INTRODUCERE..........................................................................................................3
CAPITOLUL
1.Obiective...........................................................................................4
1.1 Obiectivul
general............................................................................................................................4
1.2Obiective
specifice............................................................................................................................4
CAPITOLUL 2
.Arome.................................................................................................5
2.1Caracteristici......................................................................................................................................5
2.2Arome
naturale..................................................................................................................................6
2.3Arome
artificiale................................................................................................................................6
CAPITOLUL
3.Esene.....................................................................................12
3.1Componente odorante
principale.....................................................................................................12
3.2Metode de
obinere...........................................................................................................................14
3.3Esene
naturale.................................................................................................................................14
3.3.1 Esene naturale
vegetale............................................................................................................14
3.3.2 Esene naturale
animale.............................................................................................................16
3.4 Esene
sintetice................................................................................................................................16
3.5
Utilizri............................................................................................................................................16
3.6 Scopuri
medicale.............................................................................................................................19
CAPITOLUL
4.Parfumuri..............................................................................20
4.1Caracteristici.....................................................................................................................................20
4.2Clasificarea
parfumurilor..................................................................................................................21
4.3Metode folosite pentru extragerea uleiurilor
volatile........................................................................23
4.3.1
Presarea......................................................................................................................................23
4.3.2
Distilarea....................................................................................................................................24
4.3.3 Extracia cu solveni
volatili.....................................................................................................24
4.3.4 Extracia cu solveni grai
nevolatili..........................................................................................25
4.4 Extracte de origine vegetal folosite n industria
parfumurilor.......................................................25
CONCLUZII......................................................................................................28
BIBLIOGRAFIE...............................................................................................29
Cuprins
Aromele, parfumurile si esentele aromtice reprezinta uleiuri
volatile, numite si eterice sau esentiale , sintetizate de catre
plante si extrase prin diferite procedee tehnologice, distilate,
rectificate, fractionate, apoi recombinate pentru a imprima un
timbru si personalitatea proprie fiecarui produs.
Lanceput,parfumurileaveau mireasma unei singure flori, dar astzi,
parfumurile au devenit mult mai complexe, cu multe tente i tonuri
necunoscute nainte de descoperirea aromelor chimice. In trecut,
egiptenii au folosit esentele si parfumurile, atat ca produse
cosmetic, cat si ca produse antiseptice, in scop medicinal, insa
romnii le-au preluat mai tarziu si le-au folosit ca substante
frumos mirositoare.[9] Este usor de spus ca, odata cu descoperirea
si ,,domesticirea focului , omul primitiv a devenit constient de
mirosul degajat prin arderea plantelor, a lemnelor si rasinelor
continute de acestea, iar manifestarea prin fum este prim forma in
care parfumul a fascinate pe om. Din antichitate si pn ctre
sfarsitul secolului XIX, natura a fost principal sursa de odorante
pentru parfumerie, dar progresele inregistrate de chimia organica
in ultimul secol, au creat nu numai posibilitatea separarii si
cunoasterii structurii chimice a produselor natural, ci si
obtinerea pe cale sintetica a unora dintre ele. Inspiram adanc
parfumul teilor din floare, aroma invioratoare a mentei, cea
odihnitoare si calmanta a lavandei sau cea balsamica, specifica
coniferelor. Toate aceste ,,amprenteolfactive ale unor plante
aromate se datoreaza uleiurilor volatile, substante active cu o
deosebita valoare terapeutica. Aromele florilor, frunzelor sau
rdcinilor nu sunt numai placate , linititoare sau stimulante;
datorita faptului ca simtul olfactiv are un rol important in
procesele psihice, anumite arome ne pot imbunatati starea de
spirit.
Capitolul 1. OBIECTIVE
1.1. Obiectivul general:Identificarea compusilor chimici
1.2. Obiectivele specifice:1.1.1 Identificarea compusilor
chimici la esente1.1.2 Identificarea compusilor chimici la
arome1.1.3 Identificarea compusilor chimici la parfumuri
Capitolul 2. AROME
2.1.Caracteristici
Aromele naturale au fost folosite inca din cele mai vechi
timpuri,atat in gastronomie cat si in terapie Aromele sunt
(amestecuri de) substane utilizate pentru a da gust i/sau miros
alimentelor. Diferite clase de arome sunt definite prin lege, cum
ar fi substane de arom naturale, identic-naturale sau artificiale,
preparate aromatice de origine vegetal sau animal, arome de proces
sau arome de afumare. Aromatizanii naturalisunt substane de arom
sau preparate aromatice extrase din materii animale sau vegetale i
nu sunt ulterior modificate sau schimbate chimic. Un exemplu este
extractul de vanilie. Aromatizanii identic-naturale sunt substane
identice din punct de vedere chimic cu cele naturale, dar obinute
prin procese chimice sau prin modificri chimice ale altor substane
naturale. Un exemplu este vanilina, un compus identic cu vanilina
din vanilie, dar care nu este obinut din pstile de vanilie.
Aromatizanii artificiali (sau sintetici)sunt substane obinute prin
sintez chimic sau modificri chimice ale substanelor naturale, dar
care nu sunt prezente n produsele naturale. Un preparat
aromaticeste un produs de origine natural, dar fr un grad mare de
purificare. De exemplu sucul concentrat de mere poate fi definit ca
un preparat aromatic.[8] Aromele procesatesunt formate din substane
obinute prin procesare, n principal prin ncalzire. Un exemplu comun
este caramelul, care este produs prin nclzirea zahrului. Aromele de
afumarereprezint extracte de fum utilizate n procedeele tradiionale
de afumare a produselor alimentare. Acestea sunt obinute prin
colectarea fumului ntr-un fluid, care poate fi folosit n diferite
procese de producie.
2.2Arome naturale
- sunt folosite nc de la nceputurile timpurilor pentru savoarea
mncrurilor i a buturilor,iar azi sunt folosite mpreun cu aromele
artificiale sintetizate n laborator.Aroma naturalaeste aroma
compusa numai din substante aromatice naturale si/sau concentrate
aromatice naturale care pot fi dizolvate in solventi sau depuse pe
suport solid cu/sau adaos de emulgatori naturali.
Ex. aroma naturala de mere.Procedee de obtinere a aromelor
naturalele:1.Antrenarea cu vapori de apa.2. Extractia cu grasimi
animale.3. Extractia cu solventi organici.4. Extractia cu gaze
lichefiate.5. Extractia prin presare.6. Absorbtia pe un material
absorbant.7. Procedee specifice de obtinere a aromelor din sucuri
de frcute.
2.3 Arome artificiale
Aromele artificiale sunt de fapt combinaii de substane chimice
care imita gustul unui produs natural. Exist sute de substane
chimice grupate sub denumirea de substane aromatizante.Ele sunt de
regula combinate pentru a crea gusturile cunoscute din natura.Se
pot obine astfel arome artificiale de ciree ,portocale, banane,
mere,etc.Substanele aromatizante premise n compoziia alimentelor
sunt bine precizate de catre legislatia in vigoare.[9]
Tabelul 2.2 Exemple de arome i corespondentul lor
chimicSubstanAroma
Acetat de izoamilBanana
Cinamat de etilScortisoara
Propianat de etilFructe
Acetat de octilPortocala
Butirat de izoamilPara
Butirat de metilAnanas
Pe lang susbstanele aromatizante exist i poteniatorii de aroma
care se adauga produselor alimentare pentru a le imbunatai
gustul.Cei mai utilizai poteniatori de aroma sunt:E620 acidul
glutaric,E621 glutamat monosodic,E625 diglutamat de magneziu, E629
guanilat de calciu, E630 acid inozinic. In cazul gustului,
substanta chimica activeaza papilele gustative. Simptul gustului
este destul de limitat -limba omului poate percepe doar patru
tipuri de gust (dulce, sarat, acru, amar), spre deosebire de nas
care poate simtii mii de mirosuri diferite. Din aceste motive,
aromele artificial contin atat component de gust, cat si de miros.
[6] Gustul dulce- este dat de molecule care au tot grupe hidroxil,
-OH (alcool): glicerina, zaharoza, glucoza si fructoza;
-Industria alimentara a creat arome artificiale ca zaharoza si
aspartamul, iar acesti compusi au structura mai complicate, dar
care este recunoscuta de aceiasi receptori care conduc la senzatia
de dulce:
Gustul acru (acid) -este dat in special de existent in cavitatea
bucala a ionilor H3O+ , provenii din ionizarea acizilor. Exemple de
fructe cu cust acru: lamaie, grapefruit -unele soiuri de mere sunt
acide: ele contin acid malic, unacid organic care are trei atomi de
carbon, doua grupe carboxilice si o grupa OH: Formula acidului
malic : -lamaile, contin acid citric si sunt folosite la prepararea
ceaiurilor si a bauturilor racuritoare. Formula acidului citric:
Gustul amar -este asociat cu compusi organici numiti alcaloizi;
acestia au in molecula cel putin un ciclu format din atomi de
carbon si unul sau mai multi atomi de azot. -Multe dintre
moleculele alcaloizilor sunt otravitoare si capacitatea de a le
detecta dupa gust este rezultatul unei adaptari la mediu a
organismelor. -Chinina este folosita in concentratii mici pentru a
da savoare unor bautiri racoritoare (apa tonica) sau a unor bauturi
alcoolice (gin tonic), este component principal a medicamentelor
anti-malarie; in concentratie mare provoaca contractii musculare la
nivel abdominal si varsaturi Formula chimica a chininei: Hameiul,
folosit la fabricarea berii care contine humolona, molecula care
asociaza berii gustulusor amar. Hameiul si molecula de
humolona:
Gusturile piperat, iute si aromat- specific pentrucondiment apar
in urma excitarii stimulilor durerii. -pentru a elimina durerea
creierul comanda sinteza in organism a unor compusi cu actiune
calmanta; acestia determina senzatia de calm resimtita dupa o masa
foarte condimentata. -gustul piperat, atribuit varietatilor de
piper negru si alb este determinat de interactia unui alt alcaloid,
piperina cureceptori ai durerii;
Piperul si substanta din el, numita: piperina -gustul iute
specific ardeiului iute, verde sau rosu (paprica) se explica prin
existent in compozitia acestora a capsaicinei; Ardeiul si
capsaicina din el: -atat piperina cat si capsaicina stimuleaza
secretia salivara si ajuta digestia. Gustul proaspat si rece-
atribuit mentee se explica prin actiunea mentolului asupra
receptorilor termici de la nivelul limbii
Aromele natural i cele artificiale conin uneori exact aceeai
substan chimic ,doar c acestea sunt obinute prin metode
diferite.Acetatul de amil ,de exemplu confer nota dominant a aromei
de banana.n cazul n care este extras din banana cu ajutorul unui
solvent, acetatul de amil reprezint o aroma natural.Daca este
produs prin amestecare oetului cu alcoolul amilic n prezena
acidului sulfuric ( H2SO4) drept catalizator, acetatul de amil este
practice o aroma artificial.n oricare dintre cazuri, el miroase la
fel i are acelai gust.[7]Acetat de amil Aromele natural nu sunt
neaparat mai snatoase dect cele artificiale.Dac aroma de
migdale-benzaldehida-este obinut din surse natural,cum sunt smburii
de piersic sau caise , ea poate conine urme de cianur hidrogenat,o
substan din categoria otravurilor letale.Benzaldehidele obinut prin
amestecarea uleului de cuisoare i acetatul de amil nu conine
cianuri.Cu toate acestea ele sunt considerate arome artificiale.
Migdale Benzaldehida Aromele natural, ct i cele artificiale sunt
fabricate n present n aceleai uzine chimice, locuri care pot fi cu
greu asociate unei surse naturle de arome,cum este de exemplu: o
livada de pomi fructiferi.
Capitolul 3. Esene
Esentele sunt compusi organici care au in molecula legaturi
duble, cicluri aromatice, grupe functionale de tip: alcool,
aldehida, cetona, eter, ester sau cicluri care contin atomi de
carbon si unul sau mai multi heteroatomi (N si O).Pentru a fi
mirosita o substanta trebuie sa fie volatile si solubila in apa; ea
ajunge mai intai in organul mirosului, nasul (unde se dizolva in
mucoasa nazala) siapoi la receptorii olfactivi. Lipsa de miros
seexplica in unele cazuri prin faptul ca unele molecule, insolubile
in apa, nu ajung la acesti receptori.[6] Moleculele care genereaza
senzatia de miros placut se numesc generic esente; ele activeza
semnale olfactive la nivelul sistemului responsabil de producerea
emotiei. Esenele care pot fi naturale sau sintetice, nu pot fi
clasificate deoarece componenii lor fac parte din clase de substane
diferite.Esenele sunt lichide, insolubile in apa dar solubile n
solveni organici(hidrocarburi, esteri i alcooli) i cu miros
aromatic puternic.
3.1 Componente odorante principale
Linaool-ulei de flori de portocal ( C10H18O)
Citral-ulei de iarba , lemon i lamie
Mentona-ulei de ment
Geraniol-ulei de flori de trandafir i mucat
Estragol-ulei de tarhon i de anason
3.2 Metode de obinere
Esenele naturale pot fi obinute din plante prin:-presare ( lamie
i portocale ) -antrenarea cu vapori de apa (esene de trandafir,de
ierburi,de lavand,flori de portocal) -extragerea cu
grasimi-extragerea cu ajutorul solvenilor
volatili-infuzare-macerare Esenele sintetice se obin prin sinteze
organice
3.3 Esene naturale
3.3.1.Esene naturale vegetale
Ambra:-provine din raina prelucrata a numeroase conifere i are
aroma cu is de fum,zgur i miere . Bergamota:-este o specie de
portocal mic i verzuie aromatic cu forma de pere,cu gust de lamie
dulce i miros parfumat i tenace.
Iasomia:-aroma magic a iasomiei este cunoscut din vremuri
stravechi iar frumuseea florii este considerata unic.
Lemnul de santal :-este lemnul parfumat i delicat al unui copac
din India cruia i se mai spune i Arborele alb din Marabon
Violetele:-esena de violete se extrage din frunzele acetei
plante , nu din petalele sale, mai mult chiar cea mai bun esent de
violet se extrage din bulb.
Mai sunt i alte exemple precum : flori de
palmier,mirodenii,trandafir,mac albastru,castravete verde,ceai
verde, flori de alun , vanilie etc.
3.3.2. Esente naturale animale
Ambra cenuie este secretat de aparatul digestiv al balenelor i
este cel mai bun fixativ si confer durabilitate mai mare
parfumurilor Moscul secretat de masculii unei specii de antilope
din Tibet este un bun fixativ pentru parfumuri.
3.4. Esene sintetice
Dup ce s-a cunoscut compoziia chimic a uleiurilor esteri ce s-a
trecut la obinerea lor pe cale artificial.Primele esene obinute n
laborator au fost esenele de gaultheria( salicilatul de metil ) i
esena de migdale amare ( aldehida benzoic ) , iar n prezent exist
peste 4000 de esene sintetice. Exemple de esene sintetice :-esena
de rom ( format de etil ) : H-COOC2H5-esena de ananas( butirat de
etil ) : CH3-CH2-CH2-COOC2H5-esena de pere ( acetat de izoamil)
:CH3-COO-C2H5-esena de mere ( izovalerianat de izoamil )
:CH3-CH(CH3)-CH2-COO-C5H11
3.5. Utilizare
Aromaterapie : n anul 1930Edward Bacha creat un amestec de esene
florale care l-a facut faimos i pe care l-a numit Remediu de
salvare .Acesta era facut din cinci esene diferite selectate pentru
a depai crizele i urgenele de orice fel.Bach a ales sa-si prepare
esenele n forma lichid pentru ca alterior acestea s poat fi
amestecate n form personalizat.Fiecare esen face s dispar o anumit
stare emoionalneplacut: anxietate,melancolie, tristee, timiditate,
etc.Se pot folosi concomitent pna la apte esene diferite.Esenele
florale nu interacioneaz cu medicamentele. Cele mai importante
esene florale Bach folosite si starile pentru care trebuiesc ele
utilizate : FRICA Cretisoara frica de lucruri cunoscute /
timiditate; Trandafir salbatic teroare/ panica; Corcodus frica de
a-si pierde mintile; Plop tremurator temeri si griji de origine
necunoscuta; Castan rosu Grija excesiva pentru altii. INCERTITUDINE
Cerato cautarea sfaturilor si a acceptului din partea celorlalti;
Porumbar salbatic nesiguranta; Gentiana descurajare/ deznadejde
cauzata de un motiv cunoscut; Orz salbatic Lipsa de speranta /
Predare fara lupta; Carpen Sentiment permanent de luni dimineata;
Ovaz salbatic incertitudinea de a fi pe drumul bun in viata.
INTERES INSUFICIENT Vita alba Stare de visare/ Lipsa interesului
fata de prezent; Caprifoi A trai in trecut; Maces Resemnare /
Apatie; Maslin Lipsa energiei; Castan alb ganduri nedorite; Muguri
de castan salbatic imposibilitatea de a invata din greseli; Mustar
tristete fara motiv.
SINGURATATE Vioreaua de balta Orgoliu/ Detasare; Slabanog
(Impatiens) Nerabdare; Iarba neagra Egocentrism. HIPERSENSILITATE
Turtita mare framantari mentale in spatele unei fete vesele;
Tintaura lipsa vointe si lingusire; Nuc protejare impotriva
schimbarii sau influentelor din afara (prezent sau trecut); Ilice
Ura/ Invidie/ Gelozie.
DISPERARE Zada/ Larita Lipsa de incredere; Pin Sentiment de
vinovatie; Ulm Coplesire de responsabilitati; Castan comestibil
Suplicii extreme la nivel mental; Steaua din Bethlehem/ Balusca
Efecte secundare ale unui soc; Salcie galbena Ranchiuna/
Resentimente; Stejar Epuizare, dar se continua lupta; Mar paduret
Ura de sine/ sentimentul de murdarie.
GRIJA EXCESIVA PENTRU CEILALTI Cicoare Egoist/ Posesiv; Verbina
Entuziasm excesiv; Vita de vie Tiranie / Inflexibilitate; Fag comun
Intoleranta;
3.6. Scopuri medicale
- Esenele de cimbru , lavand, pin au aciuni antiseptice mai ales
in domeniul aparatului respirator, digestiv i urinar. - Esenele de
rozmarin favorizeaz producerea si evacuarea bile - Esenele de
lavand,maghiran exercit efecte antisposmice - Esenele de lamie in
anumite concentraii neutralizeaz bacilul tific - Efecte stimulante
exercit esenele de busuioc,salvie,pin i rozmarin iar
antifermentative intestinale acelea de ceap,usturoi,cimbru,anason i
ienupr. - Esenele mai sunt folosite n parfumerie, cofetrie dar i n
patiserie.
CAPITOLUL 4. PARFUMUL 4.1. Caracteristici:
Parfumul este un preparat cu miros placut, obtinut prin
amestecarea unor substante odorante naturale sau sintetice,
fixatori, solventi etc.este o solutie concentrata, continand 15-30%
ulei de parfum. Uleiul de parfum este amestecul concentrat al
substantelor odorante. Termenul se foloseste si pt definirea
mirosurilor placute.[4]
Fixatorii sunt substane odorante cu punct de fierbere ridicat si
cu masa moleculara mare care intarzie evaporarea componentelor
foarte volatile. Confera parfumurilor persistenta si ajuta la
egalizarea vitezei de evaporare si a difuziei. Cei mai importanti
fixatori sunt:extractele animalice, sinteticele cu nota animalica,
ambra, balsamurile, extractele de licheni. Unii fixatori sunt
inodori sau aproape inodori. Ex. benzofenona si difeniloxidul.
Florile, frunzele, fructele si radacinile mirositoare isi datoresc
parfumul lor caracteristic unor substante organice volatile, numite
uleiuri volatile,uleiuri eterice (esente).[4]
La unele plante este parfumata radacina, la altele florile si
frunzele. Din cauza mirosului lor placut, uleiurile eterice se
folosesc in industria parfumurilor. Nu orice substanta mirositoare
este parfum. Pentru ca o substanta sa fie un parfum, trebuie sa
indeplineasca doua conditii: sa fie volatila la temperatura
obisnuita si sa produca asupra simturilor o senzatie placuta.
Un parfum este un amestec lichid de uleiuri sau compusi
aromatici, de fixativi si de solventi, utilizat pentru a da
corpului uman, unor obiecte sau spatiului de locuit un miros
placul.
Parfumurilesuntcompusedinamestecurideesentenaturalesausintetice,diluatein
alcooletilicde 90.
Elesuntutilizateincelemaidiferitedomernii:cosmetica,industriasapunurilor,parfumareaincaperilor,
industria alimentara. Parfumulreprezint cea mai concentrat form (i,
evident, cea mai scump).
Conine 20-50% ulei.
Parfumul d cea mai rezistent arom n timp i poate conine sute de
ingrediente.
4.2. Clasificarea parfumurilor
Particularitatea unui parfum de a se evapora pe suprafata pielii
poate fi reprezentata sub forma unui triunghi echilateral cu trei
etaje. Deasupra sunt miresmele imediate- de varf, la mijloc - cele
intermediare, care alcatuiesc "inima parfumului" si jos - cele
finale, de baza. Asadar, fiecare parfum are: note de varf- pe care
le simti la prima adiere, in momentul in care deschizi flaconul;
note de mijloc- cele care dau personalitate parfumului; note
finale- cele care persista si le potenteaza pe celelalte. Dupa
continut, notele parfumurilor pot fi:acidulate- fructat
acrisoare;aldehidice- de sinteza;coniferice- cu mirosuri de brad
sau pin;lavandate- cu miros de lavanda;marine- cu iz de alge,
briza, nisip;orientale- arome naturale grele;picante- cu mirodenii,
piper, cuisoare, scortisoara, coriandru;proaspete- aerate,
transparente, usoare;pudrate- catifelate, tandre, etc. Florile,
frunzele, fructele i rdcinile mirositoare i datoreaz parfumul unor
substane organice volatile, numite uleiuri volatile,uleiuri
eterice(esene). Uleiurile eterice (sau eseniale) reprezint
amestecuri de substane cu diferite funciuni chimice: eteri, esteri,
alcooli nesaturai, aldehide, cetone etc. Din cauza mirosului lor
plcut, uleiurile eterice se folosesc n industria parfumurilor.
Uleiurile volatile sunt distribuite in ntreaga planeta sau, mai
frecvent, se acumuleaz intr-un organ al acesteia. Ca si uleiurile
vegetale, uleiurile volatile se extrag din acele pri ale plantei in
care sunt prezente cantiti mai mari: flori trandafiri, tuberoze,
iasomie flori si frunze menta, geranium, violete fructe coriandru,
anason, fenicol semine nucoar, ambret, toca coaja fructelor
portocal, lmai, bergamot rdcini angelica, vetiver, ghimbir lemn sau
scoar cantal, cedru, scorioar boboci florali si muguri cuioare,
plop negru, coacz planta ntreaga salvia, cimbru, busuioc ace si
ramuri pin, chiparos, bradNu orice substan mirositoare este parfum.
Pentru ca o substan s fie un parfum, trebuie s ndeplineasc dou
condiii, i anume: - s fie volatil la temperatur obinuit; - s produc
asupra simurilor o senzaie placut.
4.3. Metodele folosite pentru extragerea uleiurilor volatile
Metodele folosite pentru extragerea uleiurilor volatile din plante
sunt: presarea, antrenarea cu vapori de ap (distilarea), extragerea
cu grsimi, extragerea cu ajutorul solvenilor volatili, maceraia i
descompunerea fermentativ.
4.3.1 Presarea
-se folosete la extragerea uleiurilor volatile din coji de
fructe (exemple: lmile i portocalele); -expression este o tehnic
foarte simpl n care se folosesc fructe citrice (coji proaspete),
fiind supuse unor presri la rece, operaie n urma creia se extrag
esenele uleioase cu ajutorul unor role sau burei; -aceast operaie
nu implic folosirea cldurii, aroma fiind apropiat de mirosul
natural al fructului;
4.3.2. Distilarea
- este metoda obinuit pentru extragerea uleiurilor eterice i
const n distilarea plantelor sau prilor din plant cu vapori de
ap;-aceast metod este folosit pentru obinerea esenelor de
trandafir, de iasomie, de levnic, flori de portocal etc, i este
principala metod de extracie a uleiurilor;- procesul de distilare
este bazat pe principiul fierberii materialului i extragerea esenei
prin evaporare;-dup condensare, uleiul se separ de ap i poate fi
colectat.;-plantele sunt strivite pentru a-i elibera uleiurile mai
uor; -pentru obinerea unui kilogram de ulei de trandafir sunt
necesare cinci-ase tone de petale;-metodele curente mai implic
punerea plantelor pe o sit prin care trec vapori fierbini;
4.3.3. Extracia cu solveni volatili
- se folosete cnd plantele au un coninut mic de uleiuri volatile
sau cnd uleiurile i schimb compoziia chimic;-aceast metod de
extracie a uleiurilor aromatice se folosete pentru plantele a cror
arom este deteriorat de temperaturi ridicate;-uleiurile sunt
extrase, folosind solveni care au punctul de fierbere mai mic dect
al apei, cum ar fi eter sau substanele extrase din petrol, al cror
grad de evaporare este ridicat;-aceste metode sunt folosite, n
general, pentru dizolvarea esenelor din plante sau grsimi
animale;-metoda uzual implic aplicarea materialului aromat pe o sit
din metal ntr-un container; solventul este aplicat peste ele, dup
care este lsat s se vaporizeze, lsnd n urm o substan numit beton,
format din uleiul esenial i stearoptene;-uleiul aromat poate fi
separat de stearoprene prin extracia cu alcool, rezultnd cea mai
pur i concentrat substan din toate uleiurile cunoscute; -cei mai
utilizai solveni sunt: eterul de petrol (pentru flori), benzina
(pentru obinerea rinilor), alcoolul etc; 4.3.4 Extractia cu
solventi grasi, nevolatili( cu grasimi)
-se foloseste pentru florile de iasomie si tuberoza;- prin
aceasta metoda se obtin produsele cele mai fine si mai delicate,
dar este incetata si costisitoare;- florile se aseaza pe suprafete
netede, unse cu o grasime animala solida si se aseaza noi straturi
de flori pana cand grasimea se satureaza cu ulei eteric;- uleiul
eteric se extrage, apoi, din grasime cu alcool;
4.4. Extracte de origine vegetala folosite in industria
parfumurilor
Dintre odorantele, aromatizantele si alte principii bioactive ce
pot fi extrase din resursele vegetale fac parte: uleiurile
volatile, concretele, absolutele, rezinoidele, tincturile etc.a).
Uleiurile volatile sunt numite si uleiuri eterice sau uleiuri
esentiale. Uleiurile volatile sunt amestecuri complexe de
hidrocarburi alifatice si aromatice, aldehide si alcooli, acizi,
esteri si alti constituenti, predominand insa compusii din clasa
terpenoidelor.Uleiurile volatile sunt produsi vegetali secundari,
aflati in diferite organe ale plantelor. Se acumuleaza in flori,
frunze si fructe, mai putin in radacini, scoarta si lemn si pot fi
usor extrase prin antrenare cu vapori de apa.Uleiurile volatile
constituie o clasa de principii active deosebit de valoroase pentru
industria de parfumerie, cosmetica, farmaceutica si alimentara.
Actiunea lor cea mai reprezentativa, in afara celei de a fi un
adorant sau aromatizant natural deosebit, este cea antiseptica.b).
Concretele sunt extracte obtinute prin extractia cu solventi
nemiscibili cu apa, din diferite parti ale plantelor aromatice in
stare proaspata (de regula flori). Este evitata uscarea plantelor
(deshidratarea lor) pentru a evita eventualele modificari ce pot
surveni asupra calitatii substantelor odorante si aromatizante ce
se extrag. Prelucrarea se face imediat dupa recoltarea plantelor.Se
folosesc pentru extractie solventi hidrofobi; extractia se face la
rece. Dupa extractie, solventul organic este indepartat,
obtinandu-se astfel concreta. In plus, fata de uleiurile volatile,
concretele contin ceruri, solubile si insolubile in alcooli si
rezine. Serveste la obtinerea absolutului.Concretele pot fi
folosite si in industria sapunurilor si detergentilor datorita
proprietatilor lor fixatoare si odorante.c). Uleiurile absolute sau
"absolutele" sunt obtinute din uleiurile concrete si rezinoide,
denumite astfel pentru a fi mai bine diferentiate de uleiurile
volatile, reprezinta, alaturi de concrete, o categorie importanta
de materii prime odorante si aromatizante naturale. Ele se obtin
din produse vegetale, in majoritatea cazurilor din flori,
prelucrate in stare proaspataprin diferite procedee de extractie.Se
practica atat extractia cu solventi, cu gaze lichefiate, cat si cu
grasimi la rece (enflurage-ul) si la cald (maceratia). Alegerea
procedeului optim de extractie depinde de materia prima. In general
se evita procedeele de extractie cu grasimi, foarte laborioase,
acestea mentinandu-se numai in cateva cazuri, in care extractia cu
solventi nu da rezultate bune.In toate cazurile, concretele si
absolutele au proprietati organoleptice superioare uleiurilor
volatile, fiind mult mai apropiate de calitatea naturala a
mirosului materiei prime. Aceste tipuri de materii prime sunt
utilizate cu predilectie in compozitii de parfumerie.d) Rezinoidele
(oleorezinele) sunt produse odorante si aromatizante obtinute prin
extractia cu solventi organici din produse vegetale uscate
(radacini, rizomi, lemn, frunze, seminte, licheni), din rasini,
balsamuri, gumireziune (care sunt secretate de copaci si care nu se
folosesc ca atare in parfumerie) si in produse de origine
animala.Datorita structurii chimice pe care o au subtantele
odorante din aceste categorii de materii prime, ele nu se
depreciaza in timpul deshidratarii (uscarii) si depozitarii.Chiar
mai mult, in unele cazuri, formarea substantelor odorante sau a
unor principii active importante are loc in timpul uscarii lente a
materiei prime vegetale si in timpul depozitarii, datorita
proceselor enzimatice si oxidative care au loc.Exemple de acest gen
sunt formarea iridoidelor in radacina de iris sau formarea
engenolului in radacina de cirentel.Rezinoidele difera de uleiurile
volatile obtinute prin antrenarea cu vapori ale acelorasi materii
prime. Acestea din urma au un continut redus in componente cu
temperaturi de fierbere ridicate, cum ar fi sesquiterpernoidele,
dar care sunt extrase si se regasesc in concentratia naturala in
rezinoide.e). Tincturile sunt preparate farmaceutice lichide
obtinute prin extractia produselor vegetale cu o cantitate de 10
ori mai mare de solvent. Solventul este, de regula, alcoolul etilic
de concentratie 60-70%. Extractia se face prin macerare, percolare,
turbextractie sau vibroextractie.Tincturile contin, in afar unor
substante odorante si aromatizante, si alte principii active
(flavone, taninuri, carotenoide, glicozide, substante amare, esteri
sedativi etc.) importante pentru industria farmaceutica, cosmetica
sau alimentara in functie de produsul vegetal supus extractiei si
de solventul de extractie folosite
Tabelul 4.4. Aromele potential alergenice care trebuie declarate
pe etichetele produselor cosmetice conform legislatiei
europene.
Concluzii
Aromelecomplexe activeaz simultan un numar mare de receptori,
amplificand semnificativ multitudinea de mirosuri perceptibile. Un
nas fin poate distinge, astfel, pana la mai mult de 10,000 de note
de miresme.Astazi folosim att arome naturale cat si artificiale
(compusi organici sintetizati in laborator). Moleculele care
genereaza senzatia de miros placut se numesc generic esente.Ele
activeaz semnale olfactive la nivelul sistemului responsabil de
producerea emotiei. Asa se explica faptul ca esentele sunt folosite
inca din antichitate pentru efectul lor therapeutic si sunt
folosite si astazi in procedure de aromoterapie. Utilizarea
produselor de cosmetic i parfumerie reprezint un risc minor pentru
consumatori, substanele care s-au gsit c ar avea o aciune nociv
asupra organismului uman au fost interzise sau restricionate n
produsele finite, la nivelul la care s nu mai prezinte nici un
pericol pentru om .Organele responsabile ( IFRA,SCCNFP,etc) i
actualizeaz permanent recomandrile referitoare la utilizarea
odorantelor( naturale i sintetice), astfel nct consumatorii de
parfumuri i cosmetice s nu trebuiasc s fie ngrijorai de sigurana
utilizrii produselor cumprate.[2] Mirosurile florilor si fructelor
se datoresc unor substante organice simple: eteri, esteri, alcooli
nesaturati, etc., care se pot obtine si in laborator.
Bibliografie: 1.Enciclopedie de chimie,vol7, Ed. Stiinfica si
enciclopedica, Bucuresti, 1989;2.Georges R ., Alin B., Ioan B.,
Odorante naturale n parfumeria modern , Editura Casa Crii de tiin
Cluj Napoca 2005;3. Luminita V., Luminita D., Corneliu T. M.,
Chimie. Manual pentru clasa a X-a, Editura Art, 2010;4. Octavian S.
C., Parfumul. Mic enciclopedie, Editura Curtea Veche , 2005;5.
https://organicchemestry.wordpress.com/2012/06/13/aa-a-a-a-a-7-2/;6.
http://invatachimie.blogspot.ro/2012/07/parfumuri-si-esente-studiu-asupra.html;7.
www.didactic.ro ; 8. https://prezi.com/ulcmtavib34e/aromele;
- 3 -