A. Morfologia normala a mucoasei orale
1. Enumerati formatiunile anatomice normale de la nivelul
mucoasei jugale.
Linia alba jugala = pliu de tesut de`a lungul planului de
ocluzie
Ea poate fi mai mult sau mai putin proeminenta, uneori
keratinizata
Papila canalului Stenon = deasupra liniei albe jugale, in
dreptul M2
Uneori poate fi proeminenta Ramificatiile terminale ale arterei
bucale = anterior de Papila canalului Stenon
2. Enumerati formatiunile anatomice normale de la nivelul
regiunii retromolare.
Mucoasa jugala se continua cu mucoasa regiunii retromolare
Cand gura este larg deschisa se observa 1-2 plici verticale Cea
externa ridicata de fasciculul intern al m. temporar
Cea interna ridicata de ligg pterigomandibular pe care se insera
m. buccinator
Intre cele 2 plici sant care urca pana la distantei dintre cele
2 maxilare = Sant retromolar3. Delimitarea fosei tonsilare aspect
clinic, structura
Anterior pilierul anterior amigdalian (arcul palato-glos)
Posterior pilierul posterior amigdalian (arc palato-faringian)
Inferior fata D a limbii (dorsul limbii)4. Descrieti structurile
anatomice de suprafata ale fetei dorsala a limbii
Fata dorsala prezinta un aspect mat, rugos, datorita prezentei
pe suprafata ei a numeroaselor papile care prezinta un grad
variabil de keratinizare
Papilele filiforme = subtiri si alungite
Papilele fungiforme rotunjite 1-2 mm diametru, cul rosu inchis,
prezente printer papilele filiforme
Papilele circumvalate = la limita 2/3 anterioare cu 1/3
posterioara, dispuse in forma de V cu vf posterior
Sunt in numar de 8-10, dispuse in 2 linii ce formeaza V-ul
lingual
In mucoasa acestor papile numerosi muguri gustative
Foramen caecum = la vf V-ului lingual, vestigiu al canalului
tireoglos
Uneori si prezinta ca un fund de sac, uneori ca un canal
permeabil
Papilele foliate pe marginile limbii in portiunea mijlocie =
mici fisuri vertical paralele, care contin muguri gustativi
Mici mase rotunjite proeminente printer papilele foliate si
posterior de ele
Sunt date de folicilii limfatici ai amigdalei lingual
Pot fi observati si pe fata dorsala in 1/3 posterioara Fata
dorsala a limbii prezinta in mod normal un aspect uniform. Uneori
ea este fisurata, plicaturata aspect numit limba fisurata
5. Descrieti structurile anatomice de suprafata ale fetei
ventrale a limbii
Fata ventrala a limbii prezinta o mucoasa foarte subtire,
relativ transparent, prin grosimea careia se pot observa decvent
venele sublinguale Frenul lingual = plica subtire de mucoasa ce
uneste fata V cu planseul bucal
Carunculele sublinguale la baza frenului de o parte si de alta =
orificiile de deschidere a can Warthon
6. Descrieti structurile anatomice de suprafata ale planseului
bucal Planseul bucal mucoasa fina, foarte subtire
Plica sublinguala = o plica mai mult sau mai putin proeminenta
situata in 2/3 anterioare
Santul paralingual = in 1/3 posterioara planseul lingual se
ingusteaza foarte mult devenind practic un sant
7. Santul paralingual. Delimitare
Posterior plica gloso amigdaliana Medial mucoasa fetei V a
limbii
Lateral mucoasa procesului alveolar mandibular din dreptul M2,
M3
8. Descrieti structurile anatomice de suprafata ale palatului
dur
Mucoasa palatului dur are o culoare roz pal, este in general
keratinizata si prezinta un aspect neuniform
Rugile palatine in 1/3 anterioara = plici transversale de
mucoasa ce pornesc dinapoia papilei incisive
Papila retroincisiva = mica proemineta de mucoasa ce se
suprapune peste orificiul can incisiv
O mica foseta - in dreptul M2
Torusul palatin formatiune osoasa alungita, de dimensiuni
variabile
9. Descrieti structurile anatomice de suprafata ale valului
palatin Continua palatul dur formand un unghi variabil cu
acesta
Rafeul median pe linia mediana
Foveele palatine la limita cu palatul dur, 2 mici fosete
Hamulusul pterigoidian spre limita cu procesul alveolar = o
proeminenta simetrica.
10. Enumerati zonele cavitatii bucale unde exista o keratinizare
fiziologica a mucoasei
Fata dorsala a limbii datorita prezentei numeroaselor papile mai
mult sau mai putin keratinizate
Mucoasa palatului dur este in general keratinizata
Mucoasa care acopera gingiile11. Clasificarea embriologica a
epiteliului bucal
Substructurile epiteliale ale CB pot fi impartite dpdv
embriologic in 2 grupe mari:
1. Epitelii profunde
a. Epiteliile odontogene
b. Epiteliile glandulare
2. Epitelii superficiale12. Clasificarea tipurilor de mucoasa
bucala.
Mucoasa bucala se imparte in 3 tipuri dpdv functional:
1. Mucoasa masticatorie2. Mucoasa de acoperire3. Mucoasa
specializata (senzoriala)13. Ce este mucoasa bucala
masticatorie
Mucoasa masticatorie reprezinta cca 25% din totalu suprafetei
CB
Acopera gingiile si palatul dur (regiuni supuse permanent
solicitarilor masticatorii)
Este formata dintr`un epiteliu keratinizat, strans legat de
periostul subadiacent
Acest tesut sufera un proces de diferentiere terminala, in care
straturile superficiale de cell keratinizate vor da nastere unui
strat de keratina asemanator pielii
14. Ce este mucoasa bucala de acoperire ? Mucoasa de acoperire
reprezinta cca 60% din suprafata mucoasei bucale
Tapeteaza regiunile: jugala, labiala, planseu, fata V a lb si
palatul moale Prezinta o deosebita flexibilitate, fiind adaptata
masticatiei, fonatiei si deglutitiei
Este formata dintr`un epiteliu nekeratinizat, situat pe un
corion conjunctiv lax, bogat keratinizat
15. Ce este mucoasa senzoriala ?
Reprezinta cca 15% din suprafata mucoasei bucale si acopera fata
D a limbii
Este o mucoasa cu un grad variabil de keratinizare, fara corion,
legata direct de suprafata musculara
Mugurii gustativi in abundenta la niv papilelor linguale
16. Enumerati tipurile de clasificari ale mucoasei bucale Dpdv
embriologic Dpdv structural Dpdv functionalB. Histologie
1. Descrieti stratul bazal al epiteliului cavitatii bucale
Stratul bazal sau germinativ = stratul cel mai profund imediat
vecin tesutului conjunctiv
Este format din 1-2 randuri de cell
Se afla dispus pe membrana bazala care il separa de corion
Cell au forma cuboidala sau alungita, cu nuclei voluminosi,
situati la polul bazal
Cell sunt intr`o diviziune permanenta, dand nastere straturilor
supraadiacente
M.E. : Cell bazale prezinta un nucleu voluminor cu contur putin
plicaturat si 1-2 nucleoli
Citoplasma contine organitele cell uzuale
In interiorul cell epiteliale tonofilamente = proteine
filamentoase sintetizate la niv RE, participa la formarea
citoscheletului
2. Descrieti stratul spinos al epiteliului cavitatii bucale
Se afla situat deasupra stratului bazal, 7-8 randuri de cell
Nucleii lor se coloreaza mai putin intens (este bine delimitat
de stratul bazal)
Cell spinoase au un contur bine definit cu spatii intercell
vizibile.
Cell par unite prin fine filamente citoplasmatice = punti
intercelulare => aspect de spini
Pe masura apropierii de suprafata cell spinoase devin mai
turtite
In stratul spinos nu se mai observa cell in mitoza
3. Descrieti stratul granular si keratinizat al epiteliului
cavitatii bucale
Stratul granular
Este situat deasupra stratului spinos
Este compus din cateva randuri de cell turtite, contin in citopl
granule colorate intens aceste granule contin kerato-hialina
acest strat nu este totdeauna prezent
apare in general atunci cand exista si strat cornos
(keratinizat)
stratul cornos(sau Keratinizat sau Exfoliator)
nu este intotdeauna prezent la nivelul mucoasei
are un aspect nestructurat, compus din straturi suprapuse de
keratina ce mai prezinta pe alocuri urme de nuclei picnotici,
degenerati.
Grosimea este variabla in functie de zonele CB
Aproape absent: planseu, fata V, palatul moale
Bine reprezentat: palat dur, gingie fixa
4. Lamina lucida. Structura.
Membrana bazala este formata din:
Lamina lucida stratul superficial electrono-transparent
Lamina densa stratul profund,mai opac, cu structura
fibrilara
Lamina lucida = strat de natura proteica ce contine o serie de
glicoproteine cu rol fundamental in fixarea cell bazale.
Dintre acestea : laminina si epiligrina constituie liganzi
extracell
ME: Are o structura anhista
Formata dintr`o serie de proteie lamerare (laminina si
epiligrina)
5. Lamina densa. Structura. Sub lamina lucida, este al 2 lea
strat al membranei bazale, mai gros si mai electronodens
Este alcatuita din fibre de colagen tip IV, invelite in
heparansulfat
Pe ele se insera fibre de tip VII, ce se intind de la lamina
densa spre corion
ME: prezinta o structura fibrilara
Este formata din fibre de reticulina si colagen
6. Corionul. Structura generala
Corionul sau submucoasa este compus din tesut conjunctiv
Dpvd topografic se imparte in:
Corionul superficial sau papilar imediat sub epiteliu in zona
retelei papilare
Corionul profund situat spre structurile subadiacente
Grosimea corionului variaza in functie de zone:
Foarte ingust : gingie fixa, palat dur
Gros: mucoasa labiala, jugala
Structura corionului este aceeasi cu a unui tesut conjunctiv:
fibre si cell dispuse intr`o substanta fundamentala, vase si nn
Fibrele: sunt reprezentate de fascicule dense de colagen,
reticulina si fibre elastice
Celulele: fibroblasi si cell cu functii imunitare: macroface.
Langerhans, T, B, plasmocite, melanocite
Vasele: bine reprezentate fiecare papila prezinta un ax
conjunctivo-vascular
Corionul profund prezinta o retea vasculara cu numeroase
anastomoze
Glande salivare mici
7. Complexul bazal. Definitie
Complexul bazal = o structura proteica complexa, stratificata,
ce contine multiple molecule de adeziune; se mai numeste si zona
membranei bazale
Carte noua: este o structura morfo-functionala, complexa la care
participa cell bazale, membrana bazala si conjunctivul
subadiacent
8. Complexul bazal. Functii
Ofera o suprafata de schimb metabolic intre circulatie si
epiteliu
Ofera suport mecanic pentru cell bazale si epiteliu
Asigura adeziunea intre epiteliu si corion
Asigura rezistenta la solicitarile dinamice ale mucoasei
Functioneaza ca o bariera selectiva pentru metaboliti,
macromolecule si cell imunitare migratorii
9. Enumerati tipurile de jonctiuni intercelulare si rolul lor
Exista 3 clase de jonctiuni intercelulare
1. Jonctiuni de inchidere
Rol de a solidariza cell intr`un strat continuu, care va
functiona ca o membrana cu permeabilitate selectiva
2. Jonctiuni de ancorare
Rol: controlul stratificarii celulare (Zona Adherens) si cresc
rezistenta stratului epitelial (Desmozomii)
3. Jonctiuni de comunicare
Rol : actioneaza ca un canal de comunicare intre 2 cell
vecine
10. Zona Adherens. Functie. Structura generala
Face parte din jonctiunile de ancorare.
Functie:
Este un complex de jonctiuni intrecell situat la polul apical
sub nivelul jonctiunii stranse, care solidarizeaza cell epiteliale
intre ele
Rol esential in controlul stratificarii epiteliale
Structura
Cadherinele
Sunt glicoproteine transmembranare care se leaga unele de
celelalte in zona extracell
Alcatuire:
Domeniu extracelular
Domeniu transmembranar
Domeniu intracitoplasmatic prin care se leaga de proteinele
intermediare
Proteinele intermediare
Sunt proteine intracitoplasmatice cu rol de a conecta fibrele de
actina din citoschelet la cadherine
Filamentele de actina
Se insera pe proteinele de legatura
O parte din filamentele de actina alcatuiesc la polul apical al
cell un inel contractil
11. Desmozomii. Descriere si structura generala Functie:
Sunt suprafete de contract intercell care solidarizeaza cell
epiteliale, fiind situate in zona lor bazo-laterala
Cresc rezistenta stratului epitelial prin interconectarea
filamentelor intermediare din citoschelet
Structura:
Cadherinele
Sunt glicoproteine transmembranare, difera de cele din zona
adherens
Proteinele de legatura
(demoplachia 1 si 2) sunt proteine endocelulare care conecteaza
domeniul intracitoplasmatic al cadherinelor de filamentele
intermediare (citokeratine)
Filamentele intermediare (tonofilamentele) se insera pe
proteinele intermediare, apoi se contiuna transmembranar, ocolesc
nucleul si se insera pe alti desmozomi
Practic conecteaza desmozomii la citoschelet
12. Hemidesmozomii. Descriere, functii
Functie:
Sunt structuri specializate de membrana care leaga cell bazale
de matricea extracelulara, respectiv membrana bazala
Endocelular sunt legati de citoschelet, respectiv de reteaua de
tonofilamente
Sunt prezenti numai la polul bazal al cell bazale
Descriere:
Spre deosebire de desmozomi prezinta un complex de adeziune
asimetric
Membrana bazala nu prezinta un complex de adesiune similar cu
care sa se poata lega
13. Citoscheletul. Definitie, functii, componente
Definitie :
Citoscheletul reprezinta o retea spatiala dinamica de filamente
(actina, filamente intermediare si microtubuli) ce asigura
stabilitatea volumetrica a celulelor
Functii:
Mitoza
Transportul endocelular
Contractul intercelular
Motilitatea celulara
Componente:
Filamentele de actina
Filamentele intermediare (tonofilamentele)
Microtubulii14. Enumerati tipurile de fibre din citoschelet
Filamentele de actina, tonofilamentele, microtubulii
15. Tonofilamentele definitie, functii
Tonofilamentele sunt proteine filamentare din grupul
citokeratinelor
Rol important in:
Asigurarea stabilitatii volumetrice
Asigurarea rezistentei mecanice
Asigurarea contactelor intercelulare
Traverseaza citoplasma, ocolind nucleul, se insera pe desmozomi
sau hemidesmozomi pe care ii interconecteaza
16. Filamentele de actina definitie, functii
Definitie:
Sunt fascicule de actina care se insera pe proteinele de
legatura din contactele focale
Sunt dispuse de jur imprejurul suprafetei celulare, sub membrana
plasmatica, concentrate spre polul apical
Functii:
Formeaza un fel de centura circulara ce asigura forma suprafetei
celulare
Rol important in motilitatea cell epiteliale
17. Fibroblastele functii
Sunt celule mari, de forma alungita, fuziforma
Principala functie: sinteza colagenului
Ei pot fi considerati ca cell proprii ale tes conjunctiv
Fibroblastii secreta factori activi solubili cu rol important in
morfogeneza si diferentierea cell epiteliale (KGF)
18. Jonctiuni de inchidere descriere, functii
Descriere:
Sunt formate din lanturi proteice continue, care trec de la o
celula la alta, sigiland membranele cell
Pe fata endocelulara se insera filamente de actina
Se dispun ca un inel circular, situat la polul apical
Functii
Solidarizeaza cell intr`un strat continuu care va functiona ca o
membrana cu permeabilitate selectiva
Impiedica trecerea intercelulara a diferitelor substante
Aceasta trecere este selectiva si poate fi reglata19. Celulele
de tip progenitor definitie, functii
Definitie : Cell de tip progenitor sunt cell situate in stratul
bazal sau parabazal care au tendinta se se adune in grupuri la
varful prelungirilor interpapilare
Dupa diviziune fiecare cel poate ramane in compartimentul
progenitor sau poate intra in grupul de tip maturativ
Un mic numar de cell vor ramane in grupul progenitor =>
celule STEM
Functii:
Cell STEM au un ript de diviziune foarte lent, avand ca functie
:
producerea de noi cell bazale
mentinerea capacitatii generative a epiteliului
deoarece se divid rapid au capacitatea de a conserva tiparul
genetic al tesutului
cea mai mare parte a cell progenitorii intra in compartimentul
maturativ
20. Celulele de tip maturativ definitie, functii
Definitie:
Cell de tip maturativ constituie un grup de cell a carei functie
este de a asigura, prin multiple diviziuni, necesarul de cell
disponibile pentru maturare
Acest proces se numeste amplificare mitotica
Maturarea celulara se face fie catre un epiteliu de tip
keratinizat, fie catre unul de acoperire
Controlul proliferarii epiteliale este supravegheat de anumite
gene ADN = protooncogene
Au ca functie reglarea cresterii si diviziunii celulare dar si a
ritmului mitotic
21. Ce reprezinta Ritmul mitotic?
Ritmul mitotic este rezultatul echilibrului dintre factorii
stimulatori si factorii inhibitori ai procesului de maturare
(amplificare mitotica)
Ritmul mitotic poate fi apreciat prin indexul mitotic sau
turn-over epitelial
Reprezinta timpul necesar pentru ca o cell din stratul bazal sa
se divida si sa parcurga intreaga grosime a epiteliului
22. Cum se materializeaza functional relatia epiteliu-corion
?
Epiteliul si tesutul conjunctiv sunt 2 tesuturi vecine, de
origine embrionara diferica, care formeaza o singura structura:
mucoasa bucala. Ele se influnenteaza reciproc:
In procesul de morfogeneza
In homeostazia mucoasei din viata adulta
Citokinele produse de cell epiteliale (IL-1) pot influenta
metabolismul tesutului conjunctiv, cresterea fibroblastelor,
sinteza fibrelor conjunctive sau a substantei fundamentale.
La randul sau, tesutul conjunctiv are un rol important in
morfogeneza, diferentierea si fiziologia normala a epiteliului
Morfogeneza epiteliului este influentata de factorii solubili
secretati de fibroblaste (KGF, GM CSF)
La randul ei, IL-1 stimuleaza fibroblastele in aceasta
sinteza23. Enumerati factorii de care depinde permeabilitatea
mucoasei bucale
Zonele topografice Tipul de substante
Greutatea moleculara
Structura chimica
pH`ul
gradul de ionizare, in cazul solutiilor
24. Enumerati caile pe care substantele pot strabate
epiteliul
Substantele in functie de proprietatile lor chimice strabat
epiteliul pe 2 cai:
Transcelular se refera la materialul care este transportat prin
celula, trecand prin membrana si citoplasma
Intercelular se refera la materialul trasportat printre
celule
C. Imunologie
1. Enumerati cele 4 subsisteme ce concura la apararea cavitatii
bucale Imunitatea generala a organismului (imunitate celulara si
umorala)
Imunitatea locala
Sistemul imun comun al mucoaselor (CMIS)
Imunitatea prin peptidele antimicrobiene
2. Enumerati barierele de aparare ale mucoasei bucale
Fata de agresiuni, cavitatea bucala are mai multe bariere de
aparare:
Saliva
Integritatea mucoasei bucale
Tesuturile limfoide bucale
Mecanismele imunitare de aparare din mucoasa (sistemul imun al
mucoasei)
3. Ce este sistemul imun comun al mucoaselor?
Sistemul imun comun al mucoaselor (CMIS) este un compartiment
imunitar aparte unde are loc declansarea sintezei si secretiei de
Ig A
CMIS este compus din 2 compartimente
Compartimentul inductor
Compartimentul efector
4. Definiti notiunea de compartimentare a sistemului imun
Se refera la faptul ca fiecare organ/sistem/aparat isi are
imunitatea sa proprie, dar participa si la apararea generala a
intregului organism.
Astfel pe langa organele imunitare clasice (maduca, timus, ggl
limfatici) au un important rol imunitar pielea, CMIS, ochiul,
ficatul, sistemul nervos
Cele 2 situsuri (inductor si efector) compun CMIS.
Glandele salivare faci si ele parte din acest sistem.
Celulele producatoare de Ig A de la acest nivel provin din
structurile limfoide intestinale
5. Care sunt zonele inductorii ale sistemului imun comun al
mucoaselor (CMIS)?
Compartimentul inductori. Tesut limfoid asociat cavitatii nazale
(NALT)
ii. Tesut limfoid intestinal - Placile Peyer din intestin
(structurile GALT)
iii. Tesut limfoid asociat arborelui traheo-bronsic
Str.limfatice bronsice (structurile BALT)
iv. La acest nivel antigenele declanseaza un raspuns imun
specific, avand ca rezultat aparitia unor celule capabile de
sinteza Ig A secretor
6. Care sunt zonele efectorii ale sistemului imun al mucoaselor
(CMIS)?Compartimentul efectori. Este reprezentat de totalitatea
structurilor glandulare anexe mucoaselor unde are loc productia de
AC specifici
1. Glandele intestinale2. Glandele salivare3. Glandele
lacrimaleii. Situsurile inductor + efector compun Sist Imun comun
al mucoaselor, din acest sistem fac parte si Gl. Salivare
1. Cell producatoare de Ig A ed la acest nivel provin din
structurile limfoide intestinale
7. Celulele M. Definitie si functii Definitie:
Celulele M (membranoase) fac parte din mucoasa acoperitoare a
structurilor GALT, fiind in contact direct cu foliculii
limfoizi
Functii:
Cell M care acopera efectiv placile Peyer, nu poseda
microcili
Prezinta o intensa activitate pinocitara si de transport
molecular
Cell M functioneaza ca un dispencer imunitar, capabil sa trieze
si sa transporte transmucos mubstantele din continutul
intestinal
Ele nu functioneaza ca cell prezentatoare de antigen,
substantele transportate vor fi transmise cell din structurile
GALT.
8. Peptidele antimicrobiene
peptidele antimicrobiene epiteliale
fac parte din structurile de aparare innascute, extraimunitare
cu rol de protectie
sunt unul dintre cele mai vechi mijloace de protectie a
suprafetelor corpului
prezinta un spectru larg antimicrobian
rol important in temperarea activitatii florei saprofite de
suprafata
actiune asemanatoare unui AB cu spectru larg
actioneaza rapid pe: G (+), (-)
la nivelul mucoaselor peptidele antimicrob actineaza sinergic cu
alti factori imunitari antimicrobieni
9. Ce este toleranta imuna ?
Expunerea la antigene solubile (alimente sau produsele florei
microbiene saprofite intestinale) duce la aparitia tolerantei
imunitare = lipsa de raspuns imun Este influentata de : Natura AG,
Doza, Imaturitatea imunologica a persoanei, Factori genetici Are la
baza un mecanism imunitar ANERGIE CLONALA (DELECTIE) care se
traduce prin lipsa de raspuns a cell T-helper la anumite tipuri de
antigene.
Acest fapt se datoreaza unei prezentari eronate sau incomplete a
AG din partea cell M intestinale sau a cell prezentatoare de
antigen (Macrofage)10. Ce este comutarea imunologica ?
Inducerea secretiei de Ig A este un proces particular denumit
comutare imunologica (sau switching) care are ca rezultat
modificarea secretiei de Ig G monocatenar in Ig A bicatenar la
nivelul cell B activate (plasmocite)
11. Ce tipuri de antigene induc apararea imuna generala si
secretia de Ig A secretor
Expunerea la antigene microbiene vii, in multiplicare
12. Descrieti circuitul imun care are loc la nivelul placilor
Peyer, avand ca rezultat formarea de cell B secretoare de IgA.
Etape:
1)Preluarea diferitelor subst din continutul intestinal de catre
cell M2)Prelucrarea si procesarea de catre macrofage a acestor
substante cu valoare de AG
3)Prezentarea AG procesate celulelor T helper
4)Cell Th1 si Th2 stimuleaza comutarea cell B producatoare de Ig
G, in cell secretoare de Ig A
13. Rolul structurilor GALT.
Structurile GALT sunt importante formatiuni limfoide
inductorii
In structurile GALT are loc un proces imunitar complex, care
realizeaza un echilibru functional intre capacitatea acestora de a
reactiona la potentialii agenti patogeni intestinali si de a nu
reactiona la alte antigene din hrana sau din flora saprofita din
intestin
14. Ce tipuri de antigene induc toleranta imuna ? Expunerea la
antigenele solubile
Alimente
Produsele florei microbiene saprofite intestinale
Toleranta imunitara este influentata de : natura AG, doza,
imaturitatea imunologica a persoanei si factori genetici
15. Enumerati tipurile de raspunsui imune induse de expunerea la
antigenele digestive
In functie de tipul de antigen in cauza, la nivel intestinal se
pot obtine urmatoarele feluri de raspuns:
a. Lipsa de raspuns imun (TOLERANTA IMUNITARA) expunerea la
antigene solubile
b. Aparare imunitara generala si sinteza de Ig A prin COMUTARE
IMUNOLOGICA expunerea la antigene microbiene vii
c. Cand echilibrul este perturbat apar raspunsiri de tip
ALERGIC, sau REACTII DE INTOLERANTA la nivel intestinal
d. Persistenta acestor raspunsuri si in viata adulta duce la
aparitia unor REACTII INFLAMATORII INTESTINALE16. Cat este fluxul
salivar normal intr`o ora? Dar in 24 de ore ?
In gura exista un flux salivar continuu, care fara o stimulare
suplimentara este de cca 20 ml/ora
Cantitatea secretata zilnica este de cca 500 ml
Fluxul salivar creste considerabil in prezenta alimentelor si
masticatiei
17. Enumerati factorii care scad fluxul salivar
Fluxul salivar scade considerabil in :
Deshidratari
Stari febrile
In urma unor tratamente medicamentoase
18. Enumerati enzimele din structura salivei.i. Lyzosimul sau
muramidazaii. Lactoperoxidazaiii. Lactoferina19. Lyzozimul. Rol.
Mecanism de actiune
Lyzosimul sau muramidaza Este o enzima cu actiune bactericida,
prin desfacerea acidului N-Acetil Muranic din capsula bacteriana Se
mai gaseste in lacrimi sau la niv leucocitelor Prezinta o
activitate antibacteriana directa legata de transportul
metabolitilor prin peretele microbian Prezinta o capacitate de
agregare microbiana si astfel de eliminare a lor Intervine in
controlul multiplicarii microorganismelor comensuale ale CB20.
Peroxidaza. Rol. Mecanism de actiune
Lactoperoxidaza Este o enzima cu rol in inhibarea enzimelor
glicolitice la anumite tulpini de streptococ sau lactobacilus
acidophilus Prezinta o activitate bacteriana si antivirala prin
blocarea unor cai metabolice ale acestora21. Lactoferina. Rol.
Mecanism de actiune
Lactoferina Este o proteina ce se gaseste in saliva si in lapte
Are un efect bacteriostatic asupra unui spectru larg de germeni
Scade fierul liber din mediu necesar dezvoltarii germenilor22.
Descrieti structura IgA secretor.
Secretia de Ig A salivar Cell B activate sunt cantonate la
nivelul tes conjunctiv ce inconjoara acinii glandulari Ele vor
secreta Ig A bicatenar. Ig A`ul salivar se compune din 2 molecule
de Ig A cuplate intre ele la capatul Fc printr`un polipeptid (numit
lant J) Se formeaza astfel dimeri Ig A cuplati prin lanturi J la
gruparea Fc a Ig A. Dimerii sunt exocitati printr`un mecanism de
pinocitoza inversa si se fixeaza printr`un receptor specific pe
membrana cell epiteliale glandulare. Apoi, traverseaza membrana
cell si patrund in interiorul cell acinoase La acest nivel
dimerilor Ig A li se fixeaza o proteina numita componenta
secretorie care este sintetizata la niv cell acinoase. Componenta
secretorie stabilizeaza dimerii, facandu`I rezistenti la actinea
proteazelor bacteriene.
Astfel iau nastere molecule de Ig A secretor, care apoi sunt
exocitate o data cu celelalte componente ale salivei si eliminate
in cavitatea bucala Ig A secretor, ajuns impreuna cu saliva pe
suprafata mucoasei bucale, adera la cell epiteliale printr`un
receptor specific Astfel devine un mijloc ideal de protectie a
mucoaselor impotriva colonizarii microbilor IgA secretor mai este
denumit si vopsea antigenica23. Proprietatile IgA secretor
Neutralizarea enzimelor si toxinelor microbiene Inhibarea
aderentei microbiene Capacitatea de aglutinare a microbilor,
blocarea mobilitatii bacteriene Favorizeaza activitatea citotoxica
celulara dependenta de anticorpi Neutralizarea particulelor virale
Impiedica patrunderea antigenelor solubile prin mucoasa, prevenind
astfel reactiile alergice si reactiile autoimune Creste actiunea
factorilor antibacterieni nespecifici (lactoferina, peroxidaza,
lizozina) Este rezistent la degradarea enzimatica bacteriala Ig
A`ul secretor nu activeaza complementul nici pe cale clasica nici
pe cale alternativa24. Unde sunt sintetizate moleculele de IgA? Dar
lanturile J? Dar componenta secretorie?
Moleculele de IgA sunt sintetizate de cell B cantonate la
nivelul tesutului conjunctiv ce inconjoara acinii glandulari
La acest nivel 2 molecule de IgA se cupleaza intre ele printr`un
polipeptid cu GM 15.000 Daltoni = lant J Componenta secretorie este
sintetizata la nivelul cell epiteliale secretorii ale acinilor
salivar, nivel unde are loc si fixarea sa pe dimerii IgA uniti prin
lant J
25. Structura amigdalei palatine
Amigdalele palatine
sunt 2 mase de tes limfoid situate in fosele tonsilare (dr/stg)
dispuse intre CB si faringe
mucoasa acoperitoare formeaza in grosimea tesutului limfoid o
serie de fisuri CRIPTE in nr de 10-20
sub epiteliu se pot obs folicului limfatici alcatuiti din :
aglomerai de cell B
limfocite T si plasmocite care acopera la periferie aglomerarile
de cell B
cell B prolifereaza in centrele germinative si migreaza apoi in
capusonul foliculului , fie ca limfocite B, fie ca plasmocite ce
sintetizeaza Ig
amigdala prezinta numai vase limfatice eferente nu si aferente
EPITELIUL CRIPTELOR Este specializat, prezinta o permeabilitate
crescuta pentru diferite substante provenite din CB
AG ce patrund in cripta trec usor prin epiteliul acestora si
sunt apoi prelucrate de macrofagele din centrul germinativ si
tesutul perifolicular si prezentate cell formatoare de AC
Cell tonsilare raspund la antigenele specifice cell Tsi B prin
productie de AC
Majoritatea plasmocitelor producatoare de AC sunt Ig G pozitive
si mai putin Ig A sau Ig M
Moleculele de Ig A sunt de tip monocatenar fara lant J iar
componenta secretorie lipseste
amigdalele au o organizare foarte asemantaore cu structurile
GALT din intestin, prin faptul ca tesutul limfoid se afla imediat
sub cel epitelial
ele prezinta in acelasi timp atat o functie inductoare cat si
una efectoare
la nivel amigdalian se vor produce AC majoritar de tip IG G, ca
raspuns la stimulul imunitar produs de AG ce patrund direct prin
mucoasa
avantajul major al acestui tip de raspuns imun este ca e cel mai
scurt si cel mai rapid
amigdalele au in acelasi timp inso o organizare foarte
asemanatoare cu limfonodulii prezentant atat o arie B dependenta
cat I o arie T dependenta
26. Descrieti circuitul imunitar amigdalian.
raspunsul imun specific structurilor limfoide poarta numele de
circuit imunitar amigdalian si prezinta urmatoarea funtionalitate
AG patrund prin epiteliul criptic la nivelul folucululor
limfatici
AG sunt preluate de macrofage sau de cell dendritice si
prezentate cell B si T
Rezultatul este producerea de AC majoritar de tip Ig G
AC parasesc amigdalele fie pe calea vaselor limfatice eferente,
fie transmucos
Se raspandesc in gura si in faringe
Astfel amigdalele prezinta o functie de aparare locala imunitara
imediata, protejand atat caile digestive, cat si caile respiratorii
superioare
27. Ce tipuri de anticorpi se sintetizeaza la nivelul
amigdalelor Cea mai mare parte din AC produsi la nivelul
amigdalelor palatine sunt de tip IgG si foarte putini de tip
IgA
28. Amigdala linguala. Localizare. Aspect clinic. Structura
Amigdalele linguale
mici proeminente nodulare pe suprafata limbii situate inapoi sau
lateral de V`ul lingual
dimenisuni de cca 3-5 mm
epiteliul coboara in masa limfoida producand cripte
ductele unor glande salivare mici se deschid in aceste
cripte
saliva spala criptele, antrenand cu ea atat AC secretati si cell
imunocomponente cat si resturile acumulate aici, protejand de
infectie aceste spatii
ca si in cazul amigdalelor palatine se pot observa noduli
limfatici cu centrii germinativi si arii perifoliculare formate din
infiltrate celulare difuze
functional sunt similare amigdalelor palatine
29. Masele limfatice submucoase. Definitie. Localizare.
Structura
Aglomerarile (masele) limfatice
mase de tesut limfatic in submucoasa palatului moale, planseu,
fata V a lb si uneori obraz si buze
se prezinta ca mase unice, mici de tes limfatic cu o cripta
centrala captusita cu epiteliu pavimentos stratificat
histologic, aceste mase sunt similare cu tesutul tonsilar
deseori, in submucoasa (corion) poate fi observat un strat difuz
de limfocite, numit infiltrat fiziologic, este posibil ca atunci
cand sunt activate, aceste cell sa prolifereze, generand mici mase
limfoide
30. Tesutul limfoid al glandelor salivare. Definitie.
Localizare. Componenta. Functii.
Tesutul limfoid al glandelor salivare
mase de cell limfatice (limfocite, plasmocite) in gl salivare
mici cat si in cele accesorii
tesutul limfoid apare sub forma unor mici aglomarari localizate,
vecine ductelor salivare sau raspandite printre acinii
glandulari
numeroasele plasmocite observate la acest nivel vor secreta Ig A
dimeric
31. Tesutul limfoid gingival. Localizare. Componenta.
se prezinta sub forma unui infiltrat subepitelial relativ putin
dens in stare normala
este compus din:
limfocite
plasmocite
macrofage
structura se schimba in mod dramatic odata cu aparitia si
acumularea placii bacteriene
daca in sangele circulant raportul cell T/ cell B = 4:1 in
fluidul din sacul gingival devine 1:3
concomitent apar aglomerari de plasmocite vecine fundului de sac
gingival
treptat corionul din intreaga gingie apare infiltrat cu astfel
de cell
proliferearea acestor cell are loc in :
gg regionali ca urmare a unui raspuns imun secundar si apoi
dirijate la niv gingiei SAU
limfocitele locale sunt stimulate si prolifereaza pe loc sub
actiunea AG bacteriene din placa bacteriana
32. Ce este comutarea imunologica?
Este un proc denumit Comutare imunologica , si are ca rezultat
modificarea secretiei de Ig G monocatenar in Ig A bicatenar la
nivelul cell B activate (plasmocite)
Etape:
1)Preluarea diferitelor subst din continutul intestinal de catre
cell M2) Prelucrarea si procesarea de catre macrofage a acestor
substante cu valoare de AG
3) Prezentarea AG procesate celulelor T helper
4) Cell Th1 si Th2 stimuleaza comutarea cell B producatoare de
Ig G, in cell secretoare de Ig A
Exista 2 tipuri de comutare imunologica
Dependenta de Sistemul Imunitar Comun al Mucoaselor
Independenta de Sistemul Imunitar Comun al Mucoaselor
Prin comutare cell B devin celule secretoare de Ig A.
Cell B activate nu raman la nivelul structurilor GALT, ci
migreaza pe cale limfatica ( gg mezenterici, duct toracic,
circulatie sangvina) la distanta in diferitele structuri glandulare
periferica( gl mucoasei intestinala, gl salivare, gl lacrimale,
mamare, gl arborelui traheo-bronsic)
La acest nivel cell B se vor fixa intraglandular si vor deveni
plasmocite secretoare de Ig A33. Enumerati categoriile de celule
care concura la elaborarea raspunsului imun la nivelul mucoasei
cavitatii bucale Celulele imunocompetente migratorii (circulante)
de origine medulara
Limfocite, macrofage, cell L, mastocite, granulocite
Celulele proprii (authtone) ale mucoasei
Kenatinocite, fibroblasti, cell endoteliale si mastocitele
34. Enumerati celulele de origine medulara care concura la
elaborarea raspunsului imun la nivelul mucoasei cavitatii
bucale.
Limfocite: B,T
Monocite
Granulocite: Eo, Ne, Ba
Mastocite
Hematii
Trombocite
Macrofage, cell Langerhans Keratinocite
Cell endoteliale
35. Enumerati celulele autohtone care concura la elaborarea
raspunsului imun la nivelul mucoasei cavitatii bucale.
Keratinocitele
Celulele endoteliale
Mastocitele
Melanocitele
Fibroblastii
36. Ce se intelege prin notiunea de semnale imunitare ?
Este modalitatea de comunicare intre celulele implicate in
elaborarea raspunsului imun
Aceste semnale sunt reprezentate de mediatorii chimici solubili
de natura proteica cu masa moleculara mica - numite citokine
Citokinele sunt secretate de cell implicate in raspunsul
imun
Cell la randul lor sunt sensibile la aceste citokine prin
receptorii membranari specifici (molec de adeziune)
37. Descrieti structura generala a unei imunoglobuline. 2
lanturi heavy -----
2 lanturi light ------ > legate prin punti disulfurice
Prezinta:
2 domenii variabile Fab
Un domeniu constant FC permite fixarea la complement, macrofage,
lant J
Unitatea structural a anticorpului este monomerul.
Monomerul este o protein tetracatenar, avnd dou lanuri formate
fiecare din cte 450 de aminoacizi cu masa molecular mare, i dou
lanuri fiecare a cte 216 aminoacizi cu masa molecular mic, ntre
catene stabilindu-se legturi prin puni.
De-a lungul catenelor se gsesc secvene sensibile la aciunea
structurilor chimice strine, i care pot reconfigura succesiunea
aminoacizilor structurali.
38. Moleculele de adeziune. Definitie. Functii.
sunt glicoproteine de membrana care mediaza contactele intre
cell sau contactele cell la structurile extracell.
Se mai numesc si receptori Gruparile chimice de care se leaga se
numesc liganzi Legatura receptor-ligand functioneaza ca un mecanism
cheie-broasca si prezinta un gr inalt de specificitate
Sunt prezente pe majoritatea cell eucariote
Aparitia lor pe membrana este indusa de mediatori ai imunitatii
(citokinele)
Functiile moleculelor de adeziune
Rol in adeziunea intercelulara sau la matricea extracelulara
Asigura contactele temporare intre cell imunocompetente
(prezentare de AG)
Rol in migrarea, proliferarea, diferentierea celulara si
apoptoza
Repartizarea specifica a cell imunocomp catre anumite tesuturi
sau organe = Efectul HOMING
Cell T catre ganglioni, Cell B catre structurile GALT
Dirijarea cell imunocomp spre sediile de inflamatie sau alte
conflicte imune
Rol in declansarea diferitelor circuite functionale intracell,
legate de cresterea cell, activarea celulei, apoptoza, refacere
tisulara
39. Superfamilia imunoglobulinelor: exemple, structura
sunt asemanatoare ca structura imunoglobulinelor
prezinta:
un domeniu extracelular multiplu
un domeniu transmembranar
un domeniu citoplasmatic, care se fixeaza pe citoschelet
cuprind mai multe tipuri
PECAM-1
Este prezent pe : placete sangvine, monocite, neutrofile si
subseturi de cell
Este constituentul major al jonctiunii intercelulare ale
endoteliului
Este asociat cu migrarea leucocitelor prin peretii vasculari
N-CAM
Este prezent pe suprafata neuronilor si cell gliale
Activeaza cascada mesagerilor secundari intracell care
declanseaza cresterea nervoasa
VACAM-1
Este prezent pe cell endoteliale activate
Favorizeaza adexiunea leucocitelor prin legarea cu
integrinele
I-CAM-1
Este prezent pe : leucocite, fibroblasti, cell endoteliale, cell
epiteliale
Este activat de citokine si mediatori ai inflamatiei
Este legat de recrutarea limfocitelor in procesele
inflamatorii
I-CAM-2 Este prezent pe cell endoteliale Este implicat in
mecanismul adeziunii leucocitare MA-CAM Este prezent in placile
Peyer si limfonodulii mezenterici Favorizeaza adeziunea
leucocitelor la endoteliu40. Superfamilia imunoglobulinelor
functii:
PECAM-1
Este asociat cu migrarea leucocitelor prin peretii vasculari
N-CAM
Activeaza cascada mesagerilor secundari intracell care
declanseaza cresterea nervoasa
VACAM-1
Favorizeaza adexiunea leucocitelor prin legarea cu
integrinele
I-CAM-1
Este legat de recrutarea limfocitelor in procesele
inflamatorii
I-CAM-2 Este implicat in mecanismul adeziunii leucocitare MA-CAM
Favorizeaza adeziunea leucocitelor la endoteliu
41. Superfamilia cadherinelor. Celulele pe care se afla.
Functii
sunt proteine de membrana care cuprind 3 regiuni:
domeniu extracell N-terminal format din 5 subunitati identice,
Ca dependente
domeniu transmembranar
domeniu intracitoplasmatic C-Terminal care se leaga de
citoschelet prin intermediul unor proteine citoplasmatice
contracteaza legaturi homofile stabile, cu structuri similare de
pe cell vecine in cadrul zonei Adherens si a desmozomilor
42. Superfamilia selectinelor. Enumerare. Functii.
sunt glicoproteine formate din 3 domenii : extracell,
transmembranar si intracitoplasmatic
au un rol important in directionarea cell imunocompetente cate
diferitele sedii tisulare
P-selectinele
Sunt situate pe plachetele sangvine si cell endoteliale
Mediaza adeziunea cu leucocitele si cell endoteliale prin
liganzi specifici
L-selectinele
Sunt situate pe leucocite si limfocite
Mediaza efectul homing al limfocitelor in limfonoduli
E-selectinele
Sunt situate pe cell endoteliale activate prin citokine
Favorizeaza rularea vasculara a leucocitelor, ca fenomen
premergator extravazarii lor
selectinele un importante pentru interactiunea leucocite
endoteliu, fenomen ce apare in raspunsul inflamator
43. Superfamilia integrinelor. Structura. Functii superfamilia
integrinelor consta intr`un grup numeros de glicoproteine
transmembranare cu rol in legatura cell cu matricea extracell
sunt heterodimeri compusi din 2 subunitati si , necombinate
covalent, care se pot asocia in mod diferit
fiecare subunitate este formata din:
o zona extracell mare (segment extracell se leaca de proteinele
matricii extracell sau de alti liganzi-> proteine bacteriene,
factori ai coagularii, proteine virale sau alte molec de
adeziune)
un segment transmembranar
un segment citoplasmatic legat de citoschelet
Heterodimerii de integrine prezenti in epiteliul normal apar
prediminant la polul bazal al cell bazale ca parti din
hemidesmozomi
Prin intemediul lor se fixeaza de membrana bazala
44. Superfamilia integrinelor. Rol in reparatia celulara
Integrinele au rol in procesele de reparatie epiteliala
La nivelul keratinocitelor sunt exprimate o serie de integrine
particulare care favorizeaza migrarea lor si conectarea cu proteine
din cheagul reparator, fibronectina, vitronectina
Interactiunea integrine-liganzi poate produce 2 tipuri de
semnale la nivel cell
Un semnal de tip exterior-interior Declanseaza diferite cai
intracell ce pot modifica diferite procese fiziologice ca:
Reglaj genetic
Proliferarea sau moartea celulara programata
Un semnal de tip interior-exterior Apare atunci cand o cell
activata trimite un semnal prin intermediul domeniului
citoplasmatic al integrinelor
Are ca rezultat modificarea domeniului extracell
Aceasta actiune influenteaza negativ sau pozitiv legatura
integrina-ligand
Aceste molecule de adeziune au in plus un rol in semnalizarea
intercelulara care declanseaza diferitele procese metabolice
45. Homing receptors. Definitie. Rol Directionarea cell imune
catre anumite organe/tesuturi
Se face prin receptori de membrana specifici pentru tesuturile
sau org respective
Se numesc Homing receptors (receptori de repartizare)
Au rolul de a dirija preferential cell imuni catre aceste organe
si de a le favoriza extravazarea spre tesuturi
46. Enumerati citokinele care induc aparitia moleculelor de
adeziune
IL-1, IL-3, IL-6, IL-8
Factorul necrozant al tumorilor (TNF)
Factorii de crestere (CSF)
Factorii supresori (TGF)
47. Enumerati superfamiliile moleculelor de adeziune
Superfamilia imunoglobulinelor
Superfamilia cadherinelor
Superfamilia selectinelor
Superfamilia cadherinelor
48. MHC clasa I. Functii
Gruparile MHC cl I
Sunt macromolecule de membraca ce apartin sistemului HLA de
histocompatibilitate
Sunt prezente pe toate cell nucleate, cu exceptia hematiilor
Constituie o bariera contra actiunii cell T citotoxice
proprii
Sunt recunoscute prin rec CD8
49. MHC clasa II. Functii
Gruparile MHC cl II
Sunt prezente pe toate cell prezentatoare de AG (langerhans,
macrofage, cell B) si pe cell neimunitare (keratinocite, cell
endoteliale) in conditii inflamatorii
Prezinta AG exogene fagocitate si procesate endocelular pe care
le pot schimba cu usurinta
Prezinta aceste AG cell T-helper care devin activate si vor
secreta citokine necesare R.i.
Gruparile MHC II sunt recunoscute prin receptorii CD4
50. Citokinele. Definitie generala. Actiuni fiziologice.
Definitie: sunt substante care induc, modifica sau suprima
functia unei celule, cresterea si diferentierea celulara prin
intermediul unui receptor specific
Prezentare generala
Sunt mesageri ai sistemului imunitar, cu functie
imunoreglatorie
Influenteaza metabolismul hepatic osos sau cutanat,
hipotalamusul, maduva hematogena, metabolismul lipidic
Sunt elemente indispensabile pentru comunicarea si legatura
intre sistemul imunitar, nervos si endocrin
O citokina poate atinge mai multe cell tinta, iar o celula tinta
poate fi influentata de mai multe citokine
Celula tinta trebuie sa poarte pe membrana sa receptorul
specific pentru citokina respectiva
Modul de actiune
Dupa ce se leaga de membrana o citokina poate declansa o cascada
de evenimente membranare, apoi citoplasmatice, apoi nucleare
Efectele obtinute
Reglare termica, resorbtie osoasa, cicatrizare, activare
imunitara, diferentiere cell, crestere cell, apoptoza
Regleaza inflamatia, apararea contra agentilor infectiosi,
apararea antitumorala
Mucoasa bucala se comporta ca un subsistem imunitar
Citokinele produse de cell epiteliale actioneaza aspura altor
cell care vor initia diferite raspunsuri imune
51. Citokinele. Enumerarea actiunilor generale in procesele
patologice
Inflamatie
Aparare antiinfectioasa
Aparare antitumorala
Soc septic
52. Enumerati citokinele secretate de keratinocite
Keratinocitele sau cell epiteliale produc mai multe citokine
IL-1, IL-3, IL-6, IL-8
Factorul necrozant al tumorilor TNF-a,b
Factorii de crestere (colony stimulating factors- CSF)
IL-3
GM-CSF
G-CSF
M-CSF
Factorii supresori: TGF-a,b (transforming growth factor)
53. Enumerati celulele epiteliale si din corion capabile sa
produca citokine.
Keratinocite (cell bazale, spinoase), melanocite
Din corion:
Fibroblasti, cell endoteliale, cell imunocompetente (LT, LB,
plasmocite, mastocite, PMN)
54. Enumerati actiunile IL-1 aspura celulelor imunocompetente si
asupra celulelor endoteliale INTERLEUKINA 1
Este un factor cu efect multifunctional
Secretia ei e produsa de : ultraviolete, produse bacteriene,
promotori tumorali si alte citokine (TNF, IL-6, IL-1)
Are actiuni multiple:
Asupra cell T efect stimulator de activare si divizare
Asupra cell B le stimuleaza activitatea : transfomarea in
plasmocite si secretie de AC
Asupra monocitelor efect stimulator de secretie IL-1, IL-6,
TNF
Determina diferentierea cell Langerhans si prezentarea de
antigen
Asupra hepatocitelor stimuleaza secretia de proteine legate de
inflamatie
Stimuleaza fibroblastele si osteoclastele Stimuleaza cell
endoteliale induce aparitia moleculelor de adeziune pentru
neutrofile, limfocite, si monocite => determina aderenta si
extravazarea acestora
Asupra hipotalamusului actiune pirogena
Stimuleaza melanocitele din piele
55. Ce interleukine au rol in reactia febrila?
IL-1
IL-6
TNF
56. Enumerati cel putin 3 actiuni ale IL-6.
INTERLEUKINA 6 ca si IL-1 este o citokina cu efect
multifunctional secretia ei este stimulata de endotoxine si raze
ultraviolete se secreta in traumatisme ale epiteliului este produsa
si de alte celule: macrofage, fibroblaste, cell endoteliale
Actiuni: stimuleaza proliferarea si functionalitatea cell T si
B
este un pirogen endogen in reactia febrila
este mediatorul principal al fazei acute in inflamatie
are actiuni asemnatoarea cu IL-1 careia ii amplifica
actiunea
=> creste apararea locala
57. Interleukina 8 actiuni.
INTERLEUKINA 8 Producerea ei este stiumulata de IL-1 si TNF
Actiuni: Puternic chemotactic al PMN neutrofile, prin interactiune
pe un rec. membranar specific
Contribuie la adeziunea PMN la peretii vasculari
Neutrofilele sunt implicate in afectiuni ca: aftoza cronica
recidivanta sau candidoza cr, in care cell epiteliale mai produc un
alf factor chemotactic pentru neutrofile : GRO .
58. TNF-enumerati actiunile antitumorale
Actiuni: Puternic stimulent al secretiei de IL-1, IL-6, efect
pirogen Actiune antitumorala, efect citostatic, citolitic pe multe
cell tumorale Blocheaza cell leucemice59. TNF-enumerati actiunile
asupra celulelor endoteliale, a fibroblastilor si a
keratinocitelor
Rol in proliferarea cell endoteliale Stimuleaza aparitia MHC
clasa I si I si moleculelor de adeziune pe keratinocite si cell
endoteliale Stimuleaza diferentierea si proliferarea cell T si B
Activitate antivirala60. Enumerati citokinele stimulatoare ale
coloniilor.
IL-3 (multicolony stimulating factor)
GM-CSF
G-CSF
M-CSF61. Enumerati principalele citokine cu actiune
antitumorala
TNF-a
IF g
GM-CSF
62. Enumerati actiunile G/M CSFi. Stimuleaza proliferearea
coloniilor pe linii cell multiple si a cell suse din maduva osoasa
(neutrofile, eozinofile, bazofile, macrofage, megakariocite,
eritrocite)
ii. Asupra cell Langerhans : le stimuleaca functia de prezentare
antigenica, maturarea si viabilitatea in asociere cu IL-1
iii. Stimuleaza activitatea tumoricida a macrofagelor Enumerati
actiunile TGF a.
TGF- stimuleaza cresterea keratinocitelor Induce angiogeneza
Stimuleaza cresterea cell epiteliale
63. Enumerati actiunile TGF b.
TGF- favorizeaza vindecarea ranilor, inhiba proliferarea cell
epiteliale Este un reglator al proliferarii epiteliale
este antagonist al actiunii IL-1 si IL-2
in ansamblu TGF- are actiune imunoinhibitorie64. Rolul
interleukinei 10.
Actiuni:
inhiba sinteza IL-1. IL-3 si GM/CSF
are proprietati imunosupresive, de stingere a raspunsului
imun
65. Functiile celulelor Langerhans.
Cell Langerhans Constituie placa turnanta a raspunsului imun
cutaneo-mucos Se gasesc in numar mare in piele si in mucoasa
Prezinta o forma dendritica cu prelungiri citoplasmatice numeroase
MO-> citoplasma aspect clar cu un organism specific in forma de
bastonas (Bibeck) Are un nucleu lobular si nu prezinta desmozomi
Originea -> maduva hematogena, prezinta AG CD-45 (specific cell
dendritice) Cell Langerhans migreaza din maduva sub forma de
precuror in piele si mucoasa Aici ramane inactiv timp de cateva
luni Se cantoneaza suprabazal si fac parte din cell migratorii ale
mucoasei Suprafata cell prezinta numeroase antigene de membrana66.
Descrieti cum isi exercita functia de prezentare antigenica
celulele Langerhans
Functia de prezentare de antigene, ca si macrofagele Sunt cell
foarte mobile capabile sa`si modifice repede forma si numarul si sa
transporte AG la limfonodulii regionali Sub actiunea stimularii
-> cell L devin activate -> preiau AG -> expun pe membrana
gruparea MHC II -> cresc secretia de IL-1 -> pierd forma
dendritica -> migreaza spre ganglioni pe calea vaselor
limfatice
In timpul acestui drum inglobeaza AG prin endocitoza, il
prelucreaza si il reexprima pe suprafata cell cuplat pe molocula
MHC II
Dupa ce ajung in limfonoduli cell L prezinta AG cell T nave sau
T de memorie
Capacitatea lor prezentatoare depinde de starea lor de
activare
Citokinele influneteaza considerabil functia cell L, morfologia
viabilitatea, migrarea.. etc
Cell L din mucoasa sunt mai bune prezentatoare de AG decat cele
cutatate
Spre deosebire de macrofage sunt foarte slabe cell efectorii
67. Enumerati principalele functii ale macrofagelor
Macrofagele Au un rol f important in procelele imune ridicate
impotriva AG corpusculare (bacterii)
Ca si cell L, au rol de cell prezentatoare de AG
Macrofagele servesc si ca cell efectoare in raspunsul imun,
atacand cell devenite tinta
Originea -> in maduva osoasa de unde se deplaseaza slectiv in
diverse tesuturi la care ajung pe cale circulatorie.
Macrofagele reprezinta o populatie celulara heterogena,
suprafelele lor prezentand markeri diferiti in functie de tesutul
in care sunt cantonate (homing receptors) => ca precursorii
medulari ai macrofagelor se matureaza, in final in tesutul
respectiv sub actiunea unor factori locali
68. Enumerati principalele subgrupe de limfocite T
LT helper
LT citotoxic (K si NK)
LT naive
LT de memorie
69. Sub influenta caror factori are loc activarea LB ?
IL1 produsa de cell B si macrofage este necesara pentru
activarea cell T helper, care la randul sau va elibera:
IL-3,4,5,12 si IFN-g
Factorii care activeaza LB:
IL-1
IL-3,4,5,12 + INF g
Antigene
LT-helper
70. Ce sunt limfocitele B de memorie
IL-1 este secretata de cell B si macroface care activeaza cell T
care elibereaza IL-3,4,5,12 si IFN-g
Sub influenta acestor citokine cell B se divid rapid => clone
celulare Tot sub influenta citokinelor si cell T, o parte din cell
B se transforma in plasmocite secretoare de AC specifici, iar o
parte in limfocite B de memorie (acestea vor reactiona mai rapid si
mai eficient la un nou contact cu acelasi AG)
Acest fapt se explica incat cell B de memorie poseda pe
suprafata molecule de AC identici, care vor servi drept receptori
la un al doilea contact cu acelasi AG
71. Descrieti actiunea citotoxica a celulelor B Plasmocitele vor
secreta masiv AC (2000 de molecule de IG/sec cateva zile)
AC produsi vor cupla AG respective => cascada complementului,
ai carei produsi finali C8, C9 se fixeaza pe suprafata AG =>
distrugerea acestora
72. Rolul celulelor T in raspunsul imun cu mediere umorala
Limfocitele T constituie principalele cell implicate in apararea
imunitara a tegumentului
Ele sunt responsabile si de apararea mucoaselor prin bratul
celular al imunitatii
Se gasesc in abundenta atat in infiltratul fiziologic din
corion, cat si in cell migratorii din epiteliu
Pot fi intalnite atat cell T helper CD4 cai si cell citotoxice
CD8 de memorie
Cell T CD8 prezinta pe membrana receptori specifici pentru
gruparile MHC I = TCR
Dupa recunoastere ele se fixeaza pe cell tinta devenind cell
activate
Cell activate prolifereaza => o clona citotoxica.
Concomitent aceste cell vor sintetiza IL-2, care prezinta o
puternica actiune de stimulare a proliferarii unor noi cell CD8
specifice AG respectiv73. Enumerati cei 2 factori sub actiunea
carora are loc activarea limfocitelor T
Cell B si APC
IL-1
74. Rolul interleukinei 2. Ce alta interleukina influenteaza
producerea ei
IL-2 prezinta
Efect autostimulator stimuleaza diviziunea celulelor activate
initial, care o si sintetizeaza
Efect de recrutare noi contingente de cell T din vecinatate vor
fi activate si angrenate in acest conflict imun
IL-1 stimuleaza sinteza de IL-2
75. Descrieti raspunsul imun cu mediere celulara, initiere,
conducere, efect de recrutare Limfocitele T constituie principalele
cell implicate in apararea imunitara a tegumentului
Ele sunt responsabile si de apararea mucoaselor prin bratul
celular al imunitatii
Se gasesc in abundenta atat in infiltratul fiziologic din
corion, cat si in cell migratorii din epiteliu
Pot fi intalnite atat cell T helper CD4 cai si cell citotoxice
CD8 de memorie
Cell T CD8 prezinta pe membrana receptori specifici pentru
gruparile MHC I = TCR
Dupa recunoastere ele se fixeaza pe cell tinta devenind cell
activate
Cell activate prolifereaza => o clona citotoxica.
Concomitent aceste cell vor sintetiza IL-2, care prezinta o
puternica actiune de stimulare a proliferarii unor noi cell CD8
specifice AG respectiv
IL-2 prezinta
Efect autostimulator stimuleaza diviziunea celulelor activate
initial, care o si sintetizeaza
Efect de recrutare noi contingente de cell T din vecinatate vor
fi activate si angrenate in acest conflict imun
Concomitent, macrofagele vor fagocita resturi de cell distruse,
le vor procesa si le vor expune ca proteine non-selft pe gruparile
MHC cl II
Vor antrena astfel in reactia imuna si celulele T helper, care
devin activate, secretand la randul lor IL-2
Aceasta va atrage si stimula noi contingente de cell din
vecinatate, amplificand efectul de recrutare
Prin diferentiere, clonele de cell citotoxice vor sintetiza
limfotoxine. Acestea contin enzime proteolitice care vor produce
distrugeri ale membranei cell tinta antrenand dupa sine apoptoza
celulara O cell citotoxica poate distruge mai multe cell tinta,
datorita faptului ca ea se deplaseaza si identifica noi asftel de
cell
O parte din clona activata de cell CD8 se va diferentia in cell
T de memorie
Cele mai multe limfocite T aflate in epiteliu sunt cell T de
memorie
Ele sunt atrase aici de catre cantitatile mici de citokine
produse in mod fiziologic de keratinocite (IL-1,8) si care au un
efect chemotactic pozitiv76. Rolul IL-2 in raspunsul imun mediat
celular.
a. Efect autostimulator stimuleaza diviziunea celulelor activate
initial, care o si sintetizeaza
b. Efect de recrutare noi contingente de cell T din vecinatate
vor fi activate si angrenate in acest conflict imun77. Enumerati
functiile imunitare ale keratinocitelor Maturarea, activarea,
diferentierea cell T implicate in mecanismele de aparare
Modularea functionale expresie antigenica, viabilitate,
motilitate, prezentare de antige, fagocitoza a cell Langerhans si
macrofagelor
Initierea raspunsului imun prin eliberarea de citokine (IL1,6,
GM CSF, M CSF, G CSF)
Stoparea raspunsului imun si a inflamatiei prin eliberarea de
citokine
La niv tegumentelor : initierea si stoparea reactiilor adiacente
insolatiei
Refacerea functionala dupa expunerea la radiatii UV
Rol crucial in refacerea plagilor, a defectelor tisulare
78. Ce sunt neuropeptidele? Definitie. Functii Neuropeptidele
sunt sintetizate de neuroni, eliberate din terminatiile lor
presinaptice Neuropeptidele secretate s`au dovedit a avea si o
functie imunoreglatorie. Ele inhipa productia de INF-g, dar in
schimb cresc productia de IL-10 de catre cell T
Sunt capabile sa regleze productia de IgE la persoanele
atopice
79. Sub actiunea caror factori are loc activarea celulelor
endoteliale ?
Activarea cell endoteliale se face su actiunea unor citokine
ca:
IL-1, TNF-a si b, IL-6, IFN-g
80. Prin ce se manisfesta activarea cell endoteliale?
Rezultatul va fi exprimarea unor molecule de adeziune
Raspunsul depinde de tipul si de marimea vasului, precum si de
sediul anatomic al acestuia
81. Rolul moleculelor de adeziune in procesul de extravazare a
leucocitelor
moleculele de adeziune L-selectina si P-selectina vor opri, fixa
si extravaza neutrofilele circulante spre sediile de inflamatie
82. La ce nivel are loc extravazarea preferentiala a
limfocitelor T?
limfocitele T vor extravaza diferentiat in functie de
subseturile carora apartin si de tesuturile unde urmeaza sa
ajunga
Acest proces denumit homing effect este practic o dirijare
selectiva a limfocitelor spre tesuturile de destinatie
El face parte prin complementaritatea receptorilor homing ai
cell T cu linganzii lor de pe cell endoteliale
Astfel cell T extravazeaza la niv gangl limfatici in zonele
vasculare foarte specializate (venule post-capilare cu endoteliu
inalt) datorita prezentei pe suprafata lor a unei Lselectine Leccam
1
83. Ce sunt venulele cu endoteliu inalt si care este rolul
lor?
Venulele cu endoteliu inalt = vase postcapilare specializate in
ganglioni, si reprezinta locul unde se face extravazarea celulelor
T Extravazarea se face datorita prezentei pe suprafata lor a
gruparii LECCAM-1, o L-selectina
84. Enumerati functiile mastocitelor
Sunt cell cu importante functii imunitare
Sintetizeaza multiple citokine IL-1, IL-3, IL-6, IL-8, IL-10,
TGF b, GM CSF cu rol in initierea si mentinerea raspunsului
inflamator
Sintetizeaza numeroase substante vazo-active si mediatori ai
inflamatiei (histamina, serotonina, postaglandine, leucotriene)
Sintetizeaza numeroase enzime (heparina, hialuronidaza,
triptaza)
Sunt puternic implicate in reactia de hipersensibilitate
imediata, datorita capacitatii lor de fixare a moleculelor de Ig
E
Secreta substante puternic chemotactice pentru neutrofile,
limfocite, macrofage
Deseori sunt localizate in vecinatatea fibrelor nervoase din
corion si pot primi si transmite influente imunomodulatorii spre si
dinspre sistemul nervos85. Enumerati fazele refacerii tisulare
reparatia tesuturilor dupa pierderi de substanta (traumatisme,
plagi, inflamatii, necroze) este un proces stadializat, care
implica
formarea tesutului de granulatie
depunerea matricii tisulare si remodelarea sa
reepitelizarea86. Formarea tesutului de granulatie
Tesutul de granulatie ia nastere din cumularea locala de
macrofage ce secreta numeroase citokine (IL-1, TGFa,b, FGF, EGF,
PDGF, IGF = insulin growth factor)
Acestea induc
Angiogeneza (IGF, FGF, PDGF)
migrarea si proliferarea fibroblastelor (IL-1, FGF, TGF b)
si a cell epiteliale (IL-1, EGF, TGF a)87. Formarea tesutului
epitelial
Matricea protetica extracell necesara refacerii tisulare este
produsa prin sinteza proteica a tuturor cell din tesutul de
granulatie
Compozitia sa este compleza si depinde de stadiul de reparatie
tisulara
Ea este reglata in mod diferentiat de diferite citokine
In timpul remodelarii tisulare anumite proteine din matrice sun
degradate, in timp ce altele sunt sintetizate din nou
Procesul este reglat de o serie de enzime : proteaze, plasimna,
colagenazele, stromolizina, a caror secretie este reglata de
citokine
Epitelizarea plagii se face prin alunecarea cell epiteliale pe
suprafata matricii proteice, sub actiunea unor citokine
cell epiteliale provin din marginile indemne ale plagii sau din
ductele glandulare
cea mai importanta citokina implicata in procesele de remodelare
tisulara este TGF-b
ea este :
chemotactica pentru macrofage
induce secretia de IL-1, FGF, TGF, EGF, PDGF
este un puternic inductor al sintezei de colagen si
fibronectina
88. Rolul TGF-b in modelarea tisulara
cea mai importanta citokina implicata in procesele de remodelare
tisulara este TGF-b
ea este :
chemotactica pentru macrofage
induce secretia de IL-1, FGF, TGF, EGF, PDGF
este un puternic inductor al sintezei de colagen si
fibronectina
D. Variantele normalului1. Descrieti aspectul clinic al
leucoedemului
Leucoedemul este o modificare de aspect a mucoasei jugale
Aspect opalin-albicios, usor plicaturat (ca un val
translucid)
Consistenta supla, elastica, nemodificata
2. Leucoedemul. Aspect histologic.
Epiteliu mai gros ca normalul
Reteaua papilara mai proeminenta
Cell stratului spinos apar mai vacuolizate deoarece contin mai
mult glicogen
3. Cui i se datoreaza pigmentatia melanica? Enumerati sediile de
predilectie
Pigmentatia melanica rasiala se datoreaza prezentei
melanocitelor intr`o proportie mai mare in portiunile profunde ale
epiteliului
Apare in special la pers cu pielea mai inchisa
Frecvent pe: gingii, palat, mucoasa jugala
4. Ce sunt granulatiile Fordyce? Aspect clinic
Sunt glande sebacee prezente in mod neobisnuit la nivelul
mucoasei bucale
Clinic:
Sub forma unor mici papule alb-galbui cu diam de 1-2 mm dispuse
izolat sau in aglomerari dense
Apar mai frecvent la niv mucoasei jugale sau labiale si nu au
semnificatie patologica5. Ce este cheilita glandulara?
Se mai numeste adenomatoza labiala sau hipertrofia simpla a
glandelor salivare mici
Glandele salivare mici sunt mai numeroase si mai proeminente
Pot fi palpate ca mici proeminente submucoase
Fata interna a buzei apare boselata
6. Ce este limba fisurata?
Este o anomalie foarte frecventa transmisa autozomal dominant.
Poate fi considerata o varianta anatomica a morfologiei limbii fara
conotatii patologice
Limba prezinta pe fata dorsala numeroase santuri sau creste de
marimi variabile
Uneori aceste santuri pot aparea si pe marginile limbii care
capata un aspect franjurat Cand volumul limbii este mare marginile
prezinta amprentele dd din zonele laterale
Santurile si fisurile sunt epitelizate fapt ce le diferentieaza
de ulceratii si eroziuni Datorita numeroaselor anfractuozitati,
limba fisurata prezinta un mediu ideal pentru staza si
multiplicarea microbiana
Foarte frecvent limba fisurata se asocieaza cu glosita
migratorie (20-40%)
7. Glosita migratorie (limba geografica). Aspect clinic
Este o anomalie de etiologie necunoscuta, complet benigna
Clinic:
Zone depapilate de culoare rosie cu contur neregulat, de
dimensiuni variabile situate pe fata D sau pe marginile limbii.
Zonele prezinta un contur alb-cenusiu mai reliefat datorita
hiperplaziei sau keratinizarii papilelor filiforme si a unor
depozite care le acopera
Leziunea prezinta un aspect de harta
Forma, marimea si dispozitia acestor zone e schimbatoare in
timp.
Uneori poate fi foarte accentuata, alteori poate disparea
aproape complet
Leziunile se insotesc uneori de descuamari epiteliale
Leziunile sunt in general asimptomatice, rareori creaza o stare
de discomfort (usturime)
8. Glosita migratorie. Aspect histologic
Se pot observa:
O atrofie epiteliala cu tendinta de descuamare a straturilor
superficiale
Aplatizarea retelei papilare
Inflamatie cronica nespecifica in corion
9. Ce este limba saburala sau incarcata ? La persoanele
sanatoase pe fata dorsa a limbii apare un foarte subtire depozit
fiziologic format din cell descuamate, resturi alimentare si
microorganisme Miscarile limbii si fluxul salivar indeparteaza
permanent depozitul format
Autocuratirea este diminuata in starile febrile, afectiuni
digestive, exces de fumat sau leziuni care stanjenesc miscarile
limbii
=> aparitia unor depozite mai consistente pe fata D a limbii
ce dau nastere la LIMBA SABURALA
Aceasta stare este de cele mai multe ori tranzitorie
Persistenta mai indelungata poate favoriza o hiperplazie si o
hiperkeratinizare a papilelor linguale cunoscuta sub numele de
limba piloasa (alba sau neagra)
10. Enumerati factorii care duc la aparitia limbii saburale
Diminuarea autocuratirii:
Febra
Afectiuni ale tubului digestiv
Exces de fumat
Leziuni ale mucoasei bucale care stanjenesc miscarile limbii
Reducerea ocazionala a fluxului salivar
11. Cui se datoreaza aparitia limbii negre piloase. Limba neagra
piloasa apare frecvent in urma unor tratamente locale cu AB care
pot favoriza dezvoltarea unor germeni anaerobi producatori de
pigment.
Aspectul brun-inchis poate fi datorat si oxidarii keratinei de
pe papilele filiforme hiperplazice.
Afectiunea odata aparuta se poate autointretine
Datorita suprafetei sale neregulate si numeroaselor sale
interstitii, fisuri, neregularitati, constituie un bun mediu pentru
dezvoltarea germenilor anaerobi
Unii specialisti considera limba neagra piloasa ca fiind de
cauza idiopatica
In aparitia limbii piloase au fost incrimiate:
Cauzele generatoare de leucoplazii
Fumatul
Diversi factori iritativi locali
Tulburarea echilibrului florei microbiene locale12. Tratamentul
limbii negre piloase
Tratamentul este in general nesatisfacator
Cam pot fi decelati factorii cauzali eliminarea lor duce la
disparitia modificarilor
Cand cauzele aparitiei sunt necunoscute este necesar un
tratament local:
Antiseptice: clorhexidina, violet de gentiana
Substante mucolitice
Keratinolitice acid salicilic 5-10%
Cauterizarea superficiala a suprafetelor hiperplazice si
raclarea cu chiureta
Poate persista un numar de ani sau poate disparea spontan
13. Ce este glosita mediana romboidala? Aspect clinic
Este o anomalie congenitala sau o varianta structurala
Se prezinta sub forma unei mici proeminente rotunde sau ovalare
situate in 1/3 posterioara a fetei D a limbii inaintea V`uluiu
lingual
Suprafata este neteda sau boselata, fara papile
Este de culoare mai rosie si in general asimptomatica
Uneori zona poate fi plata, nereliefata
Uneori glosita romboidala este confundata cu o leziune tumorala
sau ca o forma candidozica cronica
14. Ce sunt varicele sublinguale
Sunt anomalii venoase ce se prezinta sub forma unor traiecte
dilatate, sinuoase situate pe fata V a limbii
Mai frecvente la pacientii in varsta
Situate imediat sub mucoasa, pot fi atinse in cusrul unor
manevre stomatologice => sangerari importante
E. Leziunile elementare1. Macula. Definitie.
Macula este o zoa circumscrisa, plana de coloratie diferita de
mucoasa
Diametru 1-2 mm pana la cativa cm
In general : culoare mai inchisa decat mucoasa normala si pot
fi:
Rosii, rosii brune, brune spre negru
Pot prezenta un contur net sau mai putin bine delimitat
2. Petesiile echimozele. Definitie
Sunt extravazar sangvine in tesuturi de natura traumatica sau
metabolica
Caracteristic este k ele nu dispar la vitropresiune
3. Papula. Definitie
Papula este o leziune redusa, cu forma bine circumscrisa
Diametru 1-5 mm
Are o forma rotunda sau ovala
Suprafata poate fi ascutita sau plana
Culoarea alb cenusiu sau roz
4. Ce este o eruptie papulara?
O eruptie papulara consta intr`un numar mare de papule, extinse
pe o are mai mult sau mai putin intinsa si avand dispozitii
diferite
O eruptie papulara poate fi uneori foarte densa, leziunile
conflueaza in placi sau retele
5. Placile sau placardele- definitie
Placile sau placadele sunt leziuni mai mult sau mai putin
proeminente, ferme, bine delimitate
Culoare gri, albicoasa sau rosiatica
Dimensiuni 5 mm -> cativa cm
Suprafata poate fi rugoasa sau neteda, fisurata sau uneori cu
aspect verucos
Consistenta poate fi supla, asemanatoare mucoasei, sau mai
crescuta, mai aspra
6. Veziculele definitie
Vezicula este o mica leziune circumscrisa 2-5 mm proeminenta ce
contine o acumulare de lichid
Este acoperita de un epiteliu subtiat (membrana veziculara)
Continutul poate fi clar sau rosiatic in functie de severitatea
de la baza veziculei
Prin ruperea membranei => ulceratie
7. Bula definitie
Bula este o leziune veziculara mare (5 mm -> cativa cm)
Membrana acoperitoare sau tavanul bulei poate fi mai subtire sau
mai gros
O bula poate rezulta din confluarea mai multor vezicule sau
poate evolua direct ca atare.
In cavitatea bucala bulele se sparg rapid => ulceratii
8. Enumerati tipurile de bule intalnite la nivelul mucoasei
Bule clare
Bule cu continut sero-hematic
9. Pustula. Definitie
Pustula este o leziune veziculara cu continu purulent
Apare rar la nivelul cavitatii bucale
10. Eroziunea. Definitie
Eroziunea este o pierdere de substanta a mucoasei ce nu
afecteaza stratul germinativ
Are in general un contur neregulat sau linear
Are culoare rosie datorita vascularizatiei din corion, mai
vizibila prin epiteliul subtiat
11. Ulceratia. Definitie
Ulceratia este o pierdere de substanta (sau defect al mucoasei)
cu intreuperea intregului epiteliu si a corionului mucoasei
Marimea ei poate varia de la cativa mm la peste 1 cm in
diametru
12. Care sunt elementele care trebuie mentionate cand se descrie
o ulceratie?
Marginile ulceratei netede sau anfractuase, neregulate,
Pot fi plane sau reliefate
Fundul (sau podeaua) ulceratiei este compusa din tes conjunctiv
si fibrina cu infiltrat de PMN.
Poate avea aspect proliferativ granular sau un aspect
galbui-purulent sau alb-galbui
Consistenta este variabila
Ulceratiile cronice consistenta mi cracute
Ulceratiile maligne indurate
13. Atrofia epiteliului. Definitie clinica
Leziunea atrofica este practic o subtiere a epiteliului pe
suprafete mai limitate sau mai extinse
Zonele de atrofie pot fi difuze sau bine delimitate
Uneori sunt mai deprimate decat epiteliul vecin
Prezinta o culoare rosie-roz, datorita vascularizatiei din
corion, mai vizibile prin epiteliul subtire14. Leziunile granulare
descriere
Leziunile granulare sunt leziuni de culoare rosie-inchis sau
rosu viu, cu aspect proliferativ
Suprafata lor prezinta mici proeminete, priliferari de 1-3 mm si
de obicei este mai ridicata decat mucoasa vecina
15. Nodulul. Definitie
Nodulul este o leziune circumscrisa, proeminenta a mucoasei cu
diametrul de la 5 mm -> 2 cm
Rezulta din impingerea mucoasei in afara de catre o masa bine
delimitata de tesut subadiacent (conjunctiv, glandular,
tumoral)
16. Tumora definitie
Tumora este o leziune proliferativa de marime ce porneste de la
nivelul mucoasei, avand tendinta de crestere fie in afara, fie in
profunzime.
Aceste leziuni cuprind neoplasmele adevarate cu trasaturi
histologice speficice si pseudotumori cum sunt granulomul piogen ,
epulisul.
Tumorile epiteliale pot fi benigne sau maligne
17. Prin ce se caracterizeaza clinic tumorile benigne?
Tumorile benigne au in general o suprafata mai regulata si sunt
mobile pe planurile profunde
Au un contur mai bine delimitat la palpare
18. Prin ce se caracterizeaza clinic tumorile maligne?
Tumorile maligne au deseori o suprafata neregulata, ulcerata si
tind sa fie fixate pe planurile profunde
F. Leziuni histologie ale epiteliului1. Hiperkeratoza definitie
microscopica, tipuri de keratinizare
Hiperkeratoza este o ingrosare anromala a stratului cornos
Microscopic putem distinge:
Ortokeratoza = ingrosarea stratului cornos fara persistenta
nucleilor
Parakeratoza = ingrosarea stratului cornos cu prezenta nucleilor
(in stratul exfoliator)
2. Acantoza. Definitie
Acantoza = ingrosarea, cresterea randurlor stratului spinos de
la 7-8 la peste 15 randuri de cell
Se datoreaza unui ritm mitotic accelerat
Se poate insoti de o jonctiune epitelio conjunctiva
neregulata
3. Atrofia epiteliala definitie microscopica
Atrofia este o subtiere de ansamblu a epiteliului produsa in
special pe seama stratului spinos
Acesta poate prezenta uneori intre 2-3 randuri de celule
Stratul bazal desi in general in suferinta, este prezent
4. Spongionza. Definitie
Spongioza este o largire a spatiilor intercelulare din stratul
spinos (edem intercelular)
5. Acantoliza. Definitie
Acantoliza este o pierdere a coeziunii cell din stratul spinos,
ce duce la o separare a cell intre ele
Prin acantoliza se poate ajunge la un clivaj intraepitelial cu
formarea unor vezicule sau bule
6. Papilomatoza. Definitie
Papilomatoza = adancire mare a retelei papilare
Se caracterizeaza printr`o adancire de amplare variabila a
prelungirilor intercapilare in corionul subadiacent
Acest fenomen da un aspect de retea papilara adancita,
neregulata
7. Atipiile celulare. Definitie
Atipiile celulare sunt modificari celulare izolate ce pot
precede aparitia carcinomului epitelial
8. Displazia. Definitie
Displazia este totalitatea sau suma atipiilor celulare dintr`o
leziune epiteliala
Pot fi clasificate in displazii usoare, medii sau severe mergand
pana la carcinom in situ
9. Infiltratul inflamator. Definitie, tipuri de infiltrat
Definitie:
Infiltratul inflamator reprezinta aglomerarile ceulare formate
din limfocite, plasmocite, macrofage si PMN, ce pot fi prezente in
corion, in cursul anumitor afectiuni de mucoasa
Tipuri de infiltrat
In banda bordeaza jonctiunea epitelio-conjunctiva
Difuz ce cuprinde si straturile profunde ale epiteliului
Focal aglomerari celulare relativ bine delimitate una de
cealalta
Perivascular dispus in jurul vaselor din corionul profund
10. Fibroza corionului. Definitie
Fibroza corionului reprezinta multiple aglomerari de fibre de
colagen in corion
Este o crestere a numarului acestor fibre care apar foarte
aglomerate
Cuprin aproape in intregime tesutul conjunctiv subepitelial
11. Hiperplazia. Definitie
Hiperplazia este o crestere in volum a unui tesut datorata
cresterii nr de cell si fibre din componeta sa
12. Hipertrofia. Definitie
Hipertrofia este o crestere in volum a unui tesut datorata
cresterii nr de vase din structura sa
G. Leziunile cu potential de malignizare si precancerul mucoasei
bucale
1. Leziunea premaligna. Definitie, enumerare
Leziunea premaligna este o alterare tisulara care evolueaza
obligatoriu spre cancer.
Singurele leziuni recunoscute de OMS ca cert premaligne
sunt:
Eritroplazia
Papilomatoza orala
2. Leziunile cu potential de malignizare. Definitie,
enumerare
Sunt leziuni care desi nu evolueaza in mod obligatoriu spre
cancer, prezinta totusi un risc degenerativ crescut, apreciat
variabil de la o leziune la alta
In aceasta categorie sunt incluse:
Leucoplazia
Candidoza cronica
Lichenul plan bucal
Fibroza submucoasa
3. Ce reflecta gradul de displazie al unui tesut?
Gradul de displazie a unei leziuni reflecta gradul de modificare
a tesutului in trecerea sa spre o eventuala transformare
maligna
4. Enumerati atipiile legate de nucleu.
Nuclei mariti de volum = modificarea raportului
nucleo-citoplasmatic
Hipercromatism nuclear = cresterea tinctorialitatii nucleului
prin fizarea mai accentuata a colorantului
Modificarea formei nucleului
Pleomorfism nuclear = variatii de forma, marime si
tinctorialitate
5. Starea premaligna. Definitie, exemple
Definitie:
Starea precanceroasa este o stare patologica generalizata,
asociata cu un risc crescut de malignizare
Exemple:
Lichenul plan
Cheilita actinica
Sindromul Pulmmer-Vinson
Fibroza submucoasa
6. Enumerati atipiile legate de forma celulelor
Prezenta mai multor randuri de cell cu aspect bazaloid =
asemanator cu cell bazale
Pleomorfism celular = cell cu forme anormale, marime variabila:
bizaterii celulare
7. Enumerati atipiile legate de stratificarea si coeziunea
celulara
Stratificare epiteliala neregulata
Keratinizari de celule sau grupuri de cell izolate in stratul
spinos (diskeratoza) cu formare de perle epiteliale
Reducerea coeziunii celulare (spongioza)
Adancirea crestelor interpapilare
8. Enumerati zonele de risc maxim ale mucoasei bucale
Zonele de maxim risc ale CB:
Planseul bucal si fata V a limbii
Palatul moale
Pilierul anterior amigdalian si plica gloso-epiglotica (zona
istmului faringian)
9. Clasificarea displaziilor dupa Banoczy si Csiba.
Usoare : 1-2 atipii
Medii : 2-4 atipii
Severe: peste 4 atipii observate
10. Clasificarea displaziilor dupa Boone.
Gradul 1 displazie usoara: cell atipice, prezente predominant in
1/3 bazala a epiteliului
Gradul 2 displazie medie: cell atipite prezente in 2/3 profunde
ale epiteliului (stratul bazal + spinos)
Gradul 3 displazie severa: alterari ce cuprind toata inaltimea
epiteliului
11. Carcinomul in situ. Definitie
Displaziile severe sunt greu de delimitat de carcinomul in situ
(carcinomul intraepitelial
Acesta este o leziune cu grad inalt de displazie, in care
intreaga arhitectonica epiteliala este compromisa
Leziunea este foare asemantaore cu un carcinom la care membrana
bazala este intacta.
Practic carcinomul in situ este stadiul preinvaziv al unui
carcinom deja constituit
12. Eritroplazia. Definitie, etiologie
Definitie
Este o leziune rara considerata cert premaligna, o leziune de
mucoasa de culoare rosie vie, catifelata care nu poate fi incadrata
in nici o alta afectiune bine definita a mucoasei
Etiologie
Posibilii factori cauzali ai neoplasmelor sunt raspunzatori si
de aparitia eritroplaziei
Apare mai frecvent la marii fumatori si bautori in special in
jurul varstei de 50-70 de ani
Sexul masculin este mai interesat (3/4 din bolnavi)
13. Eritroplazia. Enumerati formele clinice
Leucoplazia patata sau eritro-leucoplazia
Forma granulara
Forma atrofica
14. Eritroplazia. Forme clinice
Aspect clinic
Eritroplazia poate aparea in asociere cu leucoplazia =>
leucoplazia patata (eritro-leucoplazia)
Atunci cand apare ca atare, eritroplazia poate avea 2 forme
clinice:
Forma granulara
Apare ca zone rosii vii, catifelate, cu suprafata neregulata,
granulara
Contur neregulat, dar bine delimitat de mucoasa vecina
Pe suprafata sa pot aparea mici insule keratozice diseminate
Forma atrofica
Se prezinta ca o suprafata de mucoasa atrofica, de culoare rosie
intensa
Denivelata fata de planul epiteliului vecin
Marginile neregulate, dar bine definite, inconjurand zone de
mucoasa normala
Suprafata este neteda, dar uneori zonele de atrofie pot fi
asociate cu zone granulare => leziuni cu aspect mixt :
atrofico-granular
Leziunile sunt in general suple
15. Eritroplazia. Aspect histologic
90% din leziuni prezinta aspect de carcinom in situ sau carcinom
microinvaziv
10% format din displazii de grad mediu sau moderat
Epiteliul apare atrofic sau papilomatos cu o jonctiune e-c
foarte neregulata
Grad inalt de displazie care intereseaza toate structurile
Corionul prezinta un infiltrat inflamator dens si o accentuare a
vascularizatiei
Atunci cand histologic leziunea este un carcinom in situ
membrana bazala este intacta
16. Eritroplazia. Diagnostic diferential
Aspect clinic asemanator cu:
Candidoza cronica, in faza acuta
Stomatitele infectioase de diverse naturi in faza lor acuta
Lichenul plan acut forma atrofico-eroziva forma clinica
asemanatoare cu eritroplazia
Eritroplazia trebuie diferentiata si de:
Reactii alergice de contact
Forma maculara a sarcomului Kaposi
Diagnostic definitiv biopsie
17. Eritroplazia. Tratament
Tratamentul leziunilor este acelasi cu al unui carcinom cu
evolutie in suprafata
Extirparea chirurgicala in limitele de siguranta
Radio sau chimioterapie
Electrocoagularea, chirurgia cu laser
18. Keratozele mucoasei bucale. Definitie
Keratozele sunt leziuni de etiologii diferite si vor fi numite
conform etiologiei: keratoze lichenoide, keratoze traumatice,
keratoze tabacice, etc.
19. Leziunile keratozice. Aspecte clinice
Leziunile keratozice pot imbraca diferite aspecte clinice
Se pot observa:
Papule, retele, placi, leziuni verucoase
Leziuni nodulare keratoza punctata
Keratoza difuza
Leziunile pot fi asociate cu eritem, zone atrofice,
ulceratii
Pot fi mai groase sau mai subtiri, mai transparente
20. Keratozele mucosei. Clasificare
Fiziologice (variante ale normalului )
Linia alba jugala, perle keratozice, glosita migratorie,
leucoedem
Genetice
Nev alb spinos, maladia Darier, diskeratoza benigna
intraepiteliala
Reactionale (produse de cauze locale)
Traumatisme cronice si parafunctii
Galvanism bucal
Keratoze ocupationale (suflatorii in sticle)
Keratozele actinice (cheilita actinica)
Simptomatice (in cadrul unor afectiuni bine definite)
Lichen plan, lupus, psoriazis, candidoza cronica, virale,
sarcoidoza, sifilis
Tabacice si alte obiceiuri
Stomatita nicotica, keratozele produse de betel
Idiopatice (deseori displazice, in functie de zona de maxim
risc)
Leucoplazie idiopatica, keratoza sublinguala, eritroleucoplazie,
keratoacantom, carcinom
21. Ce sunt keratozele reactionale ?
Keratozele reactionale sunt keratoze produse de cauze locale:
traumatisme cronice si parafunctii
Galvanism bucal, keratoze ocupationale (suflatori in sticle),
keratoze actinice (chilita actinica)
22. Ce sunt keratozele simptomatice?
Sunt keratoze care apar in cadrul unor afectiuni bine definite:
lichen plan, lupus eritematos discoid, psoriazis, candidoza
cronica, virale(leucoplazia paroasa, papilomavirus), sarcoidoza,
sifilis
23. Ce sunt keratozele idiopatice?
Sunt considerate leucoplazii propriu-zise si constituie
afectiuni cu potential de malignizare sau chiar premaligne
Leucoplazie idiopatica, keratoza sublinguala, eritroleucoplazie,
keratoacantom, carcinom
24. Leucoplazia verucoasa proliferativa. Aspect clinic si
localizare.
Aspect clinic
Leziunea debuteaza sub forma unei leucoplazii plane care capata
aspect de placard verucos, proliferativ, de culoare alba-cenusie
sau roz
In alte situatii leziunea este multicentrica, sub forma de
placarde multiple, exfoliate, verucoase, ce pot conflua
Suprafata prezinta diferite grade de keratinizare, Leziunea are
consistenta supla
Are o tendinta de exindere lenta in suprafata sau sub o forma
multicentrica
Clinic este asemanatoare cu carinomul verucos, spre care
evolueaza treptat
Localizare
De predilectie este mucoasa jugala, gingiile, palatul dur si
limba
25. Leucoplazia verucoasa proliferativa. Aspect histologic
Tabloul este variabil de la o zona la alta a leziunii
Se observa: hiperkeratoza, acantoza, papilomatoza inversa
Grade diferite de displazie in functie de zona examinata
Membrana bazala poate fi intacta sau nu
Corionul poate prezenta un infiltrat dens, limfocitar
Se descriu 4 stadii de evolutie histologica
Leucoplazie simpla, omogena clinic
Leucoplazie-hiperplazica verucoasa
Carcinom verucos
Carcinom spinocelular, de regula bine diferentiat
26. Leucoplazia verucoasa proliferativa. Tratament
De regula chirurgical clasic sau cu laser CO2, in functie de
intiderea si sediul leziunii
Au mai fost propuse:
Chimioterapie cu Metothrexat asociata cu retinoizi
Radioterapie asociata cu interferon
Dispensarizarea pacientului este obligatorie
27. Leucoplazia. Definitie OMS 1978
OMS `78 leucoplazia este definita : o pata sau placa alba, nu
mai mica de 5 mm diametru, care nu poate fi inlaturata prin
stergere si care nu poate fi clasificata in nici o alta boala
diagnosticabila
28. Leucoplazia definite 2005
Leucoplazia orala este o leziune predominant alba a mucoasei,
care nu poate fi incadrata in nici un alt tip bine definit de
leziuni; unele leziuni se vor maligniza
29. Leucoplazia enumerati factorii etiologici
Fumatul
Asocierea fumatului cu consumul cronic de alcool
Mestecatul de tutun, singur sau asociat cu nuca de betel
Iritatiile mecanice cronice (dd ascutiti, malpozitionati,
resturi radic, proteze incorecte)
Candida albicans
30. Rolul candidei in evolutia unei leucoplazii
In asociere cu fumatul si/sau deficit de f