This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Ramuri ale arterei gastroduodenale1. A. ant. sup. pancreatoduodenală2. A. medie sup. pancreatoduodenală3. A. post. sup. pancreatoduodenală
Ramuri ale arterei mezenteriale superioare4. A. ant. inf. pancreatoduodenală5. A. medie inf. pancreatoduodenală6. A. post. inf. pancreatoduodenală
Ramuri ale arterei lienale 7. A. dorsală, ram. de la începutul a. lienale8. A. mare, ram. de la mijlocul a. lienale9. A. de hotar, ram. în locul de cudură a a. lienale la marginea sup. a pancreasului10. A. pancreatică caudală
Ramuri ale arterei gastroduodenale 11. A. ant. sup. pancreatică12. A. ant. inf. pancreatică.
FIZIOLOGIA PANCREASULUIFIZIOLOGIA PANCREASULUI
FUNCŢIAFUNCŢIAENDOCRINĂENDOCRINĂ
FUNCŢIAFUNCŢIAEXOCRINĂEXOCRINĂ
SUCUL PANCREATICSUCUL PANCREATICNorma fiziologică a secreţiei diurne: Norma fiziologică a secreţiei diurne:
Cl-.................................60 – 80 Proteine mg/100 ml suc..........................90 – 300SO4
2-................................... 4,2
98 %APĂ
Substanţă uscată: 1,0 – 1,28 %
METODELE DE INVESTIGAŢIE ALE METODELE DE INVESTIGAŢIE ALE PANCREASULUIPANCREASULUI
examenul ultrasonografic preoperator şi intraoperator;radiografia de panoramă a cavităţii abdominale;radiograma stomacului şi a duodenului;fistulografia;tomografia computerizată;rezonanţa magnetică nucleară;gastroduodenoscopia şi pancreatocolangiografia retrogradă;pancreaticoscopia retrogradă endoscopică;examenul endoscopic ultrasonor;scintigrafia pancreasului cu selen metionin radioactiv, oxitreoscon radioactiv;arteriografie;portografie;laparoscopia;teste morfologice, funcţionale, imunologice (diagnosticul citologic, determinarea marcherilor tumorali CA 19-9 şi CEA, spectrul izofermentativ al -amilazei).
PANCREATITA CRONICĂPANCREATITA CRONICĂ
Pancreatita cronică – inflamaţie cronică polietiologică a pancreasului.
Se caracterizează prin necroza celulelor acinare ca rezultat al autolizei cu instalarea reacţiei, inflamatorii şi înlocuirea ţesutului acinar cu ţesut conjunctiv.
Pancreatita cronică mai des este consecinţă a pancreatitei acute suportate sau, mai rar are debut treptat cu evoluţie cronică.
Clasificaţiile existente pot fi grupate în:clinice clinice – se bazează pe caracterul sindromului algic;morfologicemorfologice – notează, localizarea procesului inflamator, caracterul schimbărilor morfologice în ducturi şi parenchim;etiopatogeneticeetiopatogenetice – în care pancreatita cronică primară este evidenţiată cu luarea în consideraţie a factorilor etiologice;complicatecomplicate – îmbină schimbările clinice, morfologice, funcţionale, afectarea organelor adiacente şi a activităţii procesului.
Marseille I (1983)Marseille I (1983) – pancreatita acută, acută recidivantă, cronică, cronică recidivantă;
Marseille II (1984)Marseille II (1984) – pancreatita acută şi cronică; Cambridge (1987)Cambridge (1987) – pancreatita acută, acută cu
insuficienţă pluriorganică, acută cu complicaţii (chist, abces), pancreatită cronică cu gravitate diversă şi luarea în consideraţie a datelor PCGR şi a sonografiei;
Clasificaţia R. Ammann (1984). Evidenţiază 3 perioade în instalarea pancreatitei cronice:
activactivăă (până la 5 ani), (până la 5 ani), care decurge cu acutizări şi instalarea de complicaţii;
medimediee (5-10 ani) (5-10 ani) pentru care este caracteristic micşorarea frecvenţei acutizărilor;
tardivtardivăă (mai mul (mai multt de 10 ani), de 10 ani), se caracterizează prin lipsa sindromului algic şi instalarea dereglărilor funcţionale grave.
Clasificaţia morfologică a lui Grimar et al. (1970)1. schimbări neînsemnate neînsemnate ale pancreasului,2. schimbări uşouşoaarree ale pancreasului,3. schimbări locallocale e ale pancreasului,4. schimbări difuzdifuze e ale pancreasului,5. schimbări segmentarsegmentaree ale pancreasului,6. schimbări cefaliccefalicee cu obstrucţie cu obstrucţie.Clasificarea lui Richelme, Delmon (1984)1. pancreatită cu DPPDPP normalnormal,2. pancreatită cu DPP schimbatDPP schimbat,, nedilatat nedilatat,3. pancreatită cu DPP dilatatDPP dilatat,4. pancreatită cu DPP dilatat în stenoză de PDMDPP dilatat în stenoză de PDM,5. pancreatită cu schimbări locale ale DPPschimbări locale ale DPP
pancreozimina – fermenţilor pancreatici. Sondă duodenală cu trei canale. Porţia bazală se colectează 30 min; se administrează i/v pancreozimină 1,5 un/kg masă, se colectează 20 min; se introduce secretină în aceeaşi doză şi fiecare 20 min se colectează trei porţii.
Se determină: concentraţia bicarbonaţilor, lipazei, amilazei, tripsinei.
Tipurile testului în PC:1.Insuficienţa totală secretorie: cantitatea, concentraţia
bicarbonaţilor, a amilaza, lipaza, tripsină sunt scăzute. Este caracteristic pentru obturarea d. pancreatic în regiunea cefalică, tumorilor cefalice, formelor grave de PC.
2.Scăderea cantitativă: volumului secretului şi fermenţilor. Este caracteristic blocului incomplet al ducturilor pancreatici.
3.Scăderea calitativă: scădere volumul bicarbonaţilor şi fermenţilor. Este caracteristic PC latente.
4.Insuficienţa fermentativă izolată: apare pe fon de dereglări de alimentare, în special când alimentele sunt slab calorice cu conţinut mic de proteine.
TRATAMENTUL CONSERVATOR AL TRATAMENTUL CONSERVATOR AL PANCREATITEI CRONICEPANCREATITEI CRONICE
1. Tratamentul PC în raport cu faza bolii;2. Corecţia insuficienţă funcţionale a pancreasului;3. Tratament de etape şi profilaxie.La acutizare PC – schema tratamentului PA. Corecţia
insuficienţei eczocrine – panzinorm s.a. La dereglarea metabolismului proteic şi electrolitic – i/v aminoacizi, electroliţi.