititori Dacă o piesă un film sau o carte are o semnificație sfacircrșitul real este icircnce-putul acelei ștafete icircn care spectatorul sau cititorul ia batonul și icircncepe el să creeze să se gacircndească dacă există vreo legătură icircntre un personaj și viața lui Speranța este să icircl faci să devină un om mai bun mai profund mai iubitorrdquo
(Urmare din pag 15)
David Saranga a vizitat Complexul Comunitar Evreiesc din Cluj
Premiul Genesis 2021 i-a fost decernat regizorului Steven Spielberg
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 21
O bibliotecară spioană icircn serviciul Congresului Evreiesc American
Florence Mendheim (1899-1984) custode al Bibliote-cii Publice din New York a participat pentru a le observa la reuniunile pronaziste din oraș icircntre anii 1933-1938 icircn cadrul organizației Prietenii Noii Germanii numită mai tacircrziu Liga Germano-Americană punacircndu-și viața icircn pe-ricol Conform unei relatări din Jerusalem Post rezulta-tele cercetărilor de dată recentă pe această temă au fost făcute publice de Institutul Leo Baeck din New York
Florence Mendheim era o evreică germană stabilită icircn Bronx alături de familie A lucrat pentru Congresul Evre-iesc American (CEA) condus icircn acei ani de Rabinul Ste-phen Wise Membrii organizației pronaziste din America se icircntacirclneau icircn cafenele și taverne și de multe ori se salutau cu expresia bdquoSă omori un evreurdquo
Michael Simonson arhivist la Institutul Leo Baeck a declarat bdquoNu știm dacă a fost recrutată de CEA sau dacă a venit ca voluntară dar este clar că tot ce se petrecea icircn Germania faptul că avea rude acolo și identitatea ei evreiască au motivat-o icircndeajuns icircn icircncercarea ei de a limita amenințarea nazistă din Ameri-cardquo Dacircndu-se drept o simpatizantă a nazismului Florence Mendheim a furnizat material documentar și rapoarte valoroase pentru CEA cu privire la orientarea extremistă și antisemită a organizației unde se infiltrase ca spioană
Icircn anii rsquo30 delegatul lui Hitler Rudolf Hess le-a dat imigranților germani icircn America permisiunea și directiva de a icircnființa organizația Prietenii Noii Germa-nii care să susțină național-socialismul și izolaționismul Aceasta primea spon-sorizări pentru concerte și tabere de vară pentru a apărea icircn ochii americanilor drept o organizație culturală Florence Mendheim a lucrat aici ca secretară dar a renunțat la slujbă cacircnd situația devenise prea primejdioasă Intrarea icircn război a Statelor Unite a dus la icircnăbușirea grupărilor pronaziste iar de multe ori liderii lor au fost deportați
Mai tacircrziu Florence Mendheim a fost secretară icircn Comitetul pentru Icircnțelegerea Arabo-Evreiască instituție care promova ideea unui stat binațional arab-evreiesc Nu s-a căsătorit niciodată foarte tacircrziu a povestit despre perioa-da ei ca spioană dar oamenii nu i-au dat atenție Documentele i-au fost păstra-te de frații ei care ulterior le-au predat Institutului Leo Baeck (CB)
La icircnceputul lunii martie 2021 av Iulian Sorin fost conducător al Federației ar fi icircmplinit 95 de ani
A trăit aidoma generației sale toa-te faliile sociale ale veacului XX Icircn timpul pogromului legionar din ianuarie 1941 de la București a fost ridicat de pe stradă de legionari și dus la Sina-goga bdquoMalbimrdquo icircnțesată de evrei luați prizonieri A trăit scene de coșmar jafuri umiliri maltratări Pe toți icirci aștepta moartea A fost trimis să care moloz icircn curtea sinagogii Icircntr-o clipă de neatenție a paznicului a escaladat gardul și a fugit Așa a scăpat cu viață A făcut muncă obligatorie La cimitirul din Giulești unde fusese repartizat la apărarea pasivă căra cadavrele celor pieriți icircn bombardamentul din 4 aprilie 1944 Cacircteva bombe au căzut icircn cimi-tir Cacircnd Romacircnia a icircntors armele icircm-potriva Germaniei naziste tacircnărul s-a icircnrolat icircn Forțele de Luptă Patriotică A participat la apărarea Capitalei A cre-zut că icircn lumea care se prefigura nu vor mai exista ură intoleranță violență speranță făcută repede țăndări
Opera lui socială icircn plan comunitar icircnsumează un capitol de istorie post-belică a evreilor romacircni Icircnainte de 1989 a organizat pornind de la zero fostul Cămin-spital bdquoMartin Bălușrdquo Chiar atunci cacircnd după 1990 căminul a fost desființat icircn spațiul rămas liber a icircnființat Centrul de Zi ndash JCC-ul nu exis-ta icircncă ndash și Bucătăria bdquoMartin Bălușrdquo a creat sedii speciale pentru Biblioteca FCER și pentru reprezentanța Claims Conference icircn Romacircnia Din 1991 pacircnă icircn 2005 cacirct a fost secretar gene-ral al Federației și ca președinte inte-rimar după decesul lui Nicolae Cajal a contribuit substanțial la moderniza-rea cu ajutorul JOINT-ului a DASM la reformarea Secției Bunuri cu ac-cent asupra patrimoniului sacru la icircnnoirea educației iudaice redefinirea instituțiilor culturale deschiderea spre societatea romacircnească adacircncirea
d i a l o g u l u i interetnic și interreligios construirea de noi etape icircn relațiile cu Israe-lul cu Aliaua romacircnă recuperarea la cultura-mamă a scriitorilor israeli-eni de expresie romacircnă A acționat pentru combaterea antisemitismului negaționismului antiisraelismului și recunoașterea Drepților icircntre Popoare romacircni A susținut procesul de aderare a Romacircniei la NATO și de integrare icircn UE A făcut parte din conducerea Con-gresului Evreiesc European A impulsi-onat reactivarea Forumului B´nai B´rith icircn Romacircnia A fost membru fondator al Consiliului Minorităților Naționale de pe lacircngă Guvernul Romacircniei fiind se-cretar al Comitetului pentru Culte Cul-tură și Mass Media președinte pen-tru restituirea bunurilor imobiliare ale organizațiilor de minorități naționale A fost membru fondator al Fundației bdquoCaritateardquo al Asociației Evreilor din Romacircnia Victime ale Holocaustului a făcut parte din conducerea Asociației Culturale de Prietenie Romacircnia - Is-rael a Asociației pentru Pacea Re-ligiilor din Romacircnia Pentru meritele sale de lider al FCER a fost distins de președintele țării cu Ordinul bdquoMeritul Culturalrdquo icircn Grad de Comandor
Icircn ultima sa cuvacircntare rostită la Congresul al II-lea al FCER icircn 2010 există un pasaj despre nevo-ia de recunoștință față de icircnaintași bdquoDe-a lungul timpului personalități de excepție au condus activitatea evrei-lor din Romacircnia S-au afirmat nu nu-mai icircn planul vieții iudaice dar și icircn planul vieții romacircnești Mi se pare că ar trebui să avem icircn vedere pentru vi-itor ca memoriei acestor predecesori ai noștri să-i acordăm importanța ce se cuvinerdquo Cuvinte premonitorii
IULIA DELEANU
Sunt zece ani de cacircnd s-a stins din viață prof univ dr Andrei Voinea zl dublu laureat al Premiului Academiei Romacircne autor a 12 tratate de orto-pedie a sute de comunicări publicate icircn țară și străinătate Cacircnd i s-a oferit prilejul cărturarul a dovedit aptitudini de foarte bun organizator a condus Spitalul CFR-2 Spitalul de Urgență Floreasca Centrul pentru Ajutor Me-dical al DASM (CAjM) După 1990 profesorul a fondat Universitatea bdquoTitu Maiorescurdquo acreditată de Consiliul Național de Medicină Academică unde a predat cursuri de ortopedie și traumatologie
A avut icircnzestrări literare remarca-bile semnalate de Iorga care dedica-se o pagină icircntreagă icircn bdquoCuget clarrdquo adolescentului din anii aceia Liceanul debutase la revista orădeană bdquoȚara visurilor noastrerdquo alături de Ovidiu Drimba și Mircea Malița Dar bdquoțara visurilorrdquo lui avea să se facă țăndări nu peste multă vreme Avea 18 ani Icircntr-o singură noapte toți evreii din satele Transilvaniei de Nord au fost ghetoizați icircn capitalele de județ El și familia lui au ajuns la Beiuș Au urmat patru ani de muncă obligatorie la ca-riere de piatră experiență dramatică retrăită icircn prima din cărțile sale de memorialistică bdquoClepsidra și bolova-
nulrdquo scrisă icircmpreună cu Kovacs Ja-nos După pensionare Andrei Voinea continuă să fie activ icircn plan profesi-onal ndash medic la CAjM coordonator al Comisiei de Sănătate a BBR ndash și revine cu succes la scris Din colabo-rarea literară cu regretatul președinte de onoare al ACPRI av Constantin Vișinescu s-au ivit alte două volume de memorialistică bdquoViața icircntre destin și istorierdquo și bdquoUmbre purpuriirdquo
Student la Facultatea de ortope-die din Moscova Andrei Voinea făcea practică la Clinica profesorului Mihail Friedenland Friedenland primise icircnști ințarea că fusese trecut pe laquolista neagră a dușmanilor poporuluiraquo și de-mis din funcția de director
Dar mentorul lui Andrei Voinea a fost profesorul Iuliu Hațieganu de la care a icircnțeles că nu poți fi medic dacă nu știi să fii mai icircntacirci om An-drei era licean cacircnd tatăl lui s-a icircm-bolnăvit grav Medicii de la spitalul clujean unde era internat nu se ară-tau dispuși să riște o operație fără prea mari șanse de reușită Băiatul lui s-a dus atunci la Hațieganu fost profesor al tatălui său Dr Hațieganu a acceptat să-l opereze salvacircndu-i viața Gestul acesta avea să-l deter-mine ca icircn 1955 icircn timpul războiului din Coreea cacircnd lucra la un spital
sub pavilion romacircnesc să lupte fără ca alți medici să icircncerce ca o bolnavă tacircracircndu-se icircntr-un aparat ghipsat pe culoarele spitalului să-și recapete demnitatea mersului ome-nesc Să se icircmpotrivească peste mulți ani hotăracircrii a 7-8 medici orto-pezi să apeleze la soluția chirurgica-lă mai comodă a scurtării piciorului unei paciente și să icircnvingă Pacien-ta a plecat acasă pe picioarele ei icircn-tregi era soția avocatului Vișinescu
care a mărturisit asta la catafalcul medicului
Semnatara racircndurilor de față este beneficiara intervenției făcute de pro-fesor către un fost student al lui deve-nit ortoped cunoscut icircntr-un moment de icircncercare Icircmpreună cu soția sa Doina i-a fost sprijin moral
Profesorul Andrei Voinea trăiește icircn memoria tuturor celor pe care i-a ajutat
IULIA DELEANU
95 de ani de la nașterea lui Iulian Sorin zl
Datoria față de icircnaintași
Benjamin de Rothschild a decedat la 57 de ani
10 ani de la plecarea dintre noi a prof univ dr Andrei Voinea zl Nu poți fi medic dacă nu știi să fii om
Descendent al uneia dintre ramuri-le familiei de Rothschild președintele Consiliului de administrație al societății Edmond de Rothschild Hol-ding SA Benjamin de Rothschild a decedat icircn urma unei crize cardiace a informat publicația franceză Tribune Juive Avea 57 de ani A fost fiul lui Edmond și Nadine de Rothschild și la fel ca tatăl și bunicul lui sprijinea Israelul Grupul franco-elvețian Ro-thschild Holding SA care s-a specia-lizat icircn administrarea unor bănci par-ticulare și gestiunea activelor are 32 de sucursale icircn icircntreaga lume Socie-tatea nu are nici o legătură cu banca franco-britanică Rothschild amp Co care aparține vărului său David
Benjamin i-a urmat tatălui său icircn 1997 Potrivit unui portret schițat de revista Le Point icircn 2014 era pasio-nat de navigația cu vele și de vacircnă-toarea de antilope din Africa și era un mare fumător Deși s-a implicat icircn activitatea societății după opinia lui nu considera că ar fi avut legitimita-te afirmacircnd că un moștenitor chiar dacă obține cele mai bune rezultate nu este sută la sută legitim bdquoNu sunt decacirct o verigă a lanțuluirdquo a declarat el Icircn cercurile financiare era cunos-cut drept un antreprenor de renume
mondial expert icircn finanțe și inovație și avacircnd icircn fața ochilor viitorul și care a acordat atenție creșterii moștenirii familiei Rothschild
De la preluarea conducerii gru-pului el a extins activitatea filantro-pică mai ales icircn Israel Grupul are aici o societate de investiții și a făcut donații substanțiale universităților și unor programe vizacircnd promovarea icircnvățămacircntului icircn mediile sărace res pectiv ridicarea nivelului educației pentru copiii din acest mediu Icircn apri-lie icircmpreună cu soția sa Ariane a făcut o donație de 50 de milioane de șekeli pentru achiziționarea de echi-pament medical pentru 22 de spitale din icircntreaga țară ca sprijin acordat Is-raelului icircn bătălia icircmpotriva pandemiei de Coronavirus (EG)
22 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
Keshet ndash importanța vieții
icircn iudaismicircncerca să icircnțe-legem dacă
această prăpastie poate fi depășită dacă putem crea un pod Cu siguranță știți cu toții cacirct de importantă este viața icircn iudaism ca element central Viața este sacră icircn iudaism Tora ne spune să alegem viața iar acest icircn-demn stă alături de noi de generații Viața ar trebui să primeze icircn fața ori-cărei reguli sau tradiții religioase
Evreii haredi (ultrareligioși) repre-zinta aproximativ 14 din populația Israelului dar icircn același timp 30 dintre infectările cu noul Coronavirus din țara noastră au fost identificate icircn racircndul acestei comunități Icircn racircndul comunității haredi rata mortalității din cauza Covid-19 este de patru ori mai mare decacirct icircn restul țării Aces-te date statistice arată așa și pentru că o parte dintre sinagogile și școlile religioase din comunitate au rămas deschise De asemenea au avut loc icircnmormacircntări cu mii de participanți icircn timpul celui de-al treilea lockdown Ați văzut probabil fotografii icircn care se ob-serva ușor că mulți dintre participanți nu respectau distanțarea și nu purtau mască De altfel unii dintre acești ra-bini icircnmormacircntați icircn ceremonii cu mii de participanți au murit tocmai din ca-uza noului Coronavirus
Este așadar de icircnțeles de ce unii evrei seculari sau chiar religioși dar care nu fac parte din această mino-ritate au fost supărați Oamenii au simțit că icircn această comunitate exis-tă o profundă lipsă de respect față de viață față de cei din jurul lorrdquo a spus Mordechai Miller care a vorbit icircn continuare despre explicațiile religioa-se și sociale ale acestei polarizări a societății icircntr-o prelegere tradusă de Miriam Rosenzwieg
Icircntreaga sesiune Keshet cu tema Importanța vieții icircn iudaism poate fi urmărită icircn continuare online pe pagi-nile de Facebook ale JCC București și FCER
(Urmare din pag 3)
bdquoNe străduim ca asistații noștrihellipldquoincluși icircn Pro-gramul bdquoCopii icircn
nevoierdquo 97 de rezidenți icircn căminele amintite Măști mănuși gel dezinfec-tant alcool sanitar de zin fectant pen-tru multisuprafețe șer vețele antibac-teriene etc au primit și angajații din toate comunitățile Icircn tot acest interval ne-am bucurat de sprijinul permanent al conducerii FCER și al JOINT-ului al cărui director pentru Romacircnia Is-rael Sabag și-a reconfirmat sprijinul
icircn același spirit al parteneriatului de excepție cu FCER
ndash Ați avut de icircnfruntat riscuri mai mari față de cele ale angajaților din alte sectoare de activitate
ndash Le-am icircnfruntat Toți angajații DASM au venit zilnic la serviciu avacircnd
același orar ca icircn perioada de dinainte de pandemie Am apelat și la sprijinul voluntarilor astfel icircncacirct beneficiarii serviciilor de asistență să resimtă cacirct mai puțin prezența pandemiei și să iasă cacirct mai puțin din locuință spre a nu fi expuși pe cacirct posibil icircmbolnă-virii
ndash Icircn ce stadiu se află vaccinarea rezidenților din cămine și a icircngrijitori-lor lor
ndash Toți cei de la Căminul bdquoRosenrdquo și de la cel din Arad care au dorit să se vaccine-ze au fost vaccinați 78 dintre rezidenți La fel ndash și angajații căminului Icircn acest scop a fost trimisă o caravană specială
ndash Ce aveți icircn vedere pentru anul care a icircnceput
ndash Ne străduim să asigu-răm același nivel de servi-cii ca și icircn anul precedent astfel icircncacirct asistații noștri să fie cacirct mai puțin afectați de pandemia de Covid-19 Ne propunem să continu-ăm acțiunile de voluntari-
at amintite să menținem icircn limitele posibilului echipele care ne-au dat o macircnă de ajutor icircn protejarea celor cu grad mai ridicat de vulnerabilitate Sperăm ca prin continuarea procesu-lui de vaccinare să ne reluăm activi-tatea icircn parametrii normalității
(Urmare din pag 11)
Mișcarea Legionară omagiată icircn Senatul Romacircniei
Centenar PAUL CELAN
Se icircmplinesc icircn această lună o sută de ani de la nașterea lui Paul CELAN unul dintre importantele spirite care au marcat gacircndirea poetică europea-nă a secolului XX Născut Antschel la 23 noiembrie 1920 icircntr-o familie de evrei germanofoni din Cernăuți (oraș aflat atunci sub administrație romacirc-nească) pleacă icircn 1938 icircn Franța unde icircși icircncepe studiile universitare
dar renunță un an mai tacircrziu pentru a se icircntoarce la Cernăuți După 22 iunie 1941 este mobilizat icircn detașamentele de muncă obligatorie iar icircn 1942 părinții icirci sunt deportați icircn lagăre din Transnistria unde decedează Icircn 1945 se refugiază la București unde adoptă pseudonimul Celan (de fapt o anagramă a numelui său) Icircn 1947 de-cide să părăsească definitiv Romacircnia iar după șase luni petrecute la Viena se stabilește la Paris unde reicircncepe studiile universitare
La Viena publică un prim volum de versuri și se icircmprietenește cu In-geborg Bachmann cu care trăiește o complicată și dramatică poveste de dragoste cores pondența dintre ei fi-ind cuprinsă icircn volumul Timp al inimii tradus icircn 2010 icircn limba romacircnă
Poet de expresie germană Paul Celan publică icircn 1952 Mohn und Gedaumlchtnis (volum tradus icircn 2006 icircn romacircnește cu titlul Mac și memorie) cartea care i-a adus recunoașterea criticii urmată de alte volume care l-au consacrat drept unul dintre cei mai importanţi poeţi ai secolului XX Totodată traduce icircn germană din lu-crările unor autori prestigioși Primeş-te icircn 1958 Premiul Literar al Oraşului
Bremen iar icircn 1960 i se decernează Premiul Georg Buumlchner Bolnav se si-nucide icircn 1970
După cum remarca Norman Ma-nea Benjamin Fondane și Paul Celan rămacircn cei mai importanți mesageri ai moștenirii evreiești și romacircnești icircn Franța ambii dedicați artei nemuri-toare a scrisului și a căror viață a fost marcată de un destin tragic
Pentru a marca Centenarul Paul Celan Editura Polirom a publicat icircn acest an 2 volume Primul dintre acestea intitulat Meridianul și alte proze (ediție revizuită) cu o traduce-re din limba germană și note de An-drei Corbea este o prestigioasă și mi-găloasă icircntreprindere de transpunere icircn romacircnește a prozei lui Paul Celan
Cel de-al doilea ndash bdquonu vreacicatri-cerdquo Studii despre Paul Celan la icircm-plinirea a 100 de ani de la nașterea poetului ndash icircl are de această dată ca autor pe același Andrei Corbea pro-fesor la Universitatea bdquoAlexandru Ioan Cuzardquo din Iași laureat al Premiului Herder și al Premiului Jakob-und-Wil-helm-Grimm Ambele vin să comple-teze integrala operei poetice a lui Paul Celan icircncepută icircn 2015 la aceeași editură (II)
Manual de combatere a antisemi tismului
Comisia Europeană icircmpreună cu IHRA a publicat un manual de utilizare practică a definiției de lucru a antisemitismului Documentul a apărut sub egida președinției germane a Consiliului UE
Bazat pe o cercetare atotcuprinzătoare efectuată de Bundesverband RIAS (Asociația Federală a Departamentelor de Cercetare și Informații despre An-tisemitism) manualul oferă o privire de ansamblu asupra bunelor practici ale unor organizații internaționale administrații naționale societatea civilă și comunitățile evreiești din Europa Sunt enumerate 35 de bune practici de la icircnsușirea punerii icircn aplicare a legislației pacircnă la icircnregistrarea și informarea inci-dentelor antisemite Manualul prezintă 22 de surse care au prezentat incidente antisemite icircn Europa și care susțin corectitudinea definiției de lucru a antisemi-tismului elaborată de IHRA
Referindu-se la editarea manualului vicepreședintele Comisiei Europene Margaritis Schinas a declarat bdquoTrebuie să combatem antisemitismul oriunde icircl icircntacirclnim Viața evreiască este o parte a societăților noastre și suntem deciși să o protejăm Noul manual facilitează icircndeplinirea acestui angajament și răs-punde cerințelor statelor membre pentru o cunoaștere mai bună și folosirea definiției elaborate de IHRA Manualul va deveni un alt instrument valoros al statelor membre pentru a pune icircn aplicare Declarația Consiliului UE de comba-tere a antisemitismuluirdquo
Organizațiile evreiești europene au salutat apariția manualului bdquoEste deose-bit de important să se ofere guvernelor și agențiilor de securitate liniile directoa-re necesare punerii icircn aplicare a definiției IHRA care oferă practici icircn proteja-rea fizică a comunităților evreiești Salutăm publicarea acestui ghid icircn contextul icircn care teoriile conspiraționiste antisemite și atacarea evreilor se răspacircndesc pe continentul nostrurdquo a subliniat dr Moshe Kantor președintele Congresului European Evreiesc
bdquoImportanța acestui manual este de a demonstra cum definiția de lucru a antisemitismului se poate folosi pentru combaterea antisemitismului Este un instrument necesar și valoros pentru toate guvernelerdquo a arătat Simone Rodan-Benzaquen director al Filialei Europa a Comitetului Evreiesc American (EG)
Senatul Romacircniei a devenit un loc icircn care Mișcarea Legionară a putut fi omagiată fără nici un fel de opreliști sau rețineri Icircntr-un comunicat trans-mis de Institutul Național pentru Stu-dierea Holocaustului din Romacircnia (INSHR) bdquoElie Wieselrdquo acesta solicită Senatului Romacircniei bdquovigilență față de omagierea memoriei Mișcării Legio-narerdquo
Uluitor și revoltător a fost că pe data de 24 februarie profitacircnd de faptul că declarațiile politice nu pot fi imputate juridic unui parlamentar senatorul Alianței pentru Unitatea Ro-macircnilor Sorin Lavric i-a adus un oma-giu lui Valeriu Gafencu numit bdquosfacircnt al icircnchisorilorrdquo (httpswwwyoutubecomwatchv=nFE9DwBWGZk)
bdquoAsemenea opinii de la tribuna democrației romacircnești trebuie să icircn-cetezerdquo atrage atenția INSHR amin-tind că bdquoicircn fapt Valeriu Gafencu a fost membru activ al Mișcării Legionare iar icircn timpul rebeliunii din ianuarie 1941 a incitat cu pistolul icircn macircnă elevi din liceele ieșene să se alăture tentativei de lovitură de stat Icircn 1941 după interzicerea Mișcării Legionare a fost condamnat la icircnchisoare pentru că a militat pentru reactivarea acestei mișcări fascisterdquo
Indulgența față de astfel de ma-nifestări contravine cu cele afirmate pe 21 ianuarie ac cu prilejul come-morării victimelor Pogromului de la București de președinta Senatului Romacircniei Anca Dragu care declara
bdquoAntisemitismul xenofobia și rasismul reprezintă pericole de actualitate pe care dacă nu le contracarăm ferm so-cietatea noastră și noi toți vom avea de suferit Obligația noastră morală la 80 de ani de la această tragedie este să omagiem așa cum se cuvine memoria celor care au suferit icircn acest eveniment dezonorant și să ne asigu-răm că această dramă va rămacircne me-reu vie icircn conștiințele noastrerdquo
INSHR trage concluzia bdquocă icircncercă-rile AUR de delimitare de Mișcarea Le-gionară sunt fake news-urirdquo dar ar mai trebui să ne asigurăm că la adăpostul libertăților democratice prost icircnțelese Parlamentul nu devine o tribună de ex-primare a unor opinii pe care apoi politi-cienii le infirmă dar faptul că ele au fost rostite și-a făcut deja efectul asupra unei părți a electoratului romacircn (AM)
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 23
Y D E C E S E Y C O M E M O R Ă R I Y
FILE DE CALENDAR6Evrei născuți icircn luna aprilieClaude Cohen-Tannoudji ndash fizi-
cian Născut la Constantine Algeria 1 aprilie 1933 membru icircn Academia Franceză 1981 Premiul Nobel pentru fizică 1997
Nachman din Breslov ndash rabin Născut la Medzybizh 4 aprilie 1772 stabilit la Bratslav și la Uman unde a murit icircn 1810 Mormacircntul lui este loc de pelerinaj
Simcha Jacobovici ndash regizor ar-heolog scriitor canadian Născut la Pe-tah-Tikva din părinți originari din Romacirc-nia 4 aprilie 1953 Cărți și filme despre istoria evreiască antică
Mircea Săucan ndash regizor și pro-zator Născut la Paris 5 aprilie 1928 revenit cu familia icircn Romacircnia 1934 Emigrat icircn Israel 1987 decedat la Na-zareth-Illit 2003
Eliyahu Bakshi-Doron ndash Șef-Rabin sefard al Israelului 1993-2003 Născut la Ierusalim 5 aprilie 1941 Adept al dialogului interconfesional Decedat la Ierusalim 12 aprilie 2020
Frida Wattenberg ndash membră a Rezistenței franceze Născută la Pa-ris 7 aprilie 1924 activistă comunitară Distinsă cu Legiunea de Onoare Dece-dată la Paris 3 aprilie 2020
Edmund Husserl ndash filozof Născut la Prossnitz Moravia 8 aprilie 1859 convertit la luteranism1886 Icircntemeie-torul școlii de fenomenologie Decedat la Freiburg 1938
Maria Banuș ndash poetă Născută la București 10 aprilie 1914 Primul vo-lum bdquoȚara fetelorrdquo 1937 Premiul Her-der pentru poezie 1986 Decedată la București 1999
Stefan Heym (Helmut Flieg) ndash scrii-tor Născut la Chemnitz 10 aprilie 1913 refugiat icircn SUA1935-1952 Premiul Ie-rusalim 1993 Decedat la Ein Bokek Israel 2001 icircnmormacircntat la Berlin
Tristan Tzara (Samuel Rosen-stock) ndash poet Născut la Moinești 16 aprilie 1896 stabilit icircn Franța Unul dintre icircntemeietorii dadaismului Dece-dat la Paris 1963
Cynthia (Shoshana) Ozick ndash scrii-toare Născută la New York 17 aprilie 1928 Autoare de povestiri și romane despre viața evreilor din America
Menachem Mendel Schneerson ndash Lubavitcher Rebbe lider al Mișcării Habad Născut la Nikolaev 18 aprilie 1902 Stabilit icircn SUA 1941 a icircntemeiat o rețea de sinagogi școli instituții me-dicale Decedat la New York 1994
Rita Levi-Montalcini ndash neurobio-log Născută la Torino 22 aprilie 1909 Premiul Nobel pentru medicină 1986 Senator pe viață icircn Senatul Italiei pacircnă la deces 2012
Barbra Streisand ndash actriță de ci-nema și cacircntăreață Născută la New York 24 aprilie 1942 Printre cacircntecele interpretate bdquoKol Nidrerdquo și alte melodii ebraice clasice
Adolphe (Isaac Moise) Creacutemieux ndash lider al evreimii franceze Născut la Nicircmes 30 aprilie 1796 Icircntemeietor al Alianței Israelite Universale1860 De-cedat la Paris 1880
Evrei decedați icircn luna aprilieHelena (Chaja) Rubinstein ndash pro-
ducătoare de cosmetice și colecționară de artă Născută la Cracovia 1870 stabilită icircn SUA 1914 Decedată la New York 1 aprilie 1965
Lev Davidovich Landau ndash fizician Născut la Baku 1908 Premiul Nobel pentru fizică 1962 Decedat la Mosco-va 1 aprilie 1968
Israel Avraham Portugal ndash lider al hasidismului de Sculeni (bdquoSculener Reberdquo) Născut icircn Romacircnia 1923 de-cedat la New York 1 aprilie 2019
Adam Schlesinger ndash compozitor textier cacircntăreț Născut la New York 1967 Premiul Emmy pentru muzică și lirică originală 2019 Decedat la New York 1 aprilie 2020
Allen Ginsberg ndash poet Născut la Newark New Jersey 1926 A scris și poezii pe teme iudaice Decedat la New York 5 aprilie 1997
Isaac Asimov (Isaak Yudovich Ozimov) ndash chimist autor de romane științifico-fantastice Născut la Petrovi-ki Rusia 1920 emigrat icircn SUA 1923 Decedat la New York 6 aprilie 1992
Helene Aylon (Greenfied) ndash pictoriță Născută la Brooklyn NY 1931 Om de artă eco-feminist și co-mentatoare feministă a Bibliei Ebraice Decedată icircn SUA 6 aprilie 2020
Mark Steiner ndash filozof Născut la Bronx NY 1942 profesor la Universita-tea Ebraică din Ierusalim Specialist icircn filozofia științei Decedat la Ierusalim 6 aprilie 2020
Ilarie Voronca (Eduard Marcus) ndash poet și eseist Născut la Brăila 1903 stabilit icircn Franța 1933 S-a sinucis la Paris 8 aprilie 1946
Primo Levi ndash scriitor Născut la To-rino 1919 supraviețuitor al lagărului de la Auschwitz Scrieri referitoare la experiențele sale icircn Holocaust S-a si-nucis la Torino 11 aprilie 1987
Ludwik Lazarus Zamenhof (Ley-zer Leyvi Zamengov) ndash medic și lingvist Născut la Byalistok 1859 Creator al limbii esperanto Decedat la Varșovia 14 aprilie 1917
Nina Cassian (Reneacutee Annie Cas-sian Mătăsaru) ndash poetă Născută la Galați 1924 exilată icircn SUA 1985 A scris și pe teme evreiești Decedată la New York 14 aprilie 2014
Meir A Halevy (Meir ben Abraham Hahamu) ndash rabin și istoric Născut la Piatra Neamț 21 martie3 aprilie 1900 Emigrat icircn Franța 1963 decedat la Pa-ris 15 aprilie 1972
Liviu Librescu ndash inginer Născut la Ploiești 1930 profesor la Virginia Tech Blacksburg SUA 1985 Ucis icircn timpul orei de curs de către un criminal 16 aprilie 2007
Chaim Herzog ndash general și om po-litic Născut la Belfast 1918 emigrat icircn Palestina 1935 Președinte al Isra-elului 1983-1993 Decedat la Tel Aviv 17 aprilie 1997
Benjamin Disraeli (DrsquoIsraeli 1st Earl of Beaconsfield) ndash scriitor și om politic Născut la Londra1804 conver-tit la anglicanism 1817 Prim-ministru al Angliei icircn trei racircnduri 1868-1881 A păstrat legătura cu iudaismul Decedat la Londra 19 aprilie 1881
Marcel Hermann Iancu (Janco) ndash pictor și arhitect Născut la București 1895 emigrat icircn Palestina 1941 Pre-miul Israel 1957 Decedat la Ein Hod Israel 21 aprilie 1984
Esteacutee Lauder ndash producătoare de cosmetice Născută la Corona NY 1906 Icircntemeiază Esteacutee Lauder Com-panies1946 Decedată la New York 24 aprilie 2004
Ezer Weizman ndash general și om poli-tic Născut la Tel Aviv1924 Președinte al Statului Israel 1993-2000 Decedat la Caesarea Israel 24 aprilie 2005
Moșe Teitelbaum ndash bdquoSatmarer Reberdquo Născut la Ujfeherto Ungaria 1914 emigrat icircn SUA 1947 Decedat la Williamsburg NY 24 aprilie 2006
Iosif Iser (Iosif Isidor Rubinsohn) ndash pic-tor și grafician Născut la București 1881 Membru al Academiei Romacircne 1955 De-cedat la București 25 aprilie 1958
Ludwig Wittgenstein ndash filozof Născut la Viena 1889 Specialist icircn logică epistemologie filozofia limbaju-lui Refugiat icircn Anglia 1939 Decedat la Cambridge 29 aprilie 1951
LUCIAN-ZEEV HERȘCOVICI
6S-a stins din viață Alexandru (Sandu) Singer
Fostul director al Editurii Hasefer Alexandru Sin-ger zl s-a născut la Brăila icircn 1932 icircntr-o familie evreiască din clasa mijlocie Bunicul său era un cu-noscut croitor iar tatăl pălărier Familia s-a mutat la București cacircnd Alexandru avea doar doi ani Dar legile rasiale și războiul distrug afacerea iar tatăl ajunge icircntr-un lagăr de muncă din Moldova Crește icircn grija mamei și foarte tacircnăr la 13 ani ajunge ucenic electrician
Cărțile sunt universul lui și continuă să studieze chiar și icircn perioada dură a războiului astfel icircncacirct după război s-a icircnscris la Facultatea de Filosofie a Universității din București
Icircn 1955 la absolvirea facultății fiind deja căsătorit cu Elena profesoară de biologie nu i se admite repartizarea icircn specialitate icircn Capitală și se angajează la nou icircnființata Televiziune Romacircnă fiind cacircteva luni cameraman Icircn fine li se repartizează posturi icircn Oradea lui ca icircndrumător cultural la Felix iar Elenei ca profesoară icircntr-un sat alăturat Cacircțiva ani Sandu lucrează chiar icircn Băile Felix fiind unul dintre cei care revitalizează și bdquonascrdquo viitoarea stațiune
Oradea are o intensă viață culturală și Sandu se implică activ scrie face parte din colectivul revistei bdquoFamiliardquo și devine profesor de filosofie la Liceul bdquoGojdurdquo colaborează și la teatru Icircși continuă pasiunea pentru sociologie și lu-crează icircn acțiuni de sociologie aplicată alături de profesorul și icircndrumătorul său Octavian Neamțu
Icircn anii rsquo60 este anchetat de Securitate pentru că primise invitație la un Con-gres de Sociologie icircn Anglia unde evident nu ajunge Icircn schimb continuă să scrie analize și să coopereze cu profesori europeni este primul care introduce noțiunea de educație continuă icircn Romacircnia fiind publicat atacirct icircn țările socialiste cacirct și icircn Canada Suedia și Germania
Icircn 1972 la icircnființarea Ministerului Culturii și Educației Socialiste este che-mat la București Icircn 1980 e chemat la ministrul Suzana Gacircdea care icircl critică deoarece e bdquoprea băgăreț și icircncăpățacircnatrdquo și icircl mută din minister I se propune să lucreze la Editura Politică poziție pe care o refuză Ajunge redactor la Editura bdquoIon Creangărdquo unde va lucra pacircnă după Revoluție
Chiar dacă se pensionează oficial icircn 1992 e abia icircnceputul unei noi ere pentru Sandu Singer Devine directorul unei mici edituri private icircși intensifică colaborările internaționale participă la conferințe pe tema educației continue și organizează la București cu sprijin UNESCO un eveniment cu această temă
Continuă prin a lucra alături de Zigu Ornea la Editura Hasefer redactează nenumărate cărți ale autorilor evrei din țară și din străinătate și devine directorul editurii după dispariția lui Ornea
Abia la vacircrsta de 76 de ani se va retrage din activitate despărțindu-se cu greu de pasiunea sa Totuși continuă să redacteze și să tipărească cărți pen-tru prieteni și colaboratori călătorește icircn toată lumea de la New York pacircnă icircn Norvegia scrie pentru bdquoObservator Culturalrdquo bdquoDilemardquo și bdquoAdevărul culturalrdquo se implică icircn viața comunității evreiești și primește Premiul bdquoȘafranrdquo icircn Elveția
A lucrat trei ani și jumătate ca voluntar la Centrul Educațional Lauder unde avea ore de lectură la bibliotecă și pentru toți elevii era bdquobuniculrdquo
Dumnezeu să icirci binecuvacircnteze amintirea
Izu Gott zl ndash 5 ani de la intrarea icircn eternitate
Izu Gott zl a dominat viața muzicală evreiască din Romacircnia celei de-a doua părți a veacului XX Icircn familia lui de mu-zicieni dorohoieni copiii se bucurau să cacircnte icircmpreună ore icircntregi Oifn pripicik A idișe mame Ba mir bist ti șein Frații mai mari cacircntau la vioară și la acordeon Icircntr-o zi ndash tunete și fulgere fratele mai mare l-a prins umblacircnd la acordeonul lui Pe urmă a icircnceput să-l icircnvețe Cacircnd și-a dat seama că și-a icircntrecut profesorul i-a icircncredințat instrumentul
Era icircn clasa icircntacirci primară cacircnd el familia lui tot șteitl-ul au fost deportați icircn Transnistria A ținut minte toată viața vagoanele de marfă bdquocazareardquo icircn sinagogi părăsite tifosul morții de dimineață Și totuși muzica nu i-a părăsit nici pe el nici pe ai lui Iubea deopotrivă folclorul evreiesc și romacircnesc După 1959 cacircnd a terminat Conservatorul a fost dirijor al Teatrului Evreiesc de Stat din Iași și al Ansamblului Doina Moldovei Icircn 1979 a fost pus să aleagă ori Doina ori comunitatea Deoarece teatrul evreiesc ieșean se desființase a preluat con-ducerea Corului de Talmud Tora din oraș bdquoComunitateardquo a răspuns Depar-tajare formală Cine vede hasidim-ii israelieni dansacircnd și cacircntacircnd pe motive folclorice romacircnești icircnțelege asta Din 1980 a condus corul de Talmud Tora din București Apoi a fost icircndrumător muzical pe țară al corurilor comunitare A făcut turnee de mare succes icircn Israel Europa America A cacircntat la Casa Albă
Izu Gott n-a plecat de tot dintre noi ne-a lăsat pe cel mai bun discipol Bog-dan Lifșin
IULIA DELEANU
Icircnhumați icircn cimitirele CEB din București VLĂDESCU JANETTA (Cimitirul Giurgiului) STOENESCU SUZETTE (Cimitirul Filantropia) GEORGESCU FE-LICIA (Cimitirul Sefard) SINGER SANDU (Cimitirul Giurgiului) GUTTMANN BERNHARD (Cimitirul Sefard) COHN MERY BEATRICE (Cimitirul Sefard) BARID ANDY (Cimitirul Giurgiului) LEONDARI VASILE-GRIGORIE (Cimitirul Giurgiului)
24 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
franceze iar mono-grafiile și sintezele critice privind lite-ratura daneză au fost de asemenea consultate icircn romacirc-nă franceză sau germană Știm asta deoarece icircn cel mai bun stil academic Ștefan Cazimir ne dezvăluie la finalul cărții biblio-grafia pe care a icircntrebuințat-o de pri-sos să subliniez că a mers la sursele esențiale și că a știut cu deprindere de vechi truditor icircn cultura romacircnă să ca-ute mereu legăturile cu literatura noas-tră Fie prin traduceri fie prin sinteze
Pretextul cărții dacă era nevoie de unul l-a reprezentat probabil dubla aniversare icircn 2020 a scriitorului Hans Christian Andersen născut icircn 1805 și trecut la cele veșnice icircn 1875 Ștefan Cazimir a ales cea mai frumoasă și icircn
Vedere din Elsi-nor Escursiuni icircn literatura daneză cea mai recentă carte a lui Ștefan Cazimir apărută la finele anului trecut a luat prin surprin-dere lumea literară romacircnească
Absența unor reacții critice mai
consistente o dovedește cred limpe-de iar motivele sunt și ele ușor de ghicit Profesorul Ștefan Cazimir este o enciclopedie culturală vie icircnsă nu era cunoscut ca specialist icircn literaturi nordice Și-apoi icircn timpuri de pande-mie cacircnd viața culturală se derulea-ză la ralenti cine să se mai ocupe la București de cercetări privind literatu-ra daneză Nu icircn ultimul racircnd Ștefan
Cazimir este cunoscut ca o persona-litate plină de umor care și icircn Parla-ment se amuza pe seama carențelor bdquoaleșilor neamuluirdquo nu puțini s-au gacircndit că icircntre copertele cărții despre puțin cunoscuta la noi literatură da-neză se află o uriașă farsă Mai ales că subtitlul trimite la cunoscuta carte a lui Nicolae Filimon Escursiuni icircn Germania meridională (1858) Cum Nicolae Filimon face parte din teritoriul literar icircn care expertiza profesorului Cazimir este absolută mulți au bănuit o farsă culturală
Nimic mai fals Vedere din Elsinor chiar este o suită de 16 profiluri literare consacrate scriitorilor clasici ai litera-turii daneze de la Ludvig Holberg la Jens Christian Groslashndahl precedate de o introducere și un capitol de con-cluzii Operele lor au fost citite icircn tra-duceri romacircnești (cele mai multe) sau
O carte neobișnuită sau excelența evreiască icircn timpuri de pandemieRealitatea
cărţii
Adevărul pocit după preferințeDemiterea președintelui Asociației Foștilor Deți-
nuți Politici și Victime ale Dictaturii din Romacircnia Octa vian Bjoza din funcția de subsecretar de stat la Secretariatul de Stat pentru Recunoaşterea Meritelor Luptătorilor Icircmpotriva Regimului Comunist a stacircrnit o furtună pe scena politică romacircnească Furtună care icircntre altele a (re)adus la suprafață o grămadă de minciuni și gunoaie pe care societatea romacircnească se străduiește de peste trei decenii să le ignore și să le țină sub preș dar care icircmput aerul de cacircte ori preșul este mișcat din loc și mizeria iese la iveală
Totul a pornit de la un comunicat semnat de O Bjoza icircn numele AFDPR ca reacție la amendamen-tele introduse de deputații Silviu Vexler Ovidiu Ganț și Slavoliub Adnagi la Legea nr 2322020 amenda-mente care prevăd că nu se pot acorda indemnizații bdquopersoanelor condamnate pentru infracțiuni icircmpotri-va umanității sau celor icircn cazul cărora s-a dovedit că au desfășurat o activitate fascistă sau legionară icircn cadrul unei organizații sau mișcări de acest fel și nici copiilor acestorardquo
Așa și Pe cine ar putea deranja (și de ce) că foștii legionari și criminali de război atacircția cacircți mai sunt icircn viață și (mai ales) odraslele lor nu pot icircn-casa indemnizații de la statul romacircn Răspunsul scurt este pe AFDPR și partidele AUR și PSD Răs-punsul mai lung este cel la icircntrebarea bdquode ce icirci su-pără această decizierdquo
Conform Asociației pentru cei care icircși executau sentințele icircn icircnchisorile comuniste bdquonu mai conta din ce partid făcuseră vreodată parte sau nurdquo așadar acum li se bdquocontestă meritele și se schimbă sensul luptei lor de rezistență icircmpotriva comunismuluirdquo Și dacă faptele părinților nu contează pentru Asociația Foștilor Deținuți Politici după cum se afirmă icircn co-municatul publicat pe site-ul organizației evident că pentru Bjoza copiii tuturor deținuților politici trebuie să primească indemnizații bdquoindiferent de faptul că părinții lor au fost criminali de război naziști legio-nari sau comuniștirdquo bdquoCe vină puteau să aibă copiii fasciştilor naziştilor legionarilor evreilor comuniş-tilor romacircnilor Ce vină puteau să aibă copilaşii ră-maşi acasă pentru faptele comise de părinţi Aşa vedem noi problemardquo a spus Bjoza
Este o mare eroare să pui semnul egal icircntre toți deținuții politici indiferent de faptele lor doar pentru că și legionarii s-au opus comunismului Atunci să ne așteptăm ca AFDPR să propună clemență și pentru Hitler și partidul național-socialist deoarece și ei de-clarau că dușmanul lor cel mai mare este comunismul motiv pentru care a și fost declanșată Operațiunea Barbarosa adică atacarea Uniunii Sovietice Aș mai adăuga doar că ignoracircnd vina pentru care unii
deținuți au ajuns icircn pușcărie Bjoza nu face decacirct să perpetueze afirmația falsă a comuniștilor care pre-tindeau că toți luptătorii anticomuniști sunt legionari Azi AFDPR afirmă că toți deținuții politici erau la fel pentru că erau anticomuniști Crimele comise de unii dintre ei inclusiv icircmpotriva evreilor nu mai contează vina a fost spălată de trecerea prin detenție
Dar cu evreii fostul subsecretar de stat o rezolvă repede bdquoAFDPR nu contestă existența Holocaustu-lui icircn Romacircnia Singurul lucru care poate fi discutat constă icircn dimensiunile Holocaustuluirdquo Adică dacă Holocaustul din Romacircnia ar fi avut mai puține vic-time culpa legionarilor ar fi fost mai mică Motiv su-ficient pentru demitere arăta Florin Cicircțu bdquoA pune icircn discuţie dimensiunile Holocaustului şi a icircncerca să pui pe umerii comunităţii evreieşti aducerea comu-nismului icircn Romacircnia este nu doar o icircncercare de a mistifica istoria ci şi un gest periculos pentru valorile democraticerdquo Poziție susținută și de Andrei Muraru reprezentant special al Guvernului pentru promova-rea politicilor memoriei și combaterea antisemitismu-lui care a afirmat că bdquoreexaminarea faptelor istorice sub forma negaţionismului deflectiv este o formulă icircntacirclnită a negaţioniştilor iar declaraţiile publice ale lui Octavian Bjoza sunt insultătoare pentru memoria victimelor Holocaustului şi pentru urmaşii acestorardquo
Negarea dimensiunii Holocaustului nu e ceva nou Să ne amintim că Dan Șova senator și purtă-tor de cuvacircnt al PSD la acea vreme a declarat icircn 2012 că la Iași germanii au omoracirct 24 de evrei Motiv pentru care partidul l-a trimis icircn vacanță icircn SUA cu condiția să viziteze și Muzeul Holocaustului Iar apoi Dan Șova a fost uns ministru de către președintele PSD și prim-ministrul de atunci Victor Ponta
Așa că de ce să ne mirăm acum că tot PSD prin gura lui Florin Roman afirmă că demiterea lui Bjoza a fost decisă de unii care stau bdquoicircn spatele cortineirdquo și bdquoiau decizii politice pe care le icircnmacircnează icircn plic pre-mieruluirdquo Cine să fie icircn spatele cortinei Oculta iudeo-masonică așa cum se spunea pe vremea legionarilor pe care azi icirci apără (din nou) PSD Icircn acest context poziția AUR (bdquogestul premierului PNL arată care este adevărata culoare a coaliţiei de guvernămacircnt roşul aprins al tancurilor sovietice bolşevicerdquo) nu ne miră dar ne dă ocazia să afirmăm icircncă o dată că AUR nu e deloc izolat pe scena politică romacircnească
Și atunci să ne mai uluiască faptul că Maia Mor-genstern a fost tratată de bdquojidrdquo la o icircntacirclnire cultura-lă iar icircn Parlament sunt omagiați doi legionari fără ca vreun alt parlamentar icircn afară de Silviu Vexler să protesteze
Dacă nu ne trezim viitor de AUR țara noastră areALX MARINESCU
Preţul unui abonament pe un an este de 30 lei Abonamentele pentru cititorii din provincie se vor face la comunităţile evreieşti din localitatea respectivă ABONAŢII SUNT RUGAŢI SĂ COM-PLETEZE ADRE SA EXPEDITORULUI PE CUPON Pentru cei din Bucureşti ndash la sediul FCER din str Sfacircnta Vineri nr 9 ndash 11 cod poştal 030202 Cod fiscal FCER 7426470 Abonamentele se mai pot achita şi prin mandate poştale fie pe adresa FCER ndash la oficiile poştale din localitate FIRST BANK SUCURSALA MOŞILOR OLARI Contul IBAN RO66PIRB4236745798003000 (RON) RO03PIRB4236745798002000 (USD) RO37PIRB4236745798001000 (EUR) Pentru EUROPA un abonament pe un an costă 45 de euro (cu toate taxele incluse) Pentru EXTRA EUROPA un abonament costă 95 de dolari USA (cu toate taxele incluse) Pentru Israel un abonament pe un an costă 40 de dolari USA
REALITATEA EVREIASCĂREDACŢIA Bucureşti
str Maria Rosetti nr 17 sector 2COD POŞTAL 020481 OP 9
Tel fax 021-3227560wwwjewishfedro
realitateaevreiascagmailcomSerie nouă a
REVISTEI CULTULUI MOZAICFondată icircn 1956
de Şef-Rabin Dr Moses Rosen
Redactor-şef Alexandru MARINESCU
Redactori Dr Claudia BOSOI
Iulia DELEANUDan DRUŢĂ
Luciana FRIEDMANNEva GALAMBOS (senior editor)
George GIcircLEA Mihaela OBERSCHI
Foto Sandu CAcircLŢIASecretar de redacţie Emilia HRISTEA
DTP Gabriel IONESCU
Tiparul executat de Tipografia TIPOART IDEA STUDIO
BucureştiTel 0723531624
Relaţii administrator Mihail TUNSOIU tel 021-3149690
distributierregmailcom
Potrivit art 206 CP responsabilitatea juridică pentru conţinutul fiecărui text aparţine autorului Redacţia nu icircmpărtăşeşte icircn mod obligatoriu punctele de vedere exprimate icircn articolele semnate de colaboratori Redacţia nu primeşte spre publicare decacirct articole scrise cu diacritice
Gacircndul scrisbdquoTrădarea lui
EinsteinldquoScriitor de for-
mație filosofică și icircmpătimit eseist Eric
Emmanuel Schmitt a pus icircn discuție relația om ndash lume Așa a făcut cu Di-derot Freud Mozart etc Icircn ceea ce privește omul de știință confruntat cu efectele descoperirilor sale ndash Schmitt are icircnsă prede-cesori iluștri Brecht (Galileo) Duumlrrenmatt (Fizicienii) și chiar Hainar Kipphardt (Cazul Oppenheimer)
Icircn Trădarea lui Einstein piesa scrisă icircn 2014 tradusă și regizată de Tudor Țepeneag la TES dramaturgul se oprește asupra genialului fizician și dezvoltă relativitatea alegerilor omului sub vremi Icircl surprindem pe savant (la icircnceputul celei de-a Doua Conflagrații Mondiale) pe malul unui lac din New Jersey stacircnd de vorbă cu un vagabond Con-fident al hazardului marginalizatul căruia i-a murit fiul pe front pare o sensibilă (și realistă) cameră de rezonanță pentru icircntrebările pe care și le pune in-telectualul idealist Nu sunt indiferente originea și biografia protagonistului german evreu ateu dar solidar cu neamul său constracircns la exil la rătăciri de apatrid și afectat de pericolul nazist și de esca-ladarea prigoanei antievreiești Conștient că este supravegheat de FBI intracircnd și icircn vizorul Comisiei Hoover el va fi dizgrațiat și apoi reabilitat
Se poate izola savantul de situația tragică a lumii icircn care trăiește Se poate despărți de destinația dată invențiilor sale de cei care le-au creditat Se poate rupe de putere de politică Cea mai arzătoare di-lemă a acestui pacifist și iubitor al muzelor care l-a alertat pe Roosevelt asupra avansului experimente-lor germane și asupra rolului decisiv al forțelor ce vor deține bomba atomică este aportul său la cercetări ce au dus la finalizarea armei atomice El va parti-cipa la celebrul Proiect Manhattan (1940) numai că apoi după Hiroshima se va trezi plin de groază ca un ucenic-vrăjitor Pe de altă parte el va semna icircn 1965 icircmpreună cu Bertrand Russel un manifest privind pericolul bombei cu hidrogen
Interesul față de text și setea de teatru după pandemie icircnsuflețesc jocul interpreților icircndrumați de Tudor Țepeneag Simplitate firesc gravitate dar și umor autoironie și caldă comunicare umană ndash asta exprimă dialogul dintre Andrei Finți Mircea Dragoman (rolul titular) și Veaceslav Grosu Neculai Predica La racircndul lor Mihai Nițu George Remeș Andrei Miercure dau viață agentului FBI OrsquoNeill Bi-nevenită icircn spectacol este și violonista Rodica Doija
NATALIA STANCU
Drumul spre teatru
același timp cea mai icircnaltă cale de a marca dubla aniversare oferind litera-turii romacircne o primă introducere sin-tetică icircn literatura daneză Demersul său util și ieșit din comun icircn același timp este o bdquomarcă icircnregistratărdquo a sa și a prezenței evreiești icircn cultura romacirc-nă o prezență definită prin excelență devotament și travaliu susținut Icircn timpuri de pandemie Ștefan Cazimir a mers cacircnd și cum s-a putut la Bi-blioteca Academiei Romacircne iar apoi ne-a oferit o carte care reprezintă o bază pentru oricine dorește să stu-dieze sau numai să se informeze cu privire la literatura daneză O primă sinteză romacircnească scrisă cu har și cu o particulară icircnțelegere a fenome-nului literar nordic
RĂZVAN VONCUȘtefan Cazimir ndash Vedere din Elsinor Es-
cursiuni icircn literatura daneză Editura Semne București 2020
8 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
Pandemia a avut efecte și asupra sărbătorii de Purim la Brăila starea de incertitudine medicală determinacircnd conducerea Comunității Evreilor bră-ileni respectiv pe președinta Nadia Ustinescu să organizeze doar o icircntacircl-nire restracircnsă icircn Templul Coral singu-rul care a mai rămas icircn orașul natal al lui Iosif Hechter Mihail Sebastian din cele 14 sinagogi și centre de rugăciu-ne cacircte erau icircn perioada interbelică
Ca de fiecare dată oficiantul de cult Suchar Goldstein a distribuit toa-te rolurile spunacircnd icircncă o dată po-vestea din Cartea Esterei (Meghilat Esther) Racircnd pe racircnd puținii brăileni participanți ndash doar cei care au dorit să icircnfrunte riscurile din pandemie (dar trebuie să mai și trăim și-au spus cum ne spunem toți ca să ne icircmbăr-bătăm) ndash au citit din carte și au retrăit prin intermediul cuvintelor icircntacircmplă-rile din al treilea an al icircmpăratului Ahașveroș (sau Xerxes I) al Persiei Bineicircnțeles că a fost bucurie chiar dacă nu au mai fost jocuri dans și măști (doar cele sanitare de securita-te medicală) atunci cacircnd firul poveștii
a evidențiat acțiunile Esterei soția icircmpăratului care a reușit să salveze poporul evreu de ticluirile criminale ale vizirului Haman (amintirea fiindu-i gonită ca de fiecare dată prin sune-tele tradiționale)
Chiar și așa sărbătoarea a fost cu bucurie și icircmpreună Iar celor care nu au putut fi prezenți li s-au dus acasă dulciuri cu ajutorul echipei de la ajutor gospodăresc dar și filme de la icircntacirclni-rea din Templu Așa că toată Comuni-tatea Evreilor din Brăila a putut spune cu speranță Hag Purim Sameah
ARMANDA FILIPINE
Compania Națională de Investiții a anunțat pe 4 martie 2021 că reabi-litarea Sinagogii Mari din Constanța denumită sec bdquoobiectivul de investiții executarea lucrărilor de primă urgență reabilitare generală Templu Israelit Constanțardquo a fost aprobată prin Ordin al Ministerului Dezvoltării și Lucrărilor Publice
Din păcate și acest bdquoobiectivrdquo al-tădată macircndria comunității evreiești constănțene și o poziție prestigioasă icircn patrimoniul orașului și chiar icircn cel național va fi finanțat bdquoicircn corelare cu alocațiile bugetare destinaterdquo ceea ce știm ce icircnseamnă icircn vremuri de pan-demie
Reabilitarea a fost decisă icircn urmă cu cacircțiva ani datorită bdquoeforturilor Comunității Evreiești din Constanța ale forului său tutelar Federația Comunităților Evreiești din Romacircnia (FCER) și ale președintelui său ac-tual deputatul Silviu Vexler precum și datorită intervențiilor personale ale
fostului primar al Constanței Decebal Făgădăurdquo ne-a declarat președintele Comunității Evreilor din Constanța Sorin Lucian Ionescu Adăugăm că abia așteptăm să vedem icircn ce se vor materializa bdquointervențiile personalerdquo ale actualului primar Vergil Chițac icircn cazul icircn care acesta a depășit scrupulele pe care le avea luna tre-cută la gacircndul că legea l-ar obliga să schimbe numele străzii icircncă denumite bdquoMareșal Ion Antonescurdquo
(conform bdquoMetropola Constanțardquo (httpsmetropolaconstantaro)
din 4 martie 2021
Icircn ciuda pandemiei ne scrie președintele Comunității Evreilor din Constanța 16 enoriași și prieteni ai evreilor constănțeni au reușit să se icircntacirclnească la masa oferită icircn amintirea fe-lului icircn care Estera și Mordehai au reușit să icircși scape poporul de la pieire bdquoLe-am spus ce-lor prezenți că și icircn zi-lele noastre mai avem Hamani printre noi dar prin reuniunea noastră am demon-strat că nu mor caii cacircnd vor cacircinii și
că reușim să facem față greutăților pe care ni le creează uniirdquo a mai precizat Sorin Lucian Ionescu
ComunitAtiReabilitarea
Sinagogii Mari icircn linie dreaptă
Numele lui Haman a fost icircntacircmpinat cu fluierături
Sărbătorire cu participanți mai puțini icircn 2021
bdquoSteaua fără numerdquo de Mihail Sebastian icircntr-o nouă montare la Brăila
Teatrul bdquoMaria Filottirdquo de la Brăila are o nouă premieră după piesa bdquoSteaua fără numerdquo a lui Mihail Sebastian la 75 de ani de la prima montare a spectacolului icircn Capitală la teatrul bdquoAlhambrardquo unde autorul a trebuit să semneze textul cu un pseudonim (Victor Mincu) din mo-tivele cunoscute ndash legile rasiale antisemite din respectiva perioadă
Icircn zilele de 6 și 7 martie 2021 noul spec-tacol regizat de tacircnărul Lucian Ban vine icircn icircntacircmpinarea iubitorilor teatrului care au apla-udat cu căldură și montarea piesei bdquoJocul de-a vacanțardquo (premiera din 2015 spectacol prezentat și icircn Festivalul internațional bdquoMihail Sebastianrdquo pe care Federația Comunităților Evreiești din Romacircnia icircl derulează icircn orașul natal al lui Sebastian cu sprijinul Ministerului Culturii și implicarea autorităților locale) Icircn condiții de pandemie (cu distanțare deci mai puțini spectatori) publicul ndash icircntre ei și membri ai Comunității Evreilor din Brăila ndash va fi din nou aproape de opera lui Mihail Sebastian (Iosif Mendel Hechter cum era icircn acte 18 octombrie 1907 Brăila - 29 mai 1945 București) una ale cărei coordonate se păstrează mereu icircn atenția iubitorilor de teatru de literatură
Și pentru că piesa e și una fără vacircrstă dacă e să judecăm după plăcerea cu care este primită de fiecare dată să-i amintim cacircteva atuuri așa cum le-a văzut icircncă de la icircnceput cronicarul și dramaturgul N Carandino (19 iulie 1905 Brăila ndash 16 februarie 1996 București) imediat după premiera absolută spe-racircnd că noua montare păstrează frumusețea textului așa cum a descoperit-o N Carandino la vremea premierei absolute icircn cronica pe care a citit-o atunci chiar autorul brăilean bdquoPiesa admirabil construită din punct de vedere teatral conține frumuseți lirice din cele mai diafane Poezia textului izvorăște din coti-dian din banalitate () Nu e o poezie care să se despartă de teatru și să i se adauge ci e o emoție care crește din lucruri din cuvinte și din magia senzațiilor nedeslușite () Piesa crește de la o scenă la alta din fragilități și din dureri () Personajele trăiesc toate vii și autentice deși poezia le vătuiește sufletul deși cuvintele pe care le spun cuvinte curente cuvinte banale par toate furate din-tr-o lume de vis Autorul a izbutit să descopere icircn lumea inimii cea necuprinsă o stea nouă o stea pe care mulți de acum icircnainte se vor strădui să o explice și să o icircnțeleagă () Piesa d-lui Victor Mincu este fără icircndoială una dintre cele mai bune care s-au scris la noi independent de rezultatul material pe care spectacolul de la Alhambra l-ar obține () cariera piesei de-abia icircncepe () Un autor nou Poate O piesă mare Desigurrdquo (Din textul apărut icircn revista bdquoBisrdquo 5 martie 1944)
ARMANDA FILIPINE
ConstanțaBrăila
Victoria frumoasei EsteraIașiLa Sinagoga Mare din Iași sărbă-
toarea de Purim a fost deschisă de rabinul Comunității Yehoshua Aharo-novitch și de președinta Comunității Benjamina Ides Vladcovschi care a amintit celor prezenți mai puțini la număr decacirct icircn alți ani din cau-za necesității de a respecta regulile protecției sanitare icircn timpul pandemi-ei cum Estera și Mordehai și-au scă-pat poporul de la exterminarea plănu-ită de Haman
Președinta le-a mai spus celor
care au dorit să ia parte la sărbătoare de ce se citește bdquoMeghilat Estherrdquo de Purim și de ce numele sărbătorii se trage de la cuvacircntul zaruri cu care a fost stabilită ziua icircn care toți evreii din Persia aveau să fie exterminați
bdquoMeghilat Estherrdquo și rugăciunile au fost citite de Albert Lozneanu A intervenit online și directorul JOINT pentru Romacircnia Israel Sharli Sabag care a felicitat Iașiul pentru că are
toate condițiile pentru a trăi și a se dezvolta ca o adevărată comunitate evreiască avacircnd și un rabin apreciat și o conducere care a reușit să orga-nizeze Purim cu participarea fizică a unor enoriași atacirct cacirct permit legile icircn vigoare icircn timpul pandemiei Este o măsură care permite aducerea evre-ilor aproape de comunitate
Partea artistică a programului pre-cum și prăjiturile tradiționale au fost apreciate atacirct de participanți cacirct și de cei care au urmărit festivitatea online și au primit humăntașen acasă (AM)
Volum dedicat icircmplinirii a șapte secole de la moartea lui Dante Alighieri
Anul acesta se icircmplinesc 700 de ani de la moartea lui Dante AlighieriEditura SAGA (Israel) comemorează evenimentul prin articole traduceri din Divina Comedie eseuri despre viața și opera acestui mare poet și om politic
O parte dintre materiale apar săptămacircnal pe internet icircn JURNAL ISRAELI-AN cu accent pe temele inspirate din TANAH mitologie și filozofie icircn opera dantescă Rezultatul acestor eforturi este o antologie ilustrată care prezintă atacirct aportul lui Dante la cultura florentină și la Renașterea italiană cacirct și critica societății corupte a vremii și marele impact asupra artelor care au folosit textul lui Dante ca izvor de inspirație timp de secole
Oferim gratuit această carte realizată de Editura SAGA online (ebook pdf) cititorilor bdquoRealității Evreieștirdquo din toata lumea cu ocazia Sărbătorii de PESAH 2021 Adresa noastră de email pentru comenzile dvs gadri-an40gmailcom Vă dorim lectură plăcută
A Lozneanu (stg) și B Ides-Vladcovschi
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 9
bdquoPovestea Purimului dăinuie de peste 2400 de ani Ascultăm poves-tea din Cartea Esterei an de an și de fiecare dată găsim tot mai reală po-vestirea și plină de exemple pozitive Curajul Esterei educația sănătoasă pe care a primit-o de la unchiul său Mordehai rămacircn exemple poziti-ve pentru poporul evreu și icircl ajută la păstrarea identității icircn orice colț de lume ne-am aflardquo a tras concluzia președintele CE Satu Mare după desfășurarea sărbătorii de Purim din 2021
Cu toate că perioada de criză sa-nitară ne-a icircmpiedicat să ne reicircntacircl-nim așa cum ne doream am reușit totuși să facem posibilă icircntacirclnirea copiilor din Comunitatea Evreilor din Satu Mare pentru a asculta icircmpreună o poveste extrem de utilă și educati-vă Copiii și părinții lor au fost veseli și receptivi icircntr-un mediu prietenos și agreabil
Educația este un proces evolutiv și complex desfășurat pe parcursul mai multor etape și vizacircnd o anume finalitate care are icircn vedere formarea și dezvoltarea icircnsușirilor intelectua-le morale și fizice ale copiilor și ale tinerilor ale oamenilor și ale socie- tății
Suntem convinși că educația tre-buie să-și icircndeplinească și rolul de transmițător de valori nu doar de informații Credem că educația mai degrabă decacirct a transmite ceva tre-buie să creeze capacități astfel icircncacirct
persoanele să devină capabile să-și creeze propriile valori
Cu toate părțile negative ale cri-zei sanitare aceasta a avut și o parte pozitivă aceea că ne-a creat opor-tunitatea de a fi conectați la viața comunităților evreiești din țară și din străinătate Sătmărenii au profitat de transmisiunile online de Purim ale
JCC FCER- Cancelaria Rabinică cacirct și de cele transmise de Comunitățile Evreiești din Ungaria
ADRIAN BEȘApreședinte CE Satu Mare
Spre marea noastră surpriză am fost icircnștiințați de către Pal Robert Zo-lopcsuk profesor de desen și pictură autor a numeroase studii și articole publicate pe diverse teme legate de monumentele arhitecturale sighetene de patrimoniu membru de onoare icircn comunitatea noastră participant activ la toate evenimentele sărbătorile bu-
curiile și neca-zurile noastre că a descope-rit icircntacircmplător portița din fier forjat a fos-tei sinagogi Beit Hakne-set Hagadol din Sighetu M a r m a ț i e i montată la intrarea unei case de locuit
undeva la marginea orașuluiBeit Hakneset Hagadol inițial con-
struită din lemn icircn anii 1778-1779 și reconstruită din piatră icircntre anii 1834-1836 cunoscută tuturor sub numele de Sinagoga Mare a fost sinagoga congregației ultra-ortodoxe conduse de dinastia rabinică a familiei Teitel-baum
Profesorul de arte frumoase a scris icircn volumul bdquoSighetu Marmațieirdquo (Editura Valea Verde 2012) bdquoGardul din fața sinagogii a fost realizat cu minuțiozitate acordacircndu-se atenție sporită calității lucrării Azi din impo-zanta clădire a sinagogii a rămas doar o parte din acest gardrdquo
Dintre cele șase sinagogi care au funcționat icircn orașul nostru icircnainte de marea tragedie a Holocaustului aceasta a fost cea mai mare motiv pentru care a fost desemnată de că-
tre autoritățile horthyste ca punct de adunare a populației evreiești Icircn sina-gogă erau icircnghesuiți cacircte 3000-3400 de bărbați femei copii și persoane icircn vacircrstă aduși din ghetouri și ținuți icircnchiși zile icircntregi icircnainte de a fi duși și icircmbarcați icircn vagoanele de marfă la gara din localitate icircn zilele de 16 18 20 și 22 mai 1944 cu cacircteva luni icircnainte de intrarea icircn oraș a trupelor romacircnești și sovietice eliberatoare mai exact la data de 18 octombrie 1944 Icircnainte de retragerea trupelor fasciste sinagoga a fost distrusă prin incendiere și ulterior complet demo-lată Pe locul respectiv s-a ridicat un monument icircnchinat memoriei celor deportați icircntregul obiectiv devenind proprietatea statului romacircn un loc de aduceri aminte comemorări și peleri-naj fiind de repetate ori vizitat de Elie Wiesel de fiul și nepotul acestuia precum și de numeroși descendenți ai celor deportați personalități de sea-mă ambasadori turiști etc
Dintre toate elementele de con-strucție a rămas doar gardul din zi-dărie cu segmente din fier forjat cu o poartă principală de acces icircn dreptul intrării vechi icircn templu și o portiță situ-ată icircn partea stacircngă
Actualmente pe terenul situat lacircngă acel monument retrocedat congregației conduse de dinastia ra-binică a familiei Teitelbaum se con-struiește o nouă sinagogă cu două niveluri la parter o mikva bucătărie cașer sală de mese și alte numeroa-se spații cu diverse utilități iar la etaj va fi templul Din cacircte se știe aceas-ta este singura sinagogă aflată icircn construcție icircn icircntreaga Europă după Holocaust
Președintele David Lieberman icircmpreună cu cacircțiva dintre conducăto-
rii comunității noastre au demarat ime-diat recupe-rarea obiec-tului pentru a fi montat icircnapoi la lo-cul de unde fusese luat ( c u v acirc n t u l mai potrivit este bdquofuratrdquo) icircn urmă cu vreo 40 de ani cu ocazia unor lucrări de construcție din ime-diata vecinătate a fostei sinagogi Icircn locul portiței originale s-au sudat niște bucăți cacircrpite din tablă și bare rugini-te care din fericire măcar icircmpiedicau intrarea necontrolată icircn curtea fostei sinagogi Să nu vă imaginați cumva că icircn ciuda evidenței acestui furt portița a fost recuperată și montată la locul ei fără nici o problemă Icircn urma denunțului depus la poliție icircnsoțit de imaginile absolut incontestabile ale provenienței obiectului furat pe calea legilor icircn vigoare desigur că nu s-a icircntacircmplat absolut nimic Am fost doar sfătuiți să ne adresăm instanțelor judecătorești pentru a-i obliga pe bdquopro-prietariirdquo obiectului să binevoiască să-l returneze Asta ar fi icircnsemnat inițierea unui proces icircn instanță cheltuieli pes-te cheltuieli amacircnări și executare sili-tă icircn cazul icircn care am fi cacircștigat pro-cesul Așa că icircn loc de complicațiile respective fără nici un ajutor din par-tea vreunei autorități Comunitatea Evreilor din Sighetu Marmației le-a confecționat o portiță nouă actualilor proprietari ai casei astfel icircncacirct cea originala a ajuns icircnapoi la locul ei re-icircntregind aspectul fostului gard
GANZ PETRU
ComunitAtiPurim 5781
Hanuca şi Purim sunt sărbătorile evreieşti la care participă alături de membrii comunităţii şi mulţi concita-dini de diverse naţionalităţi şi confe-siuni De fiecare dată spectacolele pregătite din timp cu atenţie dăruire şi multă emoţie icircncacircntă publicul şi-l surprind cu numere noi inedite
De-a lungul deceniilor am fost martora unor spectacole complexe alcătuite din scenete umoristice arii din operete şi multe cacircntece icircn pre-mieră Atacirct corul Shira Hadasha cacirct şi formaţia klezmer Mazel Tov au
avut capacitatea de a atrage mem-bri noi (de la copii pacircnă la seniori) şi de a colabora fructuos cu solişti profesionişti şi cu trupe de dans Spectacolele de Purim erau un prilej de veselie de revedere cu prietenii vechi cu oaspeţii de peste hotare iar dulceaţa humacircntaşului pregătit la restaurantul ritual era potenţată de cea a păhărelului cu vin
Spectacolul de Purim de anul trecut a fost ultima ocazie icircn care comunitatea evreiască clujeană s-a reunit bdquofizicrdquo Era exact icircn ajunul pan-demiei care avea să zădărnicească toate proiectele comunităţii printre care şi cel mai important reinaugu-rarea Templului Memorial al Depor-taţilor Evrei programată pe 20 mai 2020
Şi iată că nici după un an icircncheiat nu am putut să ne bucurăm de re-vederea bdquoicircn carne şi oaserdquo dat fiind că orașul nostru a fost mai mereu icircn scenariul roşu Icircnsă formaţiile artis-tice clujene au făcut rapid bdquorecon-versia profesionalărdquo şi au intrat ele icircn casele publicului care decenii la racircnd se dusese cu drag la spectaco-lele lor Aşa s-a icircntacircmplat de Hanu-ca de Ziua Comemorării Victimelor Holocaustului iar acum de Purim Casele interpreţilor au fost succesiv săli de repetiţie şi podiumuri inter-preţii fiind adesea operatori de ima-gine maeştri de sunet şi chiar editori de imagine
Am urmărit cu o emoţie mai mare decacirct de obicei cele două spectacole pregătite pentru Purim de Corul Shira Hadasha (conduce-rea muzicală prof Ecaterina Hal-mos) şi formaţia klezmer Mazel Tov (dirijor Vasile Socea) Interpreţii s-au costumat cu multă fantezie şi ca de obicei au inclus icircn program melodii noi Strădania şi entuziasmul lor au reuşit să treacă bdquosticla monitoruluirdquo şi să depăşească bariera depărtării
Programele postate pe youtube (Purim - Comunitatea Evreilor din Cluj - 2021 - YouTube PURIM 2021 (5781) - YouTube) pot fi vizionate de mult mai multe persoane decacirct pu-blicul dintr-o sală de spectacole To-tuşi nimic nu poate icircnlocui emulaţia unei sărbători de Purim unde aerul vibrează de bucurie şi aplauzele icircn timp real răsplătesc efortul şi dărui-rea protagoniştilor Să sperăm că icircn curacircnd vom vorbi de pandemie la tre-cut şi ne vom reuni cu prilejul reinau-gurării Templului renovat care ne aş-teaptă să revenim icircntre zidurile sale
ANDREA GHIŢĂ
Sighetu Marmației ClujPortița din nou la locul ei
Povestea Esterei educația trebuie să transmită valoriSatu Mare
Purim și protecție sanitarăCea mai veselă sărbătoare a evreilor Purim nu a fost uitată nici icircn acest an
icircn comunitatea noastră icircn ciuda vremurilor tulburate de pandemie pe care le trăim Evreii amintesc acum de eliberarea poporului de sub tirania lui Haman Conform dorinţei acestuia evreii urmau să fie executaţi
Ester soţia regelui Ahaşveroș icirci povesteşte acestuia ce soartă cumplită vor avea coreligionarii ei iar regele porunceşte ca Haman şi cei zece fii ai lui să fie spacircnzuraţi icircn locul evreilor
Icircn icircntreaga lume Purimul este prilej de bucurie de purtare a unor ţinute vesele cu măşti Anul acesta din păcate măştile au fost sanitare Enoriaşii botoşăneni au ţinut să fie şi icircn acest an prezenţi icircn Sinagoga bdquoDie Hoihe Shilrdquo la citirea bdquoMeghilat Estherrdquo icircn ajun de Purim Oficiantul de cult Gustav Finkel a parcurs această poveste Numele lui Haman a fost după tradiţia străveche
huiduit de cei prezenţi Delicioasele prăjituri specifice Purimului
(Humăntaşen) au fost apreciate de enori-aşi Nu a fost uitat niciun membru al comu-nităţii şi fiecare a apreciat gustul deosebit al dulciurilor pregătite de Mariana Goldem-berg secretara Comunităţii şi Lenuţa Scu-taru prietena noastră atacirct de amabilă icircn orice ocazie
Au fost clipe deosebite icircn care s-a simţit mai mult decacirct oricacircnd solidaritatea umană şi s-a demonstrat că optimismul icircnvinge ori-ce obstacol oricacirct de greu ar părea
prof BEATRISA FINKEL
Botoșani
10 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
Comunitatea evreiască din Craio-va a marcat la Sinagoga din oraş Pu-rimul una dintre cele mai importante sărbători din calendarul iudaic Fes-tivitatea a avut loc icircntr-un cadru re-stracircns fiind un an pandemic
Prof univ dr Corneliu Sabetay preşedintele Comu-nităţii Evreilor din Craiova a explicat pentru cotidianul bdquoCuvacircntul Libertățiirdquo
bdquoMarcăm PURIM 5781 dar icircntr-un context global Din punct de vedere economic acest co-ronavirus va afecta icircn totalitate econo-mia lumii
Petrecută icircn urmă cu 2500 de ani povestea lega-tă de Purim icirci are icircn centrul său pe regina Estera şi pe icircmpăratul Ahaşveroş Este o poveste ca o piesă de teatru cu eroi pozitivi şi negativi icircn care avem ocazia din nou să sărbătorim personalitatea femeii Este o poveste despre o minune icircn care binele icircnvinge răulrdquo a spus prof univ dr Corneliu Sabetay
Nici anul acesta nu au lipsit pră-jiturelele modelate din aluat icircn trei
colţuri şi umplute cu jeleu nuci mac miere şi nuci Reţeta este foarte ve-che şi are secretele ei micile prăjituri numite bdquohumentașenrdquo făcacircnd deliciul tuturor bdquoIcircn marile oraşe şi icircn şcoli se organizează carnavaluri unde copiii
şi adulţii poartă măşti caraghioase nu nişte măşti care să sperie Cu această ocazie ţinacircnd cont că se celebrează şi venirea primăverii pe masă se pun fructe ndash smochine şi citrice ndash şi prăji-turele specialeldquo a precizat prof univ dr Corneliu Sabetay referindu-se la marea sărbătoare conform ziarului bdquoCuvacircntul Libertățiirdquo
Printre asistații comunității băcăuane se numără și Sorin Altarzohn singurul evreu care trăiește la Moinești Sorin icircn vacircrstă de 54 de ani suferă de boli gra-ve Icircl icircngrijește o rudă prin alianță care locuiește icircmpreună cu el și beneficiază de salariu de asistent din partea Primăriei din Moinești Icircncadrat la categoria F de asistați ai DASM Sorin Altarzohn primește tichete valorice pentru alimen-te deconturi la medicamente ajutoare bănești Responsabila Serviciului de Asistență Socială Corina Irimia dr Corina Grimberg asistenții Laura Șerban și Vili Moscovici icirci fac lunar vizite la domiciliu și cu prilejul sărbătorilor evreiești Nu uită să-i aducă dulciurile și aperitivele preferate biscuiți Eugenia și pufuleți Cea mai mare răsplată a asistenților sociali comunitari este să vadă cum i se luminează chipul de bucurie cacircnd are oaspeți
Rămas bun scriitorului Calistrat CostinNu demult s-a stins din viață un prieten al comunității băcăuane scriitorul
Calistrat Costin care a avut un rol important icircn implementarea studierii istoriei Holocaustului ca disciplină opțională icircn icircnvățămacircntul băcăuan preuniversitar a subliniat prof Gabriel Stan director adjunct al Colegiului Economic bdquoIon Ghicardquo și el ndash apropiat de multă vreme al comunității noastre Jurnalist scriitor tradu-cător președinte al Filialei USR ndash Bacău Calistrat Costin a fost director al Tea-trului de Animație bdquoLicuricirdquo al Teatrului Dramatic bdquoBacoviardquo laureat la Premiului pentru poezie bdquoGeorge Bacoviardquo al Premiului pentru Management Teatral al Galei UNITER din 1998 Cetățean de Onoare al Municipiului Bacău medaliat de președintele Romacircniei cu bdquoMeritul Culturalrdquo icircn Grad de Cavaler
Dumnezeu să-l odihneascăHAINRICH BRIF
președinte CE Bacău
Programul Mishloah manot s-a desfăşurat icircn acest an cu mai puțini participanți direcți decacirct icircn anii trecuţi şi cu măsuri speciale de siguranţă impuse de pandemie
S-au făcut vizite icircn cadru mai restracircns la asistaţii noştri mai vacircrstnici Icirci amintim aici pe Hofman Tulică de 92 de ani Lupescu Mina ndash 82 de ani Iagher Suzana ndash 89 de ani și alții Membrii Comunităţii noastre au beneficiat şi icircn acest an de minunaţi humăntaşi obţinuţi de la CE Iaşi prin amabilitatea preşedin-tei Ina Vladcovschi Delegaţia noastră a dus humăntaşi icircn aceste case şi a fost tratată icircn schimb de cei vizitaţi cu diferite dulciuri preparate de către aceştia O remarcă aici pentru bdquofoarte tacircnărardquo Iagher Suzana parcă mai icircn formă de la an la an cu o stare de spirit de invidiat şi bdquoautoarealdquo unor ex-celente preparate proprii
Prin aceste vizite am icircncercat să transmitem ceva din spiritul Purimului
icircn toate casele evreieşti ale BacăuluiMenţionăm şi participarea membri-
lor noştri pe Zoom la un excepţional program de Purim organizat de CE Iaşi prin efortul special al liderilor Comunității Ina Vladcovschi Albert Lozneanu Rabin Yehoshua Aharono-vitch şi al unor foarte talentaţi membri ai Comunităţii ieşene Icircnchei aceste racircnduri cu speranţa că a fost ultimul Purim organizat icircn aceste condiţii speciale impuse de pandemie şi că anul viitor Purimul ne va găsi pe toţi sănătoşi şi cu multă voie bună
Asistența socială icircn pandemieComunitAti
Expoziţie dedicată arhitectului Leopold Baumhorn marele maestru al sinagogilor
Timișoara
Expoziţia dedicată lucrărilor de arhitectură ale lui Leopold Baumhorn a fost unul dintre cele mai importan-te evenimente realizate icircn cadrul programului european Rediscover Chiar dacă inaugurarea nu a permis prezenţa unui public numeros mulţi au dorit să vadă planşele cu lucrările celui mai prolific architect din regiune de la finele secolului XIX şi icircnceput de secol XX Realizată de cercetătoa-rea din Ungaria Agnes Oszko avacircnd drept colaboratori pentru partea timi-şoreană pe arhitectul Gabriel Szeke-ly şi pe fotograful Constantin Duma expoziţia abordează cele mai remar-cabile clădiri proiectate de Baumhorn analizacircnd evoluţia artistică trăsătu-rile comune ale operei sale detaliile prezente şi contribuţia sa la icircnflorirea unor mari oraşe din regiune
Prezenţa preşedintelui Consiliului Judeţean Timiş Alin Nica şi a prima-rului municipiului Timişoara Dominic Fritz care au luat cuvacircntul la mani-festare demonstrează importanţa specială acordată acestei inaugurări De altfel Dominic Fritz s-a declarat mereu un susţinător al reabilitării pa-trimoniului istoric al Timişoarei cu un accent special asupra sinagogilor care sunt parte a consolidării urbane a acestei cetăţi bănăţene Domnia Sa s-a referit şi de această dată la importanţa renovării Sinagogii Fa-bric operă a lui Baumhorn un obiec-tiv impresionant care azi este icircntr-o stare avansată de degradare Echipa Primăriei Timişoara care icircn cadrul acestui proiect a fost coordonată de Floriana Ştefan a construit icircn cei trei ani ai proiectului o relaţie care a tre-cut dincolo de colaborare devenind
o reală prietenie cu evreimea locală Dr Luciana Friedmann preşedinta
Comunităţii Evreilor din Timişoara a subliniat icircn cuvacircntul ei faptul că aces-te clădiri sunt parte a patrimoniului timişorean şi definesc stilul cosmopo-lit deschis şi primitor al urbei de pe Bega
După prezentarea icircn detaliu a muncii ce a premers edificarea aces-tei expoziţii din partea lui Agnes Os-zko arhitectul Gabriel Szekely care a cercetat icircn detaliu opera maestrului a introdus publicul icircn contextul istoric şi arhitectonic al epocii descrise Arhi-tectul care a proiectat nu mai puţin de 19 sinagogi impunătoare din Ungaria Romacircnia Serbia Croaţia şi Slovacia a fost un reprezentant de marcă al stilului eclectic şi art nouveau avacircnd o manieră de lucru foarte uşor de re-cunoscut care face operele sale in-confundabile Doar icircn Timişoara de numele lui Baumhorn se leagă clă-diri de referinţă ca Liceul Pedagogic bdquoCarmen Sylvardquo Rectoratul Universi-tăţii Politehnice clădirea Comunităţii Evreieşti Palatul Apelor şi altele Am văzut interesul pe care noul primar al Timişoarei dar şi publicul prezent l-au avut pentru călătoria icircn care i-a purtat Gabriel Szekely descoperind miezul unei Europe icircn care la acea vreme ne situam icircntr-o zonă mult mai centrală din punct de vedere cultural comparativ cu zilele noastre
Evenimentul s-a icircncheiat cu o succintă prezentare de către Floria-na Ştefan a viitorului Muzeu Virtual al Evreimii din Timişoara un proiect care este icircn dezvoltare sub egida Re-discover şi care va fi lansat oficial icircn luna aprilie (LF)
Serviciile religioase au fost reluate fizic
Mishloah manot icircn pandemie
Bacău
La Sinagoga bdquoRosenrdquo din Bacău au fost reluate serviciile religioase cu prezență fizică respectacircndu-se nor-mele sanitare Important este faptul că s-a reușit asigurarea minian-ului Serviciile religioase de la CE Iași susținute de oficiantul de cult Albert Lozneanu și de rabinul Yehoshua Aharonovitch ca și cele organizate de Cancelaria Rabinică au fost urmărite online
La Sinagoga bdquoRosenrdquo au avut loc oficierile a două Șabaturi specia-le Șabat Roș Hodeș Adar și Șabat Șkalim unul din cele patru Șabaturi
speciale icircnainte de intrarea icircn luna Ni-san S-au făcut lecturi din trei Suluri de Tora Din primul Sul s-a citit peri-copa Mișpatim din Cartea Șmot Din al doilea Sul ndash pericopa Ki Tisa des-pre contribuția de jumătate de șekel pentru menținerea icircn bune condiții a Tabernacolului mobil icircn deșert Din al treilea Sul ndash pericopa Pinhas Bamid-bar Cartea a patra a Torei
Icircn Șabatul din 8 Adar icircnainte de Purim s-a citit din al doilea Sul de Tora Cartea Dvarim pericopa Ki Tețe referitoare la Porunca bdquoAmintește-ți ce ți-a făcut ție Amalekrdquo La ieșirea
din Mițraim amaleciții au ucis evrei bătracircni copii bol-navi Haman urmaș al lui Amalek a tras la sorți exter-minarea evreilor 13 Adar El știa că-n luna Adar ziua a șaptea a murit Moșe dar nu știa că Moșe s-a născut tot icircn aceeași zi fapt subliniat de rabinul Yehoshua Aharonovit-ch A fost aprinsă o lumacircnare icircn memoria lui Moșe cu rugă-ciuni pentru sănătate genera-lă și personală
HAINRICH BRIF
Evreii au sărbătorit victoria asupra lui Haman
Craiova
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 11
ndash De cacircnd datează prezența evre-ilor icircn zonă
ndash De peste 400 de ani Cel mai si-gur indiciu sunt pietrele funerare Icircn cimitirul evreiesc din Babadag aron-dat comunității noastre sunt monu-mente funerare cu această vechime Au existat temple și sinagogi icircn Tul-cea Măcin Babadag Sulina Chilia Veche Dintr-un memoriu din 1920 al Epitropiei către Prefectura din Tulcea scris de rabinul comunității și al Tem-plului Israelit Isac Haham reiese că icircn afară de templu mai existau două sinagogi un azil confesional și un azil de bătracircni Evreii din Tulcea au venit din Cahul Ismail Odessa Constanti-nopol Galiția Numărul lor a crescut după 1878 Locuiau pe Dealul Baba-dagului bdquomahalaua israelitărdquo fiindcă pacircnă icircn 1880 cartierele Tulcei se che-mau mahalale termen deloc peiorativ pe atunci Icircn 1907 existau icircn actualul județ 3131 de evrei din care 1773 icircn Tulcea Inițial evreii tulceni și cei din zonă au fost activi icircn comerț finanțe meserii și după 1900 și icircn profesiuni liberale Forma organizatorică era Ra-binatul Epitropiei din Tulcea Ulterior fiecare comunitate și-a ales președinți Interesul pentru mișcarea sionistă apare devreme Icircn 1881 se icircnființează Asociația pentru Munca Pămacircntului icircn
Israel La unul dintre primele congre-se sioniste internaționale de la Viena icircn 1913 participă și un reprezentant al evreilor din Tulcea Icircn 1931 sunt icircnființate societățile cultural-sportive bdquoMacabirdquo și bdquoLuminardquo La bdquoMacabirdquo se juca fotbal șah se făcea gimnastică O filială a organizației sioniste bdquoGor-goniardquo funcționa din 1933 Icircn perioa-da Holocaustului cacircnd s-a aplicat legislația rasială ndash exmatriculări din icircnvățămacircntul de stat concedieri la icircntreprinderile statului exproprieri muncă forțată ndash au avut loc deportări icircn Transnistria După război majorita-tea evreilor tulceni au făcut Alia
ndash Sunt peste 20 de ani de cacircnd conduceți comunitatea Se impune o retrospectivă
ndash Din tot ce-am făcut pacircnă acum cred că restaurarea Templului Israe-lit este cea mai importantă realizare Edificiul a fost construit icircn 1859 A fost renovat icircn 1890 Dar la mai bine de un secol concluzia expertizei tehnice cerută de mine icircn 2003 a fost bdquoTem-plul poate deveni oricacircnd o ruinărdquo Reabilitarea era un proiect ambițios costisitor Am avut icircnsă norocul unor susținători de prestigiu Icircn comunica-rea despre evreii din Romacircnia de la emancipare pacircnă icircn 1989 ținută la un simpozion din Marsilia organizat
de prof univ dr Carol Iancu de la Universitatea din Montpellier sub auspiciile Comisiei Regionale de So-lidaritate cu Evreii din Europa de Est icircn 2010 profesor emerit Elise Lei-bowitch prezenta și istoricul comunității tulcene Scriitorul Carol Feldman zl originar din Tul-cea susținea o campanie pro domo icircn presa israeliană de limbă romacirc-nă pleda cauza icircn fața președintelui de atunci al FCER dr Aurel Vainer Odiseea proiectului apare icircn bdquoMinuni pămacircnteștirdquo din bdquoCaleidoscopul meurdquo de Carol Feldman Banii au venit de la Guvernul Romacircniei prin Secretariatul de Stat pentru Culte de la FCER prin Fundația bdquoCaritateardquo și de la JOINT Reinaugurarea a avut loc icircn 2014 Tot atunci am inaugurat icircn incintă Mu-
Pacircnă la Războiul de Independență din 1877-1878 Tulcea a fost sanjak turcesc Icircn iarna anului 1878 armata romacircnă sufe-rea de frig și foame Icircn numele comunității evreiești tulcene președintele de atunci Abraham Ellman i-a oferit un ajutor
substanțial După victorie Dobrogea a revenit țării-mamă bdquoCacircnd la 14 noiembrie 1878 armatele romacircne conduse de gene-ralul Anghelescu au debarcat la Tulcea și au defilat pe sub arcurile de triumf construite de romacircni greci evrei bulgari generalul a
privit parada militară de la balconul Casei Ellmanrdquo spune președintele de azi prof Solomon Faimblat bdquoEllman a fost decorat cu laquoSteaua Romacircnieiraquo Cine vizitează cimitirul evreiesc vechi din oraș icircnchis icircn 1900 poate citi asta pe monumentul său funerarrdquo Instituirea Ordinului era primul act oficial al Romacircniei independente
bdquoVrem să atragem spre comunitate evrei neicircnscriși
icircncă icircn racircndurile noastrerdquoInterviu cu SoLoMoN FaiMBLaT preşedintele CE Tulcea
n Hainrich Brif președintele CE Bacău a dovedit icircn intervalul de cacircnd conduce comunita-tea spirit gospodă-resc și devotament față de obștea sa Este și unul din-tre cei mai harnici corespondenți ai re-vistei noastre Fap-tul că este icircn același timp și oficiant de cult ajută mult la menținerea unei vieți religioase puternice De cacircnd s-a declanșat pandemia a organizat celebrarea sărbătorilor cu respecta-rea normelor sanitare Face demer-suri pentru proiectul de reabilitare a Templului Cerealiștilorn Paul Schwartz președintele
CE București ia par-te de peste 20 de ani la viața comunitară A fost consilier pen-tru Generația de Mij-loc vicepreședinte al FCER demon-stracircnd pricepere și perseverență icircn tot ce face
Ca președinte al celei mai mari comunități din țară se implică icircn re-zolvarea unor probleme culturale și sociale Acordă multă atenție con-servării patrimoniului sacru A resta-urat pietre funerare ale unor mem-bri marcanți ai CEB care nu aveau aparținători Cultivă bune relații cu mediul politic diplomatic economicn Corneliu Sabetay preșe-
dintele CE Craio-va este una dintre somitățile medicale actuale icircn domeniul pediatriei Icircmbină cu succes viața profe-sională cu preocu-pările icircn plan comu-nitar fiind de multă vreme președinte al comunității craiovene Omul de știință profesor doctor e dublat de omul de acțiune bun organizator de evenimente fie simpozioane științifice fie evenimente din viața comunitară sărbători reuniuni cul-turale comemorări momente ani-versare Icircl prețuiesc evrei și neevrei simpatizanți ai obștii noastre
n Mișu Rosenberg președintele CE Dej a reușit să fie la icircnălțimea așteptărilor celor care l-au ales Deși comunitatea e mică are probleme com-plexe Conducătorul ei poartă răspunde-rea pentru prezer-varea vestigiilor unui trecut bogat are grijă de membrii din prezent ai comunității majoritatea ndash vacircrstnici cu inerente suferințe nu puțini ndash oa-meni singuri Dejul a fost una dintre comunitățile greu icircncercate de Holo-caust Este meritoriu modul icircn care președintele organizează comemo-rări ale victimelor Catastrofein Sorin Blumer președintele
CE Galați s-a afir-mat de mulți ani icircn viața comunitară atacirct icircn plan gene-ral ca membru al conducerii Asociației Sioniste din Romacirc-nia cacirct și local ca dirijor de cor organi-zator de evenimente
interetnice președinte Icircn această ultimă calitate reabilitarea Templului Meseriașilor icircn care a pus mult su-flet energie perseverență se icircnscrie printre cele mai importante realizări ale sale A reușit modernizarea res-taurantului ritual a sediului comuni-tar A impulsionat realizarea unei mo-nografii despre evreii gălățenin Aurel Davidovici președintele
CE Pitești reușește de ani buni să fie un gospodar destoinic al comunității sale Are grijă să icircntrețină cum se cuvine si-nagoga unul dintre lăcașurile de cult care au rezistat cel mai bine intemperiilor neavacircnd ne-voie de restaurare Este receptiv la problemele de zi cu zi ale membrilor comunității mai ales că majoritatea sunt oameni icircn vacircrstă singuri cu probleme de sănătate Este gazdă ireproșabilă față de vizitatori fapt dovedit cu prilejul Hanuchiadelor al unor evenimente organizate de FCER și BBR etc
A D M E A V E E S R I M Preşedinţi de comunităţi născuţi icircn luna aprilie
zeul de Istorie a Evreilor din Tulcea icircmbogățit icircn 2019 Din patrimoniul nostru sacru fac parte două cimitire icircn oraș și cinci icircn localități din județ unde nu mai trăiesc evrei Cu sprijinul FCER și din donații am făcut lucrări de reabilitare la cimitirul vechi amintit reparații la cel nou și icircmprejmuiri la ci-mitirele din Măcin Babadag Sulina
ndash Ce efecte benefice ați constatat după restaurarea Templului
ndash Templul a devenit punct de atracție turistică mijloc educativ liber de prejudecăți pentru copii A dus la creșterea numărului de membri afiliați ai comunității A creat un spațiu pro-pice concertelor anuale de Ziua Eu-ropeană a Culturii Iudaice oferite de elevi ai Liceului de Artă bdquoGeorge Geor-gescurdquo A reunit oficialități locale icircnalți prelați reprezentanți ai organizațiilor de minorități naționale oaspeți din Is-rael la evocarea lui Carol Feldman icircn 2019 Vrem să facem și un medalion Albert Poch fiu al Babadagului cacircnd situația pandemică o va permite
ndash Un dezideratndash Să atragem spre comunitate
evrei tulceni icircncă neicircnscriși icircn racircndu-rile noastre
IULIA DELEANU
bdquoNe străduim ca asistații noștri să fie cacirct mai puțin afectați
de pandemierdquoConvorbire cu directoarea DASM dr MoNa BejaN
A trecut un an de cacircnd angajații din sistemul de asistență socială și medi-cală din București și din țară se luptă să facă față cu bine crizei sanitare create de pandemia cu SARS CoV-2 DASM a reacționat rapid și eficient pentru limi-tarea icircmbolnăvirilor mai ales icircn situația icircn care majoritatea populației evreiești din comunitatea noastră se află icircn grupa de risc A fost un prilej de trecere icircn revistă și de perspectivă schițat de directoarea DASM dr Mona Bejan
ndash Cum ați acționat de cacircnd a icircnce-put pandemia
ndash Icircn pofida dificultăților financia-re am făcut eforturi spre a răspunde
prompt cerințelor momentului Am asi-gurat din fonduri speciale primite de la FCER JOINT și Claims Conference pachete cu materiale de protecție
dezinfectanți pentru toate ca-tegoriile de asistați la domi-ciliu din București și din țară rezidenții din cele două cămine bdquoAmalia și Șef Rabin Dr Moses Rosenrdquo din Capitală și bdquoAeva Eli-sheva și Adalbert Huber-Huberrdquo de la Arad E vorba de 956 de asistați la domiciliu 230 de copii
IULIA DELEANU(Continuare icircn pag 22)
Mona Bejan (stg) pregătind alături de colegi darurile pentru asistați
12 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
Fiind interesat de mărturiile foto-grafice din timpul Holocaustului din Romacircnia am căutat prin arhive timp de mai mulți ani fotografiile din tim-pul exhumării evreilor din Sărmaș care au căzut victime masacrului de la Cămărașu comis de jandarmi ma-ghiari icircn septembrie 1944
Știam din mai multe surse că aces-te fotografii există Matatias Carp autorul Cărții negre și-a icircnceput ac-tivitatea publicistică de reconstituire a istoriei Holocaustului cu o broșură intitulată Sărmaș Una din cele mai oribile crime fasciste publicată icircn 1945 Un exemplar al broșurii se află icircn Biblioteca Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din Romacircnia bdquoWil-helm Fildermanrdquo și poartă dedicația olografă datată 21041945 a lui Ma-tatias Carp pentru F Brunea-Fox alt cronicar de seamă al lumii evreiești căruia icirci transmite această bdquofăracircmă de durere evreiascărdquo Broșura reprodu-ce și 21 de fotografii dintre care 13 sunt de la exhumarea victimelor din 22 februarie 1945 la care a partici-pat și Carp ca delegat al Federației Uniunilor de Comunități Evreiești din Romacircnia Atunci au fost scoase la iveală rămășițele a 146 de trupuri care au fost reicircnhumate icircntr-un cimi-tir amenajat ad-hoc la baza dealului din localitatea clujeană Cămărașu unde au fost găsite la indicația unor martori oculari Restul fotografiilor re-prezintă portrete ale victimelor și case evreiești din Sărmaș pe care se vede desenată steaua galbenă menită a le deosebi de casele creștine
Copii după toate fotografiile cu-prinse icircn broșura despre Sărmaș pu-blicată de Carp se găsesc icircn Fototeca CSIER-WF acolo unde se află și foto-grafii inedite dar mai puțin relevante de la exhu-mare Totuși c a l i t a t e a copiilor-mar-tor din Fo-totecă este mai slabă decacirct aceea a imagini-lor publicate icircn broșură ceea ce in-dica faptul că o copie mai bună se găsește icircn altă parte Fotografiile au mai fost re-produse icircn cacircteva publicații maghiare și occidentale
Icircncercările repetate de a găsi foto-grafiile icircn Arhiva Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității și icircn alte arhive nu s-au soldat cu re-zultate Icircn toamna anului 2019 mis-terul a fost lămurit abia atunci docu-mentele Tribunalului Poporului privi-toare la masacrul de la Cămărașu au fost declasificate de Serviciul Romacircn de Informații și transferate la CNSAS unde icircn prezent sunt disponibile pentru consultare la sala de lectură
Icircn dosarul care cuprinde docu-
mentația anchetei și a procesului de la Tribunalul Poporului din 1946 și a anchetelorproceselor ulterioare (cota ACNSAS fond Penal dosar P 137547) icircntr-un volum sunt lipite pe mai multe pagini 18 exemplare clare ale fotografiilor din timpul exhumă-rii Pe toate se poate vedea semnă-tura olografă cu stiloul a lui Matatias Carp la fel ca icircn cacircteva din fotografi-ile incluse icircn broșura despre Sărmaș care au fost ștanțate cu margini mai largi semn că aceste fotografii i-au aparținut cronicarului evreu au fost reproduse icircn broșură și apoi au fost date spre utilizare Tribunalului Popo-rului Cacircteva din fotografiile din do-sarul P 137547 sunt inedite ndash nu sunt incluse nici icircn broșura Sărmaș nici icircn alte publicații ndash și nu se găsesc nici icircn Fototeca CSIER-WF Le reproducem aici pe toate cele găsite icircn dosar pen-tru a putea face comparații și studiu pe ele
Iată pe scurt și ce s-a icircntacircmplat la Sărmaș icircn septembrie 1944
După 23 august 1944 cacircnd Romacirc-nia a abandonat alianța cu Germania nazistă și Ungaria horthystă s-a pro-dus un atac maghiar la sud de granița stabilită prin Arbitrajul de la Viena din 30 august 1940 Printre locuri-le ocupate s-au aflat și Sărmaș (sau Sărmașu) o mică localitate icircn județul Mureș situată icircn Cacircmpia Transilvani-ei aflată la jumătatea distanței dintre Tacircrgu Mureș și Cluj precum și satul Sărmășel din proximitate Icircn timpul războiului Sărmaș și Sărmășel aveau o consistentă populație maghiară reprezentacircnd cam jumătate din cei 4 000 de locuitori Acolo trăiau și 200 de evrei
Icircn timpul regimului Ion Antones-cu al cărui antisemitism oficial era
mai agresiv decacirct cel din Ungaria lui Miklos Horthy evreii din Sărmașu au fost deposedați de proprietăți maltratați persecutați deportați tem-porar dar au supraviețuit Icircn martie 1944 ca urmare a ezitărilor lui Miklos Horthy Germania nazistă a ocupat Ungaria și a demarat icircn forță imple-mentarea Soluției Finale cu ajutorul forțelor de ordine horthyste icircn teri-toriile aflate sub controlul Budapes-tei inclusiv icircn Transilvania de Nord Evreii din Sărmașu și Sărmășel aflați icircntre granițele Romacircniei au rămas nevătămați pacircnă icircn septembrie 1944
După atacul maghiar din septem-
brie 1944 situația s-a schimbat dra-matic Evreii și intelectualii romacircni au intenționat să plece din localitate icircna-inte de intrarea autorităților maghiare dar o parte au fost icircntorși din drum de autoritățile romacircne care au dat asigurări că regiunea va rămacircne sub controlul autorităților romacircne Totuși armata maghiară a icircnaintat La intra-rea trupelor maghiare pe 5 septem-brie 1944 icircn Sărmașu se mai găseau 126 de evrei
Localitatea a fost ocupată la icircnce-putul lunii septembrie 1944 de armata ungară (Honved) apoi de jandarmi dintre cei care participaseră icircn pri-ma parte a anului 1944 la deportarea evreilor la Auschwitz A fost formată și o Gardă Națională din localnici
Evreii au fost forțați să poarte stea-ua galbenă Pe 11 septembrie 1944 toți evreii din Sărmaș au fost stracircnși și icircnchiși icircntr-un șopron transformat icircn bdquoghetourdquo Acolo erau icircnchiși și pri-zonieri de război romacircni locul deve-nind aglomerat mizer insuportabil Locuințele evreilor reținuți au fost pră-date de locuitorii maghiari ai localității Pe 14 septembrie evreii icircn vacircrstă din ghetou au fost forțați să danseze și au fost umiliți icircn văzul jandarmilor și al membrilor Gărzii Naționale Fiica unuia dintre liderii evrei locali a fost violată icircn grup
Icircn 15 septem-brie icircn preajma anului nou evre-iesc 20 de bărbați evrei au fost duși la cacircțiva kilometri de localitate să sape două gropi comune
Pe 16 septembrie 1944 evreii din ghetou au fost urcați icircn căruțe ale lo-calnicilor au fost trecuți prin Sărmășel și au fost duși la locul unde fusese-ră săpate gropile comune pe dealul Șoscut icircn raza localității Cămărașu Seara au ajuns camioane cu jandarmi maghiari și o limuzină cu un ofițer Evreii au fost icircmpărțiți icircn două grupuri și au fost macircnați spre gropile comu-ne icircn noaptea de 1617 septembrie după ora 200 Icircntacirci au fost dezbrăcați
și loviți cu lopeți topoare și baionete apoi au fost icircmpușcați
Doi localnici Ion Mocean și Ion Aluaș au asistat la masacru ascunși icircntr-un lan de porumb din zonă și au depus mărturie icircn ancheta postbelică de la Tribunalul Poporului Cluj Icircn Ho-tăracircrea nr 9 din 28 iunie 1946 au fost condamnați mai mulți repre zentanți din racircndul autorităților maghiare icircn uniformă sau civili care au participat la atrocități icircn Transilvania icircn inter-valul 1940-1944 inclusiv la masa-crul de la Sărmaș O parte dintre cei condamnați apucaseră să fugă icircn Un-garia și au rămas nepedepsiți Anche-
ta a continuat icircn anii rsquo50 și s-a soldat cu noi condamnări
Documentația procesului a fost secretizată imediat de Securitate iar cartea lui Matatias Carp a fost trecută la fondul secret al bibliotecilor astfel că această tragedie nu a fost cunos-cută icircn detaliu pe parcursul perioadei comuniste Povestea a fost redesco-perită icircn anii rsquo80 de istoricul Nicolas M Nagy-Talavera care a mers icircn zona Sărmaș și a cules mărturii de is-torie orală sub supravegherea aten-tă a Securității Cartea sa Fascismul icircn Ungaria și Romacircnia și broșura lui Matatias Carp au rămas principalele surse pe tema acestui masacru
Icircn decembrie 2019 icircn cadrul unui proiect comun al CSIER-WF cu Te-leviziunea Romacircnă ne-am deplasat la Sărmaș pentru a filma locurile tra-gediei Am găsit icircn bună stare cimiti-rul construit la baza dealului Șoscut unde au fost reicircnhumate victimele Ci-
mitirul care icircn forma cunoscută astăzi a fost amenajat cu sprijinul American Jewish Joint Distribution Committee a fost locul mai multor ceremonii come-morative atacirct icircn perioada comunistă cacirct și după Spre surpriza noastră am găsit icircncă un martor ocular al masa-crului cel care era poziționat cel mai bine pentru a observa ce se icircntacircmpla pe dealul Șoscut Este vorba de Ion Mocean (n 1928) fiul lui Ion Mocean (n 1906) care a depus mărturie la Tribunalul Poporului Spre deosebire de tatăl său care a văzut ce s-a icircn-tacircmplat de la casa de la baza dealului fiul cel cu care am icircnregistrat video o mărturie detaliată se afla la o stacirc-nă de pe deal din marginea pădurii undeva la același nivel cu locul masa-crului Crima s-a icircntacircmplat noaptea dar jandarmii maghiari au folosit feli-nare și astfel Ion Mocean a putut dis-tinge cu groază scenele atrocităților
Din cercetarea de teren a ieșit un film documentar Sărmaș rsquo44 realizat de Adrian Cioflacircncă și Teodora Dră-goi care a fost prezentat de către Te-leviziunea Romacircnă și a făcut obiectul unor evenimente la Institutul Cultural Romacircn din New York și la cel din Tel Aviv icircn 2020
SurseACNSAS fond Penal dosar P
137547ACNSAS fond Informativ dosar
552042 vol 1 2 (N Nagy-Talavera) Matatias Carp Sărmaș Una din
cele mai oribile crime fasciste Prefață B Brănișteanu București Socec 1945
Nicolas M Nagy-Talavera Fas-cismul icircn Ungaria și Romacircnia trad Măriuca Stanciu Ecaterina Geber București Hasefer 1996
ADRIAN CIOFLAcircNCĂ
Din activităţile de cercetare ale
Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din Romacircnia bdquoWilhelm Fildermanldquo al FCER-CM
Mărturii fotografice ale masacrării evreilor din Sărmaș
Comemorarea victimelor masacrului de la Sărmaș in perioada comunistă Sursa CSIER-WF
Tată și fiu ambii cu numele Ion Mocean ambii martori ai atrocităților de pe dealul Șoscut Sursa Adrian Cioflacircncă
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 13
Purimul copiilorCacircnd i-am văzut prima dată pe
Spiderman și Superman fugărindu-se și pe Batman și Elsa din Frozen icircmpărțind o pungă de pufuleți nu a fost
icircn vreo animație din seria DC Comics Marvel sau Disney ci icircn sala de spec-tacole a Centrului Comunitar Evreiesc din București de Purimul copiilor O sărbătoare care a reușit să-și păstre-ze veselia și culorile chiar dacă anul acesta s-a desfășurat online Copiii s-au costumat ca de fiecare dată și au participat la tot soiul de activități care i-au făcut să simtă că sunt icircmpreună
Roata provocărilor și jocurile in-teractive cu Coral Zytcer din București povestea de Purim animată pentru copii numărul de magie cu Edu-ard și Bianca din Oradea confecționarea din hacircrtie a pălăriei lui Haman cu Maria Ganciu din Ploiești și cacircn-tecele de Purim au recreat atmosfera din anii trecuți
atunci cacircnd icircn sediul JCC alergau zeci de copii costumați
Purim Romacircnia amp Israel Și oamenii mari au făcut Purimul la
JCC București tot online dar asta a icircnsemnat și că prieteni din Romacircnia și din Israel au putut fi icircmpreună mult mai simplu
bdquoHag Sameah Iată că și icircn acest an JCC București organizează un eveniment de Purim Icircn anii trecuți eram obișnuiți să avem foarte mul-te icircntacirclniri aici Purim Party Purimul copiilor Purimul seniorilor Mișloah Manot Șabat de Purim icircntacirclnirea cu voluntariihellip Icircn acești ani ne-a fost puțin mai greu ne-am icircntacirclnit online Sperăm să fie ultimul Purim pe care icircl sărbătorim onlinerdquo a spus icircn deschi-
derea evenimentului Adrian Gueron directorul JCC București
Prieteni din mai multe locuri s-au conectat așadar online pentru a spu-ne Lehaim pentru Purim Icircn direct din Israel au putut fi urmărite ceremo-nia de Havdala cu Yaden Cohen și o serie de momente muzicale live De asemenea un recital cu muzică live a oferit și Endy Glikman De discuția despre teatru icircn vremuri de pandemie și momentele vesele s-a ocupat invi-tatul JCC București Silviu Biriș
Iar de la sărbătoarea veseliei nu putea lipsi Roata Norocului care s-a bazat icircnsă și pe cunoștințe nu doar pe șansă Cei care au răspuns corect la icircntrebările organizatorilor legate de Purim au putut cacircștiga Mișloah Manot ndash pachete cu dulciuri oferite de Alka
ADRIAN GUERON
Pagină coordonată de GEORGE GIcircLEA
JCC BuCureşti
rOMAcircNiA
Trasee evreieşti ndash un prim popas Franţa
JCC Romacircnia icircn colaborare cu JCC Timişoara invită publicul la o că-lătorie icircn comunităţile evreieşti din jurul lumii Organizatorii icircşi propun să des-copere urmele paşilor celor care le-au constituit să descopere personalităţi de marcă sinagogi organizaţii evre-ieşti şi mai cu seamă să surprindă poveştile unice ale fiecărui spaţiu unde evreii s-au aşezat de-a lungul istoriei
Primul popas a fost icircn Franţa cea mai importantă comunitate din Europa occidentală icircn momentul de faţă Privi-torii au avut parte de un ghid extrem de competent icircn persoana directorului In-stitutului Cultural Francez din Timişoa-ra Tilla Rudel Cunoscătoare icircn detaliu al fenomenului evreiesc din Paris şi din
mai micile localităţi franceze ea a por-nit la o incursiune icircn istoria evreimii din Oraşul Luminilor La icircnceput o comuni-tate preponderent așkenază aceasta a devenit una icircn esenţă sefardă icircn anii ce au urmat Cu o istorie impresionan-tă comunitatea evreiască actuală este una cu o viaţă foarte vibrantă Putem vedea icircn toate domeniile ştiinţei cul-turii profesiunilor liberale foarte multe persoane de origine evreiască extrem de cunoscute Fie că vorbim de muzi-că sau presă fie că sondăm cele mai noi trenduri din artele plastice sau de bucătăria marilor maeştri evreii nu lipsesc icircntre cele mai remarcabile per-sonalităţi Am putut parcurge icircmpre-ună cu Tilla Rudel străzile Cartierului Marais zona tradiţional evreiască a Parisului şi am văzut marile şi impo-zantele sinagogi ale capitalei france-ze Muzeul Artei şi Istoriei Iudaismului şi Muzeul Holocaustului din Paris sunt doar două dintre obiectivele pe care cel care poposeşte pe malurile Senei nu ar trebui să le rateze Nu puteau lipsi din prezentare nici personalităţile politice de origine evreiască din Fran-ţa dintre care multe au făcut istorie
Atmosfera unei duminici icircn stil franţuzesc a fost completată cu muzi-că evreiască de cea mai bună calita-te pe care tot Tilla ne-a oferit-o Turul virtual al comunităţilor va continua cu o altă comunitate pe care organizato-rii au păstrat-o ca pe o surpriză
Show online cu măşti şi emoţiePurimul a fost celebrat la Timi-
şoara icircn toate modurile icircn care a fost posibil ţinacircnd seama că oraşul icircncă este icircn cod roşu de pandemie To-tuşi vacircrstnicii comunităţii s-au putut bucura de tradiţionalele humăntașen oznei haman ce le-au fost duse la domiciliu de la Restaurantul Ritual al comunităţii De asemenea progra-mele pe platforma Zoom au icircncercat din nou un experiment fără prece-dent pentru timişoreni ndash un spectacol online Icircnainte de acesta rabinul Zvi-ka Kfir şi oficianţii de cult Ervin We-inberger şi Tiberiu Hornung au citit Meghilat Esther icircn ebraică şi romacircnă Rabinul Kfir i-a introdus de altfel pe privitori icircn aspectele multiple ale aces-tei celebrări foarte importantă prin sensurile sale pentru poporul evreu
Protagoniştii spectacolului de sacircmbătă seara la ieşirea Șabatului au fost cei mici Cei 17 copii coor-donaţi de Rebeca Barnea care au interpretat mascaţi din casele lor ro-luri melodii poezii au emoţionat pro-fund publicul Chiar dacă tehnica nu e perfectă a fost o mare bucurie să le putem auzi vocile talentul la pian la ukulele sau dăruirea de a le bdquoieşirdquo per-fect poezia Vocea care s-a auzit cel mai clar şi care a icircncacircntat asistenţa a fost a lui Alexandru Fischer profesor şi dirijor al corului Șalom din Timişoa-
ra Comunitatea timişoreană a avut doi oaspeţi importanţi şi care sunt sufleteşte apropiaţi de această comu-nitate pe preşedintele FCER deputa-tul Silviu Vexler şi pe directorul Joint Romacircnia Israel Sabag Ne-au mişcat cuvintele preşedintelui FCER referitor la nevoia constantă de solidaritate de a icircntinde mereu o macircnă celui singur sau icircn nevoie Purimul fiind una dintre acele minunate ocazii pentru a face acest lucru Icircn background se auzeau cele două fetiţe de cinci luni un atacirct de frumos simbol al solidarităţii peste generaţii Ceremonia de Havdala ţi-nută de Israel Sabag şi copiii săi mai mici Kineret şi Tal a fost o adevăra-tă icircncacircntare şi un preţios dar primit tocmai de la Ashdod Nu putem să-l uităm pe directorul de programme JCC Ery Pervulescu tacircnărul plin de deschidere şi entuziasm care se im-plică mereu icircn programele realizate la Timişoara De altfel el icircmpreună cu fetiţa Leah fiica preşedintelui Comu-nităţii Evreilor din Caransebeş Florin Damian Schwartz au fost amfitrionii aşteptatei tombole care s-a dovedit un succes chiar şi icircn format digital
Speranţa se leagă desigur de Pu-rimul pe scenă Purimul acela care de peste şase decenii ndash sau poate chiar de mai demult ndash a fost cunoscut de evreii timişoreni
LUCIANA FRIEDMANN
JCC tiMişOArA
Veselie icircn pandemieDeși traversăm o perioadă difici-
lă JCC Iași cu sprijinul CE Iași a ținut să respecte un obicei tradițional de Purim ndash bdquoMișloah Manotrdquo și a or-ganizat o acțiune prin care membri-lor vacircrstnici ai comunității le-au fost icircmpărțite dulciuri specifice acestei sărbători Zacircmbetele și bucuria de pe chipurile participanților la această acțiune au scos icircn evidență sentimen-tul solidarității și apartenenței la Co-munitate ca la o familie mare și unită
Tot icircn spiritul sărbătorii de Purim
a fost organizat și evenimentul Puri-mul copiilor la care participanții copii și mămici au aflat povestea Reginei Ester și a miracolului de Purim au
icircnvățat cacircntece vesele specifice săr-bătorii iar la final au preparat și de-
gustat humăntaș pufosi si delicioșiȘi pentru că este singura sărbă-
toare veselă din calendarul iudaic nici chiar pandemia nu a reușit să icircmpie-
dice organizarea tradiționalului spectacol de Purim icircn condiții specifice acestei perioade Si-nagoga Merarilor a fost gazda acestui vesel eveniment care a debutat cu o alocuțiune ros-tită de președintele CE Iași Benjamina Ides-Vladcovschi despre semnificația sărbătorii de Purim Icircn continuare rabinul Yehoshua Aharonovich a expli-cat pe Zoom care sunt mițvot de Purim citirea Meghilat Esther Seudah Purim ndash masa
festivă și veselă Mișloah Manot și Matanot LarsquoEvyonim ndash oferirea de
alimente și daruri prietenilor și celor nevoiași iar directorul JCC Iași Albert Lozneanu a dat citire Cărții Esterei
Spectacolul care a icircncheiat eve-nimentul a cuprins și un concert al formației de muzică klezmer bdquoNigunrdquo precum și cacircteva surprize online un cuvacircnt de salut adresat participanților de către Israel Sabag director JDC pentru Romacircnia precum și interpre-tarea unor frumoase cacircntece israeli-ene de către doi copii foarte talentați Alesia Munteanu din Tecuci și Eva Fi-terman din Iași
Atmosfera caldă revederea pri-etenilor cacircntecele tradiționale și humăntașii savuroși au constituit in-gredientele unei seri speciale pe care am dori-o repetată cacirct mai curacircnd
SILVIAN SEGAL
JCC iAşi
JCC BUCUREŞTIStr Popa Soare 18
Telefon 0213202608E-mail bucurestijccro
wwwjccro
JCC IAŞIStr Elena Doamna 15
Telefon 0232313711wwwfacebookcomgro-
upsjcciasi
JCC ORADEAStr Mihai Viteazu 4
Telefon 0259434843wwwfacebookcomJcc
OradeaEvenimente
JCC ŞTIRI DESPRECentrele Comunitare Evreieşti
JCC TIMIŞOARAStr Gh Lazăr 5
Telefon 0256201698
14 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
Icircntr-un prezent icircn care supra-viețuitorii Holocaustului sunt din ce icircn ce mai puțini comemorarea de la Sinagoga-Muzeu bdquoStrumardquo din Beer Sheva (Israel) marcacircnd 79 de ani de la tragicul sfacircrșit al pasagerilor icircmbarcați pe vasul bdquoStrumardquo se icircnscrie icircn acțiunea concertată de combatere a antisemitismului și negaționismului din ce icircn ce mai agresive Inițiativa i-a aparținut ca de obicei lui Baruch Tercatin vicepreședinte al muzeului care și-a pierdut fratele pe bdquoStrumardquo Evenimentul transmis online de ICR Tel Aviv a fost moderat de directorul institutului Salamon Marton
Icircn Muzeul-Sinagogă șase lumacirc-nări icircn memoria celor șase milioane de victime ale Holocaustului au fost aprinse de oficialități ndash președintele Muzeului bdquoStrumardquo Arie Reiter prima-rul orașului Beer Sheva Rubik Danie-lovici președintele Filialei HOR Beer Sheva Nathan Cohen ndash și de urmași ai victimelor A fost psalmodiat El Male Rahamim
Nucleul mesajului transmis de ES Radu Ioanid ambasadorul Ro-macircniei icircn Israel a fost responsabilita-tea colectivă Romacircnia atunci aliată a Germaniei naziste Marea Britanie prin Carta Albă din 1939 limitacircnd intrarea evreilor icircn Palestina Turcia prin refuzul de a permite debarcarea pasagerilor Deși era stat neutru nu dorea să-și deterioreze relațiile cu Anglia bdquoStrumardquo ancorase icircn portul Bὔyὔkdere din cauza unei defecțiuni la motor URSS prin torpilarea vasu-lui de către un submarin sovietic
O cronologie a tragediei a fost fă-cută de președintele Muzeului bdquoStru-mardquo Arie Reiter Icircn decembrie 1941 779 de evrei plecau din Gara Obor spre Constanța să se icircmbarce pe va-sul bdquoStrumardquo aflat icircntr-o stare tehnică precară Antonescu permisese pleca-rea fiindcă era profitabilă evreii lăsau icircn țară bunuri și bani La scurt timp după ce bdquoStrumardquo era icircn larg Anglia
anunță intrarea icircn război icircmpotriva Romacircniei Deși pasagerii pierduseră cetățenia romacircnă au fost considerați ca aparținacircnd unui stat inamic Icircn urma defecțiunii vasului evreii sunt ghetoizați cu excepția a opt dintre ei care avuseseră prevederea să obțină viza britanică icircnainte de plecare și a unei gravide gata să nască La 23 fe-bruarie 1942 vasul e escortat icircn lar-gul Mării Negre Plutește icircn derivă Icircn zorii zilei următoare o explozie pune capăt vieții tuturor cu excepția unui singur pasager David Stoliar
Icircntr-un interviu cu supraviețuitorul stins din viață la 91 de ani icircn 2014 apar motivele care icircl determinase-ră să plece din țară icircn 1940 fuse-se exclus din icircnvățămacircntul de stat trăiește pogromul legionar din 1941 la București bdquoNe-am trezit toți icircn apărdquo a rememorat el clipele explo-ziei bdquoEra-n zori Nu se vedea bine Oamenii strigau după ajutor Simțeam că icircnghețăm Mă țineam de o bucată de lemn desprinsă din vas Am fost salvat de o ambarcațiune de pescari și adus la Istanbulrdquo Ajuns icircn Palesti-na se icircnrolează icircn Hagana luptă icircn Războiul de Independență din 1948 După 1968 lucrează icircn Japonia apoi icircn SUA E activ pacircnă la sfacircrșitul vieții
Am Israel Hai ndash Poporul lui Israel trăiește A fost axul expozeului făcut de primarul Rubik Danielovici Orașul bdquocapitala Negevuluirdquo trecut prin stă-pacircnirile elenistă romană bizantină otomană mandatul britanic renăs-cut după redobacircndirea independenței statale cunoaște o dezvoltare rapidă icircn high-tech industrie aerospațială farmaceutică Are instituții medicale de prestigiu Este bine reprezentat icircn zona culturală educațională Eloc-vente ndash imagini cu grupuri de tineri vi-zitatori la Muzeul bdquoStrumardquo
bdquoStrumardquo este un episod din Ho-locaust a spus președinta Uniunii Organizațiilor Supraviețuitorilor Ho-locaustului Colette Avital cu impli-
care afectivă firească icircn dublă ca-litate de originară din Romacircnia și supraviețuitoare Diplomat și om po-litic Colette Avital a accentuat asupra intereselor economice și a jocurilor politice din partea statelor implicate icircn dezastru Cuvinte icircnsoțite de imagini Majoritatea victimelor ndash tineri singuri cupluri fotografii de nuntă
Anul 1941 a reprezentat un vacircrf al violențelor antievreiești icircn Romacircnia pogromurile din București și Iași de-portările icircn Transnistria determinacircnd opțiunea pentru plecare icircn condiții nesigure soldate uneori cu pierderea vieții cum a fost cu cei de pe vase-le bdquoStrumardquo și bdquoMefkurerdquo a sintetizat directorul Organizației Israelienilor Originari din Romacircnia (AMIR) Eyal Fabian
Pentru vicepreședintele Muzeu-lui bdquoStrumardquo Baruch Tercatin come-morarea a fost și personală iurțait pentru fratele lui Itzhak ben Iacob După ce a mulțumit antevorbitorilor conferențiarul a amintit prestațiile pro-
fesorului Carol Iancu și ale conf univ dr Felicia Waldman privind perpetua-rea memoriei victimelor Holocaustu-lui icircn Romacircnia Un gest mai puternic decacirct cuvintele lumacircnarea aprinsă icircn amintirea fratelui său
Numele și chipurile victimelor tre-buie să fie puse icircn valoare icircn orice muzeu dedicat memoriei lor a fost ideea centrală din intervenția lui Yohai Cohen cercetător la Institutul Yad Va-shem
O melodie simplă și profundă voce cu acompaniament de chitară a icircncheiat comemorarea
IULIA DELEANU
Papa Francisc a vizitat o supraviețuitoare a Holocaustului
Premieră muzicală absolută la Radio Shalom
Două piese muzicale scrise și in-terpretate la pian de ES Arthur Mattli ambasadorul Elveției icircn Romacircnia au fost ascultate icircn premieră absolută la Radio Shalom bdquoUn diplomat de mare gentilețe sensibilitate performer icircn profesiune iubitor de familie pasio-nat de lectură și muzicărdquo l-a prezentat moderatoarea emisiunii bdquoUniversul la femininrdquo Serena Adler Transmisie via zoom ndash Alex Brucher
Miniaturile muzicale bdquoImnrdquo și bdquoMică povesterdquo au fost prologul și epilogul comentariilor la Cartea Esterei tema emisiunii Scriitorul Ioan Ciorca autor al unei traduceri versificate a Bibliei a vorbit despre importanța misiunii divine a fiecăruia ilustrată de Morde-chai adresacircndu-se Esterei conștientă că-și riscă viața venind nechemată la Ahașveroș bdquoPoate că pentru aceas-tă vreme ai fost adusă la icircmpărățierdquo Ramona Doleanu a recitat pasajul și un fragment din Kohelet variațiune
versificată a lu-crării scrise de același invitat
Directoarea Editurii clujene Ecou Nadia Farkaș Ba-ciu a anunțat intenția de a-i publica o cule-gere de poves-tiri biblice Mi-hai Petre poet stins prematur din viață icircn Spania autor al volumului postum bdquoViața ca o povesterdquo a fost evocat de scriitoarea Marinela Ivan Și un contrapunct dul-ce rețeta de humacircntașen a Claudiei Florian Un cacircntec de Purim icircn ladino a icircncheiat emisiunea
ES Arthur Mattli a mulțumit echi-pei Radio Shalom pentru transmisia compozițiilor sale felicitacircnd-o pentru calitatea acestei emisiuni (ID)
Papa Francisc a făcut o vizită-sur-priză la apartamentul din Roma locuit de Edith Bruck o supraviețuitoare de 89 de ani a Holocaustului deportată din Ungaria la Auschwitz apoi la Ber-gen Belsen Ea și-a pierdut icircntreaga familie a devenit scriitoare și poetă și s-a stabilit la Roma Conform Televizi-unii italiene de stat RAI Papa a dorit să se icircntacirclnească cu Bruck după ce a citit un interviu al acesteia acordat publicației Vaticanului Osservatore Romano
Icircn cadrul convorbirilor Bruck a spus că a considerat drept o obligație mo-rală să vorbească despre suferințele prin care au trecut deportații din lagă-rele morții Două victime ale lagărului de la Bergen Belsen au rugat-o ca dacă va supraviețui să depună măr-turie chiar dacă lumea nu o va crede
După vizită Papa Francisc a afir-mat că a făcut acest gest bdquopentru a-i mulțumi pentru mărturia ei și a aduce un omagiu poporului devenit martir din
cauza nebuniei populismului nazistrdquo Un comunicat al Vaticanului a sublini-at că Papa și Edith Bruck au discutat și despre bdquoacele momente care au lu-minat experiența de iad a lagărelor și despre temerile și speranțele care definesc era noastră despre valoarea memoriei și rolul celor vacircrstnici de a transmite aceasta celor tinerirdquo
Papa a mai declarat bdquoRepet cu sinceritate cuvintele pe care le-am pronunțat din inimă icircn timpul vizitei mele la Yad Vashem și pe care le ros-tesc icircn fața oricărei persoane care ca și dvs a suferit atacirct de mult laquoIartă Doamne icircn numele umanitățiiraquordquo
Ronald S Lauder președintele Congresului Mondial Evreiesc a sa-lutat gestul Papei care bdquodemonstrea-ză un angajament sincer față de ne-cesitatea de a continua să atragem atenția asupra atrocităților inumane ale () Holocaustului Icircntr-o perioadă cacircnd neonazismul antisemitismul și alte concepții bigote reapar icircn multe părți ale lumii integritatea morală a Papei Francisc și icircnțelegerea de că-tre el a sensului istoriei fixează stan-dardele de urmat pentru alte credințe pentru liderii politici și comunitate Icirci mulțumesc de asemenea doamnei Bruck pentru curajul ei de a vorbi lu-mii despre trauma ei și de a-și dedica viața educației oamenilor cu privire la adevărurile oribile ale Holocaustuluirdquo a mai spus R Lauder (EG)
STRUMA 79 de ani de la tragedie
Kosovo și Cehia și-au deschis reprezentanțe diplomatice
la IerusalimKosovo este primul stat musul-
man (și primul stat european) care și-a deschis o ambasadă la Ierusa-lim Aceasta după ce Israelul a recu-noscut independența statului Kosovo deși numeroase alte țări membre ale comunității internaționale icirci refuză acest statut La 1 februarie Kosovo și Israel au stabilit relații diplomatice complete iar Priștina a recunoscut Ierusalimul
drept capitală a statului Israel Demersul Priștinei a fost criticat de statele mu-sulmane Autoritatea Palestiniană a condamnat decizia luată de Kosovo ca și Turcia care a subliniat că ea va afecta relațiile dintre cele două țări
După SUA și Guatemala Kosovo este a treia țară cu ambasadă la IerusalimExistă și alte țări care intenționează să facă acest pas și care au deschis
birouri icircn stracircnsă legătură cu ambasadele lor de la Tel Aviv și icircn care lucrează diplomați Astfel icircncă icircn 2019 Budapesta a inaugurat un birou comercial cu statut diplomatic oficial și este considerat o ramură a Ambasadei ungare din Tel Aviv Recent Cehia a deschis un birou la Ierusalim de asemenea o ramură a ambasadei sale de la Tel Aviv La inaugurare a fost de față Andrei Babis pre-mierul ceh care s-a aflat la Tel Aviv icircmpreună cu omologul său ungar Viktor Orban pentru a negocia icircmpreună cu premierul Netanyahu o colaborare icircn pro-ducerea unui vaccin antiCovid Este o confirmare a bunelor relații dintre Israel și trei dintre cele patru state membre ale Grupului de la Vișegrad care sprijină statul evreu icircn cadrul UE Icircn urmă cu două săptămacircni Israelul a trimis Cehiei 5000 de doze de vaccin Moderna
Gestul Cehiei de a deschide acest oficiu diplomatic a fost de asemenea cri-ticat de Autoritatea Palestiniană cu toate că partea cehă a susținut că nu este vorba de ambasadă ci numai de un birou diplomatic (EG)
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 15
Debutul literar al reputatului re-gizor Alexander Hausvater a avut loc icircncă din 2017 cacircnd a lansat ro-manul-puzzle bdquoCe dacărdquo publicat la Editura Integral din București Cartea a cunoscut deja traduceri icircn limbile engleză franceză germană și chine-ză Au urmat icircn 2019 titlurile bdquoCaptiv icircn minerdquo și bdquoExperimentul Prdquo Recent a fost lansată o trilogie ndash romanele bdquoPenumbrardquo bdquoAici Radio Erosrdquo și bdquoDor călătorrdquo ndash care va deveni o tetralo-gie al patrulea roman fiind icircn curs de apariție Cele trei romane menționate au fost scrise icircn bdquoanul pandemieirdquo și au beneficiat de o dublă lansare una icircn 25 februarie 2021 cu participare fi-zică la Palatul Copiilor icircn organizarea Teatrului bdquoStela Popescurdquo din Capi-tală și a Editurii Integral iar cealaltă on-line o săptămacircnă mai tacircrziu orga-nizată de FCER și JCC Romacircnia
Prima lansare i-a reunit la prezi-diu pe scriitorii Varujan Vosganian și Doru Mareș actorii Carmen Tănase Manuela Hărăbor Sorin Aurel Sandu și Adrian Păduraru directorul Edi-turii Integral Costel Postolache și bineicircnțeles autorul
Varujan Vosganian l-a caracterizat pe Alexander Hausvater drept un bdquospi-rit neliniștit tumultuosrdquo Icircn cărțile lui acesta bdquodă indicații de regie fixează decorurilerdquo Cele trei cărți sunt scrise
icircn registre diferite dar au bdquoo tulpină comună trecerea icircn moarte a tatălui Personajele se creează și se călău-zesc unul pe celălaltrdquo
Doru Mareș a vorbit despre prie-tenia care icircl leagă de autor și despre emoția comună a icircnceputurilor icircn ca-rieră icircn toamna anului 2021 icircmplinin-du-se 30 de ani de la debutul regizoral icircn Romacircnia al lui Hausvater cu bdquoAu pus cătușe florilorrdquo de Fernando Ar-rabal și tot atacircția de la debutul vor-bitorului icircn calitate de cronicar literar
Carmen Tănase Manuela Hără-bor și Sorin Aurel Sandu au citit frag-mente din cele trei romane
Adrian Păduraru a descris stările pe care i le-a produs lectura roma-nelor lui Hausvater bdquoAm placircns am avut tot timpul o trepidație o stare de neliniște o curiozitate ca la romanele polițiste o liniște ca icircn fața unei lucrări filosofice o introspecție ca la un ro-man psihologicrdquo
Costel Postolache a vorbit despre toate cărțile autorului și a subliniat că trilogia lansată acum constituie bdquocerti-ficatul de garanție a calității literare a lui Alexander Hausvater Mă bucur că Editura Integral este parte a acestui fenomenrdquo
Autorul a analizat cum a fost trans-formată coerciția impusă de pande-mie pe scena teatrului icircntr-o nouă
moda l i t a t e de creație de data aceasta pe tăracircm literar bdquoVreau să vă vorbesc des-pre transferul bizar al unui artist aflat de 30-40 de ani doar icircn teatru care a căutat o viață icircntreagă un autor pe care să-l adapteze cu care să lucreze ndash și nu l-a găsit Deodată i se iau modalitățile de exprimare și nefiind un om angajat la stat sau un bi-rocrat sau un tehnocrat ajunge icircn tr-o situație icircn care nu poate să trăiască este sufocat de casă de oamenii pur-tacircnd măști de lipsa de sociabilitate Brusc icirci vin o sumedenie de povești Icircntr-adevăr o viață icircntreagă am cre-zut că sunt un povestitor un om care icircși creează o poveste și devine atacirct autorul cacirct și spectatorul ei Scriu și de-abia aștept pagina următoare pen-tru că habar nu am ce se va icircntacircmpla Pentru mine și pentru generația mea povestea nu este doar o formă de amuzament ci una de supraviețuire Prin prisma poveștii Șeherezada
supraviețuiește o mie și una de nopți Dacă nu l-ar fi făcut curios pe acel rege viața i-ar fi fost curmată după două sau trei nopțirdquo
Cea de-a doua lansare a fost mo-derată de Robert Schorr directorul Departamentului Cultură Istorie Artă Media al FCER care i-a prezentat pe invitați Silviu Vexler președintele FCER dr Aurel Vainer președintele de onoare al aceleiași instituții Mar-tin Salamon directorul ICR Tel Aviv Dan Romașcanu publicist israelian de limbă romacircnă Costel Postolache directorul Editurii Integral conf dr Răzvan Voncu de la Universitatea din București Maia Morgenstern ma-nagerul Teatrului Evreiesc de Stat din București actorul Constantin Flores-cu și autorul
Silviu Vexler s-a autocaracterizat drept bdquoun consumator de artă și lite-raturărdquo și i-a icircndemnat pe cititori să se oprească asupra acestor cărți El a povestit cum l-a cunoscut pe autor cu mai mulți ani icircn urmă la Timișoara icircntr-o sală plină de vacarm i-a atras atenția omul tăcut cu care a simțit o conexiune Mai apoi acesta bdquoa explo-datrdquo a vorbit o oră deloc plictisitor astfel icircncacirct o discuție ternă s-a trans-format icircntr-una animată despre pro-movarea culturii evreiești icircn SUA
Geni Brenda-Vexler a rememorat icircntacirclnirea cu regizorul Hausvater da-torită rolului Anne Frank pe care vor-bitoarea l-a interpretat pe scena TES Lucrul icircmpreună a marcat-o pozitiv și ca actriță și ca persoană
Martin Salamon l-a felicitat pe au-tor pentru activitatea literară bdquola fel de debordantă și prolifică precum cea de regizor Are un talent nemărginit foar-te aproape de ceea ce numim geniu Să atingi culmi ale performanței artis-tice icircn mai multe culturi icircn mai multe țări este foarte rarrdquo
Dr Aurel Vainer a afirmat bdquoL-am cunoscut pe Alexander Hausvater la teatru am fost de multe ori un specta-tor anonim Are un caracter impetuos năvalnic talentul lui iese la iveală icircn orice condiții Una dintre calitățile scri-sului său este mo-dernitatea
La icircnceputul lunii februarie Moha-mmad Mahmoud Al Khaja desemnat ambasador al EAU icircn Israel a depus jurămacircntul icircn fața premierului Moha-mmed bin Rashid Al Maktoum și a fost primit pentru prezentarea scrisorilor de acreditare de către președintele Is-raelului Reuven Rivlin Aceasta după ce icircn ianuarie Israelul și-a deschis ofi-cial ambasada la Abu Dhabi odată cu sosirea ambasadorului Eitan Naeh Ambasada EAU va fi la Tel Aviv
Cele două țări și-au normalizat relațiile după semnarea la Washin-gton a așa-numitelor Acorduri Abra-ham cu intermediere americană You-sef al Otaiba ambasadorul Emiratelor icircn SUA a salutat numirea lui Al Khaja și a declarat că acesta este un mare susținător al Acordurilor Abraham al schimburilor comerciale și investițiilor directe al păcii și stabilității regionale a relatat presa israeliană
La scurt timp după depunerea ju-rămacircntului noul ambasador al Emira-telor și-a inaugurat o pagină specială de Twitter unde a scris că bdquoeste icircn-cacircntatrdquo să-și poată lansa pagina ofici-ală icircn calitatea lui de prim ambasador al EAU icircn Israel bdquoAștept să icircntăresc relațiile dintre cetățenii din Emirate și din Israel prin promovarea păcii icircnțelegerii și prosperității popoarelor noastre și din icircntreaga regiune Mar-haba Bruchim Habaim și Welcomerdquo și-a icircncheiat el mesajul la care depu-tatul Michal Cotler-Wunsh i-a răspuns cu aceleași cuvinte icircn arabă ebraică și engleză bdquoAștept să ne icircntacirclnim și să stimulăm dezvoltarea relațiilor din-tre țările și popoarele noastrerdquo a adă-ugat deputatul
La Abu Dhabi se va construi un templu dedicat
celor trei religii avrahamiceIcircn 2022 EAU preconizează ridica-
rea unui templu pentru cele trei mari religii monoteiste din lume iudaismul creștinismul și islamismul Acesta se va numi bdquoCasa Familială Abrahamrdquo
Declarația a fost făcută de Moha-med Ahmed bin Sultan Al Jaber ambasadorul EAU icircn Rusia icircn ca-drul unui eveni-ment organizat la Muzeul Evreiesc și Centrul pentru Toleranță de la
Moscova Templul a precizat amba-sadorul va fi un loc pentru rugăciune dialog și educație icircn vederea realiză-rii unității credințelor
Cu toate că 75 la sută din populația Emiratelor este de rit musulman li-bertatea religioasă din țară a permis ridicarea de lăcașuri de cult creștine evreiești și pentru alte religii
Comunitățile evreiești din țările Consiliului de Cooperare
al Golfului au format o asociațieComunitățile evreiești din țările din
Golf ndash Bahrain Kuweit Oman Qatar Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite ndash au decis să-și unifice resur-sele formacircnd Asociația Comunităților Evreiești din Golf (ACEG) Chiar dacă fiecare comunitate este independen-tă ele au un obiectiv comun ndash de a sti-mula viața evreiască spre binele atacirct al rezidenților cacirct și al vizitatorilor
Grupul va acționa icircn comun sub icircndrumarea rabinului dr Elie Abadie din Dubai și a președintelui Ebrahim Dawood Nonoo din Bahrain Con-ducerea Asociației este compusă din membrii Comunităților din cele șase state din Golf care vor elabora icircmpre-ună proiecte vizacircnd sprijinirea vieții evreiești din ce icircn ce mai bogate din Golf Este icircn curs de finalizare Beth Din din Arabia pentru a soluționa pro-bleme legate de statutul personal moșteniri sau dispute de afaceri din regiune S-a creat acum și o Agenție de Certificare Arabă Cașer pentru a se impune aceleași standarde cașer icircn toate cele șase țări din Golf
bdquoȚările din Golf au sprijinit dez-voltarea vieții evreiești dar oda-tă cu stabilirea mai multor evrei și creșterea numărului de vizitatori tre-buie să ne gacircndim la necesitățile lor educaționale culturale spirituale și religioase prin elaborarea unor pro-grame și instituții care să servească acestor cerințe icircn creștererdquo a declarat rabinul Abadie bdquoAceasta poate fi rea-lizată prin punerea la un loc a resurse-lor noastrerdquo a afirmat la racircndul său Darwood Nonoo
EVA GALAMBOSCLAUDIA BOSOI
(Continuare icircn pag 20)
acordurile abraham dau roade
Primul ambasador al Emiratelor icircn Israel
Alexander Hausvater scriitorul
Potrivit unor cercetări recente ale istoricului Wally de Lang peste 100 de evrei din Olanda au fost trimiși la moarte de către naziști icircn anul 1941 cu un an icircnainte ca autoritățile ger-mane să icircnceapă deportările icircn masă spre camerele de gazare Victimele au fost capturate de pe străzile ca-pitalei Olandei icircn februarie 1941 icircn cadrul primelor raiduri naziste asupra evreilor din Europa de Vest și trimiși icircn lagărul de concentrare Mauthau-sen din Austria Wally de Lang spu-ne că 108 persoane au fost ucise icircn apropiere de localitatea Hartheim din Austria Oficial le-au fost atribuite ca-uze fictive de deces explică ea
Germania a invadat Olanda icircn luna mai 1940 și icircn următorii cinci ani mai mult de trei sferturi din populația evre-iască a fost ucisă Acțiunile de depor-tare icircn masă au icircnceput icircntre 22 și 23 februarie 1941 ca răzbunare pentru uciderea unui colaborator olandez nazist icircn timpul unei ciocniri violente bdquoAm crezut icircntotdeauna că primul tren cu prizonieri a plecat icircn iulie 1942 dar acești oameni fuseseră deja deportați la data de 27 februarie 1941 cu mult mai devremerdquo a declarat ea pentru BBC
Elementul de noutate constă icircn faptul că mulți dintre prizonieri au fost
uciși icircn camera de gazare de la Hart-heim Familiilor li s-au prezentat cau-ze false ale decesului și s-a presupus că bărbații au murit din cauza otrăvirii cu plumb icircn urma activităților miniere De Lang susține că au fost trimiși la Hartheim și uciși Pentru 108 dintre deținuți există dovezi că au fost uciși și incinerați la Hartheim spune ea dar cel mai probabil acestea nu sunt sin-gurele victime care și-au găsit astfel sfacircrșitul Ea a descoperit icircn arhivele germane că icircntre 1 și 6 septembrie 1941 cacircte 30 de prizonieri au fost icircnregistrați ca morți icircn fiecare zi La acea vreme toate decesele trebuiau icircnregistrate și istoricul este convins că oamenii au fost uciși icircncă de la so-sire cu săptămacircni icircnainte bdquoA fost un fel de laborator [pentru naziști] pentru a-și icircmbunătăți cunoștințele despre tot ceea ce am văzut la Auschwitz la o scară mult mai marerdquo susține Wally de Lang Icircn cadrul demersului său științific ea a identificat o serie de per-soane fotografiate icircn timpul detențiilor naziste din Amsterdam John Spel nepotul lui Aron Smeer unul dintre cei deportați a spus că ani de zile tot ceea ce avea era doar un nume iar acum grație descoperirilor lui De Lang cunoaște și chipul bunicului său
DAN DRUȚĂ
Peste 100 de evrei gazați icircn secret de naziști
16 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
Referirea este la disidența Uniunii Evreilor Romacircni aflată sub președinția lui Zelțer-Sărățeanu Evenimentul a avut loc icircn zilele de 27-28 ianuarie 1946 Congresul s-a bucurat de o largă publicitate Au parti-cipat și au rostit cuvacircntări ministrul Teohari Georgescu Constantin Doncea repre-zentant al FND Icircn numele Comisiei Aliate de Control a vorbit icircn idiș maiorul A Levy Relevante pentru orientarea Congresului și a organizației icircn general sunt cuvacircntă-rile rostite de președintele Sărățeanu și de avocatul D Rosenkranz secretar general precum și rezoluțiile adoptate Este semni-ficativ faptul că Zelțer-Sărățeanu vorbind despre fondatorii organizației și despre lup-ta dusă pentru emanciparea și dobacircndirea drepturilor pentru evrei nu pomenește nu-mele lui Filderman Icircn ceea ce-l privește pe Rosenkranz el l-a atacat pe cel mai impor-tant conducător al evreimii romacircne acuzacircn-du-l că refuză să colaboreze cu CDE că nu a luat atitudine față de regimul reacționar al lui Rădescu
Rezoluțiile Congresului s-au referit la icircncrederea organizației care trebuia acor-dată guvernului prezidat de dr Petru Gro-za Mulțumindu-i pentru icircnlăturarea discri-minărilor rasiale i s-a solicitat ca ultimele rămășițe ale regimului de prigoană să fie cacirct mai grabnic lichidate S-a hotăracirct sprijinirea străduințelor guvernului a forțelor democra-tice și progresiste contribuind astfel la opera de refacere și de consolidare democratică a țării De asemenea s-a hotăracirct ade-rarea UER la CDE Congresul a icircndemnat populația evreiască să participe la realizarea unității democra-tice evreiești pentru icircntărirea frontului unic al forțelor democratice chezășia libertății și securității tuturor cetățenilor țării Congre-sul și-a mai exprimat omagiul cuvenit Uni-unii Evreilor Romacircni din America ceracircndu-i să contribuie icircn continuare la ameliorarea situației evreilor romacircni la ridicarea presti-giului Romacircniei democratice O rezoluție re-flectă poziția organizației față de Palestina și precizează că bdquoUER susține cu simpatie străduințele constructive ale evreilor din Palestina și condamnă orice icircncercare de a icircnăbuși aceste strădanii prin măsuri restric-tive pe care le consideră profund nedrepte față de o națiune care s-a jertfit pe altarul marilor idealuri de dreptate și libertaterdquo
Icircn legătură cu dr Filderman Congresul a adoptat o rezoluție bdquoconstatacircnd că prin atitu-dinea sa de după 23 august 1944 dr Filder-man s-a abătut de la ideologia organizației și a nesocotit prevederile ei statutare primejduind astfel interesele populației evreiești din Romacircnia preconizacircnd izo-larea politică a evreilor romacircni și manifes-tacircnd icircn mod constant adeziunea la vechile concepții și metode politice care s-au dove-dit nefaste pentru evreii romacircni Refuzacircnd totodată sprijinirea forțelor democratice ale țării domnul dr Filderman s-a pus icircn afara cadrelor UER pe care n-o mai reprezintă și n-o mai poate angajardquo Prin rezoluție s-a stabilit sarcina UER de a contribui la demo-cratizarea comunităților a instituțiunilor de cult cultură și asistență socială Icircntreaga populație evreiască a fost icircndemnată să sprijine activitatea CDE să participe la re-alizarea programului respectivei organizații
Congresul a solicitat guvernului și diferi-telor instituții obștești să acorde neicircntacircrziat un sprijin eficace operei de refacere a vieții evreilor reveniți din refugiu și din deportare precum și a foștilor condamnați la muncă obligatorie Congresul și-a icircncheiat lucră-rile la 28 ianuarie 1946 Dintr-un comuni-cat semnat de Zelțer-Sărățeanu apărut icircn bdquoNeamul Evreiescrdquo din 4 martie aflăm că Filderman a protestat icircmpotriva excluderii lui de către Congres Icircn comunicat se ara-tă că la Congres au participat 109 delegați care au votat icircn unanimitate eliminarea lui Filderman
LYA BENJAMIN
E v r e i icirc n v i a ţ a p u b l i c ă
Congresul UER
Aparat de aer condiţionat care ucide virusurile şi germeniiCompania israeliană Tadiran a brevetat un apa-
rat de aer condiționat care poate ucide virusurile și alți germeni din aer Mai exact acest dispozitiv utilizea-ză peroxidul de hidrogen pentru a ucide 9999 din virusuri germeni și bacteriile din spațiile icircnchise fapt certificat icircntr-un laborator omologat de Agenţia pentru Medicamente din Statele Unite Prima tehnologie de acest tip bazată pe peroxid de hidrogen a fost instala-tă icircn seria sa de miniaparate de aer condiționat Sense Inverter disponibile icircn Israel
Mai multe companii globale de aparate de aer condiționat se află icircn negocieri cu Tadiran pentru a uti-liza tehnologia Air Care 02 Compania cu o experiență de 60 de ani a icircnceput cercetarea și dezvoltarea Air Care 02 icircn urmă cu trei ani cu mult icircnainte de debutul pandemiei de coronavirus icircnsă momentul lansării nu ar fi putut fi mai oportun decacirct icircn pre-zent Teh-nologia este e c o l o g i c ă subproduse-le derivate din amoniac și ozon fiind biodegradabile Mecanismul de autocurățare al produ-sului minimizează icircntreținerea necesară și asigură că praful nu icirci va afecta eficiența bdquoCercetările efectuate de Organizația Mondială a Sănătății au constatat că mediul icircn care locuim acasă este de cinci ori mai po-luat decacirct cel din aer liber ceea ce provoacă infecții icircn racircndul a milioane de oameni din icircntreaga lume Cu cacircțiva ani icircn urmă am decis să devenim lider icircn do-meniul tratării aerului și al obţinerii unei locuinţe pline de aer sănătosrdquo susţine CEO-ul companiei Tadiran Moshe Mamrud
produsese o furtună a citokinelor şi disfuncţionalităţi ale organelor Dr Dror Mevorach de la Centrul Medi-cal Hadasa unde a fost folosit medicamentul este de părere că acest tratament este cu atacirct mai important cu cacirct poate fi aplicat oricărui pacient indiferent de cacirct de gravă este starea lui Aceste tratamente susţin au-torităţile israeliene pot deveni o alternativă viabilă icircn cazul perpetuării unor mutaţii ale virusului pentru care vaccinul nu oferă imunitate
Icircn prezent peste 50 din populaţia Israelului a fost imunizată prin vaccinare icircnsă cercetările privind o po-sibilă schemă de tratament rămacircn o parte importantă icircn lupta icircmpotriva pandemiei
Importantă descoperire arheologică icircn domeniul Holocaustului
Arheologii au descoperit plăcuțele de identificare a patru cop ii uciși de naziști icircn lagărul de exter minare Sobibor din estul Po-loniei Yoram Haimi arheolog la Autoritatea Antichităților din Israel a precizat că fiecare plăcuță de identificare din metal este diferită și cel mai probabil a fost oferită co-piilor de către părinți icircnainte să fie separați icircn speranța că acestea icirci vor ajuta pe copii să revină acasă bdquoFiecare mic artefact descoperit scoate la iveală o poveste Este po-vestea comunității din care prove-
neau icircnainte să ajungă la Sobiborrdquo a adăugat Haimi care a făcut parte din echipa ce a desfășurat lucrările de excavare icircn Polonia și al cărui unchi a fost ucis icircn acest lagăr
Cercetările arheologilor au descoperit și camera de gaza-re a lagărului care acoperea o suprafață de 350 de metri pătrați și conținea opt icircncăperi Avacircnd icircn vedere dimensiunile bdquoputem spune că erau băgați cacircte 800 sau 900 de oameni icircn această cameră de gazare și pornind motorul puteai ucide icircn 10 minu-te 900 de oameni Este o fabrică pentru ucisrdquo a spus Haimi potrivit Live Science
Icircntre 2012 și 2014 arheologii au mai găsit alte trei plăcuțe icircn bdquozona de ucidererdquo a lagărului care conținea o cameră de gazare un crematoriu și o groapă comună
Fiecare plăcuță conține numele copilului data de naștere și orașul natal fapt ce i-a ajutat pe arheo-logi să afle mai multe despre viețile acestora Toți copiii au fost aduși din Amsterdam iar unii dintre cei
identificați mai recent au făcut parte dintr-o deportare icircn masă a aproape 1300 de copii cu vacircrste cuprinse icircntre 4 și 8 ani care au fost separați de părinții lor și trimiși la gazare imediat ce ajungeau la Sobibor
ŞTIINŢA
ŞI VIAŢA
D o u ă n o i m e d i c a m e n t e icirc ş i a r a t ă e f i c i e n ţ a icirc n t r a t a r e a C O V I D
Inovaţii icircn cercetarea din domeniul neurologiei
Cercetătorii de la Universitatea Ben-Gurion din Neghev au dezvoltat o nouă metodă pentru diagnos-ticarea rapidă a patologiei vaselor de sacircnge cerebra-le care ar putea conduce la boli neurodegenerative neurologice și psihiatrice au anunţat reprezentanţii instituţiei de icircnvăţămacircnt superior Această nouă abor-dare medicală se bazează pe analiza modelelor de activitate cerebrală Metoda a fost dezvoltată de prof dr Dan Milikovsky și prof dr Alon Friedman de la De-partamentele de Fiziologie și Biologie Celulară Științe Cognitive și Cerebrale ale Universității Ben-Gurion Constatările savanţilor israelieni arată că pacienții cu boala Alzheimer și alte afecțiuni ale creierului prezintă o activitate asemănătoare convulsiilor epileptice care poate fi detectată prin intermediul electroencefalogra-melor Această activitate anormală reflectă modificări patologice ale disfuncției vaselor de sacircnge ale creie-rului care contribuie conform studiilor recente la pa-togeneza diferitelor tulburări neurodegenerative și icircn cazul altor tulburări neuropsihiatrice Tehnologia a fost testată cu succes pe animale și zeci de pacienți și este acum validată pe baze de date mari cu icircnregistrări ale rezultatelor EEG a mii de pacienți bdquoAceastă nouă abordare pentru diagnosticarea afecțiunilor neurologi-ce bazată pe analiza modificărilor vaselor de sacircnge din creier poate fi valoroasă pentru depistarea preco-ce a bolii Alzheimer și a altor afecțiuni neurologice icircn stadiul icircn care tratamentul poate icircncetini progresia bo-liirdquo a afirmat Josh Peleg CEO al BGN Technologies companie a Universității Ben-Gurion din Neghev Grupaj realizat de DAN DRUŢĂ
O nouă speranţă pentru tratarea infecţiei cu SARS-CoV-2 vine din Israel Pacienţi trataţi cu două noi me-dicamente ndash EXO-CD24 şi Allocetra ndash au avut reacţii foarte bune Primul s-a dovedit extrem de eficient icircn a stopa furtuna de citokine icircn timp ce al doilea a reglat răspunsul imunitar pentru 19 dintre cei 21 de bolnavi de COVID-19 care au beneficiat de tratament
Centrul Medical Sourasky din Tel Aviv a oferit date despre acest nou tratament Potrivit reprezentanţilor instituţiei toţi cei 30 de pacienţi afectaţi de forme grave ale bolii care au beneficiat de tratament cu EXO-CD24 s-au vindecat 29 dintre ei s-au vindecat icircntr-un inter-val de două-trei zile iar cei mai mulţi au fost externaţi din spital după cinci zile Dr Shiran Shapira directorul laboratorului a precizat că tratamentul se administrea-ză prin inhalare şi ajunge direct la plămacircni fără a fi constatate alte efecte adverse
Icircn ceea ce priveşte Allocetra un medicament care reglează răspunsul imunitar el a fost administrat unui grup de 21 de pacienţi dintre care 19 au fost exter-naţi icircn cinci-şase zile Aceştia sufereau de comorbi-dităţi ndash obezitate şi boli cardiovasculare iar infecţia le
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 17
ca stat nemem-bru al ONU icircn
urma votului Adunării Generale Ca stat nemembru al ONU Palestina s-a icircnscris și icircn CPIrdquo Astfel bdquoCPI a spus că nu este de competența sa să de-cidă asupra statalității Palestinei ci acceptă calitatea de stat recunoscută de Adunarea Generală a ONUrdquo Aeyal Gross a mai spus că bdquoicircn cazul Pa-lestinei icircntrebarea este dacă un stat care nu a existat niciodată icircnainte de ocupare poate dobacircndi acest atribut icircn timp ce ar fi fost ocupatrdquo
Profesorul a amintit că la primirea Palestinei ca stat nemembru al ONU și al CPI singura țară membră care a protestat a fost Canada bdquoAcum poli-ticienii care nu au protestat atunci ar trebui arate că deși Adunarea Ge-nerală a acceptat Palestina ca stat nemembru al ONU aceasta nu este un statrdquo
Ca și Israelul SUA Rusia China India și Turcia nu sunt membre ale Curții Procurorul-șef al Israelului Avi-
chai Mandelblit a spus pentru Times of Israel că bdquolansarea anchetei icircmpo-triva Israelului subminează icircnsăși legi-timitatea Curțiirdquo dovedind că aceasta nu are independență politică Mandel-blit a mai precizat că oficialitățile juri-dice israeliene urmăresc evoluția ca-zului și că acestea sunt gata să aducă argumente icircmpotriva celor ridicate de procurorul-șef al CPI El a mai adău-gat că negarea jurisdicției Curții Pe-nale Internaționale asupra Israelului are o largă susținere internațională atacirct din partea guvernelor cacirct și a unor experți icircn drept pe care Benso-uda le-a ignorat De altfel ancheta se referă (icircn mod convenabil pentru pa-lestinieni) la evenimentele care s-au produs după 13 iunie 2014 deci CPI nu va investiga răpirea și uciderea de către teroriștii palestinieni a celor trei adolescenți israelieni Eyal Yifrach Gi-lad Shaer și Naftali Fraenkel
bdquoDeschiderea procesului este icircncă foarte departerdquo este de părere Aeyal Gross bdquoIcircn primul racircnd să nu uităm că se icircncheie mandatul actua-lului procuror-șef al CPI Nu știm ce priorități va avea cel care va ocupa această funcție
La icircnceperea anchetei se respec-tă principiul comple mentarității adică CPI nu poate lansa o investigație dacă statul respectiv a cercetat respectiva problemă Deci investigatorul va tre-bui să analizeze dacă cercetările care au fost făcute de Israel privind moartea unor civili palestinieni sunt considerate suficiente și dacă răspunsul va fi unul afirmativ nu va mai aborda această cauză Să ne amintim de exemplu că icircn cazul unor militari englezi acuzați de torturarea unor civili icircn Irak procu-rorul CPI a decis să nu mai continue investigația fiind mulțumit de cercetă-rile britanicilor Pe de altă parte folosi-rea forței de către Hamas inclusiv prin tirurile cu rachete trase asupra civililor nu a fost niciodată cercetată de liderii Hamas O astfel de investigație poate dura ani de zilerdquo
V-am prezen-tat cacircteva extra-
se din stenogramele ședințelor Con-siliului de Miniștri și ale Consiliului de Cabinet din perioada guvernării Ion Antonescu care se suprapune peste perioada Holocaustului din Romacircnia Sunt stenograme din documente pu-blice ale statului romacircn pe care le poate consulta oricine la Arhivele Sta-tului sau Arhivele Militare Naționale după caz
Rezultatul acestor ședințe rezulta-tul aces tor discuții s-a materializat icircn peste 300 000 de evrei din Romacircnia și nu numai care au fost executați la ordinul lui Ion Antonescu și al celor din jurul său
Dar mai mult decacirct atacirct aceste trei șe dințe din care am ales să vă pre-zint un fragment au și un alt numitor comun ndash un participant activ la aceste ședințe și anume Mircea Vulcănescu la momentul respectiv subsecretar de stat la Ministerul Finanțelor persoana care a fost responsabilă icircn mod direct după cum demonstrează chiar restul stenogramelor de jefuirea evreilor care erau deportați icircn Transnistria
Veți găsi dacă aveți curiozitatea icircn acele stenograme toate inter ven-țiile lui Mircea Vulcănescu pentru a operaționaliza la maximum posibil procedura de jefuire a acelor oameni care se icircndreptau spre moarte Nu este o opinie personală și nu este o opinie care să judece activitatea lui Mircea Vulcănescu icircn rest Este pur și simplu ceea ce scrie icircn stenogra-mele statului romacircn
Mircea Vulcănescu este criminal de război condamnat condamnat nu doar icircn perioada rsquo45-rsquo48 după război condamnarea lui ca criminal de război a fost reconfirmată icircn 2019 deci acum 2 ani de justiția Romacircniei democratice de după Revoluție și rămacircne așa cum va rămacircne și icircn continuare un crimi-nal de război de pe urma căruiahellip mai exact de pe urma deciziei căruia oame-nii au fost omoracircți Oameni nevinovați Și repet pentru cei care doresc toate aceste lucruri le găsiți icircn stenogramele Consiliului de Miniștri și ale Consiliului de Cabinet din acea perioadă
Aș vrea să vă mai icircmpărtășesc o scurtă foarte scurtă poveste
Iom Kipur este ziua cea mai sfacircn-tă a poporului evreu Tot acum peste 80 de ani reprezentanții Mișcării Le-gionare aflați la Cacircmpulung Moldove-nesc l-au scos din casa lui pe rabinul orașului l-au dezbrăcat și l-au icircnjugat la un car apoi l-au pus pe fiul său să conducă acel car prin oraș timp icircn care alți legionari i-au vandalizat casa au vandalizat sinagoga și i-au dat foc I-au
omoracirct icircn mod evident pe amacircndoiSunt doar cacircteva exemple din ac-
tele inimaginabile de violență inuma-nă și inutilă pe care le-au stacircrnit atacirct Guvernul Antonescu cacirct și Mișcarea Legionară
Nu aș fi vrut să menționez aces-te lucruri astăzi dacă nu aș fi văzut că aceste tentative de reabilitare a Mișcării Legionare de reabilitare a lui Ion Antonescu și a celor care i-au permis să facă tot ce a făcut ndash Mircea Vulcănescu fiind unul dintre ei Valeriu Gafencu fiind alt om și lista continuă ndash nu ar fi devenit din ce icircn ce mai publice
Nu aș fi intervenit dacă nu ar exis-ta și două proiecte de legi icircn prezent aflate la Senat care să dorească să reintroducă indemnizațiile oferite de statul romacircn pentru foștii legionari urmașii lor și urmașii criminalilor de război sau ai celor care au făcut par-te din organizațiile naziste Este o umilință icircngrozitoare la adresa victime-lor Holocaustului la adresa puținilor supraviețuitori ai Holo caustului care mai trăiesc icircn ziua de astăzi să vadă toate aceste lucruri la fel cum pot să vadă icircn centrul Bucureștiului o clădi-re pe care scrie bdquoMișcarea Legionarărdquo
Dar faptul că icircn plenul Senatului Romacircniei se icircncearcă rescrierea isto-riei faptul că un senator al Parlamen-tului Romacircniei icircl evocă cu patos ndash nu contest acest lucru ndash pe un om care este criminal de război condamnat de două ori pentru tot ceea ce a făcut este o rușine nu doar la adresa Par-lamentului Romacircniei ci și o rușine la adresa Romacircniei icircn sine
Este pentru prima dată cacircnd vor-besc la acest microfon deși de-a lungul anilor am venit de foarte multe ori icircn Se-nat Am apreciat icircntotdeauna colabora-rea impecabilă avută cu toate grupurile parlamentare pentru toate inițiativele pe care le-am introdus icircn Parlament indiferent dacă a fost vorba de spriji-nirea supraviețuitorilor Holocaustului indiferent dacă a fost vorba despre in-stituirea Muzeului Istoriei Evreilor și al Holo caustului din Romacircnia
Le mulțumesc din nou acelor co-legi ndash și celor care sunt icircncă membri și celor care nu mai sunt
Dar vreau să vă reamintesc că răspunderea față de istorie și față de acești oameni nu aparține doar comunităților evreiești nu aparține doar Guvernului Parlamentul este reprezentantul poporului romacircn și fiecare dintre dumneavoastră este responsabil de protejarea memoriei acestor oameni de protejarea lecțiilor care trebuie icircnvățate din ceea ce s-a icircntacircmplat atunci
Nu lăsați astfel de derapaje să de-
Austria strategie de combatere a antisemitismuluiRecent Guvernul austriac a elaborat o strategie com-
plexă de combatere a antisemitismului a relatat presa austriacă Proiectul a fost prezentat de Karoline Edtsta-dler ministrul federal pentru UE și pentru Constituție și de vicecancelarul Werner Kogler Au participat Oskar Deut-sch președintele Comunității Evreilor din Viena și Katha-rina von Schnurbein coordonatoare a Comisiei Europene icircn combaterea antisemitismului
Karoline Edtstadler a subliniat că pentru Guvernul aus-triac combaterea antisemitismului este o preocupare im-portantă deoarece bdquoAustria are o responsabilitate istorică mai ales legată de consecințele Holocaustului cel mai icircn-tunecos capitol din istoria noastrărdquo Amintind ultimele inci-dente antisemite din țară vorbitoarea a menționat bdquovalul de teorii conspiraționiste cu conținut antisemit prezent pe internet idei care pot ajunge din lumea virtuală icircn lumea realărdquo Referindu-se la strategia națională ea a arătat că cele 38 de măsuri cuprinse icircn ea din partea diferitelor mi-nistere vor fi un stimulent icircn combaterea antisemitismului și sprijinirea vieții evreiești
Vicecancelarul Werner Kogler a vorbit și el despre res-ponsabilitatea istorică a Austriei și obligația de a lua poziție
icircmpotriva antisemitismului bdquoTrebuie să protejăm siguranța evreilor din țara noastrărdquo a spus el Printre obiective-le strategiei se află protecția sinagogilor și intensificarea educației despre iudaism
Vorbind despre noua strategie a guvernului Oskar Deutsch a remarcat că bdquoevreii sunt primii afectați de discri-minarerdquo Astfel icircn 2019 s-au icircnregistrat 550 de incidente antisemite potrivit unui raport comun al Comunității Cul-turale Israelite din Viena și al Forumului icircmpotriva Antise-mitismului de două ori mai multe ca icircn urmă cu cinci ani
bdquoReizbucnirea incidentelor antisemite se manifestă sub mai multe forme principala metodă de atac icircndrep-tacircndu-se icircmpotriva proprietăților evreiești Intensificarea extremismului de dreapta icircn Austria și pe continent a fost fundamentală icircn provocarea acestor incidenterdquo subliniază raportul
bdquoAustria nu este o insulă Din păcate creșterea inci-dentelor antisemite poate fi urmărită peste tot icircn Europardquo a constatat Oskar Deutsch bdquoCombaterea antisemitismului nu este o sarcină numai pentru evrei ci și pentru icircntreaga societate icircn ansamblu Datele din 2019 arată că a sosit momentul icircn care trebuie să acționămrdquo (EG)
Silviu Vexler faptul că un senatorhellip(Urmare din pag 2)
(Urmare din pag 2)
vină reprezentative pentru Parlamen-tul Romacircniei
Vă mulțumesc mult (Aplauze)
Răspunsul senatorului Sorin Lavric
Mulțumesc doamnă președintăDragi colegiAm atacirctea de spus că nu știu cu
ce să icircncepIcircnțeleg că reacția domnului de-
putat Vexler a fost pricinuită de cele două declarații politice pe care le-am ținut aici icircn plenul Senatului icircn privința lui Valeriu Gafencu și a lui Mircea Vulcănescu Pe amacircndoi i-am elogiat pentru că icirci consider niște fi-guri emblematice ale culturii noastre figuri care au fost ținute sub obrocul comunist atacircția ani Nu voi icircnceta icircn continuare să vorbesc cu venerație despre martiri despre eroi și despre acei deținuți politici a căror singură vină este că s-au opus comunismului
Icircmi vine să-l icircntreb pe domnul Vexler nu vă supărați cine a adus co-munismul icircn Romacircnia Icircmi răspundeți dumneavoastră sau vă spun eu
Dacă aveți acribia datelor crono-logice și povestiți de acele represalii suferite de evrei icircn timpul regimului lui Antonescu de ce nu vorbiți de acel atentat cu bombă din Senatul Ro-macircniei făcut de un comando de trei evrei Cacircnd 8 august 1920 Păi pe 8 august 1920 nu era picior de legio-nar icircn țara asta Dumneavoastră aveți o obsesie cu legionarii și dacă cineva
vorbește frumos despre Gafencu sau despre Vulcănescu recurgeți la același tertip atacirct de facil și anume al stigma-tizării fascist legionar și așa mai de-parte Iertați-mă nimeni nu vă mai ia icircn serios
Nu mă dezic o iotă de cuvintele pe care le-am spus despre Vulcănescu sau despre Gafencu și voi continua să-i omagiez mai departe
Nu uitați că elogiul meu l-am făcut icircn cursul unei declarații politice iar dumneavoastră icircn calitate de depu-tat știți că senatorul nu trebuie să dea socoteală pentru declarațiile lui politi-ce Nimeni nu poate trage la răspun-dere Și atunci de ce dumneavoastră deputat veniți icircn Senatul Romacircniei și mă trageți pe mine de urechi că vor-besc despre Vulcănescu Nimeni nu o face nici președintele statului romacircn nici doamna președintă a Senatului ni-meni Veniți dumneavoastră să o faceți Aici e Romacircnia aici nu e Facircșia Gaza
Trebuie să modificați Constituția dacă vreți ca senatorul să fie tras la răs-pundere pentru declarațiile lui politice Altminteri vă icircncredințez că admones-tarea dumneavoastră nu doar că nu are darul de a mă intimida dimpotrivă icircmi dovedește că sunt pe drumul cel bun
Cam atacirct am avut de spus Voi continua la fiecare declarație politică să evoc o figură istorică legendară care a fost victima regimului comunist
Și icircncă o dată vă icircntreb cine a adus comunismul icircn Romacircnia
Mulțumesc (Aplauze)
Curtea Penală Internațională acuzată că icircncalcă principiul independențeihellip
18 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
Icircntr-o ediție a emisiunii bdquoJocuri de cuvinterdquo produsă de asociația catolică Signis Romacircnia și realizată de Ștefan Colceriu cercetător la Institutul de lingvistică bdquoIorgu Iordan ndash Al Rosettirdquo a fost invitată Francisca Băltăceanu emi-nent filolog clasic teolog și ebraist prof univ dr la Univer-sitatea din București
Moderatorul i-a propus interlocutoarei o evocare a oa-menilor care au format-o bdquoDespre părinți spuneam că nu vorbesc pentru că e prea subtilă relațiardquo Dar a vorbit des-pre relația cu monseniorul Vladimir Ghika și cu tacircnărul preot catolic Anton Demeter care icirci ducea pe tineri bdquoicircn ex-cursii creacircnd icircntre noi o atmosferă de prietenie colegiali-tate pace bucurierdquo
Despre profesorii care au influențat-o ca filolog ea a povestit bdquoAm dat la Limbi clasice unde am descoperit o lume minunată a profesorilor Să-i pomenesc pe cacircțiva Petru Creția ndash racircdeam pe urmă spuneam că lumea se icircm-parte icircn două cei care au făcut verbul grec cu Petru Creția și ceilalți adică avea o minte clară și un fel de a preda icircncacirct ne-a limpezit totulrdquo
Cicerone Poghirc bdquoera un om extraordinar filolog și mai ales indo-europenist Gramatica comparată a limbii grecești latine și indo-europene a fost pentru noi un text de vrajă nemaipomenit pentru că icircl făcuserăm cu el Ne-a predat și albaneză lituaniană niște cursuri imposibile pe care le făcea sacircmbăta după-amiaza ne adunam de la toa-te facultățile căci crea icircn jurul lui o atmosferă de farmecrdquo
Profesorul Mihai Nichita de istoria literaturii latine bdquose uita cracircncen icircn foi nu ridica ochii nu citea ci icircți spunea atacirct de dens icircncacirct te străduiai să iei notițe cuvacircnt cu cu-vacircnt și tot mai trebuia să torni un pic de apă ca să-ți dai seama ce a spus Ne icircnvăța să gacircndim și să scriemrdquo
bdquoUn alt fel de profesor era Iancu Fischer ndash de literatură latină istoria limbii latine și istoria limbii grecești ndash de o mare claritate icircn predare Ne plăcea de el că ne lăsa pa-uzele mai lungi pentru că avea timp să spună tot ce era esențial și cu libertate de prezentare Icircn același timp ne ducea la muzee și ne arăta ce-i de văzut acolo la concerte
ne icircnvăța să ascultăm muzică Avea o delicatețe icircn felul de a se purta cu fiecare dintre noi care mi-a rămas icircn sufletrdquo
bdquoCu totul altfel era doamna Lucia Wald Icircmi spuneau cei cu dosarul prost care puteau să fie prigoniți că niciodată nu le-a dat note mai mici pe considerente politice Preda foarte dens foarte mult Nu aveam manuale și atunci ne era util tot ce ne spunea Noi studenții i-am rugat pe ea și pe profesorul Fischer ndash fiind evrei ne-am gacircndit că nu o să se lege nimeni de ei ndash să facem un seminar despre sfacircn-tul Augustin Seminarul cu domnul Fischer a fost absolut fermecător ne-am icircmprietenit cu sfacircntul citindu-i Confesi-unile Și doamna Wald s-a specializat icircn opera lui tot de gura noastrărdquo
Alexandru Graur era bdquoun foarte mare lingvist specia-list icircn gramatică comparată indo-europeană Cacircnd a murit profesorul Poghirc mi-a zis laquoA murit ultimul om care le știa pe toateraquo Și avea o generozitate și un fel de a vorbi cu noi Cacircnd am susținut teza de doctorat (ca profesor coor-donator) a venit cu nu știu cacirctă vreme icircnainte de frică să nu icircntacircrzie Mă intimida prin bunătatea lui avea o măreție involuntară Icircți dădea cărți icircți dădea idei icircți dădea oricerdquo
Profesorul Alexandru Niculescu un mare romanist pe care icircl cunoștea foarte puțin a ajutat-o atunci cacircnd ea asistent universitar fiind a fost anchetată de Securita-te pentru că spre a le preda studenților o limbă moartă precum armeana veche citise cu ei din Noul Testament bdquoAlexandru Niculescu era secretar de partid dar icircși folosea funcția pentru a face bine M-a icircnvățat ce să răspund icircn fața Senatului Universității și am fost lăsată icircn pacerdquo
CLAUDIA BOSOI
Francisca Băltăceanu despre profesorii săi
2Day ambassador 2021
Conferința Internațională de diplomație și afaceri globale pentru liceeni
Nicolae Cajal ndash 17 ani de la deces
7 martie 2004 a fost o zi plină de tristețe pentru evreii din Romacircnia dar nu numai pentru ei ci și pentru lumea științifică și societatea civilă din țară Icircn acea zi au pierdut o mare persona-litate pe acad prof dr Nicolae Ca-jal un mare specialist icircn virusologie președintele Federației Comunităților Evreiești respectat icircn țară și icircn stră-inătate deopotrivă Specialiștii cu-nosc bine va-loarea activității sale științifice reamintită anual prin sesiunile or-ganizate de Aca-demia Romacircnă Institutul de Vi-rusologie de alte foruri la inițiativa fiicei sale Irina Cajal Marin Dar me-ritele lui nu s-au limitat doar la atacirct ci au icircmbrățișat domenii dintre cele mai diverse
A fost timp de un deceniu preșe-dintele FCER și această perioadă poate fi calificată pe drept cuvacircnt ca o icircnnoire un reviriment al vieții evreiești din Romacircnia Ca și numele predece-sorului său rabinul Moses Rosen numele profesorului Cajal a atras icircn activitatea comunității personalități binecunoscute din lumea evreiască și nu numai A avut prieteni pretutin-deni fapt evident și atunci cacircnd se organiza acea faimoasă bdquocasă des-chisărdquo de ziua lui de naștere sau de ziua onomastică atunci oricine dorea putea să-l felicite fără vreo invitație formală Și casa lui era icircntotdeauna plină ndash evrei romacircni persoane venite din străinătate și bineicircnțeles fami-lia Era un prieten devotat gata să icircntindă o macircnă de ajutor celor care aveau nevoie Prof Cajal considera că aceasta este o mițva care trebuie icircndeplinită icircn orice condiții
Icircn afara faptului că era un bun evreu că se macircndrea că aparține acestei etnii care a dat Romacircniei (și lumii) atacirctea valori că ținea la Statul Israel ca la o a doua patrie profesorul Cajal era un patriot un bun romacircn El nu a pregetat să-și folosească influența relațiile ndash care se icircntindeau pe cel puțin trei continente ndash ca să susțină Romacircnia Demersurile lui au contribuit la acceptarea țării noastre icircn diferitele organisme internaționale după 1989
Combaterea antisemitismului a fost una dintre principalele lui preo-cupări Teza lui realsemitismul s-a bazat pe importanța cunoașterii reci-proce dintre evrei și romacircni sau ex-trapolacircnd icircntre evrei și populația ma-joritară a țării icircn care trăiesc evreii O idee plină de umanism atacirct de carac-teristică acestui om care a și aplicat-o icircntreaga lui viață și pe care noi cei de astăzi trebuie să o păstrăm vie
Să icirci fie amintirea binecuvacircntată (EG)
Conferința Internațională de Diplomație și Afaceri Globale - 2DAY AMBASSADOR organizată de Cen-trul Educațional Laude-Reut a ajuns anul acesta la cea de a X-a ediție desfășurată icircn două sesiuni online icircn lunile februarie și martie 2021 La prima sesiune care a avut loc pe 9 fe-bruarie au participat 270 de elevi de 14 -17 ani de la 31 de licee publice și private din București Sibiu Craiova Iași și Israel
Elevii au asistat la prezentări și dezbateri susținute de membri ai cor-pului diplomatic intelectuali și uni-versitari de prestigiu Moderator și coordonator al evenimentului a fost ES Adrian Cioroianu fost ambasa-dor al Romacircniei la UNESCO istoric și profesor universitar membru al La-ude-Reut Board of Trustees și men-tor de diplomație Laude-Reut El le-a prezentat elevilor istoria diplomației pornind din cele mai vechi timpuri cu personalități care au făcut faimoasă această nobilă profesie Daniela Gicirct-man secretar de Stat la MAE pentru afaceri interinstituționale a vorbit des-pre asistenţa pentru dezvoltare pe componenta educaţională şi cultura-lă oferită de Ministerul Afacerilor Ex-terne icircn scenariul diplomației hibride Eyal Ram director icircn cadrul Ministe-
rului Educației din Isra-el a subliniat eforturile depuse de Ministerul Educației din Israel de a integra Diaspora și de a păstra legăturile prin educație menționacircnd resursele profesionale și emoționale la care profesorii au recurs icircn această perioadă de școală online prin in-ventivitate și originali-tateElevii au pus icircntrebări
și au inte rac ționat cu invitații care le-au icircmpăr tășit din cunoștințele și expe-riența lor Astfel David Saranga am-basadorul Statului Israel icircn Romacircnia care este și mentor de diplomație la școala Laude-Reut a ținut expunerea bdquoProcesul de pace icircn Orientul Mijlociu prin acorduri multilaterale precum Acordurile Abraham și normalizarea relațiilor dintre Israel și Marocrdquo
Prof univ dr Adrian Streinu-Cer-cel a vorbit despre bdquoCriza sanitară și de securitate generată de pandemia COVID-19rdquo
bdquoImpactul Brexit asupra educației și schimburilor academicerdquo a fost abor-dat de Dan Mihalache fost ambasa-dor icircn Marea Britanie și actualmente ambasador icircn Cipru Jonathan Davis director al Raphael Recanati Inter-national School ndash Lauder School for Government Strategy and Diplomacy (Israel) s-a referit la bdquoModalitățile de creare a unui mediu academic sigur icircn timp de pandemie - modelul IDC Herzliya Israelldquo Icircn plus o serie de ambasadori romacircni au vorbit despre activitatea diplomatică icircn condiții de pandemie
Tova Ben Nun-Cherbis președinte fondator Laude-Reut i-a icircncurajat pe elevi să fie curioși icircncrezători și
activi și a anunțat concursul de public speaking pe teme diplomatice la care sunt invitate școlile incluse icircn proiect alături de elevii Laude-Reut
Icircn cadrul celei de a doua părți a sesiunii la 10 martie au fost premiați cacircștigătorii concursului de public speaking desfășurat online pe 1 mar-tie 2021 la care elevii bucureșteni alături de cei din Craiova Iași Sibiu și Israel au răspuns cu entuziasm provocării lansate de Complexul Educațional Laude-Reut de a juca ro-lul de ambasadori ai diverselor țări
Iată lista cacircștigătorilorPentru gimnaziuMaria Belceanu clasa a VIII-a
Școala Gimnazială Cezar Bolliac București ndash locul 3 icircn poziția de amba-sador al Greciei Teodora Maria Cio-banu clasa a VIII-a Școala Gimnazi-ală Federico Garcia Lorca București ndash locul 2 ndash Spania Maria Kehayian clasa a VIII-a Complexul Educațional Laude-Reut București locul 1 ndash Israel
Pentru liceuTheia Hartenis clasa a XI-a
Complexul Educațional Laude-Reut București locul 3 icircn poziția de am-basador al Franței Romana Trușcă clasa a X-a Complexul Educațional Laude-Reut București locul 2 ndash Ru-sia Dara Nițu clasa a X-a Comple-xul Educațional Laude-Reut locul 1 ndash Statele Unite
Premianții au retrăit emoțiile con-cursului la momentul prezentării discursurilor lor icircn fața diplomaților Romacircniei și Israelului membri ai Laude-Reut Board of Trustees am-basadorii Emil Hurezeanu Luca Ni-culescu Adrian Cioroianu Luminița Odobescu Sorin-Dan Mihalache Lazăr Comănescu David Saranga Tamar Samash Avi Millo precum și pentru prima dată Bogdan Măniloiu ambasadorul Romacircniei icircn Canada
Sesiunea finală 2Day Ambassador 2021 a fost moderată din Israel de Jonathan Davis director al Raphael Recanati International School ndash Lau-der School for Government Strategy and Diplomacy (Israel) icircn calitate de prieten și mentor Laude-Reut
Cacircștigătorii concursului de public speaking 2Day Ambassador 2021 au primit medalii și cartea 186 de trepte mărturia lui Alexandru Marton evreu de origine romacircnă supraviețuitor al lagărului de concentrare de la Mau-thausen
CRISTINA MARIN
Cacircștigătorii concursului de public speaking
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 19
Aici icircn Israel trăim vremuri pe cacirct de interesante pe atacirct de presante Pe de o parte multiplele semne de icircntrebare legate de viitoarele relații cu noul președinte american (după povestea de dragoste cu ultimul) Pe de altă parte Covid-19 o pan-demie care nu pare a avea de gacircnd să-și ia desaga la spinare și să dis-pară
Uneori mă icircntreb cum rezistăm cum reușim să ne ocupăm de toate cele de mai sus dar icircn același timp neuitacircnd de pericolul securității naționale și personale (Iranul Ha-masul Hezbollah) Cum reușim să ținem pasul cu toate aceste mari și deloc mărunte probleme
Iată cel puțin parțial răspunsulPovestea e relativ nouă și bine
cunoscută Grație eforturilor de-puse de fosta Administrație ame-ricană patru state arabe Uniu-nea Emiratelor Arabe Bahrein-ul Marocul și Sudanul au hotăracirct să recunoască Israelul și să accep-te relații diplomatice cu statul care pacircnă deunăzi era ostracizat
Senzația pe care au provocat-o imediat articolele și comentariile era că bdquomireasardquo (adică Israelul) era mult mai mulțumită și chiar mai fericită de bdquomariajrdquo decacirct cei patru bdquomirirdquo Icircn marea majoritate a repor-tajelor din Abu Dhabi sau Bahrein se vorbea de intensele pregătiri pe care le fac cei icircn cauză pentru a primi turiștii israelieni dornici să viziteze cea mai icircnaltă clădire din lume Pacircnă aici nimic nou Dar iată o poveste care denotă superficiali-tatea celor care au scris și au vor-bit nu prea frumos despre luna de miere israelo-arabă
Povestea (preluată dintr-un arti-col semnat de binecunoscutul Ben Caspit) icircncepe așa pe icircntregul ma-pamond cresc aproximativ 4 mili-arde de palmieri din care 150 de milioane sunt curmali O treime din toți curmalii existenți icircn lume se află icircn Dubai
Fiecare din curmalii ăștia pro-duce anual icircntre 80-120 kg fructe dulci Ei bine acești curmali au o bdquomicărdquo problemă Ea e reprezentată de un gacircndac foarte vorace care odată pătruns icircn tulpina copacu-lui nu se lasă pacircnă nu-l termină Respectivul gacircndac penetrează scoarța tulpinei icircși depune ouăle care foarte rapid se transformă icircn viermi a căror hrană se află la icircn-demacircnă tulpina curmalului Icircn scurt timp se poate semna actul de de-ces al copacului
Icircncercările de a rezolva proble-ma prin icircmprăștirea de insecticide nu numai că oferă doar o soluție parțială dar din punct de vedere ecologic e vorba de o adevărată catastrofă nemaivorbind de restul de culturi agricole care suferă de pe urma contactului cu otrava des-tinată viermilor
Dar icircnainte de toate o icircntre-bare al cărei răspuns a icircncetat de mult a mai fi un secret militar care este icircn Israel arma cu cei mai mulți soldați și ofițeri Infanteria Tancurile Aviația militară Nici-decum Răspunsul e serviciul de contrainformații reprezentat de celebra Unitate 8200 Mulți (foarte mulți) dintre cei care s-au perin-dat prin acea unitate au devenit cu timpul specialiști icircn high-tech unii fiind primiți cu brațele deschise icircn diversele companii startup sau au icircndrăznit să-și deschidă propriul lor
business bazați pe cele icircnvățate și efectuate bdquoacolordquo
Și iată că un tacircnăr israelian a creat o companie care produce senzori de icircnaltă calitate
Și uite așa tipul din poveste a au-zit de problemele celor din Dubai cu gacircndacii viermii și curmalii A auzit și cum și icircn Israel sunt de ajuns de mulți curmali a icircncercat o metodă de a rezolva problema A introdus icircn tul-pina curmalului senzori suficient de sensibili care detectează din primul moment acțiunea de roadere a interi-orului tulpinei de către viermișorii cu pricina Icircn acel moment o luminiță se aprinde pe tabloul de comandă al terenului cu pomi fructiferi ceea ce e urmat imediat de un tratament chimic direcționat numai pe pomul afectat cu rezultate dintre cele mai bune Icircn urmă cu numai cacircteva săp-tămacircni proprietarul respectivei com-panii israeliene a fost primit icircn Du-bai cu surle și tracircmbițe covor roșu și alai de onoare și afacerea a fost icircncheiată pe loc
Pe aici pe la mine există mulți sceptici care privesc icircnchegarea relațiilor diplomatice cu cele patru țări amintite ca pe un eveniment (aproape) lipsit de importanță Cei care caută noduri icircn papură le vor găsi cu prisosință Dar fără nicio discuție povestea de mai sus re-prezintă un model extrem de inte-resant de cooperare cu beneficii bilaterale
Icircn mod normal acesta e doar icircn-ceputul Continuarea se cere a fi de mare succes
Cu cacircteva bdquomici și mărunterdquo ob-stacole cum ar fi atitudinea Iranului presiunea palestinienilor protestele unei bune părți din lumea arabă etc care nu vor disecate icircn racircndu-rile de față Las această sarcină pe seama specialiștilor icircn chestiune
Prof dr GABRIEL M GURMANOmer Israel
gurmanbguacil
Revanșa lui Sebastian
Uneori criticii și istoricii noștri literari sunt greu de icircnțeles dar nu neapărat fiindcă au un limbaj bdquotehnicrdquo de specialitate filolo-gică ci pentru că emit judecăți de valoare care nu li se potrivesc operelor evaluate E și cazul lui I Negoițescu sau Al Piru bdquoju-decacircndrdquo teatrul lui Mihail Sebastian bdquoEroii acestui teatrurdquo scria Negoițescu icircn 1966 bdquonu depășesc viziunea ușor convențională a unui repertoriu anual mai ridicatrdquo Sebastian făcacircnd un bdquoteatru mediu mulțumitorrdquo Pen-tru Al Piru același Sebastian este un bdquoco-mediograf agreabil inteligent dar lipsit de adacircncimerdquo iar Jocul de-a vacanța o bdquoușoară improvizațierdquo What
Dacircnd timpul icircnapoi scriitorul n-a avut mai mult noroc nici cu monu-mentala Istorie a lui Că-linescu din 1941 Dim-potrivă După ce pole-mizaseră criticul nu s-a putut abține să se bdquorăz-bunerdquo pe scriitorul ana-lizat folosind calificative mai mult decacirct discuta-bile și icircncadracircndu-lhellip rasial pe autor Icircn loc să-i analizeze cărțile cu obiectivitate și să le critice cu argumente es-tetice Călinescu susținea că Sebastian nu-și putea bdquoicircngădui decacirct o singură experiență aceea a rasei salerdquo și de aceea se bdquorefugiardquo icircn analiză Dintr-un alt alineat aflăm că bdquopa-teticul dovedește sensibilitatea exagerată a evreului plăcerea de a se simți victimă inca-pacitatea lui congenitală de a concepe lupta cu toate riscurile eirdquo Icircn 1941 anul cacircnd erau publicate asemenea enormități și aberații rasiste Europa era icircn plin Holocaust iar icircn ianuarie icircn pogromul din timpul rebeliunii le-gionare compatrioți ai lui G Călinescu de etnie evreiască fuseseră omoracircți și atacircrnați icircn cacircrlige la abator Plutind senin pe deasu-pra acestor monstruozități criticul icircși scria capitolul despre Sebastian din Istorie cu o bdquoargumentațierdquo din care tocmai argumente-le lipsesc și pe un ton rezolut precum aici bdquoEstetica sa nu e decacirct aceea tipică la criticii evrei și anume iubireardquo
Ultimul nume pacircnă acum pe lista de-tractorilor cu ștaif ai lui Sebastian este cel al Martei Petreu o cercetătoare serioasă cuprinsă icircnsă inexplicabil de un fel de aver-siune icircmpotriva obiectului său de studiu Pe lacircngă teza falsă conform căreia Sebastian ar fi fost un extremist de dreapta (astfel că Cioran Eliade și ceilalți bdquonu făceau decacirct să icirci calce mai apăsat pe urmerdquo) se găsesc icircn cartea intitulată aiuritor Diavolul şi uce-nicul său Nae Ionescu ndash Mihail Sebastian exprimări inadecvate pentru un studiu aca-demic Lectorul află de la Marta Petreu că Sebastian bdquoa țacircșnit icircn brațele lui Nae cu cel dintacirci pretextrdquo că bdquoi-a dat tacircrcoale lui Eliade făcacircndu-i curte și căutacircndu-i prieteniardquo că e bdquopapagalul de presărdquo al lui Nae Ionescu bdquobate cacircmpiirdquo și bdquoicircşi ascunde icircnşelătoriardquo Cacircnd ajungem icircn lectură la formularea bdquomacircracircielile și scacircncetele lui Sebastian din Jurnalrdquo ne icircntrebăm totuși ce fel de lectură este aceea icircn care impresionantul ndash pentru aproape oricine ndash Jurnal al lui Sebastian să fie redus la niște macircracircieli și scacircncete
Eu cred icircn dreptul fiecărui comentator de a formula o opinie dar mai cred că acest drept vine icircmpreună cu o obligație profesio-nală și morală aceea de a citi cu obiectivi-tate fără părtinire fără tendențiozitate sine ira et studio opera unui scriitor
Revanșa nedreptățitului Sebastian con-stă icircn actualitatea operei lui și icircn vitalitatea dovedită de aceasta la icircntacirclnirea cu noile generații de cititori și spectatori Nu știu cacircți mai deschid astăzi o carte de Al Piru sau una de I Negoițescu dar cei care citesc și recitesc cărțile lui Sebastian sunt mulți
DANIEL CRISTEA-ENACHE
Profil de scriitorNu aduce anul ce aduce ceasul
Un film pe care-i musai să-l vedețiLuna aceasta s-a icircmplinit un an de cacircnd Organizația
Mondială a Sănătății a declarat oficial pandemia de Co-vid-19 Un an lung care a adus schimbări icircn modul nos-tru de a trăi și de a interacționa Celor mai mulți dintre noi ne-au lipsit mersul la concerte la teatru la cinema Și pentru că pandemia pare să mai stea o vreme cu noi iar umorul e unul dintre puținele remedii pentru a depăși această perioadă grea aș vrea să vă recomand o mi-niserie pe Netflix care sunt convins că o să vă placă
De curacircnd am văzut Pretend Itrsquos a City un soi de dialog icircntre Martin Scorsese și Fran Lebowitz Și e ceva electrizant la scriitoarea aceasta de 70 de ani cu păreri ferme despre aproape orice mediu artistic politică sport tehnologie călătorii nimeni și nimic nu scapă ochiului ei vigilent Fran Lebowitz spune tot ce evită ceilalți să spună dar o face cu foarte mult umor
Icircn copilăria pe care și-a petrecut-o icircn Morristown New Jersey Fran Lebowitz a cacircntat o vreme la violon-cel icircn orchestra școlii Dar și-a dat repede seama că oricacirct de mult ar exersa nu va ajunge vreodată să facă performanță bdquoCacircnd eram cu orchestra nu auzeai cacirct de prost cacircntam Știam icircnsă ce e talentul fiindcă eram conștientă de cacirct de mult icircmi lipsea icircn cazul ăstardquo a povestit scriitoarea Mărturisește că idolul ei a fost mulți ani Leonard Bernstein bdquoAvea o emisiune cacircnd eram copil numită Young Peoplersquos concerts și așteptam fie-care duminică să-l văd Icircl adoram Leonard Bernstein explica și arăta exact cum icircși imaginează un copil că arată un dirijor Și asta a ajutatrdquo povestește Fran Le-bowitz icircn acest serial
A fost exmatriculată din şcoală pentru că citea foar-te mult icircn timpul orelor și icircși neglija temele iar notele erau din ce icircn ce mai slabe Dar și-a luat cu brio testele la sfacircrșitul liceului iar la 18 ani s-a mutat icircn New York Aici a fost pentru o vreme femeie de serviciu șofer de taxi și a vacircndut spațiu publicitar
Icircn tinerețe povestește Fran Lebowitz frecventa cluburile de jazz Crede că i-a văzut pe viu pe toți ma-rii muzicieni de jazz dar preferatul ei rămacircne Charles
Mingus Avea 19 ani cacircnd s-au cunoscut și lucra la zi-arul fondat de Susan Graham Ungaro cea de-a patra soție a muzicianului Charles Mingus avea un tempera-ment vulcanic icircși amintește Fran Era arogant nu prea icirci plăcea să stea de vorbă și detesta majoritatea oame-nilor Duke Ellington a fost singura persoană pe care a respectat-o cu adevărat Icircn tinerețe Charles Mingus a cacircntat icircn trupa lui Ellington A fost concediat dar cu toate acestea pentru Mingus Duke Ellington a fost cel mai mare muzician
Prin anii rsquo70 a icircnceput să scrie pentru revista Inter-view fondată de Andy Warhol Warhol a fost cel care a definit conceptul de Pop Culture iar icircn casa lui care icirci servea și ca atelier icirci găseai frecvent la cacircte o pe-trecere pe Lou Reed sau David Bowie icircntre mulți alți artiști celebri
Cacircnd şi-a publicat prima carte un volum de eseuri despre societatea americană bdquoMetropolitan Liferdquo Fran Lebowitz avea 27 de ani A scris puţin dar extraordinar de bine Icircn toată cariera a publicat doar trei cărţi Me-tropolitan Life Social Studies şi Mr Chas and Lisa Sue Meet the Pandas (carte pentru copii) publicată icircn 1994
Din dialogul acesta pe care icircl poartă cu Martin Scor-sese mai aflăm despre Fran Lebowitz că se consideră una dintre puţinele persoane din New York care icircncă mai au bdquoexperienţa străziirdquo Asta deoarece nu are te-lefon mobil și nici laptop Este mult mai interesată să cumpere cărți (după ultimele estimări deține cam 12 mii de volume) Și icircn aceste condiții reușește să fie foarte bine informată Fran pare că icirci știe pe toți oamenii importanți din oraș iar toată lumea pare să o cunoască
Pretend Itrsquos a City este de fapt un serial de cacircteva episoade realizat de Martin Scorsese care ne prezin-tă o femeie introvertită dar foarte populară inteligentă și plină de umor care spune o poveste captivantă des-pre New York așa cum era icircn anii rsquo60-rsquo70 dar și despre societatea de astăzi despre tehnologie sport muzică literatură și icircncă multe altele
GEORGE GIcircLEA
Icircnsemnări de la fața locului
20 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
Icircn ziua de 9 martie a ES David Saranga ambasadorul Israelului icircn Romacircnia a vizitat mai multe obiective evreiești din Cluj Programul a icircnce-put la șantierul Complexului Comuni-tar Evreiesc (JCC) unde oaspetele a fost icircntacircmpinat de Robert Schwartz președintele CE Cluj Dorel Ornescu secretar Andrea Ghiță și Andrei Klein membrii icircn comitetul de conducere Andrei Zador și Rabbi Dov ber Orgad de la Habad Cluj- Napoca
A fost vizitat Templul Memorial al Deportaților Evrei (fosta sinagogă ne-ologă) a cărui reabilitare a icircnceput icircn toamna anului 2018 S-au rememorat secvențe din istoria Templului (dis-trugerea icircn bombardamentul din 2 iunie 1944 și reconstrucția din teme-lii icircn anul 1947) Ambasadorul a so-sit tocmai cacircnd se icircncheia curățenia generală de după şantier Se preco-nizează icircn prima fază reluarea cacirct mai grabnică a serviciilor divine pen-tru desfășurarea cărora există condiții optime de distanțare
Intenția conducerii comunității este ca festivitatea oficială de reinaugura-re să fie amacircnată pacircnă cacircnd condițiile epidemiologice o vor permite La bal-conul Templului accesibil acum și cu un ascensor exterior s-au creat spații expoziționale pentru o colecție muzeală avacircnd ca principal obiectiv contribuția populației evreiești la dez-voltarea economică culturalăsocială a orașului Cluj
La clădirea reabilitată a viitorului Centru Cultural Evreiesc următorul obiectiv vizitat lucrările de construcții s-au icircncheiat Aici pot fi găzduite ma-nifestări culturale și stracircngerea legă-turilor dintre Ambasada Statului Israel - Departamentul de Diplomație Publi-că și JCC Cluj vor promova cultura și civilizația israeliene prin proiecții de filme spectacole concerte expoziții lansări de carte etc
Biblioteca Centrului icircn curs de organizare va beneficia de valoroa-se donații (volume și documente) ale cunoscuților autori din dome-niul Holocaustului din Transilvania și Cluj (dr Daniel Lőwy și prof univ
dr Zoltaacuten Tibori Szaboacute) Icircmpreună cu prețioasele volume din biblioteca comunității referitoare la evreitate și iudaism se va deschide un centru de documentare S-a discutat apoi des-pre al treilea obiectiv clădirea care va adăposti administrația comunității ra-binatul serviciile sociale și medicale Aici se așteaptă primirea autorizației de construcție lucrările urmacircnd să icircnceapă icircn această primăvară Ușile și geamurile sunt deja transportate la atelierul de recondiționare
Pentru ultimul obiectiv din Complex Restaurantul Ritual există o primă va-riantă a proiectantului neicircnsușită icircncă de conducerea comunității Icircn aproxi-mativ trei ani de la icircnceperea lucră-rilor finanțate exclusiv din fondurile proprii ale CE Cluj JCC va deveni icircn mare parte funcțional
Vizita ambasadorului iaraelian s-a desfăşurat icircntr-o atmosferă cordială şi dătătoare de speranţă Oaspetele a promis că va participa la festivitatea de reinaugurare a Templului Memorial al Deportaţilor Evrei ANDREI ZADOR
Premiul Genesis 2021 conside-rat bdquoNobelul evreiescrdquo i-a revenit re-gizorului american Steven Spielberg Distincția se acordă celor care bdquosunt angajați să susțină valorile evreieștirdquo De aceea icircn motivarea acordării premiului lui Spielberg Fundația Ge-nesis a arătat că bdquoimportante tema-tici evreiești sunt adesea icircntrețesute icircn narațiunea filmelor lui și anume importanța identității și apartenenței păstrarea umanismului icircntr-o lume nemiloasă grija față de celălalt și onorarea obligației morale de a face lucruri corecterdquo
O altă justificare pentru acordarea distincției s-a referit la bdquoactivitatea lui extraordinară de a păstra memoria Holocaustului și a preveni viitoare ge-nocide prin intermediul filmului prin filantropie și implicarea icircn viața pu-
blicărdquo respectiv faptul că Spielberg a pus bazele Fundației Șoah care păs-trează mărturiile unor supraviețuitori ai Holocaustului Fundația a fost cre-ată după succesul peliculei sale din 1993 bdquoLista lui Schindlerrdquo
Distincția a fost acordată icircn urma votului popular din icircntreaga lume Deși ultimul cuvacircnt icircl are Comitetul pentru Premii faptul că Spielberg a primit cele mai multe voturi a fost un factor determinant a arătat Fundația
Premiul Genesis a fost creat icircn 2013 de către un grup de filantropi evrei ruși Suma acordată este de un milion de dolari și pacircnă acum toți cei care au fost distinși au donat premiul icircn scopuri filantropice
Fundația Genesis a decis de asemenea să onoreze memoria șef-rabinului Marii Britanii lordul Jona-than Sacks (zl) decedat la 20 no-iembrie 2020 El era unul dintre cei șapte finaliști ai competiției pentru Premiul Genesis dar a murit icircn timpul
campaniei de desemnare obținacircnd pacircnă atunci zeci de mii de voturi din icircntreaga lume Stan Polovets unul dintre co-fondatori și președinte al Fundației și-a manifestat imensul regret față de pierderea acestei mari personalități a iudaismului și a de-clarat că Fundația bdquose pregătește să onoreze această mare voce a evre-imii aducacircnd un omagiu operei lui de-o viață și sprijinind menținerea moștenirii sale intelectuale și spiritua-le pentru a se asigura că va continua să existe pentru generațiile viitoarerdquo
Fundația va organiza la Londra un eveniment pe 14 noiembrie la un an de la decesul rabinului Va fi reali-zat un film documentar despre viața lui Jonathan Sacks Fundația este icircn discuții cu trustul bdquoMoștenirea Rabi-nului Sacksrdquo icircn vederea susținerii și a altor inițiative semnificative pentru a celebra și a păstra moștenirea lui
MAGDALENA PORUMBARUNicu Covaci ne duce lahellip
Tamara de Lempicka A murit ultimul evreu din KujandOdinioară orașul Kujand din Tadjikistan a fost un centru al prezenței evreiești
din Asia Centrală Dar la sfacircrșitul lunii ianuarie bogata viață comunitară a evre-ilor buhareni a luat sfacircrșit prin decesul lui Jura Abaev de 93 de ani ultimul evreu din localitate Grupul de evrei de aici buharenii (denumirea este legată de orașul Buhara) avea rădăcini persane
Fost muncitor Abaev a fost ani de zile liderul spiritual al sinagogii din Ku-jand icircnchisă icircn 1999 Abaev avea cinci copii cu toții emigrați icircn Israel prin anii 1990 ca dealtfel toate rudele lui Abaev Icircn Tadjikistan mai trăiesc aproximativ 20 de evrei așkenazi icircn capitala Dușanbe
Tadjikistanul este unul dintre statele din Asia Centrală de unde după prăbușirea URSS aproape toți evreii au emigrat Aceasta a dus și la reducerea evreilor buhareni din țara vecină Uzbekistan și a bdquoevreilor de la Munterdquo o altă minoritate originară din Persia cu legături stracircnse cu cea din Buhara Exodul din Tadjikistan unde odinioară trăiau 15000 de evrei a fost determinat și de războiul civil izbucnit icircn 1992 care a durat cinci ani cu un mare număr de morți deplasări de populație și sărăcie După terminarea războiului a avut loc asasi-narea lui Gavriel Gavriilov liderul Societății Haverim din Tadjikistan creată icircn perioada postcomunistă care și-a propus reicircnvierea culturii evreiești A fost un alt element care a determinat emigrarea evreilor
Și Abaev a emigrat icircn Israel chiar de trei ori dar de fiecare dată a revenit la Kujand adevăratul lui cămin spunea el A renunțat la o pensie care-i permitea icircn Israel o viață confortabilă dar acolo bdquose simțea un nimenirdquo pe cacircnd icircn orașul său natal bdquoicircl cunoștea și-l respecta toată lumeardquo Icircn casa lui spațioasă a invitat o familie cu patru copii care au avut grijă de el
Decenii de-a racircndul pacircnă la dispariția comunității Abaev a icircndeplinit și funcția de rabin ținacircnd slujbele de icircnmormacircntare și icircngrijindu-se și de cimitirul unde a și fost icircnmormacircntat Nu a avut cine să-i organizeze ceremonii religioase dar a fost condus pe ultimul drum de numeroși prieteni și vecini Sinagoga a fost demolată icircn 2015 el fiind atunci unicul evreu din oraș (EG)
Ascultam interviul acordat de Nicu Covaci realizatorului emisiunii Psiho-logul muzical Andrei Partoş icircn care liderul formaţiei Phoenix vorbea des-pre modul icircn care icircşi achită multe cheltuieli pictacircnd (el fiind absolvent de Arte Plastice) A menţionat atunci numele unei artiste plastice din State-le Unite despre care nu ştiam nimic Tamara de Lempicka
Am regăsit referirea şi icircntr-un inter-viu acordat de acelaşi muzician unei televiziuni private unde apărea şi o fotografie a sa icircn faţa şevaletului Re-alizatoarea TV a fost tentată să atribu-ie tabloul invitatului emisiunii dar Nicu Covaci a precizat că icircn acea fotogra-fie lucra la o reproducere după un ta-blou al Tamarei de Lempicka deoare-ce aceste reproduceri se cer pe piaţă fiindcă icircn America un original se vinde la preţul de 6-7 milioane de dolari
Tamara de Lempicka s-a născut pe 16 mai 1898 la Varşovia ca fiică a lui Boris Gurwik-Goacuterski un avocat rus evreu ce lucra pentru o firmă fran-ceză Mama sa Malwina Dekler era o poloneză care şi-a petrecut viaţa mai mult icircn străinătate unde şi-a icircntacirclnit şi soţul Legenda spune că atunci
cacircnd avea zece ani mama sa a comandat unui p r o e m i n e n t artist local un portret pastel al Tamarei dar ea a detestat să pozeze şi a fost nemulţumită de rezultat a pus macircna pe pensulă şi a făcut portretul surorii sale mai tinere acesta fiind primul portret pictat de ea
După studii de artă plastică la pres tigioase instituţii de icircnvăţămacircnt superior afirmarea Tamarei s-a pro-dus icircn 1925 cu ocazia Expoziţiei In-ternaţionale de Arte Decorative şi In-dustriale Moderne care mai tacircrziu a dat numele stilului Art Deco
Stilul ei a fost un amestec de cu-bism rafinat şi stil neoclasic inspirat icircn special de Jean-Dominique Ingres După al Doilea Război Mondial se va stabili icircn Statele Unite de unde icircn 1974 se va muta icircn Mexic unde a de-cedat icircn 1980 La cererea sa cenuşa i-a fost icircmprăştiată peste vulcanul Po-pocateacutepetl
IOAN IACOB
Alexander Hausvater scriitorulfraza scurtă fa-vorizează ușu-
rința lecturii de către cititori Sunt cărți consistente din care ai ce reține ai ce icircnvăța Am descoperit un nou Haus-vater Vă felicit și vă aplaudrdquo
Costel Postolache l-a descris pe Hausvater drept bdquocel mai mare scrii-tor necunoscut Acum faima lui de scriitor aproape a egalat-o pe cea de regizorrdquo
Actorii Maia Morgenstern și Con-stantin Florescu au selectat fragmen-te din cele trei cărți și le-au citit
bdquoLa fel ca piesele sale lectura cărților lui Hausvater constituie o experiență imersivărdquo a arătat Dan Romașcanu bdquoEl regizează și experimentează atacirct icircn teatru cacirct și icircn literatură Aș spune că nu personajele sunt icircn căutarea unui autor ci autorul este copleșit de perso-najele sale laquoAici Radio Erosraquo poate fi și un scenariu de filmrdquo
Răzvan Voncu a spus că bdquoAlexan-der Hausvater nu este doar un inte-lectual care știe să-și pună gacircndurile pe hacircrtie Este un scriitor icircnzestrat cu talent viziune vocație și cu o calitate tot mai rară astăzi ndash capacitatea de a
fi profund icircntr-o modalitate artistică ac-cesibilă mai multor oameni dispensa-tă de complicații inutile laquoDor călătorraquo este un roman profund despre o temă eternă și niciodată epuizată icircn literatu-ră relația tată-fiu laquoPenumbraraquo este o carte halucinantă scrisă pe linia foarte fină dintre imaginar și referentul isto-ric despre nenorocirile prin care a tre-cut și despre micile drame de zi cu zi icircn spatele cărora se află icircntotdeauna o memorie istorică laquoAici Radio Erosraquo este partea experimentală jucăușă a textului icircn care se vede mintea formi-dabilă de constructor viziunea aces-tui scriitor care creează universuri ficționale puternice și autenticerdquo
Autorul a conchis bdquoSingura mea speranță a fost icircntotdeauna ca la tea-tru să am cacirct mai mulți oameni icircn sală iar icircn literatură ndash cacirct mai mulți cititori Dacă o piesă un film sau o carte are o semnificație sfacircrșitul real este icircnce-putul acelei ștafete icircn care spectatorul sau cititorul ia batonul și icircncepe el să creeze să se gacircndească dacă există vreo legătură icircntre un personaj și viața lui Speranța este să icircl faci să devină un om mai bun mai profund mai iubitorrdquo
(Urmare din pag 15)
David Saranga a vizitat Complexul Comunitar Evreiesc din Cluj
Premiul Genesis 2021 i-a fost decernat regizorului Steven Spielberg
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 21
O bibliotecară spioană icircn serviciul Congresului Evreiesc American
Florence Mendheim (1899-1984) custode al Bibliote-cii Publice din New York a participat pentru a le observa la reuniunile pronaziste din oraș icircntre anii 1933-1938 icircn cadrul organizației Prietenii Noii Germanii numită mai tacircrziu Liga Germano-Americană punacircndu-și viața icircn pe-ricol Conform unei relatări din Jerusalem Post rezulta-tele cercetărilor de dată recentă pe această temă au fost făcute publice de Institutul Leo Baeck din New York
Florence Mendheim era o evreică germană stabilită icircn Bronx alături de familie A lucrat pentru Congresul Evre-iesc American (CEA) condus icircn acei ani de Rabinul Ste-phen Wise Membrii organizației pronaziste din America se icircntacirclneau icircn cafenele și taverne și de multe ori se salutau cu expresia bdquoSă omori un evreurdquo
Michael Simonson arhivist la Institutul Leo Baeck a declarat bdquoNu știm dacă a fost recrutată de CEA sau dacă a venit ca voluntară dar este clar că tot ce se petrecea icircn Germania faptul că avea rude acolo și identitatea ei evreiască au motivat-o icircndeajuns icircn icircncercarea ei de a limita amenințarea nazistă din Ameri-cardquo Dacircndu-se drept o simpatizantă a nazismului Florence Mendheim a furnizat material documentar și rapoarte valoroase pentru CEA cu privire la orientarea extremistă și antisemită a organizației unde se infiltrase ca spioană
Icircn anii rsquo30 delegatul lui Hitler Rudolf Hess le-a dat imigranților germani icircn America permisiunea și directiva de a icircnființa organizația Prietenii Noii Germa-nii care să susțină național-socialismul și izolaționismul Aceasta primea spon-sorizări pentru concerte și tabere de vară pentru a apărea icircn ochii americanilor drept o organizație culturală Florence Mendheim a lucrat aici ca secretară dar a renunțat la slujbă cacircnd situația devenise prea primejdioasă Intrarea icircn război a Statelor Unite a dus la icircnăbușirea grupărilor pronaziste iar de multe ori liderii lor au fost deportați
Mai tacircrziu Florence Mendheim a fost secretară icircn Comitetul pentru Icircnțelegerea Arabo-Evreiască instituție care promova ideea unui stat binațional arab-evreiesc Nu s-a căsătorit niciodată foarte tacircrziu a povestit despre perioa-da ei ca spioană dar oamenii nu i-au dat atenție Documentele i-au fost păstra-te de frații ei care ulterior le-au predat Institutului Leo Baeck (CB)
La icircnceputul lunii martie 2021 av Iulian Sorin fost conducător al Federației ar fi icircmplinit 95 de ani
A trăit aidoma generației sale toa-te faliile sociale ale veacului XX Icircn timpul pogromului legionar din ianuarie 1941 de la București a fost ridicat de pe stradă de legionari și dus la Sina-goga bdquoMalbimrdquo icircnțesată de evrei luați prizonieri A trăit scene de coșmar jafuri umiliri maltratări Pe toți icirci aștepta moartea A fost trimis să care moloz icircn curtea sinagogii Icircntr-o clipă de neatenție a paznicului a escaladat gardul și a fugit Așa a scăpat cu viață A făcut muncă obligatorie La cimitirul din Giulești unde fusese repartizat la apărarea pasivă căra cadavrele celor pieriți icircn bombardamentul din 4 aprilie 1944 Cacircteva bombe au căzut icircn cimi-tir Cacircnd Romacircnia a icircntors armele icircm-potriva Germaniei naziste tacircnărul s-a icircnrolat icircn Forțele de Luptă Patriotică A participat la apărarea Capitalei A cre-zut că icircn lumea care se prefigura nu vor mai exista ură intoleranță violență speranță făcută repede țăndări
Opera lui socială icircn plan comunitar icircnsumează un capitol de istorie post-belică a evreilor romacircni Icircnainte de 1989 a organizat pornind de la zero fostul Cămin-spital bdquoMartin Bălușrdquo Chiar atunci cacircnd după 1990 căminul a fost desființat icircn spațiul rămas liber a icircnființat Centrul de Zi ndash JCC-ul nu exis-ta icircncă ndash și Bucătăria bdquoMartin Bălușrdquo a creat sedii speciale pentru Biblioteca FCER și pentru reprezentanța Claims Conference icircn Romacircnia Din 1991 pacircnă icircn 2005 cacirct a fost secretar gene-ral al Federației și ca președinte inte-rimar după decesul lui Nicolae Cajal a contribuit substanțial la moderniza-rea cu ajutorul JOINT-ului a DASM la reformarea Secției Bunuri cu ac-cent asupra patrimoniului sacru la icircnnoirea educației iudaice redefinirea instituțiilor culturale deschiderea spre societatea romacircnească adacircncirea
d i a l o g u l u i interetnic și interreligios construirea de noi etape icircn relațiile cu Israe-lul cu Aliaua romacircnă recuperarea la cultura-mamă a scriitorilor israeli-eni de expresie romacircnă A acționat pentru combaterea antisemitismului negaționismului antiisraelismului și recunoașterea Drepților icircntre Popoare romacircni A susținut procesul de aderare a Romacircniei la NATO și de integrare icircn UE A făcut parte din conducerea Con-gresului Evreiesc European A impulsi-onat reactivarea Forumului B´nai B´rith icircn Romacircnia A fost membru fondator al Consiliului Minorităților Naționale de pe lacircngă Guvernul Romacircniei fiind se-cretar al Comitetului pentru Culte Cul-tură și Mass Media președinte pen-tru restituirea bunurilor imobiliare ale organizațiilor de minorități naționale A fost membru fondator al Fundației bdquoCaritateardquo al Asociației Evreilor din Romacircnia Victime ale Holocaustului a făcut parte din conducerea Asociației Culturale de Prietenie Romacircnia - Is-rael a Asociației pentru Pacea Re-ligiilor din Romacircnia Pentru meritele sale de lider al FCER a fost distins de președintele țării cu Ordinul bdquoMeritul Culturalrdquo icircn Grad de Comandor
Icircn ultima sa cuvacircntare rostită la Congresul al II-lea al FCER icircn 2010 există un pasaj despre nevo-ia de recunoștință față de icircnaintași bdquoDe-a lungul timpului personalități de excepție au condus activitatea evrei-lor din Romacircnia S-au afirmat nu nu-mai icircn planul vieții iudaice dar și icircn planul vieții romacircnești Mi se pare că ar trebui să avem icircn vedere pentru vi-itor ca memoriei acestor predecesori ai noștri să-i acordăm importanța ce se cuvinerdquo Cuvinte premonitorii
IULIA DELEANU
Sunt zece ani de cacircnd s-a stins din viață prof univ dr Andrei Voinea zl dublu laureat al Premiului Academiei Romacircne autor a 12 tratate de orto-pedie a sute de comunicări publicate icircn țară și străinătate Cacircnd i s-a oferit prilejul cărturarul a dovedit aptitudini de foarte bun organizator a condus Spitalul CFR-2 Spitalul de Urgență Floreasca Centrul pentru Ajutor Me-dical al DASM (CAjM) După 1990 profesorul a fondat Universitatea bdquoTitu Maiorescurdquo acreditată de Consiliul Național de Medicină Academică unde a predat cursuri de ortopedie și traumatologie
A avut icircnzestrări literare remarca-bile semnalate de Iorga care dedica-se o pagină icircntreagă icircn bdquoCuget clarrdquo adolescentului din anii aceia Liceanul debutase la revista orădeană bdquoȚara visurilor noastrerdquo alături de Ovidiu Drimba și Mircea Malița Dar bdquoțara visurilorrdquo lui avea să se facă țăndări nu peste multă vreme Avea 18 ani Icircntr-o singură noapte toți evreii din satele Transilvaniei de Nord au fost ghetoizați icircn capitalele de județ El și familia lui au ajuns la Beiuș Au urmat patru ani de muncă obligatorie la ca-riere de piatră experiență dramatică retrăită icircn prima din cărțile sale de memorialistică bdquoClepsidra și bolova-
nulrdquo scrisă icircmpreună cu Kovacs Ja-nos După pensionare Andrei Voinea continuă să fie activ icircn plan profesi-onal ndash medic la CAjM coordonator al Comisiei de Sănătate a BBR ndash și revine cu succes la scris Din colabo-rarea literară cu regretatul președinte de onoare al ACPRI av Constantin Vișinescu s-au ivit alte două volume de memorialistică bdquoViața icircntre destin și istorierdquo și bdquoUmbre purpuriirdquo
Student la Facultatea de ortope-die din Moscova Andrei Voinea făcea practică la Clinica profesorului Mihail Friedenland Friedenland primise icircnști ințarea că fusese trecut pe laquolista neagră a dușmanilor poporuluiraquo și de-mis din funcția de director
Dar mentorul lui Andrei Voinea a fost profesorul Iuliu Hațieganu de la care a icircnțeles că nu poți fi medic dacă nu știi să fii mai icircntacirci om An-drei era licean cacircnd tatăl lui s-a icircm-bolnăvit grav Medicii de la spitalul clujean unde era internat nu se ară-tau dispuși să riște o operație fără prea mari șanse de reușită Băiatul lui s-a dus atunci la Hațieganu fost profesor al tatălui său Dr Hațieganu a acceptat să-l opereze salvacircndu-i viața Gestul acesta avea să-l deter-mine ca icircn 1955 icircn timpul războiului din Coreea cacircnd lucra la un spital
sub pavilion romacircnesc să lupte fără ca alți medici să icircncerce ca o bolnavă tacircracircndu-se icircntr-un aparat ghipsat pe culoarele spitalului să-și recapete demnitatea mersului ome-nesc Să se icircmpotrivească peste mulți ani hotăracircrii a 7-8 medici orto-pezi să apeleze la soluția chirurgica-lă mai comodă a scurtării piciorului unei paciente și să icircnvingă Pacien-ta a plecat acasă pe picioarele ei icircn-tregi era soția avocatului Vișinescu
care a mărturisit asta la catafalcul medicului
Semnatara racircndurilor de față este beneficiara intervenției făcute de pro-fesor către un fost student al lui deve-nit ortoped cunoscut icircntr-un moment de icircncercare Icircmpreună cu soția sa Doina i-a fost sprijin moral
Profesorul Andrei Voinea trăiește icircn memoria tuturor celor pe care i-a ajutat
IULIA DELEANU
95 de ani de la nașterea lui Iulian Sorin zl
Datoria față de icircnaintași
Benjamin de Rothschild a decedat la 57 de ani
10 ani de la plecarea dintre noi a prof univ dr Andrei Voinea zl Nu poți fi medic dacă nu știi să fii om
Descendent al uneia dintre ramuri-le familiei de Rothschild președintele Consiliului de administrație al societății Edmond de Rothschild Hol-ding SA Benjamin de Rothschild a decedat icircn urma unei crize cardiace a informat publicația franceză Tribune Juive Avea 57 de ani A fost fiul lui Edmond și Nadine de Rothschild și la fel ca tatăl și bunicul lui sprijinea Israelul Grupul franco-elvețian Ro-thschild Holding SA care s-a specia-lizat icircn administrarea unor bănci par-ticulare și gestiunea activelor are 32 de sucursale icircn icircntreaga lume Socie-tatea nu are nici o legătură cu banca franco-britanică Rothschild amp Co care aparține vărului său David
Benjamin i-a urmat tatălui său icircn 1997 Potrivit unui portret schițat de revista Le Point icircn 2014 era pasio-nat de navigația cu vele și de vacircnă-toarea de antilope din Africa și era un mare fumător Deși s-a implicat icircn activitatea societății după opinia lui nu considera că ar fi avut legitimita-te afirmacircnd că un moștenitor chiar dacă obține cele mai bune rezultate nu este sută la sută legitim bdquoNu sunt decacirct o verigă a lanțuluirdquo a declarat el Icircn cercurile financiare era cunos-cut drept un antreprenor de renume
mondial expert icircn finanțe și inovație și avacircnd icircn fața ochilor viitorul și care a acordat atenție creșterii moștenirii familiei Rothschild
De la preluarea conducerii gru-pului el a extins activitatea filantro-pică mai ales icircn Israel Grupul are aici o societate de investiții și a făcut donații substanțiale universităților și unor programe vizacircnd promovarea icircnvățămacircntului icircn mediile sărace res pectiv ridicarea nivelului educației pentru copiii din acest mediu Icircn apri-lie icircmpreună cu soția sa Ariane a făcut o donație de 50 de milioane de șekeli pentru achiziționarea de echi-pament medical pentru 22 de spitale din icircntreaga țară ca sprijin acordat Is-raelului icircn bătălia icircmpotriva pandemiei de Coronavirus (EG)
22 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
Keshet ndash importanța vieții
icircn iudaismicircncerca să icircnțe-legem dacă
această prăpastie poate fi depășită dacă putem crea un pod Cu siguranță știți cu toții cacirct de importantă este viața icircn iudaism ca element central Viața este sacră icircn iudaism Tora ne spune să alegem viața iar acest icircn-demn stă alături de noi de generații Viața ar trebui să primeze icircn fața ori-cărei reguli sau tradiții religioase
Evreii haredi (ultrareligioși) repre-zinta aproximativ 14 din populația Israelului dar icircn același timp 30 dintre infectările cu noul Coronavirus din țara noastră au fost identificate icircn racircndul acestei comunități Icircn racircndul comunității haredi rata mortalității din cauza Covid-19 este de patru ori mai mare decacirct icircn restul țării Aces-te date statistice arată așa și pentru că o parte dintre sinagogile și școlile religioase din comunitate au rămas deschise De asemenea au avut loc icircnmormacircntări cu mii de participanți icircn timpul celui de-al treilea lockdown Ați văzut probabil fotografii icircn care se ob-serva ușor că mulți dintre participanți nu respectau distanțarea și nu purtau mască De altfel unii dintre acești ra-bini icircnmormacircntați icircn ceremonii cu mii de participanți au murit tocmai din ca-uza noului Coronavirus
Este așadar de icircnțeles de ce unii evrei seculari sau chiar religioși dar care nu fac parte din această mino-ritate au fost supărați Oamenii au simțit că icircn această comunitate exis-tă o profundă lipsă de respect față de viață față de cei din jurul lorrdquo a spus Mordechai Miller care a vorbit icircn continuare despre explicațiile religioa-se și sociale ale acestei polarizări a societății icircntr-o prelegere tradusă de Miriam Rosenzwieg
Icircntreaga sesiune Keshet cu tema Importanța vieții icircn iudaism poate fi urmărită icircn continuare online pe pagi-nile de Facebook ale JCC București și FCER
(Urmare din pag 3)
bdquoNe străduim ca asistații noștrihellipldquoincluși icircn Pro-gramul bdquoCopii icircn
nevoierdquo 97 de rezidenți icircn căminele amintite Măști mănuși gel dezinfec-tant alcool sanitar de zin fectant pen-tru multisuprafețe șer vețele antibac-teriene etc au primit și angajații din toate comunitățile Icircn tot acest interval ne-am bucurat de sprijinul permanent al conducerii FCER și al JOINT-ului al cărui director pentru Romacircnia Is-rael Sabag și-a reconfirmat sprijinul
icircn același spirit al parteneriatului de excepție cu FCER
ndash Ați avut de icircnfruntat riscuri mai mari față de cele ale angajaților din alte sectoare de activitate
ndash Le-am icircnfruntat Toți angajații DASM au venit zilnic la serviciu avacircnd
același orar ca icircn perioada de dinainte de pandemie Am apelat și la sprijinul voluntarilor astfel icircncacirct beneficiarii serviciilor de asistență să resimtă cacirct mai puțin prezența pandemiei și să iasă cacirct mai puțin din locuință spre a nu fi expuși pe cacirct posibil icircmbolnă-virii
ndash Icircn ce stadiu se află vaccinarea rezidenților din cămine și a icircngrijitori-lor lor
ndash Toți cei de la Căminul bdquoRosenrdquo și de la cel din Arad care au dorit să se vaccine-ze au fost vaccinați 78 dintre rezidenți La fel ndash și angajații căminului Icircn acest scop a fost trimisă o caravană specială
ndash Ce aveți icircn vedere pentru anul care a icircnceput
ndash Ne străduim să asigu-răm același nivel de servi-cii ca și icircn anul precedent astfel icircncacirct asistații noștri să fie cacirct mai puțin afectați de pandemia de Covid-19 Ne propunem să continu-ăm acțiunile de voluntari-
at amintite să menținem icircn limitele posibilului echipele care ne-au dat o macircnă de ajutor icircn protejarea celor cu grad mai ridicat de vulnerabilitate Sperăm ca prin continuarea procesu-lui de vaccinare să ne reluăm activi-tatea icircn parametrii normalității
(Urmare din pag 11)
Mișcarea Legionară omagiată icircn Senatul Romacircniei
Centenar PAUL CELAN
Se icircmplinesc icircn această lună o sută de ani de la nașterea lui Paul CELAN unul dintre importantele spirite care au marcat gacircndirea poetică europea-nă a secolului XX Născut Antschel la 23 noiembrie 1920 icircntr-o familie de evrei germanofoni din Cernăuți (oraș aflat atunci sub administrație romacirc-nească) pleacă icircn 1938 icircn Franța unde icircși icircncepe studiile universitare
dar renunță un an mai tacircrziu pentru a se icircntoarce la Cernăuți După 22 iunie 1941 este mobilizat icircn detașamentele de muncă obligatorie iar icircn 1942 părinții icirci sunt deportați icircn lagăre din Transnistria unde decedează Icircn 1945 se refugiază la București unde adoptă pseudonimul Celan (de fapt o anagramă a numelui său) Icircn 1947 de-cide să părăsească definitiv Romacircnia iar după șase luni petrecute la Viena se stabilește la Paris unde reicircncepe studiile universitare
La Viena publică un prim volum de versuri și se icircmprietenește cu In-geborg Bachmann cu care trăiește o complicată și dramatică poveste de dragoste cores pondența dintre ei fi-ind cuprinsă icircn volumul Timp al inimii tradus icircn 2010 icircn limba romacircnă
Poet de expresie germană Paul Celan publică icircn 1952 Mohn und Gedaumlchtnis (volum tradus icircn 2006 icircn romacircnește cu titlul Mac și memorie) cartea care i-a adus recunoașterea criticii urmată de alte volume care l-au consacrat drept unul dintre cei mai importanţi poeţi ai secolului XX Totodată traduce icircn germană din lu-crările unor autori prestigioși Primeş-te icircn 1958 Premiul Literar al Oraşului
Bremen iar icircn 1960 i se decernează Premiul Georg Buumlchner Bolnav se si-nucide icircn 1970
După cum remarca Norman Ma-nea Benjamin Fondane și Paul Celan rămacircn cei mai importanți mesageri ai moștenirii evreiești și romacircnești icircn Franța ambii dedicați artei nemuri-toare a scrisului și a căror viață a fost marcată de un destin tragic
Pentru a marca Centenarul Paul Celan Editura Polirom a publicat icircn acest an 2 volume Primul dintre acestea intitulat Meridianul și alte proze (ediție revizuită) cu o traduce-re din limba germană și note de An-drei Corbea este o prestigioasă și mi-găloasă icircntreprindere de transpunere icircn romacircnește a prozei lui Paul Celan
Cel de-al doilea ndash bdquonu vreacicatri-cerdquo Studii despre Paul Celan la icircm-plinirea a 100 de ani de la nașterea poetului ndash icircl are de această dată ca autor pe același Andrei Corbea pro-fesor la Universitatea bdquoAlexandru Ioan Cuzardquo din Iași laureat al Premiului Herder și al Premiului Jakob-und-Wil-helm-Grimm Ambele vin să comple-teze integrala operei poetice a lui Paul Celan icircncepută icircn 2015 la aceeași editură (II)
Manual de combatere a antisemi tismului
Comisia Europeană icircmpreună cu IHRA a publicat un manual de utilizare practică a definiției de lucru a antisemitismului Documentul a apărut sub egida președinției germane a Consiliului UE
Bazat pe o cercetare atotcuprinzătoare efectuată de Bundesverband RIAS (Asociația Federală a Departamentelor de Cercetare și Informații despre An-tisemitism) manualul oferă o privire de ansamblu asupra bunelor practici ale unor organizații internaționale administrații naționale societatea civilă și comunitățile evreiești din Europa Sunt enumerate 35 de bune practici de la icircnsușirea punerii icircn aplicare a legislației pacircnă la icircnregistrarea și informarea inci-dentelor antisemite Manualul prezintă 22 de surse care au prezentat incidente antisemite icircn Europa și care susțin corectitudinea definiției de lucru a antisemi-tismului elaborată de IHRA
Referindu-se la editarea manualului vicepreședintele Comisiei Europene Margaritis Schinas a declarat bdquoTrebuie să combatem antisemitismul oriunde icircl icircntacirclnim Viața evreiască este o parte a societăților noastre și suntem deciși să o protejăm Noul manual facilitează icircndeplinirea acestui angajament și răs-punde cerințelor statelor membre pentru o cunoaștere mai bună și folosirea definiției elaborate de IHRA Manualul va deveni un alt instrument valoros al statelor membre pentru a pune icircn aplicare Declarația Consiliului UE de comba-tere a antisemitismuluirdquo
Organizațiile evreiești europene au salutat apariția manualului bdquoEste deose-bit de important să se ofere guvernelor și agențiilor de securitate liniile directoa-re necesare punerii icircn aplicare a definiției IHRA care oferă practici icircn proteja-rea fizică a comunităților evreiești Salutăm publicarea acestui ghid icircn contextul icircn care teoriile conspiraționiste antisemite și atacarea evreilor se răspacircndesc pe continentul nostrurdquo a subliniat dr Moshe Kantor președintele Congresului European Evreiesc
bdquoImportanța acestui manual este de a demonstra cum definiția de lucru a antisemitismului se poate folosi pentru combaterea antisemitismului Este un instrument necesar și valoros pentru toate guvernelerdquo a arătat Simone Rodan-Benzaquen director al Filialei Europa a Comitetului Evreiesc American (EG)
Senatul Romacircniei a devenit un loc icircn care Mișcarea Legionară a putut fi omagiată fără nici un fel de opreliști sau rețineri Icircntr-un comunicat trans-mis de Institutul Național pentru Stu-dierea Holocaustului din Romacircnia (INSHR) bdquoElie Wieselrdquo acesta solicită Senatului Romacircniei bdquovigilență față de omagierea memoriei Mișcării Legio-narerdquo
Uluitor și revoltător a fost că pe data de 24 februarie profitacircnd de faptul că declarațiile politice nu pot fi imputate juridic unui parlamentar senatorul Alianței pentru Unitatea Ro-macircnilor Sorin Lavric i-a adus un oma-giu lui Valeriu Gafencu numit bdquosfacircnt al icircnchisorilorrdquo (httpswwwyoutubecomwatchv=nFE9DwBWGZk)
bdquoAsemenea opinii de la tribuna democrației romacircnești trebuie să icircn-cetezerdquo atrage atenția INSHR amin-tind că bdquoicircn fapt Valeriu Gafencu a fost membru activ al Mișcării Legionare iar icircn timpul rebeliunii din ianuarie 1941 a incitat cu pistolul icircn macircnă elevi din liceele ieșene să se alăture tentativei de lovitură de stat Icircn 1941 după interzicerea Mișcării Legionare a fost condamnat la icircnchisoare pentru că a militat pentru reactivarea acestei mișcări fascisterdquo
Indulgența față de astfel de ma-nifestări contravine cu cele afirmate pe 21 ianuarie ac cu prilejul come-morării victimelor Pogromului de la București de președinta Senatului Romacircniei Anca Dragu care declara
bdquoAntisemitismul xenofobia și rasismul reprezintă pericole de actualitate pe care dacă nu le contracarăm ferm so-cietatea noastră și noi toți vom avea de suferit Obligația noastră morală la 80 de ani de la această tragedie este să omagiem așa cum se cuvine memoria celor care au suferit icircn acest eveniment dezonorant și să ne asigu-răm că această dramă va rămacircne me-reu vie icircn conștiințele noastrerdquo
INSHR trage concluzia bdquocă icircncercă-rile AUR de delimitare de Mișcarea Le-gionară sunt fake news-urirdquo dar ar mai trebui să ne asigurăm că la adăpostul libertăților democratice prost icircnțelese Parlamentul nu devine o tribună de ex-primare a unor opinii pe care apoi politi-cienii le infirmă dar faptul că ele au fost rostite și-a făcut deja efectul asupra unei părți a electoratului romacircn (AM)
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 23
Y D E C E S E Y C O M E M O R Ă R I Y
FILE DE CALENDAR6Evrei născuți icircn luna aprilieClaude Cohen-Tannoudji ndash fizi-
cian Născut la Constantine Algeria 1 aprilie 1933 membru icircn Academia Franceză 1981 Premiul Nobel pentru fizică 1997
Nachman din Breslov ndash rabin Născut la Medzybizh 4 aprilie 1772 stabilit la Bratslav și la Uman unde a murit icircn 1810 Mormacircntul lui este loc de pelerinaj
Simcha Jacobovici ndash regizor ar-heolog scriitor canadian Născut la Pe-tah-Tikva din părinți originari din Romacirc-nia 4 aprilie 1953 Cărți și filme despre istoria evreiască antică
Mircea Săucan ndash regizor și pro-zator Născut la Paris 5 aprilie 1928 revenit cu familia icircn Romacircnia 1934 Emigrat icircn Israel 1987 decedat la Na-zareth-Illit 2003
Eliyahu Bakshi-Doron ndash Șef-Rabin sefard al Israelului 1993-2003 Născut la Ierusalim 5 aprilie 1941 Adept al dialogului interconfesional Decedat la Ierusalim 12 aprilie 2020
Frida Wattenberg ndash membră a Rezistenței franceze Născută la Pa-ris 7 aprilie 1924 activistă comunitară Distinsă cu Legiunea de Onoare Dece-dată la Paris 3 aprilie 2020
Edmund Husserl ndash filozof Născut la Prossnitz Moravia 8 aprilie 1859 convertit la luteranism1886 Icircntemeie-torul școlii de fenomenologie Decedat la Freiburg 1938
Maria Banuș ndash poetă Născută la București 10 aprilie 1914 Primul vo-lum bdquoȚara fetelorrdquo 1937 Premiul Her-der pentru poezie 1986 Decedată la București 1999
Stefan Heym (Helmut Flieg) ndash scrii-tor Născut la Chemnitz 10 aprilie 1913 refugiat icircn SUA1935-1952 Premiul Ie-rusalim 1993 Decedat la Ein Bokek Israel 2001 icircnmormacircntat la Berlin
Tristan Tzara (Samuel Rosen-stock) ndash poet Născut la Moinești 16 aprilie 1896 stabilit icircn Franța Unul dintre icircntemeietorii dadaismului Dece-dat la Paris 1963
Cynthia (Shoshana) Ozick ndash scrii-toare Născută la New York 17 aprilie 1928 Autoare de povestiri și romane despre viața evreilor din America
Menachem Mendel Schneerson ndash Lubavitcher Rebbe lider al Mișcării Habad Născut la Nikolaev 18 aprilie 1902 Stabilit icircn SUA 1941 a icircntemeiat o rețea de sinagogi școli instituții me-dicale Decedat la New York 1994
Rita Levi-Montalcini ndash neurobio-log Născută la Torino 22 aprilie 1909 Premiul Nobel pentru medicină 1986 Senator pe viață icircn Senatul Italiei pacircnă la deces 2012
Barbra Streisand ndash actriță de ci-nema și cacircntăreață Născută la New York 24 aprilie 1942 Printre cacircntecele interpretate bdquoKol Nidrerdquo și alte melodii ebraice clasice
Adolphe (Isaac Moise) Creacutemieux ndash lider al evreimii franceze Născut la Nicircmes 30 aprilie 1796 Icircntemeietor al Alianței Israelite Universale1860 De-cedat la Paris 1880
Evrei decedați icircn luna aprilieHelena (Chaja) Rubinstein ndash pro-
ducătoare de cosmetice și colecționară de artă Născută la Cracovia 1870 stabilită icircn SUA 1914 Decedată la New York 1 aprilie 1965
Lev Davidovich Landau ndash fizician Născut la Baku 1908 Premiul Nobel pentru fizică 1962 Decedat la Mosco-va 1 aprilie 1968
Israel Avraham Portugal ndash lider al hasidismului de Sculeni (bdquoSculener Reberdquo) Născut icircn Romacircnia 1923 de-cedat la New York 1 aprilie 2019
Adam Schlesinger ndash compozitor textier cacircntăreț Născut la New York 1967 Premiul Emmy pentru muzică și lirică originală 2019 Decedat la New York 1 aprilie 2020
Allen Ginsberg ndash poet Născut la Newark New Jersey 1926 A scris și poezii pe teme iudaice Decedat la New York 5 aprilie 1997
Isaac Asimov (Isaak Yudovich Ozimov) ndash chimist autor de romane științifico-fantastice Născut la Petrovi-ki Rusia 1920 emigrat icircn SUA 1923 Decedat la New York 6 aprilie 1992
Helene Aylon (Greenfied) ndash pictoriță Născută la Brooklyn NY 1931 Om de artă eco-feminist și co-mentatoare feministă a Bibliei Ebraice Decedată icircn SUA 6 aprilie 2020
Mark Steiner ndash filozof Născut la Bronx NY 1942 profesor la Universita-tea Ebraică din Ierusalim Specialist icircn filozofia științei Decedat la Ierusalim 6 aprilie 2020
Ilarie Voronca (Eduard Marcus) ndash poet și eseist Născut la Brăila 1903 stabilit icircn Franța 1933 S-a sinucis la Paris 8 aprilie 1946
Primo Levi ndash scriitor Născut la To-rino 1919 supraviețuitor al lagărului de la Auschwitz Scrieri referitoare la experiențele sale icircn Holocaust S-a si-nucis la Torino 11 aprilie 1987
Ludwik Lazarus Zamenhof (Ley-zer Leyvi Zamengov) ndash medic și lingvist Născut la Byalistok 1859 Creator al limbii esperanto Decedat la Varșovia 14 aprilie 1917
Nina Cassian (Reneacutee Annie Cas-sian Mătăsaru) ndash poetă Născută la Galați 1924 exilată icircn SUA 1985 A scris și pe teme evreiești Decedată la New York 14 aprilie 2014
Meir A Halevy (Meir ben Abraham Hahamu) ndash rabin și istoric Născut la Piatra Neamț 21 martie3 aprilie 1900 Emigrat icircn Franța 1963 decedat la Pa-ris 15 aprilie 1972
Liviu Librescu ndash inginer Născut la Ploiești 1930 profesor la Virginia Tech Blacksburg SUA 1985 Ucis icircn timpul orei de curs de către un criminal 16 aprilie 2007
Chaim Herzog ndash general și om po-litic Născut la Belfast 1918 emigrat icircn Palestina 1935 Președinte al Isra-elului 1983-1993 Decedat la Tel Aviv 17 aprilie 1997
Benjamin Disraeli (DrsquoIsraeli 1st Earl of Beaconsfield) ndash scriitor și om politic Născut la Londra1804 conver-tit la anglicanism 1817 Prim-ministru al Angliei icircn trei racircnduri 1868-1881 A păstrat legătura cu iudaismul Decedat la Londra 19 aprilie 1881
Marcel Hermann Iancu (Janco) ndash pictor și arhitect Născut la București 1895 emigrat icircn Palestina 1941 Pre-miul Israel 1957 Decedat la Ein Hod Israel 21 aprilie 1984
Esteacutee Lauder ndash producătoare de cosmetice Născută la Corona NY 1906 Icircntemeiază Esteacutee Lauder Com-panies1946 Decedată la New York 24 aprilie 2004
Ezer Weizman ndash general și om poli-tic Născut la Tel Aviv1924 Președinte al Statului Israel 1993-2000 Decedat la Caesarea Israel 24 aprilie 2005
Moșe Teitelbaum ndash bdquoSatmarer Reberdquo Născut la Ujfeherto Ungaria 1914 emigrat icircn SUA 1947 Decedat la Williamsburg NY 24 aprilie 2006
Iosif Iser (Iosif Isidor Rubinsohn) ndash pic-tor și grafician Născut la București 1881 Membru al Academiei Romacircne 1955 De-cedat la București 25 aprilie 1958
Ludwig Wittgenstein ndash filozof Născut la Viena 1889 Specialist icircn logică epistemologie filozofia limbaju-lui Refugiat icircn Anglia 1939 Decedat la Cambridge 29 aprilie 1951
LUCIAN-ZEEV HERȘCOVICI
6S-a stins din viață Alexandru (Sandu) Singer
Fostul director al Editurii Hasefer Alexandru Sin-ger zl s-a născut la Brăila icircn 1932 icircntr-o familie evreiască din clasa mijlocie Bunicul său era un cu-noscut croitor iar tatăl pălărier Familia s-a mutat la București cacircnd Alexandru avea doar doi ani Dar legile rasiale și războiul distrug afacerea iar tatăl ajunge icircntr-un lagăr de muncă din Moldova Crește icircn grija mamei și foarte tacircnăr la 13 ani ajunge ucenic electrician
Cărțile sunt universul lui și continuă să studieze chiar și icircn perioada dură a războiului astfel icircncacirct după război s-a icircnscris la Facultatea de Filosofie a Universității din București
Icircn 1955 la absolvirea facultății fiind deja căsătorit cu Elena profesoară de biologie nu i se admite repartizarea icircn specialitate icircn Capitală și se angajează la nou icircnființata Televiziune Romacircnă fiind cacircteva luni cameraman Icircn fine li se repartizează posturi icircn Oradea lui ca icircndrumător cultural la Felix iar Elenei ca profesoară icircntr-un sat alăturat Cacircțiva ani Sandu lucrează chiar icircn Băile Felix fiind unul dintre cei care revitalizează și bdquonascrdquo viitoarea stațiune
Oradea are o intensă viață culturală și Sandu se implică activ scrie face parte din colectivul revistei bdquoFamiliardquo și devine profesor de filosofie la Liceul bdquoGojdurdquo colaborează și la teatru Icircși continuă pasiunea pentru sociologie și lu-crează icircn acțiuni de sociologie aplicată alături de profesorul și icircndrumătorul său Octavian Neamțu
Icircn anii rsquo60 este anchetat de Securitate pentru că primise invitație la un Con-gres de Sociologie icircn Anglia unde evident nu ajunge Icircn schimb continuă să scrie analize și să coopereze cu profesori europeni este primul care introduce noțiunea de educație continuă icircn Romacircnia fiind publicat atacirct icircn țările socialiste cacirct și icircn Canada Suedia și Germania
Icircn 1972 la icircnființarea Ministerului Culturii și Educației Socialiste este che-mat la București Icircn 1980 e chemat la ministrul Suzana Gacircdea care icircl critică deoarece e bdquoprea băgăreț și icircncăpățacircnatrdquo și icircl mută din minister I se propune să lucreze la Editura Politică poziție pe care o refuză Ajunge redactor la Editura bdquoIon Creangărdquo unde va lucra pacircnă după Revoluție
Chiar dacă se pensionează oficial icircn 1992 e abia icircnceputul unei noi ere pentru Sandu Singer Devine directorul unei mici edituri private icircși intensifică colaborările internaționale participă la conferințe pe tema educației continue și organizează la București cu sprijin UNESCO un eveniment cu această temă
Continuă prin a lucra alături de Zigu Ornea la Editura Hasefer redactează nenumărate cărți ale autorilor evrei din țară și din străinătate și devine directorul editurii după dispariția lui Ornea
Abia la vacircrsta de 76 de ani se va retrage din activitate despărțindu-se cu greu de pasiunea sa Totuși continuă să redacteze și să tipărească cărți pen-tru prieteni și colaboratori călătorește icircn toată lumea de la New York pacircnă icircn Norvegia scrie pentru bdquoObservator Culturalrdquo bdquoDilemardquo și bdquoAdevărul culturalrdquo se implică icircn viața comunității evreiești și primește Premiul bdquoȘafranrdquo icircn Elveția
A lucrat trei ani și jumătate ca voluntar la Centrul Educațional Lauder unde avea ore de lectură la bibliotecă și pentru toți elevii era bdquobuniculrdquo
Dumnezeu să icirci binecuvacircnteze amintirea
Izu Gott zl ndash 5 ani de la intrarea icircn eternitate
Izu Gott zl a dominat viața muzicală evreiască din Romacircnia celei de-a doua părți a veacului XX Icircn familia lui de mu-zicieni dorohoieni copiii se bucurau să cacircnte icircmpreună ore icircntregi Oifn pripicik A idișe mame Ba mir bist ti șein Frații mai mari cacircntau la vioară și la acordeon Icircntr-o zi ndash tunete și fulgere fratele mai mare l-a prins umblacircnd la acordeonul lui Pe urmă a icircnceput să-l icircnvețe Cacircnd și-a dat seama că și-a icircntrecut profesorul i-a icircncredințat instrumentul
Era icircn clasa icircntacirci primară cacircnd el familia lui tot șteitl-ul au fost deportați icircn Transnistria A ținut minte toată viața vagoanele de marfă bdquocazareardquo icircn sinagogi părăsite tifosul morții de dimineață Și totuși muzica nu i-a părăsit nici pe el nici pe ai lui Iubea deopotrivă folclorul evreiesc și romacircnesc După 1959 cacircnd a terminat Conservatorul a fost dirijor al Teatrului Evreiesc de Stat din Iași și al Ansamblului Doina Moldovei Icircn 1979 a fost pus să aleagă ori Doina ori comunitatea Deoarece teatrul evreiesc ieșean se desființase a preluat con-ducerea Corului de Talmud Tora din oraș bdquoComunitateardquo a răspuns Depar-tajare formală Cine vede hasidim-ii israelieni dansacircnd și cacircntacircnd pe motive folclorice romacircnești icircnțelege asta Din 1980 a condus corul de Talmud Tora din București Apoi a fost icircndrumător muzical pe țară al corurilor comunitare A făcut turnee de mare succes icircn Israel Europa America A cacircntat la Casa Albă
Izu Gott n-a plecat de tot dintre noi ne-a lăsat pe cel mai bun discipol Bog-dan Lifșin
IULIA DELEANU
Icircnhumați icircn cimitirele CEB din București VLĂDESCU JANETTA (Cimitirul Giurgiului) STOENESCU SUZETTE (Cimitirul Filantropia) GEORGESCU FE-LICIA (Cimitirul Sefard) SINGER SANDU (Cimitirul Giurgiului) GUTTMANN BERNHARD (Cimitirul Sefard) COHN MERY BEATRICE (Cimitirul Sefard) BARID ANDY (Cimitirul Giurgiului) LEONDARI VASILE-GRIGORIE (Cimitirul Giurgiului)
24 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
franceze iar mono-grafiile și sintezele critice privind lite-ratura daneză au fost de asemenea consultate icircn romacirc-nă franceză sau germană Știm asta deoarece icircn cel mai bun stil academic Ștefan Cazimir ne dezvăluie la finalul cărții biblio-grafia pe care a icircntrebuințat-o de pri-sos să subliniez că a mers la sursele esențiale și că a știut cu deprindere de vechi truditor icircn cultura romacircnă să ca-ute mereu legăturile cu literatura noas-tră Fie prin traduceri fie prin sinteze
Pretextul cărții dacă era nevoie de unul l-a reprezentat probabil dubla aniversare icircn 2020 a scriitorului Hans Christian Andersen născut icircn 1805 și trecut la cele veșnice icircn 1875 Ștefan Cazimir a ales cea mai frumoasă și icircn
Vedere din Elsi-nor Escursiuni icircn literatura daneză cea mai recentă carte a lui Ștefan Cazimir apărută la finele anului trecut a luat prin surprin-dere lumea literară romacircnească
Absența unor reacții critice mai
consistente o dovedește cred limpe-de iar motivele sunt și ele ușor de ghicit Profesorul Ștefan Cazimir este o enciclopedie culturală vie icircnsă nu era cunoscut ca specialist icircn literaturi nordice Și-apoi icircn timpuri de pande-mie cacircnd viața culturală se derulea-ză la ralenti cine să se mai ocupe la București de cercetări privind literatu-ra daneză Nu icircn ultimul racircnd Ștefan
Cazimir este cunoscut ca o persona-litate plină de umor care și icircn Parla-ment se amuza pe seama carențelor bdquoaleșilor neamuluirdquo nu puțini s-au gacircndit că icircntre copertele cărții despre puțin cunoscuta la noi literatură da-neză se află o uriașă farsă Mai ales că subtitlul trimite la cunoscuta carte a lui Nicolae Filimon Escursiuni icircn Germania meridională (1858) Cum Nicolae Filimon face parte din teritoriul literar icircn care expertiza profesorului Cazimir este absolută mulți au bănuit o farsă culturală
Nimic mai fals Vedere din Elsinor chiar este o suită de 16 profiluri literare consacrate scriitorilor clasici ai litera-turii daneze de la Ludvig Holberg la Jens Christian Groslashndahl precedate de o introducere și un capitol de con-cluzii Operele lor au fost citite icircn tra-duceri romacircnești (cele mai multe) sau
O carte neobișnuită sau excelența evreiască icircn timpuri de pandemieRealitatea
cărţii
Adevărul pocit după preferințeDemiterea președintelui Asociației Foștilor Deți-
nuți Politici și Victime ale Dictaturii din Romacircnia Octa vian Bjoza din funcția de subsecretar de stat la Secretariatul de Stat pentru Recunoaşterea Meritelor Luptătorilor Icircmpotriva Regimului Comunist a stacircrnit o furtună pe scena politică romacircnească Furtună care icircntre altele a (re)adus la suprafață o grămadă de minciuni și gunoaie pe care societatea romacircnească se străduiește de peste trei decenii să le ignore și să le țină sub preș dar care icircmput aerul de cacircte ori preșul este mișcat din loc și mizeria iese la iveală
Totul a pornit de la un comunicat semnat de O Bjoza icircn numele AFDPR ca reacție la amendamen-tele introduse de deputații Silviu Vexler Ovidiu Ganț și Slavoliub Adnagi la Legea nr 2322020 amenda-mente care prevăd că nu se pot acorda indemnizații bdquopersoanelor condamnate pentru infracțiuni icircmpotri-va umanității sau celor icircn cazul cărora s-a dovedit că au desfășurat o activitate fascistă sau legionară icircn cadrul unei organizații sau mișcări de acest fel și nici copiilor acestorardquo
Așa și Pe cine ar putea deranja (și de ce) că foștii legionari și criminali de război atacircția cacircți mai sunt icircn viață și (mai ales) odraslele lor nu pot icircn-casa indemnizații de la statul romacircn Răspunsul scurt este pe AFDPR și partidele AUR și PSD Răs-punsul mai lung este cel la icircntrebarea bdquode ce icirci su-pără această decizierdquo
Conform Asociației pentru cei care icircși executau sentințele icircn icircnchisorile comuniste bdquonu mai conta din ce partid făcuseră vreodată parte sau nurdquo așadar acum li se bdquocontestă meritele și se schimbă sensul luptei lor de rezistență icircmpotriva comunismuluirdquo Și dacă faptele părinților nu contează pentru Asociația Foștilor Deținuți Politici după cum se afirmă icircn co-municatul publicat pe site-ul organizației evident că pentru Bjoza copiii tuturor deținuților politici trebuie să primească indemnizații bdquoindiferent de faptul că părinții lor au fost criminali de război naziști legio-nari sau comuniștirdquo bdquoCe vină puteau să aibă copiii fasciştilor naziştilor legionarilor evreilor comuniş-tilor romacircnilor Ce vină puteau să aibă copilaşii ră-maşi acasă pentru faptele comise de părinţi Aşa vedem noi problemardquo a spus Bjoza
Este o mare eroare să pui semnul egal icircntre toți deținuții politici indiferent de faptele lor doar pentru că și legionarii s-au opus comunismului Atunci să ne așteptăm ca AFDPR să propună clemență și pentru Hitler și partidul național-socialist deoarece și ei de-clarau că dușmanul lor cel mai mare este comunismul motiv pentru care a și fost declanșată Operațiunea Barbarosa adică atacarea Uniunii Sovietice Aș mai adăuga doar că ignoracircnd vina pentru care unii
deținuți au ajuns icircn pușcărie Bjoza nu face decacirct să perpetueze afirmația falsă a comuniștilor care pre-tindeau că toți luptătorii anticomuniști sunt legionari Azi AFDPR afirmă că toți deținuții politici erau la fel pentru că erau anticomuniști Crimele comise de unii dintre ei inclusiv icircmpotriva evreilor nu mai contează vina a fost spălată de trecerea prin detenție
Dar cu evreii fostul subsecretar de stat o rezolvă repede bdquoAFDPR nu contestă existența Holocaustu-lui icircn Romacircnia Singurul lucru care poate fi discutat constă icircn dimensiunile Holocaustuluirdquo Adică dacă Holocaustul din Romacircnia ar fi avut mai puține vic-time culpa legionarilor ar fi fost mai mică Motiv su-ficient pentru demitere arăta Florin Cicircțu bdquoA pune icircn discuţie dimensiunile Holocaustului şi a icircncerca să pui pe umerii comunităţii evreieşti aducerea comu-nismului icircn Romacircnia este nu doar o icircncercare de a mistifica istoria ci şi un gest periculos pentru valorile democraticerdquo Poziție susținută și de Andrei Muraru reprezentant special al Guvernului pentru promova-rea politicilor memoriei și combaterea antisemitismu-lui care a afirmat că bdquoreexaminarea faptelor istorice sub forma negaţionismului deflectiv este o formulă icircntacirclnită a negaţioniştilor iar declaraţiile publice ale lui Octavian Bjoza sunt insultătoare pentru memoria victimelor Holocaustului şi pentru urmaşii acestorardquo
Negarea dimensiunii Holocaustului nu e ceva nou Să ne amintim că Dan Șova senator și purtă-tor de cuvacircnt al PSD la acea vreme a declarat icircn 2012 că la Iași germanii au omoracirct 24 de evrei Motiv pentru care partidul l-a trimis icircn vacanță icircn SUA cu condiția să viziteze și Muzeul Holocaustului Iar apoi Dan Șova a fost uns ministru de către președintele PSD și prim-ministrul de atunci Victor Ponta
Așa că de ce să ne mirăm acum că tot PSD prin gura lui Florin Roman afirmă că demiterea lui Bjoza a fost decisă de unii care stau bdquoicircn spatele cortineirdquo și bdquoiau decizii politice pe care le icircnmacircnează icircn plic pre-mieruluirdquo Cine să fie icircn spatele cortinei Oculta iudeo-masonică așa cum se spunea pe vremea legionarilor pe care azi icirci apără (din nou) PSD Icircn acest context poziția AUR (bdquogestul premierului PNL arată care este adevărata culoare a coaliţiei de guvernămacircnt roşul aprins al tancurilor sovietice bolşevicerdquo) nu ne miră dar ne dă ocazia să afirmăm icircncă o dată că AUR nu e deloc izolat pe scena politică romacircnească
Și atunci să ne mai uluiască faptul că Maia Mor-genstern a fost tratată de bdquojidrdquo la o icircntacirclnire cultura-lă iar icircn Parlament sunt omagiați doi legionari fără ca vreun alt parlamentar icircn afară de Silviu Vexler să protesteze
Dacă nu ne trezim viitor de AUR țara noastră areALX MARINESCU
Preţul unui abonament pe un an este de 30 lei Abonamentele pentru cititorii din provincie se vor face la comunităţile evreieşti din localitatea respectivă ABONAŢII SUNT RUGAŢI SĂ COM-PLETEZE ADRE SA EXPEDITORULUI PE CUPON Pentru cei din Bucureşti ndash la sediul FCER din str Sfacircnta Vineri nr 9 ndash 11 cod poştal 030202 Cod fiscal FCER 7426470 Abonamentele se mai pot achita şi prin mandate poştale fie pe adresa FCER ndash la oficiile poştale din localitate FIRST BANK SUCURSALA MOŞILOR OLARI Contul IBAN RO66PIRB4236745798003000 (RON) RO03PIRB4236745798002000 (USD) RO37PIRB4236745798001000 (EUR) Pentru EUROPA un abonament pe un an costă 45 de euro (cu toate taxele incluse) Pentru EXTRA EUROPA un abonament costă 95 de dolari USA (cu toate taxele incluse) Pentru Israel un abonament pe un an costă 40 de dolari USA
REALITATEA EVREIASCĂREDACŢIA Bucureşti
str Maria Rosetti nr 17 sector 2COD POŞTAL 020481 OP 9
Tel fax 021-3227560wwwjewishfedro
realitateaevreiascagmailcomSerie nouă a
REVISTEI CULTULUI MOZAICFondată icircn 1956
de Şef-Rabin Dr Moses Rosen
Redactor-şef Alexandru MARINESCU
Redactori Dr Claudia BOSOI
Iulia DELEANUDan DRUŢĂ
Luciana FRIEDMANNEva GALAMBOS (senior editor)
George GIcircLEA Mihaela OBERSCHI
Foto Sandu CAcircLŢIASecretar de redacţie Emilia HRISTEA
DTP Gabriel IONESCU
Tiparul executat de Tipografia TIPOART IDEA STUDIO
BucureştiTel 0723531624
Relaţii administrator Mihail TUNSOIU tel 021-3149690
distributierregmailcom
Potrivit art 206 CP responsabilitatea juridică pentru conţinutul fiecărui text aparţine autorului Redacţia nu icircmpărtăşeşte icircn mod obligatoriu punctele de vedere exprimate icircn articolele semnate de colaboratori Redacţia nu primeşte spre publicare decacirct articole scrise cu diacritice
Gacircndul scrisbdquoTrădarea lui
EinsteinldquoScriitor de for-
mație filosofică și icircmpătimit eseist Eric
Emmanuel Schmitt a pus icircn discuție relația om ndash lume Așa a făcut cu Di-derot Freud Mozart etc Icircn ceea ce privește omul de știință confruntat cu efectele descoperirilor sale ndash Schmitt are icircnsă prede-cesori iluștri Brecht (Galileo) Duumlrrenmatt (Fizicienii) și chiar Hainar Kipphardt (Cazul Oppenheimer)
Icircn Trădarea lui Einstein piesa scrisă icircn 2014 tradusă și regizată de Tudor Țepeneag la TES dramaturgul se oprește asupra genialului fizician și dezvoltă relativitatea alegerilor omului sub vremi Icircl surprindem pe savant (la icircnceputul celei de-a Doua Conflagrații Mondiale) pe malul unui lac din New Jersey stacircnd de vorbă cu un vagabond Con-fident al hazardului marginalizatul căruia i-a murit fiul pe front pare o sensibilă (și realistă) cameră de rezonanță pentru icircntrebările pe care și le pune in-telectualul idealist Nu sunt indiferente originea și biografia protagonistului german evreu ateu dar solidar cu neamul său constracircns la exil la rătăciri de apatrid și afectat de pericolul nazist și de esca-ladarea prigoanei antievreiești Conștient că este supravegheat de FBI intracircnd și icircn vizorul Comisiei Hoover el va fi dizgrațiat și apoi reabilitat
Se poate izola savantul de situația tragică a lumii icircn care trăiește Se poate despărți de destinația dată invențiilor sale de cei care le-au creditat Se poate rupe de putere de politică Cea mai arzătoare di-lemă a acestui pacifist și iubitor al muzelor care l-a alertat pe Roosevelt asupra avansului experimente-lor germane și asupra rolului decisiv al forțelor ce vor deține bomba atomică este aportul său la cercetări ce au dus la finalizarea armei atomice El va parti-cipa la celebrul Proiect Manhattan (1940) numai că apoi după Hiroshima se va trezi plin de groază ca un ucenic-vrăjitor Pe de altă parte el va semna icircn 1965 icircmpreună cu Bertrand Russel un manifest privind pericolul bombei cu hidrogen
Interesul față de text și setea de teatru după pandemie icircnsuflețesc jocul interpreților icircndrumați de Tudor Țepeneag Simplitate firesc gravitate dar și umor autoironie și caldă comunicare umană ndash asta exprimă dialogul dintre Andrei Finți Mircea Dragoman (rolul titular) și Veaceslav Grosu Neculai Predica La racircndul lor Mihai Nițu George Remeș Andrei Miercure dau viață agentului FBI OrsquoNeill Bi-nevenită icircn spectacol este și violonista Rodica Doija
NATALIA STANCU
Drumul spre teatru
același timp cea mai icircnaltă cale de a marca dubla aniversare oferind litera-turii romacircne o primă introducere sin-tetică icircn literatura daneză Demersul său util și ieșit din comun icircn același timp este o bdquomarcă icircnregistratărdquo a sa și a prezenței evreiești icircn cultura romacirc-nă o prezență definită prin excelență devotament și travaliu susținut Icircn timpuri de pandemie Ștefan Cazimir a mers cacircnd și cum s-a putut la Bi-blioteca Academiei Romacircne iar apoi ne-a oferit o carte care reprezintă o bază pentru oricine dorește să stu-dieze sau numai să se informeze cu privire la literatura daneză O primă sinteză romacircnească scrisă cu har și cu o particulară icircnțelegere a fenome-nului literar nordic
RĂZVAN VONCUȘtefan Cazimir ndash Vedere din Elsinor Es-
cursiuni icircn literatura daneză Editura Semne București 2020
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 9
bdquoPovestea Purimului dăinuie de peste 2400 de ani Ascultăm poves-tea din Cartea Esterei an de an și de fiecare dată găsim tot mai reală po-vestirea și plină de exemple pozitive Curajul Esterei educația sănătoasă pe care a primit-o de la unchiul său Mordehai rămacircn exemple poziti-ve pentru poporul evreu și icircl ajută la păstrarea identității icircn orice colț de lume ne-am aflardquo a tras concluzia președintele CE Satu Mare după desfășurarea sărbătorii de Purim din 2021
Cu toate că perioada de criză sa-nitară ne-a icircmpiedicat să ne reicircntacircl-nim așa cum ne doream am reușit totuși să facem posibilă icircntacirclnirea copiilor din Comunitatea Evreilor din Satu Mare pentru a asculta icircmpreună o poveste extrem de utilă și educati-vă Copiii și părinții lor au fost veseli și receptivi icircntr-un mediu prietenos și agreabil
Educația este un proces evolutiv și complex desfășurat pe parcursul mai multor etape și vizacircnd o anume finalitate care are icircn vedere formarea și dezvoltarea icircnsușirilor intelectua-le morale și fizice ale copiilor și ale tinerilor ale oamenilor și ale socie- tății
Suntem convinși că educația tre-buie să-și icircndeplinească și rolul de transmițător de valori nu doar de informații Credem că educația mai degrabă decacirct a transmite ceva tre-buie să creeze capacități astfel icircncacirct
persoanele să devină capabile să-și creeze propriile valori
Cu toate părțile negative ale cri-zei sanitare aceasta a avut și o parte pozitivă aceea că ne-a creat opor-tunitatea de a fi conectați la viața comunităților evreiești din țară și din străinătate Sătmărenii au profitat de transmisiunile online de Purim ale
JCC FCER- Cancelaria Rabinică cacirct și de cele transmise de Comunitățile Evreiești din Ungaria
ADRIAN BEȘApreședinte CE Satu Mare
Spre marea noastră surpriză am fost icircnștiințați de către Pal Robert Zo-lopcsuk profesor de desen și pictură autor a numeroase studii și articole publicate pe diverse teme legate de monumentele arhitecturale sighetene de patrimoniu membru de onoare icircn comunitatea noastră participant activ la toate evenimentele sărbătorile bu-
curiile și neca-zurile noastre că a descope-rit icircntacircmplător portița din fier forjat a fos-tei sinagogi Beit Hakne-set Hagadol din Sighetu M a r m a ț i e i montată la intrarea unei case de locuit
undeva la marginea orașuluiBeit Hakneset Hagadol inițial con-
struită din lemn icircn anii 1778-1779 și reconstruită din piatră icircntre anii 1834-1836 cunoscută tuturor sub numele de Sinagoga Mare a fost sinagoga congregației ultra-ortodoxe conduse de dinastia rabinică a familiei Teitel-baum
Profesorul de arte frumoase a scris icircn volumul bdquoSighetu Marmațieirdquo (Editura Valea Verde 2012) bdquoGardul din fața sinagogii a fost realizat cu minuțiozitate acordacircndu-se atenție sporită calității lucrării Azi din impo-zanta clădire a sinagogii a rămas doar o parte din acest gardrdquo
Dintre cele șase sinagogi care au funcționat icircn orașul nostru icircnainte de marea tragedie a Holocaustului aceasta a fost cea mai mare motiv pentru care a fost desemnată de că-
tre autoritățile horthyste ca punct de adunare a populației evreiești Icircn sina-gogă erau icircnghesuiți cacircte 3000-3400 de bărbați femei copii și persoane icircn vacircrstă aduși din ghetouri și ținuți icircnchiși zile icircntregi icircnainte de a fi duși și icircmbarcați icircn vagoanele de marfă la gara din localitate icircn zilele de 16 18 20 și 22 mai 1944 cu cacircteva luni icircnainte de intrarea icircn oraș a trupelor romacircnești și sovietice eliberatoare mai exact la data de 18 octombrie 1944 Icircnainte de retragerea trupelor fasciste sinagoga a fost distrusă prin incendiere și ulterior complet demo-lată Pe locul respectiv s-a ridicat un monument icircnchinat memoriei celor deportați icircntregul obiectiv devenind proprietatea statului romacircn un loc de aduceri aminte comemorări și peleri-naj fiind de repetate ori vizitat de Elie Wiesel de fiul și nepotul acestuia precum și de numeroși descendenți ai celor deportați personalități de sea-mă ambasadori turiști etc
Dintre toate elementele de con-strucție a rămas doar gardul din zi-dărie cu segmente din fier forjat cu o poartă principală de acces icircn dreptul intrării vechi icircn templu și o portiță situ-ată icircn partea stacircngă
Actualmente pe terenul situat lacircngă acel monument retrocedat congregației conduse de dinastia ra-binică a familiei Teitelbaum se con-struiește o nouă sinagogă cu două niveluri la parter o mikva bucătărie cașer sală de mese și alte numeroa-se spații cu diverse utilități iar la etaj va fi templul Din cacircte se știe aceas-ta este singura sinagogă aflată icircn construcție icircn icircntreaga Europă după Holocaust
Președintele David Lieberman icircmpreună cu cacircțiva dintre conducăto-
rii comunității noastre au demarat ime-diat recupe-rarea obiec-tului pentru a fi montat icircnapoi la lo-cul de unde fusese luat ( c u v acirc n t u l mai potrivit este bdquofuratrdquo) icircn urmă cu vreo 40 de ani cu ocazia unor lucrări de construcție din ime-diata vecinătate a fostei sinagogi Icircn locul portiței originale s-au sudat niște bucăți cacircrpite din tablă și bare rugini-te care din fericire măcar icircmpiedicau intrarea necontrolată icircn curtea fostei sinagogi Să nu vă imaginați cumva că icircn ciuda evidenței acestui furt portița a fost recuperată și montată la locul ei fără nici o problemă Icircn urma denunțului depus la poliție icircnsoțit de imaginile absolut incontestabile ale provenienței obiectului furat pe calea legilor icircn vigoare desigur că nu s-a icircntacircmplat absolut nimic Am fost doar sfătuiți să ne adresăm instanțelor judecătorești pentru a-i obliga pe bdquopro-prietariirdquo obiectului să binevoiască să-l returneze Asta ar fi icircnsemnat inițierea unui proces icircn instanță cheltuieli pes-te cheltuieli amacircnări și executare sili-tă icircn cazul icircn care am fi cacircștigat pro-cesul Așa că icircn loc de complicațiile respective fără nici un ajutor din par-tea vreunei autorități Comunitatea Evreilor din Sighetu Marmației le-a confecționat o portiță nouă actualilor proprietari ai casei astfel icircncacirct cea originala a ajuns icircnapoi la locul ei re-icircntregind aspectul fostului gard
GANZ PETRU
ComunitAtiPurim 5781
Hanuca şi Purim sunt sărbătorile evreieşti la care participă alături de membrii comunităţii şi mulţi concita-dini de diverse naţionalităţi şi confe-siuni De fiecare dată spectacolele pregătite din timp cu atenţie dăruire şi multă emoţie icircncacircntă publicul şi-l surprind cu numere noi inedite
De-a lungul deceniilor am fost martora unor spectacole complexe alcătuite din scenete umoristice arii din operete şi multe cacircntece icircn pre-mieră Atacirct corul Shira Hadasha cacirct şi formaţia klezmer Mazel Tov au
avut capacitatea de a atrage mem-bri noi (de la copii pacircnă la seniori) şi de a colabora fructuos cu solişti profesionişti şi cu trupe de dans Spectacolele de Purim erau un prilej de veselie de revedere cu prietenii vechi cu oaspeţii de peste hotare iar dulceaţa humacircntaşului pregătit la restaurantul ritual era potenţată de cea a păhărelului cu vin
Spectacolul de Purim de anul trecut a fost ultima ocazie icircn care comunitatea evreiască clujeană s-a reunit bdquofizicrdquo Era exact icircn ajunul pan-demiei care avea să zădărnicească toate proiectele comunităţii printre care şi cel mai important reinaugu-rarea Templului Memorial al Depor-taţilor Evrei programată pe 20 mai 2020
Şi iată că nici după un an icircncheiat nu am putut să ne bucurăm de re-vederea bdquoicircn carne şi oaserdquo dat fiind că orașul nostru a fost mai mereu icircn scenariul roşu Icircnsă formaţiile artis-tice clujene au făcut rapid bdquorecon-versia profesionalărdquo şi au intrat ele icircn casele publicului care decenii la racircnd se dusese cu drag la spectaco-lele lor Aşa s-a icircntacircmplat de Hanu-ca de Ziua Comemorării Victimelor Holocaustului iar acum de Purim Casele interpreţilor au fost succesiv săli de repetiţie şi podiumuri inter-preţii fiind adesea operatori de ima-gine maeştri de sunet şi chiar editori de imagine
Am urmărit cu o emoţie mai mare decacirct de obicei cele două spectacole pregătite pentru Purim de Corul Shira Hadasha (conduce-rea muzicală prof Ecaterina Hal-mos) şi formaţia klezmer Mazel Tov (dirijor Vasile Socea) Interpreţii s-au costumat cu multă fantezie şi ca de obicei au inclus icircn program melodii noi Strădania şi entuziasmul lor au reuşit să treacă bdquosticla monitoruluirdquo şi să depăşească bariera depărtării
Programele postate pe youtube (Purim - Comunitatea Evreilor din Cluj - 2021 - YouTube PURIM 2021 (5781) - YouTube) pot fi vizionate de mult mai multe persoane decacirct pu-blicul dintr-o sală de spectacole To-tuşi nimic nu poate icircnlocui emulaţia unei sărbători de Purim unde aerul vibrează de bucurie şi aplauzele icircn timp real răsplătesc efortul şi dărui-rea protagoniştilor Să sperăm că icircn curacircnd vom vorbi de pandemie la tre-cut şi ne vom reuni cu prilejul reinau-gurării Templului renovat care ne aş-teaptă să revenim icircntre zidurile sale
ANDREA GHIŢĂ
Sighetu Marmației ClujPortița din nou la locul ei
Povestea Esterei educația trebuie să transmită valoriSatu Mare
Purim și protecție sanitarăCea mai veselă sărbătoare a evreilor Purim nu a fost uitată nici icircn acest an
icircn comunitatea noastră icircn ciuda vremurilor tulburate de pandemie pe care le trăim Evreii amintesc acum de eliberarea poporului de sub tirania lui Haman Conform dorinţei acestuia evreii urmau să fie executaţi
Ester soţia regelui Ahaşveroș icirci povesteşte acestuia ce soartă cumplită vor avea coreligionarii ei iar regele porunceşte ca Haman şi cei zece fii ai lui să fie spacircnzuraţi icircn locul evreilor
Icircn icircntreaga lume Purimul este prilej de bucurie de purtare a unor ţinute vesele cu măşti Anul acesta din păcate măştile au fost sanitare Enoriaşii botoşăneni au ţinut să fie şi icircn acest an prezenţi icircn Sinagoga bdquoDie Hoihe Shilrdquo la citirea bdquoMeghilat Estherrdquo icircn ajun de Purim Oficiantul de cult Gustav Finkel a parcurs această poveste Numele lui Haman a fost după tradiţia străveche
huiduit de cei prezenţi Delicioasele prăjituri specifice Purimului
(Humăntaşen) au fost apreciate de enori-aşi Nu a fost uitat niciun membru al comu-nităţii şi fiecare a apreciat gustul deosebit al dulciurilor pregătite de Mariana Goldem-berg secretara Comunităţii şi Lenuţa Scu-taru prietena noastră atacirct de amabilă icircn orice ocazie
Au fost clipe deosebite icircn care s-a simţit mai mult decacirct oricacircnd solidaritatea umană şi s-a demonstrat că optimismul icircnvinge ori-ce obstacol oricacirct de greu ar părea
prof BEATRISA FINKEL
Botoșani
10 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
Comunitatea evreiască din Craio-va a marcat la Sinagoga din oraş Pu-rimul una dintre cele mai importante sărbători din calendarul iudaic Fes-tivitatea a avut loc icircntr-un cadru re-stracircns fiind un an pandemic
Prof univ dr Corneliu Sabetay preşedintele Comu-nităţii Evreilor din Craiova a explicat pentru cotidianul bdquoCuvacircntul Libertățiirdquo
bdquoMarcăm PURIM 5781 dar icircntr-un context global Din punct de vedere economic acest co-ronavirus va afecta icircn totalitate econo-mia lumii
Petrecută icircn urmă cu 2500 de ani povestea lega-tă de Purim icirci are icircn centrul său pe regina Estera şi pe icircmpăratul Ahaşveroş Este o poveste ca o piesă de teatru cu eroi pozitivi şi negativi icircn care avem ocazia din nou să sărbătorim personalitatea femeii Este o poveste despre o minune icircn care binele icircnvinge răulrdquo a spus prof univ dr Corneliu Sabetay
Nici anul acesta nu au lipsit pră-jiturelele modelate din aluat icircn trei
colţuri şi umplute cu jeleu nuci mac miere şi nuci Reţeta este foarte ve-che şi are secretele ei micile prăjituri numite bdquohumentașenrdquo făcacircnd deliciul tuturor bdquoIcircn marile oraşe şi icircn şcoli se organizează carnavaluri unde copiii
şi adulţii poartă măşti caraghioase nu nişte măşti care să sperie Cu această ocazie ţinacircnd cont că se celebrează şi venirea primăverii pe masă se pun fructe ndash smochine şi citrice ndash şi prăji-turele specialeldquo a precizat prof univ dr Corneliu Sabetay referindu-se la marea sărbătoare conform ziarului bdquoCuvacircntul Libertățiirdquo
Printre asistații comunității băcăuane se numără și Sorin Altarzohn singurul evreu care trăiește la Moinești Sorin icircn vacircrstă de 54 de ani suferă de boli gra-ve Icircl icircngrijește o rudă prin alianță care locuiește icircmpreună cu el și beneficiază de salariu de asistent din partea Primăriei din Moinești Icircncadrat la categoria F de asistați ai DASM Sorin Altarzohn primește tichete valorice pentru alimen-te deconturi la medicamente ajutoare bănești Responsabila Serviciului de Asistență Socială Corina Irimia dr Corina Grimberg asistenții Laura Șerban și Vili Moscovici icirci fac lunar vizite la domiciliu și cu prilejul sărbătorilor evreiești Nu uită să-i aducă dulciurile și aperitivele preferate biscuiți Eugenia și pufuleți Cea mai mare răsplată a asistenților sociali comunitari este să vadă cum i se luminează chipul de bucurie cacircnd are oaspeți
Rămas bun scriitorului Calistrat CostinNu demult s-a stins din viață un prieten al comunității băcăuane scriitorul
Calistrat Costin care a avut un rol important icircn implementarea studierii istoriei Holocaustului ca disciplină opțională icircn icircnvățămacircntul băcăuan preuniversitar a subliniat prof Gabriel Stan director adjunct al Colegiului Economic bdquoIon Ghicardquo și el ndash apropiat de multă vreme al comunității noastre Jurnalist scriitor tradu-cător președinte al Filialei USR ndash Bacău Calistrat Costin a fost director al Tea-trului de Animație bdquoLicuricirdquo al Teatrului Dramatic bdquoBacoviardquo laureat la Premiului pentru poezie bdquoGeorge Bacoviardquo al Premiului pentru Management Teatral al Galei UNITER din 1998 Cetățean de Onoare al Municipiului Bacău medaliat de președintele Romacircniei cu bdquoMeritul Culturalrdquo icircn Grad de Cavaler
Dumnezeu să-l odihneascăHAINRICH BRIF
președinte CE Bacău
Programul Mishloah manot s-a desfăşurat icircn acest an cu mai puțini participanți direcți decacirct icircn anii trecuţi şi cu măsuri speciale de siguranţă impuse de pandemie
S-au făcut vizite icircn cadru mai restracircns la asistaţii noştri mai vacircrstnici Icirci amintim aici pe Hofman Tulică de 92 de ani Lupescu Mina ndash 82 de ani Iagher Suzana ndash 89 de ani și alții Membrii Comunităţii noastre au beneficiat şi icircn acest an de minunaţi humăntaşi obţinuţi de la CE Iaşi prin amabilitatea preşedin-tei Ina Vladcovschi Delegaţia noastră a dus humăntaşi icircn aceste case şi a fost tratată icircn schimb de cei vizitaţi cu diferite dulciuri preparate de către aceştia O remarcă aici pentru bdquofoarte tacircnărardquo Iagher Suzana parcă mai icircn formă de la an la an cu o stare de spirit de invidiat şi bdquoautoarealdquo unor ex-celente preparate proprii
Prin aceste vizite am icircncercat să transmitem ceva din spiritul Purimului
icircn toate casele evreieşti ale BacăuluiMenţionăm şi participarea membri-
lor noştri pe Zoom la un excepţional program de Purim organizat de CE Iaşi prin efortul special al liderilor Comunității Ina Vladcovschi Albert Lozneanu Rabin Yehoshua Aharono-vitch şi al unor foarte talentaţi membri ai Comunităţii ieşene Icircnchei aceste racircnduri cu speranţa că a fost ultimul Purim organizat icircn aceste condiţii speciale impuse de pandemie şi că anul viitor Purimul ne va găsi pe toţi sănătoşi şi cu multă voie bună
Asistența socială icircn pandemieComunitAti
Expoziţie dedicată arhitectului Leopold Baumhorn marele maestru al sinagogilor
Timișoara
Expoziţia dedicată lucrărilor de arhitectură ale lui Leopold Baumhorn a fost unul dintre cele mai importan-te evenimente realizate icircn cadrul programului european Rediscover Chiar dacă inaugurarea nu a permis prezenţa unui public numeros mulţi au dorit să vadă planşele cu lucrările celui mai prolific architect din regiune de la finele secolului XIX şi icircnceput de secol XX Realizată de cercetătoa-rea din Ungaria Agnes Oszko avacircnd drept colaboratori pentru partea timi-şoreană pe arhitectul Gabriel Szeke-ly şi pe fotograful Constantin Duma expoziţia abordează cele mai remar-cabile clădiri proiectate de Baumhorn analizacircnd evoluţia artistică trăsătu-rile comune ale operei sale detaliile prezente şi contribuţia sa la icircnflorirea unor mari oraşe din regiune
Prezenţa preşedintelui Consiliului Judeţean Timiş Alin Nica şi a prima-rului municipiului Timişoara Dominic Fritz care au luat cuvacircntul la mani-festare demonstrează importanţa specială acordată acestei inaugurări De altfel Dominic Fritz s-a declarat mereu un susţinător al reabilitării pa-trimoniului istoric al Timişoarei cu un accent special asupra sinagogilor care sunt parte a consolidării urbane a acestei cetăţi bănăţene Domnia Sa s-a referit şi de această dată la importanţa renovării Sinagogii Fa-bric operă a lui Baumhorn un obiec-tiv impresionant care azi este icircntr-o stare avansată de degradare Echipa Primăriei Timişoara care icircn cadrul acestui proiect a fost coordonată de Floriana Ştefan a construit icircn cei trei ani ai proiectului o relaţie care a tre-cut dincolo de colaborare devenind
o reală prietenie cu evreimea locală Dr Luciana Friedmann preşedinta
Comunităţii Evreilor din Timişoara a subliniat icircn cuvacircntul ei faptul că aces-te clădiri sunt parte a patrimoniului timişorean şi definesc stilul cosmopo-lit deschis şi primitor al urbei de pe Bega
După prezentarea icircn detaliu a muncii ce a premers edificarea aces-tei expoziţii din partea lui Agnes Os-zko arhitectul Gabriel Szekely care a cercetat icircn detaliu opera maestrului a introdus publicul icircn contextul istoric şi arhitectonic al epocii descrise Arhi-tectul care a proiectat nu mai puţin de 19 sinagogi impunătoare din Ungaria Romacircnia Serbia Croaţia şi Slovacia a fost un reprezentant de marcă al stilului eclectic şi art nouveau avacircnd o manieră de lucru foarte uşor de re-cunoscut care face operele sale in-confundabile Doar icircn Timişoara de numele lui Baumhorn se leagă clă-diri de referinţă ca Liceul Pedagogic bdquoCarmen Sylvardquo Rectoratul Universi-tăţii Politehnice clădirea Comunităţii Evreieşti Palatul Apelor şi altele Am văzut interesul pe care noul primar al Timişoarei dar şi publicul prezent l-au avut pentru călătoria icircn care i-a purtat Gabriel Szekely descoperind miezul unei Europe icircn care la acea vreme ne situam icircntr-o zonă mult mai centrală din punct de vedere cultural comparativ cu zilele noastre
Evenimentul s-a icircncheiat cu o succintă prezentare de către Floria-na Ştefan a viitorului Muzeu Virtual al Evreimii din Timişoara un proiect care este icircn dezvoltare sub egida Re-discover şi care va fi lansat oficial icircn luna aprilie (LF)
Serviciile religioase au fost reluate fizic
Mishloah manot icircn pandemie
Bacău
La Sinagoga bdquoRosenrdquo din Bacău au fost reluate serviciile religioase cu prezență fizică respectacircndu-se nor-mele sanitare Important este faptul că s-a reușit asigurarea minian-ului Serviciile religioase de la CE Iași susținute de oficiantul de cult Albert Lozneanu și de rabinul Yehoshua Aharonovitch ca și cele organizate de Cancelaria Rabinică au fost urmărite online
La Sinagoga bdquoRosenrdquo au avut loc oficierile a două Șabaturi specia-le Șabat Roș Hodeș Adar și Șabat Șkalim unul din cele patru Șabaturi
speciale icircnainte de intrarea icircn luna Ni-san S-au făcut lecturi din trei Suluri de Tora Din primul Sul s-a citit peri-copa Mișpatim din Cartea Șmot Din al doilea Sul ndash pericopa Ki Tisa des-pre contribuția de jumătate de șekel pentru menținerea icircn bune condiții a Tabernacolului mobil icircn deșert Din al treilea Sul ndash pericopa Pinhas Bamid-bar Cartea a patra a Torei
Icircn Șabatul din 8 Adar icircnainte de Purim s-a citit din al doilea Sul de Tora Cartea Dvarim pericopa Ki Tețe referitoare la Porunca bdquoAmintește-ți ce ți-a făcut ție Amalekrdquo La ieșirea
din Mițraim amaleciții au ucis evrei bătracircni copii bol-navi Haman urmaș al lui Amalek a tras la sorți exter-minarea evreilor 13 Adar El știa că-n luna Adar ziua a șaptea a murit Moșe dar nu știa că Moșe s-a născut tot icircn aceeași zi fapt subliniat de rabinul Yehoshua Aharonovit-ch A fost aprinsă o lumacircnare icircn memoria lui Moșe cu rugă-ciuni pentru sănătate genera-lă și personală
HAINRICH BRIF
Evreii au sărbătorit victoria asupra lui Haman
Craiova
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 11
ndash De cacircnd datează prezența evre-ilor icircn zonă
ndash De peste 400 de ani Cel mai si-gur indiciu sunt pietrele funerare Icircn cimitirul evreiesc din Babadag aron-dat comunității noastre sunt monu-mente funerare cu această vechime Au existat temple și sinagogi icircn Tul-cea Măcin Babadag Sulina Chilia Veche Dintr-un memoriu din 1920 al Epitropiei către Prefectura din Tulcea scris de rabinul comunității și al Tem-plului Israelit Isac Haham reiese că icircn afară de templu mai existau două sinagogi un azil confesional și un azil de bătracircni Evreii din Tulcea au venit din Cahul Ismail Odessa Constanti-nopol Galiția Numărul lor a crescut după 1878 Locuiau pe Dealul Baba-dagului bdquomahalaua israelitărdquo fiindcă pacircnă icircn 1880 cartierele Tulcei se che-mau mahalale termen deloc peiorativ pe atunci Icircn 1907 existau icircn actualul județ 3131 de evrei din care 1773 icircn Tulcea Inițial evreii tulceni și cei din zonă au fost activi icircn comerț finanțe meserii și după 1900 și icircn profesiuni liberale Forma organizatorică era Ra-binatul Epitropiei din Tulcea Ulterior fiecare comunitate și-a ales președinți Interesul pentru mișcarea sionistă apare devreme Icircn 1881 se icircnființează Asociația pentru Munca Pămacircntului icircn
Israel La unul dintre primele congre-se sioniste internaționale de la Viena icircn 1913 participă și un reprezentant al evreilor din Tulcea Icircn 1931 sunt icircnființate societățile cultural-sportive bdquoMacabirdquo și bdquoLuminardquo La bdquoMacabirdquo se juca fotbal șah se făcea gimnastică O filială a organizației sioniste bdquoGor-goniardquo funcționa din 1933 Icircn perioa-da Holocaustului cacircnd s-a aplicat legislația rasială ndash exmatriculări din icircnvățămacircntul de stat concedieri la icircntreprinderile statului exproprieri muncă forțată ndash au avut loc deportări icircn Transnistria După război majorita-tea evreilor tulceni au făcut Alia
ndash Sunt peste 20 de ani de cacircnd conduceți comunitatea Se impune o retrospectivă
ndash Din tot ce-am făcut pacircnă acum cred că restaurarea Templului Israe-lit este cea mai importantă realizare Edificiul a fost construit icircn 1859 A fost renovat icircn 1890 Dar la mai bine de un secol concluzia expertizei tehnice cerută de mine icircn 2003 a fost bdquoTem-plul poate deveni oricacircnd o ruinărdquo Reabilitarea era un proiect ambițios costisitor Am avut icircnsă norocul unor susținători de prestigiu Icircn comunica-rea despre evreii din Romacircnia de la emancipare pacircnă icircn 1989 ținută la un simpozion din Marsilia organizat
de prof univ dr Carol Iancu de la Universitatea din Montpellier sub auspiciile Comisiei Regionale de So-lidaritate cu Evreii din Europa de Est icircn 2010 profesor emerit Elise Lei-bowitch prezenta și istoricul comunității tulcene Scriitorul Carol Feldman zl originar din Tul-cea susținea o campanie pro domo icircn presa israeliană de limbă romacirc-nă pleda cauza icircn fața președintelui de atunci al FCER dr Aurel Vainer Odiseea proiectului apare icircn bdquoMinuni pămacircnteștirdquo din bdquoCaleidoscopul meurdquo de Carol Feldman Banii au venit de la Guvernul Romacircniei prin Secretariatul de Stat pentru Culte de la FCER prin Fundația bdquoCaritateardquo și de la JOINT Reinaugurarea a avut loc icircn 2014 Tot atunci am inaugurat icircn incintă Mu-
Pacircnă la Războiul de Independență din 1877-1878 Tulcea a fost sanjak turcesc Icircn iarna anului 1878 armata romacircnă sufe-rea de frig și foame Icircn numele comunității evreiești tulcene președintele de atunci Abraham Ellman i-a oferit un ajutor
substanțial După victorie Dobrogea a revenit țării-mamă bdquoCacircnd la 14 noiembrie 1878 armatele romacircne conduse de gene-ralul Anghelescu au debarcat la Tulcea și au defilat pe sub arcurile de triumf construite de romacircni greci evrei bulgari generalul a
privit parada militară de la balconul Casei Ellmanrdquo spune președintele de azi prof Solomon Faimblat bdquoEllman a fost decorat cu laquoSteaua Romacircnieiraquo Cine vizitează cimitirul evreiesc vechi din oraș icircnchis icircn 1900 poate citi asta pe monumentul său funerarrdquo Instituirea Ordinului era primul act oficial al Romacircniei independente
bdquoVrem să atragem spre comunitate evrei neicircnscriși
icircncă icircn racircndurile noastrerdquoInterviu cu SoLoMoN FaiMBLaT preşedintele CE Tulcea
n Hainrich Brif președintele CE Bacău a dovedit icircn intervalul de cacircnd conduce comunita-tea spirit gospodă-resc și devotament față de obștea sa Este și unul din-tre cei mai harnici corespondenți ai re-vistei noastre Fap-tul că este icircn același timp și oficiant de cult ajută mult la menținerea unei vieți religioase puternice De cacircnd s-a declanșat pandemia a organizat celebrarea sărbătorilor cu respecta-rea normelor sanitare Face demer-suri pentru proiectul de reabilitare a Templului Cerealiștilorn Paul Schwartz președintele
CE București ia par-te de peste 20 de ani la viața comunitară A fost consilier pen-tru Generația de Mij-loc vicepreședinte al FCER demon-stracircnd pricepere și perseverență icircn tot ce face
Ca președinte al celei mai mari comunități din țară se implică icircn re-zolvarea unor probleme culturale și sociale Acordă multă atenție con-servării patrimoniului sacru A resta-urat pietre funerare ale unor mem-bri marcanți ai CEB care nu aveau aparținători Cultivă bune relații cu mediul politic diplomatic economicn Corneliu Sabetay preșe-
dintele CE Craio-va este una dintre somitățile medicale actuale icircn domeniul pediatriei Icircmbină cu succes viața profe-sională cu preocu-pările icircn plan comu-nitar fiind de multă vreme președinte al comunității craiovene Omul de știință profesor doctor e dublat de omul de acțiune bun organizator de evenimente fie simpozioane științifice fie evenimente din viața comunitară sărbători reuniuni cul-turale comemorări momente ani-versare Icircl prețuiesc evrei și neevrei simpatizanți ai obștii noastre
n Mișu Rosenberg președintele CE Dej a reușit să fie la icircnălțimea așteptărilor celor care l-au ales Deși comunitatea e mică are probleme com-plexe Conducătorul ei poartă răspunde-rea pentru prezer-varea vestigiilor unui trecut bogat are grijă de membrii din prezent ai comunității majoritatea ndash vacircrstnici cu inerente suferințe nu puțini ndash oa-meni singuri Dejul a fost una dintre comunitățile greu icircncercate de Holo-caust Este meritoriu modul icircn care președintele organizează comemo-rări ale victimelor Catastrofein Sorin Blumer președintele
CE Galați s-a afir-mat de mulți ani icircn viața comunitară atacirct icircn plan gene-ral ca membru al conducerii Asociației Sioniste din Romacirc-nia cacirct și local ca dirijor de cor organi-zator de evenimente
interetnice președinte Icircn această ultimă calitate reabilitarea Templului Meseriașilor icircn care a pus mult su-flet energie perseverență se icircnscrie printre cele mai importante realizări ale sale A reușit modernizarea res-taurantului ritual a sediului comuni-tar A impulsionat realizarea unei mo-nografii despre evreii gălățenin Aurel Davidovici președintele
CE Pitești reușește de ani buni să fie un gospodar destoinic al comunității sale Are grijă să icircntrețină cum se cuvine si-nagoga unul dintre lăcașurile de cult care au rezistat cel mai bine intemperiilor neavacircnd ne-voie de restaurare Este receptiv la problemele de zi cu zi ale membrilor comunității mai ales că majoritatea sunt oameni icircn vacircrstă singuri cu probleme de sănătate Este gazdă ireproșabilă față de vizitatori fapt dovedit cu prilejul Hanuchiadelor al unor evenimente organizate de FCER și BBR etc
A D M E A V E E S R I M Preşedinţi de comunităţi născuţi icircn luna aprilie
zeul de Istorie a Evreilor din Tulcea icircmbogățit icircn 2019 Din patrimoniul nostru sacru fac parte două cimitire icircn oraș și cinci icircn localități din județ unde nu mai trăiesc evrei Cu sprijinul FCER și din donații am făcut lucrări de reabilitare la cimitirul vechi amintit reparații la cel nou și icircmprejmuiri la ci-mitirele din Măcin Babadag Sulina
ndash Ce efecte benefice ați constatat după restaurarea Templului
ndash Templul a devenit punct de atracție turistică mijloc educativ liber de prejudecăți pentru copii A dus la creșterea numărului de membri afiliați ai comunității A creat un spațiu pro-pice concertelor anuale de Ziua Eu-ropeană a Culturii Iudaice oferite de elevi ai Liceului de Artă bdquoGeorge Geor-gescurdquo A reunit oficialități locale icircnalți prelați reprezentanți ai organizațiilor de minorități naționale oaspeți din Is-rael la evocarea lui Carol Feldman icircn 2019 Vrem să facem și un medalion Albert Poch fiu al Babadagului cacircnd situația pandemică o va permite
ndash Un dezideratndash Să atragem spre comunitate
evrei tulceni icircncă neicircnscriși icircn racircndu-rile noastre
IULIA DELEANU
bdquoNe străduim ca asistații noștri să fie cacirct mai puțin afectați
de pandemierdquoConvorbire cu directoarea DASM dr MoNa BejaN
A trecut un an de cacircnd angajații din sistemul de asistență socială și medi-cală din București și din țară se luptă să facă față cu bine crizei sanitare create de pandemia cu SARS CoV-2 DASM a reacționat rapid și eficient pentru limi-tarea icircmbolnăvirilor mai ales icircn situația icircn care majoritatea populației evreiești din comunitatea noastră se află icircn grupa de risc A fost un prilej de trecere icircn revistă și de perspectivă schițat de directoarea DASM dr Mona Bejan
ndash Cum ați acționat de cacircnd a icircnce-put pandemia
ndash Icircn pofida dificultăților financia-re am făcut eforturi spre a răspunde
prompt cerințelor momentului Am asi-gurat din fonduri speciale primite de la FCER JOINT și Claims Conference pachete cu materiale de protecție
dezinfectanți pentru toate ca-tegoriile de asistați la domi-ciliu din București și din țară rezidenții din cele două cămine bdquoAmalia și Șef Rabin Dr Moses Rosenrdquo din Capitală și bdquoAeva Eli-sheva și Adalbert Huber-Huberrdquo de la Arad E vorba de 956 de asistați la domiciliu 230 de copii
IULIA DELEANU(Continuare icircn pag 22)
Mona Bejan (stg) pregătind alături de colegi darurile pentru asistați
12 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
Fiind interesat de mărturiile foto-grafice din timpul Holocaustului din Romacircnia am căutat prin arhive timp de mai mulți ani fotografiile din tim-pul exhumării evreilor din Sărmaș care au căzut victime masacrului de la Cămărașu comis de jandarmi ma-ghiari icircn septembrie 1944
Știam din mai multe surse că aces-te fotografii există Matatias Carp autorul Cărții negre și-a icircnceput ac-tivitatea publicistică de reconstituire a istoriei Holocaustului cu o broșură intitulată Sărmaș Una din cele mai oribile crime fasciste publicată icircn 1945 Un exemplar al broșurii se află icircn Biblioteca Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din Romacircnia bdquoWil-helm Fildermanrdquo și poartă dedicația olografă datată 21041945 a lui Ma-tatias Carp pentru F Brunea-Fox alt cronicar de seamă al lumii evreiești căruia icirci transmite această bdquofăracircmă de durere evreiascărdquo Broșura reprodu-ce și 21 de fotografii dintre care 13 sunt de la exhumarea victimelor din 22 februarie 1945 la care a partici-pat și Carp ca delegat al Federației Uniunilor de Comunități Evreiești din Romacircnia Atunci au fost scoase la iveală rămășițele a 146 de trupuri care au fost reicircnhumate icircntr-un cimi-tir amenajat ad-hoc la baza dealului din localitatea clujeană Cămărașu unde au fost găsite la indicația unor martori oculari Restul fotografiilor re-prezintă portrete ale victimelor și case evreiești din Sărmaș pe care se vede desenată steaua galbenă menită a le deosebi de casele creștine
Copii după toate fotografiile cu-prinse icircn broșura despre Sărmaș pu-blicată de Carp se găsesc icircn Fototeca CSIER-WF acolo unde se află și foto-grafii inedite dar mai puțin relevante de la exhu-mare Totuși c a l i t a t e a copiilor-mar-tor din Fo-totecă este mai slabă decacirct aceea a imagini-lor publicate icircn broșură ceea ce in-dica faptul că o copie mai bună se găsește icircn altă parte Fotografiile au mai fost re-produse icircn cacircteva publicații maghiare și occidentale
Icircncercările repetate de a găsi foto-grafiile icircn Arhiva Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității și icircn alte arhive nu s-au soldat cu re-zultate Icircn toamna anului 2019 mis-terul a fost lămurit abia atunci docu-mentele Tribunalului Poporului privi-toare la masacrul de la Cămărașu au fost declasificate de Serviciul Romacircn de Informații și transferate la CNSAS unde icircn prezent sunt disponibile pentru consultare la sala de lectură
Icircn dosarul care cuprinde docu-
mentația anchetei și a procesului de la Tribunalul Poporului din 1946 și a anchetelorproceselor ulterioare (cota ACNSAS fond Penal dosar P 137547) icircntr-un volum sunt lipite pe mai multe pagini 18 exemplare clare ale fotografiilor din timpul exhumă-rii Pe toate se poate vedea semnă-tura olografă cu stiloul a lui Matatias Carp la fel ca icircn cacircteva din fotografi-ile incluse icircn broșura despre Sărmaș care au fost ștanțate cu margini mai largi semn că aceste fotografii i-au aparținut cronicarului evreu au fost reproduse icircn broșură și apoi au fost date spre utilizare Tribunalului Popo-rului Cacircteva din fotografiile din do-sarul P 137547 sunt inedite ndash nu sunt incluse nici icircn broșura Sărmaș nici icircn alte publicații ndash și nu se găsesc nici icircn Fototeca CSIER-WF Le reproducem aici pe toate cele găsite icircn dosar pen-tru a putea face comparații și studiu pe ele
Iată pe scurt și ce s-a icircntacircmplat la Sărmaș icircn septembrie 1944
După 23 august 1944 cacircnd Romacirc-nia a abandonat alianța cu Germania nazistă și Ungaria horthystă s-a pro-dus un atac maghiar la sud de granița stabilită prin Arbitrajul de la Viena din 30 august 1940 Printre locuri-le ocupate s-au aflat și Sărmaș (sau Sărmașu) o mică localitate icircn județul Mureș situată icircn Cacircmpia Transilvani-ei aflată la jumătatea distanței dintre Tacircrgu Mureș și Cluj precum și satul Sărmășel din proximitate Icircn timpul războiului Sărmaș și Sărmășel aveau o consistentă populație maghiară reprezentacircnd cam jumătate din cei 4 000 de locuitori Acolo trăiau și 200 de evrei
Icircn timpul regimului Ion Antones-cu al cărui antisemitism oficial era
mai agresiv decacirct cel din Ungaria lui Miklos Horthy evreii din Sărmașu au fost deposedați de proprietăți maltratați persecutați deportați tem-porar dar au supraviețuit Icircn martie 1944 ca urmare a ezitărilor lui Miklos Horthy Germania nazistă a ocupat Ungaria și a demarat icircn forță imple-mentarea Soluției Finale cu ajutorul forțelor de ordine horthyste icircn teri-toriile aflate sub controlul Budapes-tei inclusiv icircn Transilvania de Nord Evreii din Sărmașu și Sărmășel aflați icircntre granițele Romacircniei au rămas nevătămați pacircnă icircn septembrie 1944
După atacul maghiar din septem-
brie 1944 situația s-a schimbat dra-matic Evreii și intelectualii romacircni au intenționat să plece din localitate icircna-inte de intrarea autorităților maghiare dar o parte au fost icircntorși din drum de autoritățile romacircne care au dat asigurări că regiunea va rămacircne sub controlul autorităților romacircne Totuși armata maghiară a icircnaintat La intra-rea trupelor maghiare pe 5 septem-brie 1944 icircn Sărmașu se mai găseau 126 de evrei
Localitatea a fost ocupată la icircnce-putul lunii septembrie 1944 de armata ungară (Honved) apoi de jandarmi dintre cei care participaseră icircn pri-ma parte a anului 1944 la deportarea evreilor la Auschwitz A fost formată și o Gardă Națională din localnici
Evreii au fost forțați să poarte stea-ua galbenă Pe 11 septembrie 1944 toți evreii din Sărmaș au fost stracircnși și icircnchiși icircntr-un șopron transformat icircn bdquoghetourdquo Acolo erau icircnchiși și pri-zonieri de război romacircni locul deve-nind aglomerat mizer insuportabil Locuințele evreilor reținuți au fost pră-date de locuitorii maghiari ai localității Pe 14 septembrie evreii icircn vacircrstă din ghetou au fost forțați să danseze și au fost umiliți icircn văzul jandarmilor și al membrilor Gărzii Naționale Fiica unuia dintre liderii evrei locali a fost violată icircn grup
Icircn 15 septem-brie icircn preajma anului nou evre-iesc 20 de bărbați evrei au fost duși la cacircțiva kilometri de localitate să sape două gropi comune
Pe 16 septembrie 1944 evreii din ghetou au fost urcați icircn căruțe ale lo-calnicilor au fost trecuți prin Sărmășel și au fost duși la locul unde fusese-ră săpate gropile comune pe dealul Șoscut icircn raza localității Cămărașu Seara au ajuns camioane cu jandarmi maghiari și o limuzină cu un ofițer Evreii au fost icircmpărțiți icircn două grupuri și au fost macircnați spre gropile comu-ne icircn noaptea de 1617 septembrie după ora 200 Icircntacirci au fost dezbrăcați
și loviți cu lopeți topoare și baionete apoi au fost icircmpușcați
Doi localnici Ion Mocean și Ion Aluaș au asistat la masacru ascunși icircntr-un lan de porumb din zonă și au depus mărturie icircn ancheta postbelică de la Tribunalul Poporului Cluj Icircn Ho-tăracircrea nr 9 din 28 iunie 1946 au fost condamnați mai mulți repre zentanți din racircndul autorităților maghiare icircn uniformă sau civili care au participat la atrocități icircn Transilvania icircn inter-valul 1940-1944 inclusiv la masa-crul de la Sărmaș O parte dintre cei condamnați apucaseră să fugă icircn Un-garia și au rămas nepedepsiți Anche-
ta a continuat icircn anii rsquo50 și s-a soldat cu noi condamnări
Documentația procesului a fost secretizată imediat de Securitate iar cartea lui Matatias Carp a fost trecută la fondul secret al bibliotecilor astfel că această tragedie nu a fost cunos-cută icircn detaliu pe parcursul perioadei comuniste Povestea a fost redesco-perită icircn anii rsquo80 de istoricul Nicolas M Nagy-Talavera care a mers icircn zona Sărmaș și a cules mărturii de is-torie orală sub supravegherea aten-tă a Securității Cartea sa Fascismul icircn Ungaria și Romacircnia și broșura lui Matatias Carp au rămas principalele surse pe tema acestui masacru
Icircn decembrie 2019 icircn cadrul unui proiect comun al CSIER-WF cu Te-leviziunea Romacircnă ne-am deplasat la Sărmaș pentru a filma locurile tra-gediei Am găsit icircn bună stare cimiti-rul construit la baza dealului Șoscut unde au fost reicircnhumate victimele Ci-
mitirul care icircn forma cunoscută astăzi a fost amenajat cu sprijinul American Jewish Joint Distribution Committee a fost locul mai multor ceremonii come-morative atacirct icircn perioada comunistă cacirct și după Spre surpriza noastră am găsit icircncă un martor ocular al masa-crului cel care era poziționat cel mai bine pentru a observa ce se icircntacircmpla pe dealul Șoscut Este vorba de Ion Mocean (n 1928) fiul lui Ion Mocean (n 1906) care a depus mărturie la Tribunalul Poporului Spre deosebire de tatăl său care a văzut ce s-a icircn-tacircmplat de la casa de la baza dealului fiul cel cu care am icircnregistrat video o mărturie detaliată se afla la o stacirc-nă de pe deal din marginea pădurii undeva la același nivel cu locul masa-crului Crima s-a icircntacircmplat noaptea dar jandarmii maghiari au folosit feli-nare și astfel Ion Mocean a putut dis-tinge cu groază scenele atrocităților
Din cercetarea de teren a ieșit un film documentar Sărmaș rsquo44 realizat de Adrian Cioflacircncă și Teodora Dră-goi care a fost prezentat de către Te-leviziunea Romacircnă și a făcut obiectul unor evenimente la Institutul Cultural Romacircn din New York și la cel din Tel Aviv icircn 2020
SurseACNSAS fond Penal dosar P
137547ACNSAS fond Informativ dosar
552042 vol 1 2 (N Nagy-Talavera) Matatias Carp Sărmaș Una din
cele mai oribile crime fasciste Prefață B Brănișteanu București Socec 1945
Nicolas M Nagy-Talavera Fas-cismul icircn Ungaria și Romacircnia trad Măriuca Stanciu Ecaterina Geber București Hasefer 1996
ADRIAN CIOFLAcircNCĂ
Din activităţile de cercetare ale
Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din Romacircnia bdquoWilhelm Fildermanldquo al FCER-CM
Mărturii fotografice ale masacrării evreilor din Sărmaș
Comemorarea victimelor masacrului de la Sărmaș in perioada comunistă Sursa CSIER-WF
Tată și fiu ambii cu numele Ion Mocean ambii martori ai atrocităților de pe dealul Șoscut Sursa Adrian Cioflacircncă
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 13
Purimul copiilorCacircnd i-am văzut prima dată pe
Spiderman și Superman fugărindu-se și pe Batman și Elsa din Frozen icircmpărțind o pungă de pufuleți nu a fost
icircn vreo animație din seria DC Comics Marvel sau Disney ci icircn sala de spec-tacole a Centrului Comunitar Evreiesc din București de Purimul copiilor O sărbătoare care a reușit să-și păstre-ze veselia și culorile chiar dacă anul acesta s-a desfășurat online Copiii s-au costumat ca de fiecare dată și au participat la tot soiul de activități care i-au făcut să simtă că sunt icircmpreună
Roata provocărilor și jocurile in-teractive cu Coral Zytcer din București povestea de Purim animată pentru copii numărul de magie cu Edu-ard și Bianca din Oradea confecționarea din hacircrtie a pălăriei lui Haman cu Maria Ganciu din Ploiești și cacircn-tecele de Purim au recreat atmosfera din anii trecuți
atunci cacircnd icircn sediul JCC alergau zeci de copii costumați
Purim Romacircnia amp Israel Și oamenii mari au făcut Purimul la
JCC București tot online dar asta a icircnsemnat și că prieteni din Romacircnia și din Israel au putut fi icircmpreună mult mai simplu
bdquoHag Sameah Iată că și icircn acest an JCC București organizează un eveniment de Purim Icircn anii trecuți eram obișnuiți să avem foarte mul-te icircntacirclniri aici Purim Party Purimul copiilor Purimul seniorilor Mișloah Manot Șabat de Purim icircntacirclnirea cu voluntariihellip Icircn acești ani ne-a fost puțin mai greu ne-am icircntacirclnit online Sperăm să fie ultimul Purim pe care icircl sărbătorim onlinerdquo a spus icircn deschi-
derea evenimentului Adrian Gueron directorul JCC București
Prieteni din mai multe locuri s-au conectat așadar online pentru a spu-ne Lehaim pentru Purim Icircn direct din Israel au putut fi urmărite ceremo-nia de Havdala cu Yaden Cohen și o serie de momente muzicale live De asemenea un recital cu muzică live a oferit și Endy Glikman De discuția despre teatru icircn vremuri de pandemie și momentele vesele s-a ocupat invi-tatul JCC București Silviu Biriș
Iar de la sărbătoarea veseliei nu putea lipsi Roata Norocului care s-a bazat icircnsă și pe cunoștințe nu doar pe șansă Cei care au răspuns corect la icircntrebările organizatorilor legate de Purim au putut cacircștiga Mișloah Manot ndash pachete cu dulciuri oferite de Alka
ADRIAN GUERON
Pagină coordonată de GEORGE GIcircLEA
JCC BuCureşti
rOMAcircNiA
Trasee evreieşti ndash un prim popas Franţa
JCC Romacircnia icircn colaborare cu JCC Timişoara invită publicul la o că-lătorie icircn comunităţile evreieşti din jurul lumii Organizatorii icircşi propun să des-copere urmele paşilor celor care le-au constituit să descopere personalităţi de marcă sinagogi organizaţii evre-ieşti şi mai cu seamă să surprindă poveştile unice ale fiecărui spaţiu unde evreii s-au aşezat de-a lungul istoriei
Primul popas a fost icircn Franţa cea mai importantă comunitate din Europa occidentală icircn momentul de faţă Privi-torii au avut parte de un ghid extrem de competent icircn persoana directorului In-stitutului Cultural Francez din Timişoa-ra Tilla Rudel Cunoscătoare icircn detaliu al fenomenului evreiesc din Paris şi din
mai micile localităţi franceze ea a por-nit la o incursiune icircn istoria evreimii din Oraşul Luminilor La icircnceput o comuni-tate preponderent așkenază aceasta a devenit una icircn esenţă sefardă icircn anii ce au urmat Cu o istorie impresionan-tă comunitatea evreiască actuală este una cu o viaţă foarte vibrantă Putem vedea icircn toate domeniile ştiinţei cul-turii profesiunilor liberale foarte multe persoane de origine evreiască extrem de cunoscute Fie că vorbim de muzi-că sau presă fie că sondăm cele mai noi trenduri din artele plastice sau de bucătăria marilor maeştri evreii nu lipsesc icircntre cele mai remarcabile per-sonalităţi Am putut parcurge icircmpre-ună cu Tilla Rudel străzile Cartierului Marais zona tradiţional evreiască a Parisului şi am văzut marile şi impo-zantele sinagogi ale capitalei france-ze Muzeul Artei şi Istoriei Iudaismului şi Muzeul Holocaustului din Paris sunt doar două dintre obiectivele pe care cel care poposeşte pe malurile Senei nu ar trebui să le rateze Nu puteau lipsi din prezentare nici personalităţile politice de origine evreiască din Fran-ţa dintre care multe au făcut istorie
Atmosfera unei duminici icircn stil franţuzesc a fost completată cu muzi-că evreiască de cea mai bună calita-te pe care tot Tilla ne-a oferit-o Turul virtual al comunităţilor va continua cu o altă comunitate pe care organizato-rii au păstrat-o ca pe o surpriză
Show online cu măşti şi emoţiePurimul a fost celebrat la Timi-
şoara icircn toate modurile icircn care a fost posibil ţinacircnd seama că oraşul icircncă este icircn cod roşu de pandemie To-tuşi vacircrstnicii comunităţii s-au putut bucura de tradiţionalele humăntașen oznei haman ce le-au fost duse la domiciliu de la Restaurantul Ritual al comunităţii De asemenea progra-mele pe platforma Zoom au icircncercat din nou un experiment fără prece-dent pentru timişoreni ndash un spectacol online Icircnainte de acesta rabinul Zvi-ka Kfir şi oficianţii de cult Ervin We-inberger şi Tiberiu Hornung au citit Meghilat Esther icircn ebraică şi romacircnă Rabinul Kfir i-a introdus de altfel pe privitori icircn aspectele multiple ale aces-tei celebrări foarte importantă prin sensurile sale pentru poporul evreu
Protagoniştii spectacolului de sacircmbătă seara la ieşirea Șabatului au fost cei mici Cei 17 copii coor-donaţi de Rebeca Barnea care au interpretat mascaţi din casele lor ro-luri melodii poezii au emoţionat pro-fund publicul Chiar dacă tehnica nu e perfectă a fost o mare bucurie să le putem auzi vocile talentul la pian la ukulele sau dăruirea de a le bdquoieşirdquo per-fect poezia Vocea care s-a auzit cel mai clar şi care a icircncacircntat asistenţa a fost a lui Alexandru Fischer profesor şi dirijor al corului Șalom din Timişoa-
ra Comunitatea timişoreană a avut doi oaspeţi importanţi şi care sunt sufleteşte apropiaţi de această comu-nitate pe preşedintele FCER deputa-tul Silviu Vexler şi pe directorul Joint Romacircnia Israel Sabag Ne-au mişcat cuvintele preşedintelui FCER referitor la nevoia constantă de solidaritate de a icircntinde mereu o macircnă celui singur sau icircn nevoie Purimul fiind una dintre acele minunate ocazii pentru a face acest lucru Icircn background se auzeau cele două fetiţe de cinci luni un atacirct de frumos simbol al solidarităţii peste generaţii Ceremonia de Havdala ţi-nută de Israel Sabag şi copiii săi mai mici Kineret şi Tal a fost o adevăra-tă icircncacircntare şi un preţios dar primit tocmai de la Ashdod Nu putem să-l uităm pe directorul de programme JCC Ery Pervulescu tacircnărul plin de deschidere şi entuziasm care se im-plică mereu icircn programele realizate la Timişoara De altfel el icircmpreună cu fetiţa Leah fiica preşedintelui Comu-nităţii Evreilor din Caransebeş Florin Damian Schwartz au fost amfitrionii aşteptatei tombole care s-a dovedit un succes chiar şi icircn format digital
Speranţa se leagă desigur de Pu-rimul pe scenă Purimul acela care de peste şase decenii ndash sau poate chiar de mai demult ndash a fost cunoscut de evreii timişoreni
LUCIANA FRIEDMANN
JCC tiMişOArA
Veselie icircn pandemieDeși traversăm o perioadă difici-
lă JCC Iași cu sprijinul CE Iași a ținut să respecte un obicei tradițional de Purim ndash bdquoMișloah Manotrdquo și a or-ganizat o acțiune prin care membri-lor vacircrstnici ai comunității le-au fost icircmpărțite dulciuri specifice acestei sărbători Zacircmbetele și bucuria de pe chipurile participanților la această acțiune au scos icircn evidență sentimen-tul solidarității și apartenenței la Co-munitate ca la o familie mare și unită
Tot icircn spiritul sărbătorii de Purim
a fost organizat și evenimentul Puri-mul copiilor la care participanții copii și mămici au aflat povestea Reginei Ester și a miracolului de Purim au
icircnvățat cacircntece vesele specifice săr-bătorii iar la final au preparat și de-
gustat humăntaș pufosi si delicioșiȘi pentru că este singura sărbă-
toare veselă din calendarul iudaic nici chiar pandemia nu a reușit să icircmpie-
dice organizarea tradiționalului spectacol de Purim icircn condiții specifice acestei perioade Si-nagoga Merarilor a fost gazda acestui vesel eveniment care a debutat cu o alocuțiune ros-tită de președintele CE Iași Benjamina Ides-Vladcovschi despre semnificația sărbătorii de Purim Icircn continuare rabinul Yehoshua Aharonovich a expli-cat pe Zoom care sunt mițvot de Purim citirea Meghilat Esther Seudah Purim ndash masa
festivă și veselă Mișloah Manot și Matanot LarsquoEvyonim ndash oferirea de
alimente și daruri prietenilor și celor nevoiași iar directorul JCC Iași Albert Lozneanu a dat citire Cărții Esterei
Spectacolul care a icircncheiat eve-nimentul a cuprins și un concert al formației de muzică klezmer bdquoNigunrdquo precum și cacircteva surprize online un cuvacircnt de salut adresat participanților de către Israel Sabag director JDC pentru Romacircnia precum și interpre-tarea unor frumoase cacircntece israeli-ene de către doi copii foarte talentați Alesia Munteanu din Tecuci și Eva Fi-terman din Iași
Atmosfera caldă revederea pri-etenilor cacircntecele tradiționale și humăntașii savuroși au constituit in-gredientele unei seri speciale pe care am dori-o repetată cacirct mai curacircnd
SILVIAN SEGAL
JCC iAşi
JCC BUCUREŞTIStr Popa Soare 18
Telefon 0213202608E-mail bucurestijccro
wwwjccro
JCC IAŞIStr Elena Doamna 15
Telefon 0232313711wwwfacebookcomgro-
upsjcciasi
JCC ORADEAStr Mihai Viteazu 4
Telefon 0259434843wwwfacebookcomJcc
OradeaEvenimente
JCC ŞTIRI DESPRECentrele Comunitare Evreieşti
JCC TIMIŞOARAStr Gh Lazăr 5
Telefon 0256201698
14 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
Icircntr-un prezent icircn care supra-viețuitorii Holocaustului sunt din ce icircn ce mai puțini comemorarea de la Sinagoga-Muzeu bdquoStrumardquo din Beer Sheva (Israel) marcacircnd 79 de ani de la tragicul sfacircrșit al pasagerilor icircmbarcați pe vasul bdquoStrumardquo se icircnscrie icircn acțiunea concertată de combatere a antisemitismului și negaționismului din ce icircn ce mai agresive Inițiativa i-a aparținut ca de obicei lui Baruch Tercatin vicepreședinte al muzeului care și-a pierdut fratele pe bdquoStrumardquo Evenimentul transmis online de ICR Tel Aviv a fost moderat de directorul institutului Salamon Marton
Icircn Muzeul-Sinagogă șase lumacirc-nări icircn memoria celor șase milioane de victime ale Holocaustului au fost aprinse de oficialități ndash președintele Muzeului bdquoStrumardquo Arie Reiter prima-rul orașului Beer Sheva Rubik Danie-lovici președintele Filialei HOR Beer Sheva Nathan Cohen ndash și de urmași ai victimelor A fost psalmodiat El Male Rahamim
Nucleul mesajului transmis de ES Radu Ioanid ambasadorul Ro-macircniei icircn Israel a fost responsabilita-tea colectivă Romacircnia atunci aliată a Germaniei naziste Marea Britanie prin Carta Albă din 1939 limitacircnd intrarea evreilor icircn Palestina Turcia prin refuzul de a permite debarcarea pasagerilor Deși era stat neutru nu dorea să-și deterioreze relațiile cu Anglia bdquoStrumardquo ancorase icircn portul Bὔyὔkdere din cauza unei defecțiuni la motor URSS prin torpilarea vasu-lui de către un submarin sovietic
O cronologie a tragediei a fost fă-cută de președintele Muzeului bdquoStru-mardquo Arie Reiter Icircn decembrie 1941 779 de evrei plecau din Gara Obor spre Constanța să se icircmbarce pe va-sul bdquoStrumardquo aflat icircntr-o stare tehnică precară Antonescu permisese pleca-rea fiindcă era profitabilă evreii lăsau icircn țară bunuri și bani La scurt timp după ce bdquoStrumardquo era icircn larg Anglia
anunță intrarea icircn război icircmpotriva Romacircniei Deși pasagerii pierduseră cetățenia romacircnă au fost considerați ca aparținacircnd unui stat inamic Icircn urma defecțiunii vasului evreii sunt ghetoizați cu excepția a opt dintre ei care avuseseră prevederea să obțină viza britanică icircnainte de plecare și a unei gravide gata să nască La 23 fe-bruarie 1942 vasul e escortat icircn lar-gul Mării Negre Plutește icircn derivă Icircn zorii zilei următoare o explozie pune capăt vieții tuturor cu excepția unui singur pasager David Stoliar
Icircntr-un interviu cu supraviețuitorul stins din viață la 91 de ani icircn 2014 apar motivele care icircl determinase-ră să plece din țară icircn 1940 fuse-se exclus din icircnvățămacircntul de stat trăiește pogromul legionar din 1941 la București bdquoNe-am trezit toți icircn apărdquo a rememorat el clipele explo-ziei bdquoEra-n zori Nu se vedea bine Oamenii strigau după ajutor Simțeam că icircnghețăm Mă țineam de o bucată de lemn desprinsă din vas Am fost salvat de o ambarcațiune de pescari și adus la Istanbulrdquo Ajuns icircn Palesti-na se icircnrolează icircn Hagana luptă icircn Războiul de Independență din 1948 După 1968 lucrează icircn Japonia apoi icircn SUA E activ pacircnă la sfacircrșitul vieții
Am Israel Hai ndash Poporul lui Israel trăiește A fost axul expozeului făcut de primarul Rubik Danielovici Orașul bdquocapitala Negevuluirdquo trecut prin stă-pacircnirile elenistă romană bizantină otomană mandatul britanic renăs-cut după redobacircndirea independenței statale cunoaște o dezvoltare rapidă icircn high-tech industrie aerospațială farmaceutică Are instituții medicale de prestigiu Este bine reprezentat icircn zona culturală educațională Eloc-vente ndash imagini cu grupuri de tineri vi-zitatori la Muzeul bdquoStrumardquo
bdquoStrumardquo este un episod din Ho-locaust a spus președinta Uniunii Organizațiilor Supraviețuitorilor Ho-locaustului Colette Avital cu impli-
care afectivă firească icircn dublă ca-litate de originară din Romacircnia și supraviețuitoare Diplomat și om po-litic Colette Avital a accentuat asupra intereselor economice și a jocurilor politice din partea statelor implicate icircn dezastru Cuvinte icircnsoțite de imagini Majoritatea victimelor ndash tineri singuri cupluri fotografii de nuntă
Anul 1941 a reprezentat un vacircrf al violențelor antievreiești icircn Romacircnia pogromurile din București și Iași de-portările icircn Transnistria determinacircnd opțiunea pentru plecare icircn condiții nesigure soldate uneori cu pierderea vieții cum a fost cu cei de pe vase-le bdquoStrumardquo și bdquoMefkurerdquo a sintetizat directorul Organizației Israelienilor Originari din Romacircnia (AMIR) Eyal Fabian
Pentru vicepreședintele Muzeu-lui bdquoStrumardquo Baruch Tercatin come-morarea a fost și personală iurțait pentru fratele lui Itzhak ben Iacob După ce a mulțumit antevorbitorilor conferențiarul a amintit prestațiile pro-
fesorului Carol Iancu și ale conf univ dr Felicia Waldman privind perpetua-rea memoriei victimelor Holocaustu-lui icircn Romacircnia Un gest mai puternic decacirct cuvintele lumacircnarea aprinsă icircn amintirea fratelui său
Numele și chipurile victimelor tre-buie să fie puse icircn valoare icircn orice muzeu dedicat memoriei lor a fost ideea centrală din intervenția lui Yohai Cohen cercetător la Institutul Yad Va-shem
O melodie simplă și profundă voce cu acompaniament de chitară a icircncheiat comemorarea
IULIA DELEANU
Papa Francisc a vizitat o supraviețuitoare a Holocaustului
Premieră muzicală absolută la Radio Shalom
Două piese muzicale scrise și in-terpretate la pian de ES Arthur Mattli ambasadorul Elveției icircn Romacircnia au fost ascultate icircn premieră absolută la Radio Shalom bdquoUn diplomat de mare gentilețe sensibilitate performer icircn profesiune iubitor de familie pasio-nat de lectură și muzicărdquo l-a prezentat moderatoarea emisiunii bdquoUniversul la femininrdquo Serena Adler Transmisie via zoom ndash Alex Brucher
Miniaturile muzicale bdquoImnrdquo și bdquoMică povesterdquo au fost prologul și epilogul comentariilor la Cartea Esterei tema emisiunii Scriitorul Ioan Ciorca autor al unei traduceri versificate a Bibliei a vorbit despre importanța misiunii divine a fiecăruia ilustrată de Morde-chai adresacircndu-se Esterei conștientă că-și riscă viața venind nechemată la Ahașveroș bdquoPoate că pentru aceas-tă vreme ai fost adusă la icircmpărățierdquo Ramona Doleanu a recitat pasajul și un fragment din Kohelet variațiune
versificată a lu-crării scrise de același invitat
Directoarea Editurii clujene Ecou Nadia Farkaș Ba-ciu a anunțat intenția de a-i publica o cule-gere de poves-tiri biblice Mi-hai Petre poet stins prematur din viață icircn Spania autor al volumului postum bdquoViața ca o povesterdquo a fost evocat de scriitoarea Marinela Ivan Și un contrapunct dul-ce rețeta de humacircntașen a Claudiei Florian Un cacircntec de Purim icircn ladino a icircncheiat emisiunea
ES Arthur Mattli a mulțumit echi-pei Radio Shalom pentru transmisia compozițiilor sale felicitacircnd-o pentru calitatea acestei emisiuni (ID)
Papa Francisc a făcut o vizită-sur-priză la apartamentul din Roma locuit de Edith Bruck o supraviețuitoare de 89 de ani a Holocaustului deportată din Ungaria la Auschwitz apoi la Ber-gen Belsen Ea și-a pierdut icircntreaga familie a devenit scriitoare și poetă și s-a stabilit la Roma Conform Televizi-unii italiene de stat RAI Papa a dorit să se icircntacirclnească cu Bruck după ce a citit un interviu al acesteia acordat publicației Vaticanului Osservatore Romano
Icircn cadrul convorbirilor Bruck a spus că a considerat drept o obligație mo-rală să vorbească despre suferințele prin care au trecut deportații din lagă-rele morții Două victime ale lagărului de la Bergen Belsen au rugat-o ca dacă va supraviețui să depună măr-turie chiar dacă lumea nu o va crede
După vizită Papa Francisc a afir-mat că a făcut acest gest bdquopentru a-i mulțumi pentru mărturia ei și a aduce un omagiu poporului devenit martir din
cauza nebuniei populismului nazistrdquo Un comunicat al Vaticanului a sublini-at că Papa și Edith Bruck au discutat și despre bdquoacele momente care au lu-minat experiența de iad a lagărelor și despre temerile și speranțele care definesc era noastră despre valoarea memoriei și rolul celor vacircrstnici de a transmite aceasta celor tinerirdquo
Papa a mai declarat bdquoRepet cu sinceritate cuvintele pe care le-am pronunțat din inimă icircn timpul vizitei mele la Yad Vashem și pe care le ros-tesc icircn fața oricărei persoane care ca și dvs a suferit atacirct de mult laquoIartă Doamne icircn numele umanitățiiraquordquo
Ronald S Lauder președintele Congresului Mondial Evreiesc a sa-lutat gestul Papei care bdquodemonstrea-ză un angajament sincer față de ne-cesitatea de a continua să atragem atenția asupra atrocităților inumane ale () Holocaustului Icircntr-o perioadă cacircnd neonazismul antisemitismul și alte concepții bigote reapar icircn multe părți ale lumii integritatea morală a Papei Francisc și icircnțelegerea de că-tre el a sensului istoriei fixează stan-dardele de urmat pentru alte credințe pentru liderii politici și comunitate Icirci mulțumesc de asemenea doamnei Bruck pentru curajul ei de a vorbi lu-mii despre trauma ei și de a-și dedica viața educației oamenilor cu privire la adevărurile oribile ale Holocaustuluirdquo a mai spus R Lauder (EG)
STRUMA 79 de ani de la tragedie
Kosovo și Cehia și-au deschis reprezentanțe diplomatice
la IerusalimKosovo este primul stat musul-
man (și primul stat european) care și-a deschis o ambasadă la Ierusa-lim Aceasta după ce Israelul a recu-noscut independența statului Kosovo deși numeroase alte țări membre ale comunității internaționale icirci refuză acest statut La 1 februarie Kosovo și Israel au stabilit relații diplomatice complete iar Priștina a recunoscut Ierusalimul
drept capitală a statului Israel Demersul Priștinei a fost criticat de statele mu-sulmane Autoritatea Palestiniană a condamnat decizia luată de Kosovo ca și Turcia care a subliniat că ea va afecta relațiile dintre cele două țări
După SUA și Guatemala Kosovo este a treia țară cu ambasadă la IerusalimExistă și alte țări care intenționează să facă acest pas și care au deschis
birouri icircn stracircnsă legătură cu ambasadele lor de la Tel Aviv și icircn care lucrează diplomați Astfel icircncă icircn 2019 Budapesta a inaugurat un birou comercial cu statut diplomatic oficial și este considerat o ramură a Ambasadei ungare din Tel Aviv Recent Cehia a deschis un birou la Ierusalim de asemenea o ramură a ambasadei sale de la Tel Aviv La inaugurare a fost de față Andrei Babis pre-mierul ceh care s-a aflat la Tel Aviv icircmpreună cu omologul său ungar Viktor Orban pentru a negocia icircmpreună cu premierul Netanyahu o colaborare icircn pro-ducerea unui vaccin antiCovid Este o confirmare a bunelor relații dintre Israel și trei dintre cele patru state membre ale Grupului de la Vișegrad care sprijină statul evreu icircn cadrul UE Icircn urmă cu două săptămacircni Israelul a trimis Cehiei 5000 de doze de vaccin Moderna
Gestul Cehiei de a deschide acest oficiu diplomatic a fost de asemenea cri-ticat de Autoritatea Palestiniană cu toate că partea cehă a susținut că nu este vorba de ambasadă ci numai de un birou diplomatic (EG)
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 15
Debutul literar al reputatului re-gizor Alexander Hausvater a avut loc icircncă din 2017 cacircnd a lansat ro-manul-puzzle bdquoCe dacărdquo publicat la Editura Integral din București Cartea a cunoscut deja traduceri icircn limbile engleză franceză germană și chine-ză Au urmat icircn 2019 titlurile bdquoCaptiv icircn minerdquo și bdquoExperimentul Prdquo Recent a fost lansată o trilogie ndash romanele bdquoPenumbrardquo bdquoAici Radio Erosrdquo și bdquoDor călătorrdquo ndash care va deveni o tetralo-gie al patrulea roman fiind icircn curs de apariție Cele trei romane menționate au fost scrise icircn bdquoanul pandemieirdquo și au beneficiat de o dublă lansare una icircn 25 februarie 2021 cu participare fi-zică la Palatul Copiilor icircn organizarea Teatrului bdquoStela Popescurdquo din Capi-tală și a Editurii Integral iar cealaltă on-line o săptămacircnă mai tacircrziu orga-nizată de FCER și JCC Romacircnia
Prima lansare i-a reunit la prezi-diu pe scriitorii Varujan Vosganian și Doru Mareș actorii Carmen Tănase Manuela Hărăbor Sorin Aurel Sandu și Adrian Păduraru directorul Edi-turii Integral Costel Postolache și bineicircnțeles autorul
Varujan Vosganian l-a caracterizat pe Alexander Hausvater drept un bdquospi-rit neliniștit tumultuosrdquo Icircn cărțile lui acesta bdquodă indicații de regie fixează decorurilerdquo Cele trei cărți sunt scrise
icircn registre diferite dar au bdquoo tulpină comună trecerea icircn moarte a tatălui Personajele se creează și se călău-zesc unul pe celălaltrdquo
Doru Mareș a vorbit despre prie-tenia care icircl leagă de autor și despre emoția comună a icircnceputurilor icircn ca-rieră icircn toamna anului 2021 icircmplinin-du-se 30 de ani de la debutul regizoral icircn Romacircnia al lui Hausvater cu bdquoAu pus cătușe florilorrdquo de Fernando Ar-rabal și tot atacircția de la debutul vor-bitorului icircn calitate de cronicar literar
Carmen Tănase Manuela Hără-bor și Sorin Aurel Sandu au citit frag-mente din cele trei romane
Adrian Păduraru a descris stările pe care i le-a produs lectura roma-nelor lui Hausvater bdquoAm placircns am avut tot timpul o trepidație o stare de neliniște o curiozitate ca la romanele polițiste o liniște ca icircn fața unei lucrări filosofice o introspecție ca la un ro-man psihologicrdquo
Costel Postolache a vorbit despre toate cărțile autorului și a subliniat că trilogia lansată acum constituie bdquocerti-ficatul de garanție a calității literare a lui Alexander Hausvater Mă bucur că Editura Integral este parte a acestui fenomenrdquo
Autorul a analizat cum a fost trans-formată coerciția impusă de pande-mie pe scena teatrului icircntr-o nouă
moda l i t a t e de creație de data aceasta pe tăracircm literar bdquoVreau să vă vorbesc des-pre transferul bizar al unui artist aflat de 30-40 de ani doar icircn teatru care a căutat o viață icircntreagă un autor pe care să-l adapteze cu care să lucreze ndash și nu l-a găsit Deodată i se iau modalitățile de exprimare și nefiind un om angajat la stat sau un bi-rocrat sau un tehnocrat ajunge icircn tr-o situație icircn care nu poate să trăiască este sufocat de casă de oamenii pur-tacircnd măști de lipsa de sociabilitate Brusc icirci vin o sumedenie de povești Icircntr-adevăr o viață icircntreagă am cre-zut că sunt un povestitor un om care icircși creează o poveste și devine atacirct autorul cacirct și spectatorul ei Scriu și de-abia aștept pagina următoare pen-tru că habar nu am ce se va icircntacircmpla Pentru mine și pentru generația mea povestea nu este doar o formă de amuzament ci una de supraviețuire Prin prisma poveștii Șeherezada
supraviețuiește o mie și una de nopți Dacă nu l-ar fi făcut curios pe acel rege viața i-ar fi fost curmată după două sau trei nopțirdquo
Cea de-a doua lansare a fost mo-derată de Robert Schorr directorul Departamentului Cultură Istorie Artă Media al FCER care i-a prezentat pe invitați Silviu Vexler președintele FCER dr Aurel Vainer președintele de onoare al aceleiași instituții Mar-tin Salamon directorul ICR Tel Aviv Dan Romașcanu publicist israelian de limbă romacircnă Costel Postolache directorul Editurii Integral conf dr Răzvan Voncu de la Universitatea din București Maia Morgenstern ma-nagerul Teatrului Evreiesc de Stat din București actorul Constantin Flores-cu și autorul
Silviu Vexler s-a autocaracterizat drept bdquoun consumator de artă și lite-raturărdquo și i-a icircndemnat pe cititori să se oprească asupra acestor cărți El a povestit cum l-a cunoscut pe autor cu mai mulți ani icircn urmă la Timișoara icircntr-o sală plină de vacarm i-a atras atenția omul tăcut cu care a simțit o conexiune Mai apoi acesta bdquoa explo-datrdquo a vorbit o oră deloc plictisitor astfel icircncacirct o discuție ternă s-a trans-format icircntr-una animată despre pro-movarea culturii evreiești icircn SUA
Geni Brenda-Vexler a rememorat icircntacirclnirea cu regizorul Hausvater da-torită rolului Anne Frank pe care vor-bitoarea l-a interpretat pe scena TES Lucrul icircmpreună a marcat-o pozitiv și ca actriță și ca persoană
Martin Salamon l-a felicitat pe au-tor pentru activitatea literară bdquola fel de debordantă și prolifică precum cea de regizor Are un talent nemărginit foar-te aproape de ceea ce numim geniu Să atingi culmi ale performanței artis-tice icircn mai multe culturi icircn mai multe țări este foarte rarrdquo
Dr Aurel Vainer a afirmat bdquoL-am cunoscut pe Alexander Hausvater la teatru am fost de multe ori un specta-tor anonim Are un caracter impetuos năvalnic talentul lui iese la iveală icircn orice condiții Una dintre calitățile scri-sului său este mo-dernitatea
La icircnceputul lunii februarie Moha-mmad Mahmoud Al Khaja desemnat ambasador al EAU icircn Israel a depus jurămacircntul icircn fața premierului Moha-mmed bin Rashid Al Maktoum și a fost primit pentru prezentarea scrisorilor de acreditare de către președintele Is-raelului Reuven Rivlin Aceasta după ce icircn ianuarie Israelul și-a deschis ofi-cial ambasada la Abu Dhabi odată cu sosirea ambasadorului Eitan Naeh Ambasada EAU va fi la Tel Aviv
Cele două țări și-au normalizat relațiile după semnarea la Washin-gton a așa-numitelor Acorduri Abra-ham cu intermediere americană You-sef al Otaiba ambasadorul Emiratelor icircn SUA a salutat numirea lui Al Khaja și a declarat că acesta este un mare susținător al Acordurilor Abraham al schimburilor comerciale și investițiilor directe al păcii și stabilității regionale a relatat presa israeliană
La scurt timp după depunerea ju-rămacircntului noul ambasador al Emira-telor și-a inaugurat o pagină specială de Twitter unde a scris că bdquoeste icircn-cacircntatrdquo să-și poată lansa pagina ofici-ală icircn calitatea lui de prim ambasador al EAU icircn Israel bdquoAștept să icircntăresc relațiile dintre cetățenii din Emirate și din Israel prin promovarea păcii icircnțelegerii și prosperității popoarelor noastre și din icircntreaga regiune Mar-haba Bruchim Habaim și Welcomerdquo și-a icircncheiat el mesajul la care depu-tatul Michal Cotler-Wunsh i-a răspuns cu aceleași cuvinte icircn arabă ebraică și engleză bdquoAștept să ne icircntacirclnim și să stimulăm dezvoltarea relațiilor din-tre țările și popoarele noastrerdquo a adă-ugat deputatul
La Abu Dhabi se va construi un templu dedicat
celor trei religii avrahamiceIcircn 2022 EAU preconizează ridica-
rea unui templu pentru cele trei mari religii monoteiste din lume iudaismul creștinismul și islamismul Acesta se va numi bdquoCasa Familială Abrahamrdquo
Declarația a fost făcută de Moha-med Ahmed bin Sultan Al Jaber ambasadorul EAU icircn Rusia icircn ca-drul unui eveni-ment organizat la Muzeul Evreiesc și Centrul pentru Toleranță de la
Moscova Templul a precizat amba-sadorul va fi un loc pentru rugăciune dialog și educație icircn vederea realiză-rii unității credințelor
Cu toate că 75 la sută din populația Emiratelor este de rit musulman li-bertatea religioasă din țară a permis ridicarea de lăcașuri de cult creștine evreiești și pentru alte religii
Comunitățile evreiești din țările Consiliului de Cooperare
al Golfului au format o asociațieComunitățile evreiești din țările din
Golf ndash Bahrain Kuweit Oman Qatar Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite ndash au decis să-și unifice resur-sele formacircnd Asociația Comunităților Evreiești din Golf (ACEG) Chiar dacă fiecare comunitate este independen-tă ele au un obiectiv comun ndash de a sti-mula viața evreiască spre binele atacirct al rezidenților cacirct și al vizitatorilor
Grupul va acționa icircn comun sub icircndrumarea rabinului dr Elie Abadie din Dubai și a președintelui Ebrahim Dawood Nonoo din Bahrain Con-ducerea Asociației este compusă din membrii Comunităților din cele șase state din Golf care vor elabora icircmpre-ună proiecte vizacircnd sprijinirea vieții evreiești din ce icircn ce mai bogate din Golf Este icircn curs de finalizare Beth Din din Arabia pentru a soluționa pro-bleme legate de statutul personal moșteniri sau dispute de afaceri din regiune S-a creat acum și o Agenție de Certificare Arabă Cașer pentru a se impune aceleași standarde cașer icircn toate cele șase țări din Golf
bdquoȚările din Golf au sprijinit dez-voltarea vieții evreiești dar oda-tă cu stabilirea mai multor evrei și creșterea numărului de vizitatori tre-buie să ne gacircndim la necesitățile lor educaționale culturale spirituale și religioase prin elaborarea unor pro-grame și instituții care să servească acestor cerințe icircn creștererdquo a declarat rabinul Abadie bdquoAceasta poate fi rea-lizată prin punerea la un loc a resurse-lor noastrerdquo a afirmat la racircndul său Darwood Nonoo
EVA GALAMBOSCLAUDIA BOSOI
(Continuare icircn pag 20)
acordurile abraham dau roade
Primul ambasador al Emiratelor icircn Israel
Alexander Hausvater scriitorul
Potrivit unor cercetări recente ale istoricului Wally de Lang peste 100 de evrei din Olanda au fost trimiși la moarte de către naziști icircn anul 1941 cu un an icircnainte ca autoritățile ger-mane să icircnceapă deportările icircn masă spre camerele de gazare Victimele au fost capturate de pe străzile ca-pitalei Olandei icircn februarie 1941 icircn cadrul primelor raiduri naziste asupra evreilor din Europa de Vest și trimiși icircn lagărul de concentrare Mauthau-sen din Austria Wally de Lang spu-ne că 108 persoane au fost ucise icircn apropiere de localitatea Hartheim din Austria Oficial le-au fost atribuite ca-uze fictive de deces explică ea
Germania a invadat Olanda icircn luna mai 1940 și icircn următorii cinci ani mai mult de trei sferturi din populația evre-iască a fost ucisă Acțiunile de depor-tare icircn masă au icircnceput icircntre 22 și 23 februarie 1941 ca răzbunare pentru uciderea unui colaborator olandez nazist icircn timpul unei ciocniri violente bdquoAm crezut icircntotdeauna că primul tren cu prizonieri a plecat icircn iulie 1942 dar acești oameni fuseseră deja deportați la data de 27 februarie 1941 cu mult mai devremerdquo a declarat ea pentru BBC
Elementul de noutate constă icircn faptul că mulți dintre prizonieri au fost
uciși icircn camera de gazare de la Hart-heim Familiilor li s-au prezentat cau-ze false ale decesului și s-a presupus că bărbații au murit din cauza otrăvirii cu plumb icircn urma activităților miniere De Lang susține că au fost trimiși la Hartheim și uciși Pentru 108 dintre deținuți există dovezi că au fost uciși și incinerați la Hartheim spune ea dar cel mai probabil acestea nu sunt sin-gurele victime care și-au găsit astfel sfacircrșitul Ea a descoperit icircn arhivele germane că icircntre 1 și 6 septembrie 1941 cacircte 30 de prizonieri au fost icircnregistrați ca morți icircn fiecare zi La acea vreme toate decesele trebuiau icircnregistrate și istoricul este convins că oamenii au fost uciși icircncă de la so-sire cu săptămacircni icircnainte bdquoA fost un fel de laborator [pentru naziști] pentru a-și icircmbunătăți cunoștințele despre tot ceea ce am văzut la Auschwitz la o scară mult mai marerdquo susține Wally de Lang Icircn cadrul demersului său științific ea a identificat o serie de per-soane fotografiate icircn timpul detențiilor naziste din Amsterdam John Spel nepotul lui Aron Smeer unul dintre cei deportați a spus că ani de zile tot ceea ce avea era doar un nume iar acum grație descoperirilor lui De Lang cunoaște și chipul bunicului său
DAN DRUȚĂ
Peste 100 de evrei gazați icircn secret de naziști
16 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
Referirea este la disidența Uniunii Evreilor Romacircni aflată sub președinția lui Zelțer-Sărățeanu Evenimentul a avut loc icircn zilele de 27-28 ianuarie 1946 Congresul s-a bucurat de o largă publicitate Au parti-cipat și au rostit cuvacircntări ministrul Teohari Georgescu Constantin Doncea repre-zentant al FND Icircn numele Comisiei Aliate de Control a vorbit icircn idiș maiorul A Levy Relevante pentru orientarea Congresului și a organizației icircn general sunt cuvacircntă-rile rostite de președintele Sărățeanu și de avocatul D Rosenkranz secretar general precum și rezoluțiile adoptate Este semni-ficativ faptul că Zelțer-Sărățeanu vorbind despre fondatorii organizației și despre lup-ta dusă pentru emanciparea și dobacircndirea drepturilor pentru evrei nu pomenește nu-mele lui Filderman Icircn ceea ce-l privește pe Rosenkranz el l-a atacat pe cel mai impor-tant conducător al evreimii romacircne acuzacircn-du-l că refuză să colaboreze cu CDE că nu a luat atitudine față de regimul reacționar al lui Rădescu
Rezoluțiile Congresului s-au referit la icircncrederea organizației care trebuia acor-dată guvernului prezidat de dr Petru Gro-za Mulțumindu-i pentru icircnlăturarea discri-minărilor rasiale i s-a solicitat ca ultimele rămășițe ale regimului de prigoană să fie cacirct mai grabnic lichidate S-a hotăracirct sprijinirea străduințelor guvernului a forțelor democra-tice și progresiste contribuind astfel la opera de refacere și de consolidare democratică a țării De asemenea s-a hotăracirct ade-rarea UER la CDE Congresul a icircndemnat populația evreiască să participe la realizarea unității democra-tice evreiești pentru icircntărirea frontului unic al forțelor democratice chezășia libertății și securității tuturor cetățenilor țării Congre-sul și-a mai exprimat omagiul cuvenit Uni-unii Evreilor Romacircni din America ceracircndu-i să contribuie icircn continuare la ameliorarea situației evreilor romacircni la ridicarea presti-giului Romacircniei democratice O rezoluție re-flectă poziția organizației față de Palestina și precizează că bdquoUER susține cu simpatie străduințele constructive ale evreilor din Palestina și condamnă orice icircncercare de a icircnăbuși aceste strădanii prin măsuri restric-tive pe care le consideră profund nedrepte față de o națiune care s-a jertfit pe altarul marilor idealuri de dreptate și libertaterdquo
Icircn legătură cu dr Filderman Congresul a adoptat o rezoluție bdquoconstatacircnd că prin atitu-dinea sa de după 23 august 1944 dr Filder-man s-a abătut de la ideologia organizației și a nesocotit prevederile ei statutare primejduind astfel interesele populației evreiești din Romacircnia preconizacircnd izo-larea politică a evreilor romacircni și manifes-tacircnd icircn mod constant adeziunea la vechile concepții și metode politice care s-au dove-dit nefaste pentru evreii romacircni Refuzacircnd totodată sprijinirea forțelor democratice ale țării domnul dr Filderman s-a pus icircn afara cadrelor UER pe care n-o mai reprezintă și n-o mai poate angajardquo Prin rezoluție s-a stabilit sarcina UER de a contribui la demo-cratizarea comunităților a instituțiunilor de cult cultură și asistență socială Icircntreaga populație evreiască a fost icircndemnată să sprijine activitatea CDE să participe la re-alizarea programului respectivei organizații
Congresul a solicitat guvernului și diferi-telor instituții obștești să acorde neicircntacircrziat un sprijin eficace operei de refacere a vieții evreilor reveniți din refugiu și din deportare precum și a foștilor condamnați la muncă obligatorie Congresul și-a icircncheiat lucră-rile la 28 ianuarie 1946 Dintr-un comuni-cat semnat de Zelțer-Sărățeanu apărut icircn bdquoNeamul Evreiescrdquo din 4 martie aflăm că Filderman a protestat icircmpotriva excluderii lui de către Congres Icircn comunicat se ara-tă că la Congres au participat 109 delegați care au votat icircn unanimitate eliminarea lui Filderman
LYA BENJAMIN
E v r e i icirc n v i a ţ a p u b l i c ă
Congresul UER
Aparat de aer condiţionat care ucide virusurile şi germeniiCompania israeliană Tadiran a brevetat un apa-
rat de aer condiționat care poate ucide virusurile și alți germeni din aer Mai exact acest dispozitiv utilizea-ză peroxidul de hidrogen pentru a ucide 9999 din virusuri germeni și bacteriile din spațiile icircnchise fapt certificat icircntr-un laborator omologat de Agenţia pentru Medicamente din Statele Unite Prima tehnologie de acest tip bazată pe peroxid de hidrogen a fost instala-tă icircn seria sa de miniaparate de aer condiționat Sense Inverter disponibile icircn Israel
Mai multe companii globale de aparate de aer condiționat se află icircn negocieri cu Tadiran pentru a uti-liza tehnologia Air Care 02 Compania cu o experiență de 60 de ani a icircnceput cercetarea și dezvoltarea Air Care 02 icircn urmă cu trei ani cu mult icircnainte de debutul pandemiei de coronavirus icircnsă momentul lansării nu ar fi putut fi mai oportun decacirct icircn pre-zent Teh-nologia este e c o l o g i c ă subproduse-le derivate din amoniac și ozon fiind biodegradabile Mecanismul de autocurățare al produ-sului minimizează icircntreținerea necesară și asigură că praful nu icirci va afecta eficiența bdquoCercetările efectuate de Organizația Mondială a Sănătății au constatat că mediul icircn care locuim acasă este de cinci ori mai po-luat decacirct cel din aer liber ceea ce provoacă infecții icircn racircndul a milioane de oameni din icircntreaga lume Cu cacircțiva ani icircn urmă am decis să devenim lider icircn do-meniul tratării aerului și al obţinerii unei locuinţe pline de aer sănătosrdquo susţine CEO-ul companiei Tadiran Moshe Mamrud
produsese o furtună a citokinelor şi disfuncţionalităţi ale organelor Dr Dror Mevorach de la Centrul Medi-cal Hadasa unde a fost folosit medicamentul este de părere că acest tratament este cu atacirct mai important cu cacirct poate fi aplicat oricărui pacient indiferent de cacirct de gravă este starea lui Aceste tratamente susţin au-torităţile israeliene pot deveni o alternativă viabilă icircn cazul perpetuării unor mutaţii ale virusului pentru care vaccinul nu oferă imunitate
Icircn prezent peste 50 din populaţia Israelului a fost imunizată prin vaccinare icircnsă cercetările privind o po-sibilă schemă de tratament rămacircn o parte importantă icircn lupta icircmpotriva pandemiei
Importantă descoperire arheologică icircn domeniul Holocaustului
Arheologii au descoperit plăcuțele de identificare a patru cop ii uciși de naziști icircn lagărul de exter minare Sobibor din estul Po-loniei Yoram Haimi arheolog la Autoritatea Antichităților din Israel a precizat că fiecare plăcuță de identificare din metal este diferită și cel mai probabil a fost oferită co-piilor de către părinți icircnainte să fie separați icircn speranța că acestea icirci vor ajuta pe copii să revină acasă bdquoFiecare mic artefact descoperit scoate la iveală o poveste Este po-vestea comunității din care prove-
neau icircnainte să ajungă la Sobiborrdquo a adăugat Haimi care a făcut parte din echipa ce a desfășurat lucrările de excavare icircn Polonia și al cărui unchi a fost ucis icircn acest lagăr
Cercetările arheologilor au descoperit și camera de gaza-re a lagărului care acoperea o suprafață de 350 de metri pătrați și conținea opt icircncăperi Avacircnd icircn vedere dimensiunile bdquoputem spune că erau băgați cacircte 800 sau 900 de oameni icircn această cameră de gazare și pornind motorul puteai ucide icircn 10 minu-te 900 de oameni Este o fabrică pentru ucisrdquo a spus Haimi potrivit Live Science
Icircntre 2012 și 2014 arheologii au mai găsit alte trei plăcuțe icircn bdquozona de ucidererdquo a lagărului care conținea o cameră de gazare un crematoriu și o groapă comună
Fiecare plăcuță conține numele copilului data de naștere și orașul natal fapt ce i-a ajutat pe arheo-logi să afle mai multe despre viețile acestora Toți copiii au fost aduși din Amsterdam iar unii dintre cei
identificați mai recent au făcut parte dintr-o deportare icircn masă a aproape 1300 de copii cu vacircrste cuprinse icircntre 4 și 8 ani care au fost separați de părinții lor și trimiși la gazare imediat ce ajungeau la Sobibor
ŞTIINŢA
ŞI VIAŢA
D o u ă n o i m e d i c a m e n t e icirc ş i a r a t ă e f i c i e n ţ a icirc n t r a t a r e a C O V I D
Inovaţii icircn cercetarea din domeniul neurologiei
Cercetătorii de la Universitatea Ben-Gurion din Neghev au dezvoltat o nouă metodă pentru diagnos-ticarea rapidă a patologiei vaselor de sacircnge cerebra-le care ar putea conduce la boli neurodegenerative neurologice și psihiatrice au anunţat reprezentanţii instituţiei de icircnvăţămacircnt superior Această nouă abor-dare medicală se bazează pe analiza modelelor de activitate cerebrală Metoda a fost dezvoltată de prof dr Dan Milikovsky și prof dr Alon Friedman de la De-partamentele de Fiziologie și Biologie Celulară Științe Cognitive și Cerebrale ale Universității Ben-Gurion Constatările savanţilor israelieni arată că pacienții cu boala Alzheimer și alte afecțiuni ale creierului prezintă o activitate asemănătoare convulsiilor epileptice care poate fi detectată prin intermediul electroencefalogra-melor Această activitate anormală reflectă modificări patologice ale disfuncției vaselor de sacircnge ale creie-rului care contribuie conform studiilor recente la pa-togeneza diferitelor tulburări neurodegenerative și icircn cazul altor tulburări neuropsihiatrice Tehnologia a fost testată cu succes pe animale și zeci de pacienți și este acum validată pe baze de date mari cu icircnregistrări ale rezultatelor EEG a mii de pacienți bdquoAceastă nouă abordare pentru diagnosticarea afecțiunilor neurologi-ce bazată pe analiza modificărilor vaselor de sacircnge din creier poate fi valoroasă pentru depistarea preco-ce a bolii Alzheimer și a altor afecțiuni neurologice icircn stadiul icircn care tratamentul poate icircncetini progresia bo-liirdquo a afirmat Josh Peleg CEO al BGN Technologies companie a Universității Ben-Gurion din Neghev Grupaj realizat de DAN DRUŢĂ
O nouă speranţă pentru tratarea infecţiei cu SARS-CoV-2 vine din Israel Pacienţi trataţi cu două noi me-dicamente ndash EXO-CD24 şi Allocetra ndash au avut reacţii foarte bune Primul s-a dovedit extrem de eficient icircn a stopa furtuna de citokine icircn timp ce al doilea a reglat răspunsul imunitar pentru 19 dintre cei 21 de bolnavi de COVID-19 care au beneficiat de tratament
Centrul Medical Sourasky din Tel Aviv a oferit date despre acest nou tratament Potrivit reprezentanţilor instituţiei toţi cei 30 de pacienţi afectaţi de forme grave ale bolii care au beneficiat de tratament cu EXO-CD24 s-au vindecat 29 dintre ei s-au vindecat icircntr-un inter-val de două-trei zile iar cei mai mulţi au fost externaţi din spital după cinci zile Dr Shiran Shapira directorul laboratorului a precizat că tratamentul se administrea-ză prin inhalare şi ajunge direct la plămacircni fără a fi constatate alte efecte adverse
Icircn ceea ce priveşte Allocetra un medicament care reglează răspunsul imunitar el a fost administrat unui grup de 21 de pacienţi dintre care 19 au fost exter-naţi icircn cinci-şase zile Aceştia sufereau de comorbi-dităţi ndash obezitate şi boli cardiovasculare iar infecţia le
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 17
ca stat nemem-bru al ONU icircn
urma votului Adunării Generale Ca stat nemembru al ONU Palestina s-a icircnscris și icircn CPIrdquo Astfel bdquoCPI a spus că nu este de competența sa să de-cidă asupra statalității Palestinei ci acceptă calitatea de stat recunoscută de Adunarea Generală a ONUrdquo Aeyal Gross a mai spus că bdquoicircn cazul Pa-lestinei icircntrebarea este dacă un stat care nu a existat niciodată icircnainte de ocupare poate dobacircndi acest atribut icircn timp ce ar fi fost ocupatrdquo
Profesorul a amintit că la primirea Palestinei ca stat nemembru al ONU și al CPI singura țară membră care a protestat a fost Canada bdquoAcum poli-ticienii care nu au protestat atunci ar trebui arate că deși Adunarea Ge-nerală a acceptat Palestina ca stat nemembru al ONU aceasta nu este un statrdquo
Ca și Israelul SUA Rusia China India și Turcia nu sunt membre ale Curții Procurorul-șef al Israelului Avi-
chai Mandelblit a spus pentru Times of Israel că bdquolansarea anchetei icircmpo-triva Israelului subminează icircnsăși legi-timitatea Curțiirdquo dovedind că aceasta nu are independență politică Mandel-blit a mai precizat că oficialitățile juri-dice israeliene urmăresc evoluția ca-zului și că acestea sunt gata să aducă argumente icircmpotriva celor ridicate de procurorul-șef al CPI El a mai adău-gat că negarea jurisdicției Curții Pe-nale Internaționale asupra Israelului are o largă susținere internațională atacirct din partea guvernelor cacirct și a unor experți icircn drept pe care Benso-uda le-a ignorat De altfel ancheta se referă (icircn mod convenabil pentru pa-lestinieni) la evenimentele care s-au produs după 13 iunie 2014 deci CPI nu va investiga răpirea și uciderea de către teroriștii palestinieni a celor trei adolescenți israelieni Eyal Yifrach Gi-lad Shaer și Naftali Fraenkel
bdquoDeschiderea procesului este icircncă foarte departerdquo este de părere Aeyal Gross bdquoIcircn primul racircnd să nu uităm că se icircncheie mandatul actua-lului procuror-șef al CPI Nu știm ce priorități va avea cel care va ocupa această funcție
La icircnceperea anchetei se respec-tă principiul comple mentarității adică CPI nu poate lansa o investigație dacă statul respectiv a cercetat respectiva problemă Deci investigatorul va tre-bui să analizeze dacă cercetările care au fost făcute de Israel privind moartea unor civili palestinieni sunt considerate suficiente și dacă răspunsul va fi unul afirmativ nu va mai aborda această cauză Să ne amintim de exemplu că icircn cazul unor militari englezi acuzați de torturarea unor civili icircn Irak procu-rorul CPI a decis să nu mai continue investigația fiind mulțumit de cercetă-rile britanicilor Pe de altă parte folosi-rea forței de către Hamas inclusiv prin tirurile cu rachete trase asupra civililor nu a fost niciodată cercetată de liderii Hamas O astfel de investigație poate dura ani de zilerdquo
V-am prezen-tat cacircteva extra-
se din stenogramele ședințelor Con-siliului de Miniștri și ale Consiliului de Cabinet din perioada guvernării Ion Antonescu care se suprapune peste perioada Holocaustului din Romacircnia Sunt stenograme din documente pu-blice ale statului romacircn pe care le poate consulta oricine la Arhivele Sta-tului sau Arhivele Militare Naționale după caz
Rezultatul acestor ședințe rezulta-tul aces tor discuții s-a materializat icircn peste 300 000 de evrei din Romacircnia și nu numai care au fost executați la ordinul lui Ion Antonescu și al celor din jurul său
Dar mai mult decacirct atacirct aceste trei șe dințe din care am ales să vă pre-zint un fragment au și un alt numitor comun ndash un participant activ la aceste ședințe și anume Mircea Vulcănescu la momentul respectiv subsecretar de stat la Ministerul Finanțelor persoana care a fost responsabilă icircn mod direct după cum demonstrează chiar restul stenogramelor de jefuirea evreilor care erau deportați icircn Transnistria
Veți găsi dacă aveți curiozitatea icircn acele stenograme toate inter ven-țiile lui Mircea Vulcănescu pentru a operaționaliza la maximum posibil procedura de jefuire a acelor oameni care se icircndreptau spre moarte Nu este o opinie personală și nu este o opinie care să judece activitatea lui Mircea Vulcănescu icircn rest Este pur și simplu ceea ce scrie icircn stenogra-mele statului romacircn
Mircea Vulcănescu este criminal de război condamnat condamnat nu doar icircn perioada rsquo45-rsquo48 după război condamnarea lui ca criminal de război a fost reconfirmată icircn 2019 deci acum 2 ani de justiția Romacircniei democratice de după Revoluție și rămacircne așa cum va rămacircne și icircn continuare un crimi-nal de război de pe urma căruiahellip mai exact de pe urma deciziei căruia oame-nii au fost omoracircți Oameni nevinovați Și repet pentru cei care doresc toate aceste lucruri le găsiți icircn stenogramele Consiliului de Miniștri și ale Consiliului de Cabinet din acea perioadă
Aș vrea să vă mai icircmpărtășesc o scurtă foarte scurtă poveste
Iom Kipur este ziua cea mai sfacircn-tă a poporului evreu Tot acum peste 80 de ani reprezentanții Mișcării Le-gionare aflați la Cacircmpulung Moldove-nesc l-au scos din casa lui pe rabinul orașului l-au dezbrăcat și l-au icircnjugat la un car apoi l-au pus pe fiul său să conducă acel car prin oraș timp icircn care alți legionari i-au vandalizat casa au vandalizat sinagoga și i-au dat foc I-au
omoracirct icircn mod evident pe amacircndoiSunt doar cacircteva exemple din ac-
tele inimaginabile de violență inuma-nă și inutilă pe care le-au stacircrnit atacirct Guvernul Antonescu cacirct și Mișcarea Legionară
Nu aș fi vrut să menționez aces-te lucruri astăzi dacă nu aș fi văzut că aceste tentative de reabilitare a Mișcării Legionare de reabilitare a lui Ion Antonescu și a celor care i-au permis să facă tot ce a făcut ndash Mircea Vulcănescu fiind unul dintre ei Valeriu Gafencu fiind alt om și lista continuă ndash nu ar fi devenit din ce icircn ce mai publice
Nu aș fi intervenit dacă nu ar exis-ta și două proiecte de legi icircn prezent aflate la Senat care să dorească să reintroducă indemnizațiile oferite de statul romacircn pentru foștii legionari urmașii lor și urmașii criminalilor de război sau ai celor care au făcut par-te din organizațiile naziste Este o umilință icircngrozitoare la adresa victime-lor Holocaustului la adresa puținilor supraviețuitori ai Holo caustului care mai trăiesc icircn ziua de astăzi să vadă toate aceste lucruri la fel cum pot să vadă icircn centrul Bucureștiului o clădi-re pe care scrie bdquoMișcarea Legionarărdquo
Dar faptul că icircn plenul Senatului Romacircniei se icircncearcă rescrierea isto-riei faptul că un senator al Parlamen-tului Romacircniei icircl evocă cu patos ndash nu contest acest lucru ndash pe un om care este criminal de război condamnat de două ori pentru tot ceea ce a făcut este o rușine nu doar la adresa Par-lamentului Romacircniei ci și o rușine la adresa Romacircniei icircn sine
Este pentru prima dată cacircnd vor-besc la acest microfon deși de-a lungul anilor am venit de foarte multe ori icircn Se-nat Am apreciat icircntotdeauna colabora-rea impecabilă avută cu toate grupurile parlamentare pentru toate inițiativele pe care le-am introdus icircn Parlament indiferent dacă a fost vorba de spriji-nirea supraviețuitorilor Holocaustului indiferent dacă a fost vorba despre in-stituirea Muzeului Istoriei Evreilor și al Holo caustului din Romacircnia
Le mulțumesc din nou acelor co-legi ndash și celor care sunt icircncă membri și celor care nu mai sunt
Dar vreau să vă reamintesc că răspunderea față de istorie și față de acești oameni nu aparține doar comunităților evreiești nu aparține doar Guvernului Parlamentul este reprezentantul poporului romacircn și fiecare dintre dumneavoastră este responsabil de protejarea memoriei acestor oameni de protejarea lecțiilor care trebuie icircnvățate din ceea ce s-a icircntacircmplat atunci
Nu lăsați astfel de derapaje să de-
Austria strategie de combatere a antisemitismuluiRecent Guvernul austriac a elaborat o strategie com-
plexă de combatere a antisemitismului a relatat presa austriacă Proiectul a fost prezentat de Karoline Edtsta-dler ministrul federal pentru UE și pentru Constituție și de vicecancelarul Werner Kogler Au participat Oskar Deut-sch președintele Comunității Evreilor din Viena și Katha-rina von Schnurbein coordonatoare a Comisiei Europene icircn combaterea antisemitismului
Karoline Edtstadler a subliniat că pentru Guvernul aus-triac combaterea antisemitismului este o preocupare im-portantă deoarece bdquoAustria are o responsabilitate istorică mai ales legată de consecințele Holocaustului cel mai icircn-tunecos capitol din istoria noastrărdquo Amintind ultimele inci-dente antisemite din țară vorbitoarea a menționat bdquovalul de teorii conspiraționiste cu conținut antisemit prezent pe internet idei care pot ajunge din lumea virtuală icircn lumea realărdquo Referindu-se la strategia națională ea a arătat că cele 38 de măsuri cuprinse icircn ea din partea diferitelor mi-nistere vor fi un stimulent icircn combaterea antisemitismului și sprijinirea vieții evreiești
Vicecancelarul Werner Kogler a vorbit și el despre res-ponsabilitatea istorică a Austriei și obligația de a lua poziție
icircmpotriva antisemitismului bdquoTrebuie să protejăm siguranța evreilor din țara noastrărdquo a spus el Printre obiective-le strategiei se află protecția sinagogilor și intensificarea educației despre iudaism
Vorbind despre noua strategie a guvernului Oskar Deutsch a remarcat că bdquoevreii sunt primii afectați de discri-minarerdquo Astfel icircn 2019 s-au icircnregistrat 550 de incidente antisemite potrivit unui raport comun al Comunității Cul-turale Israelite din Viena și al Forumului icircmpotriva Antise-mitismului de două ori mai multe ca icircn urmă cu cinci ani
bdquoReizbucnirea incidentelor antisemite se manifestă sub mai multe forme principala metodă de atac icircndrep-tacircndu-se icircmpotriva proprietăților evreiești Intensificarea extremismului de dreapta icircn Austria și pe continent a fost fundamentală icircn provocarea acestor incidenterdquo subliniază raportul
bdquoAustria nu este o insulă Din păcate creșterea inci-dentelor antisemite poate fi urmărită peste tot icircn Europardquo a constatat Oskar Deutsch bdquoCombaterea antisemitismului nu este o sarcină numai pentru evrei ci și pentru icircntreaga societate icircn ansamblu Datele din 2019 arată că a sosit momentul icircn care trebuie să acționămrdquo (EG)
Silviu Vexler faptul că un senatorhellip(Urmare din pag 2)
(Urmare din pag 2)
vină reprezentative pentru Parlamen-tul Romacircniei
Vă mulțumesc mult (Aplauze)
Răspunsul senatorului Sorin Lavric
Mulțumesc doamnă președintăDragi colegiAm atacirctea de spus că nu știu cu
ce să icircncepIcircnțeleg că reacția domnului de-
putat Vexler a fost pricinuită de cele două declarații politice pe care le-am ținut aici icircn plenul Senatului icircn privința lui Valeriu Gafencu și a lui Mircea Vulcănescu Pe amacircndoi i-am elogiat pentru că icirci consider niște fi-guri emblematice ale culturii noastre figuri care au fost ținute sub obrocul comunist atacircția ani Nu voi icircnceta icircn continuare să vorbesc cu venerație despre martiri despre eroi și despre acei deținuți politici a căror singură vină este că s-au opus comunismului
Icircmi vine să-l icircntreb pe domnul Vexler nu vă supărați cine a adus co-munismul icircn Romacircnia Icircmi răspundeți dumneavoastră sau vă spun eu
Dacă aveți acribia datelor crono-logice și povestiți de acele represalii suferite de evrei icircn timpul regimului lui Antonescu de ce nu vorbiți de acel atentat cu bombă din Senatul Ro-macircniei făcut de un comando de trei evrei Cacircnd 8 august 1920 Păi pe 8 august 1920 nu era picior de legio-nar icircn țara asta Dumneavoastră aveți o obsesie cu legionarii și dacă cineva
vorbește frumos despre Gafencu sau despre Vulcănescu recurgeți la același tertip atacirct de facil și anume al stigma-tizării fascist legionar și așa mai de-parte Iertați-mă nimeni nu vă mai ia icircn serios
Nu mă dezic o iotă de cuvintele pe care le-am spus despre Vulcănescu sau despre Gafencu și voi continua să-i omagiez mai departe
Nu uitați că elogiul meu l-am făcut icircn cursul unei declarații politice iar dumneavoastră icircn calitate de depu-tat știți că senatorul nu trebuie să dea socoteală pentru declarațiile lui politi-ce Nimeni nu poate trage la răspun-dere Și atunci de ce dumneavoastră deputat veniți icircn Senatul Romacircniei și mă trageți pe mine de urechi că vor-besc despre Vulcănescu Nimeni nu o face nici președintele statului romacircn nici doamna președintă a Senatului ni-meni Veniți dumneavoastră să o faceți Aici e Romacircnia aici nu e Facircșia Gaza
Trebuie să modificați Constituția dacă vreți ca senatorul să fie tras la răs-pundere pentru declarațiile lui politice Altminteri vă icircncredințez că admones-tarea dumneavoastră nu doar că nu are darul de a mă intimida dimpotrivă icircmi dovedește că sunt pe drumul cel bun
Cam atacirct am avut de spus Voi continua la fiecare declarație politică să evoc o figură istorică legendară care a fost victima regimului comunist
Și icircncă o dată vă icircntreb cine a adus comunismul icircn Romacircnia
Mulțumesc (Aplauze)
Curtea Penală Internațională acuzată că icircncalcă principiul independențeihellip
18 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
Icircntr-o ediție a emisiunii bdquoJocuri de cuvinterdquo produsă de asociația catolică Signis Romacircnia și realizată de Ștefan Colceriu cercetător la Institutul de lingvistică bdquoIorgu Iordan ndash Al Rosettirdquo a fost invitată Francisca Băltăceanu emi-nent filolog clasic teolog și ebraist prof univ dr la Univer-sitatea din București
Moderatorul i-a propus interlocutoarei o evocare a oa-menilor care au format-o bdquoDespre părinți spuneam că nu vorbesc pentru că e prea subtilă relațiardquo Dar a vorbit des-pre relația cu monseniorul Vladimir Ghika și cu tacircnărul preot catolic Anton Demeter care icirci ducea pe tineri bdquoicircn ex-cursii creacircnd icircntre noi o atmosferă de prietenie colegiali-tate pace bucurierdquo
Despre profesorii care au influențat-o ca filolog ea a povestit bdquoAm dat la Limbi clasice unde am descoperit o lume minunată a profesorilor Să-i pomenesc pe cacircțiva Petru Creția ndash racircdeam pe urmă spuneam că lumea se icircm-parte icircn două cei care au făcut verbul grec cu Petru Creția și ceilalți adică avea o minte clară și un fel de a preda icircncacirct ne-a limpezit totulrdquo
Cicerone Poghirc bdquoera un om extraordinar filolog și mai ales indo-europenist Gramatica comparată a limbii grecești latine și indo-europene a fost pentru noi un text de vrajă nemaipomenit pentru că icircl făcuserăm cu el Ne-a predat și albaneză lituaniană niște cursuri imposibile pe care le făcea sacircmbăta după-amiaza ne adunam de la toa-te facultățile căci crea icircn jurul lui o atmosferă de farmecrdquo
Profesorul Mihai Nichita de istoria literaturii latine bdquose uita cracircncen icircn foi nu ridica ochii nu citea ci icircți spunea atacirct de dens icircncacirct te străduiai să iei notițe cuvacircnt cu cu-vacircnt și tot mai trebuia să torni un pic de apă ca să-ți dai seama ce a spus Ne icircnvăța să gacircndim și să scriemrdquo
bdquoUn alt fel de profesor era Iancu Fischer ndash de literatură latină istoria limbii latine și istoria limbii grecești ndash de o mare claritate icircn predare Ne plăcea de el că ne lăsa pa-uzele mai lungi pentru că avea timp să spună tot ce era esențial și cu libertate de prezentare Icircn același timp ne ducea la muzee și ne arăta ce-i de văzut acolo la concerte
ne icircnvăța să ascultăm muzică Avea o delicatețe icircn felul de a se purta cu fiecare dintre noi care mi-a rămas icircn sufletrdquo
bdquoCu totul altfel era doamna Lucia Wald Icircmi spuneau cei cu dosarul prost care puteau să fie prigoniți că niciodată nu le-a dat note mai mici pe considerente politice Preda foarte dens foarte mult Nu aveam manuale și atunci ne era util tot ce ne spunea Noi studenții i-am rugat pe ea și pe profesorul Fischer ndash fiind evrei ne-am gacircndit că nu o să se lege nimeni de ei ndash să facem un seminar despre sfacircn-tul Augustin Seminarul cu domnul Fischer a fost absolut fermecător ne-am icircmprietenit cu sfacircntul citindu-i Confesi-unile Și doamna Wald s-a specializat icircn opera lui tot de gura noastrărdquo
Alexandru Graur era bdquoun foarte mare lingvist specia-list icircn gramatică comparată indo-europeană Cacircnd a murit profesorul Poghirc mi-a zis laquoA murit ultimul om care le știa pe toateraquo Și avea o generozitate și un fel de a vorbi cu noi Cacircnd am susținut teza de doctorat (ca profesor coor-donator) a venit cu nu știu cacirctă vreme icircnainte de frică să nu icircntacircrzie Mă intimida prin bunătatea lui avea o măreție involuntară Icircți dădea cărți icircți dădea idei icircți dădea oricerdquo
Profesorul Alexandru Niculescu un mare romanist pe care icircl cunoștea foarte puțin a ajutat-o atunci cacircnd ea asistent universitar fiind a fost anchetată de Securita-te pentru că spre a le preda studenților o limbă moartă precum armeana veche citise cu ei din Noul Testament bdquoAlexandru Niculescu era secretar de partid dar icircși folosea funcția pentru a face bine M-a icircnvățat ce să răspund icircn fața Senatului Universității și am fost lăsată icircn pacerdquo
CLAUDIA BOSOI
Francisca Băltăceanu despre profesorii săi
2Day ambassador 2021
Conferința Internațională de diplomație și afaceri globale pentru liceeni
Nicolae Cajal ndash 17 ani de la deces
7 martie 2004 a fost o zi plină de tristețe pentru evreii din Romacircnia dar nu numai pentru ei ci și pentru lumea științifică și societatea civilă din țară Icircn acea zi au pierdut o mare persona-litate pe acad prof dr Nicolae Ca-jal un mare specialist icircn virusologie președintele Federației Comunităților Evreiești respectat icircn țară și icircn stră-inătate deopotrivă Specialiștii cu-nosc bine va-loarea activității sale științifice reamintită anual prin sesiunile or-ganizate de Aca-demia Romacircnă Institutul de Vi-rusologie de alte foruri la inițiativa fiicei sale Irina Cajal Marin Dar me-ritele lui nu s-au limitat doar la atacirct ci au icircmbrățișat domenii dintre cele mai diverse
A fost timp de un deceniu preșe-dintele FCER și această perioadă poate fi calificată pe drept cuvacircnt ca o icircnnoire un reviriment al vieții evreiești din Romacircnia Ca și numele predece-sorului său rabinul Moses Rosen numele profesorului Cajal a atras icircn activitatea comunității personalități binecunoscute din lumea evreiască și nu numai A avut prieteni pretutin-deni fapt evident și atunci cacircnd se organiza acea faimoasă bdquocasă des-chisărdquo de ziua lui de naștere sau de ziua onomastică atunci oricine dorea putea să-l felicite fără vreo invitație formală Și casa lui era icircntotdeauna plină ndash evrei romacircni persoane venite din străinătate și bineicircnțeles fami-lia Era un prieten devotat gata să icircntindă o macircnă de ajutor celor care aveau nevoie Prof Cajal considera că aceasta este o mițva care trebuie icircndeplinită icircn orice condiții
Icircn afara faptului că era un bun evreu că se macircndrea că aparține acestei etnii care a dat Romacircniei (și lumii) atacirctea valori că ținea la Statul Israel ca la o a doua patrie profesorul Cajal era un patriot un bun romacircn El nu a pregetat să-și folosească influența relațiile ndash care se icircntindeau pe cel puțin trei continente ndash ca să susțină Romacircnia Demersurile lui au contribuit la acceptarea țării noastre icircn diferitele organisme internaționale după 1989
Combaterea antisemitismului a fost una dintre principalele lui preo-cupări Teza lui realsemitismul s-a bazat pe importanța cunoașterii reci-proce dintre evrei și romacircni sau ex-trapolacircnd icircntre evrei și populația ma-joritară a țării icircn care trăiesc evreii O idee plină de umanism atacirct de carac-teristică acestui om care a și aplicat-o icircntreaga lui viață și pe care noi cei de astăzi trebuie să o păstrăm vie
Să icirci fie amintirea binecuvacircntată (EG)
Conferința Internațională de Diplomație și Afaceri Globale - 2DAY AMBASSADOR organizată de Cen-trul Educațional Laude-Reut a ajuns anul acesta la cea de a X-a ediție desfășurată icircn două sesiuni online icircn lunile februarie și martie 2021 La prima sesiune care a avut loc pe 9 fe-bruarie au participat 270 de elevi de 14 -17 ani de la 31 de licee publice și private din București Sibiu Craiova Iași și Israel
Elevii au asistat la prezentări și dezbateri susținute de membri ai cor-pului diplomatic intelectuali și uni-versitari de prestigiu Moderator și coordonator al evenimentului a fost ES Adrian Cioroianu fost ambasa-dor al Romacircniei la UNESCO istoric și profesor universitar membru al La-ude-Reut Board of Trustees și men-tor de diplomație Laude-Reut El le-a prezentat elevilor istoria diplomației pornind din cele mai vechi timpuri cu personalități care au făcut faimoasă această nobilă profesie Daniela Gicirct-man secretar de Stat la MAE pentru afaceri interinstituționale a vorbit des-pre asistenţa pentru dezvoltare pe componenta educaţională şi cultura-lă oferită de Ministerul Afacerilor Ex-terne icircn scenariul diplomației hibride Eyal Ram director icircn cadrul Ministe-
rului Educației din Isra-el a subliniat eforturile depuse de Ministerul Educației din Israel de a integra Diaspora și de a păstra legăturile prin educație menționacircnd resursele profesionale și emoționale la care profesorii au recurs icircn această perioadă de școală online prin in-ventivitate și originali-tateElevii au pus icircntrebări
și au inte rac ționat cu invitații care le-au icircmpăr tășit din cunoștințele și expe-riența lor Astfel David Saranga am-basadorul Statului Israel icircn Romacircnia care este și mentor de diplomație la școala Laude-Reut a ținut expunerea bdquoProcesul de pace icircn Orientul Mijlociu prin acorduri multilaterale precum Acordurile Abraham și normalizarea relațiilor dintre Israel și Marocrdquo
Prof univ dr Adrian Streinu-Cer-cel a vorbit despre bdquoCriza sanitară și de securitate generată de pandemia COVID-19rdquo
bdquoImpactul Brexit asupra educației și schimburilor academicerdquo a fost abor-dat de Dan Mihalache fost ambasa-dor icircn Marea Britanie și actualmente ambasador icircn Cipru Jonathan Davis director al Raphael Recanati Inter-national School ndash Lauder School for Government Strategy and Diplomacy (Israel) s-a referit la bdquoModalitățile de creare a unui mediu academic sigur icircn timp de pandemie - modelul IDC Herzliya Israelldquo Icircn plus o serie de ambasadori romacircni au vorbit despre activitatea diplomatică icircn condiții de pandemie
Tova Ben Nun-Cherbis președinte fondator Laude-Reut i-a icircncurajat pe elevi să fie curioși icircncrezători și
activi și a anunțat concursul de public speaking pe teme diplomatice la care sunt invitate școlile incluse icircn proiect alături de elevii Laude-Reut
Icircn cadrul celei de a doua părți a sesiunii la 10 martie au fost premiați cacircștigătorii concursului de public speaking desfășurat online pe 1 mar-tie 2021 la care elevii bucureșteni alături de cei din Craiova Iași Sibiu și Israel au răspuns cu entuziasm provocării lansate de Complexul Educațional Laude-Reut de a juca ro-lul de ambasadori ai diverselor țări
Iată lista cacircștigătorilorPentru gimnaziuMaria Belceanu clasa a VIII-a
Școala Gimnazială Cezar Bolliac București ndash locul 3 icircn poziția de amba-sador al Greciei Teodora Maria Cio-banu clasa a VIII-a Școala Gimnazi-ală Federico Garcia Lorca București ndash locul 2 ndash Spania Maria Kehayian clasa a VIII-a Complexul Educațional Laude-Reut București locul 1 ndash Israel
Pentru liceuTheia Hartenis clasa a XI-a
Complexul Educațional Laude-Reut București locul 3 icircn poziția de am-basador al Franței Romana Trușcă clasa a X-a Complexul Educațional Laude-Reut București locul 2 ndash Ru-sia Dara Nițu clasa a X-a Comple-xul Educațional Laude-Reut locul 1 ndash Statele Unite
Premianții au retrăit emoțiile con-cursului la momentul prezentării discursurilor lor icircn fața diplomaților Romacircniei și Israelului membri ai Laude-Reut Board of Trustees am-basadorii Emil Hurezeanu Luca Ni-culescu Adrian Cioroianu Luminița Odobescu Sorin-Dan Mihalache Lazăr Comănescu David Saranga Tamar Samash Avi Millo precum și pentru prima dată Bogdan Măniloiu ambasadorul Romacircniei icircn Canada
Sesiunea finală 2Day Ambassador 2021 a fost moderată din Israel de Jonathan Davis director al Raphael Recanati International School ndash Lau-der School for Government Strategy and Diplomacy (Israel) icircn calitate de prieten și mentor Laude-Reut
Cacircștigătorii concursului de public speaking 2Day Ambassador 2021 au primit medalii și cartea 186 de trepte mărturia lui Alexandru Marton evreu de origine romacircnă supraviețuitor al lagărului de concentrare de la Mau-thausen
CRISTINA MARIN
Cacircștigătorii concursului de public speaking
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 19
Aici icircn Israel trăim vremuri pe cacirct de interesante pe atacirct de presante Pe de o parte multiplele semne de icircntrebare legate de viitoarele relații cu noul președinte american (după povestea de dragoste cu ultimul) Pe de altă parte Covid-19 o pan-demie care nu pare a avea de gacircnd să-și ia desaga la spinare și să dis-pară
Uneori mă icircntreb cum rezistăm cum reușim să ne ocupăm de toate cele de mai sus dar icircn același timp neuitacircnd de pericolul securității naționale și personale (Iranul Ha-masul Hezbollah) Cum reușim să ținem pasul cu toate aceste mari și deloc mărunte probleme
Iată cel puțin parțial răspunsulPovestea e relativ nouă și bine
cunoscută Grație eforturilor de-puse de fosta Administrație ame-ricană patru state arabe Uniu-nea Emiratelor Arabe Bahrein-ul Marocul și Sudanul au hotăracirct să recunoască Israelul și să accep-te relații diplomatice cu statul care pacircnă deunăzi era ostracizat
Senzația pe care au provocat-o imediat articolele și comentariile era că bdquomireasardquo (adică Israelul) era mult mai mulțumită și chiar mai fericită de bdquomariajrdquo decacirct cei patru bdquomirirdquo Icircn marea majoritate a repor-tajelor din Abu Dhabi sau Bahrein se vorbea de intensele pregătiri pe care le fac cei icircn cauză pentru a primi turiștii israelieni dornici să viziteze cea mai icircnaltă clădire din lume Pacircnă aici nimic nou Dar iată o poveste care denotă superficiali-tatea celor care au scris și au vor-bit nu prea frumos despre luna de miere israelo-arabă
Povestea (preluată dintr-un arti-col semnat de binecunoscutul Ben Caspit) icircncepe așa pe icircntregul ma-pamond cresc aproximativ 4 mili-arde de palmieri din care 150 de milioane sunt curmali O treime din toți curmalii existenți icircn lume se află icircn Dubai
Fiecare din curmalii ăștia pro-duce anual icircntre 80-120 kg fructe dulci Ei bine acești curmali au o bdquomicărdquo problemă Ea e reprezentată de un gacircndac foarte vorace care odată pătruns icircn tulpina copacu-lui nu se lasă pacircnă nu-l termină Respectivul gacircndac penetrează scoarța tulpinei icircși depune ouăle care foarte rapid se transformă icircn viermi a căror hrană se află la icircn-demacircnă tulpina curmalului Icircn scurt timp se poate semna actul de de-ces al copacului
Icircncercările de a rezolva proble-ma prin icircmprăștirea de insecticide nu numai că oferă doar o soluție parțială dar din punct de vedere ecologic e vorba de o adevărată catastrofă nemaivorbind de restul de culturi agricole care suferă de pe urma contactului cu otrava des-tinată viermilor
Dar icircnainte de toate o icircntre-bare al cărei răspuns a icircncetat de mult a mai fi un secret militar care este icircn Israel arma cu cei mai mulți soldați și ofițeri Infanteria Tancurile Aviația militară Nici-decum Răspunsul e serviciul de contrainformații reprezentat de celebra Unitate 8200 Mulți (foarte mulți) dintre cei care s-au perin-dat prin acea unitate au devenit cu timpul specialiști icircn high-tech unii fiind primiți cu brațele deschise icircn diversele companii startup sau au icircndrăznit să-și deschidă propriul lor
business bazați pe cele icircnvățate și efectuate bdquoacolordquo
Și iată că un tacircnăr israelian a creat o companie care produce senzori de icircnaltă calitate
Și uite așa tipul din poveste a au-zit de problemele celor din Dubai cu gacircndacii viermii și curmalii A auzit și cum și icircn Israel sunt de ajuns de mulți curmali a icircncercat o metodă de a rezolva problema A introdus icircn tul-pina curmalului senzori suficient de sensibili care detectează din primul moment acțiunea de roadere a interi-orului tulpinei de către viermișorii cu pricina Icircn acel moment o luminiță se aprinde pe tabloul de comandă al terenului cu pomi fructiferi ceea ce e urmat imediat de un tratament chimic direcționat numai pe pomul afectat cu rezultate dintre cele mai bune Icircn urmă cu numai cacircteva săp-tămacircni proprietarul respectivei com-panii israeliene a fost primit icircn Du-bai cu surle și tracircmbițe covor roșu și alai de onoare și afacerea a fost icircncheiată pe loc
Pe aici pe la mine există mulți sceptici care privesc icircnchegarea relațiilor diplomatice cu cele patru țări amintite ca pe un eveniment (aproape) lipsit de importanță Cei care caută noduri icircn papură le vor găsi cu prisosință Dar fără nicio discuție povestea de mai sus re-prezintă un model extrem de inte-resant de cooperare cu beneficii bilaterale
Icircn mod normal acesta e doar icircn-ceputul Continuarea se cere a fi de mare succes
Cu cacircteva bdquomici și mărunterdquo ob-stacole cum ar fi atitudinea Iranului presiunea palestinienilor protestele unei bune părți din lumea arabă etc care nu vor disecate icircn racircndu-rile de față Las această sarcină pe seama specialiștilor icircn chestiune
Prof dr GABRIEL M GURMANOmer Israel
gurmanbguacil
Revanșa lui Sebastian
Uneori criticii și istoricii noștri literari sunt greu de icircnțeles dar nu neapărat fiindcă au un limbaj bdquotehnicrdquo de specialitate filolo-gică ci pentru că emit judecăți de valoare care nu li se potrivesc operelor evaluate E și cazul lui I Negoițescu sau Al Piru bdquoju-decacircndrdquo teatrul lui Mihail Sebastian bdquoEroii acestui teatrurdquo scria Negoițescu icircn 1966 bdquonu depășesc viziunea ușor convențională a unui repertoriu anual mai ridicatrdquo Sebastian făcacircnd un bdquoteatru mediu mulțumitorrdquo Pen-tru Al Piru același Sebastian este un bdquoco-mediograf agreabil inteligent dar lipsit de adacircncimerdquo iar Jocul de-a vacanța o bdquoușoară improvizațierdquo What
Dacircnd timpul icircnapoi scriitorul n-a avut mai mult noroc nici cu monu-mentala Istorie a lui Că-linescu din 1941 Dim-potrivă După ce pole-mizaseră criticul nu s-a putut abține să se bdquorăz-bunerdquo pe scriitorul ana-lizat folosind calificative mai mult decacirct discuta-bile și icircncadracircndu-lhellip rasial pe autor Icircn loc să-i analizeze cărțile cu obiectivitate și să le critice cu argumente es-tetice Călinescu susținea că Sebastian nu-și putea bdquoicircngădui decacirct o singură experiență aceea a rasei salerdquo și de aceea se bdquorefugiardquo icircn analiză Dintr-un alt alineat aflăm că bdquopa-teticul dovedește sensibilitatea exagerată a evreului plăcerea de a se simți victimă inca-pacitatea lui congenitală de a concepe lupta cu toate riscurile eirdquo Icircn 1941 anul cacircnd erau publicate asemenea enormități și aberații rasiste Europa era icircn plin Holocaust iar icircn ianuarie icircn pogromul din timpul rebeliunii le-gionare compatrioți ai lui G Călinescu de etnie evreiască fuseseră omoracircți și atacircrnați icircn cacircrlige la abator Plutind senin pe deasu-pra acestor monstruozități criticul icircși scria capitolul despre Sebastian din Istorie cu o bdquoargumentațierdquo din care tocmai argumente-le lipsesc și pe un ton rezolut precum aici bdquoEstetica sa nu e decacirct aceea tipică la criticii evrei și anume iubireardquo
Ultimul nume pacircnă acum pe lista de-tractorilor cu ștaif ai lui Sebastian este cel al Martei Petreu o cercetătoare serioasă cuprinsă icircnsă inexplicabil de un fel de aver-siune icircmpotriva obiectului său de studiu Pe lacircngă teza falsă conform căreia Sebastian ar fi fost un extremist de dreapta (astfel că Cioran Eliade și ceilalți bdquonu făceau decacirct să icirci calce mai apăsat pe urmerdquo) se găsesc icircn cartea intitulată aiuritor Diavolul şi uce-nicul său Nae Ionescu ndash Mihail Sebastian exprimări inadecvate pentru un studiu aca-demic Lectorul află de la Marta Petreu că Sebastian bdquoa țacircșnit icircn brațele lui Nae cu cel dintacirci pretextrdquo că bdquoi-a dat tacircrcoale lui Eliade făcacircndu-i curte și căutacircndu-i prieteniardquo că e bdquopapagalul de presărdquo al lui Nae Ionescu bdquobate cacircmpiirdquo și bdquoicircşi ascunde icircnşelătoriardquo Cacircnd ajungem icircn lectură la formularea bdquomacircracircielile și scacircncetele lui Sebastian din Jurnalrdquo ne icircntrebăm totuși ce fel de lectură este aceea icircn care impresionantul ndash pentru aproape oricine ndash Jurnal al lui Sebastian să fie redus la niște macircracircieli și scacircncete
Eu cred icircn dreptul fiecărui comentator de a formula o opinie dar mai cred că acest drept vine icircmpreună cu o obligație profesio-nală și morală aceea de a citi cu obiectivi-tate fără părtinire fără tendențiozitate sine ira et studio opera unui scriitor
Revanșa nedreptățitului Sebastian con-stă icircn actualitatea operei lui și icircn vitalitatea dovedită de aceasta la icircntacirclnirea cu noile generații de cititori și spectatori Nu știu cacircți mai deschid astăzi o carte de Al Piru sau una de I Negoițescu dar cei care citesc și recitesc cărțile lui Sebastian sunt mulți
DANIEL CRISTEA-ENACHE
Profil de scriitorNu aduce anul ce aduce ceasul
Un film pe care-i musai să-l vedețiLuna aceasta s-a icircmplinit un an de cacircnd Organizația
Mondială a Sănătății a declarat oficial pandemia de Co-vid-19 Un an lung care a adus schimbări icircn modul nos-tru de a trăi și de a interacționa Celor mai mulți dintre noi ne-au lipsit mersul la concerte la teatru la cinema Și pentru că pandemia pare să mai stea o vreme cu noi iar umorul e unul dintre puținele remedii pentru a depăși această perioadă grea aș vrea să vă recomand o mi-niserie pe Netflix care sunt convins că o să vă placă
De curacircnd am văzut Pretend Itrsquos a City un soi de dialog icircntre Martin Scorsese și Fran Lebowitz Și e ceva electrizant la scriitoarea aceasta de 70 de ani cu păreri ferme despre aproape orice mediu artistic politică sport tehnologie călătorii nimeni și nimic nu scapă ochiului ei vigilent Fran Lebowitz spune tot ce evită ceilalți să spună dar o face cu foarte mult umor
Icircn copilăria pe care și-a petrecut-o icircn Morristown New Jersey Fran Lebowitz a cacircntat o vreme la violon-cel icircn orchestra școlii Dar și-a dat repede seama că oricacirct de mult ar exersa nu va ajunge vreodată să facă performanță bdquoCacircnd eram cu orchestra nu auzeai cacirct de prost cacircntam Știam icircnsă ce e talentul fiindcă eram conștientă de cacirct de mult icircmi lipsea icircn cazul ăstardquo a povestit scriitoarea Mărturisește că idolul ei a fost mulți ani Leonard Bernstein bdquoAvea o emisiune cacircnd eram copil numită Young Peoplersquos concerts și așteptam fie-care duminică să-l văd Icircl adoram Leonard Bernstein explica și arăta exact cum icircși imaginează un copil că arată un dirijor Și asta a ajutatrdquo povestește Fran Le-bowitz icircn acest serial
A fost exmatriculată din şcoală pentru că citea foar-te mult icircn timpul orelor și icircși neglija temele iar notele erau din ce icircn ce mai slabe Dar și-a luat cu brio testele la sfacircrșitul liceului iar la 18 ani s-a mutat icircn New York Aici a fost pentru o vreme femeie de serviciu șofer de taxi și a vacircndut spațiu publicitar
Icircn tinerețe povestește Fran Lebowitz frecventa cluburile de jazz Crede că i-a văzut pe viu pe toți ma-rii muzicieni de jazz dar preferatul ei rămacircne Charles
Mingus Avea 19 ani cacircnd s-au cunoscut și lucra la zi-arul fondat de Susan Graham Ungaro cea de-a patra soție a muzicianului Charles Mingus avea un tempera-ment vulcanic icircși amintește Fran Era arogant nu prea icirci plăcea să stea de vorbă și detesta majoritatea oame-nilor Duke Ellington a fost singura persoană pe care a respectat-o cu adevărat Icircn tinerețe Charles Mingus a cacircntat icircn trupa lui Ellington A fost concediat dar cu toate acestea pentru Mingus Duke Ellington a fost cel mai mare muzician
Prin anii rsquo70 a icircnceput să scrie pentru revista Inter-view fondată de Andy Warhol Warhol a fost cel care a definit conceptul de Pop Culture iar icircn casa lui care icirci servea și ca atelier icirci găseai frecvent la cacircte o pe-trecere pe Lou Reed sau David Bowie icircntre mulți alți artiști celebri
Cacircnd şi-a publicat prima carte un volum de eseuri despre societatea americană bdquoMetropolitan Liferdquo Fran Lebowitz avea 27 de ani A scris puţin dar extraordinar de bine Icircn toată cariera a publicat doar trei cărţi Me-tropolitan Life Social Studies şi Mr Chas and Lisa Sue Meet the Pandas (carte pentru copii) publicată icircn 1994
Din dialogul acesta pe care icircl poartă cu Martin Scor-sese mai aflăm despre Fran Lebowitz că se consideră una dintre puţinele persoane din New York care icircncă mai au bdquoexperienţa străziirdquo Asta deoarece nu are te-lefon mobil și nici laptop Este mult mai interesată să cumpere cărți (după ultimele estimări deține cam 12 mii de volume) Și icircn aceste condiții reușește să fie foarte bine informată Fran pare că icirci știe pe toți oamenii importanți din oraș iar toată lumea pare să o cunoască
Pretend Itrsquos a City este de fapt un serial de cacircteva episoade realizat de Martin Scorsese care ne prezin-tă o femeie introvertită dar foarte populară inteligentă și plină de umor care spune o poveste captivantă des-pre New York așa cum era icircn anii rsquo60-rsquo70 dar și despre societatea de astăzi despre tehnologie sport muzică literatură și icircncă multe altele
GEORGE GIcircLEA
Icircnsemnări de la fața locului
20 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
Icircn ziua de 9 martie a ES David Saranga ambasadorul Israelului icircn Romacircnia a vizitat mai multe obiective evreiești din Cluj Programul a icircnce-put la șantierul Complexului Comuni-tar Evreiesc (JCC) unde oaspetele a fost icircntacircmpinat de Robert Schwartz președintele CE Cluj Dorel Ornescu secretar Andrea Ghiță și Andrei Klein membrii icircn comitetul de conducere Andrei Zador și Rabbi Dov ber Orgad de la Habad Cluj- Napoca
A fost vizitat Templul Memorial al Deportaților Evrei (fosta sinagogă ne-ologă) a cărui reabilitare a icircnceput icircn toamna anului 2018 S-au rememorat secvențe din istoria Templului (dis-trugerea icircn bombardamentul din 2 iunie 1944 și reconstrucția din teme-lii icircn anul 1947) Ambasadorul a so-sit tocmai cacircnd se icircncheia curățenia generală de după şantier Se preco-nizează icircn prima fază reluarea cacirct mai grabnică a serviciilor divine pen-tru desfășurarea cărora există condiții optime de distanțare
Intenția conducerii comunității este ca festivitatea oficială de reinaugura-re să fie amacircnată pacircnă cacircnd condițiile epidemiologice o vor permite La bal-conul Templului accesibil acum și cu un ascensor exterior s-au creat spații expoziționale pentru o colecție muzeală avacircnd ca principal obiectiv contribuția populației evreiești la dez-voltarea economică culturalăsocială a orașului Cluj
La clădirea reabilitată a viitorului Centru Cultural Evreiesc următorul obiectiv vizitat lucrările de construcții s-au icircncheiat Aici pot fi găzduite ma-nifestări culturale și stracircngerea legă-turilor dintre Ambasada Statului Israel - Departamentul de Diplomație Publi-că și JCC Cluj vor promova cultura și civilizația israeliene prin proiecții de filme spectacole concerte expoziții lansări de carte etc
Biblioteca Centrului icircn curs de organizare va beneficia de valoroa-se donații (volume și documente) ale cunoscuților autori din dome-niul Holocaustului din Transilvania și Cluj (dr Daniel Lőwy și prof univ
dr Zoltaacuten Tibori Szaboacute) Icircmpreună cu prețioasele volume din biblioteca comunității referitoare la evreitate și iudaism se va deschide un centru de documentare S-a discutat apoi des-pre al treilea obiectiv clădirea care va adăposti administrația comunității ra-binatul serviciile sociale și medicale Aici se așteaptă primirea autorizației de construcție lucrările urmacircnd să icircnceapă icircn această primăvară Ușile și geamurile sunt deja transportate la atelierul de recondiționare
Pentru ultimul obiectiv din Complex Restaurantul Ritual există o primă va-riantă a proiectantului neicircnsușită icircncă de conducerea comunității Icircn aproxi-mativ trei ani de la icircnceperea lucră-rilor finanțate exclusiv din fondurile proprii ale CE Cluj JCC va deveni icircn mare parte funcțional
Vizita ambasadorului iaraelian s-a desfăşurat icircntr-o atmosferă cordială şi dătătoare de speranţă Oaspetele a promis că va participa la festivitatea de reinaugurare a Templului Memorial al Deportaţilor Evrei ANDREI ZADOR
Premiul Genesis 2021 conside-rat bdquoNobelul evreiescrdquo i-a revenit re-gizorului american Steven Spielberg Distincția se acordă celor care bdquosunt angajați să susțină valorile evreieștirdquo De aceea icircn motivarea acordării premiului lui Spielberg Fundația Ge-nesis a arătat că bdquoimportante tema-tici evreiești sunt adesea icircntrețesute icircn narațiunea filmelor lui și anume importanța identității și apartenenței păstrarea umanismului icircntr-o lume nemiloasă grija față de celălalt și onorarea obligației morale de a face lucruri corecterdquo
O altă justificare pentru acordarea distincției s-a referit la bdquoactivitatea lui extraordinară de a păstra memoria Holocaustului și a preveni viitoare ge-nocide prin intermediul filmului prin filantropie și implicarea icircn viața pu-
blicărdquo respectiv faptul că Spielberg a pus bazele Fundației Șoah care păs-trează mărturiile unor supraviețuitori ai Holocaustului Fundația a fost cre-ată după succesul peliculei sale din 1993 bdquoLista lui Schindlerrdquo
Distincția a fost acordată icircn urma votului popular din icircntreaga lume Deși ultimul cuvacircnt icircl are Comitetul pentru Premii faptul că Spielberg a primit cele mai multe voturi a fost un factor determinant a arătat Fundația
Premiul Genesis a fost creat icircn 2013 de către un grup de filantropi evrei ruși Suma acordată este de un milion de dolari și pacircnă acum toți cei care au fost distinși au donat premiul icircn scopuri filantropice
Fundația Genesis a decis de asemenea să onoreze memoria șef-rabinului Marii Britanii lordul Jona-than Sacks (zl) decedat la 20 no-iembrie 2020 El era unul dintre cei șapte finaliști ai competiției pentru Premiul Genesis dar a murit icircn timpul
campaniei de desemnare obținacircnd pacircnă atunci zeci de mii de voturi din icircntreaga lume Stan Polovets unul dintre co-fondatori și președinte al Fundației și-a manifestat imensul regret față de pierderea acestei mari personalități a iudaismului și a de-clarat că Fundația bdquose pregătește să onoreze această mare voce a evre-imii aducacircnd un omagiu operei lui de-o viață și sprijinind menținerea moștenirii sale intelectuale și spiritua-le pentru a se asigura că va continua să existe pentru generațiile viitoarerdquo
Fundația va organiza la Londra un eveniment pe 14 noiembrie la un an de la decesul rabinului Va fi reali-zat un film documentar despre viața lui Jonathan Sacks Fundația este icircn discuții cu trustul bdquoMoștenirea Rabi-nului Sacksrdquo icircn vederea susținerii și a altor inițiative semnificative pentru a celebra și a păstra moștenirea lui
MAGDALENA PORUMBARUNicu Covaci ne duce lahellip
Tamara de Lempicka A murit ultimul evreu din KujandOdinioară orașul Kujand din Tadjikistan a fost un centru al prezenței evreiești
din Asia Centrală Dar la sfacircrșitul lunii ianuarie bogata viață comunitară a evre-ilor buhareni a luat sfacircrșit prin decesul lui Jura Abaev de 93 de ani ultimul evreu din localitate Grupul de evrei de aici buharenii (denumirea este legată de orașul Buhara) avea rădăcini persane
Fost muncitor Abaev a fost ani de zile liderul spiritual al sinagogii din Ku-jand icircnchisă icircn 1999 Abaev avea cinci copii cu toții emigrați icircn Israel prin anii 1990 ca dealtfel toate rudele lui Abaev Icircn Tadjikistan mai trăiesc aproximativ 20 de evrei așkenazi icircn capitala Dușanbe
Tadjikistanul este unul dintre statele din Asia Centrală de unde după prăbușirea URSS aproape toți evreii au emigrat Aceasta a dus și la reducerea evreilor buhareni din țara vecină Uzbekistan și a bdquoevreilor de la Munterdquo o altă minoritate originară din Persia cu legături stracircnse cu cea din Buhara Exodul din Tadjikistan unde odinioară trăiau 15000 de evrei a fost determinat și de războiul civil izbucnit icircn 1992 care a durat cinci ani cu un mare număr de morți deplasări de populație și sărăcie După terminarea războiului a avut loc asasi-narea lui Gavriel Gavriilov liderul Societății Haverim din Tadjikistan creată icircn perioada postcomunistă care și-a propus reicircnvierea culturii evreiești A fost un alt element care a determinat emigrarea evreilor
Și Abaev a emigrat icircn Israel chiar de trei ori dar de fiecare dată a revenit la Kujand adevăratul lui cămin spunea el A renunțat la o pensie care-i permitea icircn Israel o viață confortabilă dar acolo bdquose simțea un nimenirdquo pe cacircnd icircn orașul său natal bdquoicircl cunoștea și-l respecta toată lumeardquo Icircn casa lui spațioasă a invitat o familie cu patru copii care au avut grijă de el
Decenii de-a racircndul pacircnă la dispariția comunității Abaev a icircndeplinit și funcția de rabin ținacircnd slujbele de icircnmormacircntare și icircngrijindu-se și de cimitirul unde a și fost icircnmormacircntat Nu a avut cine să-i organizeze ceremonii religioase dar a fost condus pe ultimul drum de numeroși prieteni și vecini Sinagoga a fost demolată icircn 2015 el fiind atunci unicul evreu din oraș (EG)
Ascultam interviul acordat de Nicu Covaci realizatorului emisiunii Psiho-logul muzical Andrei Partoş icircn care liderul formaţiei Phoenix vorbea des-pre modul icircn care icircşi achită multe cheltuieli pictacircnd (el fiind absolvent de Arte Plastice) A menţionat atunci numele unei artiste plastice din State-le Unite despre care nu ştiam nimic Tamara de Lempicka
Am regăsit referirea şi icircntr-un inter-viu acordat de acelaşi muzician unei televiziuni private unde apărea şi o fotografie a sa icircn faţa şevaletului Re-alizatoarea TV a fost tentată să atribu-ie tabloul invitatului emisiunii dar Nicu Covaci a precizat că icircn acea fotogra-fie lucra la o reproducere după un ta-blou al Tamarei de Lempicka deoare-ce aceste reproduceri se cer pe piaţă fiindcă icircn America un original se vinde la preţul de 6-7 milioane de dolari
Tamara de Lempicka s-a născut pe 16 mai 1898 la Varşovia ca fiică a lui Boris Gurwik-Goacuterski un avocat rus evreu ce lucra pentru o firmă fran-ceză Mama sa Malwina Dekler era o poloneză care şi-a petrecut viaţa mai mult icircn străinătate unde şi-a icircntacirclnit şi soţul Legenda spune că atunci
cacircnd avea zece ani mama sa a comandat unui p r o e m i n e n t artist local un portret pastel al Tamarei dar ea a detestat să pozeze şi a fost nemulţumită de rezultat a pus macircna pe pensulă şi a făcut portretul surorii sale mai tinere acesta fiind primul portret pictat de ea
După studii de artă plastică la pres tigioase instituţii de icircnvăţămacircnt superior afirmarea Tamarei s-a pro-dus icircn 1925 cu ocazia Expoziţiei In-ternaţionale de Arte Decorative şi In-dustriale Moderne care mai tacircrziu a dat numele stilului Art Deco
Stilul ei a fost un amestec de cu-bism rafinat şi stil neoclasic inspirat icircn special de Jean-Dominique Ingres După al Doilea Război Mondial se va stabili icircn Statele Unite de unde icircn 1974 se va muta icircn Mexic unde a de-cedat icircn 1980 La cererea sa cenuşa i-a fost icircmprăştiată peste vulcanul Po-pocateacutepetl
IOAN IACOB
Alexander Hausvater scriitorulfraza scurtă fa-vorizează ușu-
rința lecturii de către cititori Sunt cărți consistente din care ai ce reține ai ce icircnvăța Am descoperit un nou Haus-vater Vă felicit și vă aplaudrdquo
Costel Postolache l-a descris pe Hausvater drept bdquocel mai mare scrii-tor necunoscut Acum faima lui de scriitor aproape a egalat-o pe cea de regizorrdquo
Actorii Maia Morgenstern și Con-stantin Florescu au selectat fragmen-te din cele trei cărți și le-au citit
bdquoLa fel ca piesele sale lectura cărților lui Hausvater constituie o experiență imersivărdquo a arătat Dan Romașcanu bdquoEl regizează și experimentează atacirct icircn teatru cacirct și icircn literatură Aș spune că nu personajele sunt icircn căutarea unui autor ci autorul este copleșit de perso-najele sale laquoAici Radio Erosraquo poate fi și un scenariu de filmrdquo
Răzvan Voncu a spus că bdquoAlexan-der Hausvater nu este doar un inte-lectual care știe să-și pună gacircndurile pe hacircrtie Este un scriitor icircnzestrat cu talent viziune vocație și cu o calitate tot mai rară astăzi ndash capacitatea de a
fi profund icircntr-o modalitate artistică ac-cesibilă mai multor oameni dispensa-tă de complicații inutile laquoDor călătorraquo este un roman profund despre o temă eternă și niciodată epuizată icircn literatu-ră relația tată-fiu laquoPenumbraraquo este o carte halucinantă scrisă pe linia foarte fină dintre imaginar și referentul isto-ric despre nenorocirile prin care a tre-cut și despre micile drame de zi cu zi icircn spatele cărora se află icircntotdeauna o memorie istorică laquoAici Radio Erosraquo este partea experimentală jucăușă a textului icircn care se vede mintea formi-dabilă de constructor viziunea aces-tui scriitor care creează universuri ficționale puternice și autenticerdquo
Autorul a conchis bdquoSingura mea speranță a fost icircntotdeauna ca la tea-tru să am cacirct mai mulți oameni icircn sală iar icircn literatură ndash cacirct mai mulți cititori Dacă o piesă un film sau o carte are o semnificație sfacircrșitul real este icircnce-putul acelei ștafete icircn care spectatorul sau cititorul ia batonul și icircncepe el să creeze să se gacircndească dacă există vreo legătură icircntre un personaj și viața lui Speranța este să icircl faci să devină un om mai bun mai profund mai iubitorrdquo
(Urmare din pag 15)
David Saranga a vizitat Complexul Comunitar Evreiesc din Cluj
Premiul Genesis 2021 i-a fost decernat regizorului Steven Spielberg
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 21
O bibliotecară spioană icircn serviciul Congresului Evreiesc American
Florence Mendheim (1899-1984) custode al Bibliote-cii Publice din New York a participat pentru a le observa la reuniunile pronaziste din oraș icircntre anii 1933-1938 icircn cadrul organizației Prietenii Noii Germanii numită mai tacircrziu Liga Germano-Americană punacircndu-și viața icircn pe-ricol Conform unei relatări din Jerusalem Post rezulta-tele cercetărilor de dată recentă pe această temă au fost făcute publice de Institutul Leo Baeck din New York
Florence Mendheim era o evreică germană stabilită icircn Bronx alături de familie A lucrat pentru Congresul Evre-iesc American (CEA) condus icircn acei ani de Rabinul Ste-phen Wise Membrii organizației pronaziste din America se icircntacirclneau icircn cafenele și taverne și de multe ori se salutau cu expresia bdquoSă omori un evreurdquo
Michael Simonson arhivist la Institutul Leo Baeck a declarat bdquoNu știm dacă a fost recrutată de CEA sau dacă a venit ca voluntară dar este clar că tot ce se petrecea icircn Germania faptul că avea rude acolo și identitatea ei evreiască au motivat-o icircndeajuns icircn icircncercarea ei de a limita amenințarea nazistă din Ameri-cardquo Dacircndu-se drept o simpatizantă a nazismului Florence Mendheim a furnizat material documentar și rapoarte valoroase pentru CEA cu privire la orientarea extremistă și antisemită a organizației unde se infiltrase ca spioană
Icircn anii rsquo30 delegatul lui Hitler Rudolf Hess le-a dat imigranților germani icircn America permisiunea și directiva de a icircnființa organizația Prietenii Noii Germa-nii care să susțină național-socialismul și izolaționismul Aceasta primea spon-sorizări pentru concerte și tabere de vară pentru a apărea icircn ochii americanilor drept o organizație culturală Florence Mendheim a lucrat aici ca secretară dar a renunțat la slujbă cacircnd situația devenise prea primejdioasă Intrarea icircn război a Statelor Unite a dus la icircnăbușirea grupărilor pronaziste iar de multe ori liderii lor au fost deportați
Mai tacircrziu Florence Mendheim a fost secretară icircn Comitetul pentru Icircnțelegerea Arabo-Evreiască instituție care promova ideea unui stat binațional arab-evreiesc Nu s-a căsătorit niciodată foarte tacircrziu a povestit despre perioa-da ei ca spioană dar oamenii nu i-au dat atenție Documentele i-au fost păstra-te de frații ei care ulterior le-au predat Institutului Leo Baeck (CB)
La icircnceputul lunii martie 2021 av Iulian Sorin fost conducător al Federației ar fi icircmplinit 95 de ani
A trăit aidoma generației sale toa-te faliile sociale ale veacului XX Icircn timpul pogromului legionar din ianuarie 1941 de la București a fost ridicat de pe stradă de legionari și dus la Sina-goga bdquoMalbimrdquo icircnțesată de evrei luați prizonieri A trăit scene de coșmar jafuri umiliri maltratări Pe toți icirci aștepta moartea A fost trimis să care moloz icircn curtea sinagogii Icircntr-o clipă de neatenție a paznicului a escaladat gardul și a fugit Așa a scăpat cu viață A făcut muncă obligatorie La cimitirul din Giulești unde fusese repartizat la apărarea pasivă căra cadavrele celor pieriți icircn bombardamentul din 4 aprilie 1944 Cacircteva bombe au căzut icircn cimi-tir Cacircnd Romacircnia a icircntors armele icircm-potriva Germaniei naziste tacircnărul s-a icircnrolat icircn Forțele de Luptă Patriotică A participat la apărarea Capitalei A cre-zut că icircn lumea care se prefigura nu vor mai exista ură intoleranță violență speranță făcută repede țăndări
Opera lui socială icircn plan comunitar icircnsumează un capitol de istorie post-belică a evreilor romacircni Icircnainte de 1989 a organizat pornind de la zero fostul Cămin-spital bdquoMartin Bălușrdquo Chiar atunci cacircnd după 1990 căminul a fost desființat icircn spațiul rămas liber a icircnființat Centrul de Zi ndash JCC-ul nu exis-ta icircncă ndash și Bucătăria bdquoMartin Bălușrdquo a creat sedii speciale pentru Biblioteca FCER și pentru reprezentanța Claims Conference icircn Romacircnia Din 1991 pacircnă icircn 2005 cacirct a fost secretar gene-ral al Federației și ca președinte inte-rimar după decesul lui Nicolae Cajal a contribuit substanțial la moderniza-rea cu ajutorul JOINT-ului a DASM la reformarea Secției Bunuri cu ac-cent asupra patrimoniului sacru la icircnnoirea educației iudaice redefinirea instituțiilor culturale deschiderea spre societatea romacircnească adacircncirea
d i a l o g u l u i interetnic și interreligios construirea de noi etape icircn relațiile cu Israe-lul cu Aliaua romacircnă recuperarea la cultura-mamă a scriitorilor israeli-eni de expresie romacircnă A acționat pentru combaterea antisemitismului negaționismului antiisraelismului și recunoașterea Drepților icircntre Popoare romacircni A susținut procesul de aderare a Romacircniei la NATO și de integrare icircn UE A făcut parte din conducerea Con-gresului Evreiesc European A impulsi-onat reactivarea Forumului B´nai B´rith icircn Romacircnia A fost membru fondator al Consiliului Minorităților Naționale de pe lacircngă Guvernul Romacircniei fiind se-cretar al Comitetului pentru Culte Cul-tură și Mass Media președinte pen-tru restituirea bunurilor imobiliare ale organizațiilor de minorități naționale A fost membru fondator al Fundației bdquoCaritateardquo al Asociației Evreilor din Romacircnia Victime ale Holocaustului a făcut parte din conducerea Asociației Culturale de Prietenie Romacircnia - Is-rael a Asociației pentru Pacea Re-ligiilor din Romacircnia Pentru meritele sale de lider al FCER a fost distins de președintele țării cu Ordinul bdquoMeritul Culturalrdquo icircn Grad de Comandor
Icircn ultima sa cuvacircntare rostită la Congresul al II-lea al FCER icircn 2010 există un pasaj despre nevo-ia de recunoștință față de icircnaintași bdquoDe-a lungul timpului personalități de excepție au condus activitatea evrei-lor din Romacircnia S-au afirmat nu nu-mai icircn planul vieții iudaice dar și icircn planul vieții romacircnești Mi se pare că ar trebui să avem icircn vedere pentru vi-itor ca memoriei acestor predecesori ai noștri să-i acordăm importanța ce se cuvinerdquo Cuvinte premonitorii
IULIA DELEANU
Sunt zece ani de cacircnd s-a stins din viață prof univ dr Andrei Voinea zl dublu laureat al Premiului Academiei Romacircne autor a 12 tratate de orto-pedie a sute de comunicări publicate icircn țară și străinătate Cacircnd i s-a oferit prilejul cărturarul a dovedit aptitudini de foarte bun organizator a condus Spitalul CFR-2 Spitalul de Urgență Floreasca Centrul pentru Ajutor Me-dical al DASM (CAjM) După 1990 profesorul a fondat Universitatea bdquoTitu Maiorescurdquo acreditată de Consiliul Național de Medicină Academică unde a predat cursuri de ortopedie și traumatologie
A avut icircnzestrări literare remarca-bile semnalate de Iorga care dedica-se o pagină icircntreagă icircn bdquoCuget clarrdquo adolescentului din anii aceia Liceanul debutase la revista orădeană bdquoȚara visurilor noastrerdquo alături de Ovidiu Drimba și Mircea Malița Dar bdquoțara visurilorrdquo lui avea să se facă țăndări nu peste multă vreme Avea 18 ani Icircntr-o singură noapte toți evreii din satele Transilvaniei de Nord au fost ghetoizați icircn capitalele de județ El și familia lui au ajuns la Beiuș Au urmat patru ani de muncă obligatorie la ca-riere de piatră experiență dramatică retrăită icircn prima din cărțile sale de memorialistică bdquoClepsidra și bolova-
nulrdquo scrisă icircmpreună cu Kovacs Ja-nos După pensionare Andrei Voinea continuă să fie activ icircn plan profesi-onal ndash medic la CAjM coordonator al Comisiei de Sănătate a BBR ndash și revine cu succes la scris Din colabo-rarea literară cu regretatul președinte de onoare al ACPRI av Constantin Vișinescu s-au ivit alte două volume de memorialistică bdquoViața icircntre destin și istorierdquo și bdquoUmbre purpuriirdquo
Student la Facultatea de ortope-die din Moscova Andrei Voinea făcea practică la Clinica profesorului Mihail Friedenland Friedenland primise icircnști ințarea că fusese trecut pe laquolista neagră a dușmanilor poporuluiraquo și de-mis din funcția de director
Dar mentorul lui Andrei Voinea a fost profesorul Iuliu Hațieganu de la care a icircnțeles că nu poți fi medic dacă nu știi să fii mai icircntacirci om An-drei era licean cacircnd tatăl lui s-a icircm-bolnăvit grav Medicii de la spitalul clujean unde era internat nu se ară-tau dispuși să riște o operație fără prea mari șanse de reușită Băiatul lui s-a dus atunci la Hațieganu fost profesor al tatălui său Dr Hațieganu a acceptat să-l opereze salvacircndu-i viața Gestul acesta avea să-l deter-mine ca icircn 1955 icircn timpul războiului din Coreea cacircnd lucra la un spital
sub pavilion romacircnesc să lupte fără ca alți medici să icircncerce ca o bolnavă tacircracircndu-se icircntr-un aparat ghipsat pe culoarele spitalului să-și recapete demnitatea mersului ome-nesc Să se icircmpotrivească peste mulți ani hotăracircrii a 7-8 medici orto-pezi să apeleze la soluția chirurgica-lă mai comodă a scurtării piciorului unei paciente și să icircnvingă Pacien-ta a plecat acasă pe picioarele ei icircn-tregi era soția avocatului Vișinescu
care a mărturisit asta la catafalcul medicului
Semnatara racircndurilor de față este beneficiara intervenției făcute de pro-fesor către un fost student al lui deve-nit ortoped cunoscut icircntr-un moment de icircncercare Icircmpreună cu soția sa Doina i-a fost sprijin moral
Profesorul Andrei Voinea trăiește icircn memoria tuturor celor pe care i-a ajutat
IULIA DELEANU
95 de ani de la nașterea lui Iulian Sorin zl
Datoria față de icircnaintași
Benjamin de Rothschild a decedat la 57 de ani
10 ani de la plecarea dintre noi a prof univ dr Andrei Voinea zl Nu poți fi medic dacă nu știi să fii om
Descendent al uneia dintre ramuri-le familiei de Rothschild președintele Consiliului de administrație al societății Edmond de Rothschild Hol-ding SA Benjamin de Rothschild a decedat icircn urma unei crize cardiace a informat publicația franceză Tribune Juive Avea 57 de ani A fost fiul lui Edmond și Nadine de Rothschild și la fel ca tatăl și bunicul lui sprijinea Israelul Grupul franco-elvețian Ro-thschild Holding SA care s-a specia-lizat icircn administrarea unor bănci par-ticulare și gestiunea activelor are 32 de sucursale icircn icircntreaga lume Socie-tatea nu are nici o legătură cu banca franco-britanică Rothschild amp Co care aparține vărului său David
Benjamin i-a urmat tatălui său icircn 1997 Potrivit unui portret schițat de revista Le Point icircn 2014 era pasio-nat de navigația cu vele și de vacircnă-toarea de antilope din Africa și era un mare fumător Deși s-a implicat icircn activitatea societății după opinia lui nu considera că ar fi avut legitimita-te afirmacircnd că un moștenitor chiar dacă obține cele mai bune rezultate nu este sută la sută legitim bdquoNu sunt decacirct o verigă a lanțuluirdquo a declarat el Icircn cercurile financiare era cunos-cut drept un antreprenor de renume
mondial expert icircn finanțe și inovație și avacircnd icircn fața ochilor viitorul și care a acordat atenție creșterii moștenirii familiei Rothschild
De la preluarea conducerii gru-pului el a extins activitatea filantro-pică mai ales icircn Israel Grupul are aici o societate de investiții și a făcut donații substanțiale universităților și unor programe vizacircnd promovarea icircnvățămacircntului icircn mediile sărace res pectiv ridicarea nivelului educației pentru copiii din acest mediu Icircn apri-lie icircmpreună cu soția sa Ariane a făcut o donație de 50 de milioane de șekeli pentru achiziționarea de echi-pament medical pentru 22 de spitale din icircntreaga țară ca sprijin acordat Is-raelului icircn bătălia icircmpotriva pandemiei de Coronavirus (EG)
22 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
Keshet ndash importanța vieții
icircn iudaismicircncerca să icircnțe-legem dacă
această prăpastie poate fi depășită dacă putem crea un pod Cu siguranță știți cu toții cacirct de importantă este viața icircn iudaism ca element central Viața este sacră icircn iudaism Tora ne spune să alegem viața iar acest icircn-demn stă alături de noi de generații Viața ar trebui să primeze icircn fața ori-cărei reguli sau tradiții religioase
Evreii haredi (ultrareligioși) repre-zinta aproximativ 14 din populația Israelului dar icircn același timp 30 dintre infectările cu noul Coronavirus din țara noastră au fost identificate icircn racircndul acestei comunități Icircn racircndul comunității haredi rata mortalității din cauza Covid-19 este de patru ori mai mare decacirct icircn restul țării Aces-te date statistice arată așa și pentru că o parte dintre sinagogile și școlile religioase din comunitate au rămas deschise De asemenea au avut loc icircnmormacircntări cu mii de participanți icircn timpul celui de-al treilea lockdown Ați văzut probabil fotografii icircn care se ob-serva ușor că mulți dintre participanți nu respectau distanțarea și nu purtau mască De altfel unii dintre acești ra-bini icircnmormacircntați icircn ceremonii cu mii de participanți au murit tocmai din ca-uza noului Coronavirus
Este așadar de icircnțeles de ce unii evrei seculari sau chiar religioși dar care nu fac parte din această mino-ritate au fost supărați Oamenii au simțit că icircn această comunitate exis-tă o profundă lipsă de respect față de viață față de cei din jurul lorrdquo a spus Mordechai Miller care a vorbit icircn continuare despre explicațiile religioa-se și sociale ale acestei polarizări a societății icircntr-o prelegere tradusă de Miriam Rosenzwieg
Icircntreaga sesiune Keshet cu tema Importanța vieții icircn iudaism poate fi urmărită icircn continuare online pe pagi-nile de Facebook ale JCC București și FCER
(Urmare din pag 3)
bdquoNe străduim ca asistații noștrihellipldquoincluși icircn Pro-gramul bdquoCopii icircn
nevoierdquo 97 de rezidenți icircn căminele amintite Măști mănuși gel dezinfec-tant alcool sanitar de zin fectant pen-tru multisuprafețe șer vețele antibac-teriene etc au primit și angajații din toate comunitățile Icircn tot acest interval ne-am bucurat de sprijinul permanent al conducerii FCER și al JOINT-ului al cărui director pentru Romacircnia Is-rael Sabag și-a reconfirmat sprijinul
icircn același spirit al parteneriatului de excepție cu FCER
ndash Ați avut de icircnfruntat riscuri mai mari față de cele ale angajaților din alte sectoare de activitate
ndash Le-am icircnfruntat Toți angajații DASM au venit zilnic la serviciu avacircnd
același orar ca icircn perioada de dinainte de pandemie Am apelat și la sprijinul voluntarilor astfel icircncacirct beneficiarii serviciilor de asistență să resimtă cacirct mai puțin prezența pandemiei și să iasă cacirct mai puțin din locuință spre a nu fi expuși pe cacirct posibil icircmbolnă-virii
ndash Icircn ce stadiu se află vaccinarea rezidenților din cămine și a icircngrijitori-lor lor
ndash Toți cei de la Căminul bdquoRosenrdquo și de la cel din Arad care au dorit să se vaccine-ze au fost vaccinați 78 dintre rezidenți La fel ndash și angajații căminului Icircn acest scop a fost trimisă o caravană specială
ndash Ce aveți icircn vedere pentru anul care a icircnceput
ndash Ne străduim să asigu-răm același nivel de servi-cii ca și icircn anul precedent astfel icircncacirct asistații noștri să fie cacirct mai puțin afectați de pandemia de Covid-19 Ne propunem să continu-ăm acțiunile de voluntari-
at amintite să menținem icircn limitele posibilului echipele care ne-au dat o macircnă de ajutor icircn protejarea celor cu grad mai ridicat de vulnerabilitate Sperăm ca prin continuarea procesu-lui de vaccinare să ne reluăm activi-tatea icircn parametrii normalității
(Urmare din pag 11)
Mișcarea Legionară omagiată icircn Senatul Romacircniei
Centenar PAUL CELAN
Se icircmplinesc icircn această lună o sută de ani de la nașterea lui Paul CELAN unul dintre importantele spirite care au marcat gacircndirea poetică europea-nă a secolului XX Născut Antschel la 23 noiembrie 1920 icircntr-o familie de evrei germanofoni din Cernăuți (oraș aflat atunci sub administrație romacirc-nească) pleacă icircn 1938 icircn Franța unde icircși icircncepe studiile universitare
dar renunță un an mai tacircrziu pentru a se icircntoarce la Cernăuți După 22 iunie 1941 este mobilizat icircn detașamentele de muncă obligatorie iar icircn 1942 părinții icirci sunt deportați icircn lagăre din Transnistria unde decedează Icircn 1945 se refugiază la București unde adoptă pseudonimul Celan (de fapt o anagramă a numelui său) Icircn 1947 de-cide să părăsească definitiv Romacircnia iar după șase luni petrecute la Viena se stabilește la Paris unde reicircncepe studiile universitare
La Viena publică un prim volum de versuri și se icircmprietenește cu In-geborg Bachmann cu care trăiește o complicată și dramatică poveste de dragoste cores pondența dintre ei fi-ind cuprinsă icircn volumul Timp al inimii tradus icircn 2010 icircn limba romacircnă
Poet de expresie germană Paul Celan publică icircn 1952 Mohn und Gedaumlchtnis (volum tradus icircn 2006 icircn romacircnește cu titlul Mac și memorie) cartea care i-a adus recunoașterea criticii urmată de alte volume care l-au consacrat drept unul dintre cei mai importanţi poeţi ai secolului XX Totodată traduce icircn germană din lu-crările unor autori prestigioși Primeş-te icircn 1958 Premiul Literar al Oraşului
Bremen iar icircn 1960 i se decernează Premiul Georg Buumlchner Bolnav se si-nucide icircn 1970
După cum remarca Norman Ma-nea Benjamin Fondane și Paul Celan rămacircn cei mai importanți mesageri ai moștenirii evreiești și romacircnești icircn Franța ambii dedicați artei nemuri-toare a scrisului și a căror viață a fost marcată de un destin tragic
Pentru a marca Centenarul Paul Celan Editura Polirom a publicat icircn acest an 2 volume Primul dintre acestea intitulat Meridianul și alte proze (ediție revizuită) cu o traduce-re din limba germană și note de An-drei Corbea este o prestigioasă și mi-găloasă icircntreprindere de transpunere icircn romacircnește a prozei lui Paul Celan
Cel de-al doilea ndash bdquonu vreacicatri-cerdquo Studii despre Paul Celan la icircm-plinirea a 100 de ani de la nașterea poetului ndash icircl are de această dată ca autor pe același Andrei Corbea pro-fesor la Universitatea bdquoAlexandru Ioan Cuzardquo din Iași laureat al Premiului Herder și al Premiului Jakob-und-Wil-helm-Grimm Ambele vin să comple-teze integrala operei poetice a lui Paul Celan icircncepută icircn 2015 la aceeași editură (II)
Manual de combatere a antisemi tismului
Comisia Europeană icircmpreună cu IHRA a publicat un manual de utilizare practică a definiției de lucru a antisemitismului Documentul a apărut sub egida președinției germane a Consiliului UE
Bazat pe o cercetare atotcuprinzătoare efectuată de Bundesverband RIAS (Asociația Federală a Departamentelor de Cercetare și Informații despre An-tisemitism) manualul oferă o privire de ansamblu asupra bunelor practici ale unor organizații internaționale administrații naționale societatea civilă și comunitățile evreiești din Europa Sunt enumerate 35 de bune practici de la icircnsușirea punerii icircn aplicare a legislației pacircnă la icircnregistrarea și informarea inci-dentelor antisemite Manualul prezintă 22 de surse care au prezentat incidente antisemite icircn Europa și care susțin corectitudinea definiției de lucru a antisemi-tismului elaborată de IHRA
Referindu-se la editarea manualului vicepreședintele Comisiei Europene Margaritis Schinas a declarat bdquoTrebuie să combatem antisemitismul oriunde icircl icircntacirclnim Viața evreiască este o parte a societăților noastre și suntem deciși să o protejăm Noul manual facilitează icircndeplinirea acestui angajament și răs-punde cerințelor statelor membre pentru o cunoaștere mai bună și folosirea definiției elaborate de IHRA Manualul va deveni un alt instrument valoros al statelor membre pentru a pune icircn aplicare Declarația Consiliului UE de comba-tere a antisemitismuluirdquo
Organizațiile evreiești europene au salutat apariția manualului bdquoEste deose-bit de important să se ofere guvernelor și agențiilor de securitate liniile directoa-re necesare punerii icircn aplicare a definiției IHRA care oferă practici icircn proteja-rea fizică a comunităților evreiești Salutăm publicarea acestui ghid icircn contextul icircn care teoriile conspiraționiste antisemite și atacarea evreilor se răspacircndesc pe continentul nostrurdquo a subliniat dr Moshe Kantor președintele Congresului European Evreiesc
bdquoImportanța acestui manual este de a demonstra cum definiția de lucru a antisemitismului se poate folosi pentru combaterea antisemitismului Este un instrument necesar și valoros pentru toate guvernelerdquo a arătat Simone Rodan-Benzaquen director al Filialei Europa a Comitetului Evreiesc American (EG)
Senatul Romacircniei a devenit un loc icircn care Mișcarea Legionară a putut fi omagiată fără nici un fel de opreliști sau rețineri Icircntr-un comunicat trans-mis de Institutul Național pentru Stu-dierea Holocaustului din Romacircnia (INSHR) bdquoElie Wieselrdquo acesta solicită Senatului Romacircniei bdquovigilență față de omagierea memoriei Mișcării Legio-narerdquo
Uluitor și revoltător a fost că pe data de 24 februarie profitacircnd de faptul că declarațiile politice nu pot fi imputate juridic unui parlamentar senatorul Alianței pentru Unitatea Ro-macircnilor Sorin Lavric i-a adus un oma-giu lui Valeriu Gafencu numit bdquosfacircnt al icircnchisorilorrdquo (httpswwwyoutubecomwatchv=nFE9DwBWGZk)
bdquoAsemenea opinii de la tribuna democrației romacircnești trebuie să icircn-cetezerdquo atrage atenția INSHR amin-tind că bdquoicircn fapt Valeriu Gafencu a fost membru activ al Mișcării Legionare iar icircn timpul rebeliunii din ianuarie 1941 a incitat cu pistolul icircn macircnă elevi din liceele ieșene să se alăture tentativei de lovitură de stat Icircn 1941 după interzicerea Mișcării Legionare a fost condamnat la icircnchisoare pentru că a militat pentru reactivarea acestei mișcări fascisterdquo
Indulgența față de astfel de ma-nifestări contravine cu cele afirmate pe 21 ianuarie ac cu prilejul come-morării victimelor Pogromului de la București de președinta Senatului Romacircniei Anca Dragu care declara
bdquoAntisemitismul xenofobia și rasismul reprezintă pericole de actualitate pe care dacă nu le contracarăm ferm so-cietatea noastră și noi toți vom avea de suferit Obligația noastră morală la 80 de ani de la această tragedie este să omagiem așa cum se cuvine memoria celor care au suferit icircn acest eveniment dezonorant și să ne asigu-răm că această dramă va rămacircne me-reu vie icircn conștiințele noastrerdquo
INSHR trage concluzia bdquocă icircncercă-rile AUR de delimitare de Mișcarea Le-gionară sunt fake news-urirdquo dar ar mai trebui să ne asigurăm că la adăpostul libertăților democratice prost icircnțelese Parlamentul nu devine o tribună de ex-primare a unor opinii pe care apoi politi-cienii le infirmă dar faptul că ele au fost rostite și-a făcut deja efectul asupra unei părți a electoratului romacircn (AM)
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 23
Y D E C E S E Y C O M E M O R Ă R I Y
FILE DE CALENDAR6Evrei născuți icircn luna aprilieClaude Cohen-Tannoudji ndash fizi-
cian Născut la Constantine Algeria 1 aprilie 1933 membru icircn Academia Franceză 1981 Premiul Nobel pentru fizică 1997
Nachman din Breslov ndash rabin Născut la Medzybizh 4 aprilie 1772 stabilit la Bratslav și la Uman unde a murit icircn 1810 Mormacircntul lui este loc de pelerinaj
Simcha Jacobovici ndash regizor ar-heolog scriitor canadian Născut la Pe-tah-Tikva din părinți originari din Romacirc-nia 4 aprilie 1953 Cărți și filme despre istoria evreiască antică
Mircea Săucan ndash regizor și pro-zator Născut la Paris 5 aprilie 1928 revenit cu familia icircn Romacircnia 1934 Emigrat icircn Israel 1987 decedat la Na-zareth-Illit 2003
Eliyahu Bakshi-Doron ndash Șef-Rabin sefard al Israelului 1993-2003 Născut la Ierusalim 5 aprilie 1941 Adept al dialogului interconfesional Decedat la Ierusalim 12 aprilie 2020
Frida Wattenberg ndash membră a Rezistenței franceze Născută la Pa-ris 7 aprilie 1924 activistă comunitară Distinsă cu Legiunea de Onoare Dece-dată la Paris 3 aprilie 2020
Edmund Husserl ndash filozof Născut la Prossnitz Moravia 8 aprilie 1859 convertit la luteranism1886 Icircntemeie-torul școlii de fenomenologie Decedat la Freiburg 1938
Maria Banuș ndash poetă Născută la București 10 aprilie 1914 Primul vo-lum bdquoȚara fetelorrdquo 1937 Premiul Her-der pentru poezie 1986 Decedată la București 1999
Stefan Heym (Helmut Flieg) ndash scrii-tor Născut la Chemnitz 10 aprilie 1913 refugiat icircn SUA1935-1952 Premiul Ie-rusalim 1993 Decedat la Ein Bokek Israel 2001 icircnmormacircntat la Berlin
Tristan Tzara (Samuel Rosen-stock) ndash poet Născut la Moinești 16 aprilie 1896 stabilit icircn Franța Unul dintre icircntemeietorii dadaismului Dece-dat la Paris 1963
Cynthia (Shoshana) Ozick ndash scrii-toare Născută la New York 17 aprilie 1928 Autoare de povestiri și romane despre viața evreilor din America
Menachem Mendel Schneerson ndash Lubavitcher Rebbe lider al Mișcării Habad Născut la Nikolaev 18 aprilie 1902 Stabilit icircn SUA 1941 a icircntemeiat o rețea de sinagogi școli instituții me-dicale Decedat la New York 1994
Rita Levi-Montalcini ndash neurobio-log Născută la Torino 22 aprilie 1909 Premiul Nobel pentru medicină 1986 Senator pe viață icircn Senatul Italiei pacircnă la deces 2012
Barbra Streisand ndash actriță de ci-nema și cacircntăreață Născută la New York 24 aprilie 1942 Printre cacircntecele interpretate bdquoKol Nidrerdquo și alte melodii ebraice clasice
Adolphe (Isaac Moise) Creacutemieux ndash lider al evreimii franceze Născut la Nicircmes 30 aprilie 1796 Icircntemeietor al Alianței Israelite Universale1860 De-cedat la Paris 1880
Evrei decedați icircn luna aprilieHelena (Chaja) Rubinstein ndash pro-
ducătoare de cosmetice și colecționară de artă Născută la Cracovia 1870 stabilită icircn SUA 1914 Decedată la New York 1 aprilie 1965
Lev Davidovich Landau ndash fizician Născut la Baku 1908 Premiul Nobel pentru fizică 1962 Decedat la Mosco-va 1 aprilie 1968
Israel Avraham Portugal ndash lider al hasidismului de Sculeni (bdquoSculener Reberdquo) Născut icircn Romacircnia 1923 de-cedat la New York 1 aprilie 2019
Adam Schlesinger ndash compozitor textier cacircntăreț Născut la New York 1967 Premiul Emmy pentru muzică și lirică originală 2019 Decedat la New York 1 aprilie 2020
Allen Ginsberg ndash poet Născut la Newark New Jersey 1926 A scris și poezii pe teme iudaice Decedat la New York 5 aprilie 1997
Isaac Asimov (Isaak Yudovich Ozimov) ndash chimist autor de romane științifico-fantastice Născut la Petrovi-ki Rusia 1920 emigrat icircn SUA 1923 Decedat la New York 6 aprilie 1992
Helene Aylon (Greenfied) ndash pictoriță Născută la Brooklyn NY 1931 Om de artă eco-feminist și co-mentatoare feministă a Bibliei Ebraice Decedată icircn SUA 6 aprilie 2020
Mark Steiner ndash filozof Născut la Bronx NY 1942 profesor la Universita-tea Ebraică din Ierusalim Specialist icircn filozofia științei Decedat la Ierusalim 6 aprilie 2020
Ilarie Voronca (Eduard Marcus) ndash poet și eseist Născut la Brăila 1903 stabilit icircn Franța 1933 S-a sinucis la Paris 8 aprilie 1946
Primo Levi ndash scriitor Născut la To-rino 1919 supraviețuitor al lagărului de la Auschwitz Scrieri referitoare la experiențele sale icircn Holocaust S-a si-nucis la Torino 11 aprilie 1987
Ludwik Lazarus Zamenhof (Ley-zer Leyvi Zamengov) ndash medic și lingvist Născut la Byalistok 1859 Creator al limbii esperanto Decedat la Varșovia 14 aprilie 1917
Nina Cassian (Reneacutee Annie Cas-sian Mătăsaru) ndash poetă Născută la Galați 1924 exilată icircn SUA 1985 A scris și pe teme evreiești Decedată la New York 14 aprilie 2014
Meir A Halevy (Meir ben Abraham Hahamu) ndash rabin și istoric Născut la Piatra Neamț 21 martie3 aprilie 1900 Emigrat icircn Franța 1963 decedat la Pa-ris 15 aprilie 1972
Liviu Librescu ndash inginer Născut la Ploiești 1930 profesor la Virginia Tech Blacksburg SUA 1985 Ucis icircn timpul orei de curs de către un criminal 16 aprilie 2007
Chaim Herzog ndash general și om po-litic Născut la Belfast 1918 emigrat icircn Palestina 1935 Președinte al Isra-elului 1983-1993 Decedat la Tel Aviv 17 aprilie 1997
Benjamin Disraeli (DrsquoIsraeli 1st Earl of Beaconsfield) ndash scriitor și om politic Născut la Londra1804 conver-tit la anglicanism 1817 Prim-ministru al Angliei icircn trei racircnduri 1868-1881 A păstrat legătura cu iudaismul Decedat la Londra 19 aprilie 1881
Marcel Hermann Iancu (Janco) ndash pictor și arhitect Născut la București 1895 emigrat icircn Palestina 1941 Pre-miul Israel 1957 Decedat la Ein Hod Israel 21 aprilie 1984
Esteacutee Lauder ndash producătoare de cosmetice Născută la Corona NY 1906 Icircntemeiază Esteacutee Lauder Com-panies1946 Decedată la New York 24 aprilie 2004
Ezer Weizman ndash general și om poli-tic Născut la Tel Aviv1924 Președinte al Statului Israel 1993-2000 Decedat la Caesarea Israel 24 aprilie 2005
Moșe Teitelbaum ndash bdquoSatmarer Reberdquo Născut la Ujfeherto Ungaria 1914 emigrat icircn SUA 1947 Decedat la Williamsburg NY 24 aprilie 2006
Iosif Iser (Iosif Isidor Rubinsohn) ndash pic-tor și grafician Născut la București 1881 Membru al Academiei Romacircne 1955 De-cedat la București 25 aprilie 1958
Ludwig Wittgenstein ndash filozof Născut la Viena 1889 Specialist icircn logică epistemologie filozofia limbaju-lui Refugiat icircn Anglia 1939 Decedat la Cambridge 29 aprilie 1951
LUCIAN-ZEEV HERȘCOVICI
6S-a stins din viață Alexandru (Sandu) Singer
Fostul director al Editurii Hasefer Alexandru Sin-ger zl s-a născut la Brăila icircn 1932 icircntr-o familie evreiască din clasa mijlocie Bunicul său era un cu-noscut croitor iar tatăl pălărier Familia s-a mutat la București cacircnd Alexandru avea doar doi ani Dar legile rasiale și războiul distrug afacerea iar tatăl ajunge icircntr-un lagăr de muncă din Moldova Crește icircn grija mamei și foarte tacircnăr la 13 ani ajunge ucenic electrician
Cărțile sunt universul lui și continuă să studieze chiar și icircn perioada dură a războiului astfel icircncacirct după război s-a icircnscris la Facultatea de Filosofie a Universității din București
Icircn 1955 la absolvirea facultății fiind deja căsătorit cu Elena profesoară de biologie nu i se admite repartizarea icircn specialitate icircn Capitală și se angajează la nou icircnființata Televiziune Romacircnă fiind cacircteva luni cameraman Icircn fine li se repartizează posturi icircn Oradea lui ca icircndrumător cultural la Felix iar Elenei ca profesoară icircntr-un sat alăturat Cacircțiva ani Sandu lucrează chiar icircn Băile Felix fiind unul dintre cei care revitalizează și bdquonascrdquo viitoarea stațiune
Oradea are o intensă viață culturală și Sandu se implică activ scrie face parte din colectivul revistei bdquoFamiliardquo și devine profesor de filosofie la Liceul bdquoGojdurdquo colaborează și la teatru Icircși continuă pasiunea pentru sociologie și lu-crează icircn acțiuni de sociologie aplicată alături de profesorul și icircndrumătorul său Octavian Neamțu
Icircn anii rsquo60 este anchetat de Securitate pentru că primise invitație la un Con-gres de Sociologie icircn Anglia unde evident nu ajunge Icircn schimb continuă să scrie analize și să coopereze cu profesori europeni este primul care introduce noțiunea de educație continuă icircn Romacircnia fiind publicat atacirct icircn țările socialiste cacirct și icircn Canada Suedia și Germania
Icircn 1972 la icircnființarea Ministerului Culturii și Educației Socialiste este che-mat la București Icircn 1980 e chemat la ministrul Suzana Gacircdea care icircl critică deoarece e bdquoprea băgăreț și icircncăpățacircnatrdquo și icircl mută din minister I se propune să lucreze la Editura Politică poziție pe care o refuză Ajunge redactor la Editura bdquoIon Creangărdquo unde va lucra pacircnă după Revoluție
Chiar dacă se pensionează oficial icircn 1992 e abia icircnceputul unei noi ere pentru Sandu Singer Devine directorul unei mici edituri private icircși intensifică colaborările internaționale participă la conferințe pe tema educației continue și organizează la București cu sprijin UNESCO un eveniment cu această temă
Continuă prin a lucra alături de Zigu Ornea la Editura Hasefer redactează nenumărate cărți ale autorilor evrei din țară și din străinătate și devine directorul editurii după dispariția lui Ornea
Abia la vacircrsta de 76 de ani se va retrage din activitate despărțindu-se cu greu de pasiunea sa Totuși continuă să redacteze și să tipărească cărți pen-tru prieteni și colaboratori călătorește icircn toată lumea de la New York pacircnă icircn Norvegia scrie pentru bdquoObservator Culturalrdquo bdquoDilemardquo și bdquoAdevărul culturalrdquo se implică icircn viața comunității evreiești și primește Premiul bdquoȘafranrdquo icircn Elveția
A lucrat trei ani și jumătate ca voluntar la Centrul Educațional Lauder unde avea ore de lectură la bibliotecă și pentru toți elevii era bdquobuniculrdquo
Dumnezeu să icirci binecuvacircnteze amintirea
Izu Gott zl ndash 5 ani de la intrarea icircn eternitate
Izu Gott zl a dominat viața muzicală evreiască din Romacircnia celei de-a doua părți a veacului XX Icircn familia lui de mu-zicieni dorohoieni copiii se bucurau să cacircnte icircmpreună ore icircntregi Oifn pripicik A idișe mame Ba mir bist ti șein Frații mai mari cacircntau la vioară și la acordeon Icircntr-o zi ndash tunete și fulgere fratele mai mare l-a prins umblacircnd la acordeonul lui Pe urmă a icircnceput să-l icircnvețe Cacircnd și-a dat seama că și-a icircntrecut profesorul i-a icircncredințat instrumentul
Era icircn clasa icircntacirci primară cacircnd el familia lui tot șteitl-ul au fost deportați icircn Transnistria A ținut minte toată viața vagoanele de marfă bdquocazareardquo icircn sinagogi părăsite tifosul morții de dimineață Și totuși muzica nu i-a părăsit nici pe el nici pe ai lui Iubea deopotrivă folclorul evreiesc și romacircnesc După 1959 cacircnd a terminat Conservatorul a fost dirijor al Teatrului Evreiesc de Stat din Iași și al Ansamblului Doina Moldovei Icircn 1979 a fost pus să aleagă ori Doina ori comunitatea Deoarece teatrul evreiesc ieșean se desființase a preluat con-ducerea Corului de Talmud Tora din oraș bdquoComunitateardquo a răspuns Depar-tajare formală Cine vede hasidim-ii israelieni dansacircnd și cacircntacircnd pe motive folclorice romacircnești icircnțelege asta Din 1980 a condus corul de Talmud Tora din București Apoi a fost icircndrumător muzical pe țară al corurilor comunitare A făcut turnee de mare succes icircn Israel Europa America A cacircntat la Casa Albă
Izu Gott n-a plecat de tot dintre noi ne-a lăsat pe cel mai bun discipol Bog-dan Lifșin
IULIA DELEANU
Icircnhumați icircn cimitirele CEB din București VLĂDESCU JANETTA (Cimitirul Giurgiului) STOENESCU SUZETTE (Cimitirul Filantropia) GEORGESCU FE-LICIA (Cimitirul Sefard) SINGER SANDU (Cimitirul Giurgiului) GUTTMANN BERNHARD (Cimitirul Sefard) COHN MERY BEATRICE (Cimitirul Sefard) BARID ANDY (Cimitirul Giurgiului) LEONDARI VASILE-GRIGORIE (Cimitirul Giurgiului)
24 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
franceze iar mono-grafiile și sintezele critice privind lite-ratura daneză au fost de asemenea consultate icircn romacirc-nă franceză sau germană Știm asta deoarece icircn cel mai bun stil academic Ștefan Cazimir ne dezvăluie la finalul cărții biblio-grafia pe care a icircntrebuințat-o de pri-sos să subliniez că a mers la sursele esențiale și că a știut cu deprindere de vechi truditor icircn cultura romacircnă să ca-ute mereu legăturile cu literatura noas-tră Fie prin traduceri fie prin sinteze
Pretextul cărții dacă era nevoie de unul l-a reprezentat probabil dubla aniversare icircn 2020 a scriitorului Hans Christian Andersen născut icircn 1805 și trecut la cele veșnice icircn 1875 Ștefan Cazimir a ales cea mai frumoasă și icircn
Vedere din Elsi-nor Escursiuni icircn literatura daneză cea mai recentă carte a lui Ștefan Cazimir apărută la finele anului trecut a luat prin surprin-dere lumea literară romacircnească
Absența unor reacții critice mai
consistente o dovedește cred limpe-de iar motivele sunt și ele ușor de ghicit Profesorul Ștefan Cazimir este o enciclopedie culturală vie icircnsă nu era cunoscut ca specialist icircn literaturi nordice Și-apoi icircn timpuri de pande-mie cacircnd viața culturală se derulea-ză la ralenti cine să se mai ocupe la București de cercetări privind literatu-ra daneză Nu icircn ultimul racircnd Ștefan
Cazimir este cunoscut ca o persona-litate plină de umor care și icircn Parla-ment se amuza pe seama carențelor bdquoaleșilor neamuluirdquo nu puțini s-au gacircndit că icircntre copertele cărții despre puțin cunoscuta la noi literatură da-neză se află o uriașă farsă Mai ales că subtitlul trimite la cunoscuta carte a lui Nicolae Filimon Escursiuni icircn Germania meridională (1858) Cum Nicolae Filimon face parte din teritoriul literar icircn care expertiza profesorului Cazimir este absolută mulți au bănuit o farsă culturală
Nimic mai fals Vedere din Elsinor chiar este o suită de 16 profiluri literare consacrate scriitorilor clasici ai litera-turii daneze de la Ludvig Holberg la Jens Christian Groslashndahl precedate de o introducere și un capitol de con-cluzii Operele lor au fost citite icircn tra-duceri romacircnești (cele mai multe) sau
O carte neobișnuită sau excelența evreiască icircn timpuri de pandemieRealitatea
cărţii
Adevărul pocit după preferințeDemiterea președintelui Asociației Foștilor Deți-
nuți Politici și Victime ale Dictaturii din Romacircnia Octa vian Bjoza din funcția de subsecretar de stat la Secretariatul de Stat pentru Recunoaşterea Meritelor Luptătorilor Icircmpotriva Regimului Comunist a stacircrnit o furtună pe scena politică romacircnească Furtună care icircntre altele a (re)adus la suprafață o grămadă de minciuni și gunoaie pe care societatea romacircnească se străduiește de peste trei decenii să le ignore și să le țină sub preș dar care icircmput aerul de cacircte ori preșul este mișcat din loc și mizeria iese la iveală
Totul a pornit de la un comunicat semnat de O Bjoza icircn numele AFDPR ca reacție la amendamen-tele introduse de deputații Silviu Vexler Ovidiu Ganț și Slavoliub Adnagi la Legea nr 2322020 amenda-mente care prevăd că nu se pot acorda indemnizații bdquopersoanelor condamnate pentru infracțiuni icircmpotri-va umanității sau celor icircn cazul cărora s-a dovedit că au desfășurat o activitate fascistă sau legionară icircn cadrul unei organizații sau mișcări de acest fel și nici copiilor acestorardquo
Așa și Pe cine ar putea deranja (și de ce) că foștii legionari și criminali de război atacircția cacircți mai sunt icircn viață și (mai ales) odraslele lor nu pot icircn-casa indemnizații de la statul romacircn Răspunsul scurt este pe AFDPR și partidele AUR și PSD Răs-punsul mai lung este cel la icircntrebarea bdquode ce icirci su-pără această decizierdquo
Conform Asociației pentru cei care icircși executau sentințele icircn icircnchisorile comuniste bdquonu mai conta din ce partid făcuseră vreodată parte sau nurdquo așadar acum li se bdquocontestă meritele și se schimbă sensul luptei lor de rezistență icircmpotriva comunismuluirdquo Și dacă faptele părinților nu contează pentru Asociația Foștilor Deținuți Politici după cum se afirmă icircn co-municatul publicat pe site-ul organizației evident că pentru Bjoza copiii tuturor deținuților politici trebuie să primească indemnizații bdquoindiferent de faptul că părinții lor au fost criminali de război naziști legio-nari sau comuniștirdquo bdquoCe vină puteau să aibă copiii fasciştilor naziştilor legionarilor evreilor comuniş-tilor romacircnilor Ce vină puteau să aibă copilaşii ră-maşi acasă pentru faptele comise de părinţi Aşa vedem noi problemardquo a spus Bjoza
Este o mare eroare să pui semnul egal icircntre toți deținuții politici indiferent de faptele lor doar pentru că și legionarii s-au opus comunismului Atunci să ne așteptăm ca AFDPR să propună clemență și pentru Hitler și partidul național-socialist deoarece și ei de-clarau că dușmanul lor cel mai mare este comunismul motiv pentru care a și fost declanșată Operațiunea Barbarosa adică atacarea Uniunii Sovietice Aș mai adăuga doar că ignoracircnd vina pentru care unii
deținuți au ajuns icircn pușcărie Bjoza nu face decacirct să perpetueze afirmația falsă a comuniștilor care pre-tindeau că toți luptătorii anticomuniști sunt legionari Azi AFDPR afirmă că toți deținuții politici erau la fel pentru că erau anticomuniști Crimele comise de unii dintre ei inclusiv icircmpotriva evreilor nu mai contează vina a fost spălată de trecerea prin detenție
Dar cu evreii fostul subsecretar de stat o rezolvă repede bdquoAFDPR nu contestă existența Holocaustu-lui icircn Romacircnia Singurul lucru care poate fi discutat constă icircn dimensiunile Holocaustuluirdquo Adică dacă Holocaustul din Romacircnia ar fi avut mai puține vic-time culpa legionarilor ar fi fost mai mică Motiv su-ficient pentru demitere arăta Florin Cicircțu bdquoA pune icircn discuţie dimensiunile Holocaustului şi a icircncerca să pui pe umerii comunităţii evreieşti aducerea comu-nismului icircn Romacircnia este nu doar o icircncercare de a mistifica istoria ci şi un gest periculos pentru valorile democraticerdquo Poziție susținută și de Andrei Muraru reprezentant special al Guvernului pentru promova-rea politicilor memoriei și combaterea antisemitismu-lui care a afirmat că bdquoreexaminarea faptelor istorice sub forma negaţionismului deflectiv este o formulă icircntacirclnită a negaţioniştilor iar declaraţiile publice ale lui Octavian Bjoza sunt insultătoare pentru memoria victimelor Holocaustului şi pentru urmaşii acestorardquo
Negarea dimensiunii Holocaustului nu e ceva nou Să ne amintim că Dan Șova senator și purtă-tor de cuvacircnt al PSD la acea vreme a declarat icircn 2012 că la Iași germanii au omoracirct 24 de evrei Motiv pentru care partidul l-a trimis icircn vacanță icircn SUA cu condiția să viziteze și Muzeul Holocaustului Iar apoi Dan Șova a fost uns ministru de către președintele PSD și prim-ministrul de atunci Victor Ponta
Așa că de ce să ne mirăm acum că tot PSD prin gura lui Florin Roman afirmă că demiterea lui Bjoza a fost decisă de unii care stau bdquoicircn spatele cortineirdquo și bdquoiau decizii politice pe care le icircnmacircnează icircn plic pre-mieruluirdquo Cine să fie icircn spatele cortinei Oculta iudeo-masonică așa cum se spunea pe vremea legionarilor pe care azi icirci apără (din nou) PSD Icircn acest context poziția AUR (bdquogestul premierului PNL arată care este adevărata culoare a coaliţiei de guvernămacircnt roşul aprins al tancurilor sovietice bolşevicerdquo) nu ne miră dar ne dă ocazia să afirmăm icircncă o dată că AUR nu e deloc izolat pe scena politică romacircnească
Și atunci să ne mai uluiască faptul că Maia Mor-genstern a fost tratată de bdquojidrdquo la o icircntacirclnire cultura-lă iar icircn Parlament sunt omagiați doi legionari fără ca vreun alt parlamentar icircn afară de Silviu Vexler să protesteze
Dacă nu ne trezim viitor de AUR țara noastră areALX MARINESCU
Preţul unui abonament pe un an este de 30 lei Abonamentele pentru cititorii din provincie se vor face la comunităţile evreieşti din localitatea respectivă ABONAŢII SUNT RUGAŢI SĂ COM-PLETEZE ADRE SA EXPEDITORULUI PE CUPON Pentru cei din Bucureşti ndash la sediul FCER din str Sfacircnta Vineri nr 9 ndash 11 cod poştal 030202 Cod fiscal FCER 7426470 Abonamentele se mai pot achita şi prin mandate poştale fie pe adresa FCER ndash la oficiile poştale din localitate FIRST BANK SUCURSALA MOŞILOR OLARI Contul IBAN RO66PIRB4236745798003000 (RON) RO03PIRB4236745798002000 (USD) RO37PIRB4236745798001000 (EUR) Pentru EUROPA un abonament pe un an costă 45 de euro (cu toate taxele incluse) Pentru EXTRA EUROPA un abonament costă 95 de dolari USA (cu toate taxele incluse) Pentru Israel un abonament pe un an costă 40 de dolari USA
REALITATEA EVREIASCĂREDACŢIA Bucureşti
str Maria Rosetti nr 17 sector 2COD POŞTAL 020481 OP 9
Tel fax 021-3227560wwwjewishfedro
realitateaevreiascagmailcomSerie nouă a
REVISTEI CULTULUI MOZAICFondată icircn 1956
de Şef-Rabin Dr Moses Rosen
Redactor-şef Alexandru MARINESCU
Redactori Dr Claudia BOSOI
Iulia DELEANUDan DRUŢĂ
Luciana FRIEDMANNEva GALAMBOS (senior editor)
George GIcircLEA Mihaela OBERSCHI
Foto Sandu CAcircLŢIASecretar de redacţie Emilia HRISTEA
DTP Gabriel IONESCU
Tiparul executat de Tipografia TIPOART IDEA STUDIO
BucureştiTel 0723531624
Relaţii administrator Mihail TUNSOIU tel 021-3149690
distributierregmailcom
Potrivit art 206 CP responsabilitatea juridică pentru conţinutul fiecărui text aparţine autorului Redacţia nu icircmpărtăşeşte icircn mod obligatoriu punctele de vedere exprimate icircn articolele semnate de colaboratori Redacţia nu primeşte spre publicare decacirct articole scrise cu diacritice
Gacircndul scrisbdquoTrădarea lui
EinsteinldquoScriitor de for-
mație filosofică și icircmpătimit eseist Eric
Emmanuel Schmitt a pus icircn discuție relația om ndash lume Așa a făcut cu Di-derot Freud Mozart etc Icircn ceea ce privește omul de știință confruntat cu efectele descoperirilor sale ndash Schmitt are icircnsă prede-cesori iluștri Brecht (Galileo) Duumlrrenmatt (Fizicienii) și chiar Hainar Kipphardt (Cazul Oppenheimer)
Icircn Trădarea lui Einstein piesa scrisă icircn 2014 tradusă și regizată de Tudor Țepeneag la TES dramaturgul se oprește asupra genialului fizician și dezvoltă relativitatea alegerilor omului sub vremi Icircl surprindem pe savant (la icircnceputul celei de-a Doua Conflagrații Mondiale) pe malul unui lac din New Jersey stacircnd de vorbă cu un vagabond Con-fident al hazardului marginalizatul căruia i-a murit fiul pe front pare o sensibilă (și realistă) cameră de rezonanță pentru icircntrebările pe care și le pune in-telectualul idealist Nu sunt indiferente originea și biografia protagonistului german evreu ateu dar solidar cu neamul său constracircns la exil la rătăciri de apatrid și afectat de pericolul nazist și de esca-ladarea prigoanei antievreiești Conștient că este supravegheat de FBI intracircnd și icircn vizorul Comisiei Hoover el va fi dizgrațiat și apoi reabilitat
Se poate izola savantul de situația tragică a lumii icircn care trăiește Se poate despărți de destinația dată invențiilor sale de cei care le-au creditat Se poate rupe de putere de politică Cea mai arzătoare di-lemă a acestui pacifist și iubitor al muzelor care l-a alertat pe Roosevelt asupra avansului experimente-lor germane și asupra rolului decisiv al forțelor ce vor deține bomba atomică este aportul său la cercetări ce au dus la finalizarea armei atomice El va parti-cipa la celebrul Proiect Manhattan (1940) numai că apoi după Hiroshima se va trezi plin de groază ca un ucenic-vrăjitor Pe de altă parte el va semna icircn 1965 icircmpreună cu Bertrand Russel un manifest privind pericolul bombei cu hidrogen
Interesul față de text și setea de teatru după pandemie icircnsuflețesc jocul interpreților icircndrumați de Tudor Țepeneag Simplitate firesc gravitate dar și umor autoironie și caldă comunicare umană ndash asta exprimă dialogul dintre Andrei Finți Mircea Dragoman (rolul titular) și Veaceslav Grosu Neculai Predica La racircndul lor Mihai Nițu George Remeș Andrei Miercure dau viață agentului FBI OrsquoNeill Bi-nevenită icircn spectacol este și violonista Rodica Doija
NATALIA STANCU
Drumul spre teatru
același timp cea mai icircnaltă cale de a marca dubla aniversare oferind litera-turii romacircne o primă introducere sin-tetică icircn literatura daneză Demersul său util și ieșit din comun icircn același timp este o bdquomarcă icircnregistratărdquo a sa și a prezenței evreiești icircn cultura romacirc-nă o prezență definită prin excelență devotament și travaliu susținut Icircn timpuri de pandemie Ștefan Cazimir a mers cacircnd și cum s-a putut la Bi-blioteca Academiei Romacircne iar apoi ne-a oferit o carte care reprezintă o bază pentru oricine dorește să stu-dieze sau numai să se informeze cu privire la literatura daneză O primă sinteză romacircnească scrisă cu har și cu o particulară icircnțelegere a fenome-nului literar nordic
RĂZVAN VONCUȘtefan Cazimir ndash Vedere din Elsinor Es-
cursiuni icircn literatura daneză Editura Semne București 2020
10 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
Comunitatea evreiască din Craio-va a marcat la Sinagoga din oraş Pu-rimul una dintre cele mai importante sărbători din calendarul iudaic Fes-tivitatea a avut loc icircntr-un cadru re-stracircns fiind un an pandemic
Prof univ dr Corneliu Sabetay preşedintele Comu-nităţii Evreilor din Craiova a explicat pentru cotidianul bdquoCuvacircntul Libertățiirdquo
bdquoMarcăm PURIM 5781 dar icircntr-un context global Din punct de vedere economic acest co-ronavirus va afecta icircn totalitate econo-mia lumii
Petrecută icircn urmă cu 2500 de ani povestea lega-tă de Purim icirci are icircn centrul său pe regina Estera şi pe icircmpăratul Ahaşveroş Este o poveste ca o piesă de teatru cu eroi pozitivi şi negativi icircn care avem ocazia din nou să sărbătorim personalitatea femeii Este o poveste despre o minune icircn care binele icircnvinge răulrdquo a spus prof univ dr Corneliu Sabetay
Nici anul acesta nu au lipsit pră-jiturelele modelate din aluat icircn trei
colţuri şi umplute cu jeleu nuci mac miere şi nuci Reţeta este foarte ve-che şi are secretele ei micile prăjituri numite bdquohumentașenrdquo făcacircnd deliciul tuturor bdquoIcircn marile oraşe şi icircn şcoli se organizează carnavaluri unde copiii
şi adulţii poartă măşti caraghioase nu nişte măşti care să sperie Cu această ocazie ţinacircnd cont că se celebrează şi venirea primăverii pe masă se pun fructe ndash smochine şi citrice ndash şi prăji-turele specialeldquo a precizat prof univ dr Corneliu Sabetay referindu-se la marea sărbătoare conform ziarului bdquoCuvacircntul Libertățiirdquo
Printre asistații comunității băcăuane se numără și Sorin Altarzohn singurul evreu care trăiește la Moinești Sorin icircn vacircrstă de 54 de ani suferă de boli gra-ve Icircl icircngrijește o rudă prin alianță care locuiește icircmpreună cu el și beneficiază de salariu de asistent din partea Primăriei din Moinești Icircncadrat la categoria F de asistați ai DASM Sorin Altarzohn primește tichete valorice pentru alimen-te deconturi la medicamente ajutoare bănești Responsabila Serviciului de Asistență Socială Corina Irimia dr Corina Grimberg asistenții Laura Șerban și Vili Moscovici icirci fac lunar vizite la domiciliu și cu prilejul sărbătorilor evreiești Nu uită să-i aducă dulciurile și aperitivele preferate biscuiți Eugenia și pufuleți Cea mai mare răsplată a asistenților sociali comunitari este să vadă cum i se luminează chipul de bucurie cacircnd are oaspeți
Rămas bun scriitorului Calistrat CostinNu demult s-a stins din viață un prieten al comunității băcăuane scriitorul
Calistrat Costin care a avut un rol important icircn implementarea studierii istoriei Holocaustului ca disciplină opțională icircn icircnvățămacircntul băcăuan preuniversitar a subliniat prof Gabriel Stan director adjunct al Colegiului Economic bdquoIon Ghicardquo și el ndash apropiat de multă vreme al comunității noastre Jurnalist scriitor tradu-cător președinte al Filialei USR ndash Bacău Calistrat Costin a fost director al Tea-trului de Animație bdquoLicuricirdquo al Teatrului Dramatic bdquoBacoviardquo laureat la Premiului pentru poezie bdquoGeorge Bacoviardquo al Premiului pentru Management Teatral al Galei UNITER din 1998 Cetățean de Onoare al Municipiului Bacău medaliat de președintele Romacircniei cu bdquoMeritul Culturalrdquo icircn Grad de Cavaler
Dumnezeu să-l odihneascăHAINRICH BRIF
președinte CE Bacău
Programul Mishloah manot s-a desfăşurat icircn acest an cu mai puțini participanți direcți decacirct icircn anii trecuţi şi cu măsuri speciale de siguranţă impuse de pandemie
S-au făcut vizite icircn cadru mai restracircns la asistaţii noştri mai vacircrstnici Icirci amintim aici pe Hofman Tulică de 92 de ani Lupescu Mina ndash 82 de ani Iagher Suzana ndash 89 de ani și alții Membrii Comunităţii noastre au beneficiat şi icircn acest an de minunaţi humăntaşi obţinuţi de la CE Iaşi prin amabilitatea preşedin-tei Ina Vladcovschi Delegaţia noastră a dus humăntaşi icircn aceste case şi a fost tratată icircn schimb de cei vizitaţi cu diferite dulciuri preparate de către aceştia O remarcă aici pentru bdquofoarte tacircnărardquo Iagher Suzana parcă mai icircn formă de la an la an cu o stare de spirit de invidiat şi bdquoautoarealdquo unor ex-celente preparate proprii
Prin aceste vizite am icircncercat să transmitem ceva din spiritul Purimului
icircn toate casele evreieşti ale BacăuluiMenţionăm şi participarea membri-
lor noştri pe Zoom la un excepţional program de Purim organizat de CE Iaşi prin efortul special al liderilor Comunității Ina Vladcovschi Albert Lozneanu Rabin Yehoshua Aharono-vitch şi al unor foarte talentaţi membri ai Comunităţii ieşene Icircnchei aceste racircnduri cu speranţa că a fost ultimul Purim organizat icircn aceste condiţii speciale impuse de pandemie şi că anul viitor Purimul ne va găsi pe toţi sănătoşi şi cu multă voie bună
Asistența socială icircn pandemieComunitAti
Expoziţie dedicată arhitectului Leopold Baumhorn marele maestru al sinagogilor
Timișoara
Expoziţia dedicată lucrărilor de arhitectură ale lui Leopold Baumhorn a fost unul dintre cele mai importan-te evenimente realizate icircn cadrul programului european Rediscover Chiar dacă inaugurarea nu a permis prezenţa unui public numeros mulţi au dorit să vadă planşele cu lucrările celui mai prolific architect din regiune de la finele secolului XIX şi icircnceput de secol XX Realizată de cercetătoa-rea din Ungaria Agnes Oszko avacircnd drept colaboratori pentru partea timi-şoreană pe arhitectul Gabriel Szeke-ly şi pe fotograful Constantin Duma expoziţia abordează cele mai remar-cabile clădiri proiectate de Baumhorn analizacircnd evoluţia artistică trăsătu-rile comune ale operei sale detaliile prezente şi contribuţia sa la icircnflorirea unor mari oraşe din regiune
Prezenţa preşedintelui Consiliului Judeţean Timiş Alin Nica şi a prima-rului municipiului Timişoara Dominic Fritz care au luat cuvacircntul la mani-festare demonstrează importanţa specială acordată acestei inaugurări De altfel Dominic Fritz s-a declarat mereu un susţinător al reabilitării pa-trimoniului istoric al Timişoarei cu un accent special asupra sinagogilor care sunt parte a consolidării urbane a acestei cetăţi bănăţene Domnia Sa s-a referit şi de această dată la importanţa renovării Sinagogii Fa-bric operă a lui Baumhorn un obiec-tiv impresionant care azi este icircntr-o stare avansată de degradare Echipa Primăriei Timişoara care icircn cadrul acestui proiect a fost coordonată de Floriana Ştefan a construit icircn cei trei ani ai proiectului o relaţie care a tre-cut dincolo de colaborare devenind
o reală prietenie cu evreimea locală Dr Luciana Friedmann preşedinta
Comunităţii Evreilor din Timişoara a subliniat icircn cuvacircntul ei faptul că aces-te clădiri sunt parte a patrimoniului timişorean şi definesc stilul cosmopo-lit deschis şi primitor al urbei de pe Bega
După prezentarea icircn detaliu a muncii ce a premers edificarea aces-tei expoziţii din partea lui Agnes Os-zko arhitectul Gabriel Szekely care a cercetat icircn detaliu opera maestrului a introdus publicul icircn contextul istoric şi arhitectonic al epocii descrise Arhi-tectul care a proiectat nu mai puţin de 19 sinagogi impunătoare din Ungaria Romacircnia Serbia Croaţia şi Slovacia a fost un reprezentant de marcă al stilului eclectic şi art nouveau avacircnd o manieră de lucru foarte uşor de re-cunoscut care face operele sale in-confundabile Doar icircn Timişoara de numele lui Baumhorn se leagă clă-diri de referinţă ca Liceul Pedagogic bdquoCarmen Sylvardquo Rectoratul Universi-tăţii Politehnice clădirea Comunităţii Evreieşti Palatul Apelor şi altele Am văzut interesul pe care noul primar al Timişoarei dar şi publicul prezent l-au avut pentru călătoria icircn care i-a purtat Gabriel Szekely descoperind miezul unei Europe icircn care la acea vreme ne situam icircntr-o zonă mult mai centrală din punct de vedere cultural comparativ cu zilele noastre
Evenimentul s-a icircncheiat cu o succintă prezentare de către Floria-na Ştefan a viitorului Muzeu Virtual al Evreimii din Timişoara un proiect care este icircn dezvoltare sub egida Re-discover şi care va fi lansat oficial icircn luna aprilie (LF)
Serviciile religioase au fost reluate fizic
Mishloah manot icircn pandemie
Bacău
La Sinagoga bdquoRosenrdquo din Bacău au fost reluate serviciile religioase cu prezență fizică respectacircndu-se nor-mele sanitare Important este faptul că s-a reușit asigurarea minian-ului Serviciile religioase de la CE Iași susținute de oficiantul de cult Albert Lozneanu și de rabinul Yehoshua Aharonovitch ca și cele organizate de Cancelaria Rabinică au fost urmărite online
La Sinagoga bdquoRosenrdquo au avut loc oficierile a două Șabaturi specia-le Șabat Roș Hodeș Adar și Șabat Șkalim unul din cele patru Șabaturi
speciale icircnainte de intrarea icircn luna Ni-san S-au făcut lecturi din trei Suluri de Tora Din primul Sul s-a citit peri-copa Mișpatim din Cartea Șmot Din al doilea Sul ndash pericopa Ki Tisa des-pre contribuția de jumătate de șekel pentru menținerea icircn bune condiții a Tabernacolului mobil icircn deșert Din al treilea Sul ndash pericopa Pinhas Bamid-bar Cartea a patra a Torei
Icircn Șabatul din 8 Adar icircnainte de Purim s-a citit din al doilea Sul de Tora Cartea Dvarim pericopa Ki Tețe referitoare la Porunca bdquoAmintește-ți ce ți-a făcut ție Amalekrdquo La ieșirea
din Mițraim amaleciții au ucis evrei bătracircni copii bol-navi Haman urmaș al lui Amalek a tras la sorți exter-minarea evreilor 13 Adar El știa că-n luna Adar ziua a șaptea a murit Moșe dar nu știa că Moșe s-a născut tot icircn aceeași zi fapt subliniat de rabinul Yehoshua Aharonovit-ch A fost aprinsă o lumacircnare icircn memoria lui Moșe cu rugă-ciuni pentru sănătate genera-lă și personală
HAINRICH BRIF
Evreii au sărbătorit victoria asupra lui Haman
Craiova
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 11
ndash De cacircnd datează prezența evre-ilor icircn zonă
ndash De peste 400 de ani Cel mai si-gur indiciu sunt pietrele funerare Icircn cimitirul evreiesc din Babadag aron-dat comunității noastre sunt monu-mente funerare cu această vechime Au existat temple și sinagogi icircn Tul-cea Măcin Babadag Sulina Chilia Veche Dintr-un memoriu din 1920 al Epitropiei către Prefectura din Tulcea scris de rabinul comunității și al Tem-plului Israelit Isac Haham reiese că icircn afară de templu mai existau două sinagogi un azil confesional și un azil de bătracircni Evreii din Tulcea au venit din Cahul Ismail Odessa Constanti-nopol Galiția Numărul lor a crescut după 1878 Locuiau pe Dealul Baba-dagului bdquomahalaua israelitărdquo fiindcă pacircnă icircn 1880 cartierele Tulcei se che-mau mahalale termen deloc peiorativ pe atunci Icircn 1907 existau icircn actualul județ 3131 de evrei din care 1773 icircn Tulcea Inițial evreii tulceni și cei din zonă au fost activi icircn comerț finanțe meserii și după 1900 și icircn profesiuni liberale Forma organizatorică era Ra-binatul Epitropiei din Tulcea Ulterior fiecare comunitate și-a ales președinți Interesul pentru mișcarea sionistă apare devreme Icircn 1881 se icircnființează Asociația pentru Munca Pămacircntului icircn
Israel La unul dintre primele congre-se sioniste internaționale de la Viena icircn 1913 participă și un reprezentant al evreilor din Tulcea Icircn 1931 sunt icircnființate societățile cultural-sportive bdquoMacabirdquo și bdquoLuminardquo La bdquoMacabirdquo se juca fotbal șah se făcea gimnastică O filială a organizației sioniste bdquoGor-goniardquo funcționa din 1933 Icircn perioa-da Holocaustului cacircnd s-a aplicat legislația rasială ndash exmatriculări din icircnvățămacircntul de stat concedieri la icircntreprinderile statului exproprieri muncă forțată ndash au avut loc deportări icircn Transnistria După război majorita-tea evreilor tulceni au făcut Alia
ndash Sunt peste 20 de ani de cacircnd conduceți comunitatea Se impune o retrospectivă
ndash Din tot ce-am făcut pacircnă acum cred că restaurarea Templului Israe-lit este cea mai importantă realizare Edificiul a fost construit icircn 1859 A fost renovat icircn 1890 Dar la mai bine de un secol concluzia expertizei tehnice cerută de mine icircn 2003 a fost bdquoTem-plul poate deveni oricacircnd o ruinărdquo Reabilitarea era un proiect ambițios costisitor Am avut icircnsă norocul unor susținători de prestigiu Icircn comunica-rea despre evreii din Romacircnia de la emancipare pacircnă icircn 1989 ținută la un simpozion din Marsilia organizat
de prof univ dr Carol Iancu de la Universitatea din Montpellier sub auspiciile Comisiei Regionale de So-lidaritate cu Evreii din Europa de Est icircn 2010 profesor emerit Elise Lei-bowitch prezenta și istoricul comunității tulcene Scriitorul Carol Feldman zl originar din Tul-cea susținea o campanie pro domo icircn presa israeliană de limbă romacirc-nă pleda cauza icircn fața președintelui de atunci al FCER dr Aurel Vainer Odiseea proiectului apare icircn bdquoMinuni pămacircnteștirdquo din bdquoCaleidoscopul meurdquo de Carol Feldman Banii au venit de la Guvernul Romacircniei prin Secretariatul de Stat pentru Culte de la FCER prin Fundația bdquoCaritateardquo și de la JOINT Reinaugurarea a avut loc icircn 2014 Tot atunci am inaugurat icircn incintă Mu-
Pacircnă la Războiul de Independență din 1877-1878 Tulcea a fost sanjak turcesc Icircn iarna anului 1878 armata romacircnă sufe-rea de frig și foame Icircn numele comunității evreiești tulcene președintele de atunci Abraham Ellman i-a oferit un ajutor
substanțial După victorie Dobrogea a revenit țării-mamă bdquoCacircnd la 14 noiembrie 1878 armatele romacircne conduse de gene-ralul Anghelescu au debarcat la Tulcea și au defilat pe sub arcurile de triumf construite de romacircni greci evrei bulgari generalul a
privit parada militară de la balconul Casei Ellmanrdquo spune președintele de azi prof Solomon Faimblat bdquoEllman a fost decorat cu laquoSteaua Romacircnieiraquo Cine vizitează cimitirul evreiesc vechi din oraș icircnchis icircn 1900 poate citi asta pe monumentul său funerarrdquo Instituirea Ordinului era primul act oficial al Romacircniei independente
bdquoVrem să atragem spre comunitate evrei neicircnscriși
icircncă icircn racircndurile noastrerdquoInterviu cu SoLoMoN FaiMBLaT preşedintele CE Tulcea
n Hainrich Brif președintele CE Bacău a dovedit icircn intervalul de cacircnd conduce comunita-tea spirit gospodă-resc și devotament față de obștea sa Este și unul din-tre cei mai harnici corespondenți ai re-vistei noastre Fap-tul că este icircn același timp și oficiant de cult ajută mult la menținerea unei vieți religioase puternice De cacircnd s-a declanșat pandemia a organizat celebrarea sărbătorilor cu respecta-rea normelor sanitare Face demer-suri pentru proiectul de reabilitare a Templului Cerealiștilorn Paul Schwartz președintele
CE București ia par-te de peste 20 de ani la viața comunitară A fost consilier pen-tru Generația de Mij-loc vicepreședinte al FCER demon-stracircnd pricepere și perseverență icircn tot ce face
Ca președinte al celei mai mari comunități din țară se implică icircn re-zolvarea unor probleme culturale și sociale Acordă multă atenție con-servării patrimoniului sacru A resta-urat pietre funerare ale unor mem-bri marcanți ai CEB care nu aveau aparținători Cultivă bune relații cu mediul politic diplomatic economicn Corneliu Sabetay preșe-
dintele CE Craio-va este una dintre somitățile medicale actuale icircn domeniul pediatriei Icircmbină cu succes viața profe-sională cu preocu-pările icircn plan comu-nitar fiind de multă vreme președinte al comunității craiovene Omul de știință profesor doctor e dublat de omul de acțiune bun organizator de evenimente fie simpozioane științifice fie evenimente din viața comunitară sărbători reuniuni cul-turale comemorări momente ani-versare Icircl prețuiesc evrei și neevrei simpatizanți ai obștii noastre
n Mișu Rosenberg președintele CE Dej a reușit să fie la icircnălțimea așteptărilor celor care l-au ales Deși comunitatea e mică are probleme com-plexe Conducătorul ei poartă răspunde-rea pentru prezer-varea vestigiilor unui trecut bogat are grijă de membrii din prezent ai comunității majoritatea ndash vacircrstnici cu inerente suferințe nu puțini ndash oa-meni singuri Dejul a fost una dintre comunitățile greu icircncercate de Holo-caust Este meritoriu modul icircn care președintele organizează comemo-rări ale victimelor Catastrofein Sorin Blumer președintele
CE Galați s-a afir-mat de mulți ani icircn viața comunitară atacirct icircn plan gene-ral ca membru al conducerii Asociației Sioniste din Romacirc-nia cacirct și local ca dirijor de cor organi-zator de evenimente
interetnice președinte Icircn această ultimă calitate reabilitarea Templului Meseriașilor icircn care a pus mult su-flet energie perseverență se icircnscrie printre cele mai importante realizări ale sale A reușit modernizarea res-taurantului ritual a sediului comuni-tar A impulsionat realizarea unei mo-nografii despre evreii gălățenin Aurel Davidovici președintele
CE Pitești reușește de ani buni să fie un gospodar destoinic al comunității sale Are grijă să icircntrețină cum se cuvine si-nagoga unul dintre lăcașurile de cult care au rezistat cel mai bine intemperiilor neavacircnd ne-voie de restaurare Este receptiv la problemele de zi cu zi ale membrilor comunității mai ales că majoritatea sunt oameni icircn vacircrstă singuri cu probleme de sănătate Este gazdă ireproșabilă față de vizitatori fapt dovedit cu prilejul Hanuchiadelor al unor evenimente organizate de FCER și BBR etc
A D M E A V E E S R I M Preşedinţi de comunităţi născuţi icircn luna aprilie
zeul de Istorie a Evreilor din Tulcea icircmbogățit icircn 2019 Din patrimoniul nostru sacru fac parte două cimitire icircn oraș și cinci icircn localități din județ unde nu mai trăiesc evrei Cu sprijinul FCER și din donații am făcut lucrări de reabilitare la cimitirul vechi amintit reparații la cel nou și icircmprejmuiri la ci-mitirele din Măcin Babadag Sulina
ndash Ce efecte benefice ați constatat după restaurarea Templului
ndash Templul a devenit punct de atracție turistică mijloc educativ liber de prejudecăți pentru copii A dus la creșterea numărului de membri afiliați ai comunității A creat un spațiu pro-pice concertelor anuale de Ziua Eu-ropeană a Culturii Iudaice oferite de elevi ai Liceului de Artă bdquoGeorge Geor-gescurdquo A reunit oficialități locale icircnalți prelați reprezentanți ai organizațiilor de minorități naționale oaspeți din Is-rael la evocarea lui Carol Feldman icircn 2019 Vrem să facem și un medalion Albert Poch fiu al Babadagului cacircnd situația pandemică o va permite
ndash Un dezideratndash Să atragem spre comunitate
evrei tulceni icircncă neicircnscriși icircn racircndu-rile noastre
IULIA DELEANU
bdquoNe străduim ca asistații noștri să fie cacirct mai puțin afectați
de pandemierdquoConvorbire cu directoarea DASM dr MoNa BejaN
A trecut un an de cacircnd angajații din sistemul de asistență socială și medi-cală din București și din țară se luptă să facă față cu bine crizei sanitare create de pandemia cu SARS CoV-2 DASM a reacționat rapid și eficient pentru limi-tarea icircmbolnăvirilor mai ales icircn situația icircn care majoritatea populației evreiești din comunitatea noastră se află icircn grupa de risc A fost un prilej de trecere icircn revistă și de perspectivă schițat de directoarea DASM dr Mona Bejan
ndash Cum ați acționat de cacircnd a icircnce-put pandemia
ndash Icircn pofida dificultăților financia-re am făcut eforturi spre a răspunde
prompt cerințelor momentului Am asi-gurat din fonduri speciale primite de la FCER JOINT și Claims Conference pachete cu materiale de protecție
dezinfectanți pentru toate ca-tegoriile de asistați la domi-ciliu din București și din țară rezidenții din cele două cămine bdquoAmalia și Șef Rabin Dr Moses Rosenrdquo din Capitală și bdquoAeva Eli-sheva și Adalbert Huber-Huberrdquo de la Arad E vorba de 956 de asistați la domiciliu 230 de copii
IULIA DELEANU(Continuare icircn pag 22)
Mona Bejan (stg) pregătind alături de colegi darurile pentru asistați
12 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
Fiind interesat de mărturiile foto-grafice din timpul Holocaustului din Romacircnia am căutat prin arhive timp de mai mulți ani fotografiile din tim-pul exhumării evreilor din Sărmaș care au căzut victime masacrului de la Cămărașu comis de jandarmi ma-ghiari icircn septembrie 1944
Știam din mai multe surse că aces-te fotografii există Matatias Carp autorul Cărții negre și-a icircnceput ac-tivitatea publicistică de reconstituire a istoriei Holocaustului cu o broșură intitulată Sărmaș Una din cele mai oribile crime fasciste publicată icircn 1945 Un exemplar al broșurii se află icircn Biblioteca Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din Romacircnia bdquoWil-helm Fildermanrdquo și poartă dedicația olografă datată 21041945 a lui Ma-tatias Carp pentru F Brunea-Fox alt cronicar de seamă al lumii evreiești căruia icirci transmite această bdquofăracircmă de durere evreiascărdquo Broșura reprodu-ce și 21 de fotografii dintre care 13 sunt de la exhumarea victimelor din 22 februarie 1945 la care a partici-pat și Carp ca delegat al Federației Uniunilor de Comunități Evreiești din Romacircnia Atunci au fost scoase la iveală rămășițele a 146 de trupuri care au fost reicircnhumate icircntr-un cimi-tir amenajat ad-hoc la baza dealului din localitatea clujeană Cămărașu unde au fost găsite la indicația unor martori oculari Restul fotografiilor re-prezintă portrete ale victimelor și case evreiești din Sărmaș pe care se vede desenată steaua galbenă menită a le deosebi de casele creștine
Copii după toate fotografiile cu-prinse icircn broșura despre Sărmaș pu-blicată de Carp se găsesc icircn Fototeca CSIER-WF acolo unde se află și foto-grafii inedite dar mai puțin relevante de la exhu-mare Totuși c a l i t a t e a copiilor-mar-tor din Fo-totecă este mai slabă decacirct aceea a imagini-lor publicate icircn broșură ceea ce in-dica faptul că o copie mai bună se găsește icircn altă parte Fotografiile au mai fost re-produse icircn cacircteva publicații maghiare și occidentale
Icircncercările repetate de a găsi foto-grafiile icircn Arhiva Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității și icircn alte arhive nu s-au soldat cu re-zultate Icircn toamna anului 2019 mis-terul a fost lămurit abia atunci docu-mentele Tribunalului Poporului privi-toare la masacrul de la Cămărașu au fost declasificate de Serviciul Romacircn de Informații și transferate la CNSAS unde icircn prezent sunt disponibile pentru consultare la sala de lectură
Icircn dosarul care cuprinde docu-
mentația anchetei și a procesului de la Tribunalul Poporului din 1946 și a anchetelorproceselor ulterioare (cota ACNSAS fond Penal dosar P 137547) icircntr-un volum sunt lipite pe mai multe pagini 18 exemplare clare ale fotografiilor din timpul exhumă-rii Pe toate se poate vedea semnă-tura olografă cu stiloul a lui Matatias Carp la fel ca icircn cacircteva din fotografi-ile incluse icircn broșura despre Sărmaș care au fost ștanțate cu margini mai largi semn că aceste fotografii i-au aparținut cronicarului evreu au fost reproduse icircn broșură și apoi au fost date spre utilizare Tribunalului Popo-rului Cacircteva din fotografiile din do-sarul P 137547 sunt inedite ndash nu sunt incluse nici icircn broșura Sărmaș nici icircn alte publicații ndash și nu se găsesc nici icircn Fototeca CSIER-WF Le reproducem aici pe toate cele găsite icircn dosar pen-tru a putea face comparații și studiu pe ele
Iată pe scurt și ce s-a icircntacircmplat la Sărmaș icircn septembrie 1944
După 23 august 1944 cacircnd Romacirc-nia a abandonat alianța cu Germania nazistă și Ungaria horthystă s-a pro-dus un atac maghiar la sud de granița stabilită prin Arbitrajul de la Viena din 30 august 1940 Printre locuri-le ocupate s-au aflat și Sărmaș (sau Sărmașu) o mică localitate icircn județul Mureș situată icircn Cacircmpia Transilvani-ei aflată la jumătatea distanței dintre Tacircrgu Mureș și Cluj precum și satul Sărmășel din proximitate Icircn timpul războiului Sărmaș și Sărmășel aveau o consistentă populație maghiară reprezentacircnd cam jumătate din cei 4 000 de locuitori Acolo trăiau și 200 de evrei
Icircn timpul regimului Ion Antones-cu al cărui antisemitism oficial era
mai agresiv decacirct cel din Ungaria lui Miklos Horthy evreii din Sărmașu au fost deposedați de proprietăți maltratați persecutați deportați tem-porar dar au supraviețuit Icircn martie 1944 ca urmare a ezitărilor lui Miklos Horthy Germania nazistă a ocupat Ungaria și a demarat icircn forță imple-mentarea Soluției Finale cu ajutorul forțelor de ordine horthyste icircn teri-toriile aflate sub controlul Budapes-tei inclusiv icircn Transilvania de Nord Evreii din Sărmașu și Sărmășel aflați icircntre granițele Romacircniei au rămas nevătămați pacircnă icircn septembrie 1944
După atacul maghiar din septem-
brie 1944 situația s-a schimbat dra-matic Evreii și intelectualii romacircni au intenționat să plece din localitate icircna-inte de intrarea autorităților maghiare dar o parte au fost icircntorși din drum de autoritățile romacircne care au dat asigurări că regiunea va rămacircne sub controlul autorităților romacircne Totuși armata maghiară a icircnaintat La intra-rea trupelor maghiare pe 5 septem-brie 1944 icircn Sărmașu se mai găseau 126 de evrei
Localitatea a fost ocupată la icircnce-putul lunii septembrie 1944 de armata ungară (Honved) apoi de jandarmi dintre cei care participaseră icircn pri-ma parte a anului 1944 la deportarea evreilor la Auschwitz A fost formată și o Gardă Națională din localnici
Evreii au fost forțați să poarte stea-ua galbenă Pe 11 septembrie 1944 toți evreii din Sărmaș au fost stracircnși și icircnchiși icircntr-un șopron transformat icircn bdquoghetourdquo Acolo erau icircnchiși și pri-zonieri de război romacircni locul deve-nind aglomerat mizer insuportabil Locuințele evreilor reținuți au fost pră-date de locuitorii maghiari ai localității Pe 14 septembrie evreii icircn vacircrstă din ghetou au fost forțați să danseze și au fost umiliți icircn văzul jandarmilor și al membrilor Gărzii Naționale Fiica unuia dintre liderii evrei locali a fost violată icircn grup
Icircn 15 septem-brie icircn preajma anului nou evre-iesc 20 de bărbați evrei au fost duși la cacircțiva kilometri de localitate să sape două gropi comune
Pe 16 septembrie 1944 evreii din ghetou au fost urcați icircn căruțe ale lo-calnicilor au fost trecuți prin Sărmășel și au fost duși la locul unde fusese-ră săpate gropile comune pe dealul Șoscut icircn raza localității Cămărașu Seara au ajuns camioane cu jandarmi maghiari și o limuzină cu un ofițer Evreii au fost icircmpărțiți icircn două grupuri și au fost macircnați spre gropile comu-ne icircn noaptea de 1617 septembrie după ora 200 Icircntacirci au fost dezbrăcați
și loviți cu lopeți topoare și baionete apoi au fost icircmpușcați
Doi localnici Ion Mocean și Ion Aluaș au asistat la masacru ascunși icircntr-un lan de porumb din zonă și au depus mărturie icircn ancheta postbelică de la Tribunalul Poporului Cluj Icircn Ho-tăracircrea nr 9 din 28 iunie 1946 au fost condamnați mai mulți repre zentanți din racircndul autorităților maghiare icircn uniformă sau civili care au participat la atrocități icircn Transilvania icircn inter-valul 1940-1944 inclusiv la masa-crul de la Sărmaș O parte dintre cei condamnați apucaseră să fugă icircn Un-garia și au rămas nepedepsiți Anche-
ta a continuat icircn anii rsquo50 și s-a soldat cu noi condamnări
Documentația procesului a fost secretizată imediat de Securitate iar cartea lui Matatias Carp a fost trecută la fondul secret al bibliotecilor astfel că această tragedie nu a fost cunos-cută icircn detaliu pe parcursul perioadei comuniste Povestea a fost redesco-perită icircn anii rsquo80 de istoricul Nicolas M Nagy-Talavera care a mers icircn zona Sărmaș și a cules mărturii de is-torie orală sub supravegherea aten-tă a Securității Cartea sa Fascismul icircn Ungaria și Romacircnia și broșura lui Matatias Carp au rămas principalele surse pe tema acestui masacru
Icircn decembrie 2019 icircn cadrul unui proiect comun al CSIER-WF cu Te-leviziunea Romacircnă ne-am deplasat la Sărmaș pentru a filma locurile tra-gediei Am găsit icircn bună stare cimiti-rul construit la baza dealului Șoscut unde au fost reicircnhumate victimele Ci-
mitirul care icircn forma cunoscută astăzi a fost amenajat cu sprijinul American Jewish Joint Distribution Committee a fost locul mai multor ceremonii come-morative atacirct icircn perioada comunistă cacirct și după Spre surpriza noastră am găsit icircncă un martor ocular al masa-crului cel care era poziționat cel mai bine pentru a observa ce se icircntacircmpla pe dealul Șoscut Este vorba de Ion Mocean (n 1928) fiul lui Ion Mocean (n 1906) care a depus mărturie la Tribunalul Poporului Spre deosebire de tatăl său care a văzut ce s-a icircn-tacircmplat de la casa de la baza dealului fiul cel cu care am icircnregistrat video o mărturie detaliată se afla la o stacirc-nă de pe deal din marginea pădurii undeva la același nivel cu locul masa-crului Crima s-a icircntacircmplat noaptea dar jandarmii maghiari au folosit feli-nare și astfel Ion Mocean a putut dis-tinge cu groază scenele atrocităților
Din cercetarea de teren a ieșit un film documentar Sărmaș rsquo44 realizat de Adrian Cioflacircncă și Teodora Dră-goi care a fost prezentat de către Te-leviziunea Romacircnă și a făcut obiectul unor evenimente la Institutul Cultural Romacircn din New York și la cel din Tel Aviv icircn 2020
SurseACNSAS fond Penal dosar P
137547ACNSAS fond Informativ dosar
552042 vol 1 2 (N Nagy-Talavera) Matatias Carp Sărmaș Una din
cele mai oribile crime fasciste Prefață B Brănișteanu București Socec 1945
Nicolas M Nagy-Talavera Fas-cismul icircn Ungaria și Romacircnia trad Măriuca Stanciu Ecaterina Geber București Hasefer 1996
ADRIAN CIOFLAcircNCĂ
Din activităţile de cercetare ale
Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din Romacircnia bdquoWilhelm Fildermanldquo al FCER-CM
Mărturii fotografice ale masacrării evreilor din Sărmaș
Comemorarea victimelor masacrului de la Sărmaș in perioada comunistă Sursa CSIER-WF
Tată și fiu ambii cu numele Ion Mocean ambii martori ai atrocităților de pe dealul Șoscut Sursa Adrian Cioflacircncă
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 13
Purimul copiilorCacircnd i-am văzut prima dată pe
Spiderman și Superman fugărindu-se și pe Batman și Elsa din Frozen icircmpărțind o pungă de pufuleți nu a fost
icircn vreo animație din seria DC Comics Marvel sau Disney ci icircn sala de spec-tacole a Centrului Comunitar Evreiesc din București de Purimul copiilor O sărbătoare care a reușit să-și păstre-ze veselia și culorile chiar dacă anul acesta s-a desfășurat online Copiii s-au costumat ca de fiecare dată și au participat la tot soiul de activități care i-au făcut să simtă că sunt icircmpreună
Roata provocărilor și jocurile in-teractive cu Coral Zytcer din București povestea de Purim animată pentru copii numărul de magie cu Edu-ard și Bianca din Oradea confecționarea din hacircrtie a pălăriei lui Haman cu Maria Ganciu din Ploiești și cacircn-tecele de Purim au recreat atmosfera din anii trecuți
atunci cacircnd icircn sediul JCC alergau zeci de copii costumați
Purim Romacircnia amp Israel Și oamenii mari au făcut Purimul la
JCC București tot online dar asta a icircnsemnat și că prieteni din Romacircnia și din Israel au putut fi icircmpreună mult mai simplu
bdquoHag Sameah Iată că și icircn acest an JCC București organizează un eveniment de Purim Icircn anii trecuți eram obișnuiți să avem foarte mul-te icircntacirclniri aici Purim Party Purimul copiilor Purimul seniorilor Mișloah Manot Șabat de Purim icircntacirclnirea cu voluntariihellip Icircn acești ani ne-a fost puțin mai greu ne-am icircntacirclnit online Sperăm să fie ultimul Purim pe care icircl sărbătorim onlinerdquo a spus icircn deschi-
derea evenimentului Adrian Gueron directorul JCC București
Prieteni din mai multe locuri s-au conectat așadar online pentru a spu-ne Lehaim pentru Purim Icircn direct din Israel au putut fi urmărite ceremo-nia de Havdala cu Yaden Cohen și o serie de momente muzicale live De asemenea un recital cu muzică live a oferit și Endy Glikman De discuția despre teatru icircn vremuri de pandemie și momentele vesele s-a ocupat invi-tatul JCC București Silviu Biriș
Iar de la sărbătoarea veseliei nu putea lipsi Roata Norocului care s-a bazat icircnsă și pe cunoștințe nu doar pe șansă Cei care au răspuns corect la icircntrebările organizatorilor legate de Purim au putut cacircștiga Mișloah Manot ndash pachete cu dulciuri oferite de Alka
ADRIAN GUERON
Pagină coordonată de GEORGE GIcircLEA
JCC BuCureşti
rOMAcircNiA
Trasee evreieşti ndash un prim popas Franţa
JCC Romacircnia icircn colaborare cu JCC Timişoara invită publicul la o că-lătorie icircn comunităţile evreieşti din jurul lumii Organizatorii icircşi propun să des-copere urmele paşilor celor care le-au constituit să descopere personalităţi de marcă sinagogi organizaţii evre-ieşti şi mai cu seamă să surprindă poveştile unice ale fiecărui spaţiu unde evreii s-au aşezat de-a lungul istoriei
Primul popas a fost icircn Franţa cea mai importantă comunitate din Europa occidentală icircn momentul de faţă Privi-torii au avut parte de un ghid extrem de competent icircn persoana directorului In-stitutului Cultural Francez din Timişoa-ra Tilla Rudel Cunoscătoare icircn detaliu al fenomenului evreiesc din Paris şi din
mai micile localităţi franceze ea a por-nit la o incursiune icircn istoria evreimii din Oraşul Luminilor La icircnceput o comuni-tate preponderent așkenază aceasta a devenit una icircn esenţă sefardă icircn anii ce au urmat Cu o istorie impresionan-tă comunitatea evreiască actuală este una cu o viaţă foarte vibrantă Putem vedea icircn toate domeniile ştiinţei cul-turii profesiunilor liberale foarte multe persoane de origine evreiască extrem de cunoscute Fie că vorbim de muzi-că sau presă fie că sondăm cele mai noi trenduri din artele plastice sau de bucătăria marilor maeştri evreii nu lipsesc icircntre cele mai remarcabile per-sonalităţi Am putut parcurge icircmpre-ună cu Tilla Rudel străzile Cartierului Marais zona tradiţional evreiască a Parisului şi am văzut marile şi impo-zantele sinagogi ale capitalei france-ze Muzeul Artei şi Istoriei Iudaismului şi Muzeul Holocaustului din Paris sunt doar două dintre obiectivele pe care cel care poposeşte pe malurile Senei nu ar trebui să le rateze Nu puteau lipsi din prezentare nici personalităţile politice de origine evreiască din Fran-ţa dintre care multe au făcut istorie
Atmosfera unei duminici icircn stil franţuzesc a fost completată cu muzi-că evreiască de cea mai bună calita-te pe care tot Tilla ne-a oferit-o Turul virtual al comunităţilor va continua cu o altă comunitate pe care organizato-rii au păstrat-o ca pe o surpriză
Show online cu măşti şi emoţiePurimul a fost celebrat la Timi-
şoara icircn toate modurile icircn care a fost posibil ţinacircnd seama că oraşul icircncă este icircn cod roşu de pandemie To-tuşi vacircrstnicii comunităţii s-au putut bucura de tradiţionalele humăntașen oznei haman ce le-au fost duse la domiciliu de la Restaurantul Ritual al comunităţii De asemenea progra-mele pe platforma Zoom au icircncercat din nou un experiment fără prece-dent pentru timişoreni ndash un spectacol online Icircnainte de acesta rabinul Zvi-ka Kfir şi oficianţii de cult Ervin We-inberger şi Tiberiu Hornung au citit Meghilat Esther icircn ebraică şi romacircnă Rabinul Kfir i-a introdus de altfel pe privitori icircn aspectele multiple ale aces-tei celebrări foarte importantă prin sensurile sale pentru poporul evreu
Protagoniştii spectacolului de sacircmbătă seara la ieşirea Șabatului au fost cei mici Cei 17 copii coor-donaţi de Rebeca Barnea care au interpretat mascaţi din casele lor ro-luri melodii poezii au emoţionat pro-fund publicul Chiar dacă tehnica nu e perfectă a fost o mare bucurie să le putem auzi vocile talentul la pian la ukulele sau dăruirea de a le bdquoieşirdquo per-fect poezia Vocea care s-a auzit cel mai clar şi care a icircncacircntat asistenţa a fost a lui Alexandru Fischer profesor şi dirijor al corului Șalom din Timişoa-
ra Comunitatea timişoreană a avut doi oaspeţi importanţi şi care sunt sufleteşte apropiaţi de această comu-nitate pe preşedintele FCER deputa-tul Silviu Vexler şi pe directorul Joint Romacircnia Israel Sabag Ne-au mişcat cuvintele preşedintelui FCER referitor la nevoia constantă de solidaritate de a icircntinde mereu o macircnă celui singur sau icircn nevoie Purimul fiind una dintre acele minunate ocazii pentru a face acest lucru Icircn background se auzeau cele două fetiţe de cinci luni un atacirct de frumos simbol al solidarităţii peste generaţii Ceremonia de Havdala ţi-nută de Israel Sabag şi copiii săi mai mici Kineret şi Tal a fost o adevăra-tă icircncacircntare şi un preţios dar primit tocmai de la Ashdod Nu putem să-l uităm pe directorul de programme JCC Ery Pervulescu tacircnărul plin de deschidere şi entuziasm care se im-plică mereu icircn programele realizate la Timişoara De altfel el icircmpreună cu fetiţa Leah fiica preşedintelui Comu-nităţii Evreilor din Caransebeş Florin Damian Schwartz au fost amfitrionii aşteptatei tombole care s-a dovedit un succes chiar şi icircn format digital
Speranţa se leagă desigur de Pu-rimul pe scenă Purimul acela care de peste şase decenii ndash sau poate chiar de mai demult ndash a fost cunoscut de evreii timişoreni
LUCIANA FRIEDMANN
JCC tiMişOArA
Veselie icircn pandemieDeși traversăm o perioadă difici-
lă JCC Iași cu sprijinul CE Iași a ținut să respecte un obicei tradițional de Purim ndash bdquoMișloah Manotrdquo și a or-ganizat o acțiune prin care membri-lor vacircrstnici ai comunității le-au fost icircmpărțite dulciuri specifice acestei sărbători Zacircmbetele și bucuria de pe chipurile participanților la această acțiune au scos icircn evidență sentimen-tul solidarității și apartenenței la Co-munitate ca la o familie mare și unită
Tot icircn spiritul sărbătorii de Purim
a fost organizat și evenimentul Puri-mul copiilor la care participanții copii și mămici au aflat povestea Reginei Ester și a miracolului de Purim au
icircnvățat cacircntece vesele specifice săr-bătorii iar la final au preparat și de-
gustat humăntaș pufosi si delicioșiȘi pentru că este singura sărbă-
toare veselă din calendarul iudaic nici chiar pandemia nu a reușit să icircmpie-
dice organizarea tradiționalului spectacol de Purim icircn condiții specifice acestei perioade Si-nagoga Merarilor a fost gazda acestui vesel eveniment care a debutat cu o alocuțiune ros-tită de președintele CE Iași Benjamina Ides-Vladcovschi despre semnificația sărbătorii de Purim Icircn continuare rabinul Yehoshua Aharonovich a expli-cat pe Zoom care sunt mițvot de Purim citirea Meghilat Esther Seudah Purim ndash masa
festivă și veselă Mișloah Manot și Matanot LarsquoEvyonim ndash oferirea de
alimente și daruri prietenilor și celor nevoiași iar directorul JCC Iași Albert Lozneanu a dat citire Cărții Esterei
Spectacolul care a icircncheiat eve-nimentul a cuprins și un concert al formației de muzică klezmer bdquoNigunrdquo precum și cacircteva surprize online un cuvacircnt de salut adresat participanților de către Israel Sabag director JDC pentru Romacircnia precum și interpre-tarea unor frumoase cacircntece israeli-ene de către doi copii foarte talentați Alesia Munteanu din Tecuci și Eva Fi-terman din Iași
Atmosfera caldă revederea pri-etenilor cacircntecele tradiționale și humăntașii savuroși au constituit in-gredientele unei seri speciale pe care am dori-o repetată cacirct mai curacircnd
SILVIAN SEGAL
JCC iAşi
JCC BUCUREŞTIStr Popa Soare 18
Telefon 0213202608E-mail bucurestijccro
wwwjccro
JCC IAŞIStr Elena Doamna 15
Telefon 0232313711wwwfacebookcomgro-
upsjcciasi
JCC ORADEAStr Mihai Viteazu 4
Telefon 0259434843wwwfacebookcomJcc
OradeaEvenimente
JCC ŞTIRI DESPRECentrele Comunitare Evreieşti
JCC TIMIŞOARAStr Gh Lazăr 5
Telefon 0256201698
14 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
Icircntr-un prezent icircn care supra-viețuitorii Holocaustului sunt din ce icircn ce mai puțini comemorarea de la Sinagoga-Muzeu bdquoStrumardquo din Beer Sheva (Israel) marcacircnd 79 de ani de la tragicul sfacircrșit al pasagerilor icircmbarcați pe vasul bdquoStrumardquo se icircnscrie icircn acțiunea concertată de combatere a antisemitismului și negaționismului din ce icircn ce mai agresive Inițiativa i-a aparținut ca de obicei lui Baruch Tercatin vicepreședinte al muzeului care și-a pierdut fratele pe bdquoStrumardquo Evenimentul transmis online de ICR Tel Aviv a fost moderat de directorul institutului Salamon Marton
Icircn Muzeul-Sinagogă șase lumacirc-nări icircn memoria celor șase milioane de victime ale Holocaustului au fost aprinse de oficialități ndash președintele Muzeului bdquoStrumardquo Arie Reiter prima-rul orașului Beer Sheva Rubik Danie-lovici președintele Filialei HOR Beer Sheva Nathan Cohen ndash și de urmași ai victimelor A fost psalmodiat El Male Rahamim
Nucleul mesajului transmis de ES Radu Ioanid ambasadorul Ro-macircniei icircn Israel a fost responsabilita-tea colectivă Romacircnia atunci aliată a Germaniei naziste Marea Britanie prin Carta Albă din 1939 limitacircnd intrarea evreilor icircn Palestina Turcia prin refuzul de a permite debarcarea pasagerilor Deși era stat neutru nu dorea să-și deterioreze relațiile cu Anglia bdquoStrumardquo ancorase icircn portul Bὔyὔkdere din cauza unei defecțiuni la motor URSS prin torpilarea vasu-lui de către un submarin sovietic
O cronologie a tragediei a fost fă-cută de președintele Muzeului bdquoStru-mardquo Arie Reiter Icircn decembrie 1941 779 de evrei plecau din Gara Obor spre Constanța să se icircmbarce pe va-sul bdquoStrumardquo aflat icircntr-o stare tehnică precară Antonescu permisese pleca-rea fiindcă era profitabilă evreii lăsau icircn țară bunuri și bani La scurt timp după ce bdquoStrumardquo era icircn larg Anglia
anunță intrarea icircn război icircmpotriva Romacircniei Deși pasagerii pierduseră cetățenia romacircnă au fost considerați ca aparținacircnd unui stat inamic Icircn urma defecțiunii vasului evreii sunt ghetoizați cu excepția a opt dintre ei care avuseseră prevederea să obțină viza britanică icircnainte de plecare și a unei gravide gata să nască La 23 fe-bruarie 1942 vasul e escortat icircn lar-gul Mării Negre Plutește icircn derivă Icircn zorii zilei următoare o explozie pune capăt vieții tuturor cu excepția unui singur pasager David Stoliar
Icircntr-un interviu cu supraviețuitorul stins din viață la 91 de ani icircn 2014 apar motivele care icircl determinase-ră să plece din țară icircn 1940 fuse-se exclus din icircnvățămacircntul de stat trăiește pogromul legionar din 1941 la București bdquoNe-am trezit toți icircn apărdquo a rememorat el clipele explo-ziei bdquoEra-n zori Nu se vedea bine Oamenii strigau după ajutor Simțeam că icircnghețăm Mă țineam de o bucată de lemn desprinsă din vas Am fost salvat de o ambarcațiune de pescari și adus la Istanbulrdquo Ajuns icircn Palesti-na se icircnrolează icircn Hagana luptă icircn Războiul de Independență din 1948 După 1968 lucrează icircn Japonia apoi icircn SUA E activ pacircnă la sfacircrșitul vieții
Am Israel Hai ndash Poporul lui Israel trăiește A fost axul expozeului făcut de primarul Rubik Danielovici Orașul bdquocapitala Negevuluirdquo trecut prin stă-pacircnirile elenistă romană bizantină otomană mandatul britanic renăs-cut după redobacircndirea independenței statale cunoaște o dezvoltare rapidă icircn high-tech industrie aerospațială farmaceutică Are instituții medicale de prestigiu Este bine reprezentat icircn zona culturală educațională Eloc-vente ndash imagini cu grupuri de tineri vi-zitatori la Muzeul bdquoStrumardquo
bdquoStrumardquo este un episod din Ho-locaust a spus președinta Uniunii Organizațiilor Supraviețuitorilor Ho-locaustului Colette Avital cu impli-
care afectivă firească icircn dublă ca-litate de originară din Romacircnia și supraviețuitoare Diplomat și om po-litic Colette Avital a accentuat asupra intereselor economice și a jocurilor politice din partea statelor implicate icircn dezastru Cuvinte icircnsoțite de imagini Majoritatea victimelor ndash tineri singuri cupluri fotografii de nuntă
Anul 1941 a reprezentat un vacircrf al violențelor antievreiești icircn Romacircnia pogromurile din București și Iași de-portările icircn Transnistria determinacircnd opțiunea pentru plecare icircn condiții nesigure soldate uneori cu pierderea vieții cum a fost cu cei de pe vase-le bdquoStrumardquo și bdquoMefkurerdquo a sintetizat directorul Organizației Israelienilor Originari din Romacircnia (AMIR) Eyal Fabian
Pentru vicepreședintele Muzeu-lui bdquoStrumardquo Baruch Tercatin come-morarea a fost și personală iurțait pentru fratele lui Itzhak ben Iacob După ce a mulțumit antevorbitorilor conferențiarul a amintit prestațiile pro-
fesorului Carol Iancu și ale conf univ dr Felicia Waldman privind perpetua-rea memoriei victimelor Holocaustu-lui icircn Romacircnia Un gest mai puternic decacirct cuvintele lumacircnarea aprinsă icircn amintirea fratelui său
Numele și chipurile victimelor tre-buie să fie puse icircn valoare icircn orice muzeu dedicat memoriei lor a fost ideea centrală din intervenția lui Yohai Cohen cercetător la Institutul Yad Va-shem
O melodie simplă și profundă voce cu acompaniament de chitară a icircncheiat comemorarea
IULIA DELEANU
Papa Francisc a vizitat o supraviețuitoare a Holocaustului
Premieră muzicală absolută la Radio Shalom
Două piese muzicale scrise și in-terpretate la pian de ES Arthur Mattli ambasadorul Elveției icircn Romacircnia au fost ascultate icircn premieră absolută la Radio Shalom bdquoUn diplomat de mare gentilețe sensibilitate performer icircn profesiune iubitor de familie pasio-nat de lectură și muzicărdquo l-a prezentat moderatoarea emisiunii bdquoUniversul la femininrdquo Serena Adler Transmisie via zoom ndash Alex Brucher
Miniaturile muzicale bdquoImnrdquo și bdquoMică povesterdquo au fost prologul și epilogul comentariilor la Cartea Esterei tema emisiunii Scriitorul Ioan Ciorca autor al unei traduceri versificate a Bibliei a vorbit despre importanța misiunii divine a fiecăruia ilustrată de Morde-chai adresacircndu-se Esterei conștientă că-și riscă viața venind nechemată la Ahașveroș bdquoPoate că pentru aceas-tă vreme ai fost adusă la icircmpărățierdquo Ramona Doleanu a recitat pasajul și un fragment din Kohelet variațiune
versificată a lu-crării scrise de același invitat
Directoarea Editurii clujene Ecou Nadia Farkaș Ba-ciu a anunțat intenția de a-i publica o cule-gere de poves-tiri biblice Mi-hai Petre poet stins prematur din viață icircn Spania autor al volumului postum bdquoViața ca o povesterdquo a fost evocat de scriitoarea Marinela Ivan Și un contrapunct dul-ce rețeta de humacircntașen a Claudiei Florian Un cacircntec de Purim icircn ladino a icircncheiat emisiunea
ES Arthur Mattli a mulțumit echi-pei Radio Shalom pentru transmisia compozițiilor sale felicitacircnd-o pentru calitatea acestei emisiuni (ID)
Papa Francisc a făcut o vizită-sur-priză la apartamentul din Roma locuit de Edith Bruck o supraviețuitoare de 89 de ani a Holocaustului deportată din Ungaria la Auschwitz apoi la Ber-gen Belsen Ea și-a pierdut icircntreaga familie a devenit scriitoare și poetă și s-a stabilit la Roma Conform Televizi-unii italiene de stat RAI Papa a dorit să se icircntacirclnească cu Bruck după ce a citit un interviu al acesteia acordat publicației Vaticanului Osservatore Romano
Icircn cadrul convorbirilor Bruck a spus că a considerat drept o obligație mo-rală să vorbească despre suferințele prin care au trecut deportații din lagă-rele morții Două victime ale lagărului de la Bergen Belsen au rugat-o ca dacă va supraviețui să depună măr-turie chiar dacă lumea nu o va crede
După vizită Papa Francisc a afir-mat că a făcut acest gest bdquopentru a-i mulțumi pentru mărturia ei și a aduce un omagiu poporului devenit martir din
cauza nebuniei populismului nazistrdquo Un comunicat al Vaticanului a sublini-at că Papa și Edith Bruck au discutat și despre bdquoacele momente care au lu-minat experiența de iad a lagărelor și despre temerile și speranțele care definesc era noastră despre valoarea memoriei și rolul celor vacircrstnici de a transmite aceasta celor tinerirdquo
Papa a mai declarat bdquoRepet cu sinceritate cuvintele pe care le-am pronunțat din inimă icircn timpul vizitei mele la Yad Vashem și pe care le ros-tesc icircn fața oricărei persoane care ca și dvs a suferit atacirct de mult laquoIartă Doamne icircn numele umanitățiiraquordquo
Ronald S Lauder președintele Congresului Mondial Evreiesc a sa-lutat gestul Papei care bdquodemonstrea-ză un angajament sincer față de ne-cesitatea de a continua să atragem atenția asupra atrocităților inumane ale () Holocaustului Icircntr-o perioadă cacircnd neonazismul antisemitismul și alte concepții bigote reapar icircn multe părți ale lumii integritatea morală a Papei Francisc și icircnțelegerea de că-tre el a sensului istoriei fixează stan-dardele de urmat pentru alte credințe pentru liderii politici și comunitate Icirci mulțumesc de asemenea doamnei Bruck pentru curajul ei de a vorbi lu-mii despre trauma ei și de a-și dedica viața educației oamenilor cu privire la adevărurile oribile ale Holocaustuluirdquo a mai spus R Lauder (EG)
STRUMA 79 de ani de la tragedie
Kosovo și Cehia și-au deschis reprezentanțe diplomatice
la IerusalimKosovo este primul stat musul-
man (și primul stat european) care și-a deschis o ambasadă la Ierusa-lim Aceasta după ce Israelul a recu-noscut independența statului Kosovo deși numeroase alte țări membre ale comunității internaționale icirci refuză acest statut La 1 februarie Kosovo și Israel au stabilit relații diplomatice complete iar Priștina a recunoscut Ierusalimul
drept capitală a statului Israel Demersul Priștinei a fost criticat de statele mu-sulmane Autoritatea Palestiniană a condamnat decizia luată de Kosovo ca și Turcia care a subliniat că ea va afecta relațiile dintre cele două țări
După SUA și Guatemala Kosovo este a treia țară cu ambasadă la IerusalimExistă și alte țări care intenționează să facă acest pas și care au deschis
birouri icircn stracircnsă legătură cu ambasadele lor de la Tel Aviv și icircn care lucrează diplomați Astfel icircncă icircn 2019 Budapesta a inaugurat un birou comercial cu statut diplomatic oficial și este considerat o ramură a Ambasadei ungare din Tel Aviv Recent Cehia a deschis un birou la Ierusalim de asemenea o ramură a ambasadei sale de la Tel Aviv La inaugurare a fost de față Andrei Babis pre-mierul ceh care s-a aflat la Tel Aviv icircmpreună cu omologul său ungar Viktor Orban pentru a negocia icircmpreună cu premierul Netanyahu o colaborare icircn pro-ducerea unui vaccin antiCovid Este o confirmare a bunelor relații dintre Israel și trei dintre cele patru state membre ale Grupului de la Vișegrad care sprijină statul evreu icircn cadrul UE Icircn urmă cu două săptămacircni Israelul a trimis Cehiei 5000 de doze de vaccin Moderna
Gestul Cehiei de a deschide acest oficiu diplomatic a fost de asemenea cri-ticat de Autoritatea Palestiniană cu toate că partea cehă a susținut că nu este vorba de ambasadă ci numai de un birou diplomatic (EG)
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 15
Debutul literar al reputatului re-gizor Alexander Hausvater a avut loc icircncă din 2017 cacircnd a lansat ro-manul-puzzle bdquoCe dacărdquo publicat la Editura Integral din București Cartea a cunoscut deja traduceri icircn limbile engleză franceză germană și chine-ză Au urmat icircn 2019 titlurile bdquoCaptiv icircn minerdquo și bdquoExperimentul Prdquo Recent a fost lansată o trilogie ndash romanele bdquoPenumbrardquo bdquoAici Radio Erosrdquo și bdquoDor călătorrdquo ndash care va deveni o tetralo-gie al patrulea roman fiind icircn curs de apariție Cele trei romane menționate au fost scrise icircn bdquoanul pandemieirdquo și au beneficiat de o dublă lansare una icircn 25 februarie 2021 cu participare fi-zică la Palatul Copiilor icircn organizarea Teatrului bdquoStela Popescurdquo din Capi-tală și a Editurii Integral iar cealaltă on-line o săptămacircnă mai tacircrziu orga-nizată de FCER și JCC Romacircnia
Prima lansare i-a reunit la prezi-diu pe scriitorii Varujan Vosganian și Doru Mareș actorii Carmen Tănase Manuela Hărăbor Sorin Aurel Sandu și Adrian Păduraru directorul Edi-turii Integral Costel Postolache și bineicircnțeles autorul
Varujan Vosganian l-a caracterizat pe Alexander Hausvater drept un bdquospi-rit neliniștit tumultuosrdquo Icircn cărțile lui acesta bdquodă indicații de regie fixează decorurilerdquo Cele trei cărți sunt scrise
icircn registre diferite dar au bdquoo tulpină comună trecerea icircn moarte a tatălui Personajele se creează și se călău-zesc unul pe celălaltrdquo
Doru Mareș a vorbit despre prie-tenia care icircl leagă de autor și despre emoția comună a icircnceputurilor icircn ca-rieră icircn toamna anului 2021 icircmplinin-du-se 30 de ani de la debutul regizoral icircn Romacircnia al lui Hausvater cu bdquoAu pus cătușe florilorrdquo de Fernando Ar-rabal și tot atacircția de la debutul vor-bitorului icircn calitate de cronicar literar
Carmen Tănase Manuela Hără-bor și Sorin Aurel Sandu au citit frag-mente din cele trei romane
Adrian Păduraru a descris stările pe care i le-a produs lectura roma-nelor lui Hausvater bdquoAm placircns am avut tot timpul o trepidație o stare de neliniște o curiozitate ca la romanele polițiste o liniște ca icircn fața unei lucrări filosofice o introspecție ca la un ro-man psihologicrdquo
Costel Postolache a vorbit despre toate cărțile autorului și a subliniat că trilogia lansată acum constituie bdquocerti-ficatul de garanție a calității literare a lui Alexander Hausvater Mă bucur că Editura Integral este parte a acestui fenomenrdquo
Autorul a analizat cum a fost trans-formată coerciția impusă de pande-mie pe scena teatrului icircntr-o nouă
moda l i t a t e de creație de data aceasta pe tăracircm literar bdquoVreau să vă vorbesc des-pre transferul bizar al unui artist aflat de 30-40 de ani doar icircn teatru care a căutat o viață icircntreagă un autor pe care să-l adapteze cu care să lucreze ndash și nu l-a găsit Deodată i se iau modalitățile de exprimare și nefiind un om angajat la stat sau un bi-rocrat sau un tehnocrat ajunge icircn tr-o situație icircn care nu poate să trăiască este sufocat de casă de oamenii pur-tacircnd măști de lipsa de sociabilitate Brusc icirci vin o sumedenie de povești Icircntr-adevăr o viață icircntreagă am cre-zut că sunt un povestitor un om care icircși creează o poveste și devine atacirct autorul cacirct și spectatorul ei Scriu și de-abia aștept pagina următoare pen-tru că habar nu am ce se va icircntacircmpla Pentru mine și pentru generația mea povestea nu este doar o formă de amuzament ci una de supraviețuire Prin prisma poveștii Șeherezada
supraviețuiește o mie și una de nopți Dacă nu l-ar fi făcut curios pe acel rege viața i-ar fi fost curmată după două sau trei nopțirdquo
Cea de-a doua lansare a fost mo-derată de Robert Schorr directorul Departamentului Cultură Istorie Artă Media al FCER care i-a prezentat pe invitați Silviu Vexler președintele FCER dr Aurel Vainer președintele de onoare al aceleiași instituții Mar-tin Salamon directorul ICR Tel Aviv Dan Romașcanu publicist israelian de limbă romacircnă Costel Postolache directorul Editurii Integral conf dr Răzvan Voncu de la Universitatea din București Maia Morgenstern ma-nagerul Teatrului Evreiesc de Stat din București actorul Constantin Flores-cu și autorul
Silviu Vexler s-a autocaracterizat drept bdquoun consumator de artă și lite-raturărdquo și i-a icircndemnat pe cititori să se oprească asupra acestor cărți El a povestit cum l-a cunoscut pe autor cu mai mulți ani icircn urmă la Timișoara icircntr-o sală plină de vacarm i-a atras atenția omul tăcut cu care a simțit o conexiune Mai apoi acesta bdquoa explo-datrdquo a vorbit o oră deloc plictisitor astfel icircncacirct o discuție ternă s-a trans-format icircntr-una animată despre pro-movarea culturii evreiești icircn SUA
Geni Brenda-Vexler a rememorat icircntacirclnirea cu regizorul Hausvater da-torită rolului Anne Frank pe care vor-bitoarea l-a interpretat pe scena TES Lucrul icircmpreună a marcat-o pozitiv și ca actriță și ca persoană
Martin Salamon l-a felicitat pe au-tor pentru activitatea literară bdquola fel de debordantă și prolifică precum cea de regizor Are un talent nemărginit foar-te aproape de ceea ce numim geniu Să atingi culmi ale performanței artis-tice icircn mai multe culturi icircn mai multe țări este foarte rarrdquo
Dr Aurel Vainer a afirmat bdquoL-am cunoscut pe Alexander Hausvater la teatru am fost de multe ori un specta-tor anonim Are un caracter impetuos năvalnic talentul lui iese la iveală icircn orice condiții Una dintre calitățile scri-sului său este mo-dernitatea
La icircnceputul lunii februarie Moha-mmad Mahmoud Al Khaja desemnat ambasador al EAU icircn Israel a depus jurămacircntul icircn fața premierului Moha-mmed bin Rashid Al Maktoum și a fost primit pentru prezentarea scrisorilor de acreditare de către președintele Is-raelului Reuven Rivlin Aceasta după ce icircn ianuarie Israelul și-a deschis ofi-cial ambasada la Abu Dhabi odată cu sosirea ambasadorului Eitan Naeh Ambasada EAU va fi la Tel Aviv
Cele două țări și-au normalizat relațiile după semnarea la Washin-gton a așa-numitelor Acorduri Abra-ham cu intermediere americană You-sef al Otaiba ambasadorul Emiratelor icircn SUA a salutat numirea lui Al Khaja și a declarat că acesta este un mare susținător al Acordurilor Abraham al schimburilor comerciale și investițiilor directe al păcii și stabilității regionale a relatat presa israeliană
La scurt timp după depunerea ju-rămacircntului noul ambasador al Emira-telor și-a inaugurat o pagină specială de Twitter unde a scris că bdquoeste icircn-cacircntatrdquo să-și poată lansa pagina ofici-ală icircn calitatea lui de prim ambasador al EAU icircn Israel bdquoAștept să icircntăresc relațiile dintre cetățenii din Emirate și din Israel prin promovarea păcii icircnțelegerii și prosperității popoarelor noastre și din icircntreaga regiune Mar-haba Bruchim Habaim și Welcomerdquo și-a icircncheiat el mesajul la care depu-tatul Michal Cotler-Wunsh i-a răspuns cu aceleași cuvinte icircn arabă ebraică și engleză bdquoAștept să ne icircntacirclnim și să stimulăm dezvoltarea relațiilor din-tre țările și popoarele noastrerdquo a adă-ugat deputatul
La Abu Dhabi se va construi un templu dedicat
celor trei religii avrahamiceIcircn 2022 EAU preconizează ridica-
rea unui templu pentru cele trei mari religii monoteiste din lume iudaismul creștinismul și islamismul Acesta se va numi bdquoCasa Familială Abrahamrdquo
Declarația a fost făcută de Moha-med Ahmed bin Sultan Al Jaber ambasadorul EAU icircn Rusia icircn ca-drul unui eveni-ment organizat la Muzeul Evreiesc și Centrul pentru Toleranță de la
Moscova Templul a precizat amba-sadorul va fi un loc pentru rugăciune dialog și educație icircn vederea realiză-rii unității credințelor
Cu toate că 75 la sută din populația Emiratelor este de rit musulman li-bertatea religioasă din țară a permis ridicarea de lăcașuri de cult creștine evreiești și pentru alte religii
Comunitățile evreiești din țările Consiliului de Cooperare
al Golfului au format o asociațieComunitățile evreiești din țările din
Golf ndash Bahrain Kuweit Oman Qatar Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite ndash au decis să-și unifice resur-sele formacircnd Asociația Comunităților Evreiești din Golf (ACEG) Chiar dacă fiecare comunitate este independen-tă ele au un obiectiv comun ndash de a sti-mula viața evreiască spre binele atacirct al rezidenților cacirct și al vizitatorilor
Grupul va acționa icircn comun sub icircndrumarea rabinului dr Elie Abadie din Dubai și a președintelui Ebrahim Dawood Nonoo din Bahrain Con-ducerea Asociației este compusă din membrii Comunităților din cele șase state din Golf care vor elabora icircmpre-ună proiecte vizacircnd sprijinirea vieții evreiești din ce icircn ce mai bogate din Golf Este icircn curs de finalizare Beth Din din Arabia pentru a soluționa pro-bleme legate de statutul personal moșteniri sau dispute de afaceri din regiune S-a creat acum și o Agenție de Certificare Arabă Cașer pentru a se impune aceleași standarde cașer icircn toate cele șase țări din Golf
bdquoȚările din Golf au sprijinit dez-voltarea vieții evreiești dar oda-tă cu stabilirea mai multor evrei și creșterea numărului de vizitatori tre-buie să ne gacircndim la necesitățile lor educaționale culturale spirituale și religioase prin elaborarea unor pro-grame și instituții care să servească acestor cerințe icircn creștererdquo a declarat rabinul Abadie bdquoAceasta poate fi rea-lizată prin punerea la un loc a resurse-lor noastrerdquo a afirmat la racircndul său Darwood Nonoo
EVA GALAMBOSCLAUDIA BOSOI
(Continuare icircn pag 20)
acordurile abraham dau roade
Primul ambasador al Emiratelor icircn Israel
Alexander Hausvater scriitorul
Potrivit unor cercetări recente ale istoricului Wally de Lang peste 100 de evrei din Olanda au fost trimiși la moarte de către naziști icircn anul 1941 cu un an icircnainte ca autoritățile ger-mane să icircnceapă deportările icircn masă spre camerele de gazare Victimele au fost capturate de pe străzile ca-pitalei Olandei icircn februarie 1941 icircn cadrul primelor raiduri naziste asupra evreilor din Europa de Vest și trimiși icircn lagărul de concentrare Mauthau-sen din Austria Wally de Lang spu-ne că 108 persoane au fost ucise icircn apropiere de localitatea Hartheim din Austria Oficial le-au fost atribuite ca-uze fictive de deces explică ea
Germania a invadat Olanda icircn luna mai 1940 și icircn următorii cinci ani mai mult de trei sferturi din populația evre-iască a fost ucisă Acțiunile de depor-tare icircn masă au icircnceput icircntre 22 și 23 februarie 1941 ca răzbunare pentru uciderea unui colaborator olandez nazist icircn timpul unei ciocniri violente bdquoAm crezut icircntotdeauna că primul tren cu prizonieri a plecat icircn iulie 1942 dar acești oameni fuseseră deja deportați la data de 27 februarie 1941 cu mult mai devremerdquo a declarat ea pentru BBC
Elementul de noutate constă icircn faptul că mulți dintre prizonieri au fost
uciși icircn camera de gazare de la Hart-heim Familiilor li s-au prezentat cau-ze false ale decesului și s-a presupus că bărbații au murit din cauza otrăvirii cu plumb icircn urma activităților miniere De Lang susține că au fost trimiși la Hartheim și uciși Pentru 108 dintre deținuți există dovezi că au fost uciși și incinerați la Hartheim spune ea dar cel mai probabil acestea nu sunt sin-gurele victime care și-au găsit astfel sfacircrșitul Ea a descoperit icircn arhivele germane că icircntre 1 și 6 septembrie 1941 cacircte 30 de prizonieri au fost icircnregistrați ca morți icircn fiecare zi La acea vreme toate decesele trebuiau icircnregistrate și istoricul este convins că oamenii au fost uciși icircncă de la so-sire cu săptămacircni icircnainte bdquoA fost un fel de laborator [pentru naziști] pentru a-și icircmbunătăți cunoștințele despre tot ceea ce am văzut la Auschwitz la o scară mult mai marerdquo susține Wally de Lang Icircn cadrul demersului său științific ea a identificat o serie de per-soane fotografiate icircn timpul detențiilor naziste din Amsterdam John Spel nepotul lui Aron Smeer unul dintre cei deportați a spus că ani de zile tot ceea ce avea era doar un nume iar acum grație descoperirilor lui De Lang cunoaște și chipul bunicului său
DAN DRUȚĂ
Peste 100 de evrei gazați icircn secret de naziști
16 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
Referirea este la disidența Uniunii Evreilor Romacircni aflată sub președinția lui Zelțer-Sărățeanu Evenimentul a avut loc icircn zilele de 27-28 ianuarie 1946 Congresul s-a bucurat de o largă publicitate Au parti-cipat și au rostit cuvacircntări ministrul Teohari Georgescu Constantin Doncea repre-zentant al FND Icircn numele Comisiei Aliate de Control a vorbit icircn idiș maiorul A Levy Relevante pentru orientarea Congresului și a organizației icircn general sunt cuvacircntă-rile rostite de președintele Sărățeanu și de avocatul D Rosenkranz secretar general precum și rezoluțiile adoptate Este semni-ficativ faptul că Zelțer-Sărățeanu vorbind despre fondatorii organizației și despre lup-ta dusă pentru emanciparea și dobacircndirea drepturilor pentru evrei nu pomenește nu-mele lui Filderman Icircn ceea ce-l privește pe Rosenkranz el l-a atacat pe cel mai impor-tant conducător al evreimii romacircne acuzacircn-du-l că refuză să colaboreze cu CDE că nu a luat atitudine față de regimul reacționar al lui Rădescu
Rezoluțiile Congresului s-au referit la icircncrederea organizației care trebuia acor-dată guvernului prezidat de dr Petru Gro-za Mulțumindu-i pentru icircnlăturarea discri-minărilor rasiale i s-a solicitat ca ultimele rămășițe ale regimului de prigoană să fie cacirct mai grabnic lichidate S-a hotăracirct sprijinirea străduințelor guvernului a forțelor democra-tice și progresiste contribuind astfel la opera de refacere și de consolidare democratică a țării De asemenea s-a hotăracirct ade-rarea UER la CDE Congresul a icircndemnat populația evreiască să participe la realizarea unității democra-tice evreiești pentru icircntărirea frontului unic al forțelor democratice chezășia libertății și securității tuturor cetățenilor țării Congre-sul și-a mai exprimat omagiul cuvenit Uni-unii Evreilor Romacircni din America ceracircndu-i să contribuie icircn continuare la ameliorarea situației evreilor romacircni la ridicarea presti-giului Romacircniei democratice O rezoluție re-flectă poziția organizației față de Palestina și precizează că bdquoUER susține cu simpatie străduințele constructive ale evreilor din Palestina și condamnă orice icircncercare de a icircnăbuși aceste strădanii prin măsuri restric-tive pe care le consideră profund nedrepte față de o națiune care s-a jertfit pe altarul marilor idealuri de dreptate și libertaterdquo
Icircn legătură cu dr Filderman Congresul a adoptat o rezoluție bdquoconstatacircnd că prin atitu-dinea sa de după 23 august 1944 dr Filder-man s-a abătut de la ideologia organizației și a nesocotit prevederile ei statutare primejduind astfel interesele populației evreiești din Romacircnia preconizacircnd izo-larea politică a evreilor romacircni și manifes-tacircnd icircn mod constant adeziunea la vechile concepții și metode politice care s-au dove-dit nefaste pentru evreii romacircni Refuzacircnd totodată sprijinirea forțelor democratice ale țării domnul dr Filderman s-a pus icircn afara cadrelor UER pe care n-o mai reprezintă și n-o mai poate angajardquo Prin rezoluție s-a stabilit sarcina UER de a contribui la demo-cratizarea comunităților a instituțiunilor de cult cultură și asistență socială Icircntreaga populație evreiască a fost icircndemnată să sprijine activitatea CDE să participe la re-alizarea programului respectivei organizații
Congresul a solicitat guvernului și diferi-telor instituții obștești să acorde neicircntacircrziat un sprijin eficace operei de refacere a vieții evreilor reveniți din refugiu și din deportare precum și a foștilor condamnați la muncă obligatorie Congresul și-a icircncheiat lucră-rile la 28 ianuarie 1946 Dintr-un comuni-cat semnat de Zelțer-Sărățeanu apărut icircn bdquoNeamul Evreiescrdquo din 4 martie aflăm că Filderman a protestat icircmpotriva excluderii lui de către Congres Icircn comunicat se ara-tă că la Congres au participat 109 delegați care au votat icircn unanimitate eliminarea lui Filderman
LYA BENJAMIN
E v r e i icirc n v i a ţ a p u b l i c ă
Congresul UER
Aparat de aer condiţionat care ucide virusurile şi germeniiCompania israeliană Tadiran a brevetat un apa-
rat de aer condiționat care poate ucide virusurile și alți germeni din aer Mai exact acest dispozitiv utilizea-ză peroxidul de hidrogen pentru a ucide 9999 din virusuri germeni și bacteriile din spațiile icircnchise fapt certificat icircntr-un laborator omologat de Agenţia pentru Medicamente din Statele Unite Prima tehnologie de acest tip bazată pe peroxid de hidrogen a fost instala-tă icircn seria sa de miniaparate de aer condiționat Sense Inverter disponibile icircn Israel
Mai multe companii globale de aparate de aer condiționat se află icircn negocieri cu Tadiran pentru a uti-liza tehnologia Air Care 02 Compania cu o experiență de 60 de ani a icircnceput cercetarea și dezvoltarea Air Care 02 icircn urmă cu trei ani cu mult icircnainte de debutul pandemiei de coronavirus icircnsă momentul lansării nu ar fi putut fi mai oportun decacirct icircn pre-zent Teh-nologia este e c o l o g i c ă subproduse-le derivate din amoniac și ozon fiind biodegradabile Mecanismul de autocurățare al produ-sului minimizează icircntreținerea necesară și asigură că praful nu icirci va afecta eficiența bdquoCercetările efectuate de Organizația Mondială a Sănătății au constatat că mediul icircn care locuim acasă este de cinci ori mai po-luat decacirct cel din aer liber ceea ce provoacă infecții icircn racircndul a milioane de oameni din icircntreaga lume Cu cacircțiva ani icircn urmă am decis să devenim lider icircn do-meniul tratării aerului și al obţinerii unei locuinţe pline de aer sănătosrdquo susţine CEO-ul companiei Tadiran Moshe Mamrud
produsese o furtună a citokinelor şi disfuncţionalităţi ale organelor Dr Dror Mevorach de la Centrul Medi-cal Hadasa unde a fost folosit medicamentul este de părere că acest tratament este cu atacirct mai important cu cacirct poate fi aplicat oricărui pacient indiferent de cacirct de gravă este starea lui Aceste tratamente susţin au-torităţile israeliene pot deveni o alternativă viabilă icircn cazul perpetuării unor mutaţii ale virusului pentru care vaccinul nu oferă imunitate
Icircn prezent peste 50 din populaţia Israelului a fost imunizată prin vaccinare icircnsă cercetările privind o po-sibilă schemă de tratament rămacircn o parte importantă icircn lupta icircmpotriva pandemiei
Importantă descoperire arheologică icircn domeniul Holocaustului
Arheologii au descoperit plăcuțele de identificare a patru cop ii uciși de naziști icircn lagărul de exter minare Sobibor din estul Po-loniei Yoram Haimi arheolog la Autoritatea Antichităților din Israel a precizat că fiecare plăcuță de identificare din metal este diferită și cel mai probabil a fost oferită co-piilor de către părinți icircnainte să fie separați icircn speranța că acestea icirci vor ajuta pe copii să revină acasă bdquoFiecare mic artefact descoperit scoate la iveală o poveste Este po-vestea comunității din care prove-
neau icircnainte să ajungă la Sobiborrdquo a adăugat Haimi care a făcut parte din echipa ce a desfășurat lucrările de excavare icircn Polonia și al cărui unchi a fost ucis icircn acest lagăr
Cercetările arheologilor au descoperit și camera de gaza-re a lagărului care acoperea o suprafață de 350 de metri pătrați și conținea opt icircncăperi Avacircnd icircn vedere dimensiunile bdquoputem spune că erau băgați cacircte 800 sau 900 de oameni icircn această cameră de gazare și pornind motorul puteai ucide icircn 10 minu-te 900 de oameni Este o fabrică pentru ucisrdquo a spus Haimi potrivit Live Science
Icircntre 2012 și 2014 arheologii au mai găsit alte trei plăcuțe icircn bdquozona de ucidererdquo a lagărului care conținea o cameră de gazare un crematoriu și o groapă comună
Fiecare plăcuță conține numele copilului data de naștere și orașul natal fapt ce i-a ajutat pe arheo-logi să afle mai multe despre viețile acestora Toți copiii au fost aduși din Amsterdam iar unii dintre cei
identificați mai recent au făcut parte dintr-o deportare icircn masă a aproape 1300 de copii cu vacircrste cuprinse icircntre 4 și 8 ani care au fost separați de părinții lor și trimiși la gazare imediat ce ajungeau la Sobibor
ŞTIINŢA
ŞI VIAŢA
D o u ă n o i m e d i c a m e n t e icirc ş i a r a t ă e f i c i e n ţ a icirc n t r a t a r e a C O V I D
Inovaţii icircn cercetarea din domeniul neurologiei
Cercetătorii de la Universitatea Ben-Gurion din Neghev au dezvoltat o nouă metodă pentru diagnos-ticarea rapidă a patologiei vaselor de sacircnge cerebra-le care ar putea conduce la boli neurodegenerative neurologice și psihiatrice au anunţat reprezentanţii instituţiei de icircnvăţămacircnt superior Această nouă abor-dare medicală se bazează pe analiza modelelor de activitate cerebrală Metoda a fost dezvoltată de prof dr Dan Milikovsky și prof dr Alon Friedman de la De-partamentele de Fiziologie și Biologie Celulară Științe Cognitive și Cerebrale ale Universității Ben-Gurion Constatările savanţilor israelieni arată că pacienții cu boala Alzheimer și alte afecțiuni ale creierului prezintă o activitate asemănătoare convulsiilor epileptice care poate fi detectată prin intermediul electroencefalogra-melor Această activitate anormală reflectă modificări patologice ale disfuncției vaselor de sacircnge ale creie-rului care contribuie conform studiilor recente la pa-togeneza diferitelor tulburări neurodegenerative și icircn cazul altor tulburări neuropsihiatrice Tehnologia a fost testată cu succes pe animale și zeci de pacienți și este acum validată pe baze de date mari cu icircnregistrări ale rezultatelor EEG a mii de pacienți bdquoAceastă nouă abordare pentru diagnosticarea afecțiunilor neurologi-ce bazată pe analiza modificărilor vaselor de sacircnge din creier poate fi valoroasă pentru depistarea preco-ce a bolii Alzheimer și a altor afecțiuni neurologice icircn stadiul icircn care tratamentul poate icircncetini progresia bo-liirdquo a afirmat Josh Peleg CEO al BGN Technologies companie a Universității Ben-Gurion din Neghev Grupaj realizat de DAN DRUŢĂ
O nouă speranţă pentru tratarea infecţiei cu SARS-CoV-2 vine din Israel Pacienţi trataţi cu două noi me-dicamente ndash EXO-CD24 şi Allocetra ndash au avut reacţii foarte bune Primul s-a dovedit extrem de eficient icircn a stopa furtuna de citokine icircn timp ce al doilea a reglat răspunsul imunitar pentru 19 dintre cei 21 de bolnavi de COVID-19 care au beneficiat de tratament
Centrul Medical Sourasky din Tel Aviv a oferit date despre acest nou tratament Potrivit reprezentanţilor instituţiei toţi cei 30 de pacienţi afectaţi de forme grave ale bolii care au beneficiat de tratament cu EXO-CD24 s-au vindecat 29 dintre ei s-au vindecat icircntr-un inter-val de două-trei zile iar cei mai mulţi au fost externaţi din spital după cinci zile Dr Shiran Shapira directorul laboratorului a precizat că tratamentul se administrea-ză prin inhalare şi ajunge direct la plămacircni fără a fi constatate alte efecte adverse
Icircn ceea ce priveşte Allocetra un medicament care reglează răspunsul imunitar el a fost administrat unui grup de 21 de pacienţi dintre care 19 au fost exter-naţi icircn cinci-şase zile Aceştia sufereau de comorbi-dităţi ndash obezitate şi boli cardiovasculare iar infecţia le
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 17
ca stat nemem-bru al ONU icircn
urma votului Adunării Generale Ca stat nemembru al ONU Palestina s-a icircnscris și icircn CPIrdquo Astfel bdquoCPI a spus că nu este de competența sa să de-cidă asupra statalității Palestinei ci acceptă calitatea de stat recunoscută de Adunarea Generală a ONUrdquo Aeyal Gross a mai spus că bdquoicircn cazul Pa-lestinei icircntrebarea este dacă un stat care nu a existat niciodată icircnainte de ocupare poate dobacircndi acest atribut icircn timp ce ar fi fost ocupatrdquo
Profesorul a amintit că la primirea Palestinei ca stat nemembru al ONU și al CPI singura țară membră care a protestat a fost Canada bdquoAcum poli-ticienii care nu au protestat atunci ar trebui arate că deși Adunarea Ge-nerală a acceptat Palestina ca stat nemembru al ONU aceasta nu este un statrdquo
Ca și Israelul SUA Rusia China India și Turcia nu sunt membre ale Curții Procurorul-șef al Israelului Avi-
chai Mandelblit a spus pentru Times of Israel că bdquolansarea anchetei icircmpo-triva Israelului subminează icircnsăși legi-timitatea Curțiirdquo dovedind că aceasta nu are independență politică Mandel-blit a mai precizat că oficialitățile juri-dice israeliene urmăresc evoluția ca-zului și că acestea sunt gata să aducă argumente icircmpotriva celor ridicate de procurorul-șef al CPI El a mai adău-gat că negarea jurisdicției Curții Pe-nale Internaționale asupra Israelului are o largă susținere internațională atacirct din partea guvernelor cacirct și a unor experți icircn drept pe care Benso-uda le-a ignorat De altfel ancheta se referă (icircn mod convenabil pentru pa-lestinieni) la evenimentele care s-au produs după 13 iunie 2014 deci CPI nu va investiga răpirea și uciderea de către teroriștii palestinieni a celor trei adolescenți israelieni Eyal Yifrach Gi-lad Shaer și Naftali Fraenkel
bdquoDeschiderea procesului este icircncă foarte departerdquo este de părere Aeyal Gross bdquoIcircn primul racircnd să nu uităm că se icircncheie mandatul actua-lului procuror-șef al CPI Nu știm ce priorități va avea cel care va ocupa această funcție
La icircnceperea anchetei se respec-tă principiul comple mentarității adică CPI nu poate lansa o investigație dacă statul respectiv a cercetat respectiva problemă Deci investigatorul va tre-bui să analizeze dacă cercetările care au fost făcute de Israel privind moartea unor civili palestinieni sunt considerate suficiente și dacă răspunsul va fi unul afirmativ nu va mai aborda această cauză Să ne amintim de exemplu că icircn cazul unor militari englezi acuzați de torturarea unor civili icircn Irak procu-rorul CPI a decis să nu mai continue investigația fiind mulțumit de cercetă-rile britanicilor Pe de altă parte folosi-rea forței de către Hamas inclusiv prin tirurile cu rachete trase asupra civililor nu a fost niciodată cercetată de liderii Hamas O astfel de investigație poate dura ani de zilerdquo
V-am prezen-tat cacircteva extra-
se din stenogramele ședințelor Con-siliului de Miniștri și ale Consiliului de Cabinet din perioada guvernării Ion Antonescu care se suprapune peste perioada Holocaustului din Romacircnia Sunt stenograme din documente pu-blice ale statului romacircn pe care le poate consulta oricine la Arhivele Sta-tului sau Arhivele Militare Naționale după caz
Rezultatul acestor ședințe rezulta-tul aces tor discuții s-a materializat icircn peste 300 000 de evrei din Romacircnia și nu numai care au fost executați la ordinul lui Ion Antonescu și al celor din jurul său
Dar mai mult decacirct atacirct aceste trei șe dințe din care am ales să vă pre-zint un fragment au și un alt numitor comun ndash un participant activ la aceste ședințe și anume Mircea Vulcănescu la momentul respectiv subsecretar de stat la Ministerul Finanțelor persoana care a fost responsabilă icircn mod direct după cum demonstrează chiar restul stenogramelor de jefuirea evreilor care erau deportați icircn Transnistria
Veți găsi dacă aveți curiozitatea icircn acele stenograme toate inter ven-țiile lui Mircea Vulcănescu pentru a operaționaliza la maximum posibil procedura de jefuire a acelor oameni care se icircndreptau spre moarte Nu este o opinie personală și nu este o opinie care să judece activitatea lui Mircea Vulcănescu icircn rest Este pur și simplu ceea ce scrie icircn stenogra-mele statului romacircn
Mircea Vulcănescu este criminal de război condamnat condamnat nu doar icircn perioada rsquo45-rsquo48 după război condamnarea lui ca criminal de război a fost reconfirmată icircn 2019 deci acum 2 ani de justiția Romacircniei democratice de după Revoluție și rămacircne așa cum va rămacircne și icircn continuare un crimi-nal de război de pe urma căruiahellip mai exact de pe urma deciziei căruia oame-nii au fost omoracircți Oameni nevinovați Și repet pentru cei care doresc toate aceste lucruri le găsiți icircn stenogramele Consiliului de Miniștri și ale Consiliului de Cabinet din acea perioadă
Aș vrea să vă mai icircmpărtășesc o scurtă foarte scurtă poveste
Iom Kipur este ziua cea mai sfacircn-tă a poporului evreu Tot acum peste 80 de ani reprezentanții Mișcării Le-gionare aflați la Cacircmpulung Moldove-nesc l-au scos din casa lui pe rabinul orașului l-au dezbrăcat și l-au icircnjugat la un car apoi l-au pus pe fiul său să conducă acel car prin oraș timp icircn care alți legionari i-au vandalizat casa au vandalizat sinagoga și i-au dat foc I-au
omoracirct icircn mod evident pe amacircndoiSunt doar cacircteva exemple din ac-
tele inimaginabile de violență inuma-nă și inutilă pe care le-au stacircrnit atacirct Guvernul Antonescu cacirct și Mișcarea Legionară
Nu aș fi vrut să menționez aces-te lucruri astăzi dacă nu aș fi văzut că aceste tentative de reabilitare a Mișcării Legionare de reabilitare a lui Ion Antonescu și a celor care i-au permis să facă tot ce a făcut ndash Mircea Vulcănescu fiind unul dintre ei Valeriu Gafencu fiind alt om și lista continuă ndash nu ar fi devenit din ce icircn ce mai publice
Nu aș fi intervenit dacă nu ar exis-ta și două proiecte de legi icircn prezent aflate la Senat care să dorească să reintroducă indemnizațiile oferite de statul romacircn pentru foștii legionari urmașii lor și urmașii criminalilor de război sau ai celor care au făcut par-te din organizațiile naziste Este o umilință icircngrozitoare la adresa victime-lor Holocaustului la adresa puținilor supraviețuitori ai Holo caustului care mai trăiesc icircn ziua de astăzi să vadă toate aceste lucruri la fel cum pot să vadă icircn centrul Bucureștiului o clădi-re pe care scrie bdquoMișcarea Legionarărdquo
Dar faptul că icircn plenul Senatului Romacircniei se icircncearcă rescrierea isto-riei faptul că un senator al Parlamen-tului Romacircniei icircl evocă cu patos ndash nu contest acest lucru ndash pe un om care este criminal de război condamnat de două ori pentru tot ceea ce a făcut este o rușine nu doar la adresa Par-lamentului Romacircniei ci și o rușine la adresa Romacircniei icircn sine
Este pentru prima dată cacircnd vor-besc la acest microfon deși de-a lungul anilor am venit de foarte multe ori icircn Se-nat Am apreciat icircntotdeauna colabora-rea impecabilă avută cu toate grupurile parlamentare pentru toate inițiativele pe care le-am introdus icircn Parlament indiferent dacă a fost vorba de spriji-nirea supraviețuitorilor Holocaustului indiferent dacă a fost vorba despre in-stituirea Muzeului Istoriei Evreilor și al Holo caustului din Romacircnia
Le mulțumesc din nou acelor co-legi ndash și celor care sunt icircncă membri și celor care nu mai sunt
Dar vreau să vă reamintesc că răspunderea față de istorie și față de acești oameni nu aparține doar comunităților evreiești nu aparține doar Guvernului Parlamentul este reprezentantul poporului romacircn și fiecare dintre dumneavoastră este responsabil de protejarea memoriei acestor oameni de protejarea lecțiilor care trebuie icircnvățate din ceea ce s-a icircntacircmplat atunci
Nu lăsați astfel de derapaje să de-
Austria strategie de combatere a antisemitismuluiRecent Guvernul austriac a elaborat o strategie com-
plexă de combatere a antisemitismului a relatat presa austriacă Proiectul a fost prezentat de Karoline Edtsta-dler ministrul federal pentru UE și pentru Constituție și de vicecancelarul Werner Kogler Au participat Oskar Deut-sch președintele Comunității Evreilor din Viena și Katha-rina von Schnurbein coordonatoare a Comisiei Europene icircn combaterea antisemitismului
Karoline Edtstadler a subliniat că pentru Guvernul aus-triac combaterea antisemitismului este o preocupare im-portantă deoarece bdquoAustria are o responsabilitate istorică mai ales legată de consecințele Holocaustului cel mai icircn-tunecos capitol din istoria noastrărdquo Amintind ultimele inci-dente antisemite din țară vorbitoarea a menționat bdquovalul de teorii conspiraționiste cu conținut antisemit prezent pe internet idei care pot ajunge din lumea virtuală icircn lumea realărdquo Referindu-se la strategia națională ea a arătat că cele 38 de măsuri cuprinse icircn ea din partea diferitelor mi-nistere vor fi un stimulent icircn combaterea antisemitismului și sprijinirea vieții evreiești
Vicecancelarul Werner Kogler a vorbit și el despre res-ponsabilitatea istorică a Austriei și obligația de a lua poziție
icircmpotriva antisemitismului bdquoTrebuie să protejăm siguranța evreilor din țara noastrărdquo a spus el Printre obiective-le strategiei se află protecția sinagogilor și intensificarea educației despre iudaism
Vorbind despre noua strategie a guvernului Oskar Deutsch a remarcat că bdquoevreii sunt primii afectați de discri-minarerdquo Astfel icircn 2019 s-au icircnregistrat 550 de incidente antisemite potrivit unui raport comun al Comunității Cul-turale Israelite din Viena și al Forumului icircmpotriva Antise-mitismului de două ori mai multe ca icircn urmă cu cinci ani
bdquoReizbucnirea incidentelor antisemite se manifestă sub mai multe forme principala metodă de atac icircndrep-tacircndu-se icircmpotriva proprietăților evreiești Intensificarea extremismului de dreapta icircn Austria și pe continent a fost fundamentală icircn provocarea acestor incidenterdquo subliniază raportul
bdquoAustria nu este o insulă Din păcate creșterea inci-dentelor antisemite poate fi urmărită peste tot icircn Europardquo a constatat Oskar Deutsch bdquoCombaterea antisemitismului nu este o sarcină numai pentru evrei ci și pentru icircntreaga societate icircn ansamblu Datele din 2019 arată că a sosit momentul icircn care trebuie să acționămrdquo (EG)
Silviu Vexler faptul că un senatorhellip(Urmare din pag 2)
(Urmare din pag 2)
vină reprezentative pentru Parlamen-tul Romacircniei
Vă mulțumesc mult (Aplauze)
Răspunsul senatorului Sorin Lavric
Mulțumesc doamnă președintăDragi colegiAm atacirctea de spus că nu știu cu
ce să icircncepIcircnțeleg că reacția domnului de-
putat Vexler a fost pricinuită de cele două declarații politice pe care le-am ținut aici icircn plenul Senatului icircn privința lui Valeriu Gafencu și a lui Mircea Vulcănescu Pe amacircndoi i-am elogiat pentru că icirci consider niște fi-guri emblematice ale culturii noastre figuri care au fost ținute sub obrocul comunist atacircția ani Nu voi icircnceta icircn continuare să vorbesc cu venerație despre martiri despre eroi și despre acei deținuți politici a căror singură vină este că s-au opus comunismului
Icircmi vine să-l icircntreb pe domnul Vexler nu vă supărați cine a adus co-munismul icircn Romacircnia Icircmi răspundeți dumneavoastră sau vă spun eu
Dacă aveți acribia datelor crono-logice și povestiți de acele represalii suferite de evrei icircn timpul regimului lui Antonescu de ce nu vorbiți de acel atentat cu bombă din Senatul Ro-macircniei făcut de un comando de trei evrei Cacircnd 8 august 1920 Păi pe 8 august 1920 nu era picior de legio-nar icircn țara asta Dumneavoastră aveți o obsesie cu legionarii și dacă cineva
vorbește frumos despre Gafencu sau despre Vulcănescu recurgeți la același tertip atacirct de facil și anume al stigma-tizării fascist legionar și așa mai de-parte Iertați-mă nimeni nu vă mai ia icircn serios
Nu mă dezic o iotă de cuvintele pe care le-am spus despre Vulcănescu sau despre Gafencu și voi continua să-i omagiez mai departe
Nu uitați că elogiul meu l-am făcut icircn cursul unei declarații politice iar dumneavoastră icircn calitate de depu-tat știți că senatorul nu trebuie să dea socoteală pentru declarațiile lui politi-ce Nimeni nu poate trage la răspun-dere Și atunci de ce dumneavoastră deputat veniți icircn Senatul Romacircniei și mă trageți pe mine de urechi că vor-besc despre Vulcănescu Nimeni nu o face nici președintele statului romacircn nici doamna președintă a Senatului ni-meni Veniți dumneavoastră să o faceți Aici e Romacircnia aici nu e Facircșia Gaza
Trebuie să modificați Constituția dacă vreți ca senatorul să fie tras la răs-pundere pentru declarațiile lui politice Altminteri vă icircncredințez că admones-tarea dumneavoastră nu doar că nu are darul de a mă intimida dimpotrivă icircmi dovedește că sunt pe drumul cel bun
Cam atacirct am avut de spus Voi continua la fiecare declarație politică să evoc o figură istorică legendară care a fost victima regimului comunist
Și icircncă o dată vă icircntreb cine a adus comunismul icircn Romacircnia
Mulțumesc (Aplauze)
Curtea Penală Internațională acuzată că icircncalcă principiul independențeihellip
18 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
Icircntr-o ediție a emisiunii bdquoJocuri de cuvinterdquo produsă de asociația catolică Signis Romacircnia și realizată de Ștefan Colceriu cercetător la Institutul de lingvistică bdquoIorgu Iordan ndash Al Rosettirdquo a fost invitată Francisca Băltăceanu emi-nent filolog clasic teolog și ebraist prof univ dr la Univer-sitatea din București
Moderatorul i-a propus interlocutoarei o evocare a oa-menilor care au format-o bdquoDespre părinți spuneam că nu vorbesc pentru că e prea subtilă relațiardquo Dar a vorbit des-pre relația cu monseniorul Vladimir Ghika și cu tacircnărul preot catolic Anton Demeter care icirci ducea pe tineri bdquoicircn ex-cursii creacircnd icircntre noi o atmosferă de prietenie colegiali-tate pace bucurierdquo
Despre profesorii care au influențat-o ca filolog ea a povestit bdquoAm dat la Limbi clasice unde am descoperit o lume minunată a profesorilor Să-i pomenesc pe cacircțiva Petru Creția ndash racircdeam pe urmă spuneam că lumea se icircm-parte icircn două cei care au făcut verbul grec cu Petru Creția și ceilalți adică avea o minte clară și un fel de a preda icircncacirct ne-a limpezit totulrdquo
Cicerone Poghirc bdquoera un om extraordinar filolog și mai ales indo-europenist Gramatica comparată a limbii grecești latine și indo-europene a fost pentru noi un text de vrajă nemaipomenit pentru că icircl făcuserăm cu el Ne-a predat și albaneză lituaniană niște cursuri imposibile pe care le făcea sacircmbăta după-amiaza ne adunam de la toa-te facultățile căci crea icircn jurul lui o atmosferă de farmecrdquo
Profesorul Mihai Nichita de istoria literaturii latine bdquose uita cracircncen icircn foi nu ridica ochii nu citea ci icircți spunea atacirct de dens icircncacirct te străduiai să iei notițe cuvacircnt cu cu-vacircnt și tot mai trebuia să torni un pic de apă ca să-ți dai seama ce a spus Ne icircnvăța să gacircndim și să scriemrdquo
bdquoUn alt fel de profesor era Iancu Fischer ndash de literatură latină istoria limbii latine și istoria limbii grecești ndash de o mare claritate icircn predare Ne plăcea de el că ne lăsa pa-uzele mai lungi pentru că avea timp să spună tot ce era esențial și cu libertate de prezentare Icircn același timp ne ducea la muzee și ne arăta ce-i de văzut acolo la concerte
ne icircnvăța să ascultăm muzică Avea o delicatețe icircn felul de a se purta cu fiecare dintre noi care mi-a rămas icircn sufletrdquo
bdquoCu totul altfel era doamna Lucia Wald Icircmi spuneau cei cu dosarul prost care puteau să fie prigoniți că niciodată nu le-a dat note mai mici pe considerente politice Preda foarte dens foarte mult Nu aveam manuale și atunci ne era util tot ce ne spunea Noi studenții i-am rugat pe ea și pe profesorul Fischer ndash fiind evrei ne-am gacircndit că nu o să se lege nimeni de ei ndash să facem un seminar despre sfacircn-tul Augustin Seminarul cu domnul Fischer a fost absolut fermecător ne-am icircmprietenit cu sfacircntul citindu-i Confesi-unile Și doamna Wald s-a specializat icircn opera lui tot de gura noastrărdquo
Alexandru Graur era bdquoun foarte mare lingvist specia-list icircn gramatică comparată indo-europeană Cacircnd a murit profesorul Poghirc mi-a zis laquoA murit ultimul om care le știa pe toateraquo Și avea o generozitate și un fel de a vorbi cu noi Cacircnd am susținut teza de doctorat (ca profesor coor-donator) a venit cu nu știu cacirctă vreme icircnainte de frică să nu icircntacircrzie Mă intimida prin bunătatea lui avea o măreție involuntară Icircți dădea cărți icircți dădea idei icircți dădea oricerdquo
Profesorul Alexandru Niculescu un mare romanist pe care icircl cunoștea foarte puțin a ajutat-o atunci cacircnd ea asistent universitar fiind a fost anchetată de Securita-te pentru că spre a le preda studenților o limbă moartă precum armeana veche citise cu ei din Noul Testament bdquoAlexandru Niculescu era secretar de partid dar icircși folosea funcția pentru a face bine M-a icircnvățat ce să răspund icircn fața Senatului Universității și am fost lăsată icircn pacerdquo
CLAUDIA BOSOI
Francisca Băltăceanu despre profesorii săi
2Day ambassador 2021
Conferința Internațională de diplomație și afaceri globale pentru liceeni
Nicolae Cajal ndash 17 ani de la deces
7 martie 2004 a fost o zi plină de tristețe pentru evreii din Romacircnia dar nu numai pentru ei ci și pentru lumea științifică și societatea civilă din țară Icircn acea zi au pierdut o mare persona-litate pe acad prof dr Nicolae Ca-jal un mare specialist icircn virusologie președintele Federației Comunităților Evreiești respectat icircn țară și icircn stră-inătate deopotrivă Specialiștii cu-nosc bine va-loarea activității sale științifice reamintită anual prin sesiunile or-ganizate de Aca-demia Romacircnă Institutul de Vi-rusologie de alte foruri la inițiativa fiicei sale Irina Cajal Marin Dar me-ritele lui nu s-au limitat doar la atacirct ci au icircmbrățișat domenii dintre cele mai diverse
A fost timp de un deceniu preșe-dintele FCER și această perioadă poate fi calificată pe drept cuvacircnt ca o icircnnoire un reviriment al vieții evreiești din Romacircnia Ca și numele predece-sorului său rabinul Moses Rosen numele profesorului Cajal a atras icircn activitatea comunității personalități binecunoscute din lumea evreiască și nu numai A avut prieteni pretutin-deni fapt evident și atunci cacircnd se organiza acea faimoasă bdquocasă des-chisărdquo de ziua lui de naștere sau de ziua onomastică atunci oricine dorea putea să-l felicite fără vreo invitație formală Și casa lui era icircntotdeauna plină ndash evrei romacircni persoane venite din străinătate și bineicircnțeles fami-lia Era un prieten devotat gata să icircntindă o macircnă de ajutor celor care aveau nevoie Prof Cajal considera că aceasta este o mițva care trebuie icircndeplinită icircn orice condiții
Icircn afara faptului că era un bun evreu că se macircndrea că aparține acestei etnii care a dat Romacircniei (și lumii) atacirctea valori că ținea la Statul Israel ca la o a doua patrie profesorul Cajal era un patriot un bun romacircn El nu a pregetat să-și folosească influența relațiile ndash care se icircntindeau pe cel puțin trei continente ndash ca să susțină Romacircnia Demersurile lui au contribuit la acceptarea țării noastre icircn diferitele organisme internaționale după 1989
Combaterea antisemitismului a fost una dintre principalele lui preo-cupări Teza lui realsemitismul s-a bazat pe importanța cunoașterii reci-proce dintre evrei și romacircni sau ex-trapolacircnd icircntre evrei și populația ma-joritară a țării icircn care trăiesc evreii O idee plină de umanism atacirct de carac-teristică acestui om care a și aplicat-o icircntreaga lui viață și pe care noi cei de astăzi trebuie să o păstrăm vie
Să icirci fie amintirea binecuvacircntată (EG)
Conferința Internațională de Diplomație și Afaceri Globale - 2DAY AMBASSADOR organizată de Cen-trul Educațional Laude-Reut a ajuns anul acesta la cea de a X-a ediție desfășurată icircn două sesiuni online icircn lunile februarie și martie 2021 La prima sesiune care a avut loc pe 9 fe-bruarie au participat 270 de elevi de 14 -17 ani de la 31 de licee publice și private din București Sibiu Craiova Iași și Israel
Elevii au asistat la prezentări și dezbateri susținute de membri ai cor-pului diplomatic intelectuali și uni-versitari de prestigiu Moderator și coordonator al evenimentului a fost ES Adrian Cioroianu fost ambasa-dor al Romacircniei la UNESCO istoric și profesor universitar membru al La-ude-Reut Board of Trustees și men-tor de diplomație Laude-Reut El le-a prezentat elevilor istoria diplomației pornind din cele mai vechi timpuri cu personalități care au făcut faimoasă această nobilă profesie Daniela Gicirct-man secretar de Stat la MAE pentru afaceri interinstituționale a vorbit des-pre asistenţa pentru dezvoltare pe componenta educaţională şi cultura-lă oferită de Ministerul Afacerilor Ex-terne icircn scenariul diplomației hibride Eyal Ram director icircn cadrul Ministe-
rului Educației din Isra-el a subliniat eforturile depuse de Ministerul Educației din Israel de a integra Diaspora și de a păstra legăturile prin educație menționacircnd resursele profesionale și emoționale la care profesorii au recurs icircn această perioadă de școală online prin in-ventivitate și originali-tateElevii au pus icircntrebări
și au inte rac ționat cu invitații care le-au icircmpăr tășit din cunoștințele și expe-riența lor Astfel David Saranga am-basadorul Statului Israel icircn Romacircnia care este și mentor de diplomație la școala Laude-Reut a ținut expunerea bdquoProcesul de pace icircn Orientul Mijlociu prin acorduri multilaterale precum Acordurile Abraham și normalizarea relațiilor dintre Israel și Marocrdquo
Prof univ dr Adrian Streinu-Cer-cel a vorbit despre bdquoCriza sanitară și de securitate generată de pandemia COVID-19rdquo
bdquoImpactul Brexit asupra educației și schimburilor academicerdquo a fost abor-dat de Dan Mihalache fost ambasa-dor icircn Marea Britanie și actualmente ambasador icircn Cipru Jonathan Davis director al Raphael Recanati Inter-national School ndash Lauder School for Government Strategy and Diplomacy (Israel) s-a referit la bdquoModalitățile de creare a unui mediu academic sigur icircn timp de pandemie - modelul IDC Herzliya Israelldquo Icircn plus o serie de ambasadori romacircni au vorbit despre activitatea diplomatică icircn condiții de pandemie
Tova Ben Nun-Cherbis președinte fondator Laude-Reut i-a icircncurajat pe elevi să fie curioși icircncrezători și
activi și a anunțat concursul de public speaking pe teme diplomatice la care sunt invitate școlile incluse icircn proiect alături de elevii Laude-Reut
Icircn cadrul celei de a doua părți a sesiunii la 10 martie au fost premiați cacircștigătorii concursului de public speaking desfășurat online pe 1 mar-tie 2021 la care elevii bucureșteni alături de cei din Craiova Iași Sibiu și Israel au răspuns cu entuziasm provocării lansate de Complexul Educațional Laude-Reut de a juca ro-lul de ambasadori ai diverselor țări
Iată lista cacircștigătorilorPentru gimnaziuMaria Belceanu clasa a VIII-a
Școala Gimnazială Cezar Bolliac București ndash locul 3 icircn poziția de amba-sador al Greciei Teodora Maria Cio-banu clasa a VIII-a Școala Gimnazi-ală Federico Garcia Lorca București ndash locul 2 ndash Spania Maria Kehayian clasa a VIII-a Complexul Educațional Laude-Reut București locul 1 ndash Israel
Pentru liceuTheia Hartenis clasa a XI-a
Complexul Educațional Laude-Reut București locul 3 icircn poziția de am-basador al Franței Romana Trușcă clasa a X-a Complexul Educațional Laude-Reut București locul 2 ndash Ru-sia Dara Nițu clasa a X-a Comple-xul Educațional Laude-Reut locul 1 ndash Statele Unite
Premianții au retrăit emoțiile con-cursului la momentul prezentării discursurilor lor icircn fața diplomaților Romacircniei și Israelului membri ai Laude-Reut Board of Trustees am-basadorii Emil Hurezeanu Luca Ni-culescu Adrian Cioroianu Luminița Odobescu Sorin-Dan Mihalache Lazăr Comănescu David Saranga Tamar Samash Avi Millo precum și pentru prima dată Bogdan Măniloiu ambasadorul Romacircniei icircn Canada
Sesiunea finală 2Day Ambassador 2021 a fost moderată din Israel de Jonathan Davis director al Raphael Recanati International School ndash Lau-der School for Government Strategy and Diplomacy (Israel) icircn calitate de prieten și mentor Laude-Reut
Cacircștigătorii concursului de public speaking 2Day Ambassador 2021 au primit medalii și cartea 186 de trepte mărturia lui Alexandru Marton evreu de origine romacircnă supraviețuitor al lagărului de concentrare de la Mau-thausen
CRISTINA MARIN
Cacircștigătorii concursului de public speaking
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 19
Aici icircn Israel trăim vremuri pe cacirct de interesante pe atacirct de presante Pe de o parte multiplele semne de icircntrebare legate de viitoarele relații cu noul președinte american (după povestea de dragoste cu ultimul) Pe de altă parte Covid-19 o pan-demie care nu pare a avea de gacircnd să-și ia desaga la spinare și să dis-pară
Uneori mă icircntreb cum rezistăm cum reușim să ne ocupăm de toate cele de mai sus dar icircn același timp neuitacircnd de pericolul securității naționale și personale (Iranul Ha-masul Hezbollah) Cum reușim să ținem pasul cu toate aceste mari și deloc mărunte probleme
Iată cel puțin parțial răspunsulPovestea e relativ nouă și bine
cunoscută Grație eforturilor de-puse de fosta Administrație ame-ricană patru state arabe Uniu-nea Emiratelor Arabe Bahrein-ul Marocul și Sudanul au hotăracirct să recunoască Israelul și să accep-te relații diplomatice cu statul care pacircnă deunăzi era ostracizat
Senzația pe care au provocat-o imediat articolele și comentariile era că bdquomireasardquo (adică Israelul) era mult mai mulțumită și chiar mai fericită de bdquomariajrdquo decacirct cei patru bdquomirirdquo Icircn marea majoritate a repor-tajelor din Abu Dhabi sau Bahrein se vorbea de intensele pregătiri pe care le fac cei icircn cauză pentru a primi turiștii israelieni dornici să viziteze cea mai icircnaltă clădire din lume Pacircnă aici nimic nou Dar iată o poveste care denotă superficiali-tatea celor care au scris și au vor-bit nu prea frumos despre luna de miere israelo-arabă
Povestea (preluată dintr-un arti-col semnat de binecunoscutul Ben Caspit) icircncepe așa pe icircntregul ma-pamond cresc aproximativ 4 mili-arde de palmieri din care 150 de milioane sunt curmali O treime din toți curmalii existenți icircn lume se află icircn Dubai
Fiecare din curmalii ăștia pro-duce anual icircntre 80-120 kg fructe dulci Ei bine acești curmali au o bdquomicărdquo problemă Ea e reprezentată de un gacircndac foarte vorace care odată pătruns icircn tulpina copacu-lui nu se lasă pacircnă nu-l termină Respectivul gacircndac penetrează scoarța tulpinei icircși depune ouăle care foarte rapid se transformă icircn viermi a căror hrană se află la icircn-demacircnă tulpina curmalului Icircn scurt timp se poate semna actul de de-ces al copacului
Icircncercările de a rezolva proble-ma prin icircmprăștirea de insecticide nu numai că oferă doar o soluție parțială dar din punct de vedere ecologic e vorba de o adevărată catastrofă nemaivorbind de restul de culturi agricole care suferă de pe urma contactului cu otrava des-tinată viermilor
Dar icircnainte de toate o icircntre-bare al cărei răspuns a icircncetat de mult a mai fi un secret militar care este icircn Israel arma cu cei mai mulți soldați și ofițeri Infanteria Tancurile Aviația militară Nici-decum Răspunsul e serviciul de contrainformații reprezentat de celebra Unitate 8200 Mulți (foarte mulți) dintre cei care s-au perin-dat prin acea unitate au devenit cu timpul specialiști icircn high-tech unii fiind primiți cu brațele deschise icircn diversele companii startup sau au icircndrăznit să-și deschidă propriul lor
business bazați pe cele icircnvățate și efectuate bdquoacolordquo
Și iată că un tacircnăr israelian a creat o companie care produce senzori de icircnaltă calitate
Și uite așa tipul din poveste a au-zit de problemele celor din Dubai cu gacircndacii viermii și curmalii A auzit și cum și icircn Israel sunt de ajuns de mulți curmali a icircncercat o metodă de a rezolva problema A introdus icircn tul-pina curmalului senzori suficient de sensibili care detectează din primul moment acțiunea de roadere a interi-orului tulpinei de către viermișorii cu pricina Icircn acel moment o luminiță se aprinde pe tabloul de comandă al terenului cu pomi fructiferi ceea ce e urmat imediat de un tratament chimic direcționat numai pe pomul afectat cu rezultate dintre cele mai bune Icircn urmă cu numai cacircteva săp-tămacircni proprietarul respectivei com-panii israeliene a fost primit icircn Du-bai cu surle și tracircmbițe covor roșu și alai de onoare și afacerea a fost icircncheiată pe loc
Pe aici pe la mine există mulți sceptici care privesc icircnchegarea relațiilor diplomatice cu cele patru țări amintite ca pe un eveniment (aproape) lipsit de importanță Cei care caută noduri icircn papură le vor găsi cu prisosință Dar fără nicio discuție povestea de mai sus re-prezintă un model extrem de inte-resant de cooperare cu beneficii bilaterale
Icircn mod normal acesta e doar icircn-ceputul Continuarea se cere a fi de mare succes
Cu cacircteva bdquomici și mărunterdquo ob-stacole cum ar fi atitudinea Iranului presiunea palestinienilor protestele unei bune părți din lumea arabă etc care nu vor disecate icircn racircndu-rile de față Las această sarcină pe seama specialiștilor icircn chestiune
Prof dr GABRIEL M GURMANOmer Israel
gurmanbguacil
Revanșa lui Sebastian
Uneori criticii și istoricii noștri literari sunt greu de icircnțeles dar nu neapărat fiindcă au un limbaj bdquotehnicrdquo de specialitate filolo-gică ci pentru că emit judecăți de valoare care nu li se potrivesc operelor evaluate E și cazul lui I Negoițescu sau Al Piru bdquoju-decacircndrdquo teatrul lui Mihail Sebastian bdquoEroii acestui teatrurdquo scria Negoițescu icircn 1966 bdquonu depășesc viziunea ușor convențională a unui repertoriu anual mai ridicatrdquo Sebastian făcacircnd un bdquoteatru mediu mulțumitorrdquo Pen-tru Al Piru același Sebastian este un bdquoco-mediograf agreabil inteligent dar lipsit de adacircncimerdquo iar Jocul de-a vacanța o bdquoușoară improvizațierdquo What
Dacircnd timpul icircnapoi scriitorul n-a avut mai mult noroc nici cu monu-mentala Istorie a lui Că-linescu din 1941 Dim-potrivă După ce pole-mizaseră criticul nu s-a putut abține să se bdquorăz-bunerdquo pe scriitorul ana-lizat folosind calificative mai mult decacirct discuta-bile și icircncadracircndu-lhellip rasial pe autor Icircn loc să-i analizeze cărțile cu obiectivitate și să le critice cu argumente es-tetice Călinescu susținea că Sebastian nu-și putea bdquoicircngădui decacirct o singură experiență aceea a rasei salerdquo și de aceea se bdquorefugiardquo icircn analiză Dintr-un alt alineat aflăm că bdquopa-teticul dovedește sensibilitatea exagerată a evreului plăcerea de a se simți victimă inca-pacitatea lui congenitală de a concepe lupta cu toate riscurile eirdquo Icircn 1941 anul cacircnd erau publicate asemenea enormități și aberații rasiste Europa era icircn plin Holocaust iar icircn ianuarie icircn pogromul din timpul rebeliunii le-gionare compatrioți ai lui G Călinescu de etnie evreiască fuseseră omoracircți și atacircrnați icircn cacircrlige la abator Plutind senin pe deasu-pra acestor monstruozități criticul icircși scria capitolul despre Sebastian din Istorie cu o bdquoargumentațierdquo din care tocmai argumente-le lipsesc și pe un ton rezolut precum aici bdquoEstetica sa nu e decacirct aceea tipică la criticii evrei și anume iubireardquo
Ultimul nume pacircnă acum pe lista de-tractorilor cu ștaif ai lui Sebastian este cel al Martei Petreu o cercetătoare serioasă cuprinsă icircnsă inexplicabil de un fel de aver-siune icircmpotriva obiectului său de studiu Pe lacircngă teza falsă conform căreia Sebastian ar fi fost un extremist de dreapta (astfel că Cioran Eliade și ceilalți bdquonu făceau decacirct să icirci calce mai apăsat pe urmerdquo) se găsesc icircn cartea intitulată aiuritor Diavolul şi uce-nicul său Nae Ionescu ndash Mihail Sebastian exprimări inadecvate pentru un studiu aca-demic Lectorul află de la Marta Petreu că Sebastian bdquoa țacircșnit icircn brațele lui Nae cu cel dintacirci pretextrdquo că bdquoi-a dat tacircrcoale lui Eliade făcacircndu-i curte și căutacircndu-i prieteniardquo că e bdquopapagalul de presărdquo al lui Nae Ionescu bdquobate cacircmpiirdquo și bdquoicircşi ascunde icircnşelătoriardquo Cacircnd ajungem icircn lectură la formularea bdquomacircracircielile și scacircncetele lui Sebastian din Jurnalrdquo ne icircntrebăm totuși ce fel de lectură este aceea icircn care impresionantul ndash pentru aproape oricine ndash Jurnal al lui Sebastian să fie redus la niște macircracircieli și scacircncete
Eu cred icircn dreptul fiecărui comentator de a formula o opinie dar mai cred că acest drept vine icircmpreună cu o obligație profesio-nală și morală aceea de a citi cu obiectivi-tate fără părtinire fără tendențiozitate sine ira et studio opera unui scriitor
Revanșa nedreptățitului Sebastian con-stă icircn actualitatea operei lui și icircn vitalitatea dovedită de aceasta la icircntacirclnirea cu noile generații de cititori și spectatori Nu știu cacircți mai deschid astăzi o carte de Al Piru sau una de I Negoițescu dar cei care citesc și recitesc cărțile lui Sebastian sunt mulți
DANIEL CRISTEA-ENACHE
Profil de scriitorNu aduce anul ce aduce ceasul
Un film pe care-i musai să-l vedețiLuna aceasta s-a icircmplinit un an de cacircnd Organizația
Mondială a Sănătății a declarat oficial pandemia de Co-vid-19 Un an lung care a adus schimbări icircn modul nos-tru de a trăi și de a interacționa Celor mai mulți dintre noi ne-au lipsit mersul la concerte la teatru la cinema Și pentru că pandemia pare să mai stea o vreme cu noi iar umorul e unul dintre puținele remedii pentru a depăși această perioadă grea aș vrea să vă recomand o mi-niserie pe Netflix care sunt convins că o să vă placă
De curacircnd am văzut Pretend Itrsquos a City un soi de dialog icircntre Martin Scorsese și Fran Lebowitz Și e ceva electrizant la scriitoarea aceasta de 70 de ani cu păreri ferme despre aproape orice mediu artistic politică sport tehnologie călătorii nimeni și nimic nu scapă ochiului ei vigilent Fran Lebowitz spune tot ce evită ceilalți să spună dar o face cu foarte mult umor
Icircn copilăria pe care și-a petrecut-o icircn Morristown New Jersey Fran Lebowitz a cacircntat o vreme la violon-cel icircn orchestra școlii Dar și-a dat repede seama că oricacirct de mult ar exersa nu va ajunge vreodată să facă performanță bdquoCacircnd eram cu orchestra nu auzeai cacirct de prost cacircntam Știam icircnsă ce e talentul fiindcă eram conștientă de cacirct de mult icircmi lipsea icircn cazul ăstardquo a povestit scriitoarea Mărturisește că idolul ei a fost mulți ani Leonard Bernstein bdquoAvea o emisiune cacircnd eram copil numită Young Peoplersquos concerts și așteptam fie-care duminică să-l văd Icircl adoram Leonard Bernstein explica și arăta exact cum icircși imaginează un copil că arată un dirijor Și asta a ajutatrdquo povestește Fran Le-bowitz icircn acest serial
A fost exmatriculată din şcoală pentru că citea foar-te mult icircn timpul orelor și icircși neglija temele iar notele erau din ce icircn ce mai slabe Dar și-a luat cu brio testele la sfacircrșitul liceului iar la 18 ani s-a mutat icircn New York Aici a fost pentru o vreme femeie de serviciu șofer de taxi și a vacircndut spațiu publicitar
Icircn tinerețe povestește Fran Lebowitz frecventa cluburile de jazz Crede că i-a văzut pe viu pe toți ma-rii muzicieni de jazz dar preferatul ei rămacircne Charles
Mingus Avea 19 ani cacircnd s-au cunoscut și lucra la zi-arul fondat de Susan Graham Ungaro cea de-a patra soție a muzicianului Charles Mingus avea un tempera-ment vulcanic icircși amintește Fran Era arogant nu prea icirci plăcea să stea de vorbă și detesta majoritatea oame-nilor Duke Ellington a fost singura persoană pe care a respectat-o cu adevărat Icircn tinerețe Charles Mingus a cacircntat icircn trupa lui Ellington A fost concediat dar cu toate acestea pentru Mingus Duke Ellington a fost cel mai mare muzician
Prin anii rsquo70 a icircnceput să scrie pentru revista Inter-view fondată de Andy Warhol Warhol a fost cel care a definit conceptul de Pop Culture iar icircn casa lui care icirci servea și ca atelier icirci găseai frecvent la cacircte o pe-trecere pe Lou Reed sau David Bowie icircntre mulți alți artiști celebri
Cacircnd şi-a publicat prima carte un volum de eseuri despre societatea americană bdquoMetropolitan Liferdquo Fran Lebowitz avea 27 de ani A scris puţin dar extraordinar de bine Icircn toată cariera a publicat doar trei cărţi Me-tropolitan Life Social Studies şi Mr Chas and Lisa Sue Meet the Pandas (carte pentru copii) publicată icircn 1994
Din dialogul acesta pe care icircl poartă cu Martin Scor-sese mai aflăm despre Fran Lebowitz că se consideră una dintre puţinele persoane din New York care icircncă mai au bdquoexperienţa străziirdquo Asta deoarece nu are te-lefon mobil și nici laptop Este mult mai interesată să cumpere cărți (după ultimele estimări deține cam 12 mii de volume) Și icircn aceste condiții reușește să fie foarte bine informată Fran pare că icirci știe pe toți oamenii importanți din oraș iar toată lumea pare să o cunoască
Pretend Itrsquos a City este de fapt un serial de cacircteva episoade realizat de Martin Scorsese care ne prezin-tă o femeie introvertită dar foarte populară inteligentă și plină de umor care spune o poveste captivantă des-pre New York așa cum era icircn anii rsquo60-rsquo70 dar și despre societatea de astăzi despre tehnologie sport muzică literatură și icircncă multe altele
GEORGE GIcircLEA
Icircnsemnări de la fața locului
20 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
Icircn ziua de 9 martie a ES David Saranga ambasadorul Israelului icircn Romacircnia a vizitat mai multe obiective evreiești din Cluj Programul a icircnce-put la șantierul Complexului Comuni-tar Evreiesc (JCC) unde oaspetele a fost icircntacircmpinat de Robert Schwartz președintele CE Cluj Dorel Ornescu secretar Andrea Ghiță și Andrei Klein membrii icircn comitetul de conducere Andrei Zador și Rabbi Dov ber Orgad de la Habad Cluj- Napoca
A fost vizitat Templul Memorial al Deportaților Evrei (fosta sinagogă ne-ologă) a cărui reabilitare a icircnceput icircn toamna anului 2018 S-au rememorat secvențe din istoria Templului (dis-trugerea icircn bombardamentul din 2 iunie 1944 și reconstrucția din teme-lii icircn anul 1947) Ambasadorul a so-sit tocmai cacircnd se icircncheia curățenia generală de după şantier Se preco-nizează icircn prima fază reluarea cacirct mai grabnică a serviciilor divine pen-tru desfășurarea cărora există condiții optime de distanțare
Intenția conducerii comunității este ca festivitatea oficială de reinaugura-re să fie amacircnată pacircnă cacircnd condițiile epidemiologice o vor permite La bal-conul Templului accesibil acum și cu un ascensor exterior s-au creat spații expoziționale pentru o colecție muzeală avacircnd ca principal obiectiv contribuția populației evreiești la dez-voltarea economică culturalăsocială a orașului Cluj
La clădirea reabilitată a viitorului Centru Cultural Evreiesc următorul obiectiv vizitat lucrările de construcții s-au icircncheiat Aici pot fi găzduite ma-nifestări culturale și stracircngerea legă-turilor dintre Ambasada Statului Israel - Departamentul de Diplomație Publi-că și JCC Cluj vor promova cultura și civilizația israeliene prin proiecții de filme spectacole concerte expoziții lansări de carte etc
Biblioteca Centrului icircn curs de organizare va beneficia de valoroa-se donații (volume și documente) ale cunoscuților autori din dome-niul Holocaustului din Transilvania și Cluj (dr Daniel Lőwy și prof univ
dr Zoltaacuten Tibori Szaboacute) Icircmpreună cu prețioasele volume din biblioteca comunității referitoare la evreitate și iudaism se va deschide un centru de documentare S-a discutat apoi des-pre al treilea obiectiv clădirea care va adăposti administrația comunității ra-binatul serviciile sociale și medicale Aici se așteaptă primirea autorizației de construcție lucrările urmacircnd să icircnceapă icircn această primăvară Ușile și geamurile sunt deja transportate la atelierul de recondiționare
Pentru ultimul obiectiv din Complex Restaurantul Ritual există o primă va-riantă a proiectantului neicircnsușită icircncă de conducerea comunității Icircn aproxi-mativ trei ani de la icircnceperea lucră-rilor finanțate exclusiv din fondurile proprii ale CE Cluj JCC va deveni icircn mare parte funcțional
Vizita ambasadorului iaraelian s-a desfăşurat icircntr-o atmosferă cordială şi dătătoare de speranţă Oaspetele a promis că va participa la festivitatea de reinaugurare a Templului Memorial al Deportaţilor Evrei ANDREI ZADOR
Premiul Genesis 2021 conside-rat bdquoNobelul evreiescrdquo i-a revenit re-gizorului american Steven Spielberg Distincția se acordă celor care bdquosunt angajați să susțină valorile evreieștirdquo De aceea icircn motivarea acordării premiului lui Spielberg Fundația Ge-nesis a arătat că bdquoimportante tema-tici evreiești sunt adesea icircntrețesute icircn narațiunea filmelor lui și anume importanța identității și apartenenței păstrarea umanismului icircntr-o lume nemiloasă grija față de celălalt și onorarea obligației morale de a face lucruri corecterdquo
O altă justificare pentru acordarea distincției s-a referit la bdquoactivitatea lui extraordinară de a păstra memoria Holocaustului și a preveni viitoare ge-nocide prin intermediul filmului prin filantropie și implicarea icircn viața pu-
blicărdquo respectiv faptul că Spielberg a pus bazele Fundației Șoah care păs-trează mărturiile unor supraviețuitori ai Holocaustului Fundația a fost cre-ată după succesul peliculei sale din 1993 bdquoLista lui Schindlerrdquo
Distincția a fost acordată icircn urma votului popular din icircntreaga lume Deși ultimul cuvacircnt icircl are Comitetul pentru Premii faptul că Spielberg a primit cele mai multe voturi a fost un factor determinant a arătat Fundația
Premiul Genesis a fost creat icircn 2013 de către un grup de filantropi evrei ruși Suma acordată este de un milion de dolari și pacircnă acum toți cei care au fost distinși au donat premiul icircn scopuri filantropice
Fundația Genesis a decis de asemenea să onoreze memoria șef-rabinului Marii Britanii lordul Jona-than Sacks (zl) decedat la 20 no-iembrie 2020 El era unul dintre cei șapte finaliști ai competiției pentru Premiul Genesis dar a murit icircn timpul
campaniei de desemnare obținacircnd pacircnă atunci zeci de mii de voturi din icircntreaga lume Stan Polovets unul dintre co-fondatori și președinte al Fundației și-a manifestat imensul regret față de pierderea acestei mari personalități a iudaismului și a de-clarat că Fundația bdquose pregătește să onoreze această mare voce a evre-imii aducacircnd un omagiu operei lui de-o viață și sprijinind menținerea moștenirii sale intelectuale și spiritua-le pentru a se asigura că va continua să existe pentru generațiile viitoarerdquo
Fundația va organiza la Londra un eveniment pe 14 noiembrie la un an de la decesul rabinului Va fi reali-zat un film documentar despre viața lui Jonathan Sacks Fundația este icircn discuții cu trustul bdquoMoștenirea Rabi-nului Sacksrdquo icircn vederea susținerii și a altor inițiative semnificative pentru a celebra și a păstra moștenirea lui
MAGDALENA PORUMBARUNicu Covaci ne duce lahellip
Tamara de Lempicka A murit ultimul evreu din KujandOdinioară orașul Kujand din Tadjikistan a fost un centru al prezenței evreiești
din Asia Centrală Dar la sfacircrșitul lunii ianuarie bogata viață comunitară a evre-ilor buhareni a luat sfacircrșit prin decesul lui Jura Abaev de 93 de ani ultimul evreu din localitate Grupul de evrei de aici buharenii (denumirea este legată de orașul Buhara) avea rădăcini persane
Fost muncitor Abaev a fost ani de zile liderul spiritual al sinagogii din Ku-jand icircnchisă icircn 1999 Abaev avea cinci copii cu toții emigrați icircn Israel prin anii 1990 ca dealtfel toate rudele lui Abaev Icircn Tadjikistan mai trăiesc aproximativ 20 de evrei așkenazi icircn capitala Dușanbe
Tadjikistanul este unul dintre statele din Asia Centrală de unde după prăbușirea URSS aproape toți evreii au emigrat Aceasta a dus și la reducerea evreilor buhareni din țara vecină Uzbekistan și a bdquoevreilor de la Munterdquo o altă minoritate originară din Persia cu legături stracircnse cu cea din Buhara Exodul din Tadjikistan unde odinioară trăiau 15000 de evrei a fost determinat și de războiul civil izbucnit icircn 1992 care a durat cinci ani cu un mare număr de morți deplasări de populație și sărăcie După terminarea războiului a avut loc asasi-narea lui Gavriel Gavriilov liderul Societății Haverim din Tadjikistan creată icircn perioada postcomunistă care și-a propus reicircnvierea culturii evreiești A fost un alt element care a determinat emigrarea evreilor
Și Abaev a emigrat icircn Israel chiar de trei ori dar de fiecare dată a revenit la Kujand adevăratul lui cămin spunea el A renunțat la o pensie care-i permitea icircn Israel o viață confortabilă dar acolo bdquose simțea un nimenirdquo pe cacircnd icircn orașul său natal bdquoicircl cunoștea și-l respecta toată lumeardquo Icircn casa lui spațioasă a invitat o familie cu patru copii care au avut grijă de el
Decenii de-a racircndul pacircnă la dispariția comunității Abaev a icircndeplinit și funcția de rabin ținacircnd slujbele de icircnmormacircntare și icircngrijindu-se și de cimitirul unde a și fost icircnmormacircntat Nu a avut cine să-i organizeze ceremonii religioase dar a fost condus pe ultimul drum de numeroși prieteni și vecini Sinagoga a fost demolată icircn 2015 el fiind atunci unicul evreu din oraș (EG)
Ascultam interviul acordat de Nicu Covaci realizatorului emisiunii Psiho-logul muzical Andrei Partoş icircn care liderul formaţiei Phoenix vorbea des-pre modul icircn care icircşi achită multe cheltuieli pictacircnd (el fiind absolvent de Arte Plastice) A menţionat atunci numele unei artiste plastice din State-le Unite despre care nu ştiam nimic Tamara de Lempicka
Am regăsit referirea şi icircntr-un inter-viu acordat de acelaşi muzician unei televiziuni private unde apărea şi o fotografie a sa icircn faţa şevaletului Re-alizatoarea TV a fost tentată să atribu-ie tabloul invitatului emisiunii dar Nicu Covaci a precizat că icircn acea fotogra-fie lucra la o reproducere după un ta-blou al Tamarei de Lempicka deoare-ce aceste reproduceri se cer pe piaţă fiindcă icircn America un original se vinde la preţul de 6-7 milioane de dolari
Tamara de Lempicka s-a născut pe 16 mai 1898 la Varşovia ca fiică a lui Boris Gurwik-Goacuterski un avocat rus evreu ce lucra pentru o firmă fran-ceză Mama sa Malwina Dekler era o poloneză care şi-a petrecut viaţa mai mult icircn străinătate unde şi-a icircntacirclnit şi soţul Legenda spune că atunci
cacircnd avea zece ani mama sa a comandat unui p r o e m i n e n t artist local un portret pastel al Tamarei dar ea a detestat să pozeze şi a fost nemulţumită de rezultat a pus macircna pe pensulă şi a făcut portretul surorii sale mai tinere acesta fiind primul portret pictat de ea
După studii de artă plastică la pres tigioase instituţii de icircnvăţămacircnt superior afirmarea Tamarei s-a pro-dus icircn 1925 cu ocazia Expoziţiei In-ternaţionale de Arte Decorative şi In-dustriale Moderne care mai tacircrziu a dat numele stilului Art Deco
Stilul ei a fost un amestec de cu-bism rafinat şi stil neoclasic inspirat icircn special de Jean-Dominique Ingres După al Doilea Război Mondial se va stabili icircn Statele Unite de unde icircn 1974 se va muta icircn Mexic unde a de-cedat icircn 1980 La cererea sa cenuşa i-a fost icircmprăştiată peste vulcanul Po-pocateacutepetl
IOAN IACOB
Alexander Hausvater scriitorulfraza scurtă fa-vorizează ușu-
rința lecturii de către cititori Sunt cărți consistente din care ai ce reține ai ce icircnvăța Am descoperit un nou Haus-vater Vă felicit și vă aplaudrdquo
Costel Postolache l-a descris pe Hausvater drept bdquocel mai mare scrii-tor necunoscut Acum faima lui de scriitor aproape a egalat-o pe cea de regizorrdquo
Actorii Maia Morgenstern și Con-stantin Florescu au selectat fragmen-te din cele trei cărți și le-au citit
bdquoLa fel ca piesele sale lectura cărților lui Hausvater constituie o experiență imersivărdquo a arătat Dan Romașcanu bdquoEl regizează și experimentează atacirct icircn teatru cacirct și icircn literatură Aș spune că nu personajele sunt icircn căutarea unui autor ci autorul este copleșit de perso-najele sale laquoAici Radio Erosraquo poate fi și un scenariu de filmrdquo
Răzvan Voncu a spus că bdquoAlexan-der Hausvater nu este doar un inte-lectual care știe să-și pună gacircndurile pe hacircrtie Este un scriitor icircnzestrat cu talent viziune vocație și cu o calitate tot mai rară astăzi ndash capacitatea de a
fi profund icircntr-o modalitate artistică ac-cesibilă mai multor oameni dispensa-tă de complicații inutile laquoDor călătorraquo este un roman profund despre o temă eternă și niciodată epuizată icircn literatu-ră relația tată-fiu laquoPenumbraraquo este o carte halucinantă scrisă pe linia foarte fină dintre imaginar și referentul isto-ric despre nenorocirile prin care a tre-cut și despre micile drame de zi cu zi icircn spatele cărora se află icircntotdeauna o memorie istorică laquoAici Radio Erosraquo este partea experimentală jucăușă a textului icircn care se vede mintea formi-dabilă de constructor viziunea aces-tui scriitor care creează universuri ficționale puternice și autenticerdquo
Autorul a conchis bdquoSingura mea speranță a fost icircntotdeauna ca la tea-tru să am cacirct mai mulți oameni icircn sală iar icircn literatură ndash cacirct mai mulți cititori Dacă o piesă un film sau o carte are o semnificație sfacircrșitul real este icircnce-putul acelei ștafete icircn care spectatorul sau cititorul ia batonul și icircncepe el să creeze să se gacircndească dacă există vreo legătură icircntre un personaj și viața lui Speranța este să icircl faci să devină un om mai bun mai profund mai iubitorrdquo
(Urmare din pag 15)
David Saranga a vizitat Complexul Comunitar Evreiesc din Cluj
Premiul Genesis 2021 i-a fost decernat regizorului Steven Spielberg
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 21
O bibliotecară spioană icircn serviciul Congresului Evreiesc American
Florence Mendheim (1899-1984) custode al Bibliote-cii Publice din New York a participat pentru a le observa la reuniunile pronaziste din oraș icircntre anii 1933-1938 icircn cadrul organizației Prietenii Noii Germanii numită mai tacircrziu Liga Germano-Americană punacircndu-și viața icircn pe-ricol Conform unei relatări din Jerusalem Post rezulta-tele cercetărilor de dată recentă pe această temă au fost făcute publice de Institutul Leo Baeck din New York
Florence Mendheim era o evreică germană stabilită icircn Bronx alături de familie A lucrat pentru Congresul Evre-iesc American (CEA) condus icircn acei ani de Rabinul Ste-phen Wise Membrii organizației pronaziste din America se icircntacirclneau icircn cafenele și taverne și de multe ori se salutau cu expresia bdquoSă omori un evreurdquo
Michael Simonson arhivist la Institutul Leo Baeck a declarat bdquoNu știm dacă a fost recrutată de CEA sau dacă a venit ca voluntară dar este clar că tot ce se petrecea icircn Germania faptul că avea rude acolo și identitatea ei evreiască au motivat-o icircndeajuns icircn icircncercarea ei de a limita amenințarea nazistă din Ameri-cardquo Dacircndu-se drept o simpatizantă a nazismului Florence Mendheim a furnizat material documentar și rapoarte valoroase pentru CEA cu privire la orientarea extremistă și antisemită a organizației unde se infiltrase ca spioană
Icircn anii rsquo30 delegatul lui Hitler Rudolf Hess le-a dat imigranților germani icircn America permisiunea și directiva de a icircnființa organizația Prietenii Noii Germa-nii care să susțină național-socialismul și izolaționismul Aceasta primea spon-sorizări pentru concerte și tabere de vară pentru a apărea icircn ochii americanilor drept o organizație culturală Florence Mendheim a lucrat aici ca secretară dar a renunțat la slujbă cacircnd situația devenise prea primejdioasă Intrarea icircn război a Statelor Unite a dus la icircnăbușirea grupărilor pronaziste iar de multe ori liderii lor au fost deportați
Mai tacircrziu Florence Mendheim a fost secretară icircn Comitetul pentru Icircnțelegerea Arabo-Evreiască instituție care promova ideea unui stat binațional arab-evreiesc Nu s-a căsătorit niciodată foarte tacircrziu a povestit despre perioa-da ei ca spioană dar oamenii nu i-au dat atenție Documentele i-au fost păstra-te de frații ei care ulterior le-au predat Institutului Leo Baeck (CB)
La icircnceputul lunii martie 2021 av Iulian Sorin fost conducător al Federației ar fi icircmplinit 95 de ani
A trăit aidoma generației sale toa-te faliile sociale ale veacului XX Icircn timpul pogromului legionar din ianuarie 1941 de la București a fost ridicat de pe stradă de legionari și dus la Sina-goga bdquoMalbimrdquo icircnțesată de evrei luați prizonieri A trăit scene de coșmar jafuri umiliri maltratări Pe toți icirci aștepta moartea A fost trimis să care moloz icircn curtea sinagogii Icircntr-o clipă de neatenție a paznicului a escaladat gardul și a fugit Așa a scăpat cu viață A făcut muncă obligatorie La cimitirul din Giulești unde fusese repartizat la apărarea pasivă căra cadavrele celor pieriți icircn bombardamentul din 4 aprilie 1944 Cacircteva bombe au căzut icircn cimi-tir Cacircnd Romacircnia a icircntors armele icircm-potriva Germaniei naziste tacircnărul s-a icircnrolat icircn Forțele de Luptă Patriotică A participat la apărarea Capitalei A cre-zut că icircn lumea care se prefigura nu vor mai exista ură intoleranță violență speranță făcută repede țăndări
Opera lui socială icircn plan comunitar icircnsumează un capitol de istorie post-belică a evreilor romacircni Icircnainte de 1989 a organizat pornind de la zero fostul Cămin-spital bdquoMartin Bălușrdquo Chiar atunci cacircnd după 1990 căminul a fost desființat icircn spațiul rămas liber a icircnființat Centrul de Zi ndash JCC-ul nu exis-ta icircncă ndash și Bucătăria bdquoMartin Bălușrdquo a creat sedii speciale pentru Biblioteca FCER și pentru reprezentanța Claims Conference icircn Romacircnia Din 1991 pacircnă icircn 2005 cacirct a fost secretar gene-ral al Federației și ca președinte inte-rimar după decesul lui Nicolae Cajal a contribuit substanțial la moderniza-rea cu ajutorul JOINT-ului a DASM la reformarea Secției Bunuri cu ac-cent asupra patrimoniului sacru la icircnnoirea educației iudaice redefinirea instituțiilor culturale deschiderea spre societatea romacircnească adacircncirea
d i a l o g u l u i interetnic și interreligios construirea de noi etape icircn relațiile cu Israe-lul cu Aliaua romacircnă recuperarea la cultura-mamă a scriitorilor israeli-eni de expresie romacircnă A acționat pentru combaterea antisemitismului negaționismului antiisraelismului și recunoașterea Drepților icircntre Popoare romacircni A susținut procesul de aderare a Romacircniei la NATO și de integrare icircn UE A făcut parte din conducerea Con-gresului Evreiesc European A impulsi-onat reactivarea Forumului B´nai B´rith icircn Romacircnia A fost membru fondator al Consiliului Minorităților Naționale de pe lacircngă Guvernul Romacircniei fiind se-cretar al Comitetului pentru Culte Cul-tură și Mass Media președinte pen-tru restituirea bunurilor imobiliare ale organizațiilor de minorități naționale A fost membru fondator al Fundației bdquoCaritateardquo al Asociației Evreilor din Romacircnia Victime ale Holocaustului a făcut parte din conducerea Asociației Culturale de Prietenie Romacircnia - Is-rael a Asociației pentru Pacea Re-ligiilor din Romacircnia Pentru meritele sale de lider al FCER a fost distins de președintele țării cu Ordinul bdquoMeritul Culturalrdquo icircn Grad de Comandor
Icircn ultima sa cuvacircntare rostită la Congresul al II-lea al FCER icircn 2010 există un pasaj despre nevo-ia de recunoștință față de icircnaintași bdquoDe-a lungul timpului personalități de excepție au condus activitatea evrei-lor din Romacircnia S-au afirmat nu nu-mai icircn planul vieții iudaice dar și icircn planul vieții romacircnești Mi se pare că ar trebui să avem icircn vedere pentru vi-itor ca memoriei acestor predecesori ai noștri să-i acordăm importanța ce se cuvinerdquo Cuvinte premonitorii
IULIA DELEANU
Sunt zece ani de cacircnd s-a stins din viață prof univ dr Andrei Voinea zl dublu laureat al Premiului Academiei Romacircne autor a 12 tratate de orto-pedie a sute de comunicări publicate icircn țară și străinătate Cacircnd i s-a oferit prilejul cărturarul a dovedit aptitudini de foarte bun organizator a condus Spitalul CFR-2 Spitalul de Urgență Floreasca Centrul pentru Ajutor Me-dical al DASM (CAjM) După 1990 profesorul a fondat Universitatea bdquoTitu Maiorescurdquo acreditată de Consiliul Național de Medicină Academică unde a predat cursuri de ortopedie și traumatologie
A avut icircnzestrări literare remarca-bile semnalate de Iorga care dedica-se o pagină icircntreagă icircn bdquoCuget clarrdquo adolescentului din anii aceia Liceanul debutase la revista orădeană bdquoȚara visurilor noastrerdquo alături de Ovidiu Drimba și Mircea Malița Dar bdquoțara visurilorrdquo lui avea să se facă țăndări nu peste multă vreme Avea 18 ani Icircntr-o singură noapte toți evreii din satele Transilvaniei de Nord au fost ghetoizați icircn capitalele de județ El și familia lui au ajuns la Beiuș Au urmat patru ani de muncă obligatorie la ca-riere de piatră experiență dramatică retrăită icircn prima din cărțile sale de memorialistică bdquoClepsidra și bolova-
nulrdquo scrisă icircmpreună cu Kovacs Ja-nos După pensionare Andrei Voinea continuă să fie activ icircn plan profesi-onal ndash medic la CAjM coordonator al Comisiei de Sănătate a BBR ndash și revine cu succes la scris Din colabo-rarea literară cu regretatul președinte de onoare al ACPRI av Constantin Vișinescu s-au ivit alte două volume de memorialistică bdquoViața icircntre destin și istorierdquo și bdquoUmbre purpuriirdquo
Student la Facultatea de ortope-die din Moscova Andrei Voinea făcea practică la Clinica profesorului Mihail Friedenland Friedenland primise icircnști ințarea că fusese trecut pe laquolista neagră a dușmanilor poporuluiraquo și de-mis din funcția de director
Dar mentorul lui Andrei Voinea a fost profesorul Iuliu Hațieganu de la care a icircnțeles că nu poți fi medic dacă nu știi să fii mai icircntacirci om An-drei era licean cacircnd tatăl lui s-a icircm-bolnăvit grav Medicii de la spitalul clujean unde era internat nu se ară-tau dispuși să riște o operație fără prea mari șanse de reușită Băiatul lui s-a dus atunci la Hațieganu fost profesor al tatălui său Dr Hațieganu a acceptat să-l opereze salvacircndu-i viața Gestul acesta avea să-l deter-mine ca icircn 1955 icircn timpul războiului din Coreea cacircnd lucra la un spital
sub pavilion romacircnesc să lupte fără ca alți medici să icircncerce ca o bolnavă tacircracircndu-se icircntr-un aparat ghipsat pe culoarele spitalului să-și recapete demnitatea mersului ome-nesc Să se icircmpotrivească peste mulți ani hotăracircrii a 7-8 medici orto-pezi să apeleze la soluția chirurgica-lă mai comodă a scurtării piciorului unei paciente și să icircnvingă Pacien-ta a plecat acasă pe picioarele ei icircn-tregi era soția avocatului Vișinescu
care a mărturisit asta la catafalcul medicului
Semnatara racircndurilor de față este beneficiara intervenției făcute de pro-fesor către un fost student al lui deve-nit ortoped cunoscut icircntr-un moment de icircncercare Icircmpreună cu soția sa Doina i-a fost sprijin moral
Profesorul Andrei Voinea trăiește icircn memoria tuturor celor pe care i-a ajutat
IULIA DELEANU
95 de ani de la nașterea lui Iulian Sorin zl
Datoria față de icircnaintași
Benjamin de Rothschild a decedat la 57 de ani
10 ani de la plecarea dintre noi a prof univ dr Andrei Voinea zl Nu poți fi medic dacă nu știi să fii om
Descendent al uneia dintre ramuri-le familiei de Rothschild președintele Consiliului de administrație al societății Edmond de Rothschild Hol-ding SA Benjamin de Rothschild a decedat icircn urma unei crize cardiace a informat publicația franceză Tribune Juive Avea 57 de ani A fost fiul lui Edmond și Nadine de Rothschild și la fel ca tatăl și bunicul lui sprijinea Israelul Grupul franco-elvețian Ro-thschild Holding SA care s-a specia-lizat icircn administrarea unor bănci par-ticulare și gestiunea activelor are 32 de sucursale icircn icircntreaga lume Socie-tatea nu are nici o legătură cu banca franco-britanică Rothschild amp Co care aparține vărului său David
Benjamin i-a urmat tatălui său icircn 1997 Potrivit unui portret schițat de revista Le Point icircn 2014 era pasio-nat de navigația cu vele și de vacircnă-toarea de antilope din Africa și era un mare fumător Deși s-a implicat icircn activitatea societății după opinia lui nu considera că ar fi avut legitimita-te afirmacircnd că un moștenitor chiar dacă obține cele mai bune rezultate nu este sută la sută legitim bdquoNu sunt decacirct o verigă a lanțuluirdquo a declarat el Icircn cercurile financiare era cunos-cut drept un antreprenor de renume
mondial expert icircn finanțe și inovație și avacircnd icircn fața ochilor viitorul și care a acordat atenție creșterii moștenirii familiei Rothschild
De la preluarea conducerii gru-pului el a extins activitatea filantro-pică mai ales icircn Israel Grupul are aici o societate de investiții și a făcut donații substanțiale universităților și unor programe vizacircnd promovarea icircnvățămacircntului icircn mediile sărace res pectiv ridicarea nivelului educației pentru copiii din acest mediu Icircn apri-lie icircmpreună cu soția sa Ariane a făcut o donație de 50 de milioane de șekeli pentru achiziționarea de echi-pament medical pentru 22 de spitale din icircntreaga țară ca sprijin acordat Is-raelului icircn bătălia icircmpotriva pandemiei de Coronavirus (EG)
22 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
Keshet ndash importanța vieții
icircn iudaismicircncerca să icircnțe-legem dacă
această prăpastie poate fi depășită dacă putem crea un pod Cu siguranță știți cu toții cacirct de importantă este viața icircn iudaism ca element central Viața este sacră icircn iudaism Tora ne spune să alegem viața iar acest icircn-demn stă alături de noi de generații Viața ar trebui să primeze icircn fața ori-cărei reguli sau tradiții religioase
Evreii haredi (ultrareligioși) repre-zinta aproximativ 14 din populația Israelului dar icircn același timp 30 dintre infectările cu noul Coronavirus din țara noastră au fost identificate icircn racircndul acestei comunități Icircn racircndul comunității haredi rata mortalității din cauza Covid-19 este de patru ori mai mare decacirct icircn restul țării Aces-te date statistice arată așa și pentru că o parte dintre sinagogile și școlile religioase din comunitate au rămas deschise De asemenea au avut loc icircnmormacircntări cu mii de participanți icircn timpul celui de-al treilea lockdown Ați văzut probabil fotografii icircn care se ob-serva ușor că mulți dintre participanți nu respectau distanțarea și nu purtau mască De altfel unii dintre acești ra-bini icircnmormacircntați icircn ceremonii cu mii de participanți au murit tocmai din ca-uza noului Coronavirus
Este așadar de icircnțeles de ce unii evrei seculari sau chiar religioși dar care nu fac parte din această mino-ritate au fost supărați Oamenii au simțit că icircn această comunitate exis-tă o profundă lipsă de respect față de viață față de cei din jurul lorrdquo a spus Mordechai Miller care a vorbit icircn continuare despre explicațiile religioa-se și sociale ale acestei polarizări a societății icircntr-o prelegere tradusă de Miriam Rosenzwieg
Icircntreaga sesiune Keshet cu tema Importanța vieții icircn iudaism poate fi urmărită icircn continuare online pe pagi-nile de Facebook ale JCC București și FCER
(Urmare din pag 3)
bdquoNe străduim ca asistații noștrihellipldquoincluși icircn Pro-gramul bdquoCopii icircn
nevoierdquo 97 de rezidenți icircn căminele amintite Măști mănuși gel dezinfec-tant alcool sanitar de zin fectant pen-tru multisuprafețe șer vețele antibac-teriene etc au primit și angajații din toate comunitățile Icircn tot acest interval ne-am bucurat de sprijinul permanent al conducerii FCER și al JOINT-ului al cărui director pentru Romacircnia Is-rael Sabag și-a reconfirmat sprijinul
icircn același spirit al parteneriatului de excepție cu FCER
ndash Ați avut de icircnfruntat riscuri mai mari față de cele ale angajaților din alte sectoare de activitate
ndash Le-am icircnfruntat Toți angajații DASM au venit zilnic la serviciu avacircnd
același orar ca icircn perioada de dinainte de pandemie Am apelat și la sprijinul voluntarilor astfel icircncacirct beneficiarii serviciilor de asistență să resimtă cacirct mai puțin prezența pandemiei și să iasă cacirct mai puțin din locuință spre a nu fi expuși pe cacirct posibil icircmbolnă-virii
ndash Icircn ce stadiu se află vaccinarea rezidenților din cămine și a icircngrijitori-lor lor
ndash Toți cei de la Căminul bdquoRosenrdquo și de la cel din Arad care au dorit să se vaccine-ze au fost vaccinați 78 dintre rezidenți La fel ndash și angajații căminului Icircn acest scop a fost trimisă o caravană specială
ndash Ce aveți icircn vedere pentru anul care a icircnceput
ndash Ne străduim să asigu-răm același nivel de servi-cii ca și icircn anul precedent astfel icircncacirct asistații noștri să fie cacirct mai puțin afectați de pandemia de Covid-19 Ne propunem să continu-ăm acțiunile de voluntari-
at amintite să menținem icircn limitele posibilului echipele care ne-au dat o macircnă de ajutor icircn protejarea celor cu grad mai ridicat de vulnerabilitate Sperăm ca prin continuarea procesu-lui de vaccinare să ne reluăm activi-tatea icircn parametrii normalității
(Urmare din pag 11)
Mișcarea Legionară omagiată icircn Senatul Romacircniei
Centenar PAUL CELAN
Se icircmplinesc icircn această lună o sută de ani de la nașterea lui Paul CELAN unul dintre importantele spirite care au marcat gacircndirea poetică europea-nă a secolului XX Născut Antschel la 23 noiembrie 1920 icircntr-o familie de evrei germanofoni din Cernăuți (oraș aflat atunci sub administrație romacirc-nească) pleacă icircn 1938 icircn Franța unde icircși icircncepe studiile universitare
dar renunță un an mai tacircrziu pentru a se icircntoarce la Cernăuți După 22 iunie 1941 este mobilizat icircn detașamentele de muncă obligatorie iar icircn 1942 părinții icirci sunt deportați icircn lagăre din Transnistria unde decedează Icircn 1945 se refugiază la București unde adoptă pseudonimul Celan (de fapt o anagramă a numelui său) Icircn 1947 de-cide să părăsească definitiv Romacircnia iar după șase luni petrecute la Viena se stabilește la Paris unde reicircncepe studiile universitare
La Viena publică un prim volum de versuri și se icircmprietenește cu In-geborg Bachmann cu care trăiește o complicată și dramatică poveste de dragoste cores pondența dintre ei fi-ind cuprinsă icircn volumul Timp al inimii tradus icircn 2010 icircn limba romacircnă
Poet de expresie germană Paul Celan publică icircn 1952 Mohn und Gedaumlchtnis (volum tradus icircn 2006 icircn romacircnește cu titlul Mac și memorie) cartea care i-a adus recunoașterea criticii urmată de alte volume care l-au consacrat drept unul dintre cei mai importanţi poeţi ai secolului XX Totodată traduce icircn germană din lu-crările unor autori prestigioși Primeş-te icircn 1958 Premiul Literar al Oraşului
Bremen iar icircn 1960 i se decernează Premiul Georg Buumlchner Bolnav se si-nucide icircn 1970
După cum remarca Norman Ma-nea Benjamin Fondane și Paul Celan rămacircn cei mai importanți mesageri ai moștenirii evreiești și romacircnești icircn Franța ambii dedicați artei nemuri-toare a scrisului și a căror viață a fost marcată de un destin tragic
Pentru a marca Centenarul Paul Celan Editura Polirom a publicat icircn acest an 2 volume Primul dintre acestea intitulat Meridianul și alte proze (ediție revizuită) cu o traduce-re din limba germană și note de An-drei Corbea este o prestigioasă și mi-găloasă icircntreprindere de transpunere icircn romacircnește a prozei lui Paul Celan
Cel de-al doilea ndash bdquonu vreacicatri-cerdquo Studii despre Paul Celan la icircm-plinirea a 100 de ani de la nașterea poetului ndash icircl are de această dată ca autor pe același Andrei Corbea pro-fesor la Universitatea bdquoAlexandru Ioan Cuzardquo din Iași laureat al Premiului Herder și al Premiului Jakob-und-Wil-helm-Grimm Ambele vin să comple-teze integrala operei poetice a lui Paul Celan icircncepută icircn 2015 la aceeași editură (II)
Manual de combatere a antisemi tismului
Comisia Europeană icircmpreună cu IHRA a publicat un manual de utilizare practică a definiției de lucru a antisemitismului Documentul a apărut sub egida președinției germane a Consiliului UE
Bazat pe o cercetare atotcuprinzătoare efectuată de Bundesverband RIAS (Asociația Federală a Departamentelor de Cercetare și Informații despre An-tisemitism) manualul oferă o privire de ansamblu asupra bunelor practici ale unor organizații internaționale administrații naționale societatea civilă și comunitățile evreiești din Europa Sunt enumerate 35 de bune practici de la icircnsușirea punerii icircn aplicare a legislației pacircnă la icircnregistrarea și informarea inci-dentelor antisemite Manualul prezintă 22 de surse care au prezentat incidente antisemite icircn Europa și care susțin corectitudinea definiției de lucru a antisemi-tismului elaborată de IHRA
Referindu-se la editarea manualului vicepreședintele Comisiei Europene Margaritis Schinas a declarat bdquoTrebuie să combatem antisemitismul oriunde icircl icircntacirclnim Viața evreiască este o parte a societăților noastre și suntem deciși să o protejăm Noul manual facilitează icircndeplinirea acestui angajament și răs-punde cerințelor statelor membre pentru o cunoaștere mai bună și folosirea definiției elaborate de IHRA Manualul va deveni un alt instrument valoros al statelor membre pentru a pune icircn aplicare Declarația Consiliului UE de comba-tere a antisemitismuluirdquo
Organizațiile evreiești europene au salutat apariția manualului bdquoEste deose-bit de important să se ofere guvernelor și agențiilor de securitate liniile directoa-re necesare punerii icircn aplicare a definiției IHRA care oferă practici icircn proteja-rea fizică a comunităților evreiești Salutăm publicarea acestui ghid icircn contextul icircn care teoriile conspiraționiste antisemite și atacarea evreilor se răspacircndesc pe continentul nostrurdquo a subliniat dr Moshe Kantor președintele Congresului European Evreiesc
bdquoImportanța acestui manual este de a demonstra cum definiția de lucru a antisemitismului se poate folosi pentru combaterea antisemitismului Este un instrument necesar și valoros pentru toate guvernelerdquo a arătat Simone Rodan-Benzaquen director al Filialei Europa a Comitetului Evreiesc American (EG)
Senatul Romacircniei a devenit un loc icircn care Mișcarea Legionară a putut fi omagiată fără nici un fel de opreliști sau rețineri Icircntr-un comunicat trans-mis de Institutul Național pentru Stu-dierea Holocaustului din Romacircnia (INSHR) bdquoElie Wieselrdquo acesta solicită Senatului Romacircniei bdquovigilență față de omagierea memoriei Mișcării Legio-narerdquo
Uluitor și revoltător a fost că pe data de 24 februarie profitacircnd de faptul că declarațiile politice nu pot fi imputate juridic unui parlamentar senatorul Alianței pentru Unitatea Ro-macircnilor Sorin Lavric i-a adus un oma-giu lui Valeriu Gafencu numit bdquosfacircnt al icircnchisorilorrdquo (httpswwwyoutubecomwatchv=nFE9DwBWGZk)
bdquoAsemenea opinii de la tribuna democrației romacircnești trebuie să icircn-cetezerdquo atrage atenția INSHR amin-tind că bdquoicircn fapt Valeriu Gafencu a fost membru activ al Mișcării Legionare iar icircn timpul rebeliunii din ianuarie 1941 a incitat cu pistolul icircn macircnă elevi din liceele ieșene să se alăture tentativei de lovitură de stat Icircn 1941 după interzicerea Mișcării Legionare a fost condamnat la icircnchisoare pentru că a militat pentru reactivarea acestei mișcări fascisterdquo
Indulgența față de astfel de ma-nifestări contravine cu cele afirmate pe 21 ianuarie ac cu prilejul come-morării victimelor Pogromului de la București de președinta Senatului Romacircniei Anca Dragu care declara
bdquoAntisemitismul xenofobia și rasismul reprezintă pericole de actualitate pe care dacă nu le contracarăm ferm so-cietatea noastră și noi toți vom avea de suferit Obligația noastră morală la 80 de ani de la această tragedie este să omagiem așa cum se cuvine memoria celor care au suferit icircn acest eveniment dezonorant și să ne asigu-răm că această dramă va rămacircne me-reu vie icircn conștiințele noastrerdquo
INSHR trage concluzia bdquocă icircncercă-rile AUR de delimitare de Mișcarea Le-gionară sunt fake news-urirdquo dar ar mai trebui să ne asigurăm că la adăpostul libertăților democratice prost icircnțelese Parlamentul nu devine o tribună de ex-primare a unor opinii pe care apoi politi-cienii le infirmă dar faptul că ele au fost rostite și-a făcut deja efectul asupra unei părți a electoratului romacircn (AM)
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 23
Y D E C E S E Y C O M E M O R Ă R I Y
FILE DE CALENDAR6Evrei născuți icircn luna aprilieClaude Cohen-Tannoudji ndash fizi-
cian Născut la Constantine Algeria 1 aprilie 1933 membru icircn Academia Franceză 1981 Premiul Nobel pentru fizică 1997
Nachman din Breslov ndash rabin Născut la Medzybizh 4 aprilie 1772 stabilit la Bratslav și la Uman unde a murit icircn 1810 Mormacircntul lui este loc de pelerinaj
Simcha Jacobovici ndash regizor ar-heolog scriitor canadian Născut la Pe-tah-Tikva din părinți originari din Romacirc-nia 4 aprilie 1953 Cărți și filme despre istoria evreiască antică
Mircea Săucan ndash regizor și pro-zator Născut la Paris 5 aprilie 1928 revenit cu familia icircn Romacircnia 1934 Emigrat icircn Israel 1987 decedat la Na-zareth-Illit 2003
Eliyahu Bakshi-Doron ndash Șef-Rabin sefard al Israelului 1993-2003 Născut la Ierusalim 5 aprilie 1941 Adept al dialogului interconfesional Decedat la Ierusalim 12 aprilie 2020
Frida Wattenberg ndash membră a Rezistenței franceze Născută la Pa-ris 7 aprilie 1924 activistă comunitară Distinsă cu Legiunea de Onoare Dece-dată la Paris 3 aprilie 2020
Edmund Husserl ndash filozof Născut la Prossnitz Moravia 8 aprilie 1859 convertit la luteranism1886 Icircntemeie-torul școlii de fenomenologie Decedat la Freiburg 1938
Maria Banuș ndash poetă Născută la București 10 aprilie 1914 Primul vo-lum bdquoȚara fetelorrdquo 1937 Premiul Her-der pentru poezie 1986 Decedată la București 1999
Stefan Heym (Helmut Flieg) ndash scrii-tor Născut la Chemnitz 10 aprilie 1913 refugiat icircn SUA1935-1952 Premiul Ie-rusalim 1993 Decedat la Ein Bokek Israel 2001 icircnmormacircntat la Berlin
Tristan Tzara (Samuel Rosen-stock) ndash poet Născut la Moinești 16 aprilie 1896 stabilit icircn Franța Unul dintre icircntemeietorii dadaismului Dece-dat la Paris 1963
Cynthia (Shoshana) Ozick ndash scrii-toare Născută la New York 17 aprilie 1928 Autoare de povestiri și romane despre viața evreilor din America
Menachem Mendel Schneerson ndash Lubavitcher Rebbe lider al Mișcării Habad Născut la Nikolaev 18 aprilie 1902 Stabilit icircn SUA 1941 a icircntemeiat o rețea de sinagogi școli instituții me-dicale Decedat la New York 1994
Rita Levi-Montalcini ndash neurobio-log Născută la Torino 22 aprilie 1909 Premiul Nobel pentru medicină 1986 Senator pe viață icircn Senatul Italiei pacircnă la deces 2012
Barbra Streisand ndash actriță de ci-nema și cacircntăreață Născută la New York 24 aprilie 1942 Printre cacircntecele interpretate bdquoKol Nidrerdquo și alte melodii ebraice clasice
Adolphe (Isaac Moise) Creacutemieux ndash lider al evreimii franceze Născut la Nicircmes 30 aprilie 1796 Icircntemeietor al Alianței Israelite Universale1860 De-cedat la Paris 1880
Evrei decedați icircn luna aprilieHelena (Chaja) Rubinstein ndash pro-
ducătoare de cosmetice și colecționară de artă Născută la Cracovia 1870 stabilită icircn SUA 1914 Decedată la New York 1 aprilie 1965
Lev Davidovich Landau ndash fizician Născut la Baku 1908 Premiul Nobel pentru fizică 1962 Decedat la Mosco-va 1 aprilie 1968
Israel Avraham Portugal ndash lider al hasidismului de Sculeni (bdquoSculener Reberdquo) Născut icircn Romacircnia 1923 de-cedat la New York 1 aprilie 2019
Adam Schlesinger ndash compozitor textier cacircntăreț Născut la New York 1967 Premiul Emmy pentru muzică și lirică originală 2019 Decedat la New York 1 aprilie 2020
Allen Ginsberg ndash poet Născut la Newark New Jersey 1926 A scris și poezii pe teme iudaice Decedat la New York 5 aprilie 1997
Isaac Asimov (Isaak Yudovich Ozimov) ndash chimist autor de romane științifico-fantastice Născut la Petrovi-ki Rusia 1920 emigrat icircn SUA 1923 Decedat la New York 6 aprilie 1992
Helene Aylon (Greenfied) ndash pictoriță Născută la Brooklyn NY 1931 Om de artă eco-feminist și co-mentatoare feministă a Bibliei Ebraice Decedată icircn SUA 6 aprilie 2020
Mark Steiner ndash filozof Născut la Bronx NY 1942 profesor la Universita-tea Ebraică din Ierusalim Specialist icircn filozofia științei Decedat la Ierusalim 6 aprilie 2020
Ilarie Voronca (Eduard Marcus) ndash poet și eseist Născut la Brăila 1903 stabilit icircn Franța 1933 S-a sinucis la Paris 8 aprilie 1946
Primo Levi ndash scriitor Născut la To-rino 1919 supraviețuitor al lagărului de la Auschwitz Scrieri referitoare la experiențele sale icircn Holocaust S-a si-nucis la Torino 11 aprilie 1987
Ludwik Lazarus Zamenhof (Ley-zer Leyvi Zamengov) ndash medic și lingvist Născut la Byalistok 1859 Creator al limbii esperanto Decedat la Varșovia 14 aprilie 1917
Nina Cassian (Reneacutee Annie Cas-sian Mătăsaru) ndash poetă Născută la Galați 1924 exilată icircn SUA 1985 A scris și pe teme evreiești Decedată la New York 14 aprilie 2014
Meir A Halevy (Meir ben Abraham Hahamu) ndash rabin și istoric Născut la Piatra Neamț 21 martie3 aprilie 1900 Emigrat icircn Franța 1963 decedat la Pa-ris 15 aprilie 1972
Liviu Librescu ndash inginer Născut la Ploiești 1930 profesor la Virginia Tech Blacksburg SUA 1985 Ucis icircn timpul orei de curs de către un criminal 16 aprilie 2007
Chaim Herzog ndash general și om po-litic Născut la Belfast 1918 emigrat icircn Palestina 1935 Președinte al Isra-elului 1983-1993 Decedat la Tel Aviv 17 aprilie 1997
Benjamin Disraeli (DrsquoIsraeli 1st Earl of Beaconsfield) ndash scriitor și om politic Născut la Londra1804 conver-tit la anglicanism 1817 Prim-ministru al Angliei icircn trei racircnduri 1868-1881 A păstrat legătura cu iudaismul Decedat la Londra 19 aprilie 1881
Marcel Hermann Iancu (Janco) ndash pictor și arhitect Născut la București 1895 emigrat icircn Palestina 1941 Pre-miul Israel 1957 Decedat la Ein Hod Israel 21 aprilie 1984
Esteacutee Lauder ndash producătoare de cosmetice Născută la Corona NY 1906 Icircntemeiază Esteacutee Lauder Com-panies1946 Decedată la New York 24 aprilie 2004
Ezer Weizman ndash general și om poli-tic Născut la Tel Aviv1924 Președinte al Statului Israel 1993-2000 Decedat la Caesarea Israel 24 aprilie 2005
Moșe Teitelbaum ndash bdquoSatmarer Reberdquo Născut la Ujfeherto Ungaria 1914 emigrat icircn SUA 1947 Decedat la Williamsburg NY 24 aprilie 2006
Iosif Iser (Iosif Isidor Rubinsohn) ndash pic-tor și grafician Născut la București 1881 Membru al Academiei Romacircne 1955 De-cedat la București 25 aprilie 1958
Ludwig Wittgenstein ndash filozof Născut la Viena 1889 Specialist icircn logică epistemologie filozofia limbaju-lui Refugiat icircn Anglia 1939 Decedat la Cambridge 29 aprilie 1951
LUCIAN-ZEEV HERȘCOVICI
6S-a stins din viață Alexandru (Sandu) Singer
Fostul director al Editurii Hasefer Alexandru Sin-ger zl s-a născut la Brăila icircn 1932 icircntr-o familie evreiască din clasa mijlocie Bunicul său era un cu-noscut croitor iar tatăl pălărier Familia s-a mutat la București cacircnd Alexandru avea doar doi ani Dar legile rasiale și războiul distrug afacerea iar tatăl ajunge icircntr-un lagăr de muncă din Moldova Crește icircn grija mamei și foarte tacircnăr la 13 ani ajunge ucenic electrician
Cărțile sunt universul lui și continuă să studieze chiar și icircn perioada dură a războiului astfel icircncacirct după război s-a icircnscris la Facultatea de Filosofie a Universității din București
Icircn 1955 la absolvirea facultății fiind deja căsătorit cu Elena profesoară de biologie nu i se admite repartizarea icircn specialitate icircn Capitală și se angajează la nou icircnființata Televiziune Romacircnă fiind cacircteva luni cameraman Icircn fine li se repartizează posturi icircn Oradea lui ca icircndrumător cultural la Felix iar Elenei ca profesoară icircntr-un sat alăturat Cacircțiva ani Sandu lucrează chiar icircn Băile Felix fiind unul dintre cei care revitalizează și bdquonascrdquo viitoarea stațiune
Oradea are o intensă viață culturală și Sandu se implică activ scrie face parte din colectivul revistei bdquoFamiliardquo și devine profesor de filosofie la Liceul bdquoGojdurdquo colaborează și la teatru Icircși continuă pasiunea pentru sociologie și lu-crează icircn acțiuni de sociologie aplicată alături de profesorul și icircndrumătorul său Octavian Neamțu
Icircn anii rsquo60 este anchetat de Securitate pentru că primise invitație la un Con-gres de Sociologie icircn Anglia unde evident nu ajunge Icircn schimb continuă să scrie analize și să coopereze cu profesori europeni este primul care introduce noțiunea de educație continuă icircn Romacircnia fiind publicat atacirct icircn țările socialiste cacirct și icircn Canada Suedia și Germania
Icircn 1972 la icircnființarea Ministerului Culturii și Educației Socialiste este che-mat la București Icircn 1980 e chemat la ministrul Suzana Gacircdea care icircl critică deoarece e bdquoprea băgăreț și icircncăpățacircnatrdquo și icircl mută din minister I se propune să lucreze la Editura Politică poziție pe care o refuză Ajunge redactor la Editura bdquoIon Creangărdquo unde va lucra pacircnă după Revoluție
Chiar dacă se pensionează oficial icircn 1992 e abia icircnceputul unei noi ere pentru Sandu Singer Devine directorul unei mici edituri private icircși intensifică colaborările internaționale participă la conferințe pe tema educației continue și organizează la București cu sprijin UNESCO un eveniment cu această temă
Continuă prin a lucra alături de Zigu Ornea la Editura Hasefer redactează nenumărate cărți ale autorilor evrei din țară și din străinătate și devine directorul editurii după dispariția lui Ornea
Abia la vacircrsta de 76 de ani se va retrage din activitate despărțindu-se cu greu de pasiunea sa Totuși continuă să redacteze și să tipărească cărți pen-tru prieteni și colaboratori călătorește icircn toată lumea de la New York pacircnă icircn Norvegia scrie pentru bdquoObservator Culturalrdquo bdquoDilemardquo și bdquoAdevărul culturalrdquo se implică icircn viața comunității evreiești și primește Premiul bdquoȘafranrdquo icircn Elveția
A lucrat trei ani și jumătate ca voluntar la Centrul Educațional Lauder unde avea ore de lectură la bibliotecă și pentru toți elevii era bdquobuniculrdquo
Dumnezeu să icirci binecuvacircnteze amintirea
Izu Gott zl ndash 5 ani de la intrarea icircn eternitate
Izu Gott zl a dominat viața muzicală evreiască din Romacircnia celei de-a doua părți a veacului XX Icircn familia lui de mu-zicieni dorohoieni copiii se bucurau să cacircnte icircmpreună ore icircntregi Oifn pripicik A idișe mame Ba mir bist ti șein Frații mai mari cacircntau la vioară și la acordeon Icircntr-o zi ndash tunete și fulgere fratele mai mare l-a prins umblacircnd la acordeonul lui Pe urmă a icircnceput să-l icircnvețe Cacircnd și-a dat seama că și-a icircntrecut profesorul i-a icircncredințat instrumentul
Era icircn clasa icircntacirci primară cacircnd el familia lui tot șteitl-ul au fost deportați icircn Transnistria A ținut minte toată viața vagoanele de marfă bdquocazareardquo icircn sinagogi părăsite tifosul morții de dimineață Și totuși muzica nu i-a părăsit nici pe el nici pe ai lui Iubea deopotrivă folclorul evreiesc și romacircnesc După 1959 cacircnd a terminat Conservatorul a fost dirijor al Teatrului Evreiesc de Stat din Iași și al Ansamblului Doina Moldovei Icircn 1979 a fost pus să aleagă ori Doina ori comunitatea Deoarece teatrul evreiesc ieșean se desființase a preluat con-ducerea Corului de Talmud Tora din oraș bdquoComunitateardquo a răspuns Depar-tajare formală Cine vede hasidim-ii israelieni dansacircnd și cacircntacircnd pe motive folclorice romacircnești icircnțelege asta Din 1980 a condus corul de Talmud Tora din București Apoi a fost icircndrumător muzical pe țară al corurilor comunitare A făcut turnee de mare succes icircn Israel Europa America A cacircntat la Casa Albă
Izu Gott n-a plecat de tot dintre noi ne-a lăsat pe cel mai bun discipol Bog-dan Lifșin
IULIA DELEANU
Icircnhumați icircn cimitirele CEB din București VLĂDESCU JANETTA (Cimitirul Giurgiului) STOENESCU SUZETTE (Cimitirul Filantropia) GEORGESCU FE-LICIA (Cimitirul Sefard) SINGER SANDU (Cimitirul Giurgiului) GUTTMANN BERNHARD (Cimitirul Sefard) COHN MERY BEATRICE (Cimitirul Sefard) BARID ANDY (Cimitirul Giurgiului) LEONDARI VASILE-GRIGORIE (Cimitirul Giurgiului)
24 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
franceze iar mono-grafiile și sintezele critice privind lite-ratura daneză au fost de asemenea consultate icircn romacirc-nă franceză sau germană Știm asta deoarece icircn cel mai bun stil academic Ștefan Cazimir ne dezvăluie la finalul cărții biblio-grafia pe care a icircntrebuințat-o de pri-sos să subliniez că a mers la sursele esențiale și că a știut cu deprindere de vechi truditor icircn cultura romacircnă să ca-ute mereu legăturile cu literatura noas-tră Fie prin traduceri fie prin sinteze
Pretextul cărții dacă era nevoie de unul l-a reprezentat probabil dubla aniversare icircn 2020 a scriitorului Hans Christian Andersen născut icircn 1805 și trecut la cele veșnice icircn 1875 Ștefan Cazimir a ales cea mai frumoasă și icircn
Vedere din Elsi-nor Escursiuni icircn literatura daneză cea mai recentă carte a lui Ștefan Cazimir apărută la finele anului trecut a luat prin surprin-dere lumea literară romacircnească
Absența unor reacții critice mai
consistente o dovedește cred limpe-de iar motivele sunt și ele ușor de ghicit Profesorul Ștefan Cazimir este o enciclopedie culturală vie icircnsă nu era cunoscut ca specialist icircn literaturi nordice Și-apoi icircn timpuri de pande-mie cacircnd viața culturală se derulea-ză la ralenti cine să se mai ocupe la București de cercetări privind literatu-ra daneză Nu icircn ultimul racircnd Ștefan
Cazimir este cunoscut ca o persona-litate plină de umor care și icircn Parla-ment se amuza pe seama carențelor bdquoaleșilor neamuluirdquo nu puțini s-au gacircndit că icircntre copertele cărții despre puțin cunoscuta la noi literatură da-neză se află o uriașă farsă Mai ales că subtitlul trimite la cunoscuta carte a lui Nicolae Filimon Escursiuni icircn Germania meridională (1858) Cum Nicolae Filimon face parte din teritoriul literar icircn care expertiza profesorului Cazimir este absolută mulți au bănuit o farsă culturală
Nimic mai fals Vedere din Elsinor chiar este o suită de 16 profiluri literare consacrate scriitorilor clasici ai litera-turii daneze de la Ludvig Holberg la Jens Christian Groslashndahl precedate de o introducere și un capitol de con-cluzii Operele lor au fost citite icircn tra-duceri romacircnești (cele mai multe) sau
O carte neobișnuită sau excelența evreiască icircn timpuri de pandemieRealitatea
cărţii
Adevărul pocit după preferințeDemiterea președintelui Asociației Foștilor Deți-
nuți Politici și Victime ale Dictaturii din Romacircnia Octa vian Bjoza din funcția de subsecretar de stat la Secretariatul de Stat pentru Recunoaşterea Meritelor Luptătorilor Icircmpotriva Regimului Comunist a stacircrnit o furtună pe scena politică romacircnească Furtună care icircntre altele a (re)adus la suprafață o grămadă de minciuni și gunoaie pe care societatea romacircnească se străduiește de peste trei decenii să le ignore și să le țină sub preș dar care icircmput aerul de cacircte ori preșul este mișcat din loc și mizeria iese la iveală
Totul a pornit de la un comunicat semnat de O Bjoza icircn numele AFDPR ca reacție la amendamen-tele introduse de deputații Silviu Vexler Ovidiu Ganț și Slavoliub Adnagi la Legea nr 2322020 amenda-mente care prevăd că nu se pot acorda indemnizații bdquopersoanelor condamnate pentru infracțiuni icircmpotri-va umanității sau celor icircn cazul cărora s-a dovedit că au desfășurat o activitate fascistă sau legionară icircn cadrul unei organizații sau mișcări de acest fel și nici copiilor acestorardquo
Așa și Pe cine ar putea deranja (și de ce) că foștii legionari și criminali de război atacircția cacircți mai sunt icircn viață și (mai ales) odraslele lor nu pot icircn-casa indemnizații de la statul romacircn Răspunsul scurt este pe AFDPR și partidele AUR și PSD Răs-punsul mai lung este cel la icircntrebarea bdquode ce icirci su-pără această decizierdquo
Conform Asociației pentru cei care icircși executau sentințele icircn icircnchisorile comuniste bdquonu mai conta din ce partid făcuseră vreodată parte sau nurdquo așadar acum li se bdquocontestă meritele și se schimbă sensul luptei lor de rezistență icircmpotriva comunismuluirdquo Și dacă faptele părinților nu contează pentru Asociația Foștilor Deținuți Politici după cum se afirmă icircn co-municatul publicat pe site-ul organizației evident că pentru Bjoza copiii tuturor deținuților politici trebuie să primească indemnizații bdquoindiferent de faptul că părinții lor au fost criminali de război naziști legio-nari sau comuniștirdquo bdquoCe vină puteau să aibă copiii fasciştilor naziştilor legionarilor evreilor comuniş-tilor romacircnilor Ce vină puteau să aibă copilaşii ră-maşi acasă pentru faptele comise de părinţi Aşa vedem noi problemardquo a spus Bjoza
Este o mare eroare să pui semnul egal icircntre toți deținuții politici indiferent de faptele lor doar pentru că și legionarii s-au opus comunismului Atunci să ne așteptăm ca AFDPR să propună clemență și pentru Hitler și partidul național-socialist deoarece și ei de-clarau că dușmanul lor cel mai mare este comunismul motiv pentru care a și fost declanșată Operațiunea Barbarosa adică atacarea Uniunii Sovietice Aș mai adăuga doar că ignoracircnd vina pentru care unii
deținuți au ajuns icircn pușcărie Bjoza nu face decacirct să perpetueze afirmația falsă a comuniștilor care pre-tindeau că toți luptătorii anticomuniști sunt legionari Azi AFDPR afirmă că toți deținuții politici erau la fel pentru că erau anticomuniști Crimele comise de unii dintre ei inclusiv icircmpotriva evreilor nu mai contează vina a fost spălată de trecerea prin detenție
Dar cu evreii fostul subsecretar de stat o rezolvă repede bdquoAFDPR nu contestă existența Holocaustu-lui icircn Romacircnia Singurul lucru care poate fi discutat constă icircn dimensiunile Holocaustuluirdquo Adică dacă Holocaustul din Romacircnia ar fi avut mai puține vic-time culpa legionarilor ar fi fost mai mică Motiv su-ficient pentru demitere arăta Florin Cicircțu bdquoA pune icircn discuţie dimensiunile Holocaustului şi a icircncerca să pui pe umerii comunităţii evreieşti aducerea comu-nismului icircn Romacircnia este nu doar o icircncercare de a mistifica istoria ci şi un gest periculos pentru valorile democraticerdquo Poziție susținută și de Andrei Muraru reprezentant special al Guvernului pentru promova-rea politicilor memoriei și combaterea antisemitismu-lui care a afirmat că bdquoreexaminarea faptelor istorice sub forma negaţionismului deflectiv este o formulă icircntacirclnită a negaţioniştilor iar declaraţiile publice ale lui Octavian Bjoza sunt insultătoare pentru memoria victimelor Holocaustului şi pentru urmaşii acestorardquo
Negarea dimensiunii Holocaustului nu e ceva nou Să ne amintim că Dan Șova senator și purtă-tor de cuvacircnt al PSD la acea vreme a declarat icircn 2012 că la Iași germanii au omoracirct 24 de evrei Motiv pentru care partidul l-a trimis icircn vacanță icircn SUA cu condiția să viziteze și Muzeul Holocaustului Iar apoi Dan Șova a fost uns ministru de către președintele PSD și prim-ministrul de atunci Victor Ponta
Așa că de ce să ne mirăm acum că tot PSD prin gura lui Florin Roman afirmă că demiterea lui Bjoza a fost decisă de unii care stau bdquoicircn spatele cortineirdquo și bdquoiau decizii politice pe care le icircnmacircnează icircn plic pre-mieruluirdquo Cine să fie icircn spatele cortinei Oculta iudeo-masonică așa cum se spunea pe vremea legionarilor pe care azi icirci apără (din nou) PSD Icircn acest context poziția AUR (bdquogestul premierului PNL arată care este adevărata culoare a coaliţiei de guvernămacircnt roşul aprins al tancurilor sovietice bolşevicerdquo) nu ne miră dar ne dă ocazia să afirmăm icircncă o dată că AUR nu e deloc izolat pe scena politică romacircnească
Și atunci să ne mai uluiască faptul că Maia Mor-genstern a fost tratată de bdquojidrdquo la o icircntacirclnire cultura-lă iar icircn Parlament sunt omagiați doi legionari fără ca vreun alt parlamentar icircn afară de Silviu Vexler să protesteze
Dacă nu ne trezim viitor de AUR țara noastră areALX MARINESCU
Preţul unui abonament pe un an este de 30 lei Abonamentele pentru cititorii din provincie se vor face la comunităţile evreieşti din localitatea respectivă ABONAŢII SUNT RUGAŢI SĂ COM-PLETEZE ADRE SA EXPEDITORULUI PE CUPON Pentru cei din Bucureşti ndash la sediul FCER din str Sfacircnta Vineri nr 9 ndash 11 cod poştal 030202 Cod fiscal FCER 7426470 Abonamentele se mai pot achita şi prin mandate poştale fie pe adresa FCER ndash la oficiile poştale din localitate FIRST BANK SUCURSALA MOŞILOR OLARI Contul IBAN RO66PIRB4236745798003000 (RON) RO03PIRB4236745798002000 (USD) RO37PIRB4236745798001000 (EUR) Pentru EUROPA un abonament pe un an costă 45 de euro (cu toate taxele incluse) Pentru EXTRA EUROPA un abonament costă 95 de dolari USA (cu toate taxele incluse) Pentru Israel un abonament pe un an costă 40 de dolari USA
REALITATEA EVREIASCĂREDACŢIA Bucureşti
str Maria Rosetti nr 17 sector 2COD POŞTAL 020481 OP 9
Tel fax 021-3227560wwwjewishfedro
realitateaevreiascagmailcomSerie nouă a
REVISTEI CULTULUI MOZAICFondată icircn 1956
de Şef-Rabin Dr Moses Rosen
Redactor-şef Alexandru MARINESCU
Redactori Dr Claudia BOSOI
Iulia DELEANUDan DRUŢĂ
Luciana FRIEDMANNEva GALAMBOS (senior editor)
George GIcircLEA Mihaela OBERSCHI
Foto Sandu CAcircLŢIASecretar de redacţie Emilia HRISTEA
DTP Gabriel IONESCU
Tiparul executat de Tipografia TIPOART IDEA STUDIO
BucureştiTel 0723531624
Relaţii administrator Mihail TUNSOIU tel 021-3149690
distributierregmailcom
Potrivit art 206 CP responsabilitatea juridică pentru conţinutul fiecărui text aparţine autorului Redacţia nu icircmpărtăşeşte icircn mod obligatoriu punctele de vedere exprimate icircn articolele semnate de colaboratori Redacţia nu primeşte spre publicare decacirct articole scrise cu diacritice
Gacircndul scrisbdquoTrădarea lui
EinsteinldquoScriitor de for-
mație filosofică și icircmpătimit eseist Eric
Emmanuel Schmitt a pus icircn discuție relația om ndash lume Așa a făcut cu Di-derot Freud Mozart etc Icircn ceea ce privește omul de știință confruntat cu efectele descoperirilor sale ndash Schmitt are icircnsă prede-cesori iluștri Brecht (Galileo) Duumlrrenmatt (Fizicienii) și chiar Hainar Kipphardt (Cazul Oppenheimer)
Icircn Trădarea lui Einstein piesa scrisă icircn 2014 tradusă și regizată de Tudor Țepeneag la TES dramaturgul se oprește asupra genialului fizician și dezvoltă relativitatea alegerilor omului sub vremi Icircl surprindem pe savant (la icircnceputul celei de-a Doua Conflagrații Mondiale) pe malul unui lac din New Jersey stacircnd de vorbă cu un vagabond Con-fident al hazardului marginalizatul căruia i-a murit fiul pe front pare o sensibilă (și realistă) cameră de rezonanță pentru icircntrebările pe care și le pune in-telectualul idealist Nu sunt indiferente originea și biografia protagonistului german evreu ateu dar solidar cu neamul său constracircns la exil la rătăciri de apatrid și afectat de pericolul nazist și de esca-ladarea prigoanei antievreiești Conștient că este supravegheat de FBI intracircnd și icircn vizorul Comisiei Hoover el va fi dizgrațiat și apoi reabilitat
Se poate izola savantul de situația tragică a lumii icircn care trăiește Se poate despărți de destinația dată invențiilor sale de cei care le-au creditat Se poate rupe de putere de politică Cea mai arzătoare di-lemă a acestui pacifist și iubitor al muzelor care l-a alertat pe Roosevelt asupra avansului experimente-lor germane și asupra rolului decisiv al forțelor ce vor deține bomba atomică este aportul său la cercetări ce au dus la finalizarea armei atomice El va parti-cipa la celebrul Proiect Manhattan (1940) numai că apoi după Hiroshima se va trezi plin de groază ca un ucenic-vrăjitor Pe de altă parte el va semna icircn 1965 icircmpreună cu Bertrand Russel un manifest privind pericolul bombei cu hidrogen
Interesul față de text și setea de teatru după pandemie icircnsuflețesc jocul interpreților icircndrumați de Tudor Țepeneag Simplitate firesc gravitate dar și umor autoironie și caldă comunicare umană ndash asta exprimă dialogul dintre Andrei Finți Mircea Dragoman (rolul titular) și Veaceslav Grosu Neculai Predica La racircndul lor Mihai Nițu George Remeș Andrei Miercure dau viață agentului FBI OrsquoNeill Bi-nevenită icircn spectacol este și violonista Rodica Doija
NATALIA STANCU
Drumul spre teatru
același timp cea mai icircnaltă cale de a marca dubla aniversare oferind litera-turii romacircne o primă introducere sin-tetică icircn literatura daneză Demersul său util și ieșit din comun icircn același timp este o bdquomarcă icircnregistratărdquo a sa și a prezenței evreiești icircn cultura romacirc-nă o prezență definită prin excelență devotament și travaliu susținut Icircn timpuri de pandemie Ștefan Cazimir a mers cacircnd și cum s-a putut la Bi-blioteca Academiei Romacircne iar apoi ne-a oferit o carte care reprezintă o bază pentru oricine dorește să stu-dieze sau numai să se informeze cu privire la literatura daneză O primă sinteză romacircnească scrisă cu har și cu o particulară icircnțelegere a fenome-nului literar nordic
RĂZVAN VONCUȘtefan Cazimir ndash Vedere din Elsinor Es-
cursiuni icircn literatura daneză Editura Semne București 2020
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 11
ndash De cacircnd datează prezența evre-ilor icircn zonă
ndash De peste 400 de ani Cel mai si-gur indiciu sunt pietrele funerare Icircn cimitirul evreiesc din Babadag aron-dat comunității noastre sunt monu-mente funerare cu această vechime Au existat temple și sinagogi icircn Tul-cea Măcin Babadag Sulina Chilia Veche Dintr-un memoriu din 1920 al Epitropiei către Prefectura din Tulcea scris de rabinul comunității și al Tem-plului Israelit Isac Haham reiese că icircn afară de templu mai existau două sinagogi un azil confesional și un azil de bătracircni Evreii din Tulcea au venit din Cahul Ismail Odessa Constanti-nopol Galiția Numărul lor a crescut după 1878 Locuiau pe Dealul Baba-dagului bdquomahalaua israelitărdquo fiindcă pacircnă icircn 1880 cartierele Tulcei se che-mau mahalale termen deloc peiorativ pe atunci Icircn 1907 existau icircn actualul județ 3131 de evrei din care 1773 icircn Tulcea Inițial evreii tulceni și cei din zonă au fost activi icircn comerț finanțe meserii și după 1900 și icircn profesiuni liberale Forma organizatorică era Ra-binatul Epitropiei din Tulcea Ulterior fiecare comunitate și-a ales președinți Interesul pentru mișcarea sionistă apare devreme Icircn 1881 se icircnființează Asociația pentru Munca Pămacircntului icircn
Israel La unul dintre primele congre-se sioniste internaționale de la Viena icircn 1913 participă și un reprezentant al evreilor din Tulcea Icircn 1931 sunt icircnființate societățile cultural-sportive bdquoMacabirdquo și bdquoLuminardquo La bdquoMacabirdquo se juca fotbal șah se făcea gimnastică O filială a organizației sioniste bdquoGor-goniardquo funcționa din 1933 Icircn perioa-da Holocaustului cacircnd s-a aplicat legislația rasială ndash exmatriculări din icircnvățămacircntul de stat concedieri la icircntreprinderile statului exproprieri muncă forțată ndash au avut loc deportări icircn Transnistria După război majorita-tea evreilor tulceni au făcut Alia
ndash Sunt peste 20 de ani de cacircnd conduceți comunitatea Se impune o retrospectivă
ndash Din tot ce-am făcut pacircnă acum cred că restaurarea Templului Israe-lit este cea mai importantă realizare Edificiul a fost construit icircn 1859 A fost renovat icircn 1890 Dar la mai bine de un secol concluzia expertizei tehnice cerută de mine icircn 2003 a fost bdquoTem-plul poate deveni oricacircnd o ruinărdquo Reabilitarea era un proiect ambițios costisitor Am avut icircnsă norocul unor susținători de prestigiu Icircn comunica-rea despre evreii din Romacircnia de la emancipare pacircnă icircn 1989 ținută la un simpozion din Marsilia organizat
de prof univ dr Carol Iancu de la Universitatea din Montpellier sub auspiciile Comisiei Regionale de So-lidaritate cu Evreii din Europa de Est icircn 2010 profesor emerit Elise Lei-bowitch prezenta și istoricul comunității tulcene Scriitorul Carol Feldman zl originar din Tul-cea susținea o campanie pro domo icircn presa israeliană de limbă romacirc-nă pleda cauza icircn fața președintelui de atunci al FCER dr Aurel Vainer Odiseea proiectului apare icircn bdquoMinuni pămacircnteștirdquo din bdquoCaleidoscopul meurdquo de Carol Feldman Banii au venit de la Guvernul Romacircniei prin Secretariatul de Stat pentru Culte de la FCER prin Fundația bdquoCaritateardquo și de la JOINT Reinaugurarea a avut loc icircn 2014 Tot atunci am inaugurat icircn incintă Mu-
Pacircnă la Războiul de Independență din 1877-1878 Tulcea a fost sanjak turcesc Icircn iarna anului 1878 armata romacircnă sufe-rea de frig și foame Icircn numele comunității evreiești tulcene președintele de atunci Abraham Ellman i-a oferit un ajutor
substanțial După victorie Dobrogea a revenit țării-mamă bdquoCacircnd la 14 noiembrie 1878 armatele romacircne conduse de gene-ralul Anghelescu au debarcat la Tulcea și au defilat pe sub arcurile de triumf construite de romacircni greci evrei bulgari generalul a
privit parada militară de la balconul Casei Ellmanrdquo spune președintele de azi prof Solomon Faimblat bdquoEllman a fost decorat cu laquoSteaua Romacircnieiraquo Cine vizitează cimitirul evreiesc vechi din oraș icircnchis icircn 1900 poate citi asta pe monumentul său funerarrdquo Instituirea Ordinului era primul act oficial al Romacircniei independente
bdquoVrem să atragem spre comunitate evrei neicircnscriși
icircncă icircn racircndurile noastrerdquoInterviu cu SoLoMoN FaiMBLaT preşedintele CE Tulcea
n Hainrich Brif președintele CE Bacău a dovedit icircn intervalul de cacircnd conduce comunita-tea spirit gospodă-resc și devotament față de obștea sa Este și unul din-tre cei mai harnici corespondenți ai re-vistei noastre Fap-tul că este icircn același timp și oficiant de cult ajută mult la menținerea unei vieți religioase puternice De cacircnd s-a declanșat pandemia a organizat celebrarea sărbătorilor cu respecta-rea normelor sanitare Face demer-suri pentru proiectul de reabilitare a Templului Cerealiștilorn Paul Schwartz președintele
CE București ia par-te de peste 20 de ani la viața comunitară A fost consilier pen-tru Generația de Mij-loc vicepreședinte al FCER demon-stracircnd pricepere și perseverență icircn tot ce face
Ca președinte al celei mai mari comunități din țară se implică icircn re-zolvarea unor probleme culturale și sociale Acordă multă atenție con-servării patrimoniului sacru A resta-urat pietre funerare ale unor mem-bri marcanți ai CEB care nu aveau aparținători Cultivă bune relații cu mediul politic diplomatic economicn Corneliu Sabetay preșe-
dintele CE Craio-va este una dintre somitățile medicale actuale icircn domeniul pediatriei Icircmbină cu succes viața profe-sională cu preocu-pările icircn plan comu-nitar fiind de multă vreme președinte al comunității craiovene Omul de știință profesor doctor e dublat de omul de acțiune bun organizator de evenimente fie simpozioane științifice fie evenimente din viața comunitară sărbători reuniuni cul-turale comemorări momente ani-versare Icircl prețuiesc evrei și neevrei simpatizanți ai obștii noastre
n Mișu Rosenberg președintele CE Dej a reușit să fie la icircnălțimea așteptărilor celor care l-au ales Deși comunitatea e mică are probleme com-plexe Conducătorul ei poartă răspunde-rea pentru prezer-varea vestigiilor unui trecut bogat are grijă de membrii din prezent ai comunității majoritatea ndash vacircrstnici cu inerente suferințe nu puțini ndash oa-meni singuri Dejul a fost una dintre comunitățile greu icircncercate de Holo-caust Este meritoriu modul icircn care președintele organizează comemo-rări ale victimelor Catastrofein Sorin Blumer președintele
CE Galați s-a afir-mat de mulți ani icircn viața comunitară atacirct icircn plan gene-ral ca membru al conducerii Asociației Sioniste din Romacirc-nia cacirct și local ca dirijor de cor organi-zator de evenimente
interetnice președinte Icircn această ultimă calitate reabilitarea Templului Meseriașilor icircn care a pus mult su-flet energie perseverență se icircnscrie printre cele mai importante realizări ale sale A reușit modernizarea res-taurantului ritual a sediului comuni-tar A impulsionat realizarea unei mo-nografii despre evreii gălățenin Aurel Davidovici președintele
CE Pitești reușește de ani buni să fie un gospodar destoinic al comunității sale Are grijă să icircntrețină cum se cuvine si-nagoga unul dintre lăcașurile de cult care au rezistat cel mai bine intemperiilor neavacircnd ne-voie de restaurare Este receptiv la problemele de zi cu zi ale membrilor comunității mai ales că majoritatea sunt oameni icircn vacircrstă singuri cu probleme de sănătate Este gazdă ireproșabilă față de vizitatori fapt dovedit cu prilejul Hanuchiadelor al unor evenimente organizate de FCER și BBR etc
A D M E A V E E S R I M Preşedinţi de comunităţi născuţi icircn luna aprilie
zeul de Istorie a Evreilor din Tulcea icircmbogățit icircn 2019 Din patrimoniul nostru sacru fac parte două cimitire icircn oraș și cinci icircn localități din județ unde nu mai trăiesc evrei Cu sprijinul FCER și din donații am făcut lucrări de reabilitare la cimitirul vechi amintit reparații la cel nou și icircmprejmuiri la ci-mitirele din Măcin Babadag Sulina
ndash Ce efecte benefice ați constatat după restaurarea Templului
ndash Templul a devenit punct de atracție turistică mijloc educativ liber de prejudecăți pentru copii A dus la creșterea numărului de membri afiliați ai comunității A creat un spațiu pro-pice concertelor anuale de Ziua Eu-ropeană a Culturii Iudaice oferite de elevi ai Liceului de Artă bdquoGeorge Geor-gescurdquo A reunit oficialități locale icircnalți prelați reprezentanți ai organizațiilor de minorități naționale oaspeți din Is-rael la evocarea lui Carol Feldman icircn 2019 Vrem să facem și un medalion Albert Poch fiu al Babadagului cacircnd situația pandemică o va permite
ndash Un dezideratndash Să atragem spre comunitate
evrei tulceni icircncă neicircnscriși icircn racircndu-rile noastre
IULIA DELEANU
bdquoNe străduim ca asistații noștri să fie cacirct mai puțin afectați
de pandemierdquoConvorbire cu directoarea DASM dr MoNa BejaN
A trecut un an de cacircnd angajații din sistemul de asistență socială și medi-cală din București și din țară se luptă să facă față cu bine crizei sanitare create de pandemia cu SARS CoV-2 DASM a reacționat rapid și eficient pentru limi-tarea icircmbolnăvirilor mai ales icircn situația icircn care majoritatea populației evreiești din comunitatea noastră se află icircn grupa de risc A fost un prilej de trecere icircn revistă și de perspectivă schițat de directoarea DASM dr Mona Bejan
ndash Cum ați acționat de cacircnd a icircnce-put pandemia
ndash Icircn pofida dificultăților financia-re am făcut eforturi spre a răspunde
prompt cerințelor momentului Am asi-gurat din fonduri speciale primite de la FCER JOINT și Claims Conference pachete cu materiale de protecție
dezinfectanți pentru toate ca-tegoriile de asistați la domi-ciliu din București și din țară rezidenții din cele două cămine bdquoAmalia și Șef Rabin Dr Moses Rosenrdquo din Capitală și bdquoAeva Eli-sheva și Adalbert Huber-Huberrdquo de la Arad E vorba de 956 de asistați la domiciliu 230 de copii
IULIA DELEANU(Continuare icircn pag 22)
Mona Bejan (stg) pregătind alături de colegi darurile pentru asistați
12 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
Fiind interesat de mărturiile foto-grafice din timpul Holocaustului din Romacircnia am căutat prin arhive timp de mai mulți ani fotografiile din tim-pul exhumării evreilor din Sărmaș care au căzut victime masacrului de la Cămărașu comis de jandarmi ma-ghiari icircn septembrie 1944
Știam din mai multe surse că aces-te fotografii există Matatias Carp autorul Cărții negre și-a icircnceput ac-tivitatea publicistică de reconstituire a istoriei Holocaustului cu o broșură intitulată Sărmaș Una din cele mai oribile crime fasciste publicată icircn 1945 Un exemplar al broșurii se află icircn Biblioteca Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din Romacircnia bdquoWil-helm Fildermanrdquo și poartă dedicația olografă datată 21041945 a lui Ma-tatias Carp pentru F Brunea-Fox alt cronicar de seamă al lumii evreiești căruia icirci transmite această bdquofăracircmă de durere evreiascărdquo Broșura reprodu-ce și 21 de fotografii dintre care 13 sunt de la exhumarea victimelor din 22 februarie 1945 la care a partici-pat și Carp ca delegat al Federației Uniunilor de Comunități Evreiești din Romacircnia Atunci au fost scoase la iveală rămășițele a 146 de trupuri care au fost reicircnhumate icircntr-un cimi-tir amenajat ad-hoc la baza dealului din localitatea clujeană Cămărașu unde au fost găsite la indicația unor martori oculari Restul fotografiilor re-prezintă portrete ale victimelor și case evreiești din Sărmaș pe care se vede desenată steaua galbenă menită a le deosebi de casele creștine
Copii după toate fotografiile cu-prinse icircn broșura despre Sărmaș pu-blicată de Carp se găsesc icircn Fototeca CSIER-WF acolo unde se află și foto-grafii inedite dar mai puțin relevante de la exhu-mare Totuși c a l i t a t e a copiilor-mar-tor din Fo-totecă este mai slabă decacirct aceea a imagini-lor publicate icircn broșură ceea ce in-dica faptul că o copie mai bună se găsește icircn altă parte Fotografiile au mai fost re-produse icircn cacircteva publicații maghiare și occidentale
Icircncercările repetate de a găsi foto-grafiile icircn Arhiva Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității și icircn alte arhive nu s-au soldat cu re-zultate Icircn toamna anului 2019 mis-terul a fost lămurit abia atunci docu-mentele Tribunalului Poporului privi-toare la masacrul de la Cămărașu au fost declasificate de Serviciul Romacircn de Informații și transferate la CNSAS unde icircn prezent sunt disponibile pentru consultare la sala de lectură
Icircn dosarul care cuprinde docu-
mentația anchetei și a procesului de la Tribunalul Poporului din 1946 și a anchetelorproceselor ulterioare (cota ACNSAS fond Penal dosar P 137547) icircntr-un volum sunt lipite pe mai multe pagini 18 exemplare clare ale fotografiilor din timpul exhumă-rii Pe toate se poate vedea semnă-tura olografă cu stiloul a lui Matatias Carp la fel ca icircn cacircteva din fotografi-ile incluse icircn broșura despre Sărmaș care au fost ștanțate cu margini mai largi semn că aceste fotografii i-au aparținut cronicarului evreu au fost reproduse icircn broșură și apoi au fost date spre utilizare Tribunalului Popo-rului Cacircteva din fotografiile din do-sarul P 137547 sunt inedite ndash nu sunt incluse nici icircn broșura Sărmaș nici icircn alte publicații ndash și nu se găsesc nici icircn Fototeca CSIER-WF Le reproducem aici pe toate cele găsite icircn dosar pen-tru a putea face comparații și studiu pe ele
Iată pe scurt și ce s-a icircntacircmplat la Sărmaș icircn septembrie 1944
După 23 august 1944 cacircnd Romacirc-nia a abandonat alianța cu Germania nazistă și Ungaria horthystă s-a pro-dus un atac maghiar la sud de granița stabilită prin Arbitrajul de la Viena din 30 august 1940 Printre locuri-le ocupate s-au aflat și Sărmaș (sau Sărmașu) o mică localitate icircn județul Mureș situată icircn Cacircmpia Transilvani-ei aflată la jumătatea distanței dintre Tacircrgu Mureș și Cluj precum și satul Sărmășel din proximitate Icircn timpul războiului Sărmaș și Sărmășel aveau o consistentă populație maghiară reprezentacircnd cam jumătate din cei 4 000 de locuitori Acolo trăiau și 200 de evrei
Icircn timpul regimului Ion Antones-cu al cărui antisemitism oficial era
mai agresiv decacirct cel din Ungaria lui Miklos Horthy evreii din Sărmașu au fost deposedați de proprietăți maltratați persecutați deportați tem-porar dar au supraviețuit Icircn martie 1944 ca urmare a ezitărilor lui Miklos Horthy Germania nazistă a ocupat Ungaria și a demarat icircn forță imple-mentarea Soluției Finale cu ajutorul forțelor de ordine horthyste icircn teri-toriile aflate sub controlul Budapes-tei inclusiv icircn Transilvania de Nord Evreii din Sărmașu și Sărmășel aflați icircntre granițele Romacircniei au rămas nevătămați pacircnă icircn septembrie 1944
După atacul maghiar din septem-
brie 1944 situația s-a schimbat dra-matic Evreii și intelectualii romacircni au intenționat să plece din localitate icircna-inte de intrarea autorităților maghiare dar o parte au fost icircntorși din drum de autoritățile romacircne care au dat asigurări că regiunea va rămacircne sub controlul autorităților romacircne Totuși armata maghiară a icircnaintat La intra-rea trupelor maghiare pe 5 septem-brie 1944 icircn Sărmașu se mai găseau 126 de evrei
Localitatea a fost ocupată la icircnce-putul lunii septembrie 1944 de armata ungară (Honved) apoi de jandarmi dintre cei care participaseră icircn pri-ma parte a anului 1944 la deportarea evreilor la Auschwitz A fost formată și o Gardă Națională din localnici
Evreii au fost forțați să poarte stea-ua galbenă Pe 11 septembrie 1944 toți evreii din Sărmaș au fost stracircnși și icircnchiși icircntr-un șopron transformat icircn bdquoghetourdquo Acolo erau icircnchiși și pri-zonieri de război romacircni locul deve-nind aglomerat mizer insuportabil Locuințele evreilor reținuți au fost pră-date de locuitorii maghiari ai localității Pe 14 septembrie evreii icircn vacircrstă din ghetou au fost forțați să danseze și au fost umiliți icircn văzul jandarmilor și al membrilor Gărzii Naționale Fiica unuia dintre liderii evrei locali a fost violată icircn grup
Icircn 15 septem-brie icircn preajma anului nou evre-iesc 20 de bărbați evrei au fost duși la cacircțiva kilometri de localitate să sape două gropi comune
Pe 16 septembrie 1944 evreii din ghetou au fost urcați icircn căruțe ale lo-calnicilor au fost trecuți prin Sărmășel și au fost duși la locul unde fusese-ră săpate gropile comune pe dealul Șoscut icircn raza localității Cămărașu Seara au ajuns camioane cu jandarmi maghiari și o limuzină cu un ofițer Evreii au fost icircmpărțiți icircn două grupuri și au fost macircnați spre gropile comu-ne icircn noaptea de 1617 septembrie după ora 200 Icircntacirci au fost dezbrăcați
și loviți cu lopeți topoare și baionete apoi au fost icircmpușcați
Doi localnici Ion Mocean și Ion Aluaș au asistat la masacru ascunși icircntr-un lan de porumb din zonă și au depus mărturie icircn ancheta postbelică de la Tribunalul Poporului Cluj Icircn Ho-tăracircrea nr 9 din 28 iunie 1946 au fost condamnați mai mulți repre zentanți din racircndul autorităților maghiare icircn uniformă sau civili care au participat la atrocități icircn Transilvania icircn inter-valul 1940-1944 inclusiv la masa-crul de la Sărmaș O parte dintre cei condamnați apucaseră să fugă icircn Un-garia și au rămas nepedepsiți Anche-
ta a continuat icircn anii rsquo50 și s-a soldat cu noi condamnări
Documentația procesului a fost secretizată imediat de Securitate iar cartea lui Matatias Carp a fost trecută la fondul secret al bibliotecilor astfel că această tragedie nu a fost cunos-cută icircn detaliu pe parcursul perioadei comuniste Povestea a fost redesco-perită icircn anii rsquo80 de istoricul Nicolas M Nagy-Talavera care a mers icircn zona Sărmaș și a cules mărturii de is-torie orală sub supravegherea aten-tă a Securității Cartea sa Fascismul icircn Ungaria și Romacircnia și broșura lui Matatias Carp au rămas principalele surse pe tema acestui masacru
Icircn decembrie 2019 icircn cadrul unui proiect comun al CSIER-WF cu Te-leviziunea Romacircnă ne-am deplasat la Sărmaș pentru a filma locurile tra-gediei Am găsit icircn bună stare cimiti-rul construit la baza dealului Șoscut unde au fost reicircnhumate victimele Ci-
mitirul care icircn forma cunoscută astăzi a fost amenajat cu sprijinul American Jewish Joint Distribution Committee a fost locul mai multor ceremonii come-morative atacirct icircn perioada comunistă cacirct și după Spre surpriza noastră am găsit icircncă un martor ocular al masa-crului cel care era poziționat cel mai bine pentru a observa ce se icircntacircmpla pe dealul Șoscut Este vorba de Ion Mocean (n 1928) fiul lui Ion Mocean (n 1906) care a depus mărturie la Tribunalul Poporului Spre deosebire de tatăl său care a văzut ce s-a icircn-tacircmplat de la casa de la baza dealului fiul cel cu care am icircnregistrat video o mărturie detaliată se afla la o stacirc-nă de pe deal din marginea pădurii undeva la același nivel cu locul masa-crului Crima s-a icircntacircmplat noaptea dar jandarmii maghiari au folosit feli-nare și astfel Ion Mocean a putut dis-tinge cu groază scenele atrocităților
Din cercetarea de teren a ieșit un film documentar Sărmaș rsquo44 realizat de Adrian Cioflacircncă și Teodora Dră-goi care a fost prezentat de către Te-leviziunea Romacircnă și a făcut obiectul unor evenimente la Institutul Cultural Romacircn din New York și la cel din Tel Aviv icircn 2020
SurseACNSAS fond Penal dosar P
137547ACNSAS fond Informativ dosar
552042 vol 1 2 (N Nagy-Talavera) Matatias Carp Sărmaș Una din
cele mai oribile crime fasciste Prefață B Brănișteanu București Socec 1945
Nicolas M Nagy-Talavera Fas-cismul icircn Ungaria și Romacircnia trad Măriuca Stanciu Ecaterina Geber București Hasefer 1996
ADRIAN CIOFLAcircNCĂ
Din activităţile de cercetare ale
Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din Romacircnia bdquoWilhelm Fildermanldquo al FCER-CM
Mărturii fotografice ale masacrării evreilor din Sărmaș
Comemorarea victimelor masacrului de la Sărmaș in perioada comunistă Sursa CSIER-WF
Tată și fiu ambii cu numele Ion Mocean ambii martori ai atrocităților de pe dealul Șoscut Sursa Adrian Cioflacircncă
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 13
Purimul copiilorCacircnd i-am văzut prima dată pe
Spiderman și Superman fugărindu-se și pe Batman și Elsa din Frozen icircmpărțind o pungă de pufuleți nu a fost
icircn vreo animație din seria DC Comics Marvel sau Disney ci icircn sala de spec-tacole a Centrului Comunitar Evreiesc din București de Purimul copiilor O sărbătoare care a reușit să-și păstre-ze veselia și culorile chiar dacă anul acesta s-a desfășurat online Copiii s-au costumat ca de fiecare dată și au participat la tot soiul de activități care i-au făcut să simtă că sunt icircmpreună
Roata provocărilor și jocurile in-teractive cu Coral Zytcer din București povestea de Purim animată pentru copii numărul de magie cu Edu-ard și Bianca din Oradea confecționarea din hacircrtie a pălăriei lui Haman cu Maria Ganciu din Ploiești și cacircn-tecele de Purim au recreat atmosfera din anii trecuți
atunci cacircnd icircn sediul JCC alergau zeci de copii costumați
Purim Romacircnia amp Israel Și oamenii mari au făcut Purimul la
JCC București tot online dar asta a icircnsemnat și că prieteni din Romacircnia și din Israel au putut fi icircmpreună mult mai simplu
bdquoHag Sameah Iată că și icircn acest an JCC București organizează un eveniment de Purim Icircn anii trecuți eram obișnuiți să avem foarte mul-te icircntacirclniri aici Purim Party Purimul copiilor Purimul seniorilor Mișloah Manot Șabat de Purim icircntacirclnirea cu voluntariihellip Icircn acești ani ne-a fost puțin mai greu ne-am icircntacirclnit online Sperăm să fie ultimul Purim pe care icircl sărbătorim onlinerdquo a spus icircn deschi-
derea evenimentului Adrian Gueron directorul JCC București
Prieteni din mai multe locuri s-au conectat așadar online pentru a spu-ne Lehaim pentru Purim Icircn direct din Israel au putut fi urmărite ceremo-nia de Havdala cu Yaden Cohen și o serie de momente muzicale live De asemenea un recital cu muzică live a oferit și Endy Glikman De discuția despre teatru icircn vremuri de pandemie și momentele vesele s-a ocupat invi-tatul JCC București Silviu Biriș
Iar de la sărbătoarea veseliei nu putea lipsi Roata Norocului care s-a bazat icircnsă și pe cunoștințe nu doar pe șansă Cei care au răspuns corect la icircntrebările organizatorilor legate de Purim au putut cacircștiga Mișloah Manot ndash pachete cu dulciuri oferite de Alka
ADRIAN GUERON
Pagină coordonată de GEORGE GIcircLEA
JCC BuCureşti
rOMAcircNiA
Trasee evreieşti ndash un prim popas Franţa
JCC Romacircnia icircn colaborare cu JCC Timişoara invită publicul la o că-lătorie icircn comunităţile evreieşti din jurul lumii Organizatorii icircşi propun să des-copere urmele paşilor celor care le-au constituit să descopere personalităţi de marcă sinagogi organizaţii evre-ieşti şi mai cu seamă să surprindă poveştile unice ale fiecărui spaţiu unde evreii s-au aşezat de-a lungul istoriei
Primul popas a fost icircn Franţa cea mai importantă comunitate din Europa occidentală icircn momentul de faţă Privi-torii au avut parte de un ghid extrem de competent icircn persoana directorului In-stitutului Cultural Francez din Timişoa-ra Tilla Rudel Cunoscătoare icircn detaliu al fenomenului evreiesc din Paris şi din
mai micile localităţi franceze ea a por-nit la o incursiune icircn istoria evreimii din Oraşul Luminilor La icircnceput o comuni-tate preponderent așkenază aceasta a devenit una icircn esenţă sefardă icircn anii ce au urmat Cu o istorie impresionan-tă comunitatea evreiască actuală este una cu o viaţă foarte vibrantă Putem vedea icircn toate domeniile ştiinţei cul-turii profesiunilor liberale foarte multe persoane de origine evreiască extrem de cunoscute Fie că vorbim de muzi-că sau presă fie că sondăm cele mai noi trenduri din artele plastice sau de bucătăria marilor maeştri evreii nu lipsesc icircntre cele mai remarcabile per-sonalităţi Am putut parcurge icircmpre-ună cu Tilla Rudel străzile Cartierului Marais zona tradiţional evreiască a Parisului şi am văzut marile şi impo-zantele sinagogi ale capitalei france-ze Muzeul Artei şi Istoriei Iudaismului şi Muzeul Holocaustului din Paris sunt doar două dintre obiectivele pe care cel care poposeşte pe malurile Senei nu ar trebui să le rateze Nu puteau lipsi din prezentare nici personalităţile politice de origine evreiască din Fran-ţa dintre care multe au făcut istorie
Atmosfera unei duminici icircn stil franţuzesc a fost completată cu muzi-că evreiască de cea mai bună calita-te pe care tot Tilla ne-a oferit-o Turul virtual al comunităţilor va continua cu o altă comunitate pe care organizato-rii au păstrat-o ca pe o surpriză
Show online cu măşti şi emoţiePurimul a fost celebrat la Timi-
şoara icircn toate modurile icircn care a fost posibil ţinacircnd seama că oraşul icircncă este icircn cod roşu de pandemie To-tuşi vacircrstnicii comunităţii s-au putut bucura de tradiţionalele humăntașen oznei haman ce le-au fost duse la domiciliu de la Restaurantul Ritual al comunităţii De asemenea progra-mele pe platforma Zoom au icircncercat din nou un experiment fără prece-dent pentru timişoreni ndash un spectacol online Icircnainte de acesta rabinul Zvi-ka Kfir şi oficianţii de cult Ervin We-inberger şi Tiberiu Hornung au citit Meghilat Esther icircn ebraică şi romacircnă Rabinul Kfir i-a introdus de altfel pe privitori icircn aspectele multiple ale aces-tei celebrări foarte importantă prin sensurile sale pentru poporul evreu
Protagoniştii spectacolului de sacircmbătă seara la ieşirea Șabatului au fost cei mici Cei 17 copii coor-donaţi de Rebeca Barnea care au interpretat mascaţi din casele lor ro-luri melodii poezii au emoţionat pro-fund publicul Chiar dacă tehnica nu e perfectă a fost o mare bucurie să le putem auzi vocile talentul la pian la ukulele sau dăruirea de a le bdquoieşirdquo per-fect poezia Vocea care s-a auzit cel mai clar şi care a icircncacircntat asistenţa a fost a lui Alexandru Fischer profesor şi dirijor al corului Șalom din Timişoa-
ra Comunitatea timişoreană a avut doi oaspeţi importanţi şi care sunt sufleteşte apropiaţi de această comu-nitate pe preşedintele FCER deputa-tul Silviu Vexler şi pe directorul Joint Romacircnia Israel Sabag Ne-au mişcat cuvintele preşedintelui FCER referitor la nevoia constantă de solidaritate de a icircntinde mereu o macircnă celui singur sau icircn nevoie Purimul fiind una dintre acele minunate ocazii pentru a face acest lucru Icircn background se auzeau cele două fetiţe de cinci luni un atacirct de frumos simbol al solidarităţii peste generaţii Ceremonia de Havdala ţi-nută de Israel Sabag şi copiii săi mai mici Kineret şi Tal a fost o adevăra-tă icircncacircntare şi un preţios dar primit tocmai de la Ashdod Nu putem să-l uităm pe directorul de programme JCC Ery Pervulescu tacircnărul plin de deschidere şi entuziasm care se im-plică mereu icircn programele realizate la Timişoara De altfel el icircmpreună cu fetiţa Leah fiica preşedintelui Comu-nităţii Evreilor din Caransebeş Florin Damian Schwartz au fost amfitrionii aşteptatei tombole care s-a dovedit un succes chiar şi icircn format digital
Speranţa se leagă desigur de Pu-rimul pe scenă Purimul acela care de peste şase decenii ndash sau poate chiar de mai demult ndash a fost cunoscut de evreii timişoreni
LUCIANA FRIEDMANN
JCC tiMişOArA
Veselie icircn pandemieDeși traversăm o perioadă difici-
lă JCC Iași cu sprijinul CE Iași a ținut să respecte un obicei tradițional de Purim ndash bdquoMișloah Manotrdquo și a or-ganizat o acțiune prin care membri-lor vacircrstnici ai comunității le-au fost icircmpărțite dulciuri specifice acestei sărbători Zacircmbetele și bucuria de pe chipurile participanților la această acțiune au scos icircn evidență sentimen-tul solidarității și apartenenței la Co-munitate ca la o familie mare și unită
Tot icircn spiritul sărbătorii de Purim
a fost organizat și evenimentul Puri-mul copiilor la care participanții copii și mămici au aflat povestea Reginei Ester și a miracolului de Purim au
icircnvățat cacircntece vesele specifice săr-bătorii iar la final au preparat și de-
gustat humăntaș pufosi si delicioșiȘi pentru că este singura sărbă-
toare veselă din calendarul iudaic nici chiar pandemia nu a reușit să icircmpie-
dice organizarea tradiționalului spectacol de Purim icircn condiții specifice acestei perioade Si-nagoga Merarilor a fost gazda acestui vesel eveniment care a debutat cu o alocuțiune ros-tită de președintele CE Iași Benjamina Ides-Vladcovschi despre semnificația sărbătorii de Purim Icircn continuare rabinul Yehoshua Aharonovich a expli-cat pe Zoom care sunt mițvot de Purim citirea Meghilat Esther Seudah Purim ndash masa
festivă și veselă Mișloah Manot și Matanot LarsquoEvyonim ndash oferirea de
alimente și daruri prietenilor și celor nevoiași iar directorul JCC Iași Albert Lozneanu a dat citire Cărții Esterei
Spectacolul care a icircncheiat eve-nimentul a cuprins și un concert al formației de muzică klezmer bdquoNigunrdquo precum și cacircteva surprize online un cuvacircnt de salut adresat participanților de către Israel Sabag director JDC pentru Romacircnia precum și interpre-tarea unor frumoase cacircntece israeli-ene de către doi copii foarte talentați Alesia Munteanu din Tecuci și Eva Fi-terman din Iași
Atmosfera caldă revederea pri-etenilor cacircntecele tradiționale și humăntașii savuroși au constituit in-gredientele unei seri speciale pe care am dori-o repetată cacirct mai curacircnd
SILVIAN SEGAL
JCC iAşi
JCC BUCUREŞTIStr Popa Soare 18
Telefon 0213202608E-mail bucurestijccro
wwwjccro
JCC IAŞIStr Elena Doamna 15
Telefon 0232313711wwwfacebookcomgro-
upsjcciasi
JCC ORADEAStr Mihai Viteazu 4
Telefon 0259434843wwwfacebookcomJcc
OradeaEvenimente
JCC ŞTIRI DESPRECentrele Comunitare Evreieşti
JCC TIMIŞOARAStr Gh Lazăr 5
Telefon 0256201698
14 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
Icircntr-un prezent icircn care supra-viețuitorii Holocaustului sunt din ce icircn ce mai puțini comemorarea de la Sinagoga-Muzeu bdquoStrumardquo din Beer Sheva (Israel) marcacircnd 79 de ani de la tragicul sfacircrșit al pasagerilor icircmbarcați pe vasul bdquoStrumardquo se icircnscrie icircn acțiunea concertată de combatere a antisemitismului și negaționismului din ce icircn ce mai agresive Inițiativa i-a aparținut ca de obicei lui Baruch Tercatin vicepreședinte al muzeului care și-a pierdut fratele pe bdquoStrumardquo Evenimentul transmis online de ICR Tel Aviv a fost moderat de directorul institutului Salamon Marton
Icircn Muzeul-Sinagogă șase lumacirc-nări icircn memoria celor șase milioane de victime ale Holocaustului au fost aprinse de oficialități ndash președintele Muzeului bdquoStrumardquo Arie Reiter prima-rul orașului Beer Sheva Rubik Danie-lovici președintele Filialei HOR Beer Sheva Nathan Cohen ndash și de urmași ai victimelor A fost psalmodiat El Male Rahamim
Nucleul mesajului transmis de ES Radu Ioanid ambasadorul Ro-macircniei icircn Israel a fost responsabilita-tea colectivă Romacircnia atunci aliată a Germaniei naziste Marea Britanie prin Carta Albă din 1939 limitacircnd intrarea evreilor icircn Palestina Turcia prin refuzul de a permite debarcarea pasagerilor Deși era stat neutru nu dorea să-și deterioreze relațiile cu Anglia bdquoStrumardquo ancorase icircn portul Bὔyὔkdere din cauza unei defecțiuni la motor URSS prin torpilarea vasu-lui de către un submarin sovietic
O cronologie a tragediei a fost fă-cută de președintele Muzeului bdquoStru-mardquo Arie Reiter Icircn decembrie 1941 779 de evrei plecau din Gara Obor spre Constanța să se icircmbarce pe va-sul bdquoStrumardquo aflat icircntr-o stare tehnică precară Antonescu permisese pleca-rea fiindcă era profitabilă evreii lăsau icircn țară bunuri și bani La scurt timp după ce bdquoStrumardquo era icircn larg Anglia
anunță intrarea icircn război icircmpotriva Romacircniei Deși pasagerii pierduseră cetățenia romacircnă au fost considerați ca aparținacircnd unui stat inamic Icircn urma defecțiunii vasului evreii sunt ghetoizați cu excepția a opt dintre ei care avuseseră prevederea să obțină viza britanică icircnainte de plecare și a unei gravide gata să nască La 23 fe-bruarie 1942 vasul e escortat icircn lar-gul Mării Negre Plutește icircn derivă Icircn zorii zilei următoare o explozie pune capăt vieții tuturor cu excepția unui singur pasager David Stoliar
Icircntr-un interviu cu supraviețuitorul stins din viață la 91 de ani icircn 2014 apar motivele care icircl determinase-ră să plece din țară icircn 1940 fuse-se exclus din icircnvățămacircntul de stat trăiește pogromul legionar din 1941 la București bdquoNe-am trezit toți icircn apărdquo a rememorat el clipele explo-ziei bdquoEra-n zori Nu se vedea bine Oamenii strigau după ajutor Simțeam că icircnghețăm Mă țineam de o bucată de lemn desprinsă din vas Am fost salvat de o ambarcațiune de pescari și adus la Istanbulrdquo Ajuns icircn Palesti-na se icircnrolează icircn Hagana luptă icircn Războiul de Independență din 1948 După 1968 lucrează icircn Japonia apoi icircn SUA E activ pacircnă la sfacircrșitul vieții
Am Israel Hai ndash Poporul lui Israel trăiește A fost axul expozeului făcut de primarul Rubik Danielovici Orașul bdquocapitala Negevuluirdquo trecut prin stă-pacircnirile elenistă romană bizantină otomană mandatul britanic renăs-cut după redobacircndirea independenței statale cunoaște o dezvoltare rapidă icircn high-tech industrie aerospațială farmaceutică Are instituții medicale de prestigiu Este bine reprezentat icircn zona culturală educațională Eloc-vente ndash imagini cu grupuri de tineri vi-zitatori la Muzeul bdquoStrumardquo
bdquoStrumardquo este un episod din Ho-locaust a spus președinta Uniunii Organizațiilor Supraviețuitorilor Ho-locaustului Colette Avital cu impli-
care afectivă firească icircn dublă ca-litate de originară din Romacircnia și supraviețuitoare Diplomat și om po-litic Colette Avital a accentuat asupra intereselor economice și a jocurilor politice din partea statelor implicate icircn dezastru Cuvinte icircnsoțite de imagini Majoritatea victimelor ndash tineri singuri cupluri fotografii de nuntă
Anul 1941 a reprezentat un vacircrf al violențelor antievreiești icircn Romacircnia pogromurile din București și Iași de-portările icircn Transnistria determinacircnd opțiunea pentru plecare icircn condiții nesigure soldate uneori cu pierderea vieții cum a fost cu cei de pe vase-le bdquoStrumardquo și bdquoMefkurerdquo a sintetizat directorul Organizației Israelienilor Originari din Romacircnia (AMIR) Eyal Fabian
Pentru vicepreședintele Muzeu-lui bdquoStrumardquo Baruch Tercatin come-morarea a fost și personală iurțait pentru fratele lui Itzhak ben Iacob După ce a mulțumit antevorbitorilor conferențiarul a amintit prestațiile pro-
fesorului Carol Iancu și ale conf univ dr Felicia Waldman privind perpetua-rea memoriei victimelor Holocaustu-lui icircn Romacircnia Un gest mai puternic decacirct cuvintele lumacircnarea aprinsă icircn amintirea fratelui său
Numele și chipurile victimelor tre-buie să fie puse icircn valoare icircn orice muzeu dedicat memoriei lor a fost ideea centrală din intervenția lui Yohai Cohen cercetător la Institutul Yad Va-shem
O melodie simplă și profundă voce cu acompaniament de chitară a icircncheiat comemorarea
IULIA DELEANU
Papa Francisc a vizitat o supraviețuitoare a Holocaustului
Premieră muzicală absolută la Radio Shalom
Două piese muzicale scrise și in-terpretate la pian de ES Arthur Mattli ambasadorul Elveției icircn Romacircnia au fost ascultate icircn premieră absolută la Radio Shalom bdquoUn diplomat de mare gentilețe sensibilitate performer icircn profesiune iubitor de familie pasio-nat de lectură și muzicărdquo l-a prezentat moderatoarea emisiunii bdquoUniversul la femininrdquo Serena Adler Transmisie via zoom ndash Alex Brucher
Miniaturile muzicale bdquoImnrdquo și bdquoMică povesterdquo au fost prologul și epilogul comentariilor la Cartea Esterei tema emisiunii Scriitorul Ioan Ciorca autor al unei traduceri versificate a Bibliei a vorbit despre importanța misiunii divine a fiecăruia ilustrată de Morde-chai adresacircndu-se Esterei conștientă că-și riscă viața venind nechemată la Ahașveroș bdquoPoate că pentru aceas-tă vreme ai fost adusă la icircmpărățierdquo Ramona Doleanu a recitat pasajul și un fragment din Kohelet variațiune
versificată a lu-crării scrise de același invitat
Directoarea Editurii clujene Ecou Nadia Farkaș Ba-ciu a anunțat intenția de a-i publica o cule-gere de poves-tiri biblice Mi-hai Petre poet stins prematur din viață icircn Spania autor al volumului postum bdquoViața ca o povesterdquo a fost evocat de scriitoarea Marinela Ivan Și un contrapunct dul-ce rețeta de humacircntașen a Claudiei Florian Un cacircntec de Purim icircn ladino a icircncheiat emisiunea
ES Arthur Mattli a mulțumit echi-pei Radio Shalom pentru transmisia compozițiilor sale felicitacircnd-o pentru calitatea acestei emisiuni (ID)
Papa Francisc a făcut o vizită-sur-priză la apartamentul din Roma locuit de Edith Bruck o supraviețuitoare de 89 de ani a Holocaustului deportată din Ungaria la Auschwitz apoi la Ber-gen Belsen Ea și-a pierdut icircntreaga familie a devenit scriitoare și poetă și s-a stabilit la Roma Conform Televizi-unii italiene de stat RAI Papa a dorit să se icircntacirclnească cu Bruck după ce a citit un interviu al acesteia acordat publicației Vaticanului Osservatore Romano
Icircn cadrul convorbirilor Bruck a spus că a considerat drept o obligație mo-rală să vorbească despre suferințele prin care au trecut deportații din lagă-rele morții Două victime ale lagărului de la Bergen Belsen au rugat-o ca dacă va supraviețui să depună măr-turie chiar dacă lumea nu o va crede
După vizită Papa Francisc a afir-mat că a făcut acest gest bdquopentru a-i mulțumi pentru mărturia ei și a aduce un omagiu poporului devenit martir din
cauza nebuniei populismului nazistrdquo Un comunicat al Vaticanului a sublini-at că Papa și Edith Bruck au discutat și despre bdquoacele momente care au lu-minat experiența de iad a lagărelor și despre temerile și speranțele care definesc era noastră despre valoarea memoriei și rolul celor vacircrstnici de a transmite aceasta celor tinerirdquo
Papa a mai declarat bdquoRepet cu sinceritate cuvintele pe care le-am pronunțat din inimă icircn timpul vizitei mele la Yad Vashem și pe care le ros-tesc icircn fața oricărei persoane care ca și dvs a suferit atacirct de mult laquoIartă Doamne icircn numele umanitățiiraquordquo
Ronald S Lauder președintele Congresului Mondial Evreiesc a sa-lutat gestul Papei care bdquodemonstrea-ză un angajament sincer față de ne-cesitatea de a continua să atragem atenția asupra atrocităților inumane ale () Holocaustului Icircntr-o perioadă cacircnd neonazismul antisemitismul și alte concepții bigote reapar icircn multe părți ale lumii integritatea morală a Papei Francisc și icircnțelegerea de că-tre el a sensului istoriei fixează stan-dardele de urmat pentru alte credințe pentru liderii politici și comunitate Icirci mulțumesc de asemenea doamnei Bruck pentru curajul ei de a vorbi lu-mii despre trauma ei și de a-și dedica viața educației oamenilor cu privire la adevărurile oribile ale Holocaustuluirdquo a mai spus R Lauder (EG)
STRUMA 79 de ani de la tragedie
Kosovo și Cehia și-au deschis reprezentanțe diplomatice
la IerusalimKosovo este primul stat musul-
man (și primul stat european) care și-a deschis o ambasadă la Ierusa-lim Aceasta după ce Israelul a recu-noscut independența statului Kosovo deși numeroase alte țări membre ale comunității internaționale icirci refuză acest statut La 1 februarie Kosovo și Israel au stabilit relații diplomatice complete iar Priștina a recunoscut Ierusalimul
drept capitală a statului Israel Demersul Priștinei a fost criticat de statele mu-sulmane Autoritatea Palestiniană a condamnat decizia luată de Kosovo ca și Turcia care a subliniat că ea va afecta relațiile dintre cele două țări
După SUA și Guatemala Kosovo este a treia țară cu ambasadă la IerusalimExistă și alte țări care intenționează să facă acest pas și care au deschis
birouri icircn stracircnsă legătură cu ambasadele lor de la Tel Aviv și icircn care lucrează diplomați Astfel icircncă icircn 2019 Budapesta a inaugurat un birou comercial cu statut diplomatic oficial și este considerat o ramură a Ambasadei ungare din Tel Aviv Recent Cehia a deschis un birou la Ierusalim de asemenea o ramură a ambasadei sale de la Tel Aviv La inaugurare a fost de față Andrei Babis pre-mierul ceh care s-a aflat la Tel Aviv icircmpreună cu omologul său ungar Viktor Orban pentru a negocia icircmpreună cu premierul Netanyahu o colaborare icircn pro-ducerea unui vaccin antiCovid Este o confirmare a bunelor relații dintre Israel și trei dintre cele patru state membre ale Grupului de la Vișegrad care sprijină statul evreu icircn cadrul UE Icircn urmă cu două săptămacircni Israelul a trimis Cehiei 5000 de doze de vaccin Moderna
Gestul Cehiei de a deschide acest oficiu diplomatic a fost de asemenea cri-ticat de Autoritatea Palestiniană cu toate că partea cehă a susținut că nu este vorba de ambasadă ci numai de un birou diplomatic (EG)
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 15
Debutul literar al reputatului re-gizor Alexander Hausvater a avut loc icircncă din 2017 cacircnd a lansat ro-manul-puzzle bdquoCe dacărdquo publicat la Editura Integral din București Cartea a cunoscut deja traduceri icircn limbile engleză franceză germană și chine-ză Au urmat icircn 2019 titlurile bdquoCaptiv icircn minerdquo și bdquoExperimentul Prdquo Recent a fost lansată o trilogie ndash romanele bdquoPenumbrardquo bdquoAici Radio Erosrdquo și bdquoDor călătorrdquo ndash care va deveni o tetralo-gie al patrulea roman fiind icircn curs de apariție Cele trei romane menționate au fost scrise icircn bdquoanul pandemieirdquo și au beneficiat de o dublă lansare una icircn 25 februarie 2021 cu participare fi-zică la Palatul Copiilor icircn organizarea Teatrului bdquoStela Popescurdquo din Capi-tală și a Editurii Integral iar cealaltă on-line o săptămacircnă mai tacircrziu orga-nizată de FCER și JCC Romacircnia
Prima lansare i-a reunit la prezi-diu pe scriitorii Varujan Vosganian și Doru Mareș actorii Carmen Tănase Manuela Hărăbor Sorin Aurel Sandu și Adrian Păduraru directorul Edi-turii Integral Costel Postolache și bineicircnțeles autorul
Varujan Vosganian l-a caracterizat pe Alexander Hausvater drept un bdquospi-rit neliniștit tumultuosrdquo Icircn cărțile lui acesta bdquodă indicații de regie fixează decorurilerdquo Cele trei cărți sunt scrise
icircn registre diferite dar au bdquoo tulpină comună trecerea icircn moarte a tatălui Personajele se creează și se călău-zesc unul pe celălaltrdquo
Doru Mareș a vorbit despre prie-tenia care icircl leagă de autor și despre emoția comună a icircnceputurilor icircn ca-rieră icircn toamna anului 2021 icircmplinin-du-se 30 de ani de la debutul regizoral icircn Romacircnia al lui Hausvater cu bdquoAu pus cătușe florilorrdquo de Fernando Ar-rabal și tot atacircția de la debutul vor-bitorului icircn calitate de cronicar literar
Carmen Tănase Manuela Hără-bor și Sorin Aurel Sandu au citit frag-mente din cele trei romane
Adrian Păduraru a descris stările pe care i le-a produs lectura roma-nelor lui Hausvater bdquoAm placircns am avut tot timpul o trepidație o stare de neliniște o curiozitate ca la romanele polițiste o liniște ca icircn fața unei lucrări filosofice o introspecție ca la un ro-man psihologicrdquo
Costel Postolache a vorbit despre toate cărțile autorului și a subliniat că trilogia lansată acum constituie bdquocerti-ficatul de garanție a calității literare a lui Alexander Hausvater Mă bucur că Editura Integral este parte a acestui fenomenrdquo
Autorul a analizat cum a fost trans-formată coerciția impusă de pande-mie pe scena teatrului icircntr-o nouă
moda l i t a t e de creație de data aceasta pe tăracircm literar bdquoVreau să vă vorbesc des-pre transferul bizar al unui artist aflat de 30-40 de ani doar icircn teatru care a căutat o viață icircntreagă un autor pe care să-l adapteze cu care să lucreze ndash și nu l-a găsit Deodată i se iau modalitățile de exprimare și nefiind un om angajat la stat sau un bi-rocrat sau un tehnocrat ajunge icircn tr-o situație icircn care nu poate să trăiască este sufocat de casă de oamenii pur-tacircnd măști de lipsa de sociabilitate Brusc icirci vin o sumedenie de povești Icircntr-adevăr o viață icircntreagă am cre-zut că sunt un povestitor un om care icircși creează o poveste și devine atacirct autorul cacirct și spectatorul ei Scriu și de-abia aștept pagina următoare pen-tru că habar nu am ce se va icircntacircmpla Pentru mine și pentru generația mea povestea nu este doar o formă de amuzament ci una de supraviețuire Prin prisma poveștii Șeherezada
supraviețuiește o mie și una de nopți Dacă nu l-ar fi făcut curios pe acel rege viața i-ar fi fost curmată după două sau trei nopțirdquo
Cea de-a doua lansare a fost mo-derată de Robert Schorr directorul Departamentului Cultură Istorie Artă Media al FCER care i-a prezentat pe invitați Silviu Vexler președintele FCER dr Aurel Vainer președintele de onoare al aceleiași instituții Mar-tin Salamon directorul ICR Tel Aviv Dan Romașcanu publicist israelian de limbă romacircnă Costel Postolache directorul Editurii Integral conf dr Răzvan Voncu de la Universitatea din București Maia Morgenstern ma-nagerul Teatrului Evreiesc de Stat din București actorul Constantin Flores-cu și autorul
Silviu Vexler s-a autocaracterizat drept bdquoun consumator de artă și lite-raturărdquo și i-a icircndemnat pe cititori să se oprească asupra acestor cărți El a povestit cum l-a cunoscut pe autor cu mai mulți ani icircn urmă la Timișoara icircntr-o sală plină de vacarm i-a atras atenția omul tăcut cu care a simțit o conexiune Mai apoi acesta bdquoa explo-datrdquo a vorbit o oră deloc plictisitor astfel icircncacirct o discuție ternă s-a trans-format icircntr-una animată despre pro-movarea culturii evreiești icircn SUA
Geni Brenda-Vexler a rememorat icircntacirclnirea cu regizorul Hausvater da-torită rolului Anne Frank pe care vor-bitoarea l-a interpretat pe scena TES Lucrul icircmpreună a marcat-o pozitiv și ca actriță și ca persoană
Martin Salamon l-a felicitat pe au-tor pentru activitatea literară bdquola fel de debordantă și prolifică precum cea de regizor Are un talent nemărginit foar-te aproape de ceea ce numim geniu Să atingi culmi ale performanței artis-tice icircn mai multe culturi icircn mai multe țări este foarte rarrdquo
Dr Aurel Vainer a afirmat bdquoL-am cunoscut pe Alexander Hausvater la teatru am fost de multe ori un specta-tor anonim Are un caracter impetuos năvalnic talentul lui iese la iveală icircn orice condiții Una dintre calitățile scri-sului său este mo-dernitatea
La icircnceputul lunii februarie Moha-mmad Mahmoud Al Khaja desemnat ambasador al EAU icircn Israel a depus jurămacircntul icircn fața premierului Moha-mmed bin Rashid Al Maktoum și a fost primit pentru prezentarea scrisorilor de acreditare de către președintele Is-raelului Reuven Rivlin Aceasta după ce icircn ianuarie Israelul și-a deschis ofi-cial ambasada la Abu Dhabi odată cu sosirea ambasadorului Eitan Naeh Ambasada EAU va fi la Tel Aviv
Cele două țări și-au normalizat relațiile după semnarea la Washin-gton a așa-numitelor Acorduri Abra-ham cu intermediere americană You-sef al Otaiba ambasadorul Emiratelor icircn SUA a salutat numirea lui Al Khaja și a declarat că acesta este un mare susținător al Acordurilor Abraham al schimburilor comerciale și investițiilor directe al păcii și stabilității regionale a relatat presa israeliană
La scurt timp după depunerea ju-rămacircntului noul ambasador al Emira-telor și-a inaugurat o pagină specială de Twitter unde a scris că bdquoeste icircn-cacircntatrdquo să-și poată lansa pagina ofici-ală icircn calitatea lui de prim ambasador al EAU icircn Israel bdquoAștept să icircntăresc relațiile dintre cetățenii din Emirate și din Israel prin promovarea păcii icircnțelegerii și prosperității popoarelor noastre și din icircntreaga regiune Mar-haba Bruchim Habaim și Welcomerdquo și-a icircncheiat el mesajul la care depu-tatul Michal Cotler-Wunsh i-a răspuns cu aceleași cuvinte icircn arabă ebraică și engleză bdquoAștept să ne icircntacirclnim și să stimulăm dezvoltarea relațiilor din-tre țările și popoarele noastrerdquo a adă-ugat deputatul
La Abu Dhabi se va construi un templu dedicat
celor trei religii avrahamiceIcircn 2022 EAU preconizează ridica-
rea unui templu pentru cele trei mari religii monoteiste din lume iudaismul creștinismul și islamismul Acesta se va numi bdquoCasa Familială Abrahamrdquo
Declarația a fost făcută de Moha-med Ahmed bin Sultan Al Jaber ambasadorul EAU icircn Rusia icircn ca-drul unui eveni-ment organizat la Muzeul Evreiesc și Centrul pentru Toleranță de la
Moscova Templul a precizat amba-sadorul va fi un loc pentru rugăciune dialog și educație icircn vederea realiză-rii unității credințelor
Cu toate că 75 la sută din populația Emiratelor este de rit musulman li-bertatea religioasă din țară a permis ridicarea de lăcașuri de cult creștine evreiești și pentru alte religii
Comunitățile evreiești din țările Consiliului de Cooperare
al Golfului au format o asociațieComunitățile evreiești din țările din
Golf ndash Bahrain Kuweit Oman Qatar Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite ndash au decis să-și unifice resur-sele formacircnd Asociația Comunităților Evreiești din Golf (ACEG) Chiar dacă fiecare comunitate este independen-tă ele au un obiectiv comun ndash de a sti-mula viața evreiască spre binele atacirct al rezidenților cacirct și al vizitatorilor
Grupul va acționa icircn comun sub icircndrumarea rabinului dr Elie Abadie din Dubai și a președintelui Ebrahim Dawood Nonoo din Bahrain Con-ducerea Asociației este compusă din membrii Comunităților din cele șase state din Golf care vor elabora icircmpre-ună proiecte vizacircnd sprijinirea vieții evreiești din ce icircn ce mai bogate din Golf Este icircn curs de finalizare Beth Din din Arabia pentru a soluționa pro-bleme legate de statutul personal moșteniri sau dispute de afaceri din regiune S-a creat acum și o Agenție de Certificare Arabă Cașer pentru a se impune aceleași standarde cașer icircn toate cele șase țări din Golf
bdquoȚările din Golf au sprijinit dez-voltarea vieții evreiești dar oda-tă cu stabilirea mai multor evrei și creșterea numărului de vizitatori tre-buie să ne gacircndim la necesitățile lor educaționale culturale spirituale și religioase prin elaborarea unor pro-grame și instituții care să servească acestor cerințe icircn creștererdquo a declarat rabinul Abadie bdquoAceasta poate fi rea-lizată prin punerea la un loc a resurse-lor noastrerdquo a afirmat la racircndul său Darwood Nonoo
EVA GALAMBOSCLAUDIA BOSOI
(Continuare icircn pag 20)
acordurile abraham dau roade
Primul ambasador al Emiratelor icircn Israel
Alexander Hausvater scriitorul
Potrivit unor cercetări recente ale istoricului Wally de Lang peste 100 de evrei din Olanda au fost trimiși la moarte de către naziști icircn anul 1941 cu un an icircnainte ca autoritățile ger-mane să icircnceapă deportările icircn masă spre camerele de gazare Victimele au fost capturate de pe străzile ca-pitalei Olandei icircn februarie 1941 icircn cadrul primelor raiduri naziste asupra evreilor din Europa de Vest și trimiși icircn lagărul de concentrare Mauthau-sen din Austria Wally de Lang spu-ne că 108 persoane au fost ucise icircn apropiere de localitatea Hartheim din Austria Oficial le-au fost atribuite ca-uze fictive de deces explică ea
Germania a invadat Olanda icircn luna mai 1940 și icircn următorii cinci ani mai mult de trei sferturi din populația evre-iască a fost ucisă Acțiunile de depor-tare icircn masă au icircnceput icircntre 22 și 23 februarie 1941 ca răzbunare pentru uciderea unui colaborator olandez nazist icircn timpul unei ciocniri violente bdquoAm crezut icircntotdeauna că primul tren cu prizonieri a plecat icircn iulie 1942 dar acești oameni fuseseră deja deportați la data de 27 februarie 1941 cu mult mai devremerdquo a declarat ea pentru BBC
Elementul de noutate constă icircn faptul că mulți dintre prizonieri au fost
uciși icircn camera de gazare de la Hart-heim Familiilor li s-au prezentat cau-ze false ale decesului și s-a presupus că bărbații au murit din cauza otrăvirii cu plumb icircn urma activităților miniere De Lang susține că au fost trimiși la Hartheim și uciși Pentru 108 dintre deținuți există dovezi că au fost uciși și incinerați la Hartheim spune ea dar cel mai probabil acestea nu sunt sin-gurele victime care și-au găsit astfel sfacircrșitul Ea a descoperit icircn arhivele germane că icircntre 1 și 6 septembrie 1941 cacircte 30 de prizonieri au fost icircnregistrați ca morți icircn fiecare zi La acea vreme toate decesele trebuiau icircnregistrate și istoricul este convins că oamenii au fost uciși icircncă de la so-sire cu săptămacircni icircnainte bdquoA fost un fel de laborator [pentru naziști] pentru a-și icircmbunătăți cunoștințele despre tot ceea ce am văzut la Auschwitz la o scară mult mai marerdquo susține Wally de Lang Icircn cadrul demersului său științific ea a identificat o serie de per-soane fotografiate icircn timpul detențiilor naziste din Amsterdam John Spel nepotul lui Aron Smeer unul dintre cei deportați a spus că ani de zile tot ceea ce avea era doar un nume iar acum grație descoperirilor lui De Lang cunoaște și chipul bunicului său
DAN DRUȚĂ
Peste 100 de evrei gazați icircn secret de naziști
16 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
Referirea este la disidența Uniunii Evreilor Romacircni aflată sub președinția lui Zelțer-Sărățeanu Evenimentul a avut loc icircn zilele de 27-28 ianuarie 1946 Congresul s-a bucurat de o largă publicitate Au parti-cipat și au rostit cuvacircntări ministrul Teohari Georgescu Constantin Doncea repre-zentant al FND Icircn numele Comisiei Aliate de Control a vorbit icircn idiș maiorul A Levy Relevante pentru orientarea Congresului și a organizației icircn general sunt cuvacircntă-rile rostite de președintele Sărățeanu și de avocatul D Rosenkranz secretar general precum și rezoluțiile adoptate Este semni-ficativ faptul că Zelțer-Sărățeanu vorbind despre fondatorii organizației și despre lup-ta dusă pentru emanciparea și dobacircndirea drepturilor pentru evrei nu pomenește nu-mele lui Filderman Icircn ceea ce-l privește pe Rosenkranz el l-a atacat pe cel mai impor-tant conducător al evreimii romacircne acuzacircn-du-l că refuză să colaboreze cu CDE că nu a luat atitudine față de regimul reacționar al lui Rădescu
Rezoluțiile Congresului s-au referit la icircncrederea organizației care trebuia acor-dată guvernului prezidat de dr Petru Gro-za Mulțumindu-i pentru icircnlăturarea discri-minărilor rasiale i s-a solicitat ca ultimele rămășițe ale regimului de prigoană să fie cacirct mai grabnic lichidate S-a hotăracirct sprijinirea străduințelor guvernului a forțelor democra-tice și progresiste contribuind astfel la opera de refacere și de consolidare democratică a țării De asemenea s-a hotăracirct ade-rarea UER la CDE Congresul a icircndemnat populația evreiască să participe la realizarea unității democra-tice evreiești pentru icircntărirea frontului unic al forțelor democratice chezășia libertății și securității tuturor cetățenilor țării Congre-sul și-a mai exprimat omagiul cuvenit Uni-unii Evreilor Romacircni din America ceracircndu-i să contribuie icircn continuare la ameliorarea situației evreilor romacircni la ridicarea presti-giului Romacircniei democratice O rezoluție re-flectă poziția organizației față de Palestina și precizează că bdquoUER susține cu simpatie străduințele constructive ale evreilor din Palestina și condamnă orice icircncercare de a icircnăbuși aceste strădanii prin măsuri restric-tive pe care le consideră profund nedrepte față de o națiune care s-a jertfit pe altarul marilor idealuri de dreptate și libertaterdquo
Icircn legătură cu dr Filderman Congresul a adoptat o rezoluție bdquoconstatacircnd că prin atitu-dinea sa de după 23 august 1944 dr Filder-man s-a abătut de la ideologia organizației și a nesocotit prevederile ei statutare primejduind astfel interesele populației evreiești din Romacircnia preconizacircnd izo-larea politică a evreilor romacircni și manifes-tacircnd icircn mod constant adeziunea la vechile concepții și metode politice care s-au dove-dit nefaste pentru evreii romacircni Refuzacircnd totodată sprijinirea forțelor democratice ale țării domnul dr Filderman s-a pus icircn afara cadrelor UER pe care n-o mai reprezintă și n-o mai poate angajardquo Prin rezoluție s-a stabilit sarcina UER de a contribui la demo-cratizarea comunităților a instituțiunilor de cult cultură și asistență socială Icircntreaga populație evreiască a fost icircndemnată să sprijine activitatea CDE să participe la re-alizarea programului respectivei organizații
Congresul a solicitat guvernului și diferi-telor instituții obștești să acorde neicircntacircrziat un sprijin eficace operei de refacere a vieții evreilor reveniți din refugiu și din deportare precum și a foștilor condamnați la muncă obligatorie Congresul și-a icircncheiat lucră-rile la 28 ianuarie 1946 Dintr-un comuni-cat semnat de Zelțer-Sărățeanu apărut icircn bdquoNeamul Evreiescrdquo din 4 martie aflăm că Filderman a protestat icircmpotriva excluderii lui de către Congres Icircn comunicat se ara-tă că la Congres au participat 109 delegați care au votat icircn unanimitate eliminarea lui Filderman
LYA BENJAMIN
E v r e i icirc n v i a ţ a p u b l i c ă
Congresul UER
Aparat de aer condiţionat care ucide virusurile şi germeniiCompania israeliană Tadiran a brevetat un apa-
rat de aer condiționat care poate ucide virusurile și alți germeni din aer Mai exact acest dispozitiv utilizea-ză peroxidul de hidrogen pentru a ucide 9999 din virusuri germeni și bacteriile din spațiile icircnchise fapt certificat icircntr-un laborator omologat de Agenţia pentru Medicamente din Statele Unite Prima tehnologie de acest tip bazată pe peroxid de hidrogen a fost instala-tă icircn seria sa de miniaparate de aer condiționat Sense Inverter disponibile icircn Israel
Mai multe companii globale de aparate de aer condiționat se află icircn negocieri cu Tadiran pentru a uti-liza tehnologia Air Care 02 Compania cu o experiență de 60 de ani a icircnceput cercetarea și dezvoltarea Air Care 02 icircn urmă cu trei ani cu mult icircnainte de debutul pandemiei de coronavirus icircnsă momentul lansării nu ar fi putut fi mai oportun decacirct icircn pre-zent Teh-nologia este e c o l o g i c ă subproduse-le derivate din amoniac și ozon fiind biodegradabile Mecanismul de autocurățare al produ-sului minimizează icircntreținerea necesară și asigură că praful nu icirci va afecta eficiența bdquoCercetările efectuate de Organizația Mondială a Sănătății au constatat că mediul icircn care locuim acasă este de cinci ori mai po-luat decacirct cel din aer liber ceea ce provoacă infecții icircn racircndul a milioane de oameni din icircntreaga lume Cu cacircțiva ani icircn urmă am decis să devenim lider icircn do-meniul tratării aerului și al obţinerii unei locuinţe pline de aer sănătosrdquo susţine CEO-ul companiei Tadiran Moshe Mamrud
produsese o furtună a citokinelor şi disfuncţionalităţi ale organelor Dr Dror Mevorach de la Centrul Medi-cal Hadasa unde a fost folosit medicamentul este de părere că acest tratament este cu atacirct mai important cu cacirct poate fi aplicat oricărui pacient indiferent de cacirct de gravă este starea lui Aceste tratamente susţin au-torităţile israeliene pot deveni o alternativă viabilă icircn cazul perpetuării unor mutaţii ale virusului pentru care vaccinul nu oferă imunitate
Icircn prezent peste 50 din populaţia Israelului a fost imunizată prin vaccinare icircnsă cercetările privind o po-sibilă schemă de tratament rămacircn o parte importantă icircn lupta icircmpotriva pandemiei
Importantă descoperire arheologică icircn domeniul Holocaustului
Arheologii au descoperit plăcuțele de identificare a patru cop ii uciși de naziști icircn lagărul de exter minare Sobibor din estul Po-loniei Yoram Haimi arheolog la Autoritatea Antichităților din Israel a precizat că fiecare plăcuță de identificare din metal este diferită și cel mai probabil a fost oferită co-piilor de către părinți icircnainte să fie separați icircn speranța că acestea icirci vor ajuta pe copii să revină acasă bdquoFiecare mic artefact descoperit scoate la iveală o poveste Este po-vestea comunității din care prove-
neau icircnainte să ajungă la Sobiborrdquo a adăugat Haimi care a făcut parte din echipa ce a desfășurat lucrările de excavare icircn Polonia și al cărui unchi a fost ucis icircn acest lagăr
Cercetările arheologilor au descoperit și camera de gaza-re a lagărului care acoperea o suprafață de 350 de metri pătrați și conținea opt icircncăperi Avacircnd icircn vedere dimensiunile bdquoputem spune că erau băgați cacircte 800 sau 900 de oameni icircn această cameră de gazare și pornind motorul puteai ucide icircn 10 minu-te 900 de oameni Este o fabrică pentru ucisrdquo a spus Haimi potrivit Live Science
Icircntre 2012 și 2014 arheologii au mai găsit alte trei plăcuțe icircn bdquozona de ucidererdquo a lagărului care conținea o cameră de gazare un crematoriu și o groapă comună
Fiecare plăcuță conține numele copilului data de naștere și orașul natal fapt ce i-a ajutat pe arheo-logi să afle mai multe despre viețile acestora Toți copiii au fost aduși din Amsterdam iar unii dintre cei
identificați mai recent au făcut parte dintr-o deportare icircn masă a aproape 1300 de copii cu vacircrste cuprinse icircntre 4 și 8 ani care au fost separați de părinții lor și trimiși la gazare imediat ce ajungeau la Sobibor
ŞTIINŢA
ŞI VIAŢA
D o u ă n o i m e d i c a m e n t e icirc ş i a r a t ă e f i c i e n ţ a icirc n t r a t a r e a C O V I D
Inovaţii icircn cercetarea din domeniul neurologiei
Cercetătorii de la Universitatea Ben-Gurion din Neghev au dezvoltat o nouă metodă pentru diagnos-ticarea rapidă a patologiei vaselor de sacircnge cerebra-le care ar putea conduce la boli neurodegenerative neurologice și psihiatrice au anunţat reprezentanţii instituţiei de icircnvăţămacircnt superior Această nouă abor-dare medicală se bazează pe analiza modelelor de activitate cerebrală Metoda a fost dezvoltată de prof dr Dan Milikovsky și prof dr Alon Friedman de la De-partamentele de Fiziologie și Biologie Celulară Științe Cognitive și Cerebrale ale Universității Ben-Gurion Constatările savanţilor israelieni arată că pacienții cu boala Alzheimer și alte afecțiuni ale creierului prezintă o activitate asemănătoare convulsiilor epileptice care poate fi detectată prin intermediul electroencefalogra-melor Această activitate anormală reflectă modificări patologice ale disfuncției vaselor de sacircnge ale creie-rului care contribuie conform studiilor recente la pa-togeneza diferitelor tulburări neurodegenerative și icircn cazul altor tulburări neuropsihiatrice Tehnologia a fost testată cu succes pe animale și zeci de pacienți și este acum validată pe baze de date mari cu icircnregistrări ale rezultatelor EEG a mii de pacienți bdquoAceastă nouă abordare pentru diagnosticarea afecțiunilor neurologi-ce bazată pe analiza modificărilor vaselor de sacircnge din creier poate fi valoroasă pentru depistarea preco-ce a bolii Alzheimer și a altor afecțiuni neurologice icircn stadiul icircn care tratamentul poate icircncetini progresia bo-liirdquo a afirmat Josh Peleg CEO al BGN Technologies companie a Universității Ben-Gurion din Neghev Grupaj realizat de DAN DRUŢĂ
O nouă speranţă pentru tratarea infecţiei cu SARS-CoV-2 vine din Israel Pacienţi trataţi cu două noi me-dicamente ndash EXO-CD24 şi Allocetra ndash au avut reacţii foarte bune Primul s-a dovedit extrem de eficient icircn a stopa furtuna de citokine icircn timp ce al doilea a reglat răspunsul imunitar pentru 19 dintre cei 21 de bolnavi de COVID-19 care au beneficiat de tratament
Centrul Medical Sourasky din Tel Aviv a oferit date despre acest nou tratament Potrivit reprezentanţilor instituţiei toţi cei 30 de pacienţi afectaţi de forme grave ale bolii care au beneficiat de tratament cu EXO-CD24 s-au vindecat 29 dintre ei s-au vindecat icircntr-un inter-val de două-trei zile iar cei mai mulţi au fost externaţi din spital după cinci zile Dr Shiran Shapira directorul laboratorului a precizat că tratamentul se administrea-ză prin inhalare şi ajunge direct la plămacircni fără a fi constatate alte efecte adverse
Icircn ceea ce priveşte Allocetra un medicament care reglează răspunsul imunitar el a fost administrat unui grup de 21 de pacienţi dintre care 19 au fost exter-naţi icircn cinci-şase zile Aceştia sufereau de comorbi-dităţi ndash obezitate şi boli cardiovasculare iar infecţia le
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 17
ca stat nemem-bru al ONU icircn
urma votului Adunării Generale Ca stat nemembru al ONU Palestina s-a icircnscris și icircn CPIrdquo Astfel bdquoCPI a spus că nu este de competența sa să de-cidă asupra statalității Palestinei ci acceptă calitatea de stat recunoscută de Adunarea Generală a ONUrdquo Aeyal Gross a mai spus că bdquoicircn cazul Pa-lestinei icircntrebarea este dacă un stat care nu a existat niciodată icircnainte de ocupare poate dobacircndi acest atribut icircn timp ce ar fi fost ocupatrdquo
Profesorul a amintit că la primirea Palestinei ca stat nemembru al ONU și al CPI singura țară membră care a protestat a fost Canada bdquoAcum poli-ticienii care nu au protestat atunci ar trebui arate că deși Adunarea Ge-nerală a acceptat Palestina ca stat nemembru al ONU aceasta nu este un statrdquo
Ca și Israelul SUA Rusia China India și Turcia nu sunt membre ale Curții Procurorul-șef al Israelului Avi-
chai Mandelblit a spus pentru Times of Israel că bdquolansarea anchetei icircmpo-triva Israelului subminează icircnsăși legi-timitatea Curțiirdquo dovedind că aceasta nu are independență politică Mandel-blit a mai precizat că oficialitățile juri-dice israeliene urmăresc evoluția ca-zului și că acestea sunt gata să aducă argumente icircmpotriva celor ridicate de procurorul-șef al CPI El a mai adău-gat că negarea jurisdicției Curții Pe-nale Internaționale asupra Israelului are o largă susținere internațională atacirct din partea guvernelor cacirct și a unor experți icircn drept pe care Benso-uda le-a ignorat De altfel ancheta se referă (icircn mod convenabil pentru pa-lestinieni) la evenimentele care s-au produs după 13 iunie 2014 deci CPI nu va investiga răpirea și uciderea de către teroriștii palestinieni a celor trei adolescenți israelieni Eyal Yifrach Gi-lad Shaer și Naftali Fraenkel
bdquoDeschiderea procesului este icircncă foarte departerdquo este de părere Aeyal Gross bdquoIcircn primul racircnd să nu uităm că se icircncheie mandatul actua-lului procuror-șef al CPI Nu știm ce priorități va avea cel care va ocupa această funcție
La icircnceperea anchetei se respec-tă principiul comple mentarității adică CPI nu poate lansa o investigație dacă statul respectiv a cercetat respectiva problemă Deci investigatorul va tre-bui să analizeze dacă cercetările care au fost făcute de Israel privind moartea unor civili palestinieni sunt considerate suficiente și dacă răspunsul va fi unul afirmativ nu va mai aborda această cauză Să ne amintim de exemplu că icircn cazul unor militari englezi acuzați de torturarea unor civili icircn Irak procu-rorul CPI a decis să nu mai continue investigația fiind mulțumit de cercetă-rile britanicilor Pe de altă parte folosi-rea forței de către Hamas inclusiv prin tirurile cu rachete trase asupra civililor nu a fost niciodată cercetată de liderii Hamas O astfel de investigație poate dura ani de zilerdquo
V-am prezen-tat cacircteva extra-
se din stenogramele ședințelor Con-siliului de Miniștri și ale Consiliului de Cabinet din perioada guvernării Ion Antonescu care se suprapune peste perioada Holocaustului din Romacircnia Sunt stenograme din documente pu-blice ale statului romacircn pe care le poate consulta oricine la Arhivele Sta-tului sau Arhivele Militare Naționale după caz
Rezultatul acestor ședințe rezulta-tul aces tor discuții s-a materializat icircn peste 300 000 de evrei din Romacircnia și nu numai care au fost executați la ordinul lui Ion Antonescu și al celor din jurul său
Dar mai mult decacirct atacirct aceste trei șe dințe din care am ales să vă pre-zint un fragment au și un alt numitor comun ndash un participant activ la aceste ședințe și anume Mircea Vulcănescu la momentul respectiv subsecretar de stat la Ministerul Finanțelor persoana care a fost responsabilă icircn mod direct după cum demonstrează chiar restul stenogramelor de jefuirea evreilor care erau deportați icircn Transnistria
Veți găsi dacă aveți curiozitatea icircn acele stenograme toate inter ven-țiile lui Mircea Vulcănescu pentru a operaționaliza la maximum posibil procedura de jefuire a acelor oameni care se icircndreptau spre moarte Nu este o opinie personală și nu este o opinie care să judece activitatea lui Mircea Vulcănescu icircn rest Este pur și simplu ceea ce scrie icircn stenogra-mele statului romacircn
Mircea Vulcănescu este criminal de război condamnat condamnat nu doar icircn perioada rsquo45-rsquo48 după război condamnarea lui ca criminal de război a fost reconfirmată icircn 2019 deci acum 2 ani de justiția Romacircniei democratice de după Revoluție și rămacircne așa cum va rămacircne și icircn continuare un crimi-nal de război de pe urma căruiahellip mai exact de pe urma deciziei căruia oame-nii au fost omoracircți Oameni nevinovați Și repet pentru cei care doresc toate aceste lucruri le găsiți icircn stenogramele Consiliului de Miniștri și ale Consiliului de Cabinet din acea perioadă
Aș vrea să vă mai icircmpărtășesc o scurtă foarte scurtă poveste
Iom Kipur este ziua cea mai sfacircn-tă a poporului evreu Tot acum peste 80 de ani reprezentanții Mișcării Le-gionare aflați la Cacircmpulung Moldove-nesc l-au scos din casa lui pe rabinul orașului l-au dezbrăcat și l-au icircnjugat la un car apoi l-au pus pe fiul său să conducă acel car prin oraș timp icircn care alți legionari i-au vandalizat casa au vandalizat sinagoga și i-au dat foc I-au
omoracirct icircn mod evident pe amacircndoiSunt doar cacircteva exemple din ac-
tele inimaginabile de violență inuma-nă și inutilă pe care le-au stacircrnit atacirct Guvernul Antonescu cacirct și Mișcarea Legionară
Nu aș fi vrut să menționez aces-te lucruri astăzi dacă nu aș fi văzut că aceste tentative de reabilitare a Mișcării Legionare de reabilitare a lui Ion Antonescu și a celor care i-au permis să facă tot ce a făcut ndash Mircea Vulcănescu fiind unul dintre ei Valeriu Gafencu fiind alt om și lista continuă ndash nu ar fi devenit din ce icircn ce mai publice
Nu aș fi intervenit dacă nu ar exis-ta și două proiecte de legi icircn prezent aflate la Senat care să dorească să reintroducă indemnizațiile oferite de statul romacircn pentru foștii legionari urmașii lor și urmașii criminalilor de război sau ai celor care au făcut par-te din organizațiile naziste Este o umilință icircngrozitoare la adresa victime-lor Holocaustului la adresa puținilor supraviețuitori ai Holo caustului care mai trăiesc icircn ziua de astăzi să vadă toate aceste lucruri la fel cum pot să vadă icircn centrul Bucureștiului o clădi-re pe care scrie bdquoMișcarea Legionarărdquo
Dar faptul că icircn plenul Senatului Romacircniei se icircncearcă rescrierea isto-riei faptul că un senator al Parlamen-tului Romacircniei icircl evocă cu patos ndash nu contest acest lucru ndash pe un om care este criminal de război condamnat de două ori pentru tot ceea ce a făcut este o rușine nu doar la adresa Par-lamentului Romacircniei ci și o rușine la adresa Romacircniei icircn sine
Este pentru prima dată cacircnd vor-besc la acest microfon deși de-a lungul anilor am venit de foarte multe ori icircn Se-nat Am apreciat icircntotdeauna colabora-rea impecabilă avută cu toate grupurile parlamentare pentru toate inițiativele pe care le-am introdus icircn Parlament indiferent dacă a fost vorba de spriji-nirea supraviețuitorilor Holocaustului indiferent dacă a fost vorba despre in-stituirea Muzeului Istoriei Evreilor și al Holo caustului din Romacircnia
Le mulțumesc din nou acelor co-legi ndash și celor care sunt icircncă membri și celor care nu mai sunt
Dar vreau să vă reamintesc că răspunderea față de istorie și față de acești oameni nu aparține doar comunităților evreiești nu aparține doar Guvernului Parlamentul este reprezentantul poporului romacircn și fiecare dintre dumneavoastră este responsabil de protejarea memoriei acestor oameni de protejarea lecțiilor care trebuie icircnvățate din ceea ce s-a icircntacircmplat atunci
Nu lăsați astfel de derapaje să de-
Austria strategie de combatere a antisemitismuluiRecent Guvernul austriac a elaborat o strategie com-
plexă de combatere a antisemitismului a relatat presa austriacă Proiectul a fost prezentat de Karoline Edtsta-dler ministrul federal pentru UE și pentru Constituție și de vicecancelarul Werner Kogler Au participat Oskar Deut-sch președintele Comunității Evreilor din Viena și Katha-rina von Schnurbein coordonatoare a Comisiei Europene icircn combaterea antisemitismului
Karoline Edtstadler a subliniat că pentru Guvernul aus-triac combaterea antisemitismului este o preocupare im-portantă deoarece bdquoAustria are o responsabilitate istorică mai ales legată de consecințele Holocaustului cel mai icircn-tunecos capitol din istoria noastrărdquo Amintind ultimele inci-dente antisemite din țară vorbitoarea a menționat bdquovalul de teorii conspiraționiste cu conținut antisemit prezent pe internet idei care pot ajunge din lumea virtuală icircn lumea realărdquo Referindu-se la strategia națională ea a arătat că cele 38 de măsuri cuprinse icircn ea din partea diferitelor mi-nistere vor fi un stimulent icircn combaterea antisemitismului și sprijinirea vieții evreiești
Vicecancelarul Werner Kogler a vorbit și el despre res-ponsabilitatea istorică a Austriei și obligația de a lua poziție
icircmpotriva antisemitismului bdquoTrebuie să protejăm siguranța evreilor din țara noastrărdquo a spus el Printre obiective-le strategiei se află protecția sinagogilor și intensificarea educației despre iudaism
Vorbind despre noua strategie a guvernului Oskar Deutsch a remarcat că bdquoevreii sunt primii afectați de discri-minarerdquo Astfel icircn 2019 s-au icircnregistrat 550 de incidente antisemite potrivit unui raport comun al Comunității Cul-turale Israelite din Viena și al Forumului icircmpotriva Antise-mitismului de două ori mai multe ca icircn urmă cu cinci ani
bdquoReizbucnirea incidentelor antisemite se manifestă sub mai multe forme principala metodă de atac icircndrep-tacircndu-se icircmpotriva proprietăților evreiești Intensificarea extremismului de dreapta icircn Austria și pe continent a fost fundamentală icircn provocarea acestor incidenterdquo subliniază raportul
bdquoAustria nu este o insulă Din păcate creșterea inci-dentelor antisemite poate fi urmărită peste tot icircn Europardquo a constatat Oskar Deutsch bdquoCombaterea antisemitismului nu este o sarcină numai pentru evrei ci și pentru icircntreaga societate icircn ansamblu Datele din 2019 arată că a sosit momentul icircn care trebuie să acționămrdquo (EG)
Silviu Vexler faptul că un senatorhellip(Urmare din pag 2)
(Urmare din pag 2)
vină reprezentative pentru Parlamen-tul Romacircniei
Vă mulțumesc mult (Aplauze)
Răspunsul senatorului Sorin Lavric
Mulțumesc doamnă președintăDragi colegiAm atacirctea de spus că nu știu cu
ce să icircncepIcircnțeleg că reacția domnului de-
putat Vexler a fost pricinuită de cele două declarații politice pe care le-am ținut aici icircn plenul Senatului icircn privința lui Valeriu Gafencu și a lui Mircea Vulcănescu Pe amacircndoi i-am elogiat pentru că icirci consider niște fi-guri emblematice ale culturii noastre figuri care au fost ținute sub obrocul comunist atacircția ani Nu voi icircnceta icircn continuare să vorbesc cu venerație despre martiri despre eroi și despre acei deținuți politici a căror singură vină este că s-au opus comunismului
Icircmi vine să-l icircntreb pe domnul Vexler nu vă supărați cine a adus co-munismul icircn Romacircnia Icircmi răspundeți dumneavoastră sau vă spun eu
Dacă aveți acribia datelor crono-logice și povestiți de acele represalii suferite de evrei icircn timpul regimului lui Antonescu de ce nu vorbiți de acel atentat cu bombă din Senatul Ro-macircniei făcut de un comando de trei evrei Cacircnd 8 august 1920 Păi pe 8 august 1920 nu era picior de legio-nar icircn țara asta Dumneavoastră aveți o obsesie cu legionarii și dacă cineva
vorbește frumos despre Gafencu sau despre Vulcănescu recurgeți la același tertip atacirct de facil și anume al stigma-tizării fascist legionar și așa mai de-parte Iertați-mă nimeni nu vă mai ia icircn serios
Nu mă dezic o iotă de cuvintele pe care le-am spus despre Vulcănescu sau despre Gafencu și voi continua să-i omagiez mai departe
Nu uitați că elogiul meu l-am făcut icircn cursul unei declarații politice iar dumneavoastră icircn calitate de depu-tat știți că senatorul nu trebuie să dea socoteală pentru declarațiile lui politi-ce Nimeni nu poate trage la răspun-dere Și atunci de ce dumneavoastră deputat veniți icircn Senatul Romacircniei și mă trageți pe mine de urechi că vor-besc despre Vulcănescu Nimeni nu o face nici președintele statului romacircn nici doamna președintă a Senatului ni-meni Veniți dumneavoastră să o faceți Aici e Romacircnia aici nu e Facircșia Gaza
Trebuie să modificați Constituția dacă vreți ca senatorul să fie tras la răs-pundere pentru declarațiile lui politice Altminteri vă icircncredințez că admones-tarea dumneavoastră nu doar că nu are darul de a mă intimida dimpotrivă icircmi dovedește că sunt pe drumul cel bun
Cam atacirct am avut de spus Voi continua la fiecare declarație politică să evoc o figură istorică legendară care a fost victima regimului comunist
Și icircncă o dată vă icircntreb cine a adus comunismul icircn Romacircnia
Mulțumesc (Aplauze)
Curtea Penală Internațională acuzată că icircncalcă principiul independențeihellip
18 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
Icircntr-o ediție a emisiunii bdquoJocuri de cuvinterdquo produsă de asociația catolică Signis Romacircnia și realizată de Ștefan Colceriu cercetător la Institutul de lingvistică bdquoIorgu Iordan ndash Al Rosettirdquo a fost invitată Francisca Băltăceanu emi-nent filolog clasic teolog și ebraist prof univ dr la Univer-sitatea din București
Moderatorul i-a propus interlocutoarei o evocare a oa-menilor care au format-o bdquoDespre părinți spuneam că nu vorbesc pentru că e prea subtilă relațiardquo Dar a vorbit des-pre relația cu monseniorul Vladimir Ghika și cu tacircnărul preot catolic Anton Demeter care icirci ducea pe tineri bdquoicircn ex-cursii creacircnd icircntre noi o atmosferă de prietenie colegiali-tate pace bucurierdquo
Despre profesorii care au influențat-o ca filolog ea a povestit bdquoAm dat la Limbi clasice unde am descoperit o lume minunată a profesorilor Să-i pomenesc pe cacircțiva Petru Creția ndash racircdeam pe urmă spuneam că lumea se icircm-parte icircn două cei care au făcut verbul grec cu Petru Creția și ceilalți adică avea o minte clară și un fel de a preda icircncacirct ne-a limpezit totulrdquo
Cicerone Poghirc bdquoera un om extraordinar filolog și mai ales indo-europenist Gramatica comparată a limbii grecești latine și indo-europene a fost pentru noi un text de vrajă nemaipomenit pentru că icircl făcuserăm cu el Ne-a predat și albaneză lituaniană niște cursuri imposibile pe care le făcea sacircmbăta după-amiaza ne adunam de la toa-te facultățile căci crea icircn jurul lui o atmosferă de farmecrdquo
Profesorul Mihai Nichita de istoria literaturii latine bdquose uita cracircncen icircn foi nu ridica ochii nu citea ci icircți spunea atacirct de dens icircncacirct te străduiai să iei notițe cuvacircnt cu cu-vacircnt și tot mai trebuia să torni un pic de apă ca să-ți dai seama ce a spus Ne icircnvăța să gacircndim și să scriemrdquo
bdquoUn alt fel de profesor era Iancu Fischer ndash de literatură latină istoria limbii latine și istoria limbii grecești ndash de o mare claritate icircn predare Ne plăcea de el că ne lăsa pa-uzele mai lungi pentru că avea timp să spună tot ce era esențial și cu libertate de prezentare Icircn același timp ne ducea la muzee și ne arăta ce-i de văzut acolo la concerte
ne icircnvăța să ascultăm muzică Avea o delicatețe icircn felul de a se purta cu fiecare dintre noi care mi-a rămas icircn sufletrdquo
bdquoCu totul altfel era doamna Lucia Wald Icircmi spuneau cei cu dosarul prost care puteau să fie prigoniți că niciodată nu le-a dat note mai mici pe considerente politice Preda foarte dens foarte mult Nu aveam manuale și atunci ne era util tot ce ne spunea Noi studenții i-am rugat pe ea și pe profesorul Fischer ndash fiind evrei ne-am gacircndit că nu o să se lege nimeni de ei ndash să facem un seminar despre sfacircn-tul Augustin Seminarul cu domnul Fischer a fost absolut fermecător ne-am icircmprietenit cu sfacircntul citindu-i Confesi-unile Și doamna Wald s-a specializat icircn opera lui tot de gura noastrărdquo
Alexandru Graur era bdquoun foarte mare lingvist specia-list icircn gramatică comparată indo-europeană Cacircnd a murit profesorul Poghirc mi-a zis laquoA murit ultimul om care le știa pe toateraquo Și avea o generozitate și un fel de a vorbi cu noi Cacircnd am susținut teza de doctorat (ca profesor coor-donator) a venit cu nu știu cacirctă vreme icircnainte de frică să nu icircntacircrzie Mă intimida prin bunătatea lui avea o măreție involuntară Icircți dădea cărți icircți dădea idei icircți dădea oricerdquo
Profesorul Alexandru Niculescu un mare romanist pe care icircl cunoștea foarte puțin a ajutat-o atunci cacircnd ea asistent universitar fiind a fost anchetată de Securita-te pentru că spre a le preda studenților o limbă moartă precum armeana veche citise cu ei din Noul Testament bdquoAlexandru Niculescu era secretar de partid dar icircși folosea funcția pentru a face bine M-a icircnvățat ce să răspund icircn fața Senatului Universității și am fost lăsată icircn pacerdquo
CLAUDIA BOSOI
Francisca Băltăceanu despre profesorii săi
2Day ambassador 2021
Conferința Internațională de diplomație și afaceri globale pentru liceeni
Nicolae Cajal ndash 17 ani de la deces
7 martie 2004 a fost o zi plină de tristețe pentru evreii din Romacircnia dar nu numai pentru ei ci și pentru lumea științifică și societatea civilă din țară Icircn acea zi au pierdut o mare persona-litate pe acad prof dr Nicolae Ca-jal un mare specialist icircn virusologie președintele Federației Comunităților Evreiești respectat icircn țară și icircn stră-inătate deopotrivă Specialiștii cu-nosc bine va-loarea activității sale științifice reamintită anual prin sesiunile or-ganizate de Aca-demia Romacircnă Institutul de Vi-rusologie de alte foruri la inițiativa fiicei sale Irina Cajal Marin Dar me-ritele lui nu s-au limitat doar la atacirct ci au icircmbrățișat domenii dintre cele mai diverse
A fost timp de un deceniu preșe-dintele FCER și această perioadă poate fi calificată pe drept cuvacircnt ca o icircnnoire un reviriment al vieții evreiești din Romacircnia Ca și numele predece-sorului său rabinul Moses Rosen numele profesorului Cajal a atras icircn activitatea comunității personalități binecunoscute din lumea evreiască și nu numai A avut prieteni pretutin-deni fapt evident și atunci cacircnd se organiza acea faimoasă bdquocasă des-chisărdquo de ziua lui de naștere sau de ziua onomastică atunci oricine dorea putea să-l felicite fără vreo invitație formală Și casa lui era icircntotdeauna plină ndash evrei romacircni persoane venite din străinătate și bineicircnțeles fami-lia Era un prieten devotat gata să icircntindă o macircnă de ajutor celor care aveau nevoie Prof Cajal considera că aceasta este o mițva care trebuie icircndeplinită icircn orice condiții
Icircn afara faptului că era un bun evreu că se macircndrea că aparține acestei etnii care a dat Romacircniei (și lumii) atacirctea valori că ținea la Statul Israel ca la o a doua patrie profesorul Cajal era un patriot un bun romacircn El nu a pregetat să-și folosească influența relațiile ndash care se icircntindeau pe cel puțin trei continente ndash ca să susțină Romacircnia Demersurile lui au contribuit la acceptarea țării noastre icircn diferitele organisme internaționale după 1989
Combaterea antisemitismului a fost una dintre principalele lui preo-cupări Teza lui realsemitismul s-a bazat pe importanța cunoașterii reci-proce dintre evrei și romacircni sau ex-trapolacircnd icircntre evrei și populația ma-joritară a țării icircn care trăiesc evreii O idee plină de umanism atacirct de carac-teristică acestui om care a și aplicat-o icircntreaga lui viață și pe care noi cei de astăzi trebuie să o păstrăm vie
Să icirci fie amintirea binecuvacircntată (EG)
Conferința Internațională de Diplomație și Afaceri Globale - 2DAY AMBASSADOR organizată de Cen-trul Educațional Laude-Reut a ajuns anul acesta la cea de a X-a ediție desfășurată icircn două sesiuni online icircn lunile februarie și martie 2021 La prima sesiune care a avut loc pe 9 fe-bruarie au participat 270 de elevi de 14 -17 ani de la 31 de licee publice și private din București Sibiu Craiova Iași și Israel
Elevii au asistat la prezentări și dezbateri susținute de membri ai cor-pului diplomatic intelectuali și uni-versitari de prestigiu Moderator și coordonator al evenimentului a fost ES Adrian Cioroianu fost ambasa-dor al Romacircniei la UNESCO istoric și profesor universitar membru al La-ude-Reut Board of Trustees și men-tor de diplomație Laude-Reut El le-a prezentat elevilor istoria diplomației pornind din cele mai vechi timpuri cu personalități care au făcut faimoasă această nobilă profesie Daniela Gicirct-man secretar de Stat la MAE pentru afaceri interinstituționale a vorbit des-pre asistenţa pentru dezvoltare pe componenta educaţională şi cultura-lă oferită de Ministerul Afacerilor Ex-terne icircn scenariul diplomației hibride Eyal Ram director icircn cadrul Ministe-
rului Educației din Isra-el a subliniat eforturile depuse de Ministerul Educației din Israel de a integra Diaspora și de a păstra legăturile prin educație menționacircnd resursele profesionale și emoționale la care profesorii au recurs icircn această perioadă de școală online prin in-ventivitate și originali-tateElevii au pus icircntrebări
și au inte rac ționat cu invitații care le-au icircmpăr tășit din cunoștințele și expe-riența lor Astfel David Saranga am-basadorul Statului Israel icircn Romacircnia care este și mentor de diplomație la școala Laude-Reut a ținut expunerea bdquoProcesul de pace icircn Orientul Mijlociu prin acorduri multilaterale precum Acordurile Abraham și normalizarea relațiilor dintre Israel și Marocrdquo
Prof univ dr Adrian Streinu-Cer-cel a vorbit despre bdquoCriza sanitară și de securitate generată de pandemia COVID-19rdquo
bdquoImpactul Brexit asupra educației și schimburilor academicerdquo a fost abor-dat de Dan Mihalache fost ambasa-dor icircn Marea Britanie și actualmente ambasador icircn Cipru Jonathan Davis director al Raphael Recanati Inter-national School ndash Lauder School for Government Strategy and Diplomacy (Israel) s-a referit la bdquoModalitățile de creare a unui mediu academic sigur icircn timp de pandemie - modelul IDC Herzliya Israelldquo Icircn plus o serie de ambasadori romacircni au vorbit despre activitatea diplomatică icircn condiții de pandemie
Tova Ben Nun-Cherbis președinte fondator Laude-Reut i-a icircncurajat pe elevi să fie curioși icircncrezători și
activi și a anunțat concursul de public speaking pe teme diplomatice la care sunt invitate școlile incluse icircn proiect alături de elevii Laude-Reut
Icircn cadrul celei de a doua părți a sesiunii la 10 martie au fost premiați cacircștigătorii concursului de public speaking desfășurat online pe 1 mar-tie 2021 la care elevii bucureșteni alături de cei din Craiova Iași Sibiu și Israel au răspuns cu entuziasm provocării lansate de Complexul Educațional Laude-Reut de a juca ro-lul de ambasadori ai diverselor țări
Iată lista cacircștigătorilorPentru gimnaziuMaria Belceanu clasa a VIII-a
Școala Gimnazială Cezar Bolliac București ndash locul 3 icircn poziția de amba-sador al Greciei Teodora Maria Cio-banu clasa a VIII-a Școala Gimnazi-ală Federico Garcia Lorca București ndash locul 2 ndash Spania Maria Kehayian clasa a VIII-a Complexul Educațional Laude-Reut București locul 1 ndash Israel
Pentru liceuTheia Hartenis clasa a XI-a
Complexul Educațional Laude-Reut București locul 3 icircn poziția de am-basador al Franței Romana Trușcă clasa a X-a Complexul Educațional Laude-Reut București locul 2 ndash Ru-sia Dara Nițu clasa a X-a Comple-xul Educațional Laude-Reut locul 1 ndash Statele Unite
Premianții au retrăit emoțiile con-cursului la momentul prezentării discursurilor lor icircn fața diplomaților Romacircniei și Israelului membri ai Laude-Reut Board of Trustees am-basadorii Emil Hurezeanu Luca Ni-culescu Adrian Cioroianu Luminița Odobescu Sorin-Dan Mihalache Lazăr Comănescu David Saranga Tamar Samash Avi Millo precum și pentru prima dată Bogdan Măniloiu ambasadorul Romacircniei icircn Canada
Sesiunea finală 2Day Ambassador 2021 a fost moderată din Israel de Jonathan Davis director al Raphael Recanati International School ndash Lau-der School for Government Strategy and Diplomacy (Israel) icircn calitate de prieten și mentor Laude-Reut
Cacircștigătorii concursului de public speaking 2Day Ambassador 2021 au primit medalii și cartea 186 de trepte mărturia lui Alexandru Marton evreu de origine romacircnă supraviețuitor al lagărului de concentrare de la Mau-thausen
CRISTINA MARIN
Cacircștigătorii concursului de public speaking
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 19
Aici icircn Israel trăim vremuri pe cacirct de interesante pe atacirct de presante Pe de o parte multiplele semne de icircntrebare legate de viitoarele relații cu noul președinte american (după povestea de dragoste cu ultimul) Pe de altă parte Covid-19 o pan-demie care nu pare a avea de gacircnd să-și ia desaga la spinare și să dis-pară
Uneori mă icircntreb cum rezistăm cum reușim să ne ocupăm de toate cele de mai sus dar icircn același timp neuitacircnd de pericolul securității naționale și personale (Iranul Ha-masul Hezbollah) Cum reușim să ținem pasul cu toate aceste mari și deloc mărunte probleme
Iată cel puțin parțial răspunsulPovestea e relativ nouă și bine
cunoscută Grație eforturilor de-puse de fosta Administrație ame-ricană patru state arabe Uniu-nea Emiratelor Arabe Bahrein-ul Marocul și Sudanul au hotăracirct să recunoască Israelul și să accep-te relații diplomatice cu statul care pacircnă deunăzi era ostracizat
Senzația pe care au provocat-o imediat articolele și comentariile era că bdquomireasardquo (adică Israelul) era mult mai mulțumită și chiar mai fericită de bdquomariajrdquo decacirct cei patru bdquomirirdquo Icircn marea majoritate a repor-tajelor din Abu Dhabi sau Bahrein se vorbea de intensele pregătiri pe care le fac cei icircn cauză pentru a primi turiștii israelieni dornici să viziteze cea mai icircnaltă clădire din lume Pacircnă aici nimic nou Dar iată o poveste care denotă superficiali-tatea celor care au scris și au vor-bit nu prea frumos despre luna de miere israelo-arabă
Povestea (preluată dintr-un arti-col semnat de binecunoscutul Ben Caspit) icircncepe așa pe icircntregul ma-pamond cresc aproximativ 4 mili-arde de palmieri din care 150 de milioane sunt curmali O treime din toți curmalii existenți icircn lume se află icircn Dubai
Fiecare din curmalii ăștia pro-duce anual icircntre 80-120 kg fructe dulci Ei bine acești curmali au o bdquomicărdquo problemă Ea e reprezentată de un gacircndac foarte vorace care odată pătruns icircn tulpina copacu-lui nu se lasă pacircnă nu-l termină Respectivul gacircndac penetrează scoarța tulpinei icircși depune ouăle care foarte rapid se transformă icircn viermi a căror hrană se află la icircn-demacircnă tulpina curmalului Icircn scurt timp se poate semna actul de de-ces al copacului
Icircncercările de a rezolva proble-ma prin icircmprăștirea de insecticide nu numai că oferă doar o soluție parțială dar din punct de vedere ecologic e vorba de o adevărată catastrofă nemaivorbind de restul de culturi agricole care suferă de pe urma contactului cu otrava des-tinată viermilor
Dar icircnainte de toate o icircntre-bare al cărei răspuns a icircncetat de mult a mai fi un secret militar care este icircn Israel arma cu cei mai mulți soldați și ofițeri Infanteria Tancurile Aviația militară Nici-decum Răspunsul e serviciul de contrainformații reprezentat de celebra Unitate 8200 Mulți (foarte mulți) dintre cei care s-au perin-dat prin acea unitate au devenit cu timpul specialiști icircn high-tech unii fiind primiți cu brațele deschise icircn diversele companii startup sau au icircndrăznit să-și deschidă propriul lor
business bazați pe cele icircnvățate și efectuate bdquoacolordquo
Și iată că un tacircnăr israelian a creat o companie care produce senzori de icircnaltă calitate
Și uite așa tipul din poveste a au-zit de problemele celor din Dubai cu gacircndacii viermii și curmalii A auzit și cum și icircn Israel sunt de ajuns de mulți curmali a icircncercat o metodă de a rezolva problema A introdus icircn tul-pina curmalului senzori suficient de sensibili care detectează din primul moment acțiunea de roadere a interi-orului tulpinei de către viermișorii cu pricina Icircn acel moment o luminiță se aprinde pe tabloul de comandă al terenului cu pomi fructiferi ceea ce e urmat imediat de un tratament chimic direcționat numai pe pomul afectat cu rezultate dintre cele mai bune Icircn urmă cu numai cacircteva săp-tămacircni proprietarul respectivei com-panii israeliene a fost primit icircn Du-bai cu surle și tracircmbițe covor roșu și alai de onoare și afacerea a fost icircncheiată pe loc
Pe aici pe la mine există mulți sceptici care privesc icircnchegarea relațiilor diplomatice cu cele patru țări amintite ca pe un eveniment (aproape) lipsit de importanță Cei care caută noduri icircn papură le vor găsi cu prisosință Dar fără nicio discuție povestea de mai sus re-prezintă un model extrem de inte-resant de cooperare cu beneficii bilaterale
Icircn mod normal acesta e doar icircn-ceputul Continuarea se cere a fi de mare succes
Cu cacircteva bdquomici și mărunterdquo ob-stacole cum ar fi atitudinea Iranului presiunea palestinienilor protestele unei bune părți din lumea arabă etc care nu vor disecate icircn racircndu-rile de față Las această sarcină pe seama specialiștilor icircn chestiune
Prof dr GABRIEL M GURMANOmer Israel
gurmanbguacil
Revanșa lui Sebastian
Uneori criticii și istoricii noștri literari sunt greu de icircnțeles dar nu neapărat fiindcă au un limbaj bdquotehnicrdquo de specialitate filolo-gică ci pentru că emit judecăți de valoare care nu li se potrivesc operelor evaluate E și cazul lui I Negoițescu sau Al Piru bdquoju-decacircndrdquo teatrul lui Mihail Sebastian bdquoEroii acestui teatrurdquo scria Negoițescu icircn 1966 bdquonu depășesc viziunea ușor convențională a unui repertoriu anual mai ridicatrdquo Sebastian făcacircnd un bdquoteatru mediu mulțumitorrdquo Pen-tru Al Piru același Sebastian este un bdquoco-mediograf agreabil inteligent dar lipsit de adacircncimerdquo iar Jocul de-a vacanța o bdquoușoară improvizațierdquo What
Dacircnd timpul icircnapoi scriitorul n-a avut mai mult noroc nici cu monu-mentala Istorie a lui Că-linescu din 1941 Dim-potrivă După ce pole-mizaseră criticul nu s-a putut abține să se bdquorăz-bunerdquo pe scriitorul ana-lizat folosind calificative mai mult decacirct discuta-bile și icircncadracircndu-lhellip rasial pe autor Icircn loc să-i analizeze cărțile cu obiectivitate și să le critice cu argumente es-tetice Călinescu susținea că Sebastian nu-și putea bdquoicircngădui decacirct o singură experiență aceea a rasei salerdquo și de aceea se bdquorefugiardquo icircn analiză Dintr-un alt alineat aflăm că bdquopa-teticul dovedește sensibilitatea exagerată a evreului plăcerea de a se simți victimă inca-pacitatea lui congenitală de a concepe lupta cu toate riscurile eirdquo Icircn 1941 anul cacircnd erau publicate asemenea enormități și aberații rasiste Europa era icircn plin Holocaust iar icircn ianuarie icircn pogromul din timpul rebeliunii le-gionare compatrioți ai lui G Călinescu de etnie evreiască fuseseră omoracircți și atacircrnați icircn cacircrlige la abator Plutind senin pe deasu-pra acestor monstruozități criticul icircși scria capitolul despre Sebastian din Istorie cu o bdquoargumentațierdquo din care tocmai argumente-le lipsesc și pe un ton rezolut precum aici bdquoEstetica sa nu e decacirct aceea tipică la criticii evrei și anume iubireardquo
Ultimul nume pacircnă acum pe lista de-tractorilor cu ștaif ai lui Sebastian este cel al Martei Petreu o cercetătoare serioasă cuprinsă icircnsă inexplicabil de un fel de aver-siune icircmpotriva obiectului său de studiu Pe lacircngă teza falsă conform căreia Sebastian ar fi fost un extremist de dreapta (astfel că Cioran Eliade și ceilalți bdquonu făceau decacirct să icirci calce mai apăsat pe urmerdquo) se găsesc icircn cartea intitulată aiuritor Diavolul şi uce-nicul său Nae Ionescu ndash Mihail Sebastian exprimări inadecvate pentru un studiu aca-demic Lectorul află de la Marta Petreu că Sebastian bdquoa țacircșnit icircn brațele lui Nae cu cel dintacirci pretextrdquo că bdquoi-a dat tacircrcoale lui Eliade făcacircndu-i curte și căutacircndu-i prieteniardquo că e bdquopapagalul de presărdquo al lui Nae Ionescu bdquobate cacircmpiirdquo și bdquoicircşi ascunde icircnşelătoriardquo Cacircnd ajungem icircn lectură la formularea bdquomacircracircielile și scacircncetele lui Sebastian din Jurnalrdquo ne icircntrebăm totuși ce fel de lectură este aceea icircn care impresionantul ndash pentru aproape oricine ndash Jurnal al lui Sebastian să fie redus la niște macircracircieli și scacircncete
Eu cred icircn dreptul fiecărui comentator de a formula o opinie dar mai cred că acest drept vine icircmpreună cu o obligație profesio-nală și morală aceea de a citi cu obiectivi-tate fără părtinire fără tendențiozitate sine ira et studio opera unui scriitor
Revanșa nedreptățitului Sebastian con-stă icircn actualitatea operei lui și icircn vitalitatea dovedită de aceasta la icircntacirclnirea cu noile generații de cititori și spectatori Nu știu cacircți mai deschid astăzi o carte de Al Piru sau una de I Negoițescu dar cei care citesc și recitesc cărțile lui Sebastian sunt mulți
DANIEL CRISTEA-ENACHE
Profil de scriitorNu aduce anul ce aduce ceasul
Un film pe care-i musai să-l vedețiLuna aceasta s-a icircmplinit un an de cacircnd Organizația
Mondială a Sănătății a declarat oficial pandemia de Co-vid-19 Un an lung care a adus schimbări icircn modul nos-tru de a trăi și de a interacționa Celor mai mulți dintre noi ne-au lipsit mersul la concerte la teatru la cinema Și pentru că pandemia pare să mai stea o vreme cu noi iar umorul e unul dintre puținele remedii pentru a depăși această perioadă grea aș vrea să vă recomand o mi-niserie pe Netflix care sunt convins că o să vă placă
De curacircnd am văzut Pretend Itrsquos a City un soi de dialog icircntre Martin Scorsese și Fran Lebowitz Și e ceva electrizant la scriitoarea aceasta de 70 de ani cu păreri ferme despre aproape orice mediu artistic politică sport tehnologie călătorii nimeni și nimic nu scapă ochiului ei vigilent Fran Lebowitz spune tot ce evită ceilalți să spună dar o face cu foarte mult umor
Icircn copilăria pe care și-a petrecut-o icircn Morristown New Jersey Fran Lebowitz a cacircntat o vreme la violon-cel icircn orchestra școlii Dar și-a dat repede seama că oricacirct de mult ar exersa nu va ajunge vreodată să facă performanță bdquoCacircnd eram cu orchestra nu auzeai cacirct de prost cacircntam Știam icircnsă ce e talentul fiindcă eram conștientă de cacirct de mult icircmi lipsea icircn cazul ăstardquo a povestit scriitoarea Mărturisește că idolul ei a fost mulți ani Leonard Bernstein bdquoAvea o emisiune cacircnd eram copil numită Young Peoplersquos concerts și așteptam fie-care duminică să-l văd Icircl adoram Leonard Bernstein explica și arăta exact cum icircși imaginează un copil că arată un dirijor Și asta a ajutatrdquo povestește Fran Le-bowitz icircn acest serial
A fost exmatriculată din şcoală pentru că citea foar-te mult icircn timpul orelor și icircși neglija temele iar notele erau din ce icircn ce mai slabe Dar și-a luat cu brio testele la sfacircrșitul liceului iar la 18 ani s-a mutat icircn New York Aici a fost pentru o vreme femeie de serviciu șofer de taxi și a vacircndut spațiu publicitar
Icircn tinerețe povestește Fran Lebowitz frecventa cluburile de jazz Crede că i-a văzut pe viu pe toți ma-rii muzicieni de jazz dar preferatul ei rămacircne Charles
Mingus Avea 19 ani cacircnd s-au cunoscut și lucra la zi-arul fondat de Susan Graham Ungaro cea de-a patra soție a muzicianului Charles Mingus avea un tempera-ment vulcanic icircși amintește Fran Era arogant nu prea icirci plăcea să stea de vorbă și detesta majoritatea oame-nilor Duke Ellington a fost singura persoană pe care a respectat-o cu adevărat Icircn tinerețe Charles Mingus a cacircntat icircn trupa lui Ellington A fost concediat dar cu toate acestea pentru Mingus Duke Ellington a fost cel mai mare muzician
Prin anii rsquo70 a icircnceput să scrie pentru revista Inter-view fondată de Andy Warhol Warhol a fost cel care a definit conceptul de Pop Culture iar icircn casa lui care icirci servea și ca atelier icirci găseai frecvent la cacircte o pe-trecere pe Lou Reed sau David Bowie icircntre mulți alți artiști celebri
Cacircnd şi-a publicat prima carte un volum de eseuri despre societatea americană bdquoMetropolitan Liferdquo Fran Lebowitz avea 27 de ani A scris puţin dar extraordinar de bine Icircn toată cariera a publicat doar trei cărţi Me-tropolitan Life Social Studies şi Mr Chas and Lisa Sue Meet the Pandas (carte pentru copii) publicată icircn 1994
Din dialogul acesta pe care icircl poartă cu Martin Scor-sese mai aflăm despre Fran Lebowitz că se consideră una dintre puţinele persoane din New York care icircncă mai au bdquoexperienţa străziirdquo Asta deoarece nu are te-lefon mobil și nici laptop Este mult mai interesată să cumpere cărți (după ultimele estimări deține cam 12 mii de volume) Și icircn aceste condiții reușește să fie foarte bine informată Fran pare că icirci știe pe toți oamenii importanți din oraș iar toată lumea pare să o cunoască
Pretend Itrsquos a City este de fapt un serial de cacircteva episoade realizat de Martin Scorsese care ne prezin-tă o femeie introvertită dar foarte populară inteligentă și plină de umor care spune o poveste captivantă des-pre New York așa cum era icircn anii rsquo60-rsquo70 dar și despre societatea de astăzi despre tehnologie sport muzică literatură și icircncă multe altele
GEORGE GIcircLEA
Icircnsemnări de la fața locului
20 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
Icircn ziua de 9 martie a ES David Saranga ambasadorul Israelului icircn Romacircnia a vizitat mai multe obiective evreiești din Cluj Programul a icircnce-put la șantierul Complexului Comuni-tar Evreiesc (JCC) unde oaspetele a fost icircntacircmpinat de Robert Schwartz președintele CE Cluj Dorel Ornescu secretar Andrea Ghiță și Andrei Klein membrii icircn comitetul de conducere Andrei Zador și Rabbi Dov ber Orgad de la Habad Cluj- Napoca
A fost vizitat Templul Memorial al Deportaților Evrei (fosta sinagogă ne-ologă) a cărui reabilitare a icircnceput icircn toamna anului 2018 S-au rememorat secvențe din istoria Templului (dis-trugerea icircn bombardamentul din 2 iunie 1944 și reconstrucția din teme-lii icircn anul 1947) Ambasadorul a so-sit tocmai cacircnd se icircncheia curățenia generală de după şantier Se preco-nizează icircn prima fază reluarea cacirct mai grabnică a serviciilor divine pen-tru desfășurarea cărora există condiții optime de distanțare
Intenția conducerii comunității este ca festivitatea oficială de reinaugura-re să fie amacircnată pacircnă cacircnd condițiile epidemiologice o vor permite La bal-conul Templului accesibil acum și cu un ascensor exterior s-au creat spații expoziționale pentru o colecție muzeală avacircnd ca principal obiectiv contribuția populației evreiești la dez-voltarea economică culturalăsocială a orașului Cluj
La clădirea reabilitată a viitorului Centru Cultural Evreiesc următorul obiectiv vizitat lucrările de construcții s-au icircncheiat Aici pot fi găzduite ma-nifestări culturale și stracircngerea legă-turilor dintre Ambasada Statului Israel - Departamentul de Diplomație Publi-că și JCC Cluj vor promova cultura și civilizația israeliene prin proiecții de filme spectacole concerte expoziții lansări de carte etc
Biblioteca Centrului icircn curs de organizare va beneficia de valoroa-se donații (volume și documente) ale cunoscuților autori din dome-niul Holocaustului din Transilvania și Cluj (dr Daniel Lőwy și prof univ
dr Zoltaacuten Tibori Szaboacute) Icircmpreună cu prețioasele volume din biblioteca comunității referitoare la evreitate și iudaism se va deschide un centru de documentare S-a discutat apoi des-pre al treilea obiectiv clădirea care va adăposti administrația comunității ra-binatul serviciile sociale și medicale Aici se așteaptă primirea autorizației de construcție lucrările urmacircnd să icircnceapă icircn această primăvară Ușile și geamurile sunt deja transportate la atelierul de recondiționare
Pentru ultimul obiectiv din Complex Restaurantul Ritual există o primă va-riantă a proiectantului neicircnsușită icircncă de conducerea comunității Icircn aproxi-mativ trei ani de la icircnceperea lucră-rilor finanțate exclusiv din fondurile proprii ale CE Cluj JCC va deveni icircn mare parte funcțional
Vizita ambasadorului iaraelian s-a desfăşurat icircntr-o atmosferă cordială şi dătătoare de speranţă Oaspetele a promis că va participa la festivitatea de reinaugurare a Templului Memorial al Deportaţilor Evrei ANDREI ZADOR
Premiul Genesis 2021 conside-rat bdquoNobelul evreiescrdquo i-a revenit re-gizorului american Steven Spielberg Distincția se acordă celor care bdquosunt angajați să susțină valorile evreieștirdquo De aceea icircn motivarea acordării premiului lui Spielberg Fundația Ge-nesis a arătat că bdquoimportante tema-tici evreiești sunt adesea icircntrețesute icircn narațiunea filmelor lui și anume importanța identității și apartenenței păstrarea umanismului icircntr-o lume nemiloasă grija față de celălalt și onorarea obligației morale de a face lucruri corecterdquo
O altă justificare pentru acordarea distincției s-a referit la bdquoactivitatea lui extraordinară de a păstra memoria Holocaustului și a preveni viitoare ge-nocide prin intermediul filmului prin filantropie și implicarea icircn viața pu-
blicărdquo respectiv faptul că Spielberg a pus bazele Fundației Șoah care păs-trează mărturiile unor supraviețuitori ai Holocaustului Fundația a fost cre-ată după succesul peliculei sale din 1993 bdquoLista lui Schindlerrdquo
Distincția a fost acordată icircn urma votului popular din icircntreaga lume Deși ultimul cuvacircnt icircl are Comitetul pentru Premii faptul că Spielberg a primit cele mai multe voturi a fost un factor determinant a arătat Fundația
Premiul Genesis a fost creat icircn 2013 de către un grup de filantropi evrei ruși Suma acordată este de un milion de dolari și pacircnă acum toți cei care au fost distinși au donat premiul icircn scopuri filantropice
Fundația Genesis a decis de asemenea să onoreze memoria șef-rabinului Marii Britanii lordul Jona-than Sacks (zl) decedat la 20 no-iembrie 2020 El era unul dintre cei șapte finaliști ai competiției pentru Premiul Genesis dar a murit icircn timpul
campaniei de desemnare obținacircnd pacircnă atunci zeci de mii de voturi din icircntreaga lume Stan Polovets unul dintre co-fondatori și președinte al Fundației și-a manifestat imensul regret față de pierderea acestei mari personalități a iudaismului și a de-clarat că Fundația bdquose pregătește să onoreze această mare voce a evre-imii aducacircnd un omagiu operei lui de-o viață și sprijinind menținerea moștenirii sale intelectuale și spiritua-le pentru a se asigura că va continua să existe pentru generațiile viitoarerdquo
Fundația va organiza la Londra un eveniment pe 14 noiembrie la un an de la decesul rabinului Va fi reali-zat un film documentar despre viața lui Jonathan Sacks Fundația este icircn discuții cu trustul bdquoMoștenirea Rabi-nului Sacksrdquo icircn vederea susținerii și a altor inițiative semnificative pentru a celebra și a păstra moștenirea lui
MAGDALENA PORUMBARUNicu Covaci ne duce lahellip
Tamara de Lempicka A murit ultimul evreu din KujandOdinioară orașul Kujand din Tadjikistan a fost un centru al prezenței evreiești
din Asia Centrală Dar la sfacircrșitul lunii ianuarie bogata viață comunitară a evre-ilor buhareni a luat sfacircrșit prin decesul lui Jura Abaev de 93 de ani ultimul evreu din localitate Grupul de evrei de aici buharenii (denumirea este legată de orașul Buhara) avea rădăcini persane
Fost muncitor Abaev a fost ani de zile liderul spiritual al sinagogii din Ku-jand icircnchisă icircn 1999 Abaev avea cinci copii cu toții emigrați icircn Israel prin anii 1990 ca dealtfel toate rudele lui Abaev Icircn Tadjikistan mai trăiesc aproximativ 20 de evrei așkenazi icircn capitala Dușanbe
Tadjikistanul este unul dintre statele din Asia Centrală de unde după prăbușirea URSS aproape toți evreii au emigrat Aceasta a dus și la reducerea evreilor buhareni din țara vecină Uzbekistan și a bdquoevreilor de la Munterdquo o altă minoritate originară din Persia cu legături stracircnse cu cea din Buhara Exodul din Tadjikistan unde odinioară trăiau 15000 de evrei a fost determinat și de războiul civil izbucnit icircn 1992 care a durat cinci ani cu un mare număr de morți deplasări de populație și sărăcie După terminarea războiului a avut loc asasi-narea lui Gavriel Gavriilov liderul Societății Haverim din Tadjikistan creată icircn perioada postcomunistă care și-a propus reicircnvierea culturii evreiești A fost un alt element care a determinat emigrarea evreilor
Și Abaev a emigrat icircn Israel chiar de trei ori dar de fiecare dată a revenit la Kujand adevăratul lui cămin spunea el A renunțat la o pensie care-i permitea icircn Israel o viață confortabilă dar acolo bdquose simțea un nimenirdquo pe cacircnd icircn orașul său natal bdquoicircl cunoștea și-l respecta toată lumeardquo Icircn casa lui spațioasă a invitat o familie cu patru copii care au avut grijă de el
Decenii de-a racircndul pacircnă la dispariția comunității Abaev a icircndeplinit și funcția de rabin ținacircnd slujbele de icircnmormacircntare și icircngrijindu-se și de cimitirul unde a și fost icircnmormacircntat Nu a avut cine să-i organizeze ceremonii religioase dar a fost condus pe ultimul drum de numeroși prieteni și vecini Sinagoga a fost demolată icircn 2015 el fiind atunci unicul evreu din oraș (EG)
Ascultam interviul acordat de Nicu Covaci realizatorului emisiunii Psiho-logul muzical Andrei Partoş icircn care liderul formaţiei Phoenix vorbea des-pre modul icircn care icircşi achită multe cheltuieli pictacircnd (el fiind absolvent de Arte Plastice) A menţionat atunci numele unei artiste plastice din State-le Unite despre care nu ştiam nimic Tamara de Lempicka
Am regăsit referirea şi icircntr-un inter-viu acordat de acelaşi muzician unei televiziuni private unde apărea şi o fotografie a sa icircn faţa şevaletului Re-alizatoarea TV a fost tentată să atribu-ie tabloul invitatului emisiunii dar Nicu Covaci a precizat că icircn acea fotogra-fie lucra la o reproducere după un ta-blou al Tamarei de Lempicka deoare-ce aceste reproduceri se cer pe piaţă fiindcă icircn America un original se vinde la preţul de 6-7 milioane de dolari
Tamara de Lempicka s-a născut pe 16 mai 1898 la Varşovia ca fiică a lui Boris Gurwik-Goacuterski un avocat rus evreu ce lucra pentru o firmă fran-ceză Mama sa Malwina Dekler era o poloneză care şi-a petrecut viaţa mai mult icircn străinătate unde şi-a icircntacirclnit şi soţul Legenda spune că atunci
cacircnd avea zece ani mama sa a comandat unui p r o e m i n e n t artist local un portret pastel al Tamarei dar ea a detestat să pozeze şi a fost nemulţumită de rezultat a pus macircna pe pensulă şi a făcut portretul surorii sale mai tinere acesta fiind primul portret pictat de ea
După studii de artă plastică la pres tigioase instituţii de icircnvăţămacircnt superior afirmarea Tamarei s-a pro-dus icircn 1925 cu ocazia Expoziţiei In-ternaţionale de Arte Decorative şi In-dustriale Moderne care mai tacircrziu a dat numele stilului Art Deco
Stilul ei a fost un amestec de cu-bism rafinat şi stil neoclasic inspirat icircn special de Jean-Dominique Ingres După al Doilea Război Mondial se va stabili icircn Statele Unite de unde icircn 1974 se va muta icircn Mexic unde a de-cedat icircn 1980 La cererea sa cenuşa i-a fost icircmprăştiată peste vulcanul Po-pocateacutepetl
IOAN IACOB
Alexander Hausvater scriitorulfraza scurtă fa-vorizează ușu-
rința lecturii de către cititori Sunt cărți consistente din care ai ce reține ai ce icircnvăța Am descoperit un nou Haus-vater Vă felicit și vă aplaudrdquo
Costel Postolache l-a descris pe Hausvater drept bdquocel mai mare scrii-tor necunoscut Acum faima lui de scriitor aproape a egalat-o pe cea de regizorrdquo
Actorii Maia Morgenstern și Con-stantin Florescu au selectat fragmen-te din cele trei cărți și le-au citit
bdquoLa fel ca piesele sale lectura cărților lui Hausvater constituie o experiență imersivărdquo a arătat Dan Romașcanu bdquoEl regizează și experimentează atacirct icircn teatru cacirct și icircn literatură Aș spune că nu personajele sunt icircn căutarea unui autor ci autorul este copleșit de perso-najele sale laquoAici Radio Erosraquo poate fi și un scenariu de filmrdquo
Răzvan Voncu a spus că bdquoAlexan-der Hausvater nu este doar un inte-lectual care știe să-și pună gacircndurile pe hacircrtie Este un scriitor icircnzestrat cu talent viziune vocație și cu o calitate tot mai rară astăzi ndash capacitatea de a
fi profund icircntr-o modalitate artistică ac-cesibilă mai multor oameni dispensa-tă de complicații inutile laquoDor călătorraquo este un roman profund despre o temă eternă și niciodată epuizată icircn literatu-ră relația tată-fiu laquoPenumbraraquo este o carte halucinantă scrisă pe linia foarte fină dintre imaginar și referentul isto-ric despre nenorocirile prin care a tre-cut și despre micile drame de zi cu zi icircn spatele cărora se află icircntotdeauna o memorie istorică laquoAici Radio Erosraquo este partea experimentală jucăușă a textului icircn care se vede mintea formi-dabilă de constructor viziunea aces-tui scriitor care creează universuri ficționale puternice și autenticerdquo
Autorul a conchis bdquoSingura mea speranță a fost icircntotdeauna ca la tea-tru să am cacirct mai mulți oameni icircn sală iar icircn literatură ndash cacirct mai mulți cititori Dacă o piesă un film sau o carte are o semnificație sfacircrșitul real este icircnce-putul acelei ștafete icircn care spectatorul sau cititorul ia batonul și icircncepe el să creeze să se gacircndească dacă există vreo legătură icircntre un personaj și viața lui Speranța este să icircl faci să devină un om mai bun mai profund mai iubitorrdquo
(Urmare din pag 15)
David Saranga a vizitat Complexul Comunitar Evreiesc din Cluj
Premiul Genesis 2021 i-a fost decernat regizorului Steven Spielberg
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 21
O bibliotecară spioană icircn serviciul Congresului Evreiesc American
Florence Mendheim (1899-1984) custode al Bibliote-cii Publice din New York a participat pentru a le observa la reuniunile pronaziste din oraș icircntre anii 1933-1938 icircn cadrul organizației Prietenii Noii Germanii numită mai tacircrziu Liga Germano-Americană punacircndu-și viața icircn pe-ricol Conform unei relatări din Jerusalem Post rezulta-tele cercetărilor de dată recentă pe această temă au fost făcute publice de Institutul Leo Baeck din New York
Florence Mendheim era o evreică germană stabilită icircn Bronx alături de familie A lucrat pentru Congresul Evre-iesc American (CEA) condus icircn acei ani de Rabinul Ste-phen Wise Membrii organizației pronaziste din America se icircntacirclneau icircn cafenele și taverne și de multe ori se salutau cu expresia bdquoSă omori un evreurdquo
Michael Simonson arhivist la Institutul Leo Baeck a declarat bdquoNu știm dacă a fost recrutată de CEA sau dacă a venit ca voluntară dar este clar că tot ce se petrecea icircn Germania faptul că avea rude acolo și identitatea ei evreiască au motivat-o icircndeajuns icircn icircncercarea ei de a limita amenințarea nazistă din Ameri-cardquo Dacircndu-se drept o simpatizantă a nazismului Florence Mendheim a furnizat material documentar și rapoarte valoroase pentru CEA cu privire la orientarea extremistă și antisemită a organizației unde se infiltrase ca spioană
Icircn anii rsquo30 delegatul lui Hitler Rudolf Hess le-a dat imigranților germani icircn America permisiunea și directiva de a icircnființa organizația Prietenii Noii Germa-nii care să susțină național-socialismul și izolaționismul Aceasta primea spon-sorizări pentru concerte și tabere de vară pentru a apărea icircn ochii americanilor drept o organizație culturală Florence Mendheim a lucrat aici ca secretară dar a renunțat la slujbă cacircnd situația devenise prea primejdioasă Intrarea icircn război a Statelor Unite a dus la icircnăbușirea grupărilor pronaziste iar de multe ori liderii lor au fost deportați
Mai tacircrziu Florence Mendheim a fost secretară icircn Comitetul pentru Icircnțelegerea Arabo-Evreiască instituție care promova ideea unui stat binațional arab-evreiesc Nu s-a căsătorit niciodată foarte tacircrziu a povestit despre perioa-da ei ca spioană dar oamenii nu i-au dat atenție Documentele i-au fost păstra-te de frații ei care ulterior le-au predat Institutului Leo Baeck (CB)
La icircnceputul lunii martie 2021 av Iulian Sorin fost conducător al Federației ar fi icircmplinit 95 de ani
A trăit aidoma generației sale toa-te faliile sociale ale veacului XX Icircn timpul pogromului legionar din ianuarie 1941 de la București a fost ridicat de pe stradă de legionari și dus la Sina-goga bdquoMalbimrdquo icircnțesată de evrei luați prizonieri A trăit scene de coșmar jafuri umiliri maltratări Pe toți icirci aștepta moartea A fost trimis să care moloz icircn curtea sinagogii Icircntr-o clipă de neatenție a paznicului a escaladat gardul și a fugit Așa a scăpat cu viață A făcut muncă obligatorie La cimitirul din Giulești unde fusese repartizat la apărarea pasivă căra cadavrele celor pieriți icircn bombardamentul din 4 aprilie 1944 Cacircteva bombe au căzut icircn cimi-tir Cacircnd Romacircnia a icircntors armele icircm-potriva Germaniei naziste tacircnărul s-a icircnrolat icircn Forțele de Luptă Patriotică A participat la apărarea Capitalei A cre-zut că icircn lumea care se prefigura nu vor mai exista ură intoleranță violență speranță făcută repede țăndări
Opera lui socială icircn plan comunitar icircnsumează un capitol de istorie post-belică a evreilor romacircni Icircnainte de 1989 a organizat pornind de la zero fostul Cămin-spital bdquoMartin Bălușrdquo Chiar atunci cacircnd după 1990 căminul a fost desființat icircn spațiul rămas liber a icircnființat Centrul de Zi ndash JCC-ul nu exis-ta icircncă ndash și Bucătăria bdquoMartin Bălușrdquo a creat sedii speciale pentru Biblioteca FCER și pentru reprezentanța Claims Conference icircn Romacircnia Din 1991 pacircnă icircn 2005 cacirct a fost secretar gene-ral al Federației și ca președinte inte-rimar după decesul lui Nicolae Cajal a contribuit substanțial la moderniza-rea cu ajutorul JOINT-ului a DASM la reformarea Secției Bunuri cu ac-cent asupra patrimoniului sacru la icircnnoirea educației iudaice redefinirea instituțiilor culturale deschiderea spre societatea romacircnească adacircncirea
d i a l o g u l u i interetnic și interreligios construirea de noi etape icircn relațiile cu Israe-lul cu Aliaua romacircnă recuperarea la cultura-mamă a scriitorilor israeli-eni de expresie romacircnă A acționat pentru combaterea antisemitismului negaționismului antiisraelismului și recunoașterea Drepților icircntre Popoare romacircni A susținut procesul de aderare a Romacircniei la NATO și de integrare icircn UE A făcut parte din conducerea Con-gresului Evreiesc European A impulsi-onat reactivarea Forumului B´nai B´rith icircn Romacircnia A fost membru fondator al Consiliului Minorităților Naționale de pe lacircngă Guvernul Romacircniei fiind se-cretar al Comitetului pentru Culte Cul-tură și Mass Media președinte pen-tru restituirea bunurilor imobiliare ale organizațiilor de minorități naționale A fost membru fondator al Fundației bdquoCaritateardquo al Asociației Evreilor din Romacircnia Victime ale Holocaustului a făcut parte din conducerea Asociației Culturale de Prietenie Romacircnia - Is-rael a Asociației pentru Pacea Re-ligiilor din Romacircnia Pentru meritele sale de lider al FCER a fost distins de președintele țării cu Ordinul bdquoMeritul Culturalrdquo icircn Grad de Comandor
Icircn ultima sa cuvacircntare rostită la Congresul al II-lea al FCER icircn 2010 există un pasaj despre nevo-ia de recunoștință față de icircnaintași bdquoDe-a lungul timpului personalități de excepție au condus activitatea evrei-lor din Romacircnia S-au afirmat nu nu-mai icircn planul vieții iudaice dar și icircn planul vieții romacircnești Mi se pare că ar trebui să avem icircn vedere pentru vi-itor ca memoriei acestor predecesori ai noștri să-i acordăm importanța ce se cuvinerdquo Cuvinte premonitorii
IULIA DELEANU
Sunt zece ani de cacircnd s-a stins din viață prof univ dr Andrei Voinea zl dublu laureat al Premiului Academiei Romacircne autor a 12 tratate de orto-pedie a sute de comunicări publicate icircn țară și străinătate Cacircnd i s-a oferit prilejul cărturarul a dovedit aptitudini de foarte bun organizator a condus Spitalul CFR-2 Spitalul de Urgență Floreasca Centrul pentru Ajutor Me-dical al DASM (CAjM) După 1990 profesorul a fondat Universitatea bdquoTitu Maiorescurdquo acreditată de Consiliul Național de Medicină Academică unde a predat cursuri de ortopedie și traumatologie
A avut icircnzestrări literare remarca-bile semnalate de Iorga care dedica-se o pagină icircntreagă icircn bdquoCuget clarrdquo adolescentului din anii aceia Liceanul debutase la revista orădeană bdquoȚara visurilor noastrerdquo alături de Ovidiu Drimba și Mircea Malița Dar bdquoțara visurilorrdquo lui avea să se facă țăndări nu peste multă vreme Avea 18 ani Icircntr-o singură noapte toți evreii din satele Transilvaniei de Nord au fost ghetoizați icircn capitalele de județ El și familia lui au ajuns la Beiuș Au urmat patru ani de muncă obligatorie la ca-riere de piatră experiență dramatică retrăită icircn prima din cărțile sale de memorialistică bdquoClepsidra și bolova-
nulrdquo scrisă icircmpreună cu Kovacs Ja-nos După pensionare Andrei Voinea continuă să fie activ icircn plan profesi-onal ndash medic la CAjM coordonator al Comisiei de Sănătate a BBR ndash și revine cu succes la scris Din colabo-rarea literară cu regretatul președinte de onoare al ACPRI av Constantin Vișinescu s-au ivit alte două volume de memorialistică bdquoViața icircntre destin și istorierdquo și bdquoUmbre purpuriirdquo
Student la Facultatea de ortope-die din Moscova Andrei Voinea făcea practică la Clinica profesorului Mihail Friedenland Friedenland primise icircnști ințarea că fusese trecut pe laquolista neagră a dușmanilor poporuluiraquo și de-mis din funcția de director
Dar mentorul lui Andrei Voinea a fost profesorul Iuliu Hațieganu de la care a icircnțeles că nu poți fi medic dacă nu știi să fii mai icircntacirci om An-drei era licean cacircnd tatăl lui s-a icircm-bolnăvit grav Medicii de la spitalul clujean unde era internat nu se ară-tau dispuși să riște o operație fără prea mari șanse de reușită Băiatul lui s-a dus atunci la Hațieganu fost profesor al tatălui său Dr Hațieganu a acceptat să-l opereze salvacircndu-i viața Gestul acesta avea să-l deter-mine ca icircn 1955 icircn timpul războiului din Coreea cacircnd lucra la un spital
sub pavilion romacircnesc să lupte fără ca alți medici să icircncerce ca o bolnavă tacircracircndu-se icircntr-un aparat ghipsat pe culoarele spitalului să-și recapete demnitatea mersului ome-nesc Să se icircmpotrivească peste mulți ani hotăracircrii a 7-8 medici orto-pezi să apeleze la soluția chirurgica-lă mai comodă a scurtării piciorului unei paciente și să icircnvingă Pacien-ta a plecat acasă pe picioarele ei icircn-tregi era soția avocatului Vișinescu
care a mărturisit asta la catafalcul medicului
Semnatara racircndurilor de față este beneficiara intervenției făcute de pro-fesor către un fost student al lui deve-nit ortoped cunoscut icircntr-un moment de icircncercare Icircmpreună cu soția sa Doina i-a fost sprijin moral
Profesorul Andrei Voinea trăiește icircn memoria tuturor celor pe care i-a ajutat
IULIA DELEANU
95 de ani de la nașterea lui Iulian Sorin zl
Datoria față de icircnaintași
Benjamin de Rothschild a decedat la 57 de ani
10 ani de la plecarea dintre noi a prof univ dr Andrei Voinea zl Nu poți fi medic dacă nu știi să fii om
Descendent al uneia dintre ramuri-le familiei de Rothschild președintele Consiliului de administrație al societății Edmond de Rothschild Hol-ding SA Benjamin de Rothschild a decedat icircn urma unei crize cardiace a informat publicația franceză Tribune Juive Avea 57 de ani A fost fiul lui Edmond și Nadine de Rothschild și la fel ca tatăl și bunicul lui sprijinea Israelul Grupul franco-elvețian Ro-thschild Holding SA care s-a specia-lizat icircn administrarea unor bănci par-ticulare și gestiunea activelor are 32 de sucursale icircn icircntreaga lume Socie-tatea nu are nici o legătură cu banca franco-britanică Rothschild amp Co care aparține vărului său David
Benjamin i-a urmat tatălui său icircn 1997 Potrivit unui portret schițat de revista Le Point icircn 2014 era pasio-nat de navigația cu vele și de vacircnă-toarea de antilope din Africa și era un mare fumător Deși s-a implicat icircn activitatea societății după opinia lui nu considera că ar fi avut legitimita-te afirmacircnd că un moștenitor chiar dacă obține cele mai bune rezultate nu este sută la sută legitim bdquoNu sunt decacirct o verigă a lanțuluirdquo a declarat el Icircn cercurile financiare era cunos-cut drept un antreprenor de renume
mondial expert icircn finanțe și inovație și avacircnd icircn fața ochilor viitorul și care a acordat atenție creșterii moștenirii familiei Rothschild
De la preluarea conducerii gru-pului el a extins activitatea filantro-pică mai ales icircn Israel Grupul are aici o societate de investiții și a făcut donații substanțiale universităților și unor programe vizacircnd promovarea icircnvățămacircntului icircn mediile sărace res pectiv ridicarea nivelului educației pentru copiii din acest mediu Icircn apri-lie icircmpreună cu soția sa Ariane a făcut o donație de 50 de milioane de șekeli pentru achiziționarea de echi-pament medical pentru 22 de spitale din icircntreaga țară ca sprijin acordat Is-raelului icircn bătălia icircmpotriva pandemiei de Coronavirus (EG)
22 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
Keshet ndash importanța vieții
icircn iudaismicircncerca să icircnțe-legem dacă
această prăpastie poate fi depășită dacă putem crea un pod Cu siguranță știți cu toții cacirct de importantă este viața icircn iudaism ca element central Viața este sacră icircn iudaism Tora ne spune să alegem viața iar acest icircn-demn stă alături de noi de generații Viața ar trebui să primeze icircn fața ori-cărei reguli sau tradiții religioase
Evreii haredi (ultrareligioși) repre-zinta aproximativ 14 din populația Israelului dar icircn același timp 30 dintre infectările cu noul Coronavirus din țara noastră au fost identificate icircn racircndul acestei comunități Icircn racircndul comunității haredi rata mortalității din cauza Covid-19 este de patru ori mai mare decacirct icircn restul țării Aces-te date statistice arată așa și pentru că o parte dintre sinagogile și școlile religioase din comunitate au rămas deschise De asemenea au avut loc icircnmormacircntări cu mii de participanți icircn timpul celui de-al treilea lockdown Ați văzut probabil fotografii icircn care se ob-serva ușor că mulți dintre participanți nu respectau distanțarea și nu purtau mască De altfel unii dintre acești ra-bini icircnmormacircntați icircn ceremonii cu mii de participanți au murit tocmai din ca-uza noului Coronavirus
Este așadar de icircnțeles de ce unii evrei seculari sau chiar religioși dar care nu fac parte din această mino-ritate au fost supărați Oamenii au simțit că icircn această comunitate exis-tă o profundă lipsă de respect față de viață față de cei din jurul lorrdquo a spus Mordechai Miller care a vorbit icircn continuare despre explicațiile religioa-se și sociale ale acestei polarizări a societății icircntr-o prelegere tradusă de Miriam Rosenzwieg
Icircntreaga sesiune Keshet cu tema Importanța vieții icircn iudaism poate fi urmărită icircn continuare online pe pagi-nile de Facebook ale JCC București și FCER
(Urmare din pag 3)
bdquoNe străduim ca asistații noștrihellipldquoincluși icircn Pro-gramul bdquoCopii icircn
nevoierdquo 97 de rezidenți icircn căminele amintite Măști mănuși gel dezinfec-tant alcool sanitar de zin fectant pen-tru multisuprafețe șer vețele antibac-teriene etc au primit și angajații din toate comunitățile Icircn tot acest interval ne-am bucurat de sprijinul permanent al conducerii FCER și al JOINT-ului al cărui director pentru Romacircnia Is-rael Sabag și-a reconfirmat sprijinul
icircn același spirit al parteneriatului de excepție cu FCER
ndash Ați avut de icircnfruntat riscuri mai mari față de cele ale angajaților din alte sectoare de activitate
ndash Le-am icircnfruntat Toți angajații DASM au venit zilnic la serviciu avacircnd
același orar ca icircn perioada de dinainte de pandemie Am apelat și la sprijinul voluntarilor astfel icircncacirct beneficiarii serviciilor de asistență să resimtă cacirct mai puțin prezența pandemiei și să iasă cacirct mai puțin din locuință spre a nu fi expuși pe cacirct posibil icircmbolnă-virii
ndash Icircn ce stadiu se află vaccinarea rezidenților din cămine și a icircngrijitori-lor lor
ndash Toți cei de la Căminul bdquoRosenrdquo și de la cel din Arad care au dorit să se vaccine-ze au fost vaccinați 78 dintre rezidenți La fel ndash și angajații căminului Icircn acest scop a fost trimisă o caravană specială
ndash Ce aveți icircn vedere pentru anul care a icircnceput
ndash Ne străduim să asigu-răm același nivel de servi-cii ca și icircn anul precedent astfel icircncacirct asistații noștri să fie cacirct mai puțin afectați de pandemia de Covid-19 Ne propunem să continu-ăm acțiunile de voluntari-
at amintite să menținem icircn limitele posibilului echipele care ne-au dat o macircnă de ajutor icircn protejarea celor cu grad mai ridicat de vulnerabilitate Sperăm ca prin continuarea procesu-lui de vaccinare să ne reluăm activi-tatea icircn parametrii normalității
(Urmare din pag 11)
Mișcarea Legionară omagiată icircn Senatul Romacircniei
Centenar PAUL CELAN
Se icircmplinesc icircn această lună o sută de ani de la nașterea lui Paul CELAN unul dintre importantele spirite care au marcat gacircndirea poetică europea-nă a secolului XX Născut Antschel la 23 noiembrie 1920 icircntr-o familie de evrei germanofoni din Cernăuți (oraș aflat atunci sub administrație romacirc-nească) pleacă icircn 1938 icircn Franța unde icircși icircncepe studiile universitare
dar renunță un an mai tacircrziu pentru a se icircntoarce la Cernăuți După 22 iunie 1941 este mobilizat icircn detașamentele de muncă obligatorie iar icircn 1942 părinții icirci sunt deportați icircn lagăre din Transnistria unde decedează Icircn 1945 se refugiază la București unde adoptă pseudonimul Celan (de fapt o anagramă a numelui său) Icircn 1947 de-cide să părăsească definitiv Romacircnia iar după șase luni petrecute la Viena se stabilește la Paris unde reicircncepe studiile universitare
La Viena publică un prim volum de versuri și se icircmprietenește cu In-geborg Bachmann cu care trăiește o complicată și dramatică poveste de dragoste cores pondența dintre ei fi-ind cuprinsă icircn volumul Timp al inimii tradus icircn 2010 icircn limba romacircnă
Poet de expresie germană Paul Celan publică icircn 1952 Mohn und Gedaumlchtnis (volum tradus icircn 2006 icircn romacircnește cu titlul Mac și memorie) cartea care i-a adus recunoașterea criticii urmată de alte volume care l-au consacrat drept unul dintre cei mai importanţi poeţi ai secolului XX Totodată traduce icircn germană din lu-crările unor autori prestigioși Primeş-te icircn 1958 Premiul Literar al Oraşului
Bremen iar icircn 1960 i se decernează Premiul Georg Buumlchner Bolnav se si-nucide icircn 1970
După cum remarca Norman Ma-nea Benjamin Fondane și Paul Celan rămacircn cei mai importanți mesageri ai moștenirii evreiești și romacircnești icircn Franța ambii dedicați artei nemuri-toare a scrisului și a căror viață a fost marcată de un destin tragic
Pentru a marca Centenarul Paul Celan Editura Polirom a publicat icircn acest an 2 volume Primul dintre acestea intitulat Meridianul și alte proze (ediție revizuită) cu o traduce-re din limba germană și note de An-drei Corbea este o prestigioasă și mi-găloasă icircntreprindere de transpunere icircn romacircnește a prozei lui Paul Celan
Cel de-al doilea ndash bdquonu vreacicatri-cerdquo Studii despre Paul Celan la icircm-plinirea a 100 de ani de la nașterea poetului ndash icircl are de această dată ca autor pe același Andrei Corbea pro-fesor la Universitatea bdquoAlexandru Ioan Cuzardquo din Iași laureat al Premiului Herder și al Premiului Jakob-und-Wil-helm-Grimm Ambele vin să comple-teze integrala operei poetice a lui Paul Celan icircncepută icircn 2015 la aceeași editură (II)
Manual de combatere a antisemi tismului
Comisia Europeană icircmpreună cu IHRA a publicat un manual de utilizare practică a definiției de lucru a antisemitismului Documentul a apărut sub egida președinției germane a Consiliului UE
Bazat pe o cercetare atotcuprinzătoare efectuată de Bundesverband RIAS (Asociația Federală a Departamentelor de Cercetare și Informații despre An-tisemitism) manualul oferă o privire de ansamblu asupra bunelor practici ale unor organizații internaționale administrații naționale societatea civilă și comunitățile evreiești din Europa Sunt enumerate 35 de bune practici de la icircnsușirea punerii icircn aplicare a legislației pacircnă la icircnregistrarea și informarea inci-dentelor antisemite Manualul prezintă 22 de surse care au prezentat incidente antisemite icircn Europa și care susțin corectitudinea definiției de lucru a antisemi-tismului elaborată de IHRA
Referindu-se la editarea manualului vicepreședintele Comisiei Europene Margaritis Schinas a declarat bdquoTrebuie să combatem antisemitismul oriunde icircl icircntacirclnim Viața evreiască este o parte a societăților noastre și suntem deciși să o protejăm Noul manual facilitează icircndeplinirea acestui angajament și răs-punde cerințelor statelor membre pentru o cunoaștere mai bună și folosirea definiției elaborate de IHRA Manualul va deveni un alt instrument valoros al statelor membre pentru a pune icircn aplicare Declarația Consiliului UE de comba-tere a antisemitismuluirdquo
Organizațiile evreiești europene au salutat apariția manualului bdquoEste deose-bit de important să se ofere guvernelor și agențiilor de securitate liniile directoa-re necesare punerii icircn aplicare a definiției IHRA care oferă practici icircn proteja-rea fizică a comunităților evreiești Salutăm publicarea acestui ghid icircn contextul icircn care teoriile conspiraționiste antisemite și atacarea evreilor se răspacircndesc pe continentul nostrurdquo a subliniat dr Moshe Kantor președintele Congresului European Evreiesc
bdquoImportanța acestui manual este de a demonstra cum definiția de lucru a antisemitismului se poate folosi pentru combaterea antisemitismului Este un instrument necesar și valoros pentru toate guvernelerdquo a arătat Simone Rodan-Benzaquen director al Filialei Europa a Comitetului Evreiesc American (EG)
Senatul Romacircniei a devenit un loc icircn care Mișcarea Legionară a putut fi omagiată fără nici un fel de opreliști sau rețineri Icircntr-un comunicat trans-mis de Institutul Național pentru Stu-dierea Holocaustului din Romacircnia (INSHR) bdquoElie Wieselrdquo acesta solicită Senatului Romacircniei bdquovigilență față de omagierea memoriei Mișcării Legio-narerdquo
Uluitor și revoltător a fost că pe data de 24 februarie profitacircnd de faptul că declarațiile politice nu pot fi imputate juridic unui parlamentar senatorul Alianței pentru Unitatea Ro-macircnilor Sorin Lavric i-a adus un oma-giu lui Valeriu Gafencu numit bdquosfacircnt al icircnchisorilorrdquo (httpswwwyoutubecomwatchv=nFE9DwBWGZk)
bdquoAsemenea opinii de la tribuna democrației romacircnești trebuie să icircn-cetezerdquo atrage atenția INSHR amin-tind că bdquoicircn fapt Valeriu Gafencu a fost membru activ al Mișcării Legionare iar icircn timpul rebeliunii din ianuarie 1941 a incitat cu pistolul icircn macircnă elevi din liceele ieșene să se alăture tentativei de lovitură de stat Icircn 1941 după interzicerea Mișcării Legionare a fost condamnat la icircnchisoare pentru că a militat pentru reactivarea acestei mișcări fascisterdquo
Indulgența față de astfel de ma-nifestări contravine cu cele afirmate pe 21 ianuarie ac cu prilejul come-morării victimelor Pogromului de la București de președinta Senatului Romacircniei Anca Dragu care declara
bdquoAntisemitismul xenofobia și rasismul reprezintă pericole de actualitate pe care dacă nu le contracarăm ferm so-cietatea noastră și noi toți vom avea de suferit Obligația noastră morală la 80 de ani de la această tragedie este să omagiem așa cum se cuvine memoria celor care au suferit icircn acest eveniment dezonorant și să ne asigu-răm că această dramă va rămacircne me-reu vie icircn conștiințele noastrerdquo
INSHR trage concluzia bdquocă icircncercă-rile AUR de delimitare de Mișcarea Le-gionară sunt fake news-urirdquo dar ar mai trebui să ne asigurăm că la adăpostul libertăților democratice prost icircnțelese Parlamentul nu devine o tribună de ex-primare a unor opinii pe care apoi politi-cienii le infirmă dar faptul că ele au fost rostite și-a făcut deja efectul asupra unei părți a electoratului romacircn (AM)
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 23
Y D E C E S E Y C O M E M O R Ă R I Y
FILE DE CALENDAR6Evrei născuți icircn luna aprilieClaude Cohen-Tannoudji ndash fizi-
cian Născut la Constantine Algeria 1 aprilie 1933 membru icircn Academia Franceză 1981 Premiul Nobel pentru fizică 1997
Nachman din Breslov ndash rabin Născut la Medzybizh 4 aprilie 1772 stabilit la Bratslav și la Uman unde a murit icircn 1810 Mormacircntul lui este loc de pelerinaj
Simcha Jacobovici ndash regizor ar-heolog scriitor canadian Născut la Pe-tah-Tikva din părinți originari din Romacirc-nia 4 aprilie 1953 Cărți și filme despre istoria evreiască antică
Mircea Săucan ndash regizor și pro-zator Născut la Paris 5 aprilie 1928 revenit cu familia icircn Romacircnia 1934 Emigrat icircn Israel 1987 decedat la Na-zareth-Illit 2003
Eliyahu Bakshi-Doron ndash Șef-Rabin sefard al Israelului 1993-2003 Născut la Ierusalim 5 aprilie 1941 Adept al dialogului interconfesional Decedat la Ierusalim 12 aprilie 2020
Frida Wattenberg ndash membră a Rezistenței franceze Născută la Pa-ris 7 aprilie 1924 activistă comunitară Distinsă cu Legiunea de Onoare Dece-dată la Paris 3 aprilie 2020
Edmund Husserl ndash filozof Născut la Prossnitz Moravia 8 aprilie 1859 convertit la luteranism1886 Icircntemeie-torul școlii de fenomenologie Decedat la Freiburg 1938
Maria Banuș ndash poetă Născută la București 10 aprilie 1914 Primul vo-lum bdquoȚara fetelorrdquo 1937 Premiul Her-der pentru poezie 1986 Decedată la București 1999
Stefan Heym (Helmut Flieg) ndash scrii-tor Născut la Chemnitz 10 aprilie 1913 refugiat icircn SUA1935-1952 Premiul Ie-rusalim 1993 Decedat la Ein Bokek Israel 2001 icircnmormacircntat la Berlin
Tristan Tzara (Samuel Rosen-stock) ndash poet Născut la Moinești 16 aprilie 1896 stabilit icircn Franța Unul dintre icircntemeietorii dadaismului Dece-dat la Paris 1963
Cynthia (Shoshana) Ozick ndash scrii-toare Născută la New York 17 aprilie 1928 Autoare de povestiri și romane despre viața evreilor din America
Menachem Mendel Schneerson ndash Lubavitcher Rebbe lider al Mișcării Habad Născut la Nikolaev 18 aprilie 1902 Stabilit icircn SUA 1941 a icircntemeiat o rețea de sinagogi școli instituții me-dicale Decedat la New York 1994
Rita Levi-Montalcini ndash neurobio-log Născută la Torino 22 aprilie 1909 Premiul Nobel pentru medicină 1986 Senator pe viață icircn Senatul Italiei pacircnă la deces 2012
Barbra Streisand ndash actriță de ci-nema și cacircntăreață Născută la New York 24 aprilie 1942 Printre cacircntecele interpretate bdquoKol Nidrerdquo și alte melodii ebraice clasice
Adolphe (Isaac Moise) Creacutemieux ndash lider al evreimii franceze Născut la Nicircmes 30 aprilie 1796 Icircntemeietor al Alianței Israelite Universale1860 De-cedat la Paris 1880
Evrei decedați icircn luna aprilieHelena (Chaja) Rubinstein ndash pro-
ducătoare de cosmetice și colecționară de artă Născută la Cracovia 1870 stabilită icircn SUA 1914 Decedată la New York 1 aprilie 1965
Lev Davidovich Landau ndash fizician Născut la Baku 1908 Premiul Nobel pentru fizică 1962 Decedat la Mosco-va 1 aprilie 1968
Israel Avraham Portugal ndash lider al hasidismului de Sculeni (bdquoSculener Reberdquo) Născut icircn Romacircnia 1923 de-cedat la New York 1 aprilie 2019
Adam Schlesinger ndash compozitor textier cacircntăreț Născut la New York 1967 Premiul Emmy pentru muzică și lirică originală 2019 Decedat la New York 1 aprilie 2020
Allen Ginsberg ndash poet Născut la Newark New Jersey 1926 A scris și poezii pe teme iudaice Decedat la New York 5 aprilie 1997
Isaac Asimov (Isaak Yudovich Ozimov) ndash chimist autor de romane științifico-fantastice Născut la Petrovi-ki Rusia 1920 emigrat icircn SUA 1923 Decedat la New York 6 aprilie 1992
Helene Aylon (Greenfied) ndash pictoriță Născută la Brooklyn NY 1931 Om de artă eco-feminist și co-mentatoare feministă a Bibliei Ebraice Decedată icircn SUA 6 aprilie 2020
Mark Steiner ndash filozof Născut la Bronx NY 1942 profesor la Universita-tea Ebraică din Ierusalim Specialist icircn filozofia științei Decedat la Ierusalim 6 aprilie 2020
Ilarie Voronca (Eduard Marcus) ndash poet și eseist Născut la Brăila 1903 stabilit icircn Franța 1933 S-a sinucis la Paris 8 aprilie 1946
Primo Levi ndash scriitor Născut la To-rino 1919 supraviețuitor al lagărului de la Auschwitz Scrieri referitoare la experiențele sale icircn Holocaust S-a si-nucis la Torino 11 aprilie 1987
Ludwik Lazarus Zamenhof (Ley-zer Leyvi Zamengov) ndash medic și lingvist Născut la Byalistok 1859 Creator al limbii esperanto Decedat la Varșovia 14 aprilie 1917
Nina Cassian (Reneacutee Annie Cas-sian Mătăsaru) ndash poetă Născută la Galați 1924 exilată icircn SUA 1985 A scris și pe teme evreiești Decedată la New York 14 aprilie 2014
Meir A Halevy (Meir ben Abraham Hahamu) ndash rabin și istoric Născut la Piatra Neamț 21 martie3 aprilie 1900 Emigrat icircn Franța 1963 decedat la Pa-ris 15 aprilie 1972
Liviu Librescu ndash inginer Născut la Ploiești 1930 profesor la Virginia Tech Blacksburg SUA 1985 Ucis icircn timpul orei de curs de către un criminal 16 aprilie 2007
Chaim Herzog ndash general și om po-litic Născut la Belfast 1918 emigrat icircn Palestina 1935 Președinte al Isra-elului 1983-1993 Decedat la Tel Aviv 17 aprilie 1997
Benjamin Disraeli (DrsquoIsraeli 1st Earl of Beaconsfield) ndash scriitor și om politic Născut la Londra1804 conver-tit la anglicanism 1817 Prim-ministru al Angliei icircn trei racircnduri 1868-1881 A păstrat legătura cu iudaismul Decedat la Londra 19 aprilie 1881
Marcel Hermann Iancu (Janco) ndash pictor și arhitect Născut la București 1895 emigrat icircn Palestina 1941 Pre-miul Israel 1957 Decedat la Ein Hod Israel 21 aprilie 1984
Esteacutee Lauder ndash producătoare de cosmetice Născută la Corona NY 1906 Icircntemeiază Esteacutee Lauder Com-panies1946 Decedată la New York 24 aprilie 2004
Ezer Weizman ndash general și om poli-tic Născut la Tel Aviv1924 Președinte al Statului Israel 1993-2000 Decedat la Caesarea Israel 24 aprilie 2005
Moșe Teitelbaum ndash bdquoSatmarer Reberdquo Născut la Ujfeherto Ungaria 1914 emigrat icircn SUA 1947 Decedat la Williamsburg NY 24 aprilie 2006
Iosif Iser (Iosif Isidor Rubinsohn) ndash pic-tor și grafician Născut la București 1881 Membru al Academiei Romacircne 1955 De-cedat la București 25 aprilie 1958
Ludwig Wittgenstein ndash filozof Născut la Viena 1889 Specialist icircn logică epistemologie filozofia limbaju-lui Refugiat icircn Anglia 1939 Decedat la Cambridge 29 aprilie 1951
LUCIAN-ZEEV HERȘCOVICI
6S-a stins din viață Alexandru (Sandu) Singer
Fostul director al Editurii Hasefer Alexandru Sin-ger zl s-a născut la Brăila icircn 1932 icircntr-o familie evreiască din clasa mijlocie Bunicul său era un cu-noscut croitor iar tatăl pălărier Familia s-a mutat la București cacircnd Alexandru avea doar doi ani Dar legile rasiale și războiul distrug afacerea iar tatăl ajunge icircntr-un lagăr de muncă din Moldova Crește icircn grija mamei și foarte tacircnăr la 13 ani ajunge ucenic electrician
Cărțile sunt universul lui și continuă să studieze chiar și icircn perioada dură a războiului astfel icircncacirct după război s-a icircnscris la Facultatea de Filosofie a Universității din București
Icircn 1955 la absolvirea facultății fiind deja căsătorit cu Elena profesoară de biologie nu i se admite repartizarea icircn specialitate icircn Capitală și se angajează la nou icircnființata Televiziune Romacircnă fiind cacircteva luni cameraman Icircn fine li se repartizează posturi icircn Oradea lui ca icircndrumător cultural la Felix iar Elenei ca profesoară icircntr-un sat alăturat Cacircțiva ani Sandu lucrează chiar icircn Băile Felix fiind unul dintre cei care revitalizează și bdquonascrdquo viitoarea stațiune
Oradea are o intensă viață culturală și Sandu se implică activ scrie face parte din colectivul revistei bdquoFamiliardquo și devine profesor de filosofie la Liceul bdquoGojdurdquo colaborează și la teatru Icircși continuă pasiunea pentru sociologie și lu-crează icircn acțiuni de sociologie aplicată alături de profesorul și icircndrumătorul său Octavian Neamțu
Icircn anii rsquo60 este anchetat de Securitate pentru că primise invitație la un Con-gres de Sociologie icircn Anglia unde evident nu ajunge Icircn schimb continuă să scrie analize și să coopereze cu profesori europeni este primul care introduce noțiunea de educație continuă icircn Romacircnia fiind publicat atacirct icircn țările socialiste cacirct și icircn Canada Suedia și Germania
Icircn 1972 la icircnființarea Ministerului Culturii și Educației Socialiste este che-mat la București Icircn 1980 e chemat la ministrul Suzana Gacircdea care icircl critică deoarece e bdquoprea băgăreț și icircncăpățacircnatrdquo și icircl mută din minister I se propune să lucreze la Editura Politică poziție pe care o refuză Ajunge redactor la Editura bdquoIon Creangărdquo unde va lucra pacircnă după Revoluție
Chiar dacă se pensionează oficial icircn 1992 e abia icircnceputul unei noi ere pentru Sandu Singer Devine directorul unei mici edituri private icircși intensifică colaborările internaționale participă la conferințe pe tema educației continue și organizează la București cu sprijin UNESCO un eveniment cu această temă
Continuă prin a lucra alături de Zigu Ornea la Editura Hasefer redactează nenumărate cărți ale autorilor evrei din țară și din străinătate și devine directorul editurii după dispariția lui Ornea
Abia la vacircrsta de 76 de ani se va retrage din activitate despărțindu-se cu greu de pasiunea sa Totuși continuă să redacteze și să tipărească cărți pen-tru prieteni și colaboratori călătorește icircn toată lumea de la New York pacircnă icircn Norvegia scrie pentru bdquoObservator Culturalrdquo bdquoDilemardquo și bdquoAdevărul culturalrdquo se implică icircn viața comunității evreiești și primește Premiul bdquoȘafranrdquo icircn Elveția
A lucrat trei ani și jumătate ca voluntar la Centrul Educațional Lauder unde avea ore de lectură la bibliotecă și pentru toți elevii era bdquobuniculrdquo
Dumnezeu să icirci binecuvacircnteze amintirea
Izu Gott zl ndash 5 ani de la intrarea icircn eternitate
Izu Gott zl a dominat viața muzicală evreiască din Romacircnia celei de-a doua părți a veacului XX Icircn familia lui de mu-zicieni dorohoieni copiii se bucurau să cacircnte icircmpreună ore icircntregi Oifn pripicik A idișe mame Ba mir bist ti șein Frații mai mari cacircntau la vioară și la acordeon Icircntr-o zi ndash tunete și fulgere fratele mai mare l-a prins umblacircnd la acordeonul lui Pe urmă a icircnceput să-l icircnvețe Cacircnd și-a dat seama că și-a icircntrecut profesorul i-a icircncredințat instrumentul
Era icircn clasa icircntacirci primară cacircnd el familia lui tot șteitl-ul au fost deportați icircn Transnistria A ținut minte toată viața vagoanele de marfă bdquocazareardquo icircn sinagogi părăsite tifosul morții de dimineață Și totuși muzica nu i-a părăsit nici pe el nici pe ai lui Iubea deopotrivă folclorul evreiesc și romacircnesc După 1959 cacircnd a terminat Conservatorul a fost dirijor al Teatrului Evreiesc de Stat din Iași și al Ansamblului Doina Moldovei Icircn 1979 a fost pus să aleagă ori Doina ori comunitatea Deoarece teatrul evreiesc ieșean se desființase a preluat con-ducerea Corului de Talmud Tora din oraș bdquoComunitateardquo a răspuns Depar-tajare formală Cine vede hasidim-ii israelieni dansacircnd și cacircntacircnd pe motive folclorice romacircnești icircnțelege asta Din 1980 a condus corul de Talmud Tora din București Apoi a fost icircndrumător muzical pe țară al corurilor comunitare A făcut turnee de mare succes icircn Israel Europa America A cacircntat la Casa Albă
Izu Gott n-a plecat de tot dintre noi ne-a lăsat pe cel mai bun discipol Bog-dan Lifșin
IULIA DELEANU
Icircnhumați icircn cimitirele CEB din București VLĂDESCU JANETTA (Cimitirul Giurgiului) STOENESCU SUZETTE (Cimitirul Filantropia) GEORGESCU FE-LICIA (Cimitirul Sefard) SINGER SANDU (Cimitirul Giurgiului) GUTTMANN BERNHARD (Cimitirul Sefard) COHN MERY BEATRICE (Cimitirul Sefard) BARID ANDY (Cimitirul Giurgiului) LEONDARI VASILE-GRIGORIE (Cimitirul Giurgiului)
24 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
franceze iar mono-grafiile și sintezele critice privind lite-ratura daneză au fost de asemenea consultate icircn romacirc-nă franceză sau germană Știm asta deoarece icircn cel mai bun stil academic Ștefan Cazimir ne dezvăluie la finalul cărții biblio-grafia pe care a icircntrebuințat-o de pri-sos să subliniez că a mers la sursele esențiale și că a știut cu deprindere de vechi truditor icircn cultura romacircnă să ca-ute mereu legăturile cu literatura noas-tră Fie prin traduceri fie prin sinteze
Pretextul cărții dacă era nevoie de unul l-a reprezentat probabil dubla aniversare icircn 2020 a scriitorului Hans Christian Andersen născut icircn 1805 și trecut la cele veșnice icircn 1875 Ștefan Cazimir a ales cea mai frumoasă și icircn
Vedere din Elsi-nor Escursiuni icircn literatura daneză cea mai recentă carte a lui Ștefan Cazimir apărută la finele anului trecut a luat prin surprin-dere lumea literară romacircnească
Absența unor reacții critice mai
consistente o dovedește cred limpe-de iar motivele sunt și ele ușor de ghicit Profesorul Ștefan Cazimir este o enciclopedie culturală vie icircnsă nu era cunoscut ca specialist icircn literaturi nordice Și-apoi icircn timpuri de pande-mie cacircnd viața culturală se derulea-ză la ralenti cine să se mai ocupe la București de cercetări privind literatu-ra daneză Nu icircn ultimul racircnd Ștefan
Cazimir este cunoscut ca o persona-litate plină de umor care și icircn Parla-ment se amuza pe seama carențelor bdquoaleșilor neamuluirdquo nu puțini s-au gacircndit că icircntre copertele cărții despre puțin cunoscuta la noi literatură da-neză se află o uriașă farsă Mai ales că subtitlul trimite la cunoscuta carte a lui Nicolae Filimon Escursiuni icircn Germania meridională (1858) Cum Nicolae Filimon face parte din teritoriul literar icircn care expertiza profesorului Cazimir este absolută mulți au bănuit o farsă culturală
Nimic mai fals Vedere din Elsinor chiar este o suită de 16 profiluri literare consacrate scriitorilor clasici ai litera-turii daneze de la Ludvig Holberg la Jens Christian Groslashndahl precedate de o introducere și un capitol de con-cluzii Operele lor au fost citite icircn tra-duceri romacircnești (cele mai multe) sau
O carte neobișnuită sau excelența evreiască icircn timpuri de pandemieRealitatea
cărţii
Adevărul pocit după preferințeDemiterea președintelui Asociației Foștilor Deți-
nuți Politici și Victime ale Dictaturii din Romacircnia Octa vian Bjoza din funcția de subsecretar de stat la Secretariatul de Stat pentru Recunoaşterea Meritelor Luptătorilor Icircmpotriva Regimului Comunist a stacircrnit o furtună pe scena politică romacircnească Furtună care icircntre altele a (re)adus la suprafață o grămadă de minciuni și gunoaie pe care societatea romacircnească se străduiește de peste trei decenii să le ignore și să le țină sub preș dar care icircmput aerul de cacircte ori preșul este mișcat din loc și mizeria iese la iveală
Totul a pornit de la un comunicat semnat de O Bjoza icircn numele AFDPR ca reacție la amendamen-tele introduse de deputații Silviu Vexler Ovidiu Ganț și Slavoliub Adnagi la Legea nr 2322020 amenda-mente care prevăd că nu se pot acorda indemnizații bdquopersoanelor condamnate pentru infracțiuni icircmpotri-va umanității sau celor icircn cazul cărora s-a dovedit că au desfășurat o activitate fascistă sau legionară icircn cadrul unei organizații sau mișcări de acest fel și nici copiilor acestorardquo
Așa și Pe cine ar putea deranja (și de ce) că foștii legionari și criminali de război atacircția cacircți mai sunt icircn viață și (mai ales) odraslele lor nu pot icircn-casa indemnizații de la statul romacircn Răspunsul scurt este pe AFDPR și partidele AUR și PSD Răs-punsul mai lung este cel la icircntrebarea bdquode ce icirci su-pără această decizierdquo
Conform Asociației pentru cei care icircși executau sentințele icircn icircnchisorile comuniste bdquonu mai conta din ce partid făcuseră vreodată parte sau nurdquo așadar acum li se bdquocontestă meritele și se schimbă sensul luptei lor de rezistență icircmpotriva comunismuluirdquo Și dacă faptele părinților nu contează pentru Asociația Foștilor Deținuți Politici după cum se afirmă icircn co-municatul publicat pe site-ul organizației evident că pentru Bjoza copiii tuturor deținuților politici trebuie să primească indemnizații bdquoindiferent de faptul că părinții lor au fost criminali de război naziști legio-nari sau comuniștirdquo bdquoCe vină puteau să aibă copiii fasciştilor naziştilor legionarilor evreilor comuniş-tilor romacircnilor Ce vină puteau să aibă copilaşii ră-maşi acasă pentru faptele comise de părinţi Aşa vedem noi problemardquo a spus Bjoza
Este o mare eroare să pui semnul egal icircntre toți deținuții politici indiferent de faptele lor doar pentru că și legionarii s-au opus comunismului Atunci să ne așteptăm ca AFDPR să propună clemență și pentru Hitler și partidul național-socialist deoarece și ei de-clarau că dușmanul lor cel mai mare este comunismul motiv pentru care a și fost declanșată Operațiunea Barbarosa adică atacarea Uniunii Sovietice Aș mai adăuga doar că ignoracircnd vina pentru care unii
deținuți au ajuns icircn pușcărie Bjoza nu face decacirct să perpetueze afirmația falsă a comuniștilor care pre-tindeau că toți luptătorii anticomuniști sunt legionari Azi AFDPR afirmă că toți deținuții politici erau la fel pentru că erau anticomuniști Crimele comise de unii dintre ei inclusiv icircmpotriva evreilor nu mai contează vina a fost spălată de trecerea prin detenție
Dar cu evreii fostul subsecretar de stat o rezolvă repede bdquoAFDPR nu contestă existența Holocaustu-lui icircn Romacircnia Singurul lucru care poate fi discutat constă icircn dimensiunile Holocaustuluirdquo Adică dacă Holocaustul din Romacircnia ar fi avut mai puține vic-time culpa legionarilor ar fi fost mai mică Motiv su-ficient pentru demitere arăta Florin Cicircțu bdquoA pune icircn discuţie dimensiunile Holocaustului şi a icircncerca să pui pe umerii comunităţii evreieşti aducerea comu-nismului icircn Romacircnia este nu doar o icircncercare de a mistifica istoria ci şi un gest periculos pentru valorile democraticerdquo Poziție susținută și de Andrei Muraru reprezentant special al Guvernului pentru promova-rea politicilor memoriei și combaterea antisemitismu-lui care a afirmat că bdquoreexaminarea faptelor istorice sub forma negaţionismului deflectiv este o formulă icircntacirclnită a negaţioniştilor iar declaraţiile publice ale lui Octavian Bjoza sunt insultătoare pentru memoria victimelor Holocaustului şi pentru urmaşii acestorardquo
Negarea dimensiunii Holocaustului nu e ceva nou Să ne amintim că Dan Șova senator și purtă-tor de cuvacircnt al PSD la acea vreme a declarat icircn 2012 că la Iași germanii au omoracirct 24 de evrei Motiv pentru care partidul l-a trimis icircn vacanță icircn SUA cu condiția să viziteze și Muzeul Holocaustului Iar apoi Dan Șova a fost uns ministru de către președintele PSD și prim-ministrul de atunci Victor Ponta
Așa că de ce să ne mirăm acum că tot PSD prin gura lui Florin Roman afirmă că demiterea lui Bjoza a fost decisă de unii care stau bdquoicircn spatele cortineirdquo și bdquoiau decizii politice pe care le icircnmacircnează icircn plic pre-mieruluirdquo Cine să fie icircn spatele cortinei Oculta iudeo-masonică așa cum se spunea pe vremea legionarilor pe care azi icirci apără (din nou) PSD Icircn acest context poziția AUR (bdquogestul premierului PNL arată care este adevărata culoare a coaliţiei de guvernămacircnt roşul aprins al tancurilor sovietice bolşevicerdquo) nu ne miră dar ne dă ocazia să afirmăm icircncă o dată că AUR nu e deloc izolat pe scena politică romacircnească
Și atunci să ne mai uluiască faptul că Maia Mor-genstern a fost tratată de bdquojidrdquo la o icircntacirclnire cultura-lă iar icircn Parlament sunt omagiați doi legionari fără ca vreun alt parlamentar icircn afară de Silviu Vexler să protesteze
Dacă nu ne trezim viitor de AUR țara noastră areALX MARINESCU
Preţul unui abonament pe un an este de 30 lei Abonamentele pentru cititorii din provincie se vor face la comunităţile evreieşti din localitatea respectivă ABONAŢII SUNT RUGAŢI SĂ COM-PLETEZE ADRE SA EXPEDITORULUI PE CUPON Pentru cei din Bucureşti ndash la sediul FCER din str Sfacircnta Vineri nr 9 ndash 11 cod poştal 030202 Cod fiscal FCER 7426470 Abonamentele se mai pot achita şi prin mandate poştale fie pe adresa FCER ndash la oficiile poştale din localitate FIRST BANK SUCURSALA MOŞILOR OLARI Contul IBAN RO66PIRB4236745798003000 (RON) RO03PIRB4236745798002000 (USD) RO37PIRB4236745798001000 (EUR) Pentru EUROPA un abonament pe un an costă 45 de euro (cu toate taxele incluse) Pentru EXTRA EUROPA un abonament costă 95 de dolari USA (cu toate taxele incluse) Pentru Israel un abonament pe un an costă 40 de dolari USA
REALITATEA EVREIASCĂREDACŢIA Bucureşti
str Maria Rosetti nr 17 sector 2COD POŞTAL 020481 OP 9
Tel fax 021-3227560wwwjewishfedro
realitateaevreiascagmailcomSerie nouă a
REVISTEI CULTULUI MOZAICFondată icircn 1956
de Şef-Rabin Dr Moses Rosen
Redactor-şef Alexandru MARINESCU
Redactori Dr Claudia BOSOI
Iulia DELEANUDan DRUŢĂ
Luciana FRIEDMANNEva GALAMBOS (senior editor)
George GIcircLEA Mihaela OBERSCHI
Foto Sandu CAcircLŢIASecretar de redacţie Emilia HRISTEA
DTP Gabriel IONESCU
Tiparul executat de Tipografia TIPOART IDEA STUDIO
BucureştiTel 0723531624
Relaţii administrator Mihail TUNSOIU tel 021-3149690
distributierregmailcom
Potrivit art 206 CP responsabilitatea juridică pentru conţinutul fiecărui text aparţine autorului Redacţia nu icircmpărtăşeşte icircn mod obligatoriu punctele de vedere exprimate icircn articolele semnate de colaboratori Redacţia nu primeşte spre publicare decacirct articole scrise cu diacritice
Gacircndul scrisbdquoTrădarea lui
EinsteinldquoScriitor de for-
mație filosofică și icircmpătimit eseist Eric
Emmanuel Schmitt a pus icircn discuție relația om ndash lume Așa a făcut cu Di-derot Freud Mozart etc Icircn ceea ce privește omul de știință confruntat cu efectele descoperirilor sale ndash Schmitt are icircnsă prede-cesori iluștri Brecht (Galileo) Duumlrrenmatt (Fizicienii) și chiar Hainar Kipphardt (Cazul Oppenheimer)
Icircn Trădarea lui Einstein piesa scrisă icircn 2014 tradusă și regizată de Tudor Țepeneag la TES dramaturgul se oprește asupra genialului fizician și dezvoltă relativitatea alegerilor omului sub vremi Icircl surprindem pe savant (la icircnceputul celei de-a Doua Conflagrații Mondiale) pe malul unui lac din New Jersey stacircnd de vorbă cu un vagabond Con-fident al hazardului marginalizatul căruia i-a murit fiul pe front pare o sensibilă (și realistă) cameră de rezonanță pentru icircntrebările pe care și le pune in-telectualul idealist Nu sunt indiferente originea și biografia protagonistului german evreu ateu dar solidar cu neamul său constracircns la exil la rătăciri de apatrid și afectat de pericolul nazist și de esca-ladarea prigoanei antievreiești Conștient că este supravegheat de FBI intracircnd și icircn vizorul Comisiei Hoover el va fi dizgrațiat și apoi reabilitat
Se poate izola savantul de situația tragică a lumii icircn care trăiește Se poate despărți de destinația dată invențiilor sale de cei care le-au creditat Se poate rupe de putere de politică Cea mai arzătoare di-lemă a acestui pacifist și iubitor al muzelor care l-a alertat pe Roosevelt asupra avansului experimente-lor germane și asupra rolului decisiv al forțelor ce vor deține bomba atomică este aportul său la cercetări ce au dus la finalizarea armei atomice El va parti-cipa la celebrul Proiect Manhattan (1940) numai că apoi după Hiroshima se va trezi plin de groază ca un ucenic-vrăjitor Pe de altă parte el va semna icircn 1965 icircmpreună cu Bertrand Russel un manifest privind pericolul bombei cu hidrogen
Interesul față de text și setea de teatru după pandemie icircnsuflețesc jocul interpreților icircndrumați de Tudor Țepeneag Simplitate firesc gravitate dar și umor autoironie și caldă comunicare umană ndash asta exprimă dialogul dintre Andrei Finți Mircea Dragoman (rolul titular) și Veaceslav Grosu Neculai Predica La racircndul lor Mihai Nițu George Remeș Andrei Miercure dau viață agentului FBI OrsquoNeill Bi-nevenită icircn spectacol este și violonista Rodica Doija
NATALIA STANCU
Drumul spre teatru
același timp cea mai icircnaltă cale de a marca dubla aniversare oferind litera-turii romacircne o primă introducere sin-tetică icircn literatura daneză Demersul său util și ieșit din comun icircn același timp este o bdquomarcă icircnregistratărdquo a sa și a prezenței evreiești icircn cultura romacirc-nă o prezență definită prin excelență devotament și travaliu susținut Icircn timpuri de pandemie Ștefan Cazimir a mers cacircnd și cum s-a putut la Bi-blioteca Academiei Romacircne iar apoi ne-a oferit o carte care reprezintă o bază pentru oricine dorește să stu-dieze sau numai să se informeze cu privire la literatura daneză O primă sinteză romacircnească scrisă cu har și cu o particulară icircnțelegere a fenome-nului literar nordic
RĂZVAN VONCUȘtefan Cazimir ndash Vedere din Elsinor Es-
cursiuni icircn literatura daneză Editura Semne București 2020
12 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
Fiind interesat de mărturiile foto-grafice din timpul Holocaustului din Romacircnia am căutat prin arhive timp de mai mulți ani fotografiile din tim-pul exhumării evreilor din Sărmaș care au căzut victime masacrului de la Cămărașu comis de jandarmi ma-ghiari icircn septembrie 1944
Știam din mai multe surse că aces-te fotografii există Matatias Carp autorul Cărții negre și-a icircnceput ac-tivitatea publicistică de reconstituire a istoriei Holocaustului cu o broșură intitulată Sărmaș Una din cele mai oribile crime fasciste publicată icircn 1945 Un exemplar al broșurii se află icircn Biblioteca Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din Romacircnia bdquoWil-helm Fildermanrdquo și poartă dedicația olografă datată 21041945 a lui Ma-tatias Carp pentru F Brunea-Fox alt cronicar de seamă al lumii evreiești căruia icirci transmite această bdquofăracircmă de durere evreiascărdquo Broșura reprodu-ce și 21 de fotografii dintre care 13 sunt de la exhumarea victimelor din 22 februarie 1945 la care a partici-pat și Carp ca delegat al Federației Uniunilor de Comunități Evreiești din Romacircnia Atunci au fost scoase la iveală rămășițele a 146 de trupuri care au fost reicircnhumate icircntr-un cimi-tir amenajat ad-hoc la baza dealului din localitatea clujeană Cămărașu unde au fost găsite la indicația unor martori oculari Restul fotografiilor re-prezintă portrete ale victimelor și case evreiești din Sărmaș pe care se vede desenată steaua galbenă menită a le deosebi de casele creștine
Copii după toate fotografiile cu-prinse icircn broșura despre Sărmaș pu-blicată de Carp se găsesc icircn Fototeca CSIER-WF acolo unde se află și foto-grafii inedite dar mai puțin relevante de la exhu-mare Totuși c a l i t a t e a copiilor-mar-tor din Fo-totecă este mai slabă decacirct aceea a imagini-lor publicate icircn broșură ceea ce in-dica faptul că o copie mai bună se găsește icircn altă parte Fotografiile au mai fost re-produse icircn cacircteva publicații maghiare și occidentale
Icircncercările repetate de a găsi foto-grafiile icircn Arhiva Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității și icircn alte arhive nu s-au soldat cu re-zultate Icircn toamna anului 2019 mis-terul a fost lămurit abia atunci docu-mentele Tribunalului Poporului privi-toare la masacrul de la Cămărașu au fost declasificate de Serviciul Romacircn de Informații și transferate la CNSAS unde icircn prezent sunt disponibile pentru consultare la sala de lectură
Icircn dosarul care cuprinde docu-
mentația anchetei și a procesului de la Tribunalul Poporului din 1946 și a anchetelorproceselor ulterioare (cota ACNSAS fond Penal dosar P 137547) icircntr-un volum sunt lipite pe mai multe pagini 18 exemplare clare ale fotografiilor din timpul exhumă-rii Pe toate se poate vedea semnă-tura olografă cu stiloul a lui Matatias Carp la fel ca icircn cacircteva din fotografi-ile incluse icircn broșura despre Sărmaș care au fost ștanțate cu margini mai largi semn că aceste fotografii i-au aparținut cronicarului evreu au fost reproduse icircn broșură și apoi au fost date spre utilizare Tribunalului Popo-rului Cacircteva din fotografiile din do-sarul P 137547 sunt inedite ndash nu sunt incluse nici icircn broșura Sărmaș nici icircn alte publicații ndash și nu se găsesc nici icircn Fototeca CSIER-WF Le reproducem aici pe toate cele găsite icircn dosar pen-tru a putea face comparații și studiu pe ele
Iată pe scurt și ce s-a icircntacircmplat la Sărmaș icircn septembrie 1944
După 23 august 1944 cacircnd Romacirc-nia a abandonat alianța cu Germania nazistă și Ungaria horthystă s-a pro-dus un atac maghiar la sud de granița stabilită prin Arbitrajul de la Viena din 30 august 1940 Printre locuri-le ocupate s-au aflat și Sărmaș (sau Sărmașu) o mică localitate icircn județul Mureș situată icircn Cacircmpia Transilvani-ei aflată la jumătatea distanței dintre Tacircrgu Mureș și Cluj precum și satul Sărmășel din proximitate Icircn timpul războiului Sărmaș și Sărmășel aveau o consistentă populație maghiară reprezentacircnd cam jumătate din cei 4 000 de locuitori Acolo trăiau și 200 de evrei
Icircn timpul regimului Ion Antones-cu al cărui antisemitism oficial era
mai agresiv decacirct cel din Ungaria lui Miklos Horthy evreii din Sărmașu au fost deposedați de proprietăți maltratați persecutați deportați tem-porar dar au supraviețuit Icircn martie 1944 ca urmare a ezitărilor lui Miklos Horthy Germania nazistă a ocupat Ungaria și a demarat icircn forță imple-mentarea Soluției Finale cu ajutorul forțelor de ordine horthyste icircn teri-toriile aflate sub controlul Budapes-tei inclusiv icircn Transilvania de Nord Evreii din Sărmașu și Sărmășel aflați icircntre granițele Romacircniei au rămas nevătămați pacircnă icircn septembrie 1944
După atacul maghiar din septem-
brie 1944 situația s-a schimbat dra-matic Evreii și intelectualii romacircni au intenționat să plece din localitate icircna-inte de intrarea autorităților maghiare dar o parte au fost icircntorși din drum de autoritățile romacircne care au dat asigurări că regiunea va rămacircne sub controlul autorităților romacircne Totuși armata maghiară a icircnaintat La intra-rea trupelor maghiare pe 5 septem-brie 1944 icircn Sărmașu se mai găseau 126 de evrei
Localitatea a fost ocupată la icircnce-putul lunii septembrie 1944 de armata ungară (Honved) apoi de jandarmi dintre cei care participaseră icircn pri-ma parte a anului 1944 la deportarea evreilor la Auschwitz A fost formată și o Gardă Națională din localnici
Evreii au fost forțați să poarte stea-ua galbenă Pe 11 septembrie 1944 toți evreii din Sărmaș au fost stracircnși și icircnchiși icircntr-un șopron transformat icircn bdquoghetourdquo Acolo erau icircnchiși și pri-zonieri de război romacircni locul deve-nind aglomerat mizer insuportabil Locuințele evreilor reținuți au fost pră-date de locuitorii maghiari ai localității Pe 14 septembrie evreii icircn vacircrstă din ghetou au fost forțați să danseze și au fost umiliți icircn văzul jandarmilor și al membrilor Gărzii Naționale Fiica unuia dintre liderii evrei locali a fost violată icircn grup
Icircn 15 septem-brie icircn preajma anului nou evre-iesc 20 de bărbați evrei au fost duși la cacircțiva kilometri de localitate să sape două gropi comune
Pe 16 septembrie 1944 evreii din ghetou au fost urcați icircn căruțe ale lo-calnicilor au fost trecuți prin Sărmășel și au fost duși la locul unde fusese-ră săpate gropile comune pe dealul Șoscut icircn raza localității Cămărașu Seara au ajuns camioane cu jandarmi maghiari și o limuzină cu un ofițer Evreii au fost icircmpărțiți icircn două grupuri și au fost macircnați spre gropile comu-ne icircn noaptea de 1617 septembrie după ora 200 Icircntacirci au fost dezbrăcați
și loviți cu lopeți topoare și baionete apoi au fost icircmpușcați
Doi localnici Ion Mocean și Ion Aluaș au asistat la masacru ascunși icircntr-un lan de porumb din zonă și au depus mărturie icircn ancheta postbelică de la Tribunalul Poporului Cluj Icircn Ho-tăracircrea nr 9 din 28 iunie 1946 au fost condamnați mai mulți repre zentanți din racircndul autorităților maghiare icircn uniformă sau civili care au participat la atrocități icircn Transilvania icircn inter-valul 1940-1944 inclusiv la masa-crul de la Sărmaș O parte dintre cei condamnați apucaseră să fugă icircn Un-garia și au rămas nepedepsiți Anche-
ta a continuat icircn anii rsquo50 și s-a soldat cu noi condamnări
Documentația procesului a fost secretizată imediat de Securitate iar cartea lui Matatias Carp a fost trecută la fondul secret al bibliotecilor astfel că această tragedie nu a fost cunos-cută icircn detaliu pe parcursul perioadei comuniste Povestea a fost redesco-perită icircn anii rsquo80 de istoricul Nicolas M Nagy-Talavera care a mers icircn zona Sărmaș și a cules mărturii de is-torie orală sub supravegherea aten-tă a Securității Cartea sa Fascismul icircn Ungaria și Romacircnia și broșura lui Matatias Carp au rămas principalele surse pe tema acestui masacru
Icircn decembrie 2019 icircn cadrul unui proiect comun al CSIER-WF cu Te-leviziunea Romacircnă ne-am deplasat la Sărmaș pentru a filma locurile tra-gediei Am găsit icircn bună stare cimiti-rul construit la baza dealului Șoscut unde au fost reicircnhumate victimele Ci-
mitirul care icircn forma cunoscută astăzi a fost amenajat cu sprijinul American Jewish Joint Distribution Committee a fost locul mai multor ceremonii come-morative atacirct icircn perioada comunistă cacirct și după Spre surpriza noastră am găsit icircncă un martor ocular al masa-crului cel care era poziționat cel mai bine pentru a observa ce se icircntacircmpla pe dealul Șoscut Este vorba de Ion Mocean (n 1928) fiul lui Ion Mocean (n 1906) care a depus mărturie la Tribunalul Poporului Spre deosebire de tatăl său care a văzut ce s-a icircn-tacircmplat de la casa de la baza dealului fiul cel cu care am icircnregistrat video o mărturie detaliată se afla la o stacirc-nă de pe deal din marginea pădurii undeva la același nivel cu locul masa-crului Crima s-a icircntacircmplat noaptea dar jandarmii maghiari au folosit feli-nare și astfel Ion Mocean a putut dis-tinge cu groază scenele atrocităților
Din cercetarea de teren a ieșit un film documentar Sărmaș rsquo44 realizat de Adrian Cioflacircncă și Teodora Dră-goi care a fost prezentat de către Te-leviziunea Romacircnă și a făcut obiectul unor evenimente la Institutul Cultural Romacircn din New York și la cel din Tel Aviv icircn 2020
SurseACNSAS fond Penal dosar P
137547ACNSAS fond Informativ dosar
552042 vol 1 2 (N Nagy-Talavera) Matatias Carp Sărmaș Una din
cele mai oribile crime fasciste Prefață B Brănișteanu București Socec 1945
Nicolas M Nagy-Talavera Fas-cismul icircn Ungaria și Romacircnia trad Măriuca Stanciu Ecaterina Geber București Hasefer 1996
ADRIAN CIOFLAcircNCĂ
Din activităţile de cercetare ale
Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din Romacircnia bdquoWilhelm Fildermanldquo al FCER-CM
Mărturii fotografice ale masacrării evreilor din Sărmaș
Comemorarea victimelor masacrului de la Sărmaș in perioada comunistă Sursa CSIER-WF
Tată și fiu ambii cu numele Ion Mocean ambii martori ai atrocităților de pe dealul Șoscut Sursa Adrian Cioflacircncă
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 13
Purimul copiilorCacircnd i-am văzut prima dată pe
Spiderman și Superman fugărindu-se și pe Batman și Elsa din Frozen icircmpărțind o pungă de pufuleți nu a fost
icircn vreo animație din seria DC Comics Marvel sau Disney ci icircn sala de spec-tacole a Centrului Comunitar Evreiesc din București de Purimul copiilor O sărbătoare care a reușit să-și păstre-ze veselia și culorile chiar dacă anul acesta s-a desfășurat online Copiii s-au costumat ca de fiecare dată și au participat la tot soiul de activități care i-au făcut să simtă că sunt icircmpreună
Roata provocărilor și jocurile in-teractive cu Coral Zytcer din București povestea de Purim animată pentru copii numărul de magie cu Edu-ard și Bianca din Oradea confecționarea din hacircrtie a pălăriei lui Haman cu Maria Ganciu din Ploiești și cacircn-tecele de Purim au recreat atmosfera din anii trecuți
atunci cacircnd icircn sediul JCC alergau zeci de copii costumați
Purim Romacircnia amp Israel Și oamenii mari au făcut Purimul la
JCC București tot online dar asta a icircnsemnat și că prieteni din Romacircnia și din Israel au putut fi icircmpreună mult mai simplu
bdquoHag Sameah Iată că și icircn acest an JCC București organizează un eveniment de Purim Icircn anii trecuți eram obișnuiți să avem foarte mul-te icircntacirclniri aici Purim Party Purimul copiilor Purimul seniorilor Mișloah Manot Șabat de Purim icircntacirclnirea cu voluntariihellip Icircn acești ani ne-a fost puțin mai greu ne-am icircntacirclnit online Sperăm să fie ultimul Purim pe care icircl sărbătorim onlinerdquo a spus icircn deschi-
derea evenimentului Adrian Gueron directorul JCC București
Prieteni din mai multe locuri s-au conectat așadar online pentru a spu-ne Lehaim pentru Purim Icircn direct din Israel au putut fi urmărite ceremo-nia de Havdala cu Yaden Cohen și o serie de momente muzicale live De asemenea un recital cu muzică live a oferit și Endy Glikman De discuția despre teatru icircn vremuri de pandemie și momentele vesele s-a ocupat invi-tatul JCC București Silviu Biriș
Iar de la sărbătoarea veseliei nu putea lipsi Roata Norocului care s-a bazat icircnsă și pe cunoștințe nu doar pe șansă Cei care au răspuns corect la icircntrebările organizatorilor legate de Purim au putut cacircștiga Mișloah Manot ndash pachete cu dulciuri oferite de Alka
ADRIAN GUERON
Pagină coordonată de GEORGE GIcircLEA
JCC BuCureşti
rOMAcircNiA
Trasee evreieşti ndash un prim popas Franţa
JCC Romacircnia icircn colaborare cu JCC Timişoara invită publicul la o că-lătorie icircn comunităţile evreieşti din jurul lumii Organizatorii icircşi propun să des-copere urmele paşilor celor care le-au constituit să descopere personalităţi de marcă sinagogi organizaţii evre-ieşti şi mai cu seamă să surprindă poveştile unice ale fiecărui spaţiu unde evreii s-au aşezat de-a lungul istoriei
Primul popas a fost icircn Franţa cea mai importantă comunitate din Europa occidentală icircn momentul de faţă Privi-torii au avut parte de un ghid extrem de competent icircn persoana directorului In-stitutului Cultural Francez din Timişoa-ra Tilla Rudel Cunoscătoare icircn detaliu al fenomenului evreiesc din Paris şi din
mai micile localităţi franceze ea a por-nit la o incursiune icircn istoria evreimii din Oraşul Luminilor La icircnceput o comuni-tate preponderent așkenază aceasta a devenit una icircn esenţă sefardă icircn anii ce au urmat Cu o istorie impresionan-tă comunitatea evreiască actuală este una cu o viaţă foarte vibrantă Putem vedea icircn toate domeniile ştiinţei cul-turii profesiunilor liberale foarte multe persoane de origine evreiască extrem de cunoscute Fie că vorbim de muzi-că sau presă fie că sondăm cele mai noi trenduri din artele plastice sau de bucătăria marilor maeştri evreii nu lipsesc icircntre cele mai remarcabile per-sonalităţi Am putut parcurge icircmpre-ună cu Tilla Rudel străzile Cartierului Marais zona tradiţional evreiască a Parisului şi am văzut marile şi impo-zantele sinagogi ale capitalei france-ze Muzeul Artei şi Istoriei Iudaismului şi Muzeul Holocaustului din Paris sunt doar două dintre obiectivele pe care cel care poposeşte pe malurile Senei nu ar trebui să le rateze Nu puteau lipsi din prezentare nici personalităţile politice de origine evreiască din Fran-ţa dintre care multe au făcut istorie
Atmosfera unei duminici icircn stil franţuzesc a fost completată cu muzi-că evreiască de cea mai bună calita-te pe care tot Tilla ne-a oferit-o Turul virtual al comunităţilor va continua cu o altă comunitate pe care organizato-rii au păstrat-o ca pe o surpriză
Show online cu măşti şi emoţiePurimul a fost celebrat la Timi-
şoara icircn toate modurile icircn care a fost posibil ţinacircnd seama că oraşul icircncă este icircn cod roşu de pandemie To-tuşi vacircrstnicii comunităţii s-au putut bucura de tradiţionalele humăntașen oznei haman ce le-au fost duse la domiciliu de la Restaurantul Ritual al comunităţii De asemenea progra-mele pe platforma Zoom au icircncercat din nou un experiment fără prece-dent pentru timişoreni ndash un spectacol online Icircnainte de acesta rabinul Zvi-ka Kfir şi oficianţii de cult Ervin We-inberger şi Tiberiu Hornung au citit Meghilat Esther icircn ebraică şi romacircnă Rabinul Kfir i-a introdus de altfel pe privitori icircn aspectele multiple ale aces-tei celebrări foarte importantă prin sensurile sale pentru poporul evreu
Protagoniştii spectacolului de sacircmbătă seara la ieşirea Șabatului au fost cei mici Cei 17 copii coor-donaţi de Rebeca Barnea care au interpretat mascaţi din casele lor ro-luri melodii poezii au emoţionat pro-fund publicul Chiar dacă tehnica nu e perfectă a fost o mare bucurie să le putem auzi vocile talentul la pian la ukulele sau dăruirea de a le bdquoieşirdquo per-fect poezia Vocea care s-a auzit cel mai clar şi care a icircncacircntat asistenţa a fost a lui Alexandru Fischer profesor şi dirijor al corului Șalom din Timişoa-
ra Comunitatea timişoreană a avut doi oaspeţi importanţi şi care sunt sufleteşte apropiaţi de această comu-nitate pe preşedintele FCER deputa-tul Silviu Vexler şi pe directorul Joint Romacircnia Israel Sabag Ne-au mişcat cuvintele preşedintelui FCER referitor la nevoia constantă de solidaritate de a icircntinde mereu o macircnă celui singur sau icircn nevoie Purimul fiind una dintre acele minunate ocazii pentru a face acest lucru Icircn background se auzeau cele două fetiţe de cinci luni un atacirct de frumos simbol al solidarităţii peste generaţii Ceremonia de Havdala ţi-nută de Israel Sabag şi copiii săi mai mici Kineret şi Tal a fost o adevăra-tă icircncacircntare şi un preţios dar primit tocmai de la Ashdod Nu putem să-l uităm pe directorul de programme JCC Ery Pervulescu tacircnărul plin de deschidere şi entuziasm care se im-plică mereu icircn programele realizate la Timişoara De altfel el icircmpreună cu fetiţa Leah fiica preşedintelui Comu-nităţii Evreilor din Caransebeş Florin Damian Schwartz au fost amfitrionii aşteptatei tombole care s-a dovedit un succes chiar şi icircn format digital
Speranţa se leagă desigur de Pu-rimul pe scenă Purimul acela care de peste şase decenii ndash sau poate chiar de mai demult ndash a fost cunoscut de evreii timişoreni
LUCIANA FRIEDMANN
JCC tiMişOArA
Veselie icircn pandemieDeși traversăm o perioadă difici-
lă JCC Iași cu sprijinul CE Iași a ținut să respecte un obicei tradițional de Purim ndash bdquoMișloah Manotrdquo și a or-ganizat o acțiune prin care membri-lor vacircrstnici ai comunității le-au fost icircmpărțite dulciuri specifice acestei sărbători Zacircmbetele și bucuria de pe chipurile participanților la această acțiune au scos icircn evidență sentimen-tul solidarității și apartenenței la Co-munitate ca la o familie mare și unită
Tot icircn spiritul sărbătorii de Purim
a fost organizat și evenimentul Puri-mul copiilor la care participanții copii și mămici au aflat povestea Reginei Ester și a miracolului de Purim au
icircnvățat cacircntece vesele specifice săr-bătorii iar la final au preparat și de-
gustat humăntaș pufosi si delicioșiȘi pentru că este singura sărbă-
toare veselă din calendarul iudaic nici chiar pandemia nu a reușit să icircmpie-
dice organizarea tradiționalului spectacol de Purim icircn condiții specifice acestei perioade Si-nagoga Merarilor a fost gazda acestui vesel eveniment care a debutat cu o alocuțiune ros-tită de președintele CE Iași Benjamina Ides-Vladcovschi despre semnificația sărbătorii de Purim Icircn continuare rabinul Yehoshua Aharonovich a expli-cat pe Zoom care sunt mițvot de Purim citirea Meghilat Esther Seudah Purim ndash masa
festivă și veselă Mișloah Manot și Matanot LarsquoEvyonim ndash oferirea de
alimente și daruri prietenilor și celor nevoiași iar directorul JCC Iași Albert Lozneanu a dat citire Cărții Esterei
Spectacolul care a icircncheiat eve-nimentul a cuprins și un concert al formației de muzică klezmer bdquoNigunrdquo precum și cacircteva surprize online un cuvacircnt de salut adresat participanților de către Israel Sabag director JDC pentru Romacircnia precum și interpre-tarea unor frumoase cacircntece israeli-ene de către doi copii foarte talentați Alesia Munteanu din Tecuci și Eva Fi-terman din Iași
Atmosfera caldă revederea pri-etenilor cacircntecele tradiționale și humăntașii savuroși au constituit in-gredientele unei seri speciale pe care am dori-o repetată cacirct mai curacircnd
SILVIAN SEGAL
JCC iAşi
JCC BUCUREŞTIStr Popa Soare 18
Telefon 0213202608E-mail bucurestijccro
wwwjccro
JCC IAŞIStr Elena Doamna 15
Telefon 0232313711wwwfacebookcomgro-
upsjcciasi
JCC ORADEAStr Mihai Viteazu 4
Telefon 0259434843wwwfacebookcomJcc
OradeaEvenimente
JCC ŞTIRI DESPRECentrele Comunitare Evreieşti
JCC TIMIŞOARAStr Gh Lazăr 5
Telefon 0256201698
14 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
Icircntr-un prezent icircn care supra-viețuitorii Holocaustului sunt din ce icircn ce mai puțini comemorarea de la Sinagoga-Muzeu bdquoStrumardquo din Beer Sheva (Israel) marcacircnd 79 de ani de la tragicul sfacircrșit al pasagerilor icircmbarcați pe vasul bdquoStrumardquo se icircnscrie icircn acțiunea concertată de combatere a antisemitismului și negaționismului din ce icircn ce mai agresive Inițiativa i-a aparținut ca de obicei lui Baruch Tercatin vicepreședinte al muzeului care și-a pierdut fratele pe bdquoStrumardquo Evenimentul transmis online de ICR Tel Aviv a fost moderat de directorul institutului Salamon Marton
Icircn Muzeul-Sinagogă șase lumacirc-nări icircn memoria celor șase milioane de victime ale Holocaustului au fost aprinse de oficialități ndash președintele Muzeului bdquoStrumardquo Arie Reiter prima-rul orașului Beer Sheva Rubik Danie-lovici președintele Filialei HOR Beer Sheva Nathan Cohen ndash și de urmași ai victimelor A fost psalmodiat El Male Rahamim
Nucleul mesajului transmis de ES Radu Ioanid ambasadorul Ro-macircniei icircn Israel a fost responsabilita-tea colectivă Romacircnia atunci aliată a Germaniei naziste Marea Britanie prin Carta Albă din 1939 limitacircnd intrarea evreilor icircn Palestina Turcia prin refuzul de a permite debarcarea pasagerilor Deși era stat neutru nu dorea să-și deterioreze relațiile cu Anglia bdquoStrumardquo ancorase icircn portul Bὔyὔkdere din cauza unei defecțiuni la motor URSS prin torpilarea vasu-lui de către un submarin sovietic
O cronologie a tragediei a fost fă-cută de președintele Muzeului bdquoStru-mardquo Arie Reiter Icircn decembrie 1941 779 de evrei plecau din Gara Obor spre Constanța să se icircmbarce pe va-sul bdquoStrumardquo aflat icircntr-o stare tehnică precară Antonescu permisese pleca-rea fiindcă era profitabilă evreii lăsau icircn țară bunuri și bani La scurt timp după ce bdquoStrumardquo era icircn larg Anglia
anunță intrarea icircn război icircmpotriva Romacircniei Deși pasagerii pierduseră cetățenia romacircnă au fost considerați ca aparținacircnd unui stat inamic Icircn urma defecțiunii vasului evreii sunt ghetoizați cu excepția a opt dintre ei care avuseseră prevederea să obțină viza britanică icircnainte de plecare și a unei gravide gata să nască La 23 fe-bruarie 1942 vasul e escortat icircn lar-gul Mării Negre Plutește icircn derivă Icircn zorii zilei următoare o explozie pune capăt vieții tuturor cu excepția unui singur pasager David Stoliar
Icircntr-un interviu cu supraviețuitorul stins din viață la 91 de ani icircn 2014 apar motivele care icircl determinase-ră să plece din țară icircn 1940 fuse-se exclus din icircnvățămacircntul de stat trăiește pogromul legionar din 1941 la București bdquoNe-am trezit toți icircn apărdquo a rememorat el clipele explo-ziei bdquoEra-n zori Nu se vedea bine Oamenii strigau după ajutor Simțeam că icircnghețăm Mă țineam de o bucată de lemn desprinsă din vas Am fost salvat de o ambarcațiune de pescari și adus la Istanbulrdquo Ajuns icircn Palesti-na se icircnrolează icircn Hagana luptă icircn Războiul de Independență din 1948 După 1968 lucrează icircn Japonia apoi icircn SUA E activ pacircnă la sfacircrșitul vieții
Am Israel Hai ndash Poporul lui Israel trăiește A fost axul expozeului făcut de primarul Rubik Danielovici Orașul bdquocapitala Negevuluirdquo trecut prin stă-pacircnirile elenistă romană bizantină otomană mandatul britanic renăs-cut după redobacircndirea independenței statale cunoaște o dezvoltare rapidă icircn high-tech industrie aerospațială farmaceutică Are instituții medicale de prestigiu Este bine reprezentat icircn zona culturală educațională Eloc-vente ndash imagini cu grupuri de tineri vi-zitatori la Muzeul bdquoStrumardquo
bdquoStrumardquo este un episod din Ho-locaust a spus președinta Uniunii Organizațiilor Supraviețuitorilor Ho-locaustului Colette Avital cu impli-
care afectivă firească icircn dublă ca-litate de originară din Romacircnia și supraviețuitoare Diplomat și om po-litic Colette Avital a accentuat asupra intereselor economice și a jocurilor politice din partea statelor implicate icircn dezastru Cuvinte icircnsoțite de imagini Majoritatea victimelor ndash tineri singuri cupluri fotografii de nuntă
Anul 1941 a reprezentat un vacircrf al violențelor antievreiești icircn Romacircnia pogromurile din București și Iași de-portările icircn Transnistria determinacircnd opțiunea pentru plecare icircn condiții nesigure soldate uneori cu pierderea vieții cum a fost cu cei de pe vase-le bdquoStrumardquo și bdquoMefkurerdquo a sintetizat directorul Organizației Israelienilor Originari din Romacircnia (AMIR) Eyal Fabian
Pentru vicepreședintele Muzeu-lui bdquoStrumardquo Baruch Tercatin come-morarea a fost și personală iurțait pentru fratele lui Itzhak ben Iacob După ce a mulțumit antevorbitorilor conferențiarul a amintit prestațiile pro-
fesorului Carol Iancu și ale conf univ dr Felicia Waldman privind perpetua-rea memoriei victimelor Holocaustu-lui icircn Romacircnia Un gest mai puternic decacirct cuvintele lumacircnarea aprinsă icircn amintirea fratelui său
Numele și chipurile victimelor tre-buie să fie puse icircn valoare icircn orice muzeu dedicat memoriei lor a fost ideea centrală din intervenția lui Yohai Cohen cercetător la Institutul Yad Va-shem
O melodie simplă și profundă voce cu acompaniament de chitară a icircncheiat comemorarea
IULIA DELEANU
Papa Francisc a vizitat o supraviețuitoare a Holocaustului
Premieră muzicală absolută la Radio Shalom
Două piese muzicale scrise și in-terpretate la pian de ES Arthur Mattli ambasadorul Elveției icircn Romacircnia au fost ascultate icircn premieră absolută la Radio Shalom bdquoUn diplomat de mare gentilețe sensibilitate performer icircn profesiune iubitor de familie pasio-nat de lectură și muzicărdquo l-a prezentat moderatoarea emisiunii bdquoUniversul la femininrdquo Serena Adler Transmisie via zoom ndash Alex Brucher
Miniaturile muzicale bdquoImnrdquo și bdquoMică povesterdquo au fost prologul și epilogul comentariilor la Cartea Esterei tema emisiunii Scriitorul Ioan Ciorca autor al unei traduceri versificate a Bibliei a vorbit despre importanța misiunii divine a fiecăruia ilustrată de Morde-chai adresacircndu-se Esterei conștientă că-și riscă viața venind nechemată la Ahașveroș bdquoPoate că pentru aceas-tă vreme ai fost adusă la icircmpărățierdquo Ramona Doleanu a recitat pasajul și un fragment din Kohelet variațiune
versificată a lu-crării scrise de același invitat
Directoarea Editurii clujene Ecou Nadia Farkaș Ba-ciu a anunțat intenția de a-i publica o cule-gere de poves-tiri biblice Mi-hai Petre poet stins prematur din viață icircn Spania autor al volumului postum bdquoViața ca o povesterdquo a fost evocat de scriitoarea Marinela Ivan Și un contrapunct dul-ce rețeta de humacircntașen a Claudiei Florian Un cacircntec de Purim icircn ladino a icircncheiat emisiunea
ES Arthur Mattli a mulțumit echi-pei Radio Shalom pentru transmisia compozițiilor sale felicitacircnd-o pentru calitatea acestei emisiuni (ID)
Papa Francisc a făcut o vizită-sur-priză la apartamentul din Roma locuit de Edith Bruck o supraviețuitoare de 89 de ani a Holocaustului deportată din Ungaria la Auschwitz apoi la Ber-gen Belsen Ea și-a pierdut icircntreaga familie a devenit scriitoare și poetă și s-a stabilit la Roma Conform Televizi-unii italiene de stat RAI Papa a dorit să se icircntacirclnească cu Bruck după ce a citit un interviu al acesteia acordat publicației Vaticanului Osservatore Romano
Icircn cadrul convorbirilor Bruck a spus că a considerat drept o obligație mo-rală să vorbească despre suferințele prin care au trecut deportații din lagă-rele morții Două victime ale lagărului de la Bergen Belsen au rugat-o ca dacă va supraviețui să depună măr-turie chiar dacă lumea nu o va crede
După vizită Papa Francisc a afir-mat că a făcut acest gest bdquopentru a-i mulțumi pentru mărturia ei și a aduce un omagiu poporului devenit martir din
cauza nebuniei populismului nazistrdquo Un comunicat al Vaticanului a sublini-at că Papa și Edith Bruck au discutat și despre bdquoacele momente care au lu-minat experiența de iad a lagărelor și despre temerile și speranțele care definesc era noastră despre valoarea memoriei și rolul celor vacircrstnici de a transmite aceasta celor tinerirdquo
Papa a mai declarat bdquoRepet cu sinceritate cuvintele pe care le-am pronunțat din inimă icircn timpul vizitei mele la Yad Vashem și pe care le ros-tesc icircn fața oricărei persoane care ca și dvs a suferit atacirct de mult laquoIartă Doamne icircn numele umanitățiiraquordquo
Ronald S Lauder președintele Congresului Mondial Evreiesc a sa-lutat gestul Papei care bdquodemonstrea-ză un angajament sincer față de ne-cesitatea de a continua să atragem atenția asupra atrocităților inumane ale () Holocaustului Icircntr-o perioadă cacircnd neonazismul antisemitismul și alte concepții bigote reapar icircn multe părți ale lumii integritatea morală a Papei Francisc și icircnțelegerea de că-tre el a sensului istoriei fixează stan-dardele de urmat pentru alte credințe pentru liderii politici și comunitate Icirci mulțumesc de asemenea doamnei Bruck pentru curajul ei de a vorbi lu-mii despre trauma ei și de a-și dedica viața educației oamenilor cu privire la adevărurile oribile ale Holocaustuluirdquo a mai spus R Lauder (EG)
STRUMA 79 de ani de la tragedie
Kosovo și Cehia și-au deschis reprezentanțe diplomatice
la IerusalimKosovo este primul stat musul-
man (și primul stat european) care și-a deschis o ambasadă la Ierusa-lim Aceasta după ce Israelul a recu-noscut independența statului Kosovo deși numeroase alte țări membre ale comunității internaționale icirci refuză acest statut La 1 februarie Kosovo și Israel au stabilit relații diplomatice complete iar Priștina a recunoscut Ierusalimul
drept capitală a statului Israel Demersul Priștinei a fost criticat de statele mu-sulmane Autoritatea Palestiniană a condamnat decizia luată de Kosovo ca și Turcia care a subliniat că ea va afecta relațiile dintre cele două țări
După SUA și Guatemala Kosovo este a treia țară cu ambasadă la IerusalimExistă și alte țări care intenționează să facă acest pas și care au deschis
birouri icircn stracircnsă legătură cu ambasadele lor de la Tel Aviv și icircn care lucrează diplomați Astfel icircncă icircn 2019 Budapesta a inaugurat un birou comercial cu statut diplomatic oficial și este considerat o ramură a Ambasadei ungare din Tel Aviv Recent Cehia a deschis un birou la Ierusalim de asemenea o ramură a ambasadei sale de la Tel Aviv La inaugurare a fost de față Andrei Babis pre-mierul ceh care s-a aflat la Tel Aviv icircmpreună cu omologul său ungar Viktor Orban pentru a negocia icircmpreună cu premierul Netanyahu o colaborare icircn pro-ducerea unui vaccin antiCovid Este o confirmare a bunelor relații dintre Israel și trei dintre cele patru state membre ale Grupului de la Vișegrad care sprijină statul evreu icircn cadrul UE Icircn urmă cu două săptămacircni Israelul a trimis Cehiei 5000 de doze de vaccin Moderna
Gestul Cehiei de a deschide acest oficiu diplomatic a fost de asemenea cri-ticat de Autoritatea Palestiniană cu toate că partea cehă a susținut că nu este vorba de ambasadă ci numai de un birou diplomatic (EG)
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 15
Debutul literar al reputatului re-gizor Alexander Hausvater a avut loc icircncă din 2017 cacircnd a lansat ro-manul-puzzle bdquoCe dacărdquo publicat la Editura Integral din București Cartea a cunoscut deja traduceri icircn limbile engleză franceză germană și chine-ză Au urmat icircn 2019 titlurile bdquoCaptiv icircn minerdquo și bdquoExperimentul Prdquo Recent a fost lansată o trilogie ndash romanele bdquoPenumbrardquo bdquoAici Radio Erosrdquo și bdquoDor călătorrdquo ndash care va deveni o tetralo-gie al patrulea roman fiind icircn curs de apariție Cele trei romane menționate au fost scrise icircn bdquoanul pandemieirdquo și au beneficiat de o dublă lansare una icircn 25 februarie 2021 cu participare fi-zică la Palatul Copiilor icircn organizarea Teatrului bdquoStela Popescurdquo din Capi-tală și a Editurii Integral iar cealaltă on-line o săptămacircnă mai tacircrziu orga-nizată de FCER și JCC Romacircnia
Prima lansare i-a reunit la prezi-diu pe scriitorii Varujan Vosganian și Doru Mareș actorii Carmen Tănase Manuela Hărăbor Sorin Aurel Sandu și Adrian Păduraru directorul Edi-turii Integral Costel Postolache și bineicircnțeles autorul
Varujan Vosganian l-a caracterizat pe Alexander Hausvater drept un bdquospi-rit neliniștit tumultuosrdquo Icircn cărțile lui acesta bdquodă indicații de regie fixează decorurilerdquo Cele trei cărți sunt scrise
icircn registre diferite dar au bdquoo tulpină comună trecerea icircn moarte a tatălui Personajele se creează și se călău-zesc unul pe celălaltrdquo
Doru Mareș a vorbit despre prie-tenia care icircl leagă de autor și despre emoția comună a icircnceputurilor icircn ca-rieră icircn toamna anului 2021 icircmplinin-du-se 30 de ani de la debutul regizoral icircn Romacircnia al lui Hausvater cu bdquoAu pus cătușe florilorrdquo de Fernando Ar-rabal și tot atacircția de la debutul vor-bitorului icircn calitate de cronicar literar
Carmen Tănase Manuela Hără-bor și Sorin Aurel Sandu au citit frag-mente din cele trei romane
Adrian Păduraru a descris stările pe care i le-a produs lectura roma-nelor lui Hausvater bdquoAm placircns am avut tot timpul o trepidație o stare de neliniște o curiozitate ca la romanele polițiste o liniște ca icircn fața unei lucrări filosofice o introspecție ca la un ro-man psihologicrdquo
Costel Postolache a vorbit despre toate cărțile autorului și a subliniat că trilogia lansată acum constituie bdquocerti-ficatul de garanție a calității literare a lui Alexander Hausvater Mă bucur că Editura Integral este parte a acestui fenomenrdquo
Autorul a analizat cum a fost trans-formată coerciția impusă de pande-mie pe scena teatrului icircntr-o nouă
moda l i t a t e de creație de data aceasta pe tăracircm literar bdquoVreau să vă vorbesc des-pre transferul bizar al unui artist aflat de 30-40 de ani doar icircn teatru care a căutat o viață icircntreagă un autor pe care să-l adapteze cu care să lucreze ndash și nu l-a găsit Deodată i se iau modalitățile de exprimare și nefiind un om angajat la stat sau un bi-rocrat sau un tehnocrat ajunge icircn tr-o situație icircn care nu poate să trăiască este sufocat de casă de oamenii pur-tacircnd măști de lipsa de sociabilitate Brusc icirci vin o sumedenie de povești Icircntr-adevăr o viață icircntreagă am cre-zut că sunt un povestitor un om care icircși creează o poveste și devine atacirct autorul cacirct și spectatorul ei Scriu și de-abia aștept pagina următoare pen-tru că habar nu am ce se va icircntacircmpla Pentru mine și pentru generația mea povestea nu este doar o formă de amuzament ci una de supraviețuire Prin prisma poveștii Șeherezada
supraviețuiește o mie și una de nopți Dacă nu l-ar fi făcut curios pe acel rege viața i-ar fi fost curmată după două sau trei nopțirdquo
Cea de-a doua lansare a fost mo-derată de Robert Schorr directorul Departamentului Cultură Istorie Artă Media al FCER care i-a prezentat pe invitați Silviu Vexler președintele FCER dr Aurel Vainer președintele de onoare al aceleiași instituții Mar-tin Salamon directorul ICR Tel Aviv Dan Romașcanu publicist israelian de limbă romacircnă Costel Postolache directorul Editurii Integral conf dr Răzvan Voncu de la Universitatea din București Maia Morgenstern ma-nagerul Teatrului Evreiesc de Stat din București actorul Constantin Flores-cu și autorul
Silviu Vexler s-a autocaracterizat drept bdquoun consumator de artă și lite-raturărdquo și i-a icircndemnat pe cititori să se oprească asupra acestor cărți El a povestit cum l-a cunoscut pe autor cu mai mulți ani icircn urmă la Timișoara icircntr-o sală plină de vacarm i-a atras atenția omul tăcut cu care a simțit o conexiune Mai apoi acesta bdquoa explo-datrdquo a vorbit o oră deloc plictisitor astfel icircncacirct o discuție ternă s-a trans-format icircntr-una animată despre pro-movarea culturii evreiești icircn SUA
Geni Brenda-Vexler a rememorat icircntacirclnirea cu regizorul Hausvater da-torită rolului Anne Frank pe care vor-bitoarea l-a interpretat pe scena TES Lucrul icircmpreună a marcat-o pozitiv și ca actriță și ca persoană
Martin Salamon l-a felicitat pe au-tor pentru activitatea literară bdquola fel de debordantă și prolifică precum cea de regizor Are un talent nemărginit foar-te aproape de ceea ce numim geniu Să atingi culmi ale performanței artis-tice icircn mai multe culturi icircn mai multe țări este foarte rarrdquo
Dr Aurel Vainer a afirmat bdquoL-am cunoscut pe Alexander Hausvater la teatru am fost de multe ori un specta-tor anonim Are un caracter impetuos năvalnic talentul lui iese la iveală icircn orice condiții Una dintre calitățile scri-sului său este mo-dernitatea
La icircnceputul lunii februarie Moha-mmad Mahmoud Al Khaja desemnat ambasador al EAU icircn Israel a depus jurămacircntul icircn fața premierului Moha-mmed bin Rashid Al Maktoum și a fost primit pentru prezentarea scrisorilor de acreditare de către președintele Is-raelului Reuven Rivlin Aceasta după ce icircn ianuarie Israelul și-a deschis ofi-cial ambasada la Abu Dhabi odată cu sosirea ambasadorului Eitan Naeh Ambasada EAU va fi la Tel Aviv
Cele două țări și-au normalizat relațiile după semnarea la Washin-gton a așa-numitelor Acorduri Abra-ham cu intermediere americană You-sef al Otaiba ambasadorul Emiratelor icircn SUA a salutat numirea lui Al Khaja și a declarat că acesta este un mare susținător al Acordurilor Abraham al schimburilor comerciale și investițiilor directe al păcii și stabilității regionale a relatat presa israeliană
La scurt timp după depunerea ju-rămacircntului noul ambasador al Emira-telor și-a inaugurat o pagină specială de Twitter unde a scris că bdquoeste icircn-cacircntatrdquo să-și poată lansa pagina ofici-ală icircn calitatea lui de prim ambasador al EAU icircn Israel bdquoAștept să icircntăresc relațiile dintre cetățenii din Emirate și din Israel prin promovarea păcii icircnțelegerii și prosperității popoarelor noastre și din icircntreaga regiune Mar-haba Bruchim Habaim și Welcomerdquo și-a icircncheiat el mesajul la care depu-tatul Michal Cotler-Wunsh i-a răspuns cu aceleași cuvinte icircn arabă ebraică și engleză bdquoAștept să ne icircntacirclnim și să stimulăm dezvoltarea relațiilor din-tre țările și popoarele noastrerdquo a adă-ugat deputatul
La Abu Dhabi se va construi un templu dedicat
celor trei religii avrahamiceIcircn 2022 EAU preconizează ridica-
rea unui templu pentru cele trei mari religii monoteiste din lume iudaismul creștinismul și islamismul Acesta se va numi bdquoCasa Familială Abrahamrdquo
Declarația a fost făcută de Moha-med Ahmed bin Sultan Al Jaber ambasadorul EAU icircn Rusia icircn ca-drul unui eveni-ment organizat la Muzeul Evreiesc și Centrul pentru Toleranță de la
Moscova Templul a precizat amba-sadorul va fi un loc pentru rugăciune dialog și educație icircn vederea realiză-rii unității credințelor
Cu toate că 75 la sută din populația Emiratelor este de rit musulman li-bertatea religioasă din țară a permis ridicarea de lăcașuri de cult creștine evreiești și pentru alte religii
Comunitățile evreiești din țările Consiliului de Cooperare
al Golfului au format o asociațieComunitățile evreiești din țările din
Golf ndash Bahrain Kuweit Oman Qatar Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite ndash au decis să-și unifice resur-sele formacircnd Asociația Comunităților Evreiești din Golf (ACEG) Chiar dacă fiecare comunitate este independen-tă ele au un obiectiv comun ndash de a sti-mula viața evreiască spre binele atacirct al rezidenților cacirct și al vizitatorilor
Grupul va acționa icircn comun sub icircndrumarea rabinului dr Elie Abadie din Dubai și a președintelui Ebrahim Dawood Nonoo din Bahrain Con-ducerea Asociației este compusă din membrii Comunităților din cele șase state din Golf care vor elabora icircmpre-ună proiecte vizacircnd sprijinirea vieții evreiești din ce icircn ce mai bogate din Golf Este icircn curs de finalizare Beth Din din Arabia pentru a soluționa pro-bleme legate de statutul personal moșteniri sau dispute de afaceri din regiune S-a creat acum și o Agenție de Certificare Arabă Cașer pentru a se impune aceleași standarde cașer icircn toate cele șase țări din Golf
bdquoȚările din Golf au sprijinit dez-voltarea vieții evreiești dar oda-tă cu stabilirea mai multor evrei și creșterea numărului de vizitatori tre-buie să ne gacircndim la necesitățile lor educaționale culturale spirituale și religioase prin elaborarea unor pro-grame și instituții care să servească acestor cerințe icircn creștererdquo a declarat rabinul Abadie bdquoAceasta poate fi rea-lizată prin punerea la un loc a resurse-lor noastrerdquo a afirmat la racircndul său Darwood Nonoo
EVA GALAMBOSCLAUDIA BOSOI
(Continuare icircn pag 20)
acordurile abraham dau roade
Primul ambasador al Emiratelor icircn Israel
Alexander Hausvater scriitorul
Potrivit unor cercetări recente ale istoricului Wally de Lang peste 100 de evrei din Olanda au fost trimiși la moarte de către naziști icircn anul 1941 cu un an icircnainte ca autoritățile ger-mane să icircnceapă deportările icircn masă spre camerele de gazare Victimele au fost capturate de pe străzile ca-pitalei Olandei icircn februarie 1941 icircn cadrul primelor raiduri naziste asupra evreilor din Europa de Vest și trimiși icircn lagărul de concentrare Mauthau-sen din Austria Wally de Lang spu-ne că 108 persoane au fost ucise icircn apropiere de localitatea Hartheim din Austria Oficial le-au fost atribuite ca-uze fictive de deces explică ea
Germania a invadat Olanda icircn luna mai 1940 și icircn următorii cinci ani mai mult de trei sferturi din populația evre-iască a fost ucisă Acțiunile de depor-tare icircn masă au icircnceput icircntre 22 și 23 februarie 1941 ca răzbunare pentru uciderea unui colaborator olandez nazist icircn timpul unei ciocniri violente bdquoAm crezut icircntotdeauna că primul tren cu prizonieri a plecat icircn iulie 1942 dar acești oameni fuseseră deja deportați la data de 27 februarie 1941 cu mult mai devremerdquo a declarat ea pentru BBC
Elementul de noutate constă icircn faptul că mulți dintre prizonieri au fost
uciși icircn camera de gazare de la Hart-heim Familiilor li s-au prezentat cau-ze false ale decesului și s-a presupus că bărbații au murit din cauza otrăvirii cu plumb icircn urma activităților miniere De Lang susține că au fost trimiși la Hartheim și uciși Pentru 108 dintre deținuți există dovezi că au fost uciși și incinerați la Hartheim spune ea dar cel mai probabil acestea nu sunt sin-gurele victime care și-au găsit astfel sfacircrșitul Ea a descoperit icircn arhivele germane că icircntre 1 și 6 septembrie 1941 cacircte 30 de prizonieri au fost icircnregistrați ca morți icircn fiecare zi La acea vreme toate decesele trebuiau icircnregistrate și istoricul este convins că oamenii au fost uciși icircncă de la so-sire cu săptămacircni icircnainte bdquoA fost un fel de laborator [pentru naziști] pentru a-și icircmbunătăți cunoștințele despre tot ceea ce am văzut la Auschwitz la o scară mult mai marerdquo susține Wally de Lang Icircn cadrul demersului său științific ea a identificat o serie de per-soane fotografiate icircn timpul detențiilor naziste din Amsterdam John Spel nepotul lui Aron Smeer unul dintre cei deportați a spus că ani de zile tot ceea ce avea era doar un nume iar acum grație descoperirilor lui De Lang cunoaște și chipul bunicului său
DAN DRUȚĂ
Peste 100 de evrei gazați icircn secret de naziști
16 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
Referirea este la disidența Uniunii Evreilor Romacircni aflată sub președinția lui Zelțer-Sărățeanu Evenimentul a avut loc icircn zilele de 27-28 ianuarie 1946 Congresul s-a bucurat de o largă publicitate Au parti-cipat și au rostit cuvacircntări ministrul Teohari Georgescu Constantin Doncea repre-zentant al FND Icircn numele Comisiei Aliate de Control a vorbit icircn idiș maiorul A Levy Relevante pentru orientarea Congresului și a organizației icircn general sunt cuvacircntă-rile rostite de președintele Sărățeanu și de avocatul D Rosenkranz secretar general precum și rezoluțiile adoptate Este semni-ficativ faptul că Zelțer-Sărățeanu vorbind despre fondatorii organizației și despre lup-ta dusă pentru emanciparea și dobacircndirea drepturilor pentru evrei nu pomenește nu-mele lui Filderman Icircn ceea ce-l privește pe Rosenkranz el l-a atacat pe cel mai impor-tant conducător al evreimii romacircne acuzacircn-du-l că refuză să colaboreze cu CDE că nu a luat atitudine față de regimul reacționar al lui Rădescu
Rezoluțiile Congresului s-au referit la icircncrederea organizației care trebuia acor-dată guvernului prezidat de dr Petru Gro-za Mulțumindu-i pentru icircnlăturarea discri-minărilor rasiale i s-a solicitat ca ultimele rămășițe ale regimului de prigoană să fie cacirct mai grabnic lichidate S-a hotăracirct sprijinirea străduințelor guvernului a forțelor democra-tice și progresiste contribuind astfel la opera de refacere și de consolidare democratică a țării De asemenea s-a hotăracirct ade-rarea UER la CDE Congresul a icircndemnat populația evreiască să participe la realizarea unității democra-tice evreiești pentru icircntărirea frontului unic al forțelor democratice chezășia libertății și securității tuturor cetățenilor țării Congre-sul și-a mai exprimat omagiul cuvenit Uni-unii Evreilor Romacircni din America ceracircndu-i să contribuie icircn continuare la ameliorarea situației evreilor romacircni la ridicarea presti-giului Romacircniei democratice O rezoluție re-flectă poziția organizației față de Palestina și precizează că bdquoUER susține cu simpatie străduințele constructive ale evreilor din Palestina și condamnă orice icircncercare de a icircnăbuși aceste strădanii prin măsuri restric-tive pe care le consideră profund nedrepte față de o națiune care s-a jertfit pe altarul marilor idealuri de dreptate și libertaterdquo
Icircn legătură cu dr Filderman Congresul a adoptat o rezoluție bdquoconstatacircnd că prin atitu-dinea sa de după 23 august 1944 dr Filder-man s-a abătut de la ideologia organizației și a nesocotit prevederile ei statutare primejduind astfel interesele populației evreiești din Romacircnia preconizacircnd izo-larea politică a evreilor romacircni și manifes-tacircnd icircn mod constant adeziunea la vechile concepții și metode politice care s-au dove-dit nefaste pentru evreii romacircni Refuzacircnd totodată sprijinirea forțelor democratice ale țării domnul dr Filderman s-a pus icircn afara cadrelor UER pe care n-o mai reprezintă și n-o mai poate angajardquo Prin rezoluție s-a stabilit sarcina UER de a contribui la demo-cratizarea comunităților a instituțiunilor de cult cultură și asistență socială Icircntreaga populație evreiască a fost icircndemnată să sprijine activitatea CDE să participe la re-alizarea programului respectivei organizații
Congresul a solicitat guvernului și diferi-telor instituții obștești să acorde neicircntacircrziat un sprijin eficace operei de refacere a vieții evreilor reveniți din refugiu și din deportare precum și a foștilor condamnați la muncă obligatorie Congresul și-a icircncheiat lucră-rile la 28 ianuarie 1946 Dintr-un comuni-cat semnat de Zelțer-Sărățeanu apărut icircn bdquoNeamul Evreiescrdquo din 4 martie aflăm că Filderman a protestat icircmpotriva excluderii lui de către Congres Icircn comunicat se ara-tă că la Congres au participat 109 delegați care au votat icircn unanimitate eliminarea lui Filderman
LYA BENJAMIN
E v r e i icirc n v i a ţ a p u b l i c ă
Congresul UER
Aparat de aer condiţionat care ucide virusurile şi germeniiCompania israeliană Tadiran a brevetat un apa-
rat de aer condiționat care poate ucide virusurile și alți germeni din aer Mai exact acest dispozitiv utilizea-ză peroxidul de hidrogen pentru a ucide 9999 din virusuri germeni și bacteriile din spațiile icircnchise fapt certificat icircntr-un laborator omologat de Agenţia pentru Medicamente din Statele Unite Prima tehnologie de acest tip bazată pe peroxid de hidrogen a fost instala-tă icircn seria sa de miniaparate de aer condiționat Sense Inverter disponibile icircn Israel
Mai multe companii globale de aparate de aer condiționat se află icircn negocieri cu Tadiran pentru a uti-liza tehnologia Air Care 02 Compania cu o experiență de 60 de ani a icircnceput cercetarea și dezvoltarea Air Care 02 icircn urmă cu trei ani cu mult icircnainte de debutul pandemiei de coronavirus icircnsă momentul lansării nu ar fi putut fi mai oportun decacirct icircn pre-zent Teh-nologia este e c o l o g i c ă subproduse-le derivate din amoniac și ozon fiind biodegradabile Mecanismul de autocurățare al produ-sului minimizează icircntreținerea necesară și asigură că praful nu icirci va afecta eficiența bdquoCercetările efectuate de Organizația Mondială a Sănătății au constatat că mediul icircn care locuim acasă este de cinci ori mai po-luat decacirct cel din aer liber ceea ce provoacă infecții icircn racircndul a milioane de oameni din icircntreaga lume Cu cacircțiva ani icircn urmă am decis să devenim lider icircn do-meniul tratării aerului și al obţinerii unei locuinţe pline de aer sănătosrdquo susţine CEO-ul companiei Tadiran Moshe Mamrud
produsese o furtună a citokinelor şi disfuncţionalităţi ale organelor Dr Dror Mevorach de la Centrul Medi-cal Hadasa unde a fost folosit medicamentul este de părere că acest tratament este cu atacirct mai important cu cacirct poate fi aplicat oricărui pacient indiferent de cacirct de gravă este starea lui Aceste tratamente susţin au-torităţile israeliene pot deveni o alternativă viabilă icircn cazul perpetuării unor mutaţii ale virusului pentru care vaccinul nu oferă imunitate
Icircn prezent peste 50 din populaţia Israelului a fost imunizată prin vaccinare icircnsă cercetările privind o po-sibilă schemă de tratament rămacircn o parte importantă icircn lupta icircmpotriva pandemiei
Importantă descoperire arheologică icircn domeniul Holocaustului
Arheologii au descoperit plăcuțele de identificare a patru cop ii uciși de naziști icircn lagărul de exter minare Sobibor din estul Po-loniei Yoram Haimi arheolog la Autoritatea Antichităților din Israel a precizat că fiecare plăcuță de identificare din metal este diferită și cel mai probabil a fost oferită co-piilor de către părinți icircnainte să fie separați icircn speranța că acestea icirci vor ajuta pe copii să revină acasă bdquoFiecare mic artefact descoperit scoate la iveală o poveste Este po-vestea comunității din care prove-
neau icircnainte să ajungă la Sobiborrdquo a adăugat Haimi care a făcut parte din echipa ce a desfășurat lucrările de excavare icircn Polonia și al cărui unchi a fost ucis icircn acest lagăr
Cercetările arheologilor au descoperit și camera de gaza-re a lagărului care acoperea o suprafață de 350 de metri pătrați și conținea opt icircncăperi Avacircnd icircn vedere dimensiunile bdquoputem spune că erau băgați cacircte 800 sau 900 de oameni icircn această cameră de gazare și pornind motorul puteai ucide icircn 10 minu-te 900 de oameni Este o fabrică pentru ucisrdquo a spus Haimi potrivit Live Science
Icircntre 2012 și 2014 arheologii au mai găsit alte trei plăcuțe icircn bdquozona de ucidererdquo a lagărului care conținea o cameră de gazare un crematoriu și o groapă comună
Fiecare plăcuță conține numele copilului data de naștere și orașul natal fapt ce i-a ajutat pe arheo-logi să afle mai multe despre viețile acestora Toți copiii au fost aduși din Amsterdam iar unii dintre cei
identificați mai recent au făcut parte dintr-o deportare icircn masă a aproape 1300 de copii cu vacircrste cuprinse icircntre 4 și 8 ani care au fost separați de părinții lor și trimiși la gazare imediat ce ajungeau la Sobibor
ŞTIINŢA
ŞI VIAŢA
D o u ă n o i m e d i c a m e n t e icirc ş i a r a t ă e f i c i e n ţ a icirc n t r a t a r e a C O V I D
Inovaţii icircn cercetarea din domeniul neurologiei
Cercetătorii de la Universitatea Ben-Gurion din Neghev au dezvoltat o nouă metodă pentru diagnos-ticarea rapidă a patologiei vaselor de sacircnge cerebra-le care ar putea conduce la boli neurodegenerative neurologice și psihiatrice au anunţat reprezentanţii instituţiei de icircnvăţămacircnt superior Această nouă abor-dare medicală se bazează pe analiza modelelor de activitate cerebrală Metoda a fost dezvoltată de prof dr Dan Milikovsky și prof dr Alon Friedman de la De-partamentele de Fiziologie și Biologie Celulară Științe Cognitive și Cerebrale ale Universității Ben-Gurion Constatările savanţilor israelieni arată că pacienții cu boala Alzheimer și alte afecțiuni ale creierului prezintă o activitate asemănătoare convulsiilor epileptice care poate fi detectată prin intermediul electroencefalogra-melor Această activitate anormală reflectă modificări patologice ale disfuncției vaselor de sacircnge ale creie-rului care contribuie conform studiilor recente la pa-togeneza diferitelor tulburări neurodegenerative și icircn cazul altor tulburări neuropsihiatrice Tehnologia a fost testată cu succes pe animale și zeci de pacienți și este acum validată pe baze de date mari cu icircnregistrări ale rezultatelor EEG a mii de pacienți bdquoAceastă nouă abordare pentru diagnosticarea afecțiunilor neurologi-ce bazată pe analiza modificărilor vaselor de sacircnge din creier poate fi valoroasă pentru depistarea preco-ce a bolii Alzheimer și a altor afecțiuni neurologice icircn stadiul icircn care tratamentul poate icircncetini progresia bo-liirdquo a afirmat Josh Peleg CEO al BGN Technologies companie a Universității Ben-Gurion din Neghev Grupaj realizat de DAN DRUŢĂ
O nouă speranţă pentru tratarea infecţiei cu SARS-CoV-2 vine din Israel Pacienţi trataţi cu două noi me-dicamente ndash EXO-CD24 şi Allocetra ndash au avut reacţii foarte bune Primul s-a dovedit extrem de eficient icircn a stopa furtuna de citokine icircn timp ce al doilea a reglat răspunsul imunitar pentru 19 dintre cei 21 de bolnavi de COVID-19 care au beneficiat de tratament
Centrul Medical Sourasky din Tel Aviv a oferit date despre acest nou tratament Potrivit reprezentanţilor instituţiei toţi cei 30 de pacienţi afectaţi de forme grave ale bolii care au beneficiat de tratament cu EXO-CD24 s-au vindecat 29 dintre ei s-au vindecat icircntr-un inter-val de două-trei zile iar cei mai mulţi au fost externaţi din spital după cinci zile Dr Shiran Shapira directorul laboratorului a precizat că tratamentul se administrea-ză prin inhalare şi ajunge direct la plămacircni fără a fi constatate alte efecte adverse
Icircn ceea ce priveşte Allocetra un medicament care reglează răspunsul imunitar el a fost administrat unui grup de 21 de pacienţi dintre care 19 au fost exter-naţi icircn cinci-şase zile Aceştia sufereau de comorbi-dităţi ndash obezitate şi boli cardiovasculare iar infecţia le
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 17
ca stat nemem-bru al ONU icircn
urma votului Adunării Generale Ca stat nemembru al ONU Palestina s-a icircnscris și icircn CPIrdquo Astfel bdquoCPI a spus că nu este de competența sa să de-cidă asupra statalității Palestinei ci acceptă calitatea de stat recunoscută de Adunarea Generală a ONUrdquo Aeyal Gross a mai spus că bdquoicircn cazul Pa-lestinei icircntrebarea este dacă un stat care nu a existat niciodată icircnainte de ocupare poate dobacircndi acest atribut icircn timp ce ar fi fost ocupatrdquo
Profesorul a amintit că la primirea Palestinei ca stat nemembru al ONU și al CPI singura țară membră care a protestat a fost Canada bdquoAcum poli-ticienii care nu au protestat atunci ar trebui arate că deși Adunarea Ge-nerală a acceptat Palestina ca stat nemembru al ONU aceasta nu este un statrdquo
Ca și Israelul SUA Rusia China India și Turcia nu sunt membre ale Curții Procurorul-șef al Israelului Avi-
chai Mandelblit a spus pentru Times of Israel că bdquolansarea anchetei icircmpo-triva Israelului subminează icircnsăși legi-timitatea Curțiirdquo dovedind că aceasta nu are independență politică Mandel-blit a mai precizat că oficialitățile juri-dice israeliene urmăresc evoluția ca-zului și că acestea sunt gata să aducă argumente icircmpotriva celor ridicate de procurorul-șef al CPI El a mai adău-gat că negarea jurisdicției Curții Pe-nale Internaționale asupra Israelului are o largă susținere internațională atacirct din partea guvernelor cacirct și a unor experți icircn drept pe care Benso-uda le-a ignorat De altfel ancheta se referă (icircn mod convenabil pentru pa-lestinieni) la evenimentele care s-au produs după 13 iunie 2014 deci CPI nu va investiga răpirea și uciderea de către teroriștii palestinieni a celor trei adolescenți israelieni Eyal Yifrach Gi-lad Shaer și Naftali Fraenkel
bdquoDeschiderea procesului este icircncă foarte departerdquo este de părere Aeyal Gross bdquoIcircn primul racircnd să nu uităm că se icircncheie mandatul actua-lului procuror-șef al CPI Nu știm ce priorități va avea cel care va ocupa această funcție
La icircnceperea anchetei se respec-tă principiul comple mentarității adică CPI nu poate lansa o investigație dacă statul respectiv a cercetat respectiva problemă Deci investigatorul va tre-bui să analizeze dacă cercetările care au fost făcute de Israel privind moartea unor civili palestinieni sunt considerate suficiente și dacă răspunsul va fi unul afirmativ nu va mai aborda această cauză Să ne amintim de exemplu că icircn cazul unor militari englezi acuzați de torturarea unor civili icircn Irak procu-rorul CPI a decis să nu mai continue investigația fiind mulțumit de cercetă-rile britanicilor Pe de altă parte folosi-rea forței de către Hamas inclusiv prin tirurile cu rachete trase asupra civililor nu a fost niciodată cercetată de liderii Hamas O astfel de investigație poate dura ani de zilerdquo
V-am prezen-tat cacircteva extra-
se din stenogramele ședințelor Con-siliului de Miniștri și ale Consiliului de Cabinet din perioada guvernării Ion Antonescu care se suprapune peste perioada Holocaustului din Romacircnia Sunt stenograme din documente pu-blice ale statului romacircn pe care le poate consulta oricine la Arhivele Sta-tului sau Arhivele Militare Naționale după caz
Rezultatul acestor ședințe rezulta-tul aces tor discuții s-a materializat icircn peste 300 000 de evrei din Romacircnia și nu numai care au fost executați la ordinul lui Ion Antonescu și al celor din jurul său
Dar mai mult decacirct atacirct aceste trei șe dințe din care am ales să vă pre-zint un fragment au și un alt numitor comun ndash un participant activ la aceste ședințe și anume Mircea Vulcănescu la momentul respectiv subsecretar de stat la Ministerul Finanțelor persoana care a fost responsabilă icircn mod direct după cum demonstrează chiar restul stenogramelor de jefuirea evreilor care erau deportați icircn Transnistria
Veți găsi dacă aveți curiozitatea icircn acele stenograme toate inter ven-țiile lui Mircea Vulcănescu pentru a operaționaliza la maximum posibil procedura de jefuire a acelor oameni care se icircndreptau spre moarte Nu este o opinie personală și nu este o opinie care să judece activitatea lui Mircea Vulcănescu icircn rest Este pur și simplu ceea ce scrie icircn stenogra-mele statului romacircn
Mircea Vulcănescu este criminal de război condamnat condamnat nu doar icircn perioada rsquo45-rsquo48 după război condamnarea lui ca criminal de război a fost reconfirmată icircn 2019 deci acum 2 ani de justiția Romacircniei democratice de după Revoluție și rămacircne așa cum va rămacircne și icircn continuare un crimi-nal de război de pe urma căruiahellip mai exact de pe urma deciziei căruia oame-nii au fost omoracircți Oameni nevinovați Și repet pentru cei care doresc toate aceste lucruri le găsiți icircn stenogramele Consiliului de Miniștri și ale Consiliului de Cabinet din acea perioadă
Aș vrea să vă mai icircmpărtășesc o scurtă foarte scurtă poveste
Iom Kipur este ziua cea mai sfacircn-tă a poporului evreu Tot acum peste 80 de ani reprezentanții Mișcării Le-gionare aflați la Cacircmpulung Moldove-nesc l-au scos din casa lui pe rabinul orașului l-au dezbrăcat și l-au icircnjugat la un car apoi l-au pus pe fiul său să conducă acel car prin oraș timp icircn care alți legionari i-au vandalizat casa au vandalizat sinagoga și i-au dat foc I-au
omoracirct icircn mod evident pe amacircndoiSunt doar cacircteva exemple din ac-
tele inimaginabile de violență inuma-nă și inutilă pe care le-au stacircrnit atacirct Guvernul Antonescu cacirct și Mișcarea Legionară
Nu aș fi vrut să menționez aces-te lucruri astăzi dacă nu aș fi văzut că aceste tentative de reabilitare a Mișcării Legionare de reabilitare a lui Ion Antonescu și a celor care i-au permis să facă tot ce a făcut ndash Mircea Vulcănescu fiind unul dintre ei Valeriu Gafencu fiind alt om și lista continuă ndash nu ar fi devenit din ce icircn ce mai publice
Nu aș fi intervenit dacă nu ar exis-ta și două proiecte de legi icircn prezent aflate la Senat care să dorească să reintroducă indemnizațiile oferite de statul romacircn pentru foștii legionari urmașii lor și urmașii criminalilor de război sau ai celor care au făcut par-te din organizațiile naziste Este o umilință icircngrozitoare la adresa victime-lor Holocaustului la adresa puținilor supraviețuitori ai Holo caustului care mai trăiesc icircn ziua de astăzi să vadă toate aceste lucruri la fel cum pot să vadă icircn centrul Bucureștiului o clădi-re pe care scrie bdquoMișcarea Legionarărdquo
Dar faptul că icircn plenul Senatului Romacircniei se icircncearcă rescrierea isto-riei faptul că un senator al Parlamen-tului Romacircniei icircl evocă cu patos ndash nu contest acest lucru ndash pe un om care este criminal de război condamnat de două ori pentru tot ceea ce a făcut este o rușine nu doar la adresa Par-lamentului Romacircniei ci și o rușine la adresa Romacircniei icircn sine
Este pentru prima dată cacircnd vor-besc la acest microfon deși de-a lungul anilor am venit de foarte multe ori icircn Se-nat Am apreciat icircntotdeauna colabora-rea impecabilă avută cu toate grupurile parlamentare pentru toate inițiativele pe care le-am introdus icircn Parlament indiferent dacă a fost vorba de spriji-nirea supraviețuitorilor Holocaustului indiferent dacă a fost vorba despre in-stituirea Muzeului Istoriei Evreilor și al Holo caustului din Romacircnia
Le mulțumesc din nou acelor co-legi ndash și celor care sunt icircncă membri și celor care nu mai sunt
Dar vreau să vă reamintesc că răspunderea față de istorie și față de acești oameni nu aparține doar comunităților evreiești nu aparține doar Guvernului Parlamentul este reprezentantul poporului romacircn și fiecare dintre dumneavoastră este responsabil de protejarea memoriei acestor oameni de protejarea lecțiilor care trebuie icircnvățate din ceea ce s-a icircntacircmplat atunci
Nu lăsați astfel de derapaje să de-
Austria strategie de combatere a antisemitismuluiRecent Guvernul austriac a elaborat o strategie com-
plexă de combatere a antisemitismului a relatat presa austriacă Proiectul a fost prezentat de Karoline Edtsta-dler ministrul federal pentru UE și pentru Constituție și de vicecancelarul Werner Kogler Au participat Oskar Deut-sch președintele Comunității Evreilor din Viena și Katha-rina von Schnurbein coordonatoare a Comisiei Europene icircn combaterea antisemitismului
Karoline Edtstadler a subliniat că pentru Guvernul aus-triac combaterea antisemitismului este o preocupare im-portantă deoarece bdquoAustria are o responsabilitate istorică mai ales legată de consecințele Holocaustului cel mai icircn-tunecos capitol din istoria noastrărdquo Amintind ultimele inci-dente antisemite din țară vorbitoarea a menționat bdquovalul de teorii conspiraționiste cu conținut antisemit prezent pe internet idei care pot ajunge din lumea virtuală icircn lumea realărdquo Referindu-se la strategia națională ea a arătat că cele 38 de măsuri cuprinse icircn ea din partea diferitelor mi-nistere vor fi un stimulent icircn combaterea antisemitismului și sprijinirea vieții evreiești
Vicecancelarul Werner Kogler a vorbit și el despre res-ponsabilitatea istorică a Austriei și obligația de a lua poziție
icircmpotriva antisemitismului bdquoTrebuie să protejăm siguranța evreilor din țara noastrărdquo a spus el Printre obiective-le strategiei se află protecția sinagogilor și intensificarea educației despre iudaism
Vorbind despre noua strategie a guvernului Oskar Deutsch a remarcat că bdquoevreii sunt primii afectați de discri-minarerdquo Astfel icircn 2019 s-au icircnregistrat 550 de incidente antisemite potrivit unui raport comun al Comunității Cul-turale Israelite din Viena și al Forumului icircmpotriva Antise-mitismului de două ori mai multe ca icircn urmă cu cinci ani
bdquoReizbucnirea incidentelor antisemite se manifestă sub mai multe forme principala metodă de atac icircndrep-tacircndu-se icircmpotriva proprietăților evreiești Intensificarea extremismului de dreapta icircn Austria și pe continent a fost fundamentală icircn provocarea acestor incidenterdquo subliniază raportul
bdquoAustria nu este o insulă Din păcate creșterea inci-dentelor antisemite poate fi urmărită peste tot icircn Europardquo a constatat Oskar Deutsch bdquoCombaterea antisemitismului nu este o sarcină numai pentru evrei ci și pentru icircntreaga societate icircn ansamblu Datele din 2019 arată că a sosit momentul icircn care trebuie să acționămrdquo (EG)
Silviu Vexler faptul că un senatorhellip(Urmare din pag 2)
(Urmare din pag 2)
vină reprezentative pentru Parlamen-tul Romacircniei
Vă mulțumesc mult (Aplauze)
Răspunsul senatorului Sorin Lavric
Mulțumesc doamnă președintăDragi colegiAm atacirctea de spus că nu știu cu
ce să icircncepIcircnțeleg că reacția domnului de-
putat Vexler a fost pricinuită de cele două declarații politice pe care le-am ținut aici icircn plenul Senatului icircn privința lui Valeriu Gafencu și a lui Mircea Vulcănescu Pe amacircndoi i-am elogiat pentru că icirci consider niște fi-guri emblematice ale culturii noastre figuri care au fost ținute sub obrocul comunist atacircția ani Nu voi icircnceta icircn continuare să vorbesc cu venerație despre martiri despre eroi și despre acei deținuți politici a căror singură vină este că s-au opus comunismului
Icircmi vine să-l icircntreb pe domnul Vexler nu vă supărați cine a adus co-munismul icircn Romacircnia Icircmi răspundeți dumneavoastră sau vă spun eu
Dacă aveți acribia datelor crono-logice și povestiți de acele represalii suferite de evrei icircn timpul regimului lui Antonescu de ce nu vorbiți de acel atentat cu bombă din Senatul Ro-macircniei făcut de un comando de trei evrei Cacircnd 8 august 1920 Păi pe 8 august 1920 nu era picior de legio-nar icircn țara asta Dumneavoastră aveți o obsesie cu legionarii și dacă cineva
vorbește frumos despre Gafencu sau despre Vulcănescu recurgeți la același tertip atacirct de facil și anume al stigma-tizării fascist legionar și așa mai de-parte Iertați-mă nimeni nu vă mai ia icircn serios
Nu mă dezic o iotă de cuvintele pe care le-am spus despre Vulcănescu sau despre Gafencu și voi continua să-i omagiez mai departe
Nu uitați că elogiul meu l-am făcut icircn cursul unei declarații politice iar dumneavoastră icircn calitate de depu-tat știți că senatorul nu trebuie să dea socoteală pentru declarațiile lui politi-ce Nimeni nu poate trage la răspun-dere Și atunci de ce dumneavoastră deputat veniți icircn Senatul Romacircniei și mă trageți pe mine de urechi că vor-besc despre Vulcănescu Nimeni nu o face nici președintele statului romacircn nici doamna președintă a Senatului ni-meni Veniți dumneavoastră să o faceți Aici e Romacircnia aici nu e Facircșia Gaza
Trebuie să modificați Constituția dacă vreți ca senatorul să fie tras la răs-pundere pentru declarațiile lui politice Altminteri vă icircncredințez că admones-tarea dumneavoastră nu doar că nu are darul de a mă intimida dimpotrivă icircmi dovedește că sunt pe drumul cel bun
Cam atacirct am avut de spus Voi continua la fiecare declarație politică să evoc o figură istorică legendară care a fost victima regimului comunist
Și icircncă o dată vă icircntreb cine a adus comunismul icircn Romacircnia
Mulțumesc (Aplauze)
Curtea Penală Internațională acuzată că icircncalcă principiul independențeihellip
18 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
Icircntr-o ediție a emisiunii bdquoJocuri de cuvinterdquo produsă de asociația catolică Signis Romacircnia și realizată de Ștefan Colceriu cercetător la Institutul de lingvistică bdquoIorgu Iordan ndash Al Rosettirdquo a fost invitată Francisca Băltăceanu emi-nent filolog clasic teolog și ebraist prof univ dr la Univer-sitatea din București
Moderatorul i-a propus interlocutoarei o evocare a oa-menilor care au format-o bdquoDespre părinți spuneam că nu vorbesc pentru că e prea subtilă relațiardquo Dar a vorbit des-pre relația cu monseniorul Vladimir Ghika și cu tacircnărul preot catolic Anton Demeter care icirci ducea pe tineri bdquoicircn ex-cursii creacircnd icircntre noi o atmosferă de prietenie colegiali-tate pace bucurierdquo
Despre profesorii care au influențat-o ca filolog ea a povestit bdquoAm dat la Limbi clasice unde am descoperit o lume minunată a profesorilor Să-i pomenesc pe cacircțiva Petru Creția ndash racircdeam pe urmă spuneam că lumea se icircm-parte icircn două cei care au făcut verbul grec cu Petru Creția și ceilalți adică avea o minte clară și un fel de a preda icircncacirct ne-a limpezit totulrdquo
Cicerone Poghirc bdquoera un om extraordinar filolog și mai ales indo-europenist Gramatica comparată a limbii grecești latine și indo-europene a fost pentru noi un text de vrajă nemaipomenit pentru că icircl făcuserăm cu el Ne-a predat și albaneză lituaniană niște cursuri imposibile pe care le făcea sacircmbăta după-amiaza ne adunam de la toa-te facultățile căci crea icircn jurul lui o atmosferă de farmecrdquo
Profesorul Mihai Nichita de istoria literaturii latine bdquose uita cracircncen icircn foi nu ridica ochii nu citea ci icircți spunea atacirct de dens icircncacirct te străduiai să iei notițe cuvacircnt cu cu-vacircnt și tot mai trebuia să torni un pic de apă ca să-ți dai seama ce a spus Ne icircnvăța să gacircndim și să scriemrdquo
bdquoUn alt fel de profesor era Iancu Fischer ndash de literatură latină istoria limbii latine și istoria limbii grecești ndash de o mare claritate icircn predare Ne plăcea de el că ne lăsa pa-uzele mai lungi pentru că avea timp să spună tot ce era esențial și cu libertate de prezentare Icircn același timp ne ducea la muzee și ne arăta ce-i de văzut acolo la concerte
ne icircnvăța să ascultăm muzică Avea o delicatețe icircn felul de a se purta cu fiecare dintre noi care mi-a rămas icircn sufletrdquo
bdquoCu totul altfel era doamna Lucia Wald Icircmi spuneau cei cu dosarul prost care puteau să fie prigoniți că niciodată nu le-a dat note mai mici pe considerente politice Preda foarte dens foarte mult Nu aveam manuale și atunci ne era util tot ce ne spunea Noi studenții i-am rugat pe ea și pe profesorul Fischer ndash fiind evrei ne-am gacircndit că nu o să se lege nimeni de ei ndash să facem un seminar despre sfacircn-tul Augustin Seminarul cu domnul Fischer a fost absolut fermecător ne-am icircmprietenit cu sfacircntul citindu-i Confesi-unile Și doamna Wald s-a specializat icircn opera lui tot de gura noastrărdquo
Alexandru Graur era bdquoun foarte mare lingvist specia-list icircn gramatică comparată indo-europeană Cacircnd a murit profesorul Poghirc mi-a zis laquoA murit ultimul om care le știa pe toateraquo Și avea o generozitate și un fel de a vorbi cu noi Cacircnd am susținut teza de doctorat (ca profesor coor-donator) a venit cu nu știu cacirctă vreme icircnainte de frică să nu icircntacircrzie Mă intimida prin bunătatea lui avea o măreție involuntară Icircți dădea cărți icircți dădea idei icircți dădea oricerdquo
Profesorul Alexandru Niculescu un mare romanist pe care icircl cunoștea foarte puțin a ajutat-o atunci cacircnd ea asistent universitar fiind a fost anchetată de Securita-te pentru că spre a le preda studenților o limbă moartă precum armeana veche citise cu ei din Noul Testament bdquoAlexandru Niculescu era secretar de partid dar icircși folosea funcția pentru a face bine M-a icircnvățat ce să răspund icircn fața Senatului Universității și am fost lăsată icircn pacerdquo
CLAUDIA BOSOI
Francisca Băltăceanu despre profesorii săi
2Day ambassador 2021
Conferința Internațională de diplomație și afaceri globale pentru liceeni
Nicolae Cajal ndash 17 ani de la deces
7 martie 2004 a fost o zi plină de tristețe pentru evreii din Romacircnia dar nu numai pentru ei ci și pentru lumea științifică și societatea civilă din țară Icircn acea zi au pierdut o mare persona-litate pe acad prof dr Nicolae Ca-jal un mare specialist icircn virusologie președintele Federației Comunităților Evreiești respectat icircn țară și icircn stră-inătate deopotrivă Specialiștii cu-nosc bine va-loarea activității sale științifice reamintită anual prin sesiunile or-ganizate de Aca-demia Romacircnă Institutul de Vi-rusologie de alte foruri la inițiativa fiicei sale Irina Cajal Marin Dar me-ritele lui nu s-au limitat doar la atacirct ci au icircmbrățișat domenii dintre cele mai diverse
A fost timp de un deceniu preșe-dintele FCER și această perioadă poate fi calificată pe drept cuvacircnt ca o icircnnoire un reviriment al vieții evreiești din Romacircnia Ca și numele predece-sorului său rabinul Moses Rosen numele profesorului Cajal a atras icircn activitatea comunității personalități binecunoscute din lumea evreiască și nu numai A avut prieteni pretutin-deni fapt evident și atunci cacircnd se organiza acea faimoasă bdquocasă des-chisărdquo de ziua lui de naștere sau de ziua onomastică atunci oricine dorea putea să-l felicite fără vreo invitație formală Și casa lui era icircntotdeauna plină ndash evrei romacircni persoane venite din străinătate și bineicircnțeles fami-lia Era un prieten devotat gata să icircntindă o macircnă de ajutor celor care aveau nevoie Prof Cajal considera că aceasta este o mițva care trebuie icircndeplinită icircn orice condiții
Icircn afara faptului că era un bun evreu că se macircndrea că aparține acestei etnii care a dat Romacircniei (și lumii) atacirctea valori că ținea la Statul Israel ca la o a doua patrie profesorul Cajal era un patriot un bun romacircn El nu a pregetat să-și folosească influența relațiile ndash care se icircntindeau pe cel puțin trei continente ndash ca să susțină Romacircnia Demersurile lui au contribuit la acceptarea țării noastre icircn diferitele organisme internaționale după 1989
Combaterea antisemitismului a fost una dintre principalele lui preo-cupări Teza lui realsemitismul s-a bazat pe importanța cunoașterii reci-proce dintre evrei și romacircni sau ex-trapolacircnd icircntre evrei și populația ma-joritară a țării icircn care trăiesc evreii O idee plină de umanism atacirct de carac-teristică acestui om care a și aplicat-o icircntreaga lui viață și pe care noi cei de astăzi trebuie să o păstrăm vie
Să icirci fie amintirea binecuvacircntată (EG)
Conferința Internațională de Diplomație și Afaceri Globale - 2DAY AMBASSADOR organizată de Cen-trul Educațional Laude-Reut a ajuns anul acesta la cea de a X-a ediție desfășurată icircn două sesiuni online icircn lunile februarie și martie 2021 La prima sesiune care a avut loc pe 9 fe-bruarie au participat 270 de elevi de 14 -17 ani de la 31 de licee publice și private din București Sibiu Craiova Iași și Israel
Elevii au asistat la prezentări și dezbateri susținute de membri ai cor-pului diplomatic intelectuali și uni-versitari de prestigiu Moderator și coordonator al evenimentului a fost ES Adrian Cioroianu fost ambasa-dor al Romacircniei la UNESCO istoric și profesor universitar membru al La-ude-Reut Board of Trustees și men-tor de diplomație Laude-Reut El le-a prezentat elevilor istoria diplomației pornind din cele mai vechi timpuri cu personalități care au făcut faimoasă această nobilă profesie Daniela Gicirct-man secretar de Stat la MAE pentru afaceri interinstituționale a vorbit des-pre asistenţa pentru dezvoltare pe componenta educaţională şi cultura-lă oferită de Ministerul Afacerilor Ex-terne icircn scenariul diplomației hibride Eyal Ram director icircn cadrul Ministe-
rului Educației din Isra-el a subliniat eforturile depuse de Ministerul Educației din Israel de a integra Diaspora și de a păstra legăturile prin educație menționacircnd resursele profesionale și emoționale la care profesorii au recurs icircn această perioadă de școală online prin in-ventivitate și originali-tateElevii au pus icircntrebări
și au inte rac ționat cu invitații care le-au icircmpăr tășit din cunoștințele și expe-riența lor Astfel David Saranga am-basadorul Statului Israel icircn Romacircnia care este și mentor de diplomație la școala Laude-Reut a ținut expunerea bdquoProcesul de pace icircn Orientul Mijlociu prin acorduri multilaterale precum Acordurile Abraham și normalizarea relațiilor dintre Israel și Marocrdquo
Prof univ dr Adrian Streinu-Cer-cel a vorbit despre bdquoCriza sanitară și de securitate generată de pandemia COVID-19rdquo
bdquoImpactul Brexit asupra educației și schimburilor academicerdquo a fost abor-dat de Dan Mihalache fost ambasa-dor icircn Marea Britanie și actualmente ambasador icircn Cipru Jonathan Davis director al Raphael Recanati Inter-national School ndash Lauder School for Government Strategy and Diplomacy (Israel) s-a referit la bdquoModalitățile de creare a unui mediu academic sigur icircn timp de pandemie - modelul IDC Herzliya Israelldquo Icircn plus o serie de ambasadori romacircni au vorbit despre activitatea diplomatică icircn condiții de pandemie
Tova Ben Nun-Cherbis președinte fondator Laude-Reut i-a icircncurajat pe elevi să fie curioși icircncrezători și
activi și a anunțat concursul de public speaking pe teme diplomatice la care sunt invitate școlile incluse icircn proiect alături de elevii Laude-Reut
Icircn cadrul celei de a doua părți a sesiunii la 10 martie au fost premiați cacircștigătorii concursului de public speaking desfășurat online pe 1 mar-tie 2021 la care elevii bucureșteni alături de cei din Craiova Iași Sibiu și Israel au răspuns cu entuziasm provocării lansate de Complexul Educațional Laude-Reut de a juca ro-lul de ambasadori ai diverselor țări
Iată lista cacircștigătorilorPentru gimnaziuMaria Belceanu clasa a VIII-a
Școala Gimnazială Cezar Bolliac București ndash locul 3 icircn poziția de amba-sador al Greciei Teodora Maria Cio-banu clasa a VIII-a Școala Gimnazi-ală Federico Garcia Lorca București ndash locul 2 ndash Spania Maria Kehayian clasa a VIII-a Complexul Educațional Laude-Reut București locul 1 ndash Israel
Pentru liceuTheia Hartenis clasa a XI-a
Complexul Educațional Laude-Reut București locul 3 icircn poziția de am-basador al Franței Romana Trușcă clasa a X-a Complexul Educațional Laude-Reut București locul 2 ndash Ru-sia Dara Nițu clasa a X-a Comple-xul Educațional Laude-Reut locul 1 ndash Statele Unite
Premianții au retrăit emoțiile con-cursului la momentul prezentării discursurilor lor icircn fața diplomaților Romacircniei și Israelului membri ai Laude-Reut Board of Trustees am-basadorii Emil Hurezeanu Luca Ni-culescu Adrian Cioroianu Luminița Odobescu Sorin-Dan Mihalache Lazăr Comănescu David Saranga Tamar Samash Avi Millo precum și pentru prima dată Bogdan Măniloiu ambasadorul Romacircniei icircn Canada
Sesiunea finală 2Day Ambassador 2021 a fost moderată din Israel de Jonathan Davis director al Raphael Recanati International School ndash Lau-der School for Government Strategy and Diplomacy (Israel) icircn calitate de prieten și mentor Laude-Reut
Cacircștigătorii concursului de public speaking 2Day Ambassador 2021 au primit medalii și cartea 186 de trepte mărturia lui Alexandru Marton evreu de origine romacircnă supraviețuitor al lagărului de concentrare de la Mau-thausen
CRISTINA MARIN
Cacircștigătorii concursului de public speaking
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 19
Aici icircn Israel trăim vremuri pe cacirct de interesante pe atacirct de presante Pe de o parte multiplele semne de icircntrebare legate de viitoarele relații cu noul președinte american (după povestea de dragoste cu ultimul) Pe de altă parte Covid-19 o pan-demie care nu pare a avea de gacircnd să-și ia desaga la spinare și să dis-pară
Uneori mă icircntreb cum rezistăm cum reușim să ne ocupăm de toate cele de mai sus dar icircn același timp neuitacircnd de pericolul securității naționale și personale (Iranul Ha-masul Hezbollah) Cum reușim să ținem pasul cu toate aceste mari și deloc mărunte probleme
Iată cel puțin parțial răspunsulPovestea e relativ nouă și bine
cunoscută Grație eforturilor de-puse de fosta Administrație ame-ricană patru state arabe Uniu-nea Emiratelor Arabe Bahrein-ul Marocul și Sudanul au hotăracirct să recunoască Israelul și să accep-te relații diplomatice cu statul care pacircnă deunăzi era ostracizat
Senzația pe care au provocat-o imediat articolele și comentariile era că bdquomireasardquo (adică Israelul) era mult mai mulțumită și chiar mai fericită de bdquomariajrdquo decacirct cei patru bdquomirirdquo Icircn marea majoritate a repor-tajelor din Abu Dhabi sau Bahrein se vorbea de intensele pregătiri pe care le fac cei icircn cauză pentru a primi turiștii israelieni dornici să viziteze cea mai icircnaltă clădire din lume Pacircnă aici nimic nou Dar iată o poveste care denotă superficiali-tatea celor care au scris și au vor-bit nu prea frumos despre luna de miere israelo-arabă
Povestea (preluată dintr-un arti-col semnat de binecunoscutul Ben Caspit) icircncepe așa pe icircntregul ma-pamond cresc aproximativ 4 mili-arde de palmieri din care 150 de milioane sunt curmali O treime din toți curmalii existenți icircn lume se află icircn Dubai
Fiecare din curmalii ăștia pro-duce anual icircntre 80-120 kg fructe dulci Ei bine acești curmali au o bdquomicărdquo problemă Ea e reprezentată de un gacircndac foarte vorace care odată pătruns icircn tulpina copacu-lui nu se lasă pacircnă nu-l termină Respectivul gacircndac penetrează scoarța tulpinei icircși depune ouăle care foarte rapid se transformă icircn viermi a căror hrană se află la icircn-demacircnă tulpina curmalului Icircn scurt timp se poate semna actul de de-ces al copacului
Icircncercările de a rezolva proble-ma prin icircmprăștirea de insecticide nu numai că oferă doar o soluție parțială dar din punct de vedere ecologic e vorba de o adevărată catastrofă nemaivorbind de restul de culturi agricole care suferă de pe urma contactului cu otrava des-tinată viermilor
Dar icircnainte de toate o icircntre-bare al cărei răspuns a icircncetat de mult a mai fi un secret militar care este icircn Israel arma cu cei mai mulți soldați și ofițeri Infanteria Tancurile Aviația militară Nici-decum Răspunsul e serviciul de contrainformații reprezentat de celebra Unitate 8200 Mulți (foarte mulți) dintre cei care s-au perin-dat prin acea unitate au devenit cu timpul specialiști icircn high-tech unii fiind primiți cu brațele deschise icircn diversele companii startup sau au icircndrăznit să-și deschidă propriul lor
business bazați pe cele icircnvățate și efectuate bdquoacolordquo
Și iată că un tacircnăr israelian a creat o companie care produce senzori de icircnaltă calitate
Și uite așa tipul din poveste a au-zit de problemele celor din Dubai cu gacircndacii viermii și curmalii A auzit și cum și icircn Israel sunt de ajuns de mulți curmali a icircncercat o metodă de a rezolva problema A introdus icircn tul-pina curmalului senzori suficient de sensibili care detectează din primul moment acțiunea de roadere a interi-orului tulpinei de către viermișorii cu pricina Icircn acel moment o luminiță se aprinde pe tabloul de comandă al terenului cu pomi fructiferi ceea ce e urmat imediat de un tratament chimic direcționat numai pe pomul afectat cu rezultate dintre cele mai bune Icircn urmă cu numai cacircteva săp-tămacircni proprietarul respectivei com-panii israeliene a fost primit icircn Du-bai cu surle și tracircmbițe covor roșu și alai de onoare și afacerea a fost icircncheiată pe loc
Pe aici pe la mine există mulți sceptici care privesc icircnchegarea relațiilor diplomatice cu cele patru țări amintite ca pe un eveniment (aproape) lipsit de importanță Cei care caută noduri icircn papură le vor găsi cu prisosință Dar fără nicio discuție povestea de mai sus re-prezintă un model extrem de inte-resant de cooperare cu beneficii bilaterale
Icircn mod normal acesta e doar icircn-ceputul Continuarea se cere a fi de mare succes
Cu cacircteva bdquomici și mărunterdquo ob-stacole cum ar fi atitudinea Iranului presiunea palestinienilor protestele unei bune părți din lumea arabă etc care nu vor disecate icircn racircndu-rile de față Las această sarcină pe seama specialiștilor icircn chestiune
Prof dr GABRIEL M GURMANOmer Israel
gurmanbguacil
Revanșa lui Sebastian
Uneori criticii și istoricii noștri literari sunt greu de icircnțeles dar nu neapărat fiindcă au un limbaj bdquotehnicrdquo de specialitate filolo-gică ci pentru că emit judecăți de valoare care nu li se potrivesc operelor evaluate E și cazul lui I Negoițescu sau Al Piru bdquoju-decacircndrdquo teatrul lui Mihail Sebastian bdquoEroii acestui teatrurdquo scria Negoițescu icircn 1966 bdquonu depășesc viziunea ușor convențională a unui repertoriu anual mai ridicatrdquo Sebastian făcacircnd un bdquoteatru mediu mulțumitorrdquo Pen-tru Al Piru același Sebastian este un bdquoco-mediograf agreabil inteligent dar lipsit de adacircncimerdquo iar Jocul de-a vacanța o bdquoușoară improvizațierdquo What
Dacircnd timpul icircnapoi scriitorul n-a avut mai mult noroc nici cu monu-mentala Istorie a lui Că-linescu din 1941 Dim-potrivă După ce pole-mizaseră criticul nu s-a putut abține să se bdquorăz-bunerdquo pe scriitorul ana-lizat folosind calificative mai mult decacirct discuta-bile și icircncadracircndu-lhellip rasial pe autor Icircn loc să-i analizeze cărțile cu obiectivitate și să le critice cu argumente es-tetice Călinescu susținea că Sebastian nu-și putea bdquoicircngădui decacirct o singură experiență aceea a rasei salerdquo și de aceea se bdquorefugiardquo icircn analiză Dintr-un alt alineat aflăm că bdquopa-teticul dovedește sensibilitatea exagerată a evreului plăcerea de a se simți victimă inca-pacitatea lui congenitală de a concepe lupta cu toate riscurile eirdquo Icircn 1941 anul cacircnd erau publicate asemenea enormități și aberații rasiste Europa era icircn plin Holocaust iar icircn ianuarie icircn pogromul din timpul rebeliunii le-gionare compatrioți ai lui G Călinescu de etnie evreiască fuseseră omoracircți și atacircrnați icircn cacircrlige la abator Plutind senin pe deasu-pra acestor monstruozități criticul icircși scria capitolul despre Sebastian din Istorie cu o bdquoargumentațierdquo din care tocmai argumente-le lipsesc și pe un ton rezolut precum aici bdquoEstetica sa nu e decacirct aceea tipică la criticii evrei și anume iubireardquo
Ultimul nume pacircnă acum pe lista de-tractorilor cu ștaif ai lui Sebastian este cel al Martei Petreu o cercetătoare serioasă cuprinsă icircnsă inexplicabil de un fel de aver-siune icircmpotriva obiectului său de studiu Pe lacircngă teza falsă conform căreia Sebastian ar fi fost un extremist de dreapta (astfel că Cioran Eliade și ceilalți bdquonu făceau decacirct să icirci calce mai apăsat pe urmerdquo) se găsesc icircn cartea intitulată aiuritor Diavolul şi uce-nicul său Nae Ionescu ndash Mihail Sebastian exprimări inadecvate pentru un studiu aca-demic Lectorul află de la Marta Petreu că Sebastian bdquoa țacircșnit icircn brațele lui Nae cu cel dintacirci pretextrdquo că bdquoi-a dat tacircrcoale lui Eliade făcacircndu-i curte și căutacircndu-i prieteniardquo că e bdquopapagalul de presărdquo al lui Nae Ionescu bdquobate cacircmpiirdquo și bdquoicircşi ascunde icircnşelătoriardquo Cacircnd ajungem icircn lectură la formularea bdquomacircracircielile și scacircncetele lui Sebastian din Jurnalrdquo ne icircntrebăm totuși ce fel de lectură este aceea icircn care impresionantul ndash pentru aproape oricine ndash Jurnal al lui Sebastian să fie redus la niște macircracircieli și scacircncete
Eu cred icircn dreptul fiecărui comentator de a formula o opinie dar mai cred că acest drept vine icircmpreună cu o obligație profesio-nală și morală aceea de a citi cu obiectivi-tate fără părtinire fără tendențiozitate sine ira et studio opera unui scriitor
Revanșa nedreptățitului Sebastian con-stă icircn actualitatea operei lui și icircn vitalitatea dovedită de aceasta la icircntacirclnirea cu noile generații de cititori și spectatori Nu știu cacircți mai deschid astăzi o carte de Al Piru sau una de I Negoițescu dar cei care citesc și recitesc cărțile lui Sebastian sunt mulți
DANIEL CRISTEA-ENACHE
Profil de scriitorNu aduce anul ce aduce ceasul
Un film pe care-i musai să-l vedețiLuna aceasta s-a icircmplinit un an de cacircnd Organizația
Mondială a Sănătății a declarat oficial pandemia de Co-vid-19 Un an lung care a adus schimbări icircn modul nos-tru de a trăi și de a interacționa Celor mai mulți dintre noi ne-au lipsit mersul la concerte la teatru la cinema Și pentru că pandemia pare să mai stea o vreme cu noi iar umorul e unul dintre puținele remedii pentru a depăși această perioadă grea aș vrea să vă recomand o mi-niserie pe Netflix care sunt convins că o să vă placă
De curacircnd am văzut Pretend Itrsquos a City un soi de dialog icircntre Martin Scorsese și Fran Lebowitz Și e ceva electrizant la scriitoarea aceasta de 70 de ani cu păreri ferme despre aproape orice mediu artistic politică sport tehnologie călătorii nimeni și nimic nu scapă ochiului ei vigilent Fran Lebowitz spune tot ce evită ceilalți să spună dar o face cu foarte mult umor
Icircn copilăria pe care și-a petrecut-o icircn Morristown New Jersey Fran Lebowitz a cacircntat o vreme la violon-cel icircn orchestra școlii Dar și-a dat repede seama că oricacirct de mult ar exersa nu va ajunge vreodată să facă performanță bdquoCacircnd eram cu orchestra nu auzeai cacirct de prost cacircntam Știam icircnsă ce e talentul fiindcă eram conștientă de cacirct de mult icircmi lipsea icircn cazul ăstardquo a povestit scriitoarea Mărturisește că idolul ei a fost mulți ani Leonard Bernstein bdquoAvea o emisiune cacircnd eram copil numită Young Peoplersquos concerts și așteptam fie-care duminică să-l văd Icircl adoram Leonard Bernstein explica și arăta exact cum icircși imaginează un copil că arată un dirijor Și asta a ajutatrdquo povestește Fran Le-bowitz icircn acest serial
A fost exmatriculată din şcoală pentru că citea foar-te mult icircn timpul orelor și icircși neglija temele iar notele erau din ce icircn ce mai slabe Dar și-a luat cu brio testele la sfacircrșitul liceului iar la 18 ani s-a mutat icircn New York Aici a fost pentru o vreme femeie de serviciu șofer de taxi și a vacircndut spațiu publicitar
Icircn tinerețe povestește Fran Lebowitz frecventa cluburile de jazz Crede că i-a văzut pe viu pe toți ma-rii muzicieni de jazz dar preferatul ei rămacircne Charles
Mingus Avea 19 ani cacircnd s-au cunoscut și lucra la zi-arul fondat de Susan Graham Ungaro cea de-a patra soție a muzicianului Charles Mingus avea un tempera-ment vulcanic icircși amintește Fran Era arogant nu prea icirci plăcea să stea de vorbă și detesta majoritatea oame-nilor Duke Ellington a fost singura persoană pe care a respectat-o cu adevărat Icircn tinerețe Charles Mingus a cacircntat icircn trupa lui Ellington A fost concediat dar cu toate acestea pentru Mingus Duke Ellington a fost cel mai mare muzician
Prin anii rsquo70 a icircnceput să scrie pentru revista Inter-view fondată de Andy Warhol Warhol a fost cel care a definit conceptul de Pop Culture iar icircn casa lui care icirci servea și ca atelier icirci găseai frecvent la cacircte o pe-trecere pe Lou Reed sau David Bowie icircntre mulți alți artiști celebri
Cacircnd şi-a publicat prima carte un volum de eseuri despre societatea americană bdquoMetropolitan Liferdquo Fran Lebowitz avea 27 de ani A scris puţin dar extraordinar de bine Icircn toată cariera a publicat doar trei cărţi Me-tropolitan Life Social Studies şi Mr Chas and Lisa Sue Meet the Pandas (carte pentru copii) publicată icircn 1994
Din dialogul acesta pe care icircl poartă cu Martin Scor-sese mai aflăm despre Fran Lebowitz că se consideră una dintre puţinele persoane din New York care icircncă mai au bdquoexperienţa străziirdquo Asta deoarece nu are te-lefon mobil și nici laptop Este mult mai interesată să cumpere cărți (după ultimele estimări deține cam 12 mii de volume) Și icircn aceste condiții reușește să fie foarte bine informată Fran pare că icirci știe pe toți oamenii importanți din oraș iar toată lumea pare să o cunoască
Pretend Itrsquos a City este de fapt un serial de cacircteva episoade realizat de Martin Scorsese care ne prezin-tă o femeie introvertită dar foarte populară inteligentă și plină de umor care spune o poveste captivantă des-pre New York așa cum era icircn anii rsquo60-rsquo70 dar și despre societatea de astăzi despre tehnologie sport muzică literatură și icircncă multe altele
GEORGE GIcircLEA
Icircnsemnări de la fața locului
20 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
Icircn ziua de 9 martie a ES David Saranga ambasadorul Israelului icircn Romacircnia a vizitat mai multe obiective evreiești din Cluj Programul a icircnce-put la șantierul Complexului Comuni-tar Evreiesc (JCC) unde oaspetele a fost icircntacircmpinat de Robert Schwartz președintele CE Cluj Dorel Ornescu secretar Andrea Ghiță și Andrei Klein membrii icircn comitetul de conducere Andrei Zador și Rabbi Dov ber Orgad de la Habad Cluj- Napoca
A fost vizitat Templul Memorial al Deportaților Evrei (fosta sinagogă ne-ologă) a cărui reabilitare a icircnceput icircn toamna anului 2018 S-au rememorat secvențe din istoria Templului (dis-trugerea icircn bombardamentul din 2 iunie 1944 și reconstrucția din teme-lii icircn anul 1947) Ambasadorul a so-sit tocmai cacircnd se icircncheia curățenia generală de după şantier Se preco-nizează icircn prima fază reluarea cacirct mai grabnică a serviciilor divine pen-tru desfășurarea cărora există condiții optime de distanțare
Intenția conducerii comunității este ca festivitatea oficială de reinaugura-re să fie amacircnată pacircnă cacircnd condițiile epidemiologice o vor permite La bal-conul Templului accesibil acum și cu un ascensor exterior s-au creat spații expoziționale pentru o colecție muzeală avacircnd ca principal obiectiv contribuția populației evreiești la dez-voltarea economică culturalăsocială a orașului Cluj
La clădirea reabilitată a viitorului Centru Cultural Evreiesc următorul obiectiv vizitat lucrările de construcții s-au icircncheiat Aici pot fi găzduite ma-nifestări culturale și stracircngerea legă-turilor dintre Ambasada Statului Israel - Departamentul de Diplomație Publi-că și JCC Cluj vor promova cultura și civilizația israeliene prin proiecții de filme spectacole concerte expoziții lansări de carte etc
Biblioteca Centrului icircn curs de organizare va beneficia de valoroa-se donații (volume și documente) ale cunoscuților autori din dome-niul Holocaustului din Transilvania și Cluj (dr Daniel Lőwy și prof univ
dr Zoltaacuten Tibori Szaboacute) Icircmpreună cu prețioasele volume din biblioteca comunității referitoare la evreitate și iudaism se va deschide un centru de documentare S-a discutat apoi des-pre al treilea obiectiv clădirea care va adăposti administrația comunității ra-binatul serviciile sociale și medicale Aici se așteaptă primirea autorizației de construcție lucrările urmacircnd să icircnceapă icircn această primăvară Ușile și geamurile sunt deja transportate la atelierul de recondiționare
Pentru ultimul obiectiv din Complex Restaurantul Ritual există o primă va-riantă a proiectantului neicircnsușită icircncă de conducerea comunității Icircn aproxi-mativ trei ani de la icircnceperea lucră-rilor finanțate exclusiv din fondurile proprii ale CE Cluj JCC va deveni icircn mare parte funcțional
Vizita ambasadorului iaraelian s-a desfăşurat icircntr-o atmosferă cordială şi dătătoare de speranţă Oaspetele a promis că va participa la festivitatea de reinaugurare a Templului Memorial al Deportaţilor Evrei ANDREI ZADOR
Premiul Genesis 2021 conside-rat bdquoNobelul evreiescrdquo i-a revenit re-gizorului american Steven Spielberg Distincția se acordă celor care bdquosunt angajați să susțină valorile evreieștirdquo De aceea icircn motivarea acordării premiului lui Spielberg Fundația Ge-nesis a arătat că bdquoimportante tema-tici evreiești sunt adesea icircntrețesute icircn narațiunea filmelor lui și anume importanța identității și apartenenței păstrarea umanismului icircntr-o lume nemiloasă grija față de celălalt și onorarea obligației morale de a face lucruri corecterdquo
O altă justificare pentru acordarea distincției s-a referit la bdquoactivitatea lui extraordinară de a păstra memoria Holocaustului și a preveni viitoare ge-nocide prin intermediul filmului prin filantropie și implicarea icircn viața pu-
blicărdquo respectiv faptul că Spielberg a pus bazele Fundației Șoah care păs-trează mărturiile unor supraviețuitori ai Holocaustului Fundația a fost cre-ată după succesul peliculei sale din 1993 bdquoLista lui Schindlerrdquo
Distincția a fost acordată icircn urma votului popular din icircntreaga lume Deși ultimul cuvacircnt icircl are Comitetul pentru Premii faptul că Spielberg a primit cele mai multe voturi a fost un factor determinant a arătat Fundația
Premiul Genesis a fost creat icircn 2013 de către un grup de filantropi evrei ruși Suma acordată este de un milion de dolari și pacircnă acum toți cei care au fost distinși au donat premiul icircn scopuri filantropice
Fundația Genesis a decis de asemenea să onoreze memoria șef-rabinului Marii Britanii lordul Jona-than Sacks (zl) decedat la 20 no-iembrie 2020 El era unul dintre cei șapte finaliști ai competiției pentru Premiul Genesis dar a murit icircn timpul
campaniei de desemnare obținacircnd pacircnă atunci zeci de mii de voturi din icircntreaga lume Stan Polovets unul dintre co-fondatori și președinte al Fundației și-a manifestat imensul regret față de pierderea acestei mari personalități a iudaismului și a de-clarat că Fundația bdquose pregătește să onoreze această mare voce a evre-imii aducacircnd un omagiu operei lui de-o viață și sprijinind menținerea moștenirii sale intelectuale și spiritua-le pentru a se asigura că va continua să existe pentru generațiile viitoarerdquo
Fundația va organiza la Londra un eveniment pe 14 noiembrie la un an de la decesul rabinului Va fi reali-zat un film documentar despre viața lui Jonathan Sacks Fundația este icircn discuții cu trustul bdquoMoștenirea Rabi-nului Sacksrdquo icircn vederea susținerii și a altor inițiative semnificative pentru a celebra și a păstra moștenirea lui
MAGDALENA PORUMBARUNicu Covaci ne duce lahellip
Tamara de Lempicka A murit ultimul evreu din KujandOdinioară orașul Kujand din Tadjikistan a fost un centru al prezenței evreiești
din Asia Centrală Dar la sfacircrșitul lunii ianuarie bogata viață comunitară a evre-ilor buhareni a luat sfacircrșit prin decesul lui Jura Abaev de 93 de ani ultimul evreu din localitate Grupul de evrei de aici buharenii (denumirea este legată de orașul Buhara) avea rădăcini persane
Fost muncitor Abaev a fost ani de zile liderul spiritual al sinagogii din Ku-jand icircnchisă icircn 1999 Abaev avea cinci copii cu toții emigrați icircn Israel prin anii 1990 ca dealtfel toate rudele lui Abaev Icircn Tadjikistan mai trăiesc aproximativ 20 de evrei așkenazi icircn capitala Dușanbe
Tadjikistanul este unul dintre statele din Asia Centrală de unde după prăbușirea URSS aproape toți evreii au emigrat Aceasta a dus și la reducerea evreilor buhareni din țara vecină Uzbekistan și a bdquoevreilor de la Munterdquo o altă minoritate originară din Persia cu legături stracircnse cu cea din Buhara Exodul din Tadjikistan unde odinioară trăiau 15000 de evrei a fost determinat și de războiul civil izbucnit icircn 1992 care a durat cinci ani cu un mare număr de morți deplasări de populație și sărăcie După terminarea războiului a avut loc asasi-narea lui Gavriel Gavriilov liderul Societății Haverim din Tadjikistan creată icircn perioada postcomunistă care și-a propus reicircnvierea culturii evreiești A fost un alt element care a determinat emigrarea evreilor
Și Abaev a emigrat icircn Israel chiar de trei ori dar de fiecare dată a revenit la Kujand adevăratul lui cămin spunea el A renunțat la o pensie care-i permitea icircn Israel o viață confortabilă dar acolo bdquose simțea un nimenirdquo pe cacircnd icircn orașul său natal bdquoicircl cunoștea și-l respecta toată lumeardquo Icircn casa lui spațioasă a invitat o familie cu patru copii care au avut grijă de el
Decenii de-a racircndul pacircnă la dispariția comunității Abaev a icircndeplinit și funcția de rabin ținacircnd slujbele de icircnmormacircntare și icircngrijindu-se și de cimitirul unde a și fost icircnmormacircntat Nu a avut cine să-i organizeze ceremonii religioase dar a fost condus pe ultimul drum de numeroși prieteni și vecini Sinagoga a fost demolată icircn 2015 el fiind atunci unicul evreu din oraș (EG)
Ascultam interviul acordat de Nicu Covaci realizatorului emisiunii Psiho-logul muzical Andrei Partoş icircn care liderul formaţiei Phoenix vorbea des-pre modul icircn care icircşi achită multe cheltuieli pictacircnd (el fiind absolvent de Arte Plastice) A menţionat atunci numele unei artiste plastice din State-le Unite despre care nu ştiam nimic Tamara de Lempicka
Am regăsit referirea şi icircntr-un inter-viu acordat de acelaşi muzician unei televiziuni private unde apărea şi o fotografie a sa icircn faţa şevaletului Re-alizatoarea TV a fost tentată să atribu-ie tabloul invitatului emisiunii dar Nicu Covaci a precizat că icircn acea fotogra-fie lucra la o reproducere după un ta-blou al Tamarei de Lempicka deoare-ce aceste reproduceri se cer pe piaţă fiindcă icircn America un original se vinde la preţul de 6-7 milioane de dolari
Tamara de Lempicka s-a născut pe 16 mai 1898 la Varşovia ca fiică a lui Boris Gurwik-Goacuterski un avocat rus evreu ce lucra pentru o firmă fran-ceză Mama sa Malwina Dekler era o poloneză care şi-a petrecut viaţa mai mult icircn străinătate unde şi-a icircntacirclnit şi soţul Legenda spune că atunci
cacircnd avea zece ani mama sa a comandat unui p r o e m i n e n t artist local un portret pastel al Tamarei dar ea a detestat să pozeze şi a fost nemulţumită de rezultat a pus macircna pe pensulă şi a făcut portretul surorii sale mai tinere acesta fiind primul portret pictat de ea
După studii de artă plastică la pres tigioase instituţii de icircnvăţămacircnt superior afirmarea Tamarei s-a pro-dus icircn 1925 cu ocazia Expoziţiei In-ternaţionale de Arte Decorative şi In-dustriale Moderne care mai tacircrziu a dat numele stilului Art Deco
Stilul ei a fost un amestec de cu-bism rafinat şi stil neoclasic inspirat icircn special de Jean-Dominique Ingres După al Doilea Război Mondial se va stabili icircn Statele Unite de unde icircn 1974 se va muta icircn Mexic unde a de-cedat icircn 1980 La cererea sa cenuşa i-a fost icircmprăştiată peste vulcanul Po-pocateacutepetl
IOAN IACOB
Alexander Hausvater scriitorulfraza scurtă fa-vorizează ușu-
rința lecturii de către cititori Sunt cărți consistente din care ai ce reține ai ce icircnvăța Am descoperit un nou Haus-vater Vă felicit și vă aplaudrdquo
Costel Postolache l-a descris pe Hausvater drept bdquocel mai mare scrii-tor necunoscut Acum faima lui de scriitor aproape a egalat-o pe cea de regizorrdquo
Actorii Maia Morgenstern și Con-stantin Florescu au selectat fragmen-te din cele trei cărți și le-au citit
bdquoLa fel ca piesele sale lectura cărților lui Hausvater constituie o experiență imersivărdquo a arătat Dan Romașcanu bdquoEl regizează și experimentează atacirct icircn teatru cacirct și icircn literatură Aș spune că nu personajele sunt icircn căutarea unui autor ci autorul este copleșit de perso-najele sale laquoAici Radio Erosraquo poate fi și un scenariu de filmrdquo
Răzvan Voncu a spus că bdquoAlexan-der Hausvater nu este doar un inte-lectual care știe să-și pună gacircndurile pe hacircrtie Este un scriitor icircnzestrat cu talent viziune vocație și cu o calitate tot mai rară astăzi ndash capacitatea de a
fi profund icircntr-o modalitate artistică ac-cesibilă mai multor oameni dispensa-tă de complicații inutile laquoDor călătorraquo este un roman profund despre o temă eternă și niciodată epuizată icircn literatu-ră relația tată-fiu laquoPenumbraraquo este o carte halucinantă scrisă pe linia foarte fină dintre imaginar și referentul isto-ric despre nenorocirile prin care a tre-cut și despre micile drame de zi cu zi icircn spatele cărora se află icircntotdeauna o memorie istorică laquoAici Radio Erosraquo este partea experimentală jucăușă a textului icircn care se vede mintea formi-dabilă de constructor viziunea aces-tui scriitor care creează universuri ficționale puternice și autenticerdquo
Autorul a conchis bdquoSingura mea speranță a fost icircntotdeauna ca la tea-tru să am cacirct mai mulți oameni icircn sală iar icircn literatură ndash cacirct mai mulți cititori Dacă o piesă un film sau o carte are o semnificație sfacircrșitul real este icircnce-putul acelei ștafete icircn care spectatorul sau cititorul ia batonul și icircncepe el să creeze să se gacircndească dacă există vreo legătură icircntre un personaj și viața lui Speranța este să icircl faci să devină un om mai bun mai profund mai iubitorrdquo
(Urmare din pag 15)
David Saranga a vizitat Complexul Comunitar Evreiesc din Cluj
Premiul Genesis 2021 i-a fost decernat regizorului Steven Spielberg
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 21
O bibliotecară spioană icircn serviciul Congresului Evreiesc American
Florence Mendheim (1899-1984) custode al Bibliote-cii Publice din New York a participat pentru a le observa la reuniunile pronaziste din oraș icircntre anii 1933-1938 icircn cadrul organizației Prietenii Noii Germanii numită mai tacircrziu Liga Germano-Americană punacircndu-și viața icircn pe-ricol Conform unei relatări din Jerusalem Post rezulta-tele cercetărilor de dată recentă pe această temă au fost făcute publice de Institutul Leo Baeck din New York
Florence Mendheim era o evreică germană stabilită icircn Bronx alături de familie A lucrat pentru Congresul Evre-iesc American (CEA) condus icircn acei ani de Rabinul Ste-phen Wise Membrii organizației pronaziste din America se icircntacirclneau icircn cafenele și taverne și de multe ori se salutau cu expresia bdquoSă omori un evreurdquo
Michael Simonson arhivist la Institutul Leo Baeck a declarat bdquoNu știm dacă a fost recrutată de CEA sau dacă a venit ca voluntară dar este clar că tot ce se petrecea icircn Germania faptul că avea rude acolo și identitatea ei evreiască au motivat-o icircndeajuns icircn icircncercarea ei de a limita amenințarea nazistă din Ameri-cardquo Dacircndu-se drept o simpatizantă a nazismului Florence Mendheim a furnizat material documentar și rapoarte valoroase pentru CEA cu privire la orientarea extremistă și antisemită a organizației unde se infiltrase ca spioană
Icircn anii rsquo30 delegatul lui Hitler Rudolf Hess le-a dat imigranților germani icircn America permisiunea și directiva de a icircnființa organizația Prietenii Noii Germa-nii care să susțină național-socialismul și izolaționismul Aceasta primea spon-sorizări pentru concerte și tabere de vară pentru a apărea icircn ochii americanilor drept o organizație culturală Florence Mendheim a lucrat aici ca secretară dar a renunțat la slujbă cacircnd situația devenise prea primejdioasă Intrarea icircn război a Statelor Unite a dus la icircnăbușirea grupărilor pronaziste iar de multe ori liderii lor au fost deportați
Mai tacircrziu Florence Mendheim a fost secretară icircn Comitetul pentru Icircnțelegerea Arabo-Evreiască instituție care promova ideea unui stat binațional arab-evreiesc Nu s-a căsătorit niciodată foarte tacircrziu a povestit despre perioa-da ei ca spioană dar oamenii nu i-au dat atenție Documentele i-au fost păstra-te de frații ei care ulterior le-au predat Institutului Leo Baeck (CB)
La icircnceputul lunii martie 2021 av Iulian Sorin fost conducător al Federației ar fi icircmplinit 95 de ani
A trăit aidoma generației sale toa-te faliile sociale ale veacului XX Icircn timpul pogromului legionar din ianuarie 1941 de la București a fost ridicat de pe stradă de legionari și dus la Sina-goga bdquoMalbimrdquo icircnțesată de evrei luați prizonieri A trăit scene de coșmar jafuri umiliri maltratări Pe toți icirci aștepta moartea A fost trimis să care moloz icircn curtea sinagogii Icircntr-o clipă de neatenție a paznicului a escaladat gardul și a fugit Așa a scăpat cu viață A făcut muncă obligatorie La cimitirul din Giulești unde fusese repartizat la apărarea pasivă căra cadavrele celor pieriți icircn bombardamentul din 4 aprilie 1944 Cacircteva bombe au căzut icircn cimi-tir Cacircnd Romacircnia a icircntors armele icircm-potriva Germaniei naziste tacircnărul s-a icircnrolat icircn Forțele de Luptă Patriotică A participat la apărarea Capitalei A cre-zut că icircn lumea care se prefigura nu vor mai exista ură intoleranță violență speranță făcută repede țăndări
Opera lui socială icircn plan comunitar icircnsumează un capitol de istorie post-belică a evreilor romacircni Icircnainte de 1989 a organizat pornind de la zero fostul Cămin-spital bdquoMartin Bălușrdquo Chiar atunci cacircnd după 1990 căminul a fost desființat icircn spațiul rămas liber a icircnființat Centrul de Zi ndash JCC-ul nu exis-ta icircncă ndash și Bucătăria bdquoMartin Bălușrdquo a creat sedii speciale pentru Biblioteca FCER și pentru reprezentanța Claims Conference icircn Romacircnia Din 1991 pacircnă icircn 2005 cacirct a fost secretar gene-ral al Federației și ca președinte inte-rimar după decesul lui Nicolae Cajal a contribuit substanțial la moderniza-rea cu ajutorul JOINT-ului a DASM la reformarea Secției Bunuri cu ac-cent asupra patrimoniului sacru la icircnnoirea educației iudaice redefinirea instituțiilor culturale deschiderea spre societatea romacircnească adacircncirea
d i a l o g u l u i interetnic și interreligios construirea de noi etape icircn relațiile cu Israe-lul cu Aliaua romacircnă recuperarea la cultura-mamă a scriitorilor israeli-eni de expresie romacircnă A acționat pentru combaterea antisemitismului negaționismului antiisraelismului și recunoașterea Drepților icircntre Popoare romacircni A susținut procesul de aderare a Romacircniei la NATO și de integrare icircn UE A făcut parte din conducerea Con-gresului Evreiesc European A impulsi-onat reactivarea Forumului B´nai B´rith icircn Romacircnia A fost membru fondator al Consiliului Minorităților Naționale de pe lacircngă Guvernul Romacircniei fiind se-cretar al Comitetului pentru Culte Cul-tură și Mass Media președinte pen-tru restituirea bunurilor imobiliare ale organizațiilor de minorități naționale A fost membru fondator al Fundației bdquoCaritateardquo al Asociației Evreilor din Romacircnia Victime ale Holocaustului a făcut parte din conducerea Asociației Culturale de Prietenie Romacircnia - Is-rael a Asociației pentru Pacea Re-ligiilor din Romacircnia Pentru meritele sale de lider al FCER a fost distins de președintele țării cu Ordinul bdquoMeritul Culturalrdquo icircn Grad de Comandor
Icircn ultima sa cuvacircntare rostită la Congresul al II-lea al FCER icircn 2010 există un pasaj despre nevo-ia de recunoștință față de icircnaintași bdquoDe-a lungul timpului personalități de excepție au condus activitatea evrei-lor din Romacircnia S-au afirmat nu nu-mai icircn planul vieții iudaice dar și icircn planul vieții romacircnești Mi se pare că ar trebui să avem icircn vedere pentru vi-itor ca memoriei acestor predecesori ai noștri să-i acordăm importanța ce se cuvinerdquo Cuvinte premonitorii
IULIA DELEANU
Sunt zece ani de cacircnd s-a stins din viață prof univ dr Andrei Voinea zl dublu laureat al Premiului Academiei Romacircne autor a 12 tratate de orto-pedie a sute de comunicări publicate icircn țară și străinătate Cacircnd i s-a oferit prilejul cărturarul a dovedit aptitudini de foarte bun organizator a condus Spitalul CFR-2 Spitalul de Urgență Floreasca Centrul pentru Ajutor Me-dical al DASM (CAjM) După 1990 profesorul a fondat Universitatea bdquoTitu Maiorescurdquo acreditată de Consiliul Național de Medicină Academică unde a predat cursuri de ortopedie și traumatologie
A avut icircnzestrări literare remarca-bile semnalate de Iorga care dedica-se o pagină icircntreagă icircn bdquoCuget clarrdquo adolescentului din anii aceia Liceanul debutase la revista orădeană bdquoȚara visurilor noastrerdquo alături de Ovidiu Drimba și Mircea Malița Dar bdquoțara visurilorrdquo lui avea să se facă țăndări nu peste multă vreme Avea 18 ani Icircntr-o singură noapte toți evreii din satele Transilvaniei de Nord au fost ghetoizați icircn capitalele de județ El și familia lui au ajuns la Beiuș Au urmat patru ani de muncă obligatorie la ca-riere de piatră experiență dramatică retrăită icircn prima din cărțile sale de memorialistică bdquoClepsidra și bolova-
nulrdquo scrisă icircmpreună cu Kovacs Ja-nos După pensionare Andrei Voinea continuă să fie activ icircn plan profesi-onal ndash medic la CAjM coordonator al Comisiei de Sănătate a BBR ndash și revine cu succes la scris Din colabo-rarea literară cu regretatul președinte de onoare al ACPRI av Constantin Vișinescu s-au ivit alte două volume de memorialistică bdquoViața icircntre destin și istorierdquo și bdquoUmbre purpuriirdquo
Student la Facultatea de ortope-die din Moscova Andrei Voinea făcea practică la Clinica profesorului Mihail Friedenland Friedenland primise icircnști ințarea că fusese trecut pe laquolista neagră a dușmanilor poporuluiraquo și de-mis din funcția de director
Dar mentorul lui Andrei Voinea a fost profesorul Iuliu Hațieganu de la care a icircnțeles că nu poți fi medic dacă nu știi să fii mai icircntacirci om An-drei era licean cacircnd tatăl lui s-a icircm-bolnăvit grav Medicii de la spitalul clujean unde era internat nu se ară-tau dispuși să riște o operație fără prea mari șanse de reușită Băiatul lui s-a dus atunci la Hațieganu fost profesor al tatălui său Dr Hațieganu a acceptat să-l opereze salvacircndu-i viața Gestul acesta avea să-l deter-mine ca icircn 1955 icircn timpul războiului din Coreea cacircnd lucra la un spital
sub pavilion romacircnesc să lupte fără ca alți medici să icircncerce ca o bolnavă tacircracircndu-se icircntr-un aparat ghipsat pe culoarele spitalului să-și recapete demnitatea mersului ome-nesc Să se icircmpotrivească peste mulți ani hotăracircrii a 7-8 medici orto-pezi să apeleze la soluția chirurgica-lă mai comodă a scurtării piciorului unei paciente și să icircnvingă Pacien-ta a plecat acasă pe picioarele ei icircn-tregi era soția avocatului Vișinescu
care a mărturisit asta la catafalcul medicului
Semnatara racircndurilor de față este beneficiara intervenției făcute de pro-fesor către un fost student al lui deve-nit ortoped cunoscut icircntr-un moment de icircncercare Icircmpreună cu soția sa Doina i-a fost sprijin moral
Profesorul Andrei Voinea trăiește icircn memoria tuturor celor pe care i-a ajutat
IULIA DELEANU
95 de ani de la nașterea lui Iulian Sorin zl
Datoria față de icircnaintași
Benjamin de Rothschild a decedat la 57 de ani
10 ani de la plecarea dintre noi a prof univ dr Andrei Voinea zl Nu poți fi medic dacă nu știi să fii om
Descendent al uneia dintre ramuri-le familiei de Rothschild președintele Consiliului de administrație al societății Edmond de Rothschild Hol-ding SA Benjamin de Rothschild a decedat icircn urma unei crize cardiace a informat publicația franceză Tribune Juive Avea 57 de ani A fost fiul lui Edmond și Nadine de Rothschild și la fel ca tatăl și bunicul lui sprijinea Israelul Grupul franco-elvețian Ro-thschild Holding SA care s-a specia-lizat icircn administrarea unor bănci par-ticulare și gestiunea activelor are 32 de sucursale icircn icircntreaga lume Socie-tatea nu are nici o legătură cu banca franco-britanică Rothschild amp Co care aparține vărului său David
Benjamin i-a urmat tatălui său icircn 1997 Potrivit unui portret schițat de revista Le Point icircn 2014 era pasio-nat de navigația cu vele și de vacircnă-toarea de antilope din Africa și era un mare fumător Deși s-a implicat icircn activitatea societății după opinia lui nu considera că ar fi avut legitimita-te afirmacircnd că un moștenitor chiar dacă obține cele mai bune rezultate nu este sută la sută legitim bdquoNu sunt decacirct o verigă a lanțuluirdquo a declarat el Icircn cercurile financiare era cunos-cut drept un antreprenor de renume
mondial expert icircn finanțe și inovație și avacircnd icircn fața ochilor viitorul și care a acordat atenție creșterii moștenirii familiei Rothschild
De la preluarea conducerii gru-pului el a extins activitatea filantro-pică mai ales icircn Israel Grupul are aici o societate de investiții și a făcut donații substanțiale universităților și unor programe vizacircnd promovarea icircnvățămacircntului icircn mediile sărace res pectiv ridicarea nivelului educației pentru copiii din acest mediu Icircn apri-lie icircmpreună cu soția sa Ariane a făcut o donație de 50 de milioane de șekeli pentru achiziționarea de echi-pament medical pentru 22 de spitale din icircntreaga țară ca sprijin acordat Is-raelului icircn bătălia icircmpotriva pandemiei de Coronavirus (EG)
22 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
Keshet ndash importanța vieții
icircn iudaismicircncerca să icircnțe-legem dacă
această prăpastie poate fi depășită dacă putem crea un pod Cu siguranță știți cu toții cacirct de importantă este viața icircn iudaism ca element central Viața este sacră icircn iudaism Tora ne spune să alegem viața iar acest icircn-demn stă alături de noi de generații Viața ar trebui să primeze icircn fața ori-cărei reguli sau tradiții religioase
Evreii haredi (ultrareligioși) repre-zinta aproximativ 14 din populația Israelului dar icircn același timp 30 dintre infectările cu noul Coronavirus din țara noastră au fost identificate icircn racircndul acestei comunități Icircn racircndul comunității haredi rata mortalității din cauza Covid-19 este de patru ori mai mare decacirct icircn restul țării Aces-te date statistice arată așa și pentru că o parte dintre sinagogile și școlile religioase din comunitate au rămas deschise De asemenea au avut loc icircnmormacircntări cu mii de participanți icircn timpul celui de-al treilea lockdown Ați văzut probabil fotografii icircn care se ob-serva ușor că mulți dintre participanți nu respectau distanțarea și nu purtau mască De altfel unii dintre acești ra-bini icircnmormacircntați icircn ceremonii cu mii de participanți au murit tocmai din ca-uza noului Coronavirus
Este așadar de icircnțeles de ce unii evrei seculari sau chiar religioși dar care nu fac parte din această mino-ritate au fost supărați Oamenii au simțit că icircn această comunitate exis-tă o profundă lipsă de respect față de viață față de cei din jurul lorrdquo a spus Mordechai Miller care a vorbit icircn continuare despre explicațiile religioa-se și sociale ale acestei polarizări a societății icircntr-o prelegere tradusă de Miriam Rosenzwieg
Icircntreaga sesiune Keshet cu tema Importanța vieții icircn iudaism poate fi urmărită icircn continuare online pe pagi-nile de Facebook ale JCC București și FCER
(Urmare din pag 3)
bdquoNe străduim ca asistații noștrihellipldquoincluși icircn Pro-gramul bdquoCopii icircn
nevoierdquo 97 de rezidenți icircn căminele amintite Măști mănuși gel dezinfec-tant alcool sanitar de zin fectant pen-tru multisuprafețe șer vețele antibac-teriene etc au primit și angajații din toate comunitățile Icircn tot acest interval ne-am bucurat de sprijinul permanent al conducerii FCER și al JOINT-ului al cărui director pentru Romacircnia Is-rael Sabag și-a reconfirmat sprijinul
icircn același spirit al parteneriatului de excepție cu FCER
ndash Ați avut de icircnfruntat riscuri mai mari față de cele ale angajaților din alte sectoare de activitate
ndash Le-am icircnfruntat Toți angajații DASM au venit zilnic la serviciu avacircnd
același orar ca icircn perioada de dinainte de pandemie Am apelat și la sprijinul voluntarilor astfel icircncacirct beneficiarii serviciilor de asistență să resimtă cacirct mai puțin prezența pandemiei și să iasă cacirct mai puțin din locuință spre a nu fi expuși pe cacirct posibil icircmbolnă-virii
ndash Icircn ce stadiu se află vaccinarea rezidenților din cămine și a icircngrijitori-lor lor
ndash Toți cei de la Căminul bdquoRosenrdquo și de la cel din Arad care au dorit să se vaccine-ze au fost vaccinați 78 dintre rezidenți La fel ndash și angajații căminului Icircn acest scop a fost trimisă o caravană specială
ndash Ce aveți icircn vedere pentru anul care a icircnceput
ndash Ne străduim să asigu-răm același nivel de servi-cii ca și icircn anul precedent astfel icircncacirct asistații noștri să fie cacirct mai puțin afectați de pandemia de Covid-19 Ne propunem să continu-ăm acțiunile de voluntari-
at amintite să menținem icircn limitele posibilului echipele care ne-au dat o macircnă de ajutor icircn protejarea celor cu grad mai ridicat de vulnerabilitate Sperăm ca prin continuarea procesu-lui de vaccinare să ne reluăm activi-tatea icircn parametrii normalității
(Urmare din pag 11)
Mișcarea Legionară omagiată icircn Senatul Romacircniei
Centenar PAUL CELAN
Se icircmplinesc icircn această lună o sută de ani de la nașterea lui Paul CELAN unul dintre importantele spirite care au marcat gacircndirea poetică europea-nă a secolului XX Născut Antschel la 23 noiembrie 1920 icircntr-o familie de evrei germanofoni din Cernăuți (oraș aflat atunci sub administrație romacirc-nească) pleacă icircn 1938 icircn Franța unde icircși icircncepe studiile universitare
dar renunță un an mai tacircrziu pentru a se icircntoarce la Cernăuți După 22 iunie 1941 este mobilizat icircn detașamentele de muncă obligatorie iar icircn 1942 părinții icirci sunt deportați icircn lagăre din Transnistria unde decedează Icircn 1945 se refugiază la București unde adoptă pseudonimul Celan (de fapt o anagramă a numelui său) Icircn 1947 de-cide să părăsească definitiv Romacircnia iar după șase luni petrecute la Viena se stabilește la Paris unde reicircncepe studiile universitare
La Viena publică un prim volum de versuri și se icircmprietenește cu In-geborg Bachmann cu care trăiește o complicată și dramatică poveste de dragoste cores pondența dintre ei fi-ind cuprinsă icircn volumul Timp al inimii tradus icircn 2010 icircn limba romacircnă
Poet de expresie germană Paul Celan publică icircn 1952 Mohn und Gedaumlchtnis (volum tradus icircn 2006 icircn romacircnește cu titlul Mac și memorie) cartea care i-a adus recunoașterea criticii urmată de alte volume care l-au consacrat drept unul dintre cei mai importanţi poeţi ai secolului XX Totodată traduce icircn germană din lu-crările unor autori prestigioși Primeş-te icircn 1958 Premiul Literar al Oraşului
Bremen iar icircn 1960 i se decernează Premiul Georg Buumlchner Bolnav se si-nucide icircn 1970
După cum remarca Norman Ma-nea Benjamin Fondane și Paul Celan rămacircn cei mai importanți mesageri ai moștenirii evreiești și romacircnești icircn Franța ambii dedicați artei nemuri-toare a scrisului și a căror viață a fost marcată de un destin tragic
Pentru a marca Centenarul Paul Celan Editura Polirom a publicat icircn acest an 2 volume Primul dintre acestea intitulat Meridianul și alte proze (ediție revizuită) cu o traduce-re din limba germană și note de An-drei Corbea este o prestigioasă și mi-găloasă icircntreprindere de transpunere icircn romacircnește a prozei lui Paul Celan
Cel de-al doilea ndash bdquonu vreacicatri-cerdquo Studii despre Paul Celan la icircm-plinirea a 100 de ani de la nașterea poetului ndash icircl are de această dată ca autor pe același Andrei Corbea pro-fesor la Universitatea bdquoAlexandru Ioan Cuzardquo din Iași laureat al Premiului Herder și al Premiului Jakob-und-Wil-helm-Grimm Ambele vin să comple-teze integrala operei poetice a lui Paul Celan icircncepută icircn 2015 la aceeași editură (II)
Manual de combatere a antisemi tismului
Comisia Europeană icircmpreună cu IHRA a publicat un manual de utilizare practică a definiției de lucru a antisemitismului Documentul a apărut sub egida președinției germane a Consiliului UE
Bazat pe o cercetare atotcuprinzătoare efectuată de Bundesverband RIAS (Asociația Federală a Departamentelor de Cercetare și Informații despre An-tisemitism) manualul oferă o privire de ansamblu asupra bunelor practici ale unor organizații internaționale administrații naționale societatea civilă și comunitățile evreiești din Europa Sunt enumerate 35 de bune practici de la icircnsușirea punerii icircn aplicare a legislației pacircnă la icircnregistrarea și informarea inci-dentelor antisemite Manualul prezintă 22 de surse care au prezentat incidente antisemite icircn Europa și care susțin corectitudinea definiției de lucru a antisemi-tismului elaborată de IHRA
Referindu-se la editarea manualului vicepreședintele Comisiei Europene Margaritis Schinas a declarat bdquoTrebuie să combatem antisemitismul oriunde icircl icircntacirclnim Viața evreiască este o parte a societăților noastre și suntem deciși să o protejăm Noul manual facilitează icircndeplinirea acestui angajament și răs-punde cerințelor statelor membre pentru o cunoaștere mai bună și folosirea definiției elaborate de IHRA Manualul va deveni un alt instrument valoros al statelor membre pentru a pune icircn aplicare Declarația Consiliului UE de comba-tere a antisemitismuluirdquo
Organizațiile evreiești europene au salutat apariția manualului bdquoEste deose-bit de important să se ofere guvernelor și agențiilor de securitate liniile directoa-re necesare punerii icircn aplicare a definiției IHRA care oferă practici icircn proteja-rea fizică a comunităților evreiești Salutăm publicarea acestui ghid icircn contextul icircn care teoriile conspiraționiste antisemite și atacarea evreilor se răspacircndesc pe continentul nostrurdquo a subliniat dr Moshe Kantor președintele Congresului European Evreiesc
bdquoImportanța acestui manual este de a demonstra cum definiția de lucru a antisemitismului se poate folosi pentru combaterea antisemitismului Este un instrument necesar și valoros pentru toate guvernelerdquo a arătat Simone Rodan-Benzaquen director al Filialei Europa a Comitetului Evreiesc American (EG)
Senatul Romacircniei a devenit un loc icircn care Mișcarea Legionară a putut fi omagiată fără nici un fel de opreliști sau rețineri Icircntr-un comunicat trans-mis de Institutul Național pentru Stu-dierea Holocaustului din Romacircnia (INSHR) bdquoElie Wieselrdquo acesta solicită Senatului Romacircniei bdquovigilență față de omagierea memoriei Mișcării Legio-narerdquo
Uluitor și revoltător a fost că pe data de 24 februarie profitacircnd de faptul că declarațiile politice nu pot fi imputate juridic unui parlamentar senatorul Alianței pentru Unitatea Ro-macircnilor Sorin Lavric i-a adus un oma-giu lui Valeriu Gafencu numit bdquosfacircnt al icircnchisorilorrdquo (httpswwwyoutubecomwatchv=nFE9DwBWGZk)
bdquoAsemenea opinii de la tribuna democrației romacircnești trebuie să icircn-cetezerdquo atrage atenția INSHR amin-tind că bdquoicircn fapt Valeriu Gafencu a fost membru activ al Mișcării Legionare iar icircn timpul rebeliunii din ianuarie 1941 a incitat cu pistolul icircn macircnă elevi din liceele ieșene să se alăture tentativei de lovitură de stat Icircn 1941 după interzicerea Mișcării Legionare a fost condamnat la icircnchisoare pentru că a militat pentru reactivarea acestei mișcări fascisterdquo
Indulgența față de astfel de ma-nifestări contravine cu cele afirmate pe 21 ianuarie ac cu prilejul come-morării victimelor Pogromului de la București de președinta Senatului Romacircniei Anca Dragu care declara
bdquoAntisemitismul xenofobia și rasismul reprezintă pericole de actualitate pe care dacă nu le contracarăm ferm so-cietatea noastră și noi toți vom avea de suferit Obligația noastră morală la 80 de ani de la această tragedie este să omagiem așa cum se cuvine memoria celor care au suferit icircn acest eveniment dezonorant și să ne asigu-răm că această dramă va rămacircne me-reu vie icircn conștiințele noastrerdquo
INSHR trage concluzia bdquocă icircncercă-rile AUR de delimitare de Mișcarea Le-gionară sunt fake news-urirdquo dar ar mai trebui să ne asigurăm că la adăpostul libertăților democratice prost icircnțelese Parlamentul nu devine o tribună de ex-primare a unor opinii pe care apoi politi-cienii le infirmă dar faptul că ele au fost rostite și-a făcut deja efectul asupra unei părți a electoratului romacircn (AM)
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 23
Y D E C E S E Y C O M E M O R Ă R I Y
FILE DE CALENDAR6Evrei născuți icircn luna aprilieClaude Cohen-Tannoudji ndash fizi-
cian Născut la Constantine Algeria 1 aprilie 1933 membru icircn Academia Franceză 1981 Premiul Nobel pentru fizică 1997
Nachman din Breslov ndash rabin Născut la Medzybizh 4 aprilie 1772 stabilit la Bratslav și la Uman unde a murit icircn 1810 Mormacircntul lui este loc de pelerinaj
Simcha Jacobovici ndash regizor ar-heolog scriitor canadian Născut la Pe-tah-Tikva din părinți originari din Romacirc-nia 4 aprilie 1953 Cărți și filme despre istoria evreiască antică
Mircea Săucan ndash regizor și pro-zator Născut la Paris 5 aprilie 1928 revenit cu familia icircn Romacircnia 1934 Emigrat icircn Israel 1987 decedat la Na-zareth-Illit 2003
Eliyahu Bakshi-Doron ndash Șef-Rabin sefard al Israelului 1993-2003 Născut la Ierusalim 5 aprilie 1941 Adept al dialogului interconfesional Decedat la Ierusalim 12 aprilie 2020
Frida Wattenberg ndash membră a Rezistenței franceze Născută la Pa-ris 7 aprilie 1924 activistă comunitară Distinsă cu Legiunea de Onoare Dece-dată la Paris 3 aprilie 2020
Edmund Husserl ndash filozof Născut la Prossnitz Moravia 8 aprilie 1859 convertit la luteranism1886 Icircntemeie-torul școlii de fenomenologie Decedat la Freiburg 1938
Maria Banuș ndash poetă Născută la București 10 aprilie 1914 Primul vo-lum bdquoȚara fetelorrdquo 1937 Premiul Her-der pentru poezie 1986 Decedată la București 1999
Stefan Heym (Helmut Flieg) ndash scrii-tor Născut la Chemnitz 10 aprilie 1913 refugiat icircn SUA1935-1952 Premiul Ie-rusalim 1993 Decedat la Ein Bokek Israel 2001 icircnmormacircntat la Berlin
Tristan Tzara (Samuel Rosen-stock) ndash poet Născut la Moinești 16 aprilie 1896 stabilit icircn Franța Unul dintre icircntemeietorii dadaismului Dece-dat la Paris 1963
Cynthia (Shoshana) Ozick ndash scrii-toare Născută la New York 17 aprilie 1928 Autoare de povestiri și romane despre viața evreilor din America
Menachem Mendel Schneerson ndash Lubavitcher Rebbe lider al Mișcării Habad Născut la Nikolaev 18 aprilie 1902 Stabilit icircn SUA 1941 a icircntemeiat o rețea de sinagogi școli instituții me-dicale Decedat la New York 1994
Rita Levi-Montalcini ndash neurobio-log Născută la Torino 22 aprilie 1909 Premiul Nobel pentru medicină 1986 Senator pe viață icircn Senatul Italiei pacircnă la deces 2012
Barbra Streisand ndash actriță de ci-nema și cacircntăreață Născută la New York 24 aprilie 1942 Printre cacircntecele interpretate bdquoKol Nidrerdquo și alte melodii ebraice clasice
Adolphe (Isaac Moise) Creacutemieux ndash lider al evreimii franceze Născut la Nicircmes 30 aprilie 1796 Icircntemeietor al Alianței Israelite Universale1860 De-cedat la Paris 1880
Evrei decedați icircn luna aprilieHelena (Chaja) Rubinstein ndash pro-
ducătoare de cosmetice și colecționară de artă Născută la Cracovia 1870 stabilită icircn SUA 1914 Decedată la New York 1 aprilie 1965
Lev Davidovich Landau ndash fizician Născut la Baku 1908 Premiul Nobel pentru fizică 1962 Decedat la Mosco-va 1 aprilie 1968
Israel Avraham Portugal ndash lider al hasidismului de Sculeni (bdquoSculener Reberdquo) Născut icircn Romacircnia 1923 de-cedat la New York 1 aprilie 2019
Adam Schlesinger ndash compozitor textier cacircntăreț Născut la New York 1967 Premiul Emmy pentru muzică și lirică originală 2019 Decedat la New York 1 aprilie 2020
Allen Ginsberg ndash poet Născut la Newark New Jersey 1926 A scris și poezii pe teme iudaice Decedat la New York 5 aprilie 1997
Isaac Asimov (Isaak Yudovich Ozimov) ndash chimist autor de romane științifico-fantastice Născut la Petrovi-ki Rusia 1920 emigrat icircn SUA 1923 Decedat la New York 6 aprilie 1992
Helene Aylon (Greenfied) ndash pictoriță Născută la Brooklyn NY 1931 Om de artă eco-feminist și co-mentatoare feministă a Bibliei Ebraice Decedată icircn SUA 6 aprilie 2020
Mark Steiner ndash filozof Născut la Bronx NY 1942 profesor la Universita-tea Ebraică din Ierusalim Specialist icircn filozofia științei Decedat la Ierusalim 6 aprilie 2020
Ilarie Voronca (Eduard Marcus) ndash poet și eseist Născut la Brăila 1903 stabilit icircn Franța 1933 S-a sinucis la Paris 8 aprilie 1946
Primo Levi ndash scriitor Născut la To-rino 1919 supraviețuitor al lagărului de la Auschwitz Scrieri referitoare la experiențele sale icircn Holocaust S-a si-nucis la Torino 11 aprilie 1987
Ludwik Lazarus Zamenhof (Ley-zer Leyvi Zamengov) ndash medic și lingvist Născut la Byalistok 1859 Creator al limbii esperanto Decedat la Varșovia 14 aprilie 1917
Nina Cassian (Reneacutee Annie Cas-sian Mătăsaru) ndash poetă Născută la Galați 1924 exilată icircn SUA 1985 A scris și pe teme evreiești Decedată la New York 14 aprilie 2014
Meir A Halevy (Meir ben Abraham Hahamu) ndash rabin și istoric Născut la Piatra Neamț 21 martie3 aprilie 1900 Emigrat icircn Franța 1963 decedat la Pa-ris 15 aprilie 1972
Liviu Librescu ndash inginer Născut la Ploiești 1930 profesor la Virginia Tech Blacksburg SUA 1985 Ucis icircn timpul orei de curs de către un criminal 16 aprilie 2007
Chaim Herzog ndash general și om po-litic Născut la Belfast 1918 emigrat icircn Palestina 1935 Președinte al Isra-elului 1983-1993 Decedat la Tel Aviv 17 aprilie 1997
Benjamin Disraeli (DrsquoIsraeli 1st Earl of Beaconsfield) ndash scriitor și om politic Născut la Londra1804 conver-tit la anglicanism 1817 Prim-ministru al Angliei icircn trei racircnduri 1868-1881 A păstrat legătura cu iudaismul Decedat la Londra 19 aprilie 1881
Marcel Hermann Iancu (Janco) ndash pictor și arhitect Născut la București 1895 emigrat icircn Palestina 1941 Pre-miul Israel 1957 Decedat la Ein Hod Israel 21 aprilie 1984
Esteacutee Lauder ndash producătoare de cosmetice Născută la Corona NY 1906 Icircntemeiază Esteacutee Lauder Com-panies1946 Decedată la New York 24 aprilie 2004
Ezer Weizman ndash general și om poli-tic Născut la Tel Aviv1924 Președinte al Statului Israel 1993-2000 Decedat la Caesarea Israel 24 aprilie 2005
Moșe Teitelbaum ndash bdquoSatmarer Reberdquo Născut la Ujfeherto Ungaria 1914 emigrat icircn SUA 1947 Decedat la Williamsburg NY 24 aprilie 2006
Iosif Iser (Iosif Isidor Rubinsohn) ndash pic-tor și grafician Născut la București 1881 Membru al Academiei Romacircne 1955 De-cedat la București 25 aprilie 1958
Ludwig Wittgenstein ndash filozof Născut la Viena 1889 Specialist icircn logică epistemologie filozofia limbaju-lui Refugiat icircn Anglia 1939 Decedat la Cambridge 29 aprilie 1951
LUCIAN-ZEEV HERȘCOVICI
6S-a stins din viață Alexandru (Sandu) Singer
Fostul director al Editurii Hasefer Alexandru Sin-ger zl s-a născut la Brăila icircn 1932 icircntr-o familie evreiască din clasa mijlocie Bunicul său era un cu-noscut croitor iar tatăl pălărier Familia s-a mutat la București cacircnd Alexandru avea doar doi ani Dar legile rasiale și războiul distrug afacerea iar tatăl ajunge icircntr-un lagăr de muncă din Moldova Crește icircn grija mamei și foarte tacircnăr la 13 ani ajunge ucenic electrician
Cărțile sunt universul lui și continuă să studieze chiar și icircn perioada dură a războiului astfel icircncacirct după război s-a icircnscris la Facultatea de Filosofie a Universității din București
Icircn 1955 la absolvirea facultății fiind deja căsătorit cu Elena profesoară de biologie nu i se admite repartizarea icircn specialitate icircn Capitală și se angajează la nou icircnființata Televiziune Romacircnă fiind cacircteva luni cameraman Icircn fine li se repartizează posturi icircn Oradea lui ca icircndrumător cultural la Felix iar Elenei ca profesoară icircntr-un sat alăturat Cacircțiva ani Sandu lucrează chiar icircn Băile Felix fiind unul dintre cei care revitalizează și bdquonascrdquo viitoarea stațiune
Oradea are o intensă viață culturală și Sandu se implică activ scrie face parte din colectivul revistei bdquoFamiliardquo și devine profesor de filosofie la Liceul bdquoGojdurdquo colaborează și la teatru Icircși continuă pasiunea pentru sociologie și lu-crează icircn acțiuni de sociologie aplicată alături de profesorul și icircndrumătorul său Octavian Neamțu
Icircn anii rsquo60 este anchetat de Securitate pentru că primise invitație la un Con-gres de Sociologie icircn Anglia unde evident nu ajunge Icircn schimb continuă să scrie analize și să coopereze cu profesori europeni este primul care introduce noțiunea de educație continuă icircn Romacircnia fiind publicat atacirct icircn țările socialiste cacirct și icircn Canada Suedia și Germania
Icircn 1972 la icircnființarea Ministerului Culturii și Educației Socialiste este che-mat la București Icircn 1980 e chemat la ministrul Suzana Gacircdea care icircl critică deoarece e bdquoprea băgăreț și icircncăpățacircnatrdquo și icircl mută din minister I se propune să lucreze la Editura Politică poziție pe care o refuză Ajunge redactor la Editura bdquoIon Creangărdquo unde va lucra pacircnă după Revoluție
Chiar dacă se pensionează oficial icircn 1992 e abia icircnceputul unei noi ere pentru Sandu Singer Devine directorul unei mici edituri private icircși intensifică colaborările internaționale participă la conferințe pe tema educației continue și organizează la București cu sprijin UNESCO un eveniment cu această temă
Continuă prin a lucra alături de Zigu Ornea la Editura Hasefer redactează nenumărate cărți ale autorilor evrei din țară și din străinătate și devine directorul editurii după dispariția lui Ornea
Abia la vacircrsta de 76 de ani se va retrage din activitate despărțindu-se cu greu de pasiunea sa Totuși continuă să redacteze și să tipărească cărți pen-tru prieteni și colaboratori călătorește icircn toată lumea de la New York pacircnă icircn Norvegia scrie pentru bdquoObservator Culturalrdquo bdquoDilemardquo și bdquoAdevărul culturalrdquo se implică icircn viața comunității evreiești și primește Premiul bdquoȘafranrdquo icircn Elveția
A lucrat trei ani și jumătate ca voluntar la Centrul Educațional Lauder unde avea ore de lectură la bibliotecă și pentru toți elevii era bdquobuniculrdquo
Dumnezeu să icirci binecuvacircnteze amintirea
Izu Gott zl ndash 5 ani de la intrarea icircn eternitate
Izu Gott zl a dominat viața muzicală evreiască din Romacircnia celei de-a doua părți a veacului XX Icircn familia lui de mu-zicieni dorohoieni copiii se bucurau să cacircnte icircmpreună ore icircntregi Oifn pripicik A idișe mame Ba mir bist ti șein Frații mai mari cacircntau la vioară și la acordeon Icircntr-o zi ndash tunete și fulgere fratele mai mare l-a prins umblacircnd la acordeonul lui Pe urmă a icircnceput să-l icircnvețe Cacircnd și-a dat seama că și-a icircntrecut profesorul i-a icircncredințat instrumentul
Era icircn clasa icircntacirci primară cacircnd el familia lui tot șteitl-ul au fost deportați icircn Transnistria A ținut minte toată viața vagoanele de marfă bdquocazareardquo icircn sinagogi părăsite tifosul morții de dimineață Și totuși muzica nu i-a părăsit nici pe el nici pe ai lui Iubea deopotrivă folclorul evreiesc și romacircnesc După 1959 cacircnd a terminat Conservatorul a fost dirijor al Teatrului Evreiesc de Stat din Iași și al Ansamblului Doina Moldovei Icircn 1979 a fost pus să aleagă ori Doina ori comunitatea Deoarece teatrul evreiesc ieșean se desființase a preluat con-ducerea Corului de Talmud Tora din oraș bdquoComunitateardquo a răspuns Depar-tajare formală Cine vede hasidim-ii israelieni dansacircnd și cacircntacircnd pe motive folclorice romacircnești icircnțelege asta Din 1980 a condus corul de Talmud Tora din București Apoi a fost icircndrumător muzical pe țară al corurilor comunitare A făcut turnee de mare succes icircn Israel Europa America A cacircntat la Casa Albă
Izu Gott n-a plecat de tot dintre noi ne-a lăsat pe cel mai bun discipol Bog-dan Lifșin
IULIA DELEANU
Icircnhumați icircn cimitirele CEB din București VLĂDESCU JANETTA (Cimitirul Giurgiului) STOENESCU SUZETTE (Cimitirul Filantropia) GEORGESCU FE-LICIA (Cimitirul Sefard) SINGER SANDU (Cimitirul Giurgiului) GUTTMANN BERNHARD (Cimitirul Sefard) COHN MERY BEATRICE (Cimitirul Sefard) BARID ANDY (Cimitirul Giurgiului) LEONDARI VASILE-GRIGORIE (Cimitirul Giurgiului)
24 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
franceze iar mono-grafiile și sintezele critice privind lite-ratura daneză au fost de asemenea consultate icircn romacirc-nă franceză sau germană Știm asta deoarece icircn cel mai bun stil academic Ștefan Cazimir ne dezvăluie la finalul cărții biblio-grafia pe care a icircntrebuințat-o de pri-sos să subliniez că a mers la sursele esențiale și că a știut cu deprindere de vechi truditor icircn cultura romacircnă să ca-ute mereu legăturile cu literatura noas-tră Fie prin traduceri fie prin sinteze
Pretextul cărții dacă era nevoie de unul l-a reprezentat probabil dubla aniversare icircn 2020 a scriitorului Hans Christian Andersen născut icircn 1805 și trecut la cele veșnice icircn 1875 Ștefan Cazimir a ales cea mai frumoasă și icircn
Vedere din Elsi-nor Escursiuni icircn literatura daneză cea mai recentă carte a lui Ștefan Cazimir apărută la finele anului trecut a luat prin surprin-dere lumea literară romacircnească
Absența unor reacții critice mai
consistente o dovedește cred limpe-de iar motivele sunt și ele ușor de ghicit Profesorul Ștefan Cazimir este o enciclopedie culturală vie icircnsă nu era cunoscut ca specialist icircn literaturi nordice Și-apoi icircn timpuri de pande-mie cacircnd viața culturală se derulea-ză la ralenti cine să se mai ocupe la București de cercetări privind literatu-ra daneză Nu icircn ultimul racircnd Ștefan
Cazimir este cunoscut ca o persona-litate plină de umor care și icircn Parla-ment se amuza pe seama carențelor bdquoaleșilor neamuluirdquo nu puțini s-au gacircndit că icircntre copertele cărții despre puțin cunoscuta la noi literatură da-neză se află o uriașă farsă Mai ales că subtitlul trimite la cunoscuta carte a lui Nicolae Filimon Escursiuni icircn Germania meridională (1858) Cum Nicolae Filimon face parte din teritoriul literar icircn care expertiza profesorului Cazimir este absolută mulți au bănuit o farsă culturală
Nimic mai fals Vedere din Elsinor chiar este o suită de 16 profiluri literare consacrate scriitorilor clasici ai litera-turii daneze de la Ludvig Holberg la Jens Christian Groslashndahl precedate de o introducere și un capitol de con-cluzii Operele lor au fost citite icircn tra-duceri romacircnești (cele mai multe) sau
O carte neobișnuită sau excelența evreiască icircn timpuri de pandemieRealitatea
cărţii
Adevărul pocit după preferințeDemiterea președintelui Asociației Foștilor Deți-
nuți Politici și Victime ale Dictaturii din Romacircnia Octa vian Bjoza din funcția de subsecretar de stat la Secretariatul de Stat pentru Recunoaşterea Meritelor Luptătorilor Icircmpotriva Regimului Comunist a stacircrnit o furtună pe scena politică romacircnească Furtună care icircntre altele a (re)adus la suprafață o grămadă de minciuni și gunoaie pe care societatea romacircnească se străduiește de peste trei decenii să le ignore și să le țină sub preș dar care icircmput aerul de cacircte ori preșul este mișcat din loc și mizeria iese la iveală
Totul a pornit de la un comunicat semnat de O Bjoza icircn numele AFDPR ca reacție la amendamen-tele introduse de deputații Silviu Vexler Ovidiu Ganț și Slavoliub Adnagi la Legea nr 2322020 amenda-mente care prevăd că nu se pot acorda indemnizații bdquopersoanelor condamnate pentru infracțiuni icircmpotri-va umanității sau celor icircn cazul cărora s-a dovedit că au desfășurat o activitate fascistă sau legionară icircn cadrul unei organizații sau mișcări de acest fel și nici copiilor acestorardquo
Așa și Pe cine ar putea deranja (și de ce) că foștii legionari și criminali de război atacircția cacircți mai sunt icircn viață și (mai ales) odraslele lor nu pot icircn-casa indemnizații de la statul romacircn Răspunsul scurt este pe AFDPR și partidele AUR și PSD Răs-punsul mai lung este cel la icircntrebarea bdquode ce icirci su-pără această decizierdquo
Conform Asociației pentru cei care icircși executau sentințele icircn icircnchisorile comuniste bdquonu mai conta din ce partid făcuseră vreodată parte sau nurdquo așadar acum li se bdquocontestă meritele și se schimbă sensul luptei lor de rezistență icircmpotriva comunismuluirdquo Și dacă faptele părinților nu contează pentru Asociația Foștilor Deținuți Politici după cum se afirmă icircn co-municatul publicat pe site-ul organizației evident că pentru Bjoza copiii tuturor deținuților politici trebuie să primească indemnizații bdquoindiferent de faptul că părinții lor au fost criminali de război naziști legio-nari sau comuniștirdquo bdquoCe vină puteau să aibă copiii fasciştilor naziştilor legionarilor evreilor comuniş-tilor romacircnilor Ce vină puteau să aibă copilaşii ră-maşi acasă pentru faptele comise de părinţi Aşa vedem noi problemardquo a spus Bjoza
Este o mare eroare să pui semnul egal icircntre toți deținuții politici indiferent de faptele lor doar pentru că și legionarii s-au opus comunismului Atunci să ne așteptăm ca AFDPR să propună clemență și pentru Hitler și partidul național-socialist deoarece și ei de-clarau că dușmanul lor cel mai mare este comunismul motiv pentru care a și fost declanșată Operațiunea Barbarosa adică atacarea Uniunii Sovietice Aș mai adăuga doar că ignoracircnd vina pentru care unii
deținuți au ajuns icircn pușcărie Bjoza nu face decacirct să perpetueze afirmația falsă a comuniștilor care pre-tindeau că toți luptătorii anticomuniști sunt legionari Azi AFDPR afirmă că toți deținuții politici erau la fel pentru că erau anticomuniști Crimele comise de unii dintre ei inclusiv icircmpotriva evreilor nu mai contează vina a fost spălată de trecerea prin detenție
Dar cu evreii fostul subsecretar de stat o rezolvă repede bdquoAFDPR nu contestă existența Holocaustu-lui icircn Romacircnia Singurul lucru care poate fi discutat constă icircn dimensiunile Holocaustuluirdquo Adică dacă Holocaustul din Romacircnia ar fi avut mai puține vic-time culpa legionarilor ar fi fost mai mică Motiv su-ficient pentru demitere arăta Florin Cicircțu bdquoA pune icircn discuţie dimensiunile Holocaustului şi a icircncerca să pui pe umerii comunităţii evreieşti aducerea comu-nismului icircn Romacircnia este nu doar o icircncercare de a mistifica istoria ci şi un gest periculos pentru valorile democraticerdquo Poziție susținută și de Andrei Muraru reprezentant special al Guvernului pentru promova-rea politicilor memoriei și combaterea antisemitismu-lui care a afirmat că bdquoreexaminarea faptelor istorice sub forma negaţionismului deflectiv este o formulă icircntacirclnită a negaţioniştilor iar declaraţiile publice ale lui Octavian Bjoza sunt insultătoare pentru memoria victimelor Holocaustului şi pentru urmaşii acestorardquo
Negarea dimensiunii Holocaustului nu e ceva nou Să ne amintim că Dan Șova senator și purtă-tor de cuvacircnt al PSD la acea vreme a declarat icircn 2012 că la Iași germanii au omoracirct 24 de evrei Motiv pentru care partidul l-a trimis icircn vacanță icircn SUA cu condiția să viziteze și Muzeul Holocaustului Iar apoi Dan Șova a fost uns ministru de către președintele PSD și prim-ministrul de atunci Victor Ponta
Așa că de ce să ne mirăm acum că tot PSD prin gura lui Florin Roman afirmă că demiterea lui Bjoza a fost decisă de unii care stau bdquoicircn spatele cortineirdquo și bdquoiau decizii politice pe care le icircnmacircnează icircn plic pre-mieruluirdquo Cine să fie icircn spatele cortinei Oculta iudeo-masonică așa cum se spunea pe vremea legionarilor pe care azi icirci apără (din nou) PSD Icircn acest context poziția AUR (bdquogestul premierului PNL arată care este adevărata culoare a coaliţiei de guvernămacircnt roşul aprins al tancurilor sovietice bolşevicerdquo) nu ne miră dar ne dă ocazia să afirmăm icircncă o dată că AUR nu e deloc izolat pe scena politică romacircnească
Și atunci să ne mai uluiască faptul că Maia Mor-genstern a fost tratată de bdquojidrdquo la o icircntacirclnire cultura-lă iar icircn Parlament sunt omagiați doi legionari fără ca vreun alt parlamentar icircn afară de Silviu Vexler să protesteze
Dacă nu ne trezim viitor de AUR țara noastră areALX MARINESCU
Preţul unui abonament pe un an este de 30 lei Abonamentele pentru cititorii din provincie se vor face la comunităţile evreieşti din localitatea respectivă ABONAŢII SUNT RUGAŢI SĂ COM-PLETEZE ADRE SA EXPEDITORULUI PE CUPON Pentru cei din Bucureşti ndash la sediul FCER din str Sfacircnta Vineri nr 9 ndash 11 cod poştal 030202 Cod fiscal FCER 7426470 Abonamentele se mai pot achita şi prin mandate poştale fie pe adresa FCER ndash la oficiile poştale din localitate FIRST BANK SUCURSALA MOŞILOR OLARI Contul IBAN RO66PIRB4236745798003000 (RON) RO03PIRB4236745798002000 (USD) RO37PIRB4236745798001000 (EUR) Pentru EUROPA un abonament pe un an costă 45 de euro (cu toate taxele incluse) Pentru EXTRA EUROPA un abonament costă 95 de dolari USA (cu toate taxele incluse) Pentru Israel un abonament pe un an costă 40 de dolari USA
REALITATEA EVREIASCĂREDACŢIA Bucureşti
str Maria Rosetti nr 17 sector 2COD POŞTAL 020481 OP 9
Tel fax 021-3227560wwwjewishfedro
realitateaevreiascagmailcomSerie nouă a
REVISTEI CULTULUI MOZAICFondată icircn 1956
de Şef-Rabin Dr Moses Rosen
Redactor-şef Alexandru MARINESCU
Redactori Dr Claudia BOSOI
Iulia DELEANUDan DRUŢĂ
Luciana FRIEDMANNEva GALAMBOS (senior editor)
George GIcircLEA Mihaela OBERSCHI
Foto Sandu CAcircLŢIASecretar de redacţie Emilia HRISTEA
DTP Gabriel IONESCU
Tiparul executat de Tipografia TIPOART IDEA STUDIO
BucureştiTel 0723531624
Relaţii administrator Mihail TUNSOIU tel 021-3149690
distributierregmailcom
Potrivit art 206 CP responsabilitatea juridică pentru conţinutul fiecărui text aparţine autorului Redacţia nu icircmpărtăşeşte icircn mod obligatoriu punctele de vedere exprimate icircn articolele semnate de colaboratori Redacţia nu primeşte spre publicare decacirct articole scrise cu diacritice
Gacircndul scrisbdquoTrădarea lui
EinsteinldquoScriitor de for-
mație filosofică și icircmpătimit eseist Eric
Emmanuel Schmitt a pus icircn discuție relația om ndash lume Așa a făcut cu Di-derot Freud Mozart etc Icircn ceea ce privește omul de știință confruntat cu efectele descoperirilor sale ndash Schmitt are icircnsă prede-cesori iluștri Brecht (Galileo) Duumlrrenmatt (Fizicienii) și chiar Hainar Kipphardt (Cazul Oppenheimer)
Icircn Trădarea lui Einstein piesa scrisă icircn 2014 tradusă și regizată de Tudor Țepeneag la TES dramaturgul se oprește asupra genialului fizician și dezvoltă relativitatea alegerilor omului sub vremi Icircl surprindem pe savant (la icircnceputul celei de-a Doua Conflagrații Mondiale) pe malul unui lac din New Jersey stacircnd de vorbă cu un vagabond Con-fident al hazardului marginalizatul căruia i-a murit fiul pe front pare o sensibilă (și realistă) cameră de rezonanță pentru icircntrebările pe care și le pune in-telectualul idealist Nu sunt indiferente originea și biografia protagonistului german evreu ateu dar solidar cu neamul său constracircns la exil la rătăciri de apatrid și afectat de pericolul nazist și de esca-ladarea prigoanei antievreiești Conștient că este supravegheat de FBI intracircnd și icircn vizorul Comisiei Hoover el va fi dizgrațiat și apoi reabilitat
Se poate izola savantul de situația tragică a lumii icircn care trăiește Se poate despărți de destinația dată invențiilor sale de cei care le-au creditat Se poate rupe de putere de politică Cea mai arzătoare di-lemă a acestui pacifist și iubitor al muzelor care l-a alertat pe Roosevelt asupra avansului experimente-lor germane și asupra rolului decisiv al forțelor ce vor deține bomba atomică este aportul său la cercetări ce au dus la finalizarea armei atomice El va parti-cipa la celebrul Proiect Manhattan (1940) numai că apoi după Hiroshima se va trezi plin de groază ca un ucenic-vrăjitor Pe de altă parte el va semna icircn 1965 icircmpreună cu Bertrand Russel un manifest privind pericolul bombei cu hidrogen
Interesul față de text și setea de teatru după pandemie icircnsuflețesc jocul interpreților icircndrumați de Tudor Țepeneag Simplitate firesc gravitate dar și umor autoironie și caldă comunicare umană ndash asta exprimă dialogul dintre Andrei Finți Mircea Dragoman (rolul titular) și Veaceslav Grosu Neculai Predica La racircndul lor Mihai Nițu George Remeș Andrei Miercure dau viață agentului FBI OrsquoNeill Bi-nevenită icircn spectacol este și violonista Rodica Doija
NATALIA STANCU
Drumul spre teatru
același timp cea mai icircnaltă cale de a marca dubla aniversare oferind litera-turii romacircne o primă introducere sin-tetică icircn literatura daneză Demersul său util și ieșit din comun icircn același timp este o bdquomarcă icircnregistratărdquo a sa și a prezenței evreiești icircn cultura romacirc-nă o prezență definită prin excelență devotament și travaliu susținut Icircn timpuri de pandemie Ștefan Cazimir a mers cacircnd și cum s-a putut la Bi-blioteca Academiei Romacircne iar apoi ne-a oferit o carte care reprezintă o bază pentru oricine dorește să stu-dieze sau numai să se informeze cu privire la literatura daneză O primă sinteză romacircnească scrisă cu har și cu o particulară icircnțelegere a fenome-nului literar nordic
RĂZVAN VONCUȘtefan Cazimir ndash Vedere din Elsinor Es-
cursiuni icircn literatura daneză Editura Semne București 2020
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 13
Purimul copiilorCacircnd i-am văzut prima dată pe
Spiderman și Superman fugărindu-se și pe Batman și Elsa din Frozen icircmpărțind o pungă de pufuleți nu a fost
icircn vreo animație din seria DC Comics Marvel sau Disney ci icircn sala de spec-tacole a Centrului Comunitar Evreiesc din București de Purimul copiilor O sărbătoare care a reușit să-și păstre-ze veselia și culorile chiar dacă anul acesta s-a desfășurat online Copiii s-au costumat ca de fiecare dată și au participat la tot soiul de activități care i-au făcut să simtă că sunt icircmpreună
Roata provocărilor și jocurile in-teractive cu Coral Zytcer din București povestea de Purim animată pentru copii numărul de magie cu Edu-ard și Bianca din Oradea confecționarea din hacircrtie a pălăriei lui Haman cu Maria Ganciu din Ploiești și cacircn-tecele de Purim au recreat atmosfera din anii trecuți
atunci cacircnd icircn sediul JCC alergau zeci de copii costumați
Purim Romacircnia amp Israel Și oamenii mari au făcut Purimul la
JCC București tot online dar asta a icircnsemnat și că prieteni din Romacircnia și din Israel au putut fi icircmpreună mult mai simplu
bdquoHag Sameah Iată că și icircn acest an JCC București organizează un eveniment de Purim Icircn anii trecuți eram obișnuiți să avem foarte mul-te icircntacirclniri aici Purim Party Purimul copiilor Purimul seniorilor Mișloah Manot Șabat de Purim icircntacirclnirea cu voluntariihellip Icircn acești ani ne-a fost puțin mai greu ne-am icircntacirclnit online Sperăm să fie ultimul Purim pe care icircl sărbătorim onlinerdquo a spus icircn deschi-
derea evenimentului Adrian Gueron directorul JCC București
Prieteni din mai multe locuri s-au conectat așadar online pentru a spu-ne Lehaim pentru Purim Icircn direct din Israel au putut fi urmărite ceremo-nia de Havdala cu Yaden Cohen și o serie de momente muzicale live De asemenea un recital cu muzică live a oferit și Endy Glikman De discuția despre teatru icircn vremuri de pandemie și momentele vesele s-a ocupat invi-tatul JCC București Silviu Biriș
Iar de la sărbătoarea veseliei nu putea lipsi Roata Norocului care s-a bazat icircnsă și pe cunoștințe nu doar pe șansă Cei care au răspuns corect la icircntrebările organizatorilor legate de Purim au putut cacircștiga Mișloah Manot ndash pachete cu dulciuri oferite de Alka
ADRIAN GUERON
Pagină coordonată de GEORGE GIcircLEA
JCC BuCureşti
rOMAcircNiA
Trasee evreieşti ndash un prim popas Franţa
JCC Romacircnia icircn colaborare cu JCC Timişoara invită publicul la o că-lătorie icircn comunităţile evreieşti din jurul lumii Organizatorii icircşi propun să des-copere urmele paşilor celor care le-au constituit să descopere personalităţi de marcă sinagogi organizaţii evre-ieşti şi mai cu seamă să surprindă poveştile unice ale fiecărui spaţiu unde evreii s-au aşezat de-a lungul istoriei
Primul popas a fost icircn Franţa cea mai importantă comunitate din Europa occidentală icircn momentul de faţă Privi-torii au avut parte de un ghid extrem de competent icircn persoana directorului In-stitutului Cultural Francez din Timişoa-ra Tilla Rudel Cunoscătoare icircn detaliu al fenomenului evreiesc din Paris şi din
mai micile localităţi franceze ea a por-nit la o incursiune icircn istoria evreimii din Oraşul Luminilor La icircnceput o comuni-tate preponderent așkenază aceasta a devenit una icircn esenţă sefardă icircn anii ce au urmat Cu o istorie impresionan-tă comunitatea evreiască actuală este una cu o viaţă foarte vibrantă Putem vedea icircn toate domeniile ştiinţei cul-turii profesiunilor liberale foarte multe persoane de origine evreiască extrem de cunoscute Fie că vorbim de muzi-că sau presă fie că sondăm cele mai noi trenduri din artele plastice sau de bucătăria marilor maeştri evreii nu lipsesc icircntre cele mai remarcabile per-sonalităţi Am putut parcurge icircmpre-ună cu Tilla Rudel străzile Cartierului Marais zona tradiţional evreiască a Parisului şi am văzut marile şi impo-zantele sinagogi ale capitalei france-ze Muzeul Artei şi Istoriei Iudaismului şi Muzeul Holocaustului din Paris sunt doar două dintre obiectivele pe care cel care poposeşte pe malurile Senei nu ar trebui să le rateze Nu puteau lipsi din prezentare nici personalităţile politice de origine evreiască din Fran-ţa dintre care multe au făcut istorie
Atmosfera unei duminici icircn stil franţuzesc a fost completată cu muzi-că evreiască de cea mai bună calita-te pe care tot Tilla ne-a oferit-o Turul virtual al comunităţilor va continua cu o altă comunitate pe care organizato-rii au păstrat-o ca pe o surpriză
Show online cu măşti şi emoţiePurimul a fost celebrat la Timi-
şoara icircn toate modurile icircn care a fost posibil ţinacircnd seama că oraşul icircncă este icircn cod roşu de pandemie To-tuşi vacircrstnicii comunităţii s-au putut bucura de tradiţionalele humăntașen oznei haman ce le-au fost duse la domiciliu de la Restaurantul Ritual al comunităţii De asemenea progra-mele pe platforma Zoom au icircncercat din nou un experiment fără prece-dent pentru timişoreni ndash un spectacol online Icircnainte de acesta rabinul Zvi-ka Kfir şi oficianţii de cult Ervin We-inberger şi Tiberiu Hornung au citit Meghilat Esther icircn ebraică şi romacircnă Rabinul Kfir i-a introdus de altfel pe privitori icircn aspectele multiple ale aces-tei celebrări foarte importantă prin sensurile sale pentru poporul evreu
Protagoniştii spectacolului de sacircmbătă seara la ieşirea Șabatului au fost cei mici Cei 17 copii coor-donaţi de Rebeca Barnea care au interpretat mascaţi din casele lor ro-luri melodii poezii au emoţionat pro-fund publicul Chiar dacă tehnica nu e perfectă a fost o mare bucurie să le putem auzi vocile talentul la pian la ukulele sau dăruirea de a le bdquoieşirdquo per-fect poezia Vocea care s-a auzit cel mai clar şi care a icircncacircntat asistenţa a fost a lui Alexandru Fischer profesor şi dirijor al corului Șalom din Timişoa-
ra Comunitatea timişoreană a avut doi oaspeţi importanţi şi care sunt sufleteşte apropiaţi de această comu-nitate pe preşedintele FCER deputa-tul Silviu Vexler şi pe directorul Joint Romacircnia Israel Sabag Ne-au mişcat cuvintele preşedintelui FCER referitor la nevoia constantă de solidaritate de a icircntinde mereu o macircnă celui singur sau icircn nevoie Purimul fiind una dintre acele minunate ocazii pentru a face acest lucru Icircn background se auzeau cele două fetiţe de cinci luni un atacirct de frumos simbol al solidarităţii peste generaţii Ceremonia de Havdala ţi-nută de Israel Sabag şi copiii săi mai mici Kineret şi Tal a fost o adevăra-tă icircncacircntare şi un preţios dar primit tocmai de la Ashdod Nu putem să-l uităm pe directorul de programme JCC Ery Pervulescu tacircnărul plin de deschidere şi entuziasm care se im-plică mereu icircn programele realizate la Timişoara De altfel el icircmpreună cu fetiţa Leah fiica preşedintelui Comu-nităţii Evreilor din Caransebeş Florin Damian Schwartz au fost amfitrionii aşteptatei tombole care s-a dovedit un succes chiar şi icircn format digital
Speranţa se leagă desigur de Pu-rimul pe scenă Purimul acela care de peste şase decenii ndash sau poate chiar de mai demult ndash a fost cunoscut de evreii timişoreni
LUCIANA FRIEDMANN
JCC tiMişOArA
Veselie icircn pandemieDeși traversăm o perioadă difici-
lă JCC Iași cu sprijinul CE Iași a ținut să respecte un obicei tradițional de Purim ndash bdquoMișloah Manotrdquo și a or-ganizat o acțiune prin care membri-lor vacircrstnici ai comunității le-au fost icircmpărțite dulciuri specifice acestei sărbători Zacircmbetele și bucuria de pe chipurile participanților la această acțiune au scos icircn evidență sentimen-tul solidarității și apartenenței la Co-munitate ca la o familie mare și unită
Tot icircn spiritul sărbătorii de Purim
a fost organizat și evenimentul Puri-mul copiilor la care participanții copii și mămici au aflat povestea Reginei Ester și a miracolului de Purim au
icircnvățat cacircntece vesele specifice săr-bătorii iar la final au preparat și de-
gustat humăntaș pufosi si delicioșiȘi pentru că este singura sărbă-
toare veselă din calendarul iudaic nici chiar pandemia nu a reușit să icircmpie-
dice organizarea tradiționalului spectacol de Purim icircn condiții specifice acestei perioade Si-nagoga Merarilor a fost gazda acestui vesel eveniment care a debutat cu o alocuțiune ros-tită de președintele CE Iași Benjamina Ides-Vladcovschi despre semnificația sărbătorii de Purim Icircn continuare rabinul Yehoshua Aharonovich a expli-cat pe Zoom care sunt mițvot de Purim citirea Meghilat Esther Seudah Purim ndash masa
festivă și veselă Mișloah Manot și Matanot LarsquoEvyonim ndash oferirea de
alimente și daruri prietenilor și celor nevoiași iar directorul JCC Iași Albert Lozneanu a dat citire Cărții Esterei
Spectacolul care a icircncheiat eve-nimentul a cuprins și un concert al formației de muzică klezmer bdquoNigunrdquo precum și cacircteva surprize online un cuvacircnt de salut adresat participanților de către Israel Sabag director JDC pentru Romacircnia precum și interpre-tarea unor frumoase cacircntece israeli-ene de către doi copii foarte talentați Alesia Munteanu din Tecuci și Eva Fi-terman din Iași
Atmosfera caldă revederea pri-etenilor cacircntecele tradiționale și humăntașii savuroși au constituit in-gredientele unei seri speciale pe care am dori-o repetată cacirct mai curacircnd
SILVIAN SEGAL
JCC iAşi
JCC BUCUREŞTIStr Popa Soare 18
Telefon 0213202608E-mail bucurestijccro
wwwjccro
JCC IAŞIStr Elena Doamna 15
Telefon 0232313711wwwfacebookcomgro-
upsjcciasi
JCC ORADEAStr Mihai Viteazu 4
Telefon 0259434843wwwfacebookcomJcc
OradeaEvenimente
JCC ŞTIRI DESPRECentrele Comunitare Evreieşti
JCC TIMIŞOARAStr Gh Lazăr 5
Telefon 0256201698
14 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
Icircntr-un prezent icircn care supra-viețuitorii Holocaustului sunt din ce icircn ce mai puțini comemorarea de la Sinagoga-Muzeu bdquoStrumardquo din Beer Sheva (Israel) marcacircnd 79 de ani de la tragicul sfacircrșit al pasagerilor icircmbarcați pe vasul bdquoStrumardquo se icircnscrie icircn acțiunea concertată de combatere a antisemitismului și negaționismului din ce icircn ce mai agresive Inițiativa i-a aparținut ca de obicei lui Baruch Tercatin vicepreședinte al muzeului care și-a pierdut fratele pe bdquoStrumardquo Evenimentul transmis online de ICR Tel Aviv a fost moderat de directorul institutului Salamon Marton
Icircn Muzeul-Sinagogă șase lumacirc-nări icircn memoria celor șase milioane de victime ale Holocaustului au fost aprinse de oficialități ndash președintele Muzeului bdquoStrumardquo Arie Reiter prima-rul orașului Beer Sheva Rubik Danie-lovici președintele Filialei HOR Beer Sheva Nathan Cohen ndash și de urmași ai victimelor A fost psalmodiat El Male Rahamim
Nucleul mesajului transmis de ES Radu Ioanid ambasadorul Ro-macircniei icircn Israel a fost responsabilita-tea colectivă Romacircnia atunci aliată a Germaniei naziste Marea Britanie prin Carta Albă din 1939 limitacircnd intrarea evreilor icircn Palestina Turcia prin refuzul de a permite debarcarea pasagerilor Deși era stat neutru nu dorea să-și deterioreze relațiile cu Anglia bdquoStrumardquo ancorase icircn portul Bὔyὔkdere din cauza unei defecțiuni la motor URSS prin torpilarea vasu-lui de către un submarin sovietic
O cronologie a tragediei a fost fă-cută de președintele Muzeului bdquoStru-mardquo Arie Reiter Icircn decembrie 1941 779 de evrei plecau din Gara Obor spre Constanța să se icircmbarce pe va-sul bdquoStrumardquo aflat icircntr-o stare tehnică precară Antonescu permisese pleca-rea fiindcă era profitabilă evreii lăsau icircn țară bunuri și bani La scurt timp după ce bdquoStrumardquo era icircn larg Anglia
anunță intrarea icircn război icircmpotriva Romacircniei Deși pasagerii pierduseră cetățenia romacircnă au fost considerați ca aparținacircnd unui stat inamic Icircn urma defecțiunii vasului evreii sunt ghetoizați cu excepția a opt dintre ei care avuseseră prevederea să obțină viza britanică icircnainte de plecare și a unei gravide gata să nască La 23 fe-bruarie 1942 vasul e escortat icircn lar-gul Mării Negre Plutește icircn derivă Icircn zorii zilei următoare o explozie pune capăt vieții tuturor cu excepția unui singur pasager David Stoliar
Icircntr-un interviu cu supraviețuitorul stins din viață la 91 de ani icircn 2014 apar motivele care icircl determinase-ră să plece din țară icircn 1940 fuse-se exclus din icircnvățămacircntul de stat trăiește pogromul legionar din 1941 la București bdquoNe-am trezit toți icircn apărdquo a rememorat el clipele explo-ziei bdquoEra-n zori Nu se vedea bine Oamenii strigau după ajutor Simțeam că icircnghețăm Mă țineam de o bucată de lemn desprinsă din vas Am fost salvat de o ambarcațiune de pescari și adus la Istanbulrdquo Ajuns icircn Palesti-na se icircnrolează icircn Hagana luptă icircn Războiul de Independență din 1948 După 1968 lucrează icircn Japonia apoi icircn SUA E activ pacircnă la sfacircrșitul vieții
Am Israel Hai ndash Poporul lui Israel trăiește A fost axul expozeului făcut de primarul Rubik Danielovici Orașul bdquocapitala Negevuluirdquo trecut prin stă-pacircnirile elenistă romană bizantină otomană mandatul britanic renăs-cut după redobacircndirea independenței statale cunoaște o dezvoltare rapidă icircn high-tech industrie aerospațială farmaceutică Are instituții medicale de prestigiu Este bine reprezentat icircn zona culturală educațională Eloc-vente ndash imagini cu grupuri de tineri vi-zitatori la Muzeul bdquoStrumardquo
bdquoStrumardquo este un episod din Ho-locaust a spus președinta Uniunii Organizațiilor Supraviețuitorilor Ho-locaustului Colette Avital cu impli-
care afectivă firească icircn dublă ca-litate de originară din Romacircnia și supraviețuitoare Diplomat și om po-litic Colette Avital a accentuat asupra intereselor economice și a jocurilor politice din partea statelor implicate icircn dezastru Cuvinte icircnsoțite de imagini Majoritatea victimelor ndash tineri singuri cupluri fotografii de nuntă
Anul 1941 a reprezentat un vacircrf al violențelor antievreiești icircn Romacircnia pogromurile din București și Iași de-portările icircn Transnistria determinacircnd opțiunea pentru plecare icircn condiții nesigure soldate uneori cu pierderea vieții cum a fost cu cei de pe vase-le bdquoStrumardquo și bdquoMefkurerdquo a sintetizat directorul Organizației Israelienilor Originari din Romacircnia (AMIR) Eyal Fabian
Pentru vicepreședintele Muzeu-lui bdquoStrumardquo Baruch Tercatin come-morarea a fost și personală iurțait pentru fratele lui Itzhak ben Iacob După ce a mulțumit antevorbitorilor conferențiarul a amintit prestațiile pro-
fesorului Carol Iancu și ale conf univ dr Felicia Waldman privind perpetua-rea memoriei victimelor Holocaustu-lui icircn Romacircnia Un gest mai puternic decacirct cuvintele lumacircnarea aprinsă icircn amintirea fratelui său
Numele și chipurile victimelor tre-buie să fie puse icircn valoare icircn orice muzeu dedicat memoriei lor a fost ideea centrală din intervenția lui Yohai Cohen cercetător la Institutul Yad Va-shem
O melodie simplă și profundă voce cu acompaniament de chitară a icircncheiat comemorarea
IULIA DELEANU
Papa Francisc a vizitat o supraviețuitoare a Holocaustului
Premieră muzicală absolută la Radio Shalom
Două piese muzicale scrise și in-terpretate la pian de ES Arthur Mattli ambasadorul Elveției icircn Romacircnia au fost ascultate icircn premieră absolută la Radio Shalom bdquoUn diplomat de mare gentilețe sensibilitate performer icircn profesiune iubitor de familie pasio-nat de lectură și muzicărdquo l-a prezentat moderatoarea emisiunii bdquoUniversul la femininrdquo Serena Adler Transmisie via zoom ndash Alex Brucher
Miniaturile muzicale bdquoImnrdquo și bdquoMică povesterdquo au fost prologul și epilogul comentariilor la Cartea Esterei tema emisiunii Scriitorul Ioan Ciorca autor al unei traduceri versificate a Bibliei a vorbit despre importanța misiunii divine a fiecăruia ilustrată de Morde-chai adresacircndu-se Esterei conștientă că-și riscă viața venind nechemată la Ahașveroș bdquoPoate că pentru aceas-tă vreme ai fost adusă la icircmpărățierdquo Ramona Doleanu a recitat pasajul și un fragment din Kohelet variațiune
versificată a lu-crării scrise de același invitat
Directoarea Editurii clujene Ecou Nadia Farkaș Ba-ciu a anunțat intenția de a-i publica o cule-gere de poves-tiri biblice Mi-hai Petre poet stins prematur din viață icircn Spania autor al volumului postum bdquoViața ca o povesterdquo a fost evocat de scriitoarea Marinela Ivan Și un contrapunct dul-ce rețeta de humacircntașen a Claudiei Florian Un cacircntec de Purim icircn ladino a icircncheiat emisiunea
ES Arthur Mattli a mulțumit echi-pei Radio Shalom pentru transmisia compozițiilor sale felicitacircnd-o pentru calitatea acestei emisiuni (ID)
Papa Francisc a făcut o vizită-sur-priză la apartamentul din Roma locuit de Edith Bruck o supraviețuitoare de 89 de ani a Holocaustului deportată din Ungaria la Auschwitz apoi la Ber-gen Belsen Ea și-a pierdut icircntreaga familie a devenit scriitoare și poetă și s-a stabilit la Roma Conform Televizi-unii italiene de stat RAI Papa a dorit să se icircntacirclnească cu Bruck după ce a citit un interviu al acesteia acordat publicației Vaticanului Osservatore Romano
Icircn cadrul convorbirilor Bruck a spus că a considerat drept o obligație mo-rală să vorbească despre suferințele prin care au trecut deportații din lagă-rele morții Două victime ale lagărului de la Bergen Belsen au rugat-o ca dacă va supraviețui să depună măr-turie chiar dacă lumea nu o va crede
După vizită Papa Francisc a afir-mat că a făcut acest gest bdquopentru a-i mulțumi pentru mărturia ei și a aduce un omagiu poporului devenit martir din
cauza nebuniei populismului nazistrdquo Un comunicat al Vaticanului a sublini-at că Papa și Edith Bruck au discutat și despre bdquoacele momente care au lu-minat experiența de iad a lagărelor și despre temerile și speranțele care definesc era noastră despre valoarea memoriei și rolul celor vacircrstnici de a transmite aceasta celor tinerirdquo
Papa a mai declarat bdquoRepet cu sinceritate cuvintele pe care le-am pronunțat din inimă icircn timpul vizitei mele la Yad Vashem și pe care le ros-tesc icircn fața oricărei persoane care ca și dvs a suferit atacirct de mult laquoIartă Doamne icircn numele umanitățiiraquordquo
Ronald S Lauder președintele Congresului Mondial Evreiesc a sa-lutat gestul Papei care bdquodemonstrea-ză un angajament sincer față de ne-cesitatea de a continua să atragem atenția asupra atrocităților inumane ale () Holocaustului Icircntr-o perioadă cacircnd neonazismul antisemitismul și alte concepții bigote reapar icircn multe părți ale lumii integritatea morală a Papei Francisc și icircnțelegerea de că-tre el a sensului istoriei fixează stan-dardele de urmat pentru alte credințe pentru liderii politici și comunitate Icirci mulțumesc de asemenea doamnei Bruck pentru curajul ei de a vorbi lu-mii despre trauma ei și de a-și dedica viața educației oamenilor cu privire la adevărurile oribile ale Holocaustuluirdquo a mai spus R Lauder (EG)
STRUMA 79 de ani de la tragedie
Kosovo și Cehia și-au deschis reprezentanțe diplomatice
la IerusalimKosovo este primul stat musul-
man (și primul stat european) care și-a deschis o ambasadă la Ierusa-lim Aceasta după ce Israelul a recu-noscut independența statului Kosovo deși numeroase alte țări membre ale comunității internaționale icirci refuză acest statut La 1 februarie Kosovo și Israel au stabilit relații diplomatice complete iar Priștina a recunoscut Ierusalimul
drept capitală a statului Israel Demersul Priștinei a fost criticat de statele mu-sulmane Autoritatea Palestiniană a condamnat decizia luată de Kosovo ca și Turcia care a subliniat că ea va afecta relațiile dintre cele două țări
După SUA și Guatemala Kosovo este a treia țară cu ambasadă la IerusalimExistă și alte țări care intenționează să facă acest pas și care au deschis
birouri icircn stracircnsă legătură cu ambasadele lor de la Tel Aviv și icircn care lucrează diplomați Astfel icircncă icircn 2019 Budapesta a inaugurat un birou comercial cu statut diplomatic oficial și este considerat o ramură a Ambasadei ungare din Tel Aviv Recent Cehia a deschis un birou la Ierusalim de asemenea o ramură a ambasadei sale de la Tel Aviv La inaugurare a fost de față Andrei Babis pre-mierul ceh care s-a aflat la Tel Aviv icircmpreună cu omologul său ungar Viktor Orban pentru a negocia icircmpreună cu premierul Netanyahu o colaborare icircn pro-ducerea unui vaccin antiCovid Este o confirmare a bunelor relații dintre Israel și trei dintre cele patru state membre ale Grupului de la Vișegrad care sprijină statul evreu icircn cadrul UE Icircn urmă cu două săptămacircni Israelul a trimis Cehiei 5000 de doze de vaccin Moderna
Gestul Cehiei de a deschide acest oficiu diplomatic a fost de asemenea cri-ticat de Autoritatea Palestiniană cu toate că partea cehă a susținut că nu este vorba de ambasadă ci numai de un birou diplomatic (EG)
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 15
Debutul literar al reputatului re-gizor Alexander Hausvater a avut loc icircncă din 2017 cacircnd a lansat ro-manul-puzzle bdquoCe dacărdquo publicat la Editura Integral din București Cartea a cunoscut deja traduceri icircn limbile engleză franceză germană și chine-ză Au urmat icircn 2019 titlurile bdquoCaptiv icircn minerdquo și bdquoExperimentul Prdquo Recent a fost lansată o trilogie ndash romanele bdquoPenumbrardquo bdquoAici Radio Erosrdquo și bdquoDor călătorrdquo ndash care va deveni o tetralo-gie al patrulea roman fiind icircn curs de apariție Cele trei romane menționate au fost scrise icircn bdquoanul pandemieirdquo și au beneficiat de o dublă lansare una icircn 25 februarie 2021 cu participare fi-zică la Palatul Copiilor icircn organizarea Teatrului bdquoStela Popescurdquo din Capi-tală și a Editurii Integral iar cealaltă on-line o săptămacircnă mai tacircrziu orga-nizată de FCER și JCC Romacircnia
Prima lansare i-a reunit la prezi-diu pe scriitorii Varujan Vosganian și Doru Mareș actorii Carmen Tănase Manuela Hărăbor Sorin Aurel Sandu și Adrian Păduraru directorul Edi-turii Integral Costel Postolache și bineicircnțeles autorul
Varujan Vosganian l-a caracterizat pe Alexander Hausvater drept un bdquospi-rit neliniștit tumultuosrdquo Icircn cărțile lui acesta bdquodă indicații de regie fixează decorurilerdquo Cele trei cărți sunt scrise
icircn registre diferite dar au bdquoo tulpină comună trecerea icircn moarte a tatălui Personajele se creează și se călău-zesc unul pe celălaltrdquo
Doru Mareș a vorbit despre prie-tenia care icircl leagă de autor și despre emoția comună a icircnceputurilor icircn ca-rieră icircn toamna anului 2021 icircmplinin-du-se 30 de ani de la debutul regizoral icircn Romacircnia al lui Hausvater cu bdquoAu pus cătușe florilorrdquo de Fernando Ar-rabal și tot atacircția de la debutul vor-bitorului icircn calitate de cronicar literar
Carmen Tănase Manuela Hără-bor și Sorin Aurel Sandu au citit frag-mente din cele trei romane
Adrian Păduraru a descris stările pe care i le-a produs lectura roma-nelor lui Hausvater bdquoAm placircns am avut tot timpul o trepidație o stare de neliniște o curiozitate ca la romanele polițiste o liniște ca icircn fața unei lucrări filosofice o introspecție ca la un ro-man psihologicrdquo
Costel Postolache a vorbit despre toate cărțile autorului și a subliniat că trilogia lansată acum constituie bdquocerti-ficatul de garanție a calității literare a lui Alexander Hausvater Mă bucur că Editura Integral este parte a acestui fenomenrdquo
Autorul a analizat cum a fost trans-formată coerciția impusă de pande-mie pe scena teatrului icircntr-o nouă
moda l i t a t e de creație de data aceasta pe tăracircm literar bdquoVreau să vă vorbesc des-pre transferul bizar al unui artist aflat de 30-40 de ani doar icircn teatru care a căutat o viață icircntreagă un autor pe care să-l adapteze cu care să lucreze ndash și nu l-a găsit Deodată i se iau modalitățile de exprimare și nefiind un om angajat la stat sau un bi-rocrat sau un tehnocrat ajunge icircn tr-o situație icircn care nu poate să trăiască este sufocat de casă de oamenii pur-tacircnd măști de lipsa de sociabilitate Brusc icirci vin o sumedenie de povești Icircntr-adevăr o viață icircntreagă am cre-zut că sunt un povestitor un om care icircși creează o poveste și devine atacirct autorul cacirct și spectatorul ei Scriu și de-abia aștept pagina următoare pen-tru că habar nu am ce se va icircntacircmpla Pentru mine și pentru generația mea povestea nu este doar o formă de amuzament ci una de supraviețuire Prin prisma poveștii Șeherezada
supraviețuiește o mie și una de nopți Dacă nu l-ar fi făcut curios pe acel rege viața i-ar fi fost curmată după două sau trei nopțirdquo
Cea de-a doua lansare a fost mo-derată de Robert Schorr directorul Departamentului Cultură Istorie Artă Media al FCER care i-a prezentat pe invitați Silviu Vexler președintele FCER dr Aurel Vainer președintele de onoare al aceleiași instituții Mar-tin Salamon directorul ICR Tel Aviv Dan Romașcanu publicist israelian de limbă romacircnă Costel Postolache directorul Editurii Integral conf dr Răzvan Voncu de la Universitatea din București Maia Morgenstern ma-nagerul Teatrului Evreiesc de Stat din București actorul Constantin Flores-cu și autorul
Silviu Vexler s-a autocaracterizat drept bdquoun consumator de artă și lite-raturărdquo și i-a icircndemnat pe cititori să se oprească asupra acestor cărți El a povestit cum l-a cunoscut pe autor cu mai mulți ani icircn urmă la Timișoara icircntr-o sală plină de vacarm i-a atras atenția omul tăcut cu care a simțit o conexiune Mai apoi acesta bdquoa explo-datrdquo a vorbit o oră deloc plictisitor astfel icircncacirct o discuție ternă s-a trans-format icircntr-una animată despre pro-movarea culturii evreiești icircn SUA
Geni Brenda-Vexler a rememorat icircntacirclnirea cu regizorul Hausvater da-torită rolului Anne Frank pe care vor-bitoarea l-a interpretat pe scena TES Lucrul icircmpreună a marcat-o pozitiv și ca actriță și ca persoană
Martin Salamon l-a felicitat pe au-tor pentru activitatea literară bdquola fel de debordantă și prolifică precum cea de regizor Are un talent nemărginit foar-te aproape de ceea ce numim geniu Să atingi culmi ale performanței artis-tice icircn mai multe culturi icircn mai multe țări este foarte rarrdquo
Dr Aurel Vainer a afirmat bdquoL-am cunoscut pe Alexander Hausvater la teatru am fost de multe ori un specta-tor anonim Are un caracter impetuos năvalnic talentul lui iese la iveală icircn orice condiții Una dintre calitățile scri-sului său este mo-dernitatea
La icircnceputul lunii februarie Moha-mmad Mahmoud Al Khaja desemnat ambasador al EAU icircn Israel a depus jurămacircntul icircn fața premierului Moha-mmed bin Rashid Al Maktoum și a fost primit pentru prezentarea scrisorilor de acreditare de către președintele Is-raelului Reuven Rivlin Aceasta după ce icircn ianuarie Israelul și-a deschis ofi-cial ambasada la Abu Dhabi odată cu sosirea ambasadorului Eitan Naeh Ambasada EAU va fi la Tel Aviv
Cele două țări și-au normalizat relațiile după semnarea la Washin-gton a așa-numitelor Acorduri Abra-ham cu intermediere americană You-sef al Otaiba ambasadorul Emiratelor icircn SUA a salutat numirea lui Al Khaja și a declarat că acesta este un mare susținător al Acordurilor Abraham al schimburilor comerciale și investițiilor directe al păcii și stabilității regionale a relatat presa israeliană
La scurt timp după depunerea ju-rămacircntului noul ambasador al Emira-telor și-a inaugurat o pagină specială de Twitter unde a scris că bdquoeste icircn-cacircntatrdquo să-și poată lansa pagina ofici-ală icircn calitatea lui de prim ambasador al EAU icircn Israel bdquoAștept să icircntăresc relațiile dintre cetățenii din Emirate și din Israel prin promovarea păcii icircnțelegerii și prosperității popoarelor noastre și din icircntreaga regiune Mar-haba Bruchim Habaim și Welcomerdquo și-a icircncheiat el mesajul la care depu-tatul Michal Cotler-Wunsh i-a răspuns cu aceleași cuvinte icircn arabă ebraică și engleză bdquoAștept să ne icircntacirclnim și să stimulăm dezvoltarea relațiilor din-tre țările și popoarele noastrerdquo a adă-ugat deputatul
La Abu Dhabi se va construi un templu dedicat
celor trei religii avrahamiceIcircn 2022 EAU preconizează ridica-
rea unui templu pentru cele trei mari religii monoteiste din lume iudaismul creștinismul și islamismul Acesta se va numi bdquoCasa Familială Abrahamrdquo
Declarația a fost făcută de Moha-med Ahmed bin Sultan Al Jaber ambasadorul EAU icircn Rusia icircn ca-drul unui eveni-ment organizat la Muzeul Evreiesc și Centrul pentru Toleranță de la
Moscova Templul a precizat amba-sadorul va fi un loc pentru rugăciune dialog și educație icircn vederea realiză-rii unității credințelor
Cu toate că 75 la sută din populația Emiratelor este de rit musulman li-bertatea religioasă din țară a permis ridicarea de lăcașuri de cult creștine evreiești și pentru alte religii
Comunitățile evreiești din țările Consiliului de Cooperare
al Golfului au format o asociațieComunitățile evreiești din țările din
Golf ndash Bahrain Kuweit Oman Qatar Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite ndash au decis să-și unifice resur-sele formacircnd Asociația Comunităților Evreiești din Golf (ACEG) Chiar dacă fiecare comunitate este independen-tă ele au un obiectiv comun ndash de a sti-mula viața evreiască spre binele atacirct al rezidenților cacirct și al vizitatorilor
Grupul va acționa icircn comun sub icircndrumarea rabinului dr Elie Abadie din Dubai și a președintelui Ebrahim Dawood Nonoo din Bahrain Con-ducerea Asociației este compusă din membrii Comunităților din cele șase state din Golf care vor elabora icircmpre-ună proiecte vizacircnd sprijinirea vieții evreiești din ce icircn ce mai bogate din Golf Este icircn curs de finalizare Beth Din din Arabia pentru a soluționa pro-bleme legate de statutul personal moșteniri sau dispute de afaceri din regiune S-a creat acum și o Agenție de Certificare Arabă Cașer pentru a se impune aceleași standarde cașer icircn toate cele șase țări din Golf
bdquoȚările din Golf au sprijinit dez-voltarea vieții evreiești dar oda-tă cu stabilirea mai multor evrei și creșterea numărului de vizitatori tre-buie să ne gacircndim la necesitățile lor educaționale culturale spirituale și religioase prin elaborarea unor pro-grame și instituții care să servească acestor cerințe icircn creștererdquo a declarat rabinul Abadie bdquoAceasta poate fi rea-lizată prin punerea la un loc a resurse-lor noastrerdquo a afirmat la racircndul său Darwood Nonoo
EVA GALAMBOSCLAUDIA BOSOI
(Continuare icircn pag 20)
acordurile abraham dau roade
Primul ambasador al Emiratelor icircn Israel
Alexander Hausvater scriitorul
Potrivit unor cercetări recente ale istoricului Wally de Lang peste 100 de evrei din Olanda au fost trimiși la moarte de către naziști icircn anul 1941 cu un an icircnainte ca autoritățile ger-mane să icircnceapă deportările icircn masă spre camerele de gazare Victimele au fost capturate de pe străzile ca-pitalei Olandei icircn februarie 1941 icircn cadrul primelor raiduri naziste asupra evreilor din Europa de Vest și trimiși icircn lagărul de concentrare Mauthau-sen din Austria Wally de Lang spu-ne că 108 persoane au fost ucise icircn apropiere de localitatea Hartheim din Austria Oficial le-au fost atribuite ca-uze fictive de deces explică ea
Germania a invadat Olanda icircn luna mai 1940 și icircn următorii cinci ani mai mult de trei sferturi din populația evre-iască a fost ucisă Acțiunile de depor-tare icircn masă au icircnceput icircntre 22 și 23 februarie 1941 ca răzbunare pentru uciderea unui colaborator olandez nazist icircn timpul unei ciocniri violente bdquoAm crezut icircntotdeauna că primul tren cu prizonieri a plecat icircn iulie 1942 dar acești oameni fuseseră deja deportați la data de 27 februarie 1941 cu mult mai devremerdquo a declarat ea pentru BBC
Elementul de noutate constă icircn faptul că mulți dintre prizonieri au fost
uciși icircn camera de gazare de la Hart-heim Familiilor li s-au prezentat cau-ze false ale decesului și s-a presupus că bărbații au murit din cauza otrăvirii cu plumb icircn urma activităților miniere De Lang susține că au fost trimiși la Hartheim și uciși Pentru 108 dintre deținuți există dovezi că au fost uciși și incinerați la Hartheim spune ea dar cel mai probabil acestea nu sunt sin-gurele victime care și-au găsit astfel sfacircrșitul Ea a descoperit icircn arhivele germane că icircntre 1 și 6 septembrie 1941 cacircte 30 de prizonieri au fost icircnregistrați ca morți icircn fiecare zi La acea vreme toate decesele trebuiau icircnregistrate și istoricul este convins că oamenii au fost uciși icircncă de la so-sire cu săptămacircni icircnainte bdquoA fost un fel de laborator [pentru naziști] pentru a-și icircmbunătăți cunoștințele despre tot ceea ce am văzut la Auschwitz la o scară mult mai marerdquo susține Wally de Lang Icircn cadrul demersului său științific ea a identificat o serie de per-soane fotografiate icircn timpul detențiilor naziste din Amsterdam John Spel nepotul lui Aron Smeer unul dintre cei deportați a spus că ani de zile tot ceea ce avea era doar un nume iar acum grație descoperirilor lui De Lang cunoaște și chipul bunicului său
DAN DRUȚĂ
Peste 100 de evrei gazați icircn secret de naziști
16 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
Referirea este la disidența Uniunii Evreilor Romacircni aflată sub președinția lui Zelțer-Sărățeanu Evenimentul a avut loc icircn zilele de 27-28 ianuarie 1946 Congresul s-a bucurat de o largă publicitate Au parti-cipat și au rostit cuvacircntări ministrul Teohari Georgescu Constantin Doncea repre-zentant al FND Icircn numele Comisiei Aliate de Control a vorbit icircn idiș maiorul A Levy Relevante pentru orientarea Congresului și a organizației icircn general sunt cuvacircntă-rile rostite de președintele Sărățeanu și de avocatul D Rosenkranz secretar general precum și rezoluțiile adoptate Este semni-ficativ faptul că Zelțer-Sărățeanu vorbind despre fondatorii organizației și despre lup-ta dusă pentru emanciparea și dobacircndirea drepturilor pentru evrei nu pomenește nu-mele lui Filderman Icircn ceea ce-l privește pe Rosenkranz el l-a atacat pe cel mai impor-tant conducător al evreimii romacircne acuzacircn-du-l că refuză să colaboreze cu CDE că nu a luat atitudine față de regimul reacționar al lui Rădescu
Rezoluțiile Congresului s-au referit la icircncrederea organizației care trebuia acor-dată guvernului prezidat de dr Petru Gro-za Mulțumindu-i pentru icircnlăturarea discri-minărilor rasiale i s-a solicitat ca ultimele rămășițe ale regimului de prigoană să fie cacirct mai grabnic lichidate S-a hotăracirct sprijinirea străduințelor guvernului a forțelor democra-tice și progresiste contribuind astfel la opera de refacere și de consolidare democratică a țării De asemenea s-a hotăracirct ade-rarea UER la CDE Congresul a icircndemnat populația evreiască să participe la realizarea unității democra-tice evreiești pentru icircntărirea frontului unic al forțelor democratice chezășia libertății și securității tuturor cetățenilor țării Congre-sul și-a mai exprimat omagiul cuvenit Uni-unii Evreilor Romacircni din America ceracircndu-i să contribuie icircn continuare la ameliorarea situației evreilor romacircni la ridicarea presti-giului Romacircniei democratice O rezoluție re-flectă poziția organizației față de Palestina și precizează că bdquoUER susține cu simpatie străduințele constructive ale evreilor din Palestina și condamnă orice icircncercare de a icircnăbuși aceste strădanii prin măsuri restric-tive pe care le consideră profund nedrepte față de o națiune care s-a jertfit pe altarul marilor idealuri de dreptate și libertaterdquo
Icircn legătură cu dr Filderman Congresul a adoptat o rezoluție bdquoconstatacircnd că prin atitu-dinea sa de după 23 august 1944 dr Filder-man s-a abătut de la ideologia organizației și a nesocotit prevederile ei statutare primejduind astfel interesele populației evreiești din Romacircnia preconizacircnd izo-larea politică a evreilor romacircni și manifes-tacircnd icircn mod constant adeziunea la vechile concepții și metode politice care s-au dove-dit nefaste pentru evreii romacircni Refuzacircnd totodată sprijinirea forțelor democratice ale țării domnul dr Filderman s-a pus icircn afara cadrelor UER pe care n-o mai reprezintă și n-o mai poate angajardquo Prin rezoluție s-a stabilit sarcina UER de a contribui la demo-cratizarea comunităților a instituțiunilor de cult cultură și asistență socială Icircntreaga populație evreiască a fost icircndemnată să sprijine activitatea CDE să participe la re-alizarea programului respectivei organizații
Congresul a solicitat guvernului și diferi-telor instituții obștești să acorde neicircntacircrziat un sprijin eficace operei de refacere a vieții evreilor reveniți din refugiu și din deportare precum și a foștilor condamnați la muncă obligatorie Congresul și-a icircncheiat lucră-rile la 28 ianuarie 1946 Dintr-un comuni-cat semnat de Zelțer-Sărățeanu apărut icircn bdquoNeamul Evreiescrdquo din 4 martie aflăm că Filderman a protestat icircmpotriva excluderii lui de către Congres Icircn comunicat se ara-tă că la Congres au participat 109 delegați care au votat icircn unanimitate eliminarea lui Filderman
LYA BENJAMIN
E v r e i icirc n v i a ţ a p u b l i c ă
Congresul UER
Aparat de aer condiţionat care ucide virusurile şi germeniiCompania israeliană Tadiran a brevetat un apa-
rat de aer condiționat care poate ucide virusurile și alți germeni din aer Mai exact acest dispozitiv utilizea-ză peroxidul de hidrogen pentru a ucide 9999 din virusuri germeni și bacteriile din spațiile icircnchise fapt certificat icircntr-un laborator omologat de Agenţia pentru Medicamente din Statele Unite Prima tehnologie de acest tip bazată pe peroxid de hidrogen a fost instala-tă icircn seria sa de miniaparate de aer condiționat Sense Inverter disponibile icircn Israel
Mai multe companii globale de aparate de aer condiționat se află icircn negocieri cu Tadiran pentru a uti-liza tehnologia Air Care 02 Compania cu o experiență de 60 de ani a icircnceput cercetarea și dezvoltarea Air Care 02 icircn urmă cu trei ani cu mult icircnainte de debutul pandemiei de coronavirus icircnsă momentul lansării nu ar fi putut fi mai oportun decacirct icircn pre-zent Teh-nologia este e c o l o g i c ă subproduse-le derivate din amoniac și ozon fiind biodegradabile Mecanismul de autocurățare al produ-sului minimizează icircntreținerea necesară și asigură că praful nu icirci va afecta eficiența bdquoCercetările efectuate de Organizația Mondială a Sănătății au constatat că mediul icircn care locuim acasă este de cinci ori mai po-luat decacirct cel din aer liber ceea ce provoacă infecții icircn racircndul a milioane de oameni din icircntreaga lume Cu cacircțiva ani icircn urmă am decis să devenim lider icircn do-meniul tratării aerului și al obţinerii unei locuinţe pline de aer sănătosrdquo susţine CEO-ul companiei Tadiran Moshe Mamrud
produsese o furtună a citokinelor şi disfuncţionalităţi ale organelor Dr Dror Mevorach de la Centrul Medi-cal Hadasa unde a fost folosit medicamentul este de părere că acest tratament este cu atacirct mai important cu cacirct poate fi aplicat oricărui pacient indiferent de cacirct de gravă este starea lui Aceste tratamente susţin au-torităţile israeliene pot deveni o alternativă viabilă icircn cazul perpetuării unor mutaţii ale virusului pentru care vaccinul nu oferă imunitate
Icircn prezent peste 50 din populaţia Israelului a fost imunizată prin vaccinare icircnsă cercetările privind o po-sibilă schemă de tratament rămacircn o parte importantă icircn lupta icircmpotriva pandemiei
Importantă descoperire arheologică icircn domeniul Holocaustului
Arheologii au descoperit plăcuțele de identificare a patru cop ii uciși de naziști icircn lagărul de exter minare Sobibor din estul Po-loniei Yoram Haimi arheolog la Autoritatea Antichităților din Israel a precizat că fiecare plăcuță de identificare din metal este diferită și cel mai probabil a fost oferită co-piilor de către părinți icircnainte să fie separați icircn speranța că acestea icirci vor ajuta pe copii să revină acasă bdquoFiecare mic artefact descoperit scoate la iveală o poveste Este po-vestea comunității din care prove-
neau icircnainte să ajungă la Sobiborrdquo a adăugat Haimi care a făcut parte din echipa ce a desfășurat lucrările de excavare icircn Polonia și al cărui unchi a fost ucis icircn acest lagăr
Cercetările arheologilor au descoperit și camera de gaza-re a lagărului care acoperea o suprafață de 350 de metri pătrați și conținea opt icircncăperi Avacircnd icircn vedere dimensiunile bdquoputem spune că erau băgați cacircte 800 sau 900 de oameni icircn această cameră de gazare și pornind motorul puteai ucide icircn 10 minu-te 900 de oameni Este o fabrică pentru ucisrdquo a spus Haimi potrivit Live Science
Icircntre 2012 și 2014 arheologii au mai găsit alte trei plăcuțe icircn bdquozona de ucidererdquo a lagărului care conținea o cameră de gazare un crematoriu și o groapă comună
Fiecare plăcuță conține numele copilului data de naștere și orașul natal fapt ce i-a ajutat pe arheo-logi să afle mai multe despre viețile acestora Toți copiii au fost aduși din Amsterdam iar unii dintre cei
identificați mai recent au făcut parte dintr-o deportare icircn masă a aproape 1300 de copii cu vacircrste cuprinse icircntre 4 și 8 ani care au fost separați de părinții lor și trimiși la gazare imediat ce ajungeau la Sobibor
ŞTIINŢA
ŞI VIAŢA
D o u ă n o i m e d i c a m e n t e icirc ş i a r a t ă e f i c i e n ţ a icirc n t r a t a r e a C O V I D
Inovaţii icircn cercetarea din domeniul neurologiei
Cercetătorii de la Universitatea Ben-Gurion din Neghev au dezvoltat o nouă metodă pentru diagnos-ticarea rapidă a patologiei vaselor de sacircnge cerebra-le care ar putea conduce la boli neurodegenerative neurologice și psihiatrice au anunţat reprezentanţii instituţiei de icircnvăţămacircnt superior Această nouă abor-dare medicală se bazează pe analiza modelelor de activitate cerebrală Metoda a fost dezvoltată de prof dr Dan Milikovsky și prof dr Alon Friedman de la De-partamentele de Fiziologie și Biologie Celulară Științe Cognitive și Cerebrale ale Universității Ben-Gurion Constatările savanţilor israelieni arată că pacienții cu boala Alzheimer și alte afecțiuni ale creierului prezintă o activitate asemănătoare convulsiilor epileptice care poate fi detectată prin intermediul electroencefalogra-melor Această activitate anormală reflectă modificări patologice ale disfuncției vaselor de sacircnge ale creie-rului care contribuie conform studiilor recente la pa-togeneza diferitelor tulburări neurodegenerative și icircn cazul altor tulburări neuropsihiatrice Tehnologia a fost testată cu succes pe animale și zeci de pacienți și este acum validată pe baze de date mari cu icircnregistrări ale rezultatelor EEG a mii de pacienți bdquoAceastă nouă abordare pentru diagnosticarea afecțiunilor neurologi-ce bazată pe analiza modificărilor vaselor de sacircnge din creier poate fi valoroasă pentru depistarea preco-ce a bolii Alzheimer și a altor afecțiuni neurologice icircn stadiul icircn care tratamentul poate icircncetini progresia bo-liirdquo a afirmat Josh Peleg CEO al BGN Technologies companie a Universității Ben-Gurion din Neghev Grupaj realizat de DAN DRUŢĂ
O nouă speranţă pentru tratarea infecţiei cu SARS-CoV-2 vine din Israel Pacienţi trataţi cu două noi me-dicamente ndash EXO-CD24 şi Allocetra ndash au avut reacţii foarte bune Primul s-a dovedit extrem de eficient icircn a stopa furtuna de citokine icircn timp ce al doilea a reglat răspunsul imunitar pentru 19 dintre cei 21 de bolnavi de COVID-19 care au beneficiat de tratament
Centrul Medical Sourasky din Tel Aviv a oferit date despre acest nou tratament Potrivit reprezentanţilor instituţiei toţi cei 30 de pacienţi afectaţi de forme grave ale bolii care au beneficiat de tratament cu EXO-CD24 s-au vindecat 29 dintre ei s-au vindecat icircntr-un inter-val de două-trei zile iar cei mai mulţi au fost externaţi din spital după cinci zile Dr Shiran Shapira directorul laboratorului a precizat că tratamentul se administrea-ză prin inhalare şi ajunge direct la plămacircni fără a fi constatate alte efecte adverse
Icircn ceea ce priveşte Allocetra un medicament care reglează răspunsul imunitar el a fost administrat unui grup de 21 de pacienţi dintre care 19 au fost exter-naţi icircn cinci-şase zile Aceştia sufereau de comorbi-dităţi ndash obezitate şi boli cardiovasculare iar infecţia le
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 17
ca stat nemem-bru al ONU icircn
urma votului Adunării Generale Ca stat nemembru al ONU Palestina s-a icircnscris și icircn CPIrdquo Astfel bdquoCPI a spus că nu este de competența sa să de-cidă asupra statalității Palestinei ci acceptă calitatea de stat recunoscută de Adunarea Generală a ONUrdquo Aeyal Gross a mai spus că bdquoicircn cazul Pa-lestinei icircntrebarea este dacă un stat care nu a existat niciodată icircnainte de ocupare poate dobacircndi acest atribut icircn timp ce ar fi fost ocupatrdquo
Profesorul a amintit că la primirea Palestinei ca stat nemembru al ONU și al CPI singura țară membră care a protestat a fost Canada bdquoAcum poli-ticienii care nu au protestat atunci ar trebui arate că deși Adunarea Ge-nerală a acceptat Palestina ca stat nemembru al ONU aceasta nu este un statrdquo
Ca și Israelul SUA Rusia China India și Turcia nu sunt membre ale Curții Procurorul-șef al Israelului Avi-
chai Mandelblit a spus pentru Times of Israel că bdquolansarea anchetei icircmpo-triva Israelului subminează icircnsăși legi-timitatea Curțiirdquo dovedind că aceasta nu are independență politică Mandel-blit a mai precizat că oficialitățile juri-dice israeliene urmăresc evoluția ca-zului și că acestea sunt gata să aducă argumente icircmpotriva celor ridicate de procurorul-șef al CPI El a mai adău-gat că negarea jurisdicției Curții Pe-nale Internaționale asupra Israelului are o largă susținere internațională atacirct din partea guvernelor cacirct și a unor experți icircn drept pe care Benso-uda le-a ignorat De altfel ancheta se referă (icircn mod convenabil pentru pa-lestinieni) la evenimentele care s-au produs după 13 iunie 2014 deci CPI nu va investiga răpirea și uciderea de către teroriștii palestinieni a celor trei adolescenți israelieni Eyal Yifrach Gi-lad Shaer și Naftali Fraenkel
bdquoDeschiderea procesului este icircncă foarte departerdquo este de părere Aeyal Gross bdquoIcircn primul racircnd să nu uităm că se icircncheie mandatul actua-lului procuror-șef al CPI Nu știm ce priorități va avea cel care va ocupa această funcție
La icircnceperea anchetei se respec-tă principiul comple mentarității adică CPI nu poate lansa o investigație dacă statul respectiv a cercetat respectiva problemă Deci investigatorul va tre-bui să analizeze dacă cercetările care au fost făcute de Israel privind moartea unor civili palestinieni sunt considerate suficiente și dacă răspunsul va fi unul afirmativ nu va mai aborda această cauză Să ne amintim de exemplu că icircn cazul unor militari englezi acuzați de torturarea unor civili icircn Irak procu-rorul CPI a decis să nu mai continue investigația fiind mulțumit de cercetă-rile britanicilor Pe de altă parte folosi-rea forței de către Hamas inclusiv prin tirurile cu rachete trase asupra civililor nu a fost niciodată cercetată de liderii Hamas O astfel de investigație poate dura ani de zilerdquo
V-am prezen-tat cacircteva extra-
se din stenogramele ședințelor Con-siliului de Miniștri și ale Consiliului de Cabinet din perioada guvernării Ion Antonescu care se suprapune peste perioada Holocaustului din Romacircnia Sunt stenograme din documente pu-blice ale statului romacircn pe care le poate consulta oricine la Arhivele Sta-tului sau Arhivele Militare Naționale după caz
Rezultatul acestor ședințe rezulta-tul aces tor discuții s-a materializat icircn peste 300 000 de evrei din Romacircnia și nu numai care au fost executați la ordinul lui Ion Antonescu și al celor din jurul său
Dar mai mult decacirct atacirct aceste trei șe dințe din care am ales să vă pre-zint un fragment au și un alt numitor comun ndash un participant activ la aceste ședințe și anume Mircea Vulcănescu la momentul respectiv subsecretar de stat la Ministerul Finanțelor persoana care a fost responsabilă icircn mod direct după cum demonstrează chiar restul stenogramelor de jefuirea evreilor care erau deportați icircn Transnistria
Veți găsi dacă aveți curiozitatea icircn acele stenograme toate inter ven-țiile lui Mircea Vulcănescu pentru a operaționaliza la maximum posibil procedura de jefuire a acelor oameni care se icircndreptau spre moarte Nu este o opinie personală și nu este o opinie care să judece activitatea lui Mircea Vulcănescu icircn rest Este pur și simplu ceea ce scrie icircn stenogra-mele statului romacircn
Mircea Vulcănescu este criminal de război condamnat condamnat nu doar icircn perioada rsquo45-rsquo48 după război condamnarea lui ca criminal de război a fost reconfirmată icircn 2019 deci acum 2 ani de justiția Romacircniei democratice de după Revoluție și rămacircne așa cum va rămacircne și icircn continuare un crimi-nal de război de pe urma căruiahellip mai exact de pe urma deciziei căruia oame-nii au fost omoracircți Oameni nevinovați Și repet pentru cei care doresc toate aceste lucruri le găsiți icircn stenogramele Consiliului de Miniștri și ale Consiliului de Cabinet din acea perioadă
Aș vrea să vă mai icircmpărtășesc o scurtă foarte scurtă poveste
Iom Kipur este ziua cea mai sfacircn-tă a poporului evreu Tot acum peste 80 de ani reprezentanții Mișcării Le-gionare aflați la Cacircmpulung Moldove-nesc l-au scos din casa lui pe rabinul orașului l-au dezbrăcat și l-au icircnjugat la un car apoi l-au pus pe fiul său să conducă acel car prin oraș timp icircn care alți legionari i-au vandalizat casa au vandalizat sinagoga și i-au dat foc I-au
omoracirct icircn mod evident pe amacircndoiSunt doar cacircteva exemple din ac-
tele inimaginabile de violență inuma-nă și inutilă pe care le-au stacircrnit atacirct Guvernul Antonescu cacirct și Mișcarea Legionară
Nu aș fi vrut să menționez aces-te lucruri astăzi dacă nu aș fi văzut că aceste tentative de reabilitare a Mișcării Legionare de reabilitare a lui Ion Antonescu și a celor care i-au permis să facă tot ce a făcut ndash Mircea Vulcănescu fiind unul dintre ei Valeriu Gafencu fiind alt om și lista continuă ndash nu ar fi devenit din ce icircn ce mai publice
Nu aș fi intervenit dacă nu ar exis-ta și două proiecte de legi icircn prezent aflate la Senat care să dorească să reintroducă indemnizațiile oferite de statul romacircn pentru foștii legionari urmașii lor și urmașii criminalilor de război sau ai celor care au făcut par-te din organizațiile naziste Este o umilință icircngrozitoare la adresa victime-lor Holocaustului la adresa puținilor supraviețuitori ai Holo caustului care mai trăiesc icircn ziua de astăzi să vadă toate aceste lucruri la fel cum pot să vadă icircn centrul Bucureștiului o clădi-re pe care scrie bdquoMișcarea Legionarărdquo
Dar faptul că icircn plenul Senatului Romacircniei se icircncearcă rescrierea isto-riei faptul că un senator al Parlamen-tului Romacircniei icircl evocă cu patos ndash nu contest acest lucru ndash pe un om care este criminal de război condamnat de două ori pentru tot ceea ce a făcut este o rușine nu doar la adresa Par-lamentului Romacircniei ci și o rușine la adresa Romacircniei icircn sine
Este pentru prima dată cacircnd vor-besc la acest microfon deși de-a lungul anilor am venit de foarte multe ori icircn Se-nat Am apreciat icircntotdeauna colabora-rea impecabilă avută cu toate grupurile parlamentare pentru toate inițiativele pe care le-am introdus icircn Parlament indiferent dacă a fost vorba de spriji-nirea supraviețuitorilor Holocaustului indiferent dacă a fost vorba despre in-stituirea Muzeului Istoriei Evreilor și al Holo caustului din Romacircnia
Le mulțumesc din nou acelor co-legi ndash și celor care sunt icircncă membri și celor care nu mai sunt
Dar vreau să vă reamintesc că răspunderea față de istorie și față de acești oameni nu aparține doar comunităților evreiești nu aparține doar Guvernului Parlamentul este reprezentantul poporului romacircn și fiecare dintre dumneavoastră este responsabil de protejarea memoriei acestor oameni de protejarea lecțiilor care trebuie icircnvățate din ceea ce s-a icircntacircmplat atunci
Nu lăsați astfel de derapaje să de-
Austria strategie de combatere a antisemitismuluiRecent Guvernul austriac a elaborat o strategie com-
plexă de combatere a antisemitismului a relatat presa austriacă Proiectul a fost prezentat de Karoline Edtsta-dler ministrul federal pentru UE și pentru Constituție și de vicecancelarul Werner Kogler Au participat Oskar Deut-sch președintele Comunității Evreilor din Viena și Katha-rina von Schnurbein coordonatoare a Comisiei Europene icircn combaterea antisemitismului
Karoline Edtstadler a subliniat că pentru Guvernul aus-triac combaterea antisemitismului este o preocupare im-portantă deoarece bdquoAustria are o responsabilitate istorică mai ales legată de consecințele Holocaustului cel mai icircn-tunecos capitol din istoria noastrărdquo Amintind ultimele inci-dente antisemite din țară vorbitoarea a menționat bdquovalul de teorii conspiraționiste cu conținut antisemit prezent pe internet idei care pot ajunge din lumea virtuală icircn lumea realărdquo Referindu-se la strategia națională ea a arătat că cele 38 de măsuri cuprinse icircn ea din partea diferitelor mi-nistere vor fi un stimulent icircn combaterea antisemitismului și sprijinirea vieții evreiești
Vicecancelarul Werner Kogler a vorbit și el despre res-ponsabilitatea istorică a Austriei și obligația de a lua poziție
icircmpotriva antisemitismului bdquoTrebuie să protejăm siguranța evreilor din țara noastrărdquo a spus el Printre obiective-le strategiei se află protecția sinagogilor și intensificarea educației despre iudaism
Vorbind despre noua strategie a guvernului Oskar Deutsch a remarcat că bdquoevreii sunt primii afectați de discri-minarerdquo Astfel icircn 2019 s-au icircnregistrat 550 de incidente antisemite potrivit unui raport comun al Comunității Cul-turale Israelite din Viena și al Forumului icircmpotriva Antise-mitismului de două ori mai multe ca icircn urmă cu cinci ani
bdquoReizbucnirea incidentelor antisemite se manifestă sub mai multe forme principala metodă de atac icircndrep-tacircndu-se icircmpotriva proprietăților evreiești Intensificarea extremismului de dreapta icircn Austria și pe continent a fost fundamentală icircn provocarea acestor incidenterdquo subliniază raportul
bdquoAustria nu este o insulă Din păcate creșterea inci-dentelor antisemite poate fi urmărită peste tot icircn Europardquo a constatat Oskar Deutsch bdquoCombaterea antisemitismului nu este o sarcină numai pentru evrei ci și pentru icircntreaga societate icircn ansamblu Datele din 2019 arată că a sosit momentul icircn care trebuie să acționămrdquo (EG)
Silviu Vexler faptul că un senatorhellip(Urmare din pag 2)
(Urmare din pag 2)
vină reprezentative pentru Parlamen-tul Romacircniei
Vă mulțumesc mult (Aplauze)
Răspunsul senatorului Sorin Lavric
Mulțumesc doamnă președintăDragi colegiAm atacirctea de spus că nu știu cu
ce să icircncepIcircnțeleg că reacția domnului de-
putat Vexler a fost pricinuită de cele două declarații politice pe care le-am ținut aici icircn plenul Senatului icircn privința lui Valeriu Gafencu și a lui Mircea Vulcănescu Pe amacircndoi i-am elogiat pentru că icirci consider niște fi-guri emblematice ale culturii noastre figuri care au fost ținute sub obrocul comunist atacircția ani Nu voi icircnceta icircn continuare să vorbesc cu venerație despre martiri despre eroi și despre acei deținuți politici a căror singură vină este că s-au opus comunismului
Icircmi vine să-l icircntreb pe domnul Vexler nu vă supărați cine a adus co-munismul icircn Romacircnia Icircmi răspundeți dumneavoastră sau vă spun eu
Dacă aveți acribia datelor crono-logice și povestiți de acele represalii suferite de evrei icircn timpul regimului lui Antonescu de ce nu vorbiți de acel atentat cu bombă din Senatul Ro-macircniei făcut de un comando de trei evrei Cacircnd 8 august 1920 Păi pe 8 august 1920 nu era picior de legio-nar icircn țara asta Dumneavoastră aveți o obsesie cu legionarii și dacă cineva
vorbește frumos despre Gafencu sau despre Vulcănescu recurgeți la același tertip atacirct de facil și anume al stigma-tizării fascist legionar și așa mai de-parte Iertați-mă nimeni nu vă mai ia icircn serios
Nu mă dezic o iotă de cuvintele pe care le-am spus despre Vulcănescu sau despre Gafencu și voi continua să-i omagiez mai departe
Nu uitați că elogiul meu l-am făcut icircn cursul unei declarații politice iar dumneavoastră icircn calitate de depu-tat știți că senatorul nu trebuie să dea socoteală pentru declarațiile lui politi-ce Nimeni nu poate trage la răspun-dere Și atunci de ce dumneavoastră deputat veniți icircn Senatul Romacircniei și mă trageți pe mine de urechi că vor-besc despre Vulcănescu Nimeni nu o face nici președintele statului romacircn nici doamna președintă a Senatului ni-meni Veniți dumneavoastră să o faceți Aici e Romacircnia aici nu e Facircșia Gaza
Trebuie să modificați Constituția dacă vreți ca senatorul să fie tras la răs-pundere pentru declarațiile lui politice Altminteri vă icircncredințez că admones-tarea dumneavoastră nu doar că nu are darul de a mă intimida dimpotrivă icircmi dovedește că sunt pe drumul cel bun
Cam atacirct am avut de spus Voi continua la fiecare declarație politică să evoc o figură istorică legendară care a fost victima regimului comunist
Și icircncă o dată vă icircntreb cine a adus comunismul icircn Romacircnia
Mulțumesc (Aplauze)
Curtea Penală Internațională acuzată că icircncalcă principiul independențeihellip
18 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
Icircntr-o ediție a emisiunii bdquoJocuri de cuvinterdquo produsă de asociația catolică Signis Romacircnia și realizată de Ștefan Colceriu cercetător la Institutul de lingvistică bdquoIorgu Iordan ndash Al Rosettirdquo a fost invitată Francisca Băltăceanu emi-nent filolog clasic teolog și ebraist prof univ dr la Univer-sitatea din București
Moderatorul i-a propus interlocutoarei o evocare a oa-menilor care au format-o bdquoDespre părinți spuneam că nu vorbesc pentru că e prea subtilă relațiardquo Dar a vorbit des-pre relația cu monseniorul Vladimir Ghika și cu tacircnărul preot catolic Anton Demeter care icirci ducea pe tineri bdquoicircn ex-cursii creacircnd icircntre noi o atmosferă de prietenie colegiali-tate pace bucurierdquo
Despre profesorii care au influențat-o ca filolog ea a povestit bdquoAm dat la Limbi clasice unde am descoperit o lume minunată a profesorilor Să-i pomenesc pe cacircțiva Petru Creția ndash racircdeam pe urmă spuneam că lumea se icircm-parte icircn două cei care au făcut verbul grec cu Petru Creția și ceilalți adică avea o minte clară și un fel de a preda icircncacirct ne-a limpezit totulrdquo
Cicerone Poghirc bdquoera un om extraordinar filolog și mai ales indo-europenist Gramatica comparată a limbii grecești latine și indo-europene a fost pentru noi un text de vrajă nemaipomenit pentru că icircl făcuserăm cu el Ne-a predat și albaneză lituaniană niște cursuri imposibile pe care le făcea sacircmbăta după-amiaza ne adunam de la toa-te facultățile căci crea icircn jurul lui o atmosferă de farmecrdquo
Profesorul Mihai Nichita de istoria literaturii latine bdquose uita cracircncen icircn foi nu ridica ochii nu citea ci icircți spunea atacirct de dens icircncacirct te străduiai să iei notițe cuvacircnt cu cu-vacircnt și tot mai trebuia să torni un pic de apă ca să-ți dai seama ce a spus Ne icircnvăța să gacircndim și să scriemrdquo
bdquoUn alt fel de profesor era Iancu Fischer ndash de literatură latină istoria limbii latine și istoria limbii grecești ndash de o mare claritate icircn predare Ne plăcea de el că ne lăsa pa-uzele mai lungi pentru că avea timp să spună tot ce era esențial și cu libertate de prezentare Icircn același timp ne ducea la muzee și ne arăta ce-i de văzut acolo la concerte
ne icircnvăța să ascultăm muzică Avea o delicatețe icircn felul de a se purta cu fiecare dintre noi care mi-a rămas icircn sufletrdquo
bdquoCu totul altfel era doamna Lucia Wald Icircmi spuneau cei cu dosarul prost care puteau să fie prigoniți că niciodată nu le-a dat note mai mici pe considerente politice Preda foarte dens foarte mult Nu aveam manuale și atunci ne era util tot ce ne spunea Noi studenții i-am rugat pe ea și pe profesorul Fischer ndash fiind evrei ne-am gacircndit că nu o să se lege nimeni de ei ndash să facem un seminar despre sfacircn-tul Augustin Seminarul cu domnul Fischer a fost absolut fermecător ne-am icircmprietenit cu sfacircntul citindu-i Confesi-unile Și doamna Wald s-a specializat icircn opera lui tot de gura noastrărdquo
Alexandru Graur era bdquoun foarte mare lingvist specia-list icircn gramatică comparată indo-europeană Cacircnd a murit profesorul Poghirc mi-a zis laquoA murit ultimul om care le știa pe toateraquo Și avea o generozitate și un fel de a vorbi cu noi Cacircnd am susținut teza de doctorat (ca profesor coor-donator) a venit cu nu știu cacirctă vreme icircnainte de frică să nu icircntacircrzie Mă intimida prin bunătatea lui avea o măreție involuntară Icircți dădea cărți icircți dădea idei icircți dădea oricerdquo
Profesorul Alexandru Niculescu un mare romanist pe care icircl cunoștea foarte puțin a ajutat-o atunci cacircnd ea asistent universitar fiind a fost anchetată de Securita-te pentru că spre a le preda studenților o limbă moartă precum armeana veche citise cu ei din Noul Testament bdquoAlexandru Niculescu era secretar de partid dar icircși folosea funcția pentru a face bine M-a icircnvățat ce să răspund icircn fața Senatului Universității și am fost lăsată icircn pacerdquo
CLAUDIA BOSOI
Francisca Băltăceanu despre profesorii săi
2Day ambassador 2021
Conferința Internațională de diplomație și afaceri globale pentru liceeni
Nicolae Cajal ndash 17 ani de la deces
7 martie 2004 a fost o zi plină de tristețe pentru evreii din Romacircnia dar nu numai pentru ei ci și pentru lumea științifică și societatea civilă din țară Icircn acea zi au pierdut o mare persona-litate pe acad prof dr Nicolae Ca-jal un mare specialist icircn virusologie președintele Federației Comunităților Evreiești respectat icircn țară și icircn stră-inătate deopotrivă Specialiștii cu-nosc bine va-loarea activității sale științifice reamintită anual prin sesiunile or-ganizate de Aca-demia Romacircnă Institutul de Vi-rusologie de alte foruri la inițiativa fiicei sale Irina Cajal Marin Dar me-ritele lui nu s-au limitat doar la atacirct ci au icircmbrățișat domenii dintre cele mai diverse
A fost timp de un deceniu preșe-dintele FCER și această perioadă poate fi calificată pe drept cuvacircnt ca o icircnnoire un reviriment al vieții evreiești din Romacircnia Ca și numele predece-sorului său rabinul Moses Rosen numele profesorului Cajal a atras icircn activitatea comunității personalități binecunoscute din lumea evreiască și nu numai A avut prieteni pretutin-deni fapt evident și atunci cacircnd se organiza acea faimoasă bdquocasă des-chisărdquo de ziua lui de naștere sau de ziua onomastică atunci oricine dorea putea să-l felicite fără vreo invitație formală Și casa lui era icircntotdeauna plină ndash evrei romacircni persoane venite din străinătate și bineicircnțeles fami-lia Era un prieten devotat gata să icircntindă o macircnă de ajutor celor care aveau nevoie Prof Cajal considera că aceasta este o mițva care trebuie icircndeplinită icircn orice condiții
Icircn afara faptului că era un bun evreu că se macircndrea că aparține acestei etnii care a dat Romacircniei (și lumii) atacirctea valori că ținea la Statul Israel ca la o a doua patrie profesorul Cajal era un patriot un bun romacircn El nu a pregetat să-și folosească influența relațiile ndash care se icircntindeau pe cel puțin trei continente ndash ca să susțină Romacircnia Demersurile lui au contribuit la acceptarea țării noastre icircn diferitele organisme internaționale după 1989
Combaterea antisemitismului a fost una dintre principalele lui preo-cupări Teza lui realsemitismul s-a bazat pe importanța cunoașterii reci-proce dintre evrei și romacircni sau ex-trapolacircnd icircntre evrei și populația ma-joritară a țării icircn care trăiesc evreii O idee plină de umanism atacirct de carac-teristică acestui om care a și aplicat-o icircntreaga lui viață și pe care noi cei de astăzi trebuie să o păstrăm vie
Să icirci fie amintirea binecuvacircntată (EG)
Conferința Internațională de Diplomație și Afaceri Globale - 2DAY AMBASSADOR organizată de Cen-trul Educațional Laude-Reut a ajuns anul acesta la cea de a X-a ediție desfășurată icircn două sesiuni online icircn lunile februarie și martie 2021 La prima sesiune care a avut loc pe 9 fe-bruarie au participat 270 de elevi de 14 -17 ani de la 31 de licee publice și private din București Sibiu Craiova Iași și Israel
Elevii au asistat la prezentări și dezbateri susținute de membri ai cor-pului diplomatic intelectuali și uni-versitari de prestigiu Moderator și coordonator al evenimentului a fost ES Adrian Cioroianu fost ambasa-dor al Romacircniei la UNESCO istoric și profesor universitar membru al La-ude-Reut Board of Trustees și men-tor de diplomație Laude-Reut El le-a prezentat elevilor istoria diplomației pornind din cele mai vechi timpuri cu personalități care au făcut faimoasă această nobilă profesie Daniela Gicirct-man secretar de Stat la MAE pentru afaceri interinstituționale a vorbit des-pre asistenţa pentru dezvoltare pe componenta educaţională şi cultura-lă oferită de Ministerul Afacerilor Ex-terne icircn scenariul diplomației hibride Eyal Ram director icircn cadrul Ministe-
rului Educației din Isra-el a subliniat eforturile depuse de Ministerul Educației din Israel de a integra Diaspora și de a păstra legăturile prin educație menționacircnd resursele profesionale și emoționale la care profesorii au recurs icircn această perioadă de școală online prin in-ventivitate și originali-tateElevii au pus icircntrebări
și au inte rac ționat cu invitații care le-au icircmpăr tășit din cunoștințele și expe-riența lor Astfel David Saranga am-basadorul Statului Israel icircn Romacircnia care este și mentor de diplomație la școala Laude-Reut a ținut expunerea bdquoProcesul de pace icircn Orientul Mijlociu prin acorduri multilaterale precum Acordurile Abraham și normalizarea relațiilor dintre Israel și Marocrdquo
Prof univ dr Adrian Streinu-Cer-cel a vorbit despre bdquoCriza sanitară și de securitate generată de pandemia COVID-19rdquo
bdquoImpactul Brexit asupra educației și schimburilor academicerdquo a fost abor-dat de Dan Mihalache fost ambasa-dor icircn Marea Britanie și actualmente ambasador icircn Cipru Jonathan Davis director al Raphael Recanati Inter-national School ndash Lauder School for Government Strategy and Diplomacy (Israel) s-a referit la bdquoModalitățile de creare a unui mediu academic sigur icircn timp de pandemie - modelul IDC Herzliya Israelldquo Icircn plus o serie de ambasadori romacircni au vorbit despre activitatea diplomatică icircn condiții de pandemie
Tova Ben Nun-Cherbis președinte fondator Laude-Reut i-a icircncurajat pe elevi să fie curioși icircncrezători și
activi și a anunțat concursul de public speaking pe teme diplomatice la care sunt invitate școlile incluse icircn proiect alături de elevii Laude-Reut
Icircn cadrul celei de a doua părți a sesiunii la 10 martie au fost premiați cacircștigătorii concursului de public speaking desfășurat online pe 1 mar-tie 2021 la care elevii bucureșteni alături de cei din Craiova Iași Sibiu și Israel au răspuns cu entuziasm provocării lansate de Complexul Educațional Laude-Reut de a juca ro-lul de ambasadori ai diverselor țări
Iată lista cacircștigătorilorPentru gimnaziuMaria Belceanu clasa a VIII-a
Școala Gimnazială Cezar Bolliac București ndash locul 3 icircn poziția de amba-sador al Greciei Teodora Maria Cio-banu clasa a VIII-a Școala Gimnazi-ală Federico Garcia Lorca București ndash locul 2 ndash Spania Maria Kehayian clasa a VIII-a Complexul Educațional Laude-Reut București locul 1 ndash Israel
Pentru liceuTheia Hartenis clasa a XI-a
Complexul Educațional Laude-Reut București locul 3 icircn poziția de am-basador al Franței Romana Trușcă clasa a X-a Complexul Educațional Laude-Reut București locul 2 ndash Ru-sia Dara Nițu clasa a X-a Comple-xul Educațional Laude-Reut locul 1 ndash Statele Unite
Premianții au retrăit emoțiile con-cursului la momentul prezentării discursurilor lor icircn fața diplomaților Romacircniei și Israelului membri ai Laude-Reut Board of Trustees am-basadorii Emil Hurezeanu Luca Ni-culescu Adrian Cioroianu Luminița Odobescu Sorin-Dan Mihalache Lazăr Comănescu David Saranga Tamar Samash Avi Millo precum și pentru prima dată Bogdan Măniloiu ambasadorul Romacircniei icircn Canada
Sesiunea finală 2Day Ambassador 2021 a fost moderată din Israel de Jonathan Davis director al Raphael Recanati International School ndash Lau-der School for Government Strategy and Diplomacy (Israel) icircn calitate de prieten și mentor Laude-Reut
Cacircștigătorii concursului de public speaking 2Day Ambassador 2021 au primit medalii și cartea 186 de trepte mărturia lui Alexandru Marton evreu de origine romacircnă supraviețuitor al lagărului de concentrare de la Mau-thausen
CRISTINA MARIN
Cacircștigătorii concursului de public speaking
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 19
Aici icircn Israel trăim vremuri pe cacirct de interesante pe atacirct de presante Pe de o parte multiplele semne de icircntrebare legate de viitoarele relații cu noul președinte american (după povestea de dragoste cu ultimul) Pe de altă parte Covid-19 o pan-demie care nu pare a avea de gacircnd să-și ia desaga la spinare și să dis-pară
Uneori mă icircntreb cum rezistăm cum reușim să ne ocupăm de toate cele de mai sus dar icircn același timp neuitacircnd de pericolul securității naționale și personale (Iranul Ha-masul Hezbollah) Cum reușim să ținem pasul cu toate aceste mari și deloc mărunte probleme
Iată cel puțin parțial răspunsulPovestea e relativ nouă și bine
cunoscută Grație eforturilor de-puse de fosta Administrație ame-ricană patru state arabe Uniu-nea Emiratelor Arabe Bahrein-ul Marocul și Sudanul au hotăracirct să recunoască Israelul și să accep-te relații diplomatice cu statul care pacircnă deunăzi era ostracizat
Senzația pe care au provocat-o imediat articolele și comentariile era că bdquomireasardquo (adică Israelul) era mult mai mulțumită și chiar mai fericită de bdquomariajrdquo decacirct cei patru bdquomirirdquo Icircn marea majoritate a repor-tajelor din Abu Dhabi sau Bahrein se vorbea de intensele pregătiri pe care le fac cei icircn cauză pentru a primi turiștii israelieni dornici să viziteze cea mai icircnaltă clădire din lume Pacircnă aici nimic nou Dar iată o poveste care denotă superficiali-tatea celor care au scris și au vor-bit nu prea frumos despre luna de miere israelo-arabă
Povestea (preluată dintr-un arti-col semnat de binecunoscutul Ben Caspit) icircncepe așa pe icircntregul ma-pamond cresc aproximativ 4 mili-arde de palmieri din care 150 de milioane sunt curmali O treime din toți curmalii existenți icircn lume se află icircn Dubai
Fiecare din curmalii ăștia pro-duce anual icircntre 80-120 kg fructe dulci Ei bine acești curmali au o bdquomicărdquo problemă Ea e reprezentată de un gacircndac foarte vorace care odată pătruns icircn tulpina copacu-lui nu se lasă pacircnă nu-l termină Respectivul gacircndac penetrează scoarța tulpinei icircși depune ouăle care foarte rapid se transformă icircn viermi a căror hrană se află la icircn-demacircnă tulpina curmalului Icircn scurt timp se poate semna actul de de-ces al copacului
Icircncercările de a rezolva proble-ma prin icircmprăștirea de insecticide nu numai că oferă doar o soluție parțială dar din punct de vedere ecologic e vorba de o adevărată catastrofă nemaivorbind de restul de culturi agricole care suferă de pe urma contactului cu otrava des-tinată viermilor
Dar icircnainte de toate o icircntre-bare al cărei răspuns a icircncetat de mult a mai fi un secret militar care este icircn Israel arma cu cei mai mulți soldați și ofițeri Infanteria Tancurile Aviația militară Nici-decum Răspunsul e serviciul de contrainformații reprezentat de celebra Unitate 8200 Mulți (foarte mulți) dintre cei care s-au perin-dat prin acea unitate au devenit cu timpul specialiști icircn high-tech unii fiind primiți cu brațele deschise icircn diversele companii startup sau au icircndrăznit să-și deschidă propriul lor
business bazați pe cele icircnvățate și efectuate bdquoacolordquo
Și iată că un tacircnăr israelian a creat o companie care produce senzori de icircnaltă calitate
Și uite așa tipul din poveste a au-zit de problemele celor din Dubai cu gacircndacii viermii și curmalii A auzit și cum și icircn Israel sunt de ajuns de mulți curmali a icircncercat o metodă de a rezolva problema A introdus icircn tul-pina curmalului senzori suficient de sensibili care detectează din primul moment acțiunea de roadere a interi-orului tulpinei de către viermișorii cu pricina Icircn acel moment o luminiță se aprinde pe tabloul de comandă al terenului cu pomi fructiferi ceea ce e urmat imediat de un tratament chimic direcționat numai pe pomul afectat cu rezultate dintre cele mai bune Icircn urmă cu numai cacircteva săp-tămacircni proprietarul respectivei com-panii israeliene a fost primit icircn Du-bai cu surle și tracircmbițe covor roșu și alai de onoare și afacerea a fost icircncheiată pe loc
Pe aici pe la mine există mulți sceptici care privesc icircnchegarea relațiilor diplomatice cu cele patru țări amintite ca pe un eveniment (aproape) lipsit de importanță Cei care caută noduri icircn papură le vor găsi cu prisosință Dar fără nicio discuție povestea de mai sus re-prezintă un model extrem de inte-resant de cooperare cu beneficii bilaterale
Icircn mod normal acesta e doar icircn-ceputul Continuarea se cere a fi de mare succes
Cu cacircteva bdquomici și mărunterdquo ob-stacole cum ar fi atitudinea Iranului presiunea palestinienilor protestele unei bune părți din lumea arabă etc care nu vor disecate icircn racircndu-rile de față Las această sarcină pe seama specialiștilor icircn chestiune
Prof dr GABRIEL M GURMANOmer Israel
gurmanbguacil
Revanșa lui Sebastian
Uneori criticii și istoricii noștri literari sunt greu de icircnțeles dar nu neapărat fiindcă au un limbaj bdquotehnicrdquo de specialitate filolo-gică ci pentru că emit judecăți de valoare care nu li se potrivesc operelor evaluate E și cazul lui I Negoițescu sau Al Piru bdquoju-decacircndrdquo teatrul lui Mihail Sebastian bdquoEroii acestui teatrurdquo scria Negoițescu icircn 1966 bdquonu depășesc viziunea ușor convențională a unui repertoriu anual mai ridicatrdquo Sebastian făcacircnd un bdquoteatru mediu mulțumitorrdquo Pen-tru Al Piru același Sebastian este un bdquoco-mediograf agreabil inteligent dar lipsit de adacircncimerdquo iar Jocul de-a vacanța o bdquoușoară improvizațierdquo What
Dacircnd timpul icircnapoi scriitorul n-a avut mai mult noroc nici cu monu-mentala Istorie a lui Că-linescu din 1941 Dim-potrivă După ce pole-mizaseră criticul nu s-a putut abține să se bdquorăz-bunerdquo pe scriitorul ana-lizat folosind calificative mai mult decacirct discuta-bile și icircncadracircndu-lhellip rasial pe autor Icircn loc să-i analizeze cărțile cu obiectivitate și să le critice cu argumente es-tetice Călinescu susținea că Sebastian nu-și putea bdquoicircngădui decacirct o singură experiență aceea a rasei salerdquo și de aceea se bdquorefugiardquo icircn analiză Dintr-un alt alineat aflăm că bdquopa-teticul dovedește sensibilitatea exagerată a evreului plăcerea de a se simți victimă inca-pacitatea lui congenitală de a concepe lupta cu toate riscurile eirdquo Icircn 1941 anul cacircnd erau publicate asemenea enormități și aberații rasiste Europa era icircn plin Holocaust iar icircn ianuarie icircn pogromul din timpul rebeliunii le-gionare compatrioți ai lui G Călinescu de etnie evreiască fuseseră omoracircți și atacircrnați icircn cacircrlige la abator Plutind senin pe deasu-pra acestor monstruozități criticul icircși scria capitolul despre Sebastian din Istorie cu o bdquoargumentațierdquo din care tocmai argumente-le lipsesc și pe un ton rezolut precum aici bdquoEstetica sa nu e decacirct aceea tipică la criticii evrei și anume iubireardquo
Ultimul nume pacircnă acum pe lista de-tractorilor cu ștaif ai lui Sebastian este cel al Martei Petreu o cercetătoare serioasă cuprinsă icircnsă inexplicabil de un fel de aver-siune icircmpotriva obiectului său de studiu Pe lacircngă teza falsă conform căreia Sebastian ar fi fost un extremist de dreapta (astfel că Cioran Eliade și ceilalți bdquonu făceau decacirct să icirci calce mai apăsat pe urmerdquo) se găsesc icircn cartea intitulată aiuritor Diavolul şi uce-nicul său Nae Ionescu ndash Mihail Sebastian exprimări inadecvate pentru un studiu aca-demic Lectorul află de la Marta Petreu că Sebastian bdquoa țacircșnit icircn brațele lui Nae cu cel dintacirci pretextrdquo că bdquoi-a dat tacircrcoale lui Eliade făcacircndu-i curte și căutacircndu-i prieteniardquo că e bdquopapagalul de presărdquo al lui Nae Ionescu bdquobate cacircmpiirdquo și bdquoicircşi ascunde icircnşelătoriardquo Cacircnd ajungem icircn lectură la formularea bdquomacircracircielile și scacircncetele lui Sebastian din Jurnalrdquo ne icircntrebăm totuși ce fel de lectură este aceea icircn care impresionantul ndash pentru aproape oricine ndash Jurnal al lui Sebastian să fie redus la niște macircracircieli și scacircncete
Eu cred icircn dreptul fiecărui comentator de a formula o opinie dar mai cred că acest drept vine icircmpreună cu o obligație profesio-nală și morală aceea de a citi cu obiectivi-tate fără părtinire fără tendențiozitate sine ira et studio opera unui scriitor
Revanșa nedreptățitului Sebastian con-stă icircn actualitatea operei lui și icircn vitalitatea dovedită de aceasta la icircntacirclnirea cu noile generații de cititori și spectatori Nu știu cacircți mai deschid astăzi o carte de Al Piru sau una de I Negoițescu dar cei care citesc și recitesc cărțile lui Sebastian sunt mulți
DANIEL CRISTEA-ENACHE
Profil de scriitorNu aduce anul ce aduce ceasul
Un film pe care-i musai să-l vedețiLuna aceasta s-a icircmplinit un an de cacircnd Organizația
Mondială a Sănătății a declarat oficial pandemia de Co-vid-19 Un an lung care a adus schimbări icircn modul nos-tru de a trăi și de a interacționa Celor mai mulți dintre noi ne-au lipsit mersul la concerte la teatru la cinema Și pentru că pandemia pare să mai stea o vreme cu noi iar umorul e unul dintre puținele remedii pentru a depăși această perioadă grea aș vrea să vă recomand o mi-niserie pe Netflix care sunt convins că o să vă placă
De curacircnd am văzut Pretend Itrsquos a City un soi de dialog icircntre Martin Scorsese și Fran Lebowitz Și e ceva electrizant la scriitoarea aceasta de 70 de ani cu păreri ferme despre aproape orice mediu artistic politică sport tehnologie călătorii nimeni și nimic nu scapă ochiului ei vigilent Fran Lebowitz spune tot ce evită ceilalți să spună dar o face cu foarte mult umor
Icircn copilăria pe care și-a petrecut-o icircn Morristown New Jersey Fran Lebowitz a cacircntat o vreme la violon-cel icircn orchestra școlii Dar și-a dat repede seama că oricacirct de mult ar exersa nu va ajunge vreodată să facă performanță bdquoCacircnd eram cu orchestra nu auzeai cacirct de prost cacircntam Știam icircnsă ce e talentul fiindcă eram conștientă de cacirct de mult icircmi lipsea icircn cazul ăstardquo a povestit scriitoarea Mărturisește că idolul ei a fost mulți ani Leonard Bernstein bdquoAvea o emisiune cacircnd eram copil numită Young Peoplersquos concerts și așteptam fie-care duminică să-l văd Icircl adoram Leonard Bernstein explica și arăta exact cum icircși imaginează un copil că arată un dirijor Și asta a ajutatrdquo povestește Fran Le-bowitz icircn acest serial
A fost exmatriculată din şcoală pentru că citea foar-te mult icircn timpul orelor și icircși neglija temele iar notele erau din ce icircn ce mai slabe Dar și-a luat cu brio testele la sfacircrșitul liceului iar la 18 ani s-a mutat icircn New York Aici a fost pentru o vreme femeie de serviciu șofer de taxi și a vacircndut spațiu publicitar
Icircn tinerețe povestește Fran Lebowitz frecventa cluburile de jazz Crede că i-a văzut pe viu pe toți ma-rii muzicieni de jazz dar preferatul ei rămacircne Charles
Mingus Avea 19 ani cacircnd s-au cunoscut și lucra la zi-arul fondat de Susan Graham Ungaro cea de-a patra soție a muzicianului Charles Mingus avea un tempera-ment vulcanic icircși amintește Fran Era arogant nu prea icirci plăcea să stea de vorbă și detesta majoritatea oame-nilor Duke Ellington a fost singura persoană pe care a respectat-o cu adevărat Icircn tinerețe Charles Mingus a cacircntat icircn trupa lui Ellington A fost concediat dar cu toate acestea pentru Mingus Duke Ellington a fost cel mai mare muzician
Prin anii rsquo70 a icircnceput să scrie pentru revista Inter-view fondată de Andy Warhol Warhol a fost cel care a definit conceptul de Pop Culture iar icircn casa lui care icirci servea și ca atelier icirci găseai frecvent la cacircte o pe-trecere pe Lou Reed sau David Bowie icircntre mulți alți artiști celebri
Cacircnd şi-a publicat prima carte un volum de eseuri despre societatea americană bdquoMetropolitan Liferdquo Fran Lebowitz avea 27 de ani A scris puţin dar extraordinar de bine Icircn toată cariera a publicat doar trei cărţi Me-tropolitan Life Social Studies şi Mr Chas and Lisa Sue Meet the Pandas (carte pentru copii) publicată icircn 1994
Din dialogul acesta pe care icircl poartă cu Martin Scor-sese mai aflăm despre Fran Lebowitz că se consideră una dintre puţinele persoane din New York care icircncă mai au bdquoexperienţa străziirdquo Asta deoarece nu are te-lefon mobil și nici laptop Este mult mai interesată să cumpere cărți (după ultimele estimări deține cam 12 mii de volume) Și icircn aceste condiții reușește să fie foarte bine informată Fran pare că icirci știe pe toți oamenii importanți din oraș iar toată lumea pare să o cunoască
Pretend Itrsquos a City este de fapt un serial de cacircteva episoade realizat de Martin Scorsese care ne prezin-tă o femeie introvertită dar foarte populară inteligentă și plină de umor care spune o poveste captivantă des-pre New York așa cum era icircn anii rsquo60-rsquo70 dar și despre societatea de astăzi despre tehnologie sport muzică literatură și icircncă multe altele
GEORGE GIcircLEA
Icircnsemnări de la fața locului
20 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
Icircn ziua de 9 martie a ES David Saranga ambasadorul Israelului icircn Romacircnia a vizitat mai multe obiective evreiești din Cluj Programul a icircnce-put la șantierul Complexului Comuni-tar Evreiesc (JCC) unde oaspetele a fost icircntacircmpinat de Robert Schwartz președintele CE Cluj Dorel Ornescu secretar Andrea Ghiță și Andrei Klein membrii icircn comitetul de conducere Andrei Zador și Rabbi Dov ber Orgad de la Habad Cluj- Napoca
A fost vizitat Templul Memorial al Deportaților Evrei (fosta sinagogă ne-ologă) a cărui reabilitare a icircnceput icircn toamna anului 2018 S-au rememorat secvențe din istoria Templului (dis-trugerea icircn bombardamentul din 2 iunie 1944 și reconstrucția din teme-lii icircn anul 1947) Ambasadorul a so-sit tocmai cacircnd se icircncheia curățenia generală de după şantier Se preco-nizează icircn prima fază reluarea cacirct mai grabnică a serviciilor divine pen-tru desfășurarea cărora există condiții optime de distanțare
Intenția conducerii comunității este ca festivitatea oficială de reinaugura-re să fie amacircnată pacircnă cacircnd condițiile epidemiologice o vor permite La bal-conul Templului accesibil acum și cu un ascensor exterior s-au creat spații expoziționale pentru o colecție muzeală avacircnd ca principal obiectiv contribuția populației evreiești la dez-voltarea economică culturalăsocială a orașului Cluj
La clădirea reabilitată a viitorului Centru Cultural Evreiesc următorul obiectiv vizitat lucrările de construcții s-au icircncheiat Aici pot fi găzduite ma-nifestări culturale și stracircngerea legă-turilor dintre Ambasada Statului Israel - Departamentul de Diplomație Publi-că și JCC Cluj vor promova cultura și civilizația israeliene prin proiecții de filme spectacole concerte expoziții lansări de carte etc
Biblioteca Centrului icircn curs de organizare va beneficia de valoroa-se donații (volume și documente) ale cunoscuților autori din dome-niul Holocaustului din Transilvania și Cluj (dr Daniel Lőwy și prof univ
dr Zoltaacuten Tibori Szaboacute) Icircmpreună cu prețioasele volume din biblioteca comunității referitoare la evreitate și iudaism se va deschide un centru de documentare S-a discutat apoi des-pre al treilea obiectiv clădirea care va adăposti administrația comunității ra-binatul serviciile sociale și medicale Aici se așteaptă primirea autorizației de construcție lucrările urmacircnd să icircnceapă icircn această primăvară Ușile și geamurile sunt deja transportate la atelierul de recondiționare
Pentru ultimul obiectiv din Complex Restaurantul Ritual există o primă va-riantă a proiectantului neicircnsușită icircncă de conducerea comunității Icircn aproxi-mativ trei ani de la icircnceperea lucră-rilor finanțate exclusiv din fondurile proprii ale CE Cluj JCC va deveni icircn mare parte funcțional
Vizita ambasadorului iaraelian s-a desfăşurat icircntr-o atmosferă cordială şi dătătoare de speranţă Oaspetele a promis că va participa la festivitatea de reinaugurare a Templului Memorial al Deportaţilor Evrei ANDREI ZADOR
Premiul Genesis 2021 conside-rat bdquoNobelul evreiescrdquo i-a revenit re-gizorului american Steven Spielberg Distincția se acordă celor care bdquosunt angajați să susțină valorile evreieștirdquo De aceea icircn motivarea acordării premiului lui Spielberg Fundația Ge-nesis a arătat că bdquoimportante tema-tici evreiești sunt adesea icircntrețesute icircn narațiunea filmelor lui și anume importanța identității și apartenenței păstrarea umanismului icircntr-o lume nemiloasă grija față de celălalt și onorarea obligației morale de a face lucruri corecterdquo
O altă justificare pentru acordarea distincției s-a referit la bdquoactivitatea lui extraordinară de a păstra memoria Holocaustului și a preveni viitoare ge-nocide prin intermediul filmului prin filantropie și implicarea icircn viața pu-
blicărdquo respectiv faptul că Spielberg a pus bazele Fundației Șoah care păs-trează mărturiile unor supraviețuitori ai Holocaustului Fundația a fost cre-ată după succesul peliculei sale din 1993 bdquoLista lui Schindlerrdquo
Distincția a fost acordată icircn urma votului popular din icircntreaga lume Deși ultimul cuvacircnt icircl are Comitetul pentru Premii faptul că Spielberg a primit cele mai multe voturi a fost un factor determinant a arătat Fundația
Premiul Genesis a fost creat icircn 2013 de către un grup de filantropi evrei ruși Suma acordată este de un milion de dolari și pacircnă acum toți cei care au fost distinși au donat premiul icircn scopuri filantropice
Fundația Genesis a decis de asemenea să onoreze memoria șef-rabinului Marii Britanii lordul Jona-than Sacks (zl) decedat la 20 no-iembrie 2020 El era unul dintre cei șapte finaliști ai competiției pentru Premiul Genesis dar a murit icircn timpul
campaniei de desemnare obținacircnd pacircnă atunci zeci de mii de voturi din icircntreaga lume Stan Polovets unul dintre co-fondatori și președinte al Fundației și-a manifestat imensul regret față de pierderea acestei mari personalități a iudaismului și a de-clarat că Fundația bdquose pregătește să onoreze această mare voce a evre-imii aducacircnd un omagiu operei lui de-o viață și sprijinind menținerea moștenirii sale intelectuale și spiritua-le pentru a se asigura că va continua să existe pentru generațiile viitoarerdquo
Fundația va organiza la Londra un eveniment pe 14 noiembrie la un an de la decesul rabinului Va fi reali-zat un film documentar despre viața lui Jonathan Sacks Fundația este icircn discuții cu trustul bdquoMoștenirea Rabi-nului Sacksrdquo icircn vederea susținerii și a altor inițiative semnificative pentru a celebra și a păstra moștenirea lui
MAGDALENA PORUMBARUNicu Covaci ne duce lahellip
Tamara de Lempicka A murit ultimul evreu din KujandOdinioară orașul Kujand din Tadjikistan a fost un centru al prezenței evreiești
din Asia Centrală Dar la sfacircrșitul lunii ianuarie bogata viață comunitară a evre-ilor buhareni a luat sfacircrșit prin decesul lui Jura Abaev de 93 de ani ultimul evreu din localitate Grupul de evrei de aici buharenii (denumirea este legată de orașul Buhara) avea rădăcini persane
Fost muncitor Abaev a fost ani de zile liderul spiritual al sinagogii din Ku-jand icircnchisă icircn 1999 Abaev avea cinci copii cu toții emigrați icircn Israel prin anii 1990 ca dealtfel toate rudele lui Abaev Icircn Tadjikistan mai trăiesc aproximativ 20 de evrei așkenazi icircn capitala Dușanbe
Tadjikistanul este unul dintre statele din Asia Centrală de unde după prăbușirea URSS aproape toți evreii au emigrat Aceasta a dus și la reducerea evreilor buhareni din țara vecină Uzbekistan și a bdquoevreilor de la Munterdquo o altă minoritate originară din Persia cu legături stracircnse cu cea din Buhara Exodul din Tadjikistan unde odinioară trăiau 15000 de evrei a fost determinat și de războiul civil izbucnit icircn 1992 care a durat cinci ani cu un mare număr de morți deplasări de populație și sărăcie După terminarea războiului a avut loc asasi-narea lui Gavriel Gavriilov liderul Societății Haverim din Tadjikistan creată icircn perioada postcomunistă care și-a propus reicircnvierea culturii evreiești A fost un alt element care a determinat emigrarea evreilor
Și Abaev a emigrat icircn Israel chiar de trei ori dar de fiecare dată a revenit la Kujand adevăratul lui cămin spunea el A renunțat la o pensie care-i permitea icircn Israel o viață confortabilă dar acolo bdquose simțea un nimenirdquo pe cacircnd icircn orașul său natal bdquoicircl cunoștea și-l respecta toată lumeardquo Icircn casa lui spațioasă a invitat o familie cu patru copii care au avut grijă de el
Decenii de-a racircndul pacircnă la dispariția comunității Abaev a icircndeplinit și funcția de rabin ținacircnd slujbele de icircnmormacircntare și icircngrijindu-se și de cimitirul unde a și fost icircnmormacircntat Nu a avut cine să-i organizeze ceremonii religioase dar a fost condus pe ultimul drum de numeroși prieteni și vecini Sinagoga a fost demolată icircn 2015 el fiind atunci unicul evreu din oraș (EG)
Ascultam interviul acordat de Nicu Covaci realizatorului emisiunii Psiho-logul muzical Andrei Partoş icircn care liderul formaţiei Phoenix vorbea des-pre modul icircn care icircşi achită multe cheltuieli pictacircnd (el fiind absolvent de Arte Plastice) A menţionat atunci numele unei artiste plastice din State-le Unite despre care nu ştiam nimic Tamara de Lempicka
Am regăsit referirea şi icircntr-un inter-viu acordat de acelaşi muzician unei televiziuni private unde apărea şi o fotografie a sa icircn faţa şevaletului Re-alizatoarea TV a fost tentată să atribu-ie tabloul invitatului emisiunii dar Nicu Covaci a precizat că icircn acea fotogra-fie lucra la o reproducere după un ta-blou al Tamarei de Lempicka deoare-ce aceste reproduceri se cer pe piaţă fiindcă icircn America un original se vinde la preţul de 6-7 milioane de dolari
Tamara de Lempicka s-a născut pe 16 mai 1898 la Varşovia ca fiică a lui Boris Gurwik-Goacuterski un avocat rus evreu ce lucra pentru o firmă fran-ceză Mama sa Malwina Dekler era o poloneză care şi-a petrecut viaţa mai mult icircn străinătate unde şi-a icircntacirclnit şi soţul Legenda spune că atunci
cacircnd avea zece ani mama sa a comandat unui p r o e m i n e n t artist local un portret pastel al Tamarei dar ea a detestat să pozeze şi a fost nemulţumită de rezultat a pus macircna pe pensulă şi a făcut portretul surorii sale mai tinere acesta fiind primul portret pictat de ea
După studii de artă plastică la pres tigioase instituţii de icircnvăţămacircnt superior afirmarea Tamarei s-a pro-dus icircn 1925 cu ocazia Expoziţiei In-ternaţionale de Arte Decorative şi In-dustriale Moderne care mai tacircrziu a dat numele stilului Art Deco
Stilul ei a fost un amestec de cu-bism rafinat şi stil neoclasic inspirat icircn special de Jean-Dominique Ingres După al Doilea Război Mondial se va stabili icircn Statele Unite de unde icircn 1974 se va muta icircn Mexic unde a de-cedat icircn 1980 La cererea sa cenuşa i-a fost icircmprăştiată peste vulcanul Po-pocateacutepetl
IOAN IACOB
Alexander Hausvater scriitorulfraza scurtă fa-vorizează ușu-
rința lecturii de către cititori Sunt cărți consistente din care ai ce reține ai ce icircnvăța Am descoperit un nou Haus-vater Vă felicit și vă aplaudrdquo
Costel Postolache l-a descris pe Hausvater drept bdquocel mai mare scrii-tor necunoscut Acum faima lui de scriitor aproape a egalat-o pe cea de regizorrdquo
Actorii Maia Morgenstern și Con-stantin Florescu au selectat fragmen-te din cele trei cărți și le-au citit
bdquoLa fel ca piesele sale lectura cărților lui Hausvater constituie o experiență imersivărdquo a arătat Dan Romașcanu bdquoEl regizează și experimentează atacirct icircn teatru cacirct și icircn literatură Aș spune că nu personajele sunt icircn căutarea unui autor ci autorul este copleșit de perso-najele sale laquoAici Radio Erosraquo poate fi și un scenariu de filmrdquo
Răzvan Voncu a spus că bdquoAlexan-der Hausvater nu este doar un inte-lectual care știe să-și pună gacircndurile pe hacircrtie Este un scriitor icircnzestrat cu talent viziune vocație și cu o calitate tot mai rară astăzi ndash capacitatea de a
fi profund icircntr-o modalitate artistică ac-cesibilă mai multor oameni dispensa-tă de complicații inutile laquoDor călătorraquo este un roman profund despre o temă eternă și niciodată epuizată icircn literatu-ră relația tată-fiu laquoPenumbraraquo este o carte halucinantă scrisă pe linia foarte fină dintre imaginar și referentul isto-ric despre nenorocirile prin care a tre-cut și despre micile drame de zi cu zi icircn spatele cărora se află icircntotdeauna o memorie istorică laquoAici Radio Erosraquo este partea experimentală jucăușă a textului icircn care se vede mintea formi-dabilă de constructor viziunea aces-tui scriitor care creează universuri ficționale puternice și autenticerdquo
Autorul a conchis bdquoSingura mea speranță a fost icircntotdeauna ca la tea-tru să am cacirct mai mulți oameni icircn sală iar icircn literatură ndash cacirct mai mulți cititori Dacă o piesă un film sau o carte are o semnificație sfacircrșitul real este icircnce-putul acelei ștafete icircn care spectatorul sau cititorul ia batonul și icircncepe el să creeze să se gacircndească dacă există vreo legătură icircntre un personaj și viața lui Speranța este să icircl faci să devină un om mai bun mai profund mai iubitorrdquo
(Urmare din pag 15)
David Saranga a vizitat Complexul Comunitar Evreiesc din Cluj
Premiul Genesis 2021 i-a fost decernat regizorului Steven Spielberg
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 21
O bibliotecară spioană icircn serviciul Congresului Evreiesc American
Florence Mendheim (1899-1984) custode al Bibliote-cii Publice din New York a participat pentru a le observa la reuniunile pronaziste din oraș icircntre anii 1933-1938 icircn cadrul organizației Prietenii Noii Germanii numită mai tacircrziu Liga Germano-Americană punacircndu-și viața icircn pe-ricol Conform unei relatări din Jerusalem Post rezulta-tele cercetărilor de dată recentă pe această temă au fost făcute publice de Institutul Leo Baeck din New York
Florence Mendheim era o evreică germană stabilită icircn Bronx alături de familie A lucrat pentru Congresul Evre-iesc American (CEA) condus icircn acei ani de Rabinul Ste-phen Wise Membrii organizației pronaziste din America se icircntacirclneau icircn cafenele și taverne și de multe ori se salutau cu expresia bdquoSă omori un evreurdquo
Michael Simonson arhivist la Institutul Leo Baeck a declarat bdquoNu știm dacă a fost recrutată de CEA sau dacă a venit ca voluntară dar este clar că tot ce se petrecea icircn Germania faptul că avea rude acolo și identitatea ei evreiască au motivat-o icircndeajuns icircn icircncercarea ei de a limita amenințarea nazistă din Ameri-cardquo Dacircndu-se drept o simpatizantă a nazismului Florence Mendheim a furnizat material documentar și rapoarte valoroase pentru CEA cu privire la orientarea extremistă și antisemită a organizației unde se infiltrase ca spioană
Icircn anii rsquo30 delegatul lui Hitler Rudolf Hess le-a dat imigranților germani icircn America permisiunea și directiva de a icircnființa organizația Prietenii Noii Germa-nii care să susțină național-socialismul și izolaționismul Aceasta primea spon-sorizări pentru concerte și tabere de vară pentru a apărea icircn ochii americanilor drept o organizație culturală Florence Mendheim a lucrat aici ca secretară dar a renunțat la slujbă cacircnd situația devenise prea primejdioasă Intrarea icircn război a Statelor Unite a dus la icircnăbușirea grupărilor pronaziste iar de multe ori liderii lor au fost deportați
Mai tacircrziu Florence Mendheim a fost secretară icircn Comitetul pentru Icircnțelegerea Arabo-Evreiască instituție care promova ideea unui stat binațional arab-evreiesc Nu s-a căsătorit niciodată foarte tacircrziu a povestit despre perioa-da ei ca spioană dar oamenii nu i-au dat atenție Documentele i-au fost păstra-te de frații ei care ulterior le-au predat Institutului Leo Baeck (CB)
La icircnceputul lunii martie 2021 av Iulian Sorin fost conducător al Federației ar fi icircmplinit 95 de ani
A trăit aidoma generației sale toa-te faliile sociale ale veacului XX Icircn timpul pogromului legionar din ianuarie 1941 de la București a fost ridicat de pe stradă de legionari și dus la Sina-goga bdquoMalbimrdquo icircnțesată de evrei luați prizonieri A trăit scene de coșmar jafuri umiliri maltratări Pe toți icirci aștepta moartea A fost trimis să care moloz icircn curtea sinagogii Icircntr-o clipă de neatenție a paznicului a escaladat gardul și a fugit Așa a scăpat cu viață A făcut muncă obligatorie La cimitirul din Giulești unde fusese repartizat la apărarea pasivă căra cadavrele celor pieriți icircn bombardamentul din 4 aprilie 1944 Cacircteva bombe au căzut icircn cimi-tir Cacircnd Romacircnia a icircntors armele icircm-potriva Germaniei naziste tacircnărul s-a icircnrolat icircn Forțele de Luptă Patriotică A participat la apărarea Capitalei A cre-zut că icircn lumea care se prefigura nu vor mai exista ură intoleranță violență speranță făcută repede țăndări
Opera lui socială icircn plan comunitar icircnsumează un capitol de istorie post-belică a evreilor romacircni Icircnainte de 1989 a organizat pornind de la zero fostul Cămin-spital bdquoMartin Bălușrdquo Chiar atunci cacircnd după 1990 căminul a fost desființat icircn spațiul rămas liber a icircnființat Centrul de Zi ndash JCC-ul nu exis-ta icircncă ndash și Bucătăria bdquoMartin Bălușrdquo a creat sedii speciale pentru Biblioteca FCER și pentru reprezentanța Claims Conference icircn Romacircnia Din 1991 pacircnă icircn 2005 cacirct a fost secretar gene-ral al Federației și ca președinte inte-rimar după decesul lui Nicolae Cajal a contribuit substanțial la moderniza-rea cu ajutorul JOINT-ului a DASM la reformarea Secției Bunuri cu ac-cent asupra patrimoniului sacru la icircnnoirea educației iudaice redefinirea instituțiilor culturale deschiderea spre societatea romacircnească adacircncirea
d i a l o g u l u i interetnic și interreligios construirea de noi etape icircn relațiile cu Israe-lul cu Aliaua romacircnă recuperarea la cultura-mamă a scriitorilor israeli-eni de expresie romacircnă A acționat pentru combaterea antisemitismului negaționismului antiisraelismului și recunoașterea Drepților icircntre Popoare romacircni A susținut procesul de aderare a Romacircniei la NATO și de integrare icircn UE A făcut parte din conducerea Con-gresului Evreiesc European A impulsi-onat reactivarea Forumului B´nai B´rith icircn Romacircnia A fost membru fondator al Consiliului Minorităților Naționale de pe lacircngă Guvernul Romacircniei fiind se-cretar al Comitetului pentru Culte Cul-tură și Mass Media președinte pen-tru restituirea bunurilor imobiliare ale organizațiilor de minorități naționale A fost membru fondator al Fundației bdquoCaritateardquo al Asociației Evreilor din Romacircnia Victime ale Holocaustului a făcut parte din conducerea Asociației Culturale de Prietenie Romacircnia - Is-rael a Asociației pentru Pacea Re-ligiilor din Romacircnia Pentru meritele sale de lider al FCER a fost distins de președintele țării cu Ordinul bdquoMeritul Culturalrdquo icircn Grad de Comandor
Icircn ultima sa cuvacircntare rostită la Congresul al II-lea al FCER icircn 2010 există un pasaj despre nevo-ia de recunoștință față de icircnaintași bdquoDe-a lungul timpului personalități de excepție au condus activitatea evrei-lor din Romacircnia S-au afirmat nu nu-mai icircn planul vieții iudaice dar și icircn planul vieții romacircnești Mi se pare că ar trebui să avem icircn vedere pentru vi-itor ca memoriei acestor predecesori ai noștri să-i acordăm importanța ce se cuvinerdquo Cuvinte premonitorii
IULIA DELEANU
Sunt zece ani de cacircnd s-a stins din viață prof univ dr Andrei Voinea zl dublu laureat al Premiului Academiei Romacircne autor a 12 tratate de orto-pedie a sute de comunicări publicate icircn țară și străinătate Cacircnd i s-a oferit prilejul cărturarul a dovedit aptitudini de foarte bun organizator a condus Spitalul CFR-2 Spitalul de Urgență Floreasca Centrul pentru Ajutor Me-dical al DASM (CAjM) După 1990 profesorul a fondat Universitatea bdquoTitu Maiorescurdquo acreditată de Consiliul Național de Medicină Academică unde a predat cursuri de ortopedie și traumatologie
A avut icircnzestrări literare remarca-bile semnalate de Iorga care dedica-se o pagină icircntreagă icircn bdquoCuget clarrdquo adolescentului din anii aceia Liceanul debutase la revista orădeană bdquoȚara visurilor noastrerdquo alături de Ovidiu Drimba și Mircea Malița Dar bdquoțara visurilorrdquo lui avea să se facă țăndări nu peste multă vreme Avea 18 ani Icircntr-o singură noapte toți evreii din satele Transilvaniei de Nord au fost ghetoizați icircn capitalele de județ El și familia lui au ajuns la Beiuș Au urmat patru ani de muncă obligatorie la ca-riere de piatră experiență dramatică retrăită icircn prima din cărțile sale de memorialistică bdquoClepsidra și bolova-
nulrdquo scrisă icircmpreună cu Kovacs Ja-nos După pensionare Andrei Voinea continuă să fie activ icircn plan profesi-onal ndash medic la CAjM coordonator al Comisiei de Sănătate a BBR ndash și revine cu succes la scris Din colabo-rarea literară cu regretatul președinte de onoare al ACPRI av Constantin Vișinescu s-au ivit alte două volume de memorialistică bdquoViața icircntre destin și istorierdquo și bdquoUmbre purpuriirdquo
Student la Facultatea de ortope-die din Moscova Andrei Voinea făcea practică la Clinica profesorului Mihail Friedenland Friedenland primise icircnști ințarea că fusese trecut pe laquolista neagră a dușmanilor poporuluiraquo și de-mis din funcția de director
Dar mentorul lui Andrei Voinea a fost profesorul Iuliu Hațieganu de la care a icircnțeles că nu poți fi medic dacă nu știi să fii mai icircntacirci om An-drei era licean cacircnd tatăl lui s-a icircm-bolnăvit grav Medicii de la spitalul clujean unde era internat nu se ară-tau dispuși să riște o operație fără prea mari șanse de reușită Băiatul lui s-a dus atunci la Hațieganu fost profesor al tatălui său Dr Hațieganu a acceptat să-l opereze salvacircndu-i viața Gestul acesta avea să-l deter-mine ca icircn 1955 icircn timpul războiului din Coreea cacircnd lucra la un spital
sub pavilion romacircnesc să lupte fără ca alți medici să icircncerce ca o bolnavă tacircracircndu-se icircntr-un aparat ghipsat pe culoarele spitalului să-și recapete demnitatea mersului ome-nesc Să se icircmpotrivească peste mulți ani hotăracircrii a 7-8 medici orto-pezi să apeleze la soluția chirurgica-lă mai comodă a scurtării piciorului unei paciente și să icircnvingă Pacien-ta a plecat acasă pe picioarele ei icircn-tregi era soția avocatului Vișinescu
care a mărturisit asta la catafalcul medicului
Semnatara racircndurilor de față este beneficiara intervenției făcute de pro-fesor către un fost student al lui deve-nit ortoped cunoscut icircntr-un moment de icircncercare Icircmpreună cu soția sa Doina i-a fost sprijin moral
Profesorul Andrei Voinea trăiește icircn memoria tuturor celor pe care i-a ajutat
IULIA DELEANU
95 de ani de la nașterea lui Iulian Sorin zl
Datoria față de icircnaintași
Benjamin de Rothschild a decedat la 57 de ani
10 ani de la plecarea dintre noi a prof univ dr Andrei Voinea zl Nu poți fi medic dacă nu știi să fii om
Descendent al uneia dintre ramuri-le familiei de Rothschild președintele Consiliului de administrație al societății Edmond de Rothschild Hol-ding SA Benjamin de Rothschild a decedat icircn urma unei crize cardiace a informat publicația franceză Tribune Juive Avea 57 de ani A fost fiul lui Edmond și Nadine de Rothschild și la fel ca tatăl și bunicul lui sprijinea Israelul Grupul franco-elvețian Ro-thschild Holding SA care s-a specia-lizat icircn administrarea unor bănci par-ticulare și gestiunea activelor are 32 de sucursale icircn icircntreaga lume Socie-tatea nu are nici o legătură cu banca franco-britanică Rothschild amp Co care aparține vărului său David
Benjamin i-a urmat tatălui său icircn 1997 Potrivit unui portret schițat de revista Le Point icircn 2014 era pasio-nat de navigația cu vele și de vacircnă-toarea de antilope din Africa și era un mare fumător Deși s-a implicat icircn activitatea societății după opinia lui nu considera că ar fi avut legitimita-te afirmacircnd că un moștenitor chiar dacă obține cele mai bune rezultate nu este sută la sută legitim bdquoNu sunt decacirct o verigă a lanțuluirdquo a declarat el Icircn cercurile financiare era cunos-cut drept un antreprenor de renume
mondial expert icircn finanțe și inovație și avacircnd icircn fața ochilor viitorul și care a acordat atenție creșterii moștenirii familiei Rothschild
De la preluarea conducerii gru-pului el a extins activitatea filantro-pică mai ales icircn Israel Grupul are aici o societate de investiții și a făcut donații substanțiale universităților și unor programe vizacircnd promovarea icircnvățămacircntului icircn mediile sărace res pectiv ridicarea nivelului educației pentru copiii din acest mediu Icircn apri-lie icircmpreună cu soția sa Ariane a făcut o donație de 50 de milioane de șekeli pentru achiziționarea de echi-pament medical pentru 22 de spitale din icircntreaga țară ca sprijin acordat Is-raelului icircn bătălia icircmpotriva pandemiei de Coronavirus (EG)
22 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
Keshet ndash importanța vieții
icircn iudaismicircncerca să icircnțe-legem dacă
această prăpastie poate fi depășită dacă putem crea un pod Cu siguranță știți cu toții cacirct de importantă este viața icircn iudaism ca element central Viața este sacră icircn iudaism Tora ne spune să alegem viața iar acest icircn-demn stă alături de noi de generații Viața ar trebui să primeze icircn fața ori-cărei reguli sau tradiții religioase
Evreii haredi (ultrareligioși) repre-zinta aproximativ 14 din populația Israelului dar icircn același timp 30 dintre infectările cu noul Coronavirus din țara noastră au fost identificate icircn racircndul acestei comunități Icircn racircndul comunității haredi rata mortalității din cauza Covid-19 este de patru ori mai mare decacirct icircn restul țării Aces-te date statistice arată așa și pentru că o parte dintre sinagogile și școlile religioase din comunitate au rămas deschise De asemenea au avut loc icircnmormacircntări cu mii de participanți icircn timpul celui de-al treilea lockdown Ați văzut probabil fotografii icircn care se ob-serva ușor că mulți dintre participanți nu respectau distanțarea și nu purtau mască De altfel unii dintre acești ra-bini icircnmormacircntați icircn ceremonii cu mii de participanți au murit tocmai din ca-uza noului Coronavirus
Este așadar de icircnțeles de ce unii evrei seculari sau chiar religioși dar care nu fac parte din această mino-ritate au fost supărați Oamenii au simțit că icircn această comunitate exis-tă o profundă lipsă de respect față de viață față de cei din jurul lorrdquo a spus Mordechai Miller care a vorbit icircn continuare despre explicațiile religioa-se și sociale ale acestei polarizări a societății icircntr-o prelegere tradusă de Miriam Rosenzwieg
Icircntreaga sesiune Keshet cu tema Importanța vieții icircn iudaism poate fi urmărită icircn continuare online pe pagi-nile de Facebook ale JCC București și FCER
(Urmare din pag 3)
bdquoNe străduim ca asistații noștrihellipldquoincluși icircn Pro-gramul bdquoCopii icircn
nevoierdquo 97 de rezidenți icircn căminele amintite Măști mănuși gel dezinfec-tant alcool sanitar de zin fectant pen-tru multisuprafețe șer vețele antibac-teriene etc au primit și angajații din toate comunitățile Icircn tot acest interval ne-am bucurat de sprijinul permanent al conducerii FCER și al JOINT-ului al cărui director pentru Romacircnia Is-rael Sabag și-a reconfirmat sprijinul
icircn același spirit al parteneriatului de excepție cu FCER
ndash Ați avut de icircnfruntat riscuri mai mari față de cele ale angajaților din alte sectoare de activitate
ndash Le-am icircnfruntat Toți angajații DASM au venit zilnic la serviciu avacircnd
același orar ca icircn perioada de dinainte de pandemie Am apelat și la sprijinul voluntarilor astfel icircncacirct beneficiarii serviciilor de asistență să resimtă cacirct mai puțin prezența pandemiei și să iasă cacirct mai puțin din locuință spre a nu fi expuși pe cacirct posibil icircmbolnă-virii
ndash Icircn ce stadiu se află vaccinarea rezidenților din cămine și a icircngrijitori-lor lor
ndash Toți cei de la Căminul bdquoRosenrdquo și de la cel din Arad care au dorit să se vaccine-ze au fost vaccinați 78 dintre rezidenți La fel ndash și angajații căminului Icircn acest scop a fost trimisă o caravană specială
ndash Ce aveți icircn vedere pentru anul care a icircnceput
ndash Ne străduim să asigu-răm același nivel de servi-cii ca și icircn anul precedent astfel icircncacirct asistații noștri să fie cacirct mai puțin afectați de pandemia de Covid-19 Ne propunem să continu-ăm acțiunile de voluntari-
at amintite să menținem icircn limitele posibilului echipele care ne-au dat o macircnă de ajutor icircn protejarea celor cu grad mai ridicat de vulnerabilitate Sperăm ca prin continuarea procesu-lui de vaccinare să ne reluăm activi-tatea icircn parametrii normalității
(Urmare din pag 11)
Mișcarea Legionară omagiată icircn Senatul Romacircniei
Centenar PAUL CELAN
Se icircmplinesc icircn această lună o sută de ani de la nașterea lui Paul CELAN unul dintre importantele spirite care au marcat gacircndirea poetică europea-nă a secolului XX Născut Antschel la 23 noiembrie 1920 icircntr-o familie de evrei germanofoni din Cernăuți (oraș aflat atunci sub administrație romacirc-nească) pleacă icircn 1938 icircn Franța unde icircși icircncepe studiile universitare
dar renunță un an mai tacircrziu pentru a se icircntoarce la Cernăuți După 22 iunie 1941 este mobilizat icircn detașamentele de muncă obligatorie iar icircn 1942 părinții icirci sunt deportați icircn lagăre din Transnistria unde decedează Icircn 1945 se refugiază la București unde adoptă pseudonimul Celan (de fapt o anagramă a numelui său) Icircn 1947 de-cide să părăsească definitiv Romacircnia iar după șase luni petrecute la Viena se stabilește la Paris unde reicircncepe studiile universitare
La Viena publică un prim volum de versuri și se icircmprietenește cu In-geborg Bachmann cu care trăiește o complicată și dramatică poveste de dragoste cores pondența dintre ei fi-ind cuprinsă icircn volumul Timp al inimii tradus icircn 2010 icircn limba romacircnă
Poet de expresie germană Paul Celan publică icircn 1952 Mohn und Gedaumlchtnis (volum tradus icircn 2006 icircn romacircnește cu titlul Mac și memorie) cartea care i-a adus recunoașterea criticii urmată de alte volume care l-au consacrat drept unul dintre cei mai importanţi poeţi ai secolului XX Totodată traduce icircn germană din lu-crările unor autori prestigioși Primeş-te icircn 1958 Premiul Literar al Oraşului
Bremen iar icircn 1960 i se decernează Premiul Georg Buumlchner Bolnav se si-nucide icircn 1970
După cum remarca Norman Ma-nea Benjamin Fondane și Paul Celan rămacircn cei mai importanți mesageri ai moștenirii evreiești și romacircnești icircn Franța ambii dedicați artei nemuri-toare a scrisului și a căror viață a fost marcată de un destin tragic
Pentru a marca Centenarul Paul Celan Editura Polirom a publicat icircn acest an 2 volume Primul dintre acestea intitulat Meridianul și alte proze (ediție revizuită) cu o traduce-re din limba germană și note de An-drei Corbea este o prestigioasă și mi-găloasă icircntreprindere de transpunere icircn romacircnește a prozei lui Paul Celan
Cel de-al doilea ndash bdquonu vreacicatri-cerdquo Studii despre Paul Celan la icircm-plinirea a 100 de ani de la nașterea poetului ndash icircl are de această dată ca autor pe același Andrei Corbea pro-fesor la Universitatea bdquoAlexandru Ioan Cuzardquo din Iași laureat al Premiului Herder și al Premiului Jakob-und-Wil-helm-Grimm Ambele vin să comple-teze integrala operei poetice a lui Paul Celan icircncepută icircn 2015 la aceeași editură (II)
Manual de combatere a antisemi tismului
Comisia Europeană icircmpreună cu IHRA a publicat un manual de utilizare practică a definiției de lucru a antisemitismului Documentul a apărut sub egida președinției germane a Consiliului UE
Bazat pe o cercetare atotcuprinzătoare efectuată de Bundesverband RIAS (Asociația Federală a Departamentelor de Cercetare și Informații despre An-tisemitism) manualul oferă o privire de ansamblu asupra bunelor practici ale unor organizații internaționale administrații naționale societatea civilă și comunitățile evreiești din Europa Sunt enumerate 35 de bune practici de la icircnsușirea punerii icircn aplicare a legislației pacircnă la icircnregistrarea și informarea inci-dentelor antisemite Manualul prezintă 22 de surse care au prezentat incidente antisemite icircn Europa și care susțin corectitudinea definiției de lucru a antisemi-tismului elaborată de IHRA
Referindu-se la editarea manualului vicepreședintele Comisiei Europene Margaritis Schinas a declarat bdquoTrebuie să combatem antisemitismul oriunde icircl icircntacirclnim Viața evreiască este o parte a societăților noastre și suntem deciși să o protejăm Noul manual facilitează icircndeplinirea acestui angajament și răs-punde cerințelor statelor membre pentru o cunoaștere mai bună și folosirea definiției elaborate de IHRA Manualul va deveni un alt instrument valoros al statelor membre pentru a pune icircn aplicare Declarația Consiliului UE de comba-tere a antisemitismuluirdquo
Organizațiile evreiești europene au salutat apariția manualului bdquoEste deose-bit de important să se ofere guvernelor și agențiilor de securitate liniile directoa-re necesare punerii icircn aplicare a definiției IHRA care oferă practici icircn proteja-rea fizică a comunităților evreiești Salutăm publicarea acestui ghid icircn contextul icircn care teoriile conspiraționiste antisemite și atacarea evreilor se răspacircndesc pe continentul nostrurdquo a subliniat dr Moshe Kantor președintele Congresului European Evreiesc
bdquoImportanța acestui manual este de a demonstra cum definiția de lucru a antisemitismului se poate folosi pentru combaterea antisemitismului Este un instrument necesar și valoros pentru toate guvernelerdquo a arătat Simone Rodan-Benzaquen director al Filialei Europa a Comitetului Evreiesc American (EG)
Senatul Romacircniei a devenit un loc icircn care Mișcarea Legionară a putut fi omagiată fără nici un fel de opreliști sau rețineri Icircntr-un comunicat trans-mis de Institutul Național pentru Stu-dierea Holocaustului din Romacircnia (INSHR) bdquoElie Wieselrdquo acesta solicită Senatului Romacircniei bdquovigilență față de omagierea memoriei Mișcării Legio-narerdquo
Uluitor și revoltător a fost că pe data de 24 februarie profitacircnd de faptul că declarațiile politice nu pot fi imputate juridic unui parlamentar senatorul Alianței pentru Unitatea Ro-macircnilor Sorin Lavric i-a adus un oma-giu lui Valeriu Gafencu numit bdquosfacircnt al icircnchisorilorrdquo (httpswwwyoutubecomwatchv=nFE9DwBWGZk)
bdquoAsemenea opinii de la tribuna democrației romacircnești trebuie să icircn-cetezerdquo atrage atenția INSHR amin-tind că bdquoicircn fapt Valeriu Gafencu a fost membru activ al Mișcării Legionare iar icircn timpul rebeliunii din ianuarie 1941 a incitat cu pistolul icircn macircnă elevi din liceele ieșene să se alăture tentativei de lovitură de stat Icircn 1941 după interzicerea Mișcării Legionare a fost condamnat la icircnchisoare pentru că a militat pentru reactivarea acestei mișcări fascisterdquo
Indulgența față de astfel de ma-nifestări contravine cu cele afirmate pe 21 ianuarie ac cu prilejul come-morării victimelor Pogromului de la București de președinta Senatului Romacircniei Anca Dragu care declara
bdquoAntisemitismul xenofobia și rasismul reprezintă pericole de actualitate pe care dacă nu le contracarăm ferm so-cietatea noastră și noi toți vom avea de suferit Obligația noastră morală la 80 de ani de la această tragedie este să omagiem așa cum se cuvine memoria celor care au suferit icircn acest eveniment dezonorant și să ne asigu-răm că această dramă va rămacircne me-reu vie icircn conștiințele noastrerdquo
INSHR trage concluzia bdquocă icircncercă-rile AUR de delimitare de Mișcarea Le-gionară sunt fake news-urirdquo dar ar mai trebui să ne asigurăm că la adăpostul libertăților democratice prost icircnțelese Parlamentul nu devine o tribună de ex-primare a unor opinii pe care apoi politi-cienii le infirmă dar faptul că ele au fost rostite și-a făcut deja efectul asupra unei părți a electoratului romacircn (AM)
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 23
Y D E C E S E Y C O M E M O R Ă R I Y
FILE DE CALENDAR6Evrei născuți icircn luna aprilieClaude Cohen-Tannoudji ndash fizi-
cian Născut la Constantine Algeria 1 aprilie 1933 membru icircn Academia Franceză 1981 Premiul Nobel pentru fizică 1997
Nachman din Breslov ndash rabin Născut la Medzybizh 4 aprilie 1772 stabilit la Bratslav și la Uman unde a murit icircn 1810 Mormacircntul lui este loc de pelerinaj
Simcha Jacobovici ndash regizor ar-heolog scriitor canadian Născut la Pe-tah-Tikva din părinți originari din Romacirc-nia 4 aprilie 1953 Cărți și filme despre istoria evreiască antică
Mircea Săucan ndash regizor și pro-zator Născut la Paris 5 aprilie 1928 revenit cu familia icircn Romacircnia 1934 Emigrat icircn Israel 1987 decedat la Na-zareth-Illit 2003
Eliyahu Bakshi-Doron ndash Șef-Rabin sefard al Israelului 1993-2003 Născut la Ierusalim 5 aprilie 1941 Adept al dialogului interconfesional Decedat la Ierusalim 12 aprilie 2020
Frida Wattenberg ndash membră a Rezistenței franceze Născută la Pa-ris 7 aprilie 1924 activistă comunitară Distinsă cu Legiunea de Onoare Dece-dată la Paris 3 aprilie 2020
Edmund Husserl ndash filozof Născut la Prossnitz Moravia 8 aprilie 1859 convertit la luteranism1886 Icircntemeie-torul școlii de fenomenologie Decedat la Freiburg 1938
Maria Banuș ndash poetă Născută la București 10 aprilie 1914 Primul vo-lum bdquoȚara fetelorrdquo 1937 Premiul Her-der pentru poezie 1986 Decedată la București 1999
Stefan Heym (Helmut Flieg) ndash scrii-tor Născut la Chemnitz 10 aprilie 1913 refugiat icircn SUA1935-1952 Premiul Ie-rusalim 1993 Decedat la Ein Bokek Israel 2001 icircnmormacircntat la Berlin
Tristan Tzara (Samuel Rosen-stock) ndash poet Născut la Moinești 16 aprilie 1896 stabilit icircn Franța Unul dintre icircntemeietorii dadaismului Dece-dat la Paris 1963
Cynthia (Shoshana) Ozick ndash scrii-toare Născută la New York 17 aprilie 1928 Autoare de povestiri și romane despre viața evreilor din America
Menachem Mendel Schneerson ndash Lubavitcher Rebbe lider al Mișcării Habad Născut la Nikolaev 18 aprilie 1902 Stabilit icircn SUA 1941 a icircntemeiat o rețea de sinagogi școli instituții me-dicale Decedat la New York 1994
Rita Levi-Montalcini ndash neurobio-log Născută la Torino 22 aprilie 1909 Premiul Nobel pentru medicină 1986 Senator pe viață icircn Senatul Italiei pacircnă la deces 2012
Barbra Streisand ndash actriță de ci-nema și cacircntăreață Născută la New York 24 aprilie 1942 Printre cacircntecele interpretate bdquoKol Nidrerdquo și alte melodii ebraice clasice
Adolphe (Isaac Moise) Creacutemieux ndash lider al evreimii franceze Născut la Nicircmes 30 aprilie 1796 Icircntemeietor al Alianței Israelite Universale1860 De-cedat la Paris 1880
Evrei decedați icircn luna aprilieHelena (Chaja) Rubinstein ndash pro-
ducătoare de cosmetice și colecționară de artă Născută la Cracovia 1870 stabilită icircn SUA 1914 Decedată la New York 1 aprilie 1965
Lev Davidovich Landau ndash fizician Născut la Baku 1908 Premiul Nobel pentru fizică 1962 Decedat la Mosco-va 1 aprilie 1968
Israel Avraham Portugal ndash lider al hasidismului de Sculeni (bdquoSculener Reberdquo) Născut icircn Romacircnia 1923 de-cedat la New York 1 aprilie 2019
Adam Schlesinger ndash compozitor textier cacircntăreț Născut la New York 1967 Premiul Emmy pentru muzică și lirică originală 2019 Decedat la New York 1 aprilie 2020
Allen Ginsberg ndash poet Născut la Newark New Jersey 1926 A scris și poezii pe teme iudaice Decedat la New York 5 aprilie 1997
Isaac Asimov (Isaak Yudovich Ozimov) ndash chimist autor de romane științifico-fantastice Născut la Petrovi-ki Rusia 1920 emigrat icircn SUA 1923 Decedat la New York 6 aprilie 1992
Helene Aylon (Greenfied) ndash pictoriță Născută la Brooklyn NY 1931 Om de artă eco-feminist și co-mentatoare feministă a Bibliei Ebraice Decedată icircn SUA 6 aprilie 2020
Mark Steiner ndash filozof Născut la Bronx NY 1942 profesor la Universita-tea Ebraică din Ierusalim Specialist icircn filozofia științei Decedat la Ierusalim 6 aprilie 2020
Ilarie Voronca (Eduard Marcus) ndash poet și eseist Născut la Brăila 1903 stabilit icircn Franța 1933 S-a sinucis la Paris 8 aprilie 1946
Primo Levi ndash scriitor Născut la To-rino 1919 supraviețuitor al lagărului de la Auschwitz Scrieri referitoare la experiențele sale icircn Holocaust S-a si-nucis la Torino 11 aprilie 1987
Ludwik Lazarus Zamenhof (Ley-zer Leyvi Zamengov) ndash medic și lingvist Născut la Byalistok 1859 Creator al limbii esperanto Decedat la Varșovia 14 aprilie 1917
Nina Cassian (Reneacutee Annie Cas-sian Mătăsaru) ndash poetă Născută la Galați 1924 exilată icircn SUA 1985 A scris și pe teme evreiești Decedată la New York 14 aprilie 2014
Meir A Halevy (Meir ben Abraham Hahamu) ndash rabin și istoric Născut la Piatra Neamț 21 martie3 aprilie 1900 Emigrat icircn Franța 1963 decedat la Pa-ris 15 aprilie 1972
Liviu Librescu ndash inginer Născut la Ploiești 1930 profesor la Virginia Tech Blacksburg SUA 1985 Ucis icircn timpul orei de curs de către un criminal 16 aprilie 2007
Chaim Herzog ndash general și om po-litic Născut la Belfast 1918 emigrat icircn Palestina 1935 Președinte al Isra-elului 1983-1993 Decedat la Tel Aviv 17 aprilie 1997
Benjamin Disraeli (DrsquoIsraeli 1st Earl of Beaconsfield) ndash scriitor și om politic Născut la Londra1804 conver-tit la anglicanism 1817 Prim-ministru al Angliei icircn trei racircnduri 1868-1881 A păstrat legătura cu iudaismul Decedat la Londra 19 aprilie 1881
Marcel Hermann Iancu (Janco) ndash pictor și arhitect Născut la București 1895 emigrat icircn Palestina 1941 Pre-miul Israel 1957 Decedat la Ein Hod Israel 21 aprilie 1984
Esteacutee Lauder ndash producătoare de cosmetice Născută la Corona NY 1906 Icircntemeiază Esteacutee Lauder Com-panies1946 Decedată la New York 24 aprilie 2004
Ezer Weizman ndash general și om poli-tic Născut la Tel Aviv1924 Președinte al Statului Israel 1993-2000 Decedat la Caesarea Israel 24 aprilie 2005
Moșe Teitelbaum ndash bdquoSatmarer Reberdquo Născut la Ujfeherto Ungaria 1914 emigrat icircn SUA 1947 Decedat la Williamsburg NY 24 aprilie 2006
Iosif Iser (Iosif Isidor Rubinsohn) ndash pic-tor și grafician Născut la București 1881 Membru al Academiei Romacircne 1955 De-cedat la București 25 aprilie 1958
Ludwig Wittgenstein ndash filozof Născut la Viena 1889 Specialist icircn logică epistemologie filozofia limbaju-lui Refugiat icircn Anglia 1939 Decedat la Cambridge 29 aprilie 1951
LUCIAN-ZEEV HERȘCOVICI
6S-a stins din viață Alexandru (Sandu) Singer
Fostul director al Editurii Hasefer Alexandru Sin-ger zl s-a născut la Brăila icircn 1932 icircntr-o familie evreiască din clasa mijlocie Bunicul său era un cu-noscut croitor iar tatăl pălărier Familia s-a mutat la București cacircnd Alexandru avea doar doi ani Dar legile rasiale și războiul distrug afacerea iar tatăl ajunge icircntr-un lagăr de muncă din Moldova Crește icircn grija mamei și foarte tacircnăr la 13 ani ajunge ucenic electrician
Cărțile sunt universul lui și continuă să studieze chiar și icircn perioada dură a războiului astfel icircncacirct după război s-a icircnscris la Facultatea de Filosofie a Universității din București
Icircn 1955 la absolvirea facultății fiind deja căsătorit cu Elena profesoară de biologie nu i se admite repartizarea icircn specialitate icircn Capitală și se angajează la nou icircnființata Televiziune Romacircnă fiind cacircteva luni cameraman Icircn fine li se repartizează posturi icircn Oradea lui ca icircndrumător cultural la Felix iar Elenei ca profesoară icircntr-un sat alăturat Cacircțiva ani Sandu lucrează chiar icircn Băile Felix fiind unul dintre cei care revitalizează și bdquonascrdquo viitoarea stațiune
Oradea are o intensă viață culturală și Sandu se implică activ scrie face parte din colectivul revistei bdquoFamiliardquo și devine profesor de filosofie la Liceul bdquoGojdurdquo colaborează și la teatru Icircși continuă pasiunea pentru sociologie și lu-crează icircn acțiuni de sociologie aplicată alături de profesorul și icircndrumătorul său Octavian Neamțu
Icircn anii rsquo60 este anchetat de Securitate pentru că primise invitație la un Con-gres de Sociologie icircn Anglia unde evident nu ajunge Icircn schimb continuă să scrie analize și să coopereze cu profesori europeni este primul care introduce noțiunea de educație continuă icircn Romacircnia fiind publicat atacirct icircn țările socialiste cacirct și icircn Canada Suedia și Germania
Icircn 1972 la icircnființarea Ministerului Culturii și Educației Socialiste este che-mat la București Icircn 1980 e chemat la ministrul Suzana Gacircdea care icircl critică deoarece e bdquoprea băgăreț și icircncăpățacircnatrdquo și icircl mută din minister I se propune să lucreze la Editura Politică poziție pe care o refuză Ajunge redactor la Editura bdquoIon Creangărdquo unde va lucra pacircnă după Revoluție
Chiar dacă se pensionează oficial icircn 1992 e abia icircnceputul unei noi ere pentru Sandu Singer Devine directorul unei mici edituri private icircși intensifică colaborările internaționale participă la conferințe pe tema educației continue și organizează la București cu sprijin UNESCO un eveniment cu această temă
Continuă prin a lucra alături de Zigu Ornea la Editura Hasefer redactează nenumărate cărți ale autorilor evrei din țară și din străinătate și devine directorul editurii după dispariția lui Ornea
Abia la vacircrsta de 76 de ani se va retrage din activitate despărțindu-se cu greu de pasiunea sa Totuși continuă să redacteze și să tipărească cărți pen-tru prieteni și colaboratori călătorește icircn toată lumea de la New York pacircnă icircn Norvegia scrie pentru bdquoObservator Culturalrdquo bdquoDilemardquo și bdquoAdevărul culturalrdquo se implică icircn viața comunității evreiești și primește Premiul bdquoȘafranrdquo icircn Elveția
A lucrat trei ani și jumătate ca voluntar la Centrul Educațional Lauder unde avea ore de lectură la bibliotecă și pentru toți elevii era bdquobuniculrdquo
Dumnezeu să icirci binecuvacircnteze amintirea
Izu Gott zl ndash 5 ani de la intrarea icircn eternitate
Izu Gott zl a dominat viața muzicală evreiască din Romacircnia celei de-a doua părți a veacului XX Icircn familia lui de mu-zicieni dorohoieni copiii se bucurau să cacircnte icircmpreună ore icircntregi Oifn pripicik A idișe mame Ba mir bist ti șein Frații mai mari cacircntau la vioară și la acordeon Icircntr-o zi ndash tunete și fulgere fratele mai mare l-a prins umblacircnd la acordeonul lui Pe urmă a icircnceput să-l icircnvețe Cacircnd și-a dat seama că și-a icircntrecut profesorul i-a icircncredințat instrumentul
Era icircn clasa icircntacirci primară cacircnd el familia lui tot șteitl-ul au fost deportați icircn Transnistria A ținut minte toată viața vagoanele de marfă bdquocazareardquo icircn sinagogi părăsite tifosul morții de dimineață Și totuși muzica nu i-a părăsit nici pe el nici pe ai lui Iubea deopotrivă folclorul evreiesc și romacircnesc După 1959 cacircnd a terminat Conservatorul a fost dirijor al Teatrului Evreiesc de Stat din Iași și al Ansamblului Doina Moldovei Icircn 1979 a fost pus să aleagă ori Doina ori comunitatea Deoarece teatrul evreiesc ieșean se desființase a preluat con-ducerea Corului de Talmud Tora din oraș bdquoComunitateardquo a răspuns Depar-tajare formală Cine vede hasidim-ii israelieni dansacircnd și cacircntacircnd pe motive folclorice romacircnești icircnțelege asta Din 1980 a condus corul de Talmud Tora din București Apoi a fost icircndrumător muzical pe țară al corurilor comunitare A făcut turnee de mare succes icircn Israel Europa America A cacircntat la Casa Albă
Izu Gott n-a plecat de tot dintre noi ne-a lăsat pe cel mai bun discipol Bog-dan Lifșin
IULIA DELEANU
Icircnhumați icircn cimitirele CEB din București VLĂDESCU JANETTA (Cimitirul Giurgiului) STOENESCU SUZETTE (Cimitirul Filantropia) GEORGESCU FE-LICIA (Cimitirul Sefard) SINGER SANDU (Cimitirul Giurgiului) GUTTMANN BERNHARD (Cimitirul Sefard) COHN MERY BEATRICE (Cimitirul Sefard) BARID ANDY (Cimitirul Giurgiului) LEONDARI VASILE-GRIGORIE (Cimitirul Giurgiului)
24 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
franceze iar mono-grafiile și sintezele critice privind lite-ratura daneză au fost de asemenea consultate icircn romacirc-nă franceză sau germană Știm asta deoarece icircn cel mai bun stil academic Ștefan Cazimir ne dezvăluie la finalul cărții biblio-grafia pe care a icircntrebuințat-o de pri-sos să subliniez că a mers la sursele esențiale și că a știut cu deprindere de vechi truditor icircn cultura romacircnă să ca-ute mereu legăturile cu literatura noas-tră Fie prin traduceri fie prin sinteze
Pretextul cărții dacă era nevoie de unul l-a reprezentat probabil dubla aniversare icircn 2020 a scriitorului Hans Christian Andersen născut icircn 1805 și trecut la cele veșnice icircn 1875 Ștefan Cazimir a ales cea mai frumoasă și icircn
Vedere din Elsi-nor Escursiuni icircn literatura daneză cea mai recentă carte a lui Ștefan Cazimir apărută la finele anului trecut a luat prin surprin-dere lumea literară romacircnească
Absența unor reacții critice mai
consistente o dovedește cred limpe-de iar motivele sunt și ele ușor de ghicit Profesorul Ștefan Cazimir este o enciclopedie culturală vie icircnsă nu era cunoscut ca specialist icircn literaturi nordice Și-apoi icircn timpuri de pande-mie cacircnd viața culturală se derulea-ză la ralenti cine să se mai ocupe la București de cercetări privind literatu-ra daneză Nu icircn ultimul racircnd Ștefan
Cazimir este cunoscut ca o persona-litate plină de umor care și icircn Parla-ment se amuza pe seama carențelor bdquoaleșilor neamuluirdquo nu puțini s-au gacircndit că icircntre copertele cărții despre puțin cunoscuta la noi literatură da-neză se află o uriașă farsă Mai ales că subtitlul trimite la cunoscuta carte a lui Nicolae Filimon Escursiuni icircn Germania meridională (1858) Cum Nicolae Filimon face parte din teritoriul literar icircn care expertiza profesorului Cazimir este absolută mulți au bănuit o farsă culturală
Nimic mai fals Vedere din Elsinor chiar este o suită de 16 profiluri literare consacrate scriitorilor clasici ai litera-turii daneze de la Ludvig Holberg la Jens Christian Groslashndahl precedate de o introducere și un capitol de con-cluzii Operele lor au fost citite icircn tra-duceri romacircnești (cele mai multe) sau
O carte neobișnuită sau excelența evreiască icircn timpuri de pandemieRealitatea
cărţii
Adevărul pocit după preferințeDemiterea președintelui Asociației Foștilor Deți-
nuți Politici și Victime ale Dictaturii din Romacircnia Octa vian Bjoza din funcția de subsecretar de stat la Secretariatul de Stat pentru Recunoaşterea Meritelor Luptătorilor Icircmpotriva Regimului Comunist a stacircrnit o furtună pe scena politică romacircnească Furtună care icircntre altele a (re)adus la suprafață o grămadă de minciuni și gunoaie pe care societatea romacircnească se străduiește de peste trei decenii să le ignore și să le țină sub preș dar care icircmput aerul de cacircte ori preșul este mișcat din loc și mizeria iese la iveală
Totul a pornit de la un comunicat semnat de O Bjoza icircn numele AFDPR ca reacție la amendamen-tele introduse de deputații Silviu Vexler Ovidiu Ganț și Slavoliub Adnagi la Legea nr 2322020 amenda-mente care prevăd că nu se pot acorda indemnizații bdquopersoanelor condamnate pentru infracțiuni icircmpotri-va umanității sau celor icircn cazul cărora s-a dovedit că au desfășurat o activitate fascistă sau legionară icircn cadrul unei organizații sau mișcări de acest fel și nici copiilor acestorardquo
Așa și Pe cine ar putea deranja (și de ce) că foștii legionari și criminali de război atacircția cacircți mai sunt icircn viață și (mai ales) odraslele lor nu pot icircn-casa indemnizații de la statul romacircn Răspunsul scurt este pe AFDPR și partidele AUR și PSD Răs-punsul mai lung este cel la icircntrebarea bdquode ce icirci su-pără această decizierdquo
Conform Asociației pentru cei care icircși executau sentințele icircn icircnchisorile comuniste bdquonu mai conta din ce partid făcuseră vreodată parte sau nurdquo așadar acum li se bdquocontestă meritele și se schimbă sensul luptei lor de rezistență icircmpotriva comunismuluirdquo Și dacă faptele părinților nu contează pentru Asociația Foștilor Deținuți Politici după cum se afirmă icircn co-municatul publicat pe site-ul organizației evident că pentru Bjoza copiii tuturor deținuților politici trebuie să primească indemnizații bdquoindiferent de faptul că părinții lor au fost criminali de război naziști legio-nari sau comuniștirdquo bdquoCe vină puteau să aibă copiii fasciştilor naziştilor legionarilor evreilor comuniş-tilor romacircnilor Ce vină puteau să aibă copilaşii ră-maşi acasă pentru faptele comise de părinţi Aşa vedem noi problemardquo a spus Bjoza
Este o mare eroare să pui semnul egal icircntre toți deținuții politici indiferent de faptele lor doar pentru că și legionarii s-au opus comunismului Atunci să ne așteptăm ca AFDPR să propună clemență și pentru Hitler și partidul național-socialist deoarece și ei de-clarau că dușmanul lor cel mai mare este comunismul motiv pentru care a și fost declanșată Operațiunea Barbarosa adică atacarea Uniunii Sovietice Aș mai adăuga doar că ignoracircnd vina pentru care unii
deținuți au ajuns icircn pușcărie Bjoza nu face decacirct să perpetueze afirmația falsă a comuniștilor care pre-tindeau că toți luptătorii anticomuniști sunt legionari Azi AFDPR afirmă că toți deținuții politici erau la fel pentru că erau anticomuniști Crimele comise de unii dintre ei inclusiv icircmpotriva evreilor nu mai contează vina a fost spălată de trecerea prin detenție
Dar cu evreii fostul subsecretar de stat o rezolvă repede bdquoAFDPR nu contestă existența Holocaustu-lui icircn Romacircnia Singurul lucru care poate fi discutat constă icircn dimensiunile Holocaustuluirdquo Adică dacă Holocaustul din Romacircnia ar fi avut mai puține vic-time culpa legionarilor ar fi fost mai mică Motiv su-ficient pentru demitere arăta Florin Cicircțu bdquoA pune icircn discuţie dimensiunile Holocaustului şi a icircncerca să pui pe umerii comunităţii evreieşti aducerea comu-nismului icircn Romacircnia este nu doar o icircncercare de a mistifica istoria ci şi un gest periculos pentru valorile democraticerdquo Poziție susținută și de Andrei Muraru reprezentant special al Guvernului pentru promova-rea politicilor memoriei și combaterea antisemitismu-lui care a afirmat că bdquoreexaminarea faptelor istorice sub forma negaţionismului deflectiv este o formulă icircntacirclnită a negaţioniştilor iar declaraţiile publice ale lui Octavian Bjoza sunt insultătoare pentru memoria victimelor Holocaustului şi pentru urmaşii acestorardquo
Negarea dimensiunii Holocaustului nu e ceva nou Să ne amintim că Dan Șova senator și purtă-tor de cuvacircnt al PSD la acea vreme a declarat icircn 2012 că la Iași germanii au omoracirct 24 de evrei Motiv pentru care partidul l-a trimis icircn vacanță icircn SUA cu condiția să viziteze și Muzeul Holocaustului Iar apoi Dan Șova a fost uns ministru de către președintele PSD și prim-ministrul de atunci Victor Ponta
Așa că de ce să ne mirăm acum că tot PSD prin gura lui Florin Roman afirmă că demiterea lui Bjoza a fost decisă de unii care stau bdquoicircn spatele cortineirdquo și bdquoiau decizii politice pe care le icircnmacircnează icircn plic pre-mieruluirdquo Cine să fie icircn spatele cortinei Oculta iudeo-masonică așa cum se spunea pe vremea legionarilor pe care azi icirci apără (din nou) PSD Icircn acest context poziția AUR (bdquogestul premierului PNL arată care este adevărata culoare a coaliţiei de guvernămacircnt roşul aprins al tancurilor sovietice bolşevicerdquo) nu ne miră dar ne dă ocazia să afirmăm icircncă o dată că AUR nu e deloc izolat pe scena politică romacircnească
Și atunci să ne mai uluiască faptul că Maia Mor-genstern a fost tratată de bdquojidrdquo la o icircntacirclnire cultura-lă iar icircn Parlament sunt omagiați doi legionari fără ca vreun alt parlamentar icircn afară de Silviu Vexler să protesteze
Dacă nu ne trezim viitor de AUR țara noastră areALX MARINESCU
Preţul unui abonament pe un an este de 30 lei Abonamentele pentru cititorii din provincie se vor face la comunităţile evreieşti din localitatea respectivă ABONAŢII SUNT RUGAŢI SĂ COM-PLETEZE ADRE SA EXPEDITORULUI PE CUPON Pentru cei din Bucureşti ndash la sediul FCER din str Sfacircnta Vineri nr 9 ndash 11 cod poştal 030202 Cod fiscal FCER 7426470 Abonamentele se mai pot achita şi prin mandate poştale fie pe adresa FCER ndash la oficiile poştale din localitate FIRST BANK SUCURSALA MOŞILOR OLARI Contul IBAN RO66PIRB4236745798003000 (RON) RO03PIRB4236745798002000 (USD) RO37PIRB4236745798001000 (EUR) Pentru EUROPA un abonament pe un an costă 45 de euro (cu toate taxele incluse) Pentru EXTRA EUROPA un abonament costă 95 de dolari USA (cu toate taxele incluse) Pentru Israel un abonament pe un an costă 40 de dolari USA
REALITATEA EVREIASCĂREDACŢIA Bucureşti
str Maria Rosetti nr 17 sector 2COD POŞTAL 020481 OP 9
Tel fax 021-3227560wwwjewishfedro
realitateaevreiascagmailcomSerie nouă a
REVISTEI CULTULUI MOZAICFondată icircn 1956
de Şef-Rabin Dr Moses Rosen
Redactor-şef Alexandru MARINESCU
Redactori Dr Claudia BOSOI
Iulia DELEANUDan DRUŢĂ
Luciana FRIEDMANNEva GALAMBOS (senior editor)
George GIcircLEA Mihaela OBERSCHI
Foto Sandu CAcircLŢIASecretar de redacţie Emilia HRISTEA
DTP Gabriel IONESCU
Tiparul executat de Tipografia TIPOART IDEA STUDIO
BucureştiTel 0723531624
Relaţii administrator Mihail TUNSOIU tel 021-3149690
distributierregmailcom
Potrivit art 206 CP responsabilitatea juridică pentru conţinutul fiecărui text aparţine autorului Redacţia nu icircmpărtăşeşte icircn mod obligatoriu punctele de vedere exprimate icircn articolele semnate de colaboratori Redacţia nu primeşte spre publicare decacirct articole scrise cu diacritice
Gacircndul scrisbdquoTrădarea lui
EinsteinldquoScriitor de for-
mație filosofică și icircmpătimit eseist Eric
Emmanuel Schmitt a pus icircn discuție relația om ndash lume Așa a făcut cu Di-derot Freud Mozart etc Icircn ceea ce privește omul de știință confruntat cu efectele descoperirilor sale ndash Schmitt are icircnsă prede-cesori iluștri Brecht (Galileo) Duumlrrenmatt (Fizicienii) și chiar Hainar Kipphardt (Cazul Oppenheimer)
Icircn Trădarea lui Einstein piesa scrisă icircn 2014 tradusă și regizată de Tudor Țepeneag la TES dramaturgul se oprește asupra genialului fizician și dezvoltă relativitatea alegerilor omului sub vremi Icircl surprindem pe savant (la icircnceputul celei de-a Doua Conflagrații Mondiale) pe malul unui lac din New Jersey stacircnd de vorbă cu un vagabond Con-fident al hazardului marginalizatul căruia i-a murit fiul pe front pare o sensibilă (și realistă) cameră de rezonanță pentru icircntrebările pe care și le pune in-telectualul idealist Nu sunt indiferente originea și biografia protagonistului german evreu ateu dar solidar cu neamul său constracircns la exil la rătăciri de apatrid și afectat de pericolul nazist și de esca-ladarea prigoanei antievreiești Conștient că este supravegheat de FBI intracircnd și icircn vizorul Comisiei Hoover el va fi dizgrațiat și apoi reabilitat
Se poate izola savantul de situația tragică a lumii icircn care trăiește Se poate despărți de destinația dată invențiilor sale de cei care le-au creditat Se poate rupe de putere de politică Cea mai arzătoare di-lemă a acestui pacifist și iubitor al muzelor care l-a alertat pe Roosevelt asupra avansului experimente-lor germane și asupra rolului decisiv al forțelor ce vor deține bomba atomică este aportul său la cercetări ce au dus la finalizarea armei atomice El va parti-cipa la celebrul Proiect Manhattan (1940) numai că apoi după Hiroshima se va trezi plin de groază ca un ucenic-vrăjitor Pe de altă parte el va semna icircn 1965 icircmpreună cu Bertrand Russel un manifest privind pericolul bombei cu hidrogen
Interesul față de text și setea de teatru după pandemie icircnsuflețesc jocul interpreților icircndrumați de Tudor Țepeneag Simplitate firesc gravitate dar și umor autoironie și caldă comunicare umană ndash asta exprimă dialogul dintre Andrei Finți Mircea Dragoman (rolul titular) și Veaceslav Grosu Neculai Predica La racircndul lor Mihai Nițu George Remeș Andrei Miercure dau viață agentului FBI OrsquoNeill Bi-nevenită icircn spectacol este și violonista Rodica Doija
NATALIA STANCU
Drumul spre teatru
același timp cea mai icircnaltă cale de a marca dubla aniversare oferind litera-turii romacircne o primă introducere sin-tetică icircn literatura daneză Demersul său util și ieșit din comun icircn același timp este o bdquomarcă icircnregistratărdquo a sa și a prezenței evreiești icircn cultura romacirc-nă o prezență definită prin excelență devotament și travaliu susținut Icircn timpuri de pandemie Ștefan Cazimir a mers cacircnd și cum s-a putut la Bi-blioteca Academiei Romacircne iar apoi ne-a oferit o carte care reprezintă o bază pentru oricine dorește să stu-dieze sau numai să se informeze cu privire la literatura daneză O primă sinteză romacircnească scrisă cu har și cu o particulară icircnțelegere a fenome-nului literar nordic
RĂZVAN VONCUȘtefan Cazimir ndash Vedere din Elsinor Es-
cursiuni icircn literatura daneză Editura Semne București 2020
14 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
Icircntr-un prezent icircn care supra-viețuitorii Holocaustului sunt din ce icircn ce mai puțini comemorarea de la Sinagoga-Muzeu bdquoStrumardquo din Beer Sheva (Israel) marcacircnd 79 de ani de la tragicul sfacircrșit al pasagerilor icircmbarcați pe vasul bdquoStrumardquo se icircnscrie icircn acțiunea concertată de combatere a antisemitismului și negaționismului din ce icircn ce mai agresive Inițiativa i-a aparținut ca de obicei lui Baruch Tercatin vicepreședinte al muzeului care și-a pierdut fratele pe bdquoStrumardquo Evenimentul transmis online de ICR Tel Aviv a fost moderat de directorul institutului Salamon Marton
Icircn Muzeul-Sinagogă șase lumacirc-nări icircn memoria celor șase milioane de victime ale Holocaustului au fost aprinse de oficialități ndash președintele Muzeului bdquoStrumardquo Arie Reiter prima-rul orașului Beer Sheva Rubik Danie-lovici președintele Filialei HOR Beer Sheva Nathan Cohen ndash și de urmași ai victimelor A fost psalmodiat El Male Rahamim
Nucleul mesajului transmis de ES Radu Ioanid ambasadorul Ro-macircniei icircn Israel a fost responsabilita-tea colectivă Romacircnia atunci aliată a Germaniei naziste Marea Britanie prin Carta Albă din 1939 limitacircnd intrarea evreilor icircn Palestina Turcia prin refuzul de a permite debarcarea pasagerilor Deși era stat neutru nu dorea să-și deterioreze relațiile cu Anglia bdquoStrumardquo ancorase icircn portul Bὔyὔkdere din cauza unei defecțiuni la motor URSS prin torpilarea vasu-lui de către un submarin sovietic
O cronologie a tragediei a fost fă-cută de președintele Muzeului bdquoStru-mardquo Arie Reiter Icircn decembrie 1941 779 de evrei plecau din Gara Obor spre Constanța să se icircmbarce pe va-sul bdquoStrumardquo aflat icircntr-o stare tehnică precară Antonescu permisese pleca-rea fiindcă era profitabilă evreii lăsau icircn țară bunuri și bani La scurt timp după ce bdquoStrumardquo era icircn larg Anglia
anunță intrarea icircn război icircmpotriva Romacircniei Deși pasagerii pierduseră cetățenia romacircnă au fost considerați ca aparținacircnd unui stat inamic Icircn urma defecțiunii vasului evreii sunt ghetoizați cu excepția a opt dintre ei care avuseseră prevederea să obțină viza britanică icircnainte de plecare și a unei gravide gata să nască La 23 fe-bruarie 1942 vasul e escortat icircn lar-gul Mării Negre Plutește icircn derivă Icircn zorii zilei următoare o explozie pune capăt vieții tuturor cu excepția unui singur pasager David Stoliar
Icircntr-un interviu cu supraviețuitorul stins din viață la 91 de ani icircn 2014 apar motivele care icircl determinase-ră să plece din țară icircn 1940 fuse-se exclus din icircnvățămacircntul de stat trăiește pogromul legionar din 1941 la București bdquoNe-am trezit toți icircn apărdquo a rememorat el clipele explo-ziei bdquoEra-n zori Nu se vedea bine Oamenii strigau după ajutor Simțeam că icircnghețăm Mă țineam de o bucată de lemn desprinsă din vas Am fost salvat de o ambarcațiune de pescari și adus la Istanbulrdquo Ajuns icircn Palesti-na se icircnrolează icircn Hagana luptă icircn Războiul de Independență din 1948 După 1968 lucrează icircn Japonia apoi icircn SUA E activ pacircnă la sfacircrșitul vieții
Am Israel Hai ndash Poporul lui Israel trăiește A fost axul expozeului făcut de primarul Rubik Danielovici Orașul bdquocapitala Negevuluirdquo trecut prin stă-pacircnirile elenistă romană bizantină otomană mandatul britanic renăs-cut după redobacircndirea independenței statale cunoaște o dezvoltare rapidă icircn high-tech industrie aerospațială farmaceutică Are instituții medicale de prestigiu Este bine reprezentat icircn zona culturală educațională Eloc-vente ndash imagini cu grupuri de tineri vi-zitatori la Muzeul bdquoStrumardquo
bdquoStrumardquo este un episod din Ho-locaust a spus președinta Uniunii Organizațiilor Supraviețuitorilor Ho-locaustului Colette Avital cu impli-
care afectivă firească icircn dublă ca-litate de originară din Romacircnia și supraviețuitoare Diplomat și om po-litic Colette Avital a accentuat asupra intereselor economice și a jocurilor politice din partea statelor implicate icircn dezastru Cuvinte icircnsoțite de imagini Majoritatea victimelor ndash tineri singuri cupluri fotografii de nuntă
Anul 1941 a reprezentat un vacircrf al violențelor antievreiești icircn Romacircnia pogromurile din București și Iași de-portările icircn Transnistria determinacircnd opțiunea pentru plecare icircn condiții nesigure soldate uneori cu pierderea vieții cum a fost cu cei de pe vase-le bdquoStrumardquo și bdquoMefkurerdquo a sintetizat directorul Organizației Israelienilor Originari din Romacircnia (AMIR) Eyal Fabian
Pentru vicepreședintele Muzeu-lui bdquoStrumardquo Baruch Tercatin come-morarea a fost și personală iurțait pentru fratele lui Itzhak ben Iacob După ce a mulțumit antevorbitorilor conferențiarul a amintit prestațiile pro-
fesorului Carol Iancu și ale conf univ dr Felicia Waldman privind perpetua-rea memoriei victimelor Holocaustu-lui icircn Romacircnia Un gest mai puternic decacirct cuvintele lumacircnarea aprinsă icircn amintirea fratelui său
Numele și chipurile victimelor tre-buie să fie puse icircn valoare icircn orice muzeu dedicat memoriei lor a fost ideea centrală din intervenția lui Yohai Cohen cercetător la Institutul Yad Va-shem
O melodie simplă și profundă voce cu acompaniament de chitară a icircncheiat comemorarea
IULIA DELEANU
Papa Francisc a vizitat o supraviețuitoare a Holocaustului
Premieră muzicală absolută la Radio Shalom
Două piese muzicale scrise și in-terpretate la pian de ES Arthur Mattli ambasadorul Elveției icircn Romacircnia au fost ascultate icircn premieră absolută la Radio Shalom bdquoUn diplomat de mare gentilețe sensibilitate performer icircn profesiune iubitor de familie pasio-nat de lectură și muzicărdquo l-a prezentat moderatoarea emisiunii bdquoUniversul la femininrdquo Serena Adler Transmisie via zoom ndash Alex Brucher
Miniaturile muzicale bdquoImnrdquo și bdquoMică povesterdquo au fost prologul și epilogul comentariilor la Cartea Esterei tema emisiunii Scriitorul Ioan Ciorca autor al unei traduceri versificate a Bibliei a vorbit despre importanța misiunii divine a fiecăruia ilustrată de Morde-chai adresacircndu-se Esterei conștientă că-și riscă viața venind nechemată la Ahașveroș bdquoPoate că pentru aceas-tă vreme ai fost adusă la icircmpărățierdquo Ramona Doleanu a recitat pasajul și un fragment din Kohelet variațiune
versificată a lu-crării scrise de același invitat
Directoarea Editurii clujene Ecou Nadia Farkaș Ba-ciu a anunțat intenția de a-i publica o cule-gere de poves-tiri biblice Mi-hai Petre poet stins prematur din viață icircn Spania autor al volumului postum bdquoViața ca o povesterdquo a fost evocat de scriitoarea Marinela Ivan Și un contrapunct dul-ce rețeta de humacircntașen a Claudiei Florian Un cacircntec de Purim icircn ladino a icircncheiat emisiunea
ES Arthur Mattli a mulțumit echi-pei Radio Shalom pentru transmisia compozițiilor sale felicitacircnd-o pentru calitatea acestei emisiuni (ID)
Papa Francisc a făcut o vizită-sur-priză la apartamentul din Roma locuit de Edith Bruck o supraviețuitoare de 89 de ani a Holocaustului deportată din Ungaria la Auschwitz apoi la Ber-gen Belsen Ea și-a pierdut icircntreaga familie a devenit scriitoare și poetă și s-a stabilit la Roma Conform Televizi-unii italiene de stat RAI Papa a dorit să se icircntacirclnească cu Bruck după ce a citit un interviu al acesteia acordat publicației Vaticanului Osservatore Romano
Icircn cadrul convorbirilor Bruck a spus că a considerat drept o obligație mo-rală să vorbească despre suferințele prin care au trecut deportații din lagă-rele morții Două victime ale lagărului de la Bergen Belsen au rugat-o ca dacă va supraviețui să depună măr-turie chiar dacă lumea nu o va crede
După vizită Papa Francisc a afir-mat că a făcut acest gest bdquopentru a-i mulțumi pentru mărturia ei și a aduce un omagiu poporului devenit martir din
cauza nebuniei populismului nazistrdquo Un comunicat al Vaticanului a sublini-at că Papa și Edith Bruck au discutat și despre bdquoacele momente care au lu-minat experiența de iad a lagărelor și despre temerile și speranțele care definesc era noastră despre valoarea memoriei și rolul celor vacircrstnici de a transmite aceasta celor tinerirdquo
Papa a mai declarat bdquoRepet cu sinceritate cuvintele pe care le-am pronunțat din inimă icircn timpul vizitei mele la Yad Vashem și pe care le ros-tesc icircn fața oricărei persoane care ca și dvs a suferit atacirct de mult laquoIartă Doamne icircn numele umanitățiiraquordquo
Ronald S Lauder președintele Congresului Mondial Evreiesc a sa-lutat gestul Papei care bdquodemonstrea-ză un angajament sincer față de ne-cesitatea de a continua să atragem atenția asupra atrocităților inumane ale () Holocaustului Icircntr-o perioadă cacircnd neonazismul antisemitismul și alte concepții bigote reapar icircn multe părți ale lumii integritatea morală a Papei Francisc și icircnțelegerea de că-tre el a sensului istoriei fixează stan-dardele de urmat pentru alte credințe pentru liderii politici și comunitate Icirci mulțumesc de asemenea doamnei Bruck pentru curajul ei de a vorbi lu-mii despre trauma ei și de a-și dedica viața educației oamenilor cu privire la adevărurile oribile ale Holocaustuluirdquo a mai spus R Lauder (EG)
STRUMA 79 de ani de la tragedie
Kosovo și Cehia și-au deschis reprezentanțe diplomatice
la IerusalimKosovo este primul stat musul-
man (și primul stat european) care și-a deschis o ambasadă la Ierusa-lim Aceasta după ce Israelul a recu-noscut independența statului Kosovo deși numeroase alte țări membre ale comunității internaționale icirci refuză acest statut La 1 februarie Kosovo și Israel au stabilit relații diplomatice complete iar Priștina a recunoscut Ierusalimul
drept capitală a statului Israel Demersul Priștinei a fost criticat de statele mu-sulmane Autoritatea Palestiniană a condamnat decizia luată de Kosovo ca și Turcia care a subliniat că ea va afecta relațiile dintre cele două țări
După SUA și Guatemala Kosovo este a treia țară cu ambasadă la IerusalimExistă și alte țări care intenționează să facă acest pas și care au deschis
birouri icircn stracircnsă legătură cu ambasadele lor de la Tel Aviv și icircn care lucrează diplomați Astfel icircncă icircn 2019 Budapesta a inaugurat un birou comercial cu statut diplomatic oficial și este considerat o ramură a Ambasadei ungare din Tel Aviv Recent Cehia a deschis un birou la Ierusalim de asemenea o ramură a ambasadei sale de la Tel Aviv La inaugurare a fost de față Andrei Babis pre-mierul ceh care s-a aflat la Tel Aviv icircmpreună cu omologul său ungar Viktor Orban pentru a negocia icircmpreună cu premierul Netanyahu o colaborare icircn pro-ducerea unui vaccin antiCovid Este o confirmare a bunelor relații dintre Israel și trei dintre cele patru state membre ale Grupului de la Vișegrad care sprijină statul evreu icircn cadrul UE Icircn urmă cu două săptămacircni Israelul a trimis Cehiei 5000 de doze de vaccin Moderna
Gestul Cehiei de a deschide acest oficiu diplomatic a fost de asemenea cri-ticat de Autoritatea Palestiniană cu toate că partea cehă a susținut că nu este vorba de ambasadă ci numai de un birou diplomatic (EG)
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 15
Debutul literar al reputatului re-gizor Alexander Hausvater a avut loc icircncă din 2017 cacircnd a lansat ro-manul-puzzle bdquoCe dacărdquo publicat la Editura Integral din București Cartea a cunoscut deja traduceri icircn limbile engleză franceză germană și chine-ză Au urmat icircn 2019 titlurile bdquoCaptiv icircn minerdquo și bdquoExperimentul Prdquo Recent a fost lansată o trilogie ndash romanele bdquoPenumbrardquo bdquoAici Radio Erosrdquo și bdquoDor călătorrdquo ndash care va deveni o tetralo-gie al patrulea roman fiind icircn curs de apariție Cele trei romane menționate au fost scrise icircn bdquoanul pandemieirdquo și au beneficiat de o dublă lansare una icircn 25 februarie 2021 cu participare fi-zică la Palatul Copiilor icircn organizarea Teatrului bdquoStela Popescurdquo din Capi-tală și a Editurii Integral iar cealaltă on-line o săptămacircnă mai tacircrziu orga-nizată de FCER și JCC Romacircnia
Prima lansare i-a reunit la prezi-diu pe scriitorii Varujan Vosganian și Doru Mareș actorii Carmen Tănase Manuela Hărăbor Sorin Aurel Sandu și Adrian Păduraru directorul Edi-turii Integral Costel Postolache și bineicircnțeles autorul
Varujan Vosganian l-a caracterizat pe Alexander Hausvater drept un bdquospi-rit neliniștit tumultuosrdquo Icircn cărțile lui acesta bdquodă indicații de regie fixează decorurilerdquo Cele trei cărți sunt scrise
icircn registre diferite dar au bdquoo tulpină comună trecerea icircn moarte a tatălui Personajele se creează și se călău-zesc unul pe celălaltrdquo
Doru Mareș a vorbit despre prie-tenia care icircl leagă de autor și despre emoția comună a icircnceputurilor icircn ca-rieră icircn toamna anului 2021 icircmplinin-du-se 30 de ani de la debutul regizoral icircn Romacircnia al lui Hausvater cu bdquoAu pus cătușe florilorrdquo de Fernando Ar-rabal și tot atacircția de la debutul vor-bitorului icircn calitate de cronicar literar
Carmen Tănase Manuela Hără-bor și Sorin Aurel Sandu au citit frag-mente din cele trei romane
Adrian Păduraru a descris stările pe care i le-a produs lectura roma-nelor lui Hausvater bdquoAm placircns am avut tot timpul o trepidație o stare de neliniște o curiozitate ca la romanele polițiste o liniște ca icircn fața unei lucrări filosofice o introspecție ca la un ro-man psihologicrdquo
Costel Postolache a vorbit despre toate cărțile autorului și a subliniat că trilogia lansată acum constituie bdquocerti-ficatul de garanție a calității literare a lui Alexander Hausvater Mă bucur că Editura Integral este parte a acestui fenomenrdquo
Autorul a analizat cum a fost trans-formată coerciția impusă de pande-mie pe scena teatrului icircntr-o nouă
moda l i t a t e de creație de data aceasta pe tăracircm literar bdquoVreau să vă vorbesc des-pre transferul bizar al unui artist aflat de 30-40 de ani doar icircn teatru care a căutat o viață icircntreagă un autor pe care să-l adapteze cu care să lucreze ndash și nu l-a găsit Deodată i se iau modalitățile de exprimare și nefiind un om angajat la stat sau un bi-rocrat sau un tehnocrat ajunge icircn tr-o situație icircn care nu poate să trăiască este sufocat de casă de oamenii pur-tacircnd măști de lipsa de sociabilitate Brusc icirci vin o sumedenie de povești Icircntr-adevăr o viață icircntreagă am cre-zut că sunt un povestitor un om care icircși creează o poveste și devine atacirct autorul cacirct și spectatorul ei Scriu și de-abia aștept pagina următoare pen-tru că habar nu am ce se va icircntacircmpla Pentru mine și pentru generația mea povestea nu este doar o formă de amuzament ci una de supraviețuire Prin prisma poveștii Șeherezada
supraviețuiește o mie și una de nopți Dacă nu l-ar fi făcut curios pe acel rege viața i-ar fi fost curmată după două sau trei nopțirdquo
Cea de-a doua lansare a fost mo-derată de Robert Schorr directorul Departamentului Cultură Istorie Artă Media al FCER care i-a prezentat pe invitați Silviu Vexler președintele FCER dr Aurel Vainer președintele de onoare al aceleiași instituții Mar-tin Salamon directorul ICR Tel Aviv Dan Romașcanu publicist israelian de limbă romacircnă Costel Postolache directorul Editurii Integral conf dr Răzvan Voncu de la Universitatea din București Maia Morgenstern ma-nagerul Teatrului Evreiesc de Stat din București actorul Constantin Flores-cu și autorul
Silviu Vexler s-a autocaracterizat drept bdquoun consumator de artă și lite-raturărdquo și i-a icircndemnat pe cititori să se oprească asupra acestor cărți El a povestit cum l-a cunoscut pe autor cu mai mulți ani icircn urmă la Timișoara icircntr-o sală plină de vacarm i-a atras atenția omul tăcut cu care a simțit o conexiune Mai apoi acesta bdquoa explo-datrdquo a vorbit o oră deloc plictisitor astfel icircncacirct o discuție ternă s-a trans-format icircntr-una animată despre pro-movarea culturii evreiești icircn SUA
Geni Brenda-Vexler a rememorat icircntacirclnirea cu regizorul Hausvater da-torită rolului Anne Frank pe care vor-bitoarea l-a interpretat pe scena TES Lucrul icircmpreună a marcat-o pozitiv și ca actriță și ca persoană
Martin Salamon l-a felicitat pe au-tor pentru activitatea literară bdquola fel de debordantă și prolifică precum cea de regizor Are un talent nemărginit foar-te aproape de ceea ce numim geniu Să atingi culmi ale performanței artis-tice icircn mai multe culturi icircn mai multe țări este foarte rarrdquo
Dr Aurel Vainer a afirmat bdquoL-am cunoscut pe Alexander Hausvater la teatru am fost de multe ori un specta-tor anonim Are un caracter impetuos năvalnic talentul lui iese la iveală icircn orice condiții Una dintre calitățile scri-sului său este mo-dernitatea
La icircnceputul lunii februarie Moha-mmad Mahmoud Al Khaja desemnat ambasador al EAU icircn Israel a depus jurămacircntul icircn fața premierului Moha-mmed bin Rashid Al Maktoum și a fost primit pentru prezentarea scrisorilor de acreditare de către președintele Is-raelului Reuven Rivlin Aceasta după ce icircn ianuarie Israelul și-a deschis ofi-cial ambasada la Abu Dhabi odată cu sosirea ambasadorului Eitan Naeh Ambasada EAU va fi la Tel Aviv
Cele două țări și-au normalizat relațiile după semnarea la Washin-gton a așa-numitelor Acorduri Abra-ham cu intermediere americană You-sef al Otaiba ambasadorul Emiratelor icircn SUA a salutat numirea lui Al Khaja și a declarat că acesta este un mare susținător al Acordurilor Abraham al schimburilor comerciale și investițiilor directe al păcii și stabilității regionale a relatat presa israeliană
La scurt timp după depunerea ju-rămacircntului noul ambasador al Emira-telor și-a inaugurat o pagină specială de Twitter unde a scris că bdquoeste icircn-cacircntatrdquo să-și poată lansa pagina ofici-ală icircn calitatea lui de prim ambasador al EAU icircn Israel bdquoAștept să icircntăresc relațiile dintre cetățenii din Emirate și din Israel prin promovarea păcii icircnțelegerii și prosperității popoarelor noastre și din icircntreaga regiune Mar-haba Bruchim Habaim și Welcomerdquo și-a icircncheiat el mesajul la care depu-tatul Michal Cotler-Wunsh i-a răspuns cu aceleași cuvinte icircn arabă ebraică și engleză bdquoAștept să ne icircntacirclnim și să stimulăm dezvoltarea relațiilor din-tre țările și popoarele noastrerdquo a adă-ugat deputatul
La Abu Dhabi se va construi un templu dedicat
celor trei religii avrahamiceIcircn 2022 EAU preconizează ridica-
rea unui templu pentru cele trei mari religii monoteiste din lume iudaismul creștinismul și islamismul Acesta se va numi bdquoCasa Familială Abrahamrdquo
Declarația a fost făcută de Moha-med Ahmed bin Sultan Al Jaber ambasadorul EAU icircn Rusia icircn ca-drul unui eveni-ment organizat la Muzeul Evreiesc și Centrul pentru Toleranță de la
Moscova Templul a precizat amba-sadorul va fi un loc pentru rugăciune dialog și educație icircn vederea realiză-rii unității credințelor
Cu toate că 75 la sută din populația Emiratelor este de rit musulman li-bertatea religioasă din țară a permis ridicarea de lăcașuri de cult creștine evreiești și pentru alte religii
Comunitățile evreiești din țările Consiliului de Cooperare
al Golfului au format o asociațieComunitățile evreiești din țările din
Golf ndash Bahrain Kuweit Oman Qatar Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite ndash au decis să-și unifice resur-sele formacircnd Asociația Comunităților Evreiești din Golf (ACEG) Chiar dacă fiecare comunitate este independen-tă ele au un obiectiv comun ndash de a sti-mula viața evreiască spre binele atacirct al rezidenților cacirct și al vizitatorilor
Grupul va acționa icircn comun sub icircndrumarea rabinului dr Elie Abadie din Dubai și a președintelui Ebrahim Dawood Nonoo din Bahrain Con-ducerea Asociației este compusă din membrii Comunităților din cele șase state din Golf care vor elabora icircmpre-ună proiecte vizacircnd sprijinirea vieții evreiești din ce icircn ce mai bogate din Golf Este icircn curs de finalizare Beth Din din Arabia pentru a soluționa pro-bleme legate de statutul personal moșteniri sau dispute de afaceri din regiune S-a creat acum și o Agenție de Certificare Arabă Cașer pentru a se impune aceleași standarde cașer icircn toate cele șase țări din Golf
bdquoȚările din Golf au sprijinit dez-voltarea vieții evreiești dar oda-tă cu stabilirea mai multor evrei și creșterea numărului de vizitatori tre-buie să ne gacircndim la necesitățile lor educaționale culturale spirituale și religioase prin elaborarea unor pro-grame și instituții care să servească acestor cerințe icircn creștererdquo a declarat rabinul Abadie bdquoAceasta poate fi rea-lizată prin punerea la un loc a resurse-lor noastrerdquo a afirmat la racircndul său Darwood Nonoo
EVA GALAMBOSCLAUDIA BOSOI
(Continuare icircn pag 20)
acordurile abraham dau roade
Primul ambasador al Emiratelor icircn Israel
Alexander Hausvater scriitorul
Potrivit unor cercetări recente ale istoricului Wally de Lang peste 100 de evrei din Olanda au fost trimiși la moarte de către naziști icircn anul 1941 cu un an icircnainte ca autoritățile ger-mane să icircnceapă deportările icircn masă spre camerele de gazare Victimele au fost capturate de pe străzile ca-pitalei Olandei icircn februarie 1941 icircn cadrul primelor raiduri naziste asupra evreilor din Europa de Vest și trimiși icircn lagărul de concentrare Mauthau-sen din Austria Wally de Lang spu-ne că 108 persoane au fost ucise icircn apropiere de localitatea Hartheim din Austria Oficial le-au fost atribuite ca-uze fictive de deces explică ea
Germania a invadat Olanda icircn luna mai 1940 și icircn următorii cinci ani mai mult de trei sferturi din populația evre-iască a fost ucisă Acțiunile de depor-tare icircn masă au icircnceput icircntre 22 și 23 februarie 1941 ca răzbunare pentru uciderea unui colaborator olandez nazist icircn timpul unei ciocniri violente bdquoAm crezut icircntotdeauna că primul tren cu prizonieri a plecat icircn iulie 1942 dar acești oameni fuseseră deja deportați la data de 27 februarie 1941 cu mult mai devremerdquo a declarat ea pentru BBC
Elementul de noutate constă icircn faptul că mulți dintre prizonieri au fost
uciși icircn camera de gazare de la Hart-heim Familiilor li s-au prezentat cau-ze false ale decesului și s-a presupus că bărbații au murit din cauza otrăvirii cu plumb icircn urma activităților miniere De Lang susține că au fost trimiși la Hartheim și uciși Pentru 108 dintre deținuți există dovezi că au fost uciși și incinerați la Hartheim spune ea dar cel mai probabil acestea nu sunt sin-gurele victime care și-au găsit astfel sfacircrșitul Ea a descoperit icircn arhivele germane că icircntre 1 și 6 septembrie 1941 cacircte 30 de prizonieri au fost icircnregistrați ca morți icircn fiecare zi La acea vreme toate decesele trebuiau icircnregistrate și istoricul este convins că oamenii au fost uciși icircncă de la so-sire cu săptămacircni icircnainte bdquoA fost un fel de laborator [pentru naziști] pentru a-și icircmbunătăți cunoștințele despre tot ceea ce am văzut la Auschwitz la o scară mult mai marerdquo susține Wally de Lang Icircn cadrul demersului său științific ea a identificat o serie de per-soane fotografiate icircn timpul detențiilor naziste din Amsterdam John Spel nepotul lui Aron Smeer unul dintre cei deportați a spus că ani de zile tot ceea ce avea era doar un nume iar acum grație descoperirilor lui De Lang cunoaște și chipul bunicului său
DAN DRUȚĂ
Peste 100 de evrei gazați icircn secret de naziști
16 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
Referirea este la disidența Uniunii Evreilor Romacircni aflată sub președinția lui Zelțer-Sărățeanu Evenimentul a avut loc icircn zilele de 27-28 ianuarie 1946 Congresul s-a bucurat de o largă publicitate Au parti-cipat și au rostit cuvacircntări ministrul Teohari Georgescu Constantin Doncea repre-zentant al FND Icircn numele Comisiei Aliate de Control a vorbit icircn idiș maiorul A Levy Relevante pentru orientarea Congresului și a organizației icircn general sunt cuvacircntă-rile rostite de președintele Sărățeanu și de avocatul D Rosenkranz secretar general precum și rezoluțiile adoptate Este semni-ficativ faptul că Zelțer-Sărățeanu vorbind despre fondatorii organizației și despre lup-ta dusă pentru emanciparea și dobacircndirea drepturilor pentru evrei nu pomenește nu-mele lui Filderman Icircn ceea ce-l privește pe Rosenkranz el l-a atacat pe cel mai impor-tant conducător al evreimii romacircne acuzacircn-du-l că refuză să colaboreze cu CDE că nu a luat atitudine față de regimul reacționar al lui Rădescu
Rezoluțiile Congresului s-au referit la icircncrederea organizației care trebuia acor-dată guvernului prezidat de dr Petru Gro-za Mulțumindu-i pentru icircnlăturarea discri-minărilor rasiale i s-a solicitat ca ultimele rămășițe ale regimului de prigoană să fie cacirct mai grabnic lichidate S-a hotăracirct sprijinirea străduințelor guvernului a forțelor democra-tice și progresiste contribuind astfel la opera de refacere și de consolidare democratică a țării De asemenea s-a hotăracirct ade-rarea UER la CDE Congresul a icircndemnat populația evreiască să participe la realizarea unității democra-tice evreiești pentru icircntărirea frontului unic al forțelor democratice chezășia libertății și securității tuturor cetățenilor țării Congre-sul și-a mai exprimat omagiul cuvenit Uni-unii Evreilor Romacircni din America ceracircndu-i să contribuie icircn continuare la ameliorarea situației evreilor romacircni la ridicarea presti-giului Romacircniei democratice O rezoluție re-flectă poziția organizației față de Palestina și precizează că bdquoUER susține cu simpatie străduințele constructive ale evreilor din Palestina și condamnă orice icircncercare de a icircnăbuși aceste strădanii prin măsuri restric-tive pe care le consideră profund nedrepte față de o națiune care s-a jertfit pe altarul marilor idealuri de dreptate și libertaterdquo
Icircn legătură cu dr Filderman Congresul a adoptat o rezoluție bdquoconstatacircnd că prin atitu-dinea sa de după 23 august 1944 dr Filder-man s-a abătut de la ideologia organizației și a nesocotit prevederile ei statutare primejduind astfel interesele populației evreiești din Romacircnia preconizacircnd izo-larea politică a evreilor romacircni și manifes-tacircnd icircn mod constant adeziunea la vechile concepții și metode politice care s-au dove-dit nefaste pentru evreii romacircni Refuzacircnd totodată sprijinirea forțelor democratice ale țării domnul dr Filderman s-a pus icircn afara cadrelor UER pe care n-o mai reprezintă și n-o mai poate angajardquo Prin rezoluție s-a stabilit sarcina UER de a contribui la demo-cratizarea comunităților a instituțiunilor de cult cultură și asistență socială Icircntreaga populație evreiască a fost icircndemnată să sprijine activitatea CDE să participe la re-alizarea programului respectivei organizații
Congresul a solicitat guvernului și diferi-telor instituții obștești să acorde neicircntacircrziat un sprijin eficace operei de refacere a vieții evreilor reveniți din refugiu și din deportare precum și a foștilor condamnați la muncă obligatorie Congresul și-a icircncheiat lucră-rile la 28 ianuarie 1946 Dintr-un comuni-cat semnat de Zelțer-Sărățeanu apărut icircn bdquoNeamul Evreiescrdquo din 4 martie aflăm că Filderman a protestat icircmpotriva excluderii lui de către Congres Icircn comunicat se ara-tă că la Congres au participat 109 delegați care au votat icircn unanimitate eliminarea lui Filderman
LYA BENJAMIN
E v r e i icirc n v i a ţ a p u b l i c ă
Congresul UER
Aparat de aer condiţionat care ucide virusurile şi germeniiCompania israeliană Tadiran a brevetat un apa-
rat de aer condiționat care poate ucide virusurile și alți germeni din aer Mai exact acest dispozitiv utilizea-ză peroxidul de hidrogen pentru a ucide 9999 din virusuri germeni și bacteriile din spațiile icircnchise fapt certificat icircntr-un laborator omologat de Agenţia pentru Medicamente din Statele Unite Prima tehnologie de acest tip bazată pe peroxid de hidrogen a fost instala-tă icircn seria sa de miniaparate de aer condiționat Sense Inverter disponibile icircn Israel
Mai multe companii globale de aparate de aer condiționat se află icircn negocieri cu Tadiran pentru a uti-liza tehnologia Air Care 02 Compania cu o experiență de 60 de ani a icircnceput cercetarea și dezvoltarea Air Care 02 icircn urmă cu trei ani cu mult icircnainte de debutul pandemiei de coronavirus icircnsă momentul lansării nu ar fi putut fi mai oportun decacirct icircn pre-zent Teh-nologia este e c o l o g i c ă subproduse-le derivate din amoniac și ozon fiind biodegradabile Mecanismul de autocurățare al produ-sului minimizează icircntreținerea necesară și asigură că praful nu icirci va afecta eficiența bdquoCercetările efectuate de Organizația Mondială a Sănătății au constatat că mediul icircn care locuim acasă este de cinci ori mai po-luat decacirct cel din aer liber ceea ce provoacă infecții icircn racircndul a milioane de oameni din icircntreaga lume Cu cacircțiva ani icircn urmă am decis să devenim lider icircn do-meniul tratării aerului și al obţinerii unei locuinţe pline de aer sănătosrdquo susţine CEO-ul companiei Tadiran Moshe Mamrud
produsese o furtună a citokinelor şi disfuncţionalităţi ale organelor Dr Dror Mevorach de la Centrul Medi-cal Hadasa unde a fost folosit medicamentul este de părere că acest tratament este cu atacirct mai important cu cacirct poate fi aplicat oricărui pacient indiferent de cacirct de gravă este starea lui Aceste tratamente susţin au-torităţile israeliene pot deveni o alternativă viabilă icircn cazul perpetuării unor mutaţii ale virusului pentru care vaccinul nu oferă imunitate
Icircn prezent peste 50 din populaţia Israelului a fost imunizată prin vaccinare icircnsă cercetările privind o po-sibilă schemă de tratament rămacircn o parte importantă icircn lupta icircmpotriva pandemiei
Importantă descoperire arheologică icircn domeniul Holocaustului
Arheologii au descoperit plăcuțele de identificare a patru cop ii uciși de naziști icircn lagărul de exter minare Sobibor din estul Po-loniei Yoram Haimi arheolog la Autoritatea Antichităților din Israel a precizat că fiecare plăcuță de identificare din metal este diferită și cel mai probabil a fost oferită co-piilor de către părinți icircnainte să fie separați icircn speranța că acestea icirci vor ajuta pe copii să revină acasă bdquoFiecare mic artefact descoperit scoate la iveală o poveste Este po-vestea comunității din care prove-
neau icircnainte să ajungă la Sobiborrdquo a adăugat Haimi care a făcut parte din echipa ce a desfășurat lucrările de excavare icircn Polonia și al cărui unchi a fost ucis icircn acest lagăr
Cercetările arheologilor au descoperit și camera de gaza-re a lagărului care acoperea o suprafață de 350 de metri pătrați și conținea opt icircncăperi Avacircnd icircn vedere dimensiunile bdquoputem spune că erau băgați cacircte 800 sau 900 de oameni icircn această cameră de gazare și pornind motorul puteai ucide icircn 10 minu-te 900 de oameni Este o fabrică pentru ucisrdquo a spus Haimi potrivit Live Science
Icircntre 2012 și 2014 arheologii au mai găsit alte trei plăcuțe icircn bdquozona de ucidererdquo a lagărului care conținea o cameră de gazare un crematoriu și o groapă comună
Fiecare plăcuță conține numele copilului data de naștere și orașul natal fapt ce i-a ajutat pe arheo-logi să afle mai multe despre viețile acestora Toți copiii au fost aduși din Amsterdam iar unii dintre cei
identificați mai recent au făcut parte dintr-o deportare icircn masă a aproape 1300 de copii cu vacircrste cuprinse icircntre 4 și 8 ani care au fost separați de părinții lor și trimiși la gazare imediat ce ajungeau la Sobibor
ŞTIINŢA
ŞI VIAŢA
D o u ă n o i m e d i c a m e n t e icirc ş i a r a t ă e f i c i e n ţ a icirc n t r a t a r e a C O V I D
Inovaţii icircn cercetarea din domeniul neurologiei
Cercetătorii de la Universitatea Ben-Gurion din Neghev au dezvoltat o nouă metodă pentru diagnos-ticarea rapidă a patologiei vaselor de sacircnge cerebra-le care ar putea conduce la boli neurodegenerative neurologice și psihiatrice au anunţat reprezentanţii instituţiei de icircnvăţămacircnt superior Această nouă abor-dare medicală se bazează pe analiza modelelor de activitate cerebrală Metoda a fost dezvoltată de prof dr Dan Milikovsky și prof dr Alon Friedman de la De-partamentele de Fiziologie și Biologie Celulară Științe Cognitive și Cerebrale ale Universității Ben-Gurion Constatările savanţilor israelieni arată că pacienții cu boala Alzheimer și alte afecțiuni ale creierului prezintă o activitate asemănătoare convulsiilor epileptice care poate fi detectată prin intermediul electroencefalogra-melor Această activitate anormală reflectă modificări patologice ale disfuncției vaselor de sacircnge ale creie-rului care contribuie conform studiilor recente la pa-togeneza diferitelor tulburări neurodegenerative și icircn cazul altor tulburări neuropsihiatrice Tehnologia a fost testată cu succes pe animale și zeci de pacienți și este acum validată pe baze de date mari cu icircnregistrări ale rezultatelor EEG a mii de pacienți bdquoAceastă nouă abordare pentru diagnosticarea afecțiunilor neurologi-ce bazată pe analiza modificărilor vaselor de sacircnge din creier poate fi valoroasă pentru depistarea preco-ce a bolii Alzheimer și a altor afecțiuni neurologice icircn stadiul icircn care tratamentul poate icircncetini progresia bo-liirdquo a afirmat Josh Peleg CEO al BGN Technologies companie a Universității Ben-Gurion din Neghev Grupaj realizat de DAN DRUŢĂ
O nouă speranţă pentru tratarea infecţiei cu SARS-CoV-2 vine din Israel Pacienţi trataţi cu două noi me-dicamente ndash EXO-CD24 şi Allocetra ndash au avut reacţii foarte bune Primul s-a dovedit extrem de eficient icircn a stopa furtuna de citokine icircn timp ce al doilea a reglat răspunsul imunitar pentru 19 dintre cei 21 de bolnavi de COVID-19 care au beneficiat de tratament
Centrul Medical Sourasky din Tel Aviv a oferit date despre acest nou tratament Potrivit reprezentanţilor instituţiei toţi cei 30 de pacienţi afectaţi de forme grave ale bolii care au beneficiat de tratament cu EXO-CD24 s-au vindecat 29 dintre ei s-au vindecat icircntr-un inter-val de două-trei zile iar cei mai mulţi au fost externaţi din spital după cinci zile Dr Shiran Shapira directorul laboratorului a precizat că tratamentul se administrea-ză prin inhalare şi ajunge direct la plămacircni fără a fi constatate alte efecte adverse
Icircn ceea ce priveşte Allocetra un medicament care reglează răspunsul imunitar el a fost administrat unui grup de 21 de pacienţi dintre care 19 au fost exter-naţi icircn cinci-şase zile Aceştia sufereau de comorbi-dităţi ndash obezitate şi boli cardiovasculare iar infecţia le
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 17
ca stat nemem-bru al ONU icircn
urma votului Adunării Generale Ca stat nemembru al ONU Palestina s-a icircnscris și icircn CPIrdquo Astfel bdquoCPI a spus că nu este de competența sa să de-cidă asupra statalității Palestinei ci acceptă calitatea de stat recunoscută de Adunarea Generală a ONUrdquo Aeyal Gross a mai spus că bdquoicircn cazul Pa-lestinei icircntrebarea este dacă un stat care nu a existat niciodată icircnainte de ocupare poate dobacircndi acest atribut icircn timp ce ar fi fost ocupatrdquo
Profesorul a amintit că la primirea Palestinei ca stat nemembru al ONU și al CPI singura țară membră care a protestat a fost Canada bdquoAcum poli-ticienii care nu au protestat atunci ar trebui arate că deși Adunarea Ge-nerală a acceptat Palestina ca stat nemembru al ONU aceasta nu este un statrdquo
Ca și Israelul SUA Rusia China India și Turcia nu sunt membre ale Curții Procurorul-șef al Israelului Avi-
chai Mandelblit a spus pentru Times of Israel că bdquolansarea anchetei icircmpo-triva Israelului subminează icircnsăși legi-timitatea Curțiirdquo dovedind că aceasta nu are independență politică Mandel-blit a mai precizat că oficialitățile juri-dice israeliene urmăresc evoluția ca-zului și că acestea sunt gata să aducă argumente icircmpotriva celor ridicate de procurorul-șef al CPI El a mai adău-gat că negarea jurisdicției Curții Pe-nale Internaționale asupra Israelului are o largă susținere internațională atacirct din partea guvernelor cacirct și a unor experți icircn drept pe care Benso-uda le-a ignorat De altfel ancheta se referă (icircn mod convenabil pentru pa-lestinieni) la evenimentele care s-au produs după 13 iunie 2014 deci CPI nu va investiga răpirea și uciderea de către teroriștii palestinieni a celor trei adolescenți israelieni Eyal Yifrach Gi-lad Shaer și Naftali Fraenkel
bdquoDeschiderea procesului este icircncă foarte departerdquo este de părere Aeyal Gross bdquoIcircn primul racircnd să nu uităm că se icircncheie mandatul actua-lului procuror-șef al CPI Nu știm ce priorități va avea cel care va ocupa această funcție
La icircnceperea anchetei se respec-tă principiul comple mentarității adică CPI nu poate lansa o investigație dacă statul respectiv a cercetat respectiva problemă Deci investigatorul va tre-bui să analizeze dacă cercetările care au fost făcute de Israel privind moartea unor civili palestinieni sunt considerate suficiente și dacă răspunsul va fi unul afirmativ nu va mai aborda această cauză Să ne amintim de exemplu că icircn cazul unor militari englezi acuzați de torturarea unor civili icircn Irak procu-rorul CPI a decis să nu mai continue investigația fiind mulțumit de cercetă-rile britanicilor Pe de altă parte folosi-rea forței de către Hamas inclusiv prin tirurile cu rachete trase asupra civililor nu a fost niciodată cercetată de liderii Hamas O astfel de investigație poate dura ani de zilerdquo
V-am prezen-tat cacircteva extra-
se din stenogramele ședințelor Con-siliului de Miniștri și ale Consiliului de Cabinet din perioada guvernării Ion Antonescu care se suprapune peste perioada Holocaustului din Romacircnia Sunt stenograme din documente pu-blice ale statului romacircn pe care le poate consulta oricine la Arhivele Sta-tului sau Arhivele Militare Naționale după caz
Rezultatul acestor ședințe rezulta-tul aces tor discuții s-a materializat icircn peste 300 000 de evrei din Romacircnia și nu numai care au fost executați la ordinul lui Ion Antonescu și al celor din jurul său
Dar mai mult decacirct atacirct aceste trei șe dințe din care am ales să vă pre-zint un fragment au și un alt numitor comun ndash un participant activ la aceste ședințe și anume Mircea Vulcănescu la momentul respectiv subsecretar de stat la Ministerul Finanțelor persoana care a fost responsabilă icircn mod direct după cum demonstrează chiar restul stenogramelor de jefuirea evreilor care erau deportați icircn Transnistria
Veți găsi dacă aveți curiozitatea icircn acele stenograme toate inter ven-țiile lui Mircea Vulcănescu pentru a operaționaliza la maximum posibil procedura de jefuire a acelor oameni care se icircndreptau spre moarte Nu este o opinie personală și nu este o opinie care să judece activitatea lui Mircea Vulcănescu icircn rest Este pur și simplu ceea ce scrie icircn stenogra-mele statului romacircn
Mircea Vulcănescu este criminal de război condamnat condamnat nu doar icircn perioada rsquo45-rsquo48 după război condamnarea lui ca criminal de război a fost reconfirmată icircn 2019 deci acum 2 ani de justiția Romacircniei democratice de după Revoluție și rămacircne așa cum va rămacircne și icircn continuare un crimi-nal de război de pe urma căruiahellip mai exact de pe urma deciziei căruia oame-nii au fost omoracircți Oameni nevinovați Și repet pentru cei care doresc toate aceste lucruri le găsiți icircn stenogramele Consiliului de Miniștri și ale Consiliului de Cabinet din acea perioadă
Aș vrea să vă mai icircmpărtășesc o scurtă foarte scurtă poveste
Iom Kipur este ziua cea mai sfacircn-tă a poporului evreu Tot acum peste 80 de ani reprezentanții Mișcării Le-gionare aflați la Cacircmpulung Moldove-nesc l-au scos din casa lui pe rabinul orașului l-au dezbrăcat și l-au icircnjugat la un car apoi l-au pus pe fiul său să conducă acel car prin oraș timp icircn care alți legionari i-au vandalizat casa au vandalizat sinagoga și i-au dat foc I-au
omoracirct icircn mod evident pe amacircndoiSunt doar cacircteva exemple din ac-
tele inimaginabile de violență inuma-nă și inutilă pe care le-au stacircrnit atacirct Guvernul Antonescu cacirct și Mișcarea Legionară
Nu aș fi vrut să menționez aces-te lucruri astăzi dacă nu aș fi văzut că aceste tentative de reabilitare a Mișcării Legionare de reabilitare a lui Ion Antonescu și a celor care i-au permis să facă tot ce a făcut ndash Mircea Vulcănescu fiind unul dintre ei Valeriu Gafencu fiind alt om și lista continuă ndash nu ar fi devenit din ce icircn ce mai publice
Nu aș fi intervenit dacă nu ar exis-ta și două proiecte de legi icircn prezent aflate la Senat care să dorească să reintroducă indemnizațiile oferite de statul romacircn pentru foștii legionari urmașii lor și urmașii criminalilor de război sau ai celor care au făcut par-te din organizațiile naziste Este o umilință icircngrozitoare la adresa victime-lor Holocaustului la adresa puținilor supraviețuitori ai Holo caustului care mai trăiesc icircn ziua de astăzi să vadă toate aceste lucruri la fel cum pot să vadă icircn centrul Bucureștiului o clădi-re pe care scrie bdquoMișcarea Legionarărdquo
Dar faptul că icircn plenul Senatului Romacircniei se icircncearcă rescrierea isto-riei faptul că un senator al Parlamen-tului Romacircniei icircl evocă cu patos ndash nu contest acest lucru ndash pe un om care este criminal de război condamnat de două ori pentru tot ceea ce a făcut este o rușine nu doar la adresa Par-lamentului Romacircniei ci și o rușine la adresa Romacircniei icircn sine
Este pentru prima dată cacircnd vor-besc la acest microfon deși de-a lungul anilor am venit de foarte multe ori icircn Se-nat Am apreciat icircntotdeauna colabora-rea impecabilă avută cu toate grupurile parlamentare pentru toate inițiativele pe care le-am introdus icircn Parlament indiferent dacă a fost vorba de spriji-nirea supraviețuitorilor Holocaustului indiferent dacă a fost vorba despre in-stituirea Muzeului Istoriei Evreilor și al Holo caustului din Romacircnia
Le mulțumesc din nou acelor co-legi ndash și celor care sunt icircncă membri și celor care nu mai sunt
Dar vreau să vă reamintesc că răspunderea față de istorie și față de acești oameni nu aparține doar comunităților evreiești nu aparține doar Guvernului Parlamentul este reprezentantul poporului romacircn și fiecare dintre dumneavoastră este responsabil de protejarea memoriei acestor oameni de protejarea lecțiilor care trebuie icircnvățate din ceea ce s-a icircntacircmplat atunci
Nu lăsați astfel de derapaje să de-
Austria strategie de combatere a antisemitismuluiRecent Guvernul austriac a elaborat o strategie com-
plexă de combatere a antisemitismului a relatat presa austriacă Proiectul a fost prezentat de Karoline Edtsta-dler ministrul federal pentru UE și pentru Constituție și de vicecancelarul Werner Kogler Au participat Oskar Deut-sch președintele Comunității Evreilor din Viena și Katha-rina von Schnurbein coordonatoare a Comisiei Europene icircn combaterea antisemitismului
Karoline Edtstadler a subliniat că pentru Guvernul aus-triac combaterea antisemitismului este o preocupare im-portantă deoarece bdquoAustria are o responsabilitate istorică mai ales legată de consecințele Holocaustului cel mai icircn-tunecos capitol din istoria noastrărdquo Amintind ultimele inci-dente antisemite din țară vorbitoarea a menționat bdquovalul de teorii conspiraționiste cu conținut antisemit prezent pe internet idei care pot ajunge din lumea virtuală icircn lumea realărdquo Referindu-se la strategia națională ea a arătat că cele 38 de măsuri cuprinse icircn ea din partea diferitelor mi-nistere vor fi un stimulent icircn combaterea antisemitismului și sprijinirea vieții evreiești
Vicecancelarul Werner Kogler a vorbit și el despre res-ponsabilitatea istorică a Austriei și obligația de a lua poziție
icircmpotriva antisemitismului bdquoTrebuie să protejăm siguranța evreilor din țara noastrărdquo a spus el Printre obiective-le strategiei se află protecția sinagogilor și intensificarea educației despre iudaism
Vorbind despre noua strategie a guvernului Oskar Deutsch a remarcat că bdquoevreii sunt primii afectați de discri-minarerdquo Astfel icircn 2019 s-au icircnregistrat 550 de incidente antisemite potrivit unui raport comun al Comunității Cul-turale Israelite din Viena și al Forumului icircmpotriva Antise-mitismului de două ori mai multe ca icircn urmă cu cinci ani
bdquoReizbucnirea incidentelor antisemite se manifestă sub mai multe forme principala metodă de atac icircndrep-tacircndu-se icircmpotriva proprietăților evreiești Intensificarea extremismului de dreapta icircn Austria și pe continent a fost fundamentală icircn provocarea acestor incidenterdquo subliniază raportul
bdquoAustria nu este o insulă Din păcate creșterea inci-dentelor antisemite poate fi urmărită peste tot icircn Europardquo a constatat Oskar Deutsch bdquoCombaterea antisemitismului nu este o sarcină numai pentru evrei ci și pentru icircntreaga societate icircn ansamblu Datele din 2019 arată că a sosit momentul icircn care trebuie să acționămrdquo (EG)
Silviu Vexler faptul că un senatorhellip(Urmare din pag 2)
(Urmare din pag 2)
vină reprezentative pentru Parlamen-tul Romacircniei
Vă mulțumesc mult (Aplauze)
Răspunsul senatorului Sorin Lavric
Mulțumesc doamnă președintăDragi colegiAm atacirctea de spus că nu știu cu
ce să icircncepIcircnțeleg că reacția domnului de-
putat Vexler a fost pricinuită de cele două declarații politice pe care le-am ținut aici icircn plenul Senatului icircn privința lui Valeriu Gafencu și a lui Mircea Vulcănescu Pe amacircndoi i-am elogiat pentru că icirci consider niște fi-guri emblematice ale culturii noastre figuri care au fost ținute sub obrocul comunist atacircția ani Nu voi icircnceta icircn continuare să vorbesc cu venerație despre martiri despre eroi și despre acei deținuți politici a căror singură vină este că s-au opus comunismului
Icircmi vine să-l icircntreb pe domnul Vexler nu vă supărați cine a adus co-munismul icircn Romacircnia Icircmi răspundeți dumneavoastră sau vă spun eu
Dacă aveți acribia datelor crono-logice și povestiți de acele represalii suferite de evrei icircn timpul regimului lui Antonescu de ce nu vorbiți de acel atentat cu bombă din Senatul Ro-macircniei făcut de un comando de trei evrei Cacircnd 8 august 1920 Păi pe 8 august 1920 nu era picior de legio-nar icircn țara asta Dumneavoastră aveți o obsesie cu legionarii și dacă cineva
vorbește frumos despre Gafencu sau despre Vulcănescu recurgeți la același tertip atacirct de facil și anume al stigma-tizării fascist legionar și așa mai de-parte Iertați-mă nimeni nu vă mai ia icircn serios
Nu mă dezic o iotă de cuvintele pe care le-am spus despre Vulcănescu sau despre Gafencu și voi continua să-i omagiez mai departe
Nu uitați că elogiul meu l-am făcut icircn cursul unei declarații politice iar dumneavoastră icircn calitate de depu-tat știți că senatorul nu trebuie să dea socoteală pentru declarațiile lui politi-ce Nimeni nu poate trage la răspun-dere Și atunci de ce dumneavoastră deputat veniți icircn Senatul Romacircniei și mă trageți pe mine de urechi că vor-besc despre Vulcănescu Nimeni nu o face nici președintele statului romacircn nici doamna președintă a Senatului ni-meni Veniți dumneavoastră să o faceți Aici e Romacircnia aici nu e Facircșia Gaza
Trebuie să modificați Constituția dacă vreți ca senatorul să fie tras la răs-pundere pentru declarațiile lui politice Altminteri vă icircncredințez că admones-tarea dumneavoastră nu doar că nu are darul de a mă intimida dimpotrivă icircmi dovedește că sunt pe drumul cel bun
Cam atacirct am avut de spus Voi continua la fiecare declarație politică să evoc o figură istorică legendară care a fost victima regimului comunist
Și icircncă o dată vă icircntreb cine a adus comunismul icircn Romacircnia
Mulțumesc (Aplauze)
Curtea Penală Internațională acuzată că icircncalcă principiul independențeihellip
18 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
Icircntr-o ediție a emisiunii bdquoJocuri de cuvinterdquo produsă de asociația catolică Signis Romacircnia și realizată de Ștefan Colceriu cercetător la Institutul de lingvistică bdquoIorgu Iordan ndash Al Rosettirdquo a fost invitată Francisca Băltăceanu emi-nent filolog clasic teolog și ebraist prof univ dr la Univer-sitatea din București
Moderatorul i-a propus interlocutoarei o evocare a oa-menilor care au format-o bdquoDespre părinți spuneam că nu vorbesc pentru că e prea subtilă relațiardquo Dar a vorbit des-pre relația cu monseniorul Vladimir Ghika și cu tacircnărul preot catolic Anton Demeter care icirci ducea pe tineri bdquoicircn ex-cursii creacircnd icircntre noi o atmosferă de prietenie colegiali-tate pace bucurierdquo
Despre profesorii care au influențat-o ca filolog ea a povestit bdquoAm dat la Limbi clasice unde am descoperit o lume minunată a profesorilor Să-i pomenesc pe cacircțiva Petru Creția ndash racircdeam pe urmă spuneam că lumea se icircm-parte icircn două cei care au făcut verbul grec cu Petru Creția și ceilalți adică avea o minte clară și un fel de a preda icircncacirct ne-a limpezit totulrdquo
Cicerone Poghirc bdquoera un om extraordinar filolog și mai ales indo-europenist Gramatica comparată a limbii grecești latine și indo-europene a fost pentru noi un text de vrajă nemaipomenit pentru că icircl făcuserăm cu el Ne-a predat și albaneză lituaniană niște cursuri imposibile pe care le făcea sacircmbăta după-amiaza ne adunam de la toa-te facultățile căci crea icircn jurul lui o atmosferă de farmecrdquo
Profesorul Mihai Nichita de istoria literaturii latine bdquose uita cracircncen icircn foi nu ridica ochii nu citea ci icircți spunea atacirct de dens icircncacirct te străduiai să iei notițe cuvacircnt cu cu-vacircnt și tot mai trebuia să torni un pic de apă ca să-ți dai seama ce a spus Ne icircnvăța să gacircndim și să scriemrdquo
bdquoUn alt fel de profesor era Iancu Fischer ndash de literatură latină istoria limbii latine și istoria limbii grecești ndash de o mare claritate icircn predare Ne plăcea de el că ne lăsa pa-uzele mai lungi pentru că avea timp să spună tot ce era esențial și cu libertate de prezentare Icircn același timp ne ducea la muzee și ne arăta ce-i de văzut acolo la concerte
ne icircnvăța să ascultăm muzică Avea o delicatețe icircn felul de a se purta cu fiecare dintre noi care mi-a rămas icircn sufletrdquo
bdquoCu totul altfel era doamna Lucia Wald Icircmi spuneau cei cu dosarul prost care puteau să fie prigoniți că niciodată nu le-a dat note mai mici pe considerente politice Preda foarte dens foarte mult Nu aveam manuale și atunci ne era util tot ce ne spunea Noi studenții i-am rugat pe ea și pe profesorul Fischer ndash fiind evrei ne-am gacircndit că nu o să se lege nimeni de ei ndash să facem un seminar despre sfacircn-tul Augustin Seminarul cu domnul Fischer a fost absolut fermecător ne-am icircmprietenit cu sfacircntul citindu-i Confesi-unile Și doamna Wald s-a specializat icircn opera lui tot de gura noastrărdquo
Alexandru Graur era bdquoun foarte mare lingvist specia-list icircn gramatică comparată indo-europeană Cacircnd a murit profesorul Poghirc mi-a zis laquoA murit ultimul om care le știa pe toateraquo Și avea o generozitate și un fel de a vorbi cu noi Cacircnd am susținut teza de doctorat (ca profesor coor-donator) a venit cu nu știu cacirctă vreme icircnainte de frică să nu icircntacircrzie Mă intimida prin bunătatea lui avea o măreție involuntară Icircți dădea cărți icircți dădea idei icircți dădea oricerdquo
Profesorul Alexandru Niculescu un mare romanist pe care icircl cunoștea foarte puțin a ajutat-o atunci cacircnd ea asistent universitar fiind a fost anchetată de Securita-te pentru că spre a le preda studenților o limbă moartă precum armeana veche citise cu ei din Noul Testament bdquoAlexandru Niculescu era secretar de partid dar icircși folosea funcția pentru a face bine M-a icircnvățat ce să răspund icircn fața Senatului Universității și am fost lăsată icircn pacerdquo
CLAUDIA BOSOI
Francisca Băltăceanu despre profesorii săi
2Day ambassador 2021
Conferința Internațională de diplomație și afaceri globale pentru liceeni
Nicolae Cajal ndash 17 ani de la deces
7 martie 2004 a fost o zi plină de tristețe pentru evreii din Romacircnia dar nu numai pentru ei ci și pentru lumea științifică și societatea civilă din țară Icircn acea zi au pierdut o mare persona-litate pe acad prof dr Nicolae Ca-jal un mare specialist icircn virusologie președintele Federației Comunităților Evreiești respectat icircn țară și icircn stră-inătate deopotrivă Specialiștii cu-nosc bine va-loarea activității sale științifice reamintită anual prin sesiunile or-ganizate de Aca-demia Romacircnă Institutul de Vi-rusologie de alte foruri la inițiativa fiicei sale Irina Cajal Marin Dar me-ritele lui nu s-au limitat doar la atacirct ci au icircmbrățișat domenii dintre cele mai diverse
A fost timp de un deceniu preșe-dintele FCER și această perioadă poate fi calificată pe drept cuvacircnt ca o icircnnoire un reviriment al vieții evreiești din Romacircnia Ca și numele predece-sorului său rabinul Moses Rosen numele profesorului Cajal a atras icircn activitatea comunității personalități binecunoscute din lumea evreiască și nu numai A avut prieteni pretutin-deni fapt evident și atunci cacircnd se organiza acea faimoasă bdquocasă des-chisărdquo de ziua lui de naștere sau de ziua onomastică atunci oricine dorea putea să-l felicite fără vreo invitație formală Și casa lui era icircntotdeauna plină ndash evrei romacircni persoane venite din străinătate și bineicircnțeles fami-lia Era un prieten devotat gata să icircntindă o macircnă de ajutor celor care aveau nevoie Prof Cajal considera că aceasta este o mițva care trebuie icircndeplinită icircn orice condiții
Icircn afara faptului că era un bun evreu că se macircndrea că aparține acestei etnii care a dat Romacircniei (și lumii) atacirctea valori că ținea la Statul Israel ca la o a doua patrie profesorul Cajal era un patriot un bun romacircn El nu a pregetat să-și folosească influența relațiile ndash care se icircntindeau pe cel puțin trei continente ndash ca să susțină Romacircnia Demersurile lui au contribuit la acceptarea țării noastre icircn diferitele organisme internaționale după 1989
Combaterea antisemitismului a fost una dintre principalele lui preo-cupări Teza lui realsemitismul s-a bazat pe importanța cunoașterii reci-proce dintre evrei și romacircni sau ex-trapolacircnd icircntre evrei și populația ma-joritară a țării icircn care trăiesc evreii O idee plină de umanism atacirct de carac-teristică acestui om care a și aplicat-o icircntreaga lui viață și pe care noi cei de astăzi trebuie să o păstrăm vie
Să icirci fie amintirea binecuvacircntată (EG)
Conferința Internațională de Diplomație și Afaceri Globale - 2DAY AMBASSADOR organizată de Cen-trul Educațional Laude-Reut a ajuns anul acesta la cea de a X-a ediție desfășurată icircn două sesiuni online icircn lunile februarie și martie 2021 La prima sesiune care a avut loc pe 9 fe-bruarie au participat 270 de elevi de 14 -17 ani de la 31 de licee publice și private din București Sibiu Craiova Iași și Israel
Elevii au asistat la prezentări și dezbateri susținute de membri ai cor-pului diplomatic intelectuali și uni-versitari de prestigiu Moderator și coordonator al evenimentului a fost ES Adrian Cioroianu fost ambasa-dor al Romacircniei la UNESCO istoric și profesor universitar membru al La-ude-Reut Board of Trustees și men-tor de diplomație Laude-Reut El le-a prezentat elevilor istoria diplomației pornind din cele mai vechi timpuri cu personalități care au făcut faimoasă această nobilă profesie Daniela Gicirct-man secretar de Stat la MAE pentru afaceri interinstituționale a vorbit des-pre asistenţa pentru dezvoltare pe componenta educaţională şi cultura-lă oferită de Ministerul Afacerilor Ex-terne icircn scenariul diplomației hibride Eyal Ram director icircn cadrul Ministe-
rului Educației din Isra-el a subliniat eforturile depuse de Ministerul Educației din Israel de a integra Diaspora și de a păstra legăturile prin educație menționacircnd resursele profesionale și emoționale la care profesorii au recurs icircn această perioadă de școală online prin in-ventivitate și originali-tateElevii au pus icircntrebări
și au inte rac ționat cu invitații care le-au icircmpăr tășit din cunoștințele și expe-riența lor Astfel David Saranga am-basadorul Statului Israel icircn Romacircnia care este și mentor de diplomație la școala Laude-Reut a ținut expunerea bdquoProcesul de pace icircn Orientul Mijlociu prin acorduri multilaterale precum Acordurile Abraham și normalizarea relațiilor dintre Israel și Marocrdquo
Prof univ dr Adrian Streinu-Cer-cel a vorbit despre bdquoCriza sanitară și de securitate generată de pandemia COVID-19rdquo
bdquoImpactul Brexit asupra educației și schimburilor academicerdquo a fost abor-dat de Dan Mihalache fost ambasa-dor icircn Marea Britanie și actualmente ambasador icircn Cipru Jonathan Davis director al Raphael Recanati Inter-national School ndash Lauder School for Government Strategy and Diplomacy (Israel) s-a referit la bdquoModalitățile de creare a unui mediu academic sigur icircn timp de pandemie - modelul IDC Herzliya Israelldquo Icircn plus o serie de ambasadori romacircni au vorbit despre activitatea diplomatică icircn condiții de pandemie
Tova Ben Nun-Cherbis președinte fondator Laude-Reut i-a icircncurajat pe elevi să fie curioși icircncrezători și
activi și a anunțat concursul de public speaking pe teme diplomatice la care sunt invitate școlile incluse icircn proiect alături de elevii Laude-Reut
Icircn cadrul celei de a doua părți a sesiunii la 10 martie au fost premiați cacircștigătorii concursului de public speaking desfășurat online pe 1 mar-tie 2021 la care elevii bucureșteni alături de cei din Craiova Iași Sibiu și Israel au răspuns cu entuziasm provocării lansate de Complexul Educațional Laude-Reut de a juca ro-lul de ambasadori ai diverselor țări
Iată lista cacircștigătorilorPentru gimnaziuMaria Belceanu clasa a VIII-a
Școala Gimnazială Cezar Bolliac București ndash locul 3 icircn poziția de amba-sador al Greciei Teodora Maria Cio-banu clasa a VIII-a Școala Gimnazi-ală Federico Garcia Lorca București ndash locul 2 ndash Spania Maria Kehayian clasa a VIII-a Complexul Educațional Laude-Reut București locul 1 ndash Israel
Pentru liceuTheia Hartenis clasa a XI-a
Complexul Educațional Laude-Reut București locul 3 icircn poziția de am-basador al Franței Romana Trușcă clasa a X-a Complexul Educațional Laude-Reut București locul 2 ndash Ru-sia Dara Nițu clasa a X-a Comple-xul Educațional Laude-Reut locul 1 ndash Statele Unite
Premianții au retrăit emoțiile con-cursului la momentul prezentării discursurilor lor icircn fața diplomaților Romacircniei și Israelului membri ai Laude-Reut Board of Trustees am-basadorii Emil Hurezeanu Luca Ni-culescu Adrian Cioroianu Luminița Odobescu Sorin-Dan Mihalache Lazăr Comănescu David Saranga Tamar Samash Avi Millo precum și pentru prima dată Bogdan Măniloiu ambasadorul Romacircniei icircn Canada
Sesiunea finală 2Day Ambassador 2021 a fost moderată din Israel de Jonathan Davis director al Raphael Recanati International School ndash Lau-der School for Government Strategy and Diplomacy (Israel) icircn calitate de prieten și mentor Laude-Reut
Cacircștigătorii concursului de public speaking 2Day Ambassador 2021 au primit medalii și cartea 186 de trepte mărturia lui Alexandru Marton evreu de origine romacircnă supraviețuitor al lagărului de concentrare de la Mau-thausen
CRISTINA MARIN
Cacircștigătorii concursului de public speaking
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 19
Aici icircn Israel trăim vremuri pe cacirct de interesante pe atacirct de presante Pe de o parte multiplele semne de icircntrebare legate de viitoarele relații cu noul președinte american (după povestea de dragoste cu ultimul) Pe de altă parte Covid-19 o pan-demie care nu pare a avea de gacircnd să-și ia desaga la spinare și să dis-pară
Uneori mă icircntreb cum rezistăm cum reușim să ne ocupăm de toate cele de mai sus dar icircn același timp neuitacircnd de pericolul securității naționale și personale (Iranul Ha-masul Hezbollah) Cum reușim să ținem pasul cu toate aceste mari și deloc mărunte probleme
Iată cel puțin parțial răspunsulPovestea e relativ nouă și bine
cunoscută Grație eforturilor de-puse de fosta Administrație ame-ricană patru state arabe Uniu-nea Emiratelor Arabe Bahrein-ul Marocul și Sudanul au hotăracirct să recunoască Israelul și să accep-te relații diplomatice cu statul care pacircnă deunăzi era ostracizat
Senzația pe care au provocat-o imediat articolele și comentariile era că bdquomireasardquo (adică Israelul) era mult mai mulțumită și chiar mai fericită de bdquomariajrdquo decacirct cei patru bdquomirirdquo Icircn marea majoritate a repor-tajelor din Abu Dhabi sau Bahrein se vorbea de intensele pregătiri pe care le fac cei icircn cauză pentru a primi turiștii israelieni dornici să viziteze cea mai icircnaltă clădire din lume Pacircnă aici nimic nou Dar iată o poveste care denotă superficiali-tatea celor care au scris și au vor-bit nu prea frumos despre luna de miere israelo-arabă
Povestea (preluată dintr-un arti-col semnat de binecunoscutul Ben Caspit) icircncepe așa pe icircntregul ma-pamond cresc aproximativ 4 mili-arde de palmieri din care 150 de milioane sunt curmali O treime din toți curmalii existenți icircn lume se află icircn Dubai
Fiecare din curmalii ăștia pro-duce anual icircntre 80-120 kg fructe dulci Ei bine acești curmali au o bdquomicărdquo problemă Ea e reprezentată de un gacircndac foarte vorace care odată pătruns icircn tulpina copacu-lui nu se lasă pacircnă nu-l termină Respectivul gacircndac penetrează scoarța tulpinei icircși depune ouăle care foarte rapid se transformă icircn viermi a căror hrană se află la icircn-demacircnă tulpina curmalului Icircn scurt timp se poate semna actul de de-ces al copacului
Icircncercările de a rezolva proble-ma prin icircmprăștirea de insecticide nu numai că oferă doar o soluție parțială dar din punct de vedere ecologic e vorba de o adevărată catastrofă nemaivorbind de restul de culturi agricole care suferă de pe urma contactului cu otrava des-tinată viermilor
Dar icircnainte de toate o icircntre-bare al cărei răspuns a icircncetat de mult a mai fi un secret militar care este icircn Israel arma cu cei mai mulți soldați și ofițeri Infanteria Tancurile Aviația militară Nici-decum Răspunsul e serviciul de contrainformații reprezentat de celebra Unitate 8200 Mulți (foarte mulți) dintre cei care s-au perin-dat prin acea unitate au devenit cu timpul specialiști icircn high-tech unii fiind primiți cu brațele deschise icircn diversele companii startup sau au icircndrăznit să-și deschidă propriul lor
business bazați pe cele icircnvățate și efectuate bdquoacolordquo
Și iată că un tacircnăr israelian a creat o companie care produce senzori de icircnaltă calitate
Și uite așa tipul din poveste a au-zit de problemele celor din Dubai cu gacircndacii viermii și curmalii A auzit și cum și icircn Israel sunt de ajuns de mulți curmali a icircncercat o metodă de a rezolva problema A introdus icircn tul-pina curmalului senzori suficient de sensibili care detectează din primul moment acțiunea de roadere a interi-orului tulpinei de către viermișorii cu pricina Icircn acel moment o luminiță se aprinde pe tabloul de comandă al terenului cu pomi fructiferi ceea ce e urmat imediat de un tratament chimic direcționat numai pe pomul afectat cu rezultate dintre cele mai bune Icircn urmă cu numai cacircteva săp-tămacircni proprietarul respectivei com-panii israeliene a fost primit icircn Du-bai cu surle și tracircmbițe covor roșu și alai de onoare și afacerea a fost icircncheiată pe loc
Pe aici pe la mine există mulți sceptici care privesc icircnchegarea relațiilor diplomatice cu cele patru țări amintite ca pe un eveniment (aproape) lipsit de importanță Cei care caută noduri icircn papură le vor găsi cu prisosință Dar fără nicio discuție povestea de mai sus re-prezintă un model extrem de inte-resant de cooperare cu beneficii bilaterale
Icircn mod normal acesta e doar icircn-ceputul Continuarea se cere a fi de mare succes
Cu cacircteva bdquomici și mărunterdquo ob-stacole cum ar fi atitudinea Iranului presiunea palestinienilor protestele unei bune părți din lumea arabă etc care nu vor disecate icircn racircndu-rile de față Las această sarcină pe seama specialiștilor icircn chestiune
Prof dr GABRIEL M GURMANOmer Israel
gurmanbguacil
Revanșa lui Sebastian
Uneori criticii și istoricii noștri literari sunt greu de icircnțeles dar nu neapărat fiindcă au un limbaj bdquotehnicrdquo de specialitate filolo-gică ci pentru că emit judecăți de valoare care nu li se potrivesc operelor evaluate E și cazul lui I Negoițescu sau Al Piru bdquoju-decacircndrdquo teatrul lui Mihail Sebastian bdquoEroii acestui teatrurdquo scria Negoițescu icircn 1966 bdquonu depășesc viziunea ușor convențională a unui repertoriu anual mai ridicatrdquo Sebastian făcacircnd un bdquoteatru mediu mulțumitorrdquo Pen-tru Al Piru același Sebastian este un bdquoco-mediograf agreabil inteligent dar lipsit de adacircncimerdquo iar Jocul de-a vacanța o bdquoușoară improvizațierdquo What
Dacircnd timpul icircnapoi scriitorul n-a avut mai mult noroc nici cu monu-mentala Istorie a lui Că-linescu din 1941 Dim-potrivă După ce pole-mizaseră criticul nu s-a putut abține să se bdquorăz-bunerdquo pe scriitorul ana-lizat folosind calificative mai mult decacirct discuta-bile și icircncadracircndu-lhellip rasial pe autor Icircn loc să-i analizeze cărțile cu obiectivitate și să le critice cu argumente es-tetice Călinescu susținea că Sebastian nu-și putea bdquoicircngădui decacirct o singură experiență aceea a rasei salerdquo și de aceea se bdquorefugiardquo icircn analiză Dintr-un alt alineat aflăm că bdquopa-teticul dovedește sensibilitatea exagerată a evreului plăcerea de a se simți victimă inca-pacitatea lui congenitală de a concepe lupta cu toate riscurile eirdquo Icircn 1941 anul cacircnd erau publicate asemenea enormități și aberații rasiste Europa era icircn plin Holocaust iar icircn ianuarie icircn pogromul din timpul rebeliunii le-gionare compatrioți ai lui G Călinescu de etnie evreiască fuseseră omoracircți și atacircrnați icircn cacircrlige la abator Plutind senin pe deasu-pra acestor monstruozități criticul icircși scria capitolul despre Sebastian din Istorie cu o bdquoargumentațierdquo din care tocmai argumente-le lipsesc și pe un ton rezolut precum aici bdquoEstetica sa nu e decacirct aceea tipică la criticii evrei și anume iubireardquo
Ultimul nume pacircnă acum pe lista de-tractorilor cu ștaif ai lui Sebastian este cel al Martei Petreu o cercetătoare serioasă cuprinsă icircnsă inexplicabil de un fel de aver-siune icircmpotriva obiectului său de studiu Pe lacircngă teza falsă conform căreia Sebastian ar fi fost un extremist de dreapta (astfel că Cioran Eliade și ceilalți bdquonu făceau decacirct să icirci calce mai apăsat pe urmerdquo) se găsesc icircn cartea intitulată aiuritor Diavolul şi uce-nicul său Nae Ionescu ndash Mihail Sebastian exprimări inadecvate pentru un studiu aca-demic Lectorul află de la Marta Petreu că Sebastian bdquoa țacircșnit icircn brațele lui Nae cu cel dintacirci pretextrdquo că bdquoi-a dat tacircrcoale lui Eliade făcacircndu-i curte și căutacircndu-i prieteniardquo că e bdquopapagalul de presărdquo al lui Nae Ionescu bdquobate cacircmpiirdquo și bdquoicircşi ascunde icircnşelătoriardquo Cacircnd ajungem icircn lectură la formularea bdquomacircracircielile și scacircncetele lui Sebastian din Jurnalrdquo ne icircntrebăm totuși ce fel de lectură este aceea icircn care impresionantul ndash pentru aproape oricine ndash Jurnal al lui Sebastian să fie redus la niște macircracircieli și scacircncete
Eu cred icircn dreptul fiecărui comentator de a formula o opinie dar mai cred că acest drept vine icircmpreună cu o obligație profesio-nală și morală aceea de a citi cu obiectivi-tate fără părtinire fără tendențiozitate sine ira et studio opera unui scriitor
Revanșa nedreptățitului Sebastian con-stă icircn actualitatea operei lui și icircn vitalitatea dovedită de aceasta la icircntacirclnirea cu noile generații de cititori și spectatori Nu știu cacircți mai deschid astăzi o carte de Al Piru sau una de I Negoițescu dar cei care citesc și recitesc cărțile lui Sebastian sunt mulți
DANIEL CRISTEA-ENACHE
Profil de scriitorNu aduce anul ce aduce ceasul
Un film pe care-i musai să-l vedețiLuna aceasta s-a icircmplinit un an de cacircnd Organizația
Mondială a Sănătății a declarat oficial pandemia de Co-vid-19 Un an lung care a adus schimbări icircn modul nos-tru de a trăi și de a interacționa Celor mai mulți dintre noi ne-au lipsit mersul la concerte la teatru la cinema Și pentru că pandemia pare să mai stea o vreme cu noi iar umorul e unul dintre puținele remedii pentru a depăși această perioadă grea aș vrea să vă recomand o mi-niserie pe Netflix care sunt convins că o să vă placă
De curacircnd am văzut Pretend Itrsquos a City un soi de dialog icircntre Martin Scorsese și Fran Lebowitz Și e ceva electrizant la scriitoarea aceasta de 70 de ani cu păreri ferme despre aproape orice mediu artistic politică sport tehnologie călătorii nimeni și nimic nu scapă ochiului ei vigilent Fran Lebowitz spune tot ce evită ceilalți să spună dar o face cu foarte mult umor
Icircn copilăria pe care și-a petrecut-o icircn Morristown New Jersey Fran Lebowitz a cacircntat o vreme la violon-cel icircn orchestra școlii Dar și-a dat repede seama că oricacirct de mult ar exersa nu va ajunge vreodată să facă performanță bdquoCacircnd eram cu orchestra nu auzeai cacirct de prost cacircntam Știam icircnsă ce e talentul fiindcă eram conștientă de cacirct de mult icircmi lipsea icircn cazul ăstardquo a povestit scriitoarea Mărturisește că idolul ei a fost mulți ani Leonard Bernstein bdquoAvea o emisiune cacircnd eram copil numită Young Peoplersquos concerts și așteptam fie-care duminică să-l văd Icircl adoram Leonard Bernstein explica și arăta exact cum icircși imaginează un copil că arată un dirijor Și asta a ajutatrdquo povestește Fran Le-bowitz icircn acest serial
A fost exmatriculată din şcoală pentru că citea foar-te mult icircn timpul orelor și icircși neglija temele iar notele erau din ce icircn ce mai slabe Dar și-a luat cu brio testele la sfacircrșitul liceului iar la 18 ani s-a mutat icircn New York Aici a fost pentru o vreme femeie de serviciu șofer de taxi și a vacircndut spațiu publicitar
Icircn tinerețe povestește Fran Lebowitz frecventa cluburile de jazz Crede că i-a văzut pe viu pe toți ma-rii muzicieni de jazz dar preferatul ei rămacircne Charles
Mingus Avea 19 ani cacircnd s-au cunoscut și lucra la zi-arul fondat de Susan Graham Ungaro cea de-a patra soție a muzicianului Charles Mingus avea un tempera-ment vulcanic icircși amintește Fran Era arogant nu prea icirci plăcea să stea de vorbă și detesta majoritatea oame-nilor Duke Ellington a fost singura persoană pe care a respectat-o cu adevărat Icircn tinerețe Charles Mingus a cacircntat icircn trupa lui Ellington A fost concediat dar cu toate acestea pentru Mingus Duke Ellington a fost cel mai mare muzician
Prin anii rsquo70 a icircnceput să scrie pentru revista Inter-view fondată de Andy Warhol Warhol a fost cel care a definit conceptul de Pop Culture iar icircn casa lui care icirci servea și ca atelier icirci găseai frecvent la cacircte o pe-trecere pe Lou Reed sau David Bowie icircntre mulți alți artiști celebri
Cacircnd şi-a publicat prima carte un volum de eseuri despre societatea americană bdquoMetropolitan Liferdquo Fran Lebowitz avea 27 de ani A scris puţin dar extraordinar de bine Icircn toată cariera a publicat doar trei cărţi Me-tropolitan Life Social Studies şi Mr Chas and Lisa Sue Meet the Pandas (carte pentru copii) publicată icircn 1994
Din dialogul acesta pe care icircl poartă cu Martin Scor-sese mai aflăm despre Fran Lebowitz că se consideră una dintre puţinele persoane din New York care icircncă mai au bdquoexperienţa străziirdquo Asta deoarece nu are te-lefon mobil și nici laptop Este mult mai interesată să cumpere cărți (după ultimele estimări deține cam 12 mii de volume) Și icircn aceste condiții reușește să fie foarte bine informată Fran pare că icirci știe pe toți oamenii importanți din oraș iar toată lumea pare să o cunoască
Pretend Itrsquos a City este de fapt un serial de cacircteva episoade realizat de Martin Scorsese care ne prezin-tă o femeie introvertită dar foarte populară inteligentă și plină de umor care spune o poveste captivantă des-pre New York așa cum era icircn anii rsquo60-rsquo70 dar și despre societatea de astăzi despre tehnologie sport muzică literatură și icircncă multe altele
GEORGE GIcircLEA
Icircnsemnări de la fața locului
20 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
Icircn ziua de 9 martie a ES David Saranga ambasadorul Israelului icircn Romacircnia a vizitat mai multe obiective evreiești din Cluj Programul a icircnce-put la șantierul Complexului Comuni-tar Evreiesc (JCC) unde oaspetele a fost icircntacircmpinat de Robert Schwartz președintele CE Cluj Dorel Ornescu secretar Andrea Ghiță și Andrei Klein membrii icircn comitetul de conducere Andrei Zador și Rabbi Dov ber Orgad de la Habad Cluj- Napoca
A fost vizitat Templul Memorial al Deportaților Evrei (fosta sinagogă ne-ologă) a cărui reabilitare a icircnceput icircn toamna anului 2018 S-au rememorat secvențe din istoria Templului (dis-trugerea icircn bombardamentul din 2 iunie 1944 și reconstrucția din teme-lii icircn anul 1947) Ambasadorul a so-sit tocmai cacircnd se icircncheia curățenia generală de după şantier Se preco-nizează icircn prima fază reluarea cacirct mai grabnică a serviciilor divine pen-tru desfășurarea cărora există condiții optime de distanțare
Intenția conducerii comunității este ca festivitatea oficială de reinaugura-re să fie amacircnată pacircnă cacircnd condițiile epidemiologice o vor permite La bal-conul Templului accesibil acum și cu un ascensor exterior s-au creat spații expoziționale pentru o colecție muzeală avacircnd ca principal obiectiv contribuția populației evreiești la dez-voltarea economică culturalăsocială a orașului Cluj
La clădirea reabilitată a viitorului Centru Cultural Evreiesc următorul obiectiv vizitat lucrările de construcții s-au icircncheiat Aici pot fi găzduite ma-nifestări culturale și stracircngerea legă-turilor dintre Ambasada Statului Israel - Departamentul de Diplomație Publi-că și JCC Cluj vor promova cultura și civilizația israeliene prin proiecții de filme spectacole concerte expoziții lansări de carte etc
Biblioteca Centrului icircn curs de organizare va beneficia de valoroa-se donații (volume și documente) ale cunoscuților autori din dome-niul Holocaustului din Transilvania și Cluj (dr Daniel Lőwy și prof univ
dr Zoltaacuten Tibori Szaboacute) Icircmpreună cu prețioasele volume din biblioteca comunității referitoare la evreitate și iudaism se va deschide un centru de documentare S-a discutat apoi des-pre al treilea obiectiv clădirea care va adăposti administrația comunității ra-binatul serviciile sociale și medicale Aici se așteaptă primirea autorizației de construcție lucrările urmacircnd să icircnceapă icircn această primăvară Ușile și geamurile sunt deja transportate la atelierul de recondiționare
Pentru ultimul obiectiv din Complex Restaurantul Ritual există o primă va-riantă a proiectantului neicircnsușită icircncă de conducerea comunității Icircn aproxi-mativ trei ani de la icircnceperea lucră-rilor finanțate exclusiv din fondurile proprii ale CE Cluj JCC va deveni icircn mare parte funcțional
Vizita ambasadorului iaraelian s-a desfăşurat icircntr-o atmosferă cordială şi dătătoare de speranţă Oaspetele a promis că va participa la festivitatea de reinaugurare a Templului Memorial al Deportaţilor Evrei ANDREI ZADOR
Premiul Genesis 2021 conside-rat bdquoNobelul evreiescrdquo i-a revenit re-gizorului american Steven Spielberg Distincția se acordă celor care bdquosunt angajați să susțină valorile evreieștirdquo De aceea icircn motivarea acordării premiului lui Spielberg Fundația Ge-nesis a arătat că bdquoimportante tema-tici evreiești sunt adesea icircntrețesute icircn narațiunea filmelor lui și anume importanța identității și apartenenței păstrarea umanismului icircntr-o lume nemiloasă grija față de celălalt și onorarea obligației morale de a face lucruri corecterdquo
O altă justificare pentru acordarea distincției s-a referit la bdquoactivitatea lui extraordinară de a păstra memoria Holocaustului și a preveni viitoare ge-nocide prin intermediul filmului prin filantropie și implicarea icircn viața pu-
blicărdquo respectiv faptul că Spielberg a pus bazele Fundației Șoah care păs-trează mărturiile unor supraviețuitori ai Holocaustului Fundația a fost cre-ată după succesul peliculei sale din 1993 bdquoLista lui Schindlerrdquo
Distincția a fost acordată icircn urma votului popular din icircntreaga lume Deși ultimul cuvacircnt icircl are Comitetul pentru Premii faptul că Spielberg a primit cele mai multe voturi a fost un factor determinant a arătat Fundația
Premiul Genesis a fost creat icircn 2013 de către un grup de filantropi evrei ruși Suma acordată este de un milion de dolari și pacircnă acum toți cei care au fost distinși au donat premiul icircn scopuri filantropice
Fundația Genesis a decis de asemenea să onoreze memoria șef-rabinului Marii Britanii lordul Jona-than Sacks (zl) decedat la 20 no-iembrie 2020 El era unul dintre cei șapte finaliști ai competiției pentru Premiul Genesis dar a murit icircn timpul
campaniei de desemnare obținacircnd pacircnă atunci zeci de mii de voturi din icircntreaga lume Stan Polovets unul dintre co-fondatori și președinte al Fundației și-a manifestat imensul regret față de pierderea acestei mari personalități a iudaismului și a de-clarat că Fundația bdquose pregătește să onoreze această mare voce a evre-imii aducacircnd un omagiu operei lui de-o viață și sprijinind menținerea moștenirii sale intelectuale și spiritua-le pentru a se asigura că va continua să existe pentru generațiile viitoarerdquo
Fundația va organiza la Londra un eveniment pe 14 noiembrie la un an de la decesul rabinului Va fi reali-zat un film documentar despre viața lui Jonathan Sacks Fundația este icircn discuții cu trustul bdquoMoștenirea Rabi-nului Sacksrdquo icircn vederea susținerii și a altor inițiative semnificative pentru a celebra și a păstra moștenirea lui
MAGDALENA PORUMBARUNicu Covaci ne duce lahellip
Tamara de Lempicka A murit ultimul evreu din KujandOdinioară orașul Kujand din Tadjikistan a fost un centru al prezenței evreiești
din Asia Centrală Dar la sfacircrșitul lunii ianuarie bogata viață comunitară a evre-ilor buhareni a luat sfacircrșit prin decesul lui Jura Abaev de 93 de ani ultimul evreu din localitate Grupul de evrei de aici buharenii (denumirea este legată de orașul Buhara) avea rădăcini persane
Fost muncitor Abaev a fost ani de zile liderul spiritual al sinagogii din Ku-jand icircnchisă icircn 1999 Abaev avea cinci copii cu toții emigrați icircn Israel prin anii 1990 ca dealtfel toate rudele lui Abaev Icircn Tadjikistan mai trăiesc aproximativ 20 de evrei așkenazi icircn capitala Dușanbe
Tadjikistanul este unul dintre statele din Asia Centrală de unde după prăbușirea URSS aproape toți evreii au emigrat Aceasta a dus și la reducerea evreilor buhareni din țara vecină Uzbekistan și a bdquoevreilor de la Munterdquo o altă minoritate originară din Persia cu legături stracircnse cu cea din Buhara Exodul din Tadjikistan unde odinioară trăiau 15000 de evrei a fost determinat și de războiul civil izbucnit icircn 1992 care a durat cinci ani cu un mare număr de morți deplasări de populație și sărăcie După terminarea războiului a avut loc asasi-narea lui Gavriel Gavriilov liderul Societății Haverim din Tadjikistan creată icircn perioada postcomunistă care și-a propus reicircnvierea culturii evreiești A fost un alt element care a determinat emigrarea evreilor
Și Abaev a emigrat icircn Israel chiar de trei ori dar de fiecare dată a revenit la Kujand adevăratul lui cămin spunea el A renunțat la o pensie care-i permitea icircn Israel o viață confortabilă dar acolo bdquose simțea un nimenirdquo pe cacircnd icircn orașul său natal bdquoicircl cunoștea și-l respecta toată lumeardquo Icircn casa lui spațioasă a invitat o familie cu patru copii care au avut grijă de el
Decenii de-a racircndul pacircnă la dispariția comunității Abaev a icircndeplinit și funcția de rabin ținacircnd slujbele de icircnmormacircntare și icircngrijindu-se și de cimitirul unde a și fost icircnmormacircntat Nu a avut cine să-i organizeze ceremonii religioase dar a fost condus pe ultimul drum de numeroși prieteni și vecini Sinagoga a fost demolată icircn 2015 el fiind atunci unicul evreu din oraș (EG)
Ascultam interviul acordat de Nicu Covaci realizatorului emisiunii Psiho-logul muzical Andrei Partoş icircn care liderul formaţiei Phoenix vorbea des-pre modul icircn care icircşi achită multe cheltuieli pictacircnd (el fiind absolvent de Arte Plastice) A menţionat atunci numele unei artiste plastice din State-le Unite despre care nu ştiam nimic Tamara de Lempicka
Am regăsit referirea şi icircntr-un inter-viu acordat de acelaşi muzician unei televiziuni private unde apărea şi o fotografie a sa icircn faţa şevaletului Re-alizatoarea TV a fost tentată să atribu-ie tabloul invitatului emisiunii dar Nicu Covaci a precizat că icircn acea fotogra-fie lucra la o reproducere după un ta-blou al Tamarei de Lempicka deoare-ce aceste reproduceri se cer pe piaţă fiindcă icircn America un original se vinde la preţul de 6-7 milioane de dolari
Tamara de Lempicka s-a născut pe 16 mai 1898 la Varşovia ca fiică a lui Boris Gurwik-Goacuterski un avocat rus evreu ce lucra pentru o firmă fran-ceză Mama sa Malwina Dekler era o poloneză care şi-a petrecut viaţa mai mult icircn străinătate unde şi-a icircntacirclnit şi soţul Legenda spune că atunci
cacircnd avea zece ani mama sa a comandat unui p r o e m i n e n t artist local un portret pastel al Tamarei dar ea a detestat să pozeze şi a fost nemulţumită de rezultat a pus macircna pe pensulă şi a făcut portretul surorii sale mai tinere acesta fiind primul portret pictat de ea
După studii de artă plastică la pres tigioase instituţii de icircnvăţămacircnt superior afirmarea Tamarei s-a pro-dus icircn 1925 cu ocazia Expoziţiei In-ternaţionale de Arte Decorative şi In-dustriale Moderne care mai tacircrziu a dat numele stilului Art Deco
Stilul ei a fost un amestec de cu-bism rafinat şi stil neoclasic inspirat icircn special de Jean-Dominique Ingres După al Doilea Război Mondial se va stabili icircn Statele Unite de unde icircn 1974 se va muta icircn Mexic unde a de-cedat icircn 1980 La cererea sa cenuşa i-a fost icircmprăştiată peste vulcanul Po-pocateacutepetl
IOAN IACOB
Alexander Hausvater scriitorulfraza scurtă fa-vorizează ușu-
rința lecturii de către cititori Sunt cărți consistente din care ai ce reține ai ce icircnvăța Am descoperit un nou Haus-vater Vă felicit și vă aplaudrdquo
Costel Postolache l-a descris pe Hausvater drept bdquocel mai mare scrii-tor necunoscut Acum faima lui de scriitor aproape a egalat-o pe cea de regizorrdquo
Actorii Maia Morgenstern și Con-stantin Florescu au selectat fragmen-te din cele trei cărți și le-au citit
bdquoLa fel ca piesele sale lectura cărților lui Hausvater constituie o experiență imersivărdquo a arătat Dan Romașcanu bdquoEl regizează și experimentează atacirct icircn teatru cacirct și icircn literatură Aș spune că nu personajele sunt icircn căutarea unui autor ci autorul este copleșit de perso-najele sale laquoAici Radio Erosraquo poate fi și un scenariu de filmrdquo
Răzvan Voncu a spus că bdquoAlexan-der Hausvater nu este doar un inte-lectual care știe să-și pună gacircndurile pe hacircrtie Este un scriitor icircnzestrat cu talent viziune vocație și cu o calitate tot mai rară astăzi ndash capacitatea de a
fi profund icircntr-o modalitate artistică ac-cesibilă mai multor oameni dispensa-tă de complicații inutile laquoDor călătorraquo este un roman profund despre o temă eternă și niciodată epuizată icircn literatu-ră relația tată-fiu laquoPenumbraraquo este o carte halucinantă scrisă pe linia foarte fină dintre imaginar și referentul isto-ric despre nenorocirile prin care a tre-cut și despre micile drame de zi cu zi icircn spatele cărora se află icircntotdeauna o memorie istorică laquoAici Radio Erosraquo este partea experimentală jucăușă a textului icircn care se vede mintea formi-dabilă de constructor viziunea aces-tui scriitor care creează universuri ficționale puternice și autenticerdquo
Autorul a conchis bdquoSingura mea speranță a fost icircntotdeauna ca la tea-tru să am cacirct mai mulți oameni icircn sală iar icircn literatură ndash cacirct mai mulți cititori Dacă o piesă un film sau o carte are o semnificație sfacircrșitul real este icircnce-putul acelei ștafete icircn care spectatorul sau cititorul ia batonul și icircncepe el să creeze să se gacircndească dacă există vreo legătură icircntre un personaj și viața lui Speranța este să icircl faci să devină un om mai bun mai profund mai iubitorrdquo
(Urmare din pag 15)
David Saranga a vizitat Complexul Comunitar Evreiesc din Cluj
Premiul Genesis 2021 i-a fost decernat regizorului Steven Spielberg
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 21
O bibliotecară spioană icircn serviciul Congresului Evreiesc American
Florence Mendheim (1899-1984) custode al Bibliote-cii Publice din New York a participat pentru a le observa la reuniunile pronaziste din oraș icircntre anii 1933-1938 icircn cadrul organizației Prietenii Noii Germanii numită mai tacircrziu Liga Germano-Americană punacircndu-și viața icircn pe-ricol Conform unei relatări din Jerusalem Post rezulta-tele cercetărilor de dată recentă pe această temă au fost făcute publice de Institutul Leo Baeck din New York
Florence Mendheim era o evreică germană stabilită icircn Bronx alături de familie A lucrat pentru Congresul Evre-iesc American (CEA) condus icircn acei ani de Rabinul Ste-phen Wise Membrii organizației pronaziste din America se icircntacirclneau icircn cafenele și taverne și de multe ori se salutau cu expresia bdquoSă omori un evreurdquo
Michael Simonson arhivist la Institutul Leo Baeck a declarat bdquoNu știm dacă a fost recrutată de CEA sau dacă a venit ca voluntară dar este clar că tot ce se petrecea icircn Germania faptul că avea rude acolo și identitatea ei evreiască au motivat-o icircndeajuns icircn icircncercarea ei de a limita amenințarea nazistă din Ameri-cardquo Dacircndu-se drept o simpatizantă a nazismului Florence Mendheim a furnizat material documentar și rapoarte valoroase pentru CEA cu privire la orientarea extremistă și antisemită a organizației unde se infiltrase ca spioană
Icircn anii rsquo30 delegatul lui Hitler Rudolf Hess le-a dat imigranților germani icircn America permisiunea și directiva de a icircnființa organizația Prietenii Noii Germa-nii care să susțină național-socialismul și izolaționismul Aceasta primea spon-sorizări pentru concerte și tabere de vară pentru a apărea icircn ochii americanilor drept o organizație culturală Florence Mendheim a lucrat aici ca secretară dar a renunțat la slujbă cacircnd situația devenise prea primejdioasă Intrarea icircn război a Statelor Unite a dus la icircnăbușirea grupărilor pronaziste iar de multe ori liderii lor au fost deportați
Mai tacircrziu Florence Mendheim a fost secretară icircn Comitetul pentru Icircnțelegerea Arabo-Evreiască instituție care promova ideea unui stat binațional arab-evreiesc Nu s-a căsătorit niciodată foarte tacircrziu a povestit despre perioa-da ei ca spioană dar oamenii nu i-au dat atenție Documentele i-au fost păstra-te de frații ei care ulterior le-au predat Institutului Leo Baeck (CB)
La icircnceputul lunii martie 2021 av Iulian Sorin fost conducător al Federației ar fi icircmplinit 95 de ani
A trăit aidoma generației sale toa-te faliile sociale ale veacului XX Icircn timpul pogromului legionar din ianuarie 1941 de la București a fost ridicat de pe stradă de legionari și dus la Sina-goga bdquoMalbimrdquo icircnțesată de evrei luați prizonieri A trăit scene de coșmar jafuri umiliri maltratări Pe toți icirci aștepta moartea A fost trimis să care moloz icircn curtea sinagogii Icircntr-o clipă de neatenție a paznicului a escaladat gardul și a fugit Așa a scăpat cu viață A făcut muncă obligatorie La cimitirul din Giulești unde fusese repartizat la apărarea pasivă căra cadavrele celor pieriți icircn bombardamentul din 4 aprilie 1944 Cacircteva bombe au căzut icircn cimi-tir Cacircnd Romacircnia a icircntors armele icircm-potriva Germaniei naziste tacircnărul s-a icircnrolat icircn Forțele de Luptă Patriotică A participat la apărarea Capitalei A cre-zut că icircn lumea care se prefigura nu vor mai exista ură intoleranță violență speranță făcută repede țăndări
Opera lui socială icircn plan comunitar icircnsumează un capitol de istorie post-belică a evreilor romacircni Icircnainte de 1989 a organizat pornind de la zero fostul Cămin-spital bdquoMartin Bălușrdquo Chiar atunci cacircnd după 1990 căminul a fost desființat icircn spațiul rămas liber a icircnființat Centrul de Zi ndash JCC-ul nu exis-ta icircncă ndash și Bucătăria bdquoMartin Bălușrdquo a creat sedii speciale pentru Biblioteca FCER și pentru reprezentanța Claims Conference icircn Romacircnia Din 1991 pacircnă icircn 2005 cacirct a fost secretar gene-ral al Federației și ca președinte inte-rimar după decesul lui Nicolae Cajal a contribuit substanțial la moderniza-rea cu ajutorul JOINT-ului a DASM la reformarea Secției Bunuri cu ac-cent asupra patrimoniului sacru la icircnnoirea educației iudaice redefinirea instituțiilor culturale deschiderea spre societatea romacircnească adacircncirea
d i a l o g u l u i interetnic și interreligios construirea de noi etape icircn relațiile cu Israe-lul cu Aliaua romacircnă recuperarea la cultura-mamă a scriitorilor israeli-eni de expresie romacircnă A acționat pentru combaterea antisemitismului negaționismului antiisraelismului și recunoașterea Drepților icircntre Popoare romacircni A susținut procesul de aderare a Romacircniei la NATO și de integrare icircn UE A făcut parte din conducerea Con-gresului Evreiesc European A impulsi-onat reactivarea Forumului B´nai B´rith icircn Romacircnia A fost membru fondator al Consiliului Minorităților Naționale de pe lacircngă Guvernul Romacircniei fiind se-cretar al Comitetului pentru Culte Cul-tură și Mass Media președinte pen-tru restituirea bunurilor imobiliare ale organizațiilor de minorități naționale A fost membru fondator al Fundației bdquoCaritateardquo al Asociației Evreilor din Romacircnia Victime ale Holocaustului a făcut parte din conducerea Asociației Culturale de Prietenie Romacircnia - Is-rael a Asociației pentru Pacea Re-ligiilor din Romacircnia Pentru meritele sale de lider al FCER a fost distins de președintele țării cu Ordinul bdquoMeritul Culturalrdquo icircn Grad de Comandor
Icircn ultima sa cuvacircntare rostită la Congresul al II-lea al FCER icircn 2010 există un pasaj despre nevo-ia de recunoștință față de icircnaintași bdquoDe-a lungul timpului personalități de excepție au condus activitatea evrei-lor din Romacircnia S-au afirmat nu nu-mai icircn planul vieții iudaice dar și icircn planul vieții romacircnești Mi se pare că ar trebui să avem icircn vedere pentru vi-itor ca memoriei acestor predecesori ai noștri să-i acordăm importanța ce se cuvinerdquo Cuvinte premonitorii
IULIA DELEANU
Sunt zece ani de cacircnd s-a stins din viață prof univ dr Andrei Voinea zl dublu laureat al Premiului Academiei Romacircne autor a 12 tratate de orto-pedie a sute de comunicări publicate icircn țară și străinătate Cacircnd i s-a oferit prilejul cărturarul a dovedit aptitudini de foarte bun organizator a condus Spitalul CFR-2 Spitalul de Urgență Floreasca Centrul pentru Ajutor Me-dical al DASM (CAjM) După 1990 profesorul a fondat Universitatea bdquoTitu Maiorescurdquo acreditată de Consiliul Național de Medicină Academică unde a predat cursuri de ortopedie și traumatologie
A avut icircnzestrări literare remarca-bile semnalate de Iorga care dedica-se o pagină icircntreagă icircn bdquoCuget clarrdquo adolescentului din anii aceia Liceanul debutase la revista orădeană bdquoȚara visurilor noastrerdquo alături de Ovidiu Drimba și Mircea Malița Dar bdquoțara visurilorrdquo lui avea să se facă țăndări nu peste multă vreme Avea 18 ani Icircntr-o singură noapte toți evreii din satele Transilvaniei de Nord au fost ghetoizați icircn capitalele de județ El și familia lui au ajuns la Beiuș Au urmat patru ani de muncă obligatorie la ca-riere de piatră experiență dramatică retrăită icircn prima din cărțile sale de memorialistică bdquoClepsidra și bolova-
nulrdquo scrisă icircmpreună cu Kovacs Ja-nos După pensionare Andrei Voinea continuă să fie activ icircn plan profesi-onal ndash medic la CAjM coordonator al Comisiei de Sănătate a BBR ndash și revine cu succes la scris Din colabo-rarea literară cu regretatul președinte de onoare al ACPRI av Constantin Vișinescu s-au ivit alte două volume de memorialistică bdquoViața icircntre destin și istorierdquo și bdquoUmbre purpuriirdquo
Student la Facultatea de ortope-die din Moscova Andrei Voinea făcea practică la Clinica profesorului Mihail Friedenland Friedenland primise icircnști ințarea că fusese trecut pe laquolista neagră a dușmanilor poporuluiraquo și de-mis din funcția de director
Dar mentorul lui Andrei Voinea a fost profesorul Iuliu Hațieganu de la care a icircnțeles că nu poți fi medic dacă nu știi să fii mai icircntacirci om An-drei era licean cacircnd tatăl lui s-a icircm-bolnăvit grav Medicii de la spitalul clujean unde era internat nu se ară-tau dispuși să riște o operație fără prea mari șanse de reușită Băiatul lui s-a dus atunci la Hațieganu fost profesor al tatălui său Dr Hațieganu a acceptat să-l opereze salvacircndu-i viața Gestul acesta avea să-l deter-mine ca icircn 1955 icircn timpul războiului din Coreea cacircnd lucra la un spital
sub pavilion romacircnesc să lupte fără ca alți medici să icircncerce ca o bolnavă tacircracircndu-se icircntr-un aparat ghipsat pe culoarele spitalului să-și recapete demnitatea mersului ome-nesc Să se icircmpotrivească peste mulți ani hotăracircrii a 7-8 medici orto-pezi să apeleze la soluția chirurgica-lă mai comodă a scurtării piciorului unei paciente și să icircnvingă Pacien-ta a plecat acasă pe picioarele ei icircn-tregi era soția avocatului Vișinescu
care a mărturisit asta la catafalcul medicului
Semnatara racircndurilor de față este beneficiara intervenției făcute de pro-fesor către un fost student al lui deve-nit ortoped cunoscut icircntr-un moment de icircncercare Icircmpreună cu soția sa Doina i-a fost sprijin moral
Profesorul Andrei Voinea trăiește icircn memoria tuturor celor pe care i-a ajutat
IULIA DELEANU
95 de ani de la nașterea lui Iulian Sorin zl
Datoria față de icircnaintași
Benjamin de Rothschild a decedat la 57 de ani
10 ani de la plecarea dintre noi a prof univ dr Andrei Voinea zl Nu poți fi medic dacă nu știi să fii om
Descendent al uneia dintre ramuri-le familiei de Rothschild președintele Consiliului de administrație al societății Edmond de Rothschild Hol-ding SA Benjamin de Rothschild a decedat icircn urma unei crize cardiace a informat publicația franceză Tribune Juive Avea 57 de ani A fost fiul lui Edmond și Nadine de Rothschild și la fel ca tatăl și bunicul lui sprijinea Israelul Grupul franco-elvețian Ro-thschild Holding SA care s-a specia-lizat icircn administrarea unor bănci par-ticulare și gestiunea activelor are 32 de sucursale icircn icircntreaga lume Socie-tatea nu are nici o legătură cu banca franco-britanică Rothschild amp Co care aparține vărului său David
Benjamin i-a urmat tatălui său icircn 1997 Potrivit unui portret schițat de revista Le Point icircn 2014 era pasio-nat de navigația cu vele și de vacircnă-toarea de antilope din Africa și era un mare fumător Deși s-a implicat icircn activitatea societății după opinia lui nu considera că ar fi avut legitimita-te afirmacircnd că un moștenitor chiar dacă obține cele mai bune rezultate nu este sută la sută legitim bdquoNu sunt decacirct o verigă a lanțuluirdquo a declarat el Icircn cercurile financiare era cunos-cut drept un antreprenor de renume
mondial expert icircn finanțe și inovație și avacircnd icircn fața ochilor viitorul și care a acordat atenție creșterii moștenirii familiei Rothschild
De la preluarea conducerii gru-pului el a extins activitatea filantro-pică mai ales icircn Israel Grupul are aici o societate de investiții și a făcut donații substanțiale universităților și unor programe vizacircnd promovarea icircnvățămacircntului icircn mediile sărace res pectiv ridicarea nivelului educației pentru copiii din acest mediu Icircn apri-lie icircmpreună cu soția sa Ariane a făcut o donație de 50 de milioane de șekeli pentru achiziționarea de echi-pament medical pentru 22 de spitale din icircntreaga țară ca sprijin acordat Is-raelului icircn bătălia icircmpotriva pandemiei de Coronavirus (EG)
22 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
Keshet ndash importanța vieții
icircn iudaismicircncerca să icircnțe-legem dacă
această prăpastie poate fi depășită dacă putem crea un pod Cu siguranță știți cu toții cacirct de importantă este viața icircn iudaism ca element central Viața este sacră icircn iudaism Tora ne spune să alegem viața iar acest icircn-demn stă alături de noi de generații Viața ar trebui să primeze icircn fața ori-cărei reguli sau tradiții religioase
Evreii haredi (ultrareligioși) repre-zinta aproximativ 14 din populația Israelului dar icircn același timp 30 dintre infectările cu noul Coronavirus din țara noastră au fost identificate icircn racircndul acestei comunități Icircn racircndul comunității haredi rata mortalității din cauza Covid-19 este de patru ori mai mare decacirct icircn restul țării Aces-te date statistice arată așa și pentru că o parte dintre sinagogile și școlile religioase din comunitate au rămas deschise De asemenea au avut loc icircnmormacircntări cu mii de participanți icircn timpul celui de-al treilea lockdown Ați văzut probabil fotografii icircn care se ob-serva ușor că mulți dintre participanți nu respectau distanțarea și nu purtau mască De altfel unii dintre acești ra-bini icircnmormacircntați icircn ceremonii cu mii de participanți au murit tocmai din ca-uza noului Coronavirus
Este așadar de icircnțeles de ce unii evrei seculari sau chiar religioși dar care nu fac parte din această mino-ritate au fost supărați Oamenii au simțit că icircn această comunitate exis-tă o profundă lipsă de respect față de viață față de cei din jurul lorrdquo a spus Mordechai Miller care a vorbit icircn continuare despre explicațiile religioa-se și sociale ale acestei polarizări a societății icircntr-o prelegere tradusă de Miriam Rosenzwieg
Icircntreaga sesiune Keshet cu tema Importanța vieții icircn iudaism poate fi urmărită icircn continuare online pe pagi-nile de Facebook ale JCC București și FCER
(Urmare din pag 3)
bdquoNe străduim ca asistații noștrihellipldquoincluși icircn Pro-gramul bdquoCopii icircn
nevoierdquo 97 de rezidenți icircn căminele amintite Măști mănuși gel dezinfec-tant alcool sanitar de zin fectant pen-tru multisuprafețe șer vețele antibac-teriene etc au primit și angajații din toate comunitățile Icircn tot acest interval ne-am bucurat de sprijinul permanent al conducerii FCER și al JOINT-ului al cărui director pentru Romacircnia Is-rael Sabag și-a reconfirmat sprijinul
icircn același spirit al parteneriatului de excepție cu FCER
ndash Ați avut de icircnfruntat riscuri mai mari față de cele ale angajaților din alte sectoare de activitate
ndash Le-am icircnfruntat Toți angajații DASM au venit zilnic la serviciu avacircnd
același orar ca icircn perioada de dinainte de pandemie Am apelat și la sprijinul voluntarilor astfel icircncacirct beneficiarii serviciilor de asistență să resimtă cacirct mai puțin prezența pandemiei și să iasă cacirct mai puțin din locuință spre a nu fi expuși pe cacirct posibil icircmbolnă-virii
ndash Icircn ce stadiu se află vaccinarea rezidenților din cămine și a icircngrijitori-lor lor
ndash Toți cei de la Căminul bdquoRosenrdquo și de la cel din Arad care au dorit să se vaccine-ze au fost vaccinați 78 dintre rezidenți La fel ndash și angajații căminului Icircn acest scop a fost trimisă o caravană specială
ndash Ce aveți icircn vedere pentru anul care a icircnceput
ndash Ne străduim să asigu-răm același nivel de servi-cii ca și icircn anul precedent astfel icircncacirct asistații noștri să fie cacirct mai puțin afectați de pandemia de Covid-19 Ne propunem să continu-ăm acțiunile de voluntari-
at amintite să menținem icircn limitele posibilului echipele care ne-au dat o macircnă de ajutor icircn protejarea celor cu grad mai ridicat de vulnerabilitate Sperăm ca prin continuarea procesu-lui de vaccinare să ne reluăm activi-tatea icircn parametrii normalității
(Urmare din pag 11)
Mișcarea Legionară omagiată icircn Senatul Romacircniei
Centenar PAUL CELAN
Se icircmplinesc icircn această lună o sută de ani de la nașterea lui Paul CELAN unul dintre importantele spirite care au marcat gacircndirea poetică europea-nă a secolului XX Născut Antschel la 23 noiembrie 1920 icircntr-o familie de evrei germanofoni din Cernăuți (oraș aflat atunci sub administrație romacirc-nească) pleacă icircn 1938 icircn Franța unde icircși icircncepe studiile universitare
dar renunță un an mai tacircrziu pentru a se icircntoarce la Cernăuți După 22 iunie 1941 este mobilizat icircn detașamentele de muncă obligatorie iar icircn 1942 părinții icirci sunt deportați icircn lagăre din Transnistria unde decedează Icircn 1945 se refugiază la București unde adoptă pseudonimul Celan (de fapt o anagramă a numelui său) Icircn 1947 de-cide să părăsească definitiv Romacircnia iar după șase luni petrecute la Viena se stabilește la Paris unde reicircncepe studiile universitare
La Viena publică un prim volum de versuri și se icircmprietenește cu In-geborg Bachmann cu care trăiește o complicată și dramatică poveste de dragoste cores pondența dintre ei fi-ind cuprinsă icircn volumul Timp al inimii tradus icircn 2010 icircn limba romacircnă
Poet de expresie germană Paul Celan publică icircn 1952 Mohn und Gedaumlchtnis (volum tradus icircn 2006 icircn romacircnește cu titlul Mac și memorie) cartea care i-a adus recunoașterea criticii urmată de alte volume care l-au consacrat drept unul dintre cei mai importanţi poeţi ai secolului XX Totodată traduce icircn germană din lu-crările unor autori prestigioși Primeş-te icircn 1958 Premiul Literar al Oraşului
Bremen iar icircn 1960 i se decernează Premiul Georg Buumlchner Bolnav se si-nucide icircn 1970
După cum remarca Norman Ma-nea Benjamin Fondane și Paul Celan rămacircn cei mai importanți mesageri ai moștenirii evreiești și romacircnești icircn Franța ambii dedicați artei nemuri-toare a scrisului și a căror viață a fost marcată de un destin tragic
Pentru a marca Centenarul Paul Celan Editura Polirom a publicat icircn acest an 2 volume Primul dintre acestea intitulat Meridianul și alte proze (ediție revizuită) cu o traduce-re din limba germană și note de An-drei Corbea este o prestigioasă și mi-găloasă icircntreprindere de transpunere icircn romacircnește a prozei lui Paul Celan
Cel de-al doilea ndash bdquonu vreacicatri-cerdquo Studii despre Paul Celan la icircm-plinirea a 100 de ani de la nașterea poetului ndash icircl are de această dată ca autor pe același Andrei Corbea pro-fesor la Universitatea bdquoAlexandru Ioan Cuzardquo din Iași laureat al Premiului Herder și al Premiului Jakob-und-Wil-helm-Grimm Ambele vin să comple-teze integrala operei poetice a lui Paul Celan icircncepută icircn 2015 la aceeași editură (II)
Manual de combatere a antisemi tismului
Comisia Europeană icircmpreună cu IHRA a publicat un manual de utilizare practică a definiției de lucru a antisemitismului Documentul a apărut sub egida președinției germane a Consiliului UE
Bazat pe o cercetare atotcuprinzătoare efectuată de Bundesverband RIAS (Asociația Federală a Departamentelor de Cercetare și Informații despre An-tisemitism) manualul oferă o privire de ansamblu asupra bunelor practici ale unor organizații internaționale administrații naționale societatea civilă și comunitățile evreiești din Europa Sunt enumerate 35 de bune practici de la icircnsușirea punerii icircn aplicare a legislației pacircnă la icircnregistrarea și informarea inci-dentelor antisemite Manualul prezintă 22 de surse care au prezentat incidente antisemite icircn Europa și care susțin corectitudinea definiției de lucru a antisemi-tismului elaborată de IHRA
Referindu-se la editarea manualului vicepreședintele Comisiei Europene Margaritis Schinas a declarat bdquoTrebuie să combatem antisemitismul oriunde icircl icircntacirclnim Viața evreiască este o parte a societăților noastre și suntem deciși să o protejăm Noul manual facilitează icircndeplinirea acestui angajament și răs-punde cerințelor statelor membre pentru o cunoaștere mai bună și folosirea definiției elaborate de IHRA Manualul va deveni un alt instrument valoros al statelor membre pentru a pune icircn aplicare Declarația Consiliului UE de comba-tere a antisemitismuluirdquo
Organizațiile evreiești europene au salutat apariția manualului bdquoEste deose-bit de important să se ofere guvernelor și agențiilor de securitate liniile directoa-re necesare punerii icircn aplicare a definiției IHRA care oferă practici icircn proteja-rea fizică a comunităților evreiești Salutăm publicarea acestui ghid icircn contextul icircn care teoriile conspiraționiste antisemite și atacarea evreilor se răspacircndesc pe continentul nostrurdquo a subliniat dr Moshe Kantor președintele Congresului European Evreiesc
bdquoImportanța acestui manual este de a demonstra cum definiția de lucru a antisemitismului se poate folosi pentru combaterea antisemitismului Este un instrument necesar și valoros pentru toate guvernelerdquo a arătat Simone Rodan-Benzaquen director al Filialei Europa a Comitetului Evreiesc American (EG)
Senatul Romacircniei a devenit un loc icircn care Mișcarea Legionară a putut fi omagiată fără nici un fel de opreliști sau rețineri Icircntr-un comunicat trans-mis de Institutul Național pentru Stu-dierea Holocaustului din Romacircnia (INSHR) bdquoElie Wieselrdquo acesta solicită Senatului Romacircniei bdquovigilență față de omagierea memoriei Mișcării Legio-narerdquo
Uluitor și revoltător a fost că pe data de 24 februarie profitacircnd de faptul că declarațiile politice nu pot fi imputate juridic unui parlamentar senatorul Alianței pentru Unitatea Ro-macircnilor Sorin Lavric i-a adus un oma-giu lui Valeriu Gafencu numit bdquosfacircnt al icircnchisorilorrdquo (httpswwwyoutubecomwatchv=nFE9DwBWGZk)
bdquoAsemenea opinii de la tribuna democrației romacircnești trebuie să icircn-cetezerdquo atrage atenția INSHR amin-tind că bdquoicircn fapt Valeriu Gafencu a fost membru activ al Mișcării Legionare iar icircn timpul rebeliunii din ianuarie 1941 a incitat cu pistolul icircn macircnă elevi din liceele ieșene să se alăture tentativei de lovitură de stat Icircn 1941 după interzicerea Mișcării Legionare a fost condamnat la icircnchisoare pentru că a militat pentru reactivarea acestei mișcări fascisterdquo
Indulgența față de astfel de ma-nifestări contravine cu cele afirmate pe 21 ianuarie ac cu prilejul come-morării victimelor Pogromului de la București de președinta Senatului Romacircniei Anca Dragu care declara
bdquoAntisemitismul xenofobia și rasismul reprezintă pericole de actualitate pe care dacă nu le contracarăm ferm so-cietatea noastră și noi toți vom avea de suferit Obligația noastră morală la 80 de ani de la această tragedie este să omagiem așa cum se cuvine memoria celor care au suferit icircn acest eveniment dezonorant și să ne asigu-răm că această dramă va rămacircne me-reu vie icircn conștiințele noastrerdquo
INSHR trage concluzia bdquocă icircncercă-rile AUR de delimitare de Mișcarea Le-gionară sunt fake news-urirdquo dar ar mai trebui să ne asigurăm că la adăpostul libertăților democratice prost icircnțelese Parlamentul nu devine o tribună de ex-primare a unor opinii pe care apoi politi-cienii le infirmă dar faptul că ele au fost rostite și-a făcut deja efectul asupra unei părți a electoratului romacircn (AM)
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 23
Y D E C E S E Y C O M E M O R Ă R I Y
FILE DE CALENDAR6Evrei născuți icircn luna aprilieClaude Cohen-Tannoudji ndash fizi-
cian Născut la Constantine Algeria 1 aprilie 1933 membru icircn Academia Franceză 1981 Premiul Nobel pentru fizică 1997
Nachman din Breslov ndash rabin Născut la Medzybizh 4 aprilie 1772 stabilit la Bratslav și la Uman unde a murit icircn 1810 Mormacircntul lui este loc de pelerinaj
Simcha Jacobovici ndash regizor ar-heolog scriitor canadian Născut la Pe-tah-Tikva din părinți originari din Romacirc-nia 4 aprilie 1953 Cărți și filme despre istoria evreiască antică
Mircea Săucan ndash regizor și pro-zator Născut la Paris 5 aprilie 1928 revenit cu familia icircn Romacircnia 1934 Emigrat icircn Israel 1987 decedat la Na-zareth-Illit 2003
Eliyahu Bakshi-Doron ndash Șef-Rabin sefard al Israelului 1993-2003 Născut la Ierusalim 5 aprilie 1941 Adept al dialogului interconfesional Decedat la Ierusalim 12 aprilie 2020
Frida Wattenberg ndash membră a Rezistenței franceze Născută la Pa-ris 7 aprilie 1924 activistă comunitară Distinsă cu Legiunea de Onoare Dece-dată la Paris 3 aprilie 2020
Edmund Husserl ndash filozof Născut la Prossnitz Moravia 8 aprilie 1859 convertit la luteranism1886 Icircntemeie-torul școlii de fenomenologie Decedat la Freiburg 1938
Maria Banuș ndash poetă Născută la București 10 aprilie 1914 Primul vo-lum bdquoȚara fetelorrdquo 1937 Premiul Her-der pentru poezie 1986 Decedată la București 1999
Stefan Heym (Helmut Flieg) ndash scrii-tor Născut la Chemnitz 10 aprilie 1913 refugiat icircn SUA1935-1952 Premiul Ie-rusalim 1993 Decedat la Ein Bokek Israel 2001 icircnmormacircntat la Berlin
Tristan Tzara (Samuel Rosen-stock) ndash poet Născut la Moinești 16 aprilie 1896 stabilit icircn Franța Unul dintre icircntemeietorii dadaismului Dece-dat la Paris 1963
Cynthia (Shoshana) Ozick ndash scrii-toare Născută la New York 17 aprilie 1928 Autoare de povestiri și romane despre viața evreilor din America
Menachem Mendel Schneerson ndash Lubavitcher Rebbe lider al Mișcării Habad Născut la Nikolaev 18 aprilie 1902 Stabilit icircn SUA 1941 a icircntemeiat o rețea de sinagogi școli instituții me-dicale Decedat la New York 1994
Rita Levi-Montalcini ndash neurobio-log Născută la Torino 22 aprilie 1909 Premiul Nobel pentru medicină 1986 Senator pe viață icircn Senatul Italiei pacircnă la deces 2012
Barbra Streisand ndash actriță de ci-nema și cacircntăreață Născută la New York 24 aprilie 1942 Printre cacircntecele interpretate bdquoKol Nidrerdquo și alte melodii ebraice clasice
Adolphe (Isaac Moise) Creacutemieux ndash lider al evreimii franceze Născut la Nicircmes 30 aprilie 1796 Icircntemeietor al Alianței Israelite Universale1860 De-cedat la Paris 1880
Evrei decedați icircn luna aprilieHelena (Chaja) Rubinstein ndash pro-
ducătoare de cosmetice și colecționară de artă Născută la Cracovia 1870 stabilită icircn SUA 1914 Decedată la New York 1 aprilie 1965
Lev Davidovich Landau ndash fizician Născut la Baku 1908 Premiul Nobel pentru fizică 1962 Decedat la Mosco-va 1 aprilie 1968
Israel Avraham Portugal ndash lider al hasidismului de Sculeni (bdquoSculener Reberdquo) Născut icircn Romacircnia 1923 de-cedat la New York 1 aprilie 2019
Adam Schlesinger ndash compozitor textier cacircntăreț Născut la New York 1967 Premiul Emmy pentru muzică și lirică originală 2019 Decedat la New York 1 aprilie 2020
Allen Ginsberg ndash poet Născut la Newark New Jersey 1926 A scris și poezii pe teme iudaice Decedat la New York 5 aprilie 1997
Isaac Asimov (Isaak Yudovich Ozimov) ndash chimist autor de romane științifico-fantastice Născut la Petrovi-ki Rusia 1920 emigrat icircn SUA 1923 Decedat la New York 6 aprilie 1992
Helene Aylon (Greenfied) ndash pictoriță Născută la Brooklyn NY 1931 Om de artă eco-feminist și co-mentatoare feministă a Bibliei Ebraice Decedată icircn SUA 6 aprilie 2020
Mark Steiner ndash filozof Născut la Bronx NY 1942 profesor la Universita-tea Ebraică din Ierusalim Specialist icircn filozofia științei Decedat la Ierusalim 6 aprilie 2020
Ilarie Voronca (Eduard Marcus) ndash poet și eseist Născut la Brăila 1903 stabilit icircn Franța 1933 S-a sinucis la Paris 8 aprilie 1946
Primo Levi ndash scriitor Născut la To-rino 1919 supraviețuitor al lagărului de la Auschwitz Scrieri referitoare la experiențele sale icircn Holocaust S-a si-nucis la Torino 11 aprilie 1987
Ludwik Lazarus Zamenhof (Ley-zer Leyvi Zamengov) ndash medic și lingvist Născut la Byalistok 1859 Creator al limbii esperanto Decedat la Varșovia 14 aprilie 1917
Nina Cassian (Reneacutee Annie Cas-sian Mătăsaru) ndash poetă Născută la Galați 1924 exilată icircn SUA 1985 A scris și pe teme evreiești Decedată la New York 14 aprilie 2014
Meir A Halevy (Meir ben Abraham Hahamu) ndash rabin și istoric Născut la Piatra Neamț 21 martie3 aprilie 1900 Emigrat icircn Franța 1963 decedat la Pa-ris 15 aprilie 1972
Liviu Librescu ndash inginer Născut la Ploiești 1930 profesor la Virginia Tech Blacksburg SUA 1985 Ucis icircn timpul orei de curs de către un criminal 16 aprilie 2007
Chaim Herzog ndash general și om po-litic Născut la Belfast 1918 emigrat icircn Palestina 1935 Președinte al Isra-elului 1983-1993 Decedat la Tel Aviv 17 aprilie 1997
Benjamin Disraeli (DrsquoIsraeli 1st Earl of Beaconsfield) ndash scriitor și om politic Născut la Londra1804 conver-tit la anglicanism 1817 Prim-ministru al Angliei icircn trei racircnduri 1868-1881 A păstrat legătura cu iudaismul Decedat la Londra 19 aprilie 1881
Marcel Hermann Iancu (Janco) ndash pictor și arhitect Născut la București 1895 emigrat icircn Palestina 1941 Pre-miul Israel 1957 Decedat la Ein Hod Israel 21 aprilie 1984
Esteacutee Lauder ndash producătoare de cosmetice Născută la Corona NY 1906 Icircntemeiază Esteacutee Lauder Com-panies1946 Decedată la New York 24 aprilie 2004
Ezer Weizman ndash general și om poli-tic Născut la Tel Aviv1924 Președinte al Statului Israel 1993-2000 Decedat la Caesarea Israel 24 aprilie 2005
Moșe Teitelbaum ndash bdquoSatmarer Reberdquo Născut la Ujfeherto Ungaria 1914 emigrat icircn SUA 1947 Decedat la Williamsburg NY 24 aprilie 2006
Iosif Iser (Iosif Isidor Rubinsohn) ndash pic-tor și grafician Născut la București 1881 Membru al Academiei Romacircne 1955 De-cedat la București 25 aprilie 1958
Ludwig Wittgenstein ndash filozof Născut la Viena 1889 Specialist icircn logică epistemologie filozofia limbaju-lui Refugiat icircn Anglia 1939 Decedat la Cambridge 29 aprilie 1951
LUCIAN-ZEEV HERȘCOVICI
6S-a stins din viață Alexandru (Sandu) Singer
Fostul director al Editurii Hasefer Alexandru Sin-ger zl s-a născut la Brăila icircn 1932 icircntr-o familie evreiască din clasa mijlocie Bunicul său era un cu-noscut croitor iar tatăl pălărier Familia s-a mutat la București cacircnd Alexandru avea doar doi ani Dar legile rasiale și războiul distrug afacerea iar tatăl ajunge icircntr-un lagăr de muncă din Moldova Crește icircn grija mamei și foarte tacircnăr la 13 ani ajunge ucenic electrician
Cărțile sunt universul lui și continuă să studieze chiar și icircn perioada dură a războiului astfel icircncacirct după război s-a icircnscris la Facultatea de Filosofie a Universității din București
Icircn 1955 la absolvirea facultății fiind deja căsătorit cu Elena profesoară de biologie nu i se admite repartizarea icircn specialitate icircn Capitală și se angajează la nou icircnființata Televiziune Romacircnă fiind cacircteva luni cameraman Icircn fine li se repartizează posturi icircn Oradea lui ca icircndrumător cultural la Felix iar Elenei ca profesoară icircntr-un sat alăturat Cacircțiva ani Sandu lucrează chiar icircn Băile Felix fiind unul dintre cei care revitalizează și bdquonascrdquo viitoarea stațiune
Oradea are o intensă viață culturală și Sandu se implică activ scrie face parte din colectivul revistei bdquoFamiliardquo și devine profesor de filosofie la Liceul bdquoGojdurdquo colaborează și la teatru Icircși continuă pasiunea pentru sociologie și lu-crează icircn acțiuni de sociologie aplicată alături de profesorul și icircndrumătorul său Octavian Neamțu
Icircn anii rsquo60 este anchetat de Securitate pentru că primise invitație la un Con-gres de Sociologie icircn Anglia unde evident nu ajunge Icircn schimb continuă să scrie analize și să coopereze cu profesori europeni este primul care introduce noțiunea de educație continuă icircn Romacircnia fiind publicat atacirct icircn țările socialiste cacirct și icircn Canada Suedia și Germania
Icircn 1972 la icircnființarea Ministerului Culturii și Educației Socialiste este che-mat la București Icircn 1980 e chemat la ministrul Suzana Gacircdea care icircl critică deoarece e bdquoprea băgăreț și icircncăpățacircnatrdquo și icircl mută din minister I se propune să lucreze la Editura Politică poziție pe care o refuză Ajunge redactor la Editura bdquoIon Creangărdquo unde va lucra pacircnă după Revoluție
Chiar dacă se pensionează oficial icircn 1992 e abia icircnceputul unei noi ere pentru Sandu Singer Devine directorul unei mici edituri private icircși intensifică colaborările internaționale participă la conferințe pe tema educației continue și organizează la București cu sprijin UNESCO un eveniment cu această temă
Continuă prin a lucra alături de Zigu Ornea la Editura Hasefer redactează nenumărate cărți ale autorilor evrei din țară și din străinătate și devine directorul editurii după dispariția lui Ornea
Abia la vacircrsta de 76 de ani se va retrage din activitate despărțindu-se cu greu de pasiunea sa Totuși continuă să redacteze și să tipărească cărți pen-tru prieteni și colaboratori călătorește icircn toată lumea de la New York pacircnă icircn Norvegia scrie pentru bdquoObservator Culturalrdquo bdquoDilemardquo și bdquoAdevărul culturalrdquo se implică icircn viața comunității evreiești și primește Premiul bdquoȘafranrdquo icircn Elveția
A lucrat trei ani și jumătate ca voluntar la Centrul Educațional Lauder unde avea ore de lectură la bibliotecă și pentru toți elevii era bdquobuniculrdquo
Dumnezeu să icirci binecuvacircnteze amintirea
Izu Gott zl ndash 5 ani de la intrarea icircn eternitate
Izu Gott zl a dominat viața muzicală evreiască din Romacircnia celei de-a doua părți a veacului XX Icircn familia lui de mu-zicieni dorohoieni copiii se bucurau să cacircnte icircmpreună ore icircntregi Oifn pripicik A idișe mame Ba mir bist ti șein Frații mai mari cacircntau la vioară și la acordeon Icircntr-o zi ndash tunete și fulgere fratele mai mare l-a prins umblacircnd la acordeonul lui Pe urmă a icircnceput să-l icircnvețe Cacircnd și-a dat seama că și-a icircntrecut profesorul i-a icircncredințat instrumentul
Era icircn clasa icircntacirci primară cacircnd el familia lui tot șteitl-ul au fost deportați icircn Transnistria A ținut minte toată viața vagoanele de marfă bdquocazareardquo icircn sinagogi părăsite tifosul morții de dimineață Și totuși muzica nu i-a părăsit nici pe el nici pe ai lui Iubea deopotrivă folclorul evreiesc și romacircnesc După 1959 cacircnd a terminat Conservatorul a fost dirijor al Teatrului Evreiesc de Stat din Iași și al Ansamblului Doina Moldovei Icircn 1979 a fost pus să aleagă ori Doina ori comunitatea Deoarece teatrul evreiesc ieșean se desființase a preluat con-ducerea Corului de Talmud Tora din oraș bdquoComunitateardquo a răspuns Depar-tajare formală Cine vede hasidim-ii israelieni dansacircnd și cacircntacircnd pe motive folclorice romacircnești icircnțelege asta Din 1980 a condus corul de Talmud Tora din București Apoi a fost icircndrumător muzical pe țară al corurilor comunitare A făcut turnee de mare succes icircn Israel Europa America A cacircntat la Casa Albă
Izu Gott n-a plecat de tot dintre noi ne-a lăsat pe cel mai bun discipol Bog-dan Lifșin
IULIA DELEANU
Icircnhumați icircn cimitirele CEB din București VLĂDESCU JANETTA (Cimitirul Giurgiului) STOENESCU SUZETTE (Cimitirul Filantropia) GEORGESCU FE-LICIA (Cimitirul Sefard) SINGER SANDU (Cimitirul Giurgiului) GUTTMANN BERNHARD (Cimitirul Sefard) COHN MERY BEATRICE (Cimitirul Sefard) BARID ANDY (Cimitirul Giurgiului) LEONDARI VASILE-GRIGORIE (Cimitirul Giurgiului)
24 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
franceze iar mono-grafiile și sintezele critice privind lite-ratura daneză au fost de asemenea consultate icircn romacirc-nă franceză sau germană Știm asta deoarece icircn cel mai bun stil academic Ștefan Cazimir ne dezvăluie la finalul cărții biblio-grafia pe care a icircntrebuințat-o de pri-sos să subliniez că a mers la sursele esențiale și că a știut cu deprindere de vechi truditor icircn cultura romacircnă să ca-ute mereu legăturile cu literatura noas-tră Fie prin traduceri fie prin sinteze
Pretextul cărții dacă era nevoie de unul l-a reprezentat probabil dubla aniversare icircn 2020 a scriitorului Hans Christian Andersen născut icircn 1805 și trecut la cele veșnice icircn 1875 Ștefan Cazimir a ales cea mai frumoasă și icircn
Vedere din Elsi-nor Escursiuni icircn literatura daneză cea mai recentă carte a lui Ștefan Cazimir apărută la finele anului trecut a luat prin surprin-dere lumea literară romacircnească
Absența unor reacții critice mai
consistente o dovedește cred limpe-de iar motivele sunt și ele ușor de ghicit Profesorul Ștefan Cazimir este o enciclopedie culturală vie icircnsă nu era cunoscut ca specialist icircn literaturi nordice Și-apoi icircn timpuri de pande-mie cacircnd viața culturală se derulea-ză la ralenti cine să se mai ocupe la București de cercetări privind literatu-ra daneză Nu icircn ultimul racircnd Ștefan
Cazimir este cunoscut ca o persona-litate plină de umor care și icircn Parla-ment se amuza pe seama carențelor bdquoaleșilor neamuluirdquo nu puțini s-au gacircndit că icircntre copertele cărții despre puțin cunoscuta la noi literatură da-neză se află o uriașă farsă Mai ales că subtitlul trimite la cunoscuta carte a lui Nicolae Filimon Escursiuni icircn Germania meridională (1858) Cum Nicolae Filimon face parte din teritoriul literar icircn care expertiza profesorului Cazimir este absolută mulți au bănuit o farsă culturală
Nimic mai fals Vedere din Elsinor chiar este o suită de 16 profiluri literare consacrate scriitorilor clasici ai litera-turii daneze de la Ludvig Holberg la Jens Christian Groslashndahl precedate de o introducere și un capitol de con-cluzii Operele lor au fost citite icircn tra-duceri romacircnești (cele mai multe) sau
O carte neobișnuită sau excelența evreiască icircn timpuri de pandemieRealitatea
cărţii
Adevărul pocit după preferințeDemiterea președintelui Asociației Foștilor Deți-
nuți Politici și Victime ale Dictaturii din Romacircnia Octa vian Bjoza din funcția de subsecretar de stat la Secretariatul de Stat pentru Recunoaşterea Meritelor Luptătorilor Icircmpotriva Regimului Comunist a stacircrnit o furtună pe scena politică romacircnească Furtună care icircntre altele a (re)adus la suprafață o grămadă de minciuni și gunoaie pe care societatea romacircnească se străduiește de peste trei decenii să le ignore și să le țină sub preș dar care icircmput aerul de cacircte ori preșul este mișcat din loc și mizeria iese la iveală
Totul a pornit de la un comunicat semnat de O Bjoza icircn numele AFDPR ca reacție la amendamen-tele introduse de deputații Silviu Vexler Ovidiu Ganț și Slavoliub Adnagi la Legea nr 2322020 amenda-mente care prevăd că nu se pot acorda indemnizații bdquopersoanelor condamnate pentru infracțiuni icircmpotri-va umanității sau celor icircn cazul cărora s-a dovedit că au desfășurat o activitate fascistă sau legionară icircn cadrul unei organizații sau mișcări de acest fel și nici copiilor acestorardquo
Așa și Pe cine ar putea deranja (și de ce) că foștii legionari și criminali de război atacircția cacircți mai sunt icircn viață și (mai ales) odraslele lor nu pot icircn-casa indemnizații de la statul romacircn Răspunsul scurt este pe AFDPR și partidele AUR și PSD Răs-punsul mai lung este cel la icircntrebarea bdquode ce icirci su-pără această decizierdquo
Conform Asociației pentru cei care icircși executau sentințele icircn icircnchisorile comuniste bdquonu mai conta din ce partid făcuseră vreodată parte sau nurdquo așadar acum li se bdquocontestă meritele și se schimbă sensul luptei lor de rezistență icircmpotriva comunismuluirdquo Și dacă faptele părinților nu contează pentru Asociația Foștilor Deținuți Politici după cum se afirmă icircn co-municatul publicat pe site-ul organizației evident că pentru Bjoza copiii tuturor deținuților politici trebuie să primească indemnizații bdquoindiferent de faptul că părinții lor au fost criminali de război naziști legio-nari sau comuniștirdquo bdquoCe vină puteau să aibă copiii fasciştilor naziştilor legionarilor evreilor comuniş-tilor romacircnilor Ce vină puteau să aibă copilaşii ră-maşi acasă pentru faptele comise de părinţi Aşa vedem noi problemardquo a spus Bjoza
Este o mare eroare să pui semnul egal icircntre toți deținuții politici indiferent de faptele lor doar pentru că și legionarii s-au opus comunismului Atunci să ne așteptăm ca AFDPR să propună clemență și pentru Hitler și partidul național-socialist deoarece și ei de-clarau că dușmanul lor cel mai mare este comunismul motiv pentru care a și fost declanșată Operațiunea Barbarosa adică atacarea Uniunii Sovietice Aș mai adăuga doar că ignoracircnd vina pentru care unii
deținuți au ajuns icircn pușcărie Bjoza nu face decacirct să perpetueze afirmația falsă a comuniștilor care pre-tindeau că toți luptătorii anticomuniști sunt legionari Azi AFDPR afirmă că toți deținuții politici erau la fel pentru că erau anticomuniști Crimele comise de unii dintre ei inclusiv icircmpotriva evreilor nu mai contează vina a fost spălată de trecerea prin detenție
Dar cu evreii fostul subsecretar de stat o rezolvă repede bdquoAFDPR nu contestă existența Holocaustu-lui icircn Romacircnia Singurul lucru care poate fi discutat constă icircn dimensiunile Holocaustuluirdquo Adică dacă Holocaustul din Romacircnia ar fi avut mai puține vic-time culpa legionarilor ar fi fost mai mică Motiv su-ficient pentru demitere arăta Florin Cicircțu bdquoA pune icircn discuţie dimensiunile Holocaustului şi a icircncerca să pui pe umerii comunităţii evreieşti aducerea comu-nismului icircn Romacircnia este nu doar o icircncercare de a mistifica istoria ci şi un gest periculos pentru valorile democraticerdquo Poziție susținută și de Andrei Muraru reprezentant special al Guvernului pentru promova-rea politicilor memoriei și combaterea antisemitismu-lui care a afirmat că bdquoreexaminarea faptelor istorice sub forma negaţionismului deflectiv este o formulă icircntacirclnită a negaţioniştilor iar declaraţiile publice ale lui Octavian Bjoza sunt insultătoare pentru memoria victimelor Holocaustului şi pentru urmaşii acestorardquo
Negarea dimensiunii Holocaustului nu e ceva nou Să ne amintim că Dan Șova senator și purtă-tor de cuvacircnt al PSD la acea vreme a declarat icircn 2012 că la Iași germanii au omoracirct 24 de evrei Motiv pentru care partidul l-a trimis icircn vacanță icircn SUA cu condiția să viziteze și Muzeul Holocaustului Iar apoi Dan Șova a fost uns ministru de către președintele PSD și prim-ministrul de atunci Victor Ponta
Așa că de ce să ne mirăm acum că tot PSD prin gura lui Florin Roman afirmă că demiterea lui Bjoza a fost decisă de unii care stau bdquoicircn spatele cortineirdquo și bdquoiau decizii politice pe care le icircnmacircnează icircn plic pre-mieruluirdquo Cine să fie icircn spatele cortinei Oculta iudeo-masonică așa cum se spunea pe vremea legionarilor pe care azi icirci apără (din nou) PSD Icircn acest context poziția AUR (bdquogestul premierului PNL arată care este adevărata culoare a coaliţiei de guvernămacircnt roşul aprins al tancurilor sovietice bolşevicerdquo) nu ne miră dar ne dă ocazia să afirmăm icircncă o dată că AUR nu e deloc izolat pe scena politică romacircnească
Și atunci să ne mai uluiască faptul că Maia Mor-genstern a fost tratată de bdquojidrdquo la o icircntacirclnire cultura-lă iar icircn Parlament sunt omagiați doi legionari fără ca vreun alt parlamentar icircn afară de Silviu Vexler să protesteze
Dacă nu ne trezim viitor de AUR țara noastră areALX MARINESCU
Preţul unui abonament pe un an este de 30 lei Abonamentele pentru cititorii din provincie se vor face la comunităţile evreieşti din localitatea respectivă ABONAŢII SUNT RUGAŢI SĂ COM-PLETEZE ADRE SA EXPEDITORULUI PE CUPON Pentru cei din Bucureşti ndash la sediul FCER din str Sfacircnta Vineri nr 9 ndash 11 cod poştal 030202 Cod fiscal FCER 7426470 Abonamentele se mai pot achita şi prin mandate poştale fie pe adresa FCER ndash la oficiile poştale din localitate FIRST BANK SUCURSALA MOŞILOR OLARI Contul IBAN RO66PIRB4236745798003000 (RON) RO03PIRB4236745798002000 (USD) RO37PIRB4236745798001000 (EUR) Pentru EUROPA un abonament pe un an costă 45 de euro (cu toate taxele incluse) Pentru EXTRA EUROPA un abonament costă 95 de dolari USA (cu toate taxele incluse) Pentru Israel un abonament pe un an costă 40 de dolari USA
REALITATEA EVREIASCĂREDACŢIA Bucureşti
str Maria Rosetti nr 17 sector 2COD POŞTAL 020481 OP 9
Tel fax 021-3227560wwwjewishfedro
realitateaevreiascagmailcomSerie nouă a
REVISTEI CULTULUI MOZAICFondată icircn 1956
de Şef-Rabin Dr Moses Rosen
Redactor-şef Alexandru MARINESCU
Redactori Dr Claudia BOSOI
Iulia DELEANUDan DRUŢĂ
Luciana FRIEDMANNEva GALAMBOS (senior editor)
George GIcircLEA Mihaela OBERSCHI
Foto Sandu CAcircLŢIASecretar de redacţie Emilia HRISTEA
DTP Gabriel IONESCU
Tiparul executat de Tipografia TIPOART IDEA STUDIO
BucureştiTel 0723531624
Relaţii administrator Mihail TUNSOIU tel 021-3149690
distributierregmailcom
Potrivit art 206 CP responsabilitatea juridică pentru conţinutul fiecărui text aparţine autorului Redacţia nu icircmpărtăşeşte icircn mod obligatoriu punctele de vedere exprimate icircn articolele semnate de colaboratori Redacţia nu primeşte spre publicare decacirct articole scrise cu diacritice
Gacircndul scrisbdquoTrădarea lui
EinsteinldquoScriitor de for-
mație filosofică și icircmpătimit eseist Eric
Emmanuel Schmitt a pus icircn discuție relația om ndash lume Așa a făcut cu Di-derot Freud Mozart etc Icircn ceea ce privește omul de știință confruntat cu efectele descoperirilor sale ndash Schmitt are icircnsă prede-cesori iluștri Brecht (Galileo) Duumlrrenmatt (Fizicienii) și chiar Hainar Kipphardt (Cazul Oppenheimer)
Icircn Trădarea lui Einstein piesa scrisă icircn 2014 tradusă și regizată de Tudor Țepeneag la TES dramaturgul se oprește asupra genialului fizician și dezvoltă relativitatea alegerilor omului sub vremi Icircl surprindem pe savant (la icircnceputul celei de-a Doua Conflagrații Mondiale) pe malul unui lac din New Jersey stacircnd de vorbă cu un vagabond Con-fident al hazardului marginalizatul căruia i-a murit fiul pe front pare o sensibilă (și realistă) cameră de rezonanță pentru icircntrebările pe care și le pune in-telectualul idealist Nu sunt indiferente originea și biografia protagonistului german evreu ateu dar solidar cu neamul său constracircns la exil la rătăciri de apatrid și afectat de pericolul nazist și de esca-ladarea prigoanei antievreiești Conștient că este supravegheat de FBI intracircnd și icircn vizorul Comisiei Hoover el va fi dizgrațiat și apoi reabilitat
Se poate izola savantul de situația tragică a lumii icircn care trăiește Se poate despărți de destinația dată invențiilor sale de cei care le-au creditat Se poate rupe de putere de politică Cea mai arzătoare di-lemă a acestui pacifist și iubitor al muzelor care l-a alertat pe Roosevelt asupra avansului experimente-lor germane și asupra rolului decisiv al forțelor ce vor deține bomba atomică este aportul său la cercetări ce au dus la finalizarea armei atomice El va parti-cipa la celebrul Proiect Manhattan (1940) numai că apoi după Hiroshima se va trezi plin de groază ca un ucenic-vrăjitor Pe de altă parte el va semna icircn 1965 icircmpreună cu Bertrand Russel un manifest privind pericolul bombei cu hidrogen
Interesul față de text și setea de teatru după pandemie icircnsuflețesc jocul interpreților icircndrumați de Tudor Țepeneag Simplitate firesc gravitate dar și umor autoironie și caldă comunicare umană ndash asta exprimă dialogul dintre Andrei Finți Mircea Dragoman (rolul titular) și Veaceslav Grosu Neculai Predica La racircndul lor Mihai Nițu George Remeș Andrei Miercure dau viață agentului FBI OrsquoNeill Bi-nevenită icircn spectacol este și violonista Rodica Doija
NATALIA STANCU
Drumul spre teatru
același timp cea mai icircnaltă cale de a marca dubla aniversare oferind litera-turii romacircne o primă introducere sin-tetică icircn literatura daneză Demersul său util și ieșit din comun icircn același timp este o bdquomarcă icircnregistratărdquo a sa și a prezenței evreiești icircn cultura romacirc-nă o prezență definită prin excelență devotament și travaliu susținut Icircn timpuri de pandemie Ștefan Cazimir a mers cacircnd și cum s-a putut la Bi-blioteca Academiei Romacircne iar apoi ne-a oferit o carte care reprezintă o bază pentru oricine dorește să stu-dieze sau numai să se informeze cu privire la literatura daneză O primă sinteză romacircnească scrisă cu har și cu o particulară icircnțelegere a fenome-nului literar nordic
RĂZVAN VONCUȘtefan Cazimir ndash Vedere din Elsinor Es-
cursiuni icircn literatura daneză Editura Semne București 2020
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 15
Debutul literar al reputatului re-gizor Alexander Hausvater a avut loc icircncă din 2017 cacircnd a lansat ro-manul-puzzle bdquoCe dacărdquo publicat la Editura Integral din București Cartea a cunoscut deja traduceri icircn limbile engleză franceză germană și chine-ză Au urmat icircn 2019 titlurile bdquoCaptiv icircn minerdquo și bdquoExperimentul Prdquo Recent a fost lansată o trilogie ndash romanele bdquoPenumbrardquo bdquoAici Radio Erosrdquo și bdquoDor călătorrdquo ndash care va deveni o tetralo-gie al patrulea roman fiind icircn curs de apariție Cele trei romane menționate au fost scrise icircn bdquoanul pandemieirdquo și au beneficiat de o dublă lansare una icircn 25 februarie 2021 cu participare fi-zică la Palatul Copiilor icircn organizarea Teatrului bdquoStela Popescurdquo din Capi-tală și a Editurii Integral iar cealaltă on-line o săptămacircnă mai tacircrziu orga-nizată de FCER și JCC Romacircnia
Prima lansare i-a reunit la prezi-diu pe scriitorii Varujan Vosganian și Doru Mareș actorii Carmen Tănase Manuela Hărăbor Sorin Aurel Sandu și Adrian Păduraru directorul Edi-turii Integral Costel Postolache și bineicircnțeles autorul
Varujan Vosganian l-a caracterizat pe Alexander Hausvater drept un bdquospi-rit neliniștit tumultuosrdquo Icircn cărțile lui acesta bdquodă indicații de regie fixează decorurilerdquo Cele trei cărți sunt scrise
icircn registre diferite dar au bdquoo tulpină comună trecerea icircn moarte a tatălui Personajele se creează și se călău-zesc unul pe celălaltrdquo
Doru Mareș a vorbit despre prie-tenia care icircl leagă de autor și despre emoția comună a icircnceputurilor icircn ca-rieră icircn toamna anului 2021 icircmplinin-du-se 30 de ani de la debutul regizoral icircn Romacircnia al lui Hausvater cu bdquoAu pus cătușe florilorrdquo de Fernando Ar-rabal și tot atacircția de la debutul vor-bitorului icircn calitate de cronicar literar
Carmen Tănase Manuela Hără-bor și Sorin Aurel Sandu au citit frag-mente din cele trei romane
Adrian Păduraru a descris stările pe care i le-a produs lectura roma-nelor lui Hausvater bdquoAm placircns am avut tot timpul o trepidație o stare de neliniște o curiozitate ca la romanele polițiste o liniște ca icircn fața unei lucrări filosofice o introspecție ca la un ro-man psihologicrdquo
Costel Postolache a vorbit despre toate cărțile autorului și a subliniat că trilogia lansată acum constituie bdquocerti-ficatul de garanție a calității literare a lui Alexander Hausvater Mă bucur că Editura Integral este parte a acestui fenomenrdquo
Autorul a analizat cum a fost trans-formată coerciția impusă de pande-mie pe scena teatrului icircntr-o nouă
moda l i t a t e de creație de data aceasta pe tăracircm literar bdquoVreau să vă vorbesc des-pre transferul bizar al unui artist aflat de 30-40 de ani doar icircn teatru care a căutat o viață icircntreagă un autor pe care să-l adapteze cu care să lucreze ndash și nu l-a găsit Deodată i se iau modalitățile de exprimare și nefiind un om angajat la stat sau un bi-rocrat sau un tehnocrat ajunge icircn tr-o situație icircn care nu poate să trăiască este sufocat de casă de oamenii pur-tacircnd măști de lipsa de sociabilitate Brusc icirci vin o sumedenie de povești Icircntr-adevăr o viață icircntreagă am cre-zut că sunt un povestitor un om care icircși creează o poveste și devine atacirct autorul cacirct și spectatorul ei Scriu și de-abia aștept pagina următoare pen-tru că habar nu am ce se va icircntacircmpla Pentru mine și pentru generația mea povestea nu este doar o formă de amuzament ci una de supraviețuire Prin prisma poveștii Șeherezada
supraviețuiește o mie și una de nopți Dacă nu l-ar fi făcut curios pe acel rege viața i-ar fi fost curmată după două sau trei nopțirdquo
Cea de-a doua lansare a fost mo-derată de Robert Schorr directorul Departamentului Cultură Istorie Artă Media al FCER care i-a prezentat pe invitați Silviu Vexler președintele FCER dr Aurel Vainer președintele de onoare al aceleiași instituții Mar-tin Salamon directorul ICR Tel Aviv Dan Romașcanu publicist israelian de limbă romacircnă Costel Postolache directorul Editurii Integral conf dr Răzvan Voncu de la Universitatea din București Maia Morgenstern ma-nagerul Teatrului Evreiesc de Stat din București actorul Constantin Flores-cu și autorul
Silviu Vexler s-a autocaracterizat drept bdquoun consumator de artă și lite-raturărdquo și i-a icircndemnat pe cititori să se oprească asupra acestor cărți El a povestit cum l-a cunoscut pe autor cu mai mulți ani icircn urmă la Timișoara icircntr-o sală plină de vacarm i-a atras atenția omul tăcut cu care a simțit o conexiune Mai apoi acesta bdquoa explo-datrdquo a vorbit o oră deloc plictisitor astfel icircncacirct o discuție ternă s-a trans-format icircntr-una animată despre pro-movarea culturii evreiești icircn SUA
Geni Brenda-Vexler a rememorat icircntacirclnirea cu regizorul Hausvater da-torită rolului Anne Frank pe care vor-bitoarea l-a interpretat pe scena TES Lucrul icircmpreună a marcat-o pozitiv și ca actriță și ca persoană
Martin Salamon l-a felicitat pe au-tor pentru activitatea literară bdquola fel de debordantă și prolifică precum cea de regizor Are un talent nemărginit foar-te aproape de ceea ce numim geniu Să atingi culmi ale performanței artis-tice icircn mai multe culturi icircn mai multe țări este foarte rarrdquo
Dr Aurel Vainer a afirmat bdquoL-am cunoscut pe Alexander Hausvater la teatru am fost de multe ori un specta-tor anonim Are un caracter impetuos năvalnic talentul lui iese la iveală icircn orice condiții Una dintre calitățile scri-sului său este mo-dernitatea
La icircnceputul lunii februarie Moha-mmad Mahmoud Al Khaja desemnat ambasador al EAU icircn Israel a depus jurămacircntul icircn fața premierului Moha-mmed bin Rashid Al Maktoum și a fost primit pentru prezentarea scrisorilor de acreditare de către președintele Is-raelului Reuven Rivlin Aceasta după ce icircn ianuarie Israelul și-a deschis ofi-cial ambasada la Abu Dhabi odată cu sosirea ambasadorului Eitan Naeh Ambasada EAU va fi la Tel Aviv
Cele două țări și-au normalizat relațiile după semnarea la Washin-gton a așa-numitelor Acorduri Abra-ham cu intermediere americană You-sef al Otaiba ambasadorul Emiratelor icircn SUA a salutat numirea lui Al Khaja și a declarat că acesta este un mare susținător al Acordurilor Abraham al schimburilor comerciale și investițiilor directe al păcii și stabilității regionale a relatat presa israeliană
La scurt timp după depunerea ju-rămacircntului noul ambasador al Emira-telor și-a inaugurat o pagină specială de Twitter unde a scris că bdquoeste icircn-cacircntatrdquo să-și poată lansa pagina ofici-ală icircn calitatea lui de prim ambasador al EAU icircn Israel bdquoAștept să icircntăresc relațiile dintre cetățenii din Emirate și din Israel prin promovarea păcii icircnțelegerii și prosperității popoarelor noastre și din icircntreaga regiune Mar-haba Bruchim Habaim și Welcomerdquo și-a icircncheiat el mesajul la care depu-tatul Michal Cotler-Wunsh i-a răspuns cu aceleași cuvinte icircn arabă ebraică și engleză bdquoAștept să ne icircntacirclnim și să stimulăm dezvoltarea relațiilor din-tre țările și popoarele noastrerdquo a adă-ugat deputatul
La Abu Dhabi se va construi un templu dedicat
celor trei religii avrahamiceIcircn 2022 EAU preconizează ridica-
rea unui templu pentru cele trei mari religii monoteiste din lume iudaismul creștinismul și islamismul Acesta se va numi bdquoCasa Familială Abrahamrdquo
Declarația a fost făcută de Moha-med Ahmed bin Sultan Al Jaber ambasadorul EAU icircn Rusia icircn ca-drul unui eveni-ment organizat la Muzeul Evreiesc și Centrul pentru Toleranță de la
Moscova Templul a precizat amba-sadorul va fi un loc pentru rugăciune dialog și educație icircn vederea realiză-rii unității credințelor
Cu toate că 75 la sută din populația Emiratelor este de rit musulman li-bertatea religioasă din țară a permis ridicarea de lăcașuri de cult creștine evreiești și pentru alte religii
Comunitățile evreiești din țările Consiliului de Cooperare
al Golfului au format o asociațieComunitățile evreiești din țările din
Golf ndash Bahrain Kuweit Oman Qatar Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite ndash au decis să-și unifice resur-sele formacircnd Asociația Comunităților Evreiești din Golf (ACEG) Chiar dacă fiecare comunitate este independen-tă ele au un obiectiv comun ndash de a sti-mula viața evreiască spre binele atacirct al rezidenților cacirct și al vizitatorilor
Grupul va acționa icircn comun sub icircndrumarea rabinului dr Elie Abadie din Dubai și a președintelui Ebrahim Dawood Nonoo din Bahrain Con-ducerea Asociației este compusă din membrii Comunităților din cele șase state din Golf care vor elabora icircmpre-ună proiecte vizacircnd sprijinirea vieții evreiești din ce icircn ce mai bogate din Golf Este icircn curs de finalizare Beth Din din Arabia pentru a soluționa pro-bleme legate de statutul personal moșteniri sau dispute de afaceri din regiune S-a creat acum și o Agenție de Certificare Arabă Cașer pentru a se impune aceleași standarde cașer icircn toate cele șase țări din Golf
bdquoȚările din Golf au sprijinit dez-voltarea vieții evreiești dar oda-tă cu stabilirea mai multor evrei și creșterea numărului de vizitatori tre-buie să ne gacircndim la necesitățile lor educaționale culturale spirituale și religioase prin elaborarea unor pro-grame și instituții care să servească acestor cerințe icircn creștererdquo a declarat rabinul Abadie bdquoAceasta poate fi rea-lizată prin punerea la un loc a resurse-lor noastrerdquo a afirmat la racircndul său Darwood Nonoo
EVA GALAMBOSCLAUDIA BOSOI
(Continuare icircn pag 20)
acordurile abraham dau roade
Primul ambasador al Emiratelor icircn Israel
Alexander Hausvater scriitorul
Potrivit unor cercetări recente ale istoricului Wally de Lang peste 100 de evrei din Olanda au fost trimiși la moarte de către naziști icircn anul 1941 cu un an icircnainte ca autoritățile ger-mane să icircnceapă deportările icircn masă spre camerele de gazare Victimele au fost capturate de pe străzile ca-pitalei Olandei icircn februarie 1941 icircn cadrul primelor raiduri naziste asupra evreilor din Europa de Vest și trimiși icircn lagărul de concentrare Mauthau-sen din Austria Wally de Lang spu-ne că 108 persoane au fost ucise icircn apropiere de localitatea Hartheim din Austria Oficial le-au fost atribuite ca-uze fictive de deces explică ea
Germania a invadat Olanda icircn luna mai 1940 și icircn următorii cinci ani mai mult de trei sferturi din populația evre-iască a fost ucisă Acțiunile de depor-tare icircn masă au icircnceput icircntre 22 și 23 februarie 1941 ca răzbunare pentru uciderea unui colaborator olandez nazist icircn timpul unei ciocniri violente bdquoAm crezut icircntotdeauna că primul tren cu prizonieri a plecat icircn iulie 1942 dar acești oameni fuseseră deja deportați la data de 27 februarie 1941 cu mult mai devremerdquo a declarat ea pentru BBC
Elementul de noutate constă icircn faptul că mulți dintre prizonieri au fost
uciși icircn camera de gazare de la Hart-heim Familiilor li s-au prezentat cau-ze false ale decesului și s-a presupus că bărbații au murit din cauza otrăvirii cu plumb icircn urma activităților miniere De Lang susține că au fost trimiși la Hartheim și uciși Pentru 108 dintre deținuți există dovezi că au fost uciși și incinerați la Hartheim spune ea dar cel mai probabil acestea nu sunt sin-gurele victime care și-au găsit astfel sfacircrșitul Ea a descoperit icircn arhivele germane că icircntre 1 și 6 septembrie 1941 cacircte 30 de prizonieri au fost icircnregistrați ca morți icircn fiecare zi La acea vreme toate decesele trebuiau icircnregistrate și istoricul este convins că oamenii au fost uciși icircncă de la so-sire cu săptămacircni icircnainte bdquoA fost un fel de laborator [pentru naziști] pentru a-și icircmbunătăți cunoștințele despre tot ceea ce am văzut la Auschwitz la o scară mult mai marerdquo susține Wally de Lang Icircn cadrul demersului său științific ea a identificat o serie de per-soane fotografiate icircn timpul detențiilor naziste din Amsterdam John Spel nepotul lui Aron Smeer unul dintre cei deportați a spus că ani de zile tot ceea ce avea era doar un nume iar acum grație descoperirilor lui De Lang cunoaște și chipul bunicului său
DAN DRUȚĂ
Peste 100 de evrei gazați icircn secret de naziști
16 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
Referirea este la disidența Uniunii Evreilor Romacircni aflată sub președinția lui Zelțer-Sărățeanu Evenimentul a avut loc icircn zilele de 27-28 ianuarie 1946 Congresul s-a bucurat de o largă publicitate Au parti-cipat și au rostit cuvacircntări ministrul Teohari Georgescu Constantin Doncea repre-zentant al FND Icircn numele Comisiei Aliate de Control a vorbit icircn idiș maiorul A Levy Relevante pentru orientarea Congresului și a organizației icircn general sunt cuvacircntă-rile rostite de președintele Sărățeanu și de avocatul D Rosenkranz secretar general precum și rezoluțiile adoptate Este semni-ficativ faptul că Zelțer-Sărățeanu vorbind despre fondatorii organizației și despre lup-ta dusă pentru emanciparea și dobacircndirea drepturilor pentru evrei nu pomenește nu-mele lui Filderman Icircn ceea ce-l privește pe Rosenkranz el l-a atacat pe cel mai impor-tant conducător al evreimii romacircne acuzacircn-du-l că refuză să colaboreze cu CDE că nu a luat atitudine față de regimul reacționar al lui Rădescu
Rezoluțiile Congresului s-au referit la icircncrederea organizației care trebuia acor-dată guvernului prezidat de dr Petru Gro-za Mulțumindu-i pentru icircnlăturarea discri-minărilor rasiale i s-a solicitat ca ultimele rămășițe ale regimului de prigoană să fie cacirct mai grabnic lichidate S-a hotăracirct sprijinirea străduințelor guvernului a forțelor democra-tice și progresiste contribuind astfel la opera de refacere și de consolidare democratică a țării De asemenea s-a hotăracirct ade-rarea UER la CDE Congresul a icircndemnat populația evreiască să participe la realizarea unității democra-tice evreiești pentru icircntărirea frontului unic al forțelor democratice chezășia libertății și securității tuturor cetățenilor țării Congre-sul și-a mai exprimat omagiul cuvenit Uni-unii Evreilor Romacircni din America ceracircndu-i să contribuie icircn continuare la ameliorarea situației evreilor romacircni la ridicarea presti-giului Romacircniei democratice O rezoluție re-flectă poziția organizației față de Palestina și precizează că bdquoUER susține cu simpatie străduințele constructive ale evreilor din Palestina și condamnă orice icircncercare de a icircnăbuși aceste strădanii prin măsuri restric-tive pe care le consideră profund nedrepte față de o națiune care s-a jertfit pe altarul marilor idealuri de dreptate și libertaterdquo
Icircn legătură cu dr Filderman Congresul a adoptat o rezoluție bdquoconstatacircnd că prin atitu-dinea sa de după 23 august 1944 dr Filder-man s-a abătut de la ideologia organizației și a nesocotit prevederile ei statutare primejduind astfel interesele populației evreiești din Romacircnia preconizacircnd izo-larea politică a evreilor romacircni și manifes-tacircnd icircn mod constant adeziunea la vechile concepții și metode politice care s-au dove-dit nefaste pentru evreii romacircni Refuzacircnd totodată sprijinirea forțelor democratice ale țării domnul dr Filderman s-a pus icircn afara cadrelor UER pe care n-o mai reprezintă și n-o mai poate angajardquo Prin rezoluție s-a stabilit sarcina UER de a contribui la demo-cratizarea comunităților a instituțiunilor de cult cultură și asistență socială Icircntreaga populație evreiască a fost icircndemnată să sprijine activitatea CDE să participe la re-alizarea programului respectivei organizații
Congresul a solicitat guvernului și diferi-telor instituții obștești să acorde neicircntacircrziat un sprijin eficace operei de refacere a vieții evreilor reveniți din refugiu și din deportare precum și a foștilor condamnați la muncă obligatorie Congresul și-a icircncheiat lucră-rile la 28 ianuarie 1946 Dintr-un comuni-cat semnat de Zelțer-Sărățeanu apărut icircn bdquoNeamul Evreiescrdquo din 4 martie aflăm că Filderman a protestat icircmpotriva excluderii lui de către Congres Icircn comunicat se ara-tă că la Congres au participat 109 delegați care au votat icircn unanimitate eliminarea lui Filderman
LYA BENJAMIN
E v r e i icirc n v i a ţ a p u b l i c ă
Congresul UER
Aparat de aer condiţionat care ucide virusurile şi germeniiCompania israeliană Tadiran a brevetat un apa-
rat de aer condiționat care poate ucide virusurile și alți germeni din aer Mai exact acest dispozitiv utilizea-ză peroxidul de hidrogen pentru a ucide 9999 din virusuri germeni și bacteriile din spațiile icircnchise fapt certificat icircntr-un laborator omologat de Agenţia pentru Medicamente din Statele Unite Prima tehnologie de acest tip bazată pe peroxid de hidrogen a fost instala-tă icircn seria sa de miniaparate de aer condiționat Sense Inverter disponibile icircn Israel
Mai multe companii globale de aparate de aer condiționat se află icircn negocieri cu Tadiran pentru a uti-liza tehnologia Air Care 02 Compania cu o experiență de 60 de ani a icircnceput cercetarea și dezvoltarea Air Care 02 icircn urmă cu trei ani cu mult icircnainte de debutul pandemiei de coronavirus icircnsă momentul lansării nu ar fi putut fi mai oportun decacirct icircn pre-zent Teh-nologia este e c o l o g i c ă subproduse-le derivate din amoniac și ozon fiind biodegradabile Mecanismul de autocurățare al produ-sului minimizează icircntreținerea necesară și asigură că praful nu icirci va afecta eficiența bdquoCercetările efectuate de Organizația Mondială a Sănătății au constatat că mediul icircn care locuim acasă este de cinci ori mai po-luat decacirct cel din aer liber ceea ce provoacă infecții icircn racircndul a milioane de oameni din icircntreaga lume Cu cacircțiva ani icircn urmă am decis să devenim lider icircn do-meniul tratării aerului și al obţinerii unei locuinţe pline de aer sănătosrdquo susţine CEO-ul companiei Tadiran Moshe Mamrud
produsese o furtună a citokinelor şi disfuncţionalităţi ale organelor Dr Dror Mevorach de la Centrul Medi-cal Hadasa unde a fost folosit medicamentul este de părere că acest tratament este cu atacirct mai important cu cacirct poate fi aplicat oricărui pacient indiferent de cacirct de gravă este starea lui Aceste tratamente susţin au-torităţile israeliene pot deveni o alternativă viabilă icircn cazul perpetuării unor mutaţii ale virusului pentru care vaccinul nu oferă imunitate
Icircn prezent peste 50 din populaţia Israelului a fost imunizată prin vaccinare icircnsă cercetările privind o po-sibilă schemă de tratament rămacircn o parte importantă icircn lupta icircmpotriva pandemiei
Importantă descoperire arheologică icircn domeniul Holocaustului
Arheologii au descoperit plăcuțele de identificare a patru cop ii uciși de naziști icircn lagărul de exter minare Sobibor din estul Po-loniei Yoram Haimi arheolog la Autoritatea Antichităților din Israel a precizat că fiecare plăcuță de identificare din metal este diferită și cel mai probabil a fost oferită co-piilor de către părinți icircnainte să fie separați icircn speranța că acestea icirci vor ajuta pe copii să revină acasă bdquoFiecare mic artefact descoperit scoate la iveală o poveste Este po-vestea comunității din care prove-
neau icircnainte să ajungă la Sobiborrdquo a adăugat Haimi care a făcut parte din echipa ce a desfășurat lucrările de excavare icircn Polonia și al cărui unchi a fost ucis icircn acest lagăr
Cercetările arheologilor au descoperit și camera de gaza-re a lagărului care acoperea o suprafață de 350 de metri pătrați și conținea opt icircncăperi Avacircnd icircn vedere dimensiunile bdquoputem spune că erau băgați cacircte 800 sau 900 de oameni icircn această cameră de gazare și pornind motorul puteai ucide icircn 10 minu-te 900 de oameni Este o fabrică pentru ucisrdquo a spus Haimi potrivit Live Science
Icircntre 2012 și 2014 arheologii au mai găsit alte trei plăcuțe icircn bdquozona de ucidererdquo a lagărului care conținea o cameră de gazare un crematoriu și o groapă comună
Fiecare plăcuță conține numele copilului data de naștere și orașul natal fapt ce i-a ajutat pe arheo-logi să afle mai multe despre viețile acestora Toți copiii au fost aduși din Amsterdam iar unii dintre cei
identificați mai recent au făcut parte dintr-o deportare icircn masă a aproape 1300 de copii cu vacircrste cuprinse icircntre 4 și 8 ani care au fost separați de părinții lor și trimiși la gazare imediat ce ajungeau la Sobibor
ŞTIINŢA
ŞI VIAŢA
D o u ă n o i m e d i c a m e n t e icirc ş i a r a t ă e f i c i e n ţ a icirc n t r a t a r e a C O V I D
Inovaţii icircn cercetarea din domeniul neurologiei
Cercetătorii de la Universitatea Ben-Gurion din Neghev au dezvoltat o nouă metodă pentru diagnos-ticarea rapidă a patologiei vaselor de sacircnge cerebra-le care ar putea conduce la boli neurodegenerative neurologice și psihiatrice au anunţat reprezentanţii instituţiei de icircnvăţămacircnt superior Această nouă abor-dare medicală se bazează pe analiza modelelor de activitate cerebrală Metoda a fost dezvoltată de prof dr Dan Milikovsky și prof dr Alon Friedman de la De-partamentele de Fiziologie și Biologie Celulară Științe Cognitive și Cerebrale ale Universității Ben-Gurion Constatările savanţilor israelieni arată că pacienții cu boala Alzheimer și alte afecțiuni ale creierului prezintă o activitate asemănătoare convulsiilor epileptice care poate fi detectată prin intermediul electroencefalogra-melor Această activitate anormală reflectă modificări patologice ale disfuncției vaselor de sacircnge ale creie-rului care contribuie conform studiilor recente la pa-togeneza diferitelor tulburări neurodegenerative și icircn cazul altor tulburări neuropsihiatrice Tehnologia a fost testată cu succes pe animale și zeci de pacienți și este acum validată pe baze de date mari cu icircnregistrări ale rezultatelor EEG a mii de pacienți bdquoAceastă nouă abordare pentru diagnosticarea afecțiunilor neurologi-ce bazată pe analiza modificărilor vaselor de sacircnge din creier poate fi valoroasă pentru depistarea preco-ce a bolii Alzheimer și a altor afecțiuni neurologice icircn stadiul icircn care tratamentul poate icircncetini progresia bo-liirdquo a afirmat Josh Peleg CEO al BGN Technologies companie a Universității Ben-Gurion din Neghev Grupaj realizat de DAN DRUŢĂ
O nouă speranţă pentru tratarea infecţiei cu SARS-CoV-2 vine din Israel Pacienţi trataţi cu două noi me-dicamente ndash EXO-CD24 şi Allocetra ndash au avut reacţii foarte bune Primul s-a dovedit extrem de eficient icircn a stopa furtuna de citokine icircn timp ce al doilea a reglat răspunsul imunitar pentru 19 dintre cei 21 de bolnavi de COVID-19 care au beneficiat de tratament
Centrul Medical Sourasky din Tel Aviv a oferit date despre acest nou tratament Potrivit reprezentanţilor instituţiei toţi cei 30 de pacienţi afectaţi de forme grave ale bolii care au beneficiat de tratament cu EXO-CD24 s-au vindecat 29 dintre ei s-au vindecat icircntr-un inter-val de două-trei zile iar cei mai mulţi au fost externaţi din spital după cinci zile Dr Shiran Shapira directorul laboratorului a precizat că tratamentul se administrea-ză prin inhalare şi ajunge direct la plămacircni fără a fi constatate alte efecte adverse
Icircn ceea ce priveşte Allocetra un medicament care reglează răspunsul imunitar el a fost administrat unui grup de 21 de pacienţi dintre care 19 au fost exter-naţi icircn cinci-şase zile Aceştia sufereau de comorbi-dităţi ndash obezitate şi boli cardiovasculare iar infecţia le
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 17
ca stat nemem-bru al ONU icircn
urma votului Adunării Generale Ca stat nemembru al ONU Palestina s-a icircnscris și icircn CPIrdquo Astfel bdquoCPI a spus că nu este de competența sa să de-cidă asupra statalității Palestinei ci acceptă calitatea de stat recunoscută de Adunarea Generală a ONUrdquo Aeyal Gross a mai spus că bdquoicircn cazul Pa-lestinei icircntrebarea este dacă un stat care nu a existat niciodată icircnainte de ocupare poate dobacircndi acest atribut icircn timp ce ar fi fost ocupatrdquo
Profesorul a amintit că la primirea Palestinei ca stat nemembru al ONU și al CPI singura țară membră care a protestat a fost Canada bdquoAcum poli-ticienii care nu au protestat atunci ar trebui arate că deși Adunarea Ge-nerală a acceptat Palestina ca stat nemembru al ONU aceasta nu este un statrdquo
Ca și Israelul SUA Rusia China India și Turcia nu sunt membre ale Curții Procurorul-șef al Israelului Avi-
chai Mandelblit a spus pentru Times of Israel că bdquolansarea anchetei icircmpo-triva Israelului subminează icircnsăși legi-timitatea Curțiirdquo dovedind că aceasta nu are independență politică Mandel-blit a mai precizat că oficialitățile juri-dice israeliene urmăresc evoluția ca-zului și că acestea sunt gata să aducă argumente icircmpotriva celor ridicate de procurorul-șef al CPI El a mai adău-gat că negarea jurisdicției Curții Pe-nale Internaționale asupra Israelului are o largă susținere internațională atacirct din partea guvernelor cacirct și a unor experți icircn drept pe care Benso-uda le-a ignorat De altfel ancheta se referă (icircn mod convenabil pentru pa-lestinieni) la evenimentele care s-au produs după 13 iunie 2014 deci CPI nu va investiga răpirea și uciderea de către teroriștii palestinieni a celor trei adolescenți israelieni Eyal Yifrach Gi-lad Shaer și Naftali Fraenkel
bdquoDeschiderea procesului este icircncă foarte departerdquo este de părere Aeyal Gross bdquoIcircn primul racircnd să nu uităm că se icircncheie mandatul actua-lului procuror-șef al CPI Nu știm ce priorități va avea cel care va ocupa această funcție
La icircnceperea anchetei se respec-tă principiul comple mentarității adică CPI nu poate lansa o investigație dacă statul respectiv a cercetat respectiva problemă Deci investigatorul va tre-bui să analizeze dacă cercetările care au fost făcute de Israel privind moartea unor civili palestinieni sunt considerate suficiente și dacă răspunsul va fi unul afirmativ nu va mai aborda această cauză Să ne amintim de exemplu că icircn cazul unor militari englezi acuzați de torturarea unor civili icircn Irak procu-rorul CPI a decis să nu mai continue investigația fiind mulțumit de cercetă-rile britanicilor Pe de altă parte folosi-rea forței de către Hamas inclusiv prin tirurile cu rachete trase asupra civililor nu a fost niciodată cercetată de liderii Hamas O astfel de investigație poate dura ani de zilerdquo
V-am prezen-tat cacircteva extra-
se din stenogramele ședințelor Con-siliului de Miniștri și ale Consiliului de Cabinet din perioada guvernării Ion Antonescu care se suprapune peste perioada Holocaustului din Romacircnia Sunt stenograme din documente pu-blice ale statului romacircn pe care le poate consulta oricine la Arhivele Sta-tului sau Arhivele Militare Naționale după caz
Rezultatul acestor ședințe rezulta-tul aces tor discuții s-a materializat icircn peste 300 000 de evrei din Romacircnia și nu numai care au fost executați la ordinul lui Ion Antonescu și al celor din jurul său
Dar mai mult decacirct atacirct aceste trei șe dințe din care am ales să vă pre-zint un fragment au și un alt numitor comun ndash un participant activ la aceste ședințe și anume Mircea Vulcănescu la momentul respectiv subsecretar de stat la Ministerul Finanțelor persoana care a fost responsabilă icircn mod direct după cum demonstrează chiar restul stenogramelor de jefuirea evreilor care erau deportați icircn Transnistria
Veți găsi dacă aveți curiozitatea icircn acele stenograme toate inter ven-țiile lui Mircea Vulcănescu pentru a operaționaliza la maximum posibil procedura de jefuire a acelor oameni care se icircndreptau spre moarte Nu este o opinie personală și nu este o opinie care să judece activitatea lui Mircea Vulcănescu icircn rest Este pur și simplu ceea ce scrie icircn stenogra-mele statului romacircn
Mircea Vulcănescu este criminal de război condamnat condamnat nu doar icircn perioada rsquo45-rsquo48 după război condamnarea lui ca criminal de război a fost reconfirmată icircn 2019 deci acum 2 ani de justiția Romacircniei democratice de după Revoluție și rămacircne așa cum va rămacircne și icircn continuare un crimi-nal de război de pe urma căruiahellip mai exact de pe urma deciziei căruia oame-nii au fost omoracircți Oameni nevinovați Și repet pentru cei care doresc toate aceste lucruri le găsiți icircn stenogramele Consiliului de Miniștri și ale Consiliului de Cabinet din acea perioadă
Aș vrea să vă mai icircmpărtășesc o scurtă foarte scurtă poveste
Iom Kipur este ziua cea mai sfacircn-tă a poporului evreu Tot acum peste 80 de ani reprezentanții Mișcării Le-gionare aflați la Cacircmpulung Moldove-nesc l-au scos din casa lui pe rabinul orașului l-au dezbrăcat și l-au icircnjugat la un car apoi l-au pus pe fiul său să conducă acel car prin oraș timp icircn care alți legionari i-au vandalizat casa au vandalizat sinagoga și i-au dat foc I-au
omoracirct icircn mod evident pe amacircndoiSunt doar cacircteva exemple din ac-
tele inimaginabile de violență inuma-nă și inutilă pe care le-au stacircrnit atacirct Guvernul Antonescu cacirct și Mișcarea Legionară
Nu aș fi vrut să menționez aces-te lucruri astăzi dacă nu aș fi văzut că aceste tentative de reabilitare a Mișcării Legionare de reabilitare a lui Ion Antonescu și a celor care i-au permis să facă tot ce a făcut ndash Mircea Vulcănescu fiind unul dintre ei Valeriu Gafencu fiind alt om și lista continuă ndash nu ar fi devenit din ce icircn ce mai publice
Nu aș fi intervenit dacă nu ar exis-ta și două proiecte de legi icircn prezent aflate la Senat care să dorească să reintroducă indemnizațiile oferite de statul romacircn pentru foștii legionari urmașii lor și urmașii criminalilor de război sau ai celor care au făcut par-te din organizațiile naziste Este o umilință icircngrozitoare la adresa victime-lor Holocaustului la adresa puținilor supraviețuitori ai Holo caustului care mai trăiesc icircn ziua de astăzi să vadă toate aceste lucruri la fel cum pot să vadă icircn centrul Bucureștiului o clădi-re pe care scrie bdquoMișcarea Legionarărdquo
Dar faptul că icircn plenul Senatului Romacircniei se icircncearcă rescrierea isto-riei faptul că un senator al Parlamen-tului Romacircniei icircl evocă cu patos ndash nu contest acest lucru ndash pe un om care este criminal de război condamnat de două ori pentru tot ceea ce a făcut este o rușine nu doar la adresa Par-lamentului Romacircniei ci și o rușine la adresa Romacircniei icircn sine
Este pentru prima dată cacircnd vor-besc la acest microfon deși de-a lungul anilor am venit de foarte multe ori icircn Se-nat Am apreciat icircntotdeauna colabora-rea impecabilă avută cu toate grupurile parlamentare pentru toate inițiativele pe care le-am introdus icircn Parlament indiferent dacă a fost vorba de spriji-nirea supraviețuitorilor Holocaustului indiferent dacă a fost vorba despre in-stituirea Muzeului Istoriei Evreilor și al Holo caustului din Romacircnia
Le mulțumesc din nou acelor co-legi ndash și celor care sunt icircncă membri și celor care nu mai sunt
Dar vreau să vă reamintesc că răspunderea față de istorie și față de acești oameni nu aparține doar comunităților evreiești nu aparține doar Guvernului Parlamentul este reprezentantul poporului romacircn și fiecare dintre dumneavoastră este responsabil de protejarea memoriei acestor oameni de protejarea lecțiilor care trebuie icircnvățate din ceea ce s-a icircntacircmplat atunci
Nu lăsați astfel de derapaje să de-
Austria strategie de combatere a antisemitismuluiRecent Guvernul austriac a elaborat o strategie com-
plexă de combatere a antisemitismului a relatat presa austriacă Proiectul a fost prezentat de Karoline Edtsta-dler ministrul federal pentru UE și pentru Constituție și de vicecancelarul Werner Kogler Au participat Oskar Deut-sch președintele Comunității Evreilor din Viena și Katha-rina von Schnurbein coordonatoare a Comisiei Europene icircn combaterea antisemitismului
Karoline Edtstadler a subliniat că pentru Guvernul aus-triac combaterea antisemitismului este o preocupare im-portantă deoarece bdquoAustria are o responsabilitate istorică mai ales legată de consecințele Holocaustului cel mai icircn-tunecos capitol din istoria noastrărdquo Amintind ultimele inci-dente antisemite din țară vorbitoarea a menționat bdquovalul de teorii conspiraționiste cu conținut antisemit prezent pe internet idei care pot ajunge din lumea virtuală icircn lumea realărdquo Referindu-se la strategia națională ea a arătat că cele 38 de măsuri cuprinse icircn ea din partea diferitelor mi-nistere vor fi un stimulent icircn combaterea antisemitismului și sprijinirea vieții evreiești
Vicecancelarul Werner Kogler a vorbit și el despre res-ponsabilitatea istorică a Austriei și obligația de a lua poziție
icircmpotriva antisemitismului bdquoTrebuie să protejăm siguranța evreilor din țara noastrărdquo a spus el Printre obiective-le strategiei se află protecția sinagogilor și intensificarea educației despre iudaism
Vorbind despre noua strategie a guvernului Oskar Deutsch a remarcat că bdquoevreii sunt primii afectați de discri-minarerdquo Astfel icircn 2019 s-au icircnregistrat 550 de incidente antisemite potrivit unui raport comun al Comunității Cul-turale Israelite din Viena și al Forumului icircmpotriva Antise-mitismului de două ori mai multe ca icircn urmă cu cinci ani
bdquoReizbucnirea incidentelor antisemite se manifestă sub mai multe forme principala metodă de atac icircndrep-tacircndu-se icircmpotriva proprietăților evreiești Intensificarea extremismului de dreapta icircn Austria și pe continent a fost fundamentală icircn provocarea acestor incidenterdquo subliniază raportul
bdquoAustria nu este o insulă Din păcate creșterea inci-dentelor antisemite poate fi urmărită peste tot icircn Europardquo a constatat Oskar Deutsch bdquoCombaterea antisemitismului nu este o sarcină numai pentru evrei ci și pentru icircntreaga societate icircn ansamblu Datele din 2019 arată că a sosit momentul icircn care trebuie să acționămrdquo (EG)
Silviu Vexler faptul că un senatorhellip(Urmare din pag 2)
(Urmare din pag 2)
vină reprezentative pentru Parlamen-tul Romacircniei
Vă mulțumesc mult (Aplauze)
Răspunsul senatorului Sorin Lavric
Mulțumesc doamnă președintăDragi colegiAm atacirctea de spus că nu știu cu
ce să icircncepIcircnțeleg că reacția domnului de-
putat Vexler a fost pricinuită de cele două declarații politice pe care le-am ținut aici icircn plenul Senatului icircn privința lui Valeriu Gafencu și a lui Mircea Vulcănescu Pe amacircndoi i-am elogiat pentru că icirci consider niște fi-guri emblematice ale culturii noastre figuri care au fost ținute sub obrocul comunist atacircția ani Nu voi icircnceta icircn continuare să vorbesc cu venerație despre martiri despre eroi și despre acei deținuți politici a căror singură vină este că s-au opus comunismului
Icircmi vine să-l icircntreb pe domnul Vexler nu vă supărați cine a adus co-munismul icircn Romacircnia Icircmi răspundeți dumneavoastră sau vă spun eu
Dacă aveți acribia datelor crono-logice și povestiți de acele represalii suferite de evrei icircn timpul regimului lui Antonescu de ce nu vorbiți de acel atentat cu bombă din Senatul Ro-macircniei făcut de un comando de trei evrei Cacircnd 8 august 1920 Păi pe 8 august 1920 nu era picior de legio-nar icircn țara asta Dumneavoastră aveți o obsesie cu legionarii și dacă cineva
vorbește frumos despre Gafencu sau despre Vulcănescu recurgeți la același tertip atacirct de facil și anume al stigma-tizării fascist legionar și așa mai de-parte Iertați-mă nimeni nu vă mai ia icircn serios
Nu mă dezic o iotă de cuvintele pe care le-am spus despre Vulcănescu sau despre Gafencu și voi continua să-i omagiez mai departe
Nu uitați că elogiul meu l-am făcut icircn cursul unei declarații politice iar dumneavoastră icircn calitate de depu-tat știți că senatorul nu trebuie să dea socoteală pentru declarațiile lui politi-ce Nimeni nu poate trage la răspun-dere Și atunci de ce dumneavoastră deputat veniți icircn Senatul Romacircniei și mă trageți pe mine de urechi că vor-besc despre Vulcănescu Nimeni nu o face nici președintele statului romacircn nici doamna președintă a Senatului ni-meni Veniți dumneavoastră să o faceți Aici e Romacircnia aici nu e Facircșia Gaza
Trebuie să modificați Constituția dacă vreți ca senatorul să fie tras la răs-pundere pentru declarațiile lui politice Altminteri vă icircncredințez că admones-tarea dumneavoastră nu doar că nu are darul de a mă intimida dimpotrivă icircmi dovedește că sunt pe drumul cel bun
Cam atacirct am avut de spus Voi continua la fiecare declarație politică să evoc o figură istorică legendară care a fost victima regimului comunist
Și icircncă o dată vă icircntreb cine a adus comunismul icircn Romacircnia
Mulțumesc (Aplauze)
Curtea Penală Internațională acuzată că icircncalcă principiul independențeihellip
18 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
Icircntr-o ediție a emisiunii bdquoJocuri de cuvinterdquo produsă de asociația catolică Signis Romacircnia și realizată de Ștefan Colceriu cercetător la Institutul de lingvistică bdquoIorgu Iordan ndash Al Rosettirdquo a fost invitată Francisca Băltăceanu emi-nent filolog clasic teolog și ebraist prof univ dr la Univer-sitatea din București
Moderatorul i-a propus interlocutoarei o evocare a oa-menilor care au format-o bdquoDespre părinți spuneam că nu vorbesc pentru că e prea subtilă relațiardquo Dar a vorbit des-pre relația cu monseniorul Vladimir Ghika și cu tacircnărul preot catolic Anton Demeter care icirci ducea pe tineri bdquoicircn ex-cursii creacircnd icircntre noi o atmosferă de prietenie colegiali-tate pace bucurierdquo
Despre profesorii care au influențat-o ca filolog ea a povestit bdquoAm dat la Limbi clasice unde am descoperit o lume minunată a profesorilor Să-i pomenesc pe cacircțiva Petru Creția ndash racircdeam pe urmă spuneam că lumea se icircm-parte icircn două cei care au făcut verbul grec cu Petru Creția și ceilalți adică avea o minte clară și un fel de a preda icircncacirct ne-a limpezit totulrdquo
Cicerone Poghirc bdquoera un om extraordinar filolog și mai ales indo-europenist Gramatica comparată a limbii grecești latine și indo-europene a fost pentru noi un text de vrajă nemaipomenit pentru că icircl făcuserăm cu el Ne-a predat și albaneză lituaniană niște cursuri imposibile pe care le făcea sacircmbăta după-amiaza ne adunam de la toa-te facultățile căci crea icircn jurul lui o atmosferă de farmecrdquo
Profesorul Mihai Nichita de istoria literaturii latine bdquose uita cracircncen icircn foi nu ridica ochii nu citea ci icircți spunea atacirct de dens icircncacirct te străduiai să iei notițe cuvacircnt cu cu-vacircnt și tot mai trebuia să torni un pic de apă ca să-ți dai seama ce a spus Ne icircnvăța să gacircndim și să scriemrdquo
bdquoUn alt fel de profesor era Iancu Fischer ndash de literatură latină istoria limbii latine și istoria limbii grecești ndash de o mare claritate icircn predare Ne plăcea de el că ne lăsa pa-uzele mai lungi pentru că avea timp să spună tot ce era esențial și cu libertate de prezentare Icircn același timp ne ducea la muzee și ne arăta ce-i de văzut acolo la concerte
ne icircnvăța să ascultăm muzică Avea o delicatețe icircn felul de a se purta cu fiecare dintre noi care mi-a rămas icircn sufletrdquo
bdquoCu totul altfel era doamna Lucia Wald Icircmi spuneau cei cu dosarul prost care puteau să fie prigoniți că niciodată nu le-a dat note mai mici pe considerente politice Preda foarte dens foarte mult Nu aveam manuale și atunci ne era util tot ce ne spunea Noi studenții i-am rugat pe ea și pe profesorul Fischer ndash fiind evrei ne-am gacircndit că nu o să se lege nimeni de ei ndash să facem un seminar despre sfacircn-tul Augustin Seminarul cu domnul Fischer a fost absolut fermecător ne-am icircmprietenit cu sfacircntul citindu-i Confesi-unile Și doamna Wald s-a specializat icircn opera lui tot de gura noastrărdquo
Alexandru Graur era bdquoun foarte mare lingvist specia-list icircn gramatică comparată indo-europeană Cacircnd a murit profesorul Poghirc mi-a zis laquoA murit ultimul om care le știa pe toateraquo Și avea o generozitate și un fel de a vorbi cu noi Cacircnd am susținut teza de doctorat (ca profesor coor-donator) a venit cu nu știu cacirctă vreme icircnainte de frică să nu icircntacircrzie Mă intimida prin bunătatea lui avea o măreție involuntară Icircți dădea cărți icircți dădea idei icircți dădea oricerdquo
Profesorul Alexandru Niculescu un mare romanist pe care icircl cunoștea foarte puțin a ajutat-o atunci cacircnd ea asistent universitar fiind a fost anchetată de Securita-te pentru că spre a le preda studenților o limbă moartă precum armeana veche citise cu ei din Noul Testament bdquoAlexandru Niculescu era secretar de partid dar icircși folosea funcția pentru a face bine M-a icircnvățat ce să răspund icircn fața Senatului Universității și am fost lăsată icircn pacerdquo
CLAUDIA BOSOI
Francisca Băltăceanu despre profesorii săi
2Day ambassador 2021
Conferința Internațională de diplomație și afaceri globale pentru liceeni
Nicolae Cajal ndash 17 ani de la deces
7 martie 2004 a fost o zi plină de tristețe pentru evreii din Romacircnia dar nu numai pentru ei ci și pentru lumea științifică și societatea civilă din țară Icircn acea zi au pierdut o mare persona-litate pe acad prof dr Nicolae Ca-jal un mare specialist icircn virusologie președintele Federației Comunităților Evreiești respectat icircn țară și icircn stră-inătate deopotrivă Specialiștii cu-nosc bine va-loarea activității sale științifice reamintită anual prin sesiunile or-ganizate de Aca-demia Romacircnă Institutul de Vi-rusologie de alte foruri la inițiativa fiicei sale Irina Cajal Marin Dar me-ritele lui nu s-au limitat doar la atacirct ci au icircmbrățișat domenii dintre cele mai diverse
A fost timp de un deceniu preșe-dintele FCER și această perioadă poate fi calificată pe drept cuvacircnt ca o icircnnoire un reviriment al vieții evreiești din Romacircnia Ca și numele predece-sorului său rabinul Moses Rosen numele profesorului Cajal a atras icircn activitatea comunității personalități binecunoscute din lumea evreiască și nu numai A avut prieteni pretutin-deni fapt evident și atunci cacircnd se organiza acea faimoasă bdquocasă des-chisărdquo de ziua lui de naștere sau de ziua onomastică atunci oricine dorea putea să-l felicite fără vreo invitație formală Și casa lui era icircntotdeauna plină ndash evrei romacircni persoane venite din străinătate și bineicircnțeles fami-lia Era un prieten devotat gata să icircntindă o macircnă de ajutor celor care aveau nevoie Prof Cajal considera că aceasta este o mițva care trebuie icircndeplinită icircn orice condiții
Icircn afara faptului că era un bun evreu că se macircndrea că aparține acestei etnii care a dat Romacircniei (și lumii) atacirctea valori că ținea la Statul Israel ca la o a doua patrie profesorul Cajal era un patriot un bun romacircn El nu a pregetat să-și folosească influența relațiile ndash care se icircntindeau pe cel puțin trei continente ndash ca să susțină Romacircnia Demersurile lui au contribuit la acceptarea țării noastre icircn diferitele organisme internaționale după 1989
Combaterea antisemitismului a fost una dintre principalele lui preo-cupări Teza lui realsemitismul s-a bazat pe importanța cunoașterii reci-proce dintre evrei și romacircni sau ex-trapolacircnd icircntre evrei și populația ma-joritară a țării icircn care trăiesc evreii O idee plină de umanism atacirct de carac-teristică acestui om care a și aplicat-o icircntreaga lui viață și pe care noi cei de astăzi trebuie să o păstrăm vie
Să icirci fie amintirea binecuvacircntată (EG)
Conferința Internațională de Diplomație și Afaceri Globale - 2DAY AMBASSADOR organizată de Cen-trul Educațional Laude-Reut a ajuns anul acesta la cea de a X-a ediție desfășurată icircn două sesiuni online icircn lunile februarie și martie 2021 La prima sesiune care a avut loc pe 9 fe-bruarie au participat 270 de elevi de 14 -17 ani de la 31 de licee publice și private din București Sibiu Craiova Iași și Israel
Elevii au asistat la prezentări și dezbateri susținute de membri ai cor-pului diplomatic intelectuali și uni-versitari de prestigiu Moderator și coordonator al evenimentului a fost ES Adrian Cioroianu fost ambasa-dor al Romacircniei la UNESCO istoric și profesor universitar membru al La-ude-Reut Board of Trustees și men-tor de diplomație Laude-Reut El le-a prezentat elevilor istoria diplomației pornind din cele mai vechi timpuri cu personalități care au făcut faimoasă această nobilă profesie Daniela Gicirct-man secretar de Stat la MAE pentru afaceri interinstituționale a vorbit des-pre asistenţa pentru dezvoltare pe componenta educaţională şi cultura-lă oferită de Ministerul Afacerilor Ex-terne icircn scenariul diplomației hibride Eyal Ram director icircn cadrul Ministe-
rului Educației din Isra-el a subliniat eforturile depuse de Ministerul Educației din Israel de a integra Diaspora și de a păstra legăturile prin educație menționacircnd resursele profesionale și emoționale la care profesorii au recurs icircn această perioadă de școală online prin in-ventivitate și originali-tateElevii au pus icircntrebări
și au inte rac ționat cu invitații care le-au icircmpăr tășit din cunoștințele și expe-riența lor Astfel David Saranga am-basadorul Statului Israel icircn Romacircnia care este și mentor de diplomație la școala Laude-Reut a ținut expunerea bdquoProcesul de pace icircn Orientul Mijlociu prin acorduri multilaterale precum Acordurile Abraham și normalizarea relațiilor dintre Israel și Marocrdquo
Prof univ dr Adrian Streinu-Cer-cel a vorbit despre bdquoCriza sanitară și de securitate generată de pandemia COVID-19rdquo
bdquoImpactul Brexit asupra educației și schimburilor academicerdquo a fost abor-dat de Dan Mihalache fost ambasa-dor icircn Marea Britanie și actualmente ambasador icircn Cipru Jonathan Davis director al Raphael Recanati Inter-national School ndash Lauder School for Government Strategy and Diplomacy (Israel) s-a referit la bdquoModalitățile de creare a unui mediu academic sigur icircn timp de pandemie - modelul IDC Herzliya Israelldquo Icircn plus o serie de ambasadori romacircni au vorbit despre activitatea diplomatică icircn condiții de pandemie
Tova Ben Nun-Cherbis președinte fondator Laude-Reut i-a icircncurajat pe elevi să fie curioși icircncrezători și
activi și a anunțat concursul de public speaking pe teme diplomatice la care sunt invitate școlile incluse icircn proiect alături de elevii Laude-Reut
Icircn cadrul celei de a doua părți a sesiunii la 10 martie au fost premiați cacircștigătorii concursului de public speaking desfășurat online pe 1 mar-tie 2021 la care elevii bucureșteni alături de cei din Craiova Iași Sibiu și Israel au răspuns cu entuziasm provocării lansate de Complexul Educațional Laude-Reut de a juca ro-lul de ambasadori ai diverselor țări
Iată lista cacircștigătorilorPentru gimnaziuMaria Belceanu clasa a VIII-a
Școala Gimnazială Cezar Bolliac București ndash locul 3 icircn poziția de amba-sador al Greciei Teodora Maria Cio-banu clasa a VIII-a Școala Gimnazi-ală Federico Garcia Lorca București ndash locul 2 ndash Spania Maria Kehayian clasa a VIII-a Complexul Educațional Laude-Reut București locul 1 ndash Israel
Pentru liceuTheia Hartenis clasa a XI-a
Complexul Educațional Laude-Reut București locul 3 icircn poziția de am-basador al Franței Romana Trușcă clasa a X-a Complexul Educațional Laude-Reut București locul 2 ndash Ru-sia Dara Nițu clasa a X-a Comple-xul Educațional Laude-Reut locul 1 ndash Statele Unite
Premianții au retrăit emoțiile con-cursului la momentul prezentării discursurilor lor icircn fața diplomaților Romacircniei și Israelului membri ai Laude-Reut Board of Trustees am-basadorii Emil Hurezeanu Luca Ni-culescu Adrian Cioroianu Luminița Odobescu Sorin-Dan Mihalache Lazăr Comănescu David Saranga Tamar Samash Avi Millo precum și pentru prima dată Bogdan Măniloiu ambasadorul Romacircniei icircn Canada
Sesiunea finală 2Day Ambassador 2021 a fost moderată din Israel de Jonathan Davis director al Raphael Recanati International School ndash Lau-der School for Government Strategy and Diplomacy (Israel) icircn calitate de prieten și mentor Laude-Reut
Cacircștigătorii concursului de public speaking 2Day Ambassador 2021 au primit medalii și cartea 186 de trepte mărturia lui Alexandru Marton evreu de origine romacircnă supraviețuitor al lagărului de concentrare de la Mau-thausen
CRISTINA MARIN
Cacircștigătorii concursului de public speaking
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 19
Aici icircn Israel trăim vremuri pe cacirct de interesante pe atacirct de presante Pe de o parte multiplele semne de icircntrebare legate de viitoarele relații cu noul președinte american (după povestea de dragoste cu ultimul) Pe de altă parte Covid-19 o pan-demie care nu pare a avea de gacircnd să-și ia desaga la spinare și să dis-pară
Uneori mă icircntreb cum rezistăm cum reușim să ne ocupăm de toate cele de mai sus dar icircn același timp neuitacircnd de pericolul securității naționale și personale (Iranul Ha-masul Hezbollah) Cum reușim să ținem pasul cu toate aceste mari și deloc mărunte probleme
Iată cel puțin parțial răspunsulPovestea e relativ nouă și bine
cunoscută Grație eforturilor de-puse de fosta Administrație ame-ricană patru state arabe Uniu-nea Emiratelor Arabe Bahrein-ul Marocul și Sudanul au hotăracirct să recunoască Israelul și să accep-te relații diplomatice cu statul care pacircnă deunăzi era ostracizat
Senzația pe care au provocat-o imediat articolele și comentariile era că bdquomireasardquo (adică Israelul) era mult mai mulțumită și chiar mai fericită de bdquomariajrdquo decacirct cei patru bdquomirirdquo Icircn marea majoritate a repor-tajelor din Abu Dhabi sau Bahrein se vorbea de intensele pregătiri pe care le fac cei icircn cauză pentru a primi turiștii israelieni dornici să viziteze cea mai icircnaltă clădire din lume Pacircnă aici nimic nou Dar iată o poveste care denotă superficiali-tatea celor care au scris și au vor-bit nu prea frumos despre luna de miere israelo-arabă
Povestea (preluată dintr-un arti-col semnat de binecunoscutul Ben Caspit) icircncepe așa pe icircntregul ma-pamond cresc aproximativ 4 mili-arde de palmieri din care 150 de milioane sunt curmali O treime din toți curmalii existenți icircn lume se află icircn Dubai
Fiecare din curmalii ăștia pro-duce anual icircntre 80-120 kg fructe dulci Ei bine acești curmali au o bdquomicărdquo problemă Ea e reprezentată de un gacircndac foarte vorace care odată pătruns icircn tulpina copacu-lui nu se lasă pacircnă nu-l termină Respectivul gacircndac penetrează scoarța tulpinei icircși depune ouăle care foarte rapid se transformă icircn viermi a căror hrană se află la icircn-demacircnă tulpina curmalului Icircn scurt timp se poate semna actul de de-ces al copacului
Icircncercările de a rezolva proble-ma prin icircmprăștirea de insecticide nu numai că oferă doar o soluție parțială dar din punct de vedere ecologic e vorba de o adevărată catastrofă nemaivorbind de restul de culturi agricole care suferă de pe urma contactului cu otrava des-tinată viermilor
Dar icircnainte de toate o icircntre-bare al cărei răspuns a icircncetat de mult a mai fi un secret militar care este icircn Israel arma cu cei mai mulți soldați și ofițeri Infanteria Tancurile Aviația militară Nici-decum Răspunsul e serviciul de contrainformații reprezentat de celebra Unitate 8200 Mulți (foarte mulți) dintre cei care s-au perin-dat prin acea unitate au devenit cu timpul specialiști icircn high-tech unii fiind primiți cu brațele deschise icircn diversele companii startup sau au icircndrăznit să-și deschidă propriul lor
business bazați pe cele icircnvățate și efectuate bdquoacolordquo
Și iată că un tacircnăr israelian a creat o companie care produce senzori de icircnaltă calitate
Și uite așa tipul din poveste a au-zit de problemele celor din Dubai cu gacircndacii viermii și curmalii A auzit și cum și icircn Israel sunt de ajuns de mulți curmali a icircncercat o metodă de a rezolva problema A introdus icircn tul-pina curmalului senzori suficient de sensibili care detectează din primul moment acțiunea de roadere a interi-orului tulpinei de către viermișorii cu pricina Icircn acel moment o luminiță se aprinde pe tabloul de comandă al terenului cu pomi fructiferi ceea ce e urmat imediat de un tratament chimic direcționat numai pe pomul afectat cu rezultate dintre cele mai bune Icircn urmă cu numai cacircteva săp-tămacircni proprietarul respectivei com-panii israeliene a fost primit icircn Du-bai cu surle și tracircmbițe covor roșu și alai de onoare și afacerea a fost icircncheiată pe loc
Pe aici pe la mine există mulți sceptici care privesc icircnchegarea relațiilor diplomatice cu cele patru țări amintite ca pe un eveniment (aproape) lipsit de importanță Cei care caută noduri icircn papură le vor găsi cu prisosință Dar fără nicio discuție povestea de mai sus re-prezintă un model extrem de inte-resant de cooperare cu beneficii bilaterale
Icircn mod normal acesta e doar icircn-ceputul Continuarea se cere a fi de mare succes
Cu cacircteva bdquomici și mărunterdquo ob-stacole cum ar fi atitudinea Iranului presiunea palestinienilor protestele unei bune părți din lumea arabă etc care nu vor disecate icircn racircndu-rile de față Las această sarcină pe seama specialiștilor icircn chestiune
Prof dr GABRIEL M GURMANOmer Israel
gurmanbguacil
Revanșa lui Sebastian
Uneori criticii și istoricii noștri literari sunt greu de icircnțeles dar nu neapărat fiindcă au un limbaj bdquotehnicrdquo de specialitate filolo-gică ci pentru că emit judecăți de valoare care nu li se potrivesc operelor evaluate E și cazul lui I Negoițescu sau Al Piru bdquoju-decacircndrdquo teatrul lui Mihail Sebastian bdquoEroii acestui teatrurdquo scria Negoițescu icircn 1966 bdquonu depășesc viziunea ușor convențională a unui repertoriu anual mai ridicatrdquo Sebastian făcacircnd un bdquoteatru mediu mulțumitorrdquo Pen-tru Al Piru același Sebastian este un bdquoco-mediograf agreabil inteligent dar lipsit de adacircncimerdquo iar Jocul de-a vacanța o bdquoușoară improvizațierdquo What
Dacircnd timpul icircnapoi scriitorul n-a avut mai mult noroc nici cu monu-mentala Istorie a lui Că-linescu din 1941 Dim-potrivă După ce pole-mizaseră criticul nu s-a putut abține să se bdquorăz-bunerdquo pe scriitorul ana-lizat folosind calificative mai mult decacirct discuta-bile și icircncadracircndu-lhellip rasial pe autor Icircn loc să-i analizeze cărțile cu obiectivitate și să le critice cu argumente es-tetice Călinescu susținea că Sebastian nu-și putea bdquoicircngădui decacirct o singură experiență aceea a rasei salerdquo și de aceea se bdquorefugiardquo icircn analiză Dintr-un alt alineat aflăm că bdquopa-teticul dovedește sensibilitatea exagerată a evreului plăcerea de a se simți victimă inca-pacitatea lui congenitală de a concepe lupta cu toate riscurile eirdquo Icircn 1941 anul cacircnd erau publicate asemenea enormități și aberații rasiste Europa era icircn plin Holocaust iar icircn ianuarie icircn pogromul din timpul rebeliunii le-gionare compatrioți ai lui G Călinescu de etnie evreiască fuseseră omoracircți și atacircrnați icircn cacircrlige la abator Plutind senin pe deasu-pra acestor monstruozități criticul icircși scria capitolul despre Sebastian din Istorie cu o bdquoargumentațierdquo din care tocmai argumente-le lipsesc și pe un ton rezolut precum aici bdquoEstetica sa nu e decacirct aceea tipică la criticii evrei și anume iubireardquo
Ultimul nume pacircnă acum pe lista de-tractorilor cu ștaif ai lui Sebastian este cel al Martei Petreu o cercetătoare serioasă cuprinsă icircnsă inexplicabil de un fel de aver-siune icircmpotriva obiectului său de studiu Pe lacircngă teza falsă conform căreia Sebastian ar fi fost un extremist de dreapta (astfel că Cioran Eliade și ceilalți bdquonu făceau decacirct să icirci calce mai apăsat pe urmerdquo) se găsesc icircn cartea intitulată aiuritor Diavolul şi uce-nicul său Nae Ionescu ndash Mihail Sebastian exprimări inadecvate pentru un studiu aca-demic Lectorul află de la Marta Petreu că Sebastian bdquoa țacircșnit icircn brațele lui Nae cu cel dintacirci pretextrdquo că bdquoi-a dat tacircrcoale lui Eliade făcacircndu-i curte și căutacircndu-i prieteniardquo că e bdquopapagalul de presărdquo al lui Nae Ionescu bdquobate cacircmpiirdquo și bdquoicircşi ascunde icircnşelătoriardquo Cacircnd ajungem icircn lectură la formularea bdquomacircracircielile și scacircncetele lui Sebastian din Jurnalrdquo ne icircntrebăm totuși ce fel de lectură este aceea icircn care impresionantul ndash pentru aproape oricine ndash Jurnal al lui Sebastian să fie redus la niște macircracircieli și scacircncete
Eu cred icircn dreptul fiecărui comentator de a formula o opinie dar mai cred că acest drept vine icircmpreună cu o obligație profesio-nală și morală aceea de a citi cu obiectivi-tate fără părtinire fără tendențiozitate sine ira et studio opera unui scriitor
Revanșa nedreptățitului Sebastian con-stă icircn actualitatea operei lui și icircn vitalitatea dovedită de aceasta la icircntacirclnirea cu noile generații de cititori și spectatori Nu știu cacircți mai deschid astăzi o carte de Al Piru sau una de I Negoițescu dar cei care citesc și recitesc cărțile lui Sebastian sunt mulți
DANIEL CRISTEA-ENACHE
Profil de scriitorNu aduce anul ce aduce ceasul
Un film pe care-i musai să-l vedețiLuna aceasta s-a icircmplinit un an de cacircnd Organizația
Mondială a Sănătății a declarat oficial pandemia de Co-vid-19 Un an lung care a adus schimbări icircn modul nos-tru de a trăi și de a interacționa Celor mai mulți dintre noi ne-au lipsit mersul la concerte la teatru la cinema Și pentru că pandemia pare să mai stea o vreme cu noi iar umorul e unul dintre puținele remedii pentru a depăși această perioadă grea aș vrea să vă recomand o mi-niserie pe Netflix care sunt convins că o să vă placă
De curacircnd am văzut Pretend Itrsquos a City un soi de dialog icircntre Martin Scorsese și Fran Lebowitz Și e ceva electrizant la scriitoarea aceasta de 70 de ani cu păreri ferme despre aproape orice mediu artistic politică sport tehnologie călătorii nimeni și nimic nu scapă ochiului ei vigilent Fran Lebowitz spune tot ce evită ceilalți să spună dar o face cu foarte mult umor
Icircn copilăria pe care și-a petrecut-o icircn Morristown New Jersey Fran Lebowitz a cacircntat o vreme la violon-cel icircn orchestra școlii Dar și-a dat repede seama că oricacirct de mult ar exersa nu va ajunge vreodată să facă performanță bdquoCacircnd eram cu orchestra nu auzeai cacirct de prost cacircntam Știam icircnsă ce e talentul fiindcă eram conștientă de cacirct de mult icircmi lipsea icircn cazul ăstardquo a povestit scriitoarea Mărturisește că idolul ei a fost mulți ani Leonard Bernstein bdquoAvea o emisiune cacircnd eram copil numită Young Peoplersquos concerts și așteptam fie-care duminică să-l văd Icircl adoram Leonard Bernstein explica și arăta exact cum icircși imaginează un copil că arată un dirijor Și asta a ajutatrdquo povestește Fran Le-bowitz icircn acest serial
A fost exmatriculată din şcoală pentru că citea foar-te mult icircn timpul orelor și icircși neglija temele iar notele erau din ce icircn ce mai slabe Dar și-a luat cu brio testele la sfacircrșitul liceului iar la 18 ani s-a mutat icircn New York Aici a fost pentru o vreme femeie de serviciu șofer de taxi și a vacircndut spațiu publicitar
Icircn tinerețe povestește Fran Lebowitz frecventa cluburile de jazz Crede că i-a văzut pe viu pe toți ma-rii muzicieni de jazz dar preferatul ei rămacircne Charles
Mingus Avea 19 ani cacircnd s-au cunoscut și lucra la zi-arul fondat de Susan Graham Ungaro cea de-a patra soție a muzicianului Charles Mingus avea un tempera-ment vulcanic icircși amintește Fran Era arogant nu prea icirci plăcea să stea de vorbă și detesta majoritatea oame-nilor Duke Ellington a fost singura persoană pe care a respectat-o cu adevărat Icircn tinerețe Charles Mingus a cacircntat icircn trupa lui Ellington A fost concediat dar cu toate acestea pentru Mingus Duke Ellington a fost cel mai mare muzician
Prin anii rsquo70 a icircnceput să scrie pentru revista Inter-view fondată de Andy Warhol Warhol a fost cel care a definit conceptul de Pop Culture iar icircn casa lui care icirci servea și ca atelier icirci găseai frecvent la cacircte o pe-trecere pe Lou Reed sau David Bowie icircntre mulți alți artiști celebri
Cacircnd şi-a publicat prima carte un volum de eseuri despre societatea americană bdquoMetropolitan Liferdquo Fran Lebowitz avea 27 de ani A scris puţin dar extraordinar de bine Icircn toată cariera a publicat doar trei cărţi Me-tropolitan Life Social Studies şi Mr Chas and Lisa Sue Meet the Pandas (carte pentru copii) publicată icircn 1994
Din dialogul acesta pe care icircl poartă cu Martin Scor-sese mai aflăm despre Fran Lebowitz că se consideră una dintre puţinele persoane din New York care icircncă mai au bdquoexperienţa străziirdquo Asta deoarece nu are te-lefon mobil și nici laptop Este mult mai interesată să cumpere cărți (după ultimele estimări deține cam 12 mii de volume) Și icircn aceste condiții reușește să fie foarte bine informată Fran pare că icirci știe pe toți oamenii importanți din oraș iar toată lumea pare să o cunoască
Pretend Itrsquos a City este de fapt un serial de cacircteva episoade realizat de Martin Scorsese care ne prezin-tă o femeie introvertită dar foarte populară inteligentă și plină de umor care spune o poveste captivantă des-pre New York așa cum era icircn anii rsquo60-rsquo70 dar și despre societatea de astăzi despre tehnologie sport muzică literatură și icircncă multe altele
GEORGE GIcircLEA
Icircnsemnări de la fața locului
20 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
Icircn ziua de 9 martie a ES David Saranga ambasadorul Israelului icircn Romacircnia a vizitat mai multe obiective evreiești din Cluj Programul a icircnce-put la șantierul Complexului Comuni-tar Evreiesc (JCC) unde oaspetele a fost icircntacircmpinat de Robert Schwartz președintele CE Cluj Dorel Ornescu secretar Andrea Ghiță și Andrei Klein membrii icircn comitetul de conducere Andrei Zador și Rabbi Dov ber Orgad de la Habad Cluj- Napoca
A fost vizitat Templul Memorial al Deportaților Evrei (fosta sinagogă ne-ologă) a cărui reabilitare a icircnceput icircn toamna anului 2018 S-au rememorat secvențe din istoria Templului (dis-trugerea icircn bombardamentul din 2 iunie 1944 și reconstrucția din teme-lii icircn anul 1947) Ambasadorul a so-sit tocmai cacircnd se icircncheia curățenia generală de după şantier Se preco-nizează icircn prima fază reluarea cacirct mai grabnică a serviciilor divine pen-tru desfășurarea cărora există condiții optime de distanțare
Intenția conducerii comunității este ca festivitatea oficială de reinaugura-re să fie amacircnată pacircnă cacircnd condițiile epidemiologice o vor permite La bal-conul Templului accesibil acum și cu un ascensor exterior s-au creat spații expoziționale pentru o colecție muzeală avacircnd ca principal obiectiv contribuția populației evreiești la dez-voltarea economică culturalăsocială a orașului Cluj
La clădirea reabilitată a viitorului Centru Cultural Evreiesc următorul obiectiv vizitat lucrările de construcții s-au icircncheiat Aici pot fi găzduite ma-nifestări culturale și stracircngerea legă-turilor dintre Ambasada Statului Israel - Departamentul de Diplomație Publi-că și JCC Cluj vor promova cultura și civilizația israeliene prin proiecții de filme spectacole concerte expoziții lansări de carte etc
Biblioteca Centrului icircn curs de organizare va beneficia de valoroa-se donații (volume și documente) ale cunoscuților autori din dome-niul Holocaustului din Transilvania și Cluj (dr Daniel Lőwy și prof univ
dr Zoltaacuten Tibori Szaboacute) Icircmpreună cu prețioasele volume din biblioteca comunității referitoare la evreitate și iudaism se va deschide un centru de documentare S-a discutat apoi des-pre al treilea obiectiv clădirea care va adăposti administrația comunității ra-binatul serviciile sociale și medicale Aici se așteaptă primirea autorizației de construcție lucrările urmacircnd să icircnceapă icircn această primăvară Ușile și geamurile sunt deja transportate la atelierul de recondiționare
Pentru ultimul obiectiv din Complex Restaurantul Ritual există o primă va-riantă a proiectantului neicircnsușită icircncă de conducerea comunității Icircn aproxi-mativ trei ani de la icircnceperea lucră-rilor finanțate exclusiv din fondurile proprii ale CE Cluj JCC va deveni icircn mare parte funcțional
Vizita ambasadorului iaraelian s-a desfăşurat icircntr-o atmosferă cordială şi dătătoare de speranţă Oaspetele a promis că va participa la festivitatea de reinaugurare a Templului Memorial al Deportaţilor Evrei ANDREI ZADOR
Premiul Genesis 2021 conside-rat bdquoNobelul evreiescrdquo i-a revenit re-gizorului american Steven Spielberg Distincția se acordă celor care bdquosunt angajați să susțină valorile evreieștirdquo De aceea icircn motivarea acordării premiului lui Spielberg Fundația Ge-nesis a arătat că bdquoimportante tema-tici evreiești sunt adesea icircntrețesute icircn narațiunea filmelor lui și anume importanța identității și apartenenței păstrarea umanismului icircntr-o lume nemiloasă grija față de celălalt și onorarea obligației morale de a face lucruri corecterdquo
O altă justificare pentru acordarea distincției s-a referit la bdquoactivitatea lui extraordinară de a păstra memoria Holocaustului și a preveni viitoare ge-nocide prin intermediul filmului prin filantropie și implicarea icircn viața pu-
blicărdquo respectiv faptul că Spielberg a pus bazele Fundației Șoah care păs-trează mărturiile unor supraviețuitori ai Holocaustului Fundația a fost cre-ată după succesul peliculei sale din 1993 bdquoLista lui Schindlerrdquo
Distincția a fost acordată icircn urma votului popular din icircntreaga lume Deși ultimul cuvacircnt icircl are Comitetul pentru Premii faptul că Spielberg a primit cele mai multe voturi a fost un factor determinant a arătat Fundația
Premiul Genesis a fost creat icircn 2013 de către un grup de filantropi evrei ruși Suma acordată este de un milion de dolari și pacircnă acum toți cei care au fost distinși au donat premiul icircn scopuri filantropice
Fundația Genesis a decis de asemenea să onoreze memoria șef-rabinului Marii Britanii lordul Jona-than Sacks (zl) decedat la 20 no-iembrie 2020 El era unul dintre cei șapte finaliști ai competiției pentru Premiul Genesis dar a murit icircn timpul
campaniei de desemnare obținacircnd pacircnă atunci zeci de mii de voturi din icircntreaga lume Stan Polovets unul dintre co-fondatori și președinte al Fundației și-a manifestat imensul regret față de pierderea acestei mari personalități a iudaismului și a de-clarat că Fundația bdquose pregătește să onoreze această mare voce a evre-imii aducacircnd un omagiu operei lui de-o viață și sprijinind menținerea moștenirii sale intelectuale și spiritua-le pentru a se asigura că va continua să existe pentru generațiile viitoarerdquo
Fundația va organiza la Londra un eveniment pe 14 noiembrie la un an de la decesul rabinului Va fi reali-zat un film documentar despre viața lui Jonathan Sacks Fundația este icircn discuții cu trustul bdquoMoștenirea Rabi-nului Sacksrdquo icircn vederea susținerii și a altor inițiative semnificative pentru a celebra și a păstra moștenirea lui
MAGDALENA PORUMBARUNicu Covaci ne duce lahellip
Tamara de Lempicka A murit ultimul evreu din KujandOdinioară orașul Kujand din Tadjikistan a fost un centru al prezenței evreiești
din Asia Centrală Dar la sfacircrșitul lunii ianuarie bogata viață comunitară a evre-ilor buhareni a luat sfacircrșit prin decesul lui Jura Abaev de 93 de ani ultimul evreu din localitate Grupul de evrei de aici buharenii (denumirea este legată de orașul Buhara) avea rădăcini persane
Fost muncitor Abaev a fost ani de zile liderul spiritual al sinagogii din Ku-jand icircnchisă icircn 1999 Abaev avea cinci copii cu toții emigrați icircn Israel prin anii 1990 ca dealtfel toate rudele lui Abaev Icircn Tadjikistan mai trăiesc aproximativ 20 de evrei așkenazi icircn capitala Dușanbe
Tadjikistanul este unul dintre statele din Asia Centrală de unde după prăbușirea URSS aproape toți evreii au emigrat Aceasta a dus și la reducerea evreilor buhareni din țara vecină Uzbekistan și a bdquoevreilor de la Munterdquo o altă minoritate originară din Persia cu legături stracircnse cu cea din Buhara Exodul din Tadjikistan unde odinioară trăiau 15000 de evrei a fost determinat și de războiul civil izbucnit icircn 1992 care a durat cinci ani cu un mare număr de morți deplasări de populație și sărăcie După terminarea războiului a avut loc asasi-narea lui Gavriel Gavriilov liderul Societății Haverim din Tadjikistan creată icircn perioada postcomunistă care și-a propus reicircnvierea culturii evreiești A fost un alt element care a determinat emigrarea evreilor
Și Abaev a emigrat icircn Israel chiar de trei ori dar de fiecare dată a revenit la Kujand adevăratul lui cămin spunea el A renunțat la o pensie care-i permitea icircn Israel o viață confortabilă dar acolo bdquose simțea un nimenirdquo pe cacircnd icircn orașul său natal bdquoicircl cunoștea și-l respecta toată lumeardquo Icircn casa lui spațioasă a invitat o familie cu patru copii care au avut grijă de el
Decenii de-a racircndul pacircnă la dispariția comunității Abaev a icircndeplinit și funcția de rabin ținacircnd slujbele de icircnmormacircntare și icircngrijindu-se și de cimitirul unde a și fost icircnmormacircntat Nu a avut cine să-i organizeze ceremonii religioase dar a fost condus pe ultimul drum de numeroși prieteni și vecini Sinagoga a fost demolată icircn 2015 el fiind atunci unicul evreu din oraș (EG)
Ascultam interviul acordat de Nicu Covaci realizatorului emisiunii Psiho-logul muzical Andrei Partoş icircn care liderul formaţiei Phoenix vorbea des-pre modul icircn care icircşi achită multe cheltuieli pictacircnd (el fiind absolvent de Arte Plastice) A menţionat atunci numele unei artiste plastice din State-le Unite despre care nu ştiam nimic Tamara de Lempicka
Am regăsit referirea şi icircntr-un inter-viu acordat de acelaşi muzician unei televiziuni private unde apărea şi o fotografie a sa icircn faţa şevaletului Re-alizatoarea TV a fost tentată să atribu-ie tabloul invitatului emisiunii dar Nicu Covaci a precizat că icircn acea fotogra-fie lucra la o reproducere după un ta-blou al Tamarei de Lempicka deoare-ce aceste reproduceri se cer pe piaţă fiindcă icircn America un original se vinde la preţul de 6-7 milioane de dolari
Tamara de Lempicka s-a născut pe 16 mai 1898 la Varşovia ca fiică a lui Boris Gurwik-Goacuterski un avocat rus evreu ce lucra pentru o firmă fran-ceză Mama sa Malwina Dekler era o poloneză care şi-a petrecut viaţa mai mult icircn străinătate unde şi-a icircntacirclnit şi soţul Legenda spune că atunci
cacircnd avea zece ani mama sa a comandat unui p r o e m i n e n t artist local un portret pastel al Tamarei dar ea a detestat să pozeze şi a fost nemulţumită de rezultat a pus macircna pe pensulă şi a făcut portretul surorii sale mai tinere acesta fiind primul portret pictat de ea
După studii de artă plastică la pres tigioase instituţii de icircnvăţămacircnt superior afirmarea Tamarei s-a pro-dus icircn 1925 cu ocazia Expoziţiei In-ternaţionale de Arte Decorative şi In-dustriale Moderne care mai tacircrziu a dat numele stilului Art Deco
Stilul ei a fost un amestec de cu-bism rafinat şi stil neoclasic inspirat icircn special de Jean-Dominique Ingres După al Doilea Război Mondial se va stabili icircn Statele Unite de unde icircn 1974 se va muta icircn Mexic unde a de-cedat icircn 1980 La cererea sa cenuşa i-a fost icircmprăştiată peste vulcanul Po-pocateacutepetl
IOAN IACOB
Alexander Hausvater scriitorulfraza scurtă fa-vorizează ușu-
rința lecturii de către cititori Sunt cărți consistente din care ai ce reține ai ce icircnvăța Am descoperit un nou Haus-vater Vă felicit și vă aplaudrdquo
Costel Postolache l-a descris pe Hausvater drept bdquocel mai mare scrii-tor necunoscut Acum faima lui de scriitor aproape a egalat-o pe cea de regizorrdquo
Actorii Maia Morgenstern și Con-stantin Florescu au selectat fragmen-te din cele trei cărți și le-au citit
bdquoLa fel ca piesele sale lectura cărților lui Hausvater constituie o experiență imersivărdquo a arătat Dan Romașcanu bdquoEl regizează și experimentează atacirct icircn teatru cacirct și icircn literatură Aș spune că nu personajele sunt icircn căutarea unui autor ci autorul este copleșit de perso-najele sale laquoAici Radio Erosraquo poate fi și un scenariu de filmrdquo
Răzvan Voncu a spus că bdquoAlexan-der Hausvater nu este doar un inte-lectual care știe să-și pună gacircndurile pe hacircrtie Este un scriitor icircnzestrat cu talent viziune vocație și cu o calitate tot mai rară astăzi ndash capacitatea de a
fi profund icircntr-o modalitate artistică ac-cesibilă mai multor oameni dispensa-tă de complicații inutile laquoDor călătorraquo este un roman profund despre o temă eternă și niciodată epuizată icircn literatu-ră relația tată-fiu laquoPenumbraraquo este o carte halucinantă scrisă pe linia foarte fină dintre imaginar și referentul isto-ric despre nenorocirile prin care a tre-cut și despre micile drame de zi cu zi icircn spatele cărora se află icircntotdeauna o memorie istorică laquoAici Radio Erosraquo este partea experimentală jucăușă a textului icircn care se vede mintea formi-dabilă de constructor viziunea aces-tui scriitor care creează universuri ficționale puternice și autenticerdquo
Autorul a conchis bdquoSingura mea speranță a fost icircntotdeauna ca la tea-tru să am cacirct mai mulți oameni icircn sală iar icircn literatură ndash cacirct mai mulți cititori Dacă o piesă un film sau o carte are o semnificație sfacircrșitul real este icircnce-putul acelei ștafete icircn care spectatorul sau cititorul ia batonul și icircncepe el să creeze să se gacircndească dacă există vreo legătură icircntre un personaj și viața lui Speranța este să icircl faci să devină un om mai bun mai profund mai iubitorrdquo
(Urmare din pag 15)
David Saranga a vizitat Complexul Comunitar Evreiesc din Cluj
Premiul Genesis 2021 i-a fost decernat regizorului Steven Spielberg
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 21
O bibliotecară spioană icircn serviciul Congresului Evreiesc American
Florence Mendheim (1899-1984) custode al Bibliote-cii Publice din New York a participat pentru a le observa la reuniunile pronaziste din oraș icircntre anii 1933-1938 icircn cadrul organizației Prietenii Noii Germanii numită mai tacircrziu Liga Germano-Americană punacircndu-și viața icircn pe-ricol Conform unei relatări din Jerusalem Post rezulta-tele cercetărilor de dată recentă pe această temă au fost făcute publice de Institutul Leo Baeck din New York
Florence Mendheim era o evreică germană stabilită icircn Bronx alături de familie A lucrat pentru Congresul Evre-iesc American (CEA) condus icircn acei ani de Rabinul Ste-phen Wise Membrii organizației pronaziste din America se icircntacirclneau icircn cafenele și taverne și de multe ori se salutau cu expresia bdquoSă omori un evreurdquo
Michael Simonson arhivist la Institutul Leo Baeck a declarat bdquoNu știm dacă a fost recrutată de CEA sau dacă a venit ca voluntară dar este clar că tot ce se petrecea icircn Germania faptul că avea rude acolo și identitatea ei evreiască au motivat-o icircndeajuns icircn icircncercarea ei de a limita amenințarea nazistă din Ameri-cardquo Dacircndu-se drept o simpatizantă a nazismului Florence Mendheim a furnizat material documentar și rapoarte valoroase pentru CEA cu privire la orientarea extremistă și antisemită a organizației unde se infiltrase ca spioană
Icircn anii rsquo30 delegatul lui Hitler Rudolf Hess le-a dat imigranților germani icircn America permisiunea și directiva de a icircnființa organizația Prietenii Noii Germa-nii care să susțină național-socialismul și izolaționismul Aceasta primea spon-sorizări pentru concerte și tabere de vară pentru a apărea icircn ochii americanilor drept o organizație culturală Florence Mendheim a lucrat aici ca secretară dar a renunțat la slujbă cacircnd situația devenise prea primejdioasă Intrarea icircn război a Statelor Unite a dus la icircnăbușirea grupărilor pronaziste iar de multe ori liderii lor au fost deportați
Mai tacircrziu Florence Mendheim a fost secretară icircn Comitetul pentru Icircnțelegerea Arabo-Evreiască instituție care promova ideea unui stat binațional arab-evreiesc Nu s-a căsătorit niciodată foarte tacircrziu a povestit despre perioa-da ei ca spioană dar oamenii nu i-au dat atenție Documentele i-au fost păstra-te de frații ei care ulterior le-au predat Institutului Leo Baeck (CB)
La icircnceputul lunii martie 2021 av Iulian Sorin fost conducător al Federației ar fi icircmplinit 95 de ani
A trăit aidoma generației sale toa-te faliile sociale ale veacului XX Icircn timpul pogromului legionar din ianuarie 1941 de la București a fost ridicat de pe stradă de legionari și dus la Sina-goga bdquoMalbimrdquo icircnțesată de evrei luați prizonieri A trăit scene de coșmar jafuri umiliri maltratări Pe toți icirci aștepta moartea A fost trimis să care moloz icircn curtea sinagogii Icircntr-o clipă de neatenție a paznicului a escaladat gardul și a fugit Așa a scăpat cu viață A făcut muncă obligatorie La cimitirul din Giulești unde fusese repartizat la apărarea pasivă căra cadavrele celor pieriți icircn bombardamentul din 4 aprilie 1944 Cacircteva bombe au căzut icircn cimi-tir Cacircnd Romacircnia a icircntors armele icircm-potriva Germaniei naziste tacircnărul s-a icircnrolat icircn Forțele de Luptă Patriotică A participat la apărarea Capitalei A cre-zut că icircn lumea care se prefigura nu vor mai exista ură intoleranță violență speranță făcută repede țăndări
Opera lui socială icircn plan comunitar icircnsumează un capitol de istorie post-belică a evreilor romacircni Icircnainte de 1989 a organizat pornind de la zero fostul Cămin-spital bdquoMartin Bălușrdquo Chiar atunci cacircnd după 1990 căminul a fost desființat icircn spațiul rămas liber a icircnființat Centrul de Zi ndash JCC-ul nu exis-ta icircncă ndash și Bucătăria bdquoMartin Bălușrdquo a creat sedii speciale pentru Biblioteca FCER și pentru reprezentanța Claims Conference icircn Romacircnia Din 1991 pacircnă icircn 2005 cacirct a fost secretar gene-ral al Federației și ca președinte inte-rimar după decesul lui Nicolae Cajal a contribuit substanțial la moderniza-rea cu ajutorul JOINT-ului a DASM la reformarea Secției Bunuri cu ac-cent asupra patrimoniului sacru la icircnnoirea educației iudaice redefinirea instituțiilor culturale deschiderea spre societatea romacircnească adacircncirea
d i a l o g u l u i interetnic și interreligios construirea de noi etape icircn relațiile cu Israe-lul cu Aliaua romacircnă recuperarea la cultura-mamă a scriitorilor israeli-eni de expresie romacircnă A acționat pentru combaterea antisemitismului negaționismului antiisraelismului și recunoașterea Drepților icircntre Popoare romacircni A susținut procesul de aderare a Romacircniei la NATO și de integrare icircn UE A făcut parte din conducerea Con-gresului Evreiesc European A impulsi-onat reactivarea Forumului B´nai B´rith icircn Romacircnia A fost membru fondator al Consiliului Minorităților Naționale de pe lacircngă Guvernul Romacircniei fiind se-cretar al Comitetului pentru Culte Cul-tură și Mass Media președinte pen-tru restituirea bunurilor imobiliare ale organizațiilor de minorități naționale A fost membru fondator al Fundației bdquoCaritateardquo al Asociației Evreilor din Romacircnia Victime ale Holocaustului a făcut parte din conducerea Asociației Culturale de Prietenie Romacircnia - Is-rael a Asociației pentru Pacea Re-ligiilor din Romacircnia Pentru meritele sale de lider al FCER a fost distins de președintele țării cu Ordinul bdquoMeritul Culturalrdquo icircn Grad de Comandor
Icircn ultima sa cuvacircntare rostită la Congresul al II-lea al FCER icircn 2010 există un pasaj despre nevo-ia de recunoștință față de icircnaintași bdquoDe-a lungul timpului personalități de excepție au condus activitatea evrei-lor din Romacircnia S-au afirmat nu nu-mai icircn planul vieții iudaice dar și icircn planul vieții romacircnești Mi se pare că ar trebui să avem icircn vedere pentru vi-itor ca memoriei acestor predecesori ai noștri să-i acordăm importanța ce se cuvinerdquo Cuvinte premonitorii
IULIA DELEANU
Sunt zece ani de cacircnd s-a stins din viață prof univ dr Andrei Voinea zl dublu laureat al Premiului Academiei Romacircne autor a 12 tratate de orto-pedie a sute de comunicări publicate icircn țară și străinătate Cacircnd i s-a oferit prilejul cărturarul a dovedit aptitudini de foarte bun organizator a condus Spitalul CFR-2 Spitalul de Urgență Floreasca Centrul pentru Ajutor Me-dical al DASM (CAjM) După 1990 profesorul a fondat Universitatea bdquoTitu Maiorescurdquo acreditată de Consiliul Național de Medicină Academică unde a predat cursuri de ortopedie și traumatologie
A avut icircnzestrări literare remarca-bile semnalate de Iorga care dedica-se o pagină icircntreagă icircn bdquoCuget clarrdquo adolescentului din anii aceia Liceanul debutase la revista orădeană bdquoȚara visurilor noastrerdquo alături de Ovidiu Drimba și Mircea Malița Dar bdquoțara visurilorrdquo lui avea să se facă țăndări nu peste multă vreme Avea 18 ani Icircntr-o singură noapte toți evreii din satele Transilvaniei de Nord au fost ghetoizați icircn capitalele de județ El și familia lui au ajuns la Beiuș Au urmat patru ani de muncă obligatorie la ca-riere de piatră experiență dramatică retrăită icircn prima din cărțile sale de memorialistică bdquoClepsidra și bolova-
nulrdquo scrisă icircmpreună cu Kovacs Ja-nos După pensionare Andrei Voinea continuă să fie activ icircn plan profesi-onal ndash medic la CAjM coordonator al Comisiei de Sănătate a BBR ndash și revine cu succes la scris Din colabo-rarea literară cu regretatul președinte de onoare al ACPRI av Constantin Vișinescu s-au ivit alte două volume de memorialistică bdquoViața icircntre destin și istorierdquo și bdquoUmbre purpuriirdquo
Student la Facultatea de ortope-die din Moscova Andrei Voinea făcea practică la Clinica profesorului Mihail Friedenland Friedenland primise icircnști ințarea că fusese trecut pe laquolista neagră a dușmanilor poporuluiraquo și de-mis din funcția de director
Dar mentorul lui Andrei Voinea a fost profesorul Iuliu Hațieganu de la care a icircnțeles că nu poți fi medic dacă nu știi să fii mai icircntacirci om An-drei era licean cacircnd tatăl lui s-a icircm-bolnăvit grav Medicii de la spitalul clujean unde era internat nu se ară-tau dispuși să riște o operație fără prea mari șanse de reușită Băiatul lui s-a dus atunci la Hațieganu fost profesor al tatălui său Dr Hațieganu a acceptat să-l opereze salvacircndu-i viața Gestul acesta avea să-l deter-mine ca icircn 1955 icircn timpul războiului din Coreea cacircnd lucra la un spital
sub pavilion romacircnesc să lupte fără ca alți medici să icircncerce ca o bolnavă tacircracircndu-se icircntr-un aparat ghipsat pe culoarele spitalului să-și recapete demnitatea mersului ome-nesc Să se icircmpotrivească peste mulți ani hotăracircrii a 7-8 medici orto-pezi să apeleze la soluția chirurgica-lă mai comodă a scurtării piciorului unei paciente și să icircnvingă Pacien-ta a plecat acasă pe picioarele ei icircn-tregi era soția avocatului Vișinescu
care a mărturisit asta la catafalcul medicului
Semnatara racircndurilor de față este beneficiara intervenției făcute de pro-fesor către un fost student al lui deve-nit ortoped cunoscut icircntr-un moment de icircncercare Icircmpreună cu soția sa Doina i-a fost sprijin moral
Profesorul Andrei Voinea trăiește icircn memoria tuturor celor pe care i-a ajutat
IULIA DELEANU
95 de ani de la nașterea lui Iulian Sorin zl
Datoria față de icircnaintași
Benjamin de Rothschild a decedat la 57 de ani
10 ani de la plecarea dintre noi a prof univ dr Andrei Voinea zl Nu poți fi medic dacă nu știi să fii om
Descendent al uneia dintre ramuri-le familiei de Rothschild președintele Consiliului de administrație al societății Edmond de Rothschild Hol-ding SA Benjamin de Rothschild a decedat icircn urma unei crize cardiace a informat publicația franceză Tribune Juive Avea 57 de ani A fost fiul lui Edmond și Nadine de Rothschild și la fel ca tatăl și bunicul lui sprijinea Israelul Grupul franco-elvețian Ro-thschild Holding SA care s-a specia-lizat icircn administrarea unor bănci par-ticulare și gestiunea activelor are 32 de sucursale icircn icircntreaga lume Socie-tatea nu are nici o legătură cu banca franco-britanică Rothschild amp Co care aparține vărului său David
Benjamin i-a urmat tatălui său icircn 1997 Potrivit unui portret schițat de revista Le Point icircn 2014 era pasio-nat de navigația cu vele și de vacircnă-toarea de antilope din Africa și era un mare fumător Deși s-a implicat icircn activitatea societății după opinia lui nu considera că ar fi avut legitimita-te afirmacircnd că un moștenitor chiar dacă obține cele mai bune rezultate nu este sută la sută legitim bdquoNu sunt decacirct o verigă a lanțuluirdquo a declarat el Icircn cercurile financiare era cunos-cut drept un antreprenor de renume
mondial expert icircn finanțe și inovație și avacircnd icircn fața ochilor viitorul și care a acordat atenție creșterii moștenirii familiei Rothschild
De la preluarea conducerii gru-pului el a extins activitatea filantro-pică mai ales icircn Israel Grupul are aici o societate de investiții și a făcut donații substanțiale universităților și unor programe vizacircnd promovarea icircnvățămacircntului icircn mediile sărace res pectiv ridicarea nivelului educației pentru copiii din acest mediu Icircn apri-lie icircmpreună cu soția sa Ariane a făcut o donație de 50 de milioane de șekeli pentru achiziționarea de echi-pament medical pentru 22 de spitale din icircntreaga țară ca sprijin acordat Is-raelului icircn bătălia icircmpotriva pandemiei de Coronavirus (EG)
22 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
Keshet ndash importanța vieții
icircn iudaismicircncerca să icircnțe-legem dacă
această prăpastie poate fi depășită dacă putem crea un pod Cu siguranță știți cu toții cacirct de importantă este viața icircn iudaism ca element central Viața este sacră icircn iudaism Tora ne spune să alegem viața iar acest icircn-demn stă alături de noi de generații Viața ar trebui să primeze icircn fața ori-cărei reguli sau tradiții religioase
Evreii haredi (ultrareligioși) repre-zinta aproximativ 14 din populația Israelului dar icircn același timp 30 dintre infectările cu noul Coronavirus din țara noastră au fost identificate icircn racircndul acestei comunități Icircn racircndul comunității haredi rata mortalității din cauza Covid-19 este de patru ori mai mare decacirct icircn restul țării Aces-te date statistice arată așa și pentru că o parte dintre sinagogile și școlile religioase din comunitate au rămas deschise De asemenea au avut loc icircnmormacircntări cu mii de participanți icircn timpul celui de-al treilea lockdown Ați văzut probabil fotografii icircn care se ob-serva ușor că mulți dintre participanți nu respectau distanțarea și nu purtau mască De altfel unii dintre acești ra-bini icircnmormacircntați icircn ceremonii cu mii de participanți au murit tocmai din ca-uza noului Coronavirus
Este așadar de icircnțeles de ce unii evrei seculari sau chiar religioși dar care nu fac parte din această mino-ritate au fost supărați Oamenii au simțit că icircn această comunitate exis-tă o profundă lipsă de respect față de viață față de cei din jurul lorrdquo a spus Mordechai Miller care a vorbit icircn continuare despre explicațiile religioa-se și sociale ale acestei polarizări a societății icircntr-o prelegere tradusă de Miriam Rosenzwieg
Icircntreaga sesiune Keshet cu tema Importanța vieții icircn iudaism poate fi urmărită icircn continuare online pe pagi-nile de Facebook ale JCC București și FCER
(Urmare din pag 3)
bdquoNe străduim ca asistații noștrihellipldquoincluși icircn Pro-gramul bdquoCopii icircn
nevoierdquo 97 de rezidenți icircn căminele amintite Măști mănuși gel dezinfec-tant alcool sanitar de zin fectant pen-tru multisuprafețe șer vețele antibac-teriene etc au primit și angajații din toate comunitățile Icircn tot acest interval ne-am bucurat de sprijinul permanent al conducerii FCER și al JOINT-ului al cărui director pentru Romacircnia Is-rael Sabag și-a reconfirmat sprijinul
icircn același spirit al parteneriatului de excepție cu FCER
ndash Ați avut de icircnfruntat riscuri mai mari față de cele ale angajaților din alte sectoare de activitate
ndash Le-am icircnfruntat Toți angajații DASM au venit zilnic la serviciu avacircnd
același orar ca icircn perioada de dinainte de pandemie Am apelat și la sprijinul voluntarilor astfel icircncacirct beneficiarii serviciilor de asistență să resimtă cacirct mai puțin prezența pandemiei și să iasă cacirct mai puțin din locuință spre a nu fi expuși pe cacirct posibil icircmbolnă-virii
ndash Icircn ce stadiu se află vaccinarea rezidenților din cămine și a icircngrijitori-lor lor
ndash Toți cei de la Căminul bdquoRosenrdquo și de la cel din Arad care au dorit să se vaccine-ze au fost vaccinați 78 dintre rezidenți La fel ndash și angajații căminului Icircn acest scop a fost trimisă o caravană specială
ndash Ce aveți icircn vedere pentru anul care a icircnceput
ndash Ne străduim să asigu-răm același nivel de servi-cii ca și icircn anul precedent astfel icircncacirct asistații noștri să fie cacirct mai puțin afectați de pandemia de Covid-19 Ne propunem să continu-ăm acțiunile de voluntari-
at amintite să menținem icircn limitele posibilului echipele care ne-au dat o macircnă de ajutor icircn protejarea celor cu grad mai ridicat de vulnerabilitate Sperăm ca prin continuarea procesu-lui de vaccinare să ne reluăm activi-tatea icircn parametrii normalității
(Urmare din pag 11)
Mișcarea Legionară omagiată icircn Senatul Romacircniei
Centenar PAUL CELAN
Se icircmplinesc icircn această lună o sută de ani de la nașterea lui Paul CELAN unul dintre importantele spirite care au marcat gacircndirea poetică europea-nă a secolului XX Născut Antschel la 23 noiembrie 1920 icircntr-o familie de evrei germanofoni din Cernăuți (oraș aflat atunci sub administrație romacirc-nească) pleacă icircn 1938 icircn Franța unde icircși icircncepe studiile universitare
dar renunță un an mai tacircrziu pentru a se icircntoarce la Cernăuți După 22 iunie 1941 este mobilizat icircn detașamentele de muncă obligatorie iar icircn 1942 părinții icirci sunt deportați icircn lagăre din Transnistria unde decedează Icircn 1945 se refugiază la București unde adoptă pseudonimul Celan (de fapt o anagramă a numelui său) Icircn 1947 de-cide să părăsească definitiv Romacircnia iar după șase luni petrecute la Viena se stabilește la Paris unde reicircncepe studiile universitare
La Viena publică un prim volum de versuri și se icircmprietenește cu In-geborg Bachmann cu care trăiește o complicată și dramatică poveste de dragoste cores pondența dintre ei fi-ind cuprinsă icircn volumul Timp al inimii tradus icircn 2010 icircn limba romacircnă
Poet de expresie germană Paul Celan publică icircn 1952 Mohn und Gedaumlchtnis (volum tradus icircn 2006 icircn romacircnește cu titlul Mac și memorie) cartea care i-a adus recunoașterea criticii urmată de alte volume care l-au consacrat drept unul dintre cei mai importanţi poeţi ai secolului XX Totodată traduce icircn germană din lu-crările unor autori prestigioși Primeş-te icircn 1958 Premiul Literar al Oraşului
Bremen iar icircn 1960 i se decernează Premiul Georg Buumlchner Bolnav se si-nucide icircn 1970
După cum remarca Norman Ma-nea Benjamin Fondane și Paul Celan rămacircn cei mai importanți mesageri ai moștenirii evreiești și romacircnești icircn Franța ambii dedicați artei nemuri-toare a scrisului și a căror viață a fost marcată de un destin tragic
Pentru a marca Centenarul Paul Celan Editura Polirom a publicat icircn acest an 2 volume Primul dintre acestea intitulat Meridianul și alte proze (ediție revizuită) cu o traduce-re din limba germană și note de An-drei Corbea este o prestigioasă și mi-găloasă icircntreprindere de transpunere icircn romacircnește a prozei lui Paul Celan
Cel de-al doilea ndash bdquonu vreacicatri-cerdquo Studii despre Paul Celan la icircm-plinirea a 100 de ani de la nașterea poetului ndash icircl are de această dată ca autor pe același Andrei Corbea pro-fesor la Universitatea bdquoAlexandru Ioan Cuzardquo din Iași laureat al Premiului Herder și al Premiului Jakob-und-Wil-helm-Grimm Ambele vin să comple-teze integrala operei poetice a lui Paul Celan icircncepută icircn 2015 la aceeași editură (II)
Manual de combatere a antisemi tismului
Comisia Europeană icircmpreună cu IHRA a publicat un manual de utilizare practică a definiției de lucru a antisemitismului Documentul a apărut sub egida președinției germane a Consiliului UE
Bazat pe o cercetare atotcuprinzătoare efectuată de Bundesverband RIAS (Asociația Federală a Departamentelor de Cercetare și Informații despre An-tisemitism) manualul oferă o privire de ansamblu asupra bunelor practici ale unor organizații internaționale administrații naționale societatea civilă și comunitățile evreiești din Europa Sunt enumerate 35 de bune practici de la icircnsușirea punerii icircn aplicare a legislației pacircnă la icircnregistrarea și informarea inci-dentelor antisemite Manualul prezintă 22 de surse care au prezentat incidente antisemite icircn Europa și care susțin corectitudinea definiției de lucru a antisemi-tismului elaborată de IHRA
Referindu-se la editarea manualului vicepreședintele Comisiei Europene Margaritis Schinas a declarat bdquoTrebuie să combatem antisemitismul oriunde icircl icircntacirclnim Viața evreiască este o parte a societăților noastre și suntem deciși să o protejăm Noul manual facilitează icircndeplinirea acestui angajament și răs-punde cerințelor statelor membre pentru o cunoaștere mai bună și folosirea definiției elaborate de IHRA Manualul va deveni un alt instrument valoros al statelor membre pentru a pune icircn aplicare Declarația Consiliului UE de comba-tere a antisemitismuluirdquo
Organizațiile evreiești europene au salutat apariția manualului bdquoEste deose-bit de important să se ofere guvernelor și agențiilor de securitate liniile directoa-re necesare punerii icircn aplicare a definiției IHRA care oferă practici icircn proteja-rea fizică a comunităților evreiești Salutăm publicarea acestui ghid icircn contextul icircn care teoriile conspiraționiste antisemite și atacarea evreilor se răspacircndesc pe continentul nostrurdquo a subliniat dr Moshe Kantor președintele Congresului European Evreiesc
bdquoImportanța acestui manual este de a demonstra cum definiția de lucru a antisemitismului se poate folosi pentru combaterea antisemitismului Este un instrument necesar și valoros pentru toate guvernelerdquo a arătat Simone Rodan-Benzaquen director al Filialei Europa a Comitetului Evreiesc American (EG)
Senatul Romacircniei a devenit un loc icircn care Mișcarea Legionară a putut fi omagiată fără nici un fel de opreliști sau rețineri Icircntr-un comunicat trans-mis de Institutul Național pentru Stu-dierea Holocaustului din Romacircnia (INSHR) bdquoElie Wieselrdquo acesta solicită Senatului Romacircniei bdquovigilență față de omagierea memoriei Mișcării Legio-narerdquo
Uluitor și revoltător a fost că pe data de 24 februarie profitacircnd de faptul că declarațiile politice nu pot fi imputate juridic unui parlamentar senatorul Alianței pentru Unitatea Ro-macircnilor Sorin Lavric i-a adus un oma-giu lui Valeriu Gafencu numit bdquosfacircnt al icircnchisorilorrdquo (httpswwwyoutubecomwatchv=nFE9DwBWGZk)
bdquoAsemenea opinii de la tribuna democrației romacircnești trebuie să icircn-cetezerdquo atrage atenția INSHR amin-tind că bdquoicircn fapt Valeriu Gafencu a fost membru activ al Mișcării Legionare iar icircn timpul rebeliunii din ianuarie 1941 a incitat cu pistolul icircn macircnă elevi din liceele ieșene să se alăture tentativei de lovitură de stat Icircn 1941 după interzicerea Mișcării Legionare a fost condamnat la icircnchisoare pentru că a militat pentru reactivarea acestei mișcări fascisterdquo
Indulgența față de astfel de ma-nifestări contravine cu cele afirmate pe 21 ianuarie ac cu prilejul come-morării victimelor Pogromului de la București de președinta Senatului Romacircniei Anca Dragu care declara
bdquoAntisemitismul xenofobia și rasismul reprezintă pericole de actualitate pe care dacă nu le contracarăm ferm so-cietatea noastră și noi toți vom avea de suferit Obligația noastră morală la 80 de ani de la această tragedie este să omagiem așa cum se cuvine memoria celor care au suferit icircn acest eveniment dezonorant și să ne asigu-răm că această dramă va rămacircne me-reu vie icircn conștiințele noastrerdquo
INSHR trage concluzia bdquocă icircncercă-rile AUR de delimitare de Mișcarea Le-gionară sunt fake news-urirdquo dar ar mai trebui să ne asigurăm că la adăpostul libertăților democratice prost icircnțelese Parlamentul nu devine o tribună de ex-primare a unor opinii pe care apoi politi-cienii le infirmă dar faptul că ele au fost rostite și-a făcut deja efectul asupra unei părți a electoratului romacircn (AM)
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 23
Y D E C E S E Y C O M E M O R Ă R I Y
FILE DE CALENDAR6Evrei născuți icircn luna aprilieClaude Cohen-Tannoudji ndash fizi-
cian Născut la Constantine Algeria 1 aprilie 1933 membru icircn Academia Franceză 1981 Premiul Nobel pentru fizică 1997
Nachman din Breslov ndash rabin Născut la Medzybizh 4 aprilie 1772 stabilit la Bratslav și la Uman unde a murit icircn 1810 Mormacircntul lui este loc de pelerinaj
Simcha Jacobovici ndash regizor ar-heolog scriitor canadian Născut la Pe-tah-Tikva din părinți originari din Romacirc-nia 4 aprilie 1953 Cărți și filme despre istoria evreiască antică
Mircea Săucan ndash regizor și pro-zator Născut la Paris 5 aprilie 1928 revenit cu familia icircn Romacircnia 1934 Emigrat icircn Israel 1987 decedat la Na-zareth-Illit 2003
Eliyahu Bakshi-Doron ndash Șef-Rabin sefard al Israelului 1993-2003 Născut la Ierusalim 5 aprilie 1941 Adept al dialogului interconfesional Decedat la Ierusalim 12 aprilie 2020
Frida Wattenberg ndash membră a Rezistenței franceze Născută la Pa-ris 7 aprilie 1924 activistă comunitară Distinsă cu Legiunea de Onoare Dece-dată la Paris 3 aprilie 2020
Edmund Husserl ndash filozof Născut la Prossnitz Moravia 8 aprilie 1859 convertit la luteranism1886 Icircntemeie-torul școlii de fenomenologie Decedat la Freiburg 1938
Maria Banuș ndash poetă Născută la București 10 aprilie 1914 Primul vo-lum bdquoȚara fetelorrdquo 1937 Premiul Her-der pentru poezie 1986 Decedată la București 1999
Stefan Heym (Helmut Flieg) ndash scrii-tor Născut la Chemnitz 10 aprilie 1913 refugiat icircn SUA1935-1952 Premiul Ie-rusalim 1993 Decedat la Ein Bokek Israel 2001 icircnmormacircntat la Berlin
Tristan Tzara (Samuel Rosen-stock) ndash poet Născut la Moinești 16 aprilie 1896 stabilit icircn Franța Unul dintre icircntemeietorii dadaismului Dece-dat la Paris 1963
Cynthia (Shoshana) Ozick ndash scrii-toare Născută la New York 17 aprilie 1928 Autoare de povestiri și romane despre viața evreilor din America
Menachem Mendel Schneerson ndash Lubavitcher Rebbe lider al Mișcării Habad Născut la Nikolaev 18 aprilie 1902 Stabilit icircn SUA 1941 a icircntemeiat o rețea de sinagogi școli instituții me-dicale Decedat la New York 1994
Rita Levi-Montalcini ndash neurobio-log Născută la Torino 22 aprilie 1909 Premiul Nobel pentru medicină 1986 Senator pe viață icircn Senatul Italiei pacircnă la deces 2012
Barbra Streisand ndash actriță de ci-nema și cacircntăreață Născută la New York 24 aprilie 1942 Printre cacircntecele interpretate bdquoKol Nidrerdquo și alte melodii ebraice clasice
Adolphe (Isaac Moise) Creacutemieux ndash lider al evreimii franceze Născut la Nicircmes 30 aprilie 1796 Icircntemeietor al Alianței Israelite Universale1860 De-cedat la Paris 1880
Evrei decedați icircn luna aprilieHelena (Chaja) Rubinstein ndash pro-
ducătoare de cosmetice și colecționară de artă Născută la Cracovia 1870 stabilită icircn SUA 1914 Decedată la New York 1 aprilie 1965
Lev Davidovich Landau ndash fizician Născut la Baku 1908 Premiul Nobel pentru fizică 1962 Decedat la Mosco-va 1 aprilie 1968
Israel Avraham Portugal ndash lider al hasidismului de Sculeni (bdquoSculener Reberdquo) Născut icircn Romacircnia 1923 de-cedat la New York 1 aprilie 2019
Adam Schlesinger ndash compozitor textier cacircntăreț Născut la New York 1967 Premiul Emmy pentru muzică și lirică originală 2019 Decedat la New York 1 aprilie 2020
Allen Ginsberg ndash poet Născut la Newark New Jersey 1926 A scris și poezii pe teme iudaice Decedat la New York 5 aprilie 1997
Isaac Asimov (Isaak Yudovich Ozimov) ndash chimist autor de romane științifico-fantastice Născut la Petrovi-ki Rusia 1920 emigrat icircn SUA 1923 Decedat la New York 6 aprilie 1992
Helene Aylon (Greenfied) ndash pictoriță Născută la Brooklyn NY 1931 Om de artă eco-feminist și co-mentatoare feministă a Bibliei Ebraice Decedată icircn SUA 6 aprilie 2020
Mark Steiner ndash filozof Născut la Bronx NY 1942 profesor la Universita-tea Ebraică din Ierusalim Specialist icircn filozofia științei Decedat la Ierusalim 6 aprilie 2020
Ilarie Voronca (Eduard Marcus) ndash poet și eseist Născut la Brăila 1903 stabilit icircn Franța 1933 S-a sinucis la Paris 8 aprilie 1946
Primo Levi ndash scriitor Născut la To-rino 1919 supraviețuitor al lagărului de la Auschwitz Scrieri referitoare la experiențele sale icircn Holocaust S-a si-nucis la Torino 11 aprilie 1987
Ludwik Lazarus Zamenhof (Ley-zer Leyvi Zamengov) ndash medic și lingvist Născut la Byalistok 1859 Creator al limbii esperanto Decedat la Varșovia 14 aprilie 1917
Nina Cassian (Reneacutee Annie Cas-sian Mătăsaru) ndash poetă Născută la Galați 1924 exilată icircn SUA 1985 A scris și pe teme evreiești Decedată la New York 14 aprilie 2014
Meir A Halevy (Meir ben Abraham Hahamu) ndash rabin și istoric Născut la Piatra Neamț 21 martie3 aprilie 1900 Emigrat icircn Franța 1963 decedat la Pa-ris 15 aprilie 1972
Liviu Librescu ndash inginer Născut la Ploiești 1930 profesor la Virginia Tech Blacksburg SUA 1985 Ucis icircn timpul orei de curs de către un criminal 16 aprilie 2007
Chaim Herzog ndash general și om po-litic Născut la Belfast 1918 emigrat icircn Palestina 1935 Președinte al Isra-elului 1983-1993 Decedat la Tel Aviv 17 aprilie 1997
Benjamin Disraeli (DrsquoIsraeli 1st Earl of Beaconsfield) ndash scriitor și om politic Născut la Londra1804 conver-tit la anglicanism 1817 Prim-ministru al Angliei icircn trei racircnduri 1868-1881 A păstrat legătura cu iudaismul Decedat la Londra 19 aprilie 1881
Marcel Hermann Iancu (Janco) ndash pictor și arhitect Născut la București 1895 emigrat icircn Palestina 1941 Pre-miul Israel 1957 Decedat la Ein Hod Israel 21 aprilie 1984
Esteacutee Lauder ndash producătoare de cosmetice Născută la Corona NY 1906 Icircntemeiază Esteacutee Lauder Com-panies1946 Decedată la New York 24 aprilie 2004
Ezer Weizman ndash general și om poli-tic Născut la Tel Aviv1924 Președinte al Statului Israel 1993-2000 Decedat la Caesarea Israel 24 aprilie 2005
Moșe Teitelbaum ndash bdquoSatmarer Reberdquo Născut la Ujfeherto Ungaria 1914 emigrat icircn SUA 1947 Decedat la Williamsburg NY 24 aprilie 2006
Iosif Iser (Iosif Isidor Rubinsohn) ndash pic-tor și grafician Născut la București 1881 Membru al Academiei Romacircne 1955 De-cedat la București 25 aprilie 1958
Ludwig Wittgenstein ndash filozof Născut la Viena 1889 Specialist icircn logică epistemologie filozofia limbaju-lui Refugiat icircn Anglia 1939 Decedat la Cambridge 29 aprilie 1951
LUCIAN-ZEEV HERȘCOVICI
6S-a stins din viață Alexandru (Sandu) Singer
Fostul director al Editurii Hasefer Alexandru Sin-ger zl s-a născut la Brăila icircn 1932 icircntr-o familie evreiască din clasa mijlocie Bunicul său era un cu-noscut croitor iar tatăl pălărier Familia s-a mutat la București cacircnd Alexandru avea doar doi ani Dar legile rasiale și războiul distrug afacerea iar tatăl ajunge icircntr-un lagăr de muncă din Moldova Crește icircn grija mamei și foarte tacircnăr la 13 ani ajunge ucenic electrician
Cărțile sunt universul lui și continuă să studieze chiar și icircn perioada dură a războiului astfel icircncacirct după război s-a icircnscris la Facultatea de Filosofie a Universității din București
Icircn 1955 la absolvirea facultății fiind deja căsătorit cu Elena profesoară de biologie nu i se admite repartizarea icircn specialitate icircn Capitală și se angajează la nou icircnființata Televiziune Romacircnă fiind cacircteva luni cameraman Icircn fine li se repartizează posturi icircn Oradea lui ca icircndrumător cultural la Felix iar Elenei ca profesoară icircntr-un sat alăturat Cacircțiva ani Sandu lucrează chiar icircn Băile Felix fiind unul dintre cei care revitalizează și bdquonascrdquo viitoarea stațiune
Oradea are o intensă viață culturală și Sandu se implică activ scrie face parte din colectivul revistei bdquoFamiliardquo și devine profesor de filosofie la Liceul bdquoGojdurdquo colaborează și la teatru Icircși continuă pasiunea pentru sociologie și lu-crează icircn acțiuni de sociologie aplicată alături de profesorul și icircndrumătorul său Octavian Neamțu
Icircn anii rsquo60 este anchetat de Securitate pentru că primise invitație la un Con-gres de Sociologie icircn Anglia unde evident nu ajunge Icircn schimb continuă să scrie analize și să coopereze cu profesori europeni este primul care introduce noțiunea de educație continuă icircn Romacircnia fiind publicat atacirct icircn țările socialiste cacirct și icircn Canada Suedia și Germania
Icircn 1972 la icircnființarea Ministerului Culturii și Educației Socialiste este che-mat la București Icircn 1980 e chemat la ministrul Suzana Gacircdea care icircl critică deoarece e bdquoprea băgăreț și icircncăpățacircnatrdquo și icircl mută din minister I se propune să lucreze la Editura Politică poziție pe care o refuză Ajunge redactor la Editura bdquoIon Creangărdquo unde va lucra pacircnă după Revoluție
Chiar dacă se pensionează oficial icircn 1992 e abia icircnceputul unei noi ere pentru Sandu Singer Devine directorul unei mici edituri private icircși intensifică colaborările internaționale participă la conferințe pe tema educației continue și organizează la București cu sprijin UNESCO un eveniment cu această temă
Continuă prin a lucra alături de Zigu Ornea la Editura Hasefer redactează nenumărate cărți ale autorilor evrei din țară și din străinătate și devine directorul editurii după dispariția lui Ornea
Abia la vacircrsta de 76 de ani se va retrage din activitate despărțindu-se cu greu de pasiunea sa Totuși continuă să redacteze și să tipărească cărți pen-tru prieteni și colaboratori călătorește icircn toată lumea de la New York pacircnă icircn Norvegia scrie pentru bdquoObservator Culturalrdquo bdquoDilemardquo și bdquoAdevărul culturalrdquo se implică icircn viața comunității evreiești și primește Premiul bdquoȘafranrdquo icircn Elveția
A lucrat trei ani și jumătate ca voluntar la Centrul Educațional Lauder unde avea ore de lectură la bibliotecă și pentru toți elevii era bdquobuniculrdquo
Dumnezeu să icirci binecuvacircnteze amintirea
Izu Gott zl ndash 5 ani de la intrarea icircn eternitate
Izu Gott zl a dominat viața muzicală evreiască din Romacircnia celei de-a doua părți a veacului XX Icircn familia lui de mu-zicieni dorohoieni copiii se bucurau să cacircnte icircmpreună ore icircntregi Oifn pripicik A idișe mame Ba mir bist ti șein Frații mai mari cacircntau la vioară și la acordeon Icircntr-o zi ndash tunete și fulgere fratele mai mare l-a prins umblacircnd la acordeonul lui Pe urmă a icircnceput să-l icircnvețe Cacircnd și-a dat seama că și-a icircntrecut profesorul i-a icircncredințat instrumentul
Era icircn clasa icircntacirci primară cacircnd el familia lui tot șteitl-ul au fost deportați icircn Transnistria A ținut minte toată viața vagoanele de marfă bdquocazareardquo icircn sinagogi părăsite tifosul morții de dimineață Și totuși muzica nu i-a părăsit nici pe el nici pe ai lui Iubea deopotrivă folclorul evreiesc și romacircnesc După 1959 cacircnd a terminat Conservatorul a fost dirijor al Teatrului Evreiesc de Stat din Iași și al Ansamblului Doina Moldovei Icircn 1979 a fost pus să aleagă ori Doina ori comunitatea Deoarece teatrul evreiesc ieșean se desființase a preluat con-ducerea Corului de Talmud Tora din oraș bdquoComunitateardquo a răspuns Depar-tajare formală Cine vede hasidim-ii israelieni dansacircnd și cacircntacircnd pe motive folclorice romacircnești icircnțelege asta Din 1980 a condus corul de Talmud Tora din București Apoi a fost icircndrumător muzical pe țară al corurilor comunitare A făcut turnee de mare succes icircn Israel Europa America A cacircntat la Casa Albă
Izu Gott n-a plecat de tot dintre noi ne-a lăsat pe cel mai bun discipol Bog-dan Lifșin
IULIA DELEANU
Icircnhumați icircn cimitirele CEB din București VLĂDESCU JANETTA (Cimitirul Giurgiului) STOENESCU SUZETTE (Cimitirul Filantropia) GEORGESCU FE-LICIA (Cimitirul Sefard) SINGER SANDU (Cimitirul Giurgiului) GUTTMANN BERNHARD (Cimitirul Sefard) COHN MERY BEATRICE (Cimitirul Sefard) BARID ANDY (Cimitirul Giurgiului) LEONDARI VASILE-GRIGORIE (Cimitirul Giurgiului)
24 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
franceze iar mono-grafiile și sintezele critice privind lite-ratura daneză au fost de asemenea consultate icircn romacirc-nă franceză sau germană Știm asta deoarece icircn cel mai bun stil academic Ștefan Cazimir ne dezvăluie la finalul cărții biblio-grafia pe care a icircntrebuințat-o de pri-sos să subliniez că a mers la sursele esențiale și că a știut cu deprindere de vechi truditor icircn cultura romacircnă să ca-ute mereu legăturile cu literatura noas-tră Fie prin traduceri fie prin sinteze
Pretextul cărții dacă era nevoie de unul l-a reprezentat probabil dubla aniversare icircn 2020 a scriitorului Hans Christian Andersen născut icircn 1805 și trecut la cele veșnice icircn 1875 Ștefan Cazimir a ales cea mai frumoasă și icircn
Vedere din Elsi-nor Escursiuni icircn literatura daneză cea mai recentă carte a lui Ștefan Cazimir apărută la finele anului trecut a luat prin surprin-dere lumea literară romacircnească
Absența unor reacții critice mai
consistente o dovedește cred limpe-de iar motivele sunt și ele ușor de ghicit Profesorul Ștefan Cazimir este o enciclopedie culturală vie icircnsă nu era cunoscut ca specialist icircn literaturi nordice Și-apoi icircn timpuri de pande-mie cacircnd viața culturală se derulea-ză la ralenti cine să se mai ocupe la București de cercetări privind literatu-ra daneză Nu icircn ultimul racircnd Ștefan
Cazimir este cunoscut ca o persona-litate plină de umor care și icircn Parla-ment se amuza pe seama carențelor bdquoaleșilor neamuluirdquo nu puțini s-au gacircndit că icircntre copertele cărții despre puțin cunoscuta la noi literatură da-neză se află o uriașă farsă Mai ales că subtitlul trimite la cunoscuta carte a lui Nicolae Filimon Escursiuni icircn Germania meridională (1858) Cum Nicolae Filimon face parte din teritoriul literar icircn care expertiza profesorului Cazimir este absolută mulți au bănuit o farsă culturală
Nimic mai fals Vedere din Elsinor chiar este o suită de 16 profiluri literare consacrate scriitorilor clasici ai litera-turii daneze de la Ludvig Holberg la Jens Christian Groslashndahl precedate de o introducere și un capitol de con-cluzii Operele lor au fost citite icircn tra-duceri romacircnești (cele mai multe) sau
O carte neobișnuită sau excelența evreiască icircn timpuri de pandemieRealitatea
cărţii
Adevărul pocit după preferințeDemiterea președintelui Asociației Foștilor Deți-
nuți Politici și Victime ale Dictaturii din Romacircnia Octa vian Bjoza din funcția de subsecretar de stat la Secretariatul de Stat pentru Recunoaşterea Meritelor Luptătorilor Icircmpotriva Regimului Comunist a stacircrnit o furtună pe scena politică romacircnească Furtună care icircntre altele a (re)adus la suprafață o grămadă de minciuni și gunoaie pe care societatea romacircnească se străduiește de peste trei decenii să le ignore și să le țină sub preș dar care icircmput aerul de cacircte ori preșul este mișcat din loc și mizeria iese la iveală
Totul a pornit de la un comunicat semnat de O Bjoza icircn numele AFDPR ca reacție la amendamen-tele introduse de deputații Silviu Vexler Ovidiu Ganț și Slavoliub Adnagi la Legea nr 2322020 amenda-mente care prevăd că nu se pot acorda indemnizații bdquopersoanelor condamnate pentru infracțiuni icircmpotri-va umanității sau celor icircn cazul cărora s-a dovedit că au desfășurat o activitate fascistă sau legionară icircn cadrul unei organizații sau mișcări de acest fel și nici copiilor acestorardquo
Așa și Pe cine ar putea deranja (și de ce) că foștii legionari și criminali de război atacircția cacircți mai sunt icircn viață și (mai ales) odraslele lor nu pot icircn-casa indemnizații de la statul romacircn Răspunsul scurt este pe AFDPR și partidele AUR și PSD Răs-punsul mai lung este cel la icircntrebarea bdquode ce icirci su-pără această decizierdquo
Conform Asociației pentru cei care icircși executau sentințele icircn icircnchisorile comuniste bdquonu mai conta din ce partid făcuseră vreodată parte sau nurdquo așadar acum li se bdquocontestă meritele și se schimbă sensul luptei lor de rezistență icircmpotriva comunismuluirdquo Și dacă faptele părinților nu contează pentru Asociația Foștilor Deținuți Politici după cum se afirmă icircn co-municatul publicat pe site-ul organizației evident că pentru Bjoza copiii tuturor deținuților politici trebuie să primească indemnizații bdquoindiferent de faptul că părinții lor au fost criminali de război naziști legio-nari sau comuniștirdquo bdquoCe vină puteau să aibă copiii fasciştilor naziştilor legionarilor evreilor comuniş-tilor romacircnilor Ce vină puteau să aibă copilaşii ră-maşi acasă pentru faptele comise de părinţi Aşa vedem noi problemardquo a spus Bjoza
Este o mare eroare să pui semnul egal icircntre toți deținuții politici indiferent de faptele lor doar pentru că și legionarii s-au opus comunismului Atunci să ne așteptăm ca AFDPR să propună clemență și pentru Hitler și partidul național-socialist deoarece și ei de-clarau că dușmanul lor cel mai mare este comunismul motiv pentru care a și fost declanșată Operațiunea Barbarosa adică atacarea Uniunii Sovietice Aș mai adăuga doar că ignoracircnd vina pentru care unii
deținuți au ajuns icircn pușcărie Bjoza nu face decacirct să perpetueze afirmația falsă a comuniștilor care pre-tindeau că toți luptătorii anticomuniști sunt legionari Azi AFDPR afirmă că toți deținuții politici erau la fel pentru că erau anticomuniști Crimele comise de unii dintre ei inclusiv icircmpotriva evreilor nu mai contează vina a fost spălată de trecerea prin detenție
Dar cu evreii fostul subsecretar de stat o rezolvă repede bdquoAFDPR nu contestă existența Holocaustu-lui icircn Romacircnia Singurul lucru care poate fi discutat constă icircn dimensiunile Holocaustuluirdquo Adică dacă Holocaustul din Romacircnia ar fi avut mai puține vic-time culpa legionarilor ar fi fost mai mică Motiv su-ficient pentru demitere arăta Florin Cicircțu bdquoA pune icircn discuţie dimensiunile Holocaustului şi a icircncerca să pui pe umerii comunităţii evreieşti aducerea comu-nismului icircn Romacircnia este nu doar o icircncercare de a mistifica istoria ci şi un gest periculos pentru valorile democraticerdquo Poziție susținută și de Andrei Muraru reprezentant special al Guvernului pentru promova-rea politicilor memoriei și combaterea antisemitismu-lui care a afirmat că bdquoreexaminarea faptelor istorice sub forma negaţionismului deflectiv este o formulă icircntacirclnită a negaţioniştilor iar declaraţiile publice ale lui Octavian Bjoza sunt insultătoare pentru memoria victimelor Holocaustului şi pentru urmaşii acestorardquo
Negarea dimensiunii Holocaustului nu e ceva nou Să ne amintim că Dan Șova senator și purtă-tor de cuvacircnt al PSD la acea vreme a declarat icircn 2012 că la Iași germanii au omoracirct 24 de evrei Motiv pentru care partidul l-a trimis icircn vacanță icircn SUA cu condiția să viziteze și Muzeul Holocaustului Iar apoi Dan Șova a fost uns ministru de către președintele PSD și prim-ministrul de atunci Victor Ponta
Așa că de ce să ne mirăm acum că tot PSD prin gura lui Florin Roman afirmă că demiterea lui Bjoza a fost decisă de unii care stau bdquoicircn spatele cortineirdquo și bdquoiau decizii politice pe care le icircnmacircnează icircn plic pre-mieruluirdquo Cine să fie icircn spatele cortinei Oculta iudeo-masonică așa cum se spunea pe vremea legionarilor pe care azi icirci apără (din nou) PSD Icircn acest context poziția AUR (bdquogestul premierului PNL arată care este adevărata culoare a coaliţiei de guvernămacircnt roşul aprins al tancurilor sovietice bolşevicerdquo) nu ne miră dar ne dă ocazia să afirmăm icircncă o dată că AUR nu e deloc izolat pe scena politică romacircnească
Și atunci să ne mai uluiască faptul că Maia Mor-genstern a fost tratată de bdquojidrdquo la o icircntacirclnire cultura-lă iar icircn Parlament sunt omagiați doi legionari fără ca vreun alt parlamentar icircn afară de Silviu Vexler să protesteze
Dacă nu ne trezim viitor de AUR țara noastră areALX MARINESCU
Preţul unui abonament pe un an este de 30 lei Abonamentele pentru cititorii din provincie se vor face la comunităţile evreieşti din localitatea respectivă ABONAŢII SUNT RUGAŢI SĂ COM-PLETEZE ADRE SA EXPEDITORULUI PE CUPON Pentru cei din Bucureşti ndash la sediul FCER din str Sfacircnta Vineri nr 9 ndash 11 cod poştal 030202 Cod fiscal FCER 7426470 Abonamentele se mai pot achita şi prin mandate poştale fie pe adresa FCER ndash la oficiile poştale din localitate FIRST BANK SUCURSALA MOŞILOR OLARI Contul IBAN RO66PIRB4236745798003000 (RON) RO03PIRB4236745798002000 (USD) RO37PIRB4236745798001000 (EUR) Pentru EUROPA un abonament pe un an costă 45 de euro (cu toate taxele incluse) Pentru EXTRA EUROPA un abonament costă 95 de dolari USA (cu toate taxele incluse) Pentru Israel un abonament pe un an costă 40 de dolari USA
REALITATEA EVREIASCĂREDACŢIA Bucureşti
str Maria Rosetti nr 17 sector 2COD POŞTAL 020481 OP 9
Tel fax 021-3227560wwwjewishfedro
realitateaevreiascagmailcomSerie nouă a
REVISTEI CULTULUI MOZAICFondată icircn 1956
de Şef-Rabin Dr Moses Rosen
Redactor-şef Alexandru MARINESCU
Redactori Dr Claudia BOSOI
Iulia DELEANUDan DRUŢĂ
Luciana FRIEDMANNEva GALAMBOS (senior editor)
George GIcircLEA Mihaela OBERSCHI
Foto Sandu CAcircLŢIASecretar de redacţie Emilia HRISTEA
DTP Gabriel IONESCU
Tiparul executat de Tipografia TIPOART IDEA STUDIO
BucureştiTel 0723531624
Relaţii administrator Mihail TUNSOIU tel 021-3149690
distributierregmailcom
Potrivit art 206 CP responsabilitatea juridică pentru conţinutul fiecărui text aparţine autorului Redacţia nu icircmpărtăşeşte icircn mod obligatoriu punctele de vedere exprimate icircn articolele semnate de colaboratori Redacţia nu primeşte spre publicare decacirct articole scrise cu diacritice
Gacircndul scrisbdquoTrădarea lui
EinsteinldquoScriitor de for-
mație filosofică și icircmpătimit eseist Eric
Emmanuel Schmitt a pus icircn discuție relația om ndash lume Așa a făcut cu Di-derot Freud Mozart etc Icircn ceea ce privește omul de știință confruntat cu efectele descoperirilor sale ndash Schmitt are icircnsă prede-cesori iluștri Brecht (Galileo) Duumlrrenmatt (Fizicienii) și chiar Hainar Kipphardt (Cazul Oppenheimer)
Icircn Trădarea lui Einstein piesa scrisă icircn 2014 tradusă și regizată de Tudor Țepeneag la TES dramaturgul se oprește asupra genialului fizician și dezvoltă relativitatea alegerilor omului sub vremi Icircl surprindem pe savant (la icircnceputul celei de-a Doua Conflagrații Mondiale) pe malul unui lac din New Jersey stacircnd de vorbă cu un vagabond Con-fident al hazardului marginalizatul căruia i-a murit fiul pe front pare o sensibilă (și realistă) cameră de rezonanță pentru icircntrebările pe care și le pune in-telectualul idealist Nu sunt indiferente originea și biografia protagonistului german evreu ateu dar solidar cu neamul său constracircns la exil la rătăciri de apatrid și afectat de pericolul nazist și de esca-ladarea prigoanei antievreiești Conștient că este supravegheat de FBI intracircnd și icircn vizorul Comisiei Hoover el va fi dizgrațiat și apoi reabilitat
Se poate izola savantul de situația tragică a lumii icircn care trăiește Se poate despărți de destinația dată invențiilor sale de cei care le-au creditat Se poate rupe de putere de politică Cea mai arzătoare di-lemă a acestui pacifist și iubitor al muzelor care l-a alertat pe Roosevelt asupra avansului experimente-lor germane și asupra rolului decisiv al forțelor ce vor deține bomba atomică este aportul său la cercetări ce au dus la finalizarea armei atomice El va parti-cipa la celebrul Proiect Manhattan (1940) numai că apoi după Hiroshima se va trezi plin de groază ca un ucenic-vrăjitor Pe de altă parte el va semna icircn 1965 icircmpreună cu Bertrand Russel un manifest privind pericolul bombei cu hidrogen
Interesul față de text și setea de teatru după pandemie icircnsuflețesc jocul interpreților icircndrumați de Tudor Țepeneag Simplitate firesc gravitate dar și umor autoironie și caldă comunicare umană ndash asta exprimă dialogul dintre Andrei Finți Mircea Dragoman (rolul titular) și Veaceslav Grosu Neculai Predica La racircndul lor Mihai Nițu George Remeș Andrei Miercure dau viață agentului FBI OrsquoNeill Bi-nevenită icircn spectacol este și violonista Rodica Doija
NATALIA STANCU
Drumul spre teatru
același timp cea mai icircnaltă cale de a marca dubla aniversare oferind litera-turii romacircne o primă introducere sin-tetică icircn literatura daneză Demersul său util și ieșit din comun icircn același timp este o bdquomarcă icircnregistratărdquo a sa și a prezenței evreiești icircn cultura romacirc-nă o prezență definită prin excelență devotament și travaliu susținut Icircn timpuri de pandemie Ștefan Cazimir a mers cacircnd și cum s-a putut la Bi-blioteca Academiei Romacircne iar apoi ne-a oferit o carte care reprezintă o bază pentru oricine dorește să stu-dieze sau numai să se informeze cu privire la literatura daneză O primă sinteză romacircnească scrisă cu har și cu o particulară icircnțelegere a fenome-nului literar nordic
RĂZVAN VONCUȘtefan Cazimir ndash Vedere din Elsinor Es-
cursiuni icircn literatura daneză Editura Semne București 2020
16 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
Referirea este la disidența Uniunii Evreilor Romacircni aflată sub președinția lui Zelțer-Sărățeanu Evenimentul a avut loc icircn zilele de 27-28 ianuarie 1946 Congresul s-a bucurat de o largă publicitate Au parti-cipat și au rostit cuvacircntări ministrul Teohari Georgescu Constantin Doncea repre-zentant al FND Icircn numele Comisiei Aliate de Control a vorbit icircn idiș maiorul A Levy Relevante pentru orientarea Congresului și a organizației icircn general sunt cuvacircntă-rile rostite de președintele Sărățeanu și de avocatul D Rosenkranz secretar general precum și rezoluțiile adoptate Este semni-ficativ faptul că Zelțer-Sărățeanu vorbind despre fondatorii organizației și despre lup-ta dusă pentru emanciparea și dobacircndirea drepturilor pentru evrei nu pomenește nu-mele lui Filderman Icircn ceea ce-l privește pe Rosenkranz el l-a atacat pe cel mai impor-tant conducător al evreimii romacircne acuzacircn-du-l că refuză să colaboreze cu CDE că nu a luat atitudine față de regimul reacționar al lui Rădescu
Rezoluțiile Congresului s-au referit la icircncrederea organizației care trebuia acor-dată guvernului prezidat de dr Petru Gro-za Mulțumindu-i pentru icircnlăturarea discri-minărilor rasiale i s-a solicitat ca ultimele rămășițe ale regimului de prigoană să fie cacirct mai grabnic lichidate S-a hotăracirct sprijinirea străduințelor guvernului a forțelor democra-tice și progresiste contribuind astfel la opera de refacere și de consolidare democratică a țării De asemenea s-a hotăracirct ade-rarea UER la CDE Congresul a icircndemnat populația evreiască să participe la realizarea unității democra-tice evreiești pentru icircntărirea frontului unic al forțelor democratice chezășia libertății și securității tuturor cetățenilor țării Congre-sul și-a mai exprimat omagiul cuvenit Uni-unii Evreilor Romacircni din America ceracircndu-i să contribuie icircn continuare la ameliorarea situației evreilor romacircni la ridicarea presti-giului Romacircniei democratice O rezoluție re-flectă poziția organizației față de Palestina și precizează că bdquoUER susține cu simpatie străduințele constructive ale evreilor din Palestina și condamnă orice icircncercare de a icircnăbuși aceste strădanii prin măsuri restric-tive pe care le consideră profund nedrepte față de o națiune care s-a jertfit pe altarul marilor idealuri de dreptate și libertaterdquo
Icircn legătură cu dr Filderman Congresul a adoptat o rezoluție bdquoconstatacircnd că prin atitu-dinea sa de după 23 august 1944 dr Filder-man s-a abătut de la ideologia organizației și a nesocotit prevederile ei statutare primejduind astfel interesele populației evreiești din Romacircnia preconizacircnd izo-larea politică a evreilor romacircni și manifes-tacircnd icircn mod constant adeziunea la vechile concepții și metode politice care s-au dove-dit nefaste pentru evreii romacircni Refuzacircnd totodată sprijinirea forțelor democratice ale țării domnul dr Filderman s-a pus icircn afara cadrelor UER pe care n-o mai reprezintă și n-o mai poate angajardquo Prin rezoluție s-a stabilit sarcina UER de a contribui la demo-cratizarea comunităților a instituțiunilor de cult cultură și asistență socială Icircntreaga populație evreiască a fost icircndemnată să sprijine activitatea CDE să participe la re-alizarea programului respectivei organizații
Congresul a solicitat guvernului și diferi-telor instituții obștești să acorde neicircntacircrziat un sprijin eficace operei de refacere a vieții evreilor reveniți din refugiu și din deportare precum și a foștilor condamnați la muncă obligatorie Congresul și-a icircncheiat lucră-rile la 28 ianuarie 1946 Dintr-un comuni-cat semnat de Zelțer-Sărățeanu apărut icircn bdquoNeamul Evreiescrdquo din 4 martie aflăm că Filderman a protestat icircmpotriva excluderii lui de către Congres Icircn comunicat se ara-tă că la Congres au participat 109 delegați care au votat icircn unanimitate eliminarea lui Filderman
LYA BENJAMIN
E v r e i icirc n v i a ţ a p u b l i c ă
Congresul UER
Aparat de aer condiţionat care ucide virusurile şi germeniiCompania israeliană Tadiran a brevetat un apa-
rat de aer condiționat care poate ucide virusurile și alți germeni din aer Mai exact acest dispozitiv utilizea-ză peroxidul de hidrogen pentru a ucide 9999 din virusuri germeni și bacteriile din spațiile icircnchise fapt certificat icircntr-un laborator omologat de Agenţia pentru Medicamente din Statele Unite Prima tehnologie de acest tip bazată pe peroxid de hidrogen a fost instala-tă icircn seria sa de miniaparate de aer condiționat Sense Inverter disponibile icircn Israel
Mai multe companii globale de aparate de aer condiționat se află icircn negocieri cu Tadiran pentru a uti-liza tehnologia Air Care 02 Compania cu o experiență de 60 de ani a icircnceput cercetarea și dezvoltarea Air Care 02 icircn urmă cu trei ani cu mult icircnainte de debutul pandemiei de coronavirus icircnsă momentul lansării nu ar fi putut fi mai oportun decacirct icircn pre-zent Teh-nologia este e c o l o g i c ă subproduse-le derivate din amoniac și ozon fiind biodegradabile Mecanismul de autocurățare al produ-sului minimizează icircntreținerea necesară și asigură că praful nu icirci va afecta eficiența bdquoCercetările efectuate de Organizația Mondială a Sănătății au constatat că mediul icircn care locuim acasă este de cinci ori mai po-luat decacirct cel din aer liber ceea ce provoacă infecții icircn racircndul a milioane de oameni din icircntreaga lume Cu cacircțiva ani icircn urmă am decis să devenim lider icircn do-meniul tratării aerului și al obţinerii unei locuinţe pline de aer sănătosrdquo susţine CEO-ul companiei Tadiran Moshe Mamrud
produsese o furtună a citokinelor şi disfuncţionalităţi ale organelor Dr Dror Mevorach de la Centrul Medi-cal Hadasa unde a fost folosit medicamentul este de părere că acest tratament este cu atacirct mai important cu cacirct poate fi aplicat oricărui pacient indiferent de cacirct de gravă este starea lui Aceste tratamente susţin au-torităţile israeliene pot deveni o alternativă viabilă icircn cazul perpetuării unor mutaţii ale virusului pentru care vaccinul nu oferă imunitate
Icircn prezent peste 50 din populaţia Israelului a fost imunizată prin vaccinare icircnsă cercetările privind o po-sibilă schemă de tratament rămacircn o parte importantă icircn lupta icircmpotriva pandemiei
Importantă descoperire arheologică icircn domeniul Holocaustului
Arheologii au descoperit plăcuțele de identificare a patru cop ii uciși de naziști icircn lagărul de exter minare Sobibor din estul Po-loniei Yoram Haimi arheolog la Autoritatea Antichităților din Israel a precizat că fiecare plăcuță de identificare din metal este diferită și cel mai probabil a fost oferită co-piilor de către părinți icircnainte să fie separați icircn speranța că acestea icirci vor ajuta pe copii să revină acasă bdquoFiecare mic artefact descoperit scoate la iveală o poveste Este po-vestea comunității din care prove-
neau icircnainte să ajungă la Sobiborrdquo a adăugat Haimi care a făcut parte din echipa ce a desfășurat lucrările de excavare icircn Polonia și al cărui unchi a fost ucis icircn acest lagăr
Cercetările arheologilor au descoperit și camera de gaza-re a lagărului care acoperea o suprafață de 350 de metri pătrați și conținea opt icircncăperi Avacircnd icircn vedere dimensiunile bdquoputem spune că erau băgați cacircte 800 sau 900 de oameni icircn această cameră de gazare și pornind motorul puteai ucide icircn 10 minu-te 900 de oameni Este o fabrică pentru ucisrdquo a spus Haimi potrivit Live Science
Icircntre 2012 și 2014 arheologii au mai găsit alte trei plăcuțe icircn bdquozona de ucidererdquo a lagărului care conținea o cameră de gazare un crematoriu și o groapă comună
Fiecare plăcuță conține numele copilului data de naștere și orașul natal fapt ce i-a ajutat pe arheo-logi să afle mai multe despre viețile acestora Toți copiii au fost aduși din Amsterdam iar unii dintre cei
identificați mai recent au făcut parte dintr-o deportare icircn masă a aproape 1300 de copii cu vacircrste cuprinse icircntre 4 și 8 ani care au fost separați de părinții lor și trimiși la gazare imediat ce ajungeau la Sobibor
ŞTIINŢA
ŞI VIAŢA
D o u ă n o i m e d i c a m e n t e icirc ş i a r a t ă e f i c i e n ţ a icirc n t r a t a r e a C O V I D
Inovaţii icircn cercetarea din domeniul neurologiei
Cercetătorii de la Universitatea Ben-Gurion din Neghev au dezvoltat o nouă metodă pentru diagnos-ticarea rapidă a patologiei vaselor de sacircnge cerebra-le care ar putea conduce la boli neurodegenerative neurologice și psihiatrice au anunţat reprezentanţii instituţiei de icircnvăţămacircnt superior Această nouă abor-dare medicală se bazează pe analiza modelelor de activitate cerebrală Metoda a fost dezvoltată de prof dr Dan Milikovsky și prof dr Alon Friedman de la De-partamentele de Fiziologie și Biologie Celulară Științe Cognitive și Cerebrale ale Universității Ben-Gurion Constatările savanţilor israelieni arată că pacienții cu boala Alzheimer și alte afecțiuni ale creierului prezintă o activitate asemănătoare convulsiilor epileptice care poate fi detectată prin intermediul electroencefalogra-melor Această activitate anormală reflectă modificări patologice ale disfuncției vaselor de sacircnge ale creie-rului care contribuie conform studiilor recente la pa-togeneza diferitelor tulburări neurodegenerative și icircn cazul altor tulburări neuropsihiatrice Tehnologia a fost testată cu succes pe animale și zeci de pacienți și este acum validată pe baze de date mari cu icircnregistrări ale rezultatelor EEG a mii de pacienți bdquoAceastă nouă abordare pentru diagnosticarea afecțiunilor neurologi-ce bazată pe analiza modificărilor vaselor de sacircnge din creier poate fi valoroasă pentru depistarea preco-ce a bolii Alzheimer și a altor afecțiuni neurologice icircn stadiul icircn care tratamentul poate icircncetini progresia bo-liirdquo a afirmat Josh Peleg CEO al BGN Technologies companie a Universității Ben-Gurion din Neghev Grupaj realizat de DAN DRUŢĂ
O nouă speranţă pentru tratarea infecţiei cu SARS-CoV-2 vine din Israel Pacienţi trataţi cu două noi me-dicamente ndash EXO-CD24 şi Allocetra ndash au avut reacţii foarte bune Primul s-a dovedit extrem de eficient icircn a stopa furtuna de citokine icircn timp ce al doilea a reglat răspunsul imunitar pentru 19 dintre cei 21 de bolnavi de COVID-19 care au beneficiat de tratament
Centrul Medical Sourasky din Tel Aviv a oferit date despre acest nou tratament Potrivit reprezentanţilor instituţiei toţi cei 30 de pacienţi afectaţi de forme grave ale bolii care au beneficiat de tratament cu EXO-CD24 s-au vindecat 29 dintre ei s-au vindecat icircntr-un inter-val de două-trei zile iar cei mai mulţi au fost externaţi din spital după cinci zile Dr Shiran Shapira directorul laboratorului a precizat că tratamentul se administrea-ză prin inhalare şi ajunge direct la plămacircni fără a fi constatate alte efecte adverse
Icircn ceea ce priveşte Allocetra un medicament care reglează răspunsul imunitar el a fost administrat unui grup de 21 de pacienţi dintre care 19 au fost exter-naţi icircn cinci-şase zile Aceştia sufereau de comorbi-dităţi ndash obezitate şi boli cardiovasculare iar infecţia le
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 17
ca stat nemem-bru al ONU icircn
urma votului Adunării Generale Ca stat nemembru al ONU Palestina s-a icircnscris și icircn CPIrdquo Astfel bdquoCPI a spus că nu este de competența sa să de-cidă asupra statalității Palestinei ci acceptă calitatea de stat recunoscută de Adunarea Generală a ONUrdquo Aeyal Gross a mai spus că bdquoicircn cazul Pa-lestinei icircntrebarea este dacă un stat care nu a existat niciodată icircnainte de ocupare poate dobacircndi acest atribut icircn timp ce ar fi fost ocupatrdquo
Profesorul a amintit că la primirea Palestinei ca stat nemembru al ONU și al CPI singura țară membră care a protestat a fost Canada bdquoAcum poli-ticienii care nu au protestat atunci ar trebui arate că deși Adunarea Ge-nerală a acceptat Palestina ca stat nemembru al ONU aceasta nu este un statrdquo
Ca și Israelul SUA Rusia China India și Turcia nu sunt membre ale Curții Procurorul-șef al Israelului Avi-
chai Mandelblit a spus pentru Times of Israel că bdquolansarea anchetei icircmpo-triva Israelului subminează icircnsăși legi-timitatea Curțiirdquo dovedind că aceasta nu are independență politică Mandel-blit a mai precizat că oficialitățile juri-dice israeliene urmăresc evoluția ca-zului și că acestea sunt gata să aducă argumente icircmpotriva celor ridicate de procurorul-șef al CPI El a mai adău-gat că negarea jurisdicției Curții Pe-nale Internaționale asupra Israelului are o largă susținere internațională atacirct din partea guvernelor cacirct și a unor experți icircn drept pe care Benso-uda le-a ignorat De altfel ancheta se referă (icircn mod convenabil pentru pa-lestinieni) la evenimentele care s-au produs după 13 iunie 2014 deci CPI nu va investiga răpirea și uciderea de către teroriștii palestinieni a celor trei adolescenți israelieni Eyal Yifrach Gi-lad Shaer și Naftali Fraenkel
bdquoDeschiderea procesului este icircncă foarte departerdquo este de părere Aeyal Gross bdquoIcircn primul racircnd să nu uităm că se icircncheie mandatul actua-lului procuror-șef al CPI Nu știm ce priorități va avea cel care va ocupa această funcție
La icircnceperea anchetei se respec-tă principiul comple mentarității adică CPI nu poate lansa o investigație dacă statul respectiv a cercetat respectiva problemă Deci investigatorul va tre-bui să analizeze dacă cercetările care au fost făcute de Israel privind moartea unor civili palestinieni sunt considerate suficiente și dacă răspunsul va fi unul afirmativ nu va mai aborda această cauză Să ne amintim de exemplu că icircn cazul unor militari englezi acuzați de torturarea unor civili icircn Irak procu-rorul CPI a decis să nu mai continue investigația fiind mulțumit de cercetă-rile britanicilor Pe de altă parte folosi-rea forței de către Hamas inclusiv prin tirurile cu rachete trase asupra civililor nu a fost niciodată cercetată de liderii Hamas O astfel de investigație poate dura ani de zilerdquo
V-am prezen-tat cacircteva extra-
se din stenogramele ședințelor Con-siliului de Miniștri și ale Consiliului de Cabinet din perioada guvernării Ion Antonescu care se suprapune peste perioada Holocaustului din Romacircnia Sunt stenograme din documente pu-blice ale statului romacircn pe care le poate consulta oricine la Arhivele Sta-tului sau Arhivele Militare Naționale după caz
Rezultatul acestor ședințe rezulta-tul aces tor discuții s-a materializat icircn peste 300 000 de evrei din Romacircnia și nu numai care au fost executați la ordinul lui Ion Antonescu și al celor din jurul său
Dar mai mult decacirct atacirct aceste trei șe dințe din care am ales să vă pre-zint un fragment au și un alt numitor comun ndash un participant activ la aceste ședințe și anume Mircea Vulcănescu la momentul respectiv subsecretar de stat la Ministerul Finanțelor persoana care a fost responsabilă icircn mod direct după cum demonstrează chiar restul stenogramelor de jefuirea evreilor care erau deportați icircn Transnistria
Veți găsi dacă aveți curiozitatea icircn acele stenograme toate inter ven-țiile lui Mircea Vulcănescu pentru a operaționaliza la maximum posibil procedura de jefuire a acelor oameni care se icircndreptau spre moarte Nu este o opinie personală și nu este o opinie care să judece activitatea lui Mircea Vulcănescu icircn rest Este pur și simplu ceea ce scrie icircn stenogra-mele statului romacircn
Mircea Vulcănescu este criminal de război condamnat condamnat nu doar icircn perioada rsquo45-rsquo48 după război condamnarea lui ca criminal de război a fost reconfirmată icircn 2019 deci acum 2 ani de justiția Romacircniei democratice de după Revoluție și rămacircne așa cum va rămacircne și icircn continuare un crimi-nal de război de pe urma căruiahellip mai exact de pe urma deciziei căruia oame-nii au fost omoracircți Oameni nevinovați Și repet pentru cei care doresc toate aceste lucruri le găsiți icircn stenogramele Consiliului de Miniștri și ale Consiliului de Cabinet din acea perioadă
Aș vrea să vă mai icircmpărtășesc o scurtă foarte scurtă poveste
Iom Kipur este ziua cea mai sfacircn-tă a poporului evreu Tot acum peste 80 de ani reprezentanții Mișcării Le-gionare aflați la Cacircmpulung Moldove-nesc l-au scos din casa lui pe rabinul orașului l-au dezbrăcat și l-au icircnjugat la un car apoi l-au pus pe fiul său să conducă acel car prin oraș timp icircn care alți legionari i-au vandalizat casa au vandalizat sinagoga și i-au dat foc I-au
omoracirct icircn mod evident pe amacircndoiSunt doar cacircteva exemple din ac-
tele inimaginabile de violență inuma-nă și inutilă pe care le-au stacircrnit atacirct Guvernul Antonescu cacirct și Mișcarea Legionară
Nu aș fi vrut să menționez aces-te lucruri astăzi dacă nu aș fi văzut că aceste tentative de reabilitare a Mișcării Legionare de reabilitare a lui Ion Antonescu și a celor care i-au permis să facă tot ce a făcut ndash Mircea Vulcănescu fiind unul dintre ei Valeriu Gafencu fiind alt om și lista continuă ndash nu ar fi devenit din ce icircn ce mai publice
Nu aș fi intervenit dacă nu ar exis-ta și două proiecte de legi icircn prezent aflate la Senat care să dorească să reintroducă indemnizațiile oferite de statul romacircn pentru foștii legionari urmașii lor și urmașii criminalilor de război sau ai celor care au făcut par-te din organizațiile naziste Este o umilință icircngrozitoare la adresa victime-lor Holocaustului la adresa puținilor supraviețuitori ai Holo caustului care mai trăiesc icircn ziua de astăzi să vadă toate aceste lucruri la fel cum pot să vadă icircn centrul Bucureștiului o clădi-re pe care scrie bdquoMișcarea Legionarărdquo
Dar faptul că icircn plenul Senatului Romacircniei se icircncearcă rescrierea isto-riei faptul că un senator al Parlamen-tului Romacircniei icircl evocă cu patos ndash nu contest acest lucru ndash pe un om care este criminal de război condamnat de două ori pentru tot ceea ce a făcut este o rușine nu doar la adresa Par-lamentului Romacircniei ci și o rușine la adresa Romacircniei icircn sine
Este pentru prima dată cacircnd vor-besc la acest microfon deși de-a lungul anilor am venit de foarte multe ori icircn Se-nat Am apreciat icircntotdeauna colabora-rea impecabilă avută cu toate grupurile parlamentare pentru toate inițiativele pe care le-am introdus icircn Parlament indiferent dacă a fost vorba de spriji-nirea supraviețuitorilor Holocaustului indiferent dacă a fost vorba despre in-stituirea Muzeului Istoriei Evreilor și al Holo caustului din Romacircnia
Le mulțumesc din nou acelor co-legi ndash și celor care sunt icircncă membri și celor care nu mai sunt
Dar vreau să vă reamintesc că răspunderea față de istorie și față de acești oameni nu aparține doar comunităților evreiești nu aparține doar Guvernului Parlamentul este reprezentantul poporului romacircn și fiecare dintre dumneavoastră este responsabil de protejarea memoriei acestor oameni de protejarea lecțiilor care trebuie icircnvățate din ceea ce s-a icircntacircmplat atunci
Nu lăsați astfel de derapaje să de-
Austria strategie de combatere a antisemitismuluiRecent Guvernul austriac a elaborat o strategie com-
plexă de combatere a antisemitismului a relatat presa austriacă Proiectul a fost prezentat de Karoline Edtsta-dler ministrul federal pentru UE și pentru Constituție și de vicecancelarul Werner Kogler Au participat Oskar Deut-sch președintele Comunității Evreilor din Viena și Katha-rina von Schnurbein coordonatoare a Comisiei Europene icircn combaterea antisemitismului
Karoline Edtstadler a subliniat că pentru Guvernul aus-triac combaterea antisemitismului este o preocupare im-portantă deoarece bdquoAustria are o responsabilitate istorică mai ales legată de consecințele Holocaustului cel mai icircn-tunecos capitol din istoria noastrărdquo Amintind ultimele inci-dente antisemite din țară vorbitoarea a menționat bdquovalul de teorii conspiraționiste cu conținut antisemit prezent pe internet idei care pot ajunge din lumea virtuală icircn lumea realărdquo Referindu-se la strategia națională ea a arătat că cele 38 de măsuri cuprinse icircn ea din partea diferitelor mi-nistere vor fi un stimulent icircn combaterea antisemitismului și sprijinirea vieții evreiești
Vicecancelarul Werner Kogler a vorbit și el despre res-ponsabilitatea istorică a Austriei și obligația de a lua poziție
icircmpotriva antisemitismului bdquoTrebuie să protejăm siguranța evreilor din țara noastrărdquo a spus el Printre obiective-le strategiei se află protecția sinagogilor și intensificarea educației despre iudaism
Vorbind despre noua strategie a guvernului Oskar Deutsch a remarcat că bdquoevreii sunt primii afectați de discri-minarerdquo Astfel icircn 2019 s-au icircnregistrat 550 de incidente antisemite potrivit unui raport comun al Comunității Cul-turale Israelite din Viena și al Forumului icircmpotriva Antise-mitismului de două ori mai multe ca icircn urmă cu cinci ani
bdquoReizbucnirea incidentelor antisemite se manifestă sub mai multe forme principala metodă de atac icircndrep-tacircndu-se icircmpotriva proprietăților evreiești Intensificarea extremismului de dreapta icircn Austria și pe continent a fost fundamentală icircn provocarea acestor incidenterdquo subliniază raportul
bdquoAustria nu este o insulă Din păcate creșterea inci-dentelor antisemite poate fi urmărită peste tot icircn Europardquo a constatat Oskar Deutsch bdquoCombaterea antisemitismului nu este o sarcină numai pentru evrei ci și pentru icircntreaga societate icircn ansamblu Datele din 2019 arată că a sosit momentul icircn care trebuie să acționămrdquo (EG)
Silviu Vexler faptul că un senatorhellip(Urmare din pag 2)
(Urmare din pag 2)
vină reprezentative pentru Parlamen-tul Romacircniei
Vă mulțumesc mult (Aplauze)
Răspunsul senatorului Sorin Lavric
Mulțumesc doamnă președintăDragi colegiAm atacirctea de spus că nu știu cu
ce să icircncepIcircnțeleg că reacția domnului de-
putat Vexler a fost pricinuită de cele două declarații politice pe care le-am ținut aici icircn plenul Senatului icircn privința lui Valeriu Gafencu și a lui Mircea Vulcănescu Pe amacircndoi i-am elogiat pentru că icirci consider niște fi-guri emblematice ale culturii noastre figuri care au fost ținute sub obrocul comunist atacircția ani Nu voi icircnceta icircn continuare să vorbesc cu venerație despre martiri despre eroi și despre acei deținuți politici a căror singură vină este că s-au opus comunismului
Icircmi vine să-l icircntreb pe domnul Vexler nu vă supărați cine a adus co-munismul icircn Romacircnia Icircmi răspundeți dumneavoastră sau vă spun eu
Dacă aveți acribia datelor crono-logice și povestiți de acele represalii suferite de evrei icircn timpul regimului lui Antonescu de ce nu vorbiți de acel atentat cu bombă din Senatul Ro-macircniei făcut de un comando de trei evrei Cacircnd 8 august 1920 Păi pe 8 august 1920 nu era picior de legio-nar icircn țara asta Dumneavoastră aveți o obsesie cu legionarii și dacă cineva
vorbește frumos despre Gafencu sau despre Vulcănescu recurgeți la același tertip atacirct de facil și anume al stigma-tizării fascist legionar și așa mai de-parte Iertați-mă nimeni nu vă mai ia icircn serios
Nu mă dezic o iotă de cuvintele pe care le-am spus despre Vulcănescu sau despre Gafencu și voi continua să-i omagiez mai departe
Nu uitați că elogiul meu l-am făcut icircn cursul unei declarații politice iar dumneavoastră icircn calitate de depu-tat știți că senatorul nu trebuie să dea socoteală pentru declarațiile lui politi-ce Nimeni nu poate trage la răspun-dere Și atunci de ce dumneavoastră deputat veniți icircn Senatul Romacircniei și mă trageți pe mine de urechi că vor-besc despre Vulcănescu Nimeni nu o face nici președintele statului romacircn nici doamna președintă a Senatului ni-meni Veniți dumneavoastră să o faceți Aici e Romacircnia aici nu e Facircșia Gaza
Trebuie să modificați Constituția dacă vreți ca senatorul să fie tras la răs-pundere pentru declarațiile lui politice Altminteri vă icircncredințez că admones-tarea dumneavoastră nu doar că nu are darul de a mă intimida dimpotrivă icircmi dovedește că sunt pe drumul cel bun
Cam atacirct am avut de spus Voi continua la fiecare declarație politică să evoc o figură istorică legendară care a fost victima regimului comunist
Și icircncă o dată vă icircntreb cine a adus comunismul icircn Romacircnia
Mulțumesc (Aplauze)
Curtea Penală Internațională acuzată că icircncalcă principiul independențeihellip
18 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
Icircntr-o ediție a emisiunii bdquoJocuri de cuvinterdquo produsă de asociația catolică Signis Romacircnia și realizată de Ștefan Colceriu cercetător la Institutul de lingvistică bdquoIorgu Iordan ndash Al Rosettirdquo a fost invitată Francisca Băltăceanu emi-nent filolog clasic teolog și ebraist prof univ dr la Univer-sitatea din București
Moderatorul i-a propus interlocutoarei o evocare a oa-menilor care au format-o bdquoDespre părinți spuneam că nu vorbesc pentru că e prea subtilă relațiardquo Dar a vorbit des-pre relația cu monseniorul Vladimir Ghika și cu tacircnărul preot catolic Anton Demeter care icirci ducea pe tineri bdquoicircn ex-cursii creacircnd icircntre noi o atmosferă de prietenie colegiali-tate pace bucurierdquo
Despre profesorii care au influențat-o ca filolog ea a povestit bdquoAm dat la Limbi clasice unde am descoperit o lume minunată a profesorilor Să-i pomenesc pe cacircțiva Petru Creția ndash racircdeam pe urmă spuneam că lumea se icircm-parte icircn două cei care au făcut verbul grec cu Petru Creția și ceilalți adică avea o minte clară și un fel de a preda icircncacirct ne-a limpezit totulrdquo
Cicerone Poghirc bdquoera un om extraordinar filolog și mai ales indo-europenist Gramatica comparată a limbii grecești latine și indo-europene a fost pentru noi un text de vrajă nemaipomenit pentru că icircl făcuserăm cu el Ne-a predat și albaneză lituaniană niște cursuri imposibile pe care le făcea sacircmbăta după-amiaza ne adunam de la toa-te facultățile căci crea icircn jurul lui o atmosferă de farmecrdquo
Profesorul Mihai Nichita de istoria literaturii latine bdquose uita cracircncen icircn foi nu ridica ochii nu citea ci icircți spunea atacirct de dens icircncacirct te străduiai să iei notițe cuvacircnt cu cu-vacircnt și tot mai trebuia să torni un pic de apă ca să-ți dai seama ce a spus Ne icircnvăța să gacircndim și să scriemrdquo
bdquoUn alt fel de profesor era Iancu Fischer ndash de literatură latină istoria limbii latine și istoria limbii grecești ndash de o mare claritate icircn predare Ne plăcea de el că ne lăsa pa-uzele mai lungi pentru că avea timp să spună tot ce era esențial și cu libertate de prezentare Icircn același timp ne ducea la muzee și ne arăta ce-i de văzut acolo la concerte
ne icircnvăța să ascultăm muzică Avea o delicatețe icircn felul de a se purta cu fiecare dintre noi care mi-a rămas icircn sufletrdquo
bdquoCu totul altfel era doamna Lucia Wald Icircmi spuneau cei cu dosarul prost care puteau să fie prigoniți că niciodată nu le-a dat note mai mici pe considerente politice Preda foarte dens foarte mult Nu aveam manuale și atunci ne era util tot ce ne spunea Noi studenții i-am rugat pe ea și pe profesorul Fischer ndash fiind evrei ne-am gacircndit că nu o să se lege nimeni de ei ndash să facem un seminar despre sfacircn-tul Augustin Seminarul cu domnul Fischer a fost absolut fermecător ne-am icircmprietenit cu sfacircntul citindu-i Confesi-unile Și doamna Wald s-a specializat icircn opera lui tot de gura noastrărdquo
Alexandru Graur era bdquoun foarte mare lingvist specia-list icircn gramatică comparată indo-europeană Cacircnd a murit profesorul Poghirc mi-a zis laquoA murit ultimul om care le știa pe toateraquo Și avea o generozitate și un fel de a vorbi cu noi Cacircnd am susținut teza de doctorat (ca profesor coor-donator) a venit cu nu știu cacirctă vreme icircnainte de frică să nu icircntacircrzie Mă intimida prin bunătatea lui avea o măreție involuntară Icircți dădea cărți icircți dădea idei icircți dădea oricerdquo
Profesorul Alexandru Niculescu un mare romanist pe care icircl cunoștea foarte puțin a ajutat-o atunci cacircnd ea asistent universitar fiind a fost anchetată de Securita-te pentru că spre a le preda studenților o limbă moartă precum armeana veche citise cu ei din Noul Testament bdquoAlexandru Niculescu era secretar de partid dar icircși folosea funcția pentru a face bine M-a icircnvățat ce să răspund icircn fața Senatului Universității și am fost lăsată icircn pacerdquo
CLAUDIA BOSOI
Francisca Băltăceanu despre profesorii săi
2Day ambassador 2021
Conferința Internațională de diplomație și afaceri globale pentru liceeni
Nicolae Cajal ndash 17 ani de la deces
7 martie 2004 a fost o zi plină de tristețe pentru evreii din Romacircnia dar nu numai pentru ei ci și pentru lumea științifică și societatea civilă din țară Icircn acea zi au pierdut o mare persona-litate pe acad prof dr Nicolae Ca-jal un mare specialist icircn virusologie președintele Federației Comunităților Evreiești respectat icircn țară și icircn stră-inătate deopotrivă Specialiștii cu-nosc bine va-loarea activității sale științifice reamintită anual prin sesiunile or-ganizate de Aca-demia Romacircnă Institutul de Vi-rusologie de alte foruri la inițiativa fiicei sale Irina Cajal Marin Dar me-ritele lui nu s-au limitat doar la atacirct ci au icircmbrățișat domenii dintre cele mai diverse
A fost timp de un deceniu preșe-dintele FCER și această perioadă poate fi calificată pe drept cuvacircnt ca o icircnnoire un reviriment al vieții evreiești din Romacircnia Ca și numele predece-sorului său rabinul Moses Rosen numele profesorului Cajal a atras icircn activitatea comunității personalități binecunoscute din lumea evreiască și nu numai A avut prieteni pretutin-deni fapt evident și atunci cacircnd se organiza acea faimoasă bdquocasă des-chisărdquo de ziua lui de naștere sau de ziua onomastică atunci oricine dorea putea să-l felicite fără vreo invitație formală Și casa lui era icircntotdeauna plină ndash evrei romacircni persoane venite din străinătate și bineicircnțeles fami-lia Era un prieten devotat gata să icircntindă o macircnă de ajutor celor care aveau nevoie Prof Cajal considera că aceasta este o mițva care trebuie icircndeplinită icircn orice condiții
Icircn afara faptului că era un bun evreu că se macircndrea că aparține acestei etnii care a dat Romacircniei (și lumii) atacirctea valori că ținea la Statul Israel ca la o a doua patrie profesorul Cajal era un patriot un bun romacircn El nu a pregetat să-și folosească influența relațiile ndash care se icircntindeau pe cel puțin trei continente ndash ca să susțină Romacircnia Demersurile lui au contribuit la acceptarea țării noastre icircn diferitele organisme internaționale după 1989
Combaterea antisemitismului a fost una dintre principalele lui preo-cupări Teza lui realsemitismul s-a bazat pe importanța cunoașterii reci-proce dintre evrei și romacircni sau ex-trapolacircnd icircntre evrei și populația ma-joritară a țării icircn care trăiesc evreii O idee plină de umanism atacirct de carac-teristică acestui om care a și aplicat-o icircntreaga lui viață și pe care noi cei de astăzi trebuie să o păstrăm vie
Să icirci fie amintirea binecuvacircntată (EG)
Conferința Internațională de Diplomație și Afaceri Globale - 2DAY AMBASSADOR organizată de Cen-trul Educațional Laude-Reut a ajuns anul acesta la cea de a X-a ediție desfășurată icircn două sesiuni online icircn lunile februarie și martie 2021 La prima sesiune care a avut loc pe 9 fe-bruarie au participat 270 de elevi de 14 -17 ani de la 31 de licee publice și private din București Sibiu Craiova Iași și Israel
Elevii au asistat la prezentări și dezbateri susținute de membri ai cor-pului diplomatic intelectuali și uni-versitari de prestigiu Moderator și coordonator al evenimentului a fost ES Adrian Cioroianu fost ambasa-dor al Romacircniei la UNESCO istoric și profesor universitar membru al La-ude-Reut Board of Trustees și men-tor de diplomație Laude-Reut El le-a prezentat elevilor istoria diplomației pornind din cele mai vechi timpuri cu personalități care au făcut faimoasă această nobilă profesie Daniela Gicirct-man secretar de Stat la MAE pentru afaceri interinstituționale a vorbit des-pre asistenţa pentru dezvoltare pe componenta educaţională şi cultura-lă oferită de Ministerul Afacerilor Ex-terne icircn scenariul diplomației hibride Eyal Ram director icircn cadrul Ministe-
rului Educației din Isra-el a subliniat eforturile depuse de Ministerul Educației din Israel de a integra Diaspora și de a păstra legăturile prin educație menționacircnd resursele profesionale și emoționale la care profesorii au recurs icircn această perioadă de școală online prin in-ventivitate și originali-tateElevii au pus icircntrebări
și au inte rac ționat cu invitații care le-au icircmpăr tășit din cunoștințele și expe-riența lor Astfel David Saranga am-basadorul Statului Israel icircn Romacircnia care este și mentor de diplomație la școala Laude-Reut a ținut expunerea bdquoProcesul de pace icircn Orientul Mijlociu prin acorduri multilaterale precum Acordurile Abraham și normalizarea relațiilor dintre Israel și Marocrdquo
Prof univ dr Adrian Streinu-Cer-cel a vorbit despre bdquoCriza sanitară și de securitate generată de pandemia COVID-19rdquo
bdquoImpactul Brexit asupra educației și schimburilor academicerdquo a fost abor-dat de Dan Mihalache fost ambasa-dor icircn Marea Britanie și actualmente ambasador icircn Cipru Jonathan Davis director al Raphael Recanati Inter-national School ndash Lauder School for Government Strategy and Diplomacy (Israel) s-a referit la bdquoModalitățile de creare a unui mediu academic sigur icircn timp de pandemie - modelul IDC Herzliya Israelldquo Icircn plus o serie de ambasadori romacircni au vorbit despre activitatea diplomatică icircn condiții de pandemie
Tova Ben Nun-Cherbis președinte fondator Laude-Reut i-a icircncurajat pe elevi să fie curioși icircncrezători și
activi și a anunțat concursul de public speaking pe teme diplomatice la care sunt invitate școlile incluse icircn proiect alături de elevii Laude-Reut
Icircn cadrul celei de a doua părți a sesiunii la 10 martie au fost premiați cacircștigătorii concursului de public speaking desfășurat online pe 1 mar-tie 2021 la care elevii bucureșteni alături de cei din Craiova Iași Sibiu și Israel au răspuns cu entuziasm provocării lansate de Complexul Educațional Laude-Reut de a juca ro-lul de ambasadori ai diverselor țări
Iată lista cacircștigătorilorPentru gimnaziuMaria Belceanu clasa a VIII-a
Școala Gimnazială Cezar Bolliac București ndash locul 3 icircn poziția de amba-sador al Greciei Teodora Maria Cio-banu clasa a VIII-a Școala Gimnazi-ală Federico Garcia Lorca București ndash locul 2 ndash Spania Maria Kehayian clasa a VIII-a Complexul Educațional Laude-Reut București locul 1 ndash Israel
Pentru liceuTheia Hartenis clasa a XI-a
Complexul Educațional Laude-Reut București locul 3 icircn poziția de am-basador al Franței Romana Trușcă clasa a X-a Complexul Educațional Laude-Reut București locul 2 ndash Ru-sia Dara Nițu clasa a X-a Comple-xul Educațional Laude-Reut locul 1 ndash Statele Unite
Premianții au retrăit emoțiile con-cursului la momentul prezentării discursurilor lor icircn fața diplomaților Romacircniei și Israelului membri ai Laude-Reut Board of Trustees am-basadorii Emil Hurezeanu Luca Ni-culescu Adrian Cioroianu Luminița Odobescu Sorin-Dan Mihalache Lazăr Comănescu David Saranga Tamar Samash Avi Millo precum și pentru prima dată Bogdan Măniloiu ambasadorul Romacircniei icircn Canada
Sesiunea finală 2Day Ambassador 2021 a fost moderată din Israel de Jonathan Davis director al Raphael Recanati International School ndash Lau-der School for Government Strategy and Diplomacy (Israel) icircn calitate de prieten și mentor Laude-Reut
Cacircștigătorii concursului de public speaking 2Day Ambassador 2021 au primit medalii și cartea 186 de trepte mărturia lui Alexandru Marton evreu de origine romacircnă supraviețuitor al lagărului de concentrare de la Mau-thausen
CRISTINA MARIN
Cacircștigătorii concursului de public speaking
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 19
Aici icircn Israel trăim vremuri pe cacirct de interesante pe atacirct de presante Pe de o parte multiplele semne de icircntrebare legate de viitoarele relații cu noul președinte american (după povestea de dragoste cu ultimul) Pe de altă parte Covid-19 o pan-demie care nu pare a avea de gacircnd să-și ia desaga la spinare și să dis-pară
Uneori mă icircntreb cum rezistăm cum reușim să ne ocupăm de toate cele de mai sus dar icircn același timp neuitacircnd de pericolul securității naționale și personale (Iranul Ha-masul Hezbollah) Cum reușim să ținem pasul cu toate aceste mari și deloc mărunte probleme
Iată cel puțin parțial răspunsulPovestea e relativ nouă și bine
cunoscută Grație eforturilor de-puse de fosta Administrație ame-ricană patru state arabe Uniu-nea Emiratelor Arabe Bahrein-ul Marocul și Sudanul au hotăracirct să recunoască Israelul și să accep-te relații diplomatice cu statul care pacircnă deunăzi era ostracizat
Senzația pe care au provocat-o imediat articolele și comentariile era că bdquomireasardquo (adică Israelul) era mult mai mulțumită și chiar mai fericită de bdquomariajrdquo decacirct cei patru bdquomirirdquo Icircn marea majoritate a repor-tajelor din Abu Dhabi sau Bahrein se vorbea de intensele pregătiri pe care le fac cei icircn cauză pentru a primi turiștii israelieni dornici să viziteze cea mai icircnaltă clădire din lume Pacircnă aici nimic nou Dar iată o poveste care denotă superficiali-tatea celor care au scris și au vor-bit nu prea frumos despre luna de miere israelo-arabă
Povestea (preluată dintr-un arti-col semnat de binecunoscutul Ben Caspit) icircncepe așa pe icircntregul ma-pamond cresc aproximativ 4 mili-arde de palmieri din care 150 de milioane sunt curmali O treime din toți curmalii existenți icircn lume se află icircn Dubai
Fiecare din curmalii ăștia pro-duce anual icircntre 80-120 kg fructe dulci Ei bine acești curmali au o bdquomicărdquo problemă Ea e reprezentată de un gacircndac foarte vorace care odată pătruns icircn tulpina copacu-lui nu se lasă pacircnă nu-l termină Respectivul gacircndac penetrează scoarța tulpinei icircși depune ouăle care foarte rapid se transformă icircn viermi a căror hrană se află la icircn-demacircnă tulpina curmalului Icircn scurt timp se poate semna actul de de-ces al copacului
Icircncercările de a rezolva proble-ma prin icircmprăștirea de insecticide nu numai că oferă doar o soluție parțială dar din punct de vedere ecologic e vorba de o adevărată catastrofă nemaivorbind de restul de culturi agricole care suferă de pe urma contactului cu otrava des-tinată viermilor
Dar icircnainte de toate o icircntre-bare al cărei răspuns a icircncetat de mult a mai fi un secret militar care este icircn Israel arma cu cei mai mulți soldați și ofițeri Infanteria Tancurile Aviația militară Nici-decum Răspunsul e serviciul de contrainformații reprezentat de celebra Unitate 8200 Mulți (foarte mulți) dintre cei care s-au perin-dat prin acea unitate au devenit cu timpul specialiști icircn high-tech unii fiind primiți cu brațele deschise icircn diversele companii startup sau au icircndrăznit să-și deschidă propriul lor
business bazați pe cele icircnvățate și efectuate bdquoacolordquo
Și iată că un tacircnăr israelian a creat o companie care produce senzori de icircnaltă calitate
Și uite așa tipul din poveste a au-zit de problemele celor din Dubai cu gacircndacii viermii și curmalii A auzit și cum și icircn Israel sunt de ajuns de mulți curmali a icircncercat o metodă de a rezolva problema A introdus icircn tul-pina curmalului senzori suficient de sensibili care detectează din primul moment acțiunea de roadere a interi-orului tulpinei de către viermișorii cu pricina Icircn acel moment o luminiță se aprinde pe tabloul de comandă al terenului cu pomi fructiferi ceea ce e urmat imediat de un tratament chimic direcționat numai pe pomul afectat cu rezultate dintre cele mai bune Icircn urmă cu numai cacircteva săp-tămacircni proprietarul respectivei com-panii israeliene a fost primit icircn Du-bai cu surle și tracircmbițe covor roșu și alai de onoare și afacerea a fost icircncheiată pe loc
Pe aici pe la mine există mulți sceptici care privesc icircnchegarea relațiilor diplomatice cu cele patru țări amintite ca pe un eveniment (aproape) lipsit de importanță Cei care caută noduri icircn papură le vor găsi cu prisosință Dar fără nicio discuție povestea de mai sus re-prezintă un model extrem de inte-resant de cooperare cu beneficii bilaterale
Icircn mod normal acesta e doar icircn-ceputul Continuarea se cere a fi de mare succes
Cu cacircteva bdquomici și mărunterdquo ob-stacole cum ar fi atitudinea Iranului presiunea palestinienilor protestele unei bune părți din lumea arabă etc care nu vor disecate icircn racircndu-rile de față Las această sarcină pe seama specialiștilor icircn chestiune
Prof dr GABRIEL M GURMANOmer Israel
gurmanbguacil
Revanșa lui Sebastian
Uneori criticii și istoricii noștri literari sunt greu de icircnțeles dar nu neapărat fiindcă au un limbaj bdquotehnicrdquo de specialitate filolo-gică ci pentru că emit judecăți de valoare care nu li se potrivesc operelor evaluate E și cazul lui I Negoițescu sau Al Piru bdquoju-decacircndrdquo teatrul lui Mihail Sebastian bdquoEroii acestui teatrurdquo scria Negoițescu icircn 1966 bdquonu depășesc viziunea ușor convențională a unui repertoriu anual mai ridicatrdquo Sebastian făcacircnd un bdquoteatru mediu mulțumitorrdquo Pen-tru Al Piru același Sebastian este un bdquoco-mediograf agreabil inteligent dar lipsit de adacircncimerdquo iar Jocul de-a vacanța o bdquoușoară improvizațierdquo What
Dacircnd timpul icircnapoi scriitorul n-a avut mai mult noroc nici cu monu-mentala Istorie a lui Că-linescu din 1941 Dim-potrivă După ce pole-mizaseră criticul nu s-a putut abține să se bdquorăz-bunerdquo pe scriitorul ana-lizat folosind calificative mai mult decacirct discuta-bile și icircncadracircndu-lhellip rasial pe autor Icircn loc să-i analizeze cărțile cu obiectivitate și să le critice cu argumente es-tetice Călinescu susținea că Sebastian nu-și putea bdquoicircngădui decacirct o singură experiență aceea a rasei salerdquo și de aceea se bdquorefugiardquo icircn analiză Dintr-un alt alineat aflăm că bdquopa-teticul dovedește sensibilitatea exagerată a evreului plăcerea de a se simți victimă inca-pacitatea lui congenitală de a concepe lupta cu toate riscurile eirdquo Icircn 1941 anul cacircnd erau publicate asemenea enormități și aberații rasiste Europa era icircn plin Holocaust iar icircn ianuarie icircn pogromul din timpul rebeliunii le-gionare compatrioți ai lui G Călinescu de etnie evreiască fuseseră omoracircți și atacircrnați icircn cacircrlige la abator Plutind senin pe deasu-pra acestor monstruozități criticul icircși scria capitolul despre Sebastian din Istorie cu o bdquoargumentațierdquo din care tocmai argumente-le lipsesc și pe un ton rezolut precum aici bdquoEstetica sa nu e decacirct aceea tipică la criticii evrei și anume iubireardquo
Ultimul nume pacircnă acum pe lista de-tractorilor cu ștaif ai lui Sebastian este cel al Martei Petreu o cercetătoare serioasă cuprinsă icircnsă inexplicabil de un fel de aver-siune icircmpotriva obiectului său de studiu Pe lacircngă teza falsă conform căreia Sebastian ar fi fost un extremist de dreapta (astfel că Cioran Eliade și ceilalți bdquonu făceau decacirct să icirci calce mai apăsat pe urmerdquo) se găsesc icircn cartea intitulată aiuritor Diavolul şi uce-nicul său Nae Ionescu ndash Mihail Sebastian exprimări inadecvate pentru un studiu aca-demic Lectorul află de la Marta Petreu că Sebastian bdquoa țacircșnit icircn brațele lui Nae cu cel dintacirci pretextrdquo că bdquoi-a dat tacircrcoale lui Eliade făcacircndu-i curte și căutacircndu-i prieteniardquo că e bdquopapagalul de presărdquo al lui Nae Ionescu bdquobate cacircmpiirdquo și bdquoicircşi ascunde icircnşelătoriardquo Cacircnd ajungem icircn lectură la formularea bdquomacircracircielile și scacircncetele lui Sebastian din Jurnalrdquo ne icircntrebăm totuși ce fel de lectură este aceea icircn care impresionantul ndash pentru aproape oricine ndash Jurnal al lui Sebastian să fie redus la niște macircracircieli și scacircncete
Eu cred icircn dreptul fiecărui comentator de a formula o opinie dar mai cred că acest drept vine icircmpreună cu o obligație profesio-nală și morală aceea de a citi cu obiectivi-tate fără părtinire fără tendențiozitate sine ira et studio opera unui scriitor
Revanșa nedreptățitului Sebastian con-stă icircn actualitatea operei lui și icircn vitalitatea dovedită de aceasta la icircntacirclnirea cu noile generații de cititori și spectatori Nu știu cacircți mai deschid astăzi o carte de Al Piru sau una de I Negoițescu dar cei care citesc și recitesc cărțile lui Sebastian sunt mulți
DANIEL CRISTEA-ENACHE
Profil de scriitorNu aduce anul ce aduce ceasul
Un film pe care-i musai să-l vedețiLuna aceasta s-a icircmplinit un an de cacircnd Organizația
Mondială a Sănătății a declarat oficial pandemia de Co-vid-19 Un an lung care a adus schimbări icircn modul nos-tru de a trăi și de a interacționa Celor mai mulți dintre noi ne-au lipsit mersul la concerte la teatru la cinema Și pentru că pandemia pare să mai stea o vreme cu noi iar umorul e unul dintre puținele remedii pentru a depăși această perioadă grea aș vrea să vă recomand o mi-niserie pe Netflix care sunt convins că o să vă placă
De curacircnd am văzut Pretend Itrsquos a City un soi de dialog icircntre Martin Scorsese și Fran Lebowitz Și e ceva electrizant la scriitoarea aceasta de 70 de ani cu păreri ferme despre aproape orice mediu artistic politică sport tehnologie călătorii nimeni și nimic nu scapă ochiului ei vigilent Fran Lebowitz spune tot ce evită ceilalți să spună dar o face cu foarte mult umor
Icircn copilăria pe care și-a petrecut-o icircn Morristown New Jersey Fran Lebowitz a cacircntat o vreme la violon-cel icircn orchestra școlii Dar și-a dat repede seama că oricacirct de mult ar exersa nu va ajunge vreodată să facă performanță bdquoCacircnd eram cu orchestra nu auzeai cacirct de prost cacircntam Știam icircnsă ce e talentul fiindcă eram conștientă de cacirct de mult icircmi lipsea icircn cazul ăstardquo a povestit scriitoarea Mărturisește că idolul ei a fost mulți ani Leonard Bernstein bdquoAvea o emisiune cacircnd eram copil numită Young Peoplersquos concerts și așteptam fie-care duminică să-l văd Icircl adoram Leonard Bernstein explica și arăta exact cum icircși imaginează un copil că arată un dirijor Și asta a ajutatrdquo povestește Fran Le-bowitz icircn acest serial
A fost exmatriculată din şcoală pentru că citea foar-te mult icircn timpul orelor și icircși neglija temele iar notele erau din ce icircn ce mai slabe Dar și-a luat cu brio testele la sfacircrșitul liceului iar la 18 ani s-a mutat icircn New York Aici a fost pentru o vreme femeie de serviciu șofer de taxi și a vacircndut spațiu publicitar
Icircn tinerețe povestește Fran Lebowitz frecventa cluburile de jazz Crede că i-a văzut pe viu pe toți ma-rii muzicieni de jazz dar preferatul ei rămacircne Charles
Mingus Avea 19 ani cacircnd s-au cunoscut și lucra la zi-arul fondat de Susan Graham Ungaro cea de-a patra soție a muzicianului Charles Mingus avea un tempera-ment vulcanic icircși amintește Fran Era arogant nu prea icirci plăcea să stea de vorbă și detesta majoritatea oame-nilor Duke Ellington a fost singura persoană pe care a respectat-o cu adevărat Icircn tinerețe Charles Mingus a cacircntat icircn trupa lui Ellington A fost concediat dar cu toate acestea pentru Mingus Duke Ellington a fost cel mai mare muzician
Prin anii rsquo70 a icircnceput să scrie pentru revista Inter-view fondată de Andy Warhol Warhol a fost cel care a definit conceptul de Pop Culture iar icircn casa lui care icirci servea și ca atelier icirci găseai frecvent la cacircte o pe-trecere pe Lou Reed sau David Bowie icircntre mulți alți artiști celebri
Cacircnd şi-a publicat prima carte un volum de eseuri despre societatea americană bdquoMetropolitan Liferdquo Fran Lebowitz avea 27 de ani A scris puţin dar extraordinar de bine Icircn toată cariera a publicat doar trei cărţi Me-tropolitan Life Social Studies şi Mr Chas and Lisa Sue Meet the Pandas (carte pentru copii) publicată icircn 1994
Din dialogul acesta pe care icircl poartă cu Martin Scor-sese mai aflăm despre Fran Lebowitz că se consideră una dintre puţinele persoane din New York care icircncă mai au bdquoexperienţa străziirdquo Asta deoarece nu are te-lefon mobil și nici laptop Este mult mai interesată să cumpere cărți (după ultimele estimări deține cam 12 mii de volume) Și icircn aceste condiții reușește să fie foarte bine informată Fran pare că icirci știe pe toți oamenii importanți din oraș iar toată lumea pare să o cunoască
Pretend Itrsquos a City este de fapt un serial de cacircteva episoade realizat de Martin Scorsese care ne prezin-tă o femeie introvertită dar foarte populară inteligentă și plină de umor care spune o poveste captivantă des-pre New York așa cum era icircn anii rsquo60-rsquo70 dar și despre societatea de astăzi despre tehnologie sport muzică literatură și icircncă multe altele
GEORGE GIcircLEA
Icircnsemnări de la fața locului
20 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
Icircn ziua de 9 martie a ES David Saranga ambasadorul Israelului icircn Romacircnia a vizitat mai multe obiective evreiești din Cluj Programul a icircnce-put la șantierul Complexului Comuni-tar Evreiesc (JCC) unde oaspetele a fost icircntacircmpinat de Robert Schwartz președintele CE Cluj Dorel Ornescu secretar Andrea Ghiță și Andrei Klein membrii icircn comitetul de conducere Andrei Zador și Rabbi Dov ber Orgad de la Habad Cluj- Napoca
A fost vizitat Templul Memorial al Deportaților Evrei (fosta sinagogă ne-ologă) a cărui reabilitare a icircnceput icircn toamna anului 2018 S-au rememorat secvențe din istoria Templului (dis-trugerea icircn bombardamentul din 2 iunie 1944 și reconstrucția din teme-lii icircn anul 1947) Ambasadorul a so-sit tocmai cacircnd se icircncheia curățenia generală de după şantier Se preco-nizează icircn prima fază reluarea cacirct mai grabnică a serviciilor divine pen-tru desfășurarea cărora există condiții optime de distanțare
Intenția conducerii comunității este ca festivitatea oficială de reinaugura-re să fie amacircnată pacircnă cacircnd condițiile epidemiologice o vor permite La bal-conul Templului accesibil acum și cu un ascensor exterior s-au creat spații expoziționale pentru o colecție muzeală avacircnd ca principal obiectiv contribuția populației evreiești la dez-voltarea economică culturalăsocială a orașului Cluj
La clădirea reabilitată a viitorului Centru Cultural Evreiesc următorul obiectiv vizitat lucrările de construcții s-au icircncheiat Aici pot fi găzduite ma-nifestări culturale și stracircngerea legă-turilor dintre Ambasada Statului Israel - Departamentul de Diplomație Publi-că și JCC Cluj vor promova cultura și civilizația israeliene prin proiecții de filme spectacole concerte expoziții lansări de carte etc
Biblioteca Centrului icircn curs de organizare va beneficia de valoroa-se donații (volume și documente) ale cunoscuților autori din dome-niul Holocaustului din Transilvania și Cluj (dr Daniel Lőwy și prof univ
dr Zoltaacuten Tibori Szaboacute) Icircmpreună cu prețioasele volume din biblioteca comunității referitoare la evreitate și iudaism se va deschide un centru de documentare S-a discutat apoi des-pre al treilea obiectiv clădirea care va adăposti administrația comunității ra-binatul serviciile sociale și medicale Aici se așteaptă primirea autorizației de construcție lucrările urmacircnd să icircnceapă icircn această primăvară Ușile și geamurile sunt deja transportate la atelierul de recondiționare
Pentru ultimul obiectiv din Complex Restaurantul Ritual există o primă va-riantă a proiectantului neicircnsușită icircncă de conducerea comunității Icircn aproxi-mativ trei ani de la icircnceperea lucră-rilor finanțate exclusiv din fondurile proprii ale CE Cluj JCC va deveni icircn mare parte funcțional
Vizita ambasadorului iaraelian s-a desfăşurat icircntr-o atmosferă cordială şi dătătoare de speranţă Oaspetele a promis că va participa la festivitatea de reinaugurare a Templului Memorial al Deportaţilor Evrei ANDREI ZADOR
Premiul Genesis 2021 conside-rat bdquoNobelul evreiescrdquo i-a revenit re-gizorului american Steven Spielberg Distincția se acordă celor care bdquosunt angajați să susțină valorile evreieștirdquo De aceea icircn motivarea acordării premiului lui Spielberg Fundația Ge-nesis a arătat că bdquoimportante tema-tici evreiești sunt adesea icircntrețesute icircn narațiunea filmelor lui și anume importanța identității și apartenenței păstrarea umanismului icircntr-o lume nemiloasă grija față de celălalt și onorarea obligației morale de a face lucruri corecterdquo
O altă justificare pentru acordarea distincției s-a referit la bdquoactivitatea lui extraordinară de a păstra memoria Holocaustului și a preveni viitoare ge-nocide prin intermediul filmului prin filantropie și implicarea icircn viața pu-
blicărdquo respectiv faptul că Spielberg a pus bazele Fundației Șoah care păs-trează mărturiile unor supraviețuitori ai Holocaustului Fundația a fost cre-ată după succesul peliculei sale din 1993 bdquoLista lui Schindlerrdquo
Distincția a fost acordată icircn urma votului popular din icircntreaga lume Deși ultimul cuvacircnt icircl are Comitetul pentru Premii faptul că Spielberg a primit cele mai multe voturi a fost un factor determinant a arătat Fundația
Premiul Genesis a fost creat icircn 2013 de către un grup de filantropi evrei ruși Suma acordată este de un milion de dolari și pacircnă acum toți cei care au fost distinși au donat premiul icircn scopuri filantropice
Fundația Genesis a decis de asemenea să onoreze memoria șef-rabinului Marii Britanii lordul Jona-than Sacks (zl) decedat la 20 no-iembrie 2020 El era unul dintre cei șapte finaliști ai competiției pentru Premiul Genesis dar a murit icircn timpul
campaniei de desemnare obținacircnd pacircnă atunci zeci de mii de voturi din icircntreaga lume Stan Polovets unul dintre co-fondatori și președinte al Fundației și-a manifestat imensul regret față de pierderea acestei mari personalități a iudaismului și a de-clarat că Fundația bdquose pregătește să onoreze această mare voce a evre-imii aducacircnd un omagiu operei lui de-o viață și sprijinind menținerea moștenirii sale intelectuale și spiritua-le pentru a se asigura că va continua să existe pentru generațiile viitoarerdquo
Fundația va organiza la Londra un eveniment pe 14 noiembrie la un an de la decesul rabinului Va fi reali-zat un film documentar despre viața lui Jonathan Sacks Fundația este icircn discuții cu trustul bdquoMoștenirea Rabi-nului Sacksrdquo icircn vederea susținerii și a altor inițiative semnificative pentru a celebra și a păstra moștenirea lui
MAGDALENA PORUMBARUNicu Covaci ne duce lahellip
Tamara de Lempicka A murit ultimul evreu din KujandOdinioară orașul Kujand din Tadjikistan a fost un centru al prezenței evreiești
din Asia Centrală Dar la sfacircrșitul lunii ianuarie bogata viață comunitară a evre-ilor buhareni a luat sfacircrșit prin decesul lui Jura Abaev de 93 de ani ultimul evreu din localitate Grupul de evrei de aici buharenii (denumirea este legată de orașul Buhara) avea rădăcini persane
Fost muncitor Abaev a fost ani de zile liderul spiritual al sinagogii din Ku-jand icircnchisă icircn 1999 Abaev avea cinci copii cu toții emigrați icircn Israel prin anii 1990 ca dealtfel toate rudele lui Abaev Icircn Tadjikistan mai trăiesc aproximativ 20 de evrei așkenazi icircn capitala Dușanbe
Tadjikistanul este unul dintre statele din Asia Centrală de unde după prăbușirea URSS aproape toți evreii au emigrat Aceasta a dus și la reducerea evreilor buhareni din țara vecină Uzbekistan și a bdquoevreilor de la Munterdquo o altă minoritate originară din Persia cu legături stracircnse cu cea din Buhara Exodul din Tadjikistan unde odinioară trăiau 15000 de evrei a fost determinat și de războiul civil izbucnit icircn 1992 care a durat cinci ani cu un mare număr de morți deplasări de populație și sărăcie După terminarea războiului a avut loc asasi-narea lui Gavriel Gavriilov liderul Societății Haverim din Tadjikistan creată icircn perioada postcomunistă care și-a propus reicircnvierea culturii evreiești A fost un alt element care a determinat emigrarea evreilor
Și Abaev a emigrat icircn Israel chiar de trei ori dar de fiecare dată a revenit la Kujand adevăratul lui cămin spunea el A renunțat la o pensie care-i permitea icircn Israel o viață confortabilă dar acolo bdquose simțea un nimenirdquo pe cacircnd icircn orașul său natal bdquoicircl cunoștea și-l respecta toată lumeardquo Icircn casa lui spațioasă a invitat o familie cu patru copii care au avut grijă de el
Decenii de-a racircndul pacircnă la dispariția comunității Abaev a icircndeplinit și funcția de rabin ținacircnd slujbele de icircnmormacircntare și icircngrijindu-se și de cimitirul unde a și fost icircnmormacircntat Nu a avut cine să-i organizeze ceremonii religioase dar a fost condus pe ultimul drum de numeroși prieteni și vecini Sinagoga a fost demolată icircn 2015 el fiind atunci unicul evreu din oraș (EG)
Ascultam interviul acordat de Nicu Covaci realizatorului emisiunii Psiho-logul muzical Andrei Partoş icircn care liderul formaţiei Phoenix vorbea des-pre modul icircn care icircşi achită multe cheltuieli pictacircnd (el fiind absolvent de Arte Plastice) A menţionat atunci numele unei artiste plastice din State-le Unite despre care nu ştiam nimic Tamara de Lempicka
Am regăsit referirea şi icircntr-un inter-viu acordat de acelaşi muzician unei televiziuni private unde apărea şi o fotografie a sa icircn faţa şevaletului Re-alizatoarea TV a fost tentată să atribu-ie tabloul invitatului emisiunii dar Nicu Covaci a precizat că icircn acea fotogra-fie lucra la o reproducere după un ta-blou al Tamarei de Lempicka deoare-ce aceste reproduceri se cer pe piaţă fiindcă icircn America un original se vinde la preţul de 6-7 milioane de dolari
Tamara de Lempicka s-a născut pe 16 mai 1898 la Varşovia ca fiică a lui Boris Gurwik-Goacuterski un avocat rus evreu ce lucra pentru o firmă fran-ceză Mama sa Malwina Dekler era o poloneză care şi-a petrecut viaţa mai mult icircn străinătate unde şi-a icircntacirclnit şi soţul Legenda spune că atunci
cacircnd avea zece ani mama sa a comandat unui p r o e m i n e n t artist local un portret pastel al Tamarei dar ea a detestat să pozeze şi a fost nemulţumită de rezultat a pus macircna pe pensulă şi a făcut portretul surorii sale mai tinere acesta fiind primul portret pictat de ea
După studii de artă plastică la pres tigioase instituţii de icircnvăţămacircnt superior afirmarea Tamarei s-a pro-dus icircn 1925 cu ocazia Expoziţiei In-ternaţionale de Arte Decorative şi In-dustriale Moderne care mai tacircrziu a dat numele stilului Art Deco
Stilul ei a fost un amestec de cu-bism rafinat şi stil neoclasic inspirat icircn special de Jean-Dominique Ingres După al Doilea Război Mondial se va stabili icircn Statele Unite de unde icircn 1974 se va muta icircn Mexic unde a de-cedat icircn 1980 La cererea sa cenuşa i-a fost icircmprăştiată peste vulcanul Po-pocateacutepetl
IOAN IACOB
Alexander Hausvater scriitorulfraza scurtă fa-vorizează ușu-
rința lecturii de către cititori Sunt cărți consistente din care ai ce reține ai ce icircnvăța Am descoperit un nou Haus-vater Vă felicit și vă aplaudrdquo
Costel Postolache l-a descris pe Hausvater drept bdquocel mai mare scrii-tor necunoscut Acum faima lui de scriitor aproape a egalat-o pe cea de regizorrdquo
Actorii Maia Morgenstern și Con-stantin Florescu au selectat fragmen-te din cele trei cărți și le-au citit
bdquoLa fel ca piesele sale lectura cărților lui Hausvater constituie o experiență imersivărdquo a arătat Dan Romașcanu bdquoEl regizează și experimentează atacirct icircn teatru cacirct și icircn literatură Aș spune că nu personajele sunt icircn căutarea unui autor ci autorul este copleșit de perso-najele sale laquoAici Radio Erosraquo poate fi și un scenariu de filmrdquo
Răzvan Voncu a spus că bdquoAlexan-der Hausvater nu este doar un inte-lectual care știe să-și pună gacircndurile pe hacircrtie Este un scriitor icircnzestrat cu talent viziune vocație și cu o calitate tot mai rară astăzi ndash capacitatea de a
fi profund icircntr-o modalitate artistică ac-cesibilă mai multor oameni dispensa-tă de complicații inutile laquoDor călătorraquo este un roman profund despre o temă eternă și niciodată epuizată icircn literatu-ră relația tată-fiu laquoPenumbraraquo este o carte halucinantă scrisă pe linia foarte fină dintre imaginar și referentul isto-ric despre nenorocirile prin care a tre-cut și despre micile drame de zi cu zi icircn spatele cărora se află icircntotdeauna o memorie istorică laquoAici Radio Erosraquo este partea experimentală jucăușă a textului icircn care se vede mintea formi-dabilă de constructor viziunea aces-tui scriitor care creează universuri ficționale puternice și autenticerdquo
Autorul a conchis bdquoSingura mea speranță a fost icircntotdeauna ca la tea-tru să am cacirct mai mulți oameni icircn sală iar icircn literatură ndash cacirct mai mulți cititori Dacă o piesă un film sau o carte are o semnificație sfacircrșitul real este icircnce-putul acelei ștafete icircn care spectatorul sau cititorul ia batonul și icircncepe el să creeze să se gacircndească dacă există vreo legătură icircntre un personaj și viața lui Speranța este să icircl faci să devină un om mai bun mai profund mai iubitorrdquo
(Urmare din pag 15)
David Saranga a vizitat Complexul Comunitar Evreiesc din Cluj
Premiul Genesis 2021 i-a fost decernat regizorului Steven Spielberg
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 21
O bibliotecară spioană icircn serviciul Congresului Evreiesc American
Florence Mendheim (1899-1984) custode al Bibliote-cii Publice din New York a participat pentru a le observa la reuniunile pronaziste din oraș icircntre anii 1933-1938 icircn cadrul organizației Prietenii Noii Germanii numită mai tacircrziu Liga Germano-Americană punacircndu-și viața icircn pe-ricol Conform unei relatări din Jerusalem Post rezulta-tele cercetărilor de dată recentă pe această temă au fost făcute publice de Institutul Leo Baeck din New York
Florence Mendheim era o evreică germană stabilită icircn Bronx alături de familie A lucrat pentru Congresul Evre-iesc American (CEA) condus icircn acei ani de Rabinul Ste-phen Wise Membrii organizației pronaziste din America se icircntacirclneau icircn cafenele și taverne și de multe ori se salutau cu expresia bdquoSă omori un evreurdquo
Michael Simonson arhivist la Institutul Leo Baeck a declarat bdquoNu știm dacă a fost recrutată de CEA sau dacă a venit ca voluntară dar este clar că tot ce se petrecea icircn Germania faptul că avea rude acolo și identitatea ei evreiască au motivat-o icircndeajuns icircn icircncercarea ei de a limita amenințarea nazistă din Ameri-cardquo Dacircndu-se drept o simpatizantă a nazismului Florence Mendheim a furnizat material documentar și rapoarte valoroase pentru CEA cu privire la orientarea extremistă și antisemită a organizației unde se infiltrase ca spioană
Icircn anii rsquo30 delegatul lui Hitler Rudolf Hess le-a dat imigranților germani icircn America permisiunea și directiva de a icircnființa organizația Prietenii Noii Germa-nii care să susțină național-socialismul și izolaționismul Aceasta primea spon-sorizări pentru concerte și tabere de vară pentru a apărea icircn ochii americanilor drept o organizație culturală Florence Mendheim a lucrat aici ca secretară dar a renunțat la slujbă cacircnd situația devenise prea primejdioasă Intrarea icircn război a Statelor Unite a dus la icircnăbușirea grupărilor pronaziste iar de multe ori liderii lor au fost deportați
Mai tacircrziu Florence Mendheim a fost secretară icircn Comitetul pentru Icircnțelegerea Arabo-Evreiască instituție care promova ideea unui stat binațional arab-evreiesc Nu s-a căsătorit niciodată foarte tacircrziu a povestit despre perioa-da ei ca spioană dar oamenii nu i-au dat atenție Documentele i-au fost păstra-te de frații ei care ulterior le-au predat Institutului Leo Baeck (CB)
La icircnceputul lunii martie 2021 av Iulian Sorin fost conducător al Federației ar fi icircmplinit 95 de ani
A trăit aidoma generației sale toa-te faliile sociale ale veacului XX Icircn timpul pogromului legionar din ianuarie 1941 de la București a fost ridicat de pe stradă de legionari și dus la Sina-goga bdquoMalbimrdquo icircnțesată de evrei luați prizonieri A trăit scene de coșmar jafuri umiliri maltratări Pe toți icirci aștepta moartea A fost trimis să care moloz icircn curtea sinagogii Icircntr-o clipă de neatenție a paznicului a escaladat gardul și a fugit Așa a scăpat cu viață A făcut muncă obligatorie La cimitirul din Giulești unde fusese repartizat la apărarea pasivă căra cadavrele celor pieriți icircn bombardamentul din 4 aprilie 1944 Cacircteva bombe au căzut icircn cimi-tir Cacircnd Romacircnia a icircntors armele icircm-potriva Germaniei naziste tacircnărul s-a icircnrolat icircn Forțele de Luptă Patriotică A participat la apărarea Capitalei A cre-zut că icircn lumea care se prefigura nu vor mai exista ură intoleranță violență speranță făcută repede țăndări
Opera lui socială icircn plan comunitar icircnsumează un capitol de istorie post-belică a evreilor romacircni Icircnainte de 1989 a organizat pornind de la zero fostul Cămin-spital bdquoMartin Bălușrdquo Chiar atunci cacircnd după 1990 căminul a fost desființat icircn spațiul rămas liber a icircnființat Centrul de Zi ndash JCC-ul nu exis-ta icircncă ndash și Bucătăria bdquoMartin Bălușrdquo a creat sedii speciale pentru Biblioteca FCER și pentru reprezentanța Claims Conference icircn Romacircnia Din 1991 pacircnă icircn 2005 cacirct a fost secretar gene-ral al Federației și ca președinte inte-rimar după decesul lui Nicolae Cajal a contribuit substanțial la moderniza-rea cu ajutorul JOINT-ului a DASM la reformarea Secției Bunuri cu ac-cent asupra patrimoniului sacru la icircnnoirea educației iudaice redefinirea instituțiilor culturale deschiderea spre societatea romacircnească adacircncirea
d i a l o g u l u i interetnic și interreligios construirea de noi etape icircn relațiile cu Israe-lul cu Aliaua romacircnă recuperarea la cultura-mamă a scriitorilor israeli-eni de expresie romacircnă A acționat pentru combaterea antisemitismului negaționismului antiisraelismului și recunoașterea Drepților icircntre Popoare romacircni A susținut procesul de aderare a Romacircniei la NATO și de integrare icircn UE A făcut parte din conducerea Con-gresului Evreiesc European A impulsi-onat reactivarea Forumului B´nai B´rith icircn Romacircnia A fost membru fondator al Consiliului Minorităților Naționale de pe lacircngă Guvernul Romacircniei fiind se-cretar al Comitetului pentru Culte Cul-tură și Mass Media președinte pen-tru restituirea bunurilor imobiliare ale organizațiilor de minorități naționale A fost membru fondator al Fundației bdquoCaritateardquo al Asociației Evreilor din Romacircnia Victime ale Holocaustului a făcut parte din conducerea Asociației Culturale de Prietenie Romacircnia - Is-rael a Asociației pentru Pacea Re-ligiilor din Romacircnia Pentru meritele sale de lider al FCER a fost distins de președintele țării cu Ordinul bdquoMeritul Culturalrdquo icircn Grad de Comandor
Icircn ultima sa cuvacircntare rostită la Congresul al II-lea al FCER icircn 2010 există un pasaj despre nevo-ia de recunoștință față de icircnaintași bdquoDe-a lungul timpului personalități de excepție au condus activitatea evrei-lor din Romacircnia S-au afirmat nu nu-mai icircn planul vieții iudaice dar și icircn planul vieții romacircnești Mi se pare că ar trebui să avem icircn vedere pentru vi-itor ca memoriei acestor predecesori ai noștri să-i acordăm importanța ce se cuvinerdquo Cuvinte premonitorii
IULIA DELEANU
Sunt zece ani de cacircnd s-a stins din viață prof univ dr Andrei Voinea zl dublu laureat al Premiului Academiei Romacircne autor a 12 tratate de orto-pedie a sute de comunicări publicate icircn țară și străinătate Cacircnd i s-a oferit prilejul cărturarul a dovedit aptitudini de foarte bun organizator a condus Spitalul CFR-2 Spitalul de Urgență Floreasca Centrul pentru Ajutor Me-dical al DASM (CAjM) După 1990 profesorul a fondat Universitatea bdquoTitu Maiorescurdquo acreditată de Consiliul Național de Medicină Academică unde a predat cursuri de ortopedie și traumatologie
A avut icircnzestrări literare remarca-bile semnalate de Iorga care dedica-se o pagină icircntreagă icircn bdquoCuget clarrdquo adolescentului din anii aceia Liceanul debutase la revista orădeană bdquoȚara visurilor noastrerdquo alături de Ovidiu Drimba și Mircea Malița Dar bdquoțara visurilorrdquo lui avea să se facă țăndări nu peste multă vreme Avea 18 ani Icircntr-o singură noapte toți evreii din satele Transilvaniei de Nord au fost ghetoizați icircn capitalele de județ El și familia lui au ajuns la Beiuș Au urmat patru ani de muncă obligatorie la ca-riere de piatră experiență dramatică retrăită icircn prima din cărțile sale de memorialistică bdquoClepsidra și bolova-
nulrdquo scrisă icircmpreună cu Kovacs Ja-nos După pensionare Andrei Voinea continuă să fie activ icircn plan profesi-onal ndash medic la CAjM coordonator al Comisiei de Sănătate a BBR ndash și revine cu succes la scris Din colabo-rarea literară cu regretatul președinte de onoare al ACPRI av Constantin Vișinescu s-au ivit alte două volume de memorialistică bdquoViața icircntre destin și istorierdquo și bdquoUmbre purpuriirdquo
Student la Facultatea de ortope-die din Moscova Andrei Voinea făcea practică la Clinica profesorului Mihail Friedenland Friedenland primise icircnști ințarea că fusese trecut pe laquolista neagră a dușmanilor poporuluiraquo și de-mis din funcția de director
Dar mentorul lui Andrei Voinea a fost profesorul Iuliu Hațieganu de la care a icircnțeles că nu poți fi medic dacă nu știi să fii mai icircntacirci om An-drei era licean cacircnd tatăl lui s-a icircm-bolnăvit grav Medicii de la spitalul clujean unde era internat nu se ară-tau dispuși să riște o operație fără prea mari șanse de reușită Băiatul lui s-a dus atunci la Hațieganu fost profesor al tatălui său Dr Hațieganu a acceptat să-l opereze salvacircndu-i viața Gestul acesta avea să-l deter-mine ca icircn 1955 icircn timpul războiului din Coreea cacircnd lucra la un spital
sub pavilion romacircnesc să lupte fără ca alți medici să icircncerce ca o bolnavă tacircracircndu-se icircntr-un aparat ghipsat pe culoarele spitalului să-și recapete demnitatea mersului ome-nesc Să se icircmpotrivească peste mulți ani hotăracircrii a 7-8 medici orto-pezi să apeleze la soluția chirurgica-lă mai comodă a scurtării piciorului unei paciente și să icircnvingă Pacien-ta a plecat acasă pe picioarele ei icircn-tregi era soția avocatului Vișinescu
care a mărturisit asta la catafalcul medicului
Semnatara racircndurilor de față este beneficiara intervenției făcute de pro-fesor către un fost student al lui deve-nit ortoped cunoscut icircntr-un moment de icircncercare Icircmpreună cu soția sa Doina i-a fost sprijin moral
Profesorul Andrei Voinea trăiește icircn memoria tuturor celor pe care i-a ajutat
IULIA DELEANU
95 de ani de la nașterea lui Iulian Sorin zl
Datoria față de icircnaintași
Benjamin de Rothschild a decedat la 57 de ani
10 ani de la plecarea dintre noi a prof univ dr Andrei Voinea zl Nu poți fi medic dacă nu știi să fii om
Descendent al uneia dintre ramuri-le familiei de Rothschild președintele Consiliului de administrație al societății Edmond de Rothschild Hol-ding SA Benjamin de Rothschild a decedat icircn urma unei crize cardiace a informat publicația franceză Tribune Juive Avea 57 de ani A fost fiul lui Edmond și Nadine de Rothschild și la fel ca tatăl și bunicul lui sprijinea Israelul Grupul franco-elvețian Ro-thschild Holding SA care s-a specia-lizat icircn administrarea unor bănci par-ticulare și gestiunea activelor are 32 de sucursale icircn icircntreaga lume Socie-tatea nu are nici o legătură cu banca franco-britanică Rothschild amp Co care aparține vărului său David
Benjamin i-a urmat tatălui său icircn 1997 Potrivit unui portret schițat de revista Le Point icircn 2014 era pasio-nat de navigația cu vele și de vacircnă-toarea de antilope din Africa și era un mare fumător Deși s-a implicat icircn activitatea societății după opinia lui nu considera că ar fi avut legitimita-te afirmacircnd că un moștenitor chiar dacă obține cele mai bune rezultate nu este sută la sută legitim bdquoNu sunt decacirct o verigă a lanțuluirdquo a declarat el Icircn cercurile financiare era cunos-cut drept un antreprenor de renume
mondial expert icircn finanțe și inovație și avacircnd icircn fața ochilor viitorul și care a acordat atenție creșterii moștenirii familiei Rothschild
De la preluarea conducerii gru-pului el a extins activitatea filantro-pică mai ales icircn Israel Grupul are aici o societate de investiții și a făcut donații substanțiale universităților și unor programe vizacircnd promovarea icircnvățămacircntului icircn mediile sărace res pectiv ridicarea nivelului educației pentru copiii din acest mediu Icircn apri-lie icircmpreună cu soția sa Ariane a făcut o donație de 50 de milioane de șekeli pentru achiziționarea de echi-pament medical pentru 22 de spitale din icircntreaga țară ca sprijin acordat Is-raelului icircn bătălia icircmpotriva pandemiei de Coronavirus (EG)
22 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
Keshet ndash importanța vieții
icircn iudaismicircncerca să icircnțe-legem dacă
această prăpastie poate fi depășită dacă putem crea un pod Cu siguranță știți cu toții cacirct de importantă este viața icircn iudaism ca element central Viața este sacră icircn iudaism Tora ne spune să alegem viața iar acest icircn-demn stă alături de noi de generații Viața ar trebui să primeze icircn fața ori-cărei reguli sau tradiții religioase
Evreii haredi (ultrareligioși) repre-zinta aproximativ 14 din populația Israelului dar icircn același timp 30 dintre infectările cu noul Coronavirus din țara noastră au fost identificate icircn racircndul acestei comunități Icircn racircndul comunității haredi rata mortalității din cauza Covid-19 este de patru ori mai mare decacirct icircn restul țării Aces-te date statistice arată așa și pentru că o parte dintre sinagogile și școlile religioase din comunitate au rămas deschise De asemenea au avut loc icircnmormacircntări cu mii de participanți icircn timpul celui de-al treilea lockdown Ați văzut probabil fotografii icircn care se ob-serva ușor că mulți dintre participanți nu respectau distanțarea și nu purtau mască De altfel unii dintre acești ra-bini icircnmormacircntați icircn ceremonii cu mii de participanți au murit tocmai din ca-uza noului Coronavirus
Este așadar de icircnțeles de ce unii evrei seculari sau chiar religioși dar care nu fac parte din această mino-ritate au fost supărați Oamenii au simțit că icircn această comunitate exis-tă o profundă lipsă de respect față de viață față de cei din jurul lorrdquo a spus Mordechai Miller care a vorbit icircn continuare despre explicațiile religioa-se și sociale ale acestei polarizări a societății icircntr-o prelegere tradusă de Miriam Rosenzwieg
Icircntreaga sesiune Keshet cu tema Importanța vieții icircn iudaism poate fi urmărită icircn continuare online pe pagi-nile de Facebook ale JCC București și FCER
(Urmare din pag 3)
bdquoNe străduim ca asistații noștrihellipldquoincluși icircn Pro-gramul bdquoCopii icircn
nevoierdquo 97 de rezidenți icircn căminele amintite Măști mănuși gel dezinfec-tant alcool sanitar de zin fectant pen-tru multisuprafețe șer vețele antibac-teriene etc au primit și angajații din toate comunitățile Icircn tot acest interval ne-am bucurat de sprijinul permanent al conducerii FCER și al JOINT-ului al cărui director pentru Romacircnia Is-rael Sabag și-a reconfirmat sprijinul
icircn același spirit al parteneriatului de excepție cu FCER
ndash Ați avut de icircnfruntat riscuri mai mari față de cele ale angajaților din alte sectoare de activitate
ndash Le-am icircnfruntat Toți angajații DASM au venit zilnic la serviciu avacircnd
același orar ca icircn perioada de dinainte de pandemie Am apelat și la sprijinul voluntarilor astfel icircncacirct beneficiarii serviciilor de asistență să resimtă cacirct mai puțin prezența pandemiei și să iasă cacirct mai puțin din locuință spre a nu fi expuși pe cacirct posibil icircmbolnă-virii
ndash Icircn ce stadiu se află vaccinarea rezidenților din cămine și a icircngrijitori-lor lor
ndash Toți cei de la Căminul bdquoRosenrdquo și de la cel din Arad care au dorit să se vaccine-ze au fost vaccinați 78 dintre rezidenți La fel ndash și angajații căminului Icircn acest scop a fost trimisă o caravană specială
ndash Ce aveți icircn vedere pentru anul care a icircnceput
ndash Ne străduim să asigu-răm același nivel de servi-cii ca și icircn anul precedent astfel icircncacirct asistații noștri să fie cacirct mai puțin afectați de pandemia de Covid-19 Ne propunem să continu-ăm acțiunile de voluntari-
at amintite să menținem icircn limitele posibilului echipele care ne-au dat o macircnă de ajutor icircn protejarea celor cu grad mai ridicat de vulnerabilitate Sperăm ca prin continuarea procesu-lui de vaccinare să ne reluăm activi-tatea icircn parametrii normalității
(Urmare din pag 11)
Mișcarea Legionară omagiată icircn Senatul Romacircniei
Centenar PAUL CELAN
Se icircmplinesc icircn această lună o sută de ani de la nașterea lui Paul CELAN unul dintre importantele spirite care au marcat gacircndirea poetică europea-nă a secolului XX Născut Antschel la 23 noiembrie 1920 icircntr-o familie de evrei germanofoni din Cernăuți (oraș aflat atunci sub administrație romacirc-nească) pleacă icircn 1938 icircn Franța unde icircși icircncepe studiile universitare
dar renunță un an mai tacircrziu pentru a se icircntoarce la Cernăuți După 22 iunie 1941 este mobilizat icircn detașamentele de muncă obligatorie iar icircn 1942 părinții icirci sunt deportați icircn lagăre din Transnistria unde decedează Icircn 1945 se refugiază la București unde adoptă pseudonimul Celan (de fapt o anagramă a numelui său) Icircn 1947 de-cide să părăsească definitiv Romacircnia iar după șase luni petrecute la Viena se stabilește la Paris unde reicircncepe studiile universitare
La Viena publică un prim volum de versuri și se icircmprietenește cu In-geborg Bachmann cu care trăiește o complicată și dramatică poveste de dragoste cores pondența dintre ei fi-ind cuprinsă icircn volumul Timp al inimii tradus icircn 2010 icircn limba romacircnă
Poet de expresie germană Paul Celan publică icircn 1952 Mohn und Gedaumlchtnis (volum tradus icircn 2006 icircn romacircnește cu titlul Mac și memorie) cartea care i-a adus recunoașterea criticii urmată de alte volume care l-au consacrat drept unul dintre cei mai importanţi poeţi ai secolului XX Totodată traduce icircn germană din lu-crările unor autori prestigioși Primeş-te icircn 1958 Premiul Literar al Oraşului
Bremen iar icircn 1960 i se decernează Premiul Georg Buumlchner Bolnav se si-nucide icircn 1970
După cum remarca Norman Ma-nea Benjamin Fondane și Paul Celan rămacircn cei mai importanți mesageri ai moștenirii evreiești și romacircnești icircn Franța ambii dedicați artei nemuri-toare a scrisului și a căror viață a fost marcată de un destin tragic
Pentru a marca Centenarul Paul Celan Editura Polirom a publicat icircn acest an 2 volume Primul dintre acestea intitulat Meridianul și alte proze (ediție revizuită) cu o traduce-re din limba germană și note de An-drei Corbea este o prestigioasă și mi-găloasă icircntreprindere de transpunere icircn romacircnește a prozei lui Paul Celan
Cel de-al doilea ndash bdquonu vreacicatri-cerdquo Studii despre Paul Celan la icircm-plinirea a 100 de ani de la nașterea poetului ndash icircl are de această dată ca autor pe același Andrei Corbea pro-fesor la Universitatea bdquoAlexandru Ioan Cuzardquo din Iași laureat al Premiului Herder și al Premiului Jakob-und-Wil-helm-Grimm Ambele vin să comple-teze integrala operei poetice a lui Paul Celan icircncepută icircn 2015 la aceeași editură (II)
Manual de combatere a antisemi tismului
Comisia Europeană icircmpreună cu IHRA a publicat un manual de utilizare practică a definiției de lucru a antisemitismului Documentul a apărut sub egida președinției germane a Consiliului UE
Bazat pe o cercetare atotcuprinzătoare efectuată de Bundesverband RIAS (Asociația Federală a Departamentelor de Cercetare și Informații despre An-tisemitism) manualul oferă o privire de ansamblu asupra bunelor practici ale unor organizații internaționale administrații naționale societatea civilă și comunitățile evreiești din Europa Sunt enumerate 35 de bune practici de la icircnsușirea punerii icircn aplicare a legislației pacircnă la icircnregistrarea și informarea inci-dentelor antisemite Manualul prezintă 22 de surse care au prezentat incidente antisemite icircn Europa și care susțin corectitudinea definiției de lucru a antisemi-tismului elaborată de IHRA
Referindu-se la editarea manualului vicepreședintele Comisiei Europene Margaritis Schinas a declarat bdquoTrebuie să combatem antisemitismul oriunde icircl icircntacirclnim Viața evreiască este o parte a societăților noastre și suntem deciși să o protejăm Noul manual facilitează icircndeplinirea acestui angajament și răs-punde cerințelor statelor membre pentru o cunoaștere mai bună și folosirea definiției elaborate de IHRA Manualul va deveni un alt instrument valoros al statelor membre pentru a pune icircn aplicare Declarația Consiliului UE de comba-tere a antisemitismuluirdquo
Organizațiile evreiești europene au salutat apariția manualului bdquoEste deose-bit de important să se ofere guvernelor și agențiilor de securitate liniile directoa-re necesare punerii icircn aplicare a definiției IHRA care oferă practici icircn proteja-rea fizică a comunităților evreiești Salutăm publicarea acestui ghid icircn contextul icircn care teoriile conspiraționiste antisemite și atacarea evreilor se răspacircndesc pe continentul nostrurdquo a subliniat dr Moshe Kantor președintele Congresului European Evreiesc
bdquoImportanța acestui manual este de a demonstra cum definiția de lucru a antisemitismului se poate folosi pentru combaterea antisemitismului Este un instrument necesar și valoros pentru toate guvernelerdquo a arătat Simone Rodan-Benzaquen director al Filialei Europa a Comitetului Evreiesc American (EG)
Senatul Romacircniei a devenit un loc icircn care Mișcarea Legionară a putut fi omagiată fără nici un fel de opreliști sau rețineri Icircntr-un comunicat trans-mis de Institutul Național pentru Stu-dierea Holocaustului din Romacircnia (INSHR) bdquoElie Wieselrdquo acesta solicită Senatului Romacircniei bdquovigilență față de omagierea memoriei Mișcării Legio-narerdquo
Uluitor și revoltător a fost că pe data de 24 februarie profitacircnd de faptul că declarațiile politice nu pot fi imputate juridic unui parlamentar senatorul Alianței pentru Unitatea Ro-macircnilor Sorin Lavric i-a adus un oma-giu lui Valeriu Gafencu numit bdquosfacircnt al icircnchisorilorrdquo (httpswwwyoutubecomwatchv=nFE9DwBWGZk)
bdquoAsemenea opinii de la tribuna democrației romacircnești trebuie să icircn-cetezerdquo atrage atenția INSHR amin-tind că bdquoicircn fapt Valeriu Gafencu a fost membru activ al Mișcării Legionare iar icircn timpul rebeliunii din ianuarie 1941 a incitat cu pistolul icircn macircnă elevi din liceele ieșene să se alăture tentativei de lovitură de stat Icircn 1941 după interzicerea Mișcării Legionare a fost condamnat la icircnchisoare pentru că a militat pentru reactivarea acestei mișcări fascisterdquo
Indulgența față de astfel de ma-nifestări contravine cu cele afirmate pe 21 ianuarie ac cu prilejul come-morării victimelor Pogromului de la București de președinta Senatului Romacircniei Anca Dragu care declara
bdquoAntisemitismul xenofobia și rasismul reprezintă pericole de actualitate pe care dacă nu le contracarăm ferm so-cietatea noastră și noi toți vom avea de suferit Obligația noastră morală la 80 de ani de la această tragedie este să omagiem așa cum se cuvine memoria celor care au suferit icircn acest eveniment dezonorant și să ne asigu-răm că această dramă va rămacircne me-reu vie icircn conștiințele noastrerdquo
INSHR trage concluzia bdquocă icircncercă-rile AUR de delimitare de Mișcarea Le-gionară sunt fake news-urirdquo dar ar mai trebui să ne asigurăm că la adăpostul libertăților democratice prost icircnțelese Parlamentul nu devine o tribună de ex-primare a unor opinii pe care apoi politi-cienii le infirmă dar faptul că ele au fost rostite și-a făcut deja efectul asupra unei părți a electoratului romacircn (AM)
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 23
Y D E C E S E Y C O M E M O R Ă R I Y
FILE DE CALENDAR6Evrei născuți icircn luna aprilieClaude Cohen-Tannoudji ndash fizi-
cian Născut la Constantine Algeria 1 aprilie 1933 membru icircn Academia Franceză 1981 Premiul Nobel pentru fizică 1997
Nachman din Breslov ndash rabin Născut la Medzybizh 4 aprilie 1772 stabilit la Bratslav și la Uman unde a murit icircn 1810 Mormacircntul lui este loc de pelerinaj
Simcha Jacobovici ndash regizor ar-heolog scriitor canadian Născut la Pe-tah-Tikva din părinți originari din Romacirc-nia 4 aprilie 1953 Cărți și filme despre istoria evreiască antică
Mircea Săucan ndash regizor și pro-zator Născut la Paris 5 aprilie 1928 revenit cu familia icircn Romacircnia 1934 Emigrat icircn Israel 1987 decedat la Na-zareth-Illit 2003
Eliyahu Bakshi-Doron ndash Șef-Rabin sefard al Israelului 1993-2003 Născut la Ierusalim 5 aprilie 1941 Adept al dialogului interconfesional Decedat la Ierusalim 12 aprilie 2020
Frida Wattenberg ndash membră a Rezistenței franceze Născută la Pa-ris 7 aprilie 1924 activistă comunitară Distinsă cu Legiunea de Onoare Dece-dată la Paris 3 aprilie 2020
Edmund Husserl ndash filozof Născut la Prossnitz Moravia 8 aprilie 1859 convertit la luteranism1886 Icircntemeie-torul școlii de fenomenologie Decedat la Freiburg 1938
Maria Banuș ndash poetă Născută la București 10 aprilie 1914 Primul vo-lum bdquoȚara fetelorrdquo 1937 Premiul Her-der pentru poezie 1986 Decedată la București 1999
Stefan Heym (Helmut Flieg) ndash scrii-tor Născut la Chemnitz 10 aprilie 1913 refugiat icircn SUA1935-1952 Premiul Ie-rusalim 1993 Decedat la Ein Bokek Israel 2001 icircnmormacircntat la Berlin
Tristan Tzara (Samuel Rosen-stock) ndash poet Născut la Moinești 16 aprilie 1896 stabilit icircn Franța Unul dintre icircntemeietorii dadaismului Dece-dat la Paris 1963
Cynthia (Shoshana) Ozick ndash scrii-toare Născută la New York 17 aprilie 1928 Autoare de povestiri și romane despre viața evreilor din America
Menachem Mendel Schneerson ndash Lubavitcher Rebbe lider al Mișcării Habad Născut la Nikolaev 18 aprilie 1902 Stabilit icircn SUA 1941 a icircntemeiat o rețea de sinagogi școli instituții me-dicale Decedat la New York 1994
Rita Levi-Montalcini ndash neurobio-log Născută la Torino 22 aprilie 1909 Premiul Nobel pentru medicină 1986 Senator pe viață icircn Senatul Italiei pacircnă la deces 2012
Barbra Streisand ndash actriță de ci-nema și cacircntăreață Născută la New York 24 aprilie 1942 Printre cacircntecele interpretate bdquoKol Nidrerdquo și alte melodii ebraice clasice
Adolphe (Isaac Moise) Creacutemieux ndash lider al evreimii franceze Născut la Nicircmes 30 aprilie 1796 Icircntemeietor al Alianței Israelite Universale1860 De-cedat la Paris 1880
Evrei decedați icircn luna aprilieHelena (Chaja) Rubinstein ndash pro-
ducătoare de cosmetice și colecționară de artă Născută la Cracovia 1870 stabilită icircn SUA 1914 Decedată la New York 1 aprilie 1965
Lev Davidovich Landau ndash fizician Născut la Baku 1908 Premiul Nobel pentru fizică 1962 Decedat la Mosco-va 1 aprilie 1968
Israel Avraham Portugal ndash lider al hasidismului de Sculeni (bdquoSculener Reberdquo) Născut icircn Romacircnia 1923 de-cedat la New York 1 aprilie 2019
Adam Schlesinger ndash compozitor textier cacircntăreț Născut la New York 1967 Premiul Emmy pentru muzică și lirică originală 2019 Decedat la New York 1 aprilie 2020
Allen Ginsberg ndash poet Născut la Newark New Jersey 1926 A scris și poezii pe teme iudaice Decedat la New York 5 aprilie 1997
Isaac Asimov (Isaak Yudovich Ozimov) ndash chimist autor de romane științifico-fantastice Născut la Petrovi-ki Rusia 1920 emigrat icircn SUA 1923 Decedat la New York 6 aprilie 1992
Helene Aylon (Greenfied) ndash pictoriță Născută la Brooklyn NY 1931 Om de artă eco-feminist și co-mentatoare feministă a Bibliei Ebraice Decedată icircn SUA 6 aprilie 2020
Mark Steiner ndash filozof Născut la Bronx NY 1942 profesor la Universita-tea Ebraică din Ierusalim Specialist icircn filozofia științei Decedat la Ierusalim 6 aprilie 2020
Ilarie Voronca (Eduard Marcus) ndash poet și eseist Născut la Brăila 1903 stabilit icircn Franța 1933 S-a sinucis la Paris 8 aprilie 1946
Primo Levi ndash scriitor Născut la To-rino 1919 supraviețuitor al lagărului de la Auschwitz Scrieri referitoare la experiențele sale icircn Holocaust S-a si-nucis la Torino 11 aprilie 1987
Ludwik Lazarus Zamenhof (Ley-zer Leyvi Zamengov) ndash medic și lingvist Născut la Byalistok 1859 Creator al limbii esperanto Decedat la Varșovia 14 aprilie 1917
Nina Cassian (Reneacutee Annie Cas-sian Mătăsaru) ndash poetă Născută la Galați 1924 exilată icircn SUA 1985 A scris și pe teme evreiești Decedată la New York 14 aprilie 2014
Meir A Halevy (Meir ben Abraham Hahamu) ndash rabin și istoric Născut la Piatra Neamț 21 martie3 aprilie 1900 Emigrat icircn Franța 1963 decedat la Pa-ris 15 aprilie 1972
Liviu Librescu ndash inginer Născut la Ploiești 1930 profesor la Virginia Tech Blacksburg SUA 1985 Ucis icircn timpul orei de curs de către un criminal 16 aprilie 2007
Chaim Herzog ndash general și om po-litic Născut la Belfast 1918 emigrat icircn Palestina 1935 Președinte al Isra-elului 1983-1993 Decedat la Tel Aviv 17 aprilie 1997
Benjamin Disraeli (DrsquoIsraeli 1st Earl of Beaconsfield) ndash scriitor și om politic Născut la Londra1804 conver-tit la anglicanism 1817 Prim-ministru al Angliei icircn trei racircnduri 1868-1881 A păstrat legătura cu iudaismul Decedat la Londra 19 aprilie 1881
Marcel Hermann Iancu (Janco) ndash pictor și arhitect Născut la București 1895 emigrat icircn Palestina 1941 Pre-miul Israel 1957 Decedat la Ein Hod Israel 21 aprilie 1984
Esteacutee Lauder ndash producătoare de cosmetice Născută la Corona NY 1906 Icircntemeiază Esteacutee Lauder Com-panies1946 Decedată la New York 24 aprilie 2004
Ezer Weizman ndash general și om poli-tic Născut la Tel Aviv1924 Președinte al Statului Israel 1993-2000 Decedat la Caesarea Israel 24 aprilie 2005
Moșe Teitelbaum ndash bdquoSatmarer Reberdquo Născut la Ujfeherto Ungaria 1914 emigrat icircn SUA 1947 Decedat la Williamsburg NY 24 aprilie 2006
Iosif Iser (Iosif Isidor Rubinsohn) ndash pic-tor și grafician Născut la București 1881 Membru al Academiei Romacircne 1955 De-cedat la București 25 aprilie 1958
Ludwig Wittgenstein ndash filozof Născut la Viena 1889 Specialist icircn logică epistemologie filozofia limbaju-lui Refugiat icircn Anglia 1939 Decedat la Cambridge 29 aprilie 1951
LUCIAN-ZEEV HERȘCOVICI
6S-a stins din viață Alexandru (Sandu) Singer
Fostul director al Editurii Hasefer Alexandru Sin-ger zl s-a născut la Brăila icircn 1932 icircntr-o familie evreiască din clasa mijlocie Bunicul său era un cu-noscut croitor iar tatăl pălărier Familia s-a mutat la București cacircnd Alexandru avea doar doi ani Dar legile rasiale și războiul distrug afacerea iar tatăl ajunge icircntr-un lagăr de muncă din Moldova Crește icircn grija mamei și foarte tacircnăr la 13 ani ajunge ucenic electrician
Cărțile sunt universul lui și continuă să studieze chiar și icircn perioada dură a războiului astfel icircncacirct după război s-a icircnscris la Facultatea de Filosofie a Universității din București
Icircn 1955 la absolvirea facultății fiind deja căsătorit cu Elena profesoară de biologie nu i se admite repartizarea icircn specialitate icircn Capitală și se angajează la nou icircnființata Televiziune Romacircnă fiind cacircteva luni cameraman Icircn fine li se repartizează posturi icircn Oradea lui ca icircndrumător cultural la Felix iar Elenei ca profesoară icircntr-un sat alăturat Cacircțiva ani Sandu lucrează chiar icircn Băile Felix fiind unul dintre cei care revitalizează și bdquonascrdquo viitoarea stațiune
Oradea are o intensă viață culturală și Sandu se implică activ scrie face parte din colectivul revistei bdquoFamiliardquo și devine profesor de filosofie la Liceul bdquoGojdurdquo colaborează și la teatru Icircși continuă pasiunea pentru sociologie și lu-crează icircn acțiuni de sociologie aplicată alături de profesorul și icircndrumătorul său Octavian Neamțu
Icircn anii rsquo60 este anchetat de Securitate pentru că primise invitație la un Con-gres de Sociologie icircn Anglia unde evident nu ajunge Icircn schimb continuă să scrie analize și să coopereze cu profesori europeni este primul care introduce noțiunea de educație continuă icircn Romacircnia fiind publicat atacirct icircn țările socialiste cacirct și icircn Canada Suedia și Germania
Icircn 1972 la icircnființarea Ministerului Culturii și Educației Socialiste este che-mat la București Icircn 1980 e chemat la ministrul Suzana Gacircdea care icircl critică deoarece e bdquoprea băgăreț și icircncăpățacircnatrdquo și icircl mută din minister I se propune să lucreze la Editura Politică poziție pe care o refuză Ajunge redactor la Editura bdquoIon Creangărdquo unde va lucra pacircnă după Revoluție
Chiar dacă se pensionează oficial icircn 1992 e abia icircnceputul unei noi ere pentru Sandu Singer Devine directorul unei mici edituri private icircși intensifică colaborările internaționale participă la conferințe pe tema educației continue și organizează la București cu sprijin UNESCO un eveniment cu această temă
Continuă prin a lucra alături de Zigu Ornea la Editura Hasefer redactează nenumărate cărți ale autorilor evrei din țară și din străinătate și devine directorul editurii după dispariția lui Ornea
Abia la vacircrsta de 76 de ani se va retrage din activitate despărțindu-se cu greu de pasiunea sa Totuși continuă să redacteze și să tipărească cărți pen-tru prieteni și colaboratori călătorește icircn toată lumea de la New York pacircnă icircn Norvegia scrie pentru bdquoObservator Culturalrdquo bdquoDilemardquo și bdquoAdevărul culturalrdquo se implică icircn viața comunității evreiești și primește Premiul bdquoȘafranrdquo icircn Elveția
A lucrat trei ani și jumătate ca voluntar la Centrul Educațional Lauder unde avea ore de lectură la bibliotecă și pentru toți elevii era bdquobuniculrdquo
Dumnezeu să icirci binecuvacircnteze amintirea
Izu Gott zl ndash 5 ani de la intrarea icircn eternitate
Izu Gott zl a dominat viața muzicală evreiască din Romacircnia celei de-a doua părți a veacului XX Icircn familia lui de mu-zicieni dorohoieni copiii se bucurau să cacircnte icircmpreună ore icircntregi Oifn pripicik A idișe mame Ba mir bist ti șein Frații mai mari cacircntau la vioară și la acordeon Icircntr-o zi ndash tunete și fulgere fratele mai mare l-a prins umblacircnd la acordeonul lui Pe urmă a icircnceput să-l icircnvețe Cacircnd și-a dat seama că și-a icircntrecut profesorul i-a icircncredințat instrumentul
Era icircn clasa icircntacirci primară cacircnd el familia lui tot șteitl-ul au fost deportați icircn Transnistria A ținut minte toată viața vagoanele de marfă bdquocazareardquo icircn sinagogi părăsite tifosul morții de dimineață Și totuși muzica nu i-a părăsit nici pe el nici pe ai lui Iubea deopotrivă folclorul evreiesc și romacircnesc După 1959 cacircnd a terminat Conservatorul a fost dirijor al Teatrului Evreiesc de Stat din Iași și al Ansamblului Doina Moldovei Icircn 1979 a fost pus să aleagă ori Doina ori comunitatea Deoarece teatrul evreiesc ieșean se desființase a preluat con-ducerea Corului de Talmud Tora din oraș bdquoComunitateardquo a răspuns Depar-tajare formală Cine vede hasidim-ii israelieni dansacircnd și cacircntacircnd pe motive folclorice romacircnești icircnțelege asta Din 1980 a condus corul de Talmud Tora din București Apoi a fost icircndrumător muzical pe țară al corurilor comunitare A făcut turnee de mare succes icircn Israel Europa America A cacircntat la Casa Albă
Izu Gott n-a plecat de tot dintre noi ne-a lăsat pe cel mai bun discipol Bog-dan Lifșin
IULIA DELEANU
Icircnhumați icircn cimitirele CEB din București VLĂDESCU JANETTA (Cimitirul Giurgiului) STOENESCU SUZETTE (Cimitirul Filantropia) GEORGESCU FE-LICIA (Cimitirul Sefard) SINGER SANDU (Cimitirul Giurgiului) GUTTMANN BERNHARD (Cimitirul Sefard) COHN MERY BEATRICE (Cimitirul Sefard) BARID ANDY (Cimitirul Giurgiului) LEONDARI VASILE-GRIGORIE (Cimitirul Giurgiului)
24 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
franceze iar mono-grafiile și sintezele critice privind lite-ratura daneză au fost de asemenea consultate icircn romacirc-nă franceză sau germană Știm asta deoarece icircn cel mai bun stil academic Ștefan Cazimir ne dezvăluie la finalul cărții biblio-grafia pe care a icircntrebuințat-o de pri-sos să subliniez că a mers la sursele esențiale și că a știut cu deprindere de vechi truditor icircn cultura romacircnă să ca-ute mereu legăturile cu literatura noas-tră Fie prin traduceri fie prin sinteze
Pretextul cărții dacă era nevoie de unul l-a reprezentat probabil dubla aniversare icircn 2020 a scriitorului Hans Christian Andersen născut icircn 1805 și trecut la cele veșnice icircn 1875 Ștefan Cazimir a ales cea mai frumoasă și icircn
Vedere din Elsi-nor Escursiuni icircn literatura daneză cea mai recentă carte a lui Ștefan Cazimir apărută la finele anului trecut a luat prin surprin-dere lumea literară romacircnească
Absența unor reacții critice mai
consistente o dovedește cred limpe-de iar motivele sunt și ele ușor de ghicit Profesorul Ștefan Cazimir este o enciclopedie culturală vie icircnsă nu era cunoscut ca specialist icircn literaturi nordice Și-apoi icircn timpuri de pande-mie cacircnd viața culturală se derulea-ză la ralenti cine să se mai ocupe la București de cercetări privind literatu-ra daneză Nu icircn ultimul racircnd Ștefan
Cazimir este cunoscut ca o persona-litate plină de umor care și icircn Parla-ment se amuza pe seama carențelor bdquoaleșilor neamuluirdquo nu puțini s-au gacircndit că icircntre copertele cărții despre puțin cunoscuta la noi literatură da-neză se află o uriașă farsă Mai ales că subtitlul trimite la cunoscuta carte a lui Nicolae Filimon Escursiuni icircn Germania meridională (1858) Cum Nicolae Filimon face parte din teritoriul literar icircn care expertiza profesorului Cazimir este absolută mulți au bănuit o farsă culturală
Nimic mai fals Vedere din Elsinor chiar este o suită de 16 profiluri literare consacrate scriitorilor clasici ai litera-turii daneze de la Ludvig Holberg la Jens Christian Groslashndahl precedate de o introducere și un capitol de con-cluzii Operele lor au fost citite icircn tra-duceri romacircnești (cele mai multe) sau
O carte neobișnuită sau excelența evreiască icircn timpuri de pandemieRealitatea
cărţii
Adevărul pocit după preferințeDemiterea președintelui Asociației Foștilor Deți-
nuți Politici și Victime ale Dictaturii din Romacircnia Octa vian Bjoza din funcția de subsecretar de stat la Secretariatul de Stat pentru Recunoaşterea Meritelor Luptătorilor Icircmpotriva Regimului Comunist a stacircrnit o furtună pe scena politică romacircnească Furtună care icircntre altele a (re)adus la suprafață o grămadă de minciuni și gunoaie pe care societatea romacircnească se străduiește de peste trei decenii să le ignore și să le țină sub preș dar care icircmput aerul de cacircte ori preșul este mișcat din loc și mizeria iese la iveală
Totul a pornit de la un comunicat semnat de O Bjoza icircn numele AFDPR ca reacție la amendamen-tele introduse de deputații Silviu Vexler Ovidiu Ganț și Slavoliub Adnagi la Legea nr 2322020 amenda-mente care prevăd că nu se pot acorda indemnizații bdquopersoanelor condamnate pentru infracțiuni icircmpotri-va umanității sau celor icircn cazul cărora s-a dovedit că au desfășurat o activitate fascistă sau legionară icircn cadrul unei organizații sau mișcări de acest fel și nici copiilor acestorardquo
Așa și Pe cine ar putea deranja (și de ce) că foștii legionari și criminali de război atacircția cacircți mai sunt icircn viață și (mai ales) odraslele lor nu pot icircn-casa indemnizații de la statul romacircn Răspunsul scurt este pe AFDPR și partidele AUR și PSD Răs-punsul mai lung este cel la icircntrebarea bdquode ce icirci su-pără această decizierdquo
Conform Asociației pentru cei care icircși executau sentințele icircn icircnchisorile comuniste bdquonu mai conta din ce partid făcuseră vreodată parte sau nurdquo așadar acum li se bdquocontestă meritele și se schimbă sensul luptei lor de rezistență icircmpotriva comunismuluirdquo Și dacă faptele părinților nu contează pentru Asociația Foștilor Deținuți Politici după cum se afirmă icircn co-municatul publicat pe site-ul organizației evident că pentru Bjoza copiii tuturor deținuților politici trebuie să primească indemnizații bdquoindiferent de faptul că părinții lor au fost criminali de război naziști legio-nari sau comuniștirdquo bdquoCe vină puteau să aibă copiii fasciştilor naziştilor legionarilor evreilor comuniş-tilor romacircnilor Ce vină puteau să aibă copilaşii ră-maşi acasă pentru faptele comise de părinţi Aşa vedem noi problemardquo a spus Bjoza
Este o mare eroare să pui semnul egal icircntre toți deținuții politici indiferent de faptele lor doar pentru că și legionarii s-au opus comunismului Atunci să ne așteptăm ca AFDPR să propună clemență și pentru Hitler și partidul național-socialist deoarece și ei de-clarau că dușmanul lor cel mai mare este comunismul motiv pentru care a și fost declanșată Operațiunea Barbarosa adică atacarea Uniunii Sovietice Aș mai adăuga doar că ignoracircnd vina pentru care unii
deținuți au ajuns icircn pușcărie Bjoza nu face decacirct să perpetueze afirmația falsă a comuniștilor care pre-tindeau că toți luptătorii anticomuniști sunt legionari Azi AFDPR afirmă că toți deținuții politici erau la fel pentru că erau anticomuniști Crimele comise de unii dintre ei inclusiv icircmpotriva evreilor nu mai contează vina a fost spălată de trecerea prin detenție
Dar cu evreii fostul subsecretar de stat o rezolvă repede bdquoAFDPR nu contestă existența Holocaustu-lui icircn Romacircnia Singurul lucru care poate fi discutat constă icircn dimensiunile Holocaustuluirdquo Adică dacă Holocaustul din Romacircnia ar fi avut mai puține vic-time culpa legionarilor ar fi fost mai mică Motiv su-ficient pentru demitere arăta Florin Cicircțu bdquoA pune icircn discuţie dimensiunile Holocaustului şi a icircncerca să pui pe umerii comunităţii evreieşti aducerea comu-nismului icircn Romacircnia este nu doar o icircncercare de a mistifica istoria ci şi un gest periculos pentru valorile democraticerdquo Poziție susținută și de Andrei Muraru reprezentant special al Guvernului pentru promova-rea politicilor memoriei și combaterea antisemitismu-lui care a afirmat că bdquoreexaminarea faptelor istorice sub forma negaţionismului deflectiv este o formulă icircntacirclnită a negaţioniştilor iar declaraţiile publice ale lui Octavian Bjoza sunt insultătoare pentru memoria victimelor Holocaustului şi pentru urmaşii acestorardquo
Negarea dimensiunii Holocaustului nu e ceva nou Să ne amintim că Dan Șova senator și purtă-tor de cuvacircnt al PSD la acea vreme a declarat icircn 2012 că la Iași germanii au omoracirct 24 de evrei Motiv pentru care partidul l-a trimis icircn vacanță icircn SUA cu condiția să viziteze și Muzeul Holocaustului Iar apoi Dan Șova a fost uns ministru de către președintele PSD și prim-ministrul de atunci Victor Ponta
Așa că de ce să ne mirăm acum că tot PSD prin gura lui Florin Roman afirmă că demiterea lui Bjoza a fost decisă de unii care stau bdquoicircn spatele cortineirdquo și bdquoiau decizii politice pe care le icircnmacircnează icircn plic pre-mieruluirdquo Cine să fie icircn spatele cortinei Oculta iudeo-masonică așa cum se spunea pe vremea legionarilor pe care azi icirci apără (din nou) PSD Icircn acest context poziția AUR (bdquogestul premierului PNL arată care este adevărata culoare a coaliţiei de guvernămacircnt roşul aprins al tancurilor sovietice bolşevicerdquo) nu ne miră dar ne dă ocazia să afirmăm icircncă o dată că AUR nu e deloc izolat pe scena politică romacircnească
Și atunci să ne mai uluiască faptul că Maia Mor-genstern a fost tratată de bdquojidrdquo la o icircntacirclnire cultura-lă iar icircn Parlament sunt omagiați doi legionari fără ca vreun alt parlamentar icircn afară de Silviu Vexler să protesteze
Dacă nu ne trezim viitor de AUR țara noastră areALX MARINESCU
Preţul unui abonament pe un an este de 30 lei Abonamentele pentru cititorii din provincie se vor face la comunităţile evreieşti din localitatea respectivă ABONAŢII SUNT RUGAŢI SĂ COM-PLETEZE ADRE SA EXPEDITORULUI PE CUPON Pentru cei din Bucureşti ndash la sediul FCER din str Sfacircnta Vineri nr 9 ndash 11 cod poştal 030202 Cod fiscal FCER 7426470 Abonamentele se mai pot achita şi prin mandate poştale fie pe adresa FCER ndash la oficiile poştale din localitate FIRST BANK SUCURSALA MOŞILOR OLARI Contul IBAN RO66PIRB4236745798003000 (RON) RO03PIRB4236745798002000 (USD) RO37PIRB4236745798001000 (EUR) Pentru EUROPA un abonament pe un an costă 45 de euro (cu toate taxele incluse) Pentru EXTRA EUROPA un abonament costă 95 de dolari USA (cu toate taxele incluse) Pentru Israel un abonament pe un an costă 40 de dolari USA
REALITATEA EVREIASCĂREDACŢIA Bucureşti
str Maria Rosetti nr 17 sector 2COD POŞTAL 020481 OP 9
Tel fax 021-3227560wwwjewishfedro
realitateaevreiascagmailcomSerie nouă a
REVISTEI CULTULUI MOZAICFondată icircn 1956
de Şef-Rabin Dr Moses Rosen
Redactor-şef Alexandru MARINESCU
Redactori Dr Claudia BOSOI
Iulia DELEANUDan DRUŢĂ
Luciana FRIEDMANNEva GALAMBOS (senior editor)
George GIcircLEA Mihaela OBERSCHI
Foto Sandu CAcircLŢIASecretar de redacţie Emilia HRISTEA
DTP Gabriel IONESCU
Tiparul executat de Tipografia TIPOART IDEA STUDIO
BucureştiTel 0723531624
Relaţii administrator Mihail TUNSOIU tel 021-3149690
distributierregmailcom
Potrivit art 206 CP responsabilitatea juridică pentru conţinutul fiecărui text aparţine autorului Redacţia nu icircmpărtăşeşte icircn mod obligatoriu punctele de vedere exprimate icircn articolele semnate de colaboratori Redacţia nu primeşte spre publicare decacirct articole scrise cu diacritice
Gacircndul scrisbdquoTrădarea lui
EinsteinldquoScriitor de for-
mație filosofică și icircmpătimit eseist Eric
Emmanuel Schmitt a pus icircn discuție relația om ndash lume Așa a făcut cu Di-derot Freud Mozart etc Icircn ceea ce privește omul de știință confruntat cu efectele descoperirilor sale ndash Schmitt are icircnsă prede-cesori iluștri Brecht (Galileo) Duumlrrenmatt (Fizicienii) și chiar Hainar Kipphardt (Cazul Oppenheimer)
Icircn Trădarea lui Einstein piesa scrisă icircn 2014 tradusă și regizată de Tudor Țepeneag la TES dramaturgul se oprește asupra genialului fizician și dezvoltă relativitatea alegerilor omului sub vremi Icircl surprindem pe savant (la icircnceputul celei de-a Doua Conflagrații Mondiale) pe malul unui lac din New Jersey stacircnd de vorbă cu un vagabond Con-fident al hazardului marginalizatul căruia i-a murit fiul pe front pare o sensibilă (și realistă) cameră de rezonanță pentru icircntrebările pe care și le pune in-telectualul idealist Nu sunt indiferente originea și biografia protagonistului german evreu ateu dar solidar cu neamul său constracircns la exil la rătăciri de apatrid și afectat de pericolul nazist și de esca-ladarea prigoanei antievreiești Conștient că este supravegheat de FBI intracircnd și icircn vizorul Comisiei Hoover el va fi dizgrațiat și apoi reabilitat
Se poate izola savantul de situația tragică a lumii icircn care trăiește Se poate despărți de destinația dată invențiilor sale de cei care le-au creditat Se poate rupe de putere de politică Cea mai arzătoare di-lemă a acestui pacifist și iubitor al muzelor care l-a alertat pe Roosevelt asupra avansului experimente-lor germane și asupra rolului decisiv al forțelor ce vor deține bomba atomică este aportul său la cercetări ce au dus la finalizarea armei atomice El va parti-cipa la celebrul Proiect Manhattan (1940) numai că apoi după Hiroshima se va trezi plin de groază ca un ucenic-vrăjitor Pe de altă parte el va semna icircn 1965 icircmpreună cu Bertrand Russel un manifest privind pericolul bombei cu hidrogen
Interesul față de text și setea de teatru după pandemie icircnsuflețesc jocul interpreților icircndrumați de Tudor Țepeneag Simplitate firesc gravitate dar și umor autoironie și caldă comunicare umană ndash asta exprimă dialogul dintre Andrei Finți Mircea Dragoman (rolul titular) și Veaceslav Grosu Neculai Predica La racircndul lor Mihai Nițu George Remeș Andrei Miercure dau viață agentului FBI OrsquoNeill Bi-nevenită icircn spectacol este și violonista Rodica Doija
NATALIA STANCU
Drumul spre teatru
același timp cea mai icircnaltă cale de a marca dubla aniversare oferind litera-turii romacircne o primă introducere sin-tetică icircn literatura daneză Demersul său util și ieșit din comun icircn același timp este o bdquomarcă icircnregistratărdquo a sa și a prezenței evreiești icircn cultura romacirc-nă o prezență definită prin excelență devotament și travaliu susținut Icircn timpuri de pandemie Ștefan Cazimir a mers cacircnd și cum s-a putut la Bi-blioteca Academiei Romacircne iar apoi ne-a oferit o carte care reprezintă o bază pentru oricine dorește să stu-dieze sau numai să se informeze cu privire la literatura daneză O primă sinteză romacircnească scrisă cu har și cu o particulară icircnțelegere a fenome-nului literar nordic
RĂZVAN VONCUȘtefan Cazimir ndash Vedere din Elsinor Es-
cursiuni icircn literatura daneză Editura Semne București 2020
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 17
ca stat nemem-bru al ONU icircn
urma votului Adunării Generale Ca stat nemembru al ONU Palestina s-a icircnscris și icircn CPIrdquo Astfel bdquoCPI a spus că nu este de competența sa să de-cidă asupra statalității Palestinei ci acceptă calitatea de stat recunoscută de Adunarea Generală a ONUrdquo Aeyal Gross a mai spus că bdquoicircn cazul Pa-lestinei icircntrebarea este dacă un stat care nu a existat niciodată icircnainte de ocupare poate dobacircndi acest atribut icircn timp ce ar fi fost ocupatrdquo
Profesorul a amintit că la primirea Palestinei ca stat nemembru al ONU și al CPI singura țară membră care a protestat a fost Canada bdquoAcum poli-ticienii care nu au protestat atunci ar trebui arate că deși Adunarea Ge-nerală a acceptat Palestina ca stat nemembru al ONU aceasta nu este un statrdquo
Ca și Israelul SUA Rusia China India și Turcia nu sunt membre ale Curții Procurorul-șef al Israelului Avi-
chai Mandelblit a spus pentru Times of Israel că bdquolansarea anchetei icircmpo-triva Israelului subminează icircnsăși legi-timitatea Curțiirdquo dovedind că aceasta nu are independență politică Mandel-blit a mai precizat că oficialitățile juri-dice israeliene urmăresc evoluția ca-zului și că acestea sunt gata să aducă argumente icircmpotriva celor ridicate de procurorul-șef al CPI El a mai adău-gat că negarea jurisdicției Curții Pe-nale Internaționale asupra Israelului are o largă susținere internațională atacirct din partea guvernelor cacirct și a unor experți icircn drept pe care Benso-uda le-a ignorat De altfel ancheta se referă (icircn mod convenabil pentru pa-lestinieni) la evenimentele care s-au produs după 13 iunie 2014 deci CPI nu va investiga răpirea și uciderea de către teroriștii palestinieni a celor trei adolescenți israelieni Eyal Yifrach Gi-lad Shaer și Naftali Fraenkel
bdquoDeschiderea procesului este icircncă foarte departerdquo este de părere Aeyal Gross bdquoIcircn primul racircnd să nu uităm că se icircncheie mandatul actua-lului procuror-șef al CPI Nu știm ce priorități va avea cel care va ocupa această funcție
La icircnceperea anchetei se respec-tă principiul comple mentarității adică CPI nu poate lansa o investigație dacă statul respectiv a cercetat respectiva problemă Deci investigatorul va tre-bui să analizeze dacă cercetările care au fost făcute de Israel privind moartea unor civili palestinieni sunt considerate suficiente și dacă răspunsul va fi unul afirmativ nu va mai aborda această cauză Să ne amintim de exemplu că icircn cazul unor militari englezi acuzați de torturarea unor civili icircn Irak procu-rorul CPI a decis să nu mai continue investigația fiind mulțumit de cercetă-rile britanicilor Pe de altă parte folosi-rea forței de către Hamas inclusiv prin tirurile cu rachete trase asupra civililor nu a fost niciodată cercetată de liderii Hamas O astfel de investigație poate dura ani de zilerdquo
V-am prezen-tat cacircteva extra-
se din stenogramele ședințelor Con-siliului de Miniștri și ale Consiliului de Cabinet din perioada guvernării Ion Antonescu care se suprapune peste perioada Holocaustului din Romacircnia Sunt stenograme din documente pu-blice ale statului romacircn pe care le poate consulta oricine la Arhivele Sta-tului sau Arhivele Militare Naționale după caz
Rezultatul acestor ședințe rezulta-tul aces tor discuții s-a materializat icircn peste 300 000 de evrei din Romacircnia și nu numai care au fost executați la ordinul lui Ion Antonescu și al celor din jurul său
Dar mai mult decacirct atacirct aceste trei șe dințe din care am ales să vă pre-zint un fragment au și un alt numitor comun ndash un participant activ la aceste ședințe și anume Mircea Vulcănescu la momentul respectiv subsecretar de stat la Ministerul Finanțelor persoana care a fost responsabilă icircn mod direct după cum demonstrează chiar restul stenogramelor de jefuirea evreilor care erau deportați icircn Transnistria
Veți găsi dacă aveți curiozitatea icircn acele stenograme toate inter ven-țiile lui Mircea Vulcănescu pentru a operaționaliza la maximum posibil procedura de jefuire a acelor oameni care se icircndreptau spre moarte Nu este o opinie personală și nu este o opinie care să judece activitatea lui Mircea Vulcănescu icircn rest Este pur și simplu ceea ce scrie icircn stenogra-mele statului romacircn
Mircea Vulcănescu este criminal de război condamnat condamnat nu doar icircn perioada rsquo45-rsquo48 după război condamnarea lui ca criminal de război a fost reconfirmată icircn 2019 deci acum 2 ani de justiția Romacircniei democratice de după Revoluție și rămacircne așa cum va rămacircne și icircn continuare un crimi-nal de război de pe urma căruiahellip mai exact de pe urma deciziei căruia oame-nii au fost omoracircți Oameni nevinovați Și repet pentru cei care doresc toate aceste lucruri le găsiți icircn stenogramele Consiliului de Miniștri și ale Consiliului de Cabinet din acea perioadă
Aș vrea să vă mai icircmpărtășesc o scurtă foarte scurtă poveste
Iom Kipur este ziua cea mai sfacircn-tă a poporului evreu Tot acum peste 80 de ani reprezentanții Mișcării Le-gionare aflați la Cacircmpulung Moldove-nesc l-au scos din casa lui pe rabinul orașului l-au dezbrăcat și l-au icircnjugat la un car apoi l-au pus pe fiul său să conducă acel car prin oraș timp icircn care alți legionari i-au vandalizat casa au vandalizat sinagoga și i-au dat foc I-au
omoracirct icircn mod evident pe amacircndoiSunt doar cacircteva exemple din ac-
tele inimaginabile de violență inuma-nă și inutilă pe care le-au stacircrnit atacirct Guvernul Antonescu cacirct și Mișcarea Legionară
Nu aș fi vrut să menționez aces-te lucruri astăzi dacă nu aș fi văzut că aceste tentative de reabilitare a Mișcării Legionare de reabilitare a lui Ion Antonescu și a celor care i-au permis să facă tot ce a făcut ndash Mircea Vulcănescu fiind unul dintre ei Valeriu Gafencu fiind alt om și lista continuă ndash nu ar fi devenit din ce icircn ce mai publice
Nu aș fi intervenit dacă nu ar exis-ta și două proiecte de legi icircn prezent aflate la Senat care să dorească să reintroducă indemnizațiile oferite de statul romacircn pentru foștii legionari urmașii lor și urmașii criminalilor de război sau ai celor care au făcut par-te din organizațiile naziste Este o umilință icircngrozitoare la adresa victime-lor Holocaustului la adresa puținilor supraviețuitori ai Holo caustului care mai trăiesc icircn ziua de astăzi să vadă toate aceste lucruri la fel cum pot să vadă icircn centrul Bucureștiului o clădi-re pe care scrie bdquoMișcarea Legionarărdquo
Dar faptul că icircn plenul Senatului Romacircniei se icircncearcă rescrierea isto-riei faptul că un senator al Parlamen-tului Romacircniei icircl evocă cu patos ndash nu contest acest lucru ndash pe un om care este criminal de război condamnat de două ori pentru tot ceea ce a făcut este o rușine nu doar la adresa Par-lamentului Romacircniei ci și o rușine la adresa Romacircniei icircn sine
Este pentru prima dată cacircnd vor-besc la acest microfon deși de-a lungul anilor am venit de foarte multe ori icircn Se-nat Am apreciat icircntotdeauna colabora-rea impecabilă avută cu toate grupurile parlamentare pentru toate inițiativele pe care le-am introdus icircn Parlament indiferent dacă a fost vorba de spriji-nirea supraviețuitorilor Holocaustului indiferent dacă a fost vorba despre in-stituirea Muzeului Istoriei Evreilor și al Holo caustului din Romacircnia
Le mulțumesc din nou acelor co-legi ndash și celor care sunt icircncă membri și celor care nu mai sunt
Dar vreau să vă reamintesc că răspunderea față de istorie și față de acești oameni nu aparține doar comunităților evreiești nu aparține doar Guvernului Parlamentul este reprezentantul poporului romacircn și fiecare dintre dumneavoastră este responsabil de protejarea memoriei acestor oameni de protejarea lecțiilor care trebuie icircnvățate din ceea ce s-a icircntacircmplat atunci
Nu lăsați astfel de derapaje să de-
Austria strategie de combatere a antisemitismuluiRecent Guvernul austriac a elaborat o strategie com-
plexă de combatere a antisemitismului a relatat presa austriacă Proiectul a fost prezentat de Karoline Edtsta-dler ministrul federal pentru UE și pentru Constituție și de vicecancelarul Werner Kogler Au participat Oskar Deut-sch președintele Comunității Evreilor din Viena și Katha-rina von Schnurbein coordonatoare a Comisiei Europene icircn combaterea antisemitismului
Karoline Edtstadler a subliniat că pentru Guvernul aus-triac combaterea antisemitismului este o preocupare im-portantă deoarece bdquoAustria are o responsabilitate istorică mai ales legată de consecințele Holocaustului cel mai icircn-tunecos capitol din istoria noastrărdquo Amintind ultimele inci-dente antisemite din țară vorbitoarea a menționat bdquovalul de teorii conspiraționiste cu conținut antisemit prezent pe internet idei care pot ajunge din lumea virtuală icircn lumea realărdquo Referindu-se la strategia națională ea a arătat că cele 38 de măsuri cuprinse icircn ea din partea diferitelor mi-nistere vor fi un stimulent icircn combaterea antisemitismului și sprijinirea vieții evreiești
Vicecancelarul Werner Kogler a vorbit și el despre res-ponsabilitatea istorică a Austriei și obligația de a lua poziție
icircmpotriva antisemitismului bdquoTrebuie să protejăm siguranța evreilor din țara noastrărdquo a spus el Printre obiective-le strategiei se află protecția sinagogilor și intensificarea educației despre iudaism
Vorbind despre noua strategie a guvernului Oskar Deutsch a remarcat că bdquoevreii sunt primii afectați de discri-minarerdquo Astfel icircn 2019 s-au icircnregistrat 550 de incidente antisemite potrivit unui raport comun al Comunității Cul-turale Israelite din Viena și al Forumului icircmpotriva Antise-mitismului de două ori mai multe ca icircn urmă cu cinci ani
bdquoReizbucnirea incidentelor antisemite se manifestă sub mai multe forme principala metodă de atac icircndrep-tacircndu-se icircmpotriva proprietăților evreiești Intensificarea extremismului de dreapta icircn Austria și pe continent a fost fundamentală icircn provocarea acestor incidenterdquo subliniază raportul
bdquoAustria nu este o insulă Din păcate creșterea inci-dentelor antisemite poate fi urmărită peste tot icircn Europardquo a constatat Oskar Deutsch bdquoCombaterea antisemitismului nu este o sarcină numai pentru evrei ci și pentru icircntreaga societate icircn ansamblu Datele din 2019 arată că a sosit momentul icircn care trebuie să acționămrdquo (EG)
Silviu Vexler faptul că un senatorhellip(Urmare din pag 2)
(Urmare din pag 2)
vină reprezentative pentru Parlamen-tul Romacircniei
Vă mulțumesc mult (Aplauze)
Răspunsul senatorului Sorin Lavric
Mulțumesc doamnă președintăDragi colegiAm atacirctea de spus că nu știu cu
ce să icircncepIcircnțeleg că reacția domnului de-
putat Vexler a fost pricinuită de cele două declarații politice pe care le-am ținut aici icircn plenul Senatului icircn privința lui Valeriu Gafencu și a lui Mircea Vulcănescu Pe amacircndoi i-am elogiat pentru că icirci consider niște fi-guri emblematice ale culturii noastre figuri care au fost ținute sub obrocul comunist atacircția ani Nu voi icircnceta icircn continuare să vorbesc cu venerație despre martiri despre eroi și despre acei deținuți politici a căror singură vină este că s-au opus comunismului
Icircmi vine să-l icircntreb pe domnul Vexler nu vă supărați cine a adus co-munismul icircn Romacircnia Icircmi răspundeți dumneavoastră sau vă spun eu
Dacă aveți acribia datelor crono-logice și povestiți de acele represalii suferite de evrei icircn timpul regimului lui Antonescu de ce nu vorbiți de acel atentat cu bombă din Senatul Ro-macircniei făcut de un comando de trei evrei Cacircnd 8 august 1920 Păi pe 8 august 1920 nu era picior de legio-nar icircn țara asta Dumneavoastră aveți o obsesie cu legionarii și dacă cineva
vorbește frumos despre Gafencu sau despre Vulcănescu recurgeți la același tertip atacirct de facil și anume al stigma-tizării fascist legionar și așa mai de-parte Iertați-mă nimeni nu vă mai ia icircn serios
Nu mă dezic o iotă de cuvintele pe care le-am spus despre Vulcănescu sau despre Gafencu și voi continua să-i omagiez mai departe
Nu uitați că elogiul meu l-am făcut icircn cursul unei declarații politice iar dumneavoastră icircn calitate de depu-tat știți că senatorul nu trebuie să dea socoteală pentru declarațiile lui politi-ce Nimeni nu poate trage la răspun-dere Și atunci de ce dumneavoastră deputat veniți icircn Senatul Romacircniei și mă trageți pe mine de urechi că vor-besc despre Vulcănescu Nimeni nu o face nici președintele statului romacircn nici doamna președintă a Senatului ni-meni Veniți dumneavoastră să o faceți Aici e Romacircnia aici nu e Facircșia Gaza
Trebuie să modificați Constituția dacă vreți ca senatorul să fie tras la răs-pundere pentru declarațiile lui politice Altminteri vă icircncredințez că admones-tarea dumneavoastră nu doar că nu are darul de a mă intimida dimpotrivă icircmi dovedește că sunt pe drumul cel bun
Cam atacirct am avut de spus Voi continua la fiecare declarație politică să evoc o figură istorică legendară care a fost victima regimului comunist
Și icircncă o dată vă icircntreb cine a adus comunismul icircn Romacircnia
Mulțumesc (Aplauze)
Curtea Penală Internațională acuzată că icircncalcă principiul independențeihellip
18 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
Icircntr-o ediție a emisiunii bdquoJocuri de cuvinterdquo produsă de asociația catolică Signis Romacircnia și realizată de Ștefan Colceriu cercetător la Institutul de lingvistică bdquoIorgu Iordan ndash Al Rosettirdquo a fost invitată Francisca Băltăceanu emi-nent filolog clasic teolog și ebraist prof univ dr la Univer-sitatea din București
Moderatorul i-a propus interlocutoarei o evocare a oa-menilor care au format-o bdquoDespre părinți spuneam că nu vorbesc pentru că e prea subtilă relațiardquo Dar a vorbit des-pre relația cu monseniorul Vladimir Ghika și cu tacircnărul preot catolic Anton Demeter care icirci ducea pe tineri bdquoicircn ex-cursii creacircnd icircntre noi o atmosferă de prietenie colegiali-tate pace bucurierdquo
Despre profesorii care au influențat-o ca filolog ea a povestit bdquoAm dat la Limbi clasice unde am descoperit o lume minunată a profesorilor Să-i pomenesc pe cacircțiva Petru Creția ndash racircdeam pe urmă spuneam că lumea se icircm-parte icircn două cei care au făcut verbul grec cu Petru Creția și ceilalți adică avea o minte clară și un fel de a preda icircncacirct ne-a limpezit totulrdquo
Cicerone Poghirc bdquoera un om extraordinar filolog și mai ales indo-europenist Gramatica comparată a limbii grecești latine și indo-europene a fost pentru noi un text de vrajă nemaipomenit pentru că icircl făcuserăm cu el Ne-a predat și albaneză lituaniană niște cursuri imposibile pe care le făcea sacircmbăta după-amiaza ne adunam de la toa-te facultățile căci crea icircn jurul lui o atmosferă de farmecrdquo
Profesorul Mihai Nichita de istoria literaturii latine bdquose uita cracircncen icircn foi nu ridica ochii nu citea ci icircți spunea atacirct de dens icircncacirct te străduiai să iei notițe cuvacircnt cu cu-vacircnt și tot mai trebuia să torni un pic de apă ca să-ți dai seama ce a spus Ne icircnvăța să gacircndim și să scriemrdquo
bdquoUn alt fel de profesor era Iancu Fischer ndash de literatură latină istoria limbii latine și istoria limbii grecești ndash de o mare claritate icircn predare Ne plăcea de el că ne lăsa pa-uzele mai lungi pentru că avea timp să spună tot ce era esențial și cu libertate de prezentare Icircn același timp ne ducea la muzee și ne arăta ce-i de văzut acolo la concerte
ne icircnvăța să ascultăm muzică Avea o delicatețe icircn felul de a se purta cu fiecare dintre noi care mi-a rămas icircn sufletrdquo
bdquoCu totul altfel era doamna Lucia Wald Icircmi spuneau cei cu dosarul prost care puteau să fie prigoniți că niciodată nu le-a dat note mai mici pe considerente politice Preda foarte dens foarte mult Nu aveam manuale și atunci ne era util tot ce ne spunea Noi studenții i-am rugat pe ea și pe profesorul Fischer ndash fiind evrei ne-am gacircndit că nu o să se lege nimeni de ei ndash să facem un seminar despre sfacircn-tul Augustin Seminarul cu domnul Fischer a fost absolut fermecător ne-am icircmprietenit cu sfacircntul citindu-i Confesi-unile Și doamna Wald s-a specializat icircn opera lui tot de gura noastrărdquo
Alexandru Graur era bdquoun foarte mare lingvist specia-list icircn gramatică comparată indo-europeană Cacircnd a murit profesorul Poghirc mi-a zis laquoA murit ultimul om care le știa pe toateraquo Și avea o generozitate și un fel de a vorbi cu noi Cacircnd am susținut teza de doctorat (ca profesor coor-donator) a venit cu nu știu cacirctă vreme icircnainte de frică să nu icircntacircrzie Mă intimida prin bunătatea lui avea o măreție involuntară Icircți dădea cărți icircți dădea idei icircți dădea oricerdquo
Profesorul Alexandru Niculescu un mare romanist pe care icircl cunoștea foarte puțin a ajutat-o atunci cacircnd ea asistent universitar fiind a fost anchetată de Securita-te pentru că spre a le preda studenților o limbă moartă precum armeana veche citise cu ei din Noul Testament bdquoAlexandru Niculescu era secretar de partid dar icircși folosea funcția pentru a face bine M-a icircnvățat ce să răspund icircn fața Senatului Universității și am fost lăsată icircn pacerdquo
CLAUDIA BOSOI
Francisca Băltăceanu despre profesorii săi
2Day ambassador 2021
Conferința Internațională de diplomație și afaceri globale pentru liceeni
Nicolae Cajal ndash 17 ani de la deces
7 martie 2004 a fost o zi plină de tristețe pentru evreii din Romacircnia dar nu numai pentru ei ci și pentru lumea științifică și societatea civilă din țară Icircn acea zi au pierdut o mare persona-litate pe acad prof dr Nicolae Ca-jal un mare specialist icircn virusologie președintele Federației Comunităților Evreiești respectat icircn țară și icircn stră-inătate deopotrivă Specialiștii cu-nosc bine va-loarea activității sale științifice reamintită anual prin sesiunile or-ganizate de Aca-demia Romacircnă Institutul de Vi-rusologie de alte foruri la inițiativa fiicei sale Irina Cajal Marin Dar me-ritele lui nu s-au limitat doar la atacirct ci au icircmbrățișat domenii dintre cele mai diverse
A fost timp de un deceniu preșe-dintele FCER și această perioadă poate fi calificată pe drept cuvacircnt ca o icircnnoire un reviriment al vieții evreiești din Romacircnia Ca și numele predece-sorului său rabinul Moses Rosen numele profesorului Cajal a atras icircn activitatea comunității personalități binecunoscute din lumea evreiască și nu numai A avut prieteni pretutin-deni fapt evident și atunci cacircnd se organiza acea faimoasă bdquocasă des-chisărdquo de ziua lui de naștere sau de ziua onomastică atunci oricine dorea putea să-l felicite fără vreo invitație formală Și casa lui era icircntotdeauna plină ndash evrei romacircni persoane venite din străinătate și bineicircnțeles fami-lia Era un prieten devotat gata să icircntindă o macircnă de ajutor celor care aveau nevoie Prof Cajal considera că aceasta este o mițva care trebuie icircndeplinită icircn orice condiții
Icircn afara faptului că era un bun evreu că se macircndrea că aparține acestei etnii care a dat Romacircniei (și lumii) atacirctea valori că ținea la Statul Israel ca la o a doua patrie profesorul Cajal era un patriot un bun romacircn El nu a pregetat să-și folosească influența relațiile ndash care se icircntindeau pe cel puțin trei continente ndash ca să susțină Romacircnia Demersurile lui au contribuit la acceptarea țării noastre icircn diferitele organisme internaționale după 1989
Combaterea antisemitismului a fost una dintre principalele lui preo-cupări Teza lui realsemitismul s-a bazat pe importanța cunoașterii reci-proce dintre evrei și romacircni sau ex-trapolacircnd icircntre evrei și populația ma-joritară a țării icircn care trăiesc evreii O idee plină de umanism atacirct de carac-teristică acestui om care a și aplicat-o icircntreaga lui viață și pe care noi cei de astăzi trebuie să o păstrăm vie
Să icirci fie amintirea binecuvacircntată (EG)
Conferința Internațională de Diplomație și Afaceri Globale - 2DAY AMBASSADOR organizată de Cen-trul Educațional Laude-Reut a ajuns anul acesta la cea de a X-a ediție desfășurată icircn două sesiuni online icircn lunile februarie și martie 2021 La prima sesiune care a avut loc pe 9 fe-bruarie au participat 270 de elevi de 14 -17 ani de la 31 de licee publice și private din București Sibiu Craiova Iași și Israel
Elevii au asistat la prezentări și dezbateri susținute de membri ai cor-pului diplomatic intelectuali și uni-versitari de prestigiu Moderator și coordonator al evenimentului a fost ES Adrian Cioroianu fost ambasa-dor al Romacircniei la UNESCO istoric și profesor universitar membru al La-ude-Reut Board of Trustees și men-tor de diplomație Laude-Reut El le-a prezentat elevilor istoria diplomației pornind din cele mai vechi timpuri cu personalități care au făcut faimoasă această nobilă profesie Daniela Gicirct-man secretar de Stat la MAE pentru afaceri interinstituționale a vorbit des-pre asistenţa pentru dezvoltare pe componenta educaţională şi cultura-lă oferită de Ministerul Afacerilor Ex-terne icircn scenariul diplomației hibride Eyal Ram director icircn cadrul Ministe-
rului Educației din Isra-el a subliniat eforturile depuse de Ministerul Educației din Israel de a integra Diaspora și de a păstra legăturile prin educație menționacircnd resursele profesionale și emoționale la care profesorii au recurs icircn această perioadă de școală online prin in-ventivitate și originali-tateElevii au pus icircntrebări
și au inte rac ționat cu invitații care le-au icircmpăr tășit din cunoștințele și expe-riența lor Astfel David Saranga am-basadorul Statului Israel icircn Romacircnia care este și mentor de diplomație la școala Laude-Reut a ținut expunerea bdquoProcesul de pace icircn Orientul Mijlociu prin acorduri multilaterale precum Acordurile Abraham și normalizarea relațiilor dintre Israel și Marocrdquo
Prof univ dr Adrian Streinu-Cer-cel a vorbit despre bdquoCriza sanitară și de securitate generată de pandemia COVID-19rdquo
bdquoImpactul Brexit asupra educației și schimburilor academicerdquo a fost abor-dat de Dan Mihalache fost ambasa-dor icircn Marea Britanie și actualmente ambasador icircn Cipru Jonathan Davis director al Raphael Recanati Inter-national School ndash Lauder School for Government Strategy and Diplomacy (Israel) s-a referit la bdquoModalitățile de creare a unui mediu academic sigur icircn timp de pandemie - modelul IDC Herzliya Israelldquo Icircn plus o serie de ambasadori romacircni au vorbit despre activitatea diplomatică icircn condiții de pandemie
Tova Ben Nun-Cherbis președinte fondator Laude-Reut i-a icircncurajat pe elevi să fie curioși icircncrezători și
activi și a anunțat concursul de public speaking pe teme diplomatice la care sunt invitate școlile incluse icircn proiect alături de elevii Laude-Reut
Icircn cadrul celei de a doua părți a sesiunii la 10 martie au fost premiați cacircștigătorii concursului de public speaking desfășurat online pe 1 mar-tie 2021 la care elevii bucureșteni alături de cei din Craiova Iași Sibiu și Israel au răspuns cu entuziasm provocării lansate de Complexul Educațional Laude-Reut de a juca ro-lul de ambasadori ai diverselor țări
Iată lista cacircștigătorilorPentru gimnaziuMaria Belceanu clasa a VIII-a
Școala Gimnazială Cezar Bolliac București ndash locul 3 icircn poziția de amba-sador al Greciei Teodora Maria Cio-banu clasa a VIII-a Școala Gimnazi-ală Federico Garcia Lorca București ndash locul 2 ndash Spania Maria Kehayian clasa a VIII-a Complexul Educațional Laude-Reut București locul 1 ndash Israel
Pentru liceuTheia Hartenis clasa a XI-a
Complexul Educațional Laude-Reut București locul 3 icircn poziția de am-basador al Franței Romana Trușcă clasa a X-a Complexul Educațional Laude-Reut București locul 2 ndash Ru-sia Dara Nițu clasa a X-a Comple-xul Educațional Laude-Reut locul 1 ndash Statele Unite
Premianții au retrăit emoțiile con-cursului la momentul prezentării discursurilor lor icircn fața diplomaților Romacircniei și Israelului membri ai Laude-Reut Board of Trustees am-basadorii Emil Hurezeanu Luca Ni-culescu Adrian Cioroianu Luminița Odobescu Sorin-Dan Mihalache Lazăr Comănescu David Saranga Tamar Samash Avi Millo precum și pentru prima dată Bogdan Măniloiu ambasadorul Romacircniei icircn Canada
Sesiunea finală 2Day Ambassador 2021 a fost moderată din Israel de Jonathan Davis director al Raphael Recanati International School ndash Lau-der School for Government Strategy and Diplomacy (Israel) icircn calitate de prieten și mentor Laude-Reut
Cacircștigătorii concursului de public speaking 2Day Ambassador 2021 au primit medalii și cartea 186 de trepte mărturia lui Alexandru Marton evreu de origine romacircnă supraviețuitor al lagărului de concentrare de la Mau-thausen
CRISTINA MARIN
Cacircștigătorii concursului de public speaking
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 19
Aici icircn Israel trăim vremuri pe cacirct de interesante pe atacirct de presante Pe de o parte multiplele semne de icircntrebare legate de viitoarele relații cu noul președinte american (după povestea de dragoste cu ultimul) Pe de altă parte Covid-19 o pan-demie care nu pare a avea de gacircnd să-și ia desaga la spinare și să dis-pară
Uneori mă icircntreb cum rezistăm cum reușim să ne ocupăm de toate cele de mai sus dar icircn același timp neuitacircnd de pericolul securității naționale și personale (Iranul Ha-masul Hezbollah) Cum reușim să ținem pasul cu toate aceste mari și deloc mărunte probleme
Iată cel puțin parțial răspunsulPovestea e relativ nouă și bine
cunoscută Grație eforturilor de-puse de fosta Administrație ame-ricană patru state arabe Uniu-nea Emiratelor Arabe Bahrein-ul Marocul și Sudanul au hotăracirct să recunoască Israelul și să accep-te relații diplomatice cu statul care pacircnă deunăzi era ostracizat
Senzația pe care au provocat-o imediat articolele și comentariile era că bdquomireasardquo (adică Israelul) era mult mai mulțumită și chiar mai fericită de bdquomariajrdquo decacirct cei patru bdquomirirdquo Icircn marea majoritate a repor-tajelor din Abu Dhabi sau Bahrein se vorbea de intensele pregătiri pe care le fac cei icircn cauză pentru a primi turiștii israelieni dornici să viziteze cea mai icircnaltă clădire din lume Pacircnă aici nimic nou Dar iată o poveste care denotă superficiali-tatea celor care au scris și au vor-bit nu prea frumos despre luna de miere israelo-arabă
Povestea (preluată dintr-un arti-col semnat de binecunoscutul Ben Caspit) icircncepe așa pe icircntregul ma-pamond cresc aproximativ 4 mili-arde de palmieri din care 150 de milioane sunt curmali O treime din toți curmalii existenți icircn lume se află icircn Dubai
Fiecare din curmalii ăștia pro-duce anual icircntre 80-120 kg fructe dulci Ei bine acești curmali au o bdquomicărdquo problemă Ea e reprezentată de un gacircndac foarte vorace care odată pătruns icircn tulpina copacu-lui nu se lasă pacircnă nu-l termină Respectivul gacircndac penetrează scoarța tulpinei icircși depune ouăle care foarte rapid se transformă icircn viermi a căror hrană se află la icircn-demacircnă tulpina curmalului Icircn scurt timp se poate semna actul de de-ces al copacului
Icircncercările de a rezolva proble-ma prin icircmprăștirea de insecticide nu numai că oferă doar o soluție parțială dar din punct de vedere ecologic e vorba de o adevărată catastrofă nemaivorbind de restul de culturi agricole care suferă de pe urma contactului cu otrava des-tinată viermilor
Dar icircnainte de toate o icircntre-bare al cărei răspuns a icircncetat de mult a mai fi un secret militar care este icircn Israel arma cu cei mai mulți soldați și ofițeri Infanteria Tancurile Aviația militară Nici-decum Răspunsul e serviciul de contrainformații reprezentat de celebra Unitate 8200 Mulți (foarte mulți) dintre cei care s-au perin-dat prin acea unitate au devenit cu timpul specialiști icircn high-tech unii fiind primiți cu brațele deschise icircn diversele companii startup sau au icircndrăznit să-și deschidă propriul lor
business bazați pe cele icircnvățate și efectuate bdquoacolordquo
Și iată că un tacircnăr israelian a creat o companie care produce senzori de icircnaltă calitate
Și uite așa tipul din poveste a au-zit de problemele celor din Dubai cu gacircndacii viermii și curmalii A auzit și cum și icircn Israel sunt de ajuns de mulți curmali a icircncercat o metodă de a rezolva problema A introdus icircn tul-pina curmalului senzori suficient de sensibili care detectează din primul moment acțiunea de roadere a interi-orului tulpinei de către viermișorii cu pricina Icircn acel moment o luminiță se aprinde pe tabloul de comandă al terenului cu pomi fructiferi ceea ce e urmat imediat de un tratament chimic direcționat numai pe pomul afectat cu rezultate dintre cele mai bune Icircn urmă cu numai cacircteva săp-tămacircni proprietarul respectivei com-panii israeliene a fost primit icircn Du-bai cu surle și tracircmbițe covor roșu și alai de onoare și afacerea a fost icircncheiată pe loc
Pe aici pe la mine există mulți sceptici care privesc icircnchegarea relațiilor diplomatice cu cele patru țări amintite ca pe un eveniment (aproape) lipsit de importanță Cei care caută noduri icircn papură le vor găsi cu prisosință Dar fără nicio discuție povestea de mai sus re-prezintă un model extrem de inte-resant de cooperare cu beneficii bilaterale
Icircn mod normal acesta e doar icircn-ceputul Continuarea se cere a fi de mare succes
Cu cacircteva bdquomici și mărunterdquo ob-stacole cum ar fi atitudinea Iranului presiunea palestinienilor protestele unei bune părți din lumea arabă etc care nu vor disecate icircn racircndu-rile de față Las această sarcină pe seama specialiștilor icircn chestiune
Prof dr GABRIEL M GURMANOmer Israel
gurmanbguacil
Revanșa lui Sebastian
Uneori criticii și istoricii noștri literari sunt greu de icircnțeles dar nu neapărat fiindcă au un limbaj bdquotehnicrdquo de specialitate filolo-gică ci pentru că emit judecăți de valoare care nu li se potrivesc operelor evaluate E și cazul lui I Negoițescu sau Al Piru bdquoju-decacircndrdquo teatrul lui Mihail Sebastian bdquoEroii acestui teatrurdquo scria Negoițescu icircn 1966 bdquonu depășesc viziunea ușor convențională a unui repertoriu anual mai ridicatrdquo Sebastian făcacircnd un bdquoteatru mediu mulțumitorrdquo Pen-tru Al Piru același Sebastian este un bdquoco-mediograf agreabil inteligent dar lipsit de adacircncimerdquo iar Jocul de-a vacanța o bdquoușoară improvizațierdquo What
Dacircnd timpul icircnapoi scriitorul n-a avut mai mult noroc nici cu monu-mentala Istorie a lui Că-linescu din 1941 Dim-potrivă După ce pole-mizaseră criticul nu s-a putut abține să se bdquorăz-bunerdquo pe scriitorul ana-lizat folosind calificative mai mult decacirct discuta-bile și icircncadracircndu-lhellip rasial pe autor Icircn loc să-i analizeze cărțile cu obiectivitate și să le critice cu argumente es-tetice Călinescu susținea că Sebastian nu-și putea bdquoicircngădui decacirct o singură experiență aceea a rasei salerdquo și de aceea se bdquorefugiardquo icircn analiză Dintr-un alt alineat aflăm că bdquopa-teticul dovedește sensibilitatea exagerată a evreului plăcerea de a se simți victimă inca-pacitatea lui congenitală de a concepe lupta cu toate riscurile eirdquo Icircn 1941 anul cacircnd erau publicate asemenea enormități și aberații rasiste Europa era icircn plin Holocaust iar icircn ianuarie icircn pogromul din timpul rebeliunii le-gionare compatrioți ai lui G Călinescu de etnie evreiască fuseseră omoracircți și atacircrnați icircn cacircrlige la abator Plutind senin pe deasu-pra acestor monstruozități criticul icircși scria capitolul despre Sebastian din Istorie cu o bdquoargumentațierdquo din care tocmai argumente-le lipsesc și pe un ton rezolut precum aici bdquoEstetica sa nu e decacirct aceea tipică la criticii evrei și anume iubireardquo
Ultimul nume pacircnă acum pe lista de-tractorilor cu ștaif ai lui Sebastian este cel al Martei Petreu o cercetătoare serioasă cuprinsă icircnsă inexplicabil de un fel de aver-siune icircmpotriva obiectului său de studiu Pe lacircngă teza falsă conform căreia Sebastian ar fi fost un extremist de dreapta (astfel că Cioran Eliade și ceilalți bdquonu făceau decacirct să icirci calce mai apăsat pe urmerdquo) se găsesc icircn cartea intitulată aiuritor Diavolul şi uce-nicul său Nae Ionescu ndash Mihail Sebastian exprimări inadecvate pentru un studiu aca-demic Lectorul află de la Marta Petreu că Sebastian bdquoa țacircșnit icircn brațele lui Nae cu cel dintacirci pretextrdquo că bdquoi-a dat tacircrcoale lui Eliade făcacircndu-i curte și căutacircndu-i prieteniardquo că e bdquopapagalul de presărdquo al lui Nae Ionescu bdquobate cacircmpiirdquo și bdquoicircşi ascunde icircnşelătoriardquo Cacircnd ajungem icircn lectură la formularea bdquomacircracircielile și scacircncetele lui Sebastian din Jurnalrdquo ne icircntrebăm totuși ce fel de lectură este aceea icircn care impresionantul ndash pentru aproape oricine ndash Jurnal al lui Sebastian să fie redus la niște macircracircieli și scacircncete
Eu cred icircn dreptul fiecărui comentator de a formula o opinie dar mai cred că acest drept vine icircmpreună cu o obligație profesio-nală și morală aceea de a citi cu obiectivi-tate fără părtinire fără tendențiozitate sine ira et studio opera unui scriitor
Revanșa nedreptățitului Sebastian con-stă icircn actualitatea operei lui și icircn vitalitatea dovedită de aceasta la icircntacirclnirea cu noile generații de cititori și spectatori Nu știu cacircți mai deschid astăzi o carte de Al Piru sau una de I Negoițescu dar cei care citesc și recitesc cărțile lui Sebastian sunt mulți
DANIEL CRISTEA-ENACHE
Profil de scriitorNu aduce anul ce aduce ceasul
Un film pe care-i musai să-l vedețiLuna aceasta s-a icircmplinit un an de cacircnd Organizația
Mondială a Sănătății a declarat oficial pandemia de Co-vid-19 Un an lung care a adus schimbări icircn modul nos-tru de a trăi și de a interacționa Celor mai mulți dintre noi ne-au lipsit mersul la concerte la teatru la cinema Și pentru că pandemia pare să mai stea o vreme cu noi iar umorul e unul dintre puținele remedii pentru a depăși această perioadă grea aș vrea să vă recomand o mi-niserie pe Netflix care sunt convins că o să vă placă
De curacircnd am văzut Pretend Itrsquos a City un soi de dialog icircntre Martin Scorsese și Fran Lebowitz Și e ceva electrizant la scriitoarea aceasta de 70 de ani cu păreri ferme despre aproape orice mediu artistic politică sport tehnologie călătorii nimeni și nimic nu scapă ochiului ei vigilent Fran Lebowitz spune tot ce evită ceilalți să spună dar o face cu foarte mult umor
Icircn copilăria pe care și-a petrecut-o icircn Morristown New Jersey Fran Lebowitz a cacircntat o vreme la violon-cel icircn orchestra școlii Dar și-a dat repede seama că oricacirct de mult ar exersa nu va ajunge vreodată să facă performanță bdquoCacircnd eram cu orchestra nu auzeai cacirct de prost cacircntam Știam icircnsă ce e talentul fiindcă eram conștientă de cacirct de mult icircmi lipsea icircn cazul ăstardquo a povestit scriitoarea Mărturisește că idolul ei a fost mulți ani Leonard Bernstein bdquoAvea o emisiune cacircnd eram copil numită Young Peoplersquos concerts și așteptam fie-care duminică să-l văd Icircl adoram Leonard Bernstein explica și arăta exact cum icircși imaginează un copil că arată un dirijor Și asta a ajutatrdquo povestește Fran Le-bowitz icircn acest serial
A fost exmatriculată din şcoală pentru că citea foar-te mult icircn timpul orelor și icircși neglija temele iar notele erau din ce icircn ce mai slabe Dar și-a luat cu brio testele la sfacircrșitul liceului iar la 18 ani s-a mutat icircn New York Aici a fost pentru o vreme femeie de serviciu șofer de taxi și a vacircndut spațiu publicitar
Icircn tinerețe povestește Fran Lebowitz frecventa cluburile de jazz Crede că i-a văzut pe viu pe toți ma-rii muzicieni de jazz dar preferatul ei rămacircne Charles
Mingus Avea 19 ani cacircnd s-au cunoscut și lucra la zi-arul fondat de Susan Graham Ungaro cea de-a patra soție a muzicianului Charles Mingus avea un tempera-ment vulcanic icircși amintește Fran Era arogant nu prea icirci plăcea să stea de vorbă și detesta majoritatea oame-nilor Duke Ellington a fost singura persoană pe care a respectat-o cu adevărat Icircn tinerețe Charles Mingus a cacircntat icircn trupa lui Ellington A fost concediat dar cu toate acestea pentru Mingus Duke Ellington a fost cel mai mare muzician
Prin anii rsquo70 a icircnceput să scrie pentru revista Inter-view fondată de Andy Warhol Warhol a fost cel care a definit conceptul de Pop Culture iar icircn casa lui care icirci servea și ca atelier icirci găseai frecvent la cacircte o pe-trecere pe Lou Reed sau David Bowie icircntre mulți alți artiști celebri
Cacircnd şi-a publicat prima carte un volum de eseuri despre societatea americană bdquoMetropolitan Liferdquo Fran Lebowitz avea 27 de ani A scris puţin dar extraordinar de bine Icircn toată cariera a publicat doar trei cărţi Me-tropolitan Life Social Studies şi Mr Chas and Lisa Sue Meet the Pandas (carte pentru copii) publicată icircn 1994
Din dialogul acesta pe care icircl poartă cu Martin Scor-sese mai aflăm despre Fran Lebowitz că se consideră una dintre puţinele persoane din New York care icircncă mai au bdquoexperienţa străziirdquo Asta deoarece nu are te-lefon mobil și nici laptop Este mult mai interesată să cumpere cărți (după ultimele estimări deține cam 12 mii de volume) Și icircn aceste condiții reușește să fie foarte bine informată Fran pare că icirci știe pe toți oamenii importanți din oraș iar toată lumea pare să o cunoască
Pretend Itrsquos a City este de fapt un serial de cacircteva episoade realizat de Martin Scorsese care ne prezin-tă o femeie introvertită dar foarte populară inteligentă și plină de umor care spune o poveste captivantă des-pre New York așa cum era icircn anii rsquo60-rsquo70 dar și despre societatea de astăzi despre tehnologie sport muzică literatură și icircncă multe altele
GEORGE GIcircLEA
Icircnsemnări de la fața locului
20 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
Icircn ziua de 9 martie a ES David Saranga ambasadorul Israelului icircn Romacircnia a vizitat mai multe obiective evreiești din Cluj Programul a icircnce-put la șantierul Complexului Comuni-tar Evreiesc (JCC) unde oaspetele a fost icircntacircmpinat de Robert Schwartz președintele CE Cluj Dorel Ornescu secretar Andrea Ghiță și Andrei Klein membrii icircn comitetul de conducere Andrei Zador și Rabbi Dov ber Orgad de la Habad Cluj- Napoca
A fost vizitat Templul Memorial al Deportaților Evrei (fosta sinagogă ne-ologă) a cărui reabilitare a icircnceput icircn toamna anului 2018 S-au rememorat secvențe din istoria Templului (dis-trugerea icircn bombardamentul din 2 iunie 1944 și reconstrucția din teme-lii icircn anul 1947) Ambasadorul a so-sit tocmai cacircnd se icircncheia curățenia generală de după şantier Se preco-nizează icircn prima fază reluarea cacirct mai grabnică a serviciilor divine pen-tru desfășurarea cărora există condiții optime de distanțare
Intenția conducerii comunității este ca festivitatea oficială de reinaugura-re să fie amacircnată pacircnă cacircnd condițiile epidemiologice o vor permite La bal-conul Templului accesibil acum și cu un ascensor exterior s-au creat spații expoziționale pentru o colecție muzeală avacircnd ca principal obiectiv contribuția populației evreiești la dez-voltarea economică culturalăsocială a orașului Cluj
La clădirea reabilitată a viitorului Centru Cultural Evreiesc următorul obiectiv vizitat lucrările de construcții s-au icircncheiat Aici pot fi găzduite ma-nifestări culturale și stracircngerea legă-turilor dintre Ambasada Statului Israel - Departamentul de Diplomație Publi-că și JCC Cluj vor promova cultura și civilizația israeliene prin proiecții de filme spectacole concerte expoziții lansări de carte etc
Biblioteca Centrului icircn curs de organizare va beneficia de valoroa-se donații (volume și documente) ale cunoscuților autori din dome-niul Holocaustului din Transilvania și Cluj (dr Daniel Lőwy și prof univ
dr Zoltaacuten Tibori Szaboacute) Icircmpreună cu prețioasele volume din biblioteca comunității referitoare la evreitate și iudaism se va deschide un centru de documentare S-a discutat apoi des-pre al treilea obiectiv clădirea care va adăposti administrația comunității ra-binatul serviciile sociale și medicale Aici se așteaptă primirea autorizației de construcție lucrările urmacircnd să icircnceapă icircn această primăvară Ușile și geamurile sunt deja transportate la atelierul de recondiționare
Pentru ultimul obiectiv din Complex Restaurantul Ritual există o primă va-riantă a proiectantului neicircnsușită icircncă de conducerea comunității Icircn aproxi-mativ trei ani de la icircnceperea lucră-rilor finanțate exclusiv din fondurile proprii ale CE Cluj JCC va deveni icircn mare parte funcțional
Vizita ambasadorului iaraelian s-a desfăşurat icircntr-o atmosferă cordială şi dătătoare de speranţă Oaspetele a promis că va participa la festivitatea de reinaugurare a Templului Memorial al Deportaţilor Evrei ANDREI ZADOR
Premiul Genesis 2021 conside-rat bdquoNobelul evreiescrdquo i-a revenit re-gizorului american Steven Spielberg Distincția se acordă celor care bdquosunt angajați să susțină valorile evreieștirdquo De aceea icircn motivarea acordării premiului lui Spielberg Fundația Ge-nesis a arătat că bdquoimportante tema-tici evreiești sunt adesea icircntrețesute icircn narațiunea filmelor lui și anume importanța identității și apartenenței păstrarea umanismului icircntr-o lume nemiloasă grija față de celălalt și onorarea obligației morale de a face lucruri corecterdquo
O altă justificare pentru acordarea distincției s-a referit la bdquoactivitatea lui extraordinară de a păstra memoria Holocaustului și a preveni viitoare ge-nocide prin intermediul filmului prin filantropie și implicarea icircn viața pu-
blicărdquo respectiv faptul că Spielberg a pus bazele Fundației Șoah care păs-trează mărturiile unor supraviețuitori ai Holocaustului Fundația a fost cre-ată după succesul peliculei sale din 1993 bdquoLista lui Schindlerrdquo
Distincția a fost acordată icircn urma votului popular din icircntreaga lume Deși ultimul cuvacircnt icircl are Comitetul pentru Premii faptul că Spielberg a primit cele mai multe voturi a fost un factor determinant a arătat Fundația
Premiul Genesis a fost creat icircn 2013 de către un grup de filantropi evrei ruși Suma acordată este de un milion de dolari și pacircnă acum toți cei care au fost distinși au donat premiul icircn scopuri filantropice
Fundația Genesis a decis de asemenea să onoreze memoria șef-rabinului Marii Britanii lordul Jona-than Sacks (zl) decedat la 20 no-iembrie 2020 El era unul dintre cei șapte finaliști ai competiției pentru Premiul Genesis dar a murit icircn timpul
campaniei de desemnare obținacircnd pacircnă atunci zeci de mii de voturi din icircntreaga lume Stan Polovets unul dintre co-fondatori și președinte al Fundației și-a manifestat imensul regret față de pierderea acestei mari personalități a iudaismului și a de-clarat că Fundația bdquose pregătește să onoreze această mare voce a evre-imii aducacircnd un omagiu operei lui de-o viață și sprijinind menținerea moștenirii sale intelectuale și spiritua-le pentru a se asigura că va continua să existe pentru generațiile viitoarerdquo
Fundația va organiza la Londra un eveniment pe 14 noiembrie la un an de la decesul rabinului Va fi reali-zat un film documentar despre viața lui Jonathan Sacks Fundația este icircn discuții cu trustul bdquoMoștenirea Rabi-nului Sacksrdquo icircn vederea susținerii și a altor inițiative semnificative pentru a celebra și a păstra moștenirea lui
MAGDALENA PORUMBARUNicu Covaci ne duce lahellip
Tamara de Lempicka A murit ultimul evreu din KujandOdinioară orașul Kujand din Tadjikistan a fost un centru al prezenței evreiești
din Asia Centrală Dar la sfacircrșitul lunii ianuarie bogata viață comunitară a evre-ilor buhareni a luat sfacircrșit prin decesul lui Jura Abaev de 93 de ani ultimul evreu din localitate Grupul de evrei de aici buharenii (denumirea este legată de orașul Buhara) avea rădăcini persane
Fost muncitor Abaev a fost ani de zile liderul spiritual al sinagogii din Ku-jand icircnchisă icircn 1999 Abaev avea cinci copii cu toții emigrați icircn Israel prin anii 1990 ca dealtfel toate rudele lui Abaev Icircn Tadjikistan mai trăiesc aproximativ 20 de evrei așkenazi icircn capitala Dușanbe
Tadjikistanul este unul dintre statele din Asia Centrală de unde după prăbușirea URSS aproape toți evreii au emigrat Aceasta a dus și la reducerea evreilor buhareni din țara vecină Uzbekistan și a bdquoevreilor de la Munterdquo o altă minoritate originară din Persia cu legături stracircnse cu cea din Buhara Exodul din Tadjikistan unde odinioară trăiau 15000 de evrei a fost determinat și de războiul civil izbucnit icircn 1992 care a durat cinci ani cu un mare număr de morți deplasări de populație și sărăcie După terminarea războiului a avut loc asasi-narea lui Gavriel Gavriilov liderul Societății Haverim din Tadjikistan creată icircn perioada postcomunistă care și-a propus reicircnvierea culturii evreiești A fost un alt element care a determinat emigrarea evreilor
Și Abaev a emigrat icircn Israel chiar de trei ori dar de fiecare dată a revenit la Kujand adevăratul lui cămin spunea el A renunțat la o pensie care-i permitea icircn Israel o viață confortabilă dar acolo bdquose simțea un nimenirdquo pe cacircnd icircn orașul său natal bdquoicircl cunoștea și-l respecta toată lumeardquo Icircn casa lui spațioasă a invitat o familie cu patru copii care au avut grijă de el
Decenii de-a racircndul pacircnă la dispariția comunității Abaev a icircndeplinit și funcția de rabin ținacircnd slujbele de icircnmormacircntare și icircngrijindu-se și de cimitirul unde a și fost icircnmormacircntat Nu a avut cine să-i organizeze ceremonii religioase dar a fost condus pe ultimul drum de numeroși prieteni și vecini Sinagoga a fost demolată icircn 2015 el fiind atunci unicul evreu din oraș (EG)
Ascultam interviul acordat de Nicu Covaci realizatorului emisiunii Psiho-logul muzical Andrei Partoş icircn care liderul formaţiei Phoenix vorbea des-pre modul icircn care icircşi achită multe cheltuieli pictacircnd (el fiind absolvent de Arte Plastice) A menţionat atunci numele unei artiste plastice din State-le Unite despre care nu ştiam nimic Tamara de Lempicka
Am regăsit referirea şi icircntr-un inter-viu acordat de acelaşi muzician unei televiziuni private unde apărea şi o fotografie a sa icircn faţa şevaletului Re-alizatoarea TV a fost tentată să atribu-ie tabloul invitatului emisiunii dar Nicu Covaci a precizat că icircn acea fotogra-fie lucra la o reproducere după un ta-blou al Tamarei de Lempicka deoare-ce aceste reproduceri se cer pe piaţă fiindcă icircn America un original se vinde la preţul de 6-7 milioane de dolari
Tamara de Lempicka s-a născut pe 16 mai 1898 la Varşovia ca fiică a lui Boris Gurwik-Goacuterski un avocat rus evreu ce lucra pentru o firmă fran-ceză Mama sa Malwina Dekler era o poloneză care şi-a petrecut viaţa mai mult icircn străinătate unde şi-a icircntacirclnit şi soţul Legenda spune că atunci
cacircnd avea zece ani mama sa a comandat unui p r o e m i n e n t artist local un portret pastel al Tamarei dar ea a detestat să pozeze şi a fost nemulţumită de rezultat a pus macircna pe pensulă şi a făcut portretul surorii sale mai tinere acesta fiind primul portret pictat de ea
După studii de artă plastică la pres tigioase instituţii de icircnvăţămacircnt superior afirmarea Tamarei s-a pro-dus icircn 1925 cu ocazia Expoziţiei In-ternaţionale de Arte Decorative şi In-dustriale Moderne care mai tacircrziu a dat numele stilului Art Deco
Stilul ei a fost un amestec de cu-bism rafinat şi stil neoclasic inspirat icircn special de Jean-Dominique Ingres După al Doilea Război Mondial se va stabili icircn Statele Unite de unde icircn 1974 se va muta icircn Mexic unde a de-cedat icircn 1980 La cererea sa cenuşa i-a fost icircmprăştiată peste vulcanul Po-pocateacutepetl
IOAN IACOB
Alexander Hausvater scriitorulfraza scurtă fa-vorizează ușu-
rința lecturii de către cititori Sunt cărți consistente din care ai ce reține ai ce icircnvăța Am descoperit un nou Haus-vater Vă felicit și vă aplaudrdquo
Costel Postolache l-a descris pe Hausvater drept bdquocel mai mare scrii-tor necunoscut Acum faima lui de scriitor aproape a egalat-o pe cea de regizorrdquo
Actorii Maia Morgenstern și Con-stantin Florescu au selectat fragmen-te din cele trei cărți și le-au citit
bdquoLa fel ca piesele sale lectura cărților lui Hausvater constituie o experiență imersivărdquo a arătat Dan Romașcanu bdquoEl regizează și experimentează atacirct icircn teatru cacirct și icircn literatură Aș spune că nu personajele sunt icircn căutarea unui autor ci autorul este copleșit de perso-najele sale laquoAici Radio Erosraquo poate fi și un scenariu de filmrdquo
Răzvan Voncu a spus că bdquoAlexan-der Hausvater nu este doar un inte-lectual care știe să-și pună gacircndurile pe hacircrtie Este un scriitor icircnzestrat cu talent viziune vocație și cu o calitate tot mai rară astăzi ndash capacitatea de a
fi profund icircntr-o modalitate artistică ac-cesibilă mai multor oameni dispensa-tă de complicații inutile laquoDor călătorraquo este un roman profund despre o temă eternă și niciodată epuizată icircn literatu-ră relația tată-fiu laquoPenumbraraquo este o carte halucinantă scrisă pe linia foarte fină dintre imaginar și referentul isto-ric despre nenorocirile prin care a tre-cut și despre micile drame de zi cu zi icircn spatele cărora se află icircntotdeauna o memorie istorică laquoAici Radio Erosraquo este partea experimentală jucăușă a textului icircn care se vede mintea formi-dabilă de constructor viziunea aces-tui scriitor care creează universuri ficționale puternice și autenticerdquo
Autorul a conchis bdquoSingura mea speranță a fost icircntotdeauna ca la tea-tru să am cacirct mai mulți oameni icircn sală iar icircn literatură ndash cacirct mai mulți cititori Dacă o piesă un film sau o carte are o semnificație sfacircrșitul real este icircnce-putul acelei ștafete icircn care spectatorul sau cititorul ia batonul și icircncepe el să creeze să se gacircndească dacă există vreo legătură icircntre un personaj și viața lui Speranța este să icircl faci să devină un om mai bun mai profund mai iubitorrdquo
(Urmare din pag 15)
David Saranga a vizitat Complexul Comunitar Evreiesc din Cluj
Premiul Genesis 2021 i-a fost decernat regizorului Steven Spielberg
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 21
O bibliotecară spioană icircn serviciul Congresului Evreiesc American
Florence Mendheim (1899-1984) custode al Bibliote-cii Publice din New York a participat pentru a le observa la reuniunile pronaziste din oraș icircntre anii 1933-1938 icircn cadrul organizației Prietenii Noii Germanii numită mai tacircrziu Liga Germano-Americană punacircndu-și viața icircn pe-ricol Conform unei relatări din Jerusalem Post rezulta-tele cercetărilor de dată recentă pe această temă au fost făcute publice de Institutul Leo Baeck din New York
Florence Mendheim era o evreică germană stabilită icircn Bronx alături de familie A lucrat pentru Congresul Evre-iesc American (CEA) condus icircn acei ani de Rabinul Ste-phen Wise Membrii organizației pronaziste din America se icircntacirclneau icircn cafenele și taverne și de multe ori se salutau cu expresia bdquoSă omori un evreurdquo
Michael Simonson arhivist la Institutul Leo Baeck a declarat bdquoNu știm dacă a fost recrutată de CEA sau dacă a venit ca voluntară dar este clar că tot ce se petrecea icircn Germania faptul că avea rude acolo și identitatea ei evreiască au motivat-o icircndeajuns icircn icircncercarea ei de a limita amenințarea nazistă din Ameri-cardquo Dacircndu-se drept o simpatizantă a nazismului Florence Mendheim a furnizat material documentar și rapoarte valoroase pentru CEA cu privire la orientarea extremistă și antisemită a organizației unde se infiltrase ca spioană
Icircn anii rsquo30 delegatul lui Hitler Rudolf Hess le-a dat imigranților germani icircn America permisiunea și directiva de a icircnființa organizația Prietenii Noii Germa-nii care să susțină național-socialismul și izolaționismul Aceasta primea spon-sorizări pentru concerte și tabere de vară pentru a apărea icircn ochii americanilor drept o organizație culturală Florence Mendheim a lucrat aici ca secretară dar a renunțat la slujbă cacircnd situația devenise prea primejdioasă Intrarea icircn război a Statelor Unite a dus la icircnăbușirea grupărilor pronaziste iar de multe ori liderii lor au fost deportați
Mai tacircrziu Florence Mendheim a fost secretară icircn Comitetul pentru Icircnțelegerea Arabo-Evreiască instituție care promova ideea unui stat binațional arab-evreiesc Nu s-a căsătorit niciodată foarte tacircrziu a povestit despre perioa-da ei ca spioană dar oamenii nu i-au dat atenție Documentele i-au fost păstra-te de frații ei care ulterior le-au predat Institutului Leo Baeck (CB)
La icircnceputul lunii martie 2021 av Iulian Sorin fost conducător al Federației ar fi icircmplinit 95 de ani
A trăit aidoma generației sale toa-te faliile sociale ale veacului XX Icircn timpul pogromului legionar din ianuarie 1941 de la București a fost ridicat de pe stradă de legionari și dus la Sina-goga bdquoMalbimrdquo icircnțesată de evrei luați prizonieri A trăit scene de coșmar jafuri umiliri maltratări Pe toți icirci aștepta moartea A fost trimis să care moloz icircn curtea sinagogii Icircntr-o clipă de neatenție a paznicului a escaladat gardul și a fugit Așa a scăpat cu viață A făcut muncă obligatorie La cimitirul din Giulești unde fusese repartizat la apărarea pasivă căra cadavrele celor pieriți icircn bombardamentul din 4 aprilie 1944 Cacircteva bombe au căzut icircn cimi-tir Cacircnd Romacircnia a icircntors armele icircm-potriva Germaniei naziste tacircnărul s-a icircnrolat icircn Forțele de Luptă Patriotică A participat la apărarea Capitalei A cre-zut că icircn lumea care se prefigura nu vor mai exista ură intoleranță violență speranță făcută repede țăndări
Opera lui socială icircn plan comunitar icircnsumează un capitol de istorie post-belică a evreilor romacircni Icircnainte de 1989 a organizat pornind de la zero fostul Cămin-spital bdquoMartin Bălușrdquo Chiar atunci cacircnd după 1990 căminul a fost desființat icircn spațiul rămas liber a icircnființat Centrul de Zi ndash JCC-ul nu exis-ta icircncă ndash și Bucătăria bdquoMartin Bălușrdquo a creat sedii speciale pentru Biblioteca FCER și pentru reprezentanța Claims Conference icircn Romacircnia Din 1991 pacircnă icircn 2005 cacirct a fost secretar gene-ral al Federației și ca președinte inte-rimar după decesul lui Nicolae Cajal a contribuit substanțial la moderniza-rea cu ajutorul JOINT-ului a DASM la reformarea Secției Bunuri cu ac-cent asupra patrimoniului sacru la icircnnoirea educației iudaice redefinirea instituțiilor culturale deschiderea spre societatea romacircnească adacircncirea
d i a l o g u l u i interetnic și interreligios construirea de noi etape icircn relațiile cu Israe-lul cu Aliaua romacircnă recuperarea la cultura-mamă a scriitorilor israeli-eni de expresie romacircnă A acționat pentru combaterea antisemitismului negaționismului antiisraelismului și recunoașterea Drepților icircntre Popoare romacircni A susținut procesul de aderare a Romacircniei la NATO și de integrare icircn UE A făcut parte din conducerea Con-gresului Evreiesc European A impulsi-onat reactivarea Forumului B´nai B´rith icircn Romacircnia A fost membru fondator al Consiliului Minorităților Naționale de pe lacircngă Guvernul Romacircniei fiind se-cretar al Comitetului pentru Culte Cul-tură și Mass Media președinte pen-tru restituirea bunurilor imobiliare ale organizațiilor de minorități naționale A fost membru fondator al Fundației bdquoCaritateardquo al Asociației Evreilor din Romacircnia Victime ale Holocaustului a făcut parte din conducerea Asociației Culturale de Prietenie Romacircnia - Is-rael a Asociației pentru Pacea Re-ligiilor din Romacircnia Pentru meritele sale de lider al FCER a fost distins de președintele țării cu Ordinul bdquoMeritul Culturalrdquo icircn Grad de Comandor
Icircn ultima sa cuvacircntare rostită la Congresul al II-lea al FCER icircn 2010 există un pasaj despre nevo-ia de recunoștință față de icircnaintași bdquoDe-a lungul timpului personalități de excepție au condus activitatea evrei-lor din Romacircnia S-au afirmat nu nu-mai icircn planul vieții iudaice dar și icircn planul vieții romacircnești Mi se pare că ar trebui să avem icircn vedere pentru vi-itor ca memoriei acestor predecesori ai noștri să-i acordăm importanța ce se cuvinerdquo Cuvinte premonitorii
IULIA DELEANU
Sunt zece ani de cacircnd s-a stins din viață prof univ dr Andrei Voinea zl dublu laureat al Premiului Academiei Romacircne autor a 12 tratate de orto-pedie a sute de comunicări publicate icircn țară și străinătate Cacircnd i s-a oferit prilejul cărturarul a dovedit aptitudini de foarte bun organizator a condus Spitalul CFR-2 Spitalul de Urgență Floreasca Centrul pentru Ajutor Me-dical al DASM (CAjM) După 1990 profesorul a fondat Universitatea bdquoTitu Maiorescurdquo acreditată de Consiliul Național de Medicină Academică unde a predat cursuri de ortopedie și traumatologie
A avut icircnzestrări literare remarca-bile semnalate de Iorga care dedica-se o pagină icircntreagă icircn bdquoCuget clarrdquo adolescentului din anii aceia Liceanul debutase la revista orădeană bdquoȚara visurilor noastrerdquo alături de Ovidiu Drimba și Mircea Malița Dar bdquoțara visurilorrdquo lui avea să se facă țăndări nu peste multă vreme Avea 18 ani Icircntr-o singură noapte toți evreii din satele Transilvaniei de Nord au fost ghetoizați icircn capitalele de județ El și familia lui au ajuns la Beiuș Au urmat patru ani de muncă obligatorie la ca-riere de piatră experiență dramatică retrăită icircn prima din cărțile sale de memorialistică bdquoClepsidra și bolova-
nulrdquo scrisă icircmpreună cu Kovacs Ja-nos După pensionare Andrei Voinea continuă să fie activ icircn plan profesi-onal ndash medic la CAjM coordonator al Comisiei de Sănătate a BBR ndash și revine cu succes la scris Din colabo-rarea literară cu regretatul președinte de onoare al ACPRI av Constantin Vișinescu s-au ivit alte două volume de memorialistică bdquoViața icircntre destin și istorierdquo și bdquoUmbre purpuriirdquo
Student la Facultatea de ortope-die din Moscova Andrei Voinea făcea practică la Clinica profesorului Mihail Friedenland Friedenland primise icircnști ințarea că fusese trecut pe laquolista neagră a dușmanilor poporuluiraquo și de-mis din funcția de director
Dar mentorul lui Andrei Voinea a fost profesorul Iuliu Hațieganu de la care a icircnțeles că nu poți fi medic dacă nu știi să fii mai icircntacirci om An-drei era licean cacircnd tatăl lui s-a icircm-bolnăvit grav Medicii de la spitalul clujean unde era internat nu se ară-tau dispuși să riște o operație fără prea mari șanse de reușită Băiatul lui s-a dus atunci la Hațieganu fost profesor al tatălui său Dr Hațieganu a acceptat să-l opereze salvacircndu-i viața Gestul acesta avea să-l deter-mine ca icircn 1955 icircn timpul războiului din Coreea cacircnd lucra la un spital
sub pavilion romacircnesc să lupte fără ca alți medici să icircncerce ca o bolnavă tacircracircndu-se icircntr-un aparat ghipsat pe culoarele spitalului să-și recapete demnitatea mersului ome-nesc Să se icircmpotrivească peste mulți ani hotăracircrii a 7-8 medici orto-pezi să apeleze la soluția chirurgica-lă mai comodă a scurtării piciorului unei paciente și să icircnvingă Pacien-ta a plecat acasă pe picioarele ei icircn-tregi era soția avocatului Vișinescu
care a mărturisit asta la catafalcul medicului
Semnatara racircndurilor de față este beneficiara intervenției făcute de pro-fesor către un fost student al lui deve-nit ortoped cunoscut icircntr-un moment de icircncercare Icircmpreună cu soția sa Doina i-a fost sprijin moral
Profesorul Andrei Voinea trăiește icircn memoria tuturor celor pe care i-a ajutat
IULIA DELEANU
95 de ani de la nașterea lui Iulian Sorin zl
Datoria față de icircnaintași
Benjamin de Rothschild a decedat la 57 de ani
10 ani de la plecarea dintre noi a prof univ dr Andrei Voinea zl Nu poți fi medic dacă nu știi să fii om
Descendent al uneia dintre ramuri-le familiei de Rothschild președintele Consiliului de administrație al societății Edmond de Rothschild Hol-ding SA Benjamin de Rothschild a decedat icircn urma unei crize cardiace a informat publicația franceză Tribune Juive Avea 57 de ani A fost fiul lui Edmond și Nadine de Rothschild și la fel ca tatăl și bunicul lui sprijinea Israelul Grupul franco-elvețian Ro-thschild Holding SA care s-a specia-lizat icircn administrarea unor bănci par-ticulare și gestiunea activelor are 32 de sucursale icircn icircntreaga lume Socie-tatea nu are nici o legătură cu banca franco-britanică Rothschild amp Co care aparține vărului său David
Benjamin i-a urmat tatălui său icircn 1997 Potrivit unui portret schițat de revista Le Point icircn 2014 era pasio-nat de navigația cu vele și de vacircnă-toarea de antilope din Africa și era un mare fumător Deși s-a implicat icircn activitatea societății după opinia lui nu considera că ar fi avut legitimita-te afirmacircnd că un moștenitor chiar dacă obține cele mai bune rezultate nu este sută la sută legitim bdquoNu sunt decacirct o verigă a lanțuluirdquo a declarat el Icircn cercurile financiare era cunos-cut drept un antreprenor de renume
mondial expert icircn finanțe și inovație și avacircnd icircn fața ochilor viitorul și care a acordat atenție creșterii moștenirii familiei Rothschild
De la preluarea conducerii gru-pului el a extins activitatea filantro-pică mai ales icircn Israel Grupul are aici o societate de investiții și a făcut donații substanțiale universităților și unor programe vizacircnd promovarea icircnvățămacircntului icircn mediile sărace res pectiv ridicarea nivelului educației pentru copiii din acest mediu Icircn apri-lie icircmpreună cu soția sa Ariane a făcut o donație de 50 de milioane de șekeli pentru achiziționarea de echi-pament medical pentru 22 de spitale din icircntreaga țară ca sprijin acordat Is-raelului icircn bătălia icircmpotriva pandemiei de Coronavirus (EG)
22 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
Keshet ndash importanța vieții
icircn iudaismicircncerca să icircnțe-legem dacă
această prăpastie poate fi depășită dacă putem crea un pod Cu siguranță știți cu toții cacirct de importantă este viața icircn iudaism ca element central Viața este sacră icircn iudaism Tora ne spune să alegem viața iar acest icircn-demn stă alături de noi de generații Viața ar trebui să primeze icircn fața ori-cărei reguli sau tradiții religioase
Evreii haredi (ultrareligioși) repre-zinta aproximativ 14 din populația Israelului dar icircn același timp 30 dintre infectările cu noul Coronavirus din țara noastră au fost identificate icircn racircndul acestei comunități Icircn racircndul comunității haredi rata mortalității din cauza Covid-19 este de patru ori mai mare decacirct icircn restul țării Aces-te date statistice arată așa și pentru că o parte dintre sinagogile și școlile religioase din comunitate au rămas deschise De asemenea au avut loc icircnmormacircntări cu mii de participanți icircn timpul celui de-al treilea lockdown Ați văzut probabil fotografii icircn care se ob-serva ușor că mulți dintre participanți nu respectau distanțarea și nu purtau mască De altfel unii dintre acești ra-bini icircnmormacircntați icircn ceremonii cu mii de participanți au murit tocmai din ca-uza noului Coronavirus
Este așadar de icircnțeles de ce unii evrei seculari sau chiar religioși dar care nu fac parte din această mino-ritate au fost supărați Oamenii au simțit că icircn această comunitate exis-tă o profundă lipsă de respect față de viață față de cei din jurul lorrdquo a spus Mordechai Miller care a vorbit icircn continuare despre explicațiile religioa-se și sociale ale acestei polarizări a societății icircntr-o prelegere tradusă de Miriam Rosenzwieg
Icircntreaga sesiune Keshet cu tema Importanța vieții icircn iudaism poate fi urmărită icircn continuare online pe pagi-nile de Facebook ale JCC București și FCER
(Urmare din pag 3)
bdquoNe străduim ca asistații noștrihellipldquoincluși icircn Pro-gramul bdquoCopii icircn
nevoierdquo 97 de rezidenți icircn căminele amintite Măști mănuși gel dezinfec-tant alcool sanitar de zin fectant pen-tru multisuprafețe șer vețele antibac-teriene etc au primit și angajații din toate comunitățile Icircn tot acest interval ne-am bucurat de sprijinul permanent al conducerii FCER și al JOINT-ului al cărui director pentru Romacircnia Is-rael Sabag și-a reconfirmat sprijinul
icircn același spirit al parteneriatului de excepție cu FCER
ndash Ați avut de icircnfruntat riscuri mai mari față de cele ale angajaților din alte sectoare de activitate
ndash Le-am icircnfruntat Toți angajații DASM au venit zilnic la serviciu avacircnd
același orar ca icircn perioada de dinainte de pandemie Am apelat și la sprijinul voluntarilor astfel icircncacirct beneficiarii serviciilor de asistență să resimtă cacirct mai puțin prezența pandemiei și să iasă cacirct mai puțin din locuință spre a nu fi expuși pe cacirct posibil icircmbolnă-virii
ndash Icircn ce stadiu se află vaccinarea rezidenților din cămine și a icircngrijitori-lor lor
ndash Toți cei de la Căminul bdquoRosenrdquo și de la cel din Arad care au dorit să se vaccine-ze au fost vaccinați 78 dintre rezidenți La fel ndash și angajații căminului Icircn acest scop a fost trimisă o caravană specială
ndash Ce aveți icircn vedere pentru anul care a icircnceput
ndash Ne străduim să asigu-răm același nivel de servi-cii ca și icircn anul precedent astfel icircncacirct asistații noștri să fie cacirct mai puțin afectați de pandemia de Covid-19 Ne propunem să continu-ăm acțiunile de voluntari-
at amintite să menținem icircn limitele posibilului echipele care ne-au dat o macircnă de ajutor icircn protejarea celor cu grad mai ridicat de vulnerabilitate Sperăm ca prin continuarea procesu-lui de vaccinare să ne reluăm activi-tatea icircn parametrii normalității
(Urmare din pag 11)
Mișcarea Legionară omagiată icircn Senatul Romacircniei
Centenar PAUL CELAN
Se icircmplinesc icircn această lună o sută de ani de la nașterea lui Paul CELAN unul dintre importantele spirite care au marcat gacircndirea poetică europea-nă a secolului XX Născut Antschel la 23 noiembrie 1920 icircntr-o familie de evrei germanofoni din Cernăuți (oraș aflat atunci sub administrație romacirc-nească) pleacă icircn 1938 icircn Franța unde icircși icircncepe studiile universitare
dar renunță un an mai tacircrziu pentru a se icircntoarce la Cernăuți După 22 iunie 1941 este mobilizat icircn detașamentele de muncă obligatorie iar icircn 1942 părinții icirci sunt deportați icircn lagăre din Transnistria unde decedează Icircn 1945 se refugiază la București unde adoptă pseudonimul Celan (de fapt o anagramă a numelui său) Icircn 1947 de-cide să părăsească definitiv Romacircnia iar după șase luni petrecute la Viena se stabilește la Paris unde reicircncepe studiile universitare
La Viena publică un prim volum de versuri și se icircmprietenește cu In-geborg Bachmann cu care trăiește o complicată și dramatică poveste de dragoste cores pondența dintre ei fi-ind cuprinsă icircn volumul Timp al inimii tradus icircn 2010 icircn limba romacircnă
Poet de expresie germană Paul Celan publică icircn 1952 Mohn und Gedaumlchtnis (volum tradus icircn 2006 icircn romacircnește cu titlul Mac și memorie) cartea care i-a adus recunoașterea criticii urmată de alte volume care l-au consacrat drept unul dintre cei mai importanţi poeţi ai secolului XX Totodată traduce icircn germană din lu-crările unor autori prestigioși Primeş-te icircn 1958 Premiul Literar al Oraşului
Bremen iar icircn 1960 i se decernează Premiul Georg Buumlchner Bolnav se si-nucide icircn 1970
După cum remarca Norman Ma-nea Benjamin Fondane și Paul Celan rămacircn cei mai importanți mesageri ai moștenirii evreiești și romacircnești icircn Franța ambii dedicați artei nemuri-toare a scrisului și a căror viață a fost marcată de un destin tragic
Pentru a marca Centenarul Paul Celan Editura Polirom a publicat icircn acest an 2 volume Primul dintre acestea intitulat Meridianul și alte proze (ediție revizuită) cu o traduce-re din limba germană și note de An-drei Corbea este o prestigioasă și mi-găloasă icircntreprindere de transpunere icircn romacircnește a prozei lui Paul Celan
Cel de-al doilea ndash bdquonu vreacicatri-cerdquo Studii despre Paul Celan la icircm-plinirea a 100 de ani de la nașterea poetului ndash icircl are de această dată ca autor pe același Andrei Corbea pro-fesor la Universitatea bdquoAlexandru Ioan Cuzardquo din Iași laureat al Premiului Herder și al Premiului Jakob-und-Wil-helm-Grimm Ambele vin să comple-teze integrala operei poetice a lui Paul Celan icircncepută icircn 2015 la aceeași editură (II)
Manual de combatere a antisemi tismului
Comisia Europeană icircmpreună cu IHRA a publicat un manual de utilizare practică a definiției de lucru a antisemitismului Documentul a apărut sub egida președinției germane a Consiliului UE
Bazat pe o cercetare atotcuprinzătoare efectuată de Bundesverband RIAS (Asociația Federală a Departamentelor de Cercetare și Informații despre An-tisemitism) manualul oferă o privire de ansamblu asupra bunelor practici ale unor organizații internaționale administrații naționale societatea civilă și comunitățile evreiești din Europa Sunt enumerate 35 de bune practici de la icircnsușirea punerii icircn aplicare a legislației pacircnă la icircnregistrarea și informarea inci-dentelor antisemite Manualul prezintă 22 de surse care au prezentat incidente antisemite icircn Europa și care susțin corectitudinea definiției de lucru a antisemi-tismului elaborată de IHRA
Referindu-se la editarea manualului vicepreședintele Comisiei Europene Margaritis Schinas a declarat bdquoTrebuie să combatem antisemitismul oriunde icircl icircntacirclnim Viața evreiască este o parte a societăților noastre și suntem deciși să o protejăm Noul manual facilitează icircndeplinirea acestui angajament și răs-punde cerințelor statelor membre pentru o cunoaștere mai bună și folosirea definiției elaborate de IHRA Manualul va deveni un alt instrument valoros al statelor membre pentru a pune icircn aplicare Declarația Consiliului UE de comba-tere a antisemitismuluirdquo
Organizațiile evreiești europene au salutat apariția manualului bdquoEste deose-bit de important să se ofere guvernelor și agențiilor de securitate liniile directoa-re necesare punerii icircn aplicare a definiției IHRA care oferă practici icircn proteja-rea fizică a comunităților evreiești Salutăm publicarea acestui ghid icircn contextul icircn care teoriile conspiraționiste antisemite și atacarea evreilor se răspacircndesc pe continentul nostrurdquo a subliniat dr Moshe Kantor președintele Congresului European Evreiesc
bdquoImportanța acestui manual este de a demonstra cum definiția de lucru a antisemitismului se poate folosi pentru combaterea antisemitismului Este un instrument necesar și valoros pentru toate guvernelerdquo a arătat Simone Rodan-Benzaquen director al Filialei Europa a Comitetului Evreiesc American (EG)
Senatul Romacircniei a devenit un loc icircn care Mișcarea Legionară a putut fi omagiată fără nici un fel de opreliști sau rețineri Icircntr-un comunicat trans-mis de Institutul Național pentru Stu-dierea Holocaustului din Romacircnia (INSHR) bdquoElie Wieselrdquo acesta solicită Senatului Romacircniei bdquovigilență față de omagierea memoriei Mișcării Legio-narerdquo
Uluitor și revoltător a fost că pe data de 24 februarie profitacircnd de faptul că declarațiile politice nu pot fi imputate juridic unui parlamentar senatorul Alianței pentru Unitatea Ro-macircnilor Sorin Lavric i-a adus un oma-giu lui Valeriu Gafencu numit bdquosfacircnt al icircnchisorilorrdquo (httpswwwyoutubecomwatchv=nFE9DwBWGZk)
bdquoAsemenea opinii de la tribuna democrației romacircnești trebuie să icircn-cetezerdquo atrage atenția INSHR amin-tind că bdquoicircn fapt Valeriu Gafencu a fost membru activ al Mișcării Legionare iar icircn timpul rebeliunii din ianuarie 1941 a incitat cu pistolul icircn macircnă elevi din liceele ieșene să se alăture tentativei de lovitură de stat Icircn 1941 după interzicerea Mișcării Legionare a fost condamnat la icircnchisoare pentru că a militat pentru reactivarea acestei mișcări fascisterdquo
Indulgența față de astfel de ma-nifestări contravine cu cele afirmate pe 21 ianuarie ac cu prilejul come-morării victimelor Pogromului de la București de președinta Senatului Romacircniei Anca Dragu care declara
bdquoAntisemitismul xenofobia și rasismul reprezintă pericole de actualitate pe care dacă nu le contracarăm ferm so-cietatea noastră și noi toți vom avea de suferit Obligația noastră morală la 80 de ani de la această tragedie este să omagiem așa cum se cuvine memoria celor care au suferit icircn acest eveniment dezonorant și să ne asigu-răm că această dramă va rămacircne me-reu vie icircn conștiințele noastrerdquo
INSHR trage concluzia bdquocă icircncercă-rile AUR de delimitare de Mișcarea Le-gionară sunt fake news-urirdquo dar ar mai trebui să ne asigurăm că la adăpostul libertăților democratice prost icircnțelese Parlamentul nu devine o tribună de ex-primare a unor opinii pe care apoi politi-cienii le infirmă dar faptul că ele au fost rostite și-a făcut deja efectul asupra unei părți a electoratului romacircn (AM)
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 23
Y D E C E S E Y C O M E M O R Ă R I Y
FILE DE CALENDAR6Evrei născuți icircn luna aprilieClaude Cohen-Tannoudji ndash fizi-
cian Născut la Constantine Algeria 1 aprilie 1933 membru icircn Academia Franceză 1981 Premiul Nobel pentru fizică 1997
Nachman din Breslov ndash rabin Născut la Medzybizh 4 aprilie 1772 stabilit la Bratslav și la Uman unde a murit icircn 1810 Mormacircntul lui este loc de pelerinaj
Simcha Jacobovici ndash regizor ar-heolog scriitor canadian Născut la Pe-tah-Tikva din părinți originari din Romacirc-nia 4 aprilie 1953 Cărți și filme despre istoria evreiască antică
Mircea Săucan ndash regizor și pro-zator Născut la Paris 5 aprilie 1928 revenit cu familia icircn Romacircnia 1934 Emigrat icircn Israel 1987 decedat la Na-zareth-Illit 2003
Eliyahu Bakshi-Doron ndash Șef-Rabin sefard al Israelului 1993-2003 Născut la Ierusalim 5 aprilie 1941 Adept al dialogului interconfesional Decedat la Ierusalim 12 aprilie 2020
Frida Wattenberg ndash membră a Rezistenței franceze Născută la Pa-ris 7 aprilie 1924 activistă comunitară Distinsă cu Legiunea de Onoare Dece-dată la Paris 3 aprilie 2020
Edmund Husserl ndash filozof Născut la Prossnitz Moravia 8 aprilie 1859 convertit la luteranism1886 Icircntemeie-torul școlii de fenomenologie Decedat la Freiburg 1938
Maria Banuș ndash poetă Născută la București 10 aprilie 1914 Primul vo-lum bdquoȚara fetelorrdquo 1937 Premiul Her-der pentru poezie 1986 Decedată la București 1999
Stefan Heym (Helmut Flieg) ndash scrii-tor Născut la Chemnitz 10 aprilie 1913 refugiat icircn SUA1935-1952 Premiul Ie-rusalim 1993 Decedat la Ein Bokek Israel 2001 icircnmormacircntat la Berlin
Tristan Tzara (Samuel Rosen-stock) ndash poet Născut la Moinești 16 aprilie 1896 stabilit icircn Franța Unul dintre icircntemeietorii dadaismului Dece-dat la Paris 1963
Cynthia (Shoshana) Ozick ndash scrii-toare Născută la New York 17 aprilie 1928 Autoare de povestiri și romane despre viața evreilor din America
Menachem Mendel Schneerson ndash Lubavitcher Rebbe lider al Mișcării Habad Născut la Nikolaev 18 aprilie 1902 Stabilit icircn SUA 1941 a icircntemeiat o rețea de sinagogi școli instituții me-dicale Decedat la New York 1994
Rita Levi-Montalcini ndash neurobio-log Născută la Torino 22 aprilie 1909 Premiul Nobel pentru medicină 1986 Senator pe viață icircn Senatul Italiei pacircnă la deces 2012
Barbra Streisand ndash actriță de ci-nema și cacircntăreață Născută la New York 24 aprilie 1942 Printre cacircntecele interpretate bdquoKol Nidrerdquo și alte melodii ebraice clasice
Adolphe (Isaac Moise) Creacutemieux ndash lider al evreimii franceze Născut la Nicircmes 30 aprilie 1796 Icircntemeietor al Alianței Israelite Universale1860 De-cedat la Paris 1880
Evrei decedați icircn luna aprilieHelena (Chaja) Rubinstein ndash pro-
ducătoare de cosmetice și colecționară de artă Născută la Cracovia 1870 stabilită icircn SUA 1914 Decedată la New York 1 aprilie 1965
Lev Davidovich Landau ndash fizician Născut la Baku 1908 Premiul Nobel pentru fizică 1962 Decedat la Mosco-va 1 aprilie 1968
Israel Avraham Portugal ndash lider al hasidismului de Sculeni (bdquoSculener Reberdquo) Născut icircn Romacircnia 1923 de-cedat la New York 1 aprilie 2019
Adam Schlesinger ndash compozitor textier cacircntăreț Născut la New York 1967 Premiul Emmy pentru muzică și lirică originală 2019 Decedat la New York 1 aprilie 2020
Allen Ginsberg ndash poet Născut la Newark New Jersey 1926 A scris și poezii pe teme iudaice Decedat la New York 5 aprilie 1997
Isaac Asimov (Isaak Yudovich Ozimov) ndash chimist autor de romane științifico-fantastice Născut la Petrovi-ki Rusia 1920 emigrat icircn SUA 1923 Decedat la New York 6 aprilie 1992
Helene Aylon (Greenfied) ndash pictoriță Născută la Brooklyn NY 1931 Om de artă eco-feminist și co-mentatoare feministă a Bibliei Ebraice Decedată icircn SUA 6 aprilie 2020
Mark Steiner ndash filozof Născut la Bronx NY 1942 profesor la Universita-tea Ebraică din Ierusalim Specialist icircn filozofia științei Decedat la Ierusalim 6 aprilie 2020
Ilarie Voronca (Eduard Marcus) ndash poet și eseist Născut la Brăila 1903 stabilit icircn Franța 1933 S-a sinucis la Paris 8 aprilie 1946
Primo Levi ndash scriitor Născut la To-rino 1919 supraviețuitor al lagărului de la Auschwitz Scrieri referitoare la experiențele sale icircn Holocaust S-a si-nucis la Torino 11 aprilie 1987
Ludwik Lazarus Zamenhof (Ley-zer Leyvi Zamengov) ndash medic și lingvist Născut la Byalistok 1859 Creator al limbii esperanto Decedat la Varșovia 14 aprilie 1917
Nina Cassian (Reneacutee Annie Cas-sian Mătăsaru) ndash poetă Născută la Galați 1924 exilată icircn SUA 1985 A scris și pe teme evreiești Decedată la New York 14 aprilie 2014
Meir A Halevy (Meir ben Abraham Hahamu) ndash rabin și istoric Născut la Piatra Neamț 21 martie3 aprilie 1900 Emigrat icircn Franța 1963 decedat la Pa-ris 15 aprilie 1972
Liviu Librescu ndash inginer Născut la Ploiești 1930 profesor la Virginia Tech Blacksburg SUA 1985 Ucis icircn timpul orei de curs de către un criminal 16 aprilie 2007
Chaim Herzog ndash general și om po-litic Născut la Belfast 1918 emigrat icircn Palestina 1935 Președinte al Isra-elului 1983-1993 Decedat la Tel Aviv 17 aprilie 1997
Benjamin Disraeli (DrsquoIsraeli 1st Earl of Beaconsfield) ndash scriitor și om politic Născut la Londra1804 conver-tit la anglicanism 1817 Prim-ministru al Angliei icircn trei racircnduri 1868-1881 A păstrat legătura cu iudaismul Decedat la Londra 19 aprilie 1881
Marcel Hermann Iancu (Janco) ndash pictor și arhitect Născut la București 1895 emigrat icircn Palestina 1941 Pre-miul Israel 1957 Decedat la Ein Hod Israel 21 aprilie 1984
Esteacutee Lauder ndash producătoare de cosmetice Născută la Corona NY 1906 Icircntemeiază Esteacutee Lauder Com-panies1946 Decedată la New York 24 aprilie 2004
Ezer Weizman ndash general și om poli-tic Născut la Tel Aviv1924 Președinte al Statului Israel 1993-2000 Decedat la Caesarea Israel 24 aprilie 2005
Moșe Teitelbaum ndash bdquoSatmarer Reberdquo Născut la Ujfeherto Ungaria 1914 emigrat icircn SUA 1947 Decedat la Williamsburg NY 24 aprilie 2006
Iosif Iser (Iosif Isidor Rubinsohn) ndash pic-tor și grafician Născut la București 1881 Membru al Academiei Romacircne 1955 De-cedat la București 25 aprilie 1958
Ludwig Wittgenstein ndash filozof Născut la Viena 1889 Specialist icircn logică epistemologie filozofia limbaju-lui Refugiat icircn Anglia 1939 Decedat la Cambridge 29 aprilie 1951
LUCIAN-ZEEV HERȘCOVICI
6S-a stins din viață Alexandru (Sandu) Singer
Fostul director al Editurii Hasefer Alexandru Sin-ger zl s-a născut la Brăila icircn 1932 icircntr-o familie evreiască din clasa mijlocie Bunicul său era un cu-noscut croitor iar tatăl pălărier Familia s-a mutat la București cacircnd Alexandru avea doar doi ani Dar legile rasiale și războiul distrug afacerea iar tatăl ajunge icircntr-un lagăr de muncă din Moldova Crește icircn grija mamei și foarte tacircnăr la 13 ani ajunge ucenic electrician
Cărțile sunt universul lui și continuă să studieze chiar și icircn perioada dură a războiului astfel icircncacirct după război s-a icircnscris la Facultatea de Filosofie a Universității din București
Icircn 1955 la absolvirea facultății fiind deja căsătorit cu Elena profesoară de biologie nu i se admite repartizarea icircn specialitate icircn Capitală și se angajează la nou icircnființata Televiziune Romacircnă fiind cacircteva luni cameraman Icircn fine li se repartizează posturi icircn Oradea lui ca icircndrumător cultural la Felix iar Elenei ca profesoară icircntr-un sat alăturat Cacircțiva ani Sandu lucrează chiar icircn Băile Felix fiind unul dintre cei care revitalizează și bdquonascrdquo viitoarea stațiune
Oradea are o intensă viață culturală și Sandu se implică activ scrie face parte din colectivul revistei bdquoFamiliardquo și devine profesor de filosofie la Liceul bdquoGojdurdquo colaborează și la teatru Icircși continuă pasiunea pentru sociologie și lu-crează icircn acțiuni de sociologie aplicată alături de profesorul și icircndrumătorul său Octavian Neamțu
Icircn anii rsquo60 este anchetat de Securitate pentru că primise invitație la un Con-gres de Sociologie icircn Anglia unde evident nu ajunge Icircn schimb continuă să scrie analize și să coopereze cu profesori europeni este primul care introduce noțiunea de educație continuă icircn Romacircnia fiind publicat atacirct icircn țările socialiste cacirct și icircn Canada Suedia și Germania
Icircn 1972 la icircnființarea Ministerului Culturii și Educației Socialiste este che-mat la București Icircn 1980 e chemat la ministrul Suzana Gacircdea care icircl critică deoarece e bdquoprea băgăreț și icircncăpățacircnatrdquo și icircl mută din minister I se propune să lucreze la Editura Politică poziție pe care o refuză Ajunge redactor la Editura bdquoIon Creangărdquo unde va lucra pacircnă după Revoluție
Chiar dacă se pensionează oficial icircn 1992 e abia icircnceputul unei noi ere pentru Sandu Singer Devine directorul unei mici edituri private icircși intensifică colaborările internaționale participă la conferințe pe tema educației continue și organizează la București cu sprijin UNESCO un eveniment cu această temă
Continuă prin a lucra alături de Zigu Ornea la Editura Hasefer redactează nenumărate cărți ale autorilor evrei din țară și din străinătate și devine directorul editurii după dispariția lui Ornea
Abia la vacircrsta de 76 de ani se va retrage din activitate despărțindu-se cu greu de pasiunea sa Totuși continuă să redacteze și să tipărească cărți pen-tru prieteni și colaboratori călătorește icircn toată lumea de la New York pacircnă icircn Norvegia scrie pentru bdquoObservator Culturalrdquo bdquoDilemardquo și bdquoAdevărul culturalrdquo se implică icircn viața comunității evreiești și primește Premiul bdquoȘafranrdquo icircn Elveția
A lucrat trei ani și jumătate ca voluntar la Centrul Educațional Lauder unde avea ore de lectură la bibliotecă și pentru toți elevii era bdquobuniculrdquo
Dumnezeu să icirci binecuvacircnteze amintirea
Izu Gott zl ndash 5 ani de la intrarea icircn eternitate
Izu Gott zl a dominat viața muzicală evreiască din Romacircnia celei de-a doua părți a veacului XX Icircn familia lui de mu-zicieni dorohoieni copiii se bucurau să cacircnte icircmpreună ore icircntregi Oifn pripicik A idișe mame Ba mir bist ti șein Frații mai mari cacircntau la vioară și la acordeon Icircntr-o zi ndash tunete și fulgere fratele mai mare l-a prins umblacircnd la acordeonul lui Pe urmă a icircnceput să-l icircnvețe Cacircnd și-a dat seama că și-a icircntrecut profesorul i-a icircncredințat instrumentul
Era icircn clasa icircntacirci primară cacircnd el familia lui tot șteitl-ul au fost deportați icircn Transnistria A ținut minte toată viața vagoanele de marfă bdquocazareardquo icircn sinagogi părăsite tifosul morții de dimineață Și totuși muzica nu i-a părăsit nici pe el nici pe ai lui Iubea deopotrivă folclorul evreiesc și romacircnesc După 1959 cacircnd a terminat Conservatorul a fost dirijor al Teatrului Evreiesc de Stat din Iași și al Ansamblului Doina Moldovei Icircn 1979 a fost pus să aleagă ori Doina ori comunitatea Deoarece teatrul evreiesc ieșean se desființase a preluat con-ducerea Corului de Talmud Tora din oraș bdquoComunitateardquo a răspuns Depar-tajare formală Cine vede hasidim-ii israelieni dansacircnd și cacircntacircnd pe motive folclorice romacircnești icircnțelege asta Din 1980 a condus corul de Talmud Tora din București Apoi a fost icircndrumător muzical pe țară al corurilor comunitare A făcut turnee de mare succes icircn Israel Europa America A cacircntat la Casa Albă
Izu Gott n-a plecat de tot dintre noi ne-a lăsat pe cel mai bun discipol Bog-dan Lifșin
IULIA DELEANU
Icircnhumați icircn cimitirele CEB din București VLĂDESCU JANETTA (Cimitirul Giurgiului) STOENESCU SUZETTE (Cimitirul Filantropia) GEORGESCU FE-LICIA (Cimitirul Sefard) SINGER SANDU (Cimitirul Giurgiului) GUTTMANN BERNHARD (Cimitirul Sefard) COHN MERY BEATRICE (Cimitirul Sefard) BARID ANDY (Cimitirul Giurgiului) LEONDARI VASILE-GRIGORIE (Cimitirul Giurgiului)
24 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
franceze iar mono-grafiile și sintezele critice privind lite-ratura daneză au fost de asemenea consultate icircn romacirc-nă franceză sau germană Știm asta deoarece icircn cel mai bun stil academic Ștefan Cazimir ne dezvăluie la finalul cărții biblio-grafia pe care a icircntrebuințat-o de pri-sos să subliniez că a mers la sursele esențiale și că a știut cu deprindere de vechi truditor icircn cultura romacircnă să ca-ute mereu legăturile cu literatura noas-tră Fie prin traduceri fie prin sinteze
Pretextul cărții dacă era nevoie de unul l-a reprezentat probabil dubla aniversare icircn 2020 a scriitorului Hans Christian Andersen născut icircn 1805 și trecut la cele veșnice icircn 1875 Ștefan Cazimir a ales cea mai frumoasă și icircn
Vedere din Elsi-nor Escursiuni icircn literatura daneză cea mai recentă carte a lui Ștefan Cazimir apărută la finele anului trecut a luat prin surprin-dere lumea literară romacircnească
Absența unor reacții critice mai
consistente o dovedește cred limpe-de iar motivele sunt și ele ușor de ghicit Profesorul Ștefan Cazimir este o enciclopedie culturală vie icircnsă nu era cunoscut ca specialist icircn literaturi nordice Și-apoi icircn timpuri de pande-mie cacircnd viața culturală se derulea-ză la ralenti cine să se mai ocupe la București de cercetări privind literatu-ra daneză Nu icircn ultimul racircnd Ștefan
Cazimir este cunoscut ca o persona-litate plină de umor care și icircn Parla-ment se amuza pe seama carențelor bdquoaleșilor neamuluirdquo nu puțini s-au gacircndit că icircntre copertele cărții despre puțin cunoscuta la noi literatură da-neză se află o uriașă farsă Mai ales că subtitlul trimite la cunoscuta carte a lui Nicolae Filimon Escursiuni icircn Germania meridională (1858) Cum Nicolae Filimon face parte din teritoriul literar icircn care expertiza profesorului Cazimir este absolută mulți au bănuit o farsă culturală
Nimic mai fals Vedere din Elsinor chiar este o suită de 16 profiluri literare consacrate scriitorilor clasici ai litera-turii daneze de la Ludvig Holberg la Jens Christian Groslashndahl precedate de o introducere și un capitol de con-cluzii Operele lor au fost citite icircn tra-duceri romacircnești (cele mai multe) sau
O carte neobișnuită sau excelența evreiască icircn timpuri de pandemieRealitatea
cărţii
Adevărul pocit după preferințeDemiterea președintelui Asociației Foștilor Deți-
nuți Politici și Victime ale Dictaturii din Romacircnia Octa vian Bjoza din funcția de subsecretar de stat la Secretariatul de Stat pentru Recunoaşterea Meritelor Luptătorilor Icircmpotriva Regimului Comunist a stacircrnit o furtună pe scena politică romacircnească Furtună care icircntre altele a (re)adus la suprafață o grămadă de minciuni și gunoaie pe care societatea romacircnească se străduiește de peste trei decenii să le ignore și să le țină sub preș dar care icircmput aerul de cacircte ori preșul este mișcat din loc și mizeria iese la iveală
Totul a pornit de la un comunicat semnat de O Bjoza icircn numele AFDPR ca reacție la amendamen-tele introduse de deputații Silviu Vexler Ovidiu Ganț și Slavoliub Adnagi la Legea nr 2322020 amenda-mente care prevăd că nu se pot acorda indemnizații bdquopersoanelor condamnate pentru infracțiuni icircmpotri-va umanității sau celor icircn cazul cărora s-a dovedit că au desfășurat o activitate fascistă sau legionară icircn cadrul unei organizații sau mișcări de acest fel și nici copiilor acestorardquo
Așa și Pe cine ar putea deranja (și de ce) că foștii legionari și criminali de război atacircția cacircți mai sunt icircn viață și (mai ales) odraslele lor nu pot icircn-casa indemnizații de la statul romacircn Răspunsul scurt este pe AFDPR și partidele AUR și PSD Răs-punsul mai lung este cel la icircntrebarea bdquode ce icirci su-pără această decizierdquo
Conform Asociației pentru cei care icircși executau sentințele icircn icircnchisorile comuniste bdquonu mai conta din ce partid făcuseră vreodată parte sau nurdquo așadar acum li se bdquocontestă meritele și se schimbă sensul luptei lor de rezistență icircmpotriva comunismuluirdquo Și dacă faptele părinților nu contează pentru Asociația Foștilor Deținuți Politici după cum se afirmă icircn co-municatul publicat pe site-ul organizației evident că pentru Bjoza copiii tuturor deținuților politici trebuie să primească indemnizații bdquoindiferent de faptul că părinții lor au fost criminali de război naziști legio-nari sau comuniștirdquo bdquoCe vină puteau să aibă copiii fasciştilor naziştilor legionarilor evreilor comuniş-tilor romacircnilor Ce vină puteau să aibă copilaşii ră-maşi acasă pentru faptele comise de părinţi Aşa vedem noi problemardquo a spus Bjoza
Este o mare eroare să pui semnul egal icircntre toți deținuții politici indiferent de faptele lor doar pentru că și legionarii s-au opus comunismului Atunci să ne așteptăm ca AFDPR să propună clemență și pentru Hitler și partidul național-socialist deoarece și ei de-clarau că dușmanul lor cel mai mare este comunismul motiv pentru care a și fost declanșată Operațiunea Barbarosa adică atacarea Uniunii Sovietice Aș mai adăuga doar că ignoracircnd vina pentru care unii
deținuți au ajuns icircn pușcărie Bjoza nu face decacirct să perpetueze afirmația falsă a comuniștilor care pre-tindeau că toți luptătorii anticomuniști sunt legionari Azi AFDPR afirmă că toți deținuții politici erau la fel pentru că erau anticomuniști Crimele comise de unii dintre ei inclusiv icircmpotriva evreilor nu mai contează vina a fost spălată de trecerea prin detenție
Dar cu evreii fostul subsecretar de stat o rezolvă repede bdquoAFDPR nu contestă existența Holocaustu-lui icircn Romacircnia Singurul lucru care poate fi discutat constă icircn dimensiunile Holocaustuluirdquo Adică dacă Holocaustul din Romacircnia ar fi avut mai puține vic-time culpa legionarilor ar fi fost mai mică Motiv su-ficient pentru demitere arăta Florin Cicircțu bdquoA pune icircn discuţie dimensiunile Holocaustului şi a icircncerca să pui pe umerii comunităţii evreieşti aducerea comu-nismului icircn Romacircnia este nu doar o icircncercare de a mistifica istoria ci şi un gest periculos pentru valorile democraticerdquo Poziție susținută și de Andrei Muraru reprezentant special al Guvernului pentru promova-rea politicilor memoriei și combaterea antisemitismu-lui care a afirmat că bdquoreexaminarea faptelor istorice sub forma negaţionismului deflectiv este o formulă icircntacirclnită a negaţioniştilor iar declaraţiile publice ale lui Octavian Bjoza sunt insultătoare pentru memoria victimelor Holocaustului şi pentru urmaşii acestorardquo
Negarea dimensiunii Holocaustului nu e ceva nou Să ne amintim că Dan Șova senator și purtă-tor de cuvacircnt al PSD la acea vreme a declarat icircn 2012 că la Iași germanii au omoracirct 24 de evrei Motiv pentru care partidul l-a trimis icircn vacanță icircn SUA cu condiția să viziteze și Muzeul Holocaustului Iar apoi Dan Șova a fost uns ministru de către președintele PSD și prim-ministrul de atunci Victor Ponta
Așa că de ce să ne mirăm acum că tot PSD prin gura lui Florin Roman afirmă că demiterea lui Bjoza a fost decisă de unii care stau bdquoicircn spatele cortineirdquo și bdquoiau decizii politice pe care le icircnmacircnează icircn plic pre-mieruluirdquo Cine să fie icircn spatele cortinei Oculta iudeo-masonică așa cum se spunea pe vremea legionarilor pe care azi icirci apără (din nou) PSD Icircn acest context poziția AUR (bdquogestul premierului PNL arată care este adevărata culoare a coaliţiei de guvernămacircnt roşul aprins al tancurilor sovietice bolşevicerdquo) nu ne miră dar ne dă ocazia să afirmăm icircncă o dată că AUR nu e deloc izolat pe scena politică romacircnească
Și atunci să ne mai uluiască faptul că Maia Mor-genstern a fost tratată de bdquojidrdquo la o icircntacirclnire cultura-lă iar icircn Parlament sunt omagiați doi legionari fără ca vreun alt parlamentar icircn afară de Silviu Vexler să protesteze
Dacă nu ne trezim viitor de AUR țara noastră areALX MARINESCU
Preţul unui abonament pe un an este de 30 lei Abonamentele pentru cititorii din provincie se vor face la comunităţile evreieşti din localitatea respectivă ABONAŢII SUNT RUGAŢI SĂ COM-PLETEZE ADRE SA EXPEDITORULUI PE CUPON Pentru cei din Bucureşti ndash la sediul FCER din str Sfacircnta Vineri nr 9 ndash 11 cod poştal 030202 Cod fiscal FCER 7426470 Abonamentele se mai pot achita şi prin mandate poştale fie pe adresa FCER ndash la oficiile poştale din localitate FIRST BANK SUCURSALA MOŞILOR OLARI Contul IBAN RO66PIRB4236745798003000 (RON) RO03PIRB4236745798002000 (USD) RO37PIRB4236745798001000 (EUR) Pentru EUROPA un abonament pe un an costă 45 de euro (cu toate taxele incluse) Pentru EXTRA EUROPA un abonament costă 95 de dolari USA (cu toate taxele incluse) Pentru Israel un abonament pe un an costă 40 de dolari USA
REALITATEA EVREIASCĂREDACŢIA Bucureşti
str Maria Rosetti nr 17 sector 2COD POŞTAL 020481 OP 9
Tel fax 021-3227560wwwjewishfedro
realitateaevreiascagmailcomSerie nouă a
REVISTEI CULTULUI MOZAICFondată icircn 1956
de Şef-Rabin Dr Moses Rosen
Redactor-şef Alexandru MARINESCU
Redactori Dr Claudia BOSOI
Iulia DELEANUDan DRUŢĂ
Luciana FRIEDMANNEva GALAMBOS (senior editor)
George GIcircLEA Mihaela OBERSCHI
Foto Sandu CAcircLŢIASecretar de redacţie Emilia HRISTEA
DTP Gabriel IONESCU
Tiparul executat de Tipografia TIPOART IDEA STUDIO
BucureştiTel 0723531624
Relaţii administrator Mihail TUNSOIU tel 021-3149690
distributierregmailcom
Potrivit art 206 CP responsabilitatea juridică pentru conţinutul fiecărui text aparţine autorului Redacţia nu icircmpărtăşeşte icircn mod obligatoriu punctele de vedere exprimate icircn articolele semnate de colaboratori Redacţia nu primeşte spre publicare decacirct articole scrise cu diacritice
Gacircndul scrisbdquoTrădarea lui
EinsteinldquoScriitor de for-
mație filosofică și icircmpătimit eseist Eric
Emmanuel Schmitt a pus icircn discuție relația om ndash lume Așa a făcut cu Di-derot Freud Mozart etc Icircn ceea ce privește omul de știință confruntat cu efectele descoperirilor sale ndash Schmitt are icircnsă prede-cesori iluștri Brecht (Galileo) Duumlrrenmatt (Fizicienii) și chiar Hainar Kipphardt (Cazul Oppenheimer)
Icircn Trădarea lui Einstein piesa scrisă icircn 2014 tradusă și regizată de Tudor Țepeneag la TES dramaturgul se oprește asupra genialului fizician și dezvoltă relativitatea alegerilor omului sub vremi Icircl surprindem pe savant (la icircnceputul celei de-a Doua Conflagrații Mondiale) pe malul unui lac din New Jersey stacircnd de vorbă cu un vagabond Con-fident al hazardului marginalizatul căruia i-a murit fiul pe front pare o sensibilă (și realistă) cameră de rezonanță pentru icircntrebările pe care și le pune in-telectualul idealist Nu sunt indiferente originea și biografia protagonistului german evreu ateu dar solidar cu neamul său constracircns la exil la rătăciri de apatrid și afectat de pericolul nazist și de esca-ladarea prigoanei antievreiești Conștient că este supravegheat de FBI intracircnd și icircn vizorul Comisiei Hoover el va fi dizgrațiat și apoi reabilitat
Se poate izola savantul de situația tragică a lumii icircn care trăiește Se poate despărți de destinația dată invențiilor sale de cei care le-au creditat Se poate rupe de putere de politică Cea mai arzătoare di-lemă a acestui pacifist și iubitor al muzelor care l-a alertat pe Roosevelt asupra avansului experimente-lor germane și asupra rolului decisiv al forțelor ce vor deține bomba atomică este aportul său la cercetări ce au dus la finalizarea armei atomice El va parti-cipa la celebrul Proiect Manhattan (1940) numai că apoi după Hiroshima se va trezi plin de groază ca un ucenic-vrăjitor Pe de altă parte el va semna icircn 1965 icircmpreună cu Bertrand Russel un manifest privind pericolul bombei cu hidrogen
Interesul față de text și setea de teatru după pandemie icircnsuflețesc jocul interpreților icircndrumați de Tudor Țepeneag Simplitate firesc gravitate dar și umor autoironie și caldă comunicare umană ndash asta exprimă dialogul dintre Andrei Finți Mircea Dragoman (rolul titular) și Veaceslav Grosu Neculai Predica La racircndul lor Mihai Nițu George Remeș Andrei Miercure dau viață agentului FBI OrsquoNeill Bi-nevenită icircn spectacol este și violonista Rodica Doija
NATALIA STANCU
Drumul spre teatru
același timp cea mai icircnaltă cale de a marca dubla aniversare oferind litera-turii romacircne o primă introducere sin-tetică icircn literatura daneză Demersul său util și ieșit din comun icircn același timp este o bdquomarcă icircnregistratărdquo a sa și a prezenței evreiești icircn cultura romacirc-nă o prezență definită prin excelență devotament și travaliu susținut Icircn timpuri de pandemie Ștefan Cazimir a mers cacircnd și cum s-a putut la Bi-blioteca Academiei Romacircne iar apoi ne-a oferit o carte care reprezintă o bază pentru oricine dorește să stu-dieze sau numai să se informeze cu privire la literatura daneză O primă sinteză romacircnească scrisă cu har și cu o particulară icircnțelegere a fenome-nului literar nordic
RĂZVAN VONCUȘtefan Cazimir ndash Vedere din Elsinor Es-
cursiuni icircn literatura daneză Editura Semne București 2020
18 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
Icircntr-o ediție a emisiunii bdquoJocuri de cuvinterdquo produsă de asociația catolică Signis Romacircnia și realizată de Ștefan Colceriu cercetător la Institutul de lingvistică bdquoIorgu Iordan ndash Al Rosettirdquo a fost invitată Francisca Băltăceanu emi-nent filolog clasic teolog și ebraist prof univ dr la Univer-sitatea din București
Moderatorul i-a propus interlocutoarei o evocare a oa-menilor care au format-o bdquoDespre părinți spuneam că nu vorbesc pentru că e prea subtilă relațiardquo Dar a vorbit des-pre relația cu monseniorul Vladimir Ghika și cu tacircnărul preot catolic Anton Demeter care icirci ducea pe tineri bdquoicircn ex-cursii creacircnd icircntre noi o atmosferă de prietenie colegiali-tate pace bucurierdquo
Despre profesorii care au influențat-o ca filolog ea a povestit bdquoAm dat la Limbi clasice unde am descoperit o lume minunată a profesorilor Să-i pomenesc pe cacircțiva Petru Creția ndash racircdeam pe urmă spuneam că lumea se icircm-parte icircn două cei care au făcut verbul grec cu Petru Creția și ceilalți adică avea o minte clară și un fel de a preda icircncacirct ne-a limpezit totulrdquo
Cicerone Poghirc bdquoera un om extraordinar filolog și mai ales indo-europenist Gramatica comparată a limbii grecești latine și indo-europene a fost pentru noi un text de vrajă nemaipomenit pentru că icircl făcuserăm cu el Ne-a predat și albaneză lituaniană niște cursuri imposibile pe care le făcea sacircmbăta după-amiaza ne adunam de la toa-te facultățile căci crea icircn jurul lui o atmosferă de farmecrdquo
Profesorul Mihai Nichita de istoria literaturii latine bdquose uita cracircncen icircn foi nu ridica ochii nu citea ci icircți spunea atacirct de dens icircncacirct te străduiai să iei notițe cuvacircnt cu cu-vacircnt și tot mai trebuia să torni un pic de apă ca să-ți dai seama ce a spus Ne icircnvăța să gacircndim și să scriemrdquo
bdquoUn alt fel de profesor era Iancu Fischer ndash de literatură latină istoria limbii latine și istoria limbii grecești ndash de o mare claritate icircn predare Ne plăcea de el că ne lăsa pa-uzele mai lungi pentru că avea timp să spună tot ce era esențial și cu libertate de prezentare Icircn același timp ne ducea la muzee și ne arăta ce-i de văzut acolo la concerte
ne icircnvăța să ascultăm muzică Avea o delicatețe icircn felul de a se purta cu fiecare dintre noi care mi-a rămas icircn sufletrdquo
bdquoCu totul altfel era doamna Lucia Wald Icircmi spuneau cei cu dosarul prost care puteau să fie prigoniți că niciodată nu le-a dat note mai mici pe considerente politice Preda foarte dens foarte mult Nu aveam manuale și atunci ne era util tot ce ne spunea Noi studenții i-am rugat pe ea și pe profesorul Fischer ndash fiind evrei ne-am gacircndit că nu o să se lege nimeni de ei ndash să facem un seminar despre sfacircn-tul Augustin Seminarul cu domnul Fischer a fost absolut fermecător ne-am icircmprietenit cu sfacircntul citindu-i Confesi-unile Și doamna Wald s-a specializat icircn opera lui tot de gura noastrărdquo
Alexandru Graur era bdquoun foarte mare lingvist specia-list icircn gramatică comparată indo-europeană Cacircnd a murit profesorul Poghirc mi-a zis laquoA murit ultimul om care le știa pe toateraquo Și avea o generozitate și un fel de a vorbi cu noi Cacircnd am susținut teza de doctorat (ca profesor coor-donator) a venit cu nu știu cacirctă vreme icircnainte de frică să nu icircntacircrzie Mă intimida prin bunătatea lui avea o măreție involuntară Icircți dădea cărți icircți dădea idei icircți dădea oricerdquo
Profesorul Alexandru Niculescu un mare romanist pe care icircl cunoștea foarte puțin a ajutat-o atunci cacircnd ea asistent universitar fiind a fost anchetată de Securita-te pentru că spre a le preda studenților o limbă moartă precum armeana veche citise cu ei din Noul Testament bdquoAlexandru Niculescu era secretar de partid dar icircși folosea funcția pentru a face bine M-a icircnvățat ce să răspund icircn fața Senatului Universității și am fost lăsată icircn pacerdquo
CLAUDIA BOSOI
Francisca Băltăceanu despre profesorii săi
2Day ambassador 2021
Conferința Internațională de diplomație și afaceri globale pentru liceeni
Nicolae Cajal ndash 17 ani de la deces
7 martie 2004 a fost o zi plină de tristețe pentru evreii din Romacircnia dar nu numai pentru ei ci și pentru lumea științifică și societatea civilă din țară Icircn acea zi au pierdut o mare persona-litate pe acad prof dr Nicolae Ca-jal un mare specialist icircn virusologie președintele Federației Comunităților Evreiești respectat icircn țară și icircn stră-inătate deopotrivă Specialiștii cu-nosc bine va-loarea activității sale științifice reamintită anual prin sesiunile or-ganizate de Aca-demia Romacircnă Institutul de Vi-rusologie de alte foruri la inițiativa fiicei sale Irina Cajal Marin Dar me-ritele lui nu s-au limitat doar la atacirct ci au icircmbrățișat domenii dintre cele mai diverse
A fost timp de un deceniu preșe-dintele FCER și această perioadă poate fi calificată pe drept cuvacircnt ca o icircnnoire un reviriment al vieții evreiești din Romacircnia Ca și numele predece-sorului său rabinul Moses Rosen numele profesorului Cajal a atras icircn activitatea comunității personalități binecunoscute din lumea evreiască și nu numai A avut prieteni pretutin-deni fapt evident și atunci cacircnd se organiza acea faimoasă bdquocasă des-chisărdquo de ziua lui de naștere sau de ziua onomastică atunci oricine dorea putea să-l felicite fără vreo invitație formală Și casa lui era icircntotdeauna plină ndash evrei romacircni persoane venite din străinătate și bineicircnțeles fami-lia Era un prieten devotat gata să icircntindă o macircnă de ajutor celor care aveau nevoie Prof Cajal considera că aceasta este o mițva care trebuie icircndeplinită icircn orice condiții
Icircn afara faptului că era un bun evreu că se macircndrea că aparține acestei etnii care a dat Romacircniei (și lumii) atacirctea valori că ținea la Statul Israel ca la o a doua patrie profesorul Cajal era un patriot un bun romacircn El nu a pregetat să-și folosească influența relațiile ndash care se icircntindeau pe cel puțin trei continente ndash ca să susțină Romacircnia Demersurile lui au contribuit la acceptarea țării noastre icircn diferitele organisme internaționale după 1989
Combaterea antisemitismului a fost una dintre principalele lui preo-cupări Teza lui realsemitismul s-a bazat pe importanța cunoașterii reci-proce dintre evrei și romacircni sau ex-trapolacircnd icircntre evrei și populația ma-joritară a țării icircn care trăiesc evreii O idee plină de umanism atacirct de carac-teristică acestui om care a și aplicat-o icircntreaga lui viață și pe care noi cei de astăzi trebuie să o păstrăm vie
Să icirci fie amintirea binecuvacircntată (EG)
Conferința Internațională de Diplomație și Afaceri Globale - 2DAY AMBASSADOR organizată de Cen-trul Educațional Laude-Reut a ajuns anul acesta la cea de a X-a ediție desfășurată icircn două sesiuni online icircn lunile februarie și martie 2021 La prima sesiune care a avut loc pe 9 fe-bruarie au participat 270 de elevi de 14 -17 ani de la 31 de licee publice și private din București Sibiu Craiova Iași și Israel
Elevii au asistat la prezentări și dezbateri susținute de membri ai cor-pului diplomatic intelectuali și uni-versitari de prestigiu Moderator și coordonator al evenimentului a fost ES Adrian Cioroianu fost ambasa-dor al Romacircniei la UNESCO istoric și profesor universitar membru al La-ude-Reut Board of Trustees și men-tor de diplomație Laude-Reut El le-a prezentat elevilor istoria diplomației pornind din cele mai vechi timpuri cu personalități care au făcut faimoasă această nobilă profesie Daniela Gicirct-man secretar de Stat la MAE pentru afaceri interinstituționale a vorbit des-pre asistenţa pentru dezvoltare pe componenta educaţională şi cultura-lă oferită de Ministerul Afacerilor Ex-terne icircn scenariul diplomației hibride Eyal Ram director icircn cadrul Ministe-
rului Educației din Isra-el a subliniat eforturile depuse de Ministerul Educației din Israel de a integra Diaspora și de a păstra legăturile prin educație menționacircnd resursele profesionale și emoționale la care profesorii au recurs icircn această perioadă de școală online prin in-ventivitate și originali-tateElevii au pus icircntrebări
și au inte rac ționat cu invitații care le-au icircmpăr tășit din cunoștințele și expe-riența lor Astfel David Saranga am-basadorul Statului Israel icircn Romacircnia care este și mentor de diplomație la școala Laude-Reut a ținut expunerea bdquoProcesul de pace icircn Orientul Mijlociu prin acorduri multilaterale precum Acordurile Abraham și normalizarea relațiilor dintre Israel și Marocrdquo
Prof univ dr Adrian Streinu-Cer-cel a vorbit despre bdquoCriza sanitară și de securitate generată de pandemia COVID-19rdquo
bdquoImpactul Brexit asupra educației și schimburilor academicerdquo a fost abor-dat de Dan Mihalache fost ambasa-dor icircn Marea Britanie și actualmente ambasador icircn Cipru Jonathan Davis director al Raphael Recanati Inter-national School ndash Lauder School for Government Strategy and Diplomacy (Israel) s-a referit la bdquoModalitățile de creare a unui mediu academic sigur icircn timp de pandemie - modelul IDC Herzliya Israelldquo Icircn plus o serie de ambasadori romacircni au vorbit despre activitatea diplomatică icircn condiții de pandemie
Tova Ben Nun-Cherbis președinte fondator Laude-Reut i-a icircncurajat pe elevi să fie curioși icircncrezători și
activi și a anunțat concursul de public speaking pe teme diplomatice la care sunt invitate școlile incluse icircn proiect alături de elevii Laude-Reut
Icircn cadrul celei de a doua părți a sesiunii la 10 martie au fost premiați cacircștigătorii concursului de public speaking desfășurat online pe 1 mar-tie 2021 la care elevii bucureșteni alături de cei din Craiova Iași Sibiu și Israel au răspuns cu entuziasm provocării lansate de Complexul Educațional Laude-Reut de a juca ro-lul de ambasadori ai diverselor țări
Iată lista cacircștigătorilorPentru gimnaziuMaria Belceanu clasa a VIII-a
Școala Gimnazială Cezar Bolliac București ndash locul 3 icircn poziția de amba-sador al Greciei Teodora Maria Cio-banu clasa a VIII-a Școala Gimnazi-ală Federico Garcia Lorca București ndash locul 2 ndash Spania Maria Kehayian clasa a VIII-a Complexul Educațional Laude-Reut București locul 1 ndash Israel
Pentru liceuTheia Hartenis clasa a XI-a
Complexul Educațional Laude-Reut București locul 3 icircn poziția de am-basador al Franței Romana Trușcă clasa a X-a Complexul Educațional Laude-Reut București locul 2 ndash Ru-sia Dara Nițu clasa a X-a Comple-xul Educațional Laude-Reut locul 1 ndash Statele Unite
Premianții au retrăit emoțiile con-cursului la momentul prezentării discursurilor lor icircn fața diplomaților Romacircniei și Israelului membri ai Laude-Reut Board of Trustees am-basadorii Emil Hurezeanu Luca Ni-culescu Adrian Cioroianu Luminița Odobescu Sorin-Dan Mihalache Lazăr Comănescu David Saranga Tamar Samash Avi Millo precum și pentru prima dată Bogdan Măniloiu ambasadorul Romacircniei icircn Canada
Sesiunea finală 2Day Ambassador 2021 a fost moderată din Israel de Jonathan Davis director al Raphael Recanati International School ndash Lau-der School for Government Strategy and Diplomacy (Israel) icircn calitate de prieten și mentor Laude-Reut
Cacircștigătorii concursului de public speaking 2Day Ambassador 2021 au primit medalii și cartea 186 de trepte mărturia lui Alexandru Marton evreu de origine romacircnă supraviețuitor al lagărului de concentrare de la Mau-thausen
CRISTINA MARIN
Cacircștigătorii concursului de public speaking
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 19
Aici icircn Israel trăim vremuri pe cacirct de interesante pe atacirct de presante Pe de o parte multiplele semne de icircntrebare legate de viitoarele relații cu noul președinte american (după povestea de dragoste cu ultimul) Pe de altă parte Covid-19 o pan-demie care nu pare a avea de gacircnd să-și ia desaga la spinare și să dis-pară
Uneori mă icircntreb cum rezistăm cum reușim să ne ocupăm de toate cele de mai sus dar icircn același timp neuitacircnd de pericolul securității naționale și personale (Iranul Ha-masul Hezbollah) Cum reușim să ținem pasul cu toate aceste mari și deloc mărunte probleme
Iată cel puțin parțial răspunsulPovestea e relativ nouă și bine
cunoscută Grație eforturilor de-puse de fosta Administrație ame-ricană patru state arabe Uniu-nea Emiratelor Arabe Bahrein-ul Marocul și Sudanul au hotăracirct să recunoască Israelul și să accep-te relații diplomatice cu statul care pacircnă deunăzi era ostracizat
Senzația pe care au provocat-o imediat articolele și comentariile era că bdquomireasardquo (adică Israelul) era mult mai mulțumită și chiar mai fericită de bdquomariajrdquo decacirct cei patru bdquomirirdquo Icircn marea majoritate a repor-tajelor din Abu Dhabi sau Bahrein se vorbea de intensele pregătiri pe care le fac cei icircn cauză pentru a primi turiștii israelieni dornici să viziteze cea mai icircnaltă clădire din lume Pacircnă aici nimic nou Dar iată o poveste care denotă superficiali-tatea celor care au scris și au vor-bit nu prea frumos despre luna de miere israelo-arabă
Povestea (preluată dintr-un arti-col semnat de binecunoscutul Ben Caspit) icircncepe așa pe icircntregul ma-pamond cresc aproximativ 4 mili-arde de palmieri din care 150 de milioane sunt curmali O treime din toți curmalii existenți icircn lume se află icircn Dubai
Fiecare din curmalii ăștia pro-duce anual icircntre 80-120 kg fructe dulci Ei bine acești curmali au o bdquomicărdquo problemă Ea e reprezentată de un gacircndac foarte vorace care odată pătruns icircn tulpina copacu-lui nu se lasă pacircnă nu-l termină Respectivul gacircndac penetrează scoarța tulpinei icircși depune ouăle care foarte rapid se transformă icircn viermi a căror hrană se află la icircn-demacircnă tulpina curmalului Icircn scurt timp se poate semna actul de de-ces al copacului
Icircncercările de a rezolva proble-ma prin icircmprăștirea de insecticide nu numai că oferă doar o soluție parțială dar din punct de vedere ecologic e vorba de o adevărată catastrofă nemaivorbind de restul de culturi agricole care suferă de pe urma contactului cu otrava des-tinată viermilor
Dar icircnainte de toate o icircntre-bare al cărei răspuns a icircncetat de mult a mai fi un secret militar care este icircn Israel arma cu cei mai mulți soldați și ofițeri Infanteria Tancurile Aviația militară Nici-decum Răspunsul e serviciul de contrainformații reprezentat de celebra Unitate 8200 Mulți (foarte mulți) dintre cei care s-au perin-dat prin acea unitate au devenit cu timpul specialiști icircn high-tech unii fiind primiți cu brațele deschise icircn diversele companii startup sau au icircndrăznit să-și deschidă propriul lor
business bazați pe cele icircnvățate și efectuate bdquoacolordquo
Și iată că un tacircnăr israelian a creat o companie care produce senzori de icircnaltă calitate
Și uite așa tipul din poveste a au-zit de problemele celor din Dubai cu gacircndacii viermii și curmalii A auzit și cum și icircn Israel sunt de ajuns de mulți curmali a icircncercat o metodă de a rezolva problema A introdus icircn tul-pina curmalului senzori suficient de sensibili care detectează din primul moment acțiunea de roadere a interi-orului tulpinei de către viermișorii cu pricina Icircn acel moment o luminiță se aprinde pe tabloul de comandă al terenului cu pomi fructiferi ceea ce e urmat imediat de un tratament chimic direcționat numai pe pomul afectat cu rezultate dintre cele mai bune Icircn urmă cu numai cacircteva săp-tămacircni proprietarul respectivei com-panii israeliene a fost primit icircn Du-bai cu surle și tracircmbițe covor roșu și alai de onoare și afacerea a fost icircncheiată pe loc
Pe aici pe la mine există mulți sceptici care privesc icircnchegarea relațiilor diplomatice cu cele patru țări amintite ca pe un eveniment (aproape) lipsit de importanță Cei care caută noduri icircn papură le vor găsi cu prisosință Dar fără nicio discuție povestea de mai sus re-prezintă un model extrem de inte-resant de cooperare cu beneficii bilaterale
Icircn mod normal acesta e doar icircn-ceputul Continuarea se cere a fi de mare succes
Cu cacircteva bdquomici și mărunterdquo ob-stacole cum ar fi atitudinea Iranului presiunea palestinienilor protestele unei bune părți din lumea arabă etc care nu vor disecate icircn racircndu-rile de față Las această sarcină pe seama specialiștilor icircn chestiune
Prof dr GABRIEL M GURMANOmer Israel
gurmanbguacil
Revanșa lui Sebastian
Uneori criticii și istoricii noștri literari sunt greu de icircnțeles dar nu neapărat fiindcă au un limbaj bdquotehnicrdquo de specialitate filolo-gică ci pentru că emit judecăți de valoare care nu li se potrivesc operelor evaluate E și cazul lui I Negoițescu sau Al Piru bdquoju-decacircndrdquo teatrul lui Mihail Sebastian bdquoEroii acestui teatrurdquo scria Negoițescu icircn 1966 bdquonu depășesc viziunea ușor convențională a unui repertoriu anual mai ridicatrdquo Sebastian făcacircnd un bdquoteatru mediu mulțumitorrdquo Pen-tru Al Piru același Sebastian este un bdquoco-mediograf agreabil inteligent dar lipsit de adacircncimerdquo iar Jocul de-a vacanța o bdquoușoară improvizațierdquo What
Dacircnd timpul icircnapoi scriitorul n-a avut mai mult noroc nici cu monu-mentala Istorie a lui Că-linescu din 1941 Dim-potrivă După ce pole-mizaseră criticul nu s-a putut abține să se bdquorăz-bunerdquo pe scriitorul ana-lizat folosind calificative mai mult decacirct discuta-bile și icircncadracircndu-lhellip rasial pe autor Icircn loc să-i analizeze cărțile cu obiectivitate și să le critice cu argumente es-tetice Călinescu susținea că Sebastian nu-și putea bdquoicircngădui decacirct o singură experiență aceea a rasei salerdquo și de aceea se bdquorefugiardquo icircn analiză Dintr-un alt alineat aflăm că bdquopa-teticul dovedește sensibilitatea exagerată a evreului plăcerea de a se simți victimă inca-pacitatea lui congenitală de a concepe lupta cu toate riscurile eirdquo Icircn 1941 anul cacircnd erau publicate asemenea enormități și aberații rasiste Europa era icircn plin Holocaust iar icircn ianuarie icircn pogromul din timpul rebeliunii le-gionare compatrioți ai lui G Călinescu de etnie evreiască fuseseră omoracircți și atacircrnați icircn cacircrlige la abator Plutind senin pe deasu-pra acestor monstruozități criticul icircși scria capitolul despre Sebastian din Istorie cu o bdquoargumentațierdquo din care tocmai argumente-le lipsesc și pe un ton rezolut precum aici bdquoEstetica sa nu e decacirct aceea tipică la criticii evrei și anume iubireardquo
Ultimul nume pacircnă acum pe lista de-tractorilor cu ștaif ai lui Sebastian este cel al Martei Petreu o cercetătoare serioasă cuprinsă icircnsă inexplicabil de un fel de aver-siune icircmpotriva obiectului său de studiu Pe lacircngă teza falsă conform căreia Sebastian ar fi fost un extremist de dreapta (astfel că Cioran Eliade și ceilalți bdquonu făceau decacirct să icirci calce mai apăsat pe urmerdquo) se găsesc icircn cartea intitulată aiuritor Diavolul şi uce-nicul său Nae Ionescu ndash Mihail Sebastian exprimări inadecvate pentru un studiu aca-demic Lectorul află de la Marta Petreu că Sebastian bdquoa țacircșnit icircn brațele lui Nae cu cel dintacirci pretextrdquo că bdquoi-a dat tacircrcoale lui Eliade făcacircndu-i curte și căutacircndu-i prieteniardquo că e bdquopapagalul de presărdquo al lui Nae Ionescu bdquobate cacircmpiirdquo și bdquoicircşi ascunde icircnşelătoriardquo Cacircnd ajungem icircn lectură la formularea bdquomacircracircielile și scacircncetele lui Sebastian din Jurnalrdquo ne icircntrebăm totuși ce fel de lectură este aceea icircn care impresionantul ndash pentru aproape oricine ndash Jurnal al lui Sebastian să fie redus la niște macircracircieli și scacircncete
Eu cred icircn dreptul fiecărui comentator de a formula o opinie dar mai cred că acest drept vine icircmpreună cu o obligație profesio-nală și morală aceea de a citi cu obiectivi-tate fără părtinire fără tendențiozitate sine ira et studio opera unui scriitor
Revanșa nedreptățitului Sebastian con-stă icircn actualitatea operei lui și icircn vitalitatea dovedită de aceasta la icircntacirclnirea cu noile generații de cititori și spectatori Nu știu cacircți mai deschid astăzi o carte de Al Piru sau una de I Negoițescu dar cei care citesc și recitesc cărțile lui Sebastian sunt mulți
DANIEL CRISTEA-ENACHE
Profil de scriitorNu aduce anul ce aduce ceasul
Un film pe care-i musai să-l vedețiLuna aceasta s-a icircmplinit un an de cacircnd Organizația
Mondială a Sănătății a declarat oficial pandemia de Co-vid-19 Un an lung care a adus schimbări icircn modul nos-tru de a trăi și de a interacționa Celor mai mulți dintre noi ne-au lipsit mersul la concerte la teatru la cinema Și pentru că pandemia pare să mai stea o vreme cu noi iar umorul e unul dintre puținele remedii pentru a depăși această perioadă grea aș vrea să vă recomand o mi-niserie pe Netflix care sunt convins că o să vă placă
De curacircnd am văzut Pretend Itrsquos a City un soi de dialog icircntre Martin Scorsese și Fran Lebowitz Și e ceva electrizant la scriitoarea aceasta de 70 de ani cu păreri ferme despre aproape orice mediu artistic politică sport tehnologie călătorii nimeni și nimic nu scapă ochiului ei vigilent Fran Lebowitz spune tot ce evită ceilalți să spună dar o face cu foarte mult umor
Icircn copilăria pe care și-a petrecut-o icircn Morristown New Jersey Fran Lebowitz a cacircntat o vreme la violon-cel icircn orchestra școlii Dar și-a dat repede seama că oricacirct de mult ar exersa nu va ajunge vreodată să facă performanță bdquoCacircnd eram cu orchestra nu auzeai cacirct de prost cacircntam Știam icircnsă ce e talentul fiindcă eram conștientă de cacirct de mult icircmi lipsea icircn cazul ăstardquo a povestit scriitoarea Mărturisește că idolul ei a fost mulți ani Leonard Bernstein bdquoAvea o emisiune cacircnd eram copil numită Young Peoplersquos concerts și așteptam fie-care duminică să-l văd Icircl adoram Leonard Bernstein explica și arăta exact cum icircși imaginează un copil că arată un dirijor Și asta a ajutatrdquo povestește Fran Le-bowitz icircn acest serial
A fost exmatriculată din şcoală pentru că citea foar-te mult icircn timpul orelor și icircși neglija temele iar notele erau din ce icircn ce mai slabe Dar și-a luat cu brio testele la sfacircrșitul liceului iar la 18 ani s-a mutat icircn New York Aici a fost pentru o vreme femeie de serviciu șofer de taxi și a vacircndut spațiu publicitar
Icircn tinerețe povestește Fran Lebowitz frecventa cluburile de jazz Crede că i-a văzut pe viu pe toți ma-rii muzicieni de jazz dar preferatul ei rămacircne Charles
Mingus Avea 19 ani cacircnd s-au cunoscut și lucra la zi-arul fondat de Susan Graham Ungaro cea de-a patra soție a muzicianului Charles Mingus avea un tempera-ment vulcanic icircși amintește Fran Era arogant nu prea icirci plăcea să stea de vorbă și detesta majoritatea oame-nilor Duke Ellington a fost singura persoană pe care a respectat-o cu adevărat Icircn tinerețe Charles Mingus a cacircntat icircn trupa lui Ellington A fost concediat dar cu toate acestea pentru Mingus Duke Ellington a fost cel mai mare muzician
Prin anii rsquo70 a icircnceput să scrie pentru revista Inter-view fondată de Andy Warhol Warhol a fost cel care a definit conceptul de Pop Culture iar icircn casa lui care icirci servea și ca atelier icirci găseai frecvent la cacircte o pe-trecere pe Lou Reed sau David Bowie icircntre mulți alți artiști celebri
Cacircnd şi-a publicat prima carte un volum de eseuri despre societatea americană bdquoMetropolitan Liferdquo Fran Lebowitz avea 27 de ani A scris puţin dar extraordinar de bine Icircn toată cariera a publicat doar trei cărţi Me-tropolitan Life Social Studies şi Mr Chas and Lisa Sue Meet the Pandas (carte pentru copii) publicată icircn 1994
Din dialogul acesta pe care icircl poartă cu Martin Scor-sese mai aflăm despre Fran Lebowitz că se consideră una dintre puţinele persoane din New York care icircncă mai au bdquoexperienţa străziirdquo Asta deoarece nu are te-lefon mobil și nici laptop Este mult mai interesată să cumpere cărți (după ultimele estimări deține cam 12 mii de volume) Și icircn aceste condiții reușește să fie foarte bine informată Fran pare că icirci știe pe toți oamenii importanți din oraș iar toată lumea pare să o cunoască
Pretend Itrsquos a City este de fapt un serial de cacircteva episoade realizat de Martin Scorsese care ne prezin-tă o femeie introvertită dar foarte populară inteligentă și plină de umor care spune o poveste captivantă des-pre New York așa cum era icircn anii rsquo60-rsquo70 dar și despre societatea de astăzi despre tehnologie sport muzică literatură și icircncă multe altele
GEORGE GIcircLEA
Icircnsemnări de la fața locului
20 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
Icircn ziua de 9 martie a ES David Saranga ambasadorul Israelului icircn Romacircnia a vizitat mai multe obiective evreiești din Cluj Programul a icircnce-put la șantierul Complexului Comuni-tar Evreiesc (JCC) unde oaspetele a fost icircntacircmpinat de Robert Schwartz președintele CE Cluj Dorel Ornescu secretar Andrea Ghiță și Andrei Klein membrii icircn comitetul de conducere Andrei Zador și Rabbi Dov ber Orgad de la Habad Cluj- Napoca
A fost vizitat Templul Memorial al Deportaților Evrei (fosta sinagogă ne-ologă) a cărui reabilitare a icircnceput icircn toamna anului 2018 S-au rememorat secvențe din istoria Templului (dis-trugerea icircn bombardamentul din 2 iunie 1944 și reconstrucția din teme-lii icircn anul 1947) Ambasadorul a so-sit tocmai cacircnd se icircncheia curățenia generală de după şantier Se preco-nizează icircn prima fază reluarea cacirct mai grabnică a serviciilor divine pen-tru desfășurarea cărora există condiții optime de distanțare
Intenția conducerii comunității este ca festivitatea oficială de reinaugura-re să fie amacircnată pacircnă cacircnd condițiile epidemiologice o vor permite La bal-conul Templului accesibil acum și cu un ascensor exterior s-au creat spații expoziționale pentru o colecție muzeală avacircnd ca principal obiectiv contribuția populației evreiești la dez-voltarea economică culturalăsocială a orașului Cluj
La clădirea reabilitată a viitorului Centru Cultural Evreiesc următorul obiectiv vizitat lucrările de construcții s-au icircncheiat Aici pot fi găzduite ma-nifestări culturale și stracircngerea legă-turilor dintre Ambasada Statului Israel - Departamentul de Diplomație Publi-că și JCC Cluj vor promova cultura și civilizația israeliene prin proiecții de filme spectacole concerte expoziții lansări de carte etc
Biblioteca Centrului icircn curs de organizare va beneficia de valoroa-se donații (volume și documente) ale cunoscuților autori din dome-niul Holocaustului din Transilvania și Cluj (dr Daniel Lőwy și prof univ
dr Zoltaacuten Tibori Szaboacute) Icircmpreună cu prețioasele volume din biblioteca comunității referitoare la evreitate și iudaism se va deschide un centru de documentare S-a discutat apoi des-pre al treilea obiectiv clădirea care va adăposti administrația comunității ra-binatul serviciile sociale și medicale Aici se așteaptă primirea autorizației de construcție lucrările urmacircnd să icircnceapă icircn această primăvară Ușile și geamurile sunt deja transportate la atelierul de recondiționare
Pentru ultimul obiectiv din Complex Restaurantul Ritual există o primă va-riantă a proiectantului neicircnsușită icircncă de conducerea comunității Icircn aproxi-mativ trei ani de la icircnceperea lucră-rilor finanțate exclusiv din fondurile proprii ale CE Cluj JCC va deveni icircn mare parte funcțional
Vizita ambasadorului iaraelian s-a desfăşurat icircntr-o atmosferă cordială şi dătătoare de speranţă Oaspetele a promis că va participa la festivitatea de reinaugurare a Templului Memorial al Deportaţilor Evrei ANDREI ZADOR
Premiul Genesis 2021 conside-rat bdquoNobelul evreiescrdquo i-a revenit re-gizorului american Steven Spielberg Distincția se acordă celor care bdquosunt angajați să susțină valorile evreieștirdquo De aceea icircn motivarea acordării premiului lui Spielberg Fundația Ge-nesis a arătat că bdquoimportante tema-tici evreiești sunt adesea icircntrețesute icircn narațiunea filmelor lui și anume importanța identității și apartenenței păstrarea umanismului icircntr-o lume nemiloasă grija față de celălalt și onorarea obligației morale de a face lucruri corecterdquo
O altă justificare pentru acordarea distincției s-a referit la bdquoactivitatea lui extraordinară de a păstra memoria Holocaustului și a preveni viitoare ge-nocide prin intermediul filmului prin filantropie și implicarea icircn viața pu-
blicărdquo respectiv faptul că Spielberg a pus bazele Fundației Șoah care păs-trează mărturiile unor supraviețuitori ai Holocaustului Fundația a fost cre-ată după succesul peliculei sale din 1993 bdquoLista lui Schindlerrdquo
Distincția a fost acordată icircn urma votului popular din icircntreaga lume Deși ultimul cuvacircnt icircl are Comitetul pentru Premii faptul că Spielberg a primit cele mai multe voturi a fost un factor determinant a arătat Fundația
Premiul Genesis a fost creat icircn 2013 de către un grup de filantropi evrei ruși Suma acordată este de un milion de dolari și pacircnă acum toți cei care au fost distinși au donat premiul icircn scopuri filantropice
Fundația Genesis a decis de asemenea să onoreze memoria șef-rabinului Marii Britanii lordul Jona-than Sacks (zl) decedat la 20 no-iembrie 2020 El era unul dintre cei șapte finaliști ai competiției pentru Premiul Genesis dar a murit icircn timpul
campaniei de desemnare obținacircnd pacircnă atunci zeci de mii de voturi din icircntreaga lume Stan Polovets unul dintre co-fondatori și președinte al Fundației și-a manifestat imensul regret față de pierderea acestei mari personalități a iudaismului și a de-clarat că Fundația bdquose pregătește să onoreze această mare voce a evre-imii aducacircnd un omagiu operei lui de-o viață și sprijinind menținerea moștenirii sale intelectuale și spiritua-le pentru a se asigura că va continua să existe pentru generațiile viitoarerdquo
Fundația va organiza la Londra un eveniment pe 14 noiembrie la un an de la decesul rabinului Va fi reali-zat un film documentar despre viața lui Jonathan Sacks Fundația este icircn discuții cu trustul bdquoMoștenirea Rabi-nului Sacksrdquo icircn vederea susținerii și a altor inițiative semnificative pentru a celebra și a păstra moștenirea lui
MAGDALENA PORUMBARUNicu Covaci ne duce lahellip
Tamara de Lempicka A murit ultimul evreu din KujandOdinioară orașul Kujand din Tadjikistan a fost un centru al prezenței evreiești
din Asia Centrală Dar la sfacircrșitul lunii ianuarie bogata viață comunitară a evre-ilor buhareni a luat sfacircrșit prin decesul lui Jura Abaev de 93 de ani ultimul evreu din localitate Grupul de evrei de aici buharenii (denumirea este legată de orașul Buhara) avea rădăcini persane
Fost muncitor Abaev a fost ani de zile liderul spiritual al sinagogii din Ku-jand icircnchisă icircn 1999 Abaev avea cinci copii cu toții emigrați icircn Israel prin anii 1990 ca dealtfel toate rudele lui Abaev Icircn Tadjikistan mai trăiesc aproximativ 20 de evrei așkenazi icircn capitala Dușanbe
Tadjikistanul este unul dintre statele din Asia Centrală de unde după prăbușirea URSS aproape toți evreii au emigrat Aceasta a dus și la reducerea evreilor buhareni din țara vecină Uzbekistan și a bdquoevreilor de la Munterdquo o altă minoritate originară din Persia cu legături stracircnse cu cea din Buhara Exodul din Tadjikistan unde odinioară trăiau 15000 de evrei a fost determinat și de războiul civil izbucnit icircn 1992 care a durat cinci ani cu un mare număr de morți deplasări de populație și sărăcie După terminarea războiului a avut loc asasi-narea lui Gavriel Gavriilov liderul Societății Haverim din Tadjikistan creată icircn perioada postcomunistă care și-a propus reicircnvierea culturii evreiești A fost un alt element care a determinat emigrarea evreilor
Și Abaev a emigrat icircn Israel chiar de trei ori dar de fiecare dată a revenit la Kujand adevăratul lui cămin spunea el A renunțat la o pensie care-i permitea icircn Israel o viață confortabilă dar acolo bdquose simțea un nimenirdquo pe cacircnd icircn orașul său natal bdquoicircl cunoștea și-l respecta toată lumeardquo Icircn casa lui spațioasă a invitat o familie cu patru copii care au avut grijă de el
Decenii de-a racircndul pacircnă la dispariția comunității Abaev a icircndeplinit și funcția de rabin ținacircnd slujbele de icircnmormacircntare și icircngrijindu-se și de cimitirul unde a și fost icircnmormacircntat Nu a avut cine să-i organizeze ceremonii religioase dar a fost condus pe ultimul drum de numeroși prieteni și vecini Sinagoga a fost demolată icircn 2015 el fiind atunci unicul evreu din oraș (EG)
Ascultam interviul acordat de Nicu Covaci realizatorului emisiunii Psiho-logul muzical Andrei Partoş icircn care liderul formaţiei Phoenix vorbea des-pre modul icircn care icircşi achită multe cheltuieli pictacircnd (el fiind absolvent de Arte Plastice) A menţionat atunci numele unei artiste plastice din State-le Unite despre care nu ştiam nimic Tamara de Lempicka
Am regăsit referirea şi icircntr-un inter-viu acordat de acelaşi muzician unei televiziuni private unde apărea şi o fotografie a sa icircn faţa şevaletului Re-alizatoarea TV a fost tentată să atribu-ie tabloul invitatului emisiunii dar Nicu Covaci a precizat că icircn acea fotogra-fie lucra la o reproducere după un ta-blou al Tamarei de Lempicka deoare-ce aceste reproduceri se cer pe piaţă fiindcă icircn America un original se vinde la preţul de 6-7 milioane de dolari
Tamara de Lempicka s-a născut pe 16 mai 1898 la Varşovia ca fiică a lui Boris Gurwik-Goacuterski un avocat rus evreu ce lucra pentru o firmă fran-ceză Mama sa Malwina Dekler era o poloneză care şi-a petrecut viaţa mai mult icircn străinătate unde şi-a icircntacirclnit şi soţul Legenda spune că atunci
cacircnd avea zece ani mama sa a comandat unui p r o e m i n e n t artist local un portret pastel al Tamarei dar ea a detestat să pozeze şi a fost nemulţumită de rezultat a pus macircna pe pensulă şi a făcut portretul surorii sale mai tinere acesta fiind primul portret pictat de ea
După studii de artă plastică la pres tigioase instituţii de icircnvăţămacircnt superior afirmarea Tamarei s-a pro-dus icircn 1925 cu ocazia Expoziţiei In-ternaţionale de Arte Decorative şi In-dustriale Moderne care mai tacircrziu a dat numele stilului Art Deco
Stilul ei a fost un amestec de cu-bism rafinat şi stil neoclasic inspirat icircn special de Jean-Dominique Ingres După al Doilea Război Mondial se va stabili icircn Statele Unite de unde icircn 1974 se va muta icircn Mexic unde a de-cedat icircn 1980 La cererea sa cenuşa i-a fost icircmprăştiată peste vulcanul Po-pocateacutepetl
IOAN IACOB
Alexander Hausvater scriitorulfraza scurtă fa-vorizează ușu-
rința lecturii de către cititori Sunt cărți consistente din care ai ce reține ai ce icircnvăța Am descoperit un nou Haus-vater Vă felicit și vă aplaudrdquo
Costel Postolache l-a descris pe Hausvater drept bdquocel mai mare scrii-tor necunoscut Acum faima lui de scriitor aproape a egalat-o pe cea de regizorrdquo
Actorii Maia Morgenstern și Con-stantin Florescu au selectat fragmen-te din cele trei cărți și le-au citit
bdquoLa fel ca piesele sale lectura cărților lui Hausvater constituie o experiență imersivărdquo a arătat Dan Romașcanu bdquoEl regizează și experimentează atacirct icircn teatru cacirct și icircn literatură Aș spune că nu personajele sunt icircn căutarea unui autor ci autorul este copleșit de perso-najele sale laquoAici Radio Erosraquo poate fi și un scenariu de filmrdquo
Răzvan Voncu a spus că bdquoAlexan-der Hausvater nu este doar un inte-lectual care știe să-și pună gacircndurile pe hacircrtie Este un scriitor icircnzestrat cu talent viziune vocație și cu o calitate tot mai rară astăzi ndash capacitatea de a
fi profund icircntr-o modalitate artistică ac-cesibilă mai multor oameni dispensa-tă de complicații inutile laquoDor călătorraquo este un roman profund despre o temă eternă și niciodată epuizată icircn literatu-ră relația tată-fiu laquoPenumbraraquo este o carte halucinantă scrisă pe linia foarte fină dintre imaginar și referentul isto-ric despre nenorocirile prin care a tre-cut și despre micile drame de zi cu zi icircn spatele cărora se află icircntotdeauna o memorie istorică laquoAici Radio Erosraquo este partea experimentală jucăușă a textului icircn care se vede mintea formi-dabilă de constructor viziunea aces-tui scriitor care creează universuri ficționale puternice și autenticerdquo
Autorul a conchis bdquoSingura mea speranță a fost icircntotdeauna ca la tea-tru să am cacirct mai mulți oameni icircn sală iar icircn literatură ndash cacirct mai mulți cititori Dacă o piesă un film sau o carte are o semnificație sfacircrșitul real este icircnce-putul acelei ștafete icircn care spectatorul sau cititorul ia batonul și icircncepe el să creeze să se gacircndească dacă există vreo legătură icircntre un personaj și viața lui Speranța este să icircl faci să devină un om mai bun mai profund mai iubitorrdquo
(Urmare din pag 15)
David Saranga a vizitat Complexul Comunitar Evreiesc din Cluj
Premiul Genesis 2021 i-a fost decernat regizorului Steven Spielberg
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 21
O bibliotecară spioană icircn serviciul Congresului Evreiesc American
Florence Mendheim (1899-1984) custode al Bibliote-cii Publice din New York a participat pentru a le observa la reuniunile pronaziste din oraș icircntre anii 1933-1938 icircn cadrul organizației Prietenii Noii Germanii numită mai tacircrziu Liga Germano-Americană punacircndu-și viața icircn pe-ricol Conform unei relatări din Jerusalem Post rezulta-tele cercetărilor de dată recentă pe această temă au fost făcute publice de Institutul Leo Baeck din New York
Florence Mendheim era o evreică germană stabilită icircn Bronx alături de familie A lucrat pentru Congresul Evre-iesc American (CEA) condus icircn acei ani de Rabinul Ste-phen Wise Membrii organizației pronaziste din America se icircntacirclneau icircn cafenele și taverne și de multe ori se salutau cu expresia bdquoSă omori un evreurdquo
Michael Simonson arhivist la Institutul Leo Baeck a declarat bdquoNu știm dacă a fost recrutată de CEA sau dacă a venit ca voluntară dar este clar că tot ce se petrecea icircn Germania faptul că avea rude acolo și identitatea ei evreiască au motivat-o icircndeajuns icircn icircncercarea ei de a limita amenințarea nazistă din Ameri-cardquo Dacircndu-se drept o simpatizantă a nazismului Florence Mendheim a furnizat material documentar și rapoarte valoroase pentru CEA cu privire la orientarea extremistă și antisemită a organizației unde se infiltrase ca spioană
Icircn anii rsquo30 delegatul lui Hitler Rudolf Hess le-a dat imigranților germani icircn America permisiunea și directiva de a icircnființa organizația Prietenii Noii Germa-nii care să susțină național-socialismul și izolaționismul Aceasta primea spon-sorizări pentru concerte și tabere de vară pentru a apărea icircn ochii americanilor drept o organizație culturală Florence Mendheim a lucrat aici ca secretară dar a renunțat la slujbă cacircnd situația devenise prea primejdioasă Intrarea icircn război a Statelor Unite a dus la icircnăbușirea grupărilor pronaziste iar de multe ori liderii lor au fost deportați
Mai tacircrziu Florence Mendheim a fost secretară icircn Comitetul pentru Icircnțelegerea Arabo-Evreiască instituție care promova ideea unui stat binațional arab-evreiesc Nu s-a căsătorit niciodată foarte tacircrziu a povestit despre perioa-da ei ca spioană dar oamenii nu i-au dat atenție Documentele i-au fost păstra-te de frații ei care ulterior le-au predat Institutului Leo Baeck (CB)
La icircnceputul lunii martie 2021 av Iulian Sorin fost conducător al Federației ar fi icircmplinit 95 de ani
A trăit aidoma generației sale toa-te faliile sociale ale veacului XX Icircn timpul pogromului legionar din ianuarie 1941 de la București a fost ridicat de pe stradă de legionari și dus la Sina-goga bdquoMalbimrdquo icircnțesată de evrei luați prizonieri A trăit scene de coșmar jafuri umiliri maltratări Pe toți icirci aștepta moartea A fost trimis să care moloz icircn curtea sinagogii Icircntr-o clipă de neatenție a paznicului a escaladat gardul și a fugit Așa a scăpat cu viață A făcut muncă obligatorie La cimitirul din Giulești unde fusese repartizat la apărarea pasivă căra cadavrele celor pieriți icircn bombardamentul din 4 aprilie 1944 Cacircteva bombe au căzut icircn cimi-tir Cacircnd Romacircnia a icircntors armele icircm-potriva Germaniei naziste tacircnărul s-a icircnrolat icircn Forțele de Luptă Patriotică A participat la apărarea Capitalei A cre-zut că icircn lumea care se prefigura nu vor mai exista ură intoleranță violență speranță făcută repede țăndări
Opera lui socială icircn plan comunitar icircnsumează un capitol de istorie post-belică a evreilor romacircni Icircnainte de 1989 a organizat pornind de la zero fostul Cămin-spital bdquoMartin Bălușrdquo Chiar atunci cacircnd după 1990 căminul a fost desființat icircn spațiul rămas liber a icircnființat Centrul de Zi ndash JCC-ul nu exis-ta icircncă ndash și Bucătăria bdquoMartin Bălușrdquo a creat sedii speciale pentru Biblioteca FCER și pentru reprezentanța Claims Conference icircn Romacircnia Din 1991 pacircnă icircn 2005 cacirct a fost secretar gene-ral al Federației și ca președinte inte-rimar după decesul lui Nicolae Cajal a contribuit substanțial la moderniza-rea cu ajutorul JOINT-ului a DASM la reformarea Secției Bunuri cu ac-cent asupra patrimoniului sacru la icircnnoirea educației iudaice redefinirea instituțiilor culturale deschiderea spre societatea romacircnească adacircncirea
d i a l o g u l u i interetnic și interreligios construirea de noi etape icircn relațiile cu Israe-lul cu Aliaua romacircnă recuperarea la cultura-mamă a scriitorilor israeli-eni de expresie romacircnă A acționat pentru combaterea antisemitismului negaționismului antiisraelismului și recunoașterea Drepților icircntre Popoare romacircni A susținut procesul de aderare a Romacircniei la NATO și de integrare icircn UE A făcut parte din conducerea Con-gresului Evreiesc European A impulsi-onat reactivarea Forumului B´nai B´rith icircn Romacircnia A fost membru fondator al Consiliului Minorităților Naționale de pe lacircngă Guvernul Romacircniei fiind se-cretar al Comitetului pentru Culte Cul-tură și Mass Media președinte pen-tru restituirea bunurilor imobiliare ale organizațiilor de minorități naționale A fost membru fondator al Fundației bdquoCaritateardquo al Asociației Evreilor din Romacircnia Victime ale Holocaustului a făcut parte din conducerea Asociației Culturale de Prietenie Romacircnia - Is-rael a Asociației pentru Pacea Re-ligiilor din Romacircnia Pentru meritele sale de lider al FCER a fost distins de președintele țării cu Ordinul bdquoMeritul Culturalrdquo icircn Grad de Comandor
Icircn ultima sa cuvacircntare rostită la Congresul al II-lea al FCER icircn 2010 există un pasaj despre nevo-ia de recunoștință față de icircnaintași bdquoDe-a lungul timpului personalități de excepție au condus activitatea evrei-lor din Romacircnia S-au afirmat nu nu-mai icircn planul vieții iudaice dar și icircn planul vieții romacircnești Mi se pare că ar trebui să avem icircn vedere pentru vi-itor ca memoriei acestor predecesori ai noștri să-i acordăm importanța ce se cuvinerdquo Cuvinte premonitorii
IULIA DELEANU
Sunt zece ani de cacircnd s-a stins din viață prof univ dr Andrei Voinea zl dublu laureat al Premiului Academiei Romacircne autor a 12 tratate de orto-pedie a sute de comunicări publicate icircn țară și străinătate Cacircnd i s-a oferit prilejul cărturarul a dovedit aptitudini de foarte bun organizator a condus Spitalul CFR-2 Spitalul de Urgență Floreasca Centrul pentru Ajutor Me-dical al DASM (CAjM) După 1990 profesorul a fondat Universitatea bdquoTitu Maiorescurdquo acreditată de Consiliul Național de Medicină Academică unde a predat cursuri de ortopedie și traumatologie
A avut icircnzestrări literare remarca-bile semnalate de Iorga care dedica-se o pagină icircntreagă icircn bdquoCuget clarrdquo adolescentului din anii aceia Liceanul debutase la revista orădeană bdquoȚara visurilor noastrerdquo alături de Ovidiu Drimba și Mircea Malița Dar bdquoțara visurilorrdquo lui avea să se facă țăndări nu peste multă vreme Avea 18 ani Icircntr-o singură noapte toți evreii din satele Transilvaniei de Nord au fost ghetoizați icircn capitalele de județ El și familia lui au ajuns la Beiuș Au urmat patru ani de muncă obligatorie la ca-riere de piatră experiență dramatică retrăită icircn prima din cărțile sale de memorialistică bdquoClepsidra și bolova-
nulrdquo scrisă icircmpreună cu Kovacs Ja-nos După pensionare Andrei Voinea continuă să fie activ icircn plan profesi-onal ndash medic la CAjM coordonator al Comisiei de Sănătate a BBR ndash și revine cu succes la scris Din colabo-rarea literară cu regretatul președinte de onoare al ACPRI av Constantin Vișinescu s-au ivit alte două volume de memorialistică bdquoViața icircntre destin și istorierdquo și bdquoUmbre purpuriirdquo
Student la Facultatea de ortope-die din Moscova Andrei Voinea făcea practică la Clinica profesorului Mihail Friedenland Friedenland primise icircnști ințarea că fusese trecut pe laquolista neagră a dușmanilor poporuluiraquo și de-mis din funcția de director
Dar mentorul lui Andrei Voinea a fost profesorul Iuliu Hațieganu de la care a icircnțeles că nu poți fi medic dacă nu știi să fii mai icircntacirci om An-drei era licean cacircnd tatăl lui s-a icircm-bolnăvit grav Medicii de la spitalul clujean unde era internat nu se ară-tau dispuși să riște o operație fără prea mari șanse de reușită Băiatul lui s-a dus atunci la Hațieganu fost profesor al tatălui său Dr Hațieganu a acceptat să-l opereze salvacircndu-i viața Gestul acesta avea să-l deter-mine ca icircn 1955 icircn timpul războiului din Coreea cacircnd lucra la un spital
sub pavilion romacircnesc să lupte fără ca alți medici să icircncerce ca o bolnavă tacircracircndu-se icircntr-un aparat ghipsat pe culoarele spitalului să-și recapete demnitatea mersului ome-nesc Să se icircmpotrivească peste mulți ani hotăracircrii a 7-8 medici orto-pezi să apeleze la soluția chirurgica-lă mai comodă a scurtării piciorului unei paciente și să icircnvingă Pacien-ta a plecat acasă pe picioarele ei icircn-tregi era soția avocatului Vișinescu
care a mărturisit asta la catafalcul medicului
Semnatara racircndurilor de față este beneficiara intervenției făcute de pro-fesor către un fost student al lui deve-nit ortoped cunoscut icircntr-un moment de icircncercare Icircmpreună cu soția sa Doina i-a fost sprijin moral
Profesorul Andrei Voinea trăiește icircn memoria tuturor celor pe care i-a ajutat
IULIA DELEANU
95 de ani de la nașterea lui Iulian Sorin zl
Datoria față de icircnaintași
Benjamin de Rothschild a decedat la 57 de ani
10 ani de la plecarea dintre noi a prof univ dr Andrei Voinea zl Nu poți fi medic dacă nu știi să fii om
Descendent al uneia dintre ramuri-le familiei de Rothschild președintele Consiliului de administrație al societății Edmond de Rothschild Hol-ding SA Benjamin de Rothschild a decedat icircn urma unei crize cardiace a informat publicația franceză Tribune Juive Avea 57 de ani A fost fiul lui Edmond și Nadine de Rothschild și la fel ca tatăl și bunicul lui sprijinea Israelul Grupul franco-elvețian Ro-thschild Holding SA care s-a specia-lizat icircn administrarea unor bănci par-ticulare și gestiunea activelor are 32 de sucursale icircn icircntreaga lume Socie-tatea nu are nici o legătură cu banca franco-britanică Rothschild amp Co care aparține vărului său David
Benjamin i-a urmat tatălui său icircn 1997 Potrivit unui portret schițat de revista Le Point icircn 2014 era pasio-nat de navigația cu vele și de vacircnă-toarea de antilope din Africa și era un mare fumător Deși s-a implicat icircn activitatea societății după opinia lui nu considera că ar fi avut legitimita-te afirmacircnd că un moștenitor chiar dacă obține cele mai bune rezultate nu este sută la sută legitim bdquoNu sunt decacirct o verigă a lanțuluirdquo a declarat el Icircn cercurile financiare era cunos-cut drept un antreprenor de renume
mondial expert icircn finanțe și inovație și avacircnd icircn fața ochilor viitorul și care a acordat atenție creșterii moștenirii familiei Rothschild
De la preluarea conducerii gru-pului el a extins activitatea filantro-pică mai ales icircn Israel Grupul are aici o societate de investiții și a făcut donații substanțiale universităților și unor programe vizacircnd promovarea icircnvățămacircntului icircn mediile sărace res pectiv ridicarea nivelului educației pentru copiii din acest mediu Icircn apri-lie icircmpreună cu soția sa Ariane a făcut o donație de 50 de milioane de șekeli pentru achiziționarea de echi-pament medical pentru 22 de spitale din icircntreaga țară ca sprijin acordat Is-raelului icircn bătălia icircmpotriva pandemiei de Coronavirus (EG)
22 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
Keshet ndash importanța vieții
icircn iudaismicircncerca să icircnțe-legem dacă
această prăpastie poate fi depășită dacă putem crea un pod Cu siguranță știți cu toții cacirct de importantă este viața icircn iudaism ca element central Viața este sacră icircn iudaism Tora ne spune să alegem viața iar acest icircn-demn stă alături de noi de generații Viața ar trebui să primeze icircn fața ori-cărei reguli sau tradiții religioase
Evreii haredi (ultrareligioși) repre-zinta aproximativ 14 din populația Israelului dar icircn același timp 30 dintre infectările cu noul Coronavirus din țara noastră au fost identificate icircn racircndul acestei comunități Icircn racircndul comunității haredi rata mortalității din cauza Covid-19 este de patru ori mai mare decacirct icircn restul țării Aces-te date statistice arată așa și pentru că o parte dintre sinagogile și școlile religioase din comunitate au rămas deschise De asemenea au avut loc icircnmormacircntări cu mii de participanți icircn timpul celui de-al treilea lockdown Ați văzut probabil fotografii icircn care se ob-serva ușor că mulți dintre participanți nu respectau distanțarea și nu purtau mască De altfel unii dintre acești ra-bini icircnmormacircntați icircn ceremonii cu mii de participanți au murit tocmai din ca-uza noului Coronavirus
Este așadar de icircnțeles de ce unii evrei seculari sau chiar religioși dar care nu fac parte din această mino-ritate au fost supărați Oamenii au simțit că icircn această comunitate exis-tă o profundă lipsă de respect față de viață față de cei din jurul lorrdquo a spus Mordechai Miller care a vorbit icircn continuare despre explicațiile religioa-se și sociale ale acestei polarizări a societății icircntr-o prelegere tradusă de Miriam Rosenzwieg
Icircntreaga sesiune Keshet cu tema Importanța vieții icircn iudaism poate fi urmărită icircn continuare online pe pagi-nile de Facebook ale JCC București și FCER
(Urmare din pag 3)
bdquoNe străduim ca asistații noștrihellipldquoincluși icircn Pro-gramul bdquoCopii icircn
nevoierdquo 97 de rezidenți icircn căminele amintite Măști mănuși gel dezinfec-tant alcool sanitar de zin fectant pen-tru multisuprafețe șer vețele antibac-teriene etc au primit și angajații din toate comunitățile Icircn tot acest interval ne-am bucurat de sprijinul permanent al conducerii FCER și al JOINT-ului al cărui director pentru Romacircnia Is-rael Sabag și-a reconfirmat sprijinul
icircn același spirit al parteneriatului de excepție cu FCER
ndash Ați avut de icircnfruntat riscuri mai mari față de cele ale angajaților din alte sectoare de activitate
ndash Le-am icircnfruntat Toți angajații DASM au venit zilnic la serviciu avacircnd
același orar ca icircn perioada de dinainte de pandemie Am apelat și la sprijinul voluntarilor astfel icircncacirct beneficiarii serviciilor de asistență să resimtă cacirct mai puțin prezența pandemiei și să iasă cacirct mai puțin din locuință spre a nu fi expuși pe cacirct posibil icircmbolnă-virii
ndash Icircn ce stadiu se află vaccinarea rezidenților din cămine și a icircngrijitori-lor lor
ndash Toți cei de la Căminul bdquoRosenrdquo și de la cel din Arad care au dorit să se vaccine-ze au fost vaccinați 78 dintre rezidenți La fel ndash și angajații căminului Icircn acest scop a fost trimisă o caravană specială
ndash Ce aveți icircn vedere pentru anul care a icircnceput
ndash Ne străduim să asigu-răm același nivel de servi-cii ca și icircn anul precedent astfel icircncacirct asistații noștri să fie cacirct mai puțin afectați de pandemia de Covid-19 Ne propunem să continu-ăm acțiunile de voluntari-
at amintite să menținem icircn limitele posibilului echipele care ne-au dat o macircnă de ajutor icircn protejarea celor cu grad mai ridicat de vulnerabilitate Sperăm ca prin continuarea procesu-lui de vaccinare să ne reluăm activi-tatea icircn parametrii normalității
(Urmare din pag 11)
Mișcarea Legionară omagiată icircn Senatul Romacircniei
Centenar PAUL CELAN
Se icircmplinesc icircn această lună o sută de ani de la nașterea lui Paul CELAN unul dintre importantele spirite care au marcat gacircndirea poetică europea-nă a secolului XX Născut Antschel la 23 noiembrie 1920 icircntr-o familie de evrei germanofoni din Cernăuți (oraș aflat atunci sub administrație romacirc-nească) pleacă icircn 1938 icircn Franța unde icircși icircncepe studiile universitare
dar renunță un an mai tacircrziu pentru a se icircntoarce la Cernăuți După 22 iunie 1941 este mobilizat icircn detașamentele de muncă obligatorie iar icircn 1942 părinții icirci sunt deportați icircn lagăre din Transnistria unde decedează Icircn 1945 se refugiază la București unde adoptă pseudonimul Celan (de fapt o anagramă a numelui său) Icircn 1947 de-cide să părăsească definitiv Romacircnia iar după șase luni petrecute la Viena se stabilește la Paris unde reicircncepe studiile universitare
La Viena publică un prim volum de versuri și se icircmprietenește cu In-geborg Bachmann cu care trăiește o complicată și dramatică poveste de dragoste cores pondența dintre ei fi-ind cuprinsă icircn volumul Timp al inimii tradus icircn 2010 icircn limba romacircnă
Poet de expresie germană Paul Celan publică icircn 1952 Mohn und Gedaumlchtnis (volum tradus icircn 2006 icircn romacircnește cu titlul Mac și memorie) cartea care i-a adus recunoașterea criticii urmată de alte volume care l-au consacrat drept unul dintre cei mai importanţi poeţi ai secolului XX Totodată traduce icircn germană din lu-crările unor autori prestigioși Primeş-te icircn 1958 Premiul Literar al Oraşului
Bremen iar icircn 1960 i se decernează Premiul Georg Buumlchner Bolnav se si-nucide icircn 1970
După cum remarca Norman Ma-nea Benjamin Fondane și Paul Celan rămacircn cei mai importanți mesageri ai moștenirii evreiești și romacircnești icircn Franța ambii dedicați artei nemuri-toare a scrisului și a căror viață a fost marcată de un destin tragic
Pentru a marca Centenarul Paul Celan Editura Polirom a publicat icircn acest an 2 volume Primul dintre acestea intitulat Meridianul și alte proze (ediție revizuită) cu o traduce-re din limba germană și note de An-drei Corbea este o prestigioasă și mi-găloasă icircntreprindere de transpunere icircn romacircnește a prozei lui Paul Celan
Cel de-al doilea ndash bdquonu vreacicatri-cerdquo Studii despre Paul Celan la icircm-plinirea a 100 de ani de la nașterea poetului ndash icircl are de această dată ca autor pe același Andrei Corbea pro-fesor la Universitatea bdquoAlexandru Ioan Cuzardquo din Iași laureat al Premiului Herder și al Premiului Jakob-und-Wil-helm-Grimm Ambele vin să comple-teze integrala operei poetice a lui Paul Celan icircncepută icircn 2015 la aceeași editură (II)
Manual de combatere a antisemi tismului
Comisia Europeană icircmpreună cu IHRA a publicat un manual de utilizare practică a definiției de lucru a antisemitismului Documentul a apărut sub egida președinției germane a Consiliului UE
Bazat pe o cercetare atotcuprinzătoare efectuată de Bundesverband RIAS (Asociația Federală a Departamentelor de Cercetare și Informații despre An-tisemitism) manualul oferă o privire de ansamblu asupra bunelor practici ale unor organizații internaționale administrații naționale societatea civilă și comunitățile evreiești din Europa Sunt enumerate 35 de bune practici de la icircnsușirea punerii icircn aplicare a legislației pacircnă la icircnregistrarea și informarea inci-dentelor antisemite Manualul prezintă 22 de surse care au prezentat incidente antisemite icircn Europa și care susțin corectitudinea definiției de lucru a antisemi-tismului elaborată de IHRA
Referindu-se la editarea manualului vicepreședintele Comisiei Europene Margaritis Schinas a declarat bdquoTrebuie să combatem antisemitismul oriunde icircl icircntacirclnim Viața evreiască este o parte a societăților noastre și suntem deciși să o protejăm Noul manual facilitează icircndeplinirea acestui angajament și răs-punde cerințelor statelor membre pentru o cunoaștere mai bună și folosirea definiției elaborate de IHRA Manualul va deveni un alt instrument valoros al statelor membre pentru a pune icircn aplicare Declarația Consiliului UE de comba-tere a antisemitismuluirdquo
Organizațiile evreiești europene au salutat apariția manualului bdquoEste deose-bit de important să se ofere guvernelor și agențiilor de securitate liniile directoa-re necesare punerii icircn aplicare a definiției IHRA care oferă practici icircn proteja-rea fizică a comunităților evreiești Salutăm publicarea acestui ghid icircn contextul icircn care teoriile conspiraționiste antisemite și atacarea evreilor se răspacircndesc pe continentul nostrurdquo a subliniat dr Moshe Kantor președintele Congresului European Evreiesc
bdquoImportanța acestui manual este de a demonstra cum definiția de lucru a antisemitismului se poate folosi pentru combaterea antisemitismului Este un instrument necesar și valoros pentru toate guvernelerdquo a arătat Simone Rodan-Benzaquen director al Filialei Europa a Comitetului Evreiesc American (EG)
Senatul Romacircniei a devenit un loc icircn care Mișcarea Legionară a putut fi omagiată fără nici un fel de opreliști sau rețineri Icircntr-un comunicat trans-mis de Institutul Național pentru Stu-dierea Holocaustului din Romacircnia (INSHR) bdquoElie Wieselrdquo acesta solicită Senatului Romacircniei bdquovigilență față de omagierea memoriei Mișcării Legio-narerdquo
Uluitor și revoltător a fost că pe data de 24 februarie profitacircnd de faptul că declarațiile politice nu pot fi imputate juridic unui parlamentar senatorul Alianței pentru Unitatea Ro-macircnilor Sorin Lavric i-a adus un oma-giu lui Valeriu Gafencu numit bdquosfacircnt al icircnchisorilorrdquo (httpswwwyoutubecomwatchv=nFE9DwBWGZk)
bdquoAsemenea opinii de la tribuna democrației romacircnești trebuie să icircn-cetezerdquo atrage atenția INSHR amin-tind că bdquoicircn fapt Valeriu Gafencu a fost membru activ al Mișcării Legionare iar icircn timpul rebeliunii din ianuarie 1941 a incitat cu pistolul icircn macircnă elevi din liceele ieșene să se alăture tentativei de lovitură de stat Icircn 1941 după interzicerea Mișcării Legionare a fost condamnat la icircnchisoare pentru că a militat pentru reactivarea acestei mișcări fascisterdquo
Indulgența față de astfel de ma-nifestări contravine cu cele afirmate pe 21 ianuarie ac cu prilejul come-morării victimelor Pogromului de la București de președinta Senatului Romacircniei Anca Dragu care declara
bdquoAntisemitismul xenofobia și rasismul reprezintă pericole de actualitate pe care dacă nu le contracarăm ferm so-cietatea noastră și noi toți vom avea de suferit Obligația noastră morală la 80 de ani de la această tragedie este să omagiem așa cum se cuvine memoria celor care au suferit icircn acest eveniment dezonorant și să ne asigu-răm că această dramă va rămacircne me-reu vie icircn conștiințele noastrerdquo
INSHR trage concluzia bdquocă icircncercă-rile AUR de delimitare de Mișcarea Le-gionară sunt fake news-urirdquo dar ar mai trebui să ne asigurăm că la adăpostul libertăților democratice prost icircnțelese Parlamentul nu devine o tribună de ex-primare a unor opinii pe care apoi politi-cienii le infirmă dar faptul că ele au fost rostite și-a făcut deja efectul asupra unei părți a electoratului romacircn (AM)
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 23
Y D E C E S E Y C O M E M O R Ă R I Y
FILE DE CALENDAR6Evrei născuți icircn luna aprilieClaude Cohen-Tannoudji ndash fizi-
cian Născut la Constantine Algeria 1 aprilie 1933 membru icircn Academia Franceză 1981 Premiul Nobel pentru fizică 1997
Nachman din Breslov ndash rabin Născut la Medzybizh 4 aprilie 1772 stabilit la Bratslav și la Uman unde a murit icircn 1810 Mormacircntul lui este loc de pelerinaj
Simcha Jacobovici ndash regizor ar-heolog scriitor canadian Născut la Pe-tah-Tikva din părinți originari din Romacirc-nia 4 aprilie 1953 Cărți și filme despre istoria evreiască antică
Mircea Săucan ndash regizor și pro-zator Născut la Paris 5 aprilie 1928 revenit cu familia icircn Romacircnia 1934 Emigrat icircn Israel 1987 decedat la Na-zareth-Illit 2003
Eliyahu Bakshi-Doron ndash Șef-Rabin sefard al Israelului 1993-2003 Născut la Ierusalim 5 aprilie 1941 Adept al dialogului interconfesional Decedat la Ierusalim 12 aprilie 2020
Frida Wattenberg ndash membră a Rezistenței franceze Născută la Pa-ris 7 aprilie 1924 activistă comunitară Distinsă cu Legiunea de Onoare Dece-dată la Paris 3 aprilie 2020
Edmund Husserl ndash filozof Născut la Prossnitz Moravia 8 aprilie 1859 convertit la luteranism1886 Icircntemeie-torul școlii de fenomenologie Decedat la Freiburg 1938
Maria Banuș ndash poetă Născută la București 10 aprilie 1914 Primul vo-lum bdquoȚara fetelorrdquo 1937 Premiul Her-der pentru poezie 1986 Decedată la București 1999
Stefan Heym (Helmut Flieg) ndash scrii-tor Născut la Chemnitz 10 aprilie 1913 refugiat icircn SUA1935-1952 Premiul Ie-rusalim 1993 Decedat la Ein Bokek Israel 2001 icircnmormacircntat la Berlin
Tristan Tzara (Samuel Rosen-stock) ndash poet Născut la Moinești 16 aprilie 1896 stabilit icircn Franța Unul dintre icircntemeietorii dadaismului Dece-dat la Paris 1963
Cynthia (Shoshana) Ozick ndash scrii-toare Născută la New York 17 aprilie 1928 Autoare de povestiri și romane despre viața evreilor din America
Menachem Mendel Schneerson ndash Lubavitcher Rebbe lider al Mișcării Habad Născut la Nikolaev 18 aprilie 1902 Stabilit icircn SUA 1941 a icircntemeiat o rețea de sinagogi școli instituții me-dicale Decedat la New York 1994
Rita Levi-Montalcini ndash neurobio-log Născută la Torino 22 aprilie 1909 Premiul Nobel pentru medicină 1986 Senator pe viață icircn Senatul Italiei pacircnă la deces 2012
Barbra Streisand ndash actriță de ci-nema și cacircntăreață Născută la New York 24 aprilie 1942 Printre cacircntecele interpretate bdquoKol Nidrerdquo și alte melodii ebraice clasice
Adolphe (Isaac Moise) Creacutemieux ndash lider al evreimii franceze Născut la Nicircmes 30 aprilie 1796 Icircntemeietor al Alianței Israelite Universale1860 De-cedat la Paris 1880
Evrei decedați icircn luna aprilieHelena (Chaja) Rubinstein ndash pro-
ducătoare de cosmetice și colecționară de artă Născută la Cracovia 1870 stabilită icircn SUA 1914 Decedată la New York 1 aprilie 1965
Lev Davidovich Landau ndash fizician Născut la Baku 1908 Premiul Nobel pentru fizică 1962 Decedat la Mosco-va 1 aprilie 1968
Israel Avraham Portugal ndash lider al hasidismului de Sculeni (bdquoSculener Reberdquo) Născut icircn Romacircnia 1923 de-cedat la New York 1 aprilie 2019
Adam Schlesinger ndash compozitor textier cacircntăreț Născut la New York 1967 Premiul Emmy pentru muzică și lirică originală 2019 Decedat la New York 1 aprilie 2020
Allen Ginsberg ndash poet Născut la Newark New Jersey 1926 A scris și poezii pe teme iudaice Decedat la New York 5 aprilie 1997
Isaac Asimov (Isaak Yudovich Ozimov) ndash chimist autor de romane științifico-fantastice Născut la Petrovi-ki Rusia 1920 emigrat icircn SUA 1923 Decedat la New York 6 aprilie 1992
Helene Aylon (Greenfied) ndash pictoriță Născută la Brooklyn NY 1931 Om de artă eco-feminist și co-mentatoare feministă a Bibliei Ebraice Decedată icircn SUA 6 aprilie 2020
Mark Steiner ndash filozof Născut la Bronx NY 1942 profesor la Universita-tea Ebraică din Ierusalim Specialist icircn filozofia științei Decedat la Ierusalim 6 aprilie 2020
Ilarie Voronca (Eduard Marcus) ndash poet și eseist Născut la Brăila 1903 stabilit icircn Franța 1933 S-a sinucis la Paris 8 aprilie 1946
Primo Levi ndash scriitor Născut la To-rino 1919 supraviețuitor al lagărului de la Auschwitz Scrieri referitoare la experiențele sale icircn Holocaust S-a si-nucis la Torino 11 aprilie 1987
Ludwik Lazarus Zamenhof (Ley-zer Leyvi Zamengov) ndash medic și lingvist Născut la Byalistok 1859 Creator al limbii esperanto Decedat la Varșovia 14 aprilie 1917
Nina Cassian (Reneacutee Annie Cas-sian Mătăsaru) ndash poetă Născută la Galați 1924 exilată icircn SUA 1985 A scris și pe teme evreiești Decedată la New York 14 aprilie 2014
Meir A Halevy (Meir ben Abraham Hahamu) ndash rabin și istoric Născut la Piatra Neamț 21 martie3 aprilie 1900 Emigrat icircn Franța 1963 decedat la Pa-ris 15 aprilie 1972
Liviu Librescu ndash inginer Născut la Ploiești 1930 profesor la Virginia Tech Blacksburg SUA 1985 Ucis icircn timpul orei de curs de către un criminal 16 aprilie 2007
Chaim Herzog ndash general și om po-litic Născut la Belfast 1918 emigrat icircn Palestina 1935 Președinte al Isra-elului 1983-1993 Decedat la Tel Aviv 17 aprilie 1997
Benjamin Disraeli (DrsquoIsraeli 1st Earl of Beaconsfield) ndash scriitor și om politic Născut la Londra1804 conver-tit la anglicanism 1817 Prim-ministru al Angliei icircn trei racircnduri 1868-1881 A păstrat legătura cu iudaismul Decedat la Londra 19 aprilie 1881
Marcel Hermann Iancu (Janco) ndash pictor și arhitect Născut la București 1895 emigrat icircn Palestina 1941 Pre-miul Israel 1957 Decedat la Ein Hod Israel 21 aprilie 1984
Esteacutee Lauder ndash producătoare de cosmetice Născută la Corona NY 1906 Icircntemeiază Esteacutee Lauder Com-panies1946 Decedată la New York 24 aprilie 2004
Ezer Weizman ndash general și om poli-tic Născut la Tel Aviv1924 Președinte al Statului Israel 1993-2000 Decedat la Caesarea Israel 24 aprilie 2005
Moșe Teitelbaum ndash bdquoSatmarer Reberdquo Născut la Ujfeherto Ungaria 1914 emigrat icircn SUA 1947 Decedat la Williamsburg NY 24 aprilie 2006
Iosif Iser (Iosif Isidor Rubinsohn) ndash pic-tor și grafician Născut la București 1881 Membru al Academiei Romacircne 1955 De-cedat la București 25 aprilie 1958
Ludwig Wittgenstein ndash filozof Născut la Viena 1889 Specialist icircn logică epistemologie filozofia limbaju-lui Refugiat icircn Anglia 1939 Decedat la Cambridge 29 aprilie 1951
LUCIAN-ZEEV HERȘCOVICI
6S-a stins din viață Alexandru (Sandu) Singer
Fostul director al Editurii Hasefer Alexandru Sin-ger zl s-a născut la Brăila icircn 1932 icircntr-o familie evreiască din clasa mijlocie Bunicul său era un cu-noscut croitor iar tatăl pălărier Familia s-a mutat la București cacircnd Alexandru avea doar doi ani Dar legile rasiale și războiul distrug afacerea iar tatăl ajunge icircntr-un lagăr de muncă din Moldova Crește icircn grija mamei și foarte tacircnăr la 13 ani ajunge ucenic electrician
Cărțile sunt universul lui și continuă să studieze chiar și icircn perioada dură a războiului astfel icircncacirct după război s-a icircnscris la Facultatea de Filosofie a Universității din București
Icircn 1955 la absolvirea facultății fiind deja căsătorit cu Elena profesoară de biologie nu i se admite repartizarea icircn specialitate icircn Capitală și se angajează la nou icircnființata Televiziune Romacircnă fiind cacircteva luni cameraman Icircn fine li se repartizează posturi icircn Oradea lui ca icircndrumător cultural la Felix iar Elenei ca profesoară icircntr-un sat alăturat Cacircțiva ani Sandu lucrează chiar icircn Băile Felix fiind unul dintre cei care revitalizează și bdquonascrdquo viitoarea stațiune
Oradea are o intensă viață culturală și Sandu se implică activ scrie face parte din colectivul revistei bdquoFamiliardquo și devine profesor de filosofie la Liceul bdquoGojdurdquo colaborează și la teatru Icircși continuă pasiunea pentru sociologie și lu-crează icircn acțiuni de sociologie aplicată alături de profesorul și icircndrumătorul său Octavian Neamțu
Icircn anii rsquo60 este anchetat de Securitate pentru că primise invitație la un Con-gres de Sociologie icircn Anglia unde evident nu ajunge Icircn schimb continuă să scrie analize și să coopereze cu profesori europeni este primul care introduce noțiunea de educație continuă icircn Romacircnia fiind publicat atacirct icircn țările socialiste cacirct și icircn Canada Suedia și Germania
Icircn 1972 la icircnființarea Ministerului Culturii și Educației Socialiste este che-mat la București Icircn 1980 e chemat la ministrul Suzana Gacircdea care icircl critică deoarece e bdquoprea băgăreț și icircncăpățacircnatrdquo și icircl mută din minister I se propune să lucreze la Editura Politică poziție pe care o refuză Ajunge redactor la Editura bdquoIon Creangărdquo unde va lucra pacircnă după Revoluție
Chiar dacă se pensionează oficial icircn 1992 e abia icircnceputul unei noi ere pentru Sandu Singer Devine directorul unei mici edituri private icircși intensifică colaborările internaționale participă la conferințe pe tema educației continue și organizează la București cu sprijin UNESCO un eveniment cu această temă
Continuă prin a lucra alături de Zigu Ornea la Editura Hasefer redactează nenumărate cărți ale autorilor evrei din țară și din străinătate și devine directorul editurii după dispariția lui Ornea
Abia la vacircrsta de 76 de ani se va retrage din activitate despărțindu-se cu greu de pasiunea sa Totuși continuă să redacteze și să tipărească cărți pen-tru prieteni și colaboratori călătorește icircn toată lumea de la New York pacircnă icircn Norvegia scrie pentru bdquoObservator Culturalrdquo bdquoDilemardquo și bdquoAdevărul culturalrdquo se implică icircn viața comunității evreiești și primește Premiul bdquoȘafranrdquo icircn Elveția
A lucrat trei ani și jumătate ca voluntar la Centrul Educațional Lauder unde avea ore de lectură la bibliotecă și pentru toți elevii era bdquobuniculrdquo
Dumnezeu să icirci binecuvacircnteze amintirea
Izu Gott zl ndash 5 ani de la intrarea icircn eternitate
Izu Gott zl a dominat viața muzicală evreiască din Romacircnia celei de-a doua părți a veacului XX Icircn familia lui de mu-zicieni dorohoieni copiii se bucurau să cacircnte icircmpreună ore icircntregi Oifn pripicik A idișe mame Ba mir bist ti șein Frații mai mari cacircntau la vioară și la acordeon Icircntr-o zi ndash tunete și fulgere fratele mai mare l-a prins umblacircnd la acordeonul lui Pe urmă a icircnceput să-l icircnvețe Cacircnd și-a dat seama că și-a icircntrecut profesorul i-a icircncredințat instrumentul
Era icircn clasa icircntacirci primară cacircnd el familia lui tot șteitl-ul au fost deportați icircn Transnistria A ținut minte toată viața vagoanele de marfă bdquocazareardquo icircn sinagogi părăsite tifosul morții de dimineață Și totuși muzica nu i-a părăsit nici pe el nici pe ai lui Iubea deopotrivă folclorul evreiesc și romacircnesc După 1959 cacircnd a terminat Conservatorul a fost dirijor al Teatrului Evreiesc de Stat din Iași și al Ansamblului Doina Moldovei Icircn 1979 a fost pus să aleagă ori Doina ori comunitatea Deoarece teatrul evreiesc ieșean se desființase a preluat con-ducerea Corului de Talmud Tora din oraș bdquoComunitateardquo a răspuns Depar-tajare formală Cine vede hasidim-ii israelieni dansacircnd și cacircntacircnd pe motive folclorice romacircnești icircnțelege asta Din 1980 a condus corul de Talmud Tora din București Apoi a fost icircndrumător muzical pe țară al corurilor comunitare A făcut turnee de mare succes icircn Israel Europa America A cacircntat la Casa Albă
Izu Gott n-a plecat de tot dintre noi ne-a lăsat pe cel mai bun discipol Bog-dan Lifșin
IULIA DELEANU
Icircnhumați icircn cimitirele CEB din București VLĂDESCU JANETTA (Cimitirul Giurgiului) STOENESCU SUZETTE (Cimitirul Filantropia) GEORGESCU FE-LICIA (Cimitirul Sefard) SINGER SANDU (Cimitirul Giurgiului) GUTTMANN BERNHARD (Cimitirul Sefard) COHN MERY BEATRICE (Cimitirul Sefard) BARID ANDY (Cimitirul Giurgiului) LEONDARI VASILE-GRIGORIE (Cimitirul Giurgiului)
24 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
franceze iar mono-grafiile și sintezele critice privind lite-ratura daneză au fost de asemenea consultate icircn romacirc-nă franceză sau germană Știm asta deoarece icircn cel mai bun stil academic Ștefan Cazimir ne dezvăluie la finalul cărții biblio-grafia pe care a icircntrebuințat-o de pri-sos să subliniez că a mers la sursele esențiale și că a știut cu deprindere de vechi truditor icircn cultura romacircnă să ca-ute mereu legăturile cu literatura noas-tră Fie prin traduceri fie prin sinteze
Pretextul cărții dacă era nevoie de unul l-a reprezentat probabil dubla aniversare icircn 2020 a scriitorului Hans Christian Andersen născut icircn 1805 și trecut la cele veșnice icircn 1875 Ștefan Cazimir a ales cea mai frumoasă și icircn
Vedere din Elsi-nor Escursiuni icircn literatura daneză cea mai recentă carte a lui Ștefan Cazimir apărută la finele anului trecut a luat prin surprin-dere lumea literară romacircnească
Absența unor reacții critice mai
consistente o dovedește cred limpe-de iar motivele sunt și ele ușor de ghicit Profesorul Ștefan Cazimir este o enciclopedie culturală vie icircnsă nu era cunoscut ca specialist icircn literaturi nordice Și-apoi icircn timpuri de pande-mie cacircnd viața culturală se derulea-ză la ralenti cine să se mai ocupe la București de cercetări privind literatu-ra daneză Nu icircn ultimul racircnd Ștefan
Cazimir este cunoscut ca o persona-litate plină de umor care și icircn Parla-ment se amuza pe seama carențelor bdquoaleșilor neamuluirdquo nu puțini s-au gacircndit că icircntre copertele cărții despre puțin cunoscuta la noi literatură da-neză se află o uriașă farsă Mai ales că subtitlul trimite la cunoscuta carte a lui Nicolae Filimon Escursiuni icircn Germania meridională (1858) Cum Nicolae Filimon face parte din teritoriul literar icircn care expertiza profesorului Cazimir este absolută mulți au bănuit o farsă culturală
Nimic mai fals Vedere din Elsinor chiar este o suită de 16 profiluri literare consacrate scriitorilor clasici ai litera-turii daneze de la Ludvig Holberg la Jens Christian Groslashndahl precedate de o introducere și un capitol de con-cluzii Operele lor au fost citite icircn tra-duceri romacircnești (cele mai multe) sau
O carte neobișnuită sau excelența evreiască icircn timpuri de pandemieRealitatea
cărţii
Adevărul pocit după preferințeDemiterea președintelui Asociației Foștilor Deți-
nuți Politici și Victime ale Dictaturii din Romacircnia Octa vian Bjoza din funcția de subsecretar de stat la Secretariatul de Stat pentru Recunoaşterea Meritelor Luptătorilor Icircmpotriva Regimului Comunist a stacircrnit o furtună pe scena politică romacircnească Furtună care icircntre altele a (re)adus la suprafață o grămadă de minciuni și gunoaie pe care societatea romacircnească se străduiește de peste trei decenii să le ignore și să le țină sub preș dar care icircmput aerul de cacircte ori preșul este mișcat din loc și mizeria iese la iveală
Totul a pornit de la un comunicat semnat de O Bjoza icircn numele AFDPR ca reacție la amendamen-tele introduse de deputații Silviu Vexler Ovidiu Ganț și Slavoliub Adnagi la Legea nr 2322020 amenda-mente care prevăd că nu se pot acorda indemnizații bdquopersoanelor condamnate pentru infracțiuni icircmpotri-va umanității sau celor icircn cazul cărora s-a dovedit că au desfășurat o activitate fascistă sau legionară icircn cadrul unei organizații sau mișcări de acest fel și nici copiilor acestorardquo
Așa și Pe cine ar putea deranja (și de ce) că foștii legionari și criminali de război atacircția cacircți mai sunt icircn viață și (mai ales) odraslele lor nu pot icircn-casa indemnizații de la statul romacircn Răspunsul scurt este pe AFDPR și partidele AUR și PSD Răs-punsul mai lung este cel la icircntrebarea bdquode ce icirci su-pără această decizierdquo
Conform Asociației pentru cei care icircși executau sentințele icircn icircnchisorile comuniste bdquonu mai conta din ce partid făcuseră vreodată parte sau nurdquo așadar acum li se bdquocontestă meritele și se schimbă sensul luptei lor de rezistență icircmpotriva comunismuluirdquo Și dacă faptele părinților nu contează pentru Asociația Foștilor Deținuți Politici după cum se afirmă icircn co-municatul publicat pe site-ul organizației evident că pentru Bjoza copiii tuturor deținuților politici trebuie să primească indemnizații bdquoindiferent de faptul că părinții lor au fost criminali de război naziști legio-nari sau comuniștirdquo bdquoCe vină puteau să aibă copiii fasciştilor naziştilor legionarilor evreilor comuniş-tilor romacircnilor Ce vină puteau să aibă copilaşii ră-maşi acasă pentru faptele comise de părinţi Aşa vedem noi problemardquo a spus Bjoza
Este o mare eroare să pui semnul egal icircntre toți deținuții politici indiferent de faptele lor doar pentru că și legionarii s-au opus comunismului Atunci să ne așteptăm ca AFDPR să propună clemență și pentru Hitler și partidul național-socialist deoarece și ei de-clarau că dușmanul lor cel mai mare este comunismul motiv pentru care a și fost declanșată Operațiunea Barbarosa adică atacarea Uniunii Sovietice Aș mai adăuga doar că ignoracircnd vina pentru care unii
deținuți au ajuns icircn pușcărie Bjoza nu face decacirct să perpetueze afirmația falsă a comuniștilor care pre-tindeau că toți luptătorii anticomuniști sunt legionari Azi AFDPR afirmă că toți deținuții politici erau la fel pentru că erau anticomuniști Crimele comise de unii dintre ei inclusiv icircmpotriva evreilor nu mai contează vina a fost spălată de trecerea prin detenție
Dar cu evreii fostul subsecretar de stat o rezolvă repede bdquoAFDPR nu contestă existența Holocaustu-lui icircn Romacircnia Singurul lucru care poate fi discutat constă icircn dimensiunile Holocaustuluirdquo Adică dacă Holocaustul din Romacircnia ar fi avut mai puține vic-time culpa legionarilor ar fi fost mai mică Motiv su-ficient pentru demitere arăta Florin Cicircțu bdquoA pune icircn discuţie dimensiunile Holocaustului şi a icircncerca să pui pe umerii comunităţii evreieşti aducerea comu-nismului icircn Romacircnia este nu doar o icircncercare de a mistifica istoria ci şi un gest periculos pentru valorile democraticerdquo Poziție susținută și de Andrei Muraru reprezentant special al Guvernului pentru promova-rea politicilor memoriei și combaterea antisemitismu-lui care a afirmat că bdquoreexaminarea faptelor istorice sub forma negaţionismului deflectiv este o formulă icircntacirclnită a negaţioniştilor iar declaraţiile publice ale lui Octavian Bjoza sunt insultătoare pentru memoria victimelor Holocaustului şi pentru urmaşii acestorardquo
Negarea dimensiunii Holocaustului nu e ceva nou Să ne amintim că Dan Șova senator și purtă-tor de cuvacircnt al PSD la acea vreme a declarat icircn 2012 că la Iași germanii au omoracirct 24 de evrei Motiv pentru care partidul l-a trimis icircn vacanță icircn SUA cu condiția să viziteze și Muzeul Holocaustului Iar apoi Dan Șova a fost uns ministru de către președintele PSD și prim-ministrul de atunci Victor Ponta
Așa că de ce să ne mirăm acum că tot PSD prin gura lui Florin Roman afirmă că demiterea lui Bjoza a fost decisă de unii care stau bdquoicircn spatele cortineirdquo și bdquoiau decizii politice pe care le icircnmacircnează icircn plic pre-mieruluirdquo Cine să fie icircn spatele cortinei Oculta iudeo-masonică așa cum se spunea pe vremea legionarilor pe care azi icirci apără (din nou) PSD Icircn acest context poziția AUR (bdquogestul premierului PNL arată care este adevărata culoare a coaliţiei de guvernămacircnt roşul aprins al tancurilor sovietice bolşevicerdquo) nu ne miră dar ne dă ocazia să afirmăm icircncă o dată că AUR nu e deloc izolat pe scena politică romacircnească
Și atunci să ne mai uluiască faptul că Maia Mor-genstern a fost tratată de bdquojidrdquo la o icircntacirclnire cultura-lă iar icircn Parlament sunt omagiați doi legionari fără ca vreun alt parlamentar icircn afară de Silviu Vexler să protesteze
Dacă nu ne trezim viitor de AUR țara noastră areALX MARINESCU
Preţul unui abonament pe un an este de 30 lei Abonamentele pentru cititorii din provincie se vor face la comunităţile evreieşti din localitatea respectivă ABONAŢII SUNT RUGAŢI SĂ COM-PLETEZE ADRE SA EXPEDITORULUI PE CUPON Pentru cei din Bucureşti ndash la sediul FCER din str Sfacircnta Vineri nr 9 ndash 11 cod poştal 030202 Cod fiscal FCER 7426470 Abonamentele se mai pot achita şi prin mandate poştale fie pe adresa FCER ndash la oficiile poştale din localitate FIRST BANK SUCURSALA MOŞILOR OLARI Contul IBAN RO66PIRB4236745798003000 (RON) RO03PIRB4236745798002000 (USD) RO37PIRB4236745798001000 (EUR) Pentru EUROPA un abonament pe un an costă 45 de euro (cu toate taxele incluse) Pentru EXTRA EUROPA un abonament costă 95 de dolari USA (cu toate taxele incluse) Pentru Israel un abonament pe un an costă 40 de dolari USA
REALITATEA EVREIASCĂREDACŢIA Bucureşti
str Maria Rosetti nr 17 sector 2COD POŞTAL 020481 OP 9
Tel fax 021-3227560wwwjewishfedro
realitateaevreiascagmailcomSerie nouă a
REVISTEI CULTULUI MOZAICFondată icircn 1956
de Şef-Rabin Dr Moses Rosen
Redactor-şef Alexandru MARINESCU
Redactori Dr Claudia BOSOI
Iulia DELEANUDan DRUŢĂ
Luciana FRIEDMANNEva GALAMBOS (senior editor)
George GIcircLEA Mihaela OBERSCHI
Foto Sandu CAcircLŢIASecretar de redacţie Emilia HRISTEA
DTP Gabriel IONESCU
Tiparul executat de Tipografia TIPOART IDEA STUDIO
BucureştiTel 0723531624
Relaţii administrator Mihail TUNSOIU tel 021-3149690
distributierregmailcom
Potrivit art 206 CP responsabilitatea juridică pentru conţinutul fiecărui text aparţine autorului Redacţia nu icircmpărtăşeşte icircn mod obligatoriu punctele de vedere exprimate icircn articolele semnate de colaboratori Redacţia nu primeşte spre publicare decacirct articole scrise cu diacritice
Gacircndul scrisbdquoTrădarea lui
EinsteinldquoScriitor de for-
mație filosofică și icircmpătimit eseist Eric
Emmanuel Schmitt a pus icircn discuție relația om ndash lume Așa a făcut cu Di-derot Freud Mozart etc Icircn ceea ce privește omul de știință confruntat cu efectele descoperirilor sale ndash Schmitt are icircnsă prede-cesori iluștri Brecht (Galileo) Duumlrrenmatt (Fizicienii) și chiar Hainar Kipphardt (Cazul Oppenheimer)
Icircn Trădarea lui Einstein piesa scrisă icircn 2014 tradusă și regizată de Tudor Țepeneag la TES dramaturgul se oprește asupra genialului fizician și dezvoltă relativitatea alegerilor omului sub vremi Icircl surprindem pe savant (la icircnceputul celei de-a Doua Conflagrații Mondiale) pe malul unui lac din New Jersey stacircnd de vorbă cu un vagabond Con-fident al hazardului marginalizatul căruia i-a murit fiul pe front pare o sensibilă (și realistă) cameră de rezonanță pentru icircntrebările pe care și le pune in-telectualul idealist Nu sunt indiferente originea și biografia protagonistului german evreu ateu dar solidar cu neamul său constracircns la exil la rătăciri de apatrid și afectat de pericolul nazist și de esca-ladarea prigoanei antievreiești Conștient că este supravegheat de FBI intracircnd și icircn vizorul Comisiei Hoover el va fi dizgrațiat și apoi reabilitat
Se poate izola savantul de situația tragică a lumii icircn care trăiește Se poate despărți de destinația dată invențiilor sale de cei care le-au creditat Se poate rupe de putere de politică Cea mai arzătoare di-lemă a acestui pacifist și iubitor al muzelor care l-a alertat pe Roosevelt asupra avansului experimente-lor germane și asupra rolului decisiv al forțelor ce vor deține bomba atomică este aportul său la cercetări ce au dus la finalizarea armei atomice El va parti-cipa la celebrul Proiect Manhattan (1940) numai că apoi după Hiroshima se va trezi plin de groază ca un ucenic-vrăjitor Pe de altă parte el va semna icircn 1965 icircmpreună cu Bertrand Russel un manifest privind pericolul bombei cu hidrogen
Interesul față de text și setea de teatru după pandemie icircnsuflețesc jocul interpreților icircndrumați de Tudor Țepeneag Simplitate firesc gravitate dar și umor autoironie și caldă comunicare umană ndash asta exprimă dialogul dintre Andrei Finți Mircea Dragoman (rolul titular) și Veaceslav Grosu Neculai Predica La racircndul lor Mihai Nițu George Remeș Andrei Miercure dau viață agentului FBI OrsquoNeill Bi-nevenită icircn spectacol este și violonista Rodica Doija
NATALIA STANCU
Drumul spre teatru
același timp cea mai icircnaltă cale de a marca dubla aniversare oferind litera-turii romacircne o primă introducere sin-tetică icircn literatura daneză Demersul său util și ieșit din comun icircn același timp este o bdquomarcă icircnregistratărdquo a sa și a prezenței evreiești icircn cultura romacirc-nă o prezență definită prin excelență devotament și travaliu susținut Icircn timpuri de pandemie Ștefan Cazimir a mers cacircnd și cum s-a putut la Bi-blioteca Academiei Romacircne iar apoi ne-a oferit o carte care reprezintă o bază pentru oricine dorește să stu-dieze sau numai să se informeze cu privire la literatura daneză O primă sinteză romacircnească scrisă cu har și cu o particulară icircnțelegere a fenome-nului literar nordic
RĂZVAN VONCUȘtefan Cazimir ndash Vedere din Elsinor Es-
cursiuni icircn literatura daneză Editura Semne București 2020
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 19
Aici icircn Israel trăim vremuri pe cacirct de interesante pe atacirct de presante Pe de o parte multiplele semne de icircntrebare legate de viitoarele relații cu noul președinte american (după povestea de dragoste cu ultimul) Pe de altă parte Covid-19 o pan-demie care nu pare a avea de gacircnd să-și ia desaga la spinare și să dis-pară
Uneori mă icircntreb cum rezistăm cum reușim să ne ocupăm de toate cele de mai sus dar icircn același timp neuitacircnd de pericolul securității naționale și personale (Iranul Ha-masul Hezbollah) Cum reușim să ținem pasul cu toate aceste mari și deloc mărunte probleme
Iată cel puțin parțial răspunsulPovestea e relativ nouă și bine
cunoscută Grație eforturilor de-puse de fosta Administrație ame-ricană patru state arabe Uniu-nea Emiratelor Arabe Bahrein-ul Marocul și Sudanul au hotăracirct să recunoască Israelul și să accep-te relații diplomatice cu statul care pacircnă deunăzi era ostracizat
Senzația pe care au provocat-o imediat articolele și comentariile era că bdquomireasardquo (adică Israelul) era mult mai mulțumită și chiar mai fericită de bdquomariajrdquo decacirct cei patru bdquomirirdquo Icircn marea majoritate a repor-tajelor din Abu Dhabi sau Bahrein se vorbea de intensele pregătiri pe care le fac cei icircn cauză pentru a primi turiștii israelieni dornici să viziteze cea mai icircnaltă clădire din lume Pacircnă aici nimic nou Dar iată o poveste care denotă superficiali-tatea celor care au scris și au vor-bit nu prea frumos despre luna de miere israelo-arabă
Povestea (preluată dintr-un arti-col semnat de binecunoscutul Ben Caspit) icircncepe așa pe icircntregul ma-pamond cresc aproximativ 4 mili-arde de palmieri din care 150 de milioane sunt curmali O treime din toți curmalii existenți icircn lume se află icircn Dubai
Fiecare din curmalii ăștia pro-duce anual icircntre 80-120 kg fructe dulci Ei bine acești curmali au o bdquomicărdquo problemă Ea e reprezentată de un gacircndac foarte vorace care odată pătruns icircn tulpina copacu-lui nu se lasă pacircnă nu-l termină Respectivul gacircndac penetrează scoarța tulpinei icircși depune ouăle care foarte rapid se transformă icircn viermi a căror hrană se află la icircn-demacircnă tulpina curmalului Icircn scurt timp se poate semna actul de de-ces al copacului
Icircncercările de a rezolva proble-ma prin icircmprăștirea de insecticide nu numai că oferă doar o soluție parțială dar din punct de vedere ecologic e vorba de o adevărată catastrofă nemaivorbind de restul de culturi agricole care suferă de pe urma contactului cu otrava des-tinată viermilor
Dar icircnainte de toate o icircntre-bare al cărei răspuns a icircncetat de mult a mai fi un secret militar care este icircn Israel arma cu cei mai mulți soldați și ofițeri Infanteria Tancurile Aviația militară Nici-decum Răspunsul e serviciul de contrainformații reprezentat de celebra Unitate 8200 Mulți (foarte mulți) dintre cei care s-au perin-dat prin acea unitate au devenit cu timpul specialiști icircn high-tech unii fiind primiți cu brațele deschise icircn diversele companii startup sau au icircndrăznit să-și deschidă propriul lor
business bazați pe cele icircnvățate și efectuate bdquoacolordquo
Și iată că un tacircnăr israelian a creat o companie care produce senzori de icircnaltă calitate
Și uite așa tipul din poveste a au-zit de problemele celor din Dubai cu gacircndacii viermii și curmalii A auzit și cum și icircn Israel sunt de ajuns de mulți curmali a icircncercat o metodă de a rezolva problema A introdus icircn tul-pina curmalului senzori suficient de sensibili care detectează din primul moment acțiunea de roadere a interi-orului tulpinei de către viermișorii cu pricina Icircn acel moment o luminiță se aprinde pe tabloul de comandă al terenului cu pomi fructiferi ceea ce e urmat imediat de un tratament chimic direcționat numai pe pomul afectat cu rezultate dintre cele mai bune Icircn urmă cu numai cacircteva săp-tămacircni proprietarul respectivei com-panii israeliene a fost primit icircn Du-bai cu surle și tracircmbițe covor roșu și alai de onoare și afacerea a fost icircncheiată pe loc
Pe aici pe la mine există mulți sceptici care privesc icircnchegarea relațiilor diplomatice cu cele patru țări amintite ca pe un eveniment (aproape) lipsit de importanță Cei care caută noduri icircn papură le vor găsi cu prisosință Dar fără nicio discuție povestea de mai sus re-prezintă un model extrem de inte-resant de cooperare cu beneficii bilaterale
Icircn mod normal acesta e doar icircn-ceputul Continuarea se cere a fi de mare succes
Cu cacircteva bdquomici și mărunterdquo ob-stacole cum ar fi atitudinea Iranului presiunea palestinienilor protestele unei bune părți din lumea arabă etc care nu vor disecate icircn racircndu-rile de față Las această sarcină pe seama specialiștilor icircn chestiune
Prof dr GABRIEL M GURMANOmer Israel
gurmanbguacil
Revanșa lui Sebastian
Uneori criticii și istoricii noștri literari sunt greu de icircnțeles dar nu neapărat fiindcă au un limbaj bdquotehnicrdquo de specialitate filolo-gică ci pentru că emit judecăți de valoare care nu li se potrivesc operelor evaluate E și cazul lui I Negoițescu sau Al Piru bdquoju-decacircndrdquo teatrul lui Mihail Sebastian bdquoEroii acestui teatrurdquo scria Negoițescu icircn 1966 bdquonu depășesc viziunea ușor convențională a unui repertoriu anual mai ridicatrdquo Sebastian făcacircnd un bdquoteatru mediu mulțumitorrdquo Pen-tru Al Piru același Sebastian este un bdquoco-mediograf agreabil inteligent dar lipsit de adacircncimerdquo iar Jocul de-a vacanța o bdquoușoară improvizațierdquo What
Dacircnd timpul icircnapoi scriitorul n-a avut mai mult noroc nici cu monu-mentala Istorie a lui Că-linescu din 1941 Dim-potrivă După ce pole-mizaseră criticul nu s-a putut abține să se bdquorăz-bunerdquo pe scriitorul ana-lizat folosind calificative mai mult decacirct discuta-bile și icircncadracircndu-lhellip rasial pe autor Icircn loc să-i analizeze cărțile cu obiectivitate și să le critice cu argumente es-tetice Călinescu susținea că Sebastian nu-și putea bdquoicircngădui decacirct o singură experiență aceea a rasei salerdquo și de aceea se bdquorefugiardquo icircn analiză Dintr-un alt alineat aflăm că bdquopa-teticul dovedește sensibilitatea exagerată a evreului plăcerea de a se simți victimă inca-pacitatea lui congenitală de a concepe lupta cu toate riscurile eirdquo Icircn 1941 anul cacircnd erau publicate asemenea enormități și aberații rasiste Europa era icircn plin Holocaust iar icircn ianuarie icircn pogromul din timpul rebeliunii le-gionare compatrioți ai lui G Călinescu de etnie evreiască fuseseră omoracircți și atacircrnați icircn cacircrlige la abator Plutind senin pe deasu-pra acestor monstruozități criticul icircși scria capitolul despre Sebastian din Istorie cu o bdquoargumentațierdquo din care tocmai argumente-le lipsesc și pe un ton rezolut precum aici bdquoEstetica sa nu e decacirct aceea tipică la criticii evrei și anume iubireardquo
Ultimul nume pacircnă acum pe lista de-tractorilor cu ștaif ai lui Sebastian este cel al Martei Petreu o cercetătoare serioasă cuprinsă icircnsă inexplicabil de un fel de aver-siune icircmpotriva obiectului său de studiu Pe lacircngă teza falsă conform căreia Sebastian ar fi fost un extremist de dreapta (astfel că Cioran Eliade și ceilalți bdquonu făceau decacirct să icirci calce mai apăsat pe urmerdquo) se găsesc icircn cartea intitulată aiuritor Diavolul şi uce-nicul său Nae Ionescu ndash Mihail Sebastian exprimări inadecvate pentru un studiu aca-demic Lectorul află de la Marta Petreu că Sebastian bdquoa țacircșnit icircn brațele lui Nae cu cel dintacirci pretextrdquo că bdquoi-a dat tacircrcoale lui Eliade făcacircndu-i curte și căutacircndu-i prieteniardquo că e bdquopapagalul de presărdquo al lui Nae Ionescu bdquobate cacircmpiirdquo și bdquoicircşi ascunde icircnşelătoriardquo Cacircnd ajungem icircn lectură la formularea bdquomacircracircielile și scacircncetele lui Sebastian din Jurnalrdquo ne icircntrebăm totuși ce fel de lectură este aceea icircn care impresionantul ndash pentru aproape oricine ndash Jurnal al lui Sebastian să fie redus la niște macircracircieli și scacircncete
Eu cred icircn dreptul fiecărui comentator de a formula o opinie dar mai cred că acest drept vine icircmpreună cu o obligație profesio-nală și morală aceea de a citi cu obiectivi-tate fără părtinire fără tendențiozitate sine ira et studio opera unui scriitor
Revanșa nedreptățitului Sebastian con-stă icircn actualitatea operei lui și icircn vitalitatea dovedită de aceasta la icircntacirclnirea cu noile generații de cititori și spectatori Nu știu cacircți mai deschid astăzi o carte de Al Piru sau una de I Negoițescu dar cei care citesc și recitesc cărțile lui Sebastian sunt mulți
DANIEL CRISTEA-ENACHE
Profil de scriitorNu aduce anul ce aduce ceasul
Un film pe care-i musai să-l vedețiLuna aceasta s-a icircmplinit un an de cacircnd Organizația
Mondială a Sănătății a declarat oficial pandemia de Co-vid-19 Un an lung care a adus schimbări icircn modul nos-tru de a trăi și de a interacționa Celor mai mulți dintre noi ne-au lipsit mersul la concerte la teatru la cinema Și pentru că pandemia pare să mai stea o vreme cu noi iar umorul e unul dintre puținele remedii pentru a depăși această perioadă grea aș vrea să vă recomand o mi-niserie pe Netflix care sunt convins că o să vă placă
De curacircnd am văzut Pretend Itrsquos a City un soi de dialog icircntre Martin Scorsese și Fran Lebowitz Și e ceva electrizant la scriitoarea aceasta de 70 de ani cu păreri ferme despre aproape orice mediu artistic politică sport tehnologie călătorii nimeni și nimic nu scapă ochiului ei vigilent Fran Lebowitz spune tot ce evită ceilalți să spună dar o face cu foarte mult umor
Icircn copilăria pe care și-a petrecut-o icircn Morristown New Jersey Fran Lebowitz a cacircntat o vreme la violon-cel icircn orchestra școlii Dar și-a dat repede seama că oricacirct de mult ar exersa nu va ajunge vreodată să facă performanță bdquoCacircnd eram cu orchestra nu auzeai cacirct de prost cacircntam Știam icircnsă ce e talentul fiindcă eram conștientă de cacirct de mult icircmi lipsea icircn cazul ăstardquo a povestit scriitoarea Mărturisește că idolul ei a fost mulți ani Leonard Bernstein bdquoAvea o emisiune cacircnd eram copil numită Young Peoplersquos concerts și așteptam fie-care duminică să-l văd Icircl adoram Leonard Bernstein explica și arăta exact cum icircși imaginează un copil că arată un dirijor Și asta a ajutatrdquo povestește Fran Le-bowitz icircn acest serial
A fost exmatriculată din şcoală pentru că citea foar-te mult icircn timpul orelor și icircși neglija temele iar notele erau din ce icircn ce mai slabe Dar și-a luat cu brio testele la sfacircrșitul liceului iar la 18 ani s-a mutat icircn New York Aici a fost pentru o vreme femeie de serviciu șofer de taxi și a vacircndut spațiu publicitar
Icircn tinerețe povestește Fran Lebowitz frecventa cluburile de jazz Crede că i-a văzut pe viu pe toți ma-rii muzicieni de jazz dar preferatul ei rămacircne Charles
Mingus Avea 19 ani cacircnd s-au cunoscut și lucra la zi-arul fondat de Susan Graham Ungaro cea de-a patra soție a muzicianului Charles Mingus avea un tempera-ment vulcanic icircși amintește Fran Era arogant nu prea icirci plăcea să stea de vorbă și detesta majoritatea oame-nilor Duke Ellington a fost singura persoană pe care a respectat-o cu adevărat Icircn tinerețe Charles Mingus a cacircntat icircn trupa lui Ellington A fost concediat dar cu toate acestea pentru Mingus Duke Ellington a fost cel mai mare muzician
Prin anii rsquo70 a icircnceput să scrie pentru revista Inter-view fondată de Andy Warhol Warhol a fost cel care a definit conceptul de Pop Culture iar icircn casa lui care icirci servea și ca atelier icirci găseai frecvent la cacircte o pe-trecere pe Lou Reed sau David Bowie icircntre mulți alți artiști celebri
Cacircnd şi-a publicat prima carte un volum de eseuri despre societatea americană bdquoMetropolitan Liferdquo Fran Lebowitz avea 27 de ani A scris puţin dar extraordinar de bine Icircn toată cariera a publicat doar trei cărţi Me-tropolitan Life Social Studies şi Mr Chas and Lisa Sue Meet the Pandas (carte pentru copii) publicată icircn 1994
Din dialogul acesta pe care icircl poartă cu Martin Scor-sese mai aflăm despre Fran Lebowitz că se consideră una dintre puţinele persoane din New York care icircncă mai au bdquoexperienţa străziirdquo Asta deoarece nu are te-lefon mobil și nici laptop Este mult mai interesată să cumpere cărți (după ultimele estimări deține cam 12 mii de volume) Și icircn aceste condiții reușește să fie foarte bine informată Fran pare că icirci știe pe toți oamenii importanți din oraș iar toată lumea pare să o cunoască
Pretend Itrsquos a City este de fapt un serial de cacircteva episoade realizat de Martin Scorsese care ne prezin-tă o femeie introvertită dar foarte populară inteligentă și plină de umor care spune o poveste captivantă des-pre New York așa cum era icircn anii rsquo60-rsquo70 dar și despre societatea de astăzi despre tehnologie sport muzică literatură și icircncă multe altele
GEORGE GIcircLEA
Icircnsemnări de la fața locului
20 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
Icircn ziua de 9 martie a ES David Saranga ambasadorul Israelului icircn Romacircnia a vizitat mai multe obiective evreiești din Cluj Programul a icircnce-put la șantierul Complexului Comuni-tar Evreiesc (JCC) unde oaspetele a fost icircntacircmpinat de Robert Schwartz președintele CE Cluj Dorel Ornescu secretar Andrea Ghiță și Andrei Klein membrii icircn comitetul de conducere Andrei Zador și Rabbi Dov ber Orgad de la Habad Cluj- Napoca
A fost vizitat Templul Memorial al Deportaților Evrei (fosta sinagogă ne-ologă) a cărui reabilitare a icircnceput icircn toamna anului 2018 S-au rememorat secvențe din istoria Templului (dis-trugerea icircn bombardamentul din 2 iunie 1944 și reconstrucția din teme-lii icircn anul 1947) Ambasadorul a so-sit tocmai cacircnd se icircncheia curățenia generală de după şantier Se preco-nizează icircn prima fază reluarea cacirct mai grabnică a serviciilor divine pen-tru desfășurarea cărora există condiții optime de distanțare
Intenția conducerii comunității este ca festivitatea oficială de reinaugura-re să fie amacircnată pacircnă cacircnd condițiile epidemiologice o vor permite La bal-conul Templului accesibil acum și cu un ascensor exterior s-au creat spații expoziționale pentru o colecție muzeală avacircnd ca principal obiectiv contribuția populației evreiești la dez-voltarea economică culturalăsocială a orașului Cluj
La clădirea reabilitată a viitorului Centru Cultural Evreiesc următorul obiectiv vizitat lucrările de construcții s-au icircncheiat Aici pot fi găzduite ma-nifestări culturale și stracircngerea legă-turilor dintre Ambasada Statului Israel - Departamentul de Diplomație Publi-că și JCC Cluj vor promova cultura și civilizația israeliene prin proiecții de filme spectacole concerte expoziții lansări de carte etc
Biblioteca Centrului icircn curs de organizare va beneficia de valoroa-se donații (volume și documente) ale cunoscuților autori din dome-niul Holocaustului din Transilvania și Cluj (dr Daniel Lőwy și prof univ
dr Zoltaacuten Tibori Szaboacute) Icircmpreună cu prețioasele volume din biblioteca comunității referitoare la evreitate și iudaism se va deschide un centru de documentare S-a discutat apoi des-pre al treilea obiectiv clădirea care va adăposti administrația comunității ra-binatul serviciile sociale și medicale Aici se așteaptă primirea autorizației de construcție lucrările urmacircnd să icircnceapă icircn această primăvară Ușile și geamurile sunt deja transportate la atelierul de recondiționare
Pentru ultimul obiectiv din Complex Restaurantul Ritual există o primă va-riantă a proiectantului neicircnsușită icircncă de conducerea comunității Icircn aproxi-mativ trei ani de la icircnceperea lucră-rilor finanțate exclusiv din fondurile proprii ale CE Cluj JCC va deveni icircn mare parte funcțional
Vizita ambasadorului iaraelian s-a desfăşurat icircntr-o atmosferă cordială şi dătătoare de speranţă Oaspetele a promis că va participa la festivitatea de reinaugurare a Templului Memorial al Deportaţilor Evrei ANDREI ZADOR
Premiul Genesis 2021 conside-rat bdquoNobelul evreiescrdquo i-a revenit re-gizorului american Steven Spielberg Distincția se acordă celor care bdquosunt angajați să susțină valorile evreieștirdquo De aceea icircn motivarea acordării premiului lui Spielberg Fundația Ge-nesis a arătat că bdquoimportante tema-tici evreiești sunt adesea icircntrețesute icircn narațiunea filmelor lui și anume importanța identității și apartenenței păstrarea umanismului icircntr-o lume nemiloasă grija față de celălalt și onorarea obligației morale de a face lucruri corecterdquo
O altă justificare pentru acordarea distincției s-a referit la bdquoactivitatea lui extraordinară de a păstra memoria Holocaustului și a preveni viitoare ge-nocide prin intermediul filmului prin filantropie și implicarea icircn viața pu-
blicărdquo respectiv faptul că Spielberg a pus bazele Fundației Șoah care păs-trează mărturiile unor supraviețuitori ai Holocaustului Fundația a fost cre-ată după succesul peliculei sale din 1993 bdquoLista lui Schindlerrdquo
Distincția a fost acordată icircn urma votului popular din icircntreaga lume Deși ultimul cuvacircnt icircl are Comitetul pentru Premii faptul că Spielberg a primit cele mai multe voturi a fost un factor determinant a arătat Fundația
Premiul Genesis a fost creat icircn 2013 de către un grup de filantropi evrei ruși Suma acordată este de un milion de dolari și pacircnă acum toți cei care au fost distinși au donat premiul icircn scopuri filantropice
Fundația Genesis a decis de asemenea să onoreze memoria șef-rabinului Marii Britanii lordul Jona-than Sacks (zl) decedat la 20 no-iembrie 2020 El era unul dintre cei șapte finaliști ai competiției pentru Premiul Genesis dar a murit icircn timpul
campaniei de desemnare obținacircnd pacircnă atunci zeci de mii de voturi din icircntreaga lume Stan Polovets unul dintre co-fondatori și președinte al Fundației și-a manifestat imensul regret față de pierderea acestei mari personalități a iudaismului și a de-clarat că Fundația bdquose pregătește să onoreze această mare voce a evre-imii aducacircnd un omagiu operei lui de-o viață și sprijinind menținerea moștenirii sale intelectuale și spiritua-le pentru a se asigura că va continua să existe pentru generațiile viitoarerdquo
Fundația va organiza la Londra un eveniment pe 14 noiembrie la un an de la decesul rabinului Va fi reali-zat un film documentar despre viața lui Jonathan Sacks Fundația este icircn discuții cu trustul bdquoMoștenirea Rabi-nului Sacksrdquo icircn vederea susținerii și a altor inițiative semnificative pentru a celebra și a păstra moștenirea lui
MAGDALENA PORUMBARUNicu Covaci ne duce lahellip
Tamara de Lempicka A murit ultimul evreu din KujandOdinioară orașul Kujand din Tadjikistan a fost un centru al prezenței evreiești
din Asia Centrală Dar la sfacircrșitul lunii ianuarie bogata viață comunitară a evre-ilor buhareni a luat sfacircrșit prin decesul lui Jura Abaev de 93 de ani ultimul evreu din localitate Grupul de evrei de aici buharenii (denumirea este legată de orașul Buhara) avea rădăcini persane
Fost muncitor Abaev a fost ani de zile liderul spiritual al sinagogii din Ku-jand icircnchisă icircn 1999 Abaev avea cinci copii cu toții emigrați icircn Israel prin anii 1990 ca dealtfel toate rudele lui Abaev Icircn Tadjikistan mai trăiesc aproximativ 20 de evrei așkenazi icircn capitala Dușanbe
Tadjikistanul este unul dintre statele din Asia Centrală de unde după prăbușirea URSS aproape toți evreii au emigrat Aceasta a dus și la reducerea evreilor buhareni din țara vecină Uzbekistan și a bdquoevreilor de la Munterdquo o altă minoritate originară din Persia cu legături stracircnse cu cea din Buhara Exodul din Tadjikistan unde odinioară trăiau 15000 de evrei a fost determinat și de războiul civil izbucnit icircn 1992 care a durat cinci ani cu un mare număr de morți deplasări de populație și sărăcie După terminarea războiului a avut loc asasi-narea lui Gavriel Gavriilov liderul Societății Haverim din Tadjikistan creată icircn perioada postcomunistă care și-a propus reicircnvierea culturii evreiești A fost un alt element care a determinat emigrarea evreilor
Și Abaev a emigrat icircn Israel chiar de trei ori dar de fiecare dată a revenit la Kujand adevăratul lui cămin spunea el A renunțat la o pensie care-i permitea icircn Israel o viață confortabilă dar acolo bdquose simțea un nimenirdquo pe cacircnd icircn orașul său natal bdquoicircl cunoștea și-l respecta toată lumeardquo Icircn casa lui spațioasă a invitat o familie cu patru copii care au avut grijă de el
Decenii de-a racircndul pacircnă la dispariția comunității Abaev a icircndeplinit și funcția de rabin ținacircnd slujbele de icircnmormacircntare și icircngrijindu-se și de cimitirul unde a și fost icircnmormacircntat Nu a avut cine să-i organizeze ceremonii religioase dar a fost condus pe ultimul drum de numeroși prieteni și vecini Sinagoga a fost demolată icircn 2015 el fiind atunci unicul evreu din oraș (EG)
Ascultam interviul acordat de Nicu Covaci realizatorului emisiunii Psiho-logul muzical Andrei Partoş icircn care liderul formaţiei Phoenix vorbea des-pre modul icircn care icircşi achită multe cheltuieli pictacircnd (el fiind absolvent de Arte Plastice) A menţionat atunci numele unei artiste plastice din State-le Unite despre care nu ştiam nimic Tamara de Lempicka
Am regăsit referirea şi icircntr-un inter-viu acordat de acelaşi muzician unei televiziuni private unde apărea şi o fotografie a sa icircn faţa şevaletului Re-alizatoarea TV a fost tentată să atribu-ie tabloul invitatului emisiunii dar Nicu Covaci a precizat că icircn acea fotogra-fie lucra la o reproducere după un ta-blou al Tamarei de Lempicka deoare-ce aceste reproduceri se cer pe piaţă fiindcă icircn America un original se vinde la preţul de 6-7 milioane de dolari
Tamara de Lempicka s-a născut pe 16 mai 1898 la Varşovia ca fiică a lui Boris Gurwik-Goacuterski un avocat rus evreu ce lucra pentru o firmă fran-ceză Mama sa Malwina Dekler era o poloneză care şi-a petrecut viaţa mai mult icircn străinătate unde şi-a icircntacirclnit şi soţul Legenda spune că atunci
cacircnd avea zece ani mama sa a comandat unui p r o e m i n e n t artist local un portret pastel al Tamarei dar ea a detestat să pozeze şi a fost nemulţumită de rezultat a pus macircna pe pensulă şi a făcut portretul surorii sale mai tinere acesta fiind primul portret pictat de ea
După studii de artă plastică la pres tigioase instituţii de icircnvăţămacircnt superior afirmarea Tamarei s-a pro-dus icircn 1925 cu ocazia Expoziţiei In-ternaţionale de Arte Decorative şi In-dustriale Moderne care mai tacircrziu a dat numele stilului Art Deco
Stilul ei a fost un amestec de cu-bism rafinat şi stil neoclasic inspirat icircn special de Jean-Dominique Ingres După al Doilea Război Mondial se va stabili icircn Statele Unite de unde icircn 1974 se va muta icircn Mexic unde a de-cedat icircn 1980 La cererea sa cenuşa i-a fost icircmprăştiată peste vulcanul Po-pocateacutepetl
IOAN IACOB
Alexander Hausvater scriitorulfraza scurtă fa-vorizează ușu-
rința lecturii de către cititori Sunt cărți consistente din care ai ce reține ai ce icircnvăța Am descoperit un nou Haus-vater Vă felicit și vă aplaudrdquo
Costel Postolache l-a descris pe Hausvater drept bdquocel mai mare scrii-tor necunoscut Acum faima lui de scriitor aproape a egalat-o pe cea de regizorrdquo
Actorii Maia Morgenstern și Con-stantin Florescu au selectat fragmen-te din cele trei cărți și le-au citit
bdquoLa fel ca piesele sale lectura cărților lui Hausvater constituie o experiență imersivărdquo a arătat Dan Romașcanu bdquoEl regizează și experimentează atacirct icircn teatru cacirct și icircn literatură Aș spune că nu personajele sunt icircn căutarea unui autor ci autorul este copleșit de perso-najele sale laquoAici Radio Erosraquo poate fi și un scenariu de filmrdquo
Răzvan Voncu a spus că bdquoAlexan-der Hausvater nu este doar un inte-lectual care știe să-și pună gacircndurile pe hacircrtie Este un scriitor icircnzestrat cu talent viziune vocație și cu o calitate tot mai rară astăzi ndash capacitatea de a
fi profund icircntr-o modalitate artistică ac-cesibilă mai multor oameni dispensa-tă de complicații inutile laquoDor călătorraquo este un roman profund despre o temă eternă și niciodată epuizată icircn literatu-ră relația tată-fiu laquoPenumbraraquo este o carte halucinantă scrisă pe linia foarte fină dintre imaginar și referentul isto-ric despre nenorocirile prin care a tre-cut și despre micile drame de zi cu zi icircn spatele cărora se află icircntotdeauna o memorie istorică laquoAici Radio Erosraquo este partea experimentală jucăușă a textului icircn care se vede mintea formi-dabilă de constructor viziunea aces-tui scriitor care creează universuri ficționale puternice și autenticerdquo
Autorul a conchis bdquoSingura mea speranță a fost icircntotdeauna ca la tea-tru să am cacirct mai mulți oameni icircn sală iar icircn literatură ndash cacirct mai mulți cititori Dacă o piesă un film sau o carte are o semnificație sfacircrșitul real este icircnce-putul acelei ștafete icircn care spectatorul sau cititorul ia batonul și icircncepe el să creeze să se gacircndească dacă există vreo legătură icircntre un personaj și viața lui Speranța este să icircl faci să devină un om mai bun mai profund mai iubitorrdquo
(Urmare din pag 15)
David Saranga a vizitat Complexul Comunitar Evreiesc din Cluj
Premiul Genesis 2021 i-a fost decernat regizorului Steven Spielberg
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 21
O bibliotecară spioană icircn serviciul Congresului Evreiesc American
Florence Mendheim (1899-1984) custode al Bibliote-cii Publice din New York a participat pentru a le observa la reuniunile pronaziste din oraș icircntre anii 1933-1938 icircn cadrul organizației Prietenii Noii Germanii numită mai tacircrziu Liga Germano-Americană punacircndu-și viața icircn pe-ricol Conform unei relatări din Jerusalem Post rezulta-tele cercetărilor de dată recentă pe această temă au fost făcute publice de Institutul Leo Baeck din New York
Florence Mendheim era o evreică germană stabilită icircn Bronx alături de familie A lucrat pentru Congresul Evre-iesc American (CEA) condus icircn acei ani de Rabinul Ste-phen Wise Membrii organizației pronaziste din America se icircntacirclneau icircn cafenele și taverne și de multe ori se salutau cu expresia bdquoSă omori un evreurdquo
Michael Simonson arhivist la Institutul Leo Baeck a declarat bdquoNu știm dacă a fost recrutată de CEA sau dacă a venit ca voluntară dar este clar că tot ce se petrecea icircn Germania faptul că avea rude acolo și identitatea ei evreiască au motivat-o icircndeajuns icircn icircncercarea ei de a limita amenințarea nazistă din Ameri-cardquo Dacircndu-se drept o simpatizantă a nazismului Florence Mendheim a furnizat material documentar și rapoarte valoroase pentru CEA cu privire la orientarea extremistă și antisemită a organizației unde se infiltrase ca spioană
Icircn anii rsquo30 delegatul lui Hitler Rudolf Hess le-a dat imigranților germani icircn America permisiunea și directiva de a icircnființa organizația Prietenii Noii Germa-nii care să susțină național-socialismul și izolaționismul Aceasta primea spon-sorizări pentru concerte și tabere de vară pentru a apărea icircn ochii americanilor drept o organizație culturală Florence Mendheim a lucrat aici ca secretară dar a renunțat la slujbă cacircnd situația devenise prea primejdioasă Intrarea icircn război a Statelor Unite a dus la icircnăbușirea grupărilor pronaziste iar de multe ori liderii lor au fost deportați
Mai tacircrziu Florence Mendheim a fost secretară icircn Comitetul pentru Icircnțelegerea Arabo-Evreiască instituție care promova ideea unui stat binațional arab-evreiesc Nu s-a căsătorit niciodată foarte tacircrziu a povestit despre perioa-da ei ca spioană dar oamenii nu i-au dat atenție Documentele i-au fost păstra-te de frații ei care ulterior le-au predat Institutului Leo Baeck (CB)
La icircnceputul lunii martie 2021 av Iulian Sorin fost conducător al Federației ar fi icircmplinit 95 de ani
A trăit aidoma generației sale toa-te faliile sociale ale veacului XX Icircn timpul pogromului legionar din ianuarie 1941 de la București a fost ridicat de pe stradă de legionari și dus la Sina-goga bdquoMalbimrdquo icircnțesată de evrei luați prizonieri A trăit scene de coșmar jafuri umiliri maltratări Pe toți icirci aștepta moartea A fost trimis să care moloz icircn curtea sinagogii Icircntr-o clipă de neatenție a paznicului a escaladat gardul și a fugit Așa a scăpat cu viață A făcut muncă obligatorie La cimitirul din Giulești unde fusese repartizat la apărarea pasivă căra cadavrele celor pieriți icircn bombardamentul din 4 aprilie 1944 Cacircteva bombe au căzut icircn cimi-tir Cacircnd Romacircnia a icircntors armele icircm-potriva Germaniei naziste tacircnărul s-a icircnrolat icircn Forțele de Luptă Patriotică A participat la apărarea Capitalei A cre-zut că icircn lumea care se prefigura nu vor mai exista ură intoleranță violență speranță făcută repede țăndări
Opera lui socială icircn plan comunitar icircnsumează un capitol de istorie post-belică a evreilor romacircni Icircnainte de 1989 a organizat pornind de la zero fostul Cămin-spital bdquoMartin Bălușrdquo Chiar atunci cacircnd după 1990 căminul a fost desființat icircn spațiul rămas liber a icircnființat Centrul de Zi ndash JCC-ul nu exis-ta icircncă ndash și Bucătăria bdquoMartin Bălușrdquo a creat sedii speciale pentru Biblioteca FCER și pentru reprezentanța Claims Conference icircn Romacircnia Din 1991 pacircnă icircn 2005 cacirct a fost secretar gene-ral al Federației și ca președinte inte-rimar după decesul lui Nicolae Cajal a contribuit substanțial la moderniza-rea cu ajutorul JOINT-ului a DASM la reformarea Secției Bunuri cu ac-cent asupra patrimoniului sacru la icircnnoirea educației iudaice redefinirea instituțiilor culturale deschiderea spre societatea romacircnească adacircncirea
d i a l o g u l u i interetnic și interreligios construirea de noi etape icircn relațiile cu Israe-lul cu Aliaua romacircnă recuperarea la cultura-mamă a scriitorilor israeli-eni de expresie romacircnă A acționat pentru combaterea antisemitismului negaționismului antiisraelismului și recunoașterea Drepților icircntre Popoare romacircni A susținut procesul de aderare a Romacircniei la NATO și de integrare icircn UE A făcut parte din conducerea Con-gresului Evreiesc European A impulsi-onat reactivarea Forumului B´nai B´rith icircn Romacircnia A fost membru fondator al Consiliului Minorităților Naționale de pe lacircngă Guvernul Romacircniei fiind se-cretar al Comitetului pentru Culte Cul-tură și Mass Media președinte pen-tru restituirea bunurilor imobiliare ale organizațiilor de minorități naționale A fost membru fondator al Fundației bdquoCaritateardquo al Asociației Evreilor din Romacircnia Victime ale Holocaustului a făcut parte din conducerea Asociației Culturale de Prietenie Romacircnia - Is-rael a Asociației pentru Pacea Re-ligiilor din Romacircnia Pentru meritele sale de lider al FCER a fost distins de președintele țării cu Ordinul bdquoMeritul Culturalrdquo icircn Grad de Comandor
Icircn ultima sa cuvacircntare rostită la Congresul al II-lea al FCER icircn 2010 există un pasaj despre nevo-ia de recunoștință față de icircnaintași bdquoDe-a lungul timpului personalități de excepție au condus activitatea evrei-lor din Romacircnia S-au afirmat nu nu-mai icircn planul vieții iudaice dar și icircn planul vieții romacircnești Mi se pare că ar trebui să avem icircn vedere pentru vi-itor ca memoriei acestor predecesori ai noștri să-i acordăm importanța ce se cuvinerdquo Cuvinte premonitorii
IULIA DELEANU
Sunt zece ani de cacircnd s-a stins din viață prof univ dr Andrei Voinea zl dublu laureat al Premiului Academiei Romacircne autor a 12 tratate de orto-pedie a sute de comunicări publicate icircn țară și străinătate Cacircnd i s-a oferit prilejul cărturarul a dovedit aptitudini de foarte bun organizator a condus Spitalul CFR-2 Spitalul de Urgență Floreasca Centrul pentru Ajutor Me-dical al DASM (CAjM) După 1990 profesorul a fondat Universitatea bdquoTitu Maiorescurdquo acreditată de Consiliul Național de Medicină Academică unde a predat cursuri de ortopedie și traumatologie
A avut icircnzestrări literare remarca-bile semnalate de Iorga care dedica-se o pagină icircntreagă icircn bdquoCuget clarrdquo adolescentului din anii aceia Liceanul debutase la revista orădeană bdquoȚara visurilor noastrerdquo alături de Ovidiu Drimba și Mircea Malița Dar bdquoțara visurilorrdquo lui avea să se facă țăndări nu peste multă vreme Avea 18 ani Icircntr-o singură noapte toți evreii din satele Transilvaniei de Nord au fost ghetoizați icircn capitalele de județ El și familia lui au ajuns la Beiuș Au urmat patru ani de muncă obligatorie la ca-riere de piatră experiență dramatică retrăită icircn prima din cărțile sale de memorialistică bdquoClepsidra și bolova-
nulrdquo scrisă icircmpreună cu Kovacs Ja-nos După pensionare Andrei Voinea continuă să fie activ icircn plan profesi-onal ndash medic la CAjM coordonator al Comisiei de Sănătate a BBR ndash și revine cu succes la scris Din colabo-rarea literară cu regretatul președinte de onoare al ACPRI av Constantin Vișinescu s-au ivit alte două volume de memorialistică bdquoViața icircntre destin și istorierdquo și bdquoUmbre purpuriirdquo
Student la Facultatea de ortope-die din Moscova Andrei Voinea făcea practică la Clinica profesorului Mihail Friedenland Friedenland primise icircnști ințarea că fusese trecut pe laquolista neagră a dușmanilor poporuluiraquo și de-mis din funcția de director
Dar mentorul lui Andrei Voinea a fost profesorul Iuliu Hațieganu de la care a icircnțeles că nu poți fi medic dacă nu știi să fii mai icircntacirci om An-drei era licean cacircnd tatăl lui s-a icircm-bolnăvit grav Medicii de la spitalul clujean unde era internat nu se ară-tau dispuși să riște o operație fără prea mari șanse de reușită Băiatul lui s-a dus atunci la Hațieganu fost profesor al tatălui său Dr Hațieganu a acceptat să-l opereze salvacircndu-i viața Gestul acesta avea să-l deter-mine ca icircn 1955 icircn timpul războiului din Coreea cacircnd lucra la un spital
sub pavilion romacircnesc să lupte fără ca alți medici să icircncerce ca o bolnavă tacircracircndu-se icircntr-un aparat ghipsat pe culoarele spitalului să-și recapete demnitatea mersului ome-nesc Să se icircmpotrivească peste mulți ani hotăracircrii a 7-8 medici orto-pezi să apeleze la soluția chirurgica-lă mai comodă a scurtării piciorului unei paciente și să icircnvingă Pacien-ta a plecat acasă pe picioarele ei icircn-tregi era soția avocatului Vișinescu
care a mărturisit asta la catafalcul medicului
Semnatara racircndurilor de față este beneficiara intervenției făcute de pro-fesor către un fost student al lui deve-nit ortoped cunoscut icircntr-un moment de icircncercare Icircmpreună cu soția sa Doina i-a fost sprijin moral
Profesorul Andrei Voinea trăiește icircn memoria tuturor celor pe care i-a ajutat
IULIA DELEANU
95 de ani de la nașterea lui Iulian Sorin zl
Datoria față de icircnaintași
Benjamin de Rothschild a decedat la 57 de ani
10 ani de la plecarea dintre noi a prof univ dr Andrei Voinea zl Nu poți fi medic dacă nu știi să fii om
Descendent al uneia dintre ramuri-le familiei de Rothschild președintele Consiliului de administrație al societății Edmond de Rothschild Hol-ding SA Benjamin de Rothschild a decedat icircn urma unei crize cardiace a informat publicația franceză Tribune Juive Avea 57 de ani A fost fiul lui Edmond și Nadine de Rothschild și la fel ca tatăl și bunicul lui sprijinea Israelul Grupul franco-elvețian Ro-thschild Holding SA care s-a specia-lizat icircn administrarea unor bănci par-ticulare și gestiunea activelor are 32 de sucursale icircn icircntreaga lume Socie-tatea nu are nici o legătură cu banca franco-britanică Rothschild amp Co care aparține vărului său David
Benjamin i-a urmat tatălui său icircn 1997 Potrivit unui portret schițat de revista Le Point icircn 2014 era pasio-nat de navigația cu vele și de vacircnă-toarea de antilope din Africa și era un mare fumător Deși s-a implicat icircn activitatea societății după opinia lui nu considera că ar fi avut legitimita-te afirmacircnd că un moștenitor chiar dacă obține cele mai bune rezultate nu este sută la sută legitim bdquoNu sunt decacirct o verigă a lanțuluirdquo a declarat el Icircn cercurile financiare era cunos-cut drept un antreprenor de renume
mondial expert icircn finanțe și inovație și avacircnd icircn fața ochilor viitorul și care a acordat atenție creșterii moștenirii familiei Rothschild
De la preluarea conducerii gru-pului el a extins activitatea filantro-pică mai ales icircn Israel Grupul are aici o societate de investiții și a făcut donații substanțiale universităților și unor programe vizacircnd promovarea icircnvățămacircntului icircn mediile sărace res pectiv ridicarea nivelului educației pentru copiii din acest mediu Icircn apri-lie icircmpreună cu soția sa Ariane a făcut o donație de 50 de milioane de șekeli pentru achiziționarea de echi-pament medical pentru 22 de spitale din icircntreaga țară ca sprijin acordat Is-raelului icircn bătălia icircmpotriva pandemiei de Coronavirus (EG)
22 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
Keshet ndash importanța vieții
icircn iudaismicircncerca să icircnțe-legem dacă
această prăpastie poate fi depășită dacă putem crea un pod Cu siguranță știți cu toții cacirct de importantă este viața icircn iudaism ca element central Viața este sacră icircn iudaism Tora ne spune să alegem viața iar acest icircn-demn stă alături de noi de generații Viața ar trebui să primeze icircn fața ori-cărei reguli sau tradiții religioase
Evreii haredi (ultrareligioși) repre-zinta aproximativ 14 din populația Israelului dar icircn același timp 30 dintre infectările cu noul Coronavirus din țara noastră au fost identificate icircn racircndul acestei comunități Icircn racircndul comunității haredi rata mortalității din cauza Covid-19 este de patru ori mai mare decacirct icircn restul țării Aces-te date statistice arată așa și pentru că o parte dintre sinagogile și școlile religioase din comunitate au rămas deschise De asemenea au avut loc icircnmormacircntări cu mii de participanți icircn timpul celui de-al treilea lockdown Ați văzut probabil fotografii icircn care se ob-serva ușor că mulți dintre participanți nu respectau distanțarea și nu purtau mască De altfel unii dintre acești ra-bini icircnmormacircntați icircn ceremonii cu mii de participanți au murit tocmai din ca-uza noului Coronavirus
Este așadar de icircnțeles de ce unii evrei seculari sau chiar religioși dar care nu fac parte din această mino-ritate au fost supărați Oamenii au simțit că icircn această comunitate exis-tă o profundă lipsă de respect față de viață față de cei din jurul lorrdquo a spus Mordechai Miller care a vorbit icircn continuare despre explicațiile religioa-se și sociale ale acestei polarizări a societății icircntr-o prelegere tradusă de Miriam Rosenzwieg
Icircntreaga sesiune Keshet cu tema Importanța vieții icircn iudaism poate fi urmărită icircn continuare online pe pagi-nile de Facebook ale JCC București și FCER
(Urmare din pag 3)
bdquoNe străduim ca asistații noștrihellipldquoincluși icircn Pro-gramul bdquoCopii icircn
nevoierdquo 97 de rezidenți icircn căminele amintite Măști mănuși gel dezinfec-tant alcool sanitar de zin fectant pen-tru multisuprafețe șer vețele antibac-teriene etc au primit și angajații din toate comunitățile Icircn tot acest interval ne-am bucurat de sprijinul permanent al conducerii FCER și al JOINT-ului al cărui director pentru Romacircnia Is-rael Sabag și-a reconfirmat sprijinul
icircn același spirit al parteneriatului de excepție cu FCER
ndash Ați avut de icircnfruntat riscuri mai mari față de cele ale angajaților din alte sectoare de activitate
ndash Le-am icircnfruntat Toți angajații DASM au venit zilnic la serviciu avacircnd
același orar ca icircn perioada de dinainte de pandemie Am apelat și la sprijinul voluntarilor astfel icircncacirct beneficiarii serviciilor de asistență să resimtă cacirct mai puțin prezența pandemiei și să iasă cacirct mai puțin din locuință spre a nu fi expuși pe cacirct posibil icircmbolnă-virii
ndash Icircn ce stadiu se află vaccinarea rezidenților din cămine și a icircngrijitori-lor lor
ndash Toți cei de la Căminul bdquoRosenrdquo și de la cel din Arad care au dorit să se vaccine-ze au fost vaccinați 78 dintre rezidenți La fel ndash și angajații căminului Icircn acest scop a fost trimisă o caravană specială
ndash Ce aveți icircn vedere pentru anul care a icircnceput
ndash Ne străduim să asigu-răm același nivel de servi-cii ca și icircn anul precedent astfel icircncacirct asistații noștri să fie cacirct mai puțin afectați de pandemia de Covid-19 Ne propunem să continu-ăm acțiunile de voluntari-
at amintite să menținem icircn limitele posibilului echipele care ne-au dat o macircnă de ajutor icircn protejarea celor cu grad mai ridicat de vulnerabilitate Sperăm ca prin continuarea procesu-lui de vaccinare să ne reluăm activi-tatea icircn parametrii normalității
(Urmare din pag 11)
Mișcarea Legionară omagiată icircn Senatul Romacircniei
Centenar PAUL CELAN
Se icircmplinesc icircn această lună o sută de ani de la nașterea lui Paul CELAN unul dintre importantele spirite care au marcat gacircndirea poetică europea-nă a secolului XX Născut Antschel la 23 noiembrie 1920 icircntr-o familie de evrei germanofoni din Cernăuți (oraș aflat atunci sub administrație romacirc-nească) pleacă icircn 1938 icircn Franța unde icircși icircncepe studiile universitare
dar renunță un an mai tacircrziu pentru a se icircntoarce la Cernăuți După 22 iunie 1941 este mobilizat icircn detașamentele de muncă obligatorie iar icircn 1942 părinții icirci sunt deportați icircn lagăre din Transnistria unde decedează Icircn 1945 se refugiază la București unde adoptă pseudonimul Celan (de fapt o anagramă a numelui său) Icircn 1947 de-cide să părăsească definitiv Romacircnia iar după șase luni petrecute la Viena se stabilește la Paris unde reicircncepe studiile universitare
La Viena publică un prim volum de versuri și se icircmprietenește cu In-geborg Bachmann cu care trăiește o complicată și dramatică poveste de dragoste cores pondența dintre ei fi-ind cuprinsă icircn volumul Timp al inimii tradus icircn 2010 icircn limba romacircnă
Poet de expresie germană Paul Celan publică icircn 1952 Mohn und Gedaumlchtnis (volum tradus icircn 2006 icircn romacircnește cu titlul Mac și memorie) cartea care i-a adus recunoașterea criticii urmată de alte volume care l-au consacrat drept unul dintre cei mai importanţi poeţi ai secolului XX Totodată traduce icircn germană din lu-crările unor autori prestigioși Primeş-te icircn 1958 Premiul Literar al Oraşului
Bremen iar icircn 1960 i se decernează Premiul Georg Buumlchner Bolnav se si-nucide icircn 1970
După cum remarca Norman Ma-nea Benjamin Fondane și Paul Celan rămacircn cei mai importanți mesageri ai moștenirii evreiești și romacircnești icircn Franța ambii dedicați artei nemuri-toare a scrisului și a căror viață a fost marcată de un destin tragic
Pentru a marca Centenarul Paul Celan Editura Polirom a publicat icircn acest an 2 volume Primul dintre acestea intitulat Meridianul și alte proze (ediție revizuită) cu o traduce-re din limba germană și note de An-drei Corbea este o prestigioasă și mi-găloasă icircntreprindere de transpunere icircn romacircnește a prozei lui Paul Celan
Cel de-al doilea ndash bdquonu vreacicatri-cerdquo Studii despre Paul Celan la icircm-plinirea a 100 de ani de la nașterea poetului ndash icircl are de această dată ca autor pe același Andrei Corbea pro-fesor la Universitatea bdquoAlexandru Ioan Cuzardquo din Iași laureat al Premiului Herder și al Premiului Jakob-und-Wil-helm-Grimm Ambele vin să comple-teze integrala operei poetice a lui Paul Celan icircncepută icircn 2015 la aceeași editură (II)
Manual de combatere a antisemi tismului
Comisia Europeană icircmpreună cu IHRA a publicat un manual de utilizare practică a definiției de lucru a antisemitismului Documentul a apărut sub egida președinției germane a Consiliului UE
Bazat pe o cercetare atotcuprinzătoare efectuată de Bundesverband RIAS (Asociația Federală a Departamentelor de Cercetare și Informații despre An-tisemitism) manualul oferă o privire de ansamblu asupra bunelor practici ale unor organizații internaționale administrații naționale societatea civilă și comunitățile evreiești din Europa Sunt enumerate 35 de bune practici de la icircnsușirea punerii icircn aplicare a legislației pacircnă la icircnregistrarea și informarea inci-dentelor antisemite Manualul prezintă 22 de surse care au prezentat incidente antisemite icircn Europa și care susțin corectitudinea definiției de lucru a antisemi-tismului elaborată de IHRA
Referindu-se la editarea manualului vicepreședintele Comisiei Europene Margaritis Schinas a declarat bdquoTrebuie să combatem antisemitismul oriunde icircl icircntacirclnim Viața evreiască este o parte a societăților noastre și suntem deciși să o protejăm Noul manual facilitează icircndeplinirea acestui angajament și răs-punde cerințelor statelor membre pentru o cunoaștere mai bună și folosirea definiției elaborate de IHRA Manualul va deveni un alt instrument valoros al statelor membre pentru a pune icircn aplicare Declarația Consiliului UE de comba-tere a antisemitismuluirdquo
Organizațiile evreiești europene au salutat apariția manualului bdquoEste deose-bit de important să se ofere guvernelor și agențiilor de securitate liniile directoa-re necesare punerii icircn aplicare a definiției IHRA care oferă practici icircn proteja-rea fizică a comunităților evreiești Salutăm publicarea acestui ghid icircn contextul icircn care teoriile conspiraționiste antisemite și atacarea evreilor se răspacircndesc pe continentul nostrurdquo a subliniat dr Moshe Kantor președintele Congresului European Evreiesc
bdquoImportanța acestui manual este de a demonstra cum definiția de lucru a antisemitismului se poate folosi pentru combaterea antisemitismului Este un instrument necesar și valoros pentru toate guvernelerdquo a arătat Simone Rodan-Benzaquen director al Filialei Europa a Comitetului Evreiesc American (EG)
Senatul Romacircniei a devenit un loc icircn care Mișcarea Legionară a putut fi omagiată fără nici un fel de opreliști sau rețineri Icircntr-un comunicat trans-mis de Institutul Național pentru Stu-dierea Holocaustului din Romacircnia (INSHR) bdquoElie Wieselrdquo acesta solicită Senatului Romacircniei bdquovigilență față de omagierea memoriei Mișcării Legio-narerdquo
Uluitor și revoltător a fost că pe data de 24 februarie profitacircnd de faptul că declarațiile politice nu pot fi imputate juridic unui parlamentar senatorul Alianței pentru Unitatea Ro-macircnilor Sorin Lavric i-a adus un oma-giu lui Valeriu Gafencu numit bdquosfacircnt al icircnchisorilorrdquo (httpswwwyoutubecomwatchv=nFE9DwBWGZk)
bdquoAsemenea opinii de la tribuna democrației romacircnești trebuie să icircn-cetezerdquo atrage atenția INSHR amin-tind că bdquoicircn fapt Valeriu Gafencu a fost membru activ al Mișcării Legionare iar icircn timpul rebeliunii din ianuarie 1941 a incitat cu pistolul icircn macircnă elevi din liceele ieșene să se alăture tentativei de lovitură de stat Icircn 1941 după interzicerea Mișcării Legionare a fost condamnat la icircnchisoare pentru că a militat pentru reactivarea acestei mișcări fascisterdquo
Indulgența față de astfel de ma-nifestări contravine cu cele afirmate pe 21 ianuarie ac cu prilejul come-morării victimelor Pogromului de la București de președinta Senatului Romacircniei Anca Dragu care declara
bdquoAntisemitismul xenofobia și rasismul reprezintă pericole de actualitate pe care dacă nu le contracarăm ferm so-cietatea noastră și noi toți vom avea de suferit Obligația noastră morală la 80 de ani de la această tragedie este să omagiem așa cum se cuvine memoria celor care au suferit icircn acest eveniment dezonorant și să ne asigu-răm că această dramă va rămacircne me-reu vie icircn conștiințele noastrerdquo
INSHR trage concluzia bdquocă icircncercă-rile AUR de delimitare de Mișcarea Le-gionară sunt fake news-urirdquo dar ar mai trebui să ne asigurăm că la adăpostul libertăților democratice prost icircnțelese Parlamentul nu devine o tribună de ex-primare a unor opinii pe care apoi politi-cienii le infirmă dar faptul că ele au fost rostite și-a făcut deja efectul asupra unei părți a electoratului romacircn (AM)
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 23
Y D E C E S E Y C O M E M O R Ă R I Y
FILE DE CALENDAR6Evrei născuți icircn luna aprilieClaude Cohen-Tannoudji ndash fizi-
cian Născut la Constantine Algeria 1 aprilie 1933 membru icircn Academia Franceză 1981 Premiul Nobel pentru fizică 1997
Nachman din Breslov ndash rabin Născut la Medzybizh 4 aprilie 1772 stabilit la Bratslav și la Uman unde a murit icircn 1810 Mormacircntul lui este loc de pelerinaj
Simcha Jacobovici ndash regizor ar-heolog scriitor canadian Născut la Pe-tah-Tikva din părinți originari din Romacirc-nia 4 aprilie 1953 Cărți și filme despre istoria evreiască antică
Mircea Săucan ndash regizor și pro-zator Născut la Paris 5 aprilie 1928 revenit cu familia icircn Romacircnia 1934 Emigrat icircn Israel 1987 decedat la Na-zareth-Illit 2003
Eliyahu Bakshi-Doron ndash Șef-Rabin sefard al Israelului 1993-2003 Născut la Ierusalim 5 aprilie 1941 Adept al dialogului interconfesional Decedat la Ierusalim 12 aprilie 2020
Frida Wattenberg ndash membră a Rezistenței franceze Născută la Pa-ris 7 aprilie 1924 activistă comunitară Distinsă cu Legiunea de Onoare Dece-dată la Paris 3 aprilie 2020
Edmund Husserl ndash filozof Născut la Prossnitz Moravia 8 aprilie 1859 convertit la luteranism1886 Icircntemeie-torul școlii de fenomenologie Decedat la Freiburg 1938
Maria Banuș ndash poetă Născută la București 10 aprilie 1914 Primul vo-lum bdquoȚara fetelorrdquo 1937 Premiul Her-der pentru poezie 1986 Decedată la București 1999
Stefan Heym (Helmut Flieg) ndash scrii-tor Născut la Chemnitz 10 aprilie 1913 refugiat icircn SUA1935-1952 Premiul Ie-rusalim 1993 Decedat la Ein Bokek Israel 2001 icircnmormacircntat la Berlin
Tristan Tzara (Samuel Rosen-stock) ndash poet Născut la Moinești 16 aprilie 1896 stabilit icircn Franța Unul dintre icircntemeietorii dadaismului Dece-dat la Paris 1963
Cynthia (Shoshana) Ozick ndash scrii-toare Născută la New York 17 aprilie 1928 Autoare de povestiri și romane despre viața evreilor din America
Menachem Mendel Schneerson ndash Lubavitcher Rebbe lider al Mișcării Habad Născut la Nikolaev 18 aprilie 1902 Stabilit icircn SUA 1941 a icircntemeiat o rețea de sinagogi școli instituții me-dicale Decedat la New York 1994
Rita Levi-Montalcini ndash neurobio-log Născută la Torino 22 aprilie 1909 Premiul Nobel pentru medicină 1986 Senator pe viață icircn Senatul Italiei pacircnă la deces 2012
Barbra Streisand ndash actriță de ci-nema și cacircntăreață Născută la New York 24 aprilie 1942 Printre cacircntecele interpretate bdquoKol Nidrerdquo și alte melodii ebraice clasice
Adolphe (Isaac Moise) Creacutemieux ndash lider al evreimii franceze Născut la Nicircmes 30 aprilie 1796 Icircntemeietor al Alianței Israelite Universale1860 De-cedat la Paris 1880
Evrei decedați icircn luna aprilieHelena (Chaja) Rubinstein ndash pro-
ducătoare de cosmetice și colecționară de artă Născută la Cracovia 1870 stabilită icircn SUA 1914 Decedată la New York 1 aprilie 1965
Lev Davidovich Landau ndash fizician Născut la Baku 1908 Premiul Nobel pentru fizică 1962 Decedat la Mosco-va 1 aprilie 1968
Israel Avraham Portugal ndash lider al hasidismului de Sculeni (bdquoSculener Reberdquo) Născut icircn Romacircnia 1923 de-cedat la New York 1 aprilie 2019
Adam Schlesinger ndash compozitor textier cacircntăreț Născut la New York 1967 Premiul Emmy pentru muzică și lirică originală 2019 Decedat la New York 1 aprilie 2020
Allen Ginsberg ndash poet Născut la Newark New Jersey 1926 A scris și poezii pe teme iudaice Decedat la New York 5 aprilie 1997
Isaac Asimov (Isaak Yudovich Ozimov) ndash chimist autor de romane științifico-fantastice Născut la Petrovi-ki Rusia 1920 emigrat icircn SUA 1923 Decedat la New York 6 aprilie 1992
Helene Aylon (Greenfied) ndash pictoriță Născută la Brooklyn NY 1931 Om de artă eco-feminist și co-mentatoare feministă a Bibliei Ebraice Decedată icircn SUA 6 aprilie 2020
Mark Steiner ndash filozof Născut la Bronx NY 1942 profesor la Universita-tea Ebraică din Ierusalim Specialist icircn filozofia științei Decedat la Ierusalim 6 aprilie 2020
Ilarie Voronca (Eduard Marcus) ndash poet și eseist Născut la Brăila 1903 stabilit icircn Franța 1933 S-a sinucis la Paris 8 aprilie 1946
Primo Levi ndash scriitor Născut la To-rino 1919 supraviețuitor al lagărului de la Auschwitz Scrieri referitoare la experiențele sale icircn Holocaust S-a si-nucis la Torino 11 aprilie 1987
Ludwik Lazarus Zamenhof (Ley-zer Leyvi Zamengov) ndash medic și lingvist Născut la Byalistok 1859 Creator al limbii esperanto Decedat la Varșovia 14 aprilie 1917
Nina Cassian (Reneacutee Annie Cas-sian Mătăsaru) ndash poetă Născută la Galați 1924 exilată icircn SUA 1985 A scris și pe teme evreiești Decedată la New York 14 aprilie 2014
Meir A Halevy (Meir ben Abraham Hahamu) ndash rabin și istoric Născut la Piatra Neamț 21 martie3 aprilie 1900 Emigrat icircn Franța 1963 decedat la Pa-ris 15 aprilie 1972
Liviu Librescu ndash inginer Născut la Ploiești 1930 profesor la Virginia Tech Blacksburg SUA 1985 Ucis icircn timpul orei de curs de către un criminal 16 aprilie 2007
Chaim Herzog ndash general și om po-litic Născut la Belfast 1918 emigrat icircn Palestina 1935 Președinte al Isra-elului 1983-1993 Decedat la Tel Aviv 17 aprilie 1997
Benjamin Disraeli (DrsquoIsraeli 1st Earl of Beaconsfield) ndash scriitor și om politic Născut la Londra1804 conver-tit la anglicanism 1817 Prim-ministru al Angliei icircn trei racircnduri 1868-1881 A păstrat legătura cu iudaismul Decedat la Londra 19 aprilie 1881
Marcel Hermann Iancu (Janco) ndash pictor și arhitect Născut la București 1895 emigrat icircn Palestina 1941 Pre-miul Israel 1957 Decedat la Ein Hod Israel 21 aprilie 1984
Esteacutee Lauder ndash producătoare de cosmetice Născută la Corona NY 1906 Icircntemeiază Esteacutee Lauder Com-panies1946 Decedată la New York 24 aprilie 2004
Ezer Weizman ndash general și om poli-tic Născut la Tel Aviv1924 Președinte al Statului Israel 1993-2000 Decedat la Caesarea Israel 24 aprilie 2005
Moșe Teitelbaum ndash bdquoSatmarer Reberdquo Născut la Ujfeherto Ungaria 1914 emigrat icircn SUA 1947 Decedat la Williamsburg NY 24 aprilie 2006
Iosif Iser (Iosif Isidor Rubinsohn) ndash pic-tor și grafician Născut la București 1881 Membru al Academiei Romacircne 1955 De-cedat la București 25 aprilie 1958
Ludwig Wittgenstein ndash filozof Născut la Viena 1889 Specialist icircn logică epistemologie filozofia limbaju-lui Refugiat icircn Anglia 1939 Decedat la Cambridge 29 aprilie 1951
LUCIAN-ZEEV HERȘCOVICI
6S-a stins din viață Alexandru (Sandu) Singer
Fostul director al Editurii Hasefer Alexandru Sin-ger zl s-a născut la Brăila icircn 1932 icircntr-o familie evreiască din clasa mijlocie Bunicul său era un cu-noscut croitor iar tatăl pălărier Familia s-a mutat la București cacircnd Alexandru avea doar doi ani Dar legile rasiale și războiul distrug afacerea iar tatăl ajunge icircntr-un lagăr de muncă din Moldova Crește icircn grija mamei și foarte tacircnăr la 13 ani ajunge ucenic electrician
Cărțile sunt universul lui și continuă să studieze chiar și icircn perioada dură a războiului astfel icircncacirct după război s-a icircnscris la Facultatea de Filosofie a Universității din București
Icircn 1955 la absolvirea facultății fiind deja căsătorit cu Elena profesoară de biologie nu i se admite repartizarea icircn specialitate icircn Capitală și se angajează la nou icircnființata Televiziune Romacircnă fiind cacircteva luni cameraman Icircn fine li se repartizează posturi icircn Oradea lui ca icircndrumător cultural la Felix iar Elenei ca profesoară icircntr-un sat alăturat Cacircțiva ani Sandu lucrează chiar icircn Băile Felix fiind unul dintre cei care revitalizează și bdquonascrdquo viitoarea stațiune
Oradea are o intensă viață culturală și Sandu se implică activ scrie face parte din colectivul revistei bdquoFamiliardquo și devine profesor de filosofie la Liceul bdquoGojdurdquo colaborează și la teatru Icircși continuă pasiunea pentru sociologie și lu-crează icircn acțiuni de sociologie aplicată alături de profesorul și icircndrumătorul său Octavian Neamțu
Icircn anii rsquo60 este anchetat de Securitate pentru că primise invitație la un Con-gres de Sociologie icircn Anglia unde evident nu ajunge Icircn schimb continuă să scrie analize și să coopereze cu profesori europeni este primul care introduce noțiunea de educație continuă icircn Romacircnia fiind publicat atacirct icircn țările socialiste cacirct și icircn Canada Suedia și Germania
Icircn 1972 la icircnființarea Ministerului Culturii și Educației Socialiste este che-mat la București Icircn 1980 e chemat la ministrul Suzana Gacircdea care icircl critică deoarece e bdquoprea băgăreț și icircncăpățacircnatrdquo și icircl mută din minister I se propune să lucreze la Editura Politică poziție pe care o refuză Ajunge redactor la Editura bdquoIon Creangărdquo unde va lucra pacircnă după Revoluție
Chiar dacă se pensionează oficial icircn 1992 e abia icircnceputul unei noi ere pentru Sandu Singer Devine directorul unei mici edituri private icircși intensifică colaborările internaționale participă la conferințe pe tema educației continue și organizează la București cu sprijin UNESCO un eveniment cu această temă
Continuă prin a lucra alături de Zigu Ornea la Editura Hasefer redactează nenumărate cărți ale autorilor evrei din țară și din străinătate și devine directorul editurii după dispariția lui Ornea
Abia la vacircrsta de 76 de ani se va retrage din activitate despărțindu-se cu greu de pasiunea sa Totuși continuă să redacteze și să tipărească cărți pen-tru prieteni și colaboratori călătorește icircn toată lumea de la New York pacircnă icircn Norvegia scrie pentru bdquoObservator Culturalrdquo bdquoDilemardquo și bdquoAdevărul culturalrdquo se implică icircn viața comunității evreiești și primește Premiul bdquoȘafranrdquo icircn Elveția
A lucrat trei ani și jumătate ca voluntar la Centrul Educațional Lauder unde avea ore de lectură la bibliotecă și pentru toți elevii era bdquobuniculrdquo
Dumnezeu să icirci binecuvacircnteze amintirea
Izu Gott zl ndash 5 ani de la intrarea icircn eternitate
Izu Gott zl a dominat viața muzicală evreiască din Romacircnia celei de-a doua părți a veacului XX Icircn familia lui de mu-zicieni dorohoieni copiii se bucurau să cacircnte icircmpreună ore icircntregi Oifn pripicik A idișe mame Ba mir bist ti șein Frații mai mari cacircntau la vioară și la acordeon Icircntr-o zi ndash tunete și fulgere fratele mai mare l-a prins umblacircnd la acordeonul lui Pe urmă a icircnceput să-l icircnvețe Cacircnd și-a dat seama că și-a icircntrecut profesorul i-a icircncredințat instrumentul
Era icircn clasa icircntacirci primară cacircnd el familia lui tot șteitl-ul au fost deportați icircn Transnistria A ținut minte toată viața vagoanele de marfă bdquocazareardquo icircn sinagogi părăsite tifosul morții de dimineață Și totuși muzica nu i-a părăsit nici pe el nici pe ai lui Iubea deopotrivă folclorul evreiesc și romacircnesc După 1959 cacircnd a terminat Conservatorul a fost dirijor al Teatrului Evreiesc de Stat din Iași și al Ansamblului Doina Moldovei Icircn 1979 a fost pus să aleagă ori Doina ori comunitatea Deoarece teatrul evreiesc ieșean se desființase a preluat con-ducerea Corului de Talmud Tora din oraș bdquoComunitateardquo a răspuns Depar-tajare formală Cine vede hasidim-ii israelieni dansacircnd și cacircntacircnd pe motive folclorice romacircnești icircnțelege asta Din 1980 a condus corul de Talmud Tora din București Apoi a fost icircndrumător muzical pe țară al corurilor comunitare A făcut turnee de mare succes icircn Israel Europa America A cacircntat la Casa Albă
Izu Gott n-a plecat de tot dintre noi ne-a lăsat pe cel mai bun discipol Bog-dan Lifșin
IULIA DELEANU
Icircnhumați icircn cimitirele CEB din București VLĂDESCU JANETTA (Cimitirul Giurgiului) STOENESCU SUZETTE (Cimitirul Filantropia) GEORGESCU FE-LICIA (Cimitirul Sefard) SINGER SANDU (Cimitirul Giurgiului) GUTTMANN BERNHARD (Cimitirul Sefard) COHN MERY BEATRICE (Cimitirul Sefard) BARID ANDY (Cimitirul Giurgiului) LEONDARI VASILE-GRIGORIE (Cimitirul Giurgiului)
24 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
franceze iar mono-grafiile și sintezele critice privind lite-ratura daneză au fost de asemenea consultate icircn romacirc-nă franceză sau germană Știm asta deoarece icircn cel mai bun stil academic Ștefan Cazimir ne dezvăluie la finalul cărții biblio-grafia pe care a icircntrebuințat-o de pri-sos să subliniez că a mers la sursele esențiale și că a știut cu deprindere de vechi truditor icircn cultura romacircnă să ca-ute mereu legăturile cu literatura noas-tră Fie prin traduceri fie prin sinteze
Pretextul cărții dacă era nevoie de unul l-a reprezentat probabil dubla aniversare icircn 2020 a scriitorului Hans Christian Andersen născut icircn 1805 și trecut la cele veșnice icircn 1875 Ștefan Cazimir a ales cea mai frumoasă și icircn
Vedere din Elsi-nor Escursiuni icircn literatura daneză cea mai recentă carte a lui Ștefan Cazimir apărută la finele anului trecut a luat prin surprin-dere lumea literară romacircnească
Absența unor reacții critice mai
consistente o dovedește cred limpe-de iar motivele sunt și ele ușor de ghicit Profesorul Ștefan Cazimir este o enciclopedie culturală vie icircnsă nu era cunoscut ca specialist icircn literaturi nordice Și-apoi icircn timpuri de pande-mie cacircnd viața culturală se derulea-ză la ralenti cine să se mai ocupe la București de cercetări privind literatu-ra daneză Nu icircn ultimul racircnd Ștefan
Cazimir este cunoscut ca o persona-litate plină de umor care și icircn Parla-ment se amuza pe seama carențelor bdquoaleșilor neamuluirdquo nu puțini s-au gacircndit că icircntre copertele cărții despre puțin cunoscuta la noi literatură da-neză se află o uriașă farsă Mai ales că subtitlul trimite la cunoscuta carte a lui Nicolae Filimon Escursiuni icircn Germania meridională (1858) Cum Nicolae Filimon face parte din teritoriul literar icircn care expertiza profesorului Cazimir este absolută mulți au bănuit o farsă culturală
Nimic mai fals Vedere din Elsinor chiar este o suită de 16 profiluri literare consacrate scriitorilor clasici ai litera-turii daneze de la Ludvig Holberg la Jens Christian Groslashndahl precedate de o introducere și un capitol de con-cluzii Operele lor au fost citite icircn tra-duceri romacircnești (cele mai multe) sau
O carte neobișnuită sau excelența evreiască icircn timpuri de pandemieRealitatea
cărţii
Adevărul pocit după preferințeDemiterea președintelui Asociației Foștilor Deți-
nuți Politici și Victime ale Dictaturii din Romacircnia Octa vian Bjoza din funcția de subsecretar de stat la Secretariatul de Stat pentru Recunoaşterea Meritelor Luptătorilor Icircmpotriva Regimului Comunist a stacircrnit o furtună pe scena politică romacircnească Furtună care icircntre altele a (re)adus la suprafață o grămadă de minciuni și gunoaie pe care societatea romacircnească se străduiește de peste trei decenii să le ignore și să le țină sub preș dar care icircmput aerul de cacircte ori preșul este mișcat din loc și mizeria iese la iveală
Totul a pornit de la un comunicat semnat de O Bjoza icircn numele AFDPR ca reacție la amendamen-tele introduse de deputații Silviu Vexler Ovidiu Ganț și Slavoliub Adnagi la Legea nr 2322020 amenda-mente care prevăd că nu se pot acorda indemnizații bdquopersoanelor condamnate pentru infracțiuni icircmpotri-va umanității sau celor icircn cazul cărora s-a dovedit că au desfășurat o activitate fascistă sau legionară icircn cadrul unei organizații sau mișcări de acest fel și nici copiilor acestorardquo
Așa și Pe cine ar putea deranja (și de ce) că foștii legionari și criminali de război atacircția cacircți mai sunt icircn viață și (mai ales) odraslele lor nu pot icircn-casa indemnizații de la statul romacircn Răspunsul scurt este pe AFDPR și partidele AUR și PSD Răs-punsul mai lung este cel la icircntrebarea bdquode ce icirci su-pără această decizierdquo
Conform Asociației pentru cei care icircși executau sentințele icircn icircnchisorile comuniste bdquonu mai conta din ce partid făcuseră vreodată parte sau nurdquo așadar acum li se bdquocontestă meritele și se schimbă sensul luptei lor de rezistență icircmpotriva comunismuluirdquo Și dacă faptele părinților nu contează pentru Asociația Foștilor Deținuți Politici după cum se afirmă icircn co-municatul publicat pe site-ul organizației evident că pentru Bjoza copiii tuturor deținuților politici trebuie să primească indemnizații bdquoindiferent de faptul că părinții lor au fost criminali de război naziști legio-nari sau comuniștirdquo bdquoCe vină puteau să aibă copiii fasciştilor naziştilor legionarilor evreilor comuniş-tilor romacircnilor Ce vină puteau să aibă copilaşii ră-maşi acasă pentru faptele comise de părinţi Aşa vedem noi problemardquo a spus Bjoza
Este o mare eroare să pui semnul egal icircntre toți deținuții politici indiferent de faptele lor doar pentru că și legionarii s-au opus comunismului Atunci să ne așteptăm ca AFDPR să propună clemență și pentru Hitler și partidul național-socialist deoarece și ei de-clarau că dușmanul lor cel mai mare este comunismul motiv pentru care a și fost declanșată Operațiunea Barbarosa adică atacarea Uniunii Sovietice Aș mai adăuga doar că ignoracircnd vina pentru care unii
deținuți au ajuns icircn pușcărie Bjoza nu face decacirct să perpetueze afirmația falsă a comuniștilor care pre-tindeau că toți luptătorii anticomuniști sunt legionari Azi AFDPR afirmă că toți deținuții politici erau la fel pentru că erau anticomuniști Crimele comise de unii dintre ei inclusiv icircmpotriva evreilor nu mai contează vina a fost spălată de trecerea prin detenție
Dar cu evreii fostul subsecretar de stat o rezolvă repede bdquoAFDPR nu contestă existența Holocaustu-lui icircn Romacircnia Singurul lucru care poate fi discutat constă icircn dimensiunile Holocaustuluirdquo Adică dacă Holocaustul din Romacircnia ar fi avut mai puține vic-time culpa legionarilor ar fi fost mai mică Motiv su-ficient pentru demitere arăta Florin Cicircțu bdquoA pune icircn discuţie dimensiunile Holocaustului şi a icircncerca să pui pe umerii comunităţii evreieşti aducerea comu-nismului icircn Romacircnia este nu doar o icircncercare de a mistifica istoria ci şi un gest periculos pentru valorile democraticerdquo Poziție susținută și de Andrei Muraru reprezentant special al Guvernului pentru promova-rea politicilor memoriei și combaterea antisemitismu-lui care a afirmat că bdquoreexaminarea faptelor istorice sub forma negaţionismului deflectiv este o formulă icircntacirclnită a negaţioniştilor iar declaraţiile publice ale lui Octavian Bjoza sunt insultătoare pentru memoria victimelor Holocaustului şi pentru urmaşii acestorardquo
Negarea dimensiunii Holocaustului nu e ceva nou Să ne amintim că Dan Șova senator și purtă-tor de cuvacircnt al PSD la acea vreme a declarat icircn 2012 că la Iași germanii au omoracirct 24 de evrei Motiv pentru care partidul l-a trimis icircn vacanță icircn SUA cu condiția să viziteze și Muzeul Holocaustului Iar apoi Dan Șova a fost uns ministru de către președintele PSD și prim-ministrul de atunci Victor Ponta
Așa că de ce să ne mirăm acum că tot PSD prin gura lui Florin Roman afirmă că demiterea lui Bjoza a fost decisă de unii care stau bdquoicircn spatele cortineirdquo și bdquoiau decizii politice pe care le icircnmacircnează icircn plic pre-mieruluirdquo Cine să fie icircn spatele cortinei Oculta iudeo-masonică așa cum se spunea pe vremea legionarilor pe care azi icirci apără (din nou) PSD Icircn acest context poziția AUR (bdquogestul premierului PNL arată care este adevărata culoare a coaliţiei de guvernămacircnt roşul aprins al tancurilor sovietice bolşevicerdquo) nu ne miră dar ne dă ocazia să afirmăm icircncă o dată că AUR nu e deloc izolat pe scena politică romacircnească
Și atunci să ne mai uluiască faptul că Maia Mor-genstern a fost tratată de bdquojidrdquo la o icircntacirclnire cultura-lă iar icircn Parlament sunt omagiați doi legionari fără ca vreun alt parlamentar icircn afară de Silviu Vexler să protesteze
Dacă nu ne trezim viitor de AUR țara noastră areALX MARINESCU
Preţul unui abonament pe un an este de 30 lei Abonamentele pentru cititorii din provincie se vor face la comunităţile evreieşti din localitatea respectivă ABONAŢII SUNT RUGAŢI SĂ COM-PLETEZE ADRE SA EXPEDITORULUI PE CUPON Pentru cei din Bucureşti ndash la sediul FCER din str Sfacircnta Vineri nr 9 ndash 11 cod poştal 030202 Cod fiscal FCER 7426470 Abonamentele se mai pot achita şi prin mandate poştale fie pe adresa FCER ndash la oficiile poştale din localitate FIRST BANK SUCURSALA MOŞILOR OLARI Contul IBAN RO66PIRB4236745798003000 (RON) RO03PIRB4236745798002000 (USD) RO37PIRB4236745798001000 (EUR) Pentru EUROPA un abonament pe un an costă 45 de euro (cu toate taxele incluse) Pentru EXTRA EUROPA un abonament costă 95 de dolari USA (cu toate taxele incluse) Pentru Israel un abonament pe un an costă 40 de dolari USA
REALITATEA EVREIASCĂREDACŢIA Bucureşti
str Maria Rosetti nr 17 sector 2COD POŞTAL 020481 OP 9
Tel fax 021-3227560wwwjewishfedro
realitateaevreiascagmailcomSerie nouă a
REVISTEI CULTULUI MOZAICFondată icircn 1956
de Şef-Rabin Dr Moses Rosen
Redactor-şef Alexandru MARINESCU
Redactori Dr Claudia BOSOI
Iulia DELEANUDan DRUŢĂ
Luciana FRIEDMANNEva GALAMBOS (senior editor)
George GIcircLEA Mihaela OBERSCHI
Foto Sandu CAcircLŢIASecretar de redacţie Emilia HRISTEA
DTP Gabriel IONESCU
Tiparul executat de Tipografia TIPOART IDEA STUDIO
BucureştiTel 0723531624
Relaţii administrator Mihail TUNSOIU tel 021-3149690
distributierregmailcom
Potrivit art 206 CP responsabilitatea juridică pentru conţinutul fiecărui text aparţine autorului Redacţia nu icircmpărtăşeşte icircn mod obligatoriu punctele de vedere exprimate icircn articolele semnate de colaboratori Redacţia nu primeşte spre publicare decacirct articole scrise cu diacritice
Gacircndul scrisbdquoTrădarea lui
EinsteinldquoScriitor de for-
mație filosofică și icircmpătimit eseist Eric
Emmanuel Schmitt a pus icircn discuție relația om ndash lume Așa a făcut cu Di-derot Freud Mozart etc Icircn ceea ce privește omul de știință confruntat cu efectele descoperirilor sale ndash Schmitt are icircnsă prede-cesori iluștri Brecht (Galileo) Duumlrrenmatt (Fizicienii) și chiar Hainar Kipphardt (Cazul Oppenheimer)
Icircn Trădarea lui Einstein piesa scrisă icircn 2014 tradusă și regizată de Tudor Țepeneag la TES dramaturgul se oprește asupra genialului fizician și dezvoltă relativitatea alegerilor omului sub vremi Icircl surprindem pe savant (la icircnceputul celei de-a Doua Conflagrații Mondiale) pe malul unui lac din New Jersey stacircnd de vorbă cu un vagabond Con-fident al hazardului marginalizatul căruia i-a murit fiul pe front pare o sensibilă (și realistă) cameră de rezonanță pentru icircntrebările pe care și le pune in-telectualul idealist Nu sunt indiferente originea și biografia protagonistului german evreu ateu dar solidar cu neamul său constracircns la exil la rătăciri de apatrid și afectat de pericolul nazist și de esca-ladarea prigoanei antievreiești Conștient că este supravegheat de FBI intracircnd și icircn vizorul Comisiei Hoover el va fi dizgrațiat și apoi reabilitat
Se poate izola savantul de situația tragică a lumii icircn care trăiește Se poate despărți de destinația dată invențiilor sale de cei care le-au creditat Se poate rupe de putere de politică Cea mai arzătoare di-lemă a acestui pacifist și iubitor al muzelor care l-a alertat pe Roosevelt asupra avansului experimente-lor germane și asupra rolului decisiv al forțelor ce vor deține bomba atomică este aportul său la cercetări ce au dus la finalizarea armei atomice El va parti-cipa la celebrul Proiect Manhattan (1940) numai că apoi după Hiroshima se va trezi plin de groază ca un ucenic-vrăjitor Pe de altă parte el va semna icircn 1965 icircmpreună cu Bertrand Russel un manifest privind pericolul bombei cu hidrogen
Interesul față de text și setea de teatru după pandemie icircnsuflețesc jocul interpreților icircndrumați de Tudor Țepeneag Simplitate firesc gravitate dar și umor autoironie și caldă comunicare umană ndash asta exprimă dialogul dintre Andrei Finți Mircea Dragoman (rolul titular) și Veaceslav Grosu Neculai Predica La racircndul lor Mihai Nițu George Remeș Andrei Miercure dau viață agentului FBI OrsquoNeill Bi-nevenită icircn spectacol este și violonista Rodica Doija
NATALIA STANCU
Drumul spre teatru
același timp cea mai icircnaltă cale de a marca dubla aniversare oferind litera-turii romacircne o primă introducere sin-tetică icircn literatura daneză Demersul său util și ieșit din comun icircn același timp este o bdquomarcă icircnregistratărdquo a sa și a prezenței evreiești icircn cultura romacirc-nă o prezență definită prin excelență devotament și travaliu susținut Icircn timpuri de pandemie Ștefan Cazimir a mers cacircnd și cum s-a putut la Bi-blioteca Academiei Romacircne iar apoi ne-a oferit o carte care reprezintă o bază pentru oricine dorește să stu-dieze sau numai să se informeze cu privire la literatura daneză O primă sinteză romacircnească scrisă cu har și cu o particulară icircnțelegere a fenome-nului literar nordic
RĂZVAN VONCUȘtefan Cazimir ndash Vedere din Elsinor Es-
cursiuni icircn literatura daneză Editura Semne București 2020
20 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
Icircn ziua de 9 martie a ES David Saranga ambasadorul Israelului icircn Romacircnia a vizitat mai multe obiective evreiești din Cluj Programul a icircnce-put la șantierul Complexului Comuni-tar Evreiesc (JCC) unde oaspetele a fost icircntacircmpinat de Robert Schwartz președintele CE Cluj Dorel Ornescu secretar Andrea Ghiță și Andrei Klein membrii icircn comitetul de conducere Andrei Zador și Rabbi Dov ber Orgad de la Habad Cluj- Napoca
A fost vizitat Templul Memorial al Deportaților Evrei (fosta sinagogă ne-ologă) a cărui reabilitare a icircnceput icircn toamna anului 2018 S-au rememorat secvențe din istoria Templului (dis-trugerea icircn bombardamentul din 2 iunie 1944 și reconstrucția din teme-lii icircn anul 1947) Ambasadorul a so-sit tocmai cacircnd se icircncheia curățenia generală de după şantier Se preco-nizează icircn prima fază reluarea cacirct mai grabnică a serviciilor divine pen-tru desfășurarea cărora există condiții optime de distanțare
Intenția conducerii comunității este ca festivitatea oficială de reinaugura-re să fie amacircnată pacircnă cacircnd condițiile epidemiologice o vor permite La bal-conul Templului accesibil acum și cu un ascensor exterior s-au creat spații expoziționale pentru o colecție muzeală avacircnd ca principal obiectiv contribuția populației evreiești la dez-voltarea economică culturalăsocială a orașului Cluj
La clădirea reabilitată a viitorului Centru Cultural Evreiesc următorul obiectiv vizitat lucrările de construcții s-au icircncheiat Aici pot fi găzduite ma-nifestări culturale și stracircngerea legă-turilor dintre Ambasada Statului Israel - Departamentul de Diplomație Publi-că și JCC Cluj vor promova cultura și civilizația israeliene prin proiecții de filme spectacole concerte expoziții lansări de carte etc
Biblioteca Centrului icircn curs de organizare va beneficia de valoroa-se donații (volume și documente) ale cunoscuților autori din dome-niul Holocaustului din Transilvania și Cluj (dr Daniel Lőwy și prof univ
dr Zoltaacuten Tibori Szaboacute) Icircmpreună cu prețioasele volume din biblioteca comunității referitoare la evreitate și iudaism se va deschide un centru de documentare S-a discutat apoi des-pre al treilea obiectiv clădirea care va adăposti administrația comunității ra-binatul serviciile sociale și medicale Aici se așteaptă primirea autorizației de construcție lucrările urmacircnd să icircnceapă icircn această primăvară Ușile și geamurile sunt deja transportate la atelierul de recondiționare
Pentru ultimul obiectiv din Complex Restaurantul Ritual există o primă va-riantă a proiectantului neicircnsușită icircncă de conducerea comunității Icircn aproxi-mativ trei ani de la icircnceperea lucră-rilor finanțate exclusiv din fondurile proprii ale CE Cluj JCC va deveni icircn mare parte funcțional
Vizita ambasadorului iaraelian s-a desfăşurat icircntr-o atmosferă cordială şi dătătoare de speranţă Oaspetele a promis că va participa la festivitatea de reinaugurare a Templului Memorial al Deportaţilor Evrei ANDREI ZADOR
Premiul Genesis 2021 conside-rat bdquoNobelul evreiescrdquo i-a revenit re-gizorului american Steven Spielberg Distincția se acordă celor care bdquosunt angajați să susțină valorile evreieștirdquo De aceea icircn motivarea acordării premiului lui Spielberg Fundația Ge-nesis a arătat că bdquoimportante tema-tici evreiești sunt adesea icircntrețesute icircn narațiunea filmelor lui și anume importanța identității și apartenenței păstrarea umanismului icircntr-o lume nemiloasă grija față de celălalt și onorarea obligației morale de a face lucruri corecterdquo
O altă justificare pentru acordarea distincției s-a referit la bdquoactivitatea lui extraordinară de a păstra memoria Holocaustului și a preveni viitoare ge-nocide prin intermediul filmului prin filantropie și implicarea icircn viața pu-
blicărdquo respectiv faptul că Spielberg a pus bazele Fundației Șoah care păs-trează mărturiile unor supraviețuitori ai Holocaustului Fundația a fost cre-ată după succesul peliculei sale din 1993 bdquoLista lui Schindlerrdquo
Distincția a fost acordată icircn urma votului popular din icircntreaga lume Deși ultimul cuvacircnt icircl are Comitetul pentru Premii faptul că Spielberg a primit cele mai multe voturi a fost un factor determinant a arătat Fundația
Premiul Genesis a fost creat icircn 2013 de către un grup de filantropi evrei ruși Suma acordată este de un milion de dolari și pacircnă acum toți cei care au fost distinși au donat premiul icircn scopuri filantropice
Fundația Genesis a decis de asemenea să onoreze memoria șef-rabinului Marii Britanii lordul Jona-than Sacks (zl) decedat la 20 no-iembrie 2020 El era unul dintre cei șapte finaliști ai competiției pentru Premiul Genesis dar a murit icircn timpul
campaniei de desemnare obținacircnd pacircnă atunci zeci de mii de voturi din icircntreaga lume Stan Polovets unul dintre co-fondatori și președinte al Fundației și-a manifestat imensul regret față de pierderea acestei mari personalități a iudaismului și a de-clarat că Fundația bdquose pregătește să onoreze această mare voce a evre-imii aducacircnd un omagiu operei lui de-o viață și sprijinind menținerea moștenirii sale intelectuale și spiritua-le pentru a se asigura că va continua să existe pentru generațiile viitoarerdquo
Fundația va organiza la Londra un eveniment pe 14 noiembrie la un an de la decesul rabinului Va fi reali-zat un film documentar despre viața lui Jonathan Sacks Fundația este icircn discuții cu trustul bdquoMoștenirea Rabi-nului Sacksrdquo icircn vederea susținerii și a altor inițiative semnificative pentru a celebra și a păstra moștenirea lui
MAGDALENA PORUMBARUNicu Covaci ne duce lahellip
Tamara de Lempicka A murit ultimul evreu din KujandOdinioară orașul Kujand din Tadjikistan a fost un centru al prezenței evreiești
din Asia Centrală Dar la sfacircrșitul lunii ianuarie bogata viață comunitară a evre-ilor buhareni a luat sfacircrșit prin decesul lui Jura Abaev de 93 de ani ultimul evreu din localitate Grupul de evrei de aici buharenii (denumirea este legată de orașul Buhara) avea rădăcini persane
Fost muncitor Abaev a fost ani de zile liderul spiritual al sinagogii din Ku-jand icircnchisă icircn 1999 Abaev avea cinci copii cu toții emigrați icircn Israel prin anii 1990 ca dealtfel toate rudele lui Abaev Icircn Tadjikistan mai trăiesc aproximativ 20 de evrei așkenazi icircn capitala Dușanbe
Tadjikistanul este unul dintre statele din Asia Centrală de unde după prăbușirea URSS aproape toți evreii au emigrat Aceasta a dus și la reducerea evreilor buhareni din țara vecină Uzbekistan și a bdquoevreilor de la Munterdquo o altă minoritate originară din Persia cu legături stracircnse cu cea din Buhara Exodul din Tadjikistan unde odinioară trăiau 15000 de evrei a fost determinat și de războiul civil izbucnit icircn 1992 care a durat cinci ani cu un mare număr de morți deplasări de populație și sărăcie După terminarea războiului a avut loc asasi-narea lui Gavriel Gavriilov liderul Societății Haverim din Tadjikistan creată icircn perioada postcomunistă care și-a propus reicircnvierea culturii evreiești A fost un alt element care a determinat emigrarea evreilor
Și Abaev a emigrat icircn Israel chiar de trei ori dar de fiecare dată a revenit la Kujand adevăratul lui cămin spunea el A renunțat la o pensie care-i permitea icircn Israel o viață confortabilă dar acolo bdquose simțea un nimenirdquo pe cacircnd icircn orașul său natal bdquoicircl cunoștea și-l respecta toată lumeardquo Icircn casa lui spațioasă a invitat o familie cu patru copii care au avut grijă de el
Decenii de-a racircndul pacircnă la dispariția comunității Abaev a icircndeplinit și funcția de rabin ținacircnd slujbele de icircnmormacircntare și icircngrijindu-se și de cimitirul unde a și fost icircnmormacircntat Nu a avut cine să-i organizeze ceremonii religioase dar a fost condus pe ultimul drum de numeroși prieteni și vecini Sinagoga a fost demolată icircn 2015 el fiind atunci unicul evreu din oraș (EG)
Ascultam interviul acordat de Nicu Covaci realizatorului emisiunii Psiho-logul muzical Andrei Partoş icircn care liderul formaţiei Phoenix vorbea des-pre modul icircn care icircşi achită multe cheltuieli pictacircnd (el fiind absolvent de Arte Plastice) A menţionat atunci numele unei artiste plastice din State-le Unite despre care nu ştiam nimic Tamara de Lempicka
Am regăsit referirea şi icircntr-un inter-viu acordat de acelaşi muzician unei televiziuni private unde apărea şi o fotografie a sa icircn faţa şevaletului Re-alizatoarea TV a fost tentată să atribu-ie tabloul invitatului emisiunii dar Nicu Covaci a precizat că icircn acea fotogra-fie lucra la o reproducere după un ta-blou al Tamarei de Lempicka deoare-ce aceste reproduceri se cer pe piaţă fiindcă icircn America un original se vinde la preţul de 6-7 milioane de dolari
Tamara de Lempicka s-a născut pe 16 mai 1898 la Varşovia ca fiică a lui Boris Gurwik-Goacuterski un avocat rus evreu ce lucra pentru o firmă fran-ceză Mama sa Malwina Dekler era o poloneză care şi-a petrecut viaţa mai mult icircn străinătate unde şi-a icircntacirclnit şi soţul Legenda spune că atunci
cacircnd avea zece ani mama sa a comandat unui p r o e m i n e n t artist local un portret pastel al Tamarei dar ea a detestat să pozeze şi a fost nemulţumită de rezultat a pus macircna pe pensulă şi a făcut portretul surorii sale mai tinere acesta fiind primul portret pictat de ea
După studii de artă plastică la pres tigioase instituţii de icircnvăţămacircnt superior afirmarea Tamarei s-a pro-dus icircn 1925 cu ocazia Expoziţiei In-ternaţionale de Arte Decorative şi In-dustriale Moderne care mai tacircrziu a dat numele stilului Art Deco
Stilul ei a fost un amestec de cu-bism rafinat şi stil neoclasic inspirat icircn special de Jean-Dominique Ingres După al Doilea Război Mondial se va stabili icircn Statele Unite de unde icircn 1974 se va muta icircn Mexic unde a de-cedat icircn 1980 La cererea sa cenuşa i-a fost icircmprăştiată peste vulcanul Po-pocateacutepetl
IOAN IACOB
Alexander Hausvater scriitorulfraza scurtă fa-vorizează ușu-
rința lecturii de către cititori Sunt cărți consistente din care ai ce reține ai ce icircnvăța Am descoperit un nou Haus-vater Vă felicit și vă aplaudrdquo
Costel Postolache l-a descris pe Hausvater drept bdquocel mai mare scrii-tor necunoscut Acum faima lui de scriitor aproape a egalat-o pe cea de regizorrdquo
Actorii Maia Morgenstern și Con-stantin Florescu au selectat fragmen-te din cele trei cărți și le-au citit
bdquoLa fel ca piesele sale lectura cărților lui Hausvater constituie o experiență imersivărdquo a arătat Dan Romașcanu bdquoEl regizează și experimentează atacirct icircn teatru cacirct și icircn literatură Aș spune că nu personajele sunt icircn căutarea unui autor ci autorul este copleșit de perso-najele sale laquoAici Radio Erosraquo poate fi și un scenariu de filmrdquo
Răzvan Voncu a spus că bdquoAlexan-der Hausvater nu este doar un inte-lectual care știe să-și pună gacircndurile pe hacircrtie Este un scriitor icircnzestrat cu talent viziune vocație și cu o calitate tot mai rară astăzi ndash capacitatea de a
fi profund icircntr-o modalitate artistică ac-cesibilă mai multor oameni dispensa-tă de complicații inutile laquoDor călătorraquo este un roman profund despre o temă eternă și niciodată epuizată icircn literatu-ră relația tată-fiu laquoPenumbraraquo este o carte halucinantă scrisă pe linia foarte fină dintre imaginar și referentul isto-ric despre nenorocirile prin care a tre-cut și despre micile drame de zi cu zi icircn spatele cărora se află icircntotdeauna o memorie istorică laquoAici Radio Erosraquo este partea experimentală jucăușă a textului icircn care se vede mintea formi-dabilă de constructor viziunea aces-tui scriitor care creează universuri ficționale puternice și autenticerdquo
Autorul a conchis bdquoSingura mea speranță a fost icircntotdeauna ca la tea-tru să am cacirct mai mulți oameni icircn sală iar icircn literatură ndash cacirct mai mulți cititori Dacă o piesă un film sau o carte are o semnificație sfacircrșitul real este icircnce-putul acelei ștafete icircn care spectatorul sau cititorul ia batonul și icircncepe el să creeze să se gacircndească dacă există vreo legătură icircntre un personaj și viața lui Speranța este să icircl faci să devină un om mai bun mai profund mai iubitorrdquo
(Urmare din pag 15)
David Saranga a vizitat Complexul Comunitar Evreiesc din Cluj
Premiul Genesis 2021 i-a fost decernat regizorului Steven Spielberg
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 21
O bibliotecară spioană icircn serviciul Congresului Evreiesc American
Florence Mendheim (1899-1984) custode al Bibliote-cii Publice din New York a participat pentru a le observa la reuniunile pronaziste din oraș icircntre anii 1933-1938 icircn cadrul organizației Prietenii Noii Germanii numită mai tacircrziu Liga Germano-Americană punacircndu-și viața icircn pe-ricol Conform unei relatări din Jerusalem Post rezulta-tele cercetărilor de dată recentă pe această temă au fost făcute publice de Institutul Leo Baeck din New York
Florence Mendheim era o evreică germană stabilită icircn Bronx alături de familie A lucrat pentru Congresul Evre-iesc American (CEA) condus icircn acei ani de Rabinul Ste-phen Wise Membrii organizației pronaziste din America se icircntacirclneau icircn cafenele și taverne și de multe ori se salutau cu expresia bdquoSă omori un evreurdquo
Michael Simonson arhivist la Institutul Leo Baeck a declarat bdquoNu știm dacă a fost recrutată de CEA sau dacă a venit ca voluntară dar este clar că tot ce se petrecea icircn Germania faptul că avea rude acolo și identitatea ei evreiască au motivat-o icircndeajuns icircn icircncercarea ei de a limita amenințarea nazistă din Ameri-cardquo Dacircndu-se drept o simpatizantă a nazismului Florence Mendheim a furnizat material documentar și rapoarte valoroase pentru CEA cu privire la orientarea extremistă și antisemită a organizației unde se infiltrase ca spioană
Icircn anii rsquo30 delegatul lui Hitler Rudolf Hess le-a dat imigranților germani icircn America permisiunea și directiva de a icircnființa organizația Prietenii Noii Germa-nii care să susțină național-socialismul și izolaționismul Aceasta primea spon-sorizări pentru concerte și tabere de vară pentru a apărea icircn ochii americanilor drept o organizație culturală Florence Mendheim a lucrat aici ca secretară dar a renunțat la slujbă cacircnd situația devenise prea primejdioasă Intrarea icircn război a Statelor Unite a dus la icircnăbușirea grupărilor pronaziste iar de multe ori liderii lor au fost deportați
Mai tacircrziu Florence Mendheim a fost secretară icircn Comitetul pentru Icircnțelegerea Arabo-Evreiască instituție care promova ideea unui stat binațional arab-evreiesc Nu s-a căsătorit niciodată foarte tacircrziu a povestit despre perioa-da ei ca spioană dar oamenii nu i-au dat atenție Documentele i-au fost păstra-te de frații ei care ulterior le-au predat Institutului Leo Baeck (CB)
La icircnceputul lunii martie 2021 av Iulian Sorin fost conducător al Federației ar fi icircmplinit 95 de ani
A trăit aidoma generației sale toa-te faliile sociale ale veacului XX Icircn timpul pogromului legionar din ianuarie 1941 de la București a fost ridicat de pe stradă de legionari și dus la Sina-goga bdquoMalbimrdquo icircnțesată de evrei luați prizonieri A trăit scene de coșmar jafuri umiliri maltratări Pe toți icirci aștepta moartea A fost trimis să care moloz icircn curtea sinagogii Icircntr-o clipă de neatenție a paznicului a escaladat gardul și a fugit Așa a scăpat cu viață A făcut muncă obligatorie La cimitirul din Giulești unde fusese repartizat la apărarea pasivă căra cadavrele celor pieriți icircn bombardamentul din 4 aprilie 1944 Cacircteva bombe au căzut icircn cimi-tir Cacircnd Romacircnia a icircntors armele icircm-potriva Germaniei naziste tacircnărul s-a icircnrolat icircn Forțele de Luptă Patriotică A participat la apărarea Capitalei A cre-zut că icircn lumea care se prefigura nu vor mai exista ură intoleranță violență speranță făcută repede țăndări
Opera lui socială icircn plan comunitar icircnsumează un capitol de istorie post-belică a evreilor romacircni Icircnainte de 1989 a organizat pornind de la zero fostul Cămin-spital bdquoMartin Bălușrdquo Chiar atunci cacircnd după 1990 căminul a fost desființat icircn spațiul rămas liber a icircnființat Centrul de Zi ndash JCC-ul nu exis-ta icircncă ndash și Bucătăria bdquoMartin Bălușrdquo a creat sedii speciale pentru Biblioteca FCER și pentru reprezentanța Claims Conference icircn Romacircnia Din 1991 pacircnă icircn 2005 cacirct a fost secretar gene-ral al Federației și ca președinte inte-rimar după decesul lui Nicolae Cajal a contribuit substanțial la moderniza-rea cu ajutorul JOINT-ului a DASM la reformarea Secției Bunuri cu ac-cent asupra patrimoniului sacru la icircnnoirea educației iudaice redefinirea instituțiilor culturale deschiderea spre societatea romacircnească adacircncirea
d i a l o g u l u i interetnic și interreligios construirea de noi etape icircn relațiile cu Israe-lul cu Aliaua romacircnă recuperarea la cultura-mamă a scriitorilor israeli-eni de expresie romacircnă A acționat pentru combaterea antisemitismului negaționismului antiisraelismului și recunoașterea Drepților icircntre Popoare romacircni A susținut procesul de aderare a Romacircniei la NATO și de integrare icircn UE A făcut parte din conducerea Con-gresului Evreiesc European A impulsi-onat reactivarea Forumului B´nai B´rith icircn Romacircnia A fost membru fondator al Consiliului Minorităților Naționale de pe lacircngă Guvernul Romacircniei fiind se-cretar al Comitetului pentru Culte Cul-tură și Mass Media președinte pen-tru restituirea bunurilor imobiliare ale organizațiilor de minorități naționale A fost membru fondator al Fundației bdquoCaritateardquo al Asociației Evreilor din Romacircnia Victime ale Holocaustului a făcut parte din conducerea Asociației Culturale de Prietenie Romacircnia - Is-rael a Asociației pentru Pacea Re-ligiilor din Romacircnia Pentru meritele sale de lider al FCER a fost distins de președintele țării cu Ordinul bdquoMeritul Culturalrdquo icircn Grad de Comandor
Icircn ultima sa cuvacircntare rostită la Congresul al II-lea al FCER icircn 2010 există un pasaj despre nevo-ia de recunoștință față de icircnaintași bdquoDe-a lungul timpului personalități de excepție au condus activitatea evrei-lor din Romacircnia S-au afirmat nu nu-mai icircn planul vieții iudaice dar și icircn planul vieții romacircnești Mi se pare că ar trebui să avem icircn vedere pentru vi-itor ca memoriei acestor predecesori ai noștri să-i acordăm importanța ce se cuvinerdquo Cuvinte premonitorii
IULIA DELEANU
Sunt zece ani de cacircnd s-a stins din viață prof univ dr Andrei Voinea zl dublu laureat al Premiului Academiei Romacircne autor a 12 tratate de orto-pedie a sute de comunicări publicate icircn țară și străinătate Cacircnd i s-a oferit prilejul cărturarul a dovedit aptitudini de foarte bun organizator a condus Spitalul CFR-2 Spitalul de Urgență Floreasca Centrul pentru Ajutor Me-dical al DASM (CAjM) După 1990 profesorul a fondat Universitatea bdquoTitu Maiorescurdquo acreditată de Consiliul Național de Medicină Academică unde a predat cursuri de ortopedie și traumatologie
A avut icircnzestrări literare remarca-bile semnalate de Iorga care dedica-se o pagină icircntreagă icircn bdquoCuget clarrdquo adolescentului din anii aceia Liceanul debutase la revista orădeană bdquoȚara visurilor noastrerdquo alături de Ovidiu Drimba și Mircea Malița Dar bdquoțara visurilorrdquo lui avea să se facă țăndări nu peste multă vreme Avea 18 ani Icircntr-o singură noapte toți evreii din satele Transilvaniei de Nord au fost ghetoizați icircn capitalele de județ El și familia lui au ajuns la Beiuș Au urmat patru ani de muncă obligatorie la ca-riere de piatră experiență dramatică retrăită icircn prima din cărțile sale de memorialistică bdquoClepsidra și bolova-
nulrdquo scrisă icircmpreună cu Kovacs Ja-nos După pensionare Andrei Voinea continuă să fie activ icircn plan profesi-onal ndash medic la CAjM coordonator al Comisiei de Sănătate a BBR ndash și revine cu succes la scris Din colabo-rarea literară cu regretatul președinte de onoare al ACPRI av Constantin Vișinescu s-au ivit alte două volume de memorialistică bdquoViața icircntre destin și istorierdquo și bdquoUmbre purpuriirdquo
Student la Facultatea de ortope-die din Moscova Andrei Voinea făcea practică la Clinica profesorului Mihail Friedenland Friedenland primise icircnști ințarea că fusese trecut pe laquolista neagră a dușmanilor poporuluiraquo și de-mis din funcția de director
Dar mentorul lui Andrei Voinea a fost profesorul Iuliu Hațieganu de la care a icircnțeles că nu poți fi medic dacă nu știi să fii mai icircntacirci om An-drei era licean cacircnd tatăl lui s-a icircm-bolnăvit grav Medicii de la spitalul clujean unde era internat nu se ară-tau dispuși să riște o operație fără prea mari șanse de reușită Băiatul lui s-a dus atunci la Hațieganu fost profesor al tatălui său Dr Hațieganu a acceptat să-l opereze salvacircndu-i viața Gestul acesta avea să-l deter-mine ca icircn 1955 icircn timpul războiului din Coreea cacircnd lucra la un spital
sub pavilion romacircnesc să lupte fără ca alți medici să icircncerce ca o bolnavă tacircracircndu-se icircntr-un aparat ghipsat pe culoarele spitalului să-și recapete demnitatea mersului ome-nesc Să se icircmpotrivească peste mulți ani hotăracircrii a 7-8 medici orto-pezi să apeleze la soluția chirurgica-lă mai comodă a scurtării piciorului unei paciente și să icircnvingă Pacien-ta a plecat acasă pe picioarele ei icircn-tregi era soția avocatului Vișinescu
care a mărturisit asta la catafalcul medicului
Semnatara racircndurilor de față este beneficiara intervenției făcute de pro-fesor către un fost student al lui deve-nit ortoped cunoscut icircntr-un moment de icircncercare Icircmpreună cu soția sa Doina i-a fost sprijin moral
Profesorul Andrei Voinea trăiește icircn memoria tuturor celor pe care i-a ajutat
IULIA DELEANU
95 de ani de la nașterea lui Iulian Sorin zl
Datoria față de icircnaintași
Benjamin de Rothschild a decedat la 57 de ani
10 ani de la plecarea dintre noi a prof univ dr Andrei Voinea zl Nu poți fi medic dacă nu știi să fii om
Descendent al uneia dintre ramuri-le familiei de Rothschild președintele Consiliului de administrație al societății Edmond de Rothschild Hol-ding SA Benjamin de Rothschild a decedat icircn urma unei crize cardiace a informat publicația franceză Tribune Juive Avea 57 de ani A fost fiul lui Edmond și Nadine de Rothschild și la fel ca tatăl și bunicul lui sprijinea Israelul Grupul franco-elvețian Ro-thschild Holding SA care s-a specia-lizat icircn administrarea unor bănci par-ticulare și gestiunea activelor are 32 de sucursale icircn icircntreaga lume Socie-tatea nu are nici o legătură cu banca franco-britanică Rothschild amp Co care aparține vărului său David
Benjamin i-a urmat tatălui său icircn 1997 Potrivit unui portret schițat de revista Le Point icircn 2014 era pasio-nat de navigația cu vele și de vacircnă-toarea de antilope din Africa și era un mare fumător Deși s-a implicat icircn activitatea societății după opinia lui nu considera că ar fi avut legitimita-te afirmacircnd că un moștenitor chiar dacă obține cele mai bune rezultate nu este sută la sută legitim bdquoNu sunt decacirct o verigă a lanțuluirdquo a declarat el Icircn cercurile financiare era cunos-cut drept un antreprenor de renume
mondial expert icircn finanțe și inovație și avacircnd icircn fața ochilor viitorul și care a acordat atenție creșterii moștenirii familiei Rothschild
De la preluarea conducerii gru-pului el a extins activitatea filantro-pică mai ales icircn Israel Grupul are aici o societate de investiții și a făcut donații substanțiale universităților și unor programe vizacircnd promovarea icircnvățămacircntului icircn mediile sărace res pectiv ridicarea nivelului educației pentru copiii din acest mediu Icircn apri-lie icircmpreună cu soția sa Ariane a făcut o donație de 50 de milioane de șekeli pentru achiziționarea de echi-pament medical pentru 22 de spitale din icircntreaga țară ca sprijin acordat Is-raelului icircn bătălia icircmpotriva pandemiei de Coronavirus (EG)
22 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
Keshet ndash importanța vieții
icircn iudaismicircncerca să icircnțe-legem dacă
această prăpastie poate fi depășită dacă putem crea un pod Cu siguranță știți cu toții cacirct de importantă este viața icircn iudaism ca element central Viața este sacră icircn iudaism Tora ne spune să alegem viața iar acest icircn-demn stă alături de noi de generații Viața ar trebui să primeze icircn fața ori-cărei reguli sau tradiții religioase
Evreii haredi (ultrareligioși) repre-zinta aproximativ 14 din populația Israelului dar icircn același timp 30 dintre infectările cu noul Coronavirus din țara noastră au fost identificate icircn racircndul acestei comunități Icircn racircndul comunității haredi rata mortalității din cauza Covid-19 este de patru ori mai mare decacirct icircn restul țării Aces-te date statistice arată așa și pentru că o parte dintre sinagogile și școlile religioase din comunitate au rămas deschise De asemenea au avut loc icircnmormacircntări cu mii de participanți icircn timpul celui de-al treilea lockdown Ați văzut probabil fotografii icircn care se ob-serva ușor că mulți dintre participanți nu respectau distanțarea și nu purtau mască De altfel unii dintre acești ra-bini icircnmormacircntați icircn ceremonii cu mii de participanți au murit tocmai din ca-uza noului Coronavirus
Este așadar de icircnțeles de ce unii evrei seculari sau chiar religioși dar care nu fac parte din această mino-ritate au fost supărați Oamenii au simțit că icircn această comunitate exis-tă o profundă lipsă de respect față de viață față de cei din jurul lorrdquo a spus Mordechai Miller care a vorbit icircn continuare despre explicațiile religioa-se și sociale ale acestei polarizări a societății icircntr-o prelegere tradusă de Miriam Rosenzwieg
Icircntreaga sesiune Keshet cu tema Importanța vieții icircn iudaism poate fi urmărită icircn continuare online pe pagi-nile de Facebook ale JCC București și FCER
(Urmare din pag 3)
bdquoNe străduim ca asistații noștrihellipldquoincluși icircn Pro-gramul bdquoCopii icircn
nevoierdquo 97 de rezidenți icircn căminele amintite Măști mănuși gel dezinfec-tant alcool sanitar de zin fectant pen-tru multisuprafețe șer vețele antibac-teriene etc au primit și angajații din toate comunitățile Icircn tot acest interval ne-am bucurat de sprijinul permanent al conducerii FCER și al JOINT-ului al cărui director pentru Romacircnia Is-rael Sabag și-a reconfirmat sprijinul
icircn același spirit al parteneriatului de excepție cu FCER
ndash Ați avut de icircnfruntat riscuri mai mari față de cele ale angajaților din alte sectoare de activitate
ndash Le-am icircnfruntat Toți angajații DASM au venit zilnic la serviciu avacircnd
același orar ca icircn perioada de dinainte de pandemie Am apelat și la sprijinul voluntarilor astfel icircncacirct beneficiarii serviciilor de asistență să resimtă cacirct mai puțin prezența pandemiei și să iasă cacirct mai puțin din locuință spre a nu fi expuși pe cacirct posibil icircmbolnă-virii
ndash Icircn ce stadiu se află vaccinarea rezidenților din cămine și a icircngrijitori-lor lor
ndash Toți cei de la Căminul bdquoRosenrdquo și de la cel din Arad care au dorit să se vaccine-ze au fost vaccinați 78 dintre rezidenți La fel ndash și angajații căminului Icircn acest scop a fost trimisă o caravană specială
ndash Ce aveți icircn vedere pentru anul care a icircnceput
ndash Ne străduim să asigu-răm același nivel de servi-cii ca și icircn anul precedent astfel icircncacirct asistații noștri să fie cacirct mai puțin afectați de pandemia de Covid-19 Ne propunem să continu-ăm acțiunile de voluntari-
at amintite să menținem icircn limitele posibilului echipele care ne-au dat o macircnă de ajutor icircn protejarea celor cu grad mai ridicat de vulnerabilitate Sperăm ca prin continuarea procesu-lui de vaccinare să ne reluăm activi-tatea icircn parametrii normalității
(Urmare din pag 11)
Mișcarea Legionară omagiată icircn Senatul Romacircniei
Centenar PAUL CELAN
Se icircmplinesc icircn această lună o sută de ani de la nașterea lui Paul CELAN unul dintre importantele spirite care au marcat gacircndirea poetică europea-nă a secolului XX Născut Antschel la 23 noiembrie 1920 icircntr-o familie de evrei germanofoni din Cernăuți (oraș aflat atunci sub administrație romacirc-nească) pleacă icircn 1938 icircn Franța unde icircși icircncepe studiile universitare
dar renunță un an mai tacircrziu pentru a se icircntoarce la Cernăuți După 22 iunie 1941 este mobilizat icircn detașamentele de muncă obligatorie iar icircn 1942 părinții icirci sunt deportați icircn lagăre din Transnistria unde decedează Icircn 1945 se refugiază la București unde adoptă pseudonimul Celan (de fapt o anagramă a numelui său) Icircn 1947 de-cide să părăsească definitiv Romacircnia iar după șase luni petrecute la Viena se stabilește la Paris unde reicircncepe studiile universitare
La Viena publică un prim volum de versuri și se icircmprietenește cu In-geborg Bachmann cu care trăiește o complicată și dramatică poveste de dragoste cores pondența dintre ei fi-ind cuprinsă icircn volumul Timp al inimii tradus icircn 2010 icircn limba romacircnă
Poet de expresie germană Paul Celan publică icircn 1952 Mohn und Gedaumlchtnis (volum tradus icircn 2006 icircn romacircnește cu titlul Mac și memorie) cartea care i-a adus recunoașterea criticii urmată de alte volume care l-au consacrat drept unul dintre cei mai importanţi poeţi ai secolului XX Totodată traduce icircn germană din lu-crările unor autori prestigioși Primeş-te icircn 1958 Premiul Literar al Oraşului
Bremen iar icircn 1960 i se decernează Premiul Georg Buumlchner Bolnav se si-nucide icircn 1970
După cum remarca Norman Ma-nea Benjamin Fondane și Paul Celan rămacircn cei mai importanți mesageri ai moștenirii evreiești și romacircnești icircn Franța ambii dedicați artei nemuri-toare a scrisului și a căror viață a fost marcată de un destin tragic
Pentru a marca Centenarul Paul Celan Editura Polirom a publicat icircn acest an 2 volume Primul dintre acestea intitulat Meridianul și alte proze (ediție revizuită) cu o traduce-re din limba germană și note de An-drei Corbea este o prestigioasă și mi-găloasă icircntreprindere de transpunere icircn romacircnește a prozei lui Paul Celan
Cel de-al doilea ndash bdquonu vreacicatri-cerdquo Studii despre Paul Celan la icircm-plinirea a 100 de ani de la nașterea poetului ndash icircl are de această dată ca autor pe același Andrei Corbea pro-fesor la Universitatea bdquoAlexandru Ioan Cuzardquo din Iași laureat al Premiului Herder și al Premiului Jakob-und-Wil-helm-Grimm Ambele vin să comple-teze integrala operei poetice a lui Paul Celan icircncepută icircn 2015 la aceeași editură (II)
Manual de combatere a antisemi tismului
Comisia Europeană icircmpreună cu IHRA a publicat un manual de utilizare practică a definiției de lucru a antisemitismului Documentul a apărut sub egida președinției germane a Consiliului UE
Bazat pe o cercetare atotcuprinzătoare efectuată de Bundesverband RIAS (Asociația Federală a Departamentelor de Cercetare și Informații despre An-tisemitism) manualul oferă o privire de ansamblu asupra bunelor practici ale unor organizații internaționale administrații naționale societatea civilă și comunitățile evreiești din Europa Sunt enumerate 35 de bune practici de la icircnsușirea punerii icircn aplicare a legislației pacircnă la icircnregistrarea și informarea inci-dentelor antisemite Manualul prezintă 22 de surse care au prezentat incidente antisemite icircn Europa și care susțin corectitudinea definiției de lucru a antisemi-tismului elaborată de IHRA
Referindu-se la editarea manualului vicepreședintele Comisiei Europene Margaritis Schinas a declarat bdquoTrebuie să combatem antisemitismul oriunde icircl icircntacirclnim Viața evreiască este o parte a societăților noastre și suntem deciși să o protejăm Noul manual facilitează icircndeplinirea acestui angajament și răs-punde cerințelor statelor membre pentru o cunoaștere mai bună și folosirea definiției elaborate de IHRA Manualul va deveni un alt instrument valoros al statelor membre pentru a pune icircn aplicare Declarația Consiliului UE de comba-tere a antisemitismuluirdquo
Organizațiile evreiești europene au salutat apariția manualului bdquoEste deose-bit de important să se ofere guvernelor și agențiilor de securitate liniile directoa-re necesare punerii icircn aplicare a definiției IHRA care oferă practici icircn proteja-rea fizică a comunităților evreiești Salutăm publicarea acestui ghid icircn contextul icircn care teoriile conspiraționiste antisemite și atacarea evreilor se răspacircndesc pe continentul nostrurdquo a subliniat dr Moshe Kantor președintele Congresului European Evreiesc
bdquoImportanța acestui manual este de a demonstra cum definiția de lucru a antisemitismului se poate folosi pentru combaterea antisemitismului Este un instrument necesar și valoros pentru toate guvernelerdquo a arătat Simone Rodan-Benzaquen director al Filialei Europa a Comitetului Evreiesc American (EG)
Senatul Romacircniei a devenit un loc icircn care Mișcarea Legionară a putut fi omagiată fără nici un fel de opreliști sau rețineri Icircntr-un comunicat trans-mis de Institutul Național pentru Stu-dierea Holocaustului din Romacircnia (INSHR) bdquoElie Wieselrdquo acesta solicită Senatului Romacircniei bdquovigilență față de omagierea memoriei Mișcării Legio-narerdquo
Uluitor și revoltător a fost că pe data de 24 februarie profitacircnd de faptul că declarațiile politice nu pot fi imputate juridic unui parlamentar senatorul Alianței pentru Unitatea Ro-macircnilor Sorin Lavric i-a adus un oma-giu lui Valeriu Gafencu numit bdquosfacircnt al icircnchisorilorrdquo (httpswwwyoutubecomwatchv=nFE9DwBWGZk)
bdquoAsemenea opinii de la tribuna democrației romacircnești trebuie să icircn-cetezerdquo atrage atenția INSHR amin-tind că bdquoicircn fapt Valeriu Gafencu a fost membru activ al Mișcării Legionare iar icircn timpul rebeliunii din ianuarie 1941 a incitat cu pistolul icircn macircnă elevi din liceele ieșene să se alăture tentativei de lovitură de stat Icircn 1941 după interzicerea Mișcării Legionare a fost condamnat la icircnchisoare pentru că a militat pentru reactivarea acestei mișcări fascisterdquo
Indulgența față de astfel de ma-nifestări contravine cu cele afirmate pe 21 ianuarie ac cu prilejul come-morării victimelor Pogromului de la București de președinta Senatului Romacircniei Anca Dragu care declara
bdquoAntisemitismul xenofobia și rasismul reprezintă pericole de actualitate pe care dacă nu le contracarăm ferm so-cietatea noastră și noi toți vom avea de suferit Obligația noastră morală la 80 de ani de la această tragedie este să omagiem așa cum se cuvine memoria celor care au suferit icircn acest eveniment dezonorant și să ne asigu-răm că această dramă va rămacircne me-reu vie icircn conștiințele noastrerdquo
INSHR trage concluzia bdquocă icircncercă-rile AUR de delimitare de Mișcarea Le-gionară sunt fake news-urirdquo dar ar mai trebui să ne asigurăm că la adăpostul libertăților democratice prost icircnțelese Parlamentul nu devine o tribună de ex-primare a unor opinii pe care apoi politi-cienii le infirmă dar faptul că ele au fost rostite și-a făcut deja efectul asupra unei părți a electoratului romacircn (AM)
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 23
Y D E C E S E Y C O M E M O R Ă R I Y
FILE DE CALENDAR6Evrei născuți icircn luna aprilieClaude Cohen-Tannoudji ndash fizi-
cian Născut la Constantine Algeria 1 aprilie 1933 membru icircn Academia Franceză 1981 Premiul Nobel pentru fizică 1997
Nachman din Breslov ndash rabin Născut la Medzybizh 4 aprilie 1772 stabilit la Bratslav și la Uman unde a murit icircn 1810 Mormacircntul lui este loc de pelerinaj
Simcha Jacobovici ndash regizor ar-heolog scriitor canadian Născut la Pe-tah-Tikva din părinți originari din Romacirc-nia 4 aprilie 1953 Cărți și filme despre istoria evreiască antică
Mircea Săucan ndash regizor și pro-zator Născut la Paris 5 aprilie 1928 revenit cu familia icircn Romacircnia 1934 Emigrat icircn Israel 1987 decedat la Na-zareth-Illit 2003
Eliyahu Bakshi-Doron ndash Șef-Rabin sefard al Israelului 1993-2003 Născut la Ierusalim 5 aprilie 1941 Adept al dialogului interconfesional Decedat la Ierusalim 12 aprilie 2020
Frida Wattenberg ndash membră a Rezistenței franceze Născută la Pa-ris 7 aprilie 1924 activistă comunitară Distinsă cu Legiunea de Onoare Dece-dată la Paris 3 aprilie 2020
Edmund Husserl ndash filozof Născut la Prossnitz Moravia 8 aprilie 1859 convertit la luteranism1886 Icircntemeie-torul școlii de fenomenologie Decedat la Freiburg 1938
Maria Banuș ndash poetă Născută la București 10 aprilie 1914 Primul vo-lum bdquoȚara fetelorrdquo 1937 Premiul Her-der pentru poezie 1986 Decedată la București 1999
Stefan Heym (Helmut Flieg) ndash scrii-tor Născut la Chemnitz 10 aprilie 1913 refugiat icircn SUA1935-1952 Premiul Ie-rusalim 1993 Decedat la Ein Bokek Israel 2001 icircnmormacircntat la Berlin
Tristan Tzara (Samuel Rosen-stock) ndash poet Născut la Moinești 16 aprilie 1896 stabilit icircn Franța Unul dintre icircntemeietorii dadaismului Dece-dat la Paris 1963
Cynthia (Shoshana) Ozick ndash scrii-toare Născută la New York 17 aprilie 1928 Autoare de povestiri și romane despre viața evreilor din America
Menachem Mendel Schneerson ndash Lubavitcher Rebbe lider al Mișcării Habad Născut la Nikolaev 18 aprilie 1902 Stabilit icircn SUA 1941 a icircntemeiat o rețea de sinagogi școli instituții me-dicale Decedat la New York 1994
Rita Levi-Montalcini ndash neurobio-log Născută la Torino 22 aprilie 1909 Premiul Nobel pentru medicină 1986 Senator pe viață icircn Senatul Italiei pacircnă la deces 2012
Barbra Streisand ndash actriță de ci-nema și cacircntăreață Născută la New York 24 aprilie 1942 Printre cacircntecele interpretate bdquoKol Nidrerdquo și alte melodii ebraice clasice
Adolphe (Isaac Moise) Creacutemieux ndash lider al evreimii franceze Născut la Nicircmes 30 aprilie 1796 Icircntemeietor al Alianței Israelite Universale1860 De-cedat la Paris 1880
Evrei decedați icircn luna aprilieHelena (Chaja) Rubinstein ndash pro-
ducătoare de cosmetice și colecționară de artă Născută la Cracovia 1870 stabilită icircn SUA 1914 Decedată la New York 1 aprilie 1965
Lev Davidovich Landau ndash fizician Născut la Baku 1908 Premiul Nobel pentru fizică 1962 Decedat la Mosco-va 1 aprilie 1968
Israel Avraham Portugal ndash lider al hasidismului de Sculeni (bdquoSculener Reberdquo) Născut icircn Romacircnia 1923 de-cedat la New York 1 aprilie 2019
Adam Schlesinger ndash compozitor textier cacircntăreț Născut la New York 1967 Premiul Emmy pentru muzică și lirică originală 2019 Decedat la New York 1 aprilie 2020
Allen Ginsberg ndash poet Născut la Newark New Jersey 1926 A scris și poezii pe teme iudaice Decedat la New York 5 aprilie 1997
Isaac Asimov (Isaak Yudovich Ozimov) ndash chimist autor de romane științifico-fantastice Născut la Petrovi-ki Rusia 1920 emigrat icircn SUA 1923 Decedat la New York 6 aprilie 1992
Helene Aylon (Greenfied) ndash pictoriță Născută la Brooklyn NY 1931 Om de artă eco-feminist și co-mentatoare feministă a Bibliei Ebraice Decedată icircn SUA 6 aprilie 2020
Mark Steiner ndash filozof Născut la Bronx NY 1942 profesor la Universita-tea Ebraică din Ierusalim Specialist icircn filozofia științei Decedat la Ierusalim 6 aprilie 2020
Ilarie Voronca (Eduard Marcus) ndash poet și eseist Născut la Brăila 1903 stabilit icircn Franța 1933 S-a sinucis la Paris 8 aprilie 1946
Primo Levi ndash scriitor Născut la To-rino 1919 supraviețuitor al lagărului de la Auschwitz Scrieri referitoare la experiențele sale icircn Holocaust S-a si-nucis la Torino 11 aprilie 1987
Ludwik Lazarus Zamenhof (Ley-zer Leyvi Zamengov) ndash medic și lingvist Născut la Byalistok 1859 Creator al limbii esperanto Decedat la Varșovia 14 aprilie 1917
Nina Cassian (Reneacutee Annie Cas-sian Mătăsaru) ndash poetă Născută la Galați 1924 exilată icircn SUA 1985 A scris și pe teme evreiești Decedată la New York 14 aprilie 2014
Meir A Halevy (Meir ben Abraham Hahamu) ndash rabin și istoric Născut la Piatra Neamț 21 martie3 aprilie 1900 Emigrat icircn Franța 1963 decedat la Pa-ris 15 aprilie 1972
Liviu Librescu ndash inginer Născut la Ploiești 1930 profesor la Virginia Tech Blacksburg SUA 1985 Ucis icircn timpul orei de curs de către un criminal 16 aprilie 2007
Chaim Herzog ndash general și om po-litic Născut la Belfast 1918 emigrat icircn Palestina 1935 Președinte al Isra-elului 1983-1993 Decedat la Tel Aviv 17 aprilie 1997
Benjamin Disraeli (DrsquoIsraeli 1st Earl of Beaconsfield) ndash scriitor și om politic Născut la Londra1804 conver-tit la anglicanism 1817 Prim-ministru al Angliei icircn trei racircnduri 1868-1881 A păstrat legătura cu iudaismul Decedat la Londra 19 aprilie 1881
Marcel Hermann Iancu (Janco) ndash pictor și arhitect Născut la București 1895 emigrat icircn Palestina 1941 Pre-miul Israel 1957 Decedat la Ein Hod Israel 21 aprilie 1984
Esteacutee Lauder ndash producătoare de cosmetice Născută la Corona NY 1906 Icircntemeiază Esteacutee Lauder Com-panies1946 Decedată la New York 24 aprilie 2004
Ezer Weizman ndash general și om poli-tic Născut la Tel Aviv1924 Președinte al Statului Israel 1993-2000 Decedat la Caesarea Israel 24 aprilie 2005
Moșe Teitelbaum ndash bdquoSatmarer Reberdquo Născut la Ujfeherto Ungaria 1914 emigrat icircn SUA 1947 Decedat la Williamsburg NY 24 aprilie 2006
Iosif Iser (Iosif Isidor Rubinsohn) ndash pic-tor și grafician Născut la București 1881 Membru al Academiei Romacircne 1955 De-cedat la București 25 aprilie 1958
Ludwig Wittgenstein ndash filozof Născut la Viena 1889 Specialist icircn logică epistemologie filozofia limbaju-lui Refugiat icircn Anglia 1939 Decedat la Cambridge 29 aprilie 1951
LUCIAN-ZEEV HERȘCOVICI
6S-a stins din viață Alexandru (Sandu) Singer
Fostul director al Editurii Hasefer Alexandru Sin-ger zl s-a născut la Brăila icircn 1932 icircntr-o familie evreiască din clasa mijlocie Bunicul său era un cu-noscut croitor iar tatăl pălărier Familia s-a mutat la București cacircnd Alexandru avea doar doi ani Dar legile rasiale și războiul distrug afacerea iar tatăl ajunge icircntr-un lagăr de muncă din Moldova Crește icircn grija mamei și foarte tacircnăr la 13 ani ajunge ucenic electrician
Cărțile sunt universul lui și continuă să studieze chiar și icircn perioada dură a războiului astfel icircncacirct după război s-a icircnscris la Facultatea de Filosofie a Universității din București
Icircn 1955 la absolvirea facultății fiind deja căsătorit cu Elena profesoară de biologie nu i se admite repartizarea icircn specialitate icircn Capitală și se angajează la nou icircnființata Televiziune Romacircnă fiind cacircteva luni cameraman Icircn fine li se repartizează posturi icircn Oradea lui ca icircndrumător cultural la Felix iar Elenei ca profesoară icircntr-un sat alăturat Cacircțiva ani Sandu lucrează chiar icircn Băile Felix fiind unul dintre cei care revitalizează și bdquonascrdquo viitoarea stațiune
Oradea are o intensă viață culturală și Sandu se implică activ scrie face parte din colectivul revistei bdquoFamiliardquo și devine profesor de filosofie la Liceul bdquoGojdurdquo colaborează și la teatru Icircși continuă pasiunea pentru sociologie și lu-crează icircn acțiuni de sociologie aplicată alături de profesorul și icircndrumătorul său Octavian Neamțu
Icircn anii rsquo60 este anchetat de Securitate pentru că primise invitație la un Con-gres de Sociologie icircn Anglia unde evident nu ajunge Icircn schimb continuă să scrie analize și să coopereze cu profesori europeni este primul care introduce noțiunea de educație continuă icircn Romacircnia fiind publicat atacirct icircn țările socialiste cacirct și icircn Canada Suedia și Germania
Icircn 1972 la icircnființarea Ministerului Culturii și Educației Socialiste este che-mat la București Icircn 1980 e chemat la ministrul Suzana Gacircdea care icircl critică deoarece e bdquoprea băgăreț și icircncăpățacircnatrdquo și icircl mută din minister I se propune să lucreze la Editura Politică poziție pe care o refuză Ajunge redactor la Editura bdquoIon Creangărdquo unde va lucra pacircnă după Revoluție
Chiar dacă se pensionează oficial icircn 1992 e abia icircnceputul unei noi ere pentru Sandu Singer Devine directorul unei mici edituri private icircși intensifică colaborările internaționale participă la conferințe pe tema educației continue și organizează la București cu sprijin UNESCO un eveniment cu această temă
Continuă prin a lucra alături de Zigu Ornea la Editura Hasefer redactează nenumărate cărți ale autorilor evrei din țară și din străinătate și devine directorul editurii după dispariția lui Ornea
Abia la vacircrsta de 76 de ani se va retrage din activitate despărțindu-se cu greu de pasiunea sa Totuși continuă să redacteze și să tipărească cărți pen-tru prieteni și colaboratori călătorește icircn toată lumea de la New York pacircnă icircn Norvegia scrie pentru bdquoObservator Culturalrdquo bdquoDilemardquo și bdquoAdevărul culturalrdquo se implică icircn viața comunității evreiești și primește Premiul bdquoȘafranrdquo icircn Elveția
A lucrat trei ani și jumătate ca voluntar la Centrul Educațional Lauder unde avea ore de lectură la bibliotecă și pentru toți elevii era bdquobuniculrdquo
Dumnezeu să icirci binecuvacircnteze amintirea
Izu Gott zl ndash 5 ani de la intrarea icircn eternitate
Izu Gott zl a dominat viața muzicală evreiască din Romacircnia celei de-a doua părți a veacului XX Icircn familia lui de mu-zicieni dorohoieni copiii se bucurau să cacircnte icircmpreună ore icircntregi Oifn pripicik A idișe mame Ba mir bist ti șein Frații mai mari cacircntau la vioară și la acordeon Icircntr-o zi ndash tunete și fulgere fratele mai mare l-a prins umblacircnd la acordeonul lui Pe urmă a icircnceput să-l icircnvețe Cacircnd și-a dat seama că și-a icircntrecut profesorul i-a icircncredințat instrumentul
Era icircn clasa icircntacirci primară cacircnd el familia lui tot șteitl-ul au fost deportați icircn Transnistria A ținut minte toată viața vagoanele de marfă bdquocazareardquo icircn sinagogi părăsite tifosul morții de dimineață Și totuși muzica nu i-a părăsit nici pe el nici pe ai lui Iubea deopotrivă folclorul evreiesc și romacircnesc După 1959 cacircnd a terminat Conservatorul a fost dirijor al Teatrului Evreiesc de Stat din Iași și al Ansamblului Doina Moldovei Icircn 1979 a fost pus să aleagă ori Doina ori comunitatea Deoarece teatrul evreiesc ieșean se desființase a preluat con-ducerea Corului de Talmud Tora din oraș bdquoComunitateardquo a răspuns Depar-tajare formală Cine vede hasidim-ii israelieni dansacircnd și cacircntacircnd pe motive folclorice romacircnești icircnțelege asta Din 1980 a condus corul de Talmud Tora din București Apoi a fost icircndrumător muzical pe țară al corurilor comunitare A făcut turnee de mare succes icircn Israel Europa America A cacircntat la Casa Albă
Izu Gott n-a plecat de tot dintre noi ne-a lăsat pe cel mai bun discipol Bog-dan Lifșin
IULIA DELEANU
Icircnhumați icircn cimitirele CEB din București VLĂDESCU JANETTA (Cimitirul Giurgiului) STOENESCU SUZETTE (Cimitirul Filantropia) GEORGESCU FE-LICIA (Cimitirul Sefard) SINGER SANDU (Cimitirul Giurgiului) GUTTMANN BERNHARD (Cimitirul Sefard) COHN MERY BEATRICE (Cimitirul Sefard) BARID ANDY (Cimitirul Giurgiului) LEONDARI VASILE-GRIGORIE (Cimitirul Giurgiului)
24 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
franceze iar mono-grafiile și sintezele critice privind lite-ratura daneză au fost de asemenea consultate icircn romacirc-nă franceză sau germană Știm asta deoarece icircn cel mai bun stil academic Ștefan Cazimir ne dezvăluie la finalul cărții biblio-grafia pe care a icircntrebuințat-o de pri-sos să subliniez că a mers la sursele esențiale și că a știut cu deprindere de vechi truditor icircn cultura romacircnă să ca-ute mereu legăturile cu literatura noas-tră Fie prin traduceri fie prin sinteze
Pretextul cărții dacă era nevoie de unul l-a reprezentat probabil dubla aniversare icircn 2020 a scriitorului Hans Christian Andersen născut icircn 1805 și trecut la cele veșnice icircn 1875 Ștefan Cazimir a ales cea mai frumoasă și icircn
Vedere din Elsi-nor Escursiuni icircn literatura daneză cea mai recentă carte a lui Ștefan Cazimir apărută la finele anului trecut a luat prin surprin-dere lumea literară romacircnească
Absența unor reacții critice mai
consistente o dovedește cred limpe-de iar motivele sunt și ele ușor de ghicit Profesorul Ștefan Cazimir este o enciclopedie culturală vie icircnsă nu era cunoscut ca specialist icircn literaturi nordice Și-apoi icircn timpuri de pande-mie cacircnd viața culturală se derulea-ză la ralenti cine să se mai ocupe la București de cercetări privind literatu-ra daneză Nu icircn ultimul racircnd Ștefan
Cazimir este cunoscut ca o persona-litate plină de umor care și icircn Parla-ment se amuza pe seama carențelor bdquoaleșilor neamuluirdquo nu puțini s-au gacircndit că icircntre copertele cărții despre puțin cunoscuta la noi literatură da-neză se află o uriașă farsă Mai ales că subtitlul trimite la cunoscuta carte a lui Nicolae Filimon Escursiuni icircn Germania meridională (1858) Cum Nicolae Filimon face parte din teritoriul literar icircn care expertiza profesorului Cazimir este absolută mulți au bănuit o farsă culturală
Nimic mai fals Vedere din Elsinor chiar este o suită de 16 profiluri literare consacrate scriitorilor clasici ai litera-turii daneze de la Ludvig Holberg la Jens Christian Groslashndahl precedate de o introducere și un capitol de con-cluzii Operele lor au fost citite icircn tra-duceri romacircnești (cele mai multe) sau
O carte neobișnuită sau excelența evreiască icircn timpuri de pandemieRealitatea
cărţii
Adevărul pocit după preferințeDemiterea președintelui Asociației Foștilor Deți-
nuți Politici și Victime ale Dictaturii din Romacircnia Octa vian Bjoza din funcția de subsecretar de stat la Secretariatul de Stat pentru Recunoaşterea Meritelor Luptătorilor Icircmpotriva Regimului Comunist a stacircrnit o furtună pe scena politică romacircnească Furtună care icircntre altele a (re)adus la suprafață o grămadă de minciuni și gunoaie pe care societatea romacircnească se străduiește de peste trei decenii să le ignore și să le țină sub preș dar care icircmput aerul de cacircte ori preșul este mișcat din loc și mizeria iese la iveală
Totul a pornit de la un comunicat semnat de O Bjoza icircn numele AFDPR ca reacție la amendamen-tele introduse de deputații Silviu Vexler Ovidiu Ganț și Slavoliub Adnagi la Legea nr 2322020 amenda-mente care prevăd că nu se pot acorda indemnizații bdquopersoanelor condamnate pentru infracțiuni icircmpotri-va umanității sau celor icircn cazul cărora s-a dovedit că au desfășurat o activitate fascistă sau legionară icircn cadrul unei organizații sau mișcări de acest fel și nici copiilor acestorardquo
Așa și Pe cine ar putea deranja (și de ce) că foștii legionari și criminali de război atacircția cacircți mai sunt icircn viață și (mai ales) odraslele lor nu pot icircn-casa indemnizații de la statul romacircn Răspunsul scurt este pe AFDPR și partidele AUR și PSD Răs-punsul mai lung este cel la icircntrebarea bdquode ce icirci su-pără această decizierdquo
Conform Asociației pentru cei care icircși executau sentințele icircn icircnchisorile comuniste bdquonu mai conta din ce partid făcuseră vreodată parte sau nurdquo așadar acum li se bdquocontestă meritele și se schimbă sensul luptei lor de rezistență icircmpotriva comunismuluirdquo Și dacă faptele părinților nu contează pentru Asociația Foștilor Deținuți Politici după cum se afirmă icircn co-municatul publicat pe site-ul organizației evident că pentru Bjoza copiii tuturor deținuților politici trebuie să primească indemnizații bdquoindiferent de faptul că părinții lor au fost criminali de război naziști legio-nari sau comuniștirdquo bdquoCe vină puteau să aibă copiii fasciştilor naziştilor legionarilor evreilor comuniş-tilor romacircnilor Ce vină puteau să aibă copilaşii ră-maşi acasă pentru faptele comise de părinţi Aşa vedem noi problemardquo a spus Bjoza
Este o mare eroare să pui semnul egal icircntre toți deținuții politici indiferent de faptele lor doar pentru că și legionarii s-au opus comunismului Atunci să ne așteptăm ca AFDPR să propună clemență și pentru Hitler și partidul național-socialist deoarece și ei de-clarau că dușmanul lor cel mai mare este comunismul motiv pentru care a și fost declanșată Operațiunea Barbarosa adică atacarea Uniunii Sovietice Aș mai adăuga doar că ignoracircnd vina pentru care unii
deținuți au ajuns icircn pușcărie Bjoza nu face decacirct să perpetueze afirmația falsă a comuniștilor care pre-tindeau că toți luptătorii anticomuniști sunt legionari Azi AFDPR afirmă că toți deținuții politici erau la fel pentru că erau anticomuniști Crimele comise de unii dintre ei inclusiv icircmpotriva evreilor nu mai contează vina a fost spălată de trecerea prin detenție
Dar cu evreii fostul subsecretar de stat o rezolvă repede bdquoAFDPR nu contestă existența Holocaustu-lui icircn Romacircnia Singurul lucru care poate fi discutat constă icircn dimensiunile Holocaustuluirdquo Adică dacă Holocaustul din Romacircnia ar fi avut mai puține vic-time culpa legionarilor ar fi fost mai mică Motiv su-ficient pentru demitere arăta Florin Cicircțu bdquoA pune icircn discuţie dimensiunile Holocaustului şi a icircncerca să pui pe umerii comunităţii evreieşti aducerea comu-nismului icircn Romacircnia este nu doar o icircncercare de a mistifica istoria ci şi un gest periculos pentru valorile democraticerdquo Poziție susținută și de Andrei Muraru reprezentant special al Guvernului pentru promova-rea politicilor memoriei și combaterea antisemitismu-lui care a afirmat că bdquoreexaminarea faptelor istorice sub forma negaţionismului deflectiv este o formulă icircntacirclnită a negaţioniştilor iar declaraţiile publice ale lui Octavian Bjoza sunt insultătoare pentru memoria victimelor Holocaustului şi pentru urmaşii acestorardquo
Negarea dimensiunii Holocaustului nu e ceva nou Să ne amintim că Dan Șova senator și purtă-tor de cuvacircnt al PSD la acea vreme a declarat icircn 2012 că la Iași germanii au omoracirct 24 de evrei Motiv pentru care partidul l-a trimis icircn vacanță icircn SUA cu condiția să viziteze și Muzeul Holocaustului Iar apoi Dan Șova a fost uns ministru de către președintele PSD și prim-ministrul de atunci Victor Ponta
Așa că de ce să ne mirăm acum că tot PSD prin gura lui Florin Roman afirmă că demiterea lui Bjoza a fost decisă de unii care stau bdquoicircn spatele cortineirdquo și bdquoiau decizii politice pe care le icircnmacircnează icircn plic pre-mieruluirdquo Cine să fie icircn spatele cortinei Oculta iudeo-masonică așa cum se spunea pe vremea legionarilor pe care azi icirci apără (din nou) PSD Icircn acest context poziția AUR (bdquogestul premierului PNL arată care este adevărata culoare a coaliţiei de guvernămacircnt roşul aprins al tancurilor sovietice bolşevicerdquo) nu ne miră dar ne dă ocazia să afirmăm icircncă o dată că AUR nu e deloc izolat pe scena politică romacircnească
Și atunci să ne mai uluiască faptul că Maia Mor-genstern a fost tratată de bdquojidrdquo la o icircntacirclnire cultura-lă iar icircn Parlament sunt omagiați doi legionari fără ca vreun alt parlamentar icircn afară de Silviu Vexler să protesteze
Dacă nu ne trezim viitor de AUR țara noastră areALX MARINESCU
Preţul unui abonament pe un an este de 30 lei Abonamentele pentru cititorii din provincie se vor face la comunităţile evreieşti din localitatea respectivă ABONAŢII SUNT RUGAŢI SĂ COM-PLETEZE ADRE SA EXPEDITORULUI PE CUPON Pentru cei din Bucureşti ndash la sediul FCER din str Sfacircnta Vineri nr 9 ndash 11 cod poştal 030202 Cod fiscal FCER 7426470 Abonamentele se mai pot achita şi prin mandate poştale fie pe adresa FCER ndash la oficiile poştale din localitate FIRST BANK SUCURSALA MOŞILOR OLARI Contul IBAN RO66PIRB4236745798003000 (RON) RO03PIRB4236745798002000 (USD) RO37PIRB4236745798001000 (EUR) Pentru EUROPA un abonament pe un an costă 45 de euro (cu toate taxele incluse) Pentru EXTRA EUROPA un abonament costă 95 de dolari USA (cu toate taxele incluse) Pentru Israel un abonament pe un an costă 40 de dolari USA
REALITATEA EVREIASCĂREDACŢIA Bucureşti
str Maria Rosetti nr 17 sector 2COD POŞTAL 020481 OP 9
Tel fax 021-3227560wwwjewishfedro
realitateaevreiascagmailcomSerie nouă a
REVISTEI CULTULUI MOZAICFondată icircn 1956
de Şef-Rabin Dr Moses Rosen
Redactor-şef Alexandru MARINESCU
Redactori Dr Claudia BOSOI
Iulia DELEANUDan DRUŢĂ
Luciana FRIEDMANNEva GALAMBOS (senior editor)
George GIcircLEA Mihaela OBERSCHI
Foto Sandu CAcircLŢIASecretar de redacţie Emilia HRISTEA
DTP Gabriel IONESCU
Tiparul executat de Tipografia TIPOART IDEA STUDIO
BucureştiTel 0723531624
Relaţii administrator Mihail TUNSOIU tel 021-3149690
distributierregmailcom
Potrivit art 206 CP responsabilitatea juridică pentru conţinutul fiecărui text aparţine autorului Redacţia nu icircmpărtăşeşte icircn mod obligatoriu punctele de vedere exprimate icircn articolele semnate de colaboratori Redacţia nu primeşte spre publicare decacirct articole scrise cu diacritice
Gacircndul scrisbdquoTrădarea lui
EinsteinldquoScriitor de for-
mație filosofică și icircmpătimit eseist Eric
Emmanuel Schmitt a pus icircn discuție relația om ndash lume Așa a făcut cu Di-derot Freud Mozart etc Icircn ceea ce privește omul de știință confruntat cu efectele descoperirilor sale ndash Schmitt are icircnsă prede-cesori iluștri Brecht (Galileo) Duumlrrenmatt (Fizicienii) și chiar Hainar Kipphardt (Cazul Oppenheimer)
Icircn Trădarea lui Einstein piesa scrisă icircn 2014 tradusă și regizată de Tudor Țepeneag la TES dramaturgul se oprește asupra genialului fizician și dezvoltă relativitatea alegerilor omului sub vremi Icircl surprindem pe savant (la icircnceputul celei de-a Doua Conflagrații Mondiale) pe malul unui lac din New Jersey stacircnd de vorbă cu un vagabond Con-fident al hazardului marginalizatul căruia i-a murit fiul pe front pare o sensibilă (și realistă) cameră de rezonanță pentru icircntrebările pe care și le pune in-telectualul idealist Nu sunt indiferente originea și biografia protagonistului german evreu ateu dar solidar cu neamul său constracircns la exil la rătăciri de apatrid și afectat de pericolul nazist și de esca-ladarea prigoanei antievreiești Conștient că este supravegheat de FBI intracircnd și icircn vizorul Comisiei Hoover el va fi dizgrațiat și apoi reabilitat
Se poate izola savantul de situația tragică a lumii icircn care trăiește Se poate despărți de destinația dată invențiilor sale de cei care le-au creditat Se poate rupe de putere de politică Cea mai arzătoare di-lemă a acestui pacifist și iubitor al muzelor care l-a alertat pe Roosevelt asupra avansului experimente-lor germane și asupra rolului decisiv al forțelor ce vor deține bomba atomică este aportul său la cercetări ce au dus la finalizarea armei atomice El va parti-cipa la celebrul Proiect Manhattan (1940) numai că apoi după Hiroshima se va trezi plin de groază ca un ucenic-vrăjitor Pe de altă parte el va semna icircn 1965 icircmpreună cu Bertrand Russel un manifest privind pericolul bombei cu hidrogen
Interesul față de text și setea de teatru după pandemie icircnsuflețesc jocul interpreților icircndrumați de Tudor Țepeneag Simplitate firesc gravitate dar și umor autoironie și caldă comunicare umană ndash asta exprimă dialogul dintre Andrei Finți Mircea Dragoman (rolul titular) și Veaceslav Grosu Neculai Predica La racircndul lor Mihai Nițu George Remeș Andrei Miercure dau viață agentului FBI OrsquoNeill Bi-nevenită icircn spectacol este și violonista Rodica Doija
NATALIA STANCU
Drumul spre teatru
același timp cea mai icircnaltă cale de a marca dubla aniversare oferind litera-turii romacircne o primă introducere sin-tetică icircn literatura daneză Demersul său util și ieșit din comun icircn același timp este o bdquomarcă icircnregistratărdquo a sa și a prezenței evreiești icircn cultura romacirc-nă o prezență definită prin excelență devotament și travaliu susținut Icircn timpuri de pandemie Ștefan Cazimir a mers cacircnd și cum s-a putut la Bi-blioteca Academiei Romacircne iar apoi ne-a oferit o carte care reprezintă o bază pentru oricine dorește să stu-dieze sau numai să se informeze cu privire la literatura daneză O primă sinteză romacircnească scrisă cu har și cu o particulară icircnțelegere a fenome-nului literar nordic
RĂZVAN VONCUȘtefan Cazimir ndash Vedere din Elsinor Es-
cursiuni icircn literatura daneză Editura Semne București 2020
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 21
O bibliotecară spioană icircn serviciul Congresului Evreiesc American
Florence Mendheim (1899-1984) custode al Bibliote-cii Publice din New York a participat pentru a le observa la reuniunile pronaziste din oraș icircntre anii 1933-1938 icircn cadrul organizației Prietenii Noii Germanii numită mai tacircrziu Liga Germano-Americană punacircndu-și viața icircn pe-ricol Conform unei relatări din Jerusalem Post rezulta-tele cercetărilor de dată recentă pe această temă au fost făcute publice de Institutul Leo Baeck din New York
Florence Mendheim era o evreică germană stabilită icircn Bronx alături de familie A lucrat pentru Congresul Evre-iesc American (CEA) condus icircn acei ani de Rabinul Ste-phen Wise Membrii organizației pronaziste din America se icircntacirclneau icircn cafenele și taverne și de multe ori se salutau cu expresia bdquoSă omori un evreurdquo
Michael Simonson arhivist la Institutul Leo Baeck a declarat bdquoNu știm dacă a fost recrutată de CEA sau dacă a venit ca voluntară dar este clar că tot ce se petrecea icircn Germania faptul că avea rude acolo și identitatea ei evreiască au motivat-o icircndeajuns icircn icircncercarea ei de a limita amenințarea nazistă din Ameri-cardquo Dacircndu-se drept o simpatizantă a nazismului Florence Mendheim a furnizat material documentar și rapoarte valoroase pentru CEA cu privire la orientarea extremistă și antisemită a organizației unde se infiltrase ca spioană
Icircn anii rsquo30 delegatul lui Hitler Rudolf Hess le-a dat imigranților germani icircn America permisiunea și directiva de a icircnființa organizația Prietenii Noii Germa-nii care să susțină național-socialismul și izolaționismul Aceasta primea spon-sorizări pentru concerte și tabere de vară pentru a apărea icircn ochii americanilor drept o organizație culturală Florence Mendheim a lucrat aici ca secretară dar a renunțat la slujbă cacircnd situația devenise prea primejdioasă Intrarea icircn război a Statelor Unite a dus la icircnăbușirea grupărilor pronaziste iar de multe ori liderii lor au fost deportați
Mai tacircrziu Florence Mendheim a fost secretară icircn Comitetul pentru Icircnțelegerea Arabo-Evreiască instituție care promova ideea unui stat binațional arab-evreiesc Nu s-a căsătorit niciodată foarte tacircrziu a povestit despre perioa-da ei ca spioană dar oamenii nu i-au dat atenție Documentele i-au fost păstra-te de frații ei care ulterior le-au predat Institutului Leo Baeck (CB)
La icircnceputul lunii martie 2021 av Iulian Sorin fost conducător al Federației ar fi icircmplinit 95 de ani
A trăit aidoma generației sale toa-te faliile sociale ale veacului XX Icircn timpul pogromului legionar din ianuarie 1941 de la București a fost ridicat de pe stradă de legionari și dus la Sina-goga bdquoMalbimrdquo icircnțesată de evrei luați prizonieri A trăit scene de coșmar jafuri umiliri maltratări Pe toți icirci aștepta moartea A fost trimis să care moloz icircn curtea sinagogii Icircntr-o clipă de neatenție a paznicului a escaladat gardul și a fugit Așa a scăpat cu viață A făcut muncă obligatorie La cimitirul din Giulești unde fusese repartizat la apărarea pasivă căra cadavrele celor pieriți icircn bombardamentul din 4 aprilie 1944 Cacircteva bombe au căzut icircn cimi-tir Cacircnd Romacircnia a icircntors armele icircm-potriva Germaniei naziste tacircnărul s-a icircnrolat icircn Forțele de Luptă Patriotică A participat la apărarea Capitalei A cre-zut că icircn lumea care se prefigura nu vor mai exista ură intoleranță violență speranță făcută repede țăndări
Opera lui socială icircn plan comunitar icircnsumează un capitol de istorie post-belică a evreilor romacircni Icircnainte de 1989 a organizat pornind de la zero fostul Cămin-spital bdquoMartin Bălușrdquo Chiar atunci cacircnd după 1990 căminul a fost desființat icircn spațiul rămas liber a icircnființat Centrul de Zi ndash JCC-ul nu exis-ta icircncă ndash și Bucătăria bdquoMartin Bălușrdquo a creat sedii speciale pentru Biblioteca FCER și pentru reprezentanța Claims Conference icircn Romacircnia Din 1991 pacircnă icircn 2005 cacirct a fost secretar gene-ral al Federației și ca președinte inte-rimar după decesul lui Nicolae Cajal a contribuit substanțial la moderniza-rea cu ajutorul JOINT-ului a DASM la reformarea Secției Bunuri cu ac-cent asupra patrimoniului sacru la icircnnoirea educației iudaice redefinirea instituțiilor culturale deschiderea spre societatea romacircnească adacircncirea
d i a l o g u l u i interetnic și interreligios construirea de noi etape icircn relațiile cu Israe-lul cu Aliaua romacircnă recuperarea la cultura-mamă a scriitorilor israeli-eni de expresie romacircnă A acționat pentru combaterea antisemitismului negaționismului antiisraelismului și recunoașterea Drepților icircntre Popoare romacircni A susținut procesul de aderare a Romacircniei la NATO și de integrare icircn UE A făcut parte din conducerea Con-gresului Evreiesc European A impulsi-onat reactivarea Forumului B´nai B´rith icircn Romacircnia A fost membru fondator al Consiliului Minorităților Naționale de pe lacircngă Guvernul Romacircniei fiind se-cretar al Comitetului pentru Culte Cul-tură și Mass Media președinte pen-tru restituirea bunurilor imobiliare ale organizațiilor de minorități naționale A fost membru fondator al Fundației bdquoCaritateardquo al Asociației Evreilor din Romacircnia Victime ale Holocaustului a făcut parte din conducerea Asociației Culturale de Prietenie Romacircnia - Is-rael a Asociației pentru Pacea Re-ligiilor din Romacircnia Pentru meritele sale de lider al FCER a fost distins de președintele țării cu Ordinul bdquoMeritul Culturalrdquo icircn Grad de Comandor
Icircn ultima sa cuvacircntare rostită la Congresul al II-lea al FCER icircn 2010 există un pasaj despre nevo-ia de recunoștință față de icircnaintași bdquoDe-a lungul timpului personalități de excepție au condus activitatea evrei-lor din Romacircnia S-au afirmat nu nu-mai icircn planul vieții iudaice dar și icircn planul vieții romacircnești Mi se pare că ar trebui să avem icircn vedere pentru vi-itor ca memoriei acestor predecesori ai noștri să-i acordăm importanța ce se cuvinerdquo Cuvinte premonitorii
IULIA DELEANU
Sunt zece ani de cacircnd s-a stins din viață prof univ dr Andrei Voinea zl dublu laureat al Premiului Academiei Romacircne autor a 12 tratate de orto-pedie a sute de comunicări publicate icircn țară și străinătate Cacircnd i s-a oferit prilejul cărturarul a dovedit aptitudini de foarte bun organizator a condus Spitalul CFR-2 Spitalul de Urgență Floreasca Centrul pentru Ajutor Me-dical al DASM (CAjM) După 1990 profesorul a fondat Universitatea bdquoTitu Maiorescurdquo acreditată de Consiliul Național de Medicină Academică unde a predat cursuri de ortopedie și traumatologie
A avut icircnzestrări literare remarca-bile semnalate de Iorga care dedica-se o pagină icircntreagă icircn bdquoCuget clarrdquo adolescentului din anii aceia Liceanul debutase la revista orădeană bdquoȚara visurilor noastrerdquo alături de Ovidiu Drimba și Mircea Malița Dar bdquoțara visurilorrdquo lui avea să se facă țăndări nu peste multă vreme Avea 18 ani Icircntr-o singură noapte toți evreii din satele Transilvaniei de Nord au fost ghetoizați icircn capitalele de județ El și familia lui au ajuns la Beiuș Au urmat patru ani de muncă obligatorie la ca-riere de piatră experiență dramatică retrăită icircn prima din cărțile sale de memorialistică bdquoClepsidra și bolova-
nulrdquo scrisă icircmpreună cu Kovacs Ja-nos După pensionare Andrei Voinea continuă să fie activ icircn plan profesi-onal ndash medic la CAjM coordonator al Comisiei de Sănătate a BBR ndash și revine cu succes la scris Din colabo-rarea literară cu regretatul președinte de onoare al ACPRI av Constantin Vișinescu s-au ivit alte două volume de memorialistică bdquoViața icircntre destin și istorierdquo și bdquoUmbre purpuriirdquo
Student la Facultatea de ortope-die din Moscova Andrei Voinea făcea practică la Clinica profesorului Mihail Friedenland Friedenland primise icircnști ințarea că fusese trecut pe laquolista neagră a dușmanilor poporuluiraquo și de-mis din funcția de director
Dar mentorul lui Andrei Voinea a fost profesorul Iuliu Hațieganu de la care a icircnțeles că nu poți fi medic dacă nu știi să fii mai icircntacirci om An-drei era licean cacircnd tatăl lui s-a icircm-bolnăvit grav Medicii de la spitalul clujean unde era internat nu se ară-tau dispuși să riște o operație fără prea mari șanse de reușită Băiatul lui s-a dus atunci la Hațieganu fost profesor al tatălui său Dr Hațieganu a acceptat să-l opereze salvacircndu-i viața Gestul acesta avea să-l deter-mine ca icircn 1955 icircn timpul războiului din Coreea cacircnd lucra la un spital
sub pavilion romacircnesc să lupte fără ca alți medici să icircncerce ca o bolnavă tacircracircndu-se icircntr-un aparat ghipsat pe culoarele spitalului să-și recapete demnitatea mersului ome-nesc Să se icircmpotrivească peste mulți ani hotăracircrii a 7-8 medici orto-pezi să apeleze la soluția chirurgica-lă mai comodă a scurtării piciorului unei paciente și să icircnvingă Pacien-ta a plecat acasă pe picioarele ei icircn-tregi era soția avocatului Vișinescu
care a mărturisit asta la catafalcul medicului
Semnatara racircndurilor de față este beneficiara intervenției făcute de pro-fesor către un fost student al lui deve-nit ortoped cunoscut icircntr-un moment de icircncercare Icircmpreună cu soția sa Doina i-a fost sprijin moral
Profesorul Andrei Voinea trăiește icircn memoria tuturor celor pe care i-a ajutat
IULIA DELEANU
95 de ani de la nașterea lui Iulian Sorin zl
Datoria față de icircnaintași
Benjamin de Rothschild a decedat la 57 de ani
10 ani de la plecarea dintre noi a prof univ dr Andrei Voinea zl Nu poți fi medic dacă nu știi să fii om
Descendent al uneia dintre ramuri-le familiei de Rothschild președintele Consiliului de administrație al societății Edmond de Rothschild Hol-ding SA Benjamin de Rothschild a decedat icircn urma unei crize cardiace a informat publicația franceză Tribune Juive Avea 57 de ani A fost fiul lui Edmond și Nadine de Rothschild și la fel ca tatăl și bunicul lui sprijinea Israelul Grupul franco-elvețian Ro-thschild Holding SA care s-a specia-lizat icircn administrarea unor bănci par-ticulare și gestiunea activelor are 32 de sucursale icircn icircntreaga lume Socie-tatea nu are nici o legătură cu banca franco-britanică Rothschild amp Co care aparține vărului său David
Benjamin i-a urmat tatălui său icircn 1997 Potrivit unui portret schițat de revista Le Point icircn 2014 era pasio-nat de navigația cu vele și de vacircnă-toarea de antilope din Africa și era un mare fumător Deși s-a implicat icircn activitatea societății după opinia lui nu considera că ar fi avut legitimita-te afirmacircnd că un moștenitor chiar dacă obține cele mai bune rezultate nu este sută la sută legitim bdquoNu sunt decacirct o verigă a lanțuluirdquo a declarat el Icircn cercurile financiare era cunos-cut drept un antreprenor de renume
mondial expert icircn finanțe și inovație și avacircnd icircn fața ochilor viitorul și care a acordat atenție creșterii moștenirii familiei Rothschild
De la preluarea conducerii gru-pului el a extins activitatea filantro-pică mai ales icircn Israel Grupul are aici o societate de investiții și a făcut donații substanțiale universităților și unor programe vizacircnd promovarea icircnvățămacircntului icircn mediile sărace res pectiv ridicarea nivelului educației pentru copiii din acest mediu Icircn apri-lie icircmpreună cu soția sa Ariane a făcut o donație de 50 de milioane de șekeli pentru achiziționarea de echi-pament medical pentru 22 de spitale din icircntreaga țară ca sprijin acordat Is-raelului icircn bătălia icircmpotriva pandemiei de Coronavirus (EG)
22 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
Keshet ndash importanța vieții
icircn iudaismicircncerca să icircnțe-legem dacă
această prăpastie poate fi depășită dacă putem crea un pod Cu siguranță știți cu toții cacirct de importantă este viața icircn iudaism ca element central Viața este sacră icircn iudaism Tora ne spune să alegem viața iar acest icircn-demn stă alături de noi de generații Viața ar trebui să primeze icircn fața ori-cărei reguli sau tradiții religioase
Evreii haredi (ultrareligioși) repre-zinta aproximativ 14 din populația Israelului dar icircn același timp 30 dintre infectările cu noul Coronavirus din țara noastră au fost identificate icircn racircndul acestei comunități Icircn racircndul comunității haredi rata mortalității din cauza Covid-19 este de patru ori mai mare decacirct icircn restul țării Aces-te date statistice arată așa și pentru că o parte dintre sinagogile și școlile religioase din comunitate au rămas deschise De asemenea au avut loc icircnmormacircntări cu mii de participanți icircn timpul celui de-al treilea lockdown Ați văzut probabil fotografii icircn care se ob-serva ușor că mulți dintre participanți nu respectau distanțarea și nu purtau mască De altfel unii dintre acești ra-bini icircnmormacircntați icircn ceremonii cu mii de participanți au murit tocmai din ca-uza noului Coronavirus
Este așadar de icircnțeles de ce unii evrei seculari sau chiar religioși dar care nu fac parte din această mino-ritate au fost supărați Oamenii au simțit că icircn această comunitate exis-tă o profundă lipsă de respect față de viață față de cei din jurul lorrdquo a spus Mordechai Miller care a vorbit icircn continuare despre explicațiile religioa-se și sociale ale acestei polarizări a societății icircntr-o prelegere tradusă de Miriam Rosenzwieg
Icircntreaga sesiune Keshet cu tema Importanța vieții icircn iudaism poate fi urmărită icircn continuare online pe pagi-nile de Facebook ale JCC București și FCER
(Urmare din pag 3)
bdquoNe străduim ca asistații noștrihellipldquoincluși icircn Pro-gramul bdquoCopii icircn
nevoierdquo 97 de rezidenți icircn căminele amintite Măști mănuși gel dezinfec-tant alcool sanitar de zin fectant pen-tru multisuprafețe șer vețele antibac-teriene etc au primit și angajații din toate comunitățile Icircn tot acest interval ne-am bucurat de sprijinul permanent al conducerii FCER și al JOINT-ului al cărui director pentru Romacircnia Is-rael Sabag și-a reconfirmat sprijinul
icircn același spirit al parteneriatului de excepție cu FCER
ndash Ați avut de icircnfruntat riscuri mai mari față de cele ale angajaților din alte sectoare de activitate
ndash Le-am icircnfruntat Toți angajații DASM au venit zilnic la serviciu avacircnd
același orar ca icircn perioada de dinainte de pandemie Am apelat și la sprijinul voluntarilor astfel icircncacirct beneficiarii serviciilor de asistență să resimtă cacirct mai puțin prezența pandemiei și să iasă cacirct mai puțin din locuință spre a nu fi expuși pe cacirct posibil icircmbolnă-virii
ndash Icircn ce stadiu se află vaccinarea rezidenților din cămine și a icircngrijitori-lor lor
ndash Toți cei de la Căminul bdquoRosenrdquo și de la cel din Arad care au dorit să se vaccine-ze au fost vaccinați 78 dintre rezidenți La fel ndash și angajații căminului Icircn acest scop a fost trimisă o caravană specială
ndash Ce aveți icircn vedere pentru anul care a icircnceput
ndash Ne străduim să asigu-răm același nivel de servi-cii ca și icircn anul precedent astfel icircncacirct asistații noștri să fie cacirct mai puțin afectați de pandemia de Covid-19 Ne propunem să continu-ăm acțiunile de voluntari-
at amintite să menținem icircn limitele posibilului echipele care ne-au dat o macircnă de ajutor icircn protejarea celor cu grad mai ridicat de vulnerabilitate Sperăm ca prin continuarea procesu-lui de vaccinare să ne reluăm activi-tatea icircn parametrii normalității
(Urmare din pag 11)
Mișcarea Legionară omagiată icircn Senatul Romacircniei
Centenar PAUL CELAN
Se icircmplinesc icircn această lună o sută de ani de la nașterea lui Paul CELAN unul dintre importantele spirite care au marcat gacircndirea poetică europea-nă a secolului XX Născut Antschel la 23 noiembrie 1920 icircntr-o familie de evrei germanofoni din Cernăuți (oraș aflat atunci sub administrație romacirc-nească) pleacă icircn 1938 icircn Franța unde icircși icircncepe studiile universitare
dar renunță un an mai tacircrziu pentru a se icircntoarce la Cernăuți După 22 iunie 1941 este mobilizat icircn detașamentele de muncă obligatorie iar icircn 1942 părinții icirci sunt deportați icircn lagăre din Transnistria unde decedează Icircn 1945 se refugiază la București unde adoptă pseudonimul Celan (de fapt o anagramă a numelui său) Icircn 1947 de-cide să părăsească definitiv Romacircnia iar după șase luni petrecute la Viena se stabilește la Paris unde reicircncepe studiile universitare
La Viena publică un prim volum de versuri și se icircmprietenește cu In-geborg Bachmann cu care trăiește o complicată și dramatică poveste de dragoste cores pondența dintre ei fi-ind cuprinsă icircn volumul Timp al inimii tradus icircn 2010 icircn limba romacircnă
Poet de expresie germană Paul Celan publică icircn 1952 Mohn und Gedaumlchtnis (volum tradus icircn 2006 icircn romacircnește cu titlul Mac și memorie) cartea care i-a adus recunoașterea criticii urmată de alte volume care l-au consacrat drept unul dintre cei mai importanţi poeţi ai secolului XX Totodată traduce icircn germană din lu-crările unor autori prestigioși Primeş-te icircn 1958 Premiul Literar al Oraşului
Bremen iar icircn 1960 i se decernează Premiul Georg Buumlchner Bolnav se si-nucide icircn 1970
După cum remarca Norman Ma-nea Benjamin Fondane și Paul Celan rămacircn cei mai importanți mesageri ai moștenirii evreiești și romacircnești icircn Franța ambii dedicați artei nemuri-toare a scrisului și a căror viață a fost marcată de un destin tragic
Pentru a marca Centenarul Paul Celan Editura Polirom a publicat icircn acest an 2 volume Primul dintre acestea intitulat Meridianul și alte proze (ediție revizuită) cu o traduce-re din limba germană și note de An-drei Corbea este o prestigioasă și mi-găloasă icircntreprindere de transpunere icircn romacircnește a prozei lui Paul Celan
Cel de-al doilea ndash bdquonu vreacicatri-cerdquo Studii despre Paul Celan la icircm-plinirea a 100 de ani de la nașterea poetului ndash icircl are de această dată ca autor pe același Andrei Corbea pro-fesor la Universitatea bdquoAlexandru Ioan Cuzardquo din Iași laureat al Premiului Herder și al Premiului Jakob-und-Wil-helm-Grimm Ambele vin să comple-teze integrala operei poetice a lui Paul Celan icircncepută icircn 2015 la aceeași editură (II)
Manual de combatere a antisemi tismului
Comisia Europeană icircmpreună cu IHRA a publicat un manual de utilizare practică a definiției de lucru a antisemitismului Documentul a apărut sub egida președinției germane a Consiliului UE
Bazat pe o cercetare atotcuprinzătoare efectuată de Bundesverband RIAS (Asociația Federală a Departamentelor de Cercetare și Informații despre An-tisemitism) manualul oferă o privire de ansamblu asupra bunelor practici ale unor organizații internaționale administrații naționale societatea civilă și comunitățile evreiești din Europa Sunt enumerate 35 de bune practici de la icircnsușirea punerii icircn aplicare a legislației pacircnă la icircnregistrarea și informarea inci-dentelor antisemite Manualul prezintă 22 de surse care au prezentat incidente antisemite icircn Europa și care susțin corectitudinea definiției de lucru a antisemi-tismului elaborată de IHRA
Referindu-se la editarea manualului vicepreședintele Comisiei Europene Margaritis Schinas a declarat bdquoTrebuie să combatem antisemitismul oriunde icircl icircntacirclnim Viața evreiască este o parte a societăților noastre și suntem deciși să o protejăm Noul manual facilitează icircndeplinirea acestui angajament și răs-punde cerințelor statelor membre pentru o cunoaștere mai bună și folosirea definiției elaborate de IHRA Manualul va deveni un alt instrument valoros al statelor membre pentru a pune icircn aplicare Declarația Consiliului UE de comba-tere a antisemitismuluirdquo
Organizațiile evreiești europene au salutat apariția manualului bdquoEste deose-bit de important să se ofere guvernelor și agențiilor de securitate liniile directoa-re necesare punerii icircn aplicare a definiției IHRA care oferă practici icircn proteja-rea fizică a comunităților evreiești Salutăm publicarea acestui ghid icircn contextul icircn care teoriile conspiraționiste antisemite și atacarea evreilor se răspacircndesc pe continentul nostrurdquo a subliniat dr Moshe Kantor președintele Congresului European Evreiesc
bdquoImportanța acestui manual este de a demonstra cum definiția de lucru a antisemitismului se poate folosi pentru combaterea antisemitismului Este un instrument necesar și valoros pentru toate guvernelerdquo a arătat Simone Rodan-Benzaquen director al Filialei Europa a Comitetului Evreiesc American (EG)
Senatul Romacircniei a devenit un loc icircn care Mișcarea Legionară a putut fi omagiată fără nici un fel de opreliști sau rețineri Icircntr-un comunicat trans-mis de Institutul Național pentru Stu-dierea Holocaustului din Romacircnia (INSHR) bdquoElie Wieselrdquo acesta solicită Senatului Romacircniei bdquovigilență față de omagierea memoriei Mișcării Legio-narerdquo
Uluitor și revoltător a fost că pe data de 24 februarie profitacircnd de faptul că declarațiile politice nu pot fi imputate juridic unui parlamentar senatorul Alianței pentru Unitatea Ro-macircnilor Sorin Lavric i-a adus un oma-giu lui Valeriu Gafencu numit bdquosfacircnt al icircnchisorilorrdquo (httpswwwyoutubecomwatchv=nFE9DwBWGZk)
bdquoAsemenea opinii de la tribuna democrației romacircnești trebuie să icircn-cetezerdquo atrage atenția INSHR amin-tind că bdquoicircn fapt Valeriu Gafencu a fost membru activ al Mișcării Legionare iar icircn timpul rebeliunii din ianuarie 1941 a incitat cu pistolul icircn macircnă elevi din liceele ieșene să se alăture tentativei de lovitură de stat Icircn 1941 după interzicerea Mișcării Legionare a fost condamnat la icircnchisoare pentru că a militat pentru reactivarea acestei mișcări fascisterdquo
Indulgența față de astfel de ma-nifestări contravine cu cele afirmate pe 21 ianuarie ac cu prilejul come-morării victimelor Pogromului de la București de președinta Senatului Romacircniei Anca Dragu care declara
bdquoAntisemitismul xenofobia și rasismul reprezintă pericole de actualitate pe care dacă nu le contracarăm ferm so-cietatea noastră și noi toți vom avea de suferit Obligația noastră morală la 80 de ani de la această tragedie este să omagiem așa cum se cuvine memoria celor care au suferit icircn acest eveniment dezonorant și să ne asigu-răm că această dramă va rămacircne me-reu vie icircn conștiințele noastrerdquo
INSHR trage concluzia bdquocă icircncercă-rile AUR de delimitare de Mișcarea Le-gionară sunt fake news-urirdquo dar ar mai trebui să ne asigurăm că la adăpostul libertăților democratice prost icircnțelese Parlamentul nu devine o tribună de ex-primare a unor opinii pe care apoi politi-cienii le infirmă dar faptul că ele au fost rostite și-a făcut deja efectul asupra unei părți a electoratului romacircn (AM)
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 23
Y D E C E S E Y C O M E M O R Ă R I Y
FILE DE CALENDAR6Evrei născuți icircn luna aprilieClaude Cohen-Tannoudji ndash fizi-
cian Născut la Constantine Algeria 1 aprilie 1933 membru icircn Academia Franceză 1981 Premiul Nobel pentru fizică 1997
Nachman din Breslov ndash rabin Născut la Medzybizh 4 aprilie 1772 stabilit la Bratslav și la Uman unde a murit icircn 1810 Mormacircntul lui este loc de pelerinaj
Simcha Jacobovici ndash regizor ar-heolog scriitor canadian Născut la Pe-tah-Tikva din părinți originari din Romacirc-nia 4 aprilie 1953 Cărți și filme despre istoria evreiască antică
Mircea Săucan ndash regizor și pro-zator Născut la Paris 5 aprilie 1928 revenit cu familia icircn Romacircnia 1934 Emigrat icircn Israel 1987 decedat la Na-zareth-Illit 2003
Eliyahu Bakshi-Doron ndash Șef-Rabin sefard al Israelului 1993-2003 Născut la Ierusalim 5 aprilie 1941 Adept al dialogului interconfesional Decedat la Ierusalim 12 aprilie 2020
Frida Wattenberg ndash membră a Rezistenței franceze Născută la Pa-ris 7 aprilie 1924 activistă comunitară Distinsă cu Legiunea de Onoare Dece-dată la Paris 3 aprilie 2020
Edmund Husserl ndash filozof Născut la Prossnitz Moravia 8 aprilie 1859 convertit la luteranism1886 Icircntemeie-torul școlii de fenomenologie Decedat la Freiburg 1938
Maria Banuș ndash poetă Născută la București 10 aprilie 1914 Primul vo-lum bdquoȚara fetelorrdquo 1937 Premiul Her-der pentru poezie 1986 Decedată la București 1999
Stefan Heym (Helmut Flieg) ndash scrii-tor Născut la Chemnitz 10 aprilie 1913 refugiat icircn SUA1935-1952 Premiul Ie-rusalim 1993 Decedat la Ein Bokek Israel 2001 icircnmormacircntat la Berlin
Tristan Tzara (Samuel Rosen-stock) ndash poet Născut la Moinești 16 aprilie 1896 stabilit icircn Franța Unul dintre icircntemeietorii dadaismului Dece-dat la Paris 1963
Cynthia (Shoshana) Ozick ndash scrii-toare Născută la New York 17 aprilie 1928 Autoare de povestiri și romane despre viața evreilor din America
Menachem Mendel Schneerson ndash Lubavitcher Rebbe lider al Mișcării Habad Născut la Nikolaev 18 aprilie 1902 Stabilit icircn SUA 1941 a icircntemeiat o rețea de sinagogi școli instituții me-dicale Decedat la New York 1994
Rita Levi-Montalcini ndash neurobio-log Născută la Torino 22 aprilie 1909 Premiul Nobel pentru medicină 1986 Senator pe viață icircn Senatul Italiei pacircnă la deces 2012
Barbra Streisand ndash actriță de ci-nema și cacircntăreață Născută la New York 24 aprilie 1942 Printre cacircntecele interpretate bdquoKol Nidrerdquo și alte melodii ebraice clasice
Adolphe (Isaac Moise) Creacutemieux ndash lider al evreimii franceze Născut la Nicircmes 30 aprilie 1796 Icircntemeietor al Alianței Israelite Universale1860 De-cedat la Paris 1880
Evrei decedați icircn luna aprilieHelena (Chaja) Rubinstein ndash pro-
ducătoare de cosmetice și colecționară de artă Născută la Cracovia 1870 stabilită icircn SUA 1914 Decedată la New York 1 aprilie 1965
Lev Davidovich Landau ndash fizician Născut la Baku 1908 Premiul Nobel pentru fizică 1962 Decedat la Mosco-va 1 aprilie 1968
Israel Avraham Portugal ndash lider al hasidismului de Sculeni (bdquoSculener Reberdquo) Născut icircn Romacircnia 1923 de-cedat la New York 1 aprilie 2019
Adam Schlesinger ndash compozitor textier cacircntăreț Născut la New York 1967 Premiul Emmy pentru muzică și lirică originală 2019 Decedat la New York 1 aprilie 2020
Allen Ginsberg ndash poet Născut la Newark New Jersey 1926 A scris și poezii pe teme iudaice Decedat la New York 5 aprilie 1997
Isaac Asimov (Isaak Yudovich Ozimov) ndash chimist autor de romane științifico-fantastice Născut la Petrovi-ki Rusia 1920 emigrat icircn SUA 1923 Decedat la New York 6 aprilie 1992
Helene Aylon (Greenfied) ndash pictoriță Născută la Brooklyn NY 1931 Om de artă eco-feminist și co-mentatoare feministă a Bibliei Ebraice Decedată icircn SUA 6 aprilie 2020
Mark Steiner ndash filozof Născut la Bronx NY 1942 profesor la Universita-tea Ebraică din Ierusalim Specialist icircn filozofia științei Decedat la Ierusalim 6 aprilie 2020
Ilarie Voronca (Eduard Marcus) ndash poet și eseist Născut la Brăila 1903 stabilit icircn Franța 1933 S-a sinucis la Paris 8 aprilie 1946
Primo Levi ndash scriitor Născut la To-rino 1919 supraviețuitor al lagărului de la Auschwitz Scrieri referitoare la experiențele sale icircn Holocaust S-a si-nucis la Torino 11 aprilie 1987
Ludwik Lazarus Zamenhof (Ley-zer Leyvi Zamengov) ndash medic și lingvist Născut la Byalistok 1859 Creator al limbii esperanto Decedat la Varșovia 14 aprilie 1917
Nina Cassian (Reneacutee Annie Cas-sian Mătăsaru) ndash poetă Născută la Galați 1924 exilată icircn SUA 1985 A scris și pe teme evreiești Decedată la New York 14 aprilie 2014
Meir A Halevy (Meir ben Abraham Hahamu) ndash rabin și istoric Născut la Piatra Neamț 21 martie3 aprilie 1900 Emigrat icircn Franța 1963 decedat la Pa-ris 15 aprilie 1972
Liviu Librescu ndash inginer Născut la Ploiești 1930 profesor la Virginia Tech Blacksburg SUA 1985 Ucis icircn timpul orei de curs de către un criminal 16 aprilie 2007
Chaim Herzog ndash general și om po-litic Născut la Belfast 1918 emigrat icircn Palestina 1935 Președinte al Isra-elului 1983-1993 Decedat la Tel Aviv 17 aprilie 1997
Benjamin Disraeli (DrsquoIsraeli 1st Earl of Beaconsfield) ndash scriitor și om politic Născut la Londra1804 conver-tit la anglicanism 1817 Prim-ministru al Angliei icircn trei racircnduri 1868-1881 A păstrat legătura cu iudaismul Decedat la Londra 19 aprilie 1881
Marcel Hermann Iancu (Janco) ndash pictor și arhitect Născut la București 1895 emigrat icircn Palestina 1941 Pre-miul Israel 1957 Decedat la Ein Hod Israel 21 aprilie 1984
Esteacutee Lauder ndash producătoare de cosmetice Născută la Corona NY 1906 Icircntemeiază Esteacutee Lauder Com-panies1946 Decedată la New York 24 aprilie 2004
Ezer Weizman ndash general și om poli-tic Născut la Tel Aviv1924 Președinte al Statului Israel 1993-2000 Decedat la Caesarea Israel 24 aprilie 2005
Moșe Teitelbaum ndash bdquoSatmarer Reberdquo Născut la Ujfeherto Ungaria 1914 emigrat icircn SUA 1947 Decedat la Williamsburg NY 24 aprilie 2006
Iosif Iser (Iosif Isidor Rubinsohn) ndash pic-tor și grafician Născut la București 1881 Membru al Academiei Romacircne 1955 De-cedat la București 25 aprilie 1958
Ludwig Wittgenstein ndash filozof Născut la Viena 1889 Specialist icircn logică epistemologie filozofia limbaju-lui Refugiat icircn Anglia 1939 Decedat la Cambridge 29 aprilie 1951
LUCIAN-ZEEV HERȘCOVICI
6S-a stins din viață Alexandru (Sandu) Singer
Fostul director al Editurii Hasefer Alexandru Sin-ger zl s-a născut la Brăila icircn 1932 icircntr-o familie evreiască din clasa mijlocie Bunicul său era un cu-noscut croitor iar tatăl pălărier Familia s-a mutat la București cacircnd Alexandru avea doar doi ani Dar legile rasiale și războiul distrug afacerea iar tatăl ajunge icircntr-un lagăr de muncă din Moldova Crește icircn grija mamei și foarte tacircnăr la 13 ani ajunge ucenic electrician
Cărțile sunt universul lui și continuă să studieze chiar și icircn perioada dură a războiului astfel icircncacirct după război s-a icircnscris la Facultatea de Filosofie a Universității din București
Icircn 1955 la absolvirea facultății fiind deja căsătorit cu Elena profesoară de biologie nu i se admite repartizarea icircn specialitate icircn Capitală și se angajează la nou icircnființata Televiziune Romacircnă fiind cacircteva luni cameraman Icircn fine li se repartizează posturi icircn Oradea lui ca icircndrumător cultural la Felix iar Elenei ca profesoară icircntr-un sat alăturat Cacircțiva ani Sandu lucrează chiar icircn Băile Felix fiind unul dintre cei care revitalizează și bdquonascrdquo viitoarea stațiune
Oradea are o intensă viață culturală și Sandu se implică activ scrie face parte din colectivul revistei bdquoFamiliardquo și devine profesor de filosofie la Liceul bdquoGojdurdquo colaborează și la teatru Icircși continuă pasiunea pentru sociologie și lu-crează icircn acțiuni de sociologie aplicată alături de profesorul și icircndrumătorul său Octavian Neamțu
Icircn anii rsquo60 este anchetat de Securitate pentru că primise invitație la un Con-gres de Sociologie icircn Anglia unde evident nu ajunge Icircn schimb continuă să scrie analize și să coopereze cu profesori europeni este primul care introduce noțiunea de educație continuă icircn Romacircnia fiind publicat atacirct icircn țările socialiste cacirct și icircn Canada Suedia și Germania
Icircn 1972 la icircnființarea Ministerului Culturii și Educației Socialiste este che-mat la București Icircn 1980 e chemat la ministrul Suzana Gacircdea care icircl critică deoarece e bdquoprea băgăreț și icircncăpățacircnatrdquo și icircl mută din minister I se propune să lucreze la Editura Politică poziție pe care o refuză Ajunge redactor la Editura bdquoIon Creangărdquo unde va lucra pacircnă după Revoluție
Chiar dacă se pensionează oficial icircn 1992 e abia icircnceputul unei noi ere pentru Sandu Singer Devine directorul unei mici edituri private icircși intensifică colaborările internaționale participă la conferințe pe tema educației continue și organizează la București cu sprijin UNESCO un eveniment cu această temă
Continuă prin a lucra alături de Zigu Ornea la Editura Hasefer redactează nenumărate cărți ale autorilor evrei din țară și din străinătate și devine directorul editurii după dispariția lui Ornea
Abia la vacircrsta de 76 de ani se va retrage din activitate despărțindu-se cu greu de pasiunea sa Totuși continuă să redacteze și să tipărească cărți pen-tru prieteni și colaboratori călătorește icircn toată lumea de la New York pacircnă icircn Norvegia scrie pentru bdquoObservator Culturalrdquo bdquoDilemardquo și bdquoAdevărul culturalrdquo se implică icircn viața comunității evreiești și primește Premiul bdquoȘafranrdquo icircn Elveția
A lucrat trei ani și jumătate ca voluntar la Centrul Educațional Lauder unde avea ore de lectură la bibliotecă și pentru toți elevii era bdquobuniculrdquo
Dumnezeu să icirci binecuvacircnteze amintirea
Izu Gott zl ndash 5 ani de la intrarea icircn eternitate
Izu Gott zl a dominat viața muzicală evreiască din Romacircnia celei de-a doua părți a veacului XX Icircn familia lui de mu-zicieni dorohoieni copiii se bucurau să cacircnte icircmpreună ore icircntregi Oifn pripicik A idișe mame Ba mir bist ti șein Frații mai mari cacircntau la vioară și la acordeon Icircntr-o zi ndash tunete și fulgere fratele mai mare l-a prins umblacircnd la acordeonul lui Pe urmă a icircnceput să-l icircnvețe Cacircnd și-a dat seama că și-a icircntrecut profesorul i-a icircncredințat instrumentul
Era icircn clasa icircntacirci primară cacircnd el familia lui tot șteitl-ul au fost deportați icircn Transnistria A ținut minte toată viața vagoanele de marfă bdquocazareardquo icircn sinagogi părăsite tifosul morții de dimineață Și totuși muzica nu i-a părăsit nici pe el nici pe ai lui Iubea deopotrivă folclorul evreiesc și romacircnesc După 1959 cacircnd a terminat Conservatorul a fost dirijor al Teatrului Evreiesc de Stat din Iași și al Ansamblului Doina Moldovei Icircn 1979 a fost pus să aleagă ori Doina ori comunitatea Deoarece teatrul evreiesc ieșean se desființase a preluat con-ducerea Corului de Talmud Tora din oraș bdquoComunitateardquo a răspuns Depar-tajare formală Cine vede hasidim-ii israelieni dansacircnd și cacircntacircnd pe motive folclorice romacircnești icircnțelege asta Din 1980 a condus corul de Talmud Tora din București Apoi a fost icircndrumător muzical pe țară al corurilor comunitare A făcut turnee de mare succes icircn Israel Europa America A cacircntat la Casa Albă
Izu Gott n-a plecat de tot dintre noi ne-a lăsat pe cel mai bun discipol Bog-dan Lifșin
IULIA DELEANU
Icircnhumați icircn cimitirele CEB din București VLĂDESCU JANETTA (Cimitirul Giurgiului) STOENESCU SUZETTE (Cimitirul Filantropia) GEORGESCU FE-LICIA (Cimitirul Sefard) SINGER SANDU (Cimitirul Giurgiului) GUTTMANN BERNHARD (Cimitirul Sefard) COHN MERY BEATRICE (Cimitirul Sefard) BARID ANDY (Cimitirul Giurgiului) LEONDARI VASILE-GRIGORIE (Cimitirul Giurgiului)
24 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
franceze iar mono-grafiile și sintezele critice privind lite-ratura daneză au fost de asemenea consultate icircn romacirc-nă franceză sau germană Știm asta deoarece icircn cel mai bun stil academic Ștefan Cazimir ne dezvăluie la finalul cărții biblio-grafia pe care a icircntrebuințat-o de pri-sos să subliniez că a mers la sursele esențiale și că a știut cu deprindere de vechi truditor icircn cultura romacircnă să ca-ute mereu legăturile cu literatura noas-tră Fie prin traduceri fie prin sinteze
Pretextul cărții dacă era nevoie de unul l-a reprezentat probabil dubla aniversare icircn 2020 a scriitorului Hans Christian Andersen născut icircn 1805 și trecut la cele veșnice icircn 1875 Ștefan Cazimir a ales cea mai frumoasă și icircn
Vedere din Elsi-nor Escursiuni icircn literatura daneză cea mai recentă carte a lui Ștefan Cazimir apărută la finele anului trecut a luat prin surprin-dere lumea literară romacircnească
Absența unor reacții critice mai
consistente o dovedește cred limpe-de iar motivele sunt și ele ușor de ghicit Profesorul Ștefan Cazimir este o enciclopedie culturală vie icircnsă nu era cunoscut ca specialist icircn literaturi nordice Și-apoi icircn timpuri de pande-mie cacircnd viața culturală se derulea-ză la ralenti cine să se mai ocupe la București de cercetări privind literatu-ra daneză Nu icircn ultimul racircnd Ștefan
Cazimir este cunoscut ca o persona-litate plină de umor care și icircn Parla-ment se amuza pe seama carențelor bdquoaleșilor neamuluirdquo nu puțini s-au gacircndit că icircntre copertele cărții despre puțin cunoscuta la noi literatură da-neză se află o uriașă farsă Mai ales că subtitlul trimite la cunoscuta carte a lui Nicolae Filimon Escursiuni icircn Germania meridională (1858) Cum Nicolae Filimon face parte din teritoriul literar icircn care expertiza profesorului Cazimir este absolută mulți au bănuit o farsă culturală
Nimic mai fals Vedere din Elsinor chiar este o suită de 16 profiluri literare consacrate scriitorilor clasici ai litera-turii daneze de la Ludvig Holberg la Jens Christian Groslashndahl precedate de o introducere și un capitol de con-cluzii Operele lor au fost citite icircn tra-duceri romacircnești (cele mai multe) sau
O carte neobișnuită sau excelența evreiască icircn timpuri de pandemieRealitatea
cărţii
Adevărul pocit după preferințeDemiterea președintelui Asociației Foștilor Deți-
nuți Politici și Victime ale Dictaturii din Romacircnia Octa vian Bjoza din funcția de subsecretar de stat la Secretariatul de Stat pentru Recunoaşterea Meritelor Luptătorilor Icircmpotriva Regimului Comunist a stacircrnit o furtună pe scena politică romacircnească Furtună care icircntre altele a (re)adus la suprafață o grămadă de minciuni și gunoaie pe care societatea romacircnească se străduiește de peste trei decenii să le ignore și să le țină sub preș dar care icircmput aerul de cacircte ori preșul este mișcat din loc și mizeria iese la iveală
Totul a pornit de la un comunicat semnat de O Bjoza icircn numele AFDPR ca reacție la amendamen-tele introduse de deputații Silviu Vexler Ovidiu Ganț și Slavoliub Adnagi la Legea nr 2322020 amenda-mente care prevăd că nu se pot acorda indemnizații bdquopersoanelor condamnate pentru infracțiuni icircmpotri-va umanității sau celor icircn cazul cărora s-a dovedit că au desfășurat o activitate fascistă sau legionară icircn cadrul unei organizații sau mișcări de acest fel și nici copiilor acestorardquo
Așa și Pe cine ar putea deranja (și de ce) că foștii legionari și criminali de război atacircția cacircți mai sunt icircn viață și (mai ales) odraslele lor nu pot icircn-casa indemnizații de la statul romacircn Răspunsul scurt este pe AFDPR și partidele AUR și PSD Răs-punsul mai lung este cel la icircntrebarea bdquode ce icirci su-pără această decizierdquo
Conform Asociației pentru cei care icircși executau sentințele icircn icircnchisorile comuniste bdquonu mai conta din ce partid făcuseră vreodată parte sau nurdquo așadar acum li se bdquocontestă meritele și se schimbă sensul luptei lor de rezistență icircmpotriva comunismuluirdquo Și dacă faptele părinților nu contează pentru Asociația Foștilor Deținuți Politici după cum se afirmă icircn co-municatul publicat pe site-ul organizației evident că pentru Bjoza copiii tuturor deținuților politici trebuie să primească indemnizații bdquoindiferent de faptul că părinții lor au fost criminali de război naziști legio-nari sau comuniștirdquo bdquoCe vină puteau să aibă copiii fasciştilor naziştilor legionarilor evreilor comuniş-tilor romacircnilor Ce vină puteau să aibă copilaşii ră-maşi acasă pentru faptele comise de părinţi Aşa vedem noi problemardquo a spus Bjoza
Este o mare eroare să pui semnul egal icircntre toți deținuții politici indiferent de faptele lor doar pentru că și legionarii s-au opus comunismului Atunci să ne așteptăm ca AFDPR să propună clemență și pentru Hitler și partidul național-socialist deoarece și ei de-clarau că dușmanul lor cel mai mare este comunismul motiv pentru care a și fost declanșată Operațiunea Barbarosa adică atacarea Uniunii Sovietice Aș mai adăuga doar că ignoracircnd vina pentru care unii
deținuți au ajuns icircn pușcărie Bjoza nu face decacirct să perpetueze afirmația falsă a comuniștilor care pre-tindeau că toți luptătorii anticomuniști sunt legionari Azi AFDPR afirmă că toți deținuții politici erau la fel pentru că erau anticomuniști Crimele comise de unii dintre ei inclusiv icircmpotriva evreilor nu mai contează vina a fost spălată de trecerea prin detenție
Dar cu evreii fostul subsecretar de stat o rezolvă repede bdquoAFDPR nu contestă existența Holocaustu-lui icircn Romacircnia Singurul lucru care poate fi discutat constă icircn dimensiunile Holocaustuluirdquo Adică dacă Holocaustul din Romacircnia ar fi avut mai puține vic-time culpa legionarilor ar fi fost mai mică Motiv su-ficient pentru demitere arăta Florin Cicircțu bdquoA pune icircn discuţie dimensiunile Holocaustului şi a icircncerca să pui pe umerii comunităţii evreieşti aducerea comu-nismului icircn Romacircnia este nu doar o icircncercare de a mistifica istoria ci şi un gest periculos pentru valorile democraticerdquo Poziție susținută și de Andrei Muraru reprezentant special al Guvernului pentru promova-rea politicilor memoriei și combaterea antisemitismu-lui care a afirmat că bdquoreexaminarea faptelor istorice sub forma negaţionismului deflectiv este o formulă icircntacirclnită a negaţioniştilor iar declaraţiile publice ale lui Octavian Bjoza sunt insultătoare pentru memoria victimelor Holocaustului şi pentru urmaşii acestorardquo
Negarea dimensiunii Holocaustului nu e ceva nou Să ne amintim că Dan Șova senator și purtă-tor de cuvacircnt al PSD la acea vreme a declarat icircn 2012 că la Iași germanii au omoracirct 24 de evrei Motiv pentru care partidul l-a trimis icircn vacanță icircn SUA cu condiția să viziteze și Muzeul Holocaustului Iar apoi Dan Șova a fost uns ministru de către președintele PSD și prim-ministrul de atunci Victor Ponta
Așa că de ce să ne mirăm acum că tot PSD prin gura lui Florin Roman afirmă că demiterea lui Bjoza a fost decisă de unii care stau bdquoicircn spatele cortineirdquo și bdquoiau decizii politice pe care le icircnmacircnează icircn plic pre-mieruluirdquo Cine să fie icircn spatele cortinei Oculta iudeo-masonică așa cum se spunea pe vremea legionarilor pe care azi icirci apără (din nou) PSD Icircn acest context poziția AUR (bdquogestul premierului PNL arată care este adevărata culoare a coaliţiei de guvernămacircnt roşul aprins al tancurilor sovietice bolşevicerdquo) nu ne miră dar ne dă ocazia să afirmăm icircncă o dată că AUR nu e deloc izolat pe scena politică romacircnească
Și atunci să ne mai uluiască faptul că Maia Mor-genstern a fost tratată de bdquojidrdquo la o icircntacirclnire cultura-lă iar icircn Parlament sunt omagiați doi legionari fără ca vreun alt parlamentar icircn afară de Silviu Vexler să protesteze
Dacă nu ne trezim viitor de AUR țara noastră areALX MARINESCU
Preţul unui abonament pe un an este de 30 lei Abonamentele pentru cititorii din provincie se vor face la comunităţile evreieşti din localitatea respectivă ABONAŢII SUNT RUGAŢI SĂ COM-PLETEZE ADRE SA EXPEDITORULUI PE CUPON Pentru cei din Bucureşti ndash la sediul FCER din str Sfacircnta Vineri nr 9 ndash 11 cod poştal 030202 Cod fiscal FCER 7426470 Abonamentele se mai pot achita şi prin mandate poştale fie pe adresa FCER ndash la oficiile poştale din localitate FIRST BANK SUCURSALA MOŞILOR OLARI Contul IBAN RO66PIRB4236745798003000 (RON) RO03PIRB4236745798002000 (USD) RO37PIRB4236745798001000 (EUR) Pentru EUROPA un abonament pe un an costă 45 de euro (cu toate taxele incluse) Pentru EXTRA EUROPA un abonament costă 95 de dolari USA (cu toate taxele incluse) Pentru Israel un abonament pe un an costă 40 de dolari USA
REALITATEA EVREIASCĂREDACŢIA Bucureşti
str Maria Rosetti nr 17 sector 2COD POŞTAL 020481 OP 9
Tel fax 021-3227560wwwjewishfedro
realitateaevreiascagmailcomSerie nouă a
REVISTEI CULTULUI MOZAICFondată icircn 1956
de Şef-Rabin Dr Moses Rosen
Redactor-şef Alexandru MARINESCU
Redactori Dr Claudia BOSOI
Iulia DELEANUDan DRUŢĂ
Luciana FRIEDMANNEva GALAMBOS (senior editor)
George GIcircLEA Mihaela OBERSCHI
Foto Sandu CAcircLŢIASecretar de redacţie Emilia HRISTEA
DTP Gabriel IONESCU
Tiparul executat de Tipografia TIPOART IDEA STUDIO
BucureştiTel 0723531624
Relaţii administrator Mihail TUNSOIU tel 021-3149690
distributierregmailcom
Potrivit art 206 CP responsabilitatea juridică pentru conţinutul fiecărui text aparţine autorului Redacţia nu icircmpărtăşeşte icircn mod obligatoriu punctele de vedere exprimate icircn articolele semnate de colaboratori Redacţia nu primeşte spre publicare decacirct articole scrise cu diacritice
Gacircndul scrisbdquoTrădarea lui
EinsteinldquoScriitor de for-
mație filosofică și icircmpătimit eseist Eric
Emmanuel Schmitt a pus icircn discuție relația om ndash lume Așa a făcut cu Di-derot Freud Mozart etc Icircn ceea ce privește omul de știință confruntat cu efectele descoperirilor sale ndash Schmitt are icircnsă prede-cesori iluștri Brecht (Galileo) Duumlrrenmatt (Fizicienii) și chiar Hainar Kipphardt (Cazul Oppenheimer)
Icircn Trădarea lui Einstein piesa scrisă icircn 2014 tradusă și regizată de Tudor Țepeneag la TES dramaturgul se oprește asupra genialului fizician și dezvoltă relativitatea alegerilor omului sub vremi Icircl surprindem pe savant (la icircnceputul celei de-a Doua Conflagrații Mondiale) pe malul unui lac din New Jersey stacircnd de vorbă cu un vagabond Con-fident al hazardului marginalizatul căruia i-a murit fiul pe front pare o sensibilă (și realistă) cameră de rezonanță pentru icircntrebările pe care și le pune in-telectualul idealist Nu sunt indiferente originea și biografia protagonistului german evreu ateu dar solidar cu neamul său constracircns la exil la rătăciri de apatrid și afectat de pericolul nazist și de esca-ladarea prigoanei antievreiești Conștient că este supravegheat de FBI intracircnd și icircn vizorul Comisiei Hoover el va fi dizgrațiat și apoi reabilitat
Se poate izola savantul de situația tragică a lumii icircn care trăiește Se poate despărți de destinația dată invențiilor sale de cei care le-au creditat Se poate rupe de putere de politică Cea mai arzătoare di-lemă a acestui pacifist și iubitor al muzelor care l-a alertat pe Roosevelt asupra avansului experimente-lor germane și asupra rolului decisiv al forțelor ce vor deține bomba atomică este aportul său la cercetări ce au dus la finalizarea armei atomice El va parti-cipa la celebrul Proiect Manhattan (1940) numai că apoi după Hiroshima se va trezi plin de groază ca un ucenic-vrăjitor Pe de altă parte el va semna icircn 1965 icircmpreună cu Bertrand Russel un manifest privind pericolul bombei cu hidrogen
Interesul față de text și setea de teatru după pandemie icircnsuflețesc jocul interpreților icircndrumați de Tudor Țepeneag Simplitate firesc gravitate dar și umor autoironie și caldă comunicare umană ndash asta exprimă dialogul dintre Andrei Finți Mircea Dragoman (rolul titular) și Veaceslav Grosu Neculai Predica La racircndul lor Mihai Nițu George Remeș Andrei Miercure dau viață agentului FBI OrsquoNeill Bi-nevenită icircn spectacol este și violonista Rodica Doija
NATALIA STANCU
Drumul spre teatru
același timp cea mai icircnaltă cale de a marca dubla aniversare oferind litera-turii romacircne o primă introducere sin-tetică icircn literatura daneză Demersul său util și ieșit din comun icircn același timp este o bdquomarcă icircnregistratărdquo a sa și a prezenței evreiești icircn cultura romacirc-nă o prezență definită prin excelență devotament și travaliu susținut Icircn timpuri de pandemie Ștefan Cazimir a mers cacircnd și cum s-a putut la Bi-blioteca Academiei Romacircne iar apoi ne-a oferit o carte care reprezintă o bază pentru oricine dorește să stu-dieze sau numai să se informeze cu privire la literatura daneză O primă sinteză romacircnească scrisă cu har și cu o particulară icircnțelegere a fenome-nului literar nordic
RĂZVAN VONCUȘtefan Cazimir ndash Vedere din Elsinor Es-
cursiuni icircn literatura daneză Editura Semne București 2020
22 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
Keshet ndash importanța vieții
icircn iudaismicircncerca să icircnțe-legem dacă
această prăpastie poate fi depășită dacă putem crea un pod Cu siguranță știți cu toții cacirct de importantă este viața icircn iudaism ca element central Viața este sacră icircn iudaism Tora ne spune să alegem viața iar acest icircn-demn stă alături de noi de generații Viața ar trebui să primeze icircn fața ori-cărei reguli sau tradiții religioase
Evreii haredi (ultrareligioși) repre-zinta aproximativ 14 din populația Israelului dar icircn același timp 30 dintre infectările cu noul Coronavirus din țara noastră au fost identificate icircn racircndul acestei comunități Icircn racircndul comunității haredi rata mortalității din cauza Covid-19 este de patru ori mai mare decacirct icircn restul țării Aces-te date statistice arată așa și pentru că o parte dintre sinagogile și școlile religioase din comunitate au rămas deschise De asemenea au avut loc icircnmormacircntări cu mii de participanți icircn timpul celui de-al treilea lockdown Ați văzut probabil fotografii icircn care se ob-serva ușor că mulți dintre participanți nu respectau distanțarea și nu purtau mască De altfel unii dintre acești ra-bini icircnmormacircntați icircn ceremonii cu mii de participanți au murit tocmai din ca-uza noului Coronavirus
Este așadar de icircnțeles de ce unii evrei seculari sau chiar religioși dar care nu fac parte din această mino-ritate au fost supărați Oamenii au simțit că icircn această comunitate exis-tă o profundă lipsă de respect față de viață față de cei din jurul lorrdquo a spus Mordechai Miller care a vorbit icircn continuare despre explicațiile religioa-se și sociale ale acestei polarizări a societății icircntr-o prelegere tradusă de Miriam Rosenzwieg
Icircntreaga sesiune Keshet cu tema Importanța vieții icircn iudaism poate fi urmărită icircn continuare online pe pagi-nile de Facebook ale JCC București și FCER
(Urmare din pag 3)
bdquoNe străduim ca asistații noștrihellipldquoincluși icircn Pro-gramul bdquoCopii icircn
nevoierdquo 97 de rezidenți icircn căminele amintite Măști mănuși gel dezinfec-tant alcool sanitar de zin fectant pen-tru multisuprafețe șer vețele antibac-teriene etc au primit și angajații din toate comunitățile Icircn tot acest interval ne-am bucurat de sprijinul permanent al conducerii FCER și al JOINT-ului al cărui director pentru Romacircnia Is-rael Sabag și-a reconfirmat sprijinul
icircn același spirit al parteneriatului de excepție cu FCER
ndash Ați avut de icircnfruntat riscuri mai mari față de cele ale angajaților din alte sectoare de activitate
ndash Le-am icircnfruntat Toți angajații DASM au venit zilnic la serviciu avacircnd
același orar ca icircn perioada de dinainte de pandemie Am apelat și la sprijinul voluntarilor astfel icircncacirct beneficiarii serviciilor de asistență să resimtă cacirct mai puțin prezența pandemiei și să iasă cacirct mai puțin din locuință spre a nu fi expuși pe cacirct posibil icircmbolnă-virii
ndash Icircn ce stadiu se află vaccinarea rezidenților din cămine și a icircngrijitori-lor lor
ndash Toți cei de la Căminul bdquoRosenrdquo și de la cel din Arad care au dorit să se vaccine-ze au fost vaccinați 78 dintre rezidenți La fel ndash și angajații căminului Icircn acest scop a fost trimisă o caravană specială
ndash Ce aveți icircn vedere pentru anul care a icircnceput
ndash Ne străduim să asigu-răm același nivel de servi-cii ca și icircn anul precedent astfel icircncacirct asistații noștri să fie cacirct mai puțin afectați de pandemia de Covid-19 Ne propunem să continu-ăm acțiunile de voluntari-
at amintite să menținem icircn limitele posibilului echipele care ne-au dat o macircnă de ajutor icircn protejarea celor cu grad mai ridicat de vulnerabilitate Sperăm ca prin continuarea procesu-lui de vaccinare să ne reluăm activi-tatea icircn parametrii normalității
(Urmare din pag 11)
Mișcarea Legionară omagiată icircn Senatul Romacircniei
Centenar PAUL CELAN
Se icircmplinesc icircn această lună o sută de ani de la nașterea lui Paul CELAN unul dintre importantele spirite care au marcat gacircndirea poetică europea-nă a secolului XX Născut Antschel la 23 noiembrie 1920 icircntr-o familie de evrei germanofoni din Cernăuți (oraș aflat atunci sub administrație romacirc-nească) pleacă icircn 1938 icircn Franța unde icircși icircncepe studiile universitare
dar renunță un an mai tacircrziu pentru a se icircntoarce la Cernăuți După 22 iunie 1941 este mobilizat icircn detașamentele de muncă obligatorie iar icircn 1942 părinții icirci sunt deportați icircn lagăre din Transnistria unde decedează Icircn 1945 se refugiază la București unde adoptă pseudonimul Celan (de fapt o anagramă a numelui său) Icircn 1947 de-cide să părăsească definitiv Romacircnia iar după șase luni petrecute la Viena se stabilește la Paris unde reicircncepe studiile universitare
La Viena publică un prim volum de versuri și se icircmprietenește cu In-geborg Bachmann cu care trăiește o complicată și dramatică poveste de dragoste cores pondența dintre ei fi-ind cuprinsă icircn volumul Timp al inimii tradus icircn 2010 icircn limba romacircnă
Poet de expresie germană Paul Celan publică icircn 1952 Mohn und Gedaumlchtnis (volum tradus icircn 2006 icircn romacircnește cu titlul Mac și memorie) cartea care i-a adus recunoașterea criticii urmată de alte volume care l-au consacrat drept unul dintre cei mai importanţi poeţi ai secolului XX Totodată traduce icircn germană din lu-crările unor autori prestigioși Primeş-te icircn 1958 Premiul Literar al Oraşului
Bremen iar icircn 1960 i se decernează Premiul Georg Buumlchner Bolnav se si-nucide icircn 1970
După cum remarca Norman Ma-nea Benjamin Fondane și Paul Celan rămacircn cei mai importanți mesageri ai moștenirii evreiești și romacircnești icircn Franța ambii dedicați artei nemuri-toare a scrisului și a căror viață a fost marcată de un destin tragic
Pentru a marca Centenarul Paul Celan Editura Polirom a publicat icircn acest an 2 volume Primul dintre acestea intitulat Meridianul și alte proze (ediție revizuită) cu o traduce-re din limba germană și note de An-drei Corbea este o prestigioasă și mi-găloasă icircntreprindere de transpunere icircn romacircnește a prozei lui Paul Celan
Cel de-al doilea ndash bdquonu vreacicatri-cerdquo Studii despre Paul Celan la icircm-plinirea a 100 de ani de la nașterea poetului ndash icircl are de această dată ca autor pe același Andrei Corbea pro-fesor la Universitatea bdquoAlexandru Ioan Cuzardquo din Iași laureat al Premiului Herder și al Premiului Jakob-und-Wil-helm-Grimm Ambele vin să comple-teze integrala operei poetice a lui Paul Celan icircncepută icircn 2015 la aceeași editură (II)
Manual de combatere a antisemi tismului
Comisia Europeană icircmpreună cu IHRA a publicat un manual de utilizare practică a definiției de lucru a antisemitismului Documentul a apărut sub egida președinției germane a Consiliului UE
Bazat pe o cercetare atotcuprinzătoare efectuată de Bundesverband RIAS (Asociația Federală a Departamentelor de Cercetare și Informații despre An-tisemitism) manualul oferă o privire de ansamblu asupra bunelor practici ale unor organizații internaționale administrații naționale societatea civilă și comunitățile evreiești din Europa Sunt enumerate 35 de bune practici de la icircnsușirea punerii icircn aplicare a legislației pacircnă la icircnregistrarea și informarea inci-dentelor antisemite Manualul prezintă 22 de surse care au prezentat incidente antisemite icircn Europa și care susțin corectitudinea definiției de lucru a antisemi-tismului elaborată de IHRA
Referindu-se la editarea manualului vicepreședintele Comisiei Europene Margaritis Schinas a declarat bdquoTrebuie să combatem antisemitismul oriunde icircl icircntacirclnim Viața evreiască este o parte a societăților noastre și suntem deciși să o protejăm Noul manual facilitează icircndeplinirea acestui angajament și răs-punde cerințelor statelor membre pentru o cunoaștere mai bună și folosirea definiției elaborate de IHRA Manualul va deveni un alt instrument valoros al statelor membre pentru a pune icircn aplicare Declarația Consiliului UE de comba-tere a antisemitismuluirdquo
Organizațiile evreiești europene au salutat apariția manualului bdquoEste deose-bit de important să se ofere guvernelor și agențiilor de securitate liniile directoa-re necesare punerii icircn aplicare a definiției IHRA care oferă practici icircn proteja-rea fizică a comunităților evreiești Salutăm publicarea acestui ghid icircn contextul icircn care teoriile conspiraționiste antisemite și atacarea evreilor se răspacircndesc pe continentul nostrurdquo a subliniat dr Moshe Kantor președintele Congresului European Evreiesc
bdquoImportanța acestui manual este de a demonstra cum definiția de lucru a antisemitismului se poate folosi pentru combaterea antisemitismului Este un instrument necesar și valoros pentru toate guvernelerdquo a arătat Simone Rodan-Benzaquen director al Filialei Europa a Comitetului Evreiesc American (EG)
Senatul Romacircniei a devenit un loc icircn care Mișcarea Legionară a putut fi omagiată fără nici un fel de opreliști sau rețineri Icircntr-un comunicat trans-mis de Institutul Național pentru Stu-dierea Holocaustului din Romacircnia (INSHR) bdquoElie Wieselrdquo acesta solicită Senatului Romacircniei bdquovigilență față de omagierea memoriei Mișcării Legio-narerdquo
Uluitor și revoltător a fost că pe data de 24 februarie profitacircnd de faptul că declarațiile politice nu pot fi imputate juridic unui parlamentar senatorul Alianței pentru Unitatea Ro-macircnilor Sorin Lavric i-a adus un oma-giu lui Valeriu Gafencu numit bdquosfacircnt al icircnchisorilorrdquo (httpswwwyoutubecomwatchv=nFE9DwBWGZk)
bdquoAsemenea opinii de la tribuna democrației romacircnești trebuie să icircn-cetezerdquo atrage atenția INSHR amin-tind că bdquoicircn fapt Valeriu Gafencu a fost membru activ al Mișcării Legionare iar icircn timpul rebeliunii din ianuarie 1941 a incitat cu pistolul icircn macircnă elevi din liceele ieșene să se alăture tentativei de lovitură de stat Icircn 1941 după interzicerea Mișcării Legionare a fost condamnat la icircnchisoare pentru că a militat pentru reactivarea acestei mișcări fascisterdquo
Indulgența față de astfel de ma-nifestări contravine cu cele afirmate pe 21 ianuarie ac cu prilejul come-morării victimelor Pogromului de la București de președinta Senatului Romacircniei Anca Dragu care declara
bdquoAntisemitismul xenofobia și rasismul reprezintă pericole de actualitate pe care dacă nu le contracarăm ferm so-cietatea noastră și noi toți vom avea de suferit Obligația noastră morală la 80 de ani de la această tragedie este să omagiem așa cum se cuvine memoria celor care au suferit icircn acest eveniment dezonorant și să ne asigu-răm că această dramă va rămacircne me-reu vie icircn conștiințele noastrerdquo
INSHR trage concluzia bdquocă icircncercă-rile AUR de delimitare de Mișcarea Le-gionară sunt fake news-urirdquo dar ar mai trebui să ne asigurăm că la adăpostul libertăților democratice prost icircnțelese Parlamentul nu devine o tribună de ex-primare a unor opinii pe care apoi politi-cienii le infirmă dar faptul că ele au fost rostite și-a făcut deja efectul asupra unei părți a electoratului romacircn (AM)
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 23
Y D E C E S E Y C O M E M O R Ă R I Y
FILE DE CALENDAR6Evrei născuți icircn luna aprilieClaude Cohen-Tannoudji ndash fizi-
cian Născut la Constantine Algeria 1 aprilie 1933 membru icircn Academia Franceză 1981 Premiul Nobel pentru fizică 1997
Nachman din Breslov ndash rabin Născut la Medzybizh 4 aprilie 1772 stabilit la Bratslav și la Uman unde a murit icircn 1810 Mormacircntul lui este loc de pelerinaj
Simcha Jacobovici ndash regizor ar-heolog scriitor canadian Născut la Pe-tah-Tikva din părinți originari din Romacirc-nia 4 aprilie 1953 Cărți și filme despre istoria evreiască antică
Mircea Săucan ndash regizor și pro-zator Născut la Paris 5 aprilie 1928 revenit cu familia icircn Romacircnia 1934 Emigrat icircn Israel 1987 decedat la Na-zareth-Illit 2003
Eliyahu Bakshi-Doron ndash Șef-Rabin sefard al Israelului 1993-2003 Născut la Ierusalim 5 aprilie 1941 Adept al dialogului interconfesional Decedat la Ierusalim 12 aprilie 2020
Frida Wattenberg ndash membră a Rezistenței franceze Născută la Pa-ris 7 aprilie 1924 activistă comunitară Distinsă cu Legiunea de Onoare Dece-dată la Paris 3 aprilie 2020
Edmund Husserl ndash filozof Născut la Prossnitz Moravia 8 aprilie 1859 convertit la luteranism1886 Icircntemeie-torul școlii de fenomenologie Decedat la Freiburg 1938
Maria Banuș ndash poetă Născută la București 10 aprilie 1914 Primul vo-lum bdquoȚara fetelorrdquo 1937 Premiul Her-der pentru poezie 1986 Decedată la București 1999
Stefan Heym (Helmut Flieg) ndash scrii-tor Născut la Chemnitz 10 aprilie 1913 refugiat icircn SUA1935-1952 Premiul Ie-rusalim 1993 Decedat la Ein Bokek Israel 2001 icircnmormacircntat la Berlin
Tristan Tzara (Samuel Rosen-stock) ndash poet Născut la Moinești 16 aprilie 1896 stabilit icircn Franța Unul dintre icircntemeietorii dadaismului Dece-dat la Paris 1963
Cynthia (Shoshana) Ozick ndash scrii-toare Născută la New York 17 aprilie 1928 Autoare de povestiri și romane despre viața evreilor din America
Menachem Mendel Schneerson ndash Lubavitcher Rebbe lider al Mișcării Habad Născut la Nikolaev 18 aprilie 1902 Stabilit icircn SUA 1941 a icircntemeiat o rețea de sinagogi școli instituții me-dicale Decedat la New York 1994
Rita Levi-Montalcini ndash neurobio-log Născută la Torino 22 aprilie 1909 Premiul Nobel pentru medicină 1986 Senator pe viață icircn Senatul Italiei pacircnă la deces 2012
Barbra Streisand ndash actriță de ci-nema și cacircntăreață Născută la New York 24 aprilie 1942 Printre cacircntecele interpretate bdquoKol Nidrerdquo și alte melodii ebraice clasice
Adolphe (Isaac Moise) Creacutemieux ndash lider al evreimii franceze Născut la Nicircmes 30 aprilie 1796 Icircntemeietor al Alianței Israelite Universale1860 De-cedat la Paris 1880
Evrei decedați icircn luna aprilieHelena (Chaja) Rubinstein ndash pro-
ducătoare de cosmetice și colecționară de artă Născută la Cracovia 1870 stabilită icircn SUA 1914 Decedată la New York 1 aprilie 1965
Lev Davidovich Landau ndash fizician Născut la Baku 1908 Premiul Nobel pentru fizică 1962 Decedat la Mosco-va 1 aprilie 1968
Israel Avraham Portugal ndash lider al hasidismului de Sculeni (bdquoSculener Reberdquo) Născut icircn Romacircnia 1923 de-cedat la New York 1 aprilie 2019
Adam Schlesinger ndash compozitor textier cacircntăreț Născut la New York 1967 Premiul Emmy pentru muzică și lirică originală 2019 Decedat la New York 1 aprilie 2020
Allen Ginsberg ndash poet Născut la Newark New Jersey 1926 A scris și poezii pe teme iudaice Decedat la New York 5 aprilie 1997
Isaac Asimov (Isaak Yudovich Ozimov) ndash chimist autor de romane științifico-fantastice Născut la Petrovi-ki Rusia 1920 emigrat icircn SUA 1923 Decedat la New York 6 aprilie 1992
Helene Aylon (Greenfied) ndash pictoriță Născută la Brooklyn NY 1931 Om de artă eco-feminist și co-mentatoare feministă a Bibliei Ebraice Decedată icircn SUA 6 aprilie 2020
Mark Steiner ndash filozof Născut la Bronx NY 1942 profesor la Universita-tea Ebraică din Ierusalim Specialist icircn filozofia științei Decedat la Ierusalim 6 aprilie 2020
Ilarie Voronca (Eduard Marcus) ndash poet și eseist Născut la Brăila 1903 stabilit icircn Franța 1933 S-a sinucis la Paris 8 aprilie 1946
Primo Levi ndash scriitor Născut la To-rino 1919 supraviețuitor al lagărului de la Auschwitz Scrieri referitoare la experiențele sale icircn Holocaust S-a si-nucis la Torino 11 aprilie 1987
Ludwik Lazarus Zamenhof (Ley-zer Leyvi Zamengov) ndash medic și lingvist Născut la Byalistok 1859 Creator al limbii esperanto Decedat la Varșovia 14 aprilie 1917
Nina Cassian (Reneacutee Annie Cas-sian Mătăsaru) ndash poetă Născută la Galați 1924 exilată icircn SUA 1985 A scris și pe teme evreiești Decedată la New York 14 aprilie 2014
Meir A Halevy (Meir ben Abraham Hahamu) ndash rabin și istoric Născut la Piatra Neamț 21 martie3 aprilie 1900 Emigrat icircn Franța 1963 decedat la Pa-ris 15 aprilie 1972
Liviu Librescu ndash inginer Născut la Ploiești 1930 profesor la Virginia Tech Blacksburg SUA 1985 Ucis icircn timpul orei de curs de către un criminal 16 aprilie 2007
Chaim Herzog ndash general și om po-litic Născut la Belfast 1918 emigrat icircn Palestina 1935 Președinte al Isra-elului 1983-1993 Decedat la Tel Aviv 17 aprilie 1997
Benjamin Disraeli (DrsquoIsraeli 1st Earl of Beaconsfield) ndash scriitor și om politic Născut la Londra1804 conver-tit la anglicanism 1817 Prim-ministru al Angliei icircn trei racircnduri 1868-1881 A păstrat legătura cu iudaismul Decedat la Londra 19 aprilie 1881
Marcel Hermann Iancu (Janco) ndash pictor și arhitect Născut la București 1895 emigrat icircn Palestina 1941 Pre-miul Israel 1957 Decedat la Ein Hod Israel 21 aprilie 1984
Esteacutee Lauder ndash producătoare de cosmetice Născută la Corona NY 1906 Icircntemeiază Esteacutee Lauder Com-panies1946 Decedată la New York 24 aprilie 2004
Ezer Weizman ndash general și om poli-tic Născut la Tel Aviv1924 Președinte al Statului Israel 1993-2000 Decedat la Caesarea Israel 24 aprilie 2005
Moșe Teitelbaum ndash bdquoSatmarer Reberdquo Născut la Ujfeherto Ungaria 1914 emigrat icircn SUA 1947 Decedat la Williamsburg NY 24 aprilie 2006
Iosif Iser (Iosif Isidor Rubinsohn) ndash pic-tor și grafician Născut la București 1881 Membru al Academiei Romacircne 1955 De-cedat la București 25 aprilie 1958
Ludwig Wittgenstein ndash filozof Născut la Viena 1889 Specialist icircn logică epistemologie filozofia limbaju-lui Refugiat icircn Anglia 1939 Decedat la Cambridge 29 aprilie 1951
LUCIAN-ZEEV HERȘCOVICI
6S-a stins din viață Alexandru (Sandu) Singer
Fostul director al Editurii Hasefer Alexandru Sin-ger zl s-a născut la Brăila icircn 1932 icircntr-o familie evreiască din clasa mijlocie Bunicul său era un cu-noscut croitor iar tatăl pălărier Familia s-a mutat la București cacircnd Alexandru avea doar doi ani Dar legile rasiale și războiul distrug afacerea iar tatăl ajunge icircntr-un lagăr de muncă din Moldova Crește icircn grija mamei și foarte tacircnăr la 13 ani ajunge ucenic electrician
Cărțile sunt universul lui și continuă să studieze chiar și icircn perioada dură a războiului astfel icircncacirct după război s-a icircnscris la Facultatea de Filosofie a Universității din București
Icircn 1955 la absolvirea facultății fiind deja căsătorit cu Elena profesoară de biologie nu i se admite repartizarea icircn specialitate icircn Capitală și se angajează la nou icircnființata Televiziune Romacircnă fiind cacircteva luni cameraman Icircn fine li se repartizează posturi icircn Oradea lui ca icircndrumător cultural la Felix iar Elenei ca profesoară icircntr-un sat alăturat Cacircțiva ani Sandu lucrează chiar icircn Băile Felix fiind unul dintre cei care revitalizează și bdquonascrdquo viitoarea stațiune
Oradea are o intensă viață culturală și Sandu se implică activ scrie face parte din colectivul revistei bdquoFamiliardquo și devine profesor de filosofie la Liceul bdquoGojdurdquo colaborează și la teatru Icircși continuă pasiunea pentru sociologie și lu-crează icircn acțiuni de sociologie aplicată alături de profesorul și icircndrumătorul său Octavian Neamțu
Icircn anii rsquo60 este anchetat de Securitate pentru că primise invitație la un Con-gres de Sociologie icircn Anglia unde evident nu ajunge Icircn schimb continuă să scrie analize și să coopereze cu profesori europeni este primul care introduce noțiunea de educație continuă icircn Romacircnia fiind publicat atacirct icircn țările socialiste cacirct și icircn Canada Suedia și Germania
Icircn 1972 la icircnființarea Ministerului Culturii și Educației Socialiste este che-mat la București Icircn 1980 e chemat la ministrul Suzana Gacircdea care icircl critică deoarece e bdquoprea băgăreț și icircncăpățacircnatrdquo și icircl mută din minister I se propune să lucreze la Editura Politică poziție pe care o refuză Ajunge redactor la Editura bdquoIon Creangărdquo unde va lucra pacircnă după Revoluție
Chiar dacă se pensionează oficial icircn 1992 e abia icircnceputul unei noi ere pentru Sandu Singer Devine directorul unei mici edituri private icircși intensifică colaborările internaționale participă la conferințe pe tema educației continue și organizează la București cu sprijin UNESCO un eveniment cu această temă
Continuă prin a lucra alături de Zigu Ornea la Editura Hasefer redactează nenumărate cărți ale autorilor evrei din țară și din străinătate și devine directorul editurii după dispariția lui Ornea
Abia la vacircrsta de 76 de ani se va retrage din activitate despărțindu-se cu greu de pasiunea sa Totuși continuă să redacteze și să tipărească cărți pen-tru prieteni și colaboratori călătorește icircn toată lumea de la New York pacircnă icircn Norvegia scrie pentru bdquoObservator Culturalrdquo bdquoDilemardquo și bdquoAdevărul culturalrdquo se implică icircn viața comunității evreiești și primește Premiul bdquoȘafranrdquo icircn Elveția
A lucrat trei ani și jumătate ca voluntar la Centrul Educațional Lauder unde avea ore de lectură la bibliotecă și pentru toți elevii era bdquobuniculrdquo
Dumnezeu să icirci binecuvacircnteze amintirea
Izu Gott zl ndash 5 ani de la intrarea icircn eternitate
Izu Gott zl a dominat viața muzicală evreiască din Romacircnia celei de-a doua părți a veacului XX Icircn familia lui de mu-zicieni dorohoieni copiii se bucurau să cacircnte icircmpreună ore icircntregi Oifn pripicik A idișe mame Ba mir bist ti șein Frații mai mari cacircntau la vioară și la acordeon Icircntr-o zi ndash tunete și fulgere fratele mai mare l-a prins umblacircnd la acordeonul lui Pe urmă a icircnceput să-l icircnvețe Cacircnd și-a dat seama că și-a icircntrecut profesorul i-a icircncredințat instrumentul
Era icircn clasa icircntacirci primară cacircnd el familia lui tot șteitl-ul au fost deportați icircn Transnistria A ținut minte toată viața vagoanele de marfă bdquocazareardquo icircn sinagogi părăsite tifosul morții de dimineață Și totuși muzica nu i-a părăsit nici pe el nici pe ai lui Iubea deopotrivă folclorul evreiesc și romacircnesc După 1959 cacircnd a terminat Conservatorul a fost dirijor al Teatrului Evreiesc de Stat din Iași și al Ansamblului Doina Moldovei Icircn 1979 a fost pus să aleagă ori Doina ori comunitatea Deoarece teatrul evreiesc ieșean se desființase a preluat con-ducerea Corului de Talmud Tora din oraș bdquoComunitateardquo a răspuns Depar-tajare formală Cine vede hasidim-ii israelieni dansacircnd și cacircntacircnd pe motive folclorice romacircnești icircnțelege asta Din 1980 a condus corul de Talmud Tora din București Apoi a fost icircndrumător muzical pe țară al corurilor comunitare A făcut turnee de mare succes icircn Israel Europa America A cacircntat la Casa Albă
Izu Gott n-a plecat de tot dintre noi ne-a lăsat pe cel mai bun discipol Bog-dan Lifșin
IULIA DELEANU
Icircnhumați icircn cimitirele CEB din București VLĂDESCU JANETTA (Cimitirul Giurgiului) STOENESCU SUZETTE (Cimitirul Filantropia) GEORGESCU FE-LICIA (Cimitirul Sefard) SINGER SANDU (Cimitirul Giurgiului) GUTTMANN BERNHARD (Cimitirul Sefard) COHN MERY BEATRICE (Cimitirul Sefard) BARID ANDY (Cimitirul Giurgiului) LEONDARI VASILE-GRIGORIE (Cimitirul Giurgiului)
24 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
franceze iar mono-grafiile și sintezele critice privind lite-ratura daneză au fost de asemenea consultate icircn romacirc-nă franceză sau germană Știm asta deoarece icircn cel mai bun stil academic Ștefan Cazimir ne dezvăluie la finalul cărții biblio-grafia pe care a icircntrebuințat-o de pri-sos să subliniez că a mers la sursele esențiale și că a știut cu deprindere de vechi truditor icircn cultura romacircnă să ca-ute mereu legăturile cu literatura noas-tră Fie prin traduceri fie prin sinteze
Pretextul cărții dacă era nevoie de unul l-a reprezentat probabil dubla aniversare icircn 2020 a scriitorului Hans Christian Andersen născut icircn 1805 și trecut la cele veșnice icircn 1875 Ștefan Cazimir a ales cea mai frumoasă și icircn
Vedere din Elsi-nor Escursiuni icircn literatura daneză cea mai recentă carte a lui Ștefan Cazimir apărută la finele anului trecut a luat prin surprin-dere lumea literară romacircnească
Absența unor reacții critice mai
consistente o dovedește cred limpe-de iar motivele sunt și ele ușor de ghicit Profesorul Ștefan Cazimir este o enciclopedie culturală vie icircnsă nu era cunoscut ca specialist icircn literaturi nordice Și-apoi icircn timpuri de pande-mie cacircnd viața culturală se derulea-ză la ralenti cine să se mai ocupe la București de cercetări privind literatu-ra daneză Nu icircn ultimul racircnd Ștefan
Cazimir este cunoscut ca o persona-litate plină de umor care și icircn Parla-ment se amuza pe seama carențelor bdquoaleșilor neamuluirdquo nu puțini s-au gacircndit că icircntre copertele cărții despre puțin cunoscuta la noi literatură da-neză se află o uriașă farsă Mai ales că subtitlul trimite la cunoscuta carte a lui Nicolae Filimon Escursiuni icircn Germania meridională (1858) Cum Nicolae Filimon face parte din teritoriul literar icircn care expertiza profesorului Cazimir este absolută mulți au bănuit o farsă culturală
Nimic mai fals Vedere din Elsinor chiar este o suită de 16 profiluri literare consacrate scriitorilor clasici ai litera-turii daneze de la Ludvig Holberg la Jens Christian Groslashndahl precedate de o introducere și un capitol de con-cluzii Operele lor au fost citite icircn tra-duceri romacircnești (cele mai multe) sau
O carte neobișnuită sau excelența evreiască icircn timpuri de pandemieRealitatea
cărţii
Adevărul pocit după preferințeDemiterea președintelui Asociației Foștilor Deți-
nuți Politici și Victime ale Dictaturii din Romacircnia Octa vian Bjoza din funcția de subsecretar de stat la Secretariatul de Stat pentru Recunoaşterea Meritelor Luptătorilor Icircmpotriva Regimului Comunist a stacircrnit o furtună pe scena politică romacircnească Furtună care icircntre altele a (re)adus la suprafață o grămadă de minciuni și gunoaie pe care societatea romacircnească se străduiește de peste trei decenii să le ignore și să le țină sub preș dar care icircmput aerul de cacircte ori preșul este mișcat din loc și mizeria iese la iveală
Totul a pornit de la un comunicat semnat de O Bjoza icircn numele AFDPR ca reacție la amendamen-tele introduse de deputații Silviu Vexler Ovidiu Ganț și Slavoliub Adnagi la Legea nr 2322020 amenda-mente care prevăd că nu se pot acorda indemnizații bdquopersoanelor condamnate pentru infracțiuni icircmpotri-va umanității sau celor icircn cazul cărora s-a dovedit că au desfășurat o activitate fascistă sau legionară icircn cadrul unei organizații sau mișcări de acest fel și nici copiilor acestorardquo
Așa și Pe cine ar putea deranja (și de ce) că foștii legionari și criminali de război atacircția cacircți mai sunt icircn viață și (mai ales) odraslele lor nu pot icircn-casa indemnizații de la statul romacircn Răspunsul scurt este pe AFDPR și partidele AUR și PSD Răs-punsul mai lung este cel la icircntrebarea bdquode ce icirci su-pără această decizierdquo
Conform Asociației pentru cei care icircși executau sentințele icircn icircnchisorile comuniste bdquonu mai conta din ce partid făcuseră vreodată parte sau nurdquo așadar acum li se bdquocontestă meritele și se schimbă sensul luptei lor de rezistență icircmpotriva comunismuluirdquo Și dacă faptele părinților nu contează pentru Asociația Foștilor Deținuți Politici după cum se afirmă icircn co-municatul publicat pe site-ul organizației evident că pentru Bjoza copiii tuturor deținuților politici trebuie să primească indemnizații bdquoindiferent de faptul că părinții lor au fost criminali de război naziști legio-nari sau comuniștirdquo bdquoCe vină puteau să aibă copiii fasciştilor naziştilor legionarilor evreilor comuniş-tilor romacircnilor Ce vină puteau să aibă copilaşii ră-maşi acasă pentru faptele comise de părinţi Aşa vedem noi problemardquo a spus Bjoza
Este o mare eroare să pui semnul egal icircntre toți deținuții politici indiferent de faptele lor doar pentru că și legionarii s-au opus comunismului Atunci să ne așteptăm ca AFDPR să propună clemență și pentru Hitler și partidul național-socialist deoarece și ei de-clarau că dușmanul lor cel mai mare este comunismul motiv pentru care a și fost declanșată Operațiunea Barbarosa adică atacarea Uniunii Sovietice Aș mai adăuga doar că ignoracircnd vina pentru care unii
deținuți au ajuns icircn pușcărie Bjoza nu face decacirct să perpetueze afirmația falsă a comuniștilor care pre-tindeau că toți luptătorii anticomuniști sunt legionari Azi AFDPR afirmă că toți deținuții politici erau la fel pentru că erau anticomuniști Crimele comise de unii dintre ei inclusiv icircmpotriva evreilor nu mai contează vina a fost spălată de trecerea prin detenție
Dar cu evreii fostul subsecretar de stat o rezolvă repede bdquoAFDPR nu contestă existența Holocaustu-lui icircn Romacircnia Singurul lucru care poate fi discutat constă icircn dimensiunile Holocaustuluirdquo Adică dacă Holocaustul din Romacircnia ar fi avut mai puține vic-time culpa legionarilor ar fi fost mai mică Motiv su-ficient pentru demitere arăta Florin Cicircțu bdquoA pune icircn discuţie dimensiunile Holocaustului şi a icircncerca să pui pe umerii comunităţii evreieşti aducerea comu-nismului icircn Romacircnia este nu doar o icircncercare de a mistifica istoria ci şi un gest periculos pentru valorile democraticerdquo Poziție susținută și de Andrei Muraru reprezentant special al Guvernului pentru promova-rea politicilor memoriei și combaterea antisemitismu-lui care a afirmat că bdquoreexaminarea faptelor istorice sub forma negaţionismului deflectiv este o formulă icircntacirclnită a negaţioniştilor iar declaraţiile publice ale lui Octavian Bjoza sunt insultătoare pentru memoria victimelor Holocaustului şi pentru urmaşii acestorardquo
Negarea dimensiunii Holocaustului nu e ceva nou Să ne amintim că Dan Șova senator și purtă-tor de cuvacircnt al PSD la acea vreme a declarat icircn 2012 că la Iași germanii au omoracirct 24 de evrei Motiv pentru care partidul l-a trimis icircn vacanță icircn SUA cu condiția să viziteze și Muzeul Holocaustului Iar apoi Dan Șova a fost uns ministru de către președintele PSD și prim-ministrul de atunci Victor Ponta
Așa că de ce să ne mirăm acum că tot PSD prin gura lui Florin Roman afirmă că demiterea lui Bjoza a fost decisă de unii care stau bdquoicircn spatele cortineirdquo și bdquoiau decizii politice pe care le icircnmacircnează icircn plic pre-mieruluirdquo Cine să fie icircn spatele cortinei Oculta iudeo-masonică așa cum se spunea pe vremea legionarilor pe care azi icirci apără (din nou) PSD Icircn acest context poziția AUR (bdquogestul premierului PNL arată care este adevărata culoare a coaliţiei de guvernămacircnt roşul aprins al tancurilor sovietice bolşevicerdquo) nu ne miră dar ne dă ocazia să afirmăm icircncă o dată că AUR nu e deloc izolat pe scena politică romacircnească
Și atunci să ne mai uluiască faptul că Maia Mor-genstern a fost tratată de bdquojidrdquo la o icircntacirclnire cultura-lă iar icircn Parlament sunt omagiați doi legionari fără ca vreun alt parlamentar icircn afară de Silviu Vexler să protesteze
Dacă nu ne trezim viitor de AUR țara noastră areALX MARINESCU
Preţul unui abonament pe un an este de 30 lei Abonamentele pentru cititorii din provincie se vor face la comunităţile evreieşti din localitatea respectivă ABONAŢII SUNT RUGAŢI SĂ COM-PLETEZE ADRE SA EXPEDITORULUI PE CUPON Pentru cei din Bucureşti ndash la sediul FCER din str Sfacircnta Vineri nr 9 ndash 11 cod poştal 030202 Cod fiscal FCER 7426470 Abonamentele se mai pot achita şi prin mandate poştale fie pe adresa FCER ndash la oficiile poştale din localitate FIRST BANK SUCURSALA MOŞILOR OLARI Contul IBAN RO66PIRB4236745798003000 (RON) RO03PIRB4236745798002000 (USD) RO37PIRB4236745798001000 (EUR) Pentru EUROPA un abonament pe un an costă 45 de euro (cu toate taxele incluse) Pentru EXTRA EUROPA un abonament costă 95 de dolari USA (cu toate taxele incluse) Pentru Israel un abonament pe un an costă 40 de dolari USA
REALITATEA EVREIASCĂREDACŢIA Bucureşti
str Maria Rosetti nr 17 sector 2COD POŞTAL 020481 OP 9
Tel fax 021-3227560wwwjewishfedro
realitateaevreiascagmailcomSerie nouă a
REVISTEI CULTULUI MOZAICFondată icircn 1956
de Şef-Rabin Dr Moses Rosen
Redactor-şef Alexandru MARINESCU
Redactori Dr Claudia BOSOI
Iulia DELEANUDan DRUŢĂ
Luciana FRIEDMANNEva GALAMBOS (senior editor)
George GIcircLEA Mihaela OBERSCHI
Foto Sandu CAcircLŢIASecretar de redacţie Emilia HRISTEA
DTP Gabriel IONESCU
Tiparul executat de Tipografia TIPOART IDEA STUDIO
BucureştiTel 0723531624
Relaţii administrator Mihail TUNSOIU tel 021-3149690
distributierregmailcom
Potrivit art 206 CP responsabilitatea juridică pentru conţinutul fiecărui text aparţine autorului Redacţia nu icircmpărtăşeşte icircn mod obligatoriu punctele de vedere exprimate icircn articolele semnate de colaboratori Redacţia nu primeşte spre publicare decacirct articole scrise cu diacritice
Gacircndul scrisbdquoTrădarea lui
EinsteinldquoScriitor de for-
mație filosofică și icircmpătimit eseist Eric
Emmanuel Schmitt a pus icircn discuție relația om ndash lume Așa a făcut cu Di-derot Freud Mozart etc Icircn ceea ce privește omul de știință confruntat cu efectele descoperirilor sale ndash Schmitt are icircnsă prede-cesori iluștri Brecht (Galileo) Duumlrrenmatt (Fizicienii) și chiar Hainar Kipphardt (Cazul Oppenheimer)
Icircn Trădarea lui Einstein piesa scrisă icircn 2014 tradusă și regizată de Tudor Țepeneag la TES dramaturgul se oprește asupra genialului fizician și dezvoltă relativitatea alegerilor omului sub vremi Icircl surprindem pe savant (la icircnceputul celei de-a Doua Conflagrații Mondiale) pe malul unui lac din New Jersey stacircnd de vorbă cu un vagabond Con-fident al hazardului marginalizatul căruia i-a murit fiul pe front pare o sensibilă (și realistă) cameră de rezonanță pentru icircntrebările pe care și le pune in-telectualul idealist Nu sunt indiferente originea și biografia protagonistului german evreu ateu dar solidar cu neamul său constracircns la exil la rătăciri de apatrid și afectat de pericolul nazist și de esca-ladarea prigoanei antievreiești Conștient că este supravegheat de FBI intracircnd și icircn vizorul Comisiei Hoover el va fi dizgrațiat și apoi reabilitat
Se poate izola savantul de situația tragică a lumii icircn care trăiește Se poate despărți de destinația dată invențiilor sale de cei care le-au creditat Se poate rupe de putere de politică Cea mai arzătoare di-lemă a acestui pacifist și iubitor al muzelor care l-a alertat pe Roosevelt asupra avansului experimente-lor germane și asupra rolului decisiv al forțelor ce vor deține bomba atomică este aportul său la cercetări ce au dus la finalizarea armei atomice El va parti-cipa la celebrul Proiect Manhattan (1940) numai că apoi după Hiroshima se va trezi plin de groază ca un ucenic-vrăjitor Pe de altă parte el va semna icircn 1965 icircmpreună cu Bertrand Russel un manifest privind pericolul bombei cu hidrogen
Interesul față de text și setea de teatru după pandemie icircnsuflețesc jocul interpreților icircndrumați de Tudor Țepeneag Simplitate firesc gravitate dar și umor autoironie și caldă comunicare umană ndash asta exprimă dialogul dintre Andrei Finți Mircea Dragoman (rolul titular) și Veaceslav Grosu Neculai Predica La racircndul lor Mihai Nițu George Remeș Andrei Miercure dau viață agentului FBI OrsquoNeill Bi-nevenită icircn spectacol este și violonista Rodica Doija
NATALIA STANCU
Drumul spre teatru
același timp cea mai icircnaltă cale de a marca dubla aniversare oferind litera-turii romacircne o primă introducere sin-tetică icircn literatura daneză Demersul său util și ieșit din comun icircn același timp este o bdquomarcă icircnregistratărdquo a sa și a prezenței evreiești icircn cultura romacirc-nă o prezență definită prin excelență devotament și travaliu susținut Icircn timpuri de pandemie Ștefan Cazimir a mers cacircnd și cum s-a putut la Bi-blioteca Academiei Romacircne iar apoi ne-a oferit o carte care reprezintă o bază pentru oricine dorește să stu-dieze sau numai să se informeze cu privire la literatura daneză O primă sinteză romacircnească scrisă cu har și cu o particulară icircnțelegere a fenome-nului literar nordic
RĂZVAN VONCUȘtefan Cazimir ndash Vedere din Elsinor Es-
cursiuni icircn literatura daneză Editura Semne București 2020
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021 23
Y D E C E S E Y C O M E M O R Ă R I Y
FILE DE CALENDAR6Evrei născuți icircn luna aprilieClaude Cohen-Tannoudji ndash fizi-
cian Născut la Constantine Algeria 1 aprilie 1933 membru icircn Academia Franceză 1981 Premiul Nobel pentru fizică 1997
Nachman din Breslov ndash rabin Născut la Medzybizh 4 aprilie 1772 stabilit la Bratslav și la Uman unde a murit icircn 1810 Mormacircntul lui este loc de pelerinaj
Simcha Jacobovici ndash regizor ar-heolog scriitor canadian Născut la Pe-tah-Tikva din părinți originari din Romacirc-nia 4 aprilie 1953 Cărți și filme despre istoria evreiască antică
Mircea Săucan ndash regizor și pro-zator Născut la Paris 5 aprilie 1928 revenit cu familia icircn Romacircnia 1934 Emigrat icircn Israel 1987 decedat la Na-zareth-Illit 2003
Eliyahu Bakshi-Doron ndash Șef-Rabin sefard al Israelului 1993-2003 Născut la Ierusalim 5 aprilie 1941 Adept al dialogului interconfesional Decedat la Ierusalim 12 aprilie 2020
Frida Wattenberg ndash membră a Rezistenței franceze Născută la Pa-ris 7 aprilie 1924 activistă comunitară Distinsă cu Legiunea de Onoare Dece-dată la Paris 3 aprilie 2020
Edmund Husserl ndash filozof Născut la Prossnitz Moravia 8 aprilie 1859 convertit la luteranism1886 Icircntemeie-torul școlii de fenomenologie Decedat la Freiburg 1938
Maria Banuș ndash poetă Născută la București 10 aprilie 1914 Primul vo-lum bdquoȚara fetelorrdquo 1937 Premiul Her-der pentru poezie 1986 Decedată la București 1999
Stefan Heym (Helmut Flieg) ndash scrii-tor Născut la Chemnitz 10 aprilie 1913 refugiat icircn SUA1935-1952 Premiul Ie-rusalim 1993 Decedat la Ein Bokek Israel 2001 icircnmormacircntat la Berlin
Tristan Tzara (Samuel Rosen-stock) ndash poet Născut la Moinești 16 aprilie 1896 stabilit icircn Franța Unul dintre icircntemeietorii dadaismului Dece-dat la Paris 1963
Cynthia (Shoshana) Ozick ndash scrii-toare Născută la New York 17 aprilie 1928 Autoare de povestiri și romane despre viața evreilor din America
Menachem Mendel Schneerson ndash Lubavitcher Rebbe lider al Mișcării Habad Născut la Nikolaev 18 aprilie 1902 Stabilit icircn SUA 1941 a icircntemeiat o rețea de sinagogi școli instituții me-dicale Decedat la New York 1994
Rita Levi-Montalcini ndash neurobio-log Născută la Torino 22 aprilie 1909 Premiul Nobel pentru medicină 1986 Senator pe viață icircn Senatul Italiei pacircnă la deces 2012
Barbra Streisand ndash actriță de ci-nema și cacircntăreață Născută la New York 24 aprilie 1942 Printre cacircntecele interpretate bdquoKol Nidrerdquo și alte melodii ebraice clasice
Adolphe (Isaac Moise) Creacutemieux ndash lider al evreimii franceze Născut la Nicircmes 30 aprilie 1796 Icircntemeietor al Alianței Israelite Universale1860 De-cedat la Paris 1880
Evrei decedați icircn luna aprilieHelena (Chaja) Rubinstein ndash pro-
ducătoare de cosmetice și colecționară de artă Născută la Cracovia 1870 stabilită icircn SUA 1914 Decedată la New York 1 aprilie 1965
Lev Davidovich Landau ndash fizician Născut la Baku 1908 Premiul Nobel pentru fizică 1962 Decedat la Mosco-va 1 aprilie 1968
Israel Avraham Portugal ndash lider al hasidismului de Sculeni (bdquoSculener Reberdquo) Născut icircn Romacircnia 1923 de-cedat la New York 1 aprilie 2019
Adam Schlesinger ndash compozitor textier cacircntăreț Născut la New York 1967 Premiul Emmy pentru muzică și lirică originală 2019 Decedat la New York 1 aprilie 2020
Allen Ginsberg ndash poet Născut la Newark New Jersey 1926 A scris și poezii pe teme iudaice Decedat la New York 5 aprilie 1997
Isaac Asimov (Isaak Yudovich Ozimov) ndash chimist autor de romane științifico-fantastice Născut la Petrovi-ki Rusia 1920 emigrat icircn SUA 1923 Decedat la New York 6 aprilie 1992
Helene Aylon (Greenfied) ndash pictoriță Născută la Brooklyn NY 1931 Om de artă eco-feminist și co-mentatoare feministă a Bibliei Ebraice Decedată icircn SUA 6 aprilie 2020
Mark Steiner ndash filozof Născut la Bronx NY 1942 profesor la Universita-tea Ebraică din Ierusalim Specialist icircn filozofia științei Decedat la Ierusalim 6 aprilie 2020
Ilarie Voronca (Eduard Marcus) ndash poet și eseist Născut la Brăila 1903 stabilit icircn Franța 1933 S-a sinucis la Paris 8 aprilie 1946
Primo Levi ndash scriitor Născut la To-rino 1919 supraviețuitor al lagărului de la Auschwitz Scrieri referitoare la experiențele sale icircn Holocaust S-a si-nucis la Torino 11 aprilie 1987
Ludwik Lazarus Zamenhof (Ley-zer Leyvi Zamengov) ndash medic și lingvist Născut la Byalistok 1859 Creator al limbii esperanto Decedat la Varșovia 14 aprilie 1917
Nina Cassian (Reneacutee Annie Cas-sian Mătăsaru) ndash poetă Născută la Galați 1924 exilată icircn SUA 1985 A scris și pe teme evreiești Decedată la New York 14 aprilie 2014
Meir A Halevy (Meir ben Abraham Hahamu) ndash rabin și istoric Născut la Piatra Neamț 21 martie3 aprilie 1900 Emigrat icircn Franța 1963 decedat la Pa-ris 15 aprilie 1972
Liviu Librescu ndash inginer Născut la Ploiești 1930 profesor la Virginia Tech Blacksburg SUA 1985 Ucis icircn timpul orei de curs de către un criminal 16 aprilie 2007
Chaim Herzog ndash general și om po-litic Născut la Belfast 1918 emigrat icircn Palestina 1935 Președinte al Isra-elului 1983-1993 Decedat la Tel Aviv 17 aprilie 1997
Benjamin Disraeli (DrsquoIsraeli 1st Earl of Beaconsfield) ndash scriitor și om politic Născut la Londra1804 conver-tit la anglicanism 1817 Prim-ministru al Angliei icircn trei racircnduri 1868-1881 A păstrat legătura cu iudaismul Decedat la Londra 19 aprilie 1881
Marcel Hermann Iancu (Janco) ndash pictor și arhitect Născut la București 1895 emigrat icircn Palestina 1941 Pre-miul Israel 1957 Decedat la Ein Hod Israel 21 aprilie 1984
Esteacutee Lauder ndash producătoare de cosmetice Născută la Corona NY 1906 Icircntemeiază Esteacutee Lauder Com-panies1946 Decedată la New York 24 aprilie 2004
Ezer Weizman ndash general și om poli-tic Născut la Tel Aviv1924 Președinte al Statului Israel 1993-2000 Decedat la Caesarea Israel 24 aprilie 2005
Moșe Teitelbaum ndash bdquoSatmarer Reberdquo Născut la Ujfeherto Ungaria 1914 emigrat icircn SUA 1947 Decedat la Williamsburg NY 24 aprilie 2006
Iosif Iser (Iosif Isidor Rubinsohn) ndash pic-tor și grafician Născut la București 1881 Membru al Academiei Romacircne 1955 De-cedat la București 25 aprilie 1958
Ludwig Wittgenstein ndash filozof Născut la Viena 1889 Specialist icircn logică epistemologie filozofia limbaju-lui Refugiat icircn Anglia 1939 Decedat la Cambridge 29 aprilie 1951
LUCIAN-ZEEV HERȘCOVICI
6S-a stins din viață Alexandru (Sandu) Singer
Fostul director al Editurii Hasefer Alexandru Sin-ger zl s-a născut la Brăila icircn 1932 icircntr-o familie evreiască din clasa mijlocie Bunicul său era un cu-noscut croitor iar tatăl pălărier Familia s-a mutat la București cacircnd Alexandru avea doar doi ani Dar legile rasiale și războiul distrug afacerea iar tatăl ajunge icircntr-un lagăr de muncă din Moldova Crește icircn grija mamei și foarte tacircnăr la 13 ani ajunge ucenic electrician
Cărțile sunt universul lui și continuă să studieze chiar și icircn perioada dură a războiului astfel icircncacirct după război s-a icircnscris la Facultatea de Filosofie a Universității din București
Icircn 1955 la absolvirea facultății fiind deja căsătorit cu Elena profesoară de biologie nu i se admite repartizarea icircn specialitate icircn Capitală și se angajează la nou icircnființata Televiziune Romacircnă fiind cacircteva luni cameraman Icircn fine li se repartizează posturi icircn Oradea lui ca icircndrumător cultural la Felix iar Elenei ca profesoară icircntr-un sat alăturat Cacircțiva ani Sandu lucrează chiar icircn Băile Felix fiind unul dintre cei care revitalizează și bdquonascrdquo viitoarea stațiune
Oradea are o intensă viață culturală și Sandu se implică activ scrie face parte din colectivul revistei bdquoFamiliardquo și devine profesor de filosofie la Liceul bdquoGojdurdquo colaborează și la teatru Icircși continuă pasiunea pentru sociologie și lu-crează icircn acțiuni de sociologie aplicată alături de profesorul și icircndrumătorul său Octavian Neamțu
Icircn anii rsquo60 este anchetat de Securitate pentru că primise invitație la un Con-gres de Sociologie icircn Anglia unde evident nu ajunge Icircn schimb continuă să scrie analize și să coopereze cu profesori europeni este primul care introduce noțiunea de educație continuă icircn Romacircnia fiind publicat atacirct icircn țările socialiste cacirct și icircn Canada Suedia și Germania
Icircn 1972 la icircnființarea Ministerului Culturii și Educației Socialiste este che-mat la București Icircn 1980 e chemat la ministrul Suzana Gacircdea care icircl critică deoarece e bdquoprea băgăreț și icircncăpățacircnatrdquo și icircl mută din minister I se propune să lucreze la Editura Politică poziție pe care o refuză Ajunge redactor la Editura bdquoIon Creangărdquo unde va lucra pacircnă după Revoluție
Chiar dacă se pensionează oficial icircn 1992 e abia icircnceputul unei noi ere pentru Sandu Singer Devine directorul unei mici edituri private icircși intensifică colaborările internaționale participă la conferințe pe tema educației continue și organizează la București cu sprijin UNESCO un eveniment cu această temă
Continuă prin a lucra alături de Zigu Ornea la Editura Hasefer redactează nenumărate cărți ale autorilor evrei din țară și din străinătate și devine directorul editurii după dispariția lui Ornea
Abia la vacircrsta de 76 de ani se va retrage din activitate despărțindu-se cu greu de pasiunea sa Totuși continuă să redacteze și să tipărească cărți pen-tru prieteni și colaboratori călătorește icircn toată lumea de la New York pacircnă icircn Norvegia scrie pentru bdquoObservator Culturalrdquo bdquoDilemardquo și bdquoAdevărul culturalrdquo se implică icircn viața comunității evreiești și primește Premiul bdquoȘafranrdquo icircn Elveția
A lucrat trei ani și jumătate ca voluntar la Centrul Educațional Lauder unde avea ore de lectură la bibliotecă și pentru toți elevii era bdquobuniculrdquo
Dumnezeu să icirci binecuvacircnteze amintirea
Izu Gott zl ndash 5 ani de la intrarea icircn eternitate
Izu Gott zl a dominat viața muzicală evreiască din Romacircnia celei de-a doua părți a veacului XX Icircn familia lui de mu-zicieni dorohoieni copiii se bucurau să cacircnte icircmpreună ore icircntregi Oifn pripicik A idișe mame Ba mir bist ti șein Frații mai mari cacircntau la vioară și la acordeon Icircntr-o zi ndash tunete și fulgere fratele mai mare l-a prins umblacircnd la acordeonul lui Pe urmă a icircnceput să-l icircnvețe Cacircnd și-a dat seama că și-a icircntrecut profesorul i-a icircncredințat instrumentul
Era icircn clasa icircntacirci primară cacircnd el familia lui tot șteitl-ul au fost deportați icircn Transnistria A ținut minte toată viața vagoanele de marfă bdquocazareardquo icircn sinagogi părăsite tifosul morții de dimineață Și totuși muzica nu i-a părăsit nici pe el nici pe ai lui Iubea deopotrivă folclorul evreiesc și romacircnesc După 1959 cacircnd a terminat Conservatorul a fost dirijor al Teatrului Evreiesc de Stat din Iași și al Ansamblului Doina Moldovei Icircn 1979 a fost pus să aleagă ori Doina ori comunitatea Deoarece teatrul evreiesc ieșean se desființase a preluat con-ducerea Corului de Talmud Tora din oraș bdquoComunitateardquo a răspuns Depar-tajare formală Cine vede hasidim-ii israelieni dansacircnd și cacircntacircnd pe motive folclorice romacircnești icircnțelege asta Din 1980 a condus corul de Talmud Tora din București Apoi a fost icircndrumător muzical pe țară al corurilor comunitare A făcut turnee de mare succes icircn Israel Europa America A cacircntat la Casa Albă
Izu Gott n-a plecat de tot dintre noi ne-a lăsat pe cel mai bun discipol Bog-dan Lifșin
IULIA DELEANU
Icircnhumați icircn cimitirele CEB din București VLĂDESCU JANETTA (Cimitirul Giurgiului) STOENESCU SUZETTE (Cimitirul Filantropia) GEORGESCU FE-LICIA (Cimitirul Sefard) SINGER SANDU (Cimitirul Giurgiului) GUTTMANN BERNHARD (Cimitirul Sefard) COHN MERY BEATRICE (Cimitirul Sefard) BARID ANDY (Cimitirul Giurgiului) LEONDARI VASILE-GRIGORIE (Cimitirul Giurgiului)
24 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
franceze iar mono-grafiile și sintezele critice privind lite-ratura daneză au fost de asemenea consultate icircn romacirc-nă franceză sau germană Știm asta deoarece icircn cel mai bun stil academic Ștefan Cazimir ne dezvăluie la finalul cărții biblio-grafia pe care a icircntrebuințat-o de pri-sos să subliniez că a mers la sursele esențiale și că a știut cu deprindere de vechi truditor icircn cultura romacircnă să ca-ute mereu legăturile cu literatura noas-tră Fie prin traduceri fie prin sinteze
Pretextul cărții dacă era nevoie de unul l-a reprezentat probabil dubla aniversare icircn 2020 a scriitorului Hans Christian Andersen născut icircn 1805 și trecut la cele veșnice icircn 1875 Ștefan Cazimir a ales cea mai frumoasă și icircn
Vedere din Elsi-nor Escursiuni icircn literatura daneză cea mai recentă carte a lui Ștefan Cazimir apărută la finele anului trecut a luat prin surprin-dere lumea literară romacircnească
Absența unor reacții critice mai
consistente o dovedește cred limpe-de iar motivele sunt și ele ușor de ghicit Profesorul Ștefan Cazimir este o enciclopedie culturală vie icircnsă nu era cunoscut ca specialist icircn literaturi nordice Și-apoi icircn timpuri de pande-mie cacircnd viața culturală se derulea-ză la ralenti cine să se mai ocupe la București de cercetări privind literatu-ra daneză Nu icircn ultimul racircnd Ștefan
Cazimir este cunoscut ca o persona-litate plină de umor care și icircn Parla-ment se amuza pe seama carențelor bdquoaleșilor neamuluirdquo nu puțini s-au gacircndit că icircntre copertele cărții despre puțin cunoscuta la noi literatură da-neză se află o uriașă farsă Mai ales că subtitlul trimite la cunoscuta carte a lui Nicolae Filimon Escursiuni icircn Germania meridională (1858) Cum Nicolae Filimon face parte din teritoriul literar icircn care expertiza profesorului Cazimir este absolută mulți au bănuit o farsă culturală
Nimic mai fals Vedere din Elsinor chiar este o suită de 16 profiluri literare consacrate scriitorilor clasici ai litera-turii daneze de la Ludvig Holberg la Jens Christian Groslashndahl precedate de o introducere și un capitol de con-cluzii Operele lor au fost citite icircn tra-duceri romacircnești (cele mai multe) sau
O carte neobișnuită sau excelența evreiască icircn timpuri de pandemieRealitatea
cărţii
Adevărul pocit după preferințeDemiterea președintelui Asociației Foștilor Deți-
nuți Politici și Victime ale Dictaturii din Romacircnia Octa vian Bjoza din funcția de subsecretar de stat la Secretariatul de Stat pentru Recunoaşterea Meritelor Luptătorilor Icircmpotriva Regimului Comunist a stacircrnit o furtună pe scena politică romacircnească Furtună care icircntre altele a (re)adus la suprafață o grămadă de minciuni și gunoaie pe care societatea romacircnească se străduiește de peste trei decenii să le ignore și să le țină sub preș dar care icircmput aerul de cacircte ori preșul este mișcat din loc și mizeria iese la iveală
Totul a pornit de la un comunicat semnat de O Bjoza icircn numele AFDPR ca reacție la amendamen-tele introduse de deputații Silviu Vexler Ovidiu Ganț și Slavoliub Adnagi la Legea nr 2322020 amenda-mente care prevăd că nu se pot acorda indemnizații bdquopersoanelor condamnate pentru infracțiuni icircmpotri-va umanității sau celor icircn cazul cărora s-a dovedit că au desfășurat o activitate fascistă sau legionară icircn cadrul unei organizații sau mișcări de acest fel și nici copiilor acestorardquo
Așa și Pe cine ar putea deranja (și de ce) că foștii legionari și criminali de război atacircția cacircți mai sunt icircn viață și (mai ales) odraslele lor nu pot icircn-casa indemnizații de la statul romacircn Răspunsul scurt este pe AFDPR și partidele AUR și PSD Răs-punsul mai lung este cel la icircntrebarea bdquode ce icirci su-pără această decizierdquo
Conform Asociației pentru cei care icircși executau sentințele icircn icircnchisorile comuniste bdquonu mai conta din ce partid făcuseră vreodată parte sau nurdquo așadar acum li se bdquocontestă meritele și se schimbă sensul luptei lor de rezistență icircmpotriva comunismuluirdquo Și dacă faptele părinților nu contează pentru Asociația Foștilor Deținuți Politici după cum se afirmă icircn co-municatul publicat pe site-ul organizației evident că pentru Bjoza copiii tuturor deținuților politici trebuie să primească indemnizații bdquoindiferent de faptul că părinții lor au fost criminali de război naziști legio-nari sau comuniștirdquo bdquoCe vină puteau să aibă copiii fasciştilor naziştilor legionarilor evreilor comuniş-tilor romacircnilor Ce vină puteau să aibă copilaşii ră-maşi acasă pentru faptele comise de părinţi Aşa vedem noi problemardquo a spus Bjoza
Este o mare eroare să pui semnul egal icircntre toți deținuții politici indiferent de faptele lor doar pentru că și legionarii s-au opus comunismului Atunci să ne așteptăm ca AFDPR să propună clemență și pentru Hitler și partidul național-socialist deoarece și ei de-clarau că dușmanul lor cel mai mare este comunismul motiv pentru care a și fost declanșată Operațiunea Barbarosa adică atacarea Uniunii Sovietice Aș mai adăuga doar că ignoracircnd vina pentru care unii
deținuți au ajuns icircn pușcărie Bjoza nu face decacirct să perpetueze afirmația falsă a comuniștilor care pre-tindeau că toți luptătorii anticomuniști sunt legionari Azi AFDPR afirmă că toți deținuții politici erau la fel pentru că erau anticomuniști Crimele comise de unii dintre ei inclusiv icircmpotriva evreilor nu mai contează vina a fost spălată de trecerea prin detenție
Dar cu evreii fostul subsecretar de stat o rezolvă repede bdquoAFDPR nu contestă existența Holocaustu-lui icircn Romacircnia Singurul lucru care poate fi discutat constă icircn dimensiunile Holocaustuluirdquo Adică dacă Holocaustul din Romacircnia ar fi avut mai puține vic-time culpa legionarilor ar fi fost mai mică Motiv su-ficient pentru demitere arăta Florin Cicircțu bdquoA pune icircn discuţie dimensiunile Holocaustului şi a icircncerca să pui pe umerii comunităţii evreieşti aducerea comu-nismului icircn Romacircnia este nu doar o icircncercare de a mistifica istoria ci şi un gest periculos pentru valorile democraticerdquo Poziție susținută și de Andrei Muraru reprezentant special al Guvernului pentru promova-rea politicilor memoriei și combaterea antisemitismu-lui care a afirmat că bdquoreexaminarea faptelor istorice sub forma negaţionismului deflectiv este o formulă icircntacirclnită a negaţioniştilor iar declaraţiile publice ale lui Octavian Bjoza sunt insultătoare pentru memoria victimelor Holocaustului şi pentru urmaşii acestorardquo
Negarea dimensiunii Holocaustului nu e ceva nou Să ne amintim că Dan Șova senator și purtă-tor de cuvacircnt al PSD la acea vreme a declarat icircn 2012 că la Iași germanii au omoracirct 24 de evrei Motiv pentru care partidul l-a trimis icircn vacanță icircn SUA cu condiția să viziteze și Muzeul Holocaustului Iar apoi Dan Șova a fost uns ministru de către președintele PSD și prim-ministrul de atunci Victor Ponta
Așa că de ce să ne mirăm acum că tot PSD prin gura lui Florin Roman afirmă că demiterea lui Bjoza a fost decisă de unii care stau bdquoicircn spatele cortineirdquo și bdquoiau decizii politice pe care le icircnmacircnează icircn plic pre-mieruluirdquo Cine să fie icircn spatele cortinei Oculta iudeo-masonică așa cum se spunea pe vremea legionarilor pe care azi icirci apără (din nou) PSD Icircn acest context poziția AUR (bdquogestul premierului PNL arată care este adevărata culoare a coaliţiei de guvernămacircnt roşul aprins al tancurilor sovietice bolşevicerdquo) nu ne miră dar ne dă ocazia să afirmăm icircncă o dată că AUR nu e deloc izolat pe scena politică romacircnească
Și atunci să ne mai uluiască faptul că Maia Mor-genstern a fost tratată de bdquojidrdquo la o icircntacirclnire cultura-lă iar icircn Parlament sunt omagiați doi legionari fără ca vreun alt parlamentar icircn afară de Silviu Vexler să protesteze
Dacă nu ne trezim viitor de AUR țara noastră areALX MARINESCU
Preţul unui abonament pe un an este de 30 lei Abonamentele pentru cititorii din provincie se vor face la comunităţile evreieşti din localitatea respectivă ABONAŢII SUNT RUGAŢI SĂ COM-PLETEZE ADRE SA EXPEDITORULUI PE CUPON Pentru cei din Bucureşti ndash la sediul FCER din str Sfacircnta Vineri nr 9 ndash 11 cod poştal 030202 Cod fiscal FCER 7426470 Abonamentele se mai pot achita şi prin mandate poştale fie pe adresa FCER ndash la oficiile poştale din localitate FIRST BANK SUCURSALA MOŞILOR OLARI Contul IBAN RO66PIRB4236745798003000 (RON) RO03PIRB4236745798002000 (USD) RO37PIRB4236745798001000 (EUR) Pentru EUROPA un abonament pe un an costă 45 de euro (cu toate taxele incluse) Pentru EXTRA EUROPA un abonament costă 95 de dolari USA (cu toate taxele incluse) Pentru Israel un abonament pe un an costă 40 de dolari USA
REALITATEA EVREIASCĂREDACŢIA Bucureşti
str Maria Rosetti nr 17 sector 2COD POŞTAL 020481 OP 9
Tel fax 021-3227560wwwjewishfedro
realitateaevreiascagmailcomSerie nouă a
REVISTEI CULTULUI MOZAICFondată icircn 1956
de Şef-Rabin Dr Moses Rosen
Redactor-şef Alexandru MARINESCU
Redactori Dr Claudia BOSOI
Iulia DELEANUDan DRUŢĂ
Luciana FRIEDMANNEva GALAMBOS (senior editor)
George GIcircLEA Mihaela OBERSCHI
Foto Sandu CAcircLŢIASecretar de redacţie Emilia HRISTEA
DTP Gabriel IONESCU
Tiparul executat de Tipografia TIPOART IDEA STUDIO
BucureştiTel 0723531624
Relaţii administrator Mihail TUNSOIU tel 021-3149690
distributierregmailcom
Potrivit art 206 CP responsabilitatea juridică pentru conţinutul fiecărui text aparţine autorului Redacţia nu icircmpărtăşeşte icircn mod obligatoriu punctele de vedere exprimate icircn articolele semnate de colaboratori Redacţia nu primeşte spre publicare decacirct articole scrise cu diacritice
Gacircndul scrisbdquoTrădarea lui
EinsteinldquoScriitor de for-
mație filosofică și icircmpătimit eseist Eric
Emmanuel Schmitt a pus icircn discuție relația om ndash lume Așa a făcut cu Di-derot Freud Mozart etc Icircn ceea ce privește omul de știință confruntat cu efectele descoperirilor sale ndash Schmitt are icircnsă prede-cesori iluștri Brecht (Galileo) Duumlrrenmatt (Fizicienii) și chiar Hainar Kipphardt (Cazul Oppenheimer)
Icircn Trădarea lui Einstein piesa scrisă icircn 2014 tradusă și regizată de Tudor Țepeneag la TES dramaturgul se oprește asupra genialului fizician și dezvoltă relativitatea alegerilor omului sub vremi Icircl surprindem pe savant (la icircnceputul celei de-a Doua Conflagrații Mondiale) pe malul unui lac din New Jersey stacircnd de vorbă cu un vagabond Con-fident al hazardului marginalizatul căruia i-a murit fiul pe front pare o sensibilă (și realistă) cameră de rezonanță pentru icircntrebările pe care și le pune in-telectualul idealist Nu sunt indiferente originea și biografia protagonistului german evreu ateu dar solidar cu neamul său constracircns la exil la rătăciri de apatrid și afectat de pericolul nazist și de esca-ladarea prigoanei antievreiești Conștient că este supravegheat de FBI intracircnd și icircn vizorul Comisiei Hoover el va fi dizgrațiat și apoi reabilitat
Se poate izola savantul de situația tragică a lumii icircn care trăiește Se poate despărți de destinația dată invențiilor sale de cei care le-au creditat Se poate rupe de putere de politică Cea mai arzătoare di-lemă a acestui pacifist și iubitor al muzelor care l-a alertat pe Roosevelt asupra avansului experimente-lor germane și asupra rolului decisiv al forțelor ce vor deține bomba atomică este aportul său la cercetări ce au dus la finalizarea armei atomice El va parti-cipa la celebrul Proiect Manhattan (1940) numai că apoi după Hiroshima se va trezi plin de groază ca un ucenic-vrăjitor Pe de altă parte el va semna icircn 1965 icircmpreună cu Bertrand Russel un manifest privind pericolul bombei cu hidrogen
Interesul față de text și setea de teatru după pandemie icircnsuflețesc jocul interpreților icircndrumați de Tudor Țepeneag Simplitate firesc gravitate dar și umor autoironie și caldă comunicare umană ndash asta exprimă dialogul dintre Andrei Finți Mircea Dragoman (rolul titular) și Veaceslav Grosu Neculai Predica La racircndul lor Mihai Nițu George Remeș Andrei Miercure dau viață agentului FBI OrsquoNeill Bi-nevenită icircn spectacol este și violonista Rodica Doija
NATALIA STANCU
Drumul spre teatru
același timp cea mai icircnaltă cale de a marca dubla aniversare oferind litera-turii romacircne o primă introducere sin-tetică icircn literatura daneză Demersul său util și ieșit din comun icircn același timp este o bdquomarcă icircnregistratărdquo a sa și a prezenței evreiești icircn cultura romacirc-nă o prezență definită prin excelență devotament și travaliu susținut Icircn timpuri de pandemie Ștefan Cazimir a mers cacircnd și cum s-a putut la Bi-blioteca Academiei Romacircne iar apoi ne-a oferit o carte care reprezintă o bază pentru oricine dorește să stu-dieze sau numai să se informeze cu privire la literatura daneză O primă sinteză romacircnească scrisă cu har și cu o particulară icircnțelegere a fenome-nului literar nordic
RĂZVAN VONCUȘtefan Cazimir ndash Vedere din Elsinor Es-
cursiuni icircn literatura daneză Editura Semne București 2020
24 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 580-581 (1380-1381) ndash 1 - 31 Martie 2021
franceze iar mono-grafiile și sintezele critice privind lite-ratura daneză au fost de asemenea consultate icircn romacirc-nă franceză sau germană Știm asta deoarece icircn cel mai bun stil academic Ștefan Cazimir ne dezvăluie la finalul cărții biblio-grafia pe care a icircntrebuințat-o de pri-sos să subliniez că a mers la sursele esențiale și că a știut cu deprindere de vechi truditor icircn cultura romacircnă să ca-ute mereu legăturile cu literatura noas-tră Fie prin traduceri fie prin sinteze
Pretextul cărții dacă era nevoie de unul l-a reprezentat probabil dubla aniversare icircn 2020 a scriitorului Hans Christian Andersen născut icircn 1805 și trecut la cele veșnice icircn 1875 Ștefan Cazimir a ales cea mai frumoasă și icircn
Vedere din Elsi-nor Escursiuni icircn literatura daneză cea mai recentă carte a lui Ștefan Cazimir apărută la finele anului trecut a luat prin surprin-dere lumea literară romacircnească
Absența unor reacții critice mai
consistente o dovedește cred limpe-de iar motivele sunt și ele ușor de ghicit Profesorul Ștefan Cazimir este o enciclopedie culturală vie icircnsă nu era cunoscut ca specialist icircn literaturi nordice Și-apoi icircn timpuri de pande-mie cacircnd viața culturală se derulea-ză la ralenti cine să se mai ocupe la București de cercetări privind literatu-ra daneză Nu icircn ultimul racircnd Ștefan
Cazimir este cunoscut ca o persona-litate plină de umor care și icircn Parla-ment se amuza pe seama carențelor bdquoaleșilor neamuluirdquo nu puțini s-au gacircndit că icircntre copertele cărții despre puțin cunoscuta la noi literatură da-neză se află o uriașă farsă Mai ales că subtitlul trimite la cunoscuta carte a lui Nicolae Filimon Escursiuni icircn Germania meridională (1858) Cum Nicolae Filimon face parte din teritoriul literar icircn care expertiza profesorului Cazimir este absolută mulți au bănuit o farsă culturală
Nimic mai fals Vedere din Elsinor chiar este o suită de 16 profiluri literare consacrate scriitorilor clasici ai litera-turii daneze de la Ludvig Holberg la Jens Christian Groslashndahl precedate de o introducere și un capitol de con-cluzii Operele lor au fost citite icircn tra-duceri romacircnești (cele mai multe) sau
O carte neobișnuită sau excelența evreiască icircn timpuri de pandemieRealitatea
cărţii
Adevărul pocit după preferințeDemiterea președintelui Asociației Foștilor Deți-
nuți Politici și Victime ale Dictaturii din Romacircnia Octa vian Bjoza din funcția de subsecretar de stat la Secretariatul de Stat pentru Recunoaşterea Meritelor Luptătorilor Icircmpotriva Regimului Comunist a stacircrnit o furtună pe scena politică romacircnească Furtună care icircntre altele a (re)adus la suprafață o grămadă de minciuni și gunoaie pe care societatea romacircnească se străduiește de peste trei decenii să le ignore și să le țină sub preș dar care icircmput aerul de cacircte ori preșul este mișcat din loc și mizeria iese la iveală
Totul a pornit de la un comunicat semnat de O Bjoza icircn numele AFDPR ca reacție la amendamen-tele introduse de deputații Silviu Vexler Ovidiu Ganț și Slavoliub Adnagi la Legea nr 2322020 amenda-mente care prevăd că nu se pot acorda indemnizații bdquopersoanelor condamnate pentru infracțiuni icircmpotri-va umanității sau celor icircn cazul cărora s-a dovedit că au desfășurat o activitate fascistă sau legionară icircn cadrul unei organizații sau mișcări de acest fel și nici copiilor acestorardquo
Așa și Pe cine ar putea deranja (și de ce) că foștii legionari și criminali de război atacircția cacircți mai sunt icircn viață și (mai ales) odraslele lor nu pot icircn-casa indemnizații de la statul romacircn Răspunsul scurt este pe AFDPR și partidele AUR și PSD Răs-punsul mai lung este cel la icircntrebarea bdquode ce icirci su-pără această decizierdquo
Conform Asociației pentru cei care icircși executau sentințele icircn icircnchisorile comuniste bdquonu mai conta din ce partid făcuseră vreodată parte sau nurdquo așadar acum li se bdquocontestă meritele și se schimbă sensul luptei lor de rezistență icircmpotriva comunismuluirdquo Și dacă faptele părinților nu contează pentru Asociația Foștilor Deținuți Politici după cum se afirmă icircn co-municatul publicat pe site-ul organizației evident că pentru Bjoza copiii tuturor deținuților politici trebuie să primească indemnizații bdquoindiferent de faptul că părinții lor au fost criminali de război naziști legio-nari sau comuniștirdquo bdquoCe vină puteau să aibă copiii fasciştilor naziştilor legionarilor evreilor comuniş-tilor romacircnilor Ce vină puteau să aibă copilaşii ră-maşi acasă pentru faptele comise de părinţi Aşa vedem noi problemardquo a spus Bjoza
Este o mare eroare să pui semnul egal icircntre toți deținuții politici indiferent de faptele lor doar pentru că și legionarii s-au opus comunismului Atunci să ne așteptăm ca AFDPR să propună clemență și pentru Hitler și partidul național-socialist deoarece și ei de-clarau că dușmanul lor cel mai mare este comunismul motiv pentru care a și fost declanșată Operațiunea Barbarosa adică atacarea Uniunii Sovietice Aș mai adăuga doar că ignoracircnd vina pentru care unii
deținuți au ajuns icircn pușcărie Bjoza nu face decacirct să perpetueze afirmația falsă a comuniștilor care pre-tindeau că toți luptătorii anticomuniști sunt legionari Azi AFDPR afirmă că toți deținuții politici erau la fel pentru că erau anticomuniști Crimele comise de unii dintre ei inclusiv icircmpotriva evreilor nu mai contează vina a fost spălată de trecerea prin detenție
Dar cu evreii fostul subsecretar de stat o rezolvă repede bdquoAFDPR nu contestă existența Holocaustu-lui icircn Romacircnia Singurul lucru care poate fi discutat constă icircn dimensiunile Holocaustuluirdquo Adică dacă Holocaustul din Romacircnia ar fi avut mai puține vic-time culpa legionarilor ar fi fost mai mică Motiv su-ficient pentru demitere arăta Florin Cicircțu bdquoA pune icircn discuţie dimensiunile Holocaustului şi a icircncerca să pui pe umerii comunităţii evreieşti aducerea comu-nismului icircn Romacircnia este nu doar o icircncercare de a mistifica istoria ci şi un gest periculos pentru valorile democraticerdquo Poziție susținută și de Andrei Muraru reprezentant special al Guvernului pentru promova-rea politicilor memoriei și combaterea antisemitismu-lui care a afirmat că bdquoreexaminarea faptelor istorice sub forma negaţionismului deflectiv este o formulă icircntacirclnită a negaţioniştilor iar declaraţiile publice ale lui Octavian Bjoza sunt insultătoare pentru memoria victimelor Holocaustului şi pentru urmaşii acestorardquo
Negarea dimensiunii Holocaustului nu e ceva nou Să ne amintim că Dan Șova senator și purtă-tor de cuvacircnt al PSD la acea vreme a declarat icircn 2012 că la Iași germanii au omoracirct 24 de evrei Motiv pentru care partidul l-a trimis icircn vacanță icircn SUA cu condiția să viziteze și Muzeul Holocaustului Iar apoi Dan Șova a fost uns ministru de către președintele PSD și prim-ministrul de atunci Victor Ponta
Așa că de ce să ne mirăm acum că tot PSD prin gura lui Florin Roman afirmă că demiterea lui Bjoza a fost decisă de unii care stau bdquoicircn spatele cortineirdquo și bdquoiau decizii politice pe care le icircnmacircnează icircn plic pre-mieruluirdquo Cine să fie icircn spatele cortinei Oculta iudeo-masonică așa cum se spunea pe vremea legionarilor pe care azi icirci apără (din nou) PSD Icircn acest context poziția AUR (bdquogestul premierului PNL arată care este adevărata culoare a coaliţiei de guvernămacircnt roşul aprins al tancurilor sovietice bolşevicerdquo) nu ne miră dar ne dă ocazia să afirmăm icircncă o dată că AUR nu e deloc izolat pe scena politică romacircnească
Și atunci să ne mai uluiască faptul că Maia Mor-genstern a fost tratată de bdquojidrdquo la o icircntacirclnire cultura-lă iar icircn Parlament sunt omagiați doi legionari fără ca vreun alt parlamentar icircn afară de Silviu Vexler să protesteze
Dacă nu ne trezim viitor de AUR țara noastră areALX MARINESCU
Preţul unui abonament pe un an este de 30 lei Abonamentele pentru cititorii din provincie se vor face la comunităţile evreieşti din localitatea respectivă ABONAŢII SUNT RUGAŢI SĂ COM-PLETEZE ADRE SA EXPEDITORULUI PE CUPON Pentru cei din Bucureşti ndash la sediul FCER din str Sfacircnta Vineri nr 9 ndash 11 cod poştal 030202 Cod fiscal FCER 7426470 Abonamentele se mai pot achita şi prin mandate poştale fie pe adresa FCER ndash la oficiile poştale din localitate FIRST BANK SUCURSALA MOŞILOR OLARI Contul IBAN RO66PIRB4236745798003000 (RON) RO03PIRB4236745798002000 (USD) RO37PIRB4236745798001000 (EUR) Pentru EUROPA un abonament pe un an costă 45 de euro (cu toate taxele incluse) Pentru EXTRA EUROPA un abonament costă 95 de dolari USA (cu toate taxele incluse) Pentru Israel un abonament pe un an costă 40 de dolari USA
REALITATEA EVREIASCĂREDACŢIA Bucureşti
str Maria Rosetti nr 17 sector 2COD POŞTAL 020481 OP 9
Tel fax 021-3227560wwwjewishfedro
realitateaevreiascagmailcomSerie nouă a
REVISTEI CULTULUI MOZAICFondată icircn 1956
de Şef-Rabin Dr Moses Rosen
Redactor-şef Alexandru MARINESCU
Redactori Dr Claudia BOSOI
Iulia DELEANUDan DRUŢĂ
Luciana FRIEDMANNEva GALAMBOS (senior editor)
George GIcircLEA Mihaela OBERSCHI
Foto Sandu CAcircLŢIASecretar de redacţie Emilia HRISTEA
DTP Gabriel IONESCU
Tiparul executat de Tipografia TIPOART IDEA STUDIO
BucureştiTel 0723531624
Relaţii administrator Mihail TUNSOIU tel 021-3149690
distributierregmailcom
Potrivit art 206 CP responsabilitatea juridică pentru conţinutul fiecărui text aparţine autorului Redacţia nu icircmpărtăşeşte icircn mod obligatoriu punctele de vedere exprimate icircn articolele semnate de colaboratori Redacţia nu primeşte spre publicare decacirct articole scrise cu diacritice
Gacircndul scrisbdquoTrădarea lui
EinsteinldquoScriitor de for-
mație filosofică și icircmpătimit eseist Eric
Emmanuel Schmitt a pus icircn discuție relația om ndash lume Așa a făcut cu Di-derot Freud Mozart etc Icircn ceea ce privește omul de știință confruntat cu efectele descoperirilor sale ndash Schmitt are icircnsă prede-cesori iluștri Brecht (Galileo) Duumlrrenmatt (Fizicienii) și chiar Hainar Kipphardt (Cazul Oppenheimer)
Icircn Trădarea lui Einstein piesa scrisă icircn 2014 tradusă și regizată de Tudor Țepeneag la TES dramaturgul se oprește asupra genialului fizician și dezvoltă relativitatea alegerilor omului sub vremi Icircl surprindem pe savant (la icircnceputul celei de-a Doua Conflagrații Mondiale) pe malul unui lac din New Jersey stacircnd de vorbă cu un vagabond Con-fident al hazardului marginalizatul căruia i-a murit fiul pe front pare o sensibilă (și realistă) cameră de rezonanță pentru icircntrebările pe care și le pune in-telectualul idealist Nu sunt indiferente originea și biografia protagonistului german evreu ateu dar solidar cu neamul său constracircns la exil la rătăciri de apatrid și afectat de pericolul nazist și de esca-ladarea prigoanei antievreiești Conștient că este supravegheat de FBI intracircnd și icircn vizorul Comisiei Hoover el va fi dizgrațiat și apoi reabilitat
Se poate izola savantul de situația tragică a lumii icircn care trăiește Se poate despărți de destinația dată invențiilor sale de cei care le-au creditat Se poate rupe de putere de politică Cea mai arzătoare di-lemă a acestui pacifist și iubitor al muzelor care l-a alertat pe Roosevelt asupra avansului experimente-lor germane și asupra rolului decisiv al forțelor ce vor deține bomba atomică este aportul său la cercetări ce au dus la finalizarea armei atomice El va parti-cipa la celebrul Proiect Manhattan (1940) numai că apoi după Hiroshima se va trezi plin de groază ca un ucenic-vrăjitor Pe de altă parte el va semna icircn 1965 icircmpreună cu Bertrand Russel un manifest privind pericolul bombei cu hidrogen
Interesul față de text și setea de teatru după pandemie icircnsuflețesc jocul interpreților icircndrumați de Tudor Țepeneag Simplitate firesc gravitate dar și umor autoironie și caldă comunicare umană ndash asta exprimă dialogul dintre Andrei Finți Mircea Dragoman (rolul titular) și Veaceslav Grosu Neculai Predica La racircndul lor Mihai Nițu George Remeș Andrei Miercure dau viață agentului FBI OrsquoNeill Bi-nevenită icircn spectacol este și violonista Rodica Doija
NATALIA STANCU
Drumul spre teatru
același timp cea mai icircnaltă cale de a marca dubla aniversare oferind litera-turii romacircne o primă introducere sin-tetică icircn literatura daneză Demersul său util și ieșit din comun icircn același timp este o bdquomarcă icircnregistratărdquo a sa și a prezenței evreiești icircn cultura romacirc-nă o prezență definită prin excelență devotament și travaliu susținut Icircn timpuri de pandemie Ștefan Cazimir a mers cacircnd și cum s-a putut la Bi-blioteca Academiei Romacircne iar apoi ne-a oferit o carte care reprezintă o bază pentru oricine dorește să stu-dieze sau numai să se informeze cu privire la literatura daneză O primă sinteză romacircnească scrisă cu har și cu o particulară icircnțelegere a fenome-nului literar nordic
RĂZVAN VONCUȘtefan Cazimir ndash Vedere din Elsinor Es-
cursiuni icircn literatura daneză Editura Semne București 2020
Related Documents
