http://cordareni.botosani.ro/img/uploads/Popula%C5%A3ie.pdf
Concluzii si propuneriDin studiile efectuate privind nivelul de
dezvoltare al acestei zone se poate aprecia ca localitatea se
incadreaza pe o scara ierarhica la mijloc cu posibilitati reale de
satisfacere a noilor cerinte normatice ce prevad protectia
consumatorului.Cu toate ca localitatea dispune de un avantaj, unde
se poate obtine profituri din agricultura cu o tehnica si
tehnologie a anilor 60 in mileniul 3.Pentru viitor dezvoltarea
acestei localitati va fi posibila in primul rand prin practicarea
activitatilor creatoare de venit, dintre acestea cele mai
importante sunt :Cultivarea pamantului dupa tehnologii
moderneFolosirea unor seminte de calitate superioaraComasarea
suprafetelor de terenInceperea unor activitati de prelucrare a
cerealelorInfiintarea unor minifabrici de fabricare a
lapteluiExtinderea suprafetelor de cultivare a cartofuluiCresterea
animalelorFolosirea unor rase de vaci
cupotentialgeneticridicatInitierea unor activitaticolaterale
,creatoare de venituri ridicate.etc.
Pentru viitor dezvoltarea acestei localitati va fi posibila prin
aparitia mai multor centre de colectare si de prelucrare a
laptelui, diversificarea produselor, imbunatatirea caltatii si pe
cat posibil mentinerea unor preturi acceptabile.sinu in ultimul
rand prin cresterea pretentiilor legate de bunuri.
StudiuldecazprivindaprovizionareaculaptesipaineamunicipiuluiBacau.1.
Necesitatea elaborarii proiectului si consecintele social
economice.2. Scurta prezentare a localitatii Bacau.3. Consideratii
teoretice privind nevoile de consum ale populatiei pentruprodusele
paine si lapte.4. Autoconsumulla produselepaine silapte.5.
Populatia localitatii Bacau si structura acesteia pe grupe de sex,
grupe devarsta, grupe de venituri, socio -
profesionala.6.Proiectareacantitatilortotaleanualedeaprovizionarecuproduselepaine
si lapte a populatiei din localitatea Bacau si a cheltuielilor
totaleanuale de aprovizionare cu aceste produse.6.1. Calculul
cererii de consum mediu lunar si anual a populatiei dinlocalitatea
Bacau pentru produsele paine si lapte.6.2. Determinarea
cheltuielilor anuale cu achizitionarea produselor painesi lape
pentru localitatea Bacau.7. Furnizorii de marfuri si prestatoriide
servicii.8. Magazinele si punctele de vanzare en-detail din
localitatea Bacau.11.Necesitatea elaborarii proiectului si
consecintele social economice.Prezenta lucrare urmareste
satisfacerea nevoilor de consum pentru
produselepainesilapte,aprovizionareacuacesteprodusesicheltuielileefectuate,inlocalitatea
Bacau, judetul
Bacau.Nevoiledeconsumsepotsatisfaceattprinautoconsumctiprinintermediul
pieei agroalimentare, dar n special apare ca o etapa de
pregatireprofesionalavndunputerniccaracterformativpentruceicare-lntocmesc,dar
i pentru cei care-l studiaza n pregatirea lor profesional.Din punct
de vedere socio-economic aremenirea s prezinte nivelul la care
seafl localitatea Bacau judetul Bacau n piramida socio-economic a
localitailorromneti,dariabateriledelanormeleoptimeprivindproteciaconsumatorilor.Acest
studiu pune n prim plan cunoaterea problemelor reale ce se afl
pepiaaproduseloragroalimentareavndoimportanadeosebitpentruformareaprofesional
a noilor specialiti in domeniul agrar.Concluzia rezid din simplul
fapt c, problemele ce apar pe aceast pia suntdirect legate de
producia agricol i indirect de nivelul cultural al zonei.Acest
proiect aduce in prim plan si eforturile pe care trebuie sa le
facacomerciantii si producatorii agricoli pentru a satisface
cerintele consumatorilor,cerinte care in ultima perioada sunt tot
mai diversificate si cunosc o evolutie totmai agresiva.2. Scurta
prezentare a localitatii Bacau.JudetulBacause regaseste inregiunea
istorica Moldovasi seinvecineazalanord cu judetul Neamt, in sud cu
judetul Vrancea, la est cu judetul Vaslui si lavest cu judetul
Harghita si judetul Covasna. Totodata, judetul Bacau face partedin
Regiunea de Dezvoltare Nord-Est, impreuna cu judetele Botosani,
Suceava,Iasi, Neamt si Vaslui.Suprafaa judetului Bacau este de 6621
kmp, numar de locuitori la 01-07-2007este de 719844, numar total de
unitati administrative 93 din care numar demunicipii 3, numar orase
5, numar comune 85.Marturiile arheologice ale Bacaului, situat pe
cursul mijlociu al raului Siret,dateaza din paleolitic. Ele
dovedesc nu numai existenta unei populatii active darsi legaturile
stranse stabilite intre locuitorii acestor parti si oamenii din
totcuprinsul Moldovei, estul Transilvaniei si Tarii
Romanesti(Wallachia).Conservarea urmelor paleolitice confirma
existenta omului pe teritoriuljudetului Bacauinainte de anul10.000
i.Hr. Celemai fascinantevestigii au
fostdezgropatelaBogdanesti-Oituz,Viisoara-Targu-Ocna,Targu-Trotus,Comanesti,
etc.Mult mai numeroase sunt asezarile care dateaza din timpul
Epocii de Bronz.Pana la aceasta data, au fost descoperite 250 de
asemenea asezari, unde
s-augasitnumeroasesisemnificativerelicvealetriburilordacice,creatorisimesageriai
culturii bronzului. Incatevaasezaridatanddin Epoca Fierului
s-audescoperit monede, cat si vase ceramice asemanatoare cu cele
descoperite laTomis si Histria. Au fost aduse la lumina frecvente
vestigii ale
civilizatieiromane.ExistentaunorasezaribineorganizatesiintenspopulateinzonaBacauluiesteatestataindocumentefoartevechiapartinandcancelarieidomnesti
a Moldovei. Un prim asemeneadocument dateaza din 12
Martie1399.Reteaua hidrografica este alcatuita in principal din
apele din bazinul mijlociual Siretului si din lacurile de acumulare
construite pe cursurile inferioare aleraurilor Bistrita, Tazlau, Uz
si Siret. Daca in secolele XIV-XV Bacau era unimportant oras
manufacturier si comercial, in aceasta regiune, in prima decada
asecolului al XIX-lea s-au pus bazele exploatarii si prelucrarii
petrolului si
alemnuluilascaraindustriala,catsiprimafabricadehartie,textilesiincaltaminte.3.Consideratiiteoreticeprivindnevoiledeconsumalepopulatieipentru
produsele paine si lapte.Studiul aprovizionrii cu produse
alimentare reprezint o activitate demarketing, ca orice activitate
de marketing i aprovizionarea cu diferite produseatrage dup sine
studierea nevoilor de consum.Prin studierea nevoilor de consum se
nelege cercetarea lor i formele demanifestare a acestora pe pia.
Acestea se regsesc pe pia sub forma cereriide consum i/sau cererii
de servicii.Plecnd de la anumite criterii, nevoile de consum pot fi
clasificate iierarhizate astfel:nevoi fiziologice,nevoi de prim
ordin,nevoi obligaii i aspiraii,nevoi solvabile.Nevoile fiziologice
sunt reprezentate de: foame, sete, odihn etc., acesteaocupnd primul
loc ntre celelalte (dupA.H. Maslow).Nevoile solvabile: opereaz pe
pia sub forma cererii de consum, iar celeinsolvabile n prezent,
ntr-un viitor arputea deveni solvabile.Prin studierea nevoilor de
consum s-a observat c ntre nevoi se stabilescanumite relaii de
ordine diferite n functie de locul pe care-l ocup nevoile nviaa
social, aceste relaii sunt:relaii de prioritate,relaii de
completare,relaii de asociere,relaii rivale sau care se
exclud.Relaiiledeprioritateaparpe piaodatcu
cretereancrederiiconsumatorilor ntr-un anumit produs n defavoarea
altuia.Relaiile de completare sau asociere sunt acele relaii care
se stabilesc atuncicnd un produs satisface mai multe nevoi.Relaiile
rivale sau cele care se exclud apar atunci cnd o anumit nevoiepoate
fi satisfcut de un alt produs din aceeai gam.Evaluarea imsurarea
(comensurarea) nevoilor deconsum
sepoaterealizacuajutorulnormelordeconsum,carereprezintrezultatulunorcercetritiinifice,ndomeniivariate,cumarfi:medicina,biologia,dietetica,psihologia,
urbanismul etc.Problema nevoilor de consum a preocupat o serie de
oameni de tiin ,
derenumemondialinacelaitimp,intrnpreocuprileunororganismenaionale
de stat sau internaionale. Aceast problem s-a multiplicat foarte
multo dat cu evoluiasocietii i mbuntirea nivelului cultural al
umanitii.Raia alimentar normal fiind alctuit din diferite produse
cu
procentajedifereniatepesortimente,mprenunalctuindcaloriilenecesarepentruunconsum
optim.n literatura de specialitate se arat c,nevoia zilnic de hran
a unui omobinuit este de 2400-3000 calorii, 70 g de protein, 70 g.
grsimi, 0,6-0,8 g.calciu, 50-100 mg. C. etc.Cu ajutorul acestui
indicator se poate stabili nivelul de dezvoltare a uneilocaliti sau
ri, astfel n anul 2007 s-a nregistrat urmtoarele valori a
acestuiindicator:Mediamondial2647cal.rincursdedezvoltare2420calridezvoltate3502calAmericadeN3923calEuropa3534calC.S.I.3264calRomnia2800c
Africa2326calDin cercetrile i studiile publicate de specialiti n
domeniul marketinguluirezult c, o alimentaie raional trebuies
cuprind:1.25-30%grsimi alimentare;2.11-13%proteine, din care
1/3-1/2 de origine animal;3.55-60% glucide,din care cantiti mai
mici deprodusede tipulzaharurilor;Ali autori apreciaz c un regim
alimentar normacologic trebuie s cuprind:carne i produse din carne
4-8%,lapte i derivate din lapte 30-55%,ou 3-4%,grsimi (n afar de
cele din carne, lapte i ou) 12-17%,cereale i derivate din cereale
25-45%,legume i fructe 14-17%,zahr i produse zaharoase 7-8%,buturi
nealcoolice 2-3%,Cererea de produse agricole este determinat de
nevoia de cumprare i estegenerat de urmtorii factori:procesul de
urbanizare;factoruldemograficcureferirela:crestereapopulatieiistructuraacesteia;consumul
alimentar actual;micorarea nivelului de calorii.Dup ponderea
cheltuielilor pentru alimentaie, Romnia se afl n zonasrciei (depind
pragul de 50%), iar n prezent o familie de salariai
alocpentruasigurareahranei65-70%,ntimpceofamiliedepensionari70-80%,exprimnd
un nivel de via foarte sczut.
Dup prerea subectiv a diverilor autori ntalnim o varietate de
bugetenormative:buget minim de consum,buget moderat,buget al
belugului,buget etalon (presupune satisfacerea complet a nevoilor
de consum),buget raional.Evaluarea i comensurarea nevoilor de
consum se poate realiza cu
ajutorulnormelordeconsum.Cercetrilenutriionitilorndomeniulnevoilordeconsum
au evideniat existena unui prag critic al cheltuieilor cu
alimentaia,care constituie limita minim pentru o alimentaie
normal.Astfel, normele de consum prezint numeroase diferenieri n
funcie denivelul de dezvoltare economic, condiile zonale, dar i de
tradiia de consum
apopulaieidinteritoriilerespective,astfelputemvorbidenormedeconsumdiferite
de la ar la ar, de la localitate la localitate, de la individ la
individ.Lund n atenie aceti indicatori putem aprecia modul de
satisfacere a nevoilorde consum n Romania.Prin aceasta a fost
posibil apariia unor bugete de consum , aceste bugete
sereferlaofamilienormalde2persoaneadulteidoicopiiicuprindprincipalele
posturi de consum, produse alimentare i servicii.S-a nregistrat n
anul 2007 urmtoarele norme de
consum:Pine11,4kg/lun*pers.Pastefinoase0,250kg/lun*pers.Cartof4,7kg/lun*persCarnedebovine0,250kg/lun*persCarnedeporc0,900kg/lun*pers.Carnedepasre1,0kg*lun*persCarnedeoaie0,150kg/lun*persPreparatedincarne0,900kg/lun*pers.Peteproasptipreparat0,900kg/lun*pers.Laptebtut+iaurt0,250kg/lun*pers.Telemeadeoaieivac0,650kg/lun*pers.Branzproasptismntn0,350kg/lun*pers.Ou15buc./lun*pers.Ulei1litru/lun*pers.Zahr1kg./lun*pers.Ciocolat,bomboane0,05kg/lun*pers.Orez0,5kg/lun*pers.Cacaval0,4kg/lun*pers.n
general, normele de consum presupun existena unor limite ntre care
esteposibilssecuprindtoatenevoiledeconsum.Uneori,acesteavizeaznumainevoile
eseniale (normele minime de existen), alteori, mbrac forma
unorproiecii de viitor ale consumatorului, cand toatenevoile de
consum urmeaz sfie satisfcute, situaia cnd vorbim de norme ideale
de consum sau norme aleconsumului optim.n evoluia stabilirii
normelor optime de consum tiina a permis elaborareaunor bugete de
consumtip, denumite i bugete
normative.nperioada2006-2007,pentruasigurareanevoilordehranpondereacheltuielilor
de consum a fost de 51,7-57,8%, fapt ce explic c populaia
riinoastre se afl n zona srciei, cu un nivel de trai
sczut.(tab.1).Tabelul 1Structura bugetelor pe cheltuieli n Romnia -
%SpecificareAnii20062007Cheltuieli totale de consum,din
care:100100Consumalimentareibuturi51.457.8mbrcminteinclminte16.810.1Locuineinzestrareacubunuri12.314.9Medicamenteingrijiremedical1.01.5Transportitelecomunicaii6.77.4Cultur,nvmntieducaie7.13.7Altecheltuielipentruuzpersonal4.74.6Norme
de consumNormele de consum apar ca o necesitate n procesul evalurii
i comensurriinevoilor de consum, care reprezint rezultatul unei
lungi perioade de cercetaretiinific n domenii variate, cum arfi:
medicina, biologie, dietetic, pshiologie,urbanismul etc.n general
normele deconsum presupun existena unor limite ntre care
esteposibilssecuprindtoatenevoiledeconsum.Uneori,acesteavizeaznumainevoile
eseniale (normele minime de existen), alteori, mbrac forma
unorproiecii de viitor ale consumatorului, cand toatenevoile de
consum urmeaz sfie satisfcute, situaia cand vorbim de norme ideale
de consum sau norme aleconsumului optim.
Normeminimedeconsum pentruprincipalele produse
agroalimentareprevzute n Romania.10
Normele de consum prezint numeroase diferenieri n funcie de
nivelul dedezvoltare economic, condiile zonale, dar i de tradiia de
consum a populaieidin teritoriile respective, astfel putem vorbi de
norme de consum diferite de laar la ar, de la localitate la
localitate, de la individ la individ. Luand n atenieaceti
indicatori putem aprecia modul de satisfacere a nevoilor de
consumnRomania.Datorit faptului c Romania se afl n zona srciei
(depind pragul de50%), iar n prezent o familie de salariai aloc
pentru asigurarea hranei 65-70%din venitul lor lunar, ea se afl la
stadiul de satisfacere a nevoilor eseniale,putand vorbi de norme
minime de comsum.n Romania s-a nregistrat n anul 2000 urmtoarele
norme de
consum:Paine11,4kg/lun*pers.Pastefinoase0,250kg/lun*pers.Cartof4,7kg/lun*persCarnedebovine0,250kg/lun*persCarnedeporc0,900kg/lun*pers.Carnedepasre1,0kg*lun*persCarnedeoaie0,150kg/lun*persPreparatedincarne0,900kg/lun*pers.Pesteproasptipreparat0,900kg/lun*pers.000Laptebtut+iaurt0,250kg/lun*pers.Telemeadeoaieivac0,650kg/lun*pers.Branzproasptismntn0,350kg/lun*pers.Ou15buc./lun*pers.Ulei1litru/lun*pers.Zahr1kg./lun*pers.Ciocolat,bomboane0,05kg/lun*pers.Orez0,5kg/lun*pers.Cacaval0,4kg/lun*pers.Normemediianualedeconsumpentruprincipaleleproduseagroalimentare
prevzute n U.E.Datorit faptului, c nevoile de consum sunt
satisfcute n funcie de gradulde dezvoltare, nivelul cultural i
preferinele de zon, putem vorbi de norme deconsum medii anuale,
acestea se prezint
astfel.Cerealetotalnechivalentfin70kg/an*pers.Zahriprodusezaharoase34kg./an*pers.Cartof71kg/an*persLegume82kg/an*persFructe91kg/an*persCarneipreparatedincarne75kg/an*pers.Pesteproasptipreparat20kg/an*pers.Laptebtut+iaurt104litri/an*pers.Unt6kg/an*pers.Branzeturi11kg/an*pers.Norme
optime de consum.Asigurarea unor norme optime de consum alimentar
constituie o
problemdeosebitdedificil,caurmareainfluenelordiferiilorfactori,ntrecarediversitateaimobilitateanevoilordeconsum,catimareavarietatedesatisfacere
a acestora joac un rol esenial.Pentru prodesele alimentare, nevoile
optime de consum sunt reprezentate denormele fiziologice, core
mbrac forma unor raii alimentare, acestea suntinfluenate de varst ,
sex, ocupaie, mediu, tradiie. etc. i se pot exprima ncalorii sau n
uniti de protide, lipide, glucide, etc. necesare organismuluiuman.
Astfel nutriionitii au fcut numeroase studii i cercetri in
domeniulmarketingului, cercetri care privesc consumul alimentar,
elaborand anumitenorme de consum considerate ideale sau
optime.Aceste norme
cuprind:Cerealetotalnechivalentfin130kg/an*pers.Zahriprodusezaharoase35kg./an*pers.Cartof80kg/an*persLegume165kg/an*persCarneipreparatedincarne75kg/an*pers.Pesteproasptipreparat20kg/an*pers.Laptebtut+iaurt180litri/an*pers.Ou250kg/an*p
4. Autoconsumulla produselepaine silapte.Cosumul de produse
agricole i agroalimentare al populatiei reprezintmodalitatea
concret de satisfacere a nevoilor de consum, ns nu a tuturor,
ntrenevoi i consum existand permanent un decalaj.Consumul de
prodese agricole i agroalimentare poate avea drept surs
deaprovizionare piaa (consum de mrfuri), gospodria personal
(autoconsum sauconsum direct de produse) sau alte
surse.Autoconsumul sau consumul direct de produse n general i de
produseagroalimentare nspecial esteo formde matrializare anevoilor
deconsum.nare noastr dup anul 1989 mrimea autoconsumului a crescut
semnificativ,aceasta s-a datorat:ponderii ridicate a populaiei
ruralepromulgrii legii fondului funciar (legea 18/1991)Populaia
rural a crescut n ultimii ani, ajungand la 45,5% din
totalulpopulaieipearila44,7%dintotalulpopulaieijudeuluiBacau.Aceastdiversificare
a populaiei rurale s-a datorat nchiderii unui numr mare de fabricii
ntreprinderi dup 1989, rezultand astfel o cretere a ratei omajului
i nacelai timp o migrare a populaiei urbane spre zonele
rurale.Unaltindicatormajor,careadeterminatcretereaautoconsumuluilreprezint
promulgarea legii fondului funciar, legea 18/1991, fcand
posibilmproprietrirea unui numr mare de familii din zonele urbane
cu teren agricol.14Astfel n 1994 n structura cheltuielilor de
consum alimentere i buturialcolice, autoconsumul reprezint 33,5%
pentru familiile de salariai, 81,4%pentru familiile de rani i 33,9%
pentru familiile de pensionari.Autoconsumul este influienat de o
serie de factor, cum ar fi:zona (rural sau
urban);venituriextrasalariale(celelegatedeterenulagricolicreterea
animalelor);nivelul veniturilor, forma de ncasare a lor (bani sau
natur);puterea de comprare;condiiile socio-economice a
zonei;volumul, structura i calitatea produelor;
etc.Acetiindicatoridupanul1990aunregistratocreteremasiv,determinand
astfel o scdere a cantitilor de alimente cumprate, ajungand n1994
comparativ cu 1990 la 26,6% la cereale i produse din cereale, 35,9%
lacarne i preparate din carne, 40,8% la fasole i alte leguminoase,
30,4% lacartof, 41,1% la legume, 27,2 la ou, 26,6%lapte i produse
din lapte, iar lacacaval autoconsumul nu anregistrat modificri
semnificative
5. Populatia localitatii Bacau si structura acesteia pe grupe de
sex, grupe devarsta, grupe de venituri, socio -
profesionala.Judetul Bacau in anul 2008 avea un numar total de
locuitori de 718125 dincare 326073 locuitori in mediul urban si
392052 in mediul rural.Populatia judetului pe sexe si grupe in anul
20080-14ani15-39ani40-59ani60anisipeste123146277216187395130368FEMEIBARBATI362822355303Migratia
este unul dintre factorii care contribuie la declinul
populatieijudetuluiBacau.Desijudetulreprezintaodestinatieatractivapentrumigrantiiinterni
(in special proveniti din alte judete ale regiunii) si pentru
imigranti(proveniti in special din tarile aflate in curs de
dezvoltare), soldul migratoriueste negativ, fara a pune la socotela
lipsa de acuratete a datelor privind
migratiainternationala.Miscarea migratorie, judetul Bacau,
2008MigratiainternaMigratiainternationalaPlecatiSositiPlecatiSositi132151235832010616
Populatiaurbanaajudetuluireprezinta46,2%dinnumarultotalallocuitorilor;
rezulta un grad de urbanizare mult mai scazut decat media pe
taracare este de 52,7% si decat media regiunii Nord Est care este
de 40,5%.Situatia resurselor umane din educatie la nivelul anului
scolar 2008/2009 esteurmatoarea:numar de elevi si studenti 126206
dintre care:nivel prescolar 23336;nivel primar si gimnazial
63403;nivel liceal 24206;nivel profesional si de ucenici 6292;nivel
postliceal 1144;nivel superior 7512.Personal didactic, un total de
8173 dintre care:nivel prescolar 1310;nivel primar si gimnazial
4151;nivel liceal 1827;nivel profesional si de ucenici 575;nivel
postliceal 6;nivel superior 304.Municipiul Bacu are,
potrivitrecensmntuluidin2002,opopulaie de175.500 locuitori.
Structura etnic a acesteia este
urmtoarea:173.041Romni1.605Rromi191Maghiari83Germani80Ceangi53Italieni17Sub
aspectconfesionalpopulaia Bacului este alctuit
din:153.849Ortodocsi19.094Romano-catolicirestul confesiunilor nu
depesc 500 de adepti.Sub aspectconfesionalpopulaia Bacului este
alctuit din:153.849Ortodocsi19.094Romano-catolicirestul
confesiunilor nu depesc 500 de adepti.Ctigul salarial nominal mediu
netlunar, peactiviti aleeconomiei naionaleTotal salariailei (RON) /
salariatJudeulBacu200320042005200620072008Totaleconomie48058771884510181254Agricultur,vntoare339470585608752888Silviculturiexploatareaforestier5356366476898381161Pescuitipiscicultur214379440459527564Industrie,dincare:5256227528509921156-Industrieextractiv7509471182153319922197-Industrieprelucrtoare463533630704819945-
Energie electric i termic, gaze
iap7969311121130215861889Construcii4115075867208621087Comer315440489560739895Hoteluriirestaurante261360448465694695Transport,depozitare54966378591110831344Potitelecomunicaii92010661492112712431494Intermedierifinanciare115814571869184522522560Tranzaciiimobiliareialteservicii4114875205906821042Administraiepubliciaprare7018991106147018142166nvmnt458546797130015882178Sntateiasistensocial4195186637838911213Celelalte
activiti aleeconomieinaionale330419439536645693SURSA: Ancheta anual
privind "Costul forei de
munc6.1.Calcululcereriideconsummediulunarsianualapopulatieidinlocalitatea
Bacau pentru produsele paine si lapte.Proiectarea cantitatilor
totale de aprovizionat se refera la stabilirea
volumuluidealimente(agricole,industriale)necesareunuianumitesantion;termenul
de aliment se refera la totalitatea bunurilor care compun
ratiaalimentaraaunuiindivid.Referitorlaobiectivul,scopulacestuiproiect,
adicala aprovizionareacu principalele produseagroalimentare(lapte
si paine), acestea se manifesta diferit in procesul
aprovizionarii,astfel:Pentru aprovizionarea cu paine se face prin
intermediul pietei locale, iarpentru aprovizionareacu lapte seface
prinintermediul pietii locale darsi prin intermediul gospodariilor
personale.Consumul de produse de panificatie este de circa 110 kg
pe cap de
locuitor(anul2007),fatdemediaeuropeande82kilograme,sifatdeGermania
cu 83 de kilograme, Austria cu 45 de kilograme,si Anglia cu44
dekilograme.n cepriveste cerealele, n total, incluzndsi
pinea,pastelefinoase,produseledepatiseriesideconfetrie,unromnmnanc,
anual, n jur de 128 de kilograme de cereale.Avand in vedere ca
media de consum pentru produsul paine in Romania estede 110kg/cap
rezulta ca locuitorii localitatii Bacau consuma intr-un an:110
kg/cap/an : 12 = 9,16 kg/cap/luna cantitate consumata de o
persoana.110 kg/cap x 326073 = 35868030 kg/an paine.35868030 kg/an
: 12 luni = 2989002,50 kg/luna, total consum luna.Majoritatea
locuitorilor avand case la tara sau rude, au un autoconsum de
2kg/luna de persoana.2 kg/luna x 326073 = 652146 kg/ luna
autoconsum.652146 kg autoconsum/luna x 12 = 7825752 kg/an,
autoconsum pe an.35868030 kg/an - 7825752 kg/an = 28042278 kg/an,
cantitate cumparata pe an.28042278 kg/an : 12 = 2336856,50 kg/luna,
cantitate cumparata pe luna.n 2008, consumul anual n Romnia era 5,4
kilograme de lactate proaspete
/persoan,ntimpce,nGermania,consumulestede33,6kilograme,nFrantade
33,7 kilograme, iar n Bulgaria de 16,2 kilograme, potrivit datelor
furnizatede producatori.Locuitorii din Bacau consuma inmedie:5,4
litri/an : 12 = 0,45litri/cap/luna.5,4 litri/cap x 326073 =
1760794,20litri/an lapte.1760794,20 litri/an : 12 =
146732,85litri/luna.Autoconsum 10 litri/luna.10 litri/luna x 326073
=3260730 litri/luna autoconsum.3260730 litri/luna x 12 luni
=39128760 litri/an autoconsum.Cheltuielile totale anuale de
aprovizionare pentru paine, calculat la un pretmediu de 4 lei/kg
sunt:110 kg/cap/an x 4 lei = 440 lei, cheltuiala unei persoane
intr-un an.Cheltuielile totale anuale de aprovizionare pentru
lapte, calculat la un pret de3 lei/ litru sunt:5,4 litri/cap x 3 =
16, 20 lei, cheltuiala unei persoane intr-un an.6.2.
Determinareacheltuieliloranualecuachizitionareaproduselor
painesilape pentru localitatea BacauCererea de consum reprezinta
forma de materializare a nevoilor de
consumalepopulatiei.Aceasataestesatisfacutadacaseindeplinescdouaconditiiobligatorii
si concomitente:1)Sa existe oferta de produse sau servicii.2)Sa
existe putere de cumparare sau solvabilitate.Modificarea cererii in
functie de factorii de influenta poarta numele deelasticitate, care
se masoarasua jutorul coeficientilor de
elasticitate.Coeficientiideelasticitatesuntindicatoricifrici,careexprimamodificarileprocentualealecereriideconsuminfunctiedemodificarileprocentualealepretului
produslui sau ale veniturilor consumatorilor.Coeficientul de
elasticitate mediu sau global se poate diviza in alti
doicoeficienti distincti, care exprima separate modificarea cererii
de consum peseama cantitatii de produs sip e seama calitatii
produsului.In functie de marimea coeficientuluiintalnim:-Cerere
elastica, cand coeficientul de elasticitate este
supraunitar;-Cerereinelastica, candcoeficientul de elasticitate
estesubunitar;-Cerereunitara, candcoeficientuleste egal cu
1;-Cerere neschimbata, cand coeficentul de elasticitate este egal
cu zero.Factorii care sunt mai uor de analizat din punct de vedere
economic,veniturile i preurile, influeneaz cererea agregat pentru o
marf, realizndu-se urmtoarea funcie simplificat a cererii pe
locuitor:Qc=f(V,Pp,P1,....,Pn)ncare:Qc reprezint cererea de consum
pe locuitor;V reprezint mediaveniturilor pe locuitor;Pp
reprezintpreul produsului analizat;P1, ...., Pn reprezint preurile
pentru alte produseElasticitatea cererii fa de venit exprim
modificarea cantitii cerute dintr-un bun determinat de modificarea
venitului consumatorilor, celelalte condiiirmnnd neschimbate.
Coeficientul de elasticitate a cererii n funcie de
venitsecalculeazraportndmodificareaprocentualacantitiicerutelamodificarea
procentual a venitului.Coeficientul de elasticitate a cererii fa de
venit =0Q0VQ(%)V(%)QV=Elasticitatea cererii fa de venit este strns
legat de conceptele de bunurinormale i bunuri
inferioare.Dacavenitul mediu obtinut de un locuitor din Bacau este
de 1254 lei, arscadeacu 5%, la 1191 lei, ar determinareducerea
cererii deconsum pentrupaine de la 9,16 la 8,7 kg/cap/luna si lapte
de la 0,45 la0,42
litri/cap/luna.Q=(9,16-8,7)/10x100=4,6%pentrupaineQ = (0,45
-0,42)/10 x 100 =0,30%pentru lapte V = (1254 - 1191) / 1254 x 100 =
5 %7. Furnizorii de marfuri si prestatoriide servicii.Principalii
furnizoride paine dinBacau este S.C.Pambac S.A., Inan ImpexS.R.L.,
iar pentru lapte sunt Almera International S.R.L., La Dorna,
Danone,etc.8. Magazinele si punctele de vanzare en-detail din
localitatea Bacau.Magazinele si punctele de vanzare en detail sunt
repartizate pe intregteritoriul localitatii. Vanzarea produselor
care fac obiectul de studiu in aceatproiect se faceprin intermediul
magazinelor specializate, prin intermediul pieteiagroalimentare din
localitate.Magazinele si punctele de vanzareexistente in spatiul
acestei localitatipotsatisface in cele mai bune condtii necesarul
de aprovizionare a locuitorilor cubunuri alimentare si
nealimentare.In Bacau se gasesc urmatoarele centre
comerciale:Kaufland;Lidl;Penny
Market;Real;Billa;Carrefour;S.C.Agricola International
S.A.;S.C.Kosarom S. A.;S.C. Avicola S.A. Suceava;
Bibliografie:1.
ChiranA.,AurelBanu,GanduElena,CiubotaruElena-Adina,2002Marketingagroalimentar
teorie sipractica ;2. Chiran Aurel si colaboratorii, 1999
Agromarketing ;3. Internet :site-ul Primariei Bacau;site -ul
Directiei Judeteane deStatistica;Site-ul ProfilulMonografic
aljudetului Bacau.
Cap.8Acest studiu pune n prim plan cunoaterea problemelor reale
ce se afl
pepiaaproduseloragroalimentareavndoimportanadeosebitpentruformareaprofesional
a noilor specialiti in domeniul agrar.Concluzia rezid din simplul
fapt c, problemele ce apar pe aceast pia suntdirect legate de
producia agricol i indirect de nivelul cultural al zonei.