Management Financiar Managementul bilanţului lichiditate Managementul pozitiei financiare Gestiunea fondului de rulment Managementul bilantului financiar
Management Financiar
Managementul bilanţului lichiditateManagementul pozitiei financiare
Gestiunea fondului de rulmentManagementul bilantului financiar
Gestiunea fondului de rulment
Semnificatia bilantului functional Activul si pasivul bilantului functional se impart
in 3 rubrici, din a caror analiza rezulta trei indicatori de baza in gestiunea financiara: Fondul de rulment Necesarul de fond de rulment Trezoreria
Fondul de rulment (FR)
Fondul de rulment = Resurse permanente – Active fixe (stabile)
FR calculat pe baza unui bilant functional – fond de rulment net global (FRNG)
Fondul de rulment arata in ce masura resursele permanente sunt suficiente pentru a asigura finantarea activelor fixe.
Resurse permanente: Care apartin efectiv
intreprinderii Imprumuturi contractate de
catre intreprindere Active fixe (stabile):
imobilizarile FR > 0 (resurse
permanente > active fixe) => imobilizarile sunt finantate cu resurse stabile, sigure
FR < 0 => imobilizarile sunt finantate si din alte surse = insuficienta de fond de rulment (IFR)
FR pozitiv
FR > 0 => surplus de resurse permanente in raport cu activul fix
Ex.: pentru intreprinderile industriale, aceasta situatie este de dorit – are imobilizari importante (utilaje, etc.) care trebuie finantate constant si sigur pentru a asigura functionarea intreprinderii.
Bilant functional
Activ fixResurse permanente
Fond de rulment
FR < 0 = IFR
IFR = resurse insuficiente pentru a finanta imobilizarile.
IFR poate aparea dupa o faza de investitii masive in imobilizari, etc., dar se va remedia in urma “return of ivestment” => cresterea resurselor permanente, peste o perioada de timp.
Daca IFR este structurala (se extinde pe mai multi ani) => situatie problematica pentru intreprindere.
Bilant functional
Activ fix
Resurse permanente
Insuficienta de fond de rulment
Necesarul de fond de rulment (NFR)Necesarul de fond de rulment = Active circulante –
Datorii circulante Necesarul de fond de rulment de exploatare
(NFRE) ≠ necesarul de fond de rulment in afara exploatarii (NFRAE)
NFR = NFRE + NFRAE
NFRE = Active circulante de exploatare – Datorii circulante de exploatare = (Stocuri + Creante clienti) – Datorii furnizori
NFRE pozitiv
Stocurile = necesar de bani: cheltuielile de fabricatie a produselor nu sunt recuperate daca produsele nu sunt vandute (stocate).
Creante clienti = intreprinderea a acordat clientului un termen de plata => banii de la client nu au fost incasati inca (=Necesar).
Datorii furnizori = resursa: achizitii, deci cheltuieli Furnizorul acorda intreprinderii un credit (termen
de plata) => pentru aceasta perioada intreprinderea dispune de materii prime, etc., fara sa le fi platit => resursa.
Activ circulant = necesaruriDatorii circulante = resurse
O intreprindere industriala prezinta de regula un NFR, din cauza: Importantei stocurilor (materii prime, produse finite, etc.); stocurile de
produse finite sunt cele mai importante, datorita costurilor de productie.
Importantei creantelor clientilor – bazate pe sume mari: pret de vanzare (cost productie) + cheltuieli distributie + marja pe care si-o acorda intreprinderea.
Intreprindere industriala => stocuri ridicate => creante importante => necesaruri crescute => NFRE important
NFRE > 0
(active circulante de exploatare – datorii circulante de exploatare) > 0
Necesaruri – resurse > 0
Necesaruri > resurse
NFRE negativ
NFRE < 0 => necesarurile < resursele => resurse de fond de rulment (RFR)
Ex.: o intreprindere de distributie de regula genereaza RFRE datorita factorilor: Creante clienti = 0 (clientii platesc pe loc) Datoriile furnizori sunt foarte mari. Furnizorii sunt dispusi sa
acorde termene mari de plata marilor supermarket-uri, etc., deoarece:
Cantitatile comandate de acestea sistematic sunt foarte mari (suprafete mari) => cifra de afaceri buna pentru furnizor
Solvabilitatea acestor intreprinderi de distributie este asigurata Stocurile sunt scazute, datorita rotatiei rapide a marfurilor
=> la bilant ele sunt variate, dar nu ridicate ca valoare.
Necesarurile slabe (stocuri) in tandem cu resursele importante (0 creante, datorii mari la furnizori) produc RFRE important pentru intreprinderile de mare distributie.
NFRAE
In bilantul functional activitatea de exploatare ≠ cea in afara exploatarii => NFRE ≠ NFRAE.
Prin aceasta distinctie se poate identifica sursa principala a echilibrului financiar (activitati proprii intreprinderii, sau activitati exceptionale).
Intreprinderile incearca constant sa diminueze NFRE, deoarece RFR in afara exploatarii nu sunt resurse permanente => daca NFRE creste semnificativ intreprinderea se va confrunta cu un dezechilibru financiar problematic.
Trezoreria
Trezoreria (T) – Trezoreria activa – Trezoreria pasiva
Trezoreria = Fond de rulment – Nevoia de fond de rulment (NFR)
Ex.: FR = 200, NFR = 300 FR < NFR => intreprinderea va apela la credit bancar
pe termen scurt, pentru a acoperi NFR Deci trezoreria este rezultanta FR si NFR
Din analiza FR, NFR si a trezoreriei se poate face o determinare preliminara a sanatatii intreprinderii.
Analiza diferitelor echilibre financiare ale bilantului functional Se efectueaza prin schematizarea celor trei elemente
fundamentale: FR, NFR si T
Echilibrul I:FR = 400, NFR = 350, T = 50In aceasta situatie FR > 0, de unde reiese ca resursele permanente
> activele fixe => surplus de resurse permanente in raport cu imobilizarile => Resurse > nevoi (FR resursa)
T nu este un necesar – scopul sau este sa mentina echilibrul intre nevoi si resurse
Trei etape de analiza:1. Constatarea2. Analiza3. Solutiile
Echilibrul I
1. Constatarea: Resursele permanente finanteaza totalitatea imobilizarilor si
se degaja un excedent de resurse – 88% din acestea finanteaza NFR.
Restul de 12% = trezoreria pasiva.2. Analiza – echilibru aparent sanatos, dar nici o informatie
despre bilanturi, conturi rezultate, ani anterior, activitate intreprindere.
3. Solutiile – echilibrul trebuie sa devina structural (sa se mentina pe mai multi ani)
Pentru aceasta, o parte din trezorerie poate fi plasata in valori mobiliare de plasament (VMP), pentru a fructifica excedentul. VMP sunt de preferat participatiilor in alte companii sau investitiilor, deoarece pot fi usor vandute in caz de necesitate imediata de disponibilitati.
Echilibrul II
1. Constatarea: FR>0, NFR>0 => FR nu acopera decat 89% din NFR, trezorerie negativa – se apeleaza la concursuri bancare.
2. Analiza: daca proportia imprumuturilor bancare atinge sau depaseste 30% si se mentine de la an la an, dezechilibrul intreprinderii poate deveni structural.
3. Solutii:1. Cresterea FR
Cresterea capitalului social Folosirea celei mai mari parti a beneficiilor pentru autofinantare Imbunatatirea rentabilitatii Imprumut bancar pe termen lung – dobanzi reduse, esalonare a
rambursarilor Reducerea imobilizarilor – titluri imobilizate/de participatie/etc. Nu
imobilizari necesare pentru productie.2. Reducerea NFR
– Diminuare stocuri– Reducere creante clienti
Necesaruri Resurse
NFR = 450T = -50 (11%)
FR=400 (89%)
Echilibrul III
FR = -200 => IFR = 200NFR = 50T = -250
Deci FR<0, NFR>0 => necesar important de bani; se va recurge la concursuri bancare.
1. Constatare: concursurile bancare finanteaza NFR si o parte din imobilizari.
2. Analiza: daca bancile nu vor mai acorda imprumuturi, intreprinderea va trebui sa vanda din imobilizari pentru a plati datoriile. Aceasta va duce insa la scaderea productiei si deci in final a fondului de rulment.
3. Solutiile: Restructurarea FR
Cresterea capitalului social Cresterea rezervelor (luate din
beneficii, daca exista) Cresterea imprumuturilor la
banci Diminuarea NFR
Reducere stocuri Reducere creante clienti Cresterea datoriilor la
furnizori
In cazul in care insa dezechilibrul a rezultat in urma unor investitii masive in imobilizari, situatia se poate echilibra automat in anul urmator, fara a fi nevoie de interventii:
Investitii => cresterea productiei => cresterea vanzarilor => >cifrei de afaceri => cresterea rezultatului => cresterea resurselor proprii => reconstituirea FR.
Echilibrul IV
FR=200NFR= -400 => RFR=400T=600
1. Constatare: RFR + excedent de resurse permanente => mari disponibilitati.
2. Analiza:• Situatie rara pentru
intreprinderi industriale (ex.: daca NFRAE<0 si NFRE>0)
• Pentru intreprinderile de mare distributie situatia e frecventa, deoarece: Necesaruri scazute Resurse importante (dupa
cum este explicat mai sus)
3. Solutii – trebuie fructificati banii astfel rezultati. Se pot plasa in:
VMP Titluri imobilizate Imobilizari (ptr. Investitii)
Ex.: Initial – FR=200, NFR = -400
=> RFR = 400T=600
Dupa plasare in VMP (550) – FR=200, NFR=150=-
400+500T=50 = 600-550.
Echilbrul V
FR < 0 => necesaruri NFR < 0 => resurse1. Constatare – resursele permanente nu sunt suficiente
pentru a finanta totalitatea imobilizarilor.2. Analiza – pentru intreprinderi industriale
• IFR riscanta – poate rezulta in dependenta excesiva pe vointa clientilor si furnizorilor
• trebuie identificata originea IFR:• Investitii masive• Rentabilitate scazuta
3. Solutii:• Reconstituirea FR: crestere capital, datorii pe termen
lung, reconstituirea marjei intreprinderii.• Pentru intreprinderi de distributie se prioritizeaza
plasarea excedentului de trezorerie pe termen scurt.
Echilibrul VI
1. Constatare: resursele permanente nu pot finanta toate imobilizarile => acestea sunt acoperite in proportie de 60% de RFR si 40% prin concursuri bancare.
2. Analiza:1. Intreprindere industriala
Situatie similara cu echilibrul V Instabilitate RFR => finantarea activelor fixe incerta Pierderea increderii din partea bancilor Dependenta de terti si sistemul bancar
2. Intreprindere de distributie– Echilibru relativ normal pentru acest tip de intreprindere, dar IFR
ameninta sa nu mai poata fi acoperit prin RFR
3. Solutii:1. Intreprindere industriala – cresterea capitalului, reconstituirea
marjei intreprinderii.2. Interprindere de distributie – trebuie redus IFR prin: apel la
actionari/asociati, cresterea rentabilitatii, imprumuturi pe termen lung.
Rezultatul diferitelor echilibre financiare1. Echilibru sanatos – structural, inexact; ideal
pentru intreprinderi industriale.2. Echilibru sanatos – apare necesitatea plasarii
excedentului de trezorerie in VMP, titluri imobilizate, titluri de participare, imobilizari productive.
3. Echilibru clasic – intreprinderile industriale trebuie sa ia in calcul cresterea importantei trezoreriei negative.
4. Echilibru foarte periculos:• Risc de oprire a platilor• Risc de scadere catastrofala a rezultatului• Solutii:
• Cresterea FR prin mijloacele enumerate anterior.• Diminuarea NFR prin mijloacele mentionate anterior.
Rezultatul diferitelor echilibre financiare 5. Echilibru foarte riscant – d.p.d.v. financiar – risc de stopare a
platilor in cazul pierderii increderii bancilor.• Solutii: reconstituirea FR, cresterea capitalului/rezervelor, diminuarea NFR.
6. Echilibru sanatos – in ciuda utilizarii restranse a resurselor; specific intreprinderilor de distributie.
• Solutii: plasarea trezoreriei in VMP, titluri imobilizate, imobilizari, etc.
7. Echilibru riscant – pentru intreprinderi industriale => pierderea autonomiei
• Solutii: reconstituirea FR.Pentru intreprinderile de distributie acest echilibru este sanatos.
8. Echilibru foarte riscant – pentru intreprinderi industriale => dependenta crescuta de clienti, furnizori, banci. Trebuie reconstituit imediat FR.
• Pentru intreprinderile de distributie acest echilibru se traduce printr-o dependenta bancara doar pe termen scurt. Solutie – limitarea IFR la nivelul RFR.
Structura financiara a activului
Mijloace exploatare = valori imobilizate total acitiv sau
Structura financiara = valori imobilizate + valori financiare a activului total activ
Imobilizari in oameni = echipament productiv efectiv mediu
Rata de innoire / invechire
Rata de invechire sau rata de amortizare marcheaza gradul de invechire.
Rata de innoire a capitalului = investitii industriale
dotatii in contul amortismentelor
Rata de reinnoire a capitalului vizeaza evaluarea importantei cheltuielilor de investitii in imobilizari (ne)corporale, comparandu-le pe acestea cu cheltuielile contabilizate cu titlul de reinnoire a echipamentului.
Managementul bilantului lichiditate
7.1. Logica bilantului lichiditate
Analiza lichiditate-exigibilitate se bazeaza pe conceptia patrimoniala a intreprinderii
Bilantul are ca obiectiv precis inventarul patrimoniului intreprinderii in activ: bunuri, averi, creante in pasiv: datoriile.
capitaluri proprii = activ - pasivul extern activ net = activ - datorii fata de terti - provizioane
pentru riscuri si cheltuieli
Criteriul de clasificare a posturilor de bilant
Bilantul lichiditate-exigibilitate reprezinta bilantul-scadentar care se bazeaza pe notiunile de lichiditate si de exigibilitate.
Elementele bilantului lichiditate vor fi clasate, in activ si in pasiv.
Pentru a ajunge la aceasta clasificare s-au acceptat trei conventii.
Conventia I Activele sunt clasate in functie de gradul lor de lichiditate Lichiditatea este aptitudinea pe care o poseda un activ de
a se transforma in moneda Riscuri: imobilizari in afara exploatarii, elemente putin
lichide in stocuri, etc.
Conventia II
Pasivele sunt clasatc dupa exigibilitatea crescatoare Exigibilitatea este calitatea unei creante de a fi
reclamate imediat dupa plata. Riscuri: concursurile bancare pe termen scurt devin
permanente.
Conventia III criteriul de lichiditate sau exigibilitate cu durata < sau
>1 an
7.2 Constructia bilantului lichiditate
Relansarea activelor si pasivelor in functie de exigibilitate si lichiditate
Retratarea posturilor de active corespunzatoare activelor fara valoare
Retratarea posturilor de capitaluri proprii si provizioane pentru riscuri
Retratarile de active Activul imobilizat net cuprinde: imobilizari necorporale,
imobilizari corporale, imobilizari financiare. In imobilizari necorporale, postul Cheltuieli de stabiliment
trebuie sa fie amortizate foarte repede Trebuie diminuat blocul Capitaluri proprii si asimilate. Activul circulant este compus din: stocuri in curs,
avansuri si aconturi varsate, creante, valori mobiliare de plasament si disponibilitati
Instrumente de analiză ale bilanţului lichiditate
Construcţia unui bilanţ lichiditate permite de a purta o judecată, pe de o parte, asupra solvabilităţii globale a întreprinderii şi, pe de altă parte, asupra lichidităţii sale.
Instrumentele de analiză a solvabilităţii
Situaţia netă contabilă Capital (din care vărsat...) Prime de emisiune, de fuziune, de aport Ecarturi de reevaluare Rezerve (legale, statutare sau contractuale,
reglementate) Alte rezerve Report (sau pierdere reportată)
Situaţia netă
Capitalurile proprii
Pentru a obţine capitalurile proprii, trebuie adăugate situaţiei nete subvenţiile de investiţii şi provizioanele reglementate:
Situaţia netă Subvenţii de investiţii Provizioane reglementate
Capitaluri proprii
Resursele proprii sau suprafaţa financiară lărgită
Capital
- capital neapelat + prime, ecarturi de reevaluare şi rezerve + sau - rezultat reportat + sau - rezultatul exerciţiului - sume puse în distribuţie + subvenţii de investiţi, provizioane reglementate,
provizioane cu caracter de rezervă, nete de impozit cheltuieli de stabiliment cheltuieli de repartizat pe mat multe exerciţii prime de rambursare obligaţiuni + ecarturi de conversie
pasiv - ecarturi de conversie activ care au făcut obiect al
unuiprovizion
+ titluri participative + avansuri condiţioante + obligaţiuni convertibile + împrumuturi participative
Instrumente de analiza a lichiditatii
se examinează fondul de rulment lichiditate
poate fi completat prin examinarea ratelor de lichiditate şi ratelor de rotaţie ale activelor şi pasivelor pe termen scurt.
Activul net corectat sau reevaluat se pot utiliza datele din bilanţul lichiditate, dar se
procedează la o reevaluare a posturilor de activ, în special a activelor imobilizate.
activului net reevaluat = val posturilor de bilanţ - valoarea datoriilor
Capitaluri proprii
Capacitatea de rambursare vizează în mod esenţial, datoriile mai mari de 1 an şi determină apariţia noţiunii de autofinanţare sau capacităţii de
autofinanţare
Capitaluri proprii si datorii mai mari de 1 an
Capacitatea de rambursare = Datorii mai mari de 1 an Autofinanţare
Costul de îndatorare = Cheltuieli financiare sau Cheltuieli financiare
Datorii globale CA fara taxe
Ratele de gestiune Pentru supravegherea activelor şi a pasivelor cu durată mai
mică de 1 an vor fi utilizate două tipuri de rate.
Ratele de gestiune
Pentru supravegherea activelor şi a pasivelor cu durată mai mică de 1 an vor fi utilizate două tipuri de rate.
Cifra de afaceri, fara taxe - rata reprezinta rotaţia ansamblului
Activul total din bilanţ capitalurilor în raport cu CA
Stocuri = Stocuri = durata de rotatie in zile Flux de rotatie zi Flux de rotatie anual
Stocul mediu = Stoc initial + Stoc final 2
Flux de iesire = Stoc mediu marfuri * 360 cost achizitieal marfuri vandute fara taxe
Durata creditului clienti
In acest caz vorbim despre Clienţi Clienţi-efecte de încasat Clienţi debitori sau litigioşi Creanţe aferente lucrărilor neefectuate încă Clienţi-produse nefacturate încă Clienţi creditori
Posturi clienţi x360 = Durata de rotaţie a clienţilorVânzări inclusiv taxe
Durata creditului furnizori de exploatare
Postul furnizori cuprinde: contul furnizori de exploatare +
efecte de plătit - aconturi vărsate furnizorilor Furnizori Furnizori-efecte de plătit Furnizori-facturi neprimite
Furnizori debitori
Posturi furnizori x 360 = Durata de rotaţie a
Achiziţii inclusiv taxe- reduceri inclusiv taxe postului furnizori
Continutul ortodoxiei financiare
ortodoxia financiară desemneaza ansamblul regulilor care vizează menţinerea echilibrului structurilor financiare ale unei întreprinderi Regula echilibrului financiar minim:
Regula îndatorării maxime; Regula finanţării maxime.
Echilibrul financiar minim - Resursele utilizate pentru finanţarea activelor trebuie să rămână la dispoziţia întreprinderii de-a lungul unei durate care trebuie să corespundă cu cea a imobilizării.
Indatorarea maximă - datoriile pe termen scurt joaca un rol de completare pentru a rezolva un decalaj momentan, datorită unui fenomen sezonier sau conjunctural.
Analiza structurii financiare
Rolul analizei structurii financiare:- Evaluarea bunei adecvari intre mijloacele economice si resursele
financiare- Evaluarea Independentei financiare- Evaluarea Solvabilitatilor si- Lichiditatilor intreprinderii
Analiza structurii financiare se realizeaza prin lecturi ale bilantului, ce se fac in functie de obiectivele analizei
Exista doua semnificatii ale bilantului: - semnificatia functionala- care se situeaza intr-o perpectiva
economica- semnificatia lichiditate sau financiara- care vizeaza aprecierea
lichiditatii
Semnificatia functionala orizontala a bilantului
Analiza structurii financiare
Alocarile stabile- reprezinta alocarile care raman pe termen lung in intreprindere
- Activul imobilizat brut- arsenalul de productie
Resursele durabile- capitalurile proprii si datoriile pe termen lung destinate finantarii alocarilor stabile
Alocari si resurse de exploatare- elemente ale ciclului de exploatare legate de activitatea intreprinderii
Alocari si resurse in afara exploatarii- creante si datorii neatasate ciclului de exploatare si fara semnificatie economica particulara
Alocari si resurse de trezorerie- disponibilitati si valori mobiliare de plasament in alocari, concursuri bancare curente si solduri creditoare la banci, in resurse
Aceste elemente
permit calcularea
Fondul de rulment (FR) Fondul de rulment net global (FRNG) Fondul de rulment functional
Nevoia de Fondul ce rulment in exploatare (NFRE )
Nevoia de Fondul ce rulment in afara exploatarii (NFAE sau MFRAE)
Trezoreria
NFRE + NFAE trebuie sa fie acoperite de FRBilantul contabil nu permite lectura excedentului sau a insuficientei relansare si retratare
Bilant contabil
Reclasari si relansari
Bilant functionalAlocari Resurse
Alocari stabile 50
Alocari de exploatare 35
Alocari in afara exploatarii 5Alocari de trezorerie
10
Resurse durabile 70 Resurse de exploatare
23
Resurse in afara exploatarii 2
Resurse de trezorerie 5
Lectura orizontala a bilantului functional
Alocari stabile 50FR= 20
Resurse durabile 70
Investitii (alocari) si finantari (resurse): punerea in opera a mijloacelor de productie
Alocari de exploatare
35
Resurse de exploatare 23 NFRE= 12
Ciclul de exploatare: punerea in opera a mijloacelor de explotare
Alocari in afara exploatarii
35
Resurse in afara exploatarii 2
NFRAE= 3
Alocari de trezorerie
10
Resurse de trezorerie 5
T= 5
Elemente aciclice si marginale
Trezorerie
Analiza bilantului functional orizontalPrincipii de analiza
Norma de echilibru “termenul lung trebuie sa acopere termenul lung”
Rationamentul porneste de la ciclul de exploatare si de la nevoia de finantare ce rezulta.
-nevoia de finantare (NFRE) se innoieste permanent, reprezentand o alocare stabila si treuie finantata cu o resursa durabila; singurele resurse disponibile sunt FRNG;
-alocarile si resursele in afara exploatarii constituie NFAE si regrupeaza elemente aciclice, eterogene si marginale; se vor regasi in Trezorerie.
In functie de soldul Trezoreriei la un moment dat se analizeaza echilibrul Fond de Rulment Net Global- Nevoie in fond de
Rulment de Exploatare
Analiza structurii financiare
Lectura functionala si orizontala a bilantului
ALOCARI DE EXPLOTARE
Nevoia in fond de rulment de exploatare
Resurse de exploatare
ALOCARI IN AFARA
EXPLOATARII
NFRAE
Resurse in afara exploatarii
ALOCARI DE TREZORERIE
TREZORERIE
Resurse de Trezorerie
NFRE
NFRAE
TREZORERIE
FOND DE RULMENT
“NET GLOBAL”
ALOCARI STABILE
FOND DE RULMENT “NET GLOBAL”
RESURE DURABILE
Studiul financiar al ciclului de explotare NFRE
Analiza structurii financiare
decalaj legat de durata ciclului de exploatare
trebuie mai intai platite achizitiile
si diversele cheltuieli inainte
de a incasa contravaloare
vanzarilor
Plata se face pe loc
Un ciclu de exploatare genereaza o nevoie de finantare ca urmare a unui dublu decalaj:
Vanzari
Achizitii materii
Cheltuieli productie
Cheltuieli de stocaj si distributie
Stocaj materii Productie
Stocaj si comercializare
Incasari
Plati
Durata nevoii de finantare
Studiul financiar al ciclului de explotare NFRE
Analiza structurii financiare
decalaj legat de termenele de reglementare
Plata nu se face pe loc, clientii platesc n zile
mai tarziu
Un ciclu de exploatare genereaza o nevoie de finantare ca urmare a unui dublu decalaj:
Vanzare
Achizitii materii
Plata materii prime+
Cheltuieli productie
Cheltuieli + de stocaj si distributie
Stocaj materii Productie
Stocaj si comercializare
Incasari
Durata nevoii de finantare
Reglementare
Analiza structurii financiare
Principalii factori care determina variatii ale
NFRE-Nivelul de activitate- cifra de
afaceri- daca activitatea se dezvolta, volumul vanzarilor, achizitiilor si stocurilor creste in paralel
-Sectorul de activitate -Valoarea adaugata-Buna gestiune a elementelor
sale
360360/
CAfaraTVA
NFRE
CAfaraTVA
NFRE
Studiul financiar al ciclului de explotare NFRE
Analiza structurii financiare
Nevoia de Finantare in afara exploatarii
Alocarile din afara exploatarii sunt inferioare resurselor din afara explotarii deoarece datorillle aferente imobilizarilor sunt mai frecvente si intr-o valoare mai mare decat creantele legate de o cesiune de imobilizari.
Valorea se scade (sau se adauga) la NFRE pentru a obtine NFR totala:
NFRAENFRENFR
Fondul de Rulment “NET Global” (FRNG sau FR)Reprezinta: - partea resurselor durabile afectata finantarii ciclului de
exploatare, resursele stabile care trebuies sa acopere nevoia de fond de rulment de exploatare;
- excedentul resurselor durabile asupra alocarii sale.FRNG=Resure durabile- Alocari stabile
(sau FR)=Excedent de resurse durabile disponibile pentru acoperirea (finantare) NFRE
Un principiu de analiza functionala vede ca resursele afectate unei alocari raman investite, conform principiului
“termenul lung trebuie s acopere termenul lung”, astfel resursele durabile trebuie sa finanteze:
- Alocarile stabile (mijloace de productie)- NFRE (mijloace de exploatare)- alocarile de exploatare
nefinantate prin resurse de exploatare
Analiza structurii financiare
Fondul de Rulment “NET Global” (FRNG sau FR)Existe deci, pe d o parte resurse lungi ramase disponibile (FR) si pe de alta parte, o nevoie de finantare
permanenta. In timp ce aceasta din urma reflecta deciziile curente, FR reprezinta traducerea deciziilor strategice:- De investitie (variatia activului imobilizat)- De indatorare (imprumuturi si datorii pe termen mediu sau lung)- De distributie (prelevarea actionarilor)- De amortiare( parte a resurselor interne)
Nivelul sau rezulta deci din decizii trecute si conitioneaza deciziile in curs sau viitoare.
Totul este de a putea aprecia calitatea acestui nivel:-pletorica, presupune o supramobilizar a resurselor durabile, costisitoare pentru întreprindere;-insuficienta, el nu mai indeplineste rolul sau de marja de securitate pentru intreprindere si pentru
creditori si provoaca probleme de finantare.
De fapt, nivelul fondului de rulment depinde de:- De orientarile strategice ale intreprinderii- De sectorul de activitate- De integrarea mai mult sau mai putin pronuntata a activitatilor si de recurgere la sub-contracate
Consolidarea FR este vitala. Ea presupune:- Dezvoltarea resurselor durabile: cresterea capitalului sauretinere rezultatelor, indatorarea in
functie de posibilitati;- Mentinerea nivelului optim al alocarilor stabile, strategie ce se poate traduce prin suspendarea unui
porgram de investitii sau prin masuri dedezinvestitii
Analiza structurii financiare
Trezoreria ca rezultanta de echilibru a structurii
In semnificatia functionala, trezoreria(T) apare ca rezultanta a echilibrului intre fondul de rulment si nevoia de finantare
Daca FR> NFR, atunci T>0Daca FR< NFR , atunci T<0
Trezoreria se defineste in doua moduri-ca resultanta a echilibrului financiar:
T=FR-(NFRE+NFRAE)-ca sold net:
T=alocari de trezorerie-resurse de trezorerie
Trezoreria activa (alocari de trezorerie)- constituie o alocare indispensabila functionarii intreprinderii. Trezorierul cauta sa mentina minimul si sa plaseze excedentele in valori mobiliare de plasament asteptand lichiditatea lor.
Trezoreria pasiva (resurse de trezorerie) apare atunci cand trezoreria activa este insuficienta. Este vorba de:-solduri creditoare la banci;-efecte scontate ajunse la scadenta;-concursuri bancre de mobilizare.
Soldul trezoreriei poate fi interpretat in mai multe moduri:
- O trezorerie larg exceentara se va analiza ca o disponibilitate destinata sa fac fata unei investitii viitoare- O trezorerie medie nula pe exercitiu rprezinta o buna gestiune a structurii financiare a bilantului- O trezoereie negativa poate fi rezultatul unei gestiuni financiare dorite in functie de conditiile bancare pe termen
scurt su rezultatul unor grave probleme care merita atunci o examinare mai aprofundata
Analiza structurii financiare
Trezoreria ca rezultanta de echilibru a structurii
Rezultatul unui echilibru, care el insusi este resultatul unei gestiuni trecute si conditie a gestiunii viioare este
conditionat de doua elemente:- NFRE si NFRAE si motivele fluctuatiilor lor;- Fondul de rulment si elementele constitutive din partea
superioara a bilantului
Analiza structurii financiare
Derapaj al gestiunii ciclului
NFR foarte importantaFR insuficient
Alocariexcedentare
DezinvestireSubcontractare A controla: -
gestiune stocurilor-termene de reglementare-riscul clientilor
T<0
Cresterea capitaluluiRetinere capitaluluiIndatorare pe TL
Resurse insuficienteCrestere nestapanita
SubcontractareRelevare a preturilor
Analiza structurii financiare
Trezoreria ca rezultanta de echilibru a structurii
8.1.1.3 Limite ale senmificatiei functionate orizontale
Analiza functionala orizontala permite punerea unui diagnostic asupra structurii financiare a intrcprindcrii. O buna adecvare intrc ciclul de cxploatare si partea superioara a bilantului (intre NFRE si FR) se reflecta intr-o trezorerie pozitiva sau suportabila daca ea este negativa.Cum stim daca strucrura financiara este dezechilibrata sau nu, dupa cum trezoreria este negativa sau pozitiva?
> nivelul de indatorare pe termen scurt sau lung devine ingrijorator atunci
cand cheltuielile financiare pe care le genereaza compromit foarte mult rezultateleintreprinderii.
utilajul de productie (activ imobilizat + NFRE) pus in opera este foarte
important in raport cu CA degajata
> nivelul NFRE este larg superior normei sale.
8.1.1.2 Semnificatia functionala "pool de fonduri "
→ de a degaja la alocari capitalul economic, generator de activitate si de rezultat;
→ de a prezenta ansamblul resurselor, cand este vorba de fonduri proprii sau de datorii oricare ar fi scadenta, ca un "pool" destinat
finantarii alocarilor;
Semnificatia "pool de fonduri" permite:
Aceasta analiza urmeaza rationamentul economic urmator:> In alocari figureaza imobilizarile de exploatare si NFR,
adicacapitalul economic, ansamblul de mijloace necesare activitatii
industriale si comerciale. Imobilizarile in afara exploatarii (financiare) sunt distincte de altele
si se adauga valorilor mobiliare de plasament si disponibilitatilor pentru a forma alocarile financiare. Un portofoliu de active
regrupeaza deci alocarile industriale si comerciale alaturi de alocarile financiare
> Toate resursele (cu exceptia celor deja incluse in NFR) reprezinta
"pool de fonduri" necesar pentru a finanta alocarile. Acest "pool" reuneste:
→ resursele proprii interne (autofinantare cumulata) → resursele proprii externe (capital, prime, subventii)
→ datorii financiare, oricare ar fi termenul lor.
Imobilizari brute de exploatare
NFR
Imobilizari brute financiare
VMP + Disponibilitati
ALOCARI
Capital economic
Alocarifinanciare
Resurse proprii interne (rezerve, amotismente si provizioane)
Resurse proprii externe (capital, prime, subventii)
Datorii financiare (imprumuturi, LMT si trezorerie pasiva)
RESURSE
Pool de fonduri
Semnificatia “ pool de fonduri “
De la un nivel putin mai ridicat, ele pot fi considerate ca facand fata variatiilor de NFRE
De la un nivel ridicat, ele se pot interpreta ca fiind un excedent provizoriu de resurse in asteptarea afectarilor (investitii sau achizitii imporlante viitoare). Este atunci preferabila sustragerea (deducerea) lor din datoriile financiare: suma nu a fost utilizata in activul economic si prin urmare nu a putut contribui la activitate.
Analiza disponibilitatilor plasate la alocari financiare:
Interesul acestei conceptii "pool de fonduri" este dublu:
1. Ea permite comparatii intre compozitia alocarilor si nivelul de activitatesau de rezultat. Semnificatia permite decuparea alocarilor in functie de indicatorii retinuti in contul de rezultat. De exemplu pentru rentabilitate, care consta in a asocia rezultatul mijloacelor puse in opera pentru a-l obtine, rezultatul de exploatare este asociat capitalului economic pentru a evalua rentabilitatea economica. Pentni productivitate care consta in raportarea productiei la mijloacele puse in opera pentru a o obtine cifra de afaceri este raportata, de asemenea, la capitalul economic.
2. Ea permite o analiza strategica a bilantului: nu mai este vorba de a judeca un echilibru alocari-resurse, ci de a
analiza:
→ pe de o parte evolutia componentelor in alocari: prioritate a unei strategii industriale sau financiare, cresterii sau nu,
interna sau externa si cu ce rezultate in termenii rentabilitatii economice?
→ pe de alta parte cea a resurselor: aceasta evolutie retrateaza atunci alegerea structurii din pasiv si gestiunea indatorarii;
arbitraj intre finantarea prin fonduri proprii si finantarea prin indatorare, intre indatorarea pe termen lung sau prin
concursuri bancare. Astfel, in perioadele de scadere a ratelor de dobanda scurte
si de stabiiitate a lor pe termen lung, poate fi mai oportun de a se indatora pe termen scurt pentru a profita de aceasta
diminuare a costului finantarilor, daca aceste concursuri pot fi reinnoite.
Daca cele doua semnificatii functionale raspund preocuparilor gestionarului (adecvare alocari-resurse si analiza
economica), in schimb semnificatia financiara raspunde preocuparilor bancii.
Ea a fost depasita de semnificatia functionala pentru doua motive principale:
→ inertia comportamentelor (nu se schimba de decenii semnificatia
bancara);→ cresterea numarului de depuneri de bilanturi
(falimente) careincita intreprinderile (credit manager) si bancile sa
privilegieze o semnificatie orientata pe solvabilitatea imediata.
8.1.2 Semnificatia "lichiditate" (sau “financiara" sau "patrimoniala")
Obiectivul semnificatiei lichiditate este de a diagnostica riscul de faliment, mai precis riscul de lichiditate si de
insolvabilitate pe termen scurt. Bilantul este deci prezentat in termeni de exigibilitate si de lichiditate crescatoare.
Criteriul distinctiei intre partea superioara si cea inferioara a bilantului este scadenta de 1 an.
Diferenta intre activul circulant (sau mai mic de 1 an) si datoriile pe termen scurt (exigibile cu durata mai mica
de 1 an) permite obtinerea fondului de rulment "patrimonial" (sau "lichiditate") indicator de risc de
faliment.
Daca FR > 0, adica daca activul circulant > datoriile pe termen scurt intreprinderea este presupusa sanatoasa.
Realizarea activului sau cu durata mai mica de 1 an permite acoperirea datoriilor sale cu acceasi scadenta.
8.1.2.1. Obiectivul semnificatiei lichiditate
Activ imobilizat net(+ de 1 an)
Activ circulant(- de 1 an)
Capitaluri permanente(+ de 1 an)
Datorii pe termen scurt(- de 1 an)
Semnificatia lichiditate
Fondul de rulment lichiditate este un indicator de soliditate financiara. Acesta reprezinta excedentul activelor cu durata
mai mica de 1 an asupra pasivelor cu durata mai mica de 1 an. El indica debitorilor pe termen scurt ca incasarile viitoare ar
trebui sa permita rambursarea sumelor datorate. Faptul ca rata de lichiditate generala trebuie sa fie
superioara unitatii exprima acelasi lucru.
Rata de lichiditate = Activ circulant / Datorii pe termen scurt
Aceasta rata este uneori declinata de diferite moduri dupa care se retin stocurile (lichiditate redusa) sau stocurile si creantele
(lichiditate imediata). Doua alte criterii completeaza aceasta semnificatie:
ponderea relativa a indatorarii pe termen lung evaluata prin raportul:
Indatorare cu scadenta > 1 an / Capitaluri propriiSau
Indatorare cu scadenta > 1 an / Total pasiv
> solvabilitate globala a intreprinderii este analizata:prin raportul : Capitaluri proprii / Total pasiv.
Aceasta indica ceea ce intreprinderea poseda din ceea ce trebuie;
sau pornind de la notiunea de Activ Net.
Este vorba atunci de a evalua contabil patrimoniul intreprinderii:Activ Net = Activ real - Pasiv exigibil
(activ real-non-valori) (pasiv - capitaluri proprii)
Utilizarea fondului de rulment lichiditate ca drept criteriu de solvabilitate al firmei impune o observare atenta a fiecarei linii
din bilant pentru:
→ a elimina din acest calcul "non-valori";→ de a scinda posturile de activ si de pasiv dupa criteriul "mai
marede 1 an, mai mic de 1 an".
Non-vaiorile sunt posturi de activ corespunzatoare fie decalajelor intre imputarea cheltuielii si plata efectiva, fie
activelor "fictive" fara valoare in caz de cesiune.
8.1.2.2. Retratari de efectuat
Cheltuieli de stabiliment
Suprimate in totalitate
Cheltuieli de cercetare-dezvoltare
Suprimate in absenta informatiilor
Cheltuieli constatate in avans
Suprimate daca intreprinderea este in risc de lichidare
Cheltuieli de repartizat pe mai multe exercitii
Suprimate in totalitate
Prime de rambursare obligatiuni
Suprimate in totalitate
Ecarturi de conversiune si provizioane pentru riscuri corespunzatoare
Suprimate in totalitate
Lista non - valorilor
Fiscalitatea latenta: anumite elemente ale bilantului vor ft virate la contul de rezultat si vor da nastere din aceasta cauza unei
prelevari fiscale. Principiul de prudenta doreste ca sa se tina cont de aceste
datorii fiscale latente. Acest calcul corespunde unei semnificatii in termeni de exigibilitate. Posturile vizate sunt urmatoareie:
→ subventii de investitii;→ provizioane reglementate ce trebuie sa fie reintegrate la
beneficii: →provizioane pentru riscuri si cheltuieli cu caracter de rezerva;
→ plus-valori latenteConceptia functionala conduce la scindarea in "mai mare de 1
an", "mai mica de 1 an" a anumitor linii din activ si din pasiv.
In activ
mai mare de 1 anmai mica de 1 an
Imobilizari financiare Reclasare a fractici creditelor
rambursabile in cursul exercitiului
urmator
StocuriClienti si conturi
atasateCheltuieli constatate
inavans
Reclasarea eventuala a sumelor referitoare la scadente mai mari
de 1 an
In activ
In pasiv
Provizioane reglementate
Impozit pe profit latent daca > 1 an
Impozit latent daca < 1 an
Provizioane pentru riscuri si cheltuieli
Reclasarea valorii provizioanelor
judecate “stabile”
Provizioane justificate
Datorii financiare Reclasarea rambursarilor cu
durata < 1 an
Furnizori de imobilizari
Reclasarea daca datoria este > 1 an
→ Data de exigibilitate si data de lichiditate se ajusteaza foarte rar in realitate. O creanta poate fi incasata in 3 luni in timp
ce o datorie fata de 1 furnizor este platibila in 15 zile. Posturile fondului de rulment patrimonial au viteze de rotatie diferite.
Chiar daca este pozitiv. fondul de rulment patrimonial nu elimina riscul de incetare a platilor.
→ Ca si semnificatia functionala, este o semnificatie statica, realizata pornind de la un document care reflecta patrimoniul la
un moment dat. O degradare a fondului de rulment poate fi legata de o
variatie sezoniera in ciclul de activitate.
→ A evalua patrimoniul intreprinderii pornind de la activul sau net contabil conduce la o apreciere inexacta: nici o corectie in
termenii plusuiui sau minusului de valoare nu este efectuata si anumite elemnte - dificil de apreciat - nu sunt luate in
consideratie. Prin urmare activul net contabil constituie un indicator imperfect al suprafetei financiare a intreprinderii.
8.1.2.3. Critici ale semnificatiei
→ Un FR lichiditate pozitiv nu exclude riscul de lichiditate; → Judecata trebuie sa fie nuantata tinand cont de momentui
in care bilantul este lnchis;→ Activul net contabil reflecta prost suprafata
financiara a intreprinderii;→ Datele disponibile descriu o situatie depasita
Cinci critici se aduc semnificatiei financiare (sau patrimoniale):
Analiza functionala orizontala
Analiza lichiditate (sau patrimoniala)
Obiectiv adecvare FR/NFR Lichiditate, solvabilitate
Semnificatie
economica (gestionara)
financiara (creantiera)
Ipoteza continuitate a exploatarii
Incetare de plati
Prezentarea
bilantului
FR
prin mase functionale
prin scadenta
resurse durabile- alocari stabile
brute
capitaluri permanente(+ 1 an)
- activ imobilizat net
NFR alocari de exploatare - resurse de exploatare
active (- 1 an) - (pasiv - 1 an)
Comparatie a semnificatiei functionale si lichiditate
Cele doua semnificatii functionale si patrimoniale sunt repere teoretice. Ele se declina si se adapteaza dupa nevoi sau metoda retinuta de utilizator. Exista astfel semnificatii incrucisate ce efectueaza o reclasare dubla in functie de criteriile exigibilitate-lichiditate si semnificatia functionala. In practica vom gasi foarte greu doua banci, doi director! financiari sau doua cabinete de consultanta ce utilizeaza exact aceeasi semnificatie, aceleasi prezentari cu aceleasi retratari.
Remarca importanta:
8.1.3.1. Definitie si principii de constructie
O rata este un raport semnificativ intre doua marimi coerente.
→ Raport semnificativ: analistul asociaza doua date ale bilantului sau ale
contuiui de rezultate ale caror raport permite cuantificarea unui criteriu (rentabilitate, productivitate, solvabilitate)
Exemplu: Rentabilitate: raportarea unui rezultat la mijloacele puse in opera pentru a-l obtine.
→ Intre doua marimi coerente: numaratorul si numitorul trebuie sa fie selectlonate pe aceeasi baza: date brute sau nete
fara taxe sau cu TVA etc.
Ca este vorba de semnificatia functionala sau de cea lichiditate, este indispensabila completarea aprecierii structurii financiare prin calculul si urmarirea catorva
rate pertinente
Ratele ca instrumente de analiza complementara a structurii financiare
Pentru comparatii in timp (evolutie pe cativa ani) sau in spatiu (medii sectoriale), trebuie vegheat de a se mentine acelasi mod
de calcul pentru datele luate la aceeasi data si pe aceleasi durate ale exercitiului.
Calculul unei rate ii permite in general un mic interes insa ceea ce conteaza este:
→ evolutia sa in limp:→ pozitia sa in raport cu performatele concurentilor (de
nuantat dacadispersia prin raport la medie este ridicata);
→ tinuta sa in raport cu normele generale, in principal bancare in
masura in care eie au o reala semnificatie si ca ele constituie un
criteriu de judecata analist:→ relativizarea sa in raport cu alte dale ale analizei.
Tinand cont de principiile expuse este posibila construirea unor foarte rnulte rate. Ele nu au interes decat prin raportare la obiectivul analizei, fiind un complement al altor metode si pentru
a ilustra anumite aspecte. Astfel este inutila multiplicarea calculelor. O selectie se
impune in functie de scopul urmarit. Ratele prezentate aici intr-un mod nehaustiv completeaza
analiza bilantului si pot fi grupate in doua categorii:> rale de structura> rate de activitate
DTML = Datorii pe termen mediu si lung
Norma bancara vrea ca datoriile pe termen mediu si lung (DTML) sa fie inferioare capitalurilor proprii, adica raportul sa fie inferior unitatii.
Aceasta ar semnifica faptul ca imprumutatorii de fonduri contnbuie mai mult la finantarea pe termen lung decat actionarii, ceea ce ar avea o dubla consecinta:
→ ei isi asuma mai multe riscuri decat actionarii in timp ce nu sunt proprietari
ai intrcprinderii;→ societatea devine dependenta de consimtamantul lor ceea ce se traduce
printr-o autonomie de decizie redusa. Teoretic, capacitatea de indatorare a firrmei este saturata atunci cand DTML ajunge la paritate cu capitalurile proprii.Capitalurile proprii nu includ amortismentele si provizioanele cumulate: optica bancherului corespunde mai mult semnificatiei patrimoniale decat uneia functionale. In aceasta optica, este preferabil de a lua capitalurile proprii dupa repartitia profitului net
8.1.3.2. Ratele de structuraAutonomia financiara (sau capacitatea de indatorare)DTML / Capitaluri proprii
Aceasta rata va fi in mod util completata prin raportul:Cheltuieli flnanciare / CA fara taxe
care nu trebuie sa depaseasca 3% (sau Cheltuieli financiare / EBE < 50%)
Daca indatorarea ramane redusa si daca aceasta rata este ridicata, aceasta se intampla deoarece trezoreria se gaseste in
mod grav negativa de-a iungul anului, ceea ce poate corespunde unei activitati sezoniere importante.
Activitatea este atunci insuficienia pentru a degaja o rentabilitate care sa permita acoperirea cheltuielilor financiare.
8.1.3.2.2. Capacitatea de rambursareDMTL / CAP (CAF = capacitatea de autofinantare)
Aceasta rata indica, in numar de ani, termenul teoretic de rambursare a capitalurilor imprumutate pe termen mediu si lung.
Aceasta presupune doua ipotcze:→ afectarea totals a CAF rambursarilor;
→ mentinerea acesteia la acelasi nivel de-a Iungul duratei acestor rambursari.
Amortismente cumulate / Valoarea bruta a imobilizarilor amortizabile
Aceasta rata permite de a masura gradul de reinnoire al imobilizarilor.Ratele de activitate (sau de rotatie): durata de stocaj si de
reglementare
Ele raporteaza o masa sau un post al bilantului la un flux corespunzator al contului de rezultat si furnizeaza o explicatie a evolutiei ratei exprimand NFRE in zile de cifra de afaceri
8.1.3.2.3. Gradul de amortizare a imobilizarilor amortizabile
RATELE CALCUL COMENTARII
Durata de stocaj aaprovizionarllor
(materii,marfuri)
Stocuri din aprovizionari X 360
Costui aprovizionarilor utilizate
Da durata medie in cadrul careia materiile prime (marfuri) raman
stocate inainte de a fi transformate (vandute).
Durata productiei in curs de executie
Stocuri medii – in curs X 360
Productie
Permite masurarea duratei ciclului de productie
Durata de stocaj a produselor finite
Stocuri de PF X 360 Productie
Durata de stocaj se obtine in numar de zile de productie
Durata creditelor clienti
Creante + Efecte scontateclienti neajunse
la scadenta X 360
CA inclus TVA
Masoara intervalul mediu de reglementare consimtit clientelei.
Efectele scontate neajunse la scadenta sunt adaugate
creantelor pentru a obtine totalitatea creditelor in curs. Cifra de afaceri include taxele pentru a
fi coerenta cu creantele
Durata creditului obtinut de la
furnizori
Datorii furnizori siConturi asimilate X 360
Achizitii si cheltuieliExterne, inclusiv TVA
Creditul obtinut de la furnizori exprimat aici in nr de zile permite
de a-l compensa pe cel pe care intreprinderea il acorda clientilor
sai. Achizitiile si cheltuielile externe sunt imprumutate la o val
ce include TVA.
Managementul bilantului financiar
Se bazeaza in mod esential pe exploatarea informatiilor contabile (analistii utilizeaza in special pasivul dupa repartitia rezultatului)
Studiaza trecutul pentru a dianostica prezentul si a prevedea viitorul Are un caracter retrospectiv Se refera la evolutia din trecut si caracteristicile constatate in
momentul analizei Are ca obiective cercetarea conditiilor de echilibru financiar ale
intreprinderii si de a masura rentabilitatea financiara pornind de la bilant, contul de rezultat si orice alta informatie data de intreprindere
Trebuie sa ia in consideratie informatiile generale pe plan economic si monetar din sectorul intreprinderii
Tipul cel mai frecvent de comparatie: analiza in tendinta sau studiul unei aceiasi intreprinderi pe mai multe exercitii
Semnificatia patrimonialaPrincipii generale
Logica semnificatiei patrimoniale sau a bilantului – lichiditate se bazeaza pe trei principii de baza: conceptul de intreprindere este pur patrimonial; elementele bilantului sunt calsificate in functie de lichiditatea si exigibilitatea lor echilibrul financiar al bilantului este sesizat pornind de la notiunea de fond de
rulment – lichiditate. Elementele bilantului – lichiditate sunt clasate in activ si in pasiv in functie de
timplul in care ele raman in bilant.
Valori imobilizate (1) Capitaluri propriiValori financiareValori de exploatare Datorii pe termen mediu si lung (3)Valori realizabile (2) Datorii pe termen scurtValori disponibile
(1) Activ imobilizat(2) Activ de rulment
(3) Resurse permanente
Semnificatia patrimoniala Activul financiar
Imobilizari necorporale- Cheltuieli de stabiliment+ Imobilizari corporale+ Imobilizari financiare (pentru partea cu durata mai mare de 1 an)+ Partea cu durata mai mare de 1 an a altor active
= Activ imobilizat sau financiar lung
Stocuri si in curs+ Avansuri si aconturi varsate aferente comenzilor+ Creante clienti si conturi atasate+ Creante diverse+ Capital subscris - apelat nevarsat+ Cheltuieli constatate in avans+ Valori mobiliare de plasament+ Disponibilitati
= Activ de rulment sau financiar scurt
Semnificatia patrimoniala Activul financiar
Activele sunt clasate in ordinea lichiditatii crescatoare pornind din partea superioara a bilantului. Lichiditatea crescatoare care masoara viteza de transformare a bunurilor in disponibilitati este precizata, in special, in partea inferioara a bilantului si in anexe
Activul imobilizat sau financiar lung comporta partea majora a imobilizarilor necorporale, corporale si financiare. El repertoriaza tot ceea ce este necesar exploatarii si care nu este distrus de aceasta
Activele fara valoare = elemente contabile care nu vor determina nici o crestere a patrimoniului si prin urmarte nici o intrare de fonduri. Exemple: cheltuieli de stabiliment, cheltuieli de cercetare-dezvoltare, primele de rambursare a obligatiunilor
Cheltuielile de cercetare – dezvoltare sunt in activ daca trei conditii dunt indeplinite:
Proiectele in cauza trebuie sa fie net individualizate ca si costul lor respectiv
Trebuie sa aiba sanse serioase de reusita tehnica si de rentabilitate comerciala
Trebuie sa fie amortizate intr-un interval de 5 ani, cu exceptia anumitor cazuri
Semnificatia patrimoniala Activul financiar
Cheltuielile de stabiliment sunt un activ fara valoare sau o simpla fictiune contabila de detasat din capitalurile proprii
Celelalte imobilizari necorporale (concesiuni, brevete, licente, marci, etc.) si ansamblul imobilizarilor corporale constituie valori imobilizate
Valorile financiare sunt grupate in patru rubrici: Creditele cu durata mai mare de 1 an Titulurile de participatie si conturile atasate Depozitele si cautionarile Clientii dubiosi
Primele de rambursare aferente obligatiunilor sunt luate in consideratie la valoare nula intr-o sinteza financiara prudenta cu diminuarea aceleiasi sume din capitalurile proprii
Ele dau nastere la o plata in momentul rambursarii si vor creste costul imprumutului; aceasta non-valoare este dedusa din activ
Bunurile achizitionate sub forma de credit-bail nu pot fi inscrise in activ; credit-bail permite utilizarea durabila a imobilizarilor corporale fara a avansa valoarea lor de achizitie
Semnificatia patrimoniala Activul financiar
Activul de rulment regrupeaza valorile de exploatare si valorile disponibile, in timp ce activul financiar scurt este in mod normal transformat in lichiditati in cursul anului
Creantele clienti cu durata mai mare de 1 an se trec in bloc la activul imobilizat
Conturile de regularizare – activ pot fi ventilate intre blocul activului imobilizat si blocul activului de rulment in functie de scadenta conturilor continute in aceste rubrici
Analiza lichiditatii prezinta numeroase limite. Clasificarea elementelor de bilant in functie de lichiditatea si de exigibilitate poate genera numeroase clasamente arbitrare. Un bun imobiliar situat intr-un cartier de afaceri poate prezenta un grad de lichiditate ridicat, in timp ce stocurile si unele creante dubioase pot contine elemente putin lichide
Semnificatia patrimoniala Pasivul financiar
Capital+ Prime de emisiune, de fuziune, de aport+ Ecarturi de reevaluare+ Rezerve+ Report
= Situatia neta+ Subventii de investitii+ Provizioane reglementate
= Capitaluri proprii "contabile"- Cheltuieli de stabiliment- Cheltuieli de repartizat pe mai multe exercitii- Prime de rambursare aferente obligatiunilor- Ecart de conversiune - activ- Ecart de conversiune - pasiv
= Capitaluri proprii "financiare" sau fonduri proprii
Capitaluri proprii financiare+ Provizioane pentru Cheltuieli+ Partea pe termen lung a datoriilor financiare, comerciale si diverse
= Resurse permanente
Provizioane pentru riscuri+ Partea pe termen scurt a datoriilor financiare, comerciale si diverse
= Datorii pe termen scurt
Semnificatia patrimoniala Pasivul financiar
Pasivul financiar este clasat in functie de exigibilitatea crescatoare indicata in partea inferioara a pasivului
Caracterizare pasiv: capitalurile proprii (proprietarii) si datoriile (creditorii) Capitalurile proprii financiare cuprind:
Capital social Prime de emisiune si de fuziune Rezerve (legale, statutare si contractuale) Provizioane cu caracter de rezerve Report al rezultatului Ecart de reevaluare Subventii de investitii Credite participative Provizioane reglementate destinate asigurarii reconstituirii
anumitor active Fondurile proprii in suprafata lor largita regrupeaza fondurile care provin de
la asociati sau viitori asociati sau creditori care suporta o parte a riscului intreprinderii
Creditele participative se pot adauga fondurilor proprii pentru calculul capacitatii de indatorare
Semnificatia patrimoniala Pasivul financiar In functie de natura datoriilor putem distinge:
Datoriile financiare: imprumuturi obligatare, imprumuturi si datorii la stabilimentele de credit, imprumuturi si datorii diverse
Avansurile si aconturile primite aferente comenzilor in curs Datoriile de exploatare: datorii furnizori si conturi atasate, datorii
fiscale si sociale Datorii diverse Datorii aferente imobilizarilor si conturi atasate Alte datorii diverse Conturi de regularizare pasiv ca venituri constatate in avans
Intr-o lectura patrimoniala putem face distinctia intre: Datoriile pe termen lung si cele pe termen mediu (mai mare de 1 an)
Provizioane pentru riscuri si cheltuieli Datorii cu durata mai mare neincluse in parte cu durata mai mica de
1 an a datoriilor financiare lungi dar incluzand titlurile subordonate cu durata nedeterminata
Datorii aferente imobilizarilor Eventual, conturi curente asociati
Datoriile pe termen scurt (cu durata mai mica de 1 an) Provizioane pentru riscuri Datorii cu durata mai mica de 1 an Dividende Conturi curente daca se avanseaza fonduri neblocate
Semnificatia patrimoniala Pasivul financiar
Provizioanele revin la a anticipa o cheltuiala si se pot analiza ca un ajutor acordat trezoreriei
Au ca obiectiv corectarea rezultatului in functie de pierderile sau cheltuielile previzibile
Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli sunt reclasate in functie de scadenta riscului sau a cheltuielii pe care ele le acopera
Provizioanele pentru cheltuieli de repartizat sunt datorii pe termen lung si mediu
Provizioanele pentru alte riscuri si cheltuieli a caror scadenta este incerta sunt datorii pe termen lung si mediu
Provizioanele pentru riscuri (pierderea de schimb, pierderea pe piata la termen, amenda, litigiu) sunt datorii pe termen scurt, care se ramburseaza in cursul anului viitor
Conturile de regularizare – pasiv sunt datorii pe termen scurt
Semnificatia functionalaPrincipii generale
Bilantul functional este prezentat in valoare bruta inainte sau dupa repartitia rezultatului
Are ca obiectiv de a face sa apara stocurile de alocari si de resurse corespunzatoare fiecaruia dintre cele trei cicluri de functionare ale intreprinderii si la fiecare ciclu poate fi asociat un indicator de echilibru
Schema bilantului functional cuprinde un minim de trei niveluri: fondul de rulment, nevoile de fond de rulment (NFR) si trezoreria neta
Toate operatiunile realizate de intreprindere pot fi regrupate in patru categorii: Operatiunile de exploatare sunt legate direct de
activitatea de productie si determina un rezultat economic.
Operatiunile de investitii si de dezinvestitii regrupeaza achizitiile, creatiile sau cesiunile de active imobilizate.
Operatiunile de finantare au drept obiectiv procurarea de resurse necesare functionarii si cresterii intreprinderii
Operatiunile de repartitie se preocupa de distributia si de incasarea veniturilor independente de ciclul de exploatare.
Semnificatia functionalaPrincipii generale
Bilantul (financiar) functional
Activ PasivActive imobilizate in afara exploatarii Capitaluri propriinecorporale - capital subscris apelatcorporale - cheltuieli de repartizatfinanciare + provizioane pentru riscuri si cheltuieliActive imobilizate de exploatare + amortismente si provizioane aferente imobilizarilornecorporale (inclusiv credit-bail amortizat)corporale + datorii financiarefinanciare (cu exceptia concursurilor bancare curente)(in valoare bruta) - prime de rambursare aferente obligatiunilor= Valori imobilizate = Finantare stabilaFond de rulment functionalStocuri si in curs Avansuri si aconturi primite pe comenziAvansuri si aconturi varsate pe comenzi Datorii furnizori si conturi atasateCreante de exploatare Datorii fiscale si sociale(creante clienti + conturi atasate + efecte Alte datorii de exploatarescontate neajunse la scadenta) Venituri constatate in avans de exploatareAlte creante de exploatareCheltuieli constatate in avans de exploatare= Activ circulant de exploatare = Pasiv de exploatareNFR de exploatare RFR de exploatareCreante diverse Datorii aferente imobilizarilor si conturi atasateCapital subscris neapelat Datorii fiscale (impozit pe beneficii)Valori mobiliare de plasament Alte datorii in afara exploatariiCheltuieli constatate in avans in afara exploatarii Venituri constatate in avansNevoia de fond de rulment in afara exploatarii Resursa in fond de rulment in afara exploatariiDisponibilitati Concursuri bancare curente si solduri creditoare la banci
"credit de scont"Trezoreria pozitiva Trezoreria negativa
Semnificatia functionalaPrincipii generale
NFR de exploatare: nivelul stocurilor, creantelor si datoriilor de exploatare
NFR in afara exploatarii: nivelul creantelor si datoriilor in afara exploatarii
Nivelul conturilor de trezorerie: trezoreria neta stiind ca valorile mobiliare de plasament se exclud din disponibilitati
Semnificatia functionalaAlocari durabile brute
Alocarile durabile brute sunt estimate in valoare bruta si cuprind echipamentul productiv (activ imobilizat de exploatare), alte active imobilizate, nevoile in fond de rulment si disponibilitatile
Cheltuielile de stabiliment si de cercetare – dezvoltare reprezinta adesea o simpla fictiune contabila si sunt deduse din capitalurile proprii
Bunurile de echipament achizitionate in credit-bail sunt incluse in activele de exploatare pentru valoarea lor bruta inscrisa in contract
Creantele de exploatare include toate creantele cedate sau imobilizate, inclusiv efectele scontate neajunse la scadenta
Semnificatia functionalaResursele durabile brute
Resursele durabile brute se compun din finantarea proprie precum si indatorarea financiara
Resursele stabile sunt cele care in momentul crearii lor sau in momentul achizitiei lor erau putin exigibile sau deloc si care erau destinate finantarii investitiilor
Finantarea stabila cuprinde capitalurile proprii, mai putin cel subscris neapelat
Fondul de rulment (net global)Semnificatia patrimoniala
Fondul de rulment este un indicator de echilibru financiar al intreprinderii precum si o marja de securitate solicitata de catre creditorii pe termen scurt, care variaza in functie de sectorul de activitate al intreprinderii si de natura activului de rulment al acesteia
Fondul de rulment (FR) este diferenta dintre resursele permanente (capitaluri proprii plus datorii pe termen mediu si lung) si valorile imobilizate si valorile financiare
FR este de asemenea diferenta dintre activul de rulment (valori de exploatare, valori realizabile si valori disponibile) si datoriile pe termen scurt
Fondul de rulment trebuie sa fie pozitiv pentru o intreprindere industriala si/sau comerciala
Operatii care majoreaza marja de securitate: Cresterea resurselor permanente (cresteri de capital prin aport in
numerar, rezerve, subventii de investitii, conturi curente blocate, imprumuturi pe termen mediu si lung)
Diminuarea valorilor imobilizate si financiare (cesiuni sau reduceri de imobilizari necorporale, corporale si financiare, rambursari de credite pe termen lung)
Operatii care diminueaza marja de securitate: Cresterea valorilor imobilizate si financiare (investitii necorporale,
corporale si financiare) Diminuarea resurselor permanente (distribuirea rezervelor,
dividendelor, pierdere neta, rambursari de imprumuturi pe termen lung sau a conturilor curente blocate).
Fondul de rulment (net global)Semnificatia patrimoniala
Fondul de rulment = Resurse permanente – (Valori imobilizate si financiare)
FR = Activ de rulment – Datorii pe termen scurt
Fondul de rulment (net global)Semnificatia patrimoniala
Pentru intreprinderea 1 trebuie 2 luni pentru a transforma activul de rulment in lichiditati si o luna pentru a regla datoriile pe termen scurt. La capatul a 2 luni, disponibilitatile sunt de: 2000 – 2000 = 0, ceea ce indica o solvabilitate precara
Intreprinderea 2 transforma intr-o luna activul sau de rulment in lichiditati si are nevoie de 2 luni pentru a regla datoriile pe termen scurt. La capatul a 2 luni, disponibilitatile sunt de: 4000 – 1900 = 2100, ceea ce indica o solvabilitate mai confortabila
Consecinta: judecarea fondului de rulment prin intermediul partii inferioare a bilantului solicita luarea in consideratie a gradului de lichiditate al activului de rulment si gradului de exigibilitate a datoriilor pe termen scurt
Exemplu: Intreprinderea 1 Intreprinderea 2Activ de rulment: 2000 Activ de rulment: 2000- Datorii pe termen scurt: -1000 - Datorii pe termen scurt: -1900Fond de rulment: 1000 Fond de rulment: 100
Fondul de rulment (net global)Semnificatia functionala
Bilantul functional este bazat pe o clasificare economica care ia in considerare criteriile urmatoare:
In activ: separatie intre alocarile destinate sa serveasca in mod durabil activitatea su care nu sunt consumate la prima intrebuintare si cele care nu au vocatia de a ramane durabil in intreprindere
In pasiv: separatie intre resursele care servesc finantarea nevoilor structurale si cele care dimpotriva dispar la prima intrebuintare
Fondul de rulment net global sau functional exprima incidenta ciclului de investitii asupra echilibrului financiar global
Fondul de rulment net global reprezinta valoarea fondurilor necesare pentru a finanta nevoile in fond de rulment de exploatare
Capitaluri proprii+ Amortismente si provizioane+ Datorii financiare (cu exceptiaconcursurilor bancare curente si a soldurilor creditoare la banci- Activ imobilizat in valoare bruta= Fond de rulment net global
Fondul de rulment (net global)Semnificatia functionala
Cauzele variatiei FNRG pot fi urmatoarele: Variatia cresterii: actiuni asupra capitalurilor de investitii si
reducerea alocarilor imobilizate Variatia reducerii: reducerea capitalurilor de investitii si cresterea
alocarilor imobilizate Nivelul dorit al FRNG pentru o intreprindere industriala si/sau comerciala este
de ordinul a 20% din activul de rulment si de minim 10% din cifra de afaceri Fondul de rulment functional difera de fondul de rulment – lichiditate prin
urmatoarele: Utilizarea valorilor brute ale imobilizarilor; Integrarea imobilizarilor financiare realizate intr-un interval mai
mic de 1 an; Includerea amortismentelor si a provizioanelor pentru depreciere
printre capitalurile proprii Integrarea in resurse stabile a partii indatorarii a carei scadenta
este mai mica de 1 an Neintegrarea in resursele stabile a datoriilor mai mari de 1 an
legate de ciclul de exploatare sau care sunt clasate in NFR in afara exploatarii
NFR se constituie din confruntarea resurselor de exploatare si a alocarilor de exploatare
Fondul de rulment (net global)Semnificatia functionala
Nivelul stocurilor, al creantelor si al datoriilor de exploatare este dat de nevoia de fond de rulment (NFRE)
In general, intr-o intreprindere industriala si/sau comerciala soldul dintre valoarea stocurilor si a clientilor si valoarea furnizorilor este pozitiv. Orice crestere a cifrei de afaceri antreneaza o crestere proportionala a NFR
Regula generala: materiile prime trebuie sa fie stocate inainte de a fi transformate in produse finite care vor fi comercializate intr-un interval mai mare sau mai mic
Nevoia de fond de rulmentSemnificatia patrimoniala (normativa)
Nevoia de fond de rulment se defineste in raport cu fondul de rulment si cu trezoreria.
NFR = FR – Trezoreria (= valori disponibile inclusiv valorile mobiliare de plasament, mai putin concursurile bancare curente si soldurile creditoare la banci
Trezoreria = Fond de rulment – Nevoia de fond de rulment Trezoreria este compusa din posturile urmatoare: Valori mobiliare
de plasament + banci + Cecuri postale + Trezoreria de casa + Agentii de schimb + Alte organisme financiare + Dobanzi incasate - Concursuri bancare curente – Solduri creditoare la banci
Fondul de rulment este diferenta dintre elementele din partea superioara a pasivului si a activului; nevoia de fond de rulment este diferenta dintre elementele din partea inferioara a activului si a pasivului. Exista relatiile: Prin intermediul partii superioare a bilantului: fondul de rulment = pasiv
financiar lung – activ financiar = capitaluri proprii + datorii pe temen lung – valori imobilizate – valori financiare
Prin intermediul partii inferioare a bilantului, in loc de fond de rulment se poate scrie: nevoia de fond de rulment + trezoreria + activ financiar scurt – pasiv financiar scurt = valori de exploatare + valori realizabile + valori disponibile – datorii pe termen scurt
Nevoia de fond de rulment = valori de exploatare + valori realizabile – datorii pe termen scurt (in afara concursurilor bancare si a soldurilor creditoare la banci)
Trezoreria = valori disponibile – concursuri bancare curente si solduri creditoare la banci
Nevoia de fond de rulmentSemnificatia patrimoniala (normativa)
Stocuri si in curs Avansuri si aconturi clientimaterii prime Datorii de exploatare
productie in avans Furnizori si conturi atasateproduse finite Datorii fiscale si sociale
marfuriAvansuri si aconturi furnizoriCreante de exploatare NFR de exploatareClienti si conturi atasateScontari in curs
Fiecare element al NFR este exprimat in numar de zile corespunzatoare timpului de rotatie al stocurilor, al creantelor si al datoriilor si este tradus in numar de zile lucratoare al cifrei de afaceri in afara taxelor
NFR rezulta din decalajul care exista intre durata medie de stocaj si a creantelor cleinti pe de o parte si durata – furnizori pe de alta parte. Se va tine cont de urmatoarele: Conturile clienti si efectele de primit, conturile furnizori si efectele de
platit sutn evaluate la valoarea care include taxele In contul de rezultat, cheltuielile si veniturile figureaza la valoarea fara
taxe Taxa datorata relativa vanzarilor la o luna este varsata in aceeasi luna Se rationeaza pornind de la o rata de TVA medie si daca intreprinderea
cumpara si vinde zilnic atunci durata medie este de 30/2 + 20 = 35 zile Calculul fondului de rulment de exploatare nu poate fi efectuat decat
facand abstractie de posturile care sunt straine de ciclul de exploatare, precum furnizorii de imobilizari
Limitandu-se la nevoia de fond de rulment de exploatare, se poate spune ca exista in majoritatea intreprinderilor: Un stoc minimal de materii prime pentru a evita orice intrerupere in
procesul de fabricatie si un stoc minimal de produse finite sau de marfuri care raspunde cererii clientelei.
Un credit minimal care, in special in functie de intrebuintare, trebuie sa fie consimtit clientilor
Un credit minimal care poate fi obtinut de la furnizori; astfel o NFR minimala are tendinta de a persista in intreprindere
Nevoia de fond de rulmentSemnificatia patrimoniala (normativa)
NFR in zile de CAElemente Durate de rotatie Coeficient de structura Alocari | Resurse
Stocuri de materii 360 x stoc mediu de materii prime Achizitii + stoc initial - stoc final
prime Achizitii + stoc initial - stoc final Cifra de afaceri fara taxe
Stocuri de 360 x stoc mediu de produse cost de productie + stoc initial - stoc final
produse cost de productie + stoc initial - stoc final Cifra de afaceri fara taxe
Creante 360 x clienti si conturi atasate 1 + cota de TVA colectata
clienti Cifra de afaceri inclusiv TVA
Datorii 360 x furnizori si conturi atasate Achizitii + alte cheltuieli externe inclusiv TVA
furnizori Achizitii + alte cheltuieli externe inclusiv TVA Cifra de afaceri fara taxe
TVA de 35 zile TVA colectata - TVA deductibila
plata Cifra de afaceri fara taxeNFR in zile |NFR in euro |
| X
| XNumarul de zile de CA fara taxe necesare constituirii nevoii de fond de rulment
Valoarea NFR in valoare absoluta: (NFR in zile x CA fara taxe) / 360
X |
X |
X |
Duratele de rotatie si ponderarile pentru o intreprindere sezoniera:
Nevoia de fond de rulmentSemnificatia patrimoniala (normativa)
Nevoia de fond de rulmentSemnificatia functionala
Nevoia de fond de rulment poate fi apreciata apeland la urmatorul tabel:
ALOCARI NEVOIA DE FOND DE RULMENTDE EXPLOATARE BRUTE
RESURSEStocuri si in curs + avansuri si aconturi DE EXPLOATARE BRUTEvarsate aferente comenzilor + creante de Avansuri si aconturi primite aferenteexploatare comenzilor in curs
+ datorii de exploatareALOCARI RESURSE
IN AFARA EXPLOATARII BRUTE IN AFARA EXPLOATARII BRUTEActive diverse Datorii diverse
Uneori se face diferenta intre o NFRE legata de ciclul de exploatare (stocuri, creante si datorii comeciale) ce depinde de exploatare si o NFRAE, constituita din debitori si creditori diversi, din dividendele si impozitul pe beneficii:STOCURI SI IN CURS NEVOIA DE FOND DE RULMENT
DE EXPLOATAREMaterii prime si alte aprovizionari + AVANSURI SI ACONTURI PRIMITE
productie in curs + produse intermediare AFERENTE COMENZILOR IN CURSsi finite + marfuri
AVANSURI SI ACONTURI DATORII DE EXPLOATAREVARSATE AFERENTE
COMENZILOR Datorii furnizori si conturi atasate +CREANTE DE EXPLOATARE datorii fiscale ( in afara impozitului pe
(in valoare bruta) societati ) si sociale + AlteleCreante clienti si conturi atasate +scontari in curs + altele
Variabilele care explica nevoia de fond de rulment sunt:
Natura activitatii: intreprinderile cu ciclu lung au in general o nevoie mai importanta decat intreprinderile cu ciclu scurt;
O gestiune proasta a stocurilor majoreaza nevoia; Duratele de plata acordate clientilor: prelungirea lor antreneaza o
crestere a nevoii; reducerea lor, o diminuare; Duratele de plata acordate de furnizori: prelungirea lor
diminueaza nevoia; reducerea lor o majoreaza; Nevoia este, in general, proportionala cu cifra de afaceri.
Nevoia de fond de rulmentSemnificatia functionala