RIM SC ELECTRICA SA MEDIU Consulting 1 Raport privind Impactul asupra Mediului Parc eolian format din 15 turbine a cate 3 MW, construire retea de descarcare a energiei electrice in statia Frumusita, construire drum de acces din drumurile de exploatare, construire platforma macara, modernizare drumuri de exploatare, organizare de santier, construire racord electric” in comuna Frumusita, judet Galati. 1. Informaţii generale 1.1 Informaţii despre titularul proiectului Electrica S.A. Dezvoltatorul proiectului: SC Eolian Expert SRL si Electrica S.A. 1.2 Informaţii despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului asupra mediului şi al raportului la acest studiu - SC MEDIU Consulting SRL Galaţi, firmă atestată de Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, pentru RIM-15.12.2009. - Facultatea de Geografie (Universitatea din Bucuresti), cu sediul in Bucuresti, Bd. N. Balcescu nr. 1, sector 1 si - SC Eolian Expert SRL, Coordonatori: Lector univ. dr. Alfred Vespremeanu-Stroe Ing. dr. Dan Pavunev Colaboratori: Drd. Florin Tatui MSc. Mirela Vasile MSc. Razvan Popescu 1.3 Denumirea proiectului Parc eolian format din 15 turbine a cate 3 MW, construire retea de descarcare a energiei electrice in statia Frumusita, construire drum de acces din drumurile de exploatare, construire platforma macara, modernizare drumuri de exploatare, organizare de santier, construire racord electric” in comuna Frumusita, judet Galati. Scopul studiului privind impactul asupra mediului Studierea impactului activităţilor care se vor desfăşura, va evidenţia posibilele surse de poluare şi efectele pe care le pot determina, pe baza cărora se va menţiona necesitatea de a fi luate măsuri care să contracareze eventualele efecte negative.
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 1
Raport privind Impactul asupra Mediului
Parc eolian format din 15 turbine a cate 3 MW, construire retea de descarcare a
energiei electrice in statia Frumusita, construire drum de acces din drumurile de
exploatare, construire platforma macara, modernizare drumuri de exploatare, organizare
de santier, construire racord electric” in comuna Frumusita, judet Galati.
1. Informa ţii generale
1.1 Informa ţii despre titularul proiectului
Electrica S.A.
Dezvoltatorul proiectului: SC Eolian Expert SRL si Electrica S.A.
1.2 Informa ţii despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului
asupra mediului şi al raportului la acest studiu
- SC MEDIU Consulting SRL Galaţi, firmă atestată de Ministerul Mediului şi
Gospodăririi Apelor, pentru RIM-15.12.2009.
- Facultatea de Geografie (Universitatea din Bucuresti), cu sediul in Bucuresti, Bd.
N. Balcescu nr. 1, sector 1 si
- SC Eolian Expert SRL ,
Coordonatori: Lector univ. dr. Alfred Vespremeanu-Stroe Ing. dr. Dan Pavunev Colaboratori: Drd. Florin Tatui MSc. Mirela Vasile MSc. Razvan Popescu
1.3 Denumirea proiectului
Parc eolian format din 15 turbine a cate 3 MW, construire retea de descarcare a
energiei electrice in statia Frumusita, construire drum de acces din drumurile de
exploatare, construire platforma macara, modernizare drumuri de exploatare, organizare
de santier, construire racord electric” in comuna Frumusita, judet Galati.
Scopul studiului privind impactul asupra mediului
Studierea impactului activităţilor care se vor desfăşura, va evidenţia posibilele surse
de poluare şi efectele pe care le pot determina, pe baza cărora se va menţiona
necesitatea de a fi luate măsuri care să contracareze eventualele efecte negative.
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 2
Analiza activităţilor şi a contextului în care acestea se desfăşoară permite
identificarea şi estimarea efectelor pe care le determină, efecte pe baza cărora se vor
menţiona măsurile care le contracarează pe cele negative.
Studiul de evaluare a impactului asupra mediului stabileşte efectele, ce vor rezulta
din impactul activităţii care urmează a fi desfăşurată în cadrul investiţiei, denumită " Parc
eolian format din 15 turbine a cate 3 MW, construire retea de descarcare a energiei
electrice in statia Frumusita, construire drum de acces din drumurile de exploatare,
construire platforma macara, modernizare drumuri de exploatare, organizare de santier,
construire racord electric” in comuna Frumusita, judet Galati.", asupra mediului, precum şi
asupra factorului social şi economic.
Obiectivele Studiului privind impactul asupra mediului au în vedere stabilirea
următoarelor propuneri:
• modificări posibile pozitive sau negative, ce pot interveni în calitatea factorilor de
mediu prin desfăşurarea activităţii;
• nivelul de afectare a factorilor de mediu şi a sănătăţii populaţiei şi al riscului
declanşării unor accidente sau avarii cu impact major asupra mediului;
• modul de încadrare în reglementările legale în vigoare privind protecţia mediului;
• măsuri ce pot fi luate pentru a se asigura protecţia mediului.
Obiectivul de investiţii se încadrează conform Hotărârii Guvernului nr. 445/2009
privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului) în anexa
2 lista proiectelor pentru care trebuie stabilită necesitatea efectuării evaluării impactului
asupra mediului punctul 3. Industria energetică, litera i) instalaţii destinate producerii de
energie prin exploatarea energiei eoliene (parcuri eoliene).
Raportul la Studiul de Evaluare a Impactului se va întocmi conform recomandărilor
din Ghidul metodologic privind etapa de definire a domeniului evaluării şi de realizare a
raportului la studiul de evaluare aprobat prin OM nr. 863/2002.
1.4. Descrierea proiectului şi descrierea etapelor acestuia
Necesitatea realizării obiectivului – Parc eolian format din 15 turbine a cate 3 MW,
construire retea de descarcare a energiei electrice in statia Frumusita, construire drum de
acces din drumurile de exploatare, construire platforma macara, modernizare drumuri de
exploatare, organizare de santier, construire racord electric” in comuna Frumusita, judet
Galati.
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 3
- are ca rezultat dezvoltarea de surse alternative de energie din surse regenerabile,
ca răspuns la creşterea consumului de energie ca urmare a dezvoltării economice şi
demografice mondiale, a necesităţii de a reduce poluarea şi în perspectiva epuizării
resurselor de combustibili fosili( petrol, gaze, cărbune).
Lucrările efectuate în cadrul proiectului au vizat în principal:
� evaluarea oportunităţii dezvoltării unor tehnologii pentru obţinerea de energie din
surse regenerabile;
� evaluarea potenţialului local al surselor regenerabile;
� proces de obţinere energiei electrice utilizând potenţialul eolian al zonei;
� diseminarea informaţiilor rezultate din studiile efectuate în cadrul proiectului.
Proiectul de investiţie Parc eolian, propune lucrări de organizare şantier pentru
modernizarea drumurilor de exploatare, construire drumuri de acces, realizarea fundaţilor,
a platformelor macara precum si lucrări de montaj/construcţie, realizarea racordurilor
electrice, necesare pentru amplasarea a 15 turbine eoliene cu puterea nominala de maxim
3 MW/turbina cu scopul obţinerii energiei electrice prin valorificarea potenţialului eolian din
zona judeţului Galaţi, comuna Frumuşiţa.
Electrica S.A. urmăreşte producerea de energie eoliană în locaţia din extravilanul
comunei Frumuşiţa, judeţul Galaţi, în partea de vest a comunei.
Proiectul se realizează în scopul producerii şi furnizării de energie regenerabilă şi
atingerii ţintelor naţionale privind producţia de energie electrică din surse regenerabile, a
stimulării realizării investiţiilor privind protecţia mediului şi asigurarea securităţii energetice
a României.
Zona destinată implementării proiectului s-a stabilit în urma studiilor potenţialului
eolian existent (regularitatea fluxurilor de aer şi condiţiile optime de viteză a vântului), fiind
desemnată ca propice dezvoltării unor proiecte (parcuri eoliene) de producere a energiei
din surse regenerabile.
Turbinele eoliene din ansamblul eolian de la Frumuşiţa sunt montate respectând o
anumită dispunere in teren. Această dispunere urmăreşte obţinerea unui randament
aerodinamic atât pentru fiecare turbină în parte cât şi pentru ansamblul eolian. Aceasta
ţine cont de panta terenului şi direcţia principală a vântului pe parcursul unui an
calendaristic. În vederea modelării câmpului eolian din arealul de interes şi pentru
evaluarea performanţelor energetice ale proiectului, Eolian Expert a efectuat măsurători in
situ pe Dealul Ijdileni în intervalul noiembrie 2008 – septembrie 2009. Corelate cu valorile
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 4
de vânt de la staţiile meteorologice Galaţi şi Isaccea din aceeaşi perioadă, şi cu fondul de
date eoliene pentru intervalul 1961-2009 de la staţia meteo Galaţi (23 km Sud faţă de
Parcul Frumuşiţa), datele in situ au permis crearea unei statistici eoliene cuprinzând
distribuţia vitezei şi frecvenţei vântului pe direcţii (roza vitezelor şi roza frecvenţelor), roza
energiei şi calculul profilului vântului în funcţie de înălţime (Tabel 1).
1.7 Informa ţii despre materiile prime, substan ţele sau preparatele chimice
Tabel nr. 7 Informa ţii despre materiile prime şi despre substan ţele sau preparatele
chimice
Denumirea materiei prime, a
substan ţei sau a
preparatului chimic
Cantitatea anual ă/ existent ă
în stoc
Clasificarea şi etichet area substan ţelor sau a preparatelor chimice*)
Categorie- Periculoase/
Nepericuloase (P/N)
Periculozitate**) Fraze de risc*)
Ulei hidraulic 675 litri P Poate provoca efecte adverse pe termen
lung asupra mediului acvatic
R53, S23, S51
Ulei
transmisie 5400 litri P
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 18
1.8 Informa ţii despre poluan ţii fizici şi biologici care afecteaz ă mediul, genera ţi de activitatea propus ă T
ipul
pol
uăr
ii
Sursa de poluare
Numărul surselor de
poluare
Pol
uare
max
ima
perm
isa
(lim
ita
max
ima
adm
isa
pent
ru
om
si
med
iu)
Poluare de fond
Poluare calculata produsa de activitate şi masuri de eliminare/reducere
Măsuri de eliminare/ reducere a polu ării
Pe
zona
obi
ectiv
ului
Pe zone de protec ţie/ restric ţie aferente
obiectivului, conform
legisla ţiei in vigoare
Pe zone reziden ţiale, de recreere sau alte zone protejate
cu luarea în considerare a polu ării de fond
Fără masuri de eliminare/ reducere a
polu ării
Cu implementarea măsurilor de
eliminare/ reducere a
polu ării
Perioada de construc ţie
Pol
uare
atm
osfe
rică
Trafic rutier (utilaje şi
autovehicule de transport)
emisii specifice
activităţilor de transport,
particule de praf
Funcţie de numărul
utilajelor şi autovehiculelor
care vor fi utilizate în
cadrul organizării de şantier
CMA STAS
12574-87 -
Verificarea periodică a stării tehnice a utilajelor aflate în
dotare
Transportul şi descărcarea materialelor
(pulberi, COV, etc.)
CMA STAS
12574-87 -
Praf antrenat de curenţii
atmosferici in zonele vecine
Acoperirea materialelor in timpul transportului
Pol
uare
a so
lulu
i Depozitarea necontrolată a
materiilor prime şi
materialelor, a deşeurilor generate
Ord.
MAPPM 756/1997
-
Respectarea condiţiilor impuse în urma organizării
de şantier, amenajarea depozitelor specifice fiecărui tip de material, amenajarea
unei platforme betonate pentru operaţiunile de
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 19
Tip
ul p
oluăr
ii
Sursa de poluare
Numărul surselor de
poluare
Pol
uare
max
ima
perm
isa
(lim
ita
max
ima
adm
isa
pent
ru
om
si
med
iu)
Poluare de fond
Poluare calculata produsa de activitate şi masuri de eliminare/reducere
Măsuri de eliminare/ reducere a polu ării
Pe
zona
obi
ectiv
ului
Pe zone de protec ţie/ restric ţie aferente
obiectivului, conform
legisla ţiei in vigoare
Pe zone reziden ţiale, de recreere sau alte zone protejate
cu luarea în considerare a polu ării de fond
Fără masuri de eliminare/ reducere a
polu ării
Cu implementarea măsurilor de
eliminare/ reducere a
polu ării încărcare-descărcare
Scurgeri de produse petroliere
Funcţie de starea tehnică a
utilajelor şi maşinilor
MAPPM 756/1997 -
Utilizarea unor utilaje cu revizia tehnică realizată în
mod regulat Schimburile de ulei se vor realiza de către
persoane instruite/autorizate
Pol
uare
a fo
nică
Funcţionarea utilajelor
Funcţie de numărul
utilajelor utilizate in cadrul
organizării de şantier
STAS 10009/88 Monitorizarea nivelului de
zgomot
Pol
uare
a ap
ei
Evacuarea necontrolată a
apelor menajere
În cazul apariţiei unor poluări
accidentale în perioada
organizării de şantier
NTPA 002/2002
Menţinerea într-o stare bună de funcţionare a sistemului de colectare a apelor uzate
menajere (toalete ecologice)
Acumulări de ape pluviale
In funcţie de nivelul
precipitaţiilor
Menţinerea/întreţinerea rigolelor pentru dirijarea
apelor pluviale către exteriorul amplasamentului
Perioada de func ţionare
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 20
Tip
ul p
oluăr
ii
Sursa de poluare
Numărul surselor de
poluare
Pol
uare
max
ima
perm
isa
(lim
ita
max
ima
adm
isa
pent
ru
om
si
med
iu)
Poluare de fond
Poluare calculata produsa de activitate şi masuri de eliminare/reducere
Măsuri de eliminare/ reducere a polu ării
Pe
zona
obi
ectiv
ului
Pe zone de protec ţie/ restric ţie aferente
obiectivului, conform
legisla ţiei in vigoare
Pe zone reziden ţiale, de recreere sau alte zone protejate
cu luarea în considerare a polu ării de fond
Fără masuri de eliminare/ reducere a
polu ării
Cu implementarea măsurilor de
eliminare/ reducere a
polu ării
Pol
uare
a so
lulu
i Depozitarea necontrolată, a deşeurilor rezultate în
urma întreţinerii turbinelor eoliene
MAPPM 756/1997
Respectarea condiţiilor impuse în funcţionării instalaţiei, amenajarea
depozitelor specifice fiecărui tip de material, amenajarea
unei platforme betonate pentru operaţiunile de încărcare- descărcare
Pol
uare
a fo
nică
Funcţionarea turbinelor eoliene
Funcţie de numărul
turbinelor utilizate in
cadrul parcului eolian
STAS 10009/88
Monitorizarea nivelului de zgomot produs de către
utilaje la limita amplasamentului.
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 21
1.8.1 Zgomot şi vibra ţii
Surse de zgomot şi vibra ţii în perioada de execu ţie
Procesele tehnologice de execuţie a lucrărilor proiectate implică folosirea unor grupuri de
utilaje cu funcţii adecvate. Aceste utilaje în lucru reprezintă tot atâtea surse de zgomot.
Pentru o prezentare corectă a diferitelor aspecte legate de zgomotul produs de diferite
instalaţii, trebuie avute în vedere trei niveluri de observare:
� Zgomot de sursă;
� Zgomot de câmp apropiat;
� Zgomot de câmp îndepărtat
Fiecăruia din cele trei niveluri de observare îi corespund caracteristici proprii. În cazul
zgomotului la sursă studiul fiecărui echipament se face separat şi se presupune plasat în câmp
liber. Aceasta fază a studiului permite cunoaşterea caracteristicilor intrinseci ale sursei,
independent de ambianţa ei de lucru. Măsurile de zgomot la sursă sunt indispensabile atât
pentru compararea nivelurilor sonore ale utilajelor din aceeaşi categorie, cât şi de a avea o
informaţie privitoare la puterile acustice ale diferitelor categorii de utilaje.
În cazul zgomotului în câmp deschis apropiat, se ţine seama de faptul că fiecare utilaj
este amplasat într-o ambianţă ce-i poate schimba caracteristicile acustice. În acest caz,
interesează nivelul acustic obţinut la distanţe medii şi mari faţă de sursă.
Pentru a avea sens valoarea de presiune acustică înscrisă trebuie sa fie însoţită de distanţa la
care s-a efectuat măsurarea. Faţă de situaţia în care sunt îndeplinite condiţiile de câmp liber,
acest nivel de presiune acustică poate fi amplificat în vecinătatea sursei (reflexii), sau atenuat
prin prezenţa de ecrane naturale sau artificiale între sursă şi punctul de măsură.
Deoarece măsurătorile în câmp apropiat sunt efectuate la o anumită distanţă de utilaje,
este evident că în majoritatea situaţiilor zgomotul în câmp apropiat reprezintă, de fapt, zgomotul
unui grup de utilaje şi mai rar al unui utilaj izolat.
Dacă în cazul primelor două niveluri de observare caracteristicele acustice sunt strâns
legate de natura utilajelor şi de dispunerea lor, zgomotul în câmp îndepărtat, adică la câteva
sute de metri de sursă, depinde în mare măsură de factori externi suplimentari cum ar fi:
� fenomene meteorologice şi în particular: viteza şi direcţia vântului,
� gradientul de temperatură si de vânt;
� absorbţia mai mult sau mai puţin importanta a undelor acustice de către sol, fenomen
denumit „efect de sol”;
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 22
� absorbţia în aer, dependentă de presiune, temperatură, umiditatea relativă, componenta
spectrală a zgomotului;
� topografia terenului;
� vegetaţia.
La acest nivel de observare constatările privind zgomotul se referă, în general, la întregul
obiectiv analizat. Din cele de mai sus rezultă o anumită dificultate în aprecierea poluării sonore
în zona unui front de lucru.
Totuşi pornind de la valorile nivelurilor de putere acustică ale principalelor utilaje folosite
în construcţii şi numărul acestora într-un anumit front de lucru, se pot face unele aprecieri privind
nivelurile de zgomot şi distanţele la care acestea se înregistrează.
Utilajele folosite şi puteri acustice asociate:
� buldozere Lw ≈ 115 dB(A);
� încărcătoare Wolla Lw ≈ 112 dB(A);
� excavatoare Lw ≈ 117 dB(A);
� compactoare Lw ≈ 105 dB(A);
� finisoare Lw ≈ 115 dB(A);
� basculante Lw ≈ 107 dB(A).
Surse de zgomot şi vibra ţii în perioada de func ţionare a proiectului
Pentru perioada de funcţionare a parcului eolian, singurele surse de zgomot sunt emisiile
sonore produse de mişcarea palelor turbinelor eoliene.
Este interesant de subliniat că nivelul sonor la diferitele tipuri de turbine eoliene este în
general cam acelaşi. Datorită faptului că marii constructori de turbine au optimizat construcţia
acestora graţie noilor concepţii tehnologice (de exemplu pale cu extremităţi mult mai silenţioase)
pentru creşterea vitezei tangenţiale în extremitatea palelor, respectiv a creşterii randamentului
instalaţiei de obţinere a electricităţii.
Este extrem de dificil de măsurat sunetul provenit de la turbinele eoliene cu acurateţe. La
viteze ale vântului în jurul valorii de 8 m/s şi peste, în general devine o problemă nesemnificativă
în dezbaterea problemei emisiilor de sunet a turbinelor eoliene, deoarece sunetul ambiental va
masca în general complet orice sunet de turbină.
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 23
Reflecţiile sunetului sau absorbţia de către suprafaţa solului sau clădirilor poate determina
percepţia sunetului diferită în locaţii diferite. În general, se percep sunete foarte slabe dinspre
turbine.
Pentru determinarea intensităţii sunetului se foloseşte aşa-zisa scală dB(A) sau decibeli
(A) pentru a cuantifica măsurătorile sunetului.
Sistemul dB(A) spune că presiunea sunetului la frecvenţele cel mai auzibile trebuie
multiplicată cu numere mari în timp ce frecvenţele sunetelor mai puţin auzibile sunt multiplicate
cu numere mici, după care totul este adunat pentru obţinerea unui index.
Scala dB este logaritmică, o scală relativă. Asta înseamnă ca dublând presiunea
sunetului, indexul creşte cu aproximativ 3. Un nivel al sunetului de 100 dB conţine astfel de 2 ori
energia unui nivel de sunet de 97 dB. Motivul pentru măsurarea sunetului în acest fel este acela
că urechea noastră percepe sunetul mai degrabă în termeni de logaritmi ai presiunii sunetului,
decât presiunea sunetului însăşi.
S-ar putea concluziona că, dacă creşte dB(A) cu 10, se dublează tăria sunetului. Energia
undelor sunetului va scădea cu sfertul distanţei de la sursa sunetului. Cu alte cuvinte, dacă te
deplasezi 200 m de la turbina eoliană, nivelul sunetului va fi un sfert din ce înseamnă 100 m
depărtare.
În zona de acţiune a rotorului turbinei eoliene la o înălţime de 50 m deasupra solului,
turbina eoliană emite aprox. 100 dB(A), nivelul zgomotului măsurat la baza turbinei fiind situat
între 55-60 dB(A) acesta scăzând cu mărirea distanţei faţa de sursa de zgomot înregistrându-se
o intensitate a zgomotului de 44dB(A) la 170 m şi de 40 dB(A) la 260 m distanţa.
Figura nr. 4 Varia ţia intensit ăţii
sunetului func ţie de distan ţa faţă de surs ă
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 24
Dublarea distanţei va face nivelul dB să scadă la 6. În practică, amortizarea sunetului şi
reflecţia poate avea un rol într-o anumită zonă şi poate modifica rezultatele prezentate aici.
Pentru o imagine de ansamblu asupra nivelului de zgomot emis de parcul eolian studiat
s-au realizat simulări pentru întregul parc pentru nivelurile minim şi maxim de zgomot. Hărţile de
zgomot sunt prezentate în figurile de mai jos.
Pentru calcularea nivelului de zgomot s-a ţinut cont de nivelul intensităţii vântului conform
tabelului:
Tabel. 8 Varia ţia intensit ăţii sunetului produs de o turbin ă eolian ă în func ţie de
viteza vântului
Caracteristici de m ăsurare Vitez ă vânt Nivel intensitate sonor ă (dB(A))
Cota +10 m teren Înălţime turn 80 m
Densitate aer 1,225 kg/m3
4 m/s 94,4 dB(A) 5 m/s 99,4 dB(A) 6 m/s 102,5 dB(A) 7 m/s 103,6 dB(A)
>8 m/s 104 dB(A)
În zona de acţiune a rotorului turbinei eoliene la o înălţime de 50 m deasupra solului,
turbina eoliană emite aprox. 100 dB(A), nivelul zgomotului măsurat la baza turbinei fiind situat
între 55-60 dB(A) acesta scăzând cu mărirea distanţei faţa de sursa de zgomot înregistrându-se
o intensitate a zgomotului de 40- 44dB(A) la 200 m şi sub 40 dB(A) la peste 400 m distanţă.
Se poate observa că începând de la distanţe de mai mari de 500 m în orice direcţie faţă
de parc eolian nivelul zgomotul produs nu va depăşi 30 – 34 dB(A).
Datorită caracteristicilor geografice ale zonei, distanţa faţă de zonele naturale protejate şi
zonele locuite, zgomotul generat de turbinele eoliene propuse prin implementarea proiectului nu
produce un impact semnificativ asupra factorilor de mediu si confortului uman.
În ceea ce priveşte vibraţiile, acestea sunt, în general sunete de joasă frecvenţă şi nu pot
afecta în mod negativ sănătatea omului sau mediul ambiant.
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 25
Tabel nr. 9 Volumul de decibeli emi şi la diferite distan ţe faţă parcul eolian
Figura nr. 5 Localizarea Parcului Eolian
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 26
Pentru a evita impactul negativ, produs de zgomot, măsurile tehnologice luate de
fabricanţii de turbine sunt speciale, astfel încât aceştia garantează limitele superioare a
zgomotului produs. Pentru turbinele moderne majoritatea fabricanţilor garantează o presiune
acustică de 100 dB(A).
Din studii, nivelul acustic echivalent la o distanţa de 50 m este de 50 - 60 dB(A), ceea ce
echivalează cu nivelul unei conversaţii umane obişnuite. La o distanţa de 150 m zgomotul scade
la 45,5 dB(A), echivalent cu zgomotul normal dintr-o locuinţa. La distanţa de peste 300 m
zgomotul turbinei se confundă cu zgomotul produs de vântul ce o antrenează.
Datorită caracteristicilor geografice şi biologice ale zonei, se estimează că zgomotul
generat de turbinele eoliene propuse prin implementarea proiectului poate fi măsurat după
instalarea acestora, luându-se şi măsurile necesare pentru reducerea impactului.
Datorită distanţei dintre amplasament şi cele mai apropiate aşezări umane, a direcţiei
predominante a vântului şi conform studiilor prezentate este de aşteptat ca în satele apropiate,
zgomotul produs prin funcţionarea turbinelor să fie sesizat la o intensitate mai mică decât nivelul
de zgomot din interiorul unei case.
În ceea ce priveşte vibraţiile, acestea sunt, în general sunete de joasă frecvenţă care pot
afecta în mod negativ sănătatea omului sau mediul ambiant.
Aparent, efectul cel mai important pe care vibraţiile le au sunt efecte asupra structurilor de
rezistenţă ale turnului şi fundaţiei turbinei, mai degrabă decât asupra mediului. Turbinele ce se
vor amplasa vor fi turbine de ultima generaţie, certificate după standardele internaţionale de
calitate în domeniu, aceasta reprezentând garanţia unor efecte reduse asupra mediului ambiant.
1.8.2. Interferen ţele electromagnetice
Toate structurile mari, mobile pot produce interferenţe electromagnetice. Centralele
eoliene pot cauza aceste interferenţe prin reflectarea semnalelor electromagnetice de palele
centralei. Astfel, receptorii din apropiere preiau atât semnalul direct cât şi cel reflectat.
Interferenţa se produce deoarece semnalul reflectat este întârziat din două motive:
� datorită efectului Doppler (datorat rotirii palelor);
� datorită lungimii de undă a frecvenţelor proprii ale turbinei.
Interferenţa este mai puternică în cazul materialelor metalice şi mai slabă în cazul
lemnului sau epoxi. Palele moderne sunt realizate dintr-un amestec de fibră de sticlă şi
materiale compozite şi sunt parţial transparente la undele electromagnetice.
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 27
Principala sursă de producere a radiaţiilor electromagnetice ne-ionizate o reprezintă
generatoarele de curent ce echipează turbinele eoliene. Aceste tipuri de radiaţii produse au o
influenţă nefastă asupra tuturor organismelor vii.
Având în vedere înălţimea la care este situată sursa de radiaţii electromagnetice (120 m
înălţime faţă de sol) şi la o distanţa semnificativă faţa de zonele rezidenţiale impactul produs de
radiaţiile electromagnetice generate în urma funcţionării parcului eolian este nesemnificativ.
Natura şi volumul de interferenţe electromagnetice produse de turbinele eoliene depind
de:
� localizarea relativă a turbinei eoliene faţa de transmiţător şi receptor;
� caracteristicile palelor turbinei;
� frecvenţa semnalului interferat;
� caracteristicile receptorului;
� modelul de propagare a undelor radio în atmosfera zonei studiate (Sengupta & Senior
1983).
1.9 Alte tipuri de poluare fizic ă sau biologic ă
Nu este cazul.
1.10 Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului şi indicarea
motivelor alegerii uneia dintre ele
Această secţiune conţine o descriere a alternativelor pentru proiectul propus în corelare
cu:
� alegerea amplasamentului;
� capacitatea parcului, numărul de turbine ales şi amplasarea acestora;
� numărul de turbine ales, capacitatea şi amplasarea acestora;
� alternativa 0 – de neimplementare.
Alegerea loca ţiei amplasamentului
Zona destinată implementării proiectului s-a stabilit în urma studiilor potenţialului eolian
existent (regularitatea fluxurilor de aer şi condiţiile optime de viteză a vântului), fiind desemnată
ca propice dezvoltării unor proiecte (parcuri eoliene) de producere a energiei din surse
regenerabile.
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 28
Turbinele eoliene din ansamblul eolian de la Frumuşiţa sunt montate respectând o
anumită dispunere in teren. Această dispunere urmăreşte obţinerea unui randament
aerodinamic atât pentru fiecare turbină în parte cât şi pentru ansamblul eolian. Aceasta ţine cont
de panta terenului şi direcţia principală a vântului pe parcursul unui an calendaristic. În vederea
modelării câmpului eolian din arealul de interes şi pentru evaluarea performanţelor energetice
ale proiectului, Eolian Expert a efectuat măsurători in situ pe Dealul Ijdileni în intervalul
noiembrie 2008 – septembrie 2009. Corelate cu valorile de vânt de la staţiile meteorologice
Galaţi şi Isaccea din aceeaşi perioadă, şi cu fondul de date eoliene pentru intervalul 1961-2009
de la staţia meteo Galaţi (23 km Sud faţă de Parcul Frumuşiţa), datele in situ au permis crearea
unei statistici eoliene cuprinzând distribuţia vitezei şi frecvenţei vântului pe direcţii (roza vitezelor
şi roza frecvenţelor), roza energiei şi calculul profilului vântului în funcţie de înălţime (Tabel 1).
Tabel 10 - Viteza vântului extrapolată în Parcul eolian Frumuşiţa (26 noiembrie 2008–26 noiembrie 2010) pentru înălţimile 20-60m şi estimată pentru înălţimile de 80m şi100m
Înălţime (m)
DEC IAN FEB MAR APR MAI IUN IUL AUG SEP OCT NOV MEDIA
Pluvialis squatarola Ploier argintiu Anexa II/2 - NonSPEC nepericlitată Phalacrocorax carbo Cormoran mare Anexa I - NonSPEC nepericlitată Anas platyrhynchos Raţa mare Anexa III/1 Anexa 5C NonSPEC nepericlitată
� Caracterizate sit Lunca Joas ă a Prutului
Situl este codificat ROSCI 0105 Lunca Joas ă a Prutului
Situl de Importanţă Comunitară – Lunca Joasă a Prutului se află situat pe
teritoriul judeţului Galaţi (100%).
Coordonatele geografice de localizare a sitului se află cuprinse între N 45°45'55''
latitudine nordică şi E 28°8'50'' longitudine estic ă, ocupând o suprafaţă de 5 656 ha.
Conform Ord. 1964/2007, Anexei 4 - Lista tipurilor de habitate şi a speciilor de
interes comunitar pentru care a fost declarat fiecare sit de importanţă comunitară,
habitatele şi speciile care au stat la baza includerii ariei pe lista siturilor de importanţă
comunitară, sunt:
Cod denumire habitat % Reprez Supr. rel Conserv Global 3130 Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaţie din Littorelletea uniflorae şi/sau Isoeto - Nanojuncetea
0.2 B C B B
3270 Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de Chenopodion rubric şi Bidention 1 B C B B
6430 Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan şi alpin 0.1 B C B B
91F0 Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris)
5 A C B B
6510 Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis) 1 B C B B
3150 Lacuri eutrofe natural cu vegetaţie tip Magnopotamion sau Hydrocharition 40 B B B B
3160 Lacuri distrofice şi iazuri 15 C B C C
92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba 15 A B B B
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 69
Specii de mamifere: 2021 Sicista subtilis (Şoarece săritor de stepă);
Specii de amfibieni şi reptile:
1188 – Bombina bombina (Buhai de baltă cu burta roşie);
1220 – Emys orbicularis (Broasca ţestoasă de apă);
1993 – Triturus dobrogicus (Triton dobrogean).
Specii de pe şti:
2511 Gobio kessleri (Porcuşorul);
1130 Aspius aspius (Avat);
1134 Rhodeus sericeus amarus (Boarta);
1145 Misgurnus fossillis (Varlarul/Ţipar);
1149 - Cobitis taenia (Zvârlugă);
1159 Zingel zingel (Pietrar);
1160 Zingel streber (Fusar mic);
2522 Pelecus cultratus (Sabiţă).
Specii de nevertebrate:
1078 – Callimorpha quadripunctaria (Fluturele tigru de Jersey);
Alte specii importante de flor ă şi faun ă
− I Hyponephele lycaon
− I Tomares nogelii
− P Hippuris vulgaris
− P Salvinia natans
− P Trapa natans
− P Orchis laxiflora ssp. elegans
− P Stratiotes aloides
− P Vallisnerua spiralis
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 70
Tabelul nr. 23 - Corespondenţa habitatelor Natura2000 în sistemul de clasificare
românesc (Doniţă et al., 2005).
Directiva Habitate, Anexa I Sistemul romanesc de clasificare a habitatelor Cod Denumire Cod Denumire
3270 Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de Chenopodion rubric şi Bidention
R5312 Comunităţi ponto-danubiene cu Bidens tripartita, Echinochloa crusgalli şi Polygonum hydropiper
6430
Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan şi alpin
R3704 Comunităţi sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Senecio subalpinus şi ştevia stânelor (Rumex alpinus)
91F0
Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris)
R4404 Păduri danubian-panonice mixte cu stejar pedunculat (Quercus robur), frasini (Fraxinus sp.) şi ulmi (Ulmus sp.) cu Festuca gigantea
6510 Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis)
R3716 Pajişti danubiano-pontice de Poa pratensis, Festuca pratensis şi Alopecurus pratensis
R3802 Pajişti daco-getice de Arrhenatherum elatius
3150 Lacuri eutrofe natural cu vegetaţie tip Magnopotamion sau Hydrocharition
R2202 Comunitãþi danubiene cu Lemna minor, L. trisulca, Spirodela polyrhiza şi Wolffia arrhiza
R2203 Comunităţi danubiene cu Salvinia natans, Marsilea quadrifolia, Azolla caroliniana şi A. filiculoides
R2204 Comunităţăþi danubiene cu Riccia fluitans şi Ricciocarpus natans
R2205 Comunităţi danubiene cu Hydrocharis morsus-ranae, Stratiotes aloides şi Utricularia vulgaris
R2206 Comunităţi danubiene cu Potamogeton perfoliatus, P. gramineus, P. lucens, Elodea canadensis şi Najas marina
3160 Lacuri distrofice şi iazuri R2207 Comunităţi danubiene cu Nymphaea alba, Trapa natans, Nuphar luteum şi Potamogeton natans
92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba
R4406 Păduri danubian-panonice de plop alb (Populus alba) cu Rubus caesius
R4407 Păduri danubiene de salcie alba (Salix alba) cu Rubus caesius
R4408 Păduri danubiene de salcie alba (Salix alba) cu Lycopus exaltatus
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 71
� ROSCI 0151 - Pădurea Gârboavele
Situl de Importanţă Comunitară – Pădurea Gârboavele se află situat pe teritoriul
judeţului Galaţi.
Coordonatele geografice de localizare a sitului se află cuprinse între N 45º 34'
34'' latitudine nordică şi E 27º 59' 56'' longitudine estică, ocupând o suprafaţă de 217
ha.
Conform Ord. 1964/2007, Anexei 4 - Lista tipurilor de habitate şi a speciilor de
interes comunitar pentru care a fost declarat fiecare sit de importanţă comunitară,
habitatele şi speciile care au stat la baza includerii ariei pe lista siturilor de importanţă
comunitară, sunt:
Cod Denumire habitat % Reprez Supr. rel Conserv Global 40C0* - Tufărişuri ponto sarmatice 3 A C B B 91AA – Vegetaţie forestieră ponto – sarmatică cu stejar pufos 53 A C B B 91I0* – Vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp. 14 A C B B
Cod Denumire specie
Denumirea popular ă
Directiva Habitate
OUG 57/2007 Reziden ţa Sit.
Pop Conservare Izolare Global
Specii de nevertebrate 1083 Lucanus cervus Radaşca Anexa 3 Anexa 3 P C A C B
1088 Cerambyx cerdo Croitor Anexa 4 Anexa 3 P C A C B
4033 Erannis ankeraria - Anexa 4 Anexa 3 R B B A B
Specii de plante
4067 Echium russicum
Capul şarpelui Anexa 2 Anexa 3 R C B C B
4097 Iris aphylla spp. hungarica Iris Anexa 2 Anexa 3 R C B C B
Tabelul nr. 24 - Alte specii importante de flor ă şi faun ă
Cat Specia Denumirea popular ă Popula ţie Motiv Directiva Habitate OUG 57/2007
A Bufo bufo Broasca raioasa bruna C D - Anexa 4B A Rana dalmatina Broasca de padure C D Anexa 4 Anexa 4A
I Parnassius mnemosyne - C A Anexa 4 Anexa 4A
R Lacerta agilis Soparla cenusie C D Anexa 4 Anexa 4A
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 72
Cat Specia Denumirea popular ă Popula ţie Motiv Directiva Habitate OUG 57/2007
R Natrix natrix Şarpele de casă C D Anexa 4 -
A Pelobates fuscus
Broasca de pământ, Broasca gheboasă C A Anexa 4 Anexa 3
A Rana esculenta Broasca verde de lac P D Anexa 5 Anexa 5A
I Tomares nogelii - - B - Anexa 4B
R Lacerta viridis Guşter C B Anexa 4 Anexa 4A
Cat Specia Denumirea popular ă Popula ţie Motiv Directiva Păsări OUG 57/2007
B Caprimulgus europaeus Caprimulg D C Anexa 1 Anexa 3
B Dendrocopos syriacus
Ciocănitoare (pestriţă) de gradină D C Anexa 1 Anexa 3
B Himantopus himantopus Cătăligă D C Anexa 1 Anexa 3
B Lanius minor Sfrâncioc cu frunte neagră D C Anexa 1 Anexa 3
B Dendrocopos medius Ciocănitoare de stejar C C Anexa 1 Anexa 3
B Emberiza hortulana Presura de gradina D C Anexa 1 Anexa 3
B Lanius collurio Sfrancioc roşiatic D C Anexa 1 Anexa 3 B Picus canus Ghionoaie sură D C Anexa I Anexa 3
Tabelul nr. 25 - Corespondenţa habitatelor Natura 2000 în sistemul de clasificare
romanesc (Doniţă et al., 2005).
Directiva Habitate, Anexa I Sistemul romanesc de clasificare a habitatelor Cod Denumire Cod Denumire
40C0* Ponto-Sarmatic deciduous
thickets
R3128 Tufărişuri balcanice de păliur (Paliurus spina-christi) (p.)
R3129 Tufărişuri balcanice de iasmin (Jasminum fruticans) (p.)
R3132 Tufărişuri ponto-sarmatice de Caragana frutex
R3133 Tufărişuri de cătină albă (Hippophaë rhamnoides)
91AA Eastern white oak woods
R4161 Păduri-rarişti vest – pontice de stejar pufos (Quercus pubescens) cu Galium dasypodium (p.)
R4162 Păduri vest – pontice mixte de stejar pufos (Quercus pubescens) cu Paeonia peregrina
R4163 Păduri-rarişti balcanice de stejar pufos (Quercus pubescens) cu Echinops banaticus
91I0* Euro-Siberian steppic woods with Quercus spp.
R4138 Păduri dacice de gorun (Quercus petraea) şi stejar pedunculat (Quercus robur) cu Acer tataricum
R4142 Păduri balcanice mixte de gorun (Quercus petraea) şi alun
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 73
Directiva Habitate, Anexa I Sistemul romanesc de clasificare a habitatelor Cod Denumire Cod Denumire
turcesc (Corylus colurna) cu Paeonia dahurica
R4146 Păduri-rarişti moldave de stejar pedunculat (Quercus robur) şi cireş (Prunus avium) cu Acer tataricum
R4148 Păduri panonice psamofile de stejar pedunculat (Quercus robur) cu Convallaria majalis
R4156 Păduri danubian-balcanice de stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora), cer (Q. cerris), gârniţă (Q. frainetto) şi stejar pufos (Q. pubescens) cu Acer tataricum
R4157 Păduri-rarişti danubian – vest – pontice de stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora) cu Acer tataricum
R4159 Păduri şi rarişti danubiene de stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora) şi stejar pedunculat (Quercus robur) cu Tulipa bibersteinniana
Situl este localizat în sud-estul Podişului Moldovenesc, în etajul fitoclimatic de
silvostepă la nord de oraşul Galaţi (în apropierea localităţii Tuluceşti) la o altitudine de
65-80m, pe substrate loessoide şi luturi, soluri cernoziomuri levigate şi ocupă o parte
din pădurea de agrement Gârboavele. Tipul dominant de vegetaţie sunt pădurile şi
rariştile de stejar pufos (Quercus pubescens) şi stejar brumariu (Quercus
pedunculiflora). Stejarul pufos este localizat preponderent pe zonele inclinate spre
pârăul Manolache în timp ce stejarul brumăriu se cantonează în zonele de platou şi se
grupează în pâlcuri mici şi făşii înguste la limita sitului. Limita exacta intre habitatul
91AA edificat de stejarul pufos şi habitatul 91I0 edificat de cel brumăriu este dificil de
realizat având în vedere răspândirea mozaicată a acestor două specii precum şi gradul
de amestec variabil. Procentul de suprafaţă din sit cuprins la categoria „Păduri de
monocultură (plopi sau arbori exotici)”, reprezintă plantaţii de salcâm.
Se remarcă structura naturală foarte bine conservată reprezentată prin:
diversitatea de specii în etajul arborilor, în subarboret şi în pătura erbacee şi alternarea
porţiunilor de pădure închisă cu rarişti şi poieni. Trebuie menţionată prezenta formelor
„virescens” şi „atrichoclados” la stejarul brumăriu cât şi a formei hibridogene Q. x
corcyrensis (Q. pedunculiflora x Q. pubescens). De asemenea este prezent Quercus
virgiliana (chiar exemplare de Q. virgiliana forma „pungens”). Pe lângă stejarul pufos şi
cel brumăriu, în etajul arborilor mai apar jugastrul (Acer campestre) şi vişinul turcesc
(Prunus mahaleb) iar in subarboret măceşul (Rosa canina), păducelul (Crataegus
23 Fam. Membracidae Ceresa bubalus L. - + Cereale NE 24 Fam. Cercopidae Cercopis sanguinolenta + + Porumb, NE
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 87
Nr. crt
Grupul sistematic Specia Anul Ecosiste-
Statutul de Scop. Cereale
25 Fam. Miridae
Lygus pratensis L. - + Rapita NE 26 Adelphocoris seticornis F. - + Cereale NE 27
Fam. Pentatomidae
Dolycoris baccarum L. + + cereale NE 28 Pentatoma rufipes L. + + cereale NE 29 Carpocoris fuscispinus L. + + cereale NE 30 Palomena prasina L. + + cereale NE 31 Eurydema oleracea L. + + cereale NE 32 E. ornata L. + + cereale NE 33 Aelia rostrata Boh. + + cereale NE 34 A. acuminata L. + + cereale NE
35 Graphosoma lineatum L. + + Cereale, Porumb
NE
36 Fam. Scutelleridae
Eurygaster integriceps L. + + Cereale NE 37 E. maura L. + + Cereale NE 38 E. austriaca Schr. + + Cereale NE
39 Fam. Nabidae Nabis ferus L. + + Cereale, Porumb
NE
Ord. HYMENOPTERA 40 Fam. Vespidae Vespa germanica L. + + Cereale NE 41
Fam. Formicidae Formica rufa L. + + Rapita NE
42 Lasius niger + + Porumb NE
43 Fam. Chalcididae + + Rapita, cereale
NE
44 Fam. Ichneumonidae Pimpla turionellae L. + + cereale NE 45 Tryphon succinaeus Gr. + rapita NE 46 Fam. Cephidae Cephus pygmaeus L. + cereale NE 47 Fam. Tenthredinidae Athalia rosae L. + + Rapita NE Ord. COLEOPTERA
48
Fam. Carabidae
Carabus cancelatus Illig. + + Porumb NE 49 Clivina fossor L. + + Cereale NE
50 Amara aenea DeGeer + + Cereale, porumb
NE
51 Harpalus aeneus F. + + Cereale, porumb
NE
52 H. azureus F. + + Cereale NE
53 H. distinguendus Duft. + + Cereale, porumb
NE
54 H. griseus Panz. + + Cereale, porumb
NE
55
Fam. Coccinellidae
Adalia bipunctata L. + + Cereale NE
56 Coccinella septempunctata L.
+ + Cereale, porumb
NE
57 Thea 22-punctata L. + + Cereale, porumb
NE
58 Propylea 14-punctata L. + + Cereale, porumb
NE
59
Fam. Chrysomelidae
Phylotreta sp. + + Porumb NE
60 Chrysomela sanguinolenta
L. + + cereale NE
61 Aphthona coerulea Geoff. + + cereale NE 6263
Haltica oleracea L. + + cereale NE
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 88
Nr. crt
Grupul sistematic Specia Anul Ecosiste-
Statutul de
64
Fam. Scarabaeidae
Pentodon Idiota Herbst. + + Cereale, porumb
NE
65 Melolontha melolontha L. + + cereale NE
66 Anoxia vilosa F. + + Cereale, porumb
NE
67 Fam. Tenebrionidae Opatrum sabulosum L. + + Cereale, porumb
NE
6869
Fam.Curculionidae
Tanymecus dilaticollis Gyll + + Cereale, porumb
NE
70 Psalidium maxilosum + + Porumb, Rapita
NE
71 Ceuthorhynchus assimilis + Rapita NE 72 C. quadridens + Rapita NE 73
P1139/2, P1139/3, având în prezent destinaţia de teren arabil, drumuri de exploatare,
neproductiv situat în extravilan conform Certificatului de Urbanism nr. 209/7599 din
08.11.2010.
Suprafaţa de teren de 740676,00 mp aferentă proiectului se află în proprietatea
SC Eolian Expert SRL (conform Contractului de vanzare cumparare nr
2973/01.10.2010), urmând ca beneficiarul, Electrica SA, să dispună de această
suprafaţă în regim de închiriere (conform Contractului de inchiriere nr 415/ 13.10.2010).
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 108
Amplasarea perimetrului analizat în afara ariei naturale protejate nu va produce
fragmentari ale habitatelor. Toate speciile prezente pe amplasament cât şi în imediata
vecinătate sunt cu risc redus şi preocupare de conservare minima. Habitatele prezent
nu sunt de interes comunitar, au valoare de conservare redusă şi o capacitate de
regenerare mare.
Evaluând aceste date considerăm ca habitatul nu prezintă un interes ridicat
pentru speciilor prezente, planul propus nepericlitând în vreun fel existenţa speciilor de
flora sau de faună.
Relaţiile structurale şi func ţionale care creeaz ă şi men ţin integritatea ariei
naturale protejate de interes comunitar
Zona de interes economic existentă (terenuri agricole cultivate intensiv) ce se
găseşte la distanţe considerabilă fată de zonele protejate învecinate, respectiv 5,5 km
faţă de sit-ului de Importanţă Comunitară ROSCI0105 – Lunca Joasă a Prutului cu
importanţă specială din punct de vedere al protecţiei mediului şi ROSPA 0070 - Lunca
Prutului - Vlădeşti - Frumuşiţa, şi 8,0 km până la situl de importanţă comunitară ROSCI
0163 Pădurea Mogoş Mâţele, 5,5 km pana la ROSCI 0151 Pădurea Gârboavele nu este
generatoare de fragmentare a habitatelor prezente în aria naturală protejată, nu
distruge relaţiile structurale sau funcţionale din cadrul sitului şi nu va periclita
integritatea acestuia.
Echilibrul sitului este generat de densitatea avifaunistică şi habitatele specifice
determinate de o mare varietate staţionară. Activitatea desfăşurata în realizarea şi
operarea proiectului este la scară restrânsă şi nu va afecta integritatea şi stabilitatea
sitului natural.
Obiectivele de conservare a ariei naturale protejat e de interes comunitar,
acolo unde au fost stabilite prin planuri de manage ment
Siturile Natura 2000, ROSCI0105 – Lunca Joasă a Prutului, ROSPA 0070 –
Lunca, Prutului - Vlădeşti – Frumuşiţa, au plan de management în fază de proiect, iar
pentru ROSCI 0163 Pădurea Mogoş Mâţele, ROSCI 0151 Pădurea Gârboavele, nu
există până în prezent planuri de management aprobate, ce stabilesc obiective de
conservare şi măsurile ce se vor lua pentru integritatea ariei naturale protejate. În
aceste condiţii, măsurile pentru protecţia ariei naturale de interes comunitar care este
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 109
avută în vedere pentru implementarea proiectului vor avea ca scop conservarea
habitatelor şi speciilor de floră şi faună prioritare de interes comunitar a căror măsuri de
conservare a dus la instituirea ariei natural protejate.
În cadrul studiului de evaluare adecvată este evaluat impactul asupra fiecărei specii
şi fiecărui habitat de interes comunitar din aria naturală protejată de interes avifaunistic
posibil afectată de implementarea proiectului propus, astfel încât să se asigure
obiectivele de conservare a acesteia şi integritatea reţelei Natura 2000. Obiectivele de
conservare a sitului Natura 2000 au în vedere menţinerea şi restaurarea statutului
favorabil de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar si sunt stabilite
prin planurile de management aprobate la nivel naţional. Stabilirea obiectivelor de
conservare s-a făcut ţinându-se cont de caracteristicile ariei naturale protejate de
interes comunitar (reprezentativitate, suprafaţa relativă, populaţia, statutul de
conservare etc).
Descrierea st ării actuale de conservare a ariei naturale protejat e de interes
comunitar, inclusiv evolu ţii/schimb ări care se pot produce în viitor
În cazul ariei naturale protejate starea sa de conservare este dată de totalitatea
factorilor ce acţionează asupra sa şi asupra speciilor caracteristice şi care îi poate
afecta pe termen lung răspândirea, structura şi funcţiile, precum şi supravieţuirea
speciilor caracteristice. Aceasta stare se consideră „favorabilă” atunci când sunt
îndeplinite condiţiile:
� arealul natural al habitatului şi suprafeţele pe care le acoperă în cadrul acestui
areal sunt stabile sau în creştere;
� habitatul are structura şi funcţiile specifice necesare pentru conservarea sa pe
termen lung, iar probabilitatea menţinerii acestora în viitorul previzibil este
mare;
� speciile care îi sunt caracteristice se afla într-o stare de conservare favorabilă
(aşa cum aceasta este definită în continuare).
Pentru menţinerea, refacerea sau îmbunătăţirea stării de conservare favorabilă,
se vor lua cele mai potrivite măsuri respectând însă realităţile economice, sociale şi
culturale specifice zonei.
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 110
În urma monitorizării arealului implicat în implementarea planului propus şi a
habitatelor învecinate specifice ariei naturale protejata se constată o stare de
conservare bună a speciilor şi lipsa factorilor ce acţionează asupra integrităţii ariei
naturale protejate şi care pot influenţa pe termen lung răspândirea şi abundenţa
populaţiilor speciei respective la nivel comunitar.
Starea se considera „favorabilă” deoarece sunt îndeplinite condiţiile:
� datele privind dinamica populaţiilor speciei indică faptul că aceasta se
menţine şi are şanse să se menţină pe termen lung, ca o componentă viabilă
a habitatului natural;
� arealul natural al speciei nu se reduce şi nu există riscul să se reducă în
viitorul apropiat;
� exista un areal suficient de vast pentru ca populaţiile speciilor caracteristice
să se menţină pe termen lung.
Putem concluziona astfel că implementarea planului nu va avea un efect direct
asupra habitatelor prioritare şi speciilor protejate din compoziţia arilor naturale protejate.
De asemenea amplasarea perimetrului analizat în afara ariei naturale protejate nu va
produce fragmentări ale habitatelor. Toate speciile prezente pe amplasament cât şi în
imediata vecinătate sunt cu risc redus şi preocupare de conservare minimă.
Impactul proiectului asupra ariei naturale protejat e şi integrit ăţii sitului
Impactul generat prin implementarea planului în zonă este caracterizat printr-o
serie de efecte:
� modificarea suprafeţelor biotopurilor de pe amplasament;
� restrângerea suprafeţelor habitatelor existente fără afectarea suprafeţei unor
habitate naturale protejate sau habitate forestiere;
� modificări a populaţiilor de plante, dar fără afectarea unor specii de interes
comunitar sau a unor specii cu regenerare dificilă;
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 111
Impactul prognozat asupra habitatelor locale
Impactul în faza de construc ţie
Datorită inexistenţei habitatelor naturale cu valoare ridicată de conservare şi a
plantelor de importanţă conservativă nu există impact asupra acestora.
Impactul actual datorat folosiri ierbicidelor şi a fertilizatorilor este mult mai mare.
Tote turbinele se instalează exclusiv în terenuri agricole cultivate intensiv iar şanţurile
pentru cabluri vor fi acoperite după instalarea acestora.
Un impact deosebit de important a cărei monitorizare trebuie să fie făcută este
posibila apariţie şi dezvoltare populaţiilor a plantelor alohtone invazive, mai ales în
perioada de organizare de şantier.
Impact în faza de operare
Impactul asupra în faza de operare este nul pentru habitate, floră şi vegetaţie.
Concluzii
Având în vedere distanţele mari faţă de ariile naturale protejate şi specificul
lucrărilor realizate în cadrul proiectului concluzionam ca proiectul analizat nu va afecta
integritatea siturilor Natura 2000.
Prin realizarea proiectului vor fi afectate habitatele din zona de exploatare,
suprafaţa afectata se modifică pe termen lung, ceea ce reprezintă un impact direct
negativ, de lungă durată, parţial ireversibil, local, dar de foarte mică amploare.
Considerăm că habitatele prezente nu sunt de referinţă şi au valoare conservativă
redusă, neadăpostind specii de plante şi animale de interes comunitar, prin urmare
exploatarea nu va afecta major resursele de biodiversitate locala. Vegetaţie specifică
perimetrului se regenerează foarte bine în condiţiile de sol şi climatice date.
Având în vedere inexistenţa habitatelor cu valoare de conservare mare şi a
faptului că nu va avea loc o fragmentare a habitatelor specifice ariilor naturale protejate
mai sus menţionate, apreciem că impactul asupra lor va fi nesemnificativ.
Impactul prognozat asupra popula ţiilor de plante şi animale
Modificarea/reducerea spaţiilor pentru adăposturi, de odihnă, hrană, creştere,
sunt determinate în general prin modificarea habitatelor şi se diferenţiază punctual la
fiecare grup de faună.
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 112
Odată cu creşterea impactului asupra habitatelor şi speciilor prezente în zonă, o
reacţie normală a acestora a fost de retragere către zonele mai puţin afectate din
apropiere, iar alte specii, antropofile, s-au adaptat prezenţei omului şi a activităţilor
industriale pe care acesta le desfăşoară, astfel ca în habitatele din zona se evidenţiază
prezenţa speciilor cu capacitate de regenerare mare şi conservare redusă.
Mobilitatea speciilor este un factor foarte important în stabilitatea acelor populaţii
de floră şi faună supuse presiunii antropice şi impactului.
In faza de implementare a planului, suprafaţa afectata de 740676,00 mp vor fi
supuse impactului speciile de floră şi de nevertebrate ce ocupă în prezent suprafaţa
amplasamentului, mai puţin ornitofauna şi mamiferele mici şi mari, deoarece nu s-au
semnalat cuiburi de păsări, vizuini ale mamiferelor în perimetrul monitorizat.
Cu toate acestea impactul este nesemnificativ, deoa rece zona destinat ă
proiectului nu afecteaz ă popula ţiile de plante şi animale ce se reg ăsesc în lista
speciilor de interes comunitar.
Având imaginea biodiversităţii şi habitatelor din prezent de pe amplasamentul
perimetrului destinat implementării proiectului putem prognoza impactul asupra
biodiversităţii locale în 2 etape: faza de construcţie şi faza de operare.
Impactul prognozat în asupra Nevertebratelor
În faza de construcţie se va înregistra un impact negativ minor asupra
nevertebratelor, deoarece microhabitatele din sol vor fi afectate prin lucrări de
decopertare a stratului de sol biovegetal. Acest impact va fi compensat în etapa de
reabilitare şi renaturare a habitatelor afectate.
Impactul negativ direct este local asupra nevertebratelor, în special asupra celor
nezburătoare sau a celor cu mobilitate redusă va fi punctual, nu va afecta decât o mică
fracţiune a populaţiilor, care de altfel aparţin unor specii comune cu valoare
conservativă redusă şi capacitate de înmulţire mare a indivizilor. Cum populaţiile mari
de nevertebrate nu sunt strict localizate în zona de impact sau dependente de un
habitatul ce se va fi restrânge la nivel local sau regional impactul va fi doar punctual fără
sa determine pierderi iremediabile de biodiversitate.
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 113
Impactul negativ indirect, care ar putea afecta populaţii speciilor de nevertebrate
aflate la o distanţă mai mare, este efectul iluminării excesive în timpul nopţii, în cazul în
care lucrările de construcţie s-ar efectua pe timpul nopţii.
Impactul prognozat în asupra Vertebratelor
Pentru principalele grupe de vertebrate inventariate se poate prognoza următorul
impact:
� Amfibieni şi reptile
Impact în faza de construc ţie
Impactul va fi strict asociat pierderilor de habitat. Pentru amfibieni impactul va fi
foarte mic sau nul cu excepţia probabilă a câtorva exemplare de Bufo viridis posibil
afectate în faza de construcţie. Nu există bălţi de reproducere care să fie distruse de în
această fază a proiectului.
Pentru reptile există posibilitatea unui impact produs de trafic, a prafului şi
depozitarea incorectă a materialului săpat. Datorită populaţiei scăzute al acestor specii
impactul va fi nesemnificativ la nivel local sau regional, rezumându-se la unul punctual.
Populaţia îşi va reveni la nivelul iniţial în perioada de post-construcţie.
Impact în faza de operare
În această fază impactul va fi nul atât pentru amfibieni cât şi pentru reptile.
Impactul negativ direct
Speciile reptile a căror prezenţă a fost semnalata vegetaţia prezentă în zona de
studiu sunt strâns legate de habitatele de tufăriş limitrofe amplasamentului. Aceste
specii se vor refugia odată cu începerea decopertării în zona de exploatare fiind
afectate de zgomot, de vibraţii prin urmare eventualele pierderi diminuându-se. În urma
observaţiilor din teren nu au fost observate reptile pe amplasament însă nu putem
exclude prezenţa unor mici populaţii de Lacerta agilis şi Podarcis taurica.
Tot în timpul fazei de construcţie poate apărea accidental mortalitatea directă a
amfibienilor şi reptilelor din zona de impact cauzată de capturarea involuntară în gropi,
sub grohotişuri sau apariţia unor false locuri de reproducere (gropi, şanţuri, canale
temporare inundate determinând moartea ouălor şi puietului).
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 114
Datorită populaţiei scăzute impactul va fi nesemnificativ la nivel local, regional
şi/sau naţional rezumându-se la unul punctual. Populaţia îşi va reveni la nivelul actual în
perioada de post-construcţie.
Impactul negativ indirect poate fi prognozat printr-o restrângere a habitatelor cu
efect în migrarea speciilor reptile şi amfibieni către zonele din jur cu habitate care oferă
condiţii mai bune de hrănire şi reproducere, numite habitate „receptori”.
Impact pozitiv - Speciile de amfibieni se vor refugia odată cu începerea lucrărilor
de construcţie existând posibilitatea dezvoltării în condiţii mai bune de hrănire şi
reproducere în habitatele limitrofe.
� Păsări
Păsările, fiind specii cu o mobilitate ridicată, şi nesemnalându-se zone de cuibărit
în zona de impact, vor avea mai puţin de suferit de pe urma dezvoltării proiectului.
Perioada critică este perioada de reproducere şi creştere a puilor, în care sunt strâns
legate de locurile de cuibărit.
Păsări cuib ăritoare
Impact în faza de construcţie
În faza de construcţie păsările cuibăritoare pot suferi un impact negativ datorat
pierderilor de habitat şi a deranjului provocat de activităţile asociate şantierului.
Datorită faptului că fundaţiile turbinelor ocupă doar o mică parte a teritoriului de
cuibărit a unei perechi estimăm că impactul va fi unul mic şi reversibil.
Speciile care cuibăresc pe terenurile agricole nu vor fi afectate în mod sever.
Ipoteza noastră este aceea că un oarecare impact negativ este posibil să afecteze
comportamentul nupţial din perioada cuibăritului la anumite specii prin prezenta
oamenilor, precum si prin perturbarile fonice produse de activităţile de pe şantier.
Cu toate acestea cercetări privind efectele turbinelor eoliene asupra speciilor au
arătat că nu există diferenţe privind densitatea şi distribuţia spaţială a acestora înainte şi
după construcţia fermelor eoliene. De asemenea comportamentul nupţial, în special
durata, frecvenţa şi intensitatea cântecului nu a suferit modificări după construirea şi în
faza de operare a fermei analizate (Bergen, 2001).
Impact în faza de operare
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 115
Având în vedere faptul că majoritate speciilor cuibăritoare sunt păsări adaptate
agro-ecosistemelor, specii care în conformitate cu studii recente nu sunt afectate
semnificativ de fermele eoliene, impactul va fi nesemnificativ.
Specii ca şorecarul comun şi vânturelul roşu, consideram de asemenea ca vor fi
puţin afectate datorita prezentei acestora cu deosebire in zonele periferice ale parcului
unde pot găsi surse de hrană.
Păsări migratoare
Impact în faza de construcţie
Nu există nici un impact în această fază.
Impact în faza de operare
Teoretic speciile de păsări cu zbor planat care trec si pe deasupra spaţiului de
acţiune a turbinelor, astfel exista posibilitatea impactului.
Există modele ale riscului de coliziune cu rotoarele însă acestea iau drept constantă
viteza de zbor a păsării şi faptul că aceasta nu ar încearcă să evite turbina.
Nu estimăm un impact semnificativ în timpul migraţiei, datorită altitudinii mari de
zbor.
În timpul migraţiei estimăm un impact potenţial minim produs la specii cum ar fi
barza albă, şoricar comun şi viespar.
Din calculul statistic a riscului de coliziune reiese că în cazul berzelor de exemplu
(atunci când nu ar încerca să evite turbina) acesta este de 15% în cazul în care o barză
străbate volumul dislocat de rotor. Riscul de coliziune a fost calculat utilizând modelul
Band.
Datorită faptului că mai puţin de 10% din berze au fost observate zburând în timpul
migraţiei la altitudini mai mici 100 şi 150 m şi datorită faptului că riscul de coliziune
calculat în ipoteza în care pasărea nu ia nici o m ăsur ă de evitare a turbinei , lucru
care în natură se întâmplă extrem de rar, estimăm că riscul real de coliziune va fi
nesemnificativ, cu atât mai mult cu cat in cazul no stru particular aceasta specie
evita constant acest tip de peisaj (viile) .
Cu toate acestea exista posibilitatea unor eventuale accidente datorate în special
schimbărilor bruşte de temperatură şi presiune, a direcţiei şi intensităţii vântului în timpul
migraţiei, fapt care poate influenţa altitudinea la care zboară păsările.
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 116
Păsări care ierneaz ă în sit
Impact în faza de construcţie
Nu estimăm impact negativ semnificativ în această fază. În urma monitorizării altor
şantiere s-a putut constata că unele specii ca vântureii roşi, şorecarii comuni şi cei rari
folosesc structuri nou apărute ca locuri de urmărire a prăzilor.
Impact în faza de operare
În general speciile de păsări răpitoare evită zona parcului eolian în special datorită
faptului că acesta este neatractiv ca zonă pentru surse de hrană. Deci coliziune la
aceste specii este minimă sau chiar nulă. Cu atât mai mult în ceea ce priveşte eretele
vânăt, studii recente efectuate chiar asupra relaţiei dintre parcuri eoliene şi această
specie au arătat un impact nesemnificativ, chiar nul în ceea ce priveşte impactul de
coliziune. Această situaţie este explicată în special prin utilizarea de către această
specie a unui „strat” altitudinal aflat mult sub zona de activitate a palelor turbinelor.
Accidentele rămânând însă posibile.
Impactul în faza de operare
Impactul negativ direct prognozat în faza de construcţie este datorat în special
deranjării speciilor din cauza zgomotului şi prafului.
Se vor aplica măsuri de reducere a impactului care vor diminua impactul negativ
asupra acestor specii. Datorită faptului că nu există specii strict localizate exclusiv în
habitatul specific zonei proiectului, şi habitatul din zona de impact este larg reprezentat
în imediata apropiere, speciile de păsări prezente nu vor fi afectate la nivel local,
regional şi/sau naţional.
Impactul negativ indirect poate fi prognozat printr-o restrângere a habitatelor
agricole cu efect în migrarea speciilor de păsări către zonele din jur cu habitate care
oferă condiţii mai bune de hrănire şi cuibărire, numite habitate „receptori”.
Impactul pozitiv - Nu este cazul.
Impactul în faza de operare
Având în vedere faptul că majoritate speciilor cuibăritoare sunt păsări adaptate
agro- ecosistemelor, specii care în conformitate cu studii recente nu sunt afectate
semnificativ de fermele eoliene, impactul va fi nesemnificativ.
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 117
Cu toate acestea există posibilitatea vizitării zonei parcului, chiar dacă nu au fost
semnalate, a unor specii cu o mare valoare de conservare care cuibăresc în siturile
Natura 2000 din apropierea proiectului. Chiar daca probabilitatea este redusă, datorită
faptului că majoritatea speciilor pentru care situl a fost desemnat sunt specii
dependente de mediul acvatic şi palustru, apreciem posibilitatea ca indivizi din speciile
mari (ex. Ciconia ciconia ) să ajungă în aria critica de impact a rotorului şi să apară
accidente.
În teorie toate speciile de păsări cu zbor planat care trec prin spaţiul de acţiune a
turbinelor sunt posibil de coliziune cu palele turbinelor eoliene.
Nu estim ăm un impact semnificativ în timpul migra ţiei de toamn ă şi
prim ăvara datorit ă neamplas ării proiectului pe coridoarele de migrare a p ăsărilor
dar şi datorita altitudinii înalte de zbor a speciilor m igratoare care pot ap ărea
întâmpl ător în zona.
Mamifere
Altele decât liliecii
Impact în faza de construcţie
În această fază estimăm că impactul va fi mai mare şi se va manifesta prin pierdere
de habitate specifice (acolo unde este cazul), accidente de trafic, apariţia de noxe etc.
Considerăm că impactul va fi resimţit de către populaţiile de popândău
(Spermophilus citellus) care, sesizate în zonele de periferie, pe marginea drumurilor,
vor părăsi locaţiile de lucrări la traseele de cabluri, relocându-se temporar în suprafeţele
vecine, neafectate.
Estimăm o scădere populaţională uşoară dar care să nu depăşească variaţiile
multianuale ale acestui rozător. Ipoteza este susţinută de faptul că toate turbinele vor fi
amplasate exclusiv în teren arabil, habitatul cel mai sărac în popândăi din zona
proiectului.
Impact în faza de operare
Pentru aceasta specie nu va exista nici un impact în faza de operare.
Liliecii
Impact în faza de construcţie
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 118
Tabelul nr. 33 Impactul probabil al parcului eolian în faza construc ţiei asupra
faunei de lilieci din zona studiat ă
Impact Perioada
Vară Perioada migra ţiei de toamn ă
Pierderea adăposturilor datorită construcţiei de drumuri, fundaţii etc.
Impact redus, datorită lipsei de adăposturi
adecvate pentru lilieci în zona ocupată de fermele
eoliene
Impact redus
Pierderea habitatelor de hrănire datorită
construcţiei de drumuri, fundaţii etc.
Impact redus, datorită structurii habitatelor, care nu reprezintă un interes
ridicat din punctul de vedere al liliecilor
Impact redus
Dispariţia elementelor de conexiune între diferite structuri ale habitatului
folosit de lilieci
Impact redus, datorită numărului mic de astfel de structuri de conexiune (de ex.cursuri de apă, şiruri de
arbori)
Impact redus, datorită lipsei unor structuri care ar putea fi folosite de lilieci în cursul migraţiei (de ex. văi, creste de deal împădurite
etc.)
Impact în faza de operare
Impactul în faza de operare este încă puţin cunoscut dar dovedit mai ales prin
studii din America. Datorită inexistenţei coloniilor şi adăposturilor în zona de impact a
proiectului şi datorită numărului foarte mic la care se adaugă habitatele improprii
dezvoltării unor populaţii viabile, apreciem că impactul va fi foarte redus.
Nu excludem însă apariţia unor victime, de ordinul a câtorva exemplare, produse
de coliziune în special în lunile august şi septembrie când exemplare juvenile vizitează
aria.
Impact negativ direct
Mamiferele de talie medie şi mică, ex. iepuri, rozătoare au o mobilitate mare şi
vor părăsi zona de influenţă a proiectului stabilindu-se în zonele din jurul
amplasamentului care conţin acelaşi tip de habitat. O bună gospodărire a habitatelor
limitrofe va atenua impactul asupra populaţiilor de mamifere existente.
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 119
Liliecii de asemeni pot fi afectaţi în special de distrugerea habitatelor de hrănire
şi reproducere dar în acest caz zona de referinţă nu prezintă habitate specifice
populaţiilor de lilieci.
Datorită inexistenţei coloniilor şi adăposturilor în zona de impact a proiectului şi
datorită numărului foarte mic la care se adaugă habitatele improprii dezvoltării unor
populaţii viabile, apreciem că impactul în faza de exploatare a proiectului va fi foarte
redus.
În cazul unor mamifere mici impactul negativ indirect s-ar putea realiza şi prin
apariţia de gropi, canale, şanţuri neacoperite precum şi prin atitudinea negativă a
lucrătorilor.
Concluzii
In zona de implementare a proiectului efectele directe şi indirecte cu impact
potenţial asupra faunei de vertebrate sunt limitate, rezumându-se în general la deranjul
potenţial creat pe perioada lucrărilor de construcţie, ce va fi însă resimţit local, pe o
scurtă durată, nefiind în măsură a destabiliza populaţiile ce fac obiectul protecţiei,
respectiv speciile de interes comunitar care au stat la baza desemnării siturilor Natura
2000. Habitatele speciilor identificate urmează a fi afectate însă limitat din punct de
vedere spaţial (1,54 ha).
Concluzii Generale privind impactul proiectului asu ra factorilor de mediu
Condi ţii primare
Habitate, flor ă, vegeta ţie
• Nu au fost întâlnite habitate naturale, rare, endem ice, cu importan ţă
conservativ ă medie, mare sau foarte mare în zona de impact.
• În zona proiectului au fost întâlnite doar habitate agricole sau puternic
afectate de activitatile antropice.
• Toate habitatele au, conform clasific ării române şti şi europene din
manualele de interpretare publicate pân ă în prezent, importan ţă conservativ ă
redus ă.
Chiar dacă aceste tipuri de habitat nu prezintă o importanţă directă din punct de
vedere al conservării, unele specii importante de păsări şi mamifere folosesc aceste
habitate pentru hrănire, cuibărit si adăpost. Reprezentând totuşi habitatele unor
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 120
specii de animale acestea au fost descrise şi cartografiate amintindu-se şi speciile
pentru care aceste habitate sunt importante.
• Impactul asupra habitatelor va fi nesemnificativ .
Nevertebrate
• Au fost observate 167 de specii de insecte şi păianjeni în zona de impact a
proiectului acestea reprezentând probabil doar o parte din fauna de nevertebrate a
zonei de impact a proiectului.
• Nu există în literatura recentă, care tratează arii din apropierea proiectului
(Glavan 2008), date cu privire la existenţa unor populaţii importante de nevertebrate în
apropiere.
• Nu au fost întâlnite specii rare, periclitate sau de importanţă comunitară în zona
de impact al proiectului.
• Lipsa habitatelor naturale de calitate şi mai ales impactul antropic datorat în
special agriculturii (arare, incendieri de mirişti, folosire de insecticide etc) face ca zona
studiată să fie neimportantă pentru nevertebrate.
• Impactul asupra nevertebratelor va fi nesemnificati v.
Amfibieni şi reptile
• Au fost întâlnite trei specii de amfibieni şi o specie de reptile în perimetrul
proiectului. Alte 2 specii au fost observate în imediata apropiere.
• Nu există zone de reproducere pentru amfibieni cu excepţia unor bălţi care se
formează primăvara în mica mlaştină din nord vestul zonei studiate.
• Nu se estimeaz ă nici un fel de impact asupra popula ţiilor de amfibieni în
nici una dintre fazele proiectului .
Păsări
• Cincizeci de specii de păsări au fost observate în cursul unui an în, douăzeci şi
patru cuibărind în perimetrul proiectului şi imediata vecinătate.
• Chiar dacă nu cuibăresc în interiorul perimetrului afectat unele specii care
cuibăresc în vecinătate vizitează zona proiectului în căutare de hrană.
• Aproape toate speciile cuib ăritoare sunt adaptate agrosistemelor specii
care, conform datelor din literatura de specialitat e sunt pu ţin afectate de
parcurile eoliene.
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 121
• Toate speciile cuib ăritoare, cu excep ţia ciocârliilor înregistreaz ă efective
reduse în aria de impact a proiectului .
• Suprafa ţa parcului eolian nu se suprapune cu suprafe ţe ale Ariilor de
Importan ţă Avifaunistic ă, SPA, sau rezerva ţie natural ă având drept obiectiv
protec ţia păsărilor.
• Suprafaţa proiectului este neatractivă pentru păsările cu zbor planat din cauza
absenţei formaţiunilor geologice generatoare de curenţi ascendenţi cum ar fi stâncăriile
si a saraciei surselor de hrana.
• Aproape toate p ăsările migratoare cu zbor planat au fost observate to amna
zburând la mai mult de 200 m altitudine . Aprecierea altitudinii de zbor a fost făcută
prin comparaţie cu suporturi de înălţime cunoscută cu ar fi stâlpi de medie tensiune,
stâlpi anemometrici etc.
• Nu există un model clar stabilit în timpul migraţiei de primăvară, altitudinea şi
numărul păsărilor variind mult în funcţie de condiţiile meteo.
• Cel mai mare număr de păsări migratoare cu zbor planat, aparţin speciilor barza
albă, viespar şi şoricar comun estic.
• Nu au fost observate stoluri de gâ şte care s ă foloseasc ă ari a de studiu ca
loc de iernare.
• În timpul iernii s-a constatat prezen ţa unui num ăr mic de exemplare dintre
speciile observate în special datorit ă sărăciei în resurse a ar ăturilor de toamn ă.
• Estimăm că impactul asupra acestora este mic şi nu există ipoteza apariţiei unui
impact semnificativ asupra integrităţii sitului.
• Impactul asupra p ăsărilor cuib ăritoare va fi redus şi poate fi evitat u şor
printr-o atent ă planificare a lucr ărilor în faza de construc ţie.
• Cu toate că nu se estimează un impact semnificativ pentru păsările migratoare,
datorită înălţimii mari de zbor, a faptului că se vor folosi turbine moderne şi a numărului
relativ mic de păsări care tranzitează suprafaţa proiectelor în timpul migraţiei, nu putem
exclude apariţia unor accidente în special în timpul migraţiei de primăvară.
• Impactul asupra p ăsărilor care ierneaz ă în zona proiectului va fi mic.
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 122
• Au fost descrise măsuri pentru reducerea impactului printre care cea mai fezabilă
ni se pare acoperirea rotoarelor cu vopsea care să reflecte UV şi iluminarea, daca este
cazul. Cu lumină roşie intermitentă.
Mamifere
Lilieci
• Zona parcurilor eolian Eolian Invest, au fost studiate din punctul de vedere al
prezentei liliecilor în perioada mai-septembrie 2009.
• Zona reprezint ă o important ă scăzută din punctul de vedere al conserv ării
liliecilor, nu au fost identificate ad ăposturi sau coridoare de zbor intens folosite .
• Habitatele existente în zona studiată (terenuri agricole, şi buruienişuri) sunt
folosite ocazional de un număr redus de lilieci ca terenuri de vânătoare.
• Probabil clădirile din satele apropiate oferă adăposturi pentru câteva specii de
lilieci.
• Impactul asupra liliecilor va fi foarte mic în peri oada de construc ţie dar pot
apărea accidente în perioada de operare.
Popândău
• Au fost identificate 5 colonii de popândăi
• Abundenţa cea mai mare se află in zona de sud-est a parcului eolian.
• Această specie este protejată de Directiva Europeană asupra habitatului şi de
legislaţia românească în domeniu.
• Prin măsurile luate atât de constructor, cât şi de beneficiar, Implementarea
proiectului nu va genera un impact negativ asupra acestei specii.
Impactul prognozat asupra biodiversit ăţii locale în faza de închidere
proiectului
Materialul decopertat, respectiv solul va servi la consolidarea, delimitarea
marginilor exploatării dar şi la ecologizarea zonei după încheierea etapei de exploatare.
El va trebui depozitat astfel încât apa pluvială sau vântul să nu îl mobilizeze în
atmosferă sau în cursurile de apă din vecinătate. Treptat în fazele succesionale de
închidere a parcului eolian vegetaţia şi habitatele se vor extinde spre zona decopertată,
acoperind-o. Se vor instala într-o primă fază specii pioniere, heliofile, chiar unele
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 123
ruderale. în timp habitatele se vor reface, daca se vor avea în vedere măsuri de
diminuare a eroziunii pluviale şi eoliene.
Măsurile de diminuare a eroziunii sunt suficiente pentru a asigura refacerea
zonei decopertate, treptat plantele se vor regenera şi vor ocupa habitatul disturbat.
Un impact negativ asupra biodiversităţii în zona de impact îl consta refacerea
vegetaţiei prin instalarea unor specii ruderale cu rezistenţă şi regenerare mare. Având
în vedere ecologia speciilor de plante existente în vecinătatea zonei de impact
considerăm că acest impact va fi foarte limitat, speciile prezente în habitat au de
asemenea capacitate de regenerare mare.
4.5.2 Măsuri de diminuare a impactului
Principalul risc asupra populaţiei de păsări şi chiroptere din zonă, precum şi cele
ce tranzitează zona parcului eolian îl constituie coliziunea cu zona de acţiune a
turbinelor eoliene. Riscul de coliziune a păsărilor şi chiropterelor survine numai în zona
de acţiune a rotorului turbinei cca 100 m diametru la o distanta situată între 50 şi 150 m
faţă de sol. Acest risc este influenţat de viteză de mişcare a turbinei precum şi de
comportamentul de zbor al păsărilor şi chiropterelor (înălţime, tip, durată şi perioadă
dezbor) variind de la o specie la alta.
Figura nr. 17 Harta siturilor Natura 2000 în Romani a pe grupe taxonomice
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 124
Pentru minimizarea acestui potenţial risc de mortalitate la păsări şi chiroptere
proiectantul a luat o serie de măsuri privind alegerea amplasamentului şi proiectarea
parcului eolian.
� zona de amplasare a parcului eolian este situată în afara ariilor protejate şi a
rutelor de migrare a păsărilor;
� parcul eolian este de mărime medie – 15 turbine;
� sistemul de transport al energiei electrice către staţia de transformare a fost
proiectat subteran;
� turbinele eoliene sunt prevăzute cu sisteme de avertizare şi vizibilitate nocturnă;
� zona de amplasare a parcului eolian nu este situată lângă potenţiale surse de
hrană pentru păsări şi chiroptere;
� în cazul în care se vor identifica chiroptere rănite/moarte, beneficiarul are
obligaţia de a monta pe fiecare turbină eoliană câte un dispozitiv de bruiere a
semnalului electromagnetic.
Analizând aceşti factori putem consideră că sensibilitatea amplasamentului faţă
de posibilii factori de risc este medie. Studiile efectuate asupra cauzelor de mortalitate
la păsări au evidenţiat faptul că turbinele eoliene prezintă un risc mult mai scăzut decât
ceilalţi factori de mortalitate la păsări.
Figura nr. 18 Cauzele mortalit ăţii la p ăsări
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 125
Măsuri de protec ţie a florei şi faunei
Măsurile de protecţie a florei şi faunei pentru perioada de execuţie a lucrărilor se
iau din faza de proiectare şi organizare a lucrărilor; astfel:
� amplasamentul organizărilor de şantier, bazelor de producţie şi traseul drumurilor
de acces sunt astfel stabilite încât să aducă prejudicii minime mediului natural;
� suprafaţa de teren ocupată temporar în perioada de execuţie trebuie limitată
judicios la strictul necesar;
� traficul de şantier şi funcţionarea utilajelor se va limita la traseele şi programul de
lucru specificat;
� se va evita depozitarea necontrolată a deşeurilor ce rezultă în urma lucrărilor
respectându-se cu stricteţe depozitarea în locurile stabilite de autorităţile pentru
protecţia mediului;
� refacerea ecologică şi re-vegetarea zonelor afectate temporar prin organizarea
de şantier.
� Sistemul de transport al energiei electrice către staţia de transformare a fost
proiectat subteran;
� Turbinele eoliene sunt prevăzute cu sisteme de avertizare şi vizibilitate nocturnă;
4.6. Peisajul şi impactul vizual
Comparativ cu alte forme de impact ce ar putea să se manifeste asupra
locuitorilor din vecinătate, activitatea de construcţie ca şi cea de exploatare a parcului
eolian au efecte minore, insesizabile, efecte limitate şi de distanţa faţă de zonele locuite
(distanţa de 0,95 km faţă de satul Ijdileni, 1,6 km faţă de Frumuşiţa, 4 km faţă de
Tămăoani, 3,7 km faţă de Fântânele şi 1,5 km faţă de Scânteieşti).
Amplasamentul parcului eolian respectă distanţele de siguranţă impuse de
legislaţia în vigoare, respectiv Ordinul 4/9.03.2007 pentru aprobarea Normei tehnice
privind delimitarea zonelor de protecţie şi de siguranţă aferente capacităţilor energetice
– revizia I, conform Anexei 3.
Peisajul din împrejurimile amplasamentului destinat investiţiei este caracterizat
printr-o serie de coline ce întrepătrund câmpia înaltă - formaţiune care se extinde în cea
mai mare parte a zonei.
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 126
4.6.1 Impactul prognozat
Principalul impact peisagistic şi vizual al implementării proiectului parcului eolian îl
constituie modificarea peisajului rural al zonei caracterizat prin modul de folosinţa al
terenurilor.
Valoarea estetică a peisajului este redusă deoarece nu există elemente cu valoare
deosebită în cadrul natural şi cel arhitectural, aşa încât nu va fi afectată. Dimpotrivă, în
cele mai multe locuri din România turiştii sunt atraşi de asemenea ansambluri, deseori
modificându-şi traseele pentru a le vedea. În acelaşi context, pe teritoriul viitorului parc
nu există păduri sau zone naturale folosite în scopuri recreative care ar fi putut fi
disturbate de funcţionarea turbinelor eoliene. În perioada de construcţie poate exista un
impact vizual neplăcut datorat aspectului şantierului în lucru (utilaje, mijloace de
transport, materiale de construcţie etc.). De asemenea, căile de transport pot avea un
aspect neplăcut pe durata amenajării lor.
În cazul parcurilor eoliene, impactul cel mai important asupra mediului are loc în timpul
perioadei de construcţie. Specificul acestei perioade este cel al oricărui şantier,
caracterizată printr-o concentrare de personal uman şi de utilaje, precum şi de activităţi
de modificare a aspectului locaţiei.
Din punct de vedere al impactului vizual asupra populaţiei acesta diferă de la o
persoană la alta prin diferenţa de percepţie.
Efectele ambientale ale parcului eolian sunt pozitive, turbinele eoliene având o siluetă
elegantă care se integrează armonios în peisaj şi constituie atracţie turistică.
4.6.2 Măsuri de diminuare a impactului
Tabelul nr. 34 M ăsuri de diminuare a impactului pentru factorul de m ediu peisaj
Măsuri de diminuare Fază de implementare
Design Amenajare Construc ţie Operare Ca opţiune – Utilizarea culorilor ce reduc contrastul între structurile turbinei şi peisaj. Utilizarea de vopsele mate pentru finisare pentru a reduce fenomenul de reflexie a luminii soarelui.
√
Design şi construcţie a substaţiilor în corelare cu zona amplasamentului.
√ √
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 127
Refacerea zonelor de teren afectate √ √ Întreţinerea zonelor cu vegetaţie şi a drumurilor de acces de pe amplasament
√
4.7. Mediul social şi economic
Se apreciază că investiţia în înfiinţarea unui parc eolian şi obţinerea de energie eoliană
va avea un impact pozitiv asupra economiei locale (atât pe perioada de construcţie a
parcului cât şi pe durata funcţionării acestuia) evaluând următoarele posibilităţi: crearea
de noi locuri de muncă, preponderent din rândul populaţiei locale, investiţii
complementare direcţionate către spaţiul comercial aferent zonei, plata de taxe şi
impozite ce vor fi absorbite de bugetul local şi utilizate de comunitate, creşterea
generală a potenţialului economic al zonei şi atragerea de investitori în domeniul
energiei eoliene, precum şi eventuala extindere a acestui sector în zonă.
În ceea ce priveşte impactul potenţial asupra activităţilor economice, se iau în calcul
următoarele: pentru sectorul agricol se prevede întreruperea sau perturbarea
temporară a activităţilor tipice (lucrări agricole) în arealul de amplasare a turbinelor
eoliene. Acest impact va fi limitat în timp în funcţie de perioada de organizare a
şantierului.
Se adaugă consecinţele scoaterii din circuitul agricol al suprafeţelor pe care vor fi
montate instalaţiile, punctul comun de colectare şi platformele de montaj. Acest impact
este permanent, pe toată perioada de funcţionare a parcului. Suprafaţa afectată este
extrem de redusă (5,8 ha). În general, terenul agricol poate fi cultivat până la 0.5 m
distanţă de fundaţia turbinei.
Realizarea obiectivului nu implică efecte negative asupra sănătaţii oamenilor din zonă,
în codiţiile respectării cerinţelor legislative în vigoare referitoare la organizările de
şantier, la desfăşurarea activităţii de ridicare a parcului, la normele de poluare in
vigoare.
Pe parcursul funcţionării instalaţiilor impactul se poate materializa prin zgomotul şi
efectul vizual produs de turbinele eoliene. În ceea ce priveşte zgomotul centralele
eoliene sunt silenţioase şi devin din ce în mai silenţioase. În privinţa efectul vizual este
posibilă perceperea efectului de licărire al palelor dacă sunt bătute direct de soare, care
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 128
ar putea deranja şi care se poate percepe şi la distanţe mai mari. Însă acest fenomen
nu este foare des întâlnit, producându-se doar în zilele senine de la răsăritul soarelui
până la prânz doar dacă vântul bate dinspre direcţia privitorului.
Tot în etapa de construcţie vor apărea modificări ale traficului normal, datorită
transportului subansamblelor turbinelor (dimensiuni mari). Perturbările din trafic vor fi
cele specifice oricărui vehicul cu gabarit depăşit şi vor fi în strânsă legătură cu graficul
lucrărilor pe amplasament.
Înfiinţarea parcului eolian în zona de amplasament aduce şi modificări asupra
indicatorilor sociali, în special asupra populaţiei din comuna Frumuşiţa. Tehnologia de
construcţii - montaj a Instalaţiilor de Turbine Eoliene implică operaţiuni atât simple cât şi
complexe ce solicită calificare înaltă. Aceste operaţiuni solicită resurse umane care sunt
asigurate din zonă sau din zonele imediat adiacente. În concluzie pentru aceste
operaţiuni se solicită forţă de muncă în medie 10 oameni/zi. O altă implicare a planului
este cea dată activitatea economică a unui agent care reprezintă o sursă de venituri
pentru comună.
Luând în considerare impactul realizării proiectului asupra indicatorilor sociali se poate
spune:
- aceştia devin semnificativi pentru zonă numai dacă sunt montate un număr mai mare
de cinci turbine (cu referire la dezvoltarea urbană);
- în perioada de montaj există o solicitare a forţei de muncă, care devine indicator social
semnificativ atunci când numărul turbinelor montate este suficient de mare;
- dezvoltarea acestui sector al energiei neconvenţionale la nivel industrial determină
modificări semnificative pe indicatorii sociali analizaţi.
- ca un impact social important alături de impactul economic analizat trebuie menţionat
că analizele la nivel European făcute asupra necesarului de energie face ca în Europa
actual să se importe 50% din energia necesară, iar în cazul în care nu se vor găsi soluţii
alternative până în anul 2030, importul de energie să ajungă la 75%. Acesta este unul
din motivele pentru care alternativa potenţialului eolian nu trebuie respinsă.
- tot ca impact social important se poate cita, reducerea costurilor de producere şi deci
şi de vânzare a energiei electrice. Sunt cunoscute comunităţi locale în Europa şi în lume
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 129
în care producerea locală a energiei electrice din potenţial eolian a însemnat reducerea
preţului energiei electrice până la 50% faţă de vânzarea pe plan naţional.
Factori: caracteristici şi parametri implicaţi în construcţia şi operarea proiectului
propus vor include:
Faza de construc ţie
� capital semnificativ investit în faza de construcţie a parcului eolian;
� faza de construcţie aşteptată a se derula pe o perioadă de 16 luni;
� perioadă de exploatare a proiectului de 20 ani;
� pe perioada construcţiei vor opera în medie un număr de 80-90 angajaţi.
Faza de operare
� generare de energie regenerabilă;
� suprafaţa totală ocupată de parcul eolian este de 740676 mp (din care doar 5,8
ha vor fi scoase din circuitul agricol) nu constituie un impact semnificativ asupra
activităţilor agricole;
� parcul eolian va utiliza doar o parte din suprafaţa totală a amplasamentului;
� va necesita personal permanent pentru operare şi întreţinere.
Evaluare cost-beneficiu
Costurile implicate în dezvoltarea parcului eolian sunt reprezentate de:
� costuri de construcţie;
� costuri de operare şi întreţinere.
� beneficiile proiectului de investiţie constau în:
� producţie/vânzare de energie provenită din surse regenerabile;
� reducerea poluării cu până la 120 000 tone CO2 echivalent în gaze cu efect de
seră;
� proiectul necesită un număr mic de personal de întreţinere, ce va fi recrutat local
dacă este posibil.
4.7.1 Impactul prognozat
Impactul principal al dezvoltării în zona analizată a unui proiect de anvergură
(parc eolian – producere energie electrică) va fi de natură socială cu potenţiale beneficii:
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 130
� crearea unui număr de 80-90 locuri de muncă permanente în perioada de
construcţie/amenajare estimată la 16 luni;
� 3-4 locuri de muncă permanente în faza de operare a parcului eolian;
� impact multiplu prin crearea şi dezvoltarea de noi servicii locale.
� surse suplimentare de venit la bugetul local.
Concluzii
Dezvoltarea parcului eolian propus în zona va furniza contribuţii însemnate în
economia şi comunitatea locală. Impactul pozitiv va rezulta din capitalul investit în zona
asociat dezvoltării proiectului furnizând astfel locuri de muncă permanente şi temporare,
servicii şi dezvoltare economică.
4.7.2 Măsuri de diminuare a impactului
Nu este cazul.
4.8. Condi ţii culturale şi etnice, patrimoniul cultural
Nu sunt prezente situri arheologice, monumente istorice, obiective culturale sau
religioase pe suprafaţa în cauză a căror activitate să fie influenţată negativ de
funcţionarea parcului. Situl arheologic de la Ijdileni (cod GL-I-s-B-02986, aşezare sec.
XIV-XVII Epoca medievală, aşezare sec. IX-XI Epoca medievală timpurie, aşezare sec.
IV Epoca migraţiilor, aşezare sec. XI-X î.Hr., Hallstatt cf. Listei Monumentelor Istorice
din judeţul Galaţi emisă de Ministerul Culturii şi Cultelor) se află în partea estică a
satului, la 200 m Sud de fosta incintă a C.A.P., opus ca direcţie zonei parcului eolian şi
la o depărtare de aprox. 3 km. De asemenea, Gara de călători Frumuşiţa (GL-II-a-B-
03081, Ansamblul gării de la Frumuşiţa, sat Frumuşiţa, com. Frumuşiţa, 1909, ce
include staţia de călători-gară, magazie mărfuri, magazie cereale) se află în intravilanul
satului Frumuşiţa, în partea estică a acestuia şi nu va fi afectată în nici un fel.
În cazul în care pe amplasament se vor descoperi vestigii arheologice în timpul
lucrărilor de amenajare, lucările vor fi întrerupte şi se vor respecta prevederile legale în
acest domeniu.
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 131
Ansamblul eolian nu va interacţiona în nici un fel pe durata construcţiei şi funcţionării cu
obiective ale patrimoniului cultural, arhitectonic sau arheologic, neexistând, aşadar, nici
un fel de impact asupra acestora.
4.9. Evaluarea impactului cumulativ asupra mediului generat de
implementarea celor noua parcuri eoliene (SC BIXENT A Impex SRL, SC GAMISA
ENERGY SRL, SC ALLWIND Electric SRL, SRL AMMONIT EN ERGY SRL, SC
PALACE Construct SRL, SC MONEY INVEST SRL, SC ODIS SRL, Apollo 1 si 2),
folosind Matricea de tip Leopold
Evaluarea cu ajutorul Matricei de tip Leopold.
Aceste sisteme de cuantificare pornind de la matricea de tip Leopold se folosesc
în mod curent în evaluările de mediu. Acestea asigură informaţii cu caracter cantitativ
pe baza unor note care se acordă fiecărui efect asupra factorilor de mediu afectaţi.
Acordarea punctajului se face ţinând cont de datele de intrare certe, raportările la
studiile de specialitate, se pot obţine concluzii măsurabile care altfel ar fi fost cantonate
în domeniul unor generalităţi fără a se putea analiza corect efectele implementării
parcurilor eoliene asupra factorilor de mediu şi nu în ultimul rând să se propună lucrări
de minimizarea a impactului şi indicatori pentru monitorizare acestuia.
Pentru aceasta în continuare este prezentat modul de evaluare utilizat pentru
identificarea impactului generat de implementarea celor noua parcuri eoliene (SC
BIXENTA Impex SRL, SC GAMISA ENERGY SRL, SC ALLWIND Electric SRL, SRL
� s-a definit o matrice simplă în care aspectele de mediu se înscriu pe o axă, iar
efectele asupra mediului pe cealaltă axă.
� s-au stabilit tehnicile de clasificare pentru ponderarea importanţei, aceasta
constând în folosirea unei scale predefinite a importanţei. S-a utilizat o scală
predefinită cu cinci niveluri şi definiţiile corespunzătoare, care permite atribuirea
unor valori numerice în situaţii de decizie.
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 132
Niveluri de referin ţă Defini ţie
5. Foarte important
- Punctul cel mai important - Prioritatea de prim rang - Este implicat direct în problemele majore - Trebuie luată în considerare
4. Important
- Este relevant pentru problemă - Prioritate de ordinul doi - Impact semnificativ, dar nu trebuie tratat înaintea altor probleme - Poate să nu fie rezolvată în întregime
3. Importan ţă medie
- Poate fi relevantă pentru problemă - Prioritatea de ordinul trei - Poate avea impact - Poate fi un factor determinant pentru probleme majore
2. Mai pu ţin important
- Relevanţă nesemnificativă - Prioritate scăzută - Are impact mic - Nu este un factor determinant pentru problemele majore
1. Neimportant - Fără prioritate - Fără relevanţă - Nu are efecte măsurabile
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 133
Tabel nr. 35 Evaluarea impactului asupra mediului generat de implementarea celor noua parcuri eoliene (SC BIXENTA Impex SRL, SC GAMISA ENERGY SRL, SC ALLWIND Electric SRL, SRL AMMONIT ENERGY SRL, SC PALACE Construct SRL, SC MONEY INVEST SRL, SC ODIS SRL, Apollo 1 si 2), folosind Matricea de tip Leopold
Aspecte de
mediu afectate EFECTE ASUPRA MEDIULUI
Semnificative Secundare Cumulative Sinergice Termen scurt
P167/1/46; T164, P1139, P1139/4, P1139/1, P1139/2, P1139/3, având în prezent
destinaţia de teren arabil, drumuri de exploatare, neproductiv situata în extravilan conform
Certificatului de Urbanism nr. 209/7599 din 08.11.2010 îl reprezintă potenţialul eolian al
zonei.
Turbinele eoliene din ansamblul eolian de la Frumuşiţa sunt montate respectând o
anumită dispunere in teren. Această dispunere urmăreşte obţinerea unui randament
aerodinamic atât pentru fiecare turbină în parte cât şi pentru ansamblul eolian. Aceasta
ţine cont de panta terenului şi direcţia principală a vântului pe parcursul unui an
calendaristic. În vederea modelării câmpului eolian din arealul de interes şi pentru
evaluarea performanţelor energetice ale proiectului, Eolian Expert a efectuat măsurători in
situ pe Dealul Ijdileni în intervalul noiembrie 2008 – septembrie 2009
Datele obţinute au arătat că zona analizată este favorabilă pentru investiţia propusă.
De asemenea îl alegerea amplasamentului au contat şi factori privind:
� apropierea de liniile de transport a energiei electrice;
� existenţa terenurilor libere fără a crea un posibil impact asupra florei şi faunei din
zonă;
� distanţa faţă de zonele locuite;
� accesul la infrastructura rutieră.
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 143
Conexiunea la sistemului de distribuţie a energiei electrice din zonă se va realiza
datorită avantajului economic de a putea transmite în reţea energia produsă de parcul
eolian la costuri minime, capacitatea sistemului de distribuţie a energiei electrice fiind
influenţată de diferiţi factori:
� diametrul conductorului electric;
� distanţa dintre surse – generator la cea mai apropiată linie de distribuţie;
� temperatura ambientală.
Transmiterea energiei electrice produsă de centralele eoliene se va realiza printr-un
cablu subteran până la punctele de conexiune ale fiecarei zone şi de aici de-a lungul
drumului la staţia de transformare Frumusita (cu o viitoare lucrare de modernizare ce va
face obiectul unui alt CU).
Caracteristicile cablului şi tehnologia de pozare va respecta prescripţiile ENEL:
- DC 4385 RO - Cabluri de medie tensiune tripolare cu elice vizibila pentru
montare subterană, izolate în polietilenă reticulară de grosime redusă, cu ecran
în tub de aluminiu sub înveliş de PVC sau PE.
Reţeaua de descărcare a energiei electrice de la turbine la staţia de transformare
se realizează îngropat, cablul electric poziţionându-se pe un strat de nisip şi protejat cu o
placă tip PVC, care are rolul de rezistenţă mecanică, iar la partea superioară va fi protejat
cu o folie avertizoare PVC. Traseul cablului electric va fi semnalizat prin borne de marcaj.
Traseul cablului traversează în întregime terenul beneficiarului.
Realizarea conexiunilor reţelei electrice la SEN se efectuează în conformitate cu
Normativele privind „Cerinţe tehnice minime pentru centralele eoliene introduse în Codul
Tehnic RET” şi „Condiţii tehnice de racordare la reţelele electrice de interes public pentru
centralele electrice eoliene” aprobat prin ordinul ANRE nr. 129/2008 respectându-se astfel
prevederile avizului tehnic de racordare emis.
Alegerea capacităţii parcului eolian – maxim 45 MW şi numărul de turbine – 15, a
fost dimensionată pe baza studiilor efectuate în zonă privind potenţialul eolian şi
capacitatea de distribuţie a reţelei electrice existente asigurând astfel o viabilitatea
economică a investiţiei.
Locaţia turbinelor (amplasarea) s-a bazat pe utilizarea optimă a sursei de vânt
necesitând si o distanţă minimă de separaţie între turbine pentru a limita impactul cumulat
şi a interferentelor de vânt.
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 144
Alternativa de neimplementare a proiectului are ca consecin ţe:
� până la 165 GWh/an energie electrică nu este produsă din surse regenerabile;
� pierderea oportunităţii de a reduce emisia a cca. 90 000 tone/an gaze cu efect de
seră;
� pierderea oportunităţii de dezvoltare economică a comunei şi locuri de muncă.
In cazul neimplementării planului, amplasamentul studiat îşi va păstra actuala
folosinţă, fiind insuficient exploatat şi în neconcordanţă cu actuala intenţie în ceea ce
priveşte dezvoltarea durabilă a comunei Frumuşiţa şi cu cerinţele actuale de valorificare
din punct de vedere economic a resurselor din zonă, respectiv a potenţialului eolian.
Valorificarea potenţialului natural al zonei este o oportunitate care trebuie abordată
cu maximă exigenţă profesională, cu discernământ critic, pentru ca efectele prezenţei unui
astfel de obiectiv să nu producă niciodată disfuncţionalităţi urbanistice, degradări
ireparabile ale condiţiilor de mediu, modificări ale ecosistemelor prezente în zonă.
6. Monitorizarea
Prevederile pentru monitorizarea mediului impun efectuarea de măsurători şi
determinări periodice ale poluanţilor caracteristici pentru un astfel de obiectiv pentru
factorii de mediu apă, aer, sol.
6.1. Factorul de mediu ap ă
Monitorizarea pe şantier va avea în vedere următoarele aspecte:
� verificarea respectării normelor de funcţionare ale utilajelor pe perioada de
construcţie a parcului eolian;
� monitorizarea managementului apelor uzate provenite din OS prin vidanjarea
corespunzătoare a toaletelor ecologice şi încadrarea în parametri NTPA 001/2002
de evacuare a apelor uzate;
� în perioada de funcţionare a Parcului Eolian nu se generează ape uzate.
6.2. Factorul de mediu aer
Pentru faza de construcţie se recomandă să se realizeze monitorizarea pulberilor în
suspensie şi a pulberilor sedimentabile, precum şi a zgomotului, pentru acest posibil
poluant se vor face măsurători şi se va monitoriza şi în perioada de funcţionare.
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 145
În perioada de construcţie beneficiarul va trebui sa respecte parametrii impuşi de
STAS 12574/87 Aer din zonele protejate şi Ordinului 592/2002 pentru aprobarea
Normativului privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor
de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi oxizilor de azot, pulberilor în
suspensie (PM10 şi PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şi ozonului în
aerul înconjurător.
Nu se produc emisii, pulberi în suspensie/sedimentabile în perioada de funcţionare.
6.3. Factor de mediu sol şi subsol
În perioada de construcţie, depozitarea temporară a componentelor turbinelor şi a
materialelor de construcţie precum şi o mare parte a organizării de şantier va trebui să se
realizeze cât mai eficient, astfel încât să se evite pe cât posibil efectul de tasare a solului
prin deplasări repetate ale maşinilor şi pentru a se diminua riscul producerii de accidente.
Scurgerile de carburanţi sau lubrefianţi, datorate unor scurgeri accidentale, vor fi diminuate
prin utilizarea produselor absorbante.
Se va asigura o supraveghere permanentă a perimetrului parcului eolian pentru
sesizarea eventualelor incidente care ar putea influenţa populaţia, fauna sau flora şi
raportarea imediata a acestora pentru luarea măsurilor de corecţie şi prevenire.
Monitorizarea funcţionării parcului eolian se face de la distanţă prin utilizarea unor
echipamente speciale de tele şi radio transmisie sau local prin personalul angajat, funcţiile
turbinei eoliene fiind monitorizate şi controlate de numeroase unităţi de comandă şi
control.
6.4. Factor de mediu biodiversitate
În perioada de funcţionare a parcului eolian se va acorda o importanţă deosebită
asupra potenţialului risc de coliziune al păsărilor care tranzitează zona. Astfel pentru
identificarea eventualelor măsuri suplimentare de protecţie se va monitoriza numărul de
carcase păsări şi chiroptere pe o perioada de un an de zile. După prezentarea raportului
de monitoring şi analizarea rezultatelor de către autoritatea competentă pentru protecţia
mediului se va lua decizia dacă procesul de monitorizare va fi continuat.
Planul de monitorizare a impactului asupra biodiver sitatii
Monitorizarea biodiversit ăţii în faza de construc ţie În această fază va fi monitorizat impactul asupra reptilelor, păsărilor şi micromamiferelor.
Monitorizarea se va realiza până la terminarea lucrărilor.
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 146
Reptile
Se va monitoriza impactul pe care şantierul îl provoacă asupra habitatelor de la
marginea drumurilor existente. Toate aspectele negative vor consemnate. Toate reptilele
găsite captive în şanţuri, gropi vor fi eliberate.
Reptilele care vor fi găsite moarte dar şi cele captive vor fi înregistrate în fişe de
teren special concepute pentru acest scop, în care vor fi trecute data observaţiei, specia,
gradul de alterare etc. Raportul va fi trimis autorităţii pentru protecţia mediului.
Păsările
Se va monitoriza impactul pe care şantierul îl are asupra populaţţilor de păsări. Se
va urmări: cuiburi distruse, număr de ouă distruse, indivizi morţi. Observaţiile vor fi
înregistrate în fişe care vor conţine: data observaţiei, condiţiile meteo, spacia, gradul de
alterare a indivizilor, sexul acestora, gradul de alterare a cuiburilor, ouălor. Raportul va fi
trimis autorităţii pentru protecţia mediului.
Micomamifere – popând ăi
Se va monitoriza impactul traficului în şantier asupra popândăilor. Popândăii care
vor fi găsiţi morţi ca urmare a traficului vor fi înregistraţi în fişe de teren special concepute
pentru acest scop cu detalii privind sexul şi vârsta. Raportul va fi trimis autorităţii pentru
protecţia mediului.
Monitorizarea impactului asupra biodiversit ăţii în faza de operare
În perioada de operare va fi monitorizat impacul asupra păsărilor şi liliecilor prin
metoda căutării cadavrelor de păsări şi lilieci, cel puţin trei ani.
Datele privind cadavrele găsite vor fi trecute în fişe speciale în care vor fi notate
specia, sexul, vârsta, data, condiţiile meteo.
Perioadele în care se vor efectua monitorizările avifaunei se vor face ţinând cont de
perioadele favorabile pentru colectarea fiecărui set de date, aşa cum este relevat în tabel
Ian. Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sept. Oct. Noi. Dec. Flora Păsări
cuib ăritoare
Păsări sedentare
Păsări de pasaj
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 147
Păsări care
ierneaz ă
Chiroptere
Amfibieni, reptile
Mamifere
Nevertebrate terestre
Pentru speciile de păsări, deşi se cunosc perioadele favorabile evaluării fiecărei
categorii (cuibăritoare, de pasaj, sedentare etc.) este bine să nu se stabilească date stricte
de colectare a datelor pe terne deoarece factorii climatici sau alţi factori externi pot
influenţa dinamica păsărilor, iar aceste date stricte pot influenţa negativ calitatea datelor
obţinute. În acest sens, este recomandabil ca în cadrul fiecărui stagiu de monitorizare să
fie alocat un număr suficient de zile de colectare a datelor care să cuprindă toate etapele
unui stagiu, după cum urmează:
păsări cuibăritoare: un număr de 4 deplasări care să acopere atât perioada de
cuibărit cât şi cea de creştere a puilor;
păsări de pasaj (migratoare): un număr de 6 deplasări pentru fiecare perioadă de
migraţie (de primăvară sau de toamnă) care să cuprindă începutul, vârful şi sfârşitul
perioadei de migraţie;
păsări oaspeţi de iarnă: un număr de 5 deplasări care să cuprindă venirea păsărilor
în cartierele de iernare, dinamica din cartierele de iernare şi plecarea lor către locurile de
cuibărit;
păsări sedentare: se vor monitoriza în cadrul deplasărilor pentru păsările
cuibăritoare şi cele care iernează.
PLAN MONITORIZARE FAUN Ă
GRUPARE TAXONOMICĂ
OBIECTIVE INDICATORI
Reptile
1. Monitorizarea populaţiilor de reptile prezente în cadrul amplasamentului;
2. Minimizarea impactului pe durata activităţilor de amplasare a turbinelor
1. Identificarea tuturor speciilor de reptile;
2. Derularea lucrărilor doar în perioadele
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 148
prin organizarea durabilă a planului de construcţie şi stabilirea de măsuri clare în cadrul acestuia;
recomandate
Păsări cuibăritoare
1. Continuarea monitorizării răspândirii speciilor cuibăritoare în cadrul amplasamentului parcului eolian;
2. Monitorizarea etologiei speciilor de păsări cuibăritoare atât pe perioada amplasării turbinelor cât şi pe perioada de funcţionare;
3. Planificarea etapelor de construcţie a parcului eolian astfel încât să nu interfere cu perioada efectivă a cuibăritului acestor specii;
1. Completarea datelor actuale cu cele obţinute din programul de monitorizare
2. Evidenţierea comportamentului păsărilor pe respectivele perioade comparativ cu comportamentul iniţial
3. Respectarea perioadelor recomandate
Păsări de pasaj
1. Monitorizarea dinamicii migraţiei în perimetrul parcului eolian cât şi zonele adiacente;
2. Monitorizarea comportamentului speciilor de pasaj pe durata amplasării turbinelor precum şi pe durata funcţionării lor, în vederea asigurării unor condiţii optime de pasaj.
1. Completarea datelor actuale cu cele obţinute din programul de monitorizare
2. Evidenţierea comportamentului păsărilor pe respectivele perioade comparativ cu comportamentul iniţial
Păsări oaspeţi de iarnă
1. Monitorizarea deplasărilor sezoniere ale populaţiilor de păsări în sectorul lor de iernare;
1. Completarea datelor actuale cu cele obţinute din programul de monitorizare
Mamifere
1. Monitorizarea speciilor de mamifere rezidente precum şi a celor care pot tranzita amplasamentul parcului în căutarea hranei;
2. Monitorizarea dinamicii migraţiei speciilor de chiroptere în cadrul amplasamentului;
1. Completarea datelor actuale cu cele obţinute din programul de monitorizare
2. Completarea datelor actuale cu cele obţinute din programul de monitorizare
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 149
7. Situa ţii de risc
Atât în faza de construcţie, cât şi funcţionare şi dezafectare nu se poate vorbi de un
accident ecologic ce ar putea avea un efect distructiv asupra ecosistemele naturale şi
antropice, se poate vorbi însă despre poluare accidentală pe perioada ante şi post
construcţie prin scurgerea de carburant de la autovehiculele şi utilajele ce tranzitează
amplasamentul pe perioada construcţiei parcului eolian.
Instalaţiile pot avea ca şi cauze de producere a poluărilor accidentale următoarele:
Cauze interne
a. Defecte de proiectare sau execuţie a instalaţiilor, a elementelor de control
sau de automatizare.
Ele se datorează:
� proiectării greşite din punct de vedere al rezistenţei mecanice, la coroziune, la
variaţiile de temperatură, etc;
� proiectării în lipsa unei documentări suficiente;
� nerespectării normelor tehnice de securitate;
� dotarea insuficientă cu aparatură de control, de siguranţă, sau de alarmare;