Cuprins 1 . Desertificarea................................................. 5 2. Cauzele extinderii deşertificării......................9 3. Rolul perdelelor forestiere de protecţie în zona Olteniei .............................................................. 11 3.1 Material si metode folosite.........................12 4. Perspective de viitor.......................................22 Bibliografie................................................... 26
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
- micşorarea cu 1-4 °C a amplitudinii diurne a temperaturii aerului şi cu 1-2 C a celei anuale,
reducerea vitezei vântului cu 31-55% în partea adăpostită şi cu 10-15% în cea expusă,
reducerea evapotranspiraţiei neproductive cu până la 30%, sporirea umidităţii aerului la
suprafaţa solului cu 3-5%;
- îmbunătăţirea condiţiilor de creştere şi dezvoltare a culturilor agricole limitrofe până la o
distanţă egală cu de 20-30 ori înălţimea perdelei în partea de sub vânt (adăpostită) şi de 5-12
ori înălţimea perdelei în partea din vânt (expusă);
27
January 1, 2012
MANAGEMENT ŞI DEZVOLTARE RURALĂ
- creşterea condiţiilor de fertilitate şi conservare a solului, reducerea eroziunii şi a scurgerilor
de apă pe pante, reducerea până la oprirea totală a deflaţiei, sporirea umidităţii solului,
îmbogăţirea solului în humus şi alte substanţe nutritive şi modificarea pH-ului acestuia
datorită surplusului de substanţă organică din frunze şi rădăcini;
- creşterea producţiei de masă lemnoasă şi de produse accesorii;
- sporirea suprafeţelor acoperite cu vegetaţie forestieră;
- protecţia obiectivelor economico-sociale şi a căilor de comunicaţii;
- crearea condiţiilor favorabile pentru dezvoltarea faunei locale;
- creşterea biodiversităţii zonale;
- ameliorarea stocului de carbon;
- reconstrucţia şi îmbunătăţirea peisajului.
Fig. 1 . Deschiderile practicate în perdele forestiere
Creşterea producţiei agricole. Perdelele forestiere reduc evaporaţia şi transpiraţia
plantelor, astfel că producţia agricolă creşte în câmp cu până la 20%, chiar dacă o
porţiune din teren este ocupată de perdele. Cercetările au estimat că ponderea
27
January 1, 2012
MANAGEMENT ŞI DEZVOLTARE RURALĂ
optimă a suprafeţei ocupate de perdelele forestiere este între 4 şi 6% din suprafaţa
câmpului agricol.
În cazul aşezărilor umane din regiuni cu climă temperată perdelele forestiere reduc
necesităţile de încălzire a locuinţelor cu 10-20%. Deşi beneficiile perdelelor
forestiere sunt evidente când acestea ating o înălţime considerabilă (în jurul vârstei
de 10 ani), efectul se manifestă pe toată perioada existenţei lor.
Premisă pentru creşterea fondului forestier. Reţeaua de perdele forestiere de
protecţie a câmpului constituie efectiv o bază pentru o eventuală extindere a
fondului forestier în zonele afectate de uscăciune care se dovedesc a fi mai puţin
favorabile şi rentabile pentru utilizarea agricolă.
Stocarea carbonului. Fiecare 1000 ha de perdele forestiere plantate stochează
aproximativ 50 tone CO2 la vârsta de 20 ani, cantitate care creşte odată cu vârsta
arborilor.
Fig.2 Efectul perdelelor forestiere asupra curenţilor de aer
Reducerea temperaturii aerului. Pe baza cercetărilor efectuate de specialişti, s-a evidenţiat
faptul că vara efectul de răcire a aerului într-o zonă cu vegetaţie forestieră depăşeşte 3 °C.
Considerând că scăderea temperaturii cu un 1 °C este echivalentă cu o creştere a poziţiei
altitudinale de 200 m, rezultă că într-o zonă împădurită microclimatul de sub coronament
este similar cu cel dintr-o zonă fără arbori situată la o altitudine cu 600 m mai mare. Acest
efect se manifestă şi în cazul perdelelor forestiere, chiar dacă acesta este mai redus.
27
January 1, 2012
MANAGEMENT ŞI DEZVOLTARE RURALĂ
Creşterea umidităţii aerului. Reducerea temperaturilor ridicate datorită prezenţei
arborilor este asociată cu o creştere a umidităţii aerului cu aproximativ 18%,
îndeosebi la sfârşitul ciclului diurn.
Ridicarea umidităţii atmosferice se datorează capacităţii de evaporare a masei foliare,
care este de 10 ori mai mare în comparaţie cu un teren lipsit de vegetaţie.
Degajarea oxigenului de către arbori. În condiţii ecologice optime, o suprafaţă
foliară de 25 m2 poate degaja atât oxigen cât are nevoie un om în aceeaşi unitate de
timp.
Prin studiile efectuate în S.U.A. s-a calculat că în decursul unui sezon de vegetatie 1
m2 de suprafaţă foliară degajă, în funcţie de specie, de la 0,47 kg oxigen până la 1,1
kg oxigen.
Un hectar de plantaţie forestieră absoarbe în decurs de 8 ore o cantitate de 8 kg de
bioxid de carbon, cam tot atât cât expiră în aceeaşi perioadă 20 de oameni. Conform
normelor furnizate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, pentru asigurarea unei
cantităţi anuale optime de oxigen pe cap de locuitor de 400 kg este necesară o zonă
verde de 0,1-0,3 ha.
Filtrarea particulelor în suspensie şi a prafului. Arborii, arbuştii şi pătura erbacee
ce alcătuiesc perdelele forestiere de protecţie a câmpului filtrează şi purifică aerul
poluat de praf sau diferite particule sedimentabile, precum şi de noxe emise de
instalaţii industriale şi utilajele de transport din zona respectivă. Mecanismele prin
care se realizează această purificare constau în:
- sedimentarea favorizată de reducerea vitezei vântului sub coronament şi în spaţiul adiacent;
- reţinerea particulelor în suspensie prin acţiunea filtrantă a aparatului foliar;
- fixarea gazelor toxice prin procese metabolice.
Toate speciile de arbori şi arbuşti reţin praf pe frunzele lor în funcţie de
caracteristicile lor morfologice, intensitatea poluării şi condiţiile meteorologice. Se
disting însă speciile cu frunze rugoase ca teiul, ce reţin mult mai mult praf decât cele cu
frunzele glabre. În general, plantele ierboase şi în special cele lemnoase captează în
medie până la 50% din praful atmospheric în timp de vară şi 37% iarna.
27
January 1, 2012
MANAGEMENT ŞI DEZVOLTARE RURALĂ
Măsurătorile efectuate au arătat că un hectar de pădure poate filtra o cantitate de cca 50-70
tone praf / an. În timp de iarnă perdelele formate din foioase au numai 60% din efectul
manifestat în timpul verii.
Prin introducerea unor astfel de perdele forestiere de protecţie a câmpului se reduc mult
consecinţele secetelor, furtunilor de praf, eroziunii solului, atât asupra culturilor agricole, cât şi
asupra aşezărilor umane, obiectivelor economico-sociale şi căilor de comunicaţie.
Reducerea poluării gazoase. Reţinerea noxelor gazoase de către vegetaţia forestieră
se face direct prin procesul de metabolism şi indirect prin modificarea unor factori
climatici, în special viteza vântului şi turbulenţa aerului. Gazele toxice din
atmosferă (oxizii de sulf, de azot, compuşii fluorului sau clorului, hidraţii de carbon
etc.) pătrund în ţesuturile vegetale, intră în reacţie cu substanţele metabolizate de
plantă şi se acumulează în ţesuturile lemnoase.
Ridicarea gradului de ionizare a aerului. Datorită unui potenţial bioelectric încă
nedeplin elucidat, arborii emit prin frunze şi ramuri electricitate, ridicând gradul de
ionizare a aerului înconjurător.
Ionii grei proveniţi din activităţile industriale găsindu-se în concentraţii mari în atmosferă
influenţează negativ respiraţia oamenilor, provoacă oboseală şi slăbesc vederea. În schimb
ionii negativi uşori, produşi de vegetaţia forestieră, acţionează favorabil asupra organismului
uman, ameliorând activitatea cardiovasculară. Concentraţii notabile de ioni negativi au fost
găsite sub coroanele următoarelor specii: stejar brumăriu, stejar pufos, stejar roşu, ulm de
Turkestan etc.
Reducerea zgomotelor de catre arbori şi arbuşti. Zgomotele produse de mijloacele
de transport ca şi de unele activităţi agro-industriale specifice pot atinge uneori
intensităţi şi frecvenţe supărătoare şi chiar dăunătoare pentru organismul uman,
constituind poluarea fonică. Propagarea undelor sonore este influenţată de
temperatura aerului, direcţia vântului şi prezenţa diferitelor obstacole.
Arborii şi arbuştii au însuşirea de a reduce nivelul acestor zgomote, slăbind
oscilaţiile sonore în momentul trecerii lor prin ramuri sau frunziş, prin faptul că
posedă o rezistenţă acustică mult mai mare decât a aerului. Coroanele arborilor şi
arbuştilor reflectă şi dispersează aproape 75% din energia sonoră, iar restul de 25%
îl absorb.
27
January 1, 2012
MANAGEMENT ŞI DEZVOLTARE RURALĂ
O perdea forestieră compactă lată de 40 m constituită din arbori şi arbuşti reduce zgomotul
cu 17-23 dB, iar una semipenetrabilă, cu 8-11 dB. Studiindu-se capacitatea de reducere a
zgomotului în funcţie de specie, s-au întocmit liste cu speciile cele mai indicate pentru crearea
ecranelor sonore verzi. S-a constatat că cele mai indicate specii sunt cele cu frunze mari,
consistente, cu frunziş dens şi dispus perpendicular pe direcţia zgomotului. De asemenea,
speciile cu frunze sempervirescente şi marcescente sunt deosebit de eficiente.
Efecte pozitive ale arborilor asupra sănătăţii. Vegetaţia lemnoasă influenţează direct sau
indirect asupra sănătăţii oamenilor, determinînd şi o stare psihică corespunzătoare.
Modificări microclimatice. Reducerea vitezei vântului în faţa perdelei forestiere şi în
partea de sub vânt a acesteia conduce la schimbări ale microclimatului din zonele
protejate. Regimul temperaturii se modifică (se reduce amplitudinea de variaţie),
umiditatea creşte, scad evapotranspiraţia şi pierderile de apă ale plantelor.
Modificarea temperaturii aerului în cazul unei perdele depinde de înălţimea perdelei,
densitate, orientare şi momentul din zi în care se fac determinările.
În zona imediat alăturată unei perdele orientate est-vest temperatura solului este semnificativ
mai mare în partea de sud datorită căldurii reflectată de perdea. În partea de nord a aceleiaşi
perdele temperatura solului, în special primăvara devreme, este mai scăzută datorită umbririi
pe care o asigură perdeaua. Această temperatură scăzută reduce gradul de topire al zăpezii şi
ridică probleme în ceea ce priveşte accesul în teren.
Umiditatea relativă a aerului în zonele adăpostite este cu 2-4% mai mare decât în
teren deschis şi este în funcţie de densitatea perdelei. Umiditatea mai ridicată a
aerului reduce consumul apei din sol de către plantă, astfel încât rezervele de
umiditate din sol se menţin o perioadă mai îndelungată şi producţia agricolă este
mai mare decât în zona neadăpostită. Dacă însă perdeaua este prea compactă şi
gradul de umiditate devine astfel prea ridicat, bolile favorizate de aceasta pot deveni
o problemă pentru culturile agricole.
Pierderile de căldură datorate vânturilor reci sunt mai mici în partea de sub vânt a perdelei.
Această situaţie este mai importantă în cazul perdelelor forestiere din jurul fermelor agricole sau
localităţilor.
27
January 1, 2012
MANAGEMENT ŞI DEZVOLTARE RURALĂ
Tipuri de perdele forestiere de protectie
Perdelele forestiere de protectie se clasifica dupa functie în perdele:
- de protectie a terenurilor agricole
- antierozionale (de protectie a solului)
- parazapezi (protectia cailor de comunicatie)
- de protectie a digurilor si malurilor apelor
- de protectie a localitatilor si a diferitelor obiective
- paranisipuri
- mantale de liziera a padurilor
Cele mai uzuale perdele sunt cele de protectie a terenurilor agricole. Latimea acestora se
exprima în metri (distanta dintre rândurile marginale, plus câte un metro în exteriorul rândurilor
marginale) sau în numarul de rânduri care de obicei este impar (3-5 perdele secundare pâna la 7
la perdelele principale).
Rândurile externe se numesc marginale, urmatoarele catre interiorul perdelei se numesc
postmarginale, rândul central – axul perdelei, iar rândul (rândurile) între axul perdelei si
rândurile postmarginale – miezul perdelei.
Distanta dintre rânduri este, de regula, de 1,5m, iar dintre exemplare pe rând – 0,75-1,0
metri; între plopii euramericani se aplica o distanta minima de 2,5 metri.
Distanta(d) dintre perdelele principale se stabileste în functie de latimea fâsiei protejate,
care, la rândul ei, depinde de înaltimea (H) pe care o realizeaza exemplarele din perdea la vârsta
de 25-30 ani, folosind formula: d=25H, apreciinduse ca, în general, speciile principale ale
perdelelor realizeaza, în medie urmatoarele înaltimi: 20m - în statiuni de bonitate superioara, 15
m în cele de bonitate mijlocie si numai 10m - în statiunile de bonitate inferioara.
In consecinta, între perdelele principale distanta este de la 250(300) m pâna la 500 m. Distanta
dintre perdelele secundare se adopta de circa patru ori distanta dintre perdelele principale, astfel
ca unitatile de cultura protejate au suprafete de la 25 pâna la 100 ha. Daca terenurile agricole au
înclinare mai mare de 10-12 grade, perdelele principale se amplaseaza paralel cu curbele de
nivel, au latimi mai mari de 10 m, iar distanta dintre ele se reduce.
27
January 1, 2012
MANAGEMENT ŞI DEZVOLTARE RURALĂ
În terenurile ocupate cu culturi agricole irigate, perdelele forestiere se situeaza de-a
lungul canalelor magistrale si a canalelor distribuitoare.
Perdelele instalate în lungul canalelor magistrale, se dispun pe partea vântuita a
canalelor, sunt semipenetrabile sau penetrabile, au latime de 5-11m (3-7 rânduri).
In lungul canalelor distribuitoare secundare, a canalelor de irigatii si a celor de evacuare cu
caracter permanent se realizeaza aliniamente forestiere formate din 1-2 rânduri de plopi
euramericani.
Perdelele forestiere instalate în jurul acumularilor de apa sunt compacte sau
semipenetrabile, au latime de 11-20 metri, fiind formate din 7-13 rânduri de arbori si arbusti si au
rolul de a consolida malul. Daca terenurile din jur sunt înclinate, existând pericolul colmatarii,
pentru a împiedica eroziunea si pentru a filtra scurgerea pluviala, perdeaua de consolidare se
completeaza cu o perdea de filtrare, cu latimea de 20-60 m, alcatuita din arbusti.
Perdele forestiere de protectie antierozionale, formate din 3-25 rânduri de specii
arborescente si arbustive, se amplaseaza pe cumpenele curbelor de nivel, paralel cu acestea –
perdele absorbante, de-a lungul fagaselor si pâraielor torentiale – perdele de mal, în albiile
minore ale cursurilor de apa – perdele filtrante, în jurul acumularilor de apa – perdele de
protectie a lacurilor de acumulare.
Perdelele forestiere de protectie a lacurilor de acumulare sunt alcatuite, de regula, din
doua benzi: banda de consolidare (a), amplasata sub cota maxima a nivelului apei din lac; are o
latime variabila în functie de gradul de oscilatie a nivelului apei si este alcatuita din specii
rezistente la excesul de apa (salcie, plop, anin, sânger); banda de filtrare (b) asezata deasupra
cotei maxime a apei, având o latime de 20-60 m, în functie de înclinare, lungimea, folosinta si
starea versantilor si este alcatuita din specii arborescente si arbustive.
27
January 1, 2012
MANAGEMENT ŞI DEZVOLTARE RURALĂ
Fig.3 Perdea forestieră de protecţie a unui lac de acumulare.
Perdelele forestiere de protectie din zona dig-mal dateaza în tara noastra din a II-a
jumatate a secolului XX. Functiile acestora sunt: protejarea digurilor împotriva distrugerilor
provocate de valurile formate de vânt si, eventual, nave, de apele de inundatie, împotriva
distrugerilor provocate de zapoare (gheturi), si, într-o oarecare masura, de aparare a taluzului
digului dinspre apa de eroziune eoliana.
Fig. 4 Perdea forestieră de protecţie în zona dig-mal.
Perdeaua se instaleaza în lungul digului, la aproximativ 10 m de piciorul taluzului si are o
latime de 50-100 m, în functie de latimea zonei dig-mal si de înaltimea valurilor pe care urmeaza
sa le disipeze. Se compune din doua fâsii: una interioara (spre dig), formata din salcii
selectionate si alta exterioara (spre cursul de apa) constituita din plopi euramericani.
Pe tronsoanele în care zona dig mal este mai lata decât latimea propusa pentru perdele, latimea
acestora se poate mari pâna la dublu, asigurându-se astfel protectia digului în timpul taierilor de
regenerare. Daca, dimpotriva, zona dig-mal este mai îngusta decât latimea calculata a perdelei,
perdeaua se îndeseste prin micsorarea distantelor de plantare între puietii pe rând si între rânduri.
Perdelele de protectie a cailor ferate si soselelor sunt impenetrabile, acumulând
partial sau total zapada. Se amplaseaza limitrof caii de circulatie sau la o distanta de 10-60 m în
partea „din vânt” a acesteia. Se folosesc mai ales în partea de sud-est si est a tarii (Baragan,
Dobrogea, Moldova), de-a lungul traseelor expuse înzapezirilor datorate crivatului. Sunt alcatuite
din specii repede crescatoare (salcâm, ulm de Turkestan, sofora, frasin, zarzar, corcodus,
salcioara), alternând cu arbusti.
27
January 1, 2012
MANAGEMENT ŞI DEZVOLTARE RURALĂ
Principalele funcţii ale perdelelor forestiere de protecţie a căilor de comunicaţie sunt
prezentate în tabelul următor:
Tabel 3.1
Funcţia Mod de realizare
Funcţiune deprotecţie a căilor detransport
- împiedicarea înzăpezirii;- împiedicarea acţiunii vânturilor care provoacă înzăpezirea sau depozitareaprafului şi a nisipurilor mobile;- împiedicarea radiaţiei solare puternice care conduce la încălzirea excesivăa îmbrăcămintei drumurilor sau a căii de rulare;- reţinerea avalanşelor de zăpadă şi a viiturilor de materiale de pe versanţiiînvecinaţi
Funcţiune deconsolidare adrumurilor şi a căilorde navigaţie
- fixarea taluzurilor contra eroziunilor;- fixarea versanţilor din imediata vecinătate a căilor, contra eroziunilor şialunecărilor;- fixarea malurilor apelor care pun în pericol drumurile, precum şi a celor ceţin de canalul de navigaţie
Funcţiune de confortoptic şi siguranţacirculaţiei
- posibilitatea de sesizare de la distanţă a particularităţilor geometrice aledrumului, în special a punctelor care prezintă pericol pentru circulaţie;- ecranarea luminilor farurilor pe timp de noapte, pentru uşurarea ghidajuluivehiculelor în curbe şi denivelări;- sporirea posibilităţilor de orientare şi de menţinere a atenţiei conducătorilor de vehicule pe timp neprielnic (întuneric, negură, ploaie, ninsoare);- prevenirea efectului de orbire, produs de către lumina farurilor vehiculelorcare circulă în sens invers, cu ajutorul plantaţiilor create pe banda mediană;- mărirea stabilităţii autovehiculelor la vânturi puternice.
Funcţiune estetică şide agrement
- evitarea aspectului monoton al câmpului de vizibilitate perceput deconducătorii de vehicule şi călători;- refacerea degradărilor aduse peisajului prin lucrările de construire a căii;- ameliorarea peisajului prin plantarea suprafeţelor degradate sauneproductive din zona drumurilor, în locuri de parcare, campinguri, spaţiiverzi etc. sau mascarea obiectivelor inestetice;- punerea în evidenţă a obiectivelor turistice sau a construcţiilor şi lucrărilorde artă remarcabile.
Funcţiuneeconomică
- producţie de masă lemnoasă;- produse diverse utilizate ca materii prime pentru unele sectoareeconomice (alimentar, farmaceutic, chimic, sericicol, apicol etc.)
Funcţiune deameliorare acondiţiilormicroclimatice şi biotice
- îmbogăţirea în oxigen a atmosferei, sporirea umidităţii relative a aerului şiatenuarea temperaturii excesive;- adăpost pentru faună;- condiţii ameliorate de viaţă pentru aşezările umane vecine.
Rândurile marginale sunt conduse sub forma de gard viu dens, fiind constituite din specii
arbustive decorative sau gladita tunsa în partea dinspre vânt.
27
January 1, 2012
MANAGEMENT ŞI DEZVOLTARE RURALĂ
Latimea perdelei se stabileste în functie de cantitatea maxima de zapada care poate înzapezi
calea în locul respectiv (cantitatea maxima acumulata la adapostul panourilor pe o lungime de un
metru de traseu), cu luarea în considerare a categoriei de perdele propuse a se folosi (partial sau
total acumulatoare) si a distantei acesteia de la cale.
4. Perspective de viitor
Producțiile agricole în zonele din estul și
sudul țării sunt de ani buni diminuate din
cauza condițiilor naturale potrivnice, seceta
fiind fenomenul care se manifestă din ce în
ce mai frecvent în ultimii ani.
Măsurile necesare pentru reducerea
efectelor secetei şi pentru prevenirea şi
combaterea deşertificării şi degradării
terenurilor, pe termen scurt, mediu şi lung:
Îmbunătăţirea legislaţiei în domeniul forestier, prin implementarea prevederilor
noului Cod silvic şi a altor proiecte de acte normative aflate pe agendă, care să
corespundă actualelor nevoi şi provocări ale sectorului forestier, şi care să ţină cont
de diversele interese cu privire la utilizarea resurselor forestiere. Dată fiind
multitudinea de factori interesaţi este necesară consultarea acestora.
Dezvoltarea de modele de administrare şi gospodărire a pădurilor în zonele afectate
de secetă şi sub risc de aridizare este justificată de restructurarea proprietăţii prin
restituirea pădurilor confiscate de regimul comunist, nevoile proprietarilor,
riscurile climatice (aridizare), depăşirea limitelor biologice de regenerare
(fructificaţii foarte rare şi cu potenţial de germinare redus). Modelele de
administrare a pădurilor din zona de câmpie (păduri zonale, perdele de Ministerul
Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale protecţie, păduri din perimetrele de
ameliorare) trebuie revăzute in detaliu şi identificate soluţii optime sub raport
economic, ecologic şi social.
27
January 1, 2012
MANAGEMENT ŞI DEZVOLTARE RURALĂ
Reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate prin împădurire constă, de fapt, în
continuarea celei mai de succes măsuri în domeniu luate în ultimii ani, a cărei ritm
depăşeşte cumult pe cel întâlnit în alte ţări din regiune. Având în vedere experienţa
si infrastructura déjà existentă (mecanism de finanţare, firme specializate în
proiectare, execuţie, pepiniere silvice, etc.) se propune sporirea disponibilităţilor de
finanţare, proiectare şi execuţie, de la cca. 500ha/an cât este în prezent, la cca. 1000
ha/an pentru următoarea perioadă de implementare a Strategiei. Atribuirea unei
folosinţe economice cu caracter mai extensiv, cum este pădurea, unor suprafeţe de
teren devenite cu timpul inapte sau nerentabile pentru alte categorii de folosinţă,
este cea mai solicitată măsură de către comunităţile locale (66% din respondenţi, cu
o capacitate proprie de cofinanţare exprimată de cca. 15%).
Identificarea de soluţii pentru reîmpădurirea terenurilor proprietate particulară
defrişate în zonele afectate de secetă şi/sau sub risc de aridizare, care au rămas înca
neregenerate. Acţiunea are un profund caracter social (prin componenta de
securitate energetic şi absenţa resurselor proprii ale proprietarilor) şi ecologic (prin
refacerea mediului distrus din abuz sau ignoranţă).
Realizarea sistemului naţional de perdele forestiere de protecţie a câmpului şi
terenului agricol, antierozionale, a căror eficienţă a fost verificată în timp prin
reducerea pierderilor de apă din sol de pe terenurile cuprinse între acestea şi
sporurile generale de producţie agricolă. Măsura cuprinde deopotrivă instalarea de
perdele noi cât şi refacerea celor vechi. Aceasta se poate realiza prin punerea în
aplicare a prevederilor legii deja.
În ciuda problemelor ce derivă din structura diversă a proprietăţii terenurilor vizate de
înfiinţarea perdelelor, măsură are o acceptabilitate relativ bună la nivelul comunităţilor
locale(cca. 50% din respondenţi).
Dat fiind procesul de descentralizare pe care îl parcurge societatea românească, nevoia de
clarificare a proprietăţii private şi reacţia la orice formă de „alterare” a acesteia, realizarea
perdelelor forestiere are o componentă aplicativă dificilă în absenţa comunicării dintre autoritate
şi proprietar, a instrumentelor de compensare şi a inflexibilităţii în proiectarea soluţiilor de
amplasare în raport cu geometria proprietăţilor.
27
January 1, 2012
MANAGEMENT ŞI DEZVOLTARE RURALĂ
Pe de altă parte starea actuală precară a perdelelor forestiere din Dolj (brăcuite, arbori în
declin, regenerare foarte întârziată) reduc încrederea că perdele reprezintă o soluţie optimă de
gospodărire a terenului. Din considerente de ordin legal (cadastru) şi tehnico-economic (lipsa
recoltei propriu-zise de lemn sau alte produse ale pădurii), se recomandă ca aceste perdele
forestiere să nu fie integrate înfondul forestier naţional. Aceste lucrări pot fi finanţate din fonduri
structurale UE (PNDR), Fondul de Mediu şi Fondul de Ameliorare a Fondului Funciar. In cadrul
măsurii Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale trebuie să identifice căile optime
pentru :
dezvoltarea şi implementarea unui sistem de compensaţii acordate producătorilor
agricoli pentru pierderile produse prin instalarea perdelelor;
identificarea priorităţilor pentru înfiinţarea perdelelor forestiere, în regiunile/judeţele
cel mai mult afectate de de factorii climatici dăunători;
identificarea soluţiilor optime de administrare şi gospodărire a perdelelor, pe bază
decriterii sociale, economice şi ecologice;
introducerea în sistemul naţional de perdele şi a structurilor de tip pomicol, prin
utilizarea speciilor de pomi şi arbuşti fructiferi, de mare interes economic pentru
proprietarii de terenuri
reconstrucţia perdelelor de structurate în cadrul unui program de refacere a perdelelor
din administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor, pe următorii zece ani.
Programul de refacere va include o componentă de stimulare a sprijinului din parte
autorităţilor şi comunităţilor locale, precum şi a altor factori interesaţi, şi se va ajusta cu
programele de dezvoltare locale şi regionale
Mijlocul cel mai eficace și eficient pentru atenuarea pierderilor de apă din sol și sporirea
recoltelor îl reprezintă crearea perdelor forestiere de protecție.
”Deşi avem legislaţie în domeniu, şi mă refer la două hotărâri de Guvern din 2004 și 2006, care
conţin prevederi asemănătoare, nu s-a făcut nimic până acum. Mereu a fost problema terenurilor.
Dar, prin exproprierea acestora şi identificare altor terenuri, se pare că avem o şansă reală
de a crea perdele forestiere de-a lungul drumurilor naţionale. Anul trecut, după discuţii cu
Consiliul Judetean Olt, s-a stabilit să se realizeze 63 ha de perdele forestiere de protecţie a
câmpului pe raza localităţii Urzica.
27
January 1, 2012
MANAGEMENT ŞI DEZVOLTARE RURALĂ
În toamna lui 2010 s-au plantat 23 ha iar în primavara anului 2011 s-au mai plantat 24 ha.
Restul de 16 ha de perdele forestiere vor fi realizate în toamna acestui an, ca urmare a renunţării
cetăţenilor la terenuri”.
Figura 5. Suprafaţa preconizată cu împăduri în perioada 2003-2020 pe zona geografica Nord
şi categoriile de vegetaţie forestieră (ha).
Prin Legea nr.289/2002 privind perdelele forestiere s-a prevazut infiintarea la nivel
national a Sistemului national de perdele forestiere.
Noua lege declara ca propritate nationala realizarea Sistemului national de perdele forestiere. In
acest sens, se prevede ca Sistemul national de perdele forestiere este de utilitate publica.
Necesitatea infiintarii perdelelor forestiere de protectie se fundamenteaza pe baza de studii
intocmite de institute de cercetare silvica, ale caror servicii se achizitioneaza in conditiile
legislatiei privind achizitiile publice.
Actul normativ cuprinde ample precizari referitoare procedura de expropriere in vederea
infiintarii perdelelor forestiere de protectie, documentele necesare pentru realizarea exproprierii,
documentatiile tehnico-economice de realizare a perdelelor forestiere de protectie.
27
January 1, 2012
MANAGEMENT ŞI DEZVOLTARE RURALĂ
Fig. 6. Suprafaţa preconizată cu împăduri în perioada 2003-2020 pe zona geografica
Centrala şi categoriile de vegetaţie forestieră (ha).
Realizarea lucrarilor de impadurire se face cu acordul proprietarilor terenurilor agricole. In
situatia in care titularii dreptului de proprietate nu isi exprima acordul, se demareaza procedura
de expropriere pentru cauza de utilitate publica, expropriator fiind statul roman prin Regia
Nationala a Padurilor – Romsilva. Autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura este
coordonatoarea programului de realizare a Sistemului national al perdelelor forestiere de
protectie.
Prin aplicarea Programului national de extindere a suprafetelor de paduri, se va diminua
impactul schimbarilor climatice si riscul desertificarii, mai ales în zonele deficitare in paduri, se
va ameliora regimul scurgerilor de suprafata si se va diminua riscul producerii inundatiilor,
alunecarilor de teren, eroziunilor, colmatarii lacurilor de acumulare, se vor introduce in circuitul
economic suprafete importante de teren, se vor ameliora conditiile pedoclimatice pentru culturile
agricole – in zonele acoperite de perdele forestiere de protectie, se vor crea coridoare ecologice,
se vor crea resurse alternative pentru populatie si locuri de munca – baze solide ale dezvoltarii
durabile in mediul rural.
27
January 1, 2012
MANAGEMENT ŞI DEZVOLTARE RURALĂ
Fig.7. Suprafaţa preconizată cu împăduri în perioada 2003-2020 pe zona geografica Nord şi
categoriile de vegetaţie forestieră (ha).
Creşterea suprafeţei forestiere a ţării trebuie să se realizeze în principal, prin
împădurirea unor terenuri degradate şi a unor terenuri marginale, inapte pentru o agricultură
eficientă, precum şi prin crearea de perdele forestiere de protecţie pentru culturile agricole,
pentru cursurile de apa şi căile de comunicaţie, pentru protecţia antierozională a terenurilor în
pantă etc.
Realizarea cadastrului agricol şi forestier la nivelul ţării conduce la înfiinţarea unor
importante suprafeţe de perdele forestiere de protecţie, cu efecte sociale şi economice favorabile.
Realizarea lucrarilor de impaduriri in vederea extinderii suprafetelor acoperite cu
paduri necesita o activitate laborioasa din partea specialistilor silvici, dar si sprijin susţinut din
partea Guvernului, a autoritatilor publice centrale, judetene si locale.
Evoluţia dezastruoasă a pădurilor, consecinţă a politicilor şi legislaţiei adoptate,
abuzurile şi corupţia la toate nivelurile, birocraţia şi intârzierile în restituirile de păduri,
abandonarea reconstituirii aparatului de stat pentru garantarea dreptului de proprietate şi pază,
precum şi protecţia pădurii, reducerea lucrărilor de împădurire, întocmirea unor strategii formale
(denumite "durabile") lipsite de transparenţă, pentru care s-au cheltuit fonduri fără a secunoaşte
eficienţa lor, sunt de notorietate publica.
27
January 1, 2012
MANAGEMENT ŞI DEZVOLTARE RURALĂ
Cu toate acestea dacă în următoarea perioadă de timp nu se pun în aplicare toate
strategiile propuse, zona judeţului Dolj, în special ocolul silvic Sadova se va transforma cu
adevarat intr-o zona de deşert pentru că datorită tăierilor excesive de pădure climatul în ultimii
cinci ani s-a schimbat dramatic, fapt care a dus şi la problema neajungerii cotei de apă necesară
irigării zonei. Cu toate că nu este suficient doar implementarea acestor strategii, acestea
reprezintă totuşi un prim pas în salvarea şi regenerarea fondurilor forestiere.
Natura este foarte veche, omul foarte nou pe pământ. Raportul dintre natură şi om este o
problemă recentă pe scara geologic.
27
January 1, 2012
MANAGEMENT ŞI DEZVOLTARE RURALĂ
Bibliografie
1. Milescu, I., Negrutiu F, 2006 – Cultura padurilor - In Cartea Silvicultorului. Ed.
2. Universitatii Suceava si Petru Maior, Reghin. pp: 253-323
Negrutiu, F., Abrudan, I., 2004 – Împaduriri, manuscris
3. Articole din presa privind distrugerea pădurilor : “Ne pleacă pădurile! România secolului
XXI şi spectrul deşertificării”, Acad. Mircea Malita, Meridiane Forestiere;
4. POPESCU, C.I., 1954 Conditiile de instalare a perdelelor forestiere de protectie a campului
in Oltenia. Editura Academiei Republicii Populare Române.
5. 2002. Legea nr. 289 privind perdelele forestiere de protecţie. Monitorul oficial, partea I,
nr.338.
6. 1995. Protejarea şi dezvoltarea durabilă a pădurilor României. Societatea “Progresul