Introducere.............................................................................................................................3 Capitolul I. Conţinutul şi formele turismului balnear..............................................................4 1.1 Conceptul de turism......................................................................................................4 1.2 Criterii de clasificare i particularită i ale formelor de turism ș ț ........................................5 1.3 Sta iune balneară i amenajarea acesteia ț ș ...................................................................7 1.4 ocul turismului balneara !n cadrul formelor de turism................................................" 1.5 Caracteristici ale turismului balnear european...........................................................1# 1.$ Caracteristici ale turismului balnear rom%nesc...........................................................11 1.7 &uncte forte i puncte slabe ale turismului balnear rom% nesc ș ...................................13 'iblio(rafie...........................................................................................................................14 Capitolul II )nali*a sta iunii balneare Slănic &ra+o,a ț .........................................................15 2.1 Sc urt istoric al ora ului Slănic &ra+o ,a ș ......................................................................15 2.2 )şe*are (eo(rafică a staţiunii balneare.....................................................................1$ 2.3 )tracţii turistice............................................................................................................17 -u*eul Sării......................................................................................................................1" 2.4 rasee turistice...........................................................................................................1" 2.4.1 &rincipalele trasee turistice..................................................................................1" 2.4.2 )lte trasee turistice...............................................................................................2# 2.5 /actorii naturali de care dispune statiunea................................................................2# 2.$ )nali*a ba*ei te+nico0materială şi a ofertei de ser,icii !n sta ţiune................... ......... 21 'iblio(rafie........................................................................................................................23 Capitolul III &ro(rame de de*,oltare turistc ă a sta iuni balneare Slăn ic &ra+o,a ț ..............24 3.1 )nali*a ba*ei te+nico0materiale.................................................................................. 24 3.1.1 )cti,iatea de ca*are.............................................................................................24 3.1.2 )cti,itatea de alimentaţie.....................................................................................2" 3.1.3 Instalaţii de a(rement...........................................................................................3# 3.1.4 'a*e de tratament................................................................................................31 3.2 )nali*a circulaţie turistice...........................................................................................32 3.3 )nali*a comparati,ă pri,ind potentialul turistic intre statiunea Slănic &ra+o,a si Slănic -oldo,a.................................................................................................................3" 3.3.1 &re*entare potential turistic al *onei Slănic -oldo,a..........................................3" 3.3.2 'a*e de tratament................................................................................................43.4 irec ii strate(ice de de*, oltare a sta iunii Slănic &ra+o,a ț ț ......................................4" Cpitolul IConclu*ii i propuneri ș .........................................................................................51
55
Embed
Perspectivele Dezvoltarii Turismului Balnear - Studiu de Caz Statiunea Slanic Prahova
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
7/26/2019 Perspectivele Dezvoltarii Turismului Balnear - Studiu de Caz Statiunea Slanic Prahova
3.1.1 )cti,iatea de ca*are.............................................................................................24
3.1.2 )cti,itatea de alimentaţie.....................................................................................2"
3.1.3 Instalaţii de a(rement...........................................................................................3#3.1.4 'a*e de tratament................................................................................................31
3.3.1 &re*entare potential turistic al *onei Slănic -oldo,a..........................................3"
3.3.2 'a*e de tratament................................................................................................4
3.4 irec ii strate(ice de de*,oltare a sta iunii Slănic &ra+o,aț ț ......................................4"Cpitolul I Conclu*ii i propuneriș .........................................................................................51
7/26/2019 Perspectivele Dezvoltarii Turismului Balnear - Studiu de Caz Statiunea Slanic Prahova
Cu toate că majoritatea specialiştilor consideră turismul un fenomen specific
perioadei contemporane acesta s0a conturat la sf%rşitul secolului al I lea. e*,oltarearapidă a acestui domeniu s0a datorat reali*ărilor oferite de re,oluţia te+nico0ştiinţifică
contemporană ce au constat !n de*,oltarea şi moderni*area mijloacelor de transport a
unităţilor de ca*are şi de alimentaţie.
6om%nia se află printre ţările cu cele mai mari resurse de ape minerale şi termale
din uropa ce au efecte terapeutice miraculoase o parte dintre acestea afl%ndu0se !n
sta iunea Slănic &ra+o,aț . )stfel principala atracţie o repre*intă lacurile sărate dar i minaș
Slănic.
8n urma unor studii efectuate asupra posibilităţilor de de*,oltare turistică a
staţiunilor rom%neşti specialiştii aprecia*ă că !n următorii ani sta iunea Slănic &ra+o,aț
,a de,eni una dintre cele mai cunoscute sta iuni de la noi arăț ț
&ornind de la toate aceste afirmaţii lucrarea de faţă !şi propune să anali*e*e
potenţialul turistic pre*ent şi de perspecti,ă al sta iuniiț Slănic &ra+o,a să e,idenţie*e
rolul şi importanţa acesteia !n turismul rom%nesc şi să preconi*e*e direcţiile de de*,oltare
a turismului !n *onă. e asemenea pe ba*a acestora se urmăreşte (ăsirea unor soluţii de
,alorificare şi elaborare a unor strate(ii de promo,are turistică a staţiunii determinarea
(radului său de atracti,itate aceasta repre*ent%nd una dintre locaţiile cele mai putin
căutate at%t la ni,el naţional c%t şi internaţional de i dispune de o paletă lar(ă deș
afecţiuni ce pot fi tratate dar şi pentru istoria şi resursele sale deosebite.
1
7/26/2019 Perspectivele Dezvoltarii Turismului Balnear - Studiu de Caz Statiunea Slanic Prahova
Capitolul I. Conţinutul şi formele turismului balnear
urismul balnear este o componentă majoră a turismului acesta cuprinde aspecte
(enerale pri,ind turismul balnear !nţele(%nd prin aceasta clarificarea conceptelor de cură
a,%nd la ba*ă at%t factorii naturali utili*aţi c%t şi procedurile folosite 9termalism
crenoterapie talasoterapie balneoterapie balneoclimatoterapie şi mai nou spa :elness;.
1.1 Conceptul de turism
urismul repre*intă astă*i prin conţinutul şi rolul său un domeniu distinct de
acti,itate o componentă de primă importanţă a ,ieţii economice şi sociale pentru un
număr tot mai mare de ţări1.
urismul este considerat !n primul r%nd <o forma de recreere alături de alteacti,tităţi şi forme de petrecere a timpului liber=2> el presupune < o mişcare temporară a
oamenilor spre distinaţii situate !n afara reşedinţei obişnuite şi acti,ităţile desfăşurate !n
timpul petrecut la ceele destinatii=> de asemenea !n cele mai multe situaţii el se implică
efectuarea unor c+eltuieli cu impact asupra economiile *onelor ,i*itate. urismul 0 caracteri*at pe scut3 ?apare ca un fenomen economico0social specific
ci,ili*aţie moderne puternic ancorat !n ,iaţa socială şi ca atare influenţat de e,oluţia ei.
)dres%ndu0se unor se(mente sociale lar(i şi repre*ent%nd pe deplin ne,oile acestora
turismul se detaşea*ă printr0un !nalt dinamism at%t la ni,el naţional c%t şi la ni,el
internaţional. e asemenea prin caracterul său de masă şi prin conţinutul comple@
turismul antrenea*ă un ,ast poten ial material şi uman cu implicaţii importante aspuraț
e,oluţiei economiei şi societăţii asupra relaţiilor interumane na ional şi internaţionalț 4.Ana dintre cele mai corepun*ătoare definţii date turismului (eneral aceeptate pe
plan mondial este cea dată de profesorul el,eţian dr. B. un*iDerE < turismul este un
ansamblu de relaţii şi fenomene care re*ultă din deplasarea şi sejurul persoanelor !n afara
domociliului lor at%t timp c%t sejurul şi deplasarea nu sunt moti,ate printr0o stabilirepermanentă şi acti,itate lucrati,ă oarecare <5
8ntre speciali tii de talie internatională a,%nd contibu ii meritorii la definireaș ț
turismului ? dupa momentul B. un*iDer si F. Frapf 0 se remarcă 6. 'aretje si G.
Frippendorf opiniile lor subliniind idea de călătorie pentru propria plăcere dar iș
1 R. Minciu, Economia turismului, Editura Uranus, Bucuresti, 2000, pagina 112 J. Ch.Hollowa, !he Business o" !ourism Editura #$, %itman %u&lishing, 'ondon, 1((), pagina 1* R. Minciu, %. Baron, +. +eacsu, Economia !urismului, curs litograat, Bucuresti, 1((1 si 1((*,1((1 si 1((*, pag. -)
necesitatea includerii !n acceptul de turism a industriei care concură la satisfacerea
ne,oilor turismului$.u%nd !n considerare rolul i importan a economico0socială a turismului internș ț
or(ani*a ia mondială a turismului a propus i o defini ie a turismului na ionalE poate fiț ș ț ț
considerat turist na ional orice persoană care ,i*itea*ă un loc ce nu constituie domiciliulț
său obi nuit situat !n interiorul ării sale de re edintă i a,%nd un scop diferit de acela alș ț ș ș
e@ecutării unei acti,ită i remunerate i efectu%nd o edere cu o durată de cel pu in oț ș ș ț
innoptare7. &ri,ind !n !ntre(ul său turismul balnear repre*intă un ansamblu de mijloace i deș
dotări turistice menite să pună in ,aloare factorii naturalui 9ape minerale (a*e nămoluri
litoral; aceasta formă de turism se diferen ia*ă net de balneolo(ie care repre*intă !ntre(ulț
arsenal de metode i de te+nici medicale capabile să asi(ure un rol profilactic i curati,ș șaspra or(anismului uman i care are la ba*ă caracterul particular al fiecărui factor naturalș
!n parte.
1.2 Criterii de clasificare i particularită i ale formelor de turismș ț
urismul care implică ideea ale(erii deliberate a destina iilor a itinerariilor aț
perioadei i a duratei sejurului de către fiecare turist !n parte are ca scop satisfarereaș
anumitor necesită i de ordin social cultural spiritual medical i!n ultimă instantăț ș
satisfacerea de consum turistic. in%nd seama de aceste considerente !n literatura deȚ
specialitate s0au cristali*at diferite clasificări ale formelor de turism practicate !n func ie deț
criteriile urmărite pentru o c%t mai omo(enă (ruparea a lor. 8n mod curent turismul se di,ide după locul de pro,enien ă a turi tilor !n două formeț ș
principaleE turismul na ional 9intern; practicat de cetă enii unei ări !n interiorul (rani elor eiț ț ț ț
i turismul interna ional 9e@tern; caracteri*at prin ,i*itele cetă enilor străini intr0o ară iș ț ț ț ș
prin plecările cetă enilor auto+toni !n scopuri turistice !n afara (rani elor ării lor.ț ț ț
Studiind curentele turistice interna ionale care au loc !ntr0un cadru (eo(rafic delimitatț
ca arie se poate face următoarea subclasare a turismului interna ionalEț
: urismul receptor 9turismul acti,; repre*intă aceea parte a turismului care inre(istrea*ă
sosirile cetă enilor străini !ntr0o ară dată ace ti cetă eni a,%nd domiciliul permanent !nț ț ș ț
ara emi ătoare.ț ț
: urismul emi ător 9turismul pasi,; repre*intă aceea parte a turismului interna ional careț ț
!nre(istrea*a plecările cetă enilor unei ări !n străinătate.ț ț
R. Minciu, Economia turismului, Editura Uranus, Bucuresti, 2000, pagina 1); . /na, %. Baron, +. +eacsu, Economia !urismului, Editra Epert, Bucuresti, 2001
3
7/26/2019 Perspectivele Dezvoltarii Turismului Balnear - Studiu de Caz Statiunea Slanic Prahova
!n condiţii corespun*ătoare> beneficia*ă de construcţii dotări şi amenajări urban0edilitare
adec,ate unei staţiuni turistice.
e re(ulă o staţiune balneară pe l%n(ă funcţia predominantă ? cură balneară
9terapie de recuperare profilactică; ? prin factorii ambientali şi dotări adec,ate poate
!ndeplini şi alte funcţii turisticeE odi+nă recreere practicarea unor sporturi or(ani*area de
alte forme de turism 9cultural de afaceri şi reuniuni etc.;.
H sa iune balneară cuprinde !nsemnate resurese naturale materiale financiareț
instalatii te+nice dotări i amenajări !n scopul reali*ării func ionalită ii sale dominateș ț ț
aceea de a asi(ura un tratament balnear comlpe@ cu caracter profilactic curati, sau
recuperator.
a ba*a oricărei sta iunii balneare stau următoarele componeteEț
• Latura *ăcăm%ntului de resurse naturale>• Infrastructura te+nică de e@ploatare a acestor resurese>• &opula ia e@istentă la ni,elul ării sau turi tii străini care suferă de afec iuni tratabile !nț ț ș ț
c%te,a dintre tările europene cu o bo(ată *estre +idrominerală i o ,astă e@perien ă !nș ț
domeniu.in puncte de ,edere (enetic apele minerale ale uropei au re*ultat din spalarea unor
masi,e de sare 9 apele sărate; a unor săruri re*iduale din di,erse ori*onturi sau depo*ite
cuaternare 9lacuri sărate de suprafa ă;ț sunt asociate unor *ăcăminte de +idrocarburi 9ape
sărate; sunte le(ate de ori*onturi purataoare de sulfati (ipsuri cărburi care con in sulfuriț
pirită diseminată 9ape sulfuroase sulfatate; sau sunt manifestări ale ,ulcanismului
neo(en form%nd aureole mofetice de*,oltate i !n forma iunile (eolo(ice limitrofeș ț
erupti,ului 9ape bicarbonatate carbo(a*ase;.urismul balnear are a a cum domnul NuM brard ? pre edintele federa ieiș ș ț
Interna ional a urismului i Climatolo(iei ? /IC ? numai ,alente medicale profilacticeț ș
de recuperare i readaptare func ionale economic majorJș ț/ran a este o ară cu tradi ie !n domeniul balnear cele peste 1## de sta iuni i localiă iț ț ț ț ș ț
balneare sunt concentrate !n cea mai mare parte !n jumătatea estică si !n pro,incia
Nasco(ne spre (rani a cu Spania.ț
Italia are importante *ăcăminte de ape minerale pe seama cărora s0au de*,oltat peste
2## de sta iuni balneare. upă proprietă ile fi*ico0c+imice se poate (rupa !n cate(oriileEț ț
ape oli(ominerale 9nodrul i nord estul Italiei; ape cloruratesodice 9in partea centrală i deș ș
sud a Italiei continentale; bicarbonate 9*ona centrala; arsenical0feru(inoase i radioacti,eș
9nord estul Italiei;. Sunt trateate prin di,erse te+nicii de cură de afec iuni ale sistemuluiț
ner,os ale sistemului respirator di(esti, afec iuni ale căilor urinare.ț
Nermaina are peste # de localită i balneare dar !n ceea ce pri,e te compo*i iaț ș ț
c+imică a apelor un se poate ,orbi de o mare ,arietate deoarece mai mult de jumătate din
ele sunt clorurate. a acestea se mai adau(ă cele bicarbonatate sulfuroase carbo(a*oase
i mai rar radioacti,e.ș
An(aria de i nu posedă resurse balneare deosebite reuse te să pună !n ,aloare apeleș ș
termale ce se (ăsesc pe insula -ar(areta 'udapesta localita ile e,i* Sar,ar 'uDfț
a,%nd i acti,ită i de recreere i a(rement.ș ț șCa o conclu*ie putem afirma că !n ,iitor pia a balneară din uropa ,a depende deEț
• 8n ele(ere de către or(ani*atorii de pro(reame turistice a direc iei (enerale aț ț
trurismului european i ca atare !ncrederea lor !n amenajările i tratamentul dinș ș
sta iuni>ț
• !ncredere fundamentală !n eficaciatea tratamentul medical balnear>• acceptul epartamentului de Stat pentru Sănătate i a Societă ilor de asi(urareș ț
medicală de a rambursa costuri tratamentului balnear>
8
7/26/2019 Perspectivele Dezvoltarii Turismului Balnear - Studiu de Caz Statiunea Slanic Prahova
• rolul Aniuni uropene !n srijinul turismului balnear> !n pre*ent turismul balnear este
inclus !n planul de ac iuni pentru turism i e@istă i o propunere pri,ind crearea uneiț ș ș
bănci de date pri,ind informa ia termală europeană pentru u*ul sta iunilor>ț ț
• le(isla ia europenă care pre,ede restituirea costului prin asi(urări sociale dacă ț
curaJ are loc !n altă tară membră a Aniunii uropene>• cercetările care do,edesc eficacitatea tratamentelor balneare ,or duce la
e@tinderea pie ei a a cum o ,a face i continuare dorin ei de bunăstarea fi*ică>ț ș ș ț
• or(ani*are i publicitatea pentru sectorul călătorii scurte !n upora>ș
• demo(rafia uropeană care fa,ori*ea*ă produsele turistice destinate clientelei mai
,%rtsnice>
1.$ Caracteristici ale turismului balnear rom%nesc
urismul repre*intă una din cele mai dinamice ramuri ale economiei na ionale !nț
cadrul căruia turismul balnear are rolul de a ,alorifica !n re(im economic resursele
naturale i cele amenajate !n cadrul sta iunilor !n scopul protejării men inerii i refaceriiș ț ț ș
sănătă ii prin antrenarea tuturor factorilor umani amateriali i financiari concreti*a i !nț ș ț
concrete de odi+nă recreere cură !ntr.0un cadru natural nespitalicesc. 6om%nia se !nscrie printre ările europene cu un fond balnear remarcabil ceea ceț
a făcut ca acti,itatea balneară să aibă o ,ec+e tradi ie i să cunoască o de*,oltare amplă.ț ș
)stfel este cunoscut faptul că aproape 1K3 din apele termale i minerale de pe continent seș(ăsesc !n ara noastră. )ceasta bo(a ie re*idă din două elemente determinanteEț ț
• Comple@itatea factorilor naturali respecti, re(ăsirea !n aceea i sta iune a factorilor ș ț
principali de mediu> alături de o (amă lar(ă de substan e minerale de cură cuț
efecte polifactoriale benefice>• @isten a !n 6om%nia a tuturor tipurilor de substan e minerale balneare care pot fiț ț
utili*ate !n !ntrea(a (amă a profilurilor de tratament balnear. &rin ,alorosul i di,ersificatul său poten ial turistic ca i ,asta e@perien ă acumulatăș ț ș ț
!n doneniul e@ploatării turistice a teritoriului tară noastră ocupă o po*i ie bună printre tărilețbătr%nului continent din care !n domeniul balnear de mai bine de două milenii. intre multiplele forme de turism care se pot practica !n ara noastră turismulț
balnear este poate cel mai ,aloros deoarece ,alorifică !n mod complet bo(ă ia factorilor ț
naturali terapeutici e@istente> turismul balnear este sin(ura formă de turism care se
ba*ea*ă pe un poten ial permanent de mare comple@itate practic inepui*abil iț ș
independent de condi iile atmosferice.ț
8n 6om%nia e@istă peste 1$# de sta iuni i localită i balneare ce de in resurseț ș ț ț
minerale de cură din care 24 de sta iuni balneare sunt de importantț ă na ională cuțrecunoa tere i pe plan european. 6esursele balneoturistice repre*intă componenteș ș
9
7/26/2019 Perspectivele Dezvoltarii Turismului Balnear - Studiu de Caz Statiunea Slanic Prahova
determinante ale ofertei balneare caracteristicile lor cantitati,e i calitati,e determin%ndș
modul i ni,elul de or(ani*are i amenajare ale structurilor necesare ,alorificării lor.ș ș
)ceste resurse sunt repre*entate !n principal deE• Substan e minerale terapeutice care prin proprietă ile fi*ico0c+imice răspun ne,oilor ț ț
profilactice i medicale de men inere consolodare refacere a stării de sănătate aș ț
capacită ii de muncă i de reconfortare fi*ică i psi+ică indi,iduală>ț ș ș
• /actorii climatici care ,in !n completarea primei cate(orii men ionate determinateț
de un cadru natural de e@cep ie i prin topoclimate speciale. le se constituie ca oț ș
ofertă turOstică primară a sta iunilor balnoclimaterice>ț
• Concentrarea acestor resurese !n c%te,a arii mai importanteE Carpa ii Hrientaliț
Subcarpa ii -oldo,ei Subcarpa ii de Curbură i Netici Centrul &odisuluiț ț ș
ransil,aniei ealurile i C%mpia de est litoralul rom%nesc al -ării Le(re>ș
8n ultimii ani acti,iatea balneară a cunoscut o lar(ă de*,oltare sub aspector(ani*atoric şi cercetare prospectării e@ploatării şi folosirii balneomedicale iar ba*a
materială a fost modermi*ată e@tinsă şi di,ersificată.
1.7 &uncte forte i puncte slabe ale turismului balnear rom%nescș
&uncte forteE
• 6om%nia are a,antajul major de o mare bo(a ie de factori naturali de cură răsp%ndi iț ț
pe aproape !ntrea(a suprafată e@ploatabilă !n tot cursul anului i căreia oferă !nrea(aș
(amă a afec iunilor tratabile prin cură>ț
• &articularitate importante o repre*intă faptul că pe teritorii restr%nse uneori pe arealul
unei sin(ure sta iuni se !nt%lnesc mai multe tipuri de ape minerale asociate c%teodatăț
i cu alti factori ? bioclimatul adec,at saline ceea ce permite tratarea pacien ilor cu boliș ț
multiple 9 Slănic -odo,a Hlane ti Slănic &ra+o,a;ș
• olumul i cantitatea re*er,elor se substan e minerale balneare>ș ț
• &uritatea factorilor de mediu i calitatea cadrului natural ca ambian ă determinatăș ț
pentru *onele i sta iunilor balneare de interes interna ional>ș ț ț
• -enţinere !n majoritatea staţiunilor balneare de interes naţional a profilului tradiţional
&uncte slabe E
• Slabe ac iuni in,esti ionale !n sta iunile balneare de interes interna ional>ț ț ț ț
• ipsa unei infrastucturi corespun*ătoare>
•
A*ura fi*ică i morală a structurilor de primire alimenta ie i tratament>ș ț ș
• ipsa aparaturii moderne din cadrul ba*elor de tratament>
10
7/26/2019 Perspectivele Dezvoltarii Turismului Balnear - Studiu de Caz Statiunea Slanic Prahova
• 8ncep%nd cu anul 1"43 s0a desc+is -ina Anirea cu un număr de 15 camere
toate cu profil trape*oidal. @ploatarea s0a făcut p%nă !n 1"72 c%nd este
destinată circuitului turistic iș tratamentului medical sub supra,e(+ere.
•
8nal imea unei săli este de 7# m iar circuitul se desfa oară !n jurul enormuluiț șpilon ce sus ine mina. Se pot admira basoreliefurile !nfati %ndu0l pe -i+aiț ș
itea*ul sau statuile lui minescu ecebal raian 9Sala Nene*ei; i te potiș
recule(e ca !ntr0o imensă catedrală.
• emperatura constantă de 12 (rade C tot timpul anului umiditatea de 5#R
compo*i iaț aerului bo(at !n ioni de sodiu presiunea atmosferică cu 102# mm
coloana de mercur mai mare dec%t cea de la suprafa a solului lipsa factorilor ț
aler(eni crea*ă un microclimat special constituind un mijloc natural de tratare aafec iunilor respiratorii.ț ficien a acestui microclimat a fost descoperită cu pesteț
1## de ani in urmă.
• 8n subteran este amenajat un sanatoriu cu dotare corespun*ătoareE paturi
scaune mese pentru bolna,ii astmatici cărora li se asi(ura asisten ă medicalăț
de specialitate.
• ot aici sunt locuri amenajate pentru sport 9fotbal ,olei;. ocul este folosit pentru
di,erse e,enimente sporti,e 9competi ii atletice i loc de antrenament pentruț șloturile sporti,e;.
• Salinei are o capacitate de 5# locuri in incinta sanatorilui
• e asemenea intr0una din incaperile separate ale Salinei ec+i se desfasoara
anual Campionatele -ondiale de )eromodelism.
Nrota -iresei
• Lumele de Nrota -iresei a apărut după anul 1"2# c%nd la patru *ile după nuntă o
localnică s0a sinucis arunc%ndu0se din ,%rful muntelui de sare.• -untele de sare a fost declarat re*er,a ie i monument al naturii. )cest munteț ș
miniatural modelat de apa ploilor !n sare se e@tinde pe o suprafată de 2 +ectare.
• 'aia -iresei s0a format !n urma prăbu irii -untelui de Sare. acul este subiectulș
cercetărilor permanente ale ec+ipelor tiintifice datorită particularită ilor pe care leș ț
pre*intă.
'aia 'aciului
•
acul 'aia 'aciului cel mai mare din sta iune pre*intă diferen ieri ale (radului deț ț
minerali*are a apei de la suprafa a către ad%ncime astfel !nc%t de la 2 m cătreț
Capitolul III Programe de dezvoltare turistcă a sta iuni balneare Slănicț
Prahova
e*,oltarea turistică a staţiunii a !nceput din anul 2##4 c%nd Consiliul Gudetean
&ra+o,a a derulat un pro(ram de reabilitare a 'ăii er*i cu ajutorul &ro(ramului &+are.
)cest capitol con ine !n prima parte o pre*entare i o anali*ă a ba*ei te+nico0ț ș
materială unde sunt enumerate unită ile de ca*are si alimenta ie dinSlănic &ra+o,a > !n aț ț
doua parte este pre*entată o anali*ă a circula iei turistice dinsta iune iar !n ultima parte seț ț
efectuea*ă o anali*ă comparati,ă !ntre sta iunile slănic &ra+o,a i Slănic -oldo,a )mț ș
ales aceste sta iuni deoarece fac parte din aceea i tip de sta iune si anume balnear.ț ș ț
3.1 )nali*a ba*ei te+nico0materiale
8n teorie si in practica de specialitate e@ista mai multe modaliati de structurare a
componentelor ba*ei te+nico0matieriale a turismului.
Componenta cea mai importanta a ba*ei te+nico0matieriale specifice o repre*intă reţeau
unităţiilor de ca*are ea raspunde uneia dintre necesitatile fundamentale ale turismului0
odi+nă. -ai mult dimensiunile structura si distribuiţia spatială a mijloacelor de caMare
determină caracteristicile tuturor celorlalte ec+ipamente componente ale ba*ei te+nico0
matieriale a turismului12.
'a*a te+nico0materială a slănic &ra+o,a este formată din ba*a te+nico materială
specific turistică i din infrastructură. c+ipamentele turistice sunt repre*entate de re eauaș ț12 #spas 6na, Economia !urismului, Editura Uni8ersitatea !ransil8ania, Bra@o8, 200, p.12<
21
7/26/2019 Perspectivele Dezvoltarii Turismului Balnear - Studiu de Caz Statiunea Slanic Prahova
9balneoclimaterică;. )stfel majoritatea turiştilor sosiţi la tratament se !ncadrea*ă !n
cate(oria ,%rstei a III a cu mari disponibilităţi de timp cu o durată mare a sejurului !nsă
cu ,enituri reduse. )ici se includ şi cate(oriile finanţate prin sistemul de asi(urări sociale
sau din alte fonduri. 8n acest sens or(ani*atorii ţin seama !n dotarea cu ec+ipamente mai
puţin pretenţioase şi !n reali*area unor pro(rame adec,ate. Lu se e@clude !nsă clientela
cu posibilităţi financiare pentru care se reali*ea*ă dotări şi ser,icii corespun*ătoare. )stfel
un e@emplu !n acest sens !l repre*intă +otelul 6oberto clasificat la trei stele a cărei
clientelă se !ncadrea*ă !n cate(oria celor cu ,enituri ridicate sosiţi !n staţiune pentru
tratamente şi cure de !ntreţinere 9cure de fitness antistres etc.;. Anitatea dispune de ba*ă
proprie de tratament şi toate dotările corespun*ătoare.
oate elementele pre*entate e@plică pre*enţa !n staţiune a unor structuri de primire
turistică de ran( inferior cu tarife corespun*ătoare şi accesibile celor cu ,enituri reduse şi
medii.
)lături de pensiuni !n Slănic &ra+o,a e@istă şi alte tipuri de unităţi de primire
turistică precumE +oteluri ,ile case de ,acanta dar si un comple@ turistic. esi in numar
mic si anume numai 3 +otelurile acestea asi(ra un numar mare de locuri de ca*are 2""
!n comparatie cu ,ilele care sunt in numar mai mare acestea totali*%nd un numar de locuri
de ca*are de 7. Comple@ul turistic 'aia 6oşie este sin(ura unitate de acest (en din judetul &ra+o,a. )cesta aduna toate faciliatile in incinta unui sun(ur loc de la restaurant la
piscina teren de sport sala de conferinte dar si un seif aflat la receptie.
8n conclu*ie din datele tabelate mai sus se poate obser,a că unităţile de primire
turistică din staţiunea Slănic &ra+o,a se caracteri*ea*ă prin di,ersitate dotări comple@e
amplasare !ntr0un cadru natural deosebit şi reparti*are relati, uniformă reuşind să
satisfacă ne,oile şi preferinţele turiştilor sosiţi.
abel nr. !.& $umărul unităţilor de cazare turistică din Slănic
Prahova 1n perioada &,,2 3 &,,(
ipuri de
unităţi&,,2 &,,' &,,) &,,(
%oteluri 4 4 4 5
%oteluri de
tratament 1 1 1 1
24
7/26/2019 Perspectivele Dezvoltarii Turismului Balnear - Studiu de Caz Statiunea Slanic Prahova
8n ceea ce pri,eşte capacitatea de ca*are a unităţilor e@istente !n staţiune !n anul
2##" se constată o crestere a numărului de locuri de ca*are din +oteluri de la 24# !n
perioada 2##$02## la 27# de locuri. H scadere a numarului de locuri se obser,ă !n
ca*ul locurilor din ,ile capacitatea de ca*are a acestora sca*and de la 45 la 4# de locuri
!n anul 2##$ fata de 2##7. )ceastă scădere nu este cau*ată de reducerea numărului de
,ile ci de scoatere din functiune a unor camere care nu mai indeplineau cerintele de
functionare.
Capacitatea de ca*are
6ig.!." 7voluţia capacităţii de cazare in functie de numărul de camere
in (rafic se poate obser,a că capacitate de ca*are a e,oluat in mod constant.Hdată cu creştere numărului de camere a crescut şi capacitatea de ca*are. Capacitatea
de ca*are din anul 2##" fata de 2##$ a inre(istrat o crestere cu 712R. e asemenea in
anul 2## s0a inre(istrat o scadere a numarului de unitati cu 142R
3.1.2 )cti,itatea de alimentaţie
-ajoritatea unităţilor de alimentaţie publică din staţiune aparţin +otelurilor si
compe@ului turistic din staţiune. 8n apropierea acestora !ntreprin*ătorii particulari şi0audesc+is restaurante pri,ati*ate care a,%nd c+eltuieli mai mici practică preţuri mai reduse
dec%t cele din restaurantele +otelurilor şi compe@ul turistic.
8n tabelele următoare ,or fi pre*entate principalele unităţi de alimentaţie publică
9restaurante şi baruri; din cadrul +otelurilor si comple@ului turistic cu capacitatea de
primire şi cate(oria de confort corespun*ătoare fiecăreia !n parte.
abel nr. !.+ 8estaurante din staţiunea Slănic Prahova$umele 0ocuri la mese Categoria
26
7/26/2019 Perspectivele Dezvoltarii Turismului Balnear - Studiu de Caz Statiunea Slanic Prahova
administraţia +otelurilor şi sunt !nc+iriate (rupurilor de sporti,i sau turiştilor amatori
pun%ndu0se la dispo*iţie contra cost ec+ipamente sporti,e corespun*ătore.
)lături de drumeţii şi ,i*itarea obiecti,elor turistice instalaţiile de a(rement
e@istente oferă turiştilor di,erse posibilităţi de petrecere a timpului liber şi de practicare a
unor sporturi rela@ante.
3.1.4 'a*e de tratament
Hdata cu desc+iderea in anul 1"72 a mine pentru circuitul turistic si a tratamentului
medical construcţiile şi unităţile de ca*are şi tratament au luat amploare. )stfel +otelul
Slănic a fost dat !n folosinţă cu ba*ă de tratament proprie şi personal medical speciali*at.
e asemenea si comple@ul turistic 'aia 6oşie dispune de ba*ă de tratament.
8n pre*ent !n Slănic &ra+o,a e@istă următoarele ba*e de tratamentE
otel Slănic >
Comple@ul turistic 'aia 6oşie >
Salonul amenajat !n incinta -inei Slănic pentru taratarea astmului.
8n (eneral !n ale(erea unităţii de ca*are turiştii optea*ă pentru +otelurile pre,ă*ute
cu ba*ă de tratament proprie datorită confortului oferit.
eşi staţiune dispune de resurse naturale ,ariate acestea sunt putin puse in,aloare. Se poate obser,a acest lucrul din numărul redus de ba*e de tratament e@istente
in staţiune.
3.2 )nali*a circulaţie turistice
)nali*a circulaţiei turistice este necesară pentru fundamentarea politicilor de
de*,oltare a turismului local pentru estimarea e,oluţiei ,iitoare şi ,alorificarea c%t mai
eficientă a resurselor de care dispune staţiunea. )stfel indicatorii care stau la ba*aanali*ei circulaţiei turistice suntE
• numărul de turişti sosiţi !n staţiune>
• numărul de !nnoptări !nre(istrate !n unităţile de ca*are turistică>
• durata medie a sejurului>
• densitatea turistică.
29
7/26/2019 Perspectivele Dezvoltarii Turismului Balnear - Studiu de Caz Statiunea Slanic Prahova
6igura nr. !.2 8itmul de evoluţie al 1nnoptărilor 1n unităţile de cazare 1n perioada
&,,23&,,(
in (rafic se poate obser,a fluctua ia !nnoptărilor turiştilor străini ritmul de e,oluţieț
al acestora este unul instabil cu scăderi dar mai ales cu cre teri ale numărului de nopţi !nș
ultimul an al perioadei anali*ate. )stfel cel mai redus număr de nopţi se obser,ă !n anul
2## iar cel mai ridicat !n anul 2##" c%nd s0au !nre(istrat cel mai mare numar de
!nnoptări ritmul repre*entand un procent de 14375R.
in datele de mai sus pri,ind numărul de !nnoptări !nre(istrate !n unităţile de ca*are
din Slănic &ra+o,a re*ultă că ritmul de e,oluţie a fost unul sinuos !nre(istr%nd creşteri şi
descreşteri at%t !n ca*ul rom%nilor c%t şi al străinilor.Sejurul mediu este un indicator al circulaţiei turistice care ne ,a indica numărul
mediu de *ile de şedere al turiştilor !n staţiunea Slănic &ra+o,a. &entru o mai bună
e,idenţiere a modului !n care staţiunea s0a de*,oltat din punct de ,edere turistic
indicatorul ,a fi calculat pe cinci ani respecti, perioada 2##$ 0 2##" după formulaE
W
abel nr. !.( =urata medie a se>urului 4zile5 1n staţiunea Slănic Prahova;
1n perioada &,,2 3 &,,(
)nali*%nd datele obţinute pe perioada 2##$ 0 2##" se constată faptul că sejurulmediu al turiştilor rom%ni şi străini !nre(istrea*ă ,alori mari cuprinse !ntre 2$$ şi 123
33
&,,2 &,,' &,,) &,,(
8om<ni 123 1#42 1## "12
Străini 2$$ 125 12 3
7/26/2019 Perspectivele Dezvoltarii Turismului Balnear - Studiu de Caz Statiunea Slanic Prahova
9balneoclimaterică;. )stfel majoritatea turiştilor sosiţi la tratament se !ncadrea*ă !n
cate(oria ,%rstei a III a cu mari disponibilităţi de timp cu o durată mare a sejurului !nsă
cu ,enituri reduse. )ici se includ şi cate(oriile finanţate prin sistemul de asi(urări sociale
sau din alte fonduri. 8n acest sens or(ani*atorii ţin seama !n dotarea cu ec+ipamente mai
puţin pretenţioase şi !n reali*area unor pro(rame adec,ate. Lu se e@clude !nsă clientela
cu posibilităţi financiare pentru care se reali*ea*ă dotări şi ser,icii corespun*ătoare. )stfelun e@emplu !n acest sens !l repre*intă +otelul obru clasificat la patru stele a cărei
38
$umele
unităţii
$umăr
camere
$umăr
locuri
Categoria
de
confort %oteluri Coroana
-oldo,ei15 3# UUUU
obru 44 UUUU /lora 2" $2 UUotal " )) "), Pensiuni
Sara$ 12
4
mar(arete
Cerbu $ 12
4
mar(arete
&altinis11 24
4
mar(arete
-ontana13 4$
4
mar(arete
Casa )lbă11 2#
3
mar(arete
otal &
+' ""+
*ile
&alas 23 4$ UUU&ufu 2# 4# UUUUotal + +! )2 Case de vacantaonna0
'Manca12 3# UUU
Comple
turisticCristal 3# $# UUUU/A0 &&, ++,
7/26/2019 Perspectivele Dezvoltarii Turismului Balnear - Studiu de Caz Statiunea Slanic Prahova
6ig.!."2 Analiză comparativă 1ntre Slănic Prahova si Slănic ?oldova capacitatea de
cazare intre anii &,,23&,,(
8n fi(ura de mai sus se poate remarca o e,olu ie po*iti,ă a capacită ii de ca*are !nț ț
func iune a statiunii Slănic -oldo,a. Se poate obser,a o diferen ă de 33 mii locuri0*ileț țdin anul 2##3 cand capacitatea de ca*are !n func iune era de "33# mii locuri0*ile p%nă !nț
anul 2## iar capacitatea de ca*are !n func iune a ajuns la ,aloarea de "47 mii locuri0ț
*ile. 8n Slănic &ra+o,a capacitatea de ca*are !n func iune se men ine la o medie de 37$ț ț
locuri.
3.3.2 'a*e de tratament
8n pre*ent !n Slănic &ra+o,a e@istă următoarele ba*e de tratamentE
• otel Slănic >
45
7/26/2019 Perspectivele Dezvoltarii Turismului Balnear - Studiu de Caz Statiunea Slanic Prahova
• Salonul amenajat !n incinta -inei Slănic pentru taratarea astmului.
8n (eneral !n ale(erea unităţii de ca*are turiştii optea*ă pentru +otelurile
pre,ă*ute cu ba*ă de tratament proprie datorită confortului oferit i pentru a trata diferiteș șafec iuni sau pentru relea@are.ț
eşi staţiune dispune de resurse naturale ,ariate acestea sunt putin puse in
,aloare. Se poate obser,a acest lucrul din numărul redus de ba*e de tratament e@istente
in staţiune.
8n comparatie cu statiunea Slănic &ra+o,a Slănic -oldo,a dispune de patru ba*e
de tratamentE
•
otel enus dispune de o ba*ă de tratament cu o suprafata de 452 mp ce asi(uraun numar de 11"2 proceduri *ilnic este amenajata pentru tratarea afectiunilor
aparatului di(esti, +epato0biliare cailor respiratorii metabolice si de nutritie
asociate
• ila &alace dispune de i*,oare minerale cu compo*itie c+imica si concentratie
foarte ,ariate climat de crutare tonico0stimulent 9slab e@citant; aerul pur mofeta si
microclimat de (rota> Dinetoterapie cultura fi*ica medicala balneofi*ioterapie
in punct de ,edere al dotărilor sta iunea Slănic -oldo,a sunt superioare celor dinț
Slănic &ra+o,a. )cest lucru dator%ndu0se i resurselor naturale de care dispuneș
sta iunea dar si modul in care acestea sunt e@ploatate.ț
upă efectuarea comparatiei celor două sta iuni Slănic -oldo,a este net superioarăț
fa a de Slănic &ra+o,a din punct de ,edere al structurilor de primire turi ti se poateț șobser,a din (raficele anterioare. )ceasta disune de o mai mare ,arietate de unită i deț
ca*are put%nd astfel sa satisfacă o mai mare di,ersitate de turi ti. e i ambele statiuni auș ș
ca si scop tratarea diferitelor afectiuni de la cel ,asculare la cel respiratorii Slănic -oldo,a
se bucură de un ,olum mai mare de turisti după cum am obser,at si din numărul de turi tiș
sositi in statiune.
46
7/26/2019 Perspectivele Dezvoltarii Turismului Balnear - Studiu de Caz Statiunea Slanic Prahova
3.4 irec ii strate(ice de de*,oltare a sta iunii Slănic &ra+o,aț ț
Strate(ia de de*,oltare a statiunilor balneare cuprinde !n primul r%nd restructurarea
produsului turistic care trebui să aibă !n ,edereE indepartarea de curele medicale
tradi ionale i apropierea de sănătate o condi ie fi*ică bună i frumuse e> de*,oltareaț ș ț ș ț
unui produs de !naltă calitate cu accent pe tratamentul ăi ca*area de lu@> ser,iciile
au@iliare sunt de asemenea importante.
&entru re,itali*area i moderni*area produsului turistic balnear din cadrul sta iuniiș ț
Slănic &ra+o,a trebui a,ută !n ,edere atra(erea unor noi se(mente de populatie !n
condi iile !n care se introduc elemente de inedit !n cura balneara tipuri noi de cureț
răspun*%nd unor cerin e ce in seama de QmodaQ balneară semnalată la un moment dat iț ț ș
noi te+nici i metode de ,ăn*are a produsului balnear de ac+i*i ionare a acestuia.ș ț &entru
de*,oltarea staţiunii balneoclimaterice Slănic &ra+o,a se pot aplicXurmXtoarele
strate(ii E
1. Strate(ia de diferenţiere comparati, cu alte oferte se ba*ea*X pe crearea unui
produs turistic ori(inal care sX ,alorifice at%t resursele terapeutice c%t şi celelalte cate(orii
de resurse. Slănic &ra+o,a !şi poate diferenţia produsul turistic balnear prin e,idenţierea
calitXţii factorilor naturali de curX şi a afecţiunilor tratate !n staţiune faţX de alta din ţarX sau
din strXinXtate.
2. Strate(ia de di,ersificare a prestaţiilor turistice urmXreşte satisfacerea cerinţelor
c%t mai multor se(mente de turişti at%t a celor care ,in !n staţiune pentru tratarea
diferitelor probleme medicale pe care le au c%t şi celor care ,in pentru recreere şi odi+nX
8n staţiunea Slănic &ra+o,a strate(ia de di,ersificare a ofertei turistice urmXreşte
,alorificarea !ntre(ului potenţial al *onei prinE
6eamenajarea lacurilor sXrate din localitate asi(ur%nd astfel condiţiile necesare
pentru plajX !not etc. acurile sXrate de la Slănic &ra+o,a au o importanţX turisticX at%t
pentru turiştii ,eniţi la tratament c%t şi pentru cei ,eniţi !n alte scopuri.Crearea unor posibilităţi de petrecere a timpului liber pe ,reme nefa,orabilăE
serate baluri restaurante cu specific un punct comercial cu su,eniruri..
Crearea i promo,area unor pac+ete turistice pentru :eeD0end dar i in cursulș ș
săptăm%nii
3. Strate(ia de diferenţiere a preţului in statiunea Slănic &ra+o,a se face !n funcţie
de natura ofertei (radul de confort conţinutul sau componentele pac+etului de ser,icii.
47
7/26/2019 Perspectivele Dezvoltarii Turismului Balnear - Studiu de Caz Statiunea Slanic Prahova
Ana din atracţiile principale ale sta iunii Slănic &ra+o,a este Salina Slănic .ț
8ncep%nd cu anul 1"43 aceasta este folosită pentru e@trac ia sării cu un numar de 15ț
camere toate cu profil trape*oidal. @ploatarea s0a făcut p%nă !n 1"72 c%nd este destinată
circuitului turistic iș tratamentului medical sub supra,e(+ere. 8n subteran este amenajat un
sanatoriu cu dotare corespun*atoareE paturi scaune mese pentru bolna,ii astmatici
cărora li se asi(ura asisten ă medicală de specialitate.ț ot aici sunt locuri amenajate
pentru sport 9fotbal ,olei;. ocul este folosit pentru di,erse e,enimente sporti,e 9competitii
atletice i loc de antrenament pentru loturile sporti,e.ș
)nali*a ba*ei te+nico0materială presupune pre*entarea !n structură şi dinamică
sub formă tabelară a unităţilor de ca*are e@istente !n Slanic &ra+o,a distribuţia acestora
!n teritoriu pe tipuri de unităţi şi cate(orii de confort precum şi numărul de camere
e@istente !n structurile de primire turistică.
) a cum re*ultă din anali*a efectuala la capitolul 3 obser,am o e,olu ie a unită ilor ș ț ț
de ca*are !n anul 2##" fa ă de anul 2##$. Sosirile !n Slănic !n medie au crescut cu #411Rț
!n anul 2##" fa ă de anul 2##$. &ri,ind indicii de utili*are netă a capacită ii !n func iune seț ț ț
poate obser,a o cre tere de 52$ puncte procentuale din anul 2##$ !n anul 2##".ș
8n perioada anali*ată se obser,ă o scădere a sejurului mediu de la 123 *ileKturist
!n anul 2##$ p%nă la "12 *ileKturist !n anul 2##". ,olu ia pri,ind densitatea circula ieiț ț
turistice a cunoscut o oscila ie de0a lun(ul celor 4 ani anali*a i>ț ț
4.2 &ropuneri
&entru a de,eni o destinaţie turisticX din ce !n ce mai cautatX statiuni Slănic
&ra+o,a are ne,oie de o ba*X te+nico0materialX mult mai de*,oltatX mai ales din punct
de ,edere al a(rementului care !n ultimii ani a de,enit o moti,aţie foarte importantX !n
paracticarea turismului. Sta iunea este cunoscută pentru sanatorilu amenajat in incintaț
salinei unde turiştii pot să i i trate*e diferitel afec iuni respiratorii dar să se i rela@e*e.ș ț ș
atoritX potenţialului natural se pot reali*a anumite pac+ete turistice in ,ederea stisfacerii
ne,oilor din ce in ce mai di,erse ale turi tilor. &rincipalele mXsuri ce ar trebui aplicateș
pentru reali*area unei acti,itXţi turistice de*,oltate !n Slănic &ra+o,a suntE crearea de
pro(rame şi fonduri pentru co0finanţarea de proiecte de de*,oltare re(ionalX corelarea
pro(ramelor naţionale cu cele de interes local şi re(ional e@tinderea comunicaţiilor !n
*onele de interes turistic a transporturilor eficiente şi moderne promo,area potenţialului
turistic *onal prin participari la t%r(uri de turism prin reali*area de campanii publicitare !ntocmirea de broşuri cu informaţii despre potenţialul turistic al sta iunii şi cu ima(iniț
50
7/26/2019 Perspectivele Dezvoltarii Turismului Balnear - Studiu de Caz Statiunea Slanic Prahova