PARTEA I LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ȘI ALTE ACTE Anul 184 (XXVIII) — Nr. 693 Miercuri, 7 septembrie 2016 SUMAR Nr. Pagina DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE Decizia nr. 465 din 28 iunie 2016 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 31 alin. (3) teza a doua din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru ............ 2–4 Decizia nr. 565 din 12 iulie 2016 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 374 alin. (7) și (8) din Codul de procedură penală .................................. 4–7 Decizia nr. 570 din 12 iulie 2016 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 53 din Codul de procedură penală ............................................................ 7–9 HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI 632. — Hotărâre privind declanșarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național „Secțiunea 3A, subsecțiunea 3A1 și 3A2 de la km 8 + 700 — km 25 + 500 pe teritoriul localităților Gârbău și Sânpaul, din județul Cluj, din cadrul obiectivului de investiții de interes național «Autostrada Brașov— Târgu Mureș—Cluj—Oradea»” ........................................ 10–44 ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE 95. — Ordin al președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind stabilirea procedurii de monitorizare în abator a nivelului dermatitei de contact la puii destinați producției de carne .......................................................................... 45–47 1.191. — Ordin al ministrului mediului, apelor și pădurilor privind aprobarea Planului de management și a Regulamentului sitului Natura 2000 ROSCI0370 Râul Mureș între Lipova și Păuliș ...................................... 48
48
Embed
PARTEA I Anul 184 (XXVIII) - Compania Nationala de ... 632 2016 mof.pdf · urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepția de neconstituționalitate
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
P A R T E A I
LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ȘI ALTE ACTE
Anul 184 (XXVIII) — Nr. 693 Miercuri, 7 septembrie 2016
S U M A R
Nr. Pagina
DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE
Decizia nr. 465 din 28 iunie 2016 referitoare la excepția de
neconstituționalitate a prevederilor art. 31 alin. (3) teza
a doua din Ordonanța de urgență a Guvernului
nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru ............ 2–4
Decizia nr. 565 din 12 iulie 2016 referitoare la excepția de
neconstituționalitate a dispozițiilor art. 374 alin. (7) și (8)
din Codul de procedură penală .................................. 4–7
Decizia nr. 570 din 12 iulie 2016 referitoare la excepția de
neconstituționalitate a dispozițiilor art. 53 din Codul de
criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea
nr. 47/1992, reține următoarele:
13. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este
competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție,
precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea
nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
14. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie
art. 31 alin. (3) teza a doua din Ordonanța de urgență a
Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din
29 iunie 2013, cu modificările și completările ulterioare. Potrivit
prevederilor criticate, „(�) Dacă valoarea impozabilă estecontestată sau apreciată de instanță ca vădit derizorie, taxareacererilor se va face prin raportare la grilele notariale cuprinzândvalorile orientative ale proprietăților imobiliare.”
15. În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate,
aceste prevederi contravin dispozițiilor constituționale ale art. 16
alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetățenilor, art. 21
alin. (1)—(3) care consacră accesul liber la justiție, art. 124
alin. (1) și (2) referitor la înfăptuirea justiției, precum și art. 6
paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și
a libertăților fundamentale.
16. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea
reține că potrivit art. 31 alin. (2) din Ordonanța de urgență a
Guvernului nr. 80/2013, în cazul taxelor calculate în funcție de
valoarea obiectului cererii, valoarea la care se calculează taxele
judiciare de timbru este cea prevăzută în acțiune sau în cerere.
Dacă valoarea este contestată sau apreciată de instanță ca
vădit derizorie, evaluarea se face în condițiile art. 98 alin. (3) din
Codul de procedură civilă, adică după înscrisurile prezentate și
explicațiile date de părți. De asemenea, art. 31 alin. (3) teza întâi
din ordonanța de urgență precizează că, în cererile având ca
obiect dreptul de proprietate sau un alt drept real asupra unui
imobil, taxa judiciară de timbru se calculează în funcție de
judiciare, inclusiv a celor constând în plata taxelor de timbru,
revine persoanei care a căzut în pretenții sau care, în cauzele
nelitigioase, a beneficiat de prestațiile efectuate, în condițiile
legii, de organele de justiție.”
22. Referitor la critica potrivit căreia impunerea grilelor
notariale drept criteriu unic de determinare a valorii cererii sub
aspectul taxei judiciare de timbru se îndepărtează de soluția
consacrată de art. 104 din Codul de procedură civilă, creând
premisele unei inacceptabile bivalențe în ceea ce privește
valoarea aceleiași cereri, Curtea reține faptul că, potrivit art. 104
alin. (1) din actul menționat, „În cererile având ca obiect un dreptde proprietate sau alte drepturi reale asupra unui imobil,valoarea lor se determină în funcție de valoarea impozabilă,stabilită potrivit legislației fiscale.” În acest context, în
considerentele Deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 32
din 9 iunie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României,
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 693/7.IX.2016
3
Partea I, nr. 830 din 10 decembrie 2008, s-a reținut că „legea
privind taxele judiciare de timbru este o lege fiscală,
circumscrisă dreptului financiar, și nu dreptului procesual civil.
Actul normativ menționat conține o reglementare specială,
limitată la materia taxelor judiciare de timbru, reglementare ale
cărei consecințe procedurale nu se pot produce decât în
legătură cu condiția de formă a timbrării. Obligația de plată a
taxelor judiciare de timbru este o obligație fiscală și este
prevăzută de legea specială numai în sarcina celor care
apelează la justiție”. Astfel, instanța supremă a subliniat că între
beneficiarul serviciului public al justiției și instanța de judecată,
ca exponent al puterii publice, se stabilește un raport de drept
fiscal, caracterizat prin relația de subordonare a părților.
„Clasificarea pe care legea taxelor de timbru o face în acțiuni
neevaluabile și evaluabile în bani are la bază rațiuni fiscale și
nu are nimic comun cu natura patrimonială sau nepatrimonială
a dreptului dedus judecății și deci cu caracterul evaluabil sau
neevaluabil în bani al proceselor și cererilor în materie civilă și
comercială pentru delimitarea competenței materiale de primă
instanță. Așadar, pentru stabilirea taxei judiciare de timbru
urmează să fie avute în vedere dispozițiile și categoriile de
acțiuni folosite de legea specială, în timp ce pentru determinarea
competenței materiale după valoare și, implicit, a căilor de atac
ce se pot exercita împotriva hotărârilor judecătorești pronunțate
în cauzele civile și comerciale se va avea în vedere natura
dreptului care fundamentează acțiunea, particularizând-o și
transferându-i din caracterele sale.”
23. Curtea constată, de altfel, că autoarea excepției de
neconstituționalitate dorește, în realitate, modificarea soluției
legislative actuale cuprinsă în textul criticat din Ordonanța de
urgență a Guvernului nr. 80/2013, în sensul că ar trebui, ca și în
cazul determinării taxei judiciare de timbru, legiuitorul să adopte
soluția din noul Cod fiscal — Legea nr. 227/2015, în sensul de
a abandona raportarea la grilele notarilor publici pentru
impozitarea construcțiilor la transferul dreptului de proprietate
prin acte juridice între vii, în favoarea valorii declarate de părți în
actul juridic translativ de proprietate. Or, Curtea constată că o
critică astfel formulată este inadmisibilă, având în vedere
prevederile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora
Curtea se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu
privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau
completa prevederile supuse controlului.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 693/7.IX.2016
4
24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al
art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
C U R T E A C O N S T I T U Ț I O N A L Ă
În numele legii
D E C I D E:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Elena Popescu în Dosarul nr. 884/197/2015/a1
al Judecătoriei Brașov și constată că prevederile art. 31 alin. (3) teza a doua din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013
privind taxele judiciare de timbru sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Judecătoriei Brașov și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 28 iunie 2016.
PREȘEDINTELE INTERIMAR AL CURȚII CONSTITUȚIONALE
Prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
D E C I Z I A Nr. 565
din 12 iulie 2016
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 374 alin. (7) și (8)
din Codul de procedură penală
Valer Dorneanu — președinte
Petre Lăzăroiu — judecător
Mircea Ștefan Minea — judecător
Daniel Marius Morar — judecător
Puskás Valentin Zoltán — judecător
Simona-Maya Teodoroiu — judecător
Tudorel Toader — judecător
Augustin Zegrean — judecător
Afrodita Laura Tutunaru — magistrat-asistent
1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate
a dispozițiilor art. 374 alin. (7) și (8) din Codul de procedură
penală, excepție ridicată de Petru Nicolae Ioțcu în Dosarul
nr. 6.310/30/2015 al Tribunalului Timiș — Secția penală și care
formează obiectul Dosarului Curții Constituționale
nr. 1.828D/2015.
2. Dezbaterile au avut loc în ședința din data de 7 iulie 2016,
în prezența reprezentantului Ministerului Public, procuror
Cosmin Grancea, când Curtea, având în vedere cererea de
întrerupere a deliberărilor pentru o mai bună studiere a
problemelor ce formează obiectul cauzei, în temeiul dispozițiilor
art. 57 și art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, a dispus
amânarea pronunțării pentru data de 12 iulie 2016.
C U R T E A,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată
următoarele:
3. Prin Încheierea din 8 decembrie 2015, pronunțată în
Dosarul nr. 6.310/30/2015, Tribunalul Timiș — Secția penală
a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de
neconstituționalitate a dispozițiilor art. 374 alin. (7) și (8) din
Codul de procedură penală, excepție ridicată de Petru Nicolae
Ioțcu într-o cauză penală în care se fac cercetări cu privire la
săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 291 din Codul penal
raportată la art. 6 din Legea nr. 78/2000.
4. În motivarea excepției de neconstituționalitate se
susține că prevederile legale menționate sunt neconstituționale,
deoarece creează un impediment în contestarea legalității
anumitor probe care fundamentează trimiterea în judecată a
unei persoane în condițiile în care suspiciunea asupra legalității
acestora ar reieși ulterior, din administrarea probelor în faza de
judecată. Arată că în cursul urmăririi penale nu a avut
posibilitatea concretă de a lua cunoștință de conținutul suporților
optici și nici posibilitatea de a contesta legalitatea obținerii probei
constând în interceptările și înregistrările efectuate în cursul
urmăririi penale. Prin urmare, deși în timpul judecății pe fond,
s-ar constata nelegalitatea probelor administrate în cursul
urmăririi penale, părțile nu mai au posibilitatea de a invoca
nulitatea lor și nici instanța nu are la dispoziție vreun mijloc
procedural pentru a le înlătura. O astfel de situație permite
posibilitatea soluționării unei cauze penale în baza unor probe
administrate în mod neloial, fapt care contravine flagrant
criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea
nr. 47/1992, reține următoarele:
13. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este
competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție,
precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea
nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
14. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie
dispozițiile art. 374 alin. (7) și (8) din Codul de procedură penală,
cu denumirea marginală Aducerea la cunoștință a învinuirii,lămuriri și cereri. În ceea ce privește excepția de
neconstituționalitate a dispozițiilor art. 374 alin. (7) din Codul de
procedură penală, Curtea constată că acestea au fost
modificate prin art. II pct. 98 din Ordonanța de urgență a
Guvernului nr. 18/2016 pentru modificarea și completarea Legii
nr. 286/2009 privind Codul penal, Legii nr. 135/2010 privind
Codul de procedură penală, precum și pentru completarea
art. 31 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea
judiciară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 389 din 23 mai 2016. Cu toate acestea, ținând seama de
rațiunile avute în vedere de Decizia Curții Constituționale nr. 766
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 693/7.IX.2016
5
din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit cărora „sintagma «în
vigoare» din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31
alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și
funcționarea Curții Constituționale, republicată, este
constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că
sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau
ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror
efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din
vigoare”, Curtea urmează a se pronunța asupra prevederilor
art. 374 alin. (7) din Codul de procedură penală în redactarea
anterioară modificării acestor prevederi prin Ordonanța de
urgență a Guvernului nr. 18/2016, deoarece acestea erau
aplicabile la momentul invocării excepției. Dispozițiile legale
criticate au următorul conținut:
„(7) Probele administrate în cursul urmăririi penale șinecontestate de către părți nu se readministrează în cursulcercetării judecătorești. Acestea sunt puse în dezbatereacontradictorie a părților și sunt avute în vedere de instanță ladeliberare.
(8) Probele prevăzute la alin. (7) pot fi administrate din oficiude către instanță, dacă apreciază că este necesar pentru aflareaadevărului și justa soluționare a cauzei.”
15. Autorul excepției de neconstituționalitate susține că
dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale
art. 11 alin. (1) și (2) referitor la dreptul internațional și dreptul
intern, art. 20 referitor la Tratatele internaționale privinddrepturile omului, art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces
echitabil, art. 24 alin. (1) referitor la garantarea dreptului la
apărare, precum și dispozițiile art. 6 referitoare la Dreptul la unproces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor
omului și a libertăților fundamentale.
16. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea
constată că prin mai multe decizii s-a pronunțat asupra unor
critici similare. Astfel, cu prilejul pronunțării deciziilor nr. 342 din
7 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 386 din 3 iunie 2015, nr. 245 din 7 aprilie 2015, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 473 din 30 iunie 2015,
și nr. 486 din 23 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 712 din 22 septembrie 2015, Curtea a
statuat că dispozițiile legale criticate dispun cu privire la
imposibilitatea nuanțată/condiționată a readministrării ope legisîn cursul cercetării judecătorești a probelor administrate în cursul
urmăririi penale și care nu au fost contestate. Din această
perspectivă, Curtea a constatat că legiuitorul a impus o singură
condiție cu privire la soluția legislativă aleasă, respectiv absența
unei manifestări univoce de voință a părții interesate sau a
persoanei vătămate de a contesta probele administrate în cursul
urmăririi penale.
17. Faptul că instanța de judecată, nereadministrând probele
în condițiile art. 374 alin. (7) din Codul de procedură penală, va
ține seama de ele la judecarea cauzei nu poate fi apreciat ca
afectând dreptul la apărare ori dreptul la un proces echitabil al
inculpatului, întrucât, potrivit art. 103 alin. (1) din Codul de
procedură penală, probele nu au o valoare dinainte stabilită de
lege, fiind apreciate de organele judiciare în urma evaluării
tuturor probelor administrate în cauză. Totodată, jurisprudența
Curții Europene a Drepturilor Omului a cristalizat ideea potrivit
căreia utilizarea probelor obținute în faza instrucției penale nu
contravine art. 6 paragraful 3 lit. d) din Convenția pentru
apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, atât
timp cât dreptul la apărare a fost respectat (a se vedea, în acest,
sens Hotărârea din 20 septembrie 1993, pronunțată în Cauza
Saidi împotriva Franței, paragrafele 43 și 44, și Hotărârea din
13 octombrie 2005, pronunțată în Cauza Bracci împotriva Italiei,paragrafele 51 și 54.) De aceea, utilizarea unei probe așa cum
a fost administrată în faza de urmărire penală nu poate fi luată
în considerare dacă acuzatul nu a avut posibilitatea, în niciun
stadiu al procedurii anterioare, să o conteste. Prin urmare, nu se
poate susține că prin dispozițiile legale criticate este încălcat
dreptul la un proces echitabil, câtă vreme acuzatul, deși a avut
posibilitatea, nu a contestat temeinicia acestor probe. A porni de
la premisa administrării părtinitoare a probelor, complinită de
nepăsarea acuzatului, nu atrage neconstituționalitatea unui text,
deoarece obiectul acțiunii penale constă în tragerea la
răspundere penală a persoanelor care au săvârșit infracțiuni în
cadrul unui proces guvernat de principiul aflării adevărului. De
altfel, soluționarea unei cauze penale în baza unei probe
nereadministrate de instanța de judecată în fața acuzatului nu
este incompatibilă în sine cu dispozițiile art. 6 din Convenția
pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale
referitoare la dreptul la un proces echitabil, deoarece, în
procesul penal, cerința ca elementele de probă să fie produse
întotdeauna în fața persoanei acuzate nu este absolută, putând
exista situații particulare de excepție cu respectarea dreptului
persoanei acuzate de a fi avut ocazia adecvată și suficientă de
a contesta proba și de a solicita refacerea ei sau de a fi participat
la administrarea probei (a se vedea mutatis mutandis Hotărârea
din 27 martie 2014, pronunțată în Cauza Matytsina împotrivaRusiei, paragrafele 151—153).
18. Totodată, Curtea a constatat că, întrucât legalitatea și
temeinicia sunt însușiri fundamentale ale oricărei probe care,
prin elementele de fapt conținute, servește la constatarea
existenței sau inexistenței unei infracțiuni, la identificarea
persoanei care a săvârșit-o și la cunoașterea împrejurărilor
necesare pentru justa soluționare a cauzei contribuind la aflarea
adevărului în procesul penal, s-ar putea pune în discuție
afectarea dreptului la apărare ori a dreptului la un proces
echitabil dacă, în pofida faptului că părțile sau persoana
vătămată nu au avut posibilitatea contestării lor în fața unui
judecător anterior cercetării judecătorești, probele nu sunt
readministrate.
19. Or, dimpotrivă, din perspectiva legalității administrării
probelor, Curtea a constatat că aceste aspecte pot fi cenzurate,
în acord cu art. 342 din Codul de procedură penală, în fața
judecătorului de cameră preliminară, care, potrivit art. 346
alin. (4) din același cod, va exclude una, mai multe sau toate
probele administrate în cursul urmăririi penale. Prin urmare,
odată validată legalitatea lor în cadrul procedurii de cameră
preliminară, este evident că în fața judecătorului de fond pot fi
puse în discuție numai aspecte ce țin de temeinicie referitoare
la împrejurări de fapt ce reies din proba contestată și care,
raportat la acuzația concretă pentru care a fost dispusă
trimiterea în judecată, prezintă relevanță.
20. Analizând conținutul normativ al dispozițiilor legale
criticate, Curtea a mai constatat că acestea dispun cu privire la
nereadministrarea probelor necontestate și nicidecum cu privire
la imposibilitatea contestării lor. Așa fiind, nimic nu oprește
partea căreia probele avute în vedere îi sunt defavorabile să le
conteste din perspectiva temeiniciei — în faza de judecată
imediat după citirea rechizitoriului, dar anterior audierii
inculpatului —, cerând astfel readministrarea/refacerea lor de
către instanța de judecată în condiții de publicitate, nemijlocire
și contradictorialitate. Terminologia utilizată de legiuitor are în
vedere probele administrate în cursul urmăririi penale care nu au
fost contestate. În acest sens, Curtea a reținut alineatul (5) al
art. 374 din Codul de procedură penală, conform căruia
„Președintele întreabă procurorul, părțile și persoana vătămatădacă propun administrarea de probe”, părțile și persoana
vătămată având posibilitatea să conteste probele administrate și
să propună administrarea de probe, indiferent dacă au fost
administrate sau nu în faza de urmărire penală.
21. În sfârșit, este de observat că legiuitorul nu a exclus
posibilitatea readministrării probelor administrate în cursul
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 693/7.IX.2016
6
urmăririi penale și necontestate de către părți, întrucât, tocmai
potrivit art. 374 alin. (8) din Codul de procedură penală, acestea
pot fi administrate din oficiu de către instanță dacă apreciază că
este necesar pentru aflarea adevărului și justa soluționare a
cauzei. Faptul că această posibilitate este atributul exclusiv al
instanței de judecată nu este de natură a afecta în vreun fel
dreptul la apărare ori dreptul la un proces echitabil, pentru că,
potrivit art. 349 alin. (1) din Codul de procedură penală, „Instanțade judecată soluționează cauza dedusă judecății cu garantarearespectării drepturilor subiecților procesuali și asigurarea
administrării probelor pentru lămurirea completă a împrejurărilorcauzei în scopul aflării adevărului, cu respectarea deplină a legii.”
22. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să
determine schimbarea acestei jurisprudențe, Curtea constată că
soluția de respingere a excepției de neconstituționalitate a
dispozițiilor art. 374 alin. (7) din Codul de procedură penală
pronunțată prin decizia mai sus menționată, precum și
considerentele care au fundamentat-o își păstrează valabilitatea
și în prezenta cauză, inclusiv în ce privește excepția de
neconstituționalitate a dispozițiilor art. 374 alin. (8) din Codul de
procedură penală.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 693/7.IX.2016
7
23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1—3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
C U R T E A C O N S T I T U Ț I O N A L Ă
În numele legii
D E C I D E:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Petru Nicolae Ioțcu în Dosarul nr. 6.310/30/2015
al Tribunalului Timiș — Secția penală și constată că dispozițiile art. 374 alin. (7) și (8) din Codul de procedură penală sunt
constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului Timiș — Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 12 iulie 2016.
PREȘEDINTELE INTERIMAR AL CURȚII CONSTITUȚIONALE
Prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
D E C I Z I A Nr. 570
din 12 iulie 2016
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 53 din Codul de procedură penală
Valer Dorneanu — președinte
Petre Lăzăroiu — judecător
Mircea Ștefan Minea — judecător
Daniel Marius Morar — judecător
Puskás Valentin Zoltán — judecător
Simona-Maya Teodoroiu — judecător
Tudorel Toader — judecător
Augustin Zegrean — judecător
Afrodita Laura Tutunaru — magistrat-asistent
1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate
a dispozițiilor art. 53 din Codul de procedură penală, excepție
ridicată de Stelian Liviu Danco, Remus Claudiu Paneș, Radu
Ovidiu Ciascai, Paul Grigore Covaci, Ionuț-Valeriu Crișan și
Alexandru Mircea Gâlgău în Dosarul nr. 2.205/84/2015 al
Tribunalului Sălaj — Secția penală și care formează obiectul
Dosarului Curții Constituționale nr. 1.859D/2015.
2. Dezbaterile au avut loc în ședința din data de 7 iulie 2016,
în prezența reprezentantului Ministerului Public, procuror
Cosmin Grancea, când Curtea, având în vedere cererea de
întrerupere a deliberărilor pentru o mai bună studiere a
problemelor ce formează obiectul cauzei, în temeiul dispozițiilor
art. 57 și art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, a dispus
amânarea pronunțării pentru data de 12 iulie 2016.
C U R T E A,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată
următoarele:
3. Prin Încheierea nr. 257 din 24 noiembrie 2015, pronunțată
în Dosarul nr. 2.205/84/2015, Tribunalul Sălaj — Secția penală
a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de
neconstituționalitate a dispozițiilor art. 53 din Codul de
procedură penală, excepție ridicată de Stelian Liviu Danco,
Remus Claudiu Paneș, Radu Ovidiu Ciascai, Paul Grigore
Covaci, Ionuț-Valeriu Crișan și Alexandru Mircea Gâlgău în
dosarul cu numărul de mai sus având ca obiect soluționarea de
către judecătorul de drepturi și libertăți a cererii de prelungire a
măsurii arestării preventive pentru autorii excepției, precum și a
cererii de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura
preventivă a arestului la domiciliu pentru alt inculpat.
4. În motivarea excepției de neconstituționalitate se
susține că prevederile legale menționate sunt neconstituționale,
deoarece același judecător de drepturi și libertăți care a
încuviințat măsuri de supraveghere tehnică poate să soluționeze
ulterior cereri privitoare la luarea unei măsuri preventive.
5. Tribunalul Sălaj — Secția penală opinează că excepția
de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece deși cu
ocazia soluționării ambelor categorii de cereri judecătorul de
drepturi și libertăți este chemat să se pronunțe în sensul
constatării suspiciunii rezonabile cu privire la săvârșirea unei
infracțiuni, pentru niciuna dintre cereri, aceasta nu este singura
condiție de admisibilitate. Astfel, pentru a se putea emite un
mandat de supraveghere tehnică, judecătorul trebuie să
constate că există o suspiciune rezonabilă cu privire la
pregătirea sau săvârșirea unei infracțiuni, măsura să fie
proporțională cu restrângerea drepturilor și libertăților
fundamentale, iar proba să nu poată fi obținută în alt mod sau
obținerea ei să presupună dificultăți deosebite ce ar prejudicia
ancheta. În cazul soluționării propunerii de arestare preventivă,
pentru ca aceasta să fie admisă, judecătorul trebuie să constate
că există probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă că
inculpatul a săvârșit o infracțiune și că există una dintre situațiile
expres prevăzute la alin. (1) sau (2) al art. 223 din Codul de
procedură penală. Mai mult, judecătorul trebuie să analizeze și
necesitatea, proporționalitatea și oportunitatea luării măsurii
arestării preventive, astfel că simpla constatare a existenței
probelor care confirmă suspiciunea rezonabilă de comitere a
faptei nu este suficientă pentru admiterea unei propuneri de
arestare preventivă.
6. În aceste condiții în care simpla suspiciune rezonabilă de
comitere a unei infracțiuni nu este suficientă pentru niciuna
dintre situații, instanța de judecată apreciază că nu se poate
discuta despre o eventuală incompatibilitate a judecătorului de
drepturi și libertăți prin prisma unei antepronunțări și, implicit,
nici despre încălcarea dreptului la un proces echitabil.
7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului
Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra
excepției de neconstituționalitate ridicate
8. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate
este neîntemeiată. Astfel, Legea nr. 135/2010 reglementează
competența judecătorului de drepturi și libertăți, acesta fiind acel
magistrat care dispune asupra actelor și măsurilor din cadrul
urmăririi penale, acte și măsuri care restrâng drepturile și
libertățile fundamentale ale persoanei (dreptul la viață privată,
libertatea individuală, dreptul de proprietate etc.).
9. Art. 124 din Constituție reglementează înfăptuirea justiției
și prevede faptul că justiția este unică, imparțială și egală pentru
toți, iar judecătorii sunt independenți și se supun numai legii.
Dispozițiile legale criticate nu contravin în niciun fel acestor
principii constituționale, astfel încât acestea sunt conforme cu
prevederile art. 125 din Constituție.
10. Nu poate fi primită nici pretinsa nerespectare a art. 24
din Constituție referitor la dreptul la apărare, deoarece
dispozițiile legale criticate nu îngrădesc dreptul persoanelor
interesate de a fi asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu,
avocat care are dreptul să consulte actele dosarului, să îl asiste
pe inculpat, să exercite drepturile procesuale ale acestuia, să
formuleze plângeri, cereri, memorii, excepții și obiecțiuni și nici
nu afectează dreptul acestora de a beneficia de timpul și
înlesnirile necesare pregătirii apărării.
11. Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale
criticate sunt constituționale. Astfel, posibilitatea judecătorului
de drepturi și libertăți competent să se pronunțe atât asupra
măsurilor de supraveghere tehnică, cât și asupra cererilor
privitoare la măsurile preventive, în cadrul aceluiași dosar, nu
este de natură a afecta dispozițiile constituționale referitoare la
dreptul la un proces echitabil, ci, dimpotrivă, este în interesul
înfăptuirii actului de justiție ca același judecător să aprecieze
asupra actelor și măsurilor de natură a restrânge drepturile și
libertățile fundamentale ale persoanei.
12. În plus, această dispoziție legală trebuie corelată cu alte
prevederi constituționale și legale care instituie suficiente
garanții de independență și imparțialitate a judecătorilor, astfel:
art. 124 alin. (3) din Constituție potrivit căruia „Judecătorii sunt
independenți și se supun numai legii”, art. 2 alin. (3) din Legea
nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor,
republicată, potrivit căruia „Judecătorii sunt independenți, sesupun numai legii și trebuie să fie imparțiali”, art. 8 din Codul de
procedură penală care instituie ca principiu caracterul echitabil
și rezonabil al procesului penal și potrivit căruia „Organelejudiciare au obligația de a desfășura urmărirea penală șijudecata cu respectarea garanțiilor procesuale și a drepturilorpărților și ale subiecților procesuali, astfel încât să fie constatatela timp și în mod complet faptele care constituie infracțiuni, niciopersoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală, iarorice persoană care a săvârșit o infracțiune să fie pedepsităpotrivit legii, într-un termen rezonabil.”
13. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu
au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de
neconstituționalitate.
C U R T E A,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale
Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse de autori,
concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la
prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține
următoarele:
14. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este
competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție,
precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea
nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
15. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie
dispozițiile art. 53 din Codul de procedură penală cu denumirea
marginală Competența judecătorului de drepturi și libertăți, care
au următorul conținut:
„Judecătorul de drepturi și libertăți este judecătorul care, încadrul instanței, potrivit competenței acesteia, soluționează, încursul urmăririi penale, cererile, propunerile, plângerile,contestațiile sau orice alte sesizări privind:
a) măsurile preventive;b) măsurile asigurătorii;c) măsurile de siguranță cu caracter provizoriu;d) actele procurorului, în cazurile expres prevăzute de lege;e) încuviințarea perchezițiilor, a folosirii metodelor și tehnicilor
speciale de supraveghere sau cercetare ori a altor procedeeprobatorii potrivit legii;
f) procedura audierii anticipate;g) alte situații expres prevăzute de lege.”16. Autorul excepției de neconstituționalitate susține că
dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale
art. 24 alin. (1) referitor la garantarea dreptului la apărare și
art. 124 alin. (2) referitor la unicitatea, imparțialitate și egalitatea
justiției.
17. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea
constată că dispozițiile legale criticate dispun cu privire la
competența judecătorului de drepturi și libertăți de a se
pronunța, în cursul urmăririi penale, asupra anumitor cereri,
propuneri, plângeri, contestații sau orice alte sesizări referitoare
la drepturi și libertăți fundamentale. În acest sens se constată că
legiuitorul a înțeles să asigure o suită de garanții specifice
referitoare la protecția drepturilor și libertăților fundamentale
care țin de libertatea individuală (prin posibilitatea judecătorului
de drepturi și libertăți de a se pronunța asupra măsurilor
preventive), de dreptul de proprietate privată (prin posibilitatea
judecătorului de drepturi și libertăți de a se pronunța asupra
măsurilor asigurătorii), de dreptul la libertate și siguranță, dreptuloricărei persoane de a dispune de a însăși (prin posibilitatea
judecătorului de drepturi și libertăți de a se pronunța asupra
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 693/7.IX.2016
8
măsurilor cu caracter provizoriu cum ar fi obligarea provizorie la
tratament medical a suspectului/inculpatului ori internarea
medicală provizorie), de dreptul la soluționarea cauzelor într-untermen rezonabil (prin posibilitatea judecătorului de drepturi și
libertăți de a se pronunța asupra actelor procurorului în cazurile
expres prevăzute de lege, cum ar fi contestația privind durata
procesului, cererea de anulare sau de reducere a amenzii
aplicate de procuror prin ordonanță), de inviolabilitateadomiciliului, de dreptul la viața intimă, familială și privată și desecretul corespondenței (prin posibilitatea judecătorului de
drepturi și libertăți de a se pronunța asupra încuviințării
perchezițiilor, a folosirii metodelor și tehnicilor speciale de
supraveghere sau cercetare ori a altor procedee probatorii
potrivit legii), de dreptul la un proces echitabil (prin posibilitatea
judecătorului de drepturi și libertăți de a dispune cu privire la
procedura audierii anticipate atunci când există riscul ca
persoana vătămată, partea civilă, partea responsabilă civilmente
sau un martor să nu mai poată fi audiat în cursul judecății),
precum și de inviolabilitatea domiciliului și dreptul de proprietateprivată (prin posibilitatea judecătorului de drepturi și libertăți de
a se pronunța, în condițiile art. 265 alin. (4) din Codul de
procedură penală, în cazul în care pentru executarea
mandatului de aducere este necesară pătrunderea fără
consimțământ într-un domiciliu sau sediu, ori de a se pronunța,
în condițiile art. 255 din Codul de procedură penală cu privire la
restituirea lucrurilor dacă lucrurile ridicate de la suspect ori
inculpat sau de la orice persoană care le-a primit spre a le păstra
sunt proprietatea persoanei vătămate sau a altei persoane ori au
fost luate pe nedrept din posesia sau deținerea acestora.
18. Chiar dacă în sarcina judecătorului de drepturi și libertăți
cad și alte atribuții care nu țin în mod direct de un anume drept
sau libertate fundamentală, cum ar fi posibilitatea abținerii ori
recuzării grefierului, se constată că și acestea se circumscriu
unui drept fundamental ce ține de garantarea dreptului la un
proces echitabil.
19. Așa fiind, faptul că judecătorul de drepturi și libertăți se
poate pronunța atât asupra cererilor referitoare la măsurile
preventive, cât și asupra celor referitoare la încuviințarea folosirii
metodelor și tehnicilor speciale de supraveghere nu este de
natură a afecta unicitatea, egalitatea și imparțialitatea justiției,
deoarece dimpotrivă, o astfel de posibilitate este menită să
asigure un plus de consistență garanțiilor specifice referitoare
la libertatea individuală și la dreptul la viață, intimă familială și
privată. Mai mult, se constată că potrivit dispozițiilor art. 3 din
Codul de procedură penală, legiuitorul a avut în vedere patru
funcții judiciare, și anume: funcția de urmărire penală, funcția de
dispoziție asupra drepturilor și libertăților fundamentale ale
persoanei în faza de urmărire penală, funcția de verificare a
legalității trimiterii ori netrimitere în judecată și funcția de
judecată. Prin urmare, competența stabilită în condițiile art. 53
din Codul de procedură penală se circumscrie funcției de
dispoziție asupra drepturilor și libertăților fundamentale ale
persoanei în faza de urmărire penală, funcție care, potrivit art. 3
alin. (3) din Codul de procedură penală, „În desfășurareaaceluiași proces penal, exercitarea unei funcții judiciare esteincompatibilă cu exercitarea unei alte funcții judiciare [�]” Prin
urmare, nu s-ar putea pune în discuție vreo eventuală afectare
a prevederii constituționale care consacră imparțialitatea și
egalitatea justiției, deoarece judecătorul de drepturi și libertăți
care a exercitat astfel funcția de dispoziție asupra drepturilor și
libertăților fundamentale ale persoanei în faza de urmărire
penală nu poate, în aceeași cauză, să exercite și funcția de
judecată.
20. De asemenea, nu poate fi primită nici susținerea
referitoare la încălcarea dreptului constituțional la apărare,
întrucât prevederile legale criticate nu împiedică exercitarea
dreptului constituțional, persoana interesată având deplina
libertate de a se apăra singură ori de a fi asistată de un avocat
ales sau numit din oficiu.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 693/7.IX.2016
9
21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1—3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
C U R T E A C O N S T I T U Ț I O N A L Ă
În numele legii
D E C I D E:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Stelian Liviu Danco, Remus Claudiu Paneș, Radu
Ovidiu Ciascai, Paul Grigore Covaci, Ionuț-Valeriu Crișan și Alexandru Mircea Gâlgău în Dosarul nr. 2.205/84/2015 al Tribunalului
Sălaj — Secția penală și constată că dispozițiile art. 53 din Codul de procedură penală sunt constituționale în raport cu criticile
formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului Sălaj — Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 12 iulie 2016.
PREȘEDINTELE INTERIMAR AL CURȚII CONSTITUȚIONALE
Prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru
H O T Ă R Â R I A L E G U V E R N U L U I R O M Â N I E I
GUVERNUL ROMÂNIEI
H O T Ă R Â R E
privind declanșarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată
care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național
„Secțiunea 3A, subsecțiunea 3A1 și 3A2 de la km 8 + 700 — km 25 + 500 pe teritoriul localităților
Gârbău și Sânpaul, din județul Cluj, din cadrul obiectivului de investiții de interes național
«Autostrada Brașov—Târgu Mureș—Cluj—Oradea»”
În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, al art. 5 alin. (1) din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea
pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local, cu modificările și
completările ulterioare, și având în vedere dispozițiile Hotărârii Guvernului nr. 1.363/2003 privind aprobarea indicatorilor tehnico-
economici ai obiectivului de investiții „Autostrada Brașov—Târgu Mureș—Cluj—Oradea”,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 693/7.IX.2016
10
Art. 1. — Se aprobă amplasamentul care constituie coridorul
de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național
„Secțiunea 3A, subsecțiunea 3A1 și 3A2 de la km 8 + 700—
km 25 + 500 pe teritoriul localităților Gârbău și Sânpaul, din
județul Cluj, din cadrul obiectivului de investiții de interes
național «Autostrada Brașov—Târgu Mureș—Cluj—Oradea»”,
potrivit planului de amplasament/hărții topografice prevăzute în
anexa nr. 1*).
Art. 2. — (1) Se aprobă declanșarea procedurilor de
expropriere a imobilelor proprietate privată situate pe
amplasamentul care constituie coridorul de expropriere al
lucrării de utilitate publică de interes național „Secțiunea 3A,
subsecțiunea 3A1 și 3A2 de la km 8 + 700—km 25 + 500 pe
teritoriul localităților Gârbău și Sânpaul, din județul Cluj, din
cadrul obiectivului de investiții de interes național «Autostrada
Brașov—Târgu Mureș—Cluj—Oradea»”, prevăzut la art. 1,
expropriator fiind statul român reprezentat de Ministerul
Transporturilor, prin Compania Națională de Autostrăzi și
Drumuri Naționale din România — S.A.
(2) Se aprobă lista cuprinzând imobilele supuse exproprierii
potrivit alin. (1), situate pe raza localităților Gârbău și Sânpaul din
județul Cluj, proprietarii sau deținătorii acestora, precum și sumele
individuale aferente despăgubirilor, prevăzută în anexa nr. 2.
Art. 3. — Sumele individuale estimate de către expropriator
aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată situate
pe amplasamentul care constituie coridorul de expropriere al
lucrării de utilitate publică de interes național „Secțiunea 3A,
subsecțiunea 3A1 și 3A2 de la km 8 + 700—km 25 + 500 pe
teritoriul localităților Gârbău și Sânpaul, din județul Cluj, din
cadrul obiectivului de investiții de interes național «Autostrada
Brașov—Târgu Mureș—Cluj—Oradea»”, prevăzut la art. 1, sunt
în cuantum total de 632 mii lei și sunt alocate de la bugetul de
stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor, conform Legii
bugetului de stat pe anul 2016 nr. 339/2015, capitolul 84.01
„Transporturi”, titlul 55 „Alte transferuri”, alineatul 55.01.12
„Investiții ale agenților economici cu capital de stat”.
Art. 4. — Sumele individuale prevăzute la art. 3 se virează de
către Ministerul Transporturilor, în termen de cel mult 30 de zile
de la data solicitării acestora, într-un cont bancar deschis pe
numele Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale
din România — S.A., la dispoziția proprietarilor de imobile,
pentru imobilele proprietate privată situate pe amplasamentul
care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate
publică prevăzut la art. 1, în vederea efectuării despăgubirilor în
cadrul procedurilor de expropriere, în condițiile legii.
Art. 5. — Ministerul Transporturilor, prin Compania Națională
de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România — S.A.,
răspunde de realitatea datelor înscrise în lista cuprinzând
imobilele proprietate privată situate pe amplasamentul care
constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică,
de corectitudinea datelor înscrise în documentele care au stat la
baza stabilirii acestora, precum și de modul de utilizare, în
conformitate cu dispozițiile legale, a sumei alocate potrivit
prevederilor prezentei hotărâri.
Art. 6. — Planul cu amplasamentul lucrării de utilitate publică
se aduce la cunoștință publică prin afișarea la sediile consiliilor
locale implicate și, respectiv, prin afișare pe pagina proprie de
internet a expropriatorului.
Art. 7. — Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezenta
hotărâre.
PRIM-MINISTRU
DACIAN JULIEN CIOLOȘ
Contrasemnează:
Ministrul transporturilor,
Petru Sorin Bușe
Ministrul finanțelor publice,
Anca Dana Dragu
București, 31 august 2016.
Nr. 632.
*) Anexa nr. 1 se comunică persoanelor fizice și juridice interesate, la solicitarea acestora, de către Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale
din România — S.A., care este depozitarul acesteia, imposibilitatea publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hărții topografice/planului de amplasament
fiind determinată de impedimente de natură tehnico-redacțională.
ANEXA Nr. 2
L I S T A
cuprinzând imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică
de interes național „Secțiunea 3A, subsecțiunea 3A1 și 3A2 de la km 8 + 700—km 25 + 500 pe teritoriul localităților
Gârbău și Sânpaul din județul Cluj, din cadrul obiectivului de investiții de interes național «Autostrada Brașov—
Târgu Mureș—Cluj—Oradea»”, proprietarii sau deținătorii acestora, precum și sumele individuale aferente despăgubirilor
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 693/7.IX.2016
11
Nr.
crt.
Județul
Unitatea
administrativ-
teritorială
Numele
și prenumele proprietarului/
deținătorului imobilului
Categoria
de folosință
Tarlaua Parcela
Nr.
cadastral
Suprafața totală
(mp)
Suprafața de
expropriat
(mp)
Valoarea
despăgubirii
conform Legii
nr. 255/2010
(lei)
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1 CLUJ GÂRBĂU KOVACS ȘTEFAN
Arabil
Extravilan
71 77/1 1440 6.000 1.109 449,00
2 CLUJ GÂRBĂU KOVACS ȘTEFAN
Arabil
Extravilan
71 76/1 1467 6.000 1.076 436,00
3 CLUJ GÂRBĂU SZALLOS IOAN
Arabil
Extravilan
71 75 1410 6.000 892 361,00
4 CLUJ GÂRBĂU SZALLOS ELISABETA
Arabil
Extravilan
71 74/1 1415 3.000 399 162,00
5 CLUJ GÂRBĂU ANDRAS MARTIN
Arabil
Extravilan
71 73 1405 2.500 281 114,00
6 CLUJ GÂRBĂU SIMONCA KATALINA
Arabil
Extravilan
71 72/1 1433 3.000 827 335,00
7 CLUJ GÂRBĂU SZEKELY ȘTEFAN
Arabil
Extravilan
71 72/2 2057 2.500 480 195,00
8 CLUJ GÂRBĂU DIOSI IOAN
Arabil
Extravilan
71 70/3 2070 1.600 159 64,00
9 CLUJ GÂRBĂU SZALLOS ȘTEFAN
Arabil
Extravilan
71 70 2065 2.000 271 110,00
10 CLUJ GÂRBĂU KOVACS ȘTEFAN
Arabil
Extravilan
71 69 2052 3.000 159 64,00
11 CLUJ GÂRBĂU KOVACS ECATERINA
Arabil
Extravilan
71 68 1315 3.000 42 17,00
12 CLUJ GÂRBĂU KOVACS ȘTEFAN
Arabil
Extravilan
71 4641/18 1832 2.000 629 255,00
13 CLUJ GÂRBĂU COMUNA GÂRBĂU
Arabil
Extravilan
71 4641/17 2155 14.327 3.458 1.401,00
14 CLUJ GÂRBĂU
GASPAR IOAN
(SZEKELY ISTVAN)
Arabil
Extravilan
71 4641/16
2210,
2213
1.600 922 373,00
15 CLUJ GÂRBĂU
SZEKELY ECATERINA
(SZALLOS FRAN)
Arabil
Extravilan
71 4641/15
1839,
1842,
1844
3.000 2.121 859,00
16 CLUJ GÂRBĂU SZALLOS ȘTEFAN
Arabil
Extravilan
71 4641/14
1794,
1796
3.000 1.174 475,00
17 CLUJ GÂRBĂU SZALLOS ECATERINA
Arabil
Extravilan
71 4641/13
1789,
1792
2.400 94 38,00
18 CLUJ GÂRBĂU SIMONCA KATALIN
Arabil
Extravilan
71 4641/12 1847 1.800 93 38,00
19 CLUJ GÂRBĂU MATYAS ISTVAN
Arabil
Extravilan
71 4641/11 1774 1.500 88 36,00
20 CLUJ GÂRBĂU NAGY IOAN
Arabil
Extravilan
71 4641/10 1785 2.200 68 27,00
21 CLUJ GÂRBĂU SZUCS ECATERINA
Arabil
Extravilan
71 4641/9 1835 1.000 43 18,00
22 CLUJ GÂRBĂU SZUCS ELISABETA
Arabil
Extravilan
71 4641/8 1810 1.600 65 27,00
23 CLUJ GÂRBĂU GERGELY ISTVAN
Arabil
Extravilan
71 4641/7 1814 2.500 111 45,00
24 CLUJ GÂRBĂU SZUCS ECATERINA
Arabil
Extravilan
71 4641/6 1822 2.200 106 43,00
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 693/7.IX.2016
12
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
25 CLUJ GÂRBĂU MATYAS ISTVAN
Arabil
Extravilan
71 4641/5 1799 3.100 135 54,00
26 CLUJ GÂRBĂU BARTHA CATALINA
Arabil
Extravilan
71 4641/4 1803 2.500 105 42,00
27 CLUJ GÂRBĂU DIOSI FRANCISC
Arabil
Extravilan
71 4641/3 2317 2.500 202 82,00
28 CLUJ GÂRBĂU PAROHIA REFORMATĂ
Arabil
Extravilan
71 4641/2 2353 2.800 22 9,00
29 CLUJ GÂRBĂU COMUNA GÂRBĂU
Drum de
exploatare
1845 145 145 66,00
30 CLUJ GÂRBĂU GAȘPAR IOAN
Arabil
Extravilan
71 4605/7 2306 2.400 4 2,00
31 CLUJ GÂRBĂU SZUCS ECATERINA
Arabil
Extravilan
71 4605/5 1782 1.600 330 134,00
32 CLUJ GÂRBĂU SZALLOS IOAN
Arabil
Extravilan
71 4605/4 1818 2.800 611 247,00
33 CLUJ GÂRBĂU BARTA SZALLOS LEVENTE
Arabil
Extravilan
71 4605/1 1778 4.000 1.462 592,00
34 CLUJ GÂRBĂU KOCSIS CĂTĂLINA
Arabil
Extravilan
71 4605/3 1829 2.700 32 13,00
35 CLUJ GÂRBĂU KOCSIS FRANCISC
Arabil
Extravilan
71 4605/2 2327 2.245 205 83,00
36 CLUJ GÂRBĂU
COMUNA GÂRBĂU
(PAROHIA REFORMATĂ)
Fâneață
Extravilan
54 2456 10.409 463 139,00
37 CLUJ GÂRBĂU MATYAS MARTIN
Fâneață
Extravilan
54 598/1/82 551 622 48 15,00
38 CLUJ GÂRBĂU KOCKIS IULIU
Fâneață
Extravilan
54 598/1/81 541 622 545 164,00
39 CLUJ GÂRBĂU KALLO ELISABETA
Fâneață
Extravilan
54 598/1/80 572 622 107 32,00
40 CLUJ GÂRBĂU MATYAS ISTVAN
Fâneață
Extravilan
54 598/1/77 569 1.866 1.416 425,00
41 CLUJ GÂRBĂU SZEKELY ISTVAN
Fâneață
Extravilan
54 598/1/75 560 931 931 279,00
42 CLUJ GÂRBĂU SZALLOS ELISABETA
Fâneață
Extravilan
54 598/1/76 536 935 935 281,00
43 CLUJ GÂRBĂU SZEKELY ISTVAN
Fâneață
Extravilan
54 598/1/74 559 1.866 1.866 560,00
44 CLUJ GÂRBĂU KOVACS ȘTEFAN
Fâneață
Extravilan
54 598/1/72 566 935 886 266,00
45 CLUJ GÂRBĂU COVACS IANOS
Fâneață
Extravilan
54 598/1/73 561 931 931 279,00
46 CLUJ GÂRBĂU MATYAS ILONKA
Fâneață
Extravilan
54 598/1/70 2312 931 911 273,00
47 CLUJ GÂRBĂU GASPAR ȘTEFAN
Fâneață
Extravilan
54 598/1/71 538 935 254 76,00
48 CLUJ GÂRBĂU SZALLOS ȘTEFAN
Fâneață
Extravilan
54 598/1/68 544 467 53 16,00
49 CLUJ GÂRBĂU SZALLOS ȘTEFAN
Fâneață
Extravilan
54 598/1/69 557 467 313 94,00
50 CLUJ GÂRBĂU
SZALLOS IOAN
(KOVACS ECATERINA)
Arabil
Extravilan
54 598/3/8 1826 1.000 115 47,00
51 CLUJ GÂRBĂU
SZALLOS IOAN
(SZALLOS BANDI IOAN)
Arabil
Extravilan
54 598/3/7 1768 1.500 1.292 523,00
52 CLUJ GÂRBĂU SZALLOS ȘTEFAN
Arabil
Extravilan
54 598/3/6 1807 1.500 824 333,00
53 CLUJ GÂRBĂU DELEAN MIRCEA VASILE
Arabil
Extravilan
54 38 496 7.000 4.179 1.692,00
54 CLUJ GÂRBĂU FARAGO FLORIN LUCIAN
Fâneață
Extravilan
54 37 515 2.500 180 54,00
55 CLUJ GÂRBĂU COMUNA GÂRBĂU
Drum de
exploatare
613 219 219 99,00
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 693/7.IX.2016
13
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
56 CLUJ GÂRBĂU COMUNA GÂRBĂU
Arabil
Extravilan
55 44/1 905 9.442 1.059 429,00
57 CLUJ GÂRBĂU TOȘA MARIA
Fâneață
Extravilan
55 44 483 4.300 2.774 832,00
58 CLUJ GÂRBĂU
ȘERDEAN EUGEN,
ȘERDEAN EMIL,
ȘERDEAN VASILE
Fâneață
Extravilan
55 47 505 7.414 2.205 662,00
59 CLUJ GÂRBĂU ȘERDEAN EUGEN
Fâneață
Extravilan
55 45 480 11.500 3.006 902,00
60 CLUJ GÂRBĂU
LĂPUȘAN EUGEN,
LĂPUȘAN EMIL
Fâneață
Extravilan
55 46/1 509 20.800 4.737 1.421,00
61 CLUJ GÂRBĂU
LĂPUȘAN EUGEN,
LĂPUȘAN EMIL
Neproductiv
Extravilan
55 46/2 512 5.000 1.798 81,00
62 CLUJ GÂRBĂU COMUNA GÂRBĂU
Drum de
exploatare
617 812 812 366,00
63 CLUJ GÂRBĂU DANCIU IONEL
Arabil
Extravilan
55 67 2405 2.951 1.624 657,00
64 CLUJ GÂRBĂU
GILĂUAN VIRUCA,
TOȘA EUGENIA-MARIOARA,
GILOVEAN EUGEN
Arabil
Extravilan
55 68 500 5.800 5.683 2.301,00
65 CLUJ GÂRBĂU COMUNA GÂRBĂU
Arabil
Extravilan
55 69 2400 1.400 1.400 567,00
66 CLUJ GÂRBĂU
ȘERDEAN VALERIA,
ȘERDEAN EUGEN-MARIN
Arabil
Extravilan
55 70 494 1.400 1.400 567,00
67 CLUJ GÂRBĂU TOȘA MIRCEA
Arabil
Extravilan
55 71 507 1.400 1.400 567,00
68 CLUJ GÂRBĂU TOȘA CORNELIA
Arabil
Extravilan
55 72 452 2.900 2.900 1.175,00
69 CLUJ GÂRBĂU
DANCIU DANIEL TRAIAN,
DANCIU DORIN
Arabil
Extravilan
55 73 453 2.900 2.900 1.175,00
70 CLUJ GÂRBĂU
TOȘA GH. IOAN,
TOȘA GH. MARIA
Arabil
Extravilan
55 74 503 1.400 1.400 567,00
71 CLUJ GÂRBĂU
MOCAN ANUȚA,
MOCAN ANNA
Arabil
Extravilan
55 75 493 1.400 1.400 567,00
72 CLUJ GÂRBĂU DUCAI EMIL
Arabil
Extravilan
55 76 502 1.400 1.400 567,00
73 CLUJ GÂRBĂU TOȘA VALERIA
Arabil
Extravilan
55 77/1 2121 1.400 1.400 567,00
74 CLUJ GÂRBĂU BODO LAJOS ZOLTAN
Fâneață
Extravilan
55 77 138 2.500 2.500 750,00
75 CLUJ GÂRBĂU BODO LAJOS ZOLTAN
Fâneață
Extravilan
55 79 141 3.600 3.600 1.080,00
76 CLUJ GÂRBĂU LĂPUȘAN IOAN
Fâneață
Extravilan
55 80 192 2.100 2.100 630,00
77 CLUJ GÂRBĂU CADIS MARIA
Fâneață
Extravilan
55 81 196 2.000 2.000 600,00
78 CLUJ GÂRBĂU ȘERDEAN ANA
Arabil
Extravilan
55 82 886 2.530 1.852 750,00
79 CLUJ GÂRBĂU TOȘA CORNELIA
Arabil
Extravilan
55 83 2362 1.500 362 147,00
80 CLUJ GÂRBĂU JILOVAN V. IOAN
Fâneață
Extravilan
55 84 518 2.600 28 9,00
81 CLUJ GÂRBĂU COMUNA GÂRBĂU
Drum de
exploatare
608 1.349 1.349 607,00
82 CLUJ GÂRBĂU COMUNA GÂRBĂU
Drum de
exploatare
48 48 21,00
83 CLUJ GÂRBĂU COMUNA GÂRBĂU
Drum de
exploatare
609 204 204 92,00
84 CLUJ GÂRBĂU DUCAI EMIL
Fâneață
Extravilan
56 120 593 7.000 6.845 2.054,00
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 693/7.IX.2016
14
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
85 CLUJ GÂRBĂU
SÎMPETREAN DAN VASILE,
POPOVICI TRAIAN
Fâneață
Extravilan
56 119/1 925 8.700 1.139 342,00
86 CLUJ GÂRBĂU JILOVAN V. IOAN
Arabil
Extravilan
56 1 577 2.900 2.900 1.175,00
87 CLUJ GÂRBĂU
GILĂUAN VIRUCA,
TOȘA EUGENIA-MARIOARA,
GILOVEAN EUGEN
Arabil
Extravilan
56 137 548, 547 2.900 1.125 456,00
88 CLUJ GÂRBĂU
BODO LAJOS ZOLTAN,
PANAITE IOAN
Arabil
Extravilan
56 136 605 1.000 173 70,00
89 CLUJ GÂRBĂU
LĂPUȘAN EUGEN,
LĂPUȘAN EMIL
Arabil
Extravilan
56 135 582 10.000 62 25,00
90 CLUJ GÂRBĂU
PASCA MARIA,
MOCAN GHEORGHE IOAN
Arabil
Extravilan
56 134 563 1.000 55 22,00
91 CLUJ GÂRBĂU SALANȚA MARIA
Arabil
Extravilan
56 133 579 1.400 58 24,00
92 CLUJ GÂRBĂU
DANCIU DANIEL TRAIAN,
DANCIU DORIN
Arabil
Extravilan
56 125 584 6.993 127 51,00
93 CLUJ GÂRBĂU
AVRAM EUGEN,
AVRAM IOAN
Fâneață
Extravilan
56 124/1 602 700 36 11,00
94 CLUJ GÂRBĂU AVRAM EUGEN
Arabil
Extravilan
56 124
2132,
2133
2.900 317 129,00
95 CLUJ GÂRBĂU FARAGA FLORIN
Arabil
Extravilan
56 123
2365,
2366
2.200 502 204,00
96 CLUJ GÂRBĂU
FARAGA FLORIN LUCIAN,
POPOVICI CRISTINA-
ADRIANA-VICTORIA
Fâneață
Extravilan
56 123/1 598 5.000 3.782 1.134,00
97 CLUJ GÂRBĂU
CIOTLĂUȘ GHEDEON,
CIOTLĂUȘ MARIOARA,
CREȚU CORNEL,
CREȚU SORINA-MONICA
Fâneață
Extravilan
56 122/1 575 7.900 6.953 2.086,00
98 CLUJ GÂRBĂU
CIOTLĂUȘ GHEDEON,
CIOTLĂUȘ MARIOARA,
CREȚU CORNEL, CREȚU
SORINA-MONICA
Arabil
Extravilan
56 122 554 2.900 1.380 559,00
99 CLUJ GÂRBĂU
POP MIRCEA, POP EMIL,
POP FLORIN, VASUT
IOANA-FLORINA
Arabil
Extravilan
56 121 596 2.900 1.169 474,00
100 CLUJ GÂRBĂU BĂLAȘ CRISTIAN MARIUS
Neproductiv
Extravilan
56 111 469 6.000 215 9,00
101 CLUJ GÂRBĂU
COSTEA V. VASILE-
GHEORGHE,
COSTEA MIRCEA
Arabil
Extravilan
56 110 465, 466 10.800 6.265 2.538,00
102 CLUJ GÂRBĂU CORNEA I. IOAN
Arabil
Extravilan
56 109 471 1.920 1.920 777,00
103 CLUJ GÂRBĂU TANTOS IOAN
Arabil
Extravilan
56 108 300 2.000 1.903 771,00
104 CLUJ GÂRBĂU TRIFAN MARIA
Arabil
Extravilan
56 107 328 2.900 977 396,00
105 CLUJ GÂRBĂU TOȘA MARIA
Arabil
Extravilan
56 106 325 1.800 258 105,00
106 CLUJ GÂRBĂU
CRIȘAN RODICA, SALANȚĂ
CORNELIA-ELVIRA,
CĂLUGARU MARIA
Arabil
Extravilan
56 105 338 1.800 128 52,00
107 CLUJ GÂRBĂU DERITEI LUCIA
Arabil
Extravilan
56 104 335 1.300 80 33,00
108 CLUJ GÂRBĂU TOȘA GH. TRAIAN
Arabil
Extravilan
56 103 331 2.200 152 62,00
109 CLUJ GÂRBĂU ȘERDEAN EUGEN
Arabil
Extravilan
56 102
920
(278)
1.400 20 8,00
110 CLUJ GÂRBĂU ȘERDEAN EUGEN
Arabil
Extravilan
56 102
922
(279)
1.400 31 12,00
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 693/7.IX.2016