referat.clopotel.ro
Padurea tropicalaPadurea tropicala este o padure caracterizata
de vegetatie bogata si temperaturi relativ ridicate si precipitatii
tot timpul anului.
Chiar daca se intind pe mai putin de 7% din suprafata Terrei,
padurile tropicale reprezinta cele mai diversificate ecosisteme
biologice.
Un hectar de padure tropicala poate contine peste 600 de specii
de copaci. Chiar mai impresionant este numarul si diversitatea
speciilor de animale care numesc padure tropicala casa lor.
Dintr-un studiu a reiesit ca in radacina unui singur copac din
padurea tropicala s-au gasit mai multe specii de furnici decat in
toate Insulele Britanice.
Padurile tropicale joaca deasemenea un rol important in reglarea
temperaturii globale prin absorbirea dioxidului de carbon. Plantele
in mod natural absorb dioxid de carbon si elimina oxigen prin
procesul de fotosinteza, iar padurile tropicale absorb mai mult
dioxid decat oricare alt ecosistem de pe pamant. Emisiile globale
de dioxid de carbon au crescut cu aproape 30 % in ultimul
secol.
Pentru a intra in categoria padurilor tropicale, o padure
trebuie sa aiba un baldachin inchis, in care coroanele copacilor se
ating, formand o padure umbroasa in interior. In completare,
temperatura si precipitatiile trebuie sa fie ridicate si relativ
chiar tot timpul anului. Padurile care indeplinesc aceste conditii
se gasesc de o parte si de alta a ecuatorului, in America Centrala
si de Sud, Asia, Africa si Australia.
In America de Sud, o vasta zona impadurita a Bazinului Amazonian
din Brazilia si a tarilor invecinate reprezinta de departe cea mai
mare padure tropicala din lume. Inconjoara mai mult de 3.5 milioane
km patrati, cam jumatate din intinderea totala a padurii tropicale.
Una din cele 2 mai intinse paduri tropicale din Asia este situata
de-a lungul Arhipeleagului Malaezian, incluzand insulele Borneo si
Sumatra, Peninsula Malaeziana si Republica Filipina, iar cealalalta
se regaseste in special in insula Noua Guinee si in Australia
nordica. In Africa, majoritatea padurii tropicale este situata de-a
lungul coastei Atlanticului si a bazinului raului Congo.
Caracteristicile padurilor tropicale
Temperatura
Padurile tropicale sunt in mod obisnuit calduroase, temperatura
anuala fiind de 25 grade Celsius. Ele nu se gasesc unde temperatura
este apropiata de 0 grade Celsius deoarece plantele de aici si
animalele nu sunt adaptate pentru a face fata frigului. Temperatura
intr-o padure tropicala nu depinde doar de distanta de ecuator ci
si de altitudine. Odata cu cresterea altitudinii, temperatura
noptii scade semnificativ, astfel padurile tropicale tipice nu se
gasesc la altitudini mai mici de 1000 m.
Precipitatii
Padurile tropicale pot varia de la 1.8 m cubi pana la 9 m de
precipitatii anual. Lucrul care se distinge intr-o adevarata padure
tropicala este distributia precipitatilor in timpul unui an- nu
sunt anotimpuri secetoase. In mod obisnuit, in fiecare luna, cad
mai mult de 100 mm de pricipitatii. Daca o padure tropicala are
perioade uscate, ele sunt de obicei scurte si imprevizibile.
Solul
In ciuda varietatii mari, una din caracteristicile padurii
tropicale este solul sarac in nutrienti care pot fi absorbiti de
radacinile plantelor. Minerale nutritive din soluri sunt spalate de
precipitatiile bogate si de temperaturile ridicate de-a lungul
sutelor de ani. Pentru a compesa lipsa de nutrienti din soluri
majoritatea copacilor absorb nutrienti pe care ii gasesc si ii
pot retine in tesuturile lor. Cand copacii tropicali mor, sunt
eliberati nutrienti in sol prin descompunere.
Structura padurilor tropicale
Structura padurilor tropicale este diferita de cea a altor
paduri datorita faptului ca are mai multe straturi de vegetatie.
Cele 3 staturi de vegetatie sunt stratul superior, stratul din
mijloc si stratul inferior. Stratul inferior este format din
palmieri, plante ierboase (ca ghimbirul salbatic) si puieti de
copaci. Doar 2% din lumina soarelui penetreaza atatea frunze si
ramuri de deasupra, asa ca speciile de plante din stratul inferior
au dezvoltat caracteristici speciale pentru a face fata nivelului
scazut de lumina. Intre stratul inferior si baldachin este unu sau
mai multe straturi mijlocii, formate din plante lemnoase, ca
arbusti si copaci de inaltime medie.
Stratul superior este reprezentat de baldachin, in care
coroanele copacilor formeaza un strat continuu care capteaza
majoritatea apei de ploaie si lumina soarelui, incalzind padurea.
Inaltimea baldachinului variaza de la regiune la regiune, putand
ajunge de la 20 pana la 50 de m.
Plante
Desi contin numeroase specii de plante, padurile tropicale sunt
in mod remarcabil uniforme in aspectul general. Majoritate
copacilor au trunchiuri inalte si subtiri care nu se ramifica decat
aproape de coroana. Scoarta copacilor din padurea tropicala tinde
sa fie subtire si neteda, exceptie o fac palmierii.
Din cauza solului sarac in nutrienti, multe plante din aceasta
zona, ca familia de palmieri Astrocaryum sciophilum, strang
sfaramaturi care cad din alte plante in frunzele lor in forma de
cupa. Padurile tropicale cuprind si plante insectivore, care obtin
cativa din nutrienti, capturand in frunzele lor animale, in special
insecte.
Aici isi are locuinta si cea mai mare floare din lume,
rafflesia, in mod obisnuit cunoscuta drept cadavru de crin datorita
mirosului sau putred. Ea poate cantari pana la 7 kg, iar petale se
pot intinde pana la 1 m.
Padurile tropicale sunt de obicei intesate cu plante
cataratoare, ca palmierul rattan, acesta poate ajunge pana la 25 cm
in diamentru.
Animale
Aproape 90% din speciile din padurea tropicala sunt insecte din
care majoritatea carabusi. Un singur copac din padurea tropicala
poate gazdui peste 150 de specii de carabusi. Oamenii de stiinta
apreciaza ca in padurile tropicale exista cam 30 de milioane de
specii de insecte.
Printre cele mai interesante insecte de aici se regaseste si
furnica taietoare de frunze, deoarece in mod remarcabil aceasta isi
cultiva singura mancarea. Ea isi taie singura frunza unui anumit
tip de planta, dupa care o duce in cuiburile din pamant, unde o
fertilizeza cu saliva sa. Acest lucru duce la cresterea unei
ciuperci parazitare, pe care furnica o cultiva si se bazeaza pe ea
ca unica sursa de mancare.
In 15 km2 de padure triopicala se pot gasi pana la 100 de
diferite specii de mamifere. Majoritatea mamiferelor de aici sunt
nocturne sau crepusculare si isi petrec restul zilei calduroase
dormind. De fapt aproape jumate din mamifere sunt lilieci, restul
incluzand gorile, tapiri si porci salbatici.
Lenesul isi petrece majoritatea vietii lui fara aparare,
agatandu-se cu susul in jos de ramurile copacilor. Pentru a evita
pradatorii, miscarile sale sunt lente, nesesizabile chiar si pentru
jaguarii vigilenti.
Interactiunea plante-animale In unele cazuri, speciile de plante
si animale sunt atat de dependente unele de altele incat nu pot
trai independent. De exemplu, fiecare specie de smochin e
dependenta de una sau mai multe specii de viespii de smochin, dar
si invers. Fara viespiile care executa anuala sarcina de
polenizare, smochinii nu ar fi capabili sa reproduca si ar duce
pana la urma la disparitia speciei.
Bastinasii
Majoritatea padurii tropicale este locuita, si a fost pentru
sute de ani, de bastinasi, a caror viata depinde de padurea
tropicala. Multi bastinasi traiesc in adancimea padurii, in zone,
in care, in zilele noastre poti ajunge doar pe calea raurilor.
Antropologistii cred ca exista aproximativ 1000 de diferite culture
bastinase in padurile tropicale din toata lumea. Printre multe
grupuri mici se numara si cei din triburile Yonomamo, Ashaninka,
Kayapo din America de Sud, Baka Pygimies din Camerun, Penan si
Bentian Dayak din Borneo. Desi fiecare grup bastinas isi are
cultura si obieceiurile proprii, toti au o trasatura comuna,
dependenta de habitatul padurii tropicale in care traiesc.
referat.clopotel.ro