-
Pr. Mihai-Andrei Atdea
P.OS-Z
ORTODOXIA $r ARTELEMARTTALE
(MAI ALES LA ROMANI)
Pr. Dr. MihaiAndrei Aldea
Aceasld corte se tipdreste ctt binecuviintareaPr eas/i n ( ittt
I tti P ilrint e
A mbrozie Meleucd 'fal I'P is c oPi e i Ci iu rg itr lu i
Editura Episcopici Giurgiului
2014
ISBN 978-606-93501-7 1
e-:\>a
-
Grafi ca; Ana-Maria ComianuCUPRINS
PREFATA........ .....................'...'......'9micd
ldmurire... ......'.....'......."""""'15ce este Ortodoxia?
......,.....'..., ..........'.,...'..... "'""""16ce sunt artele
marliale? '...,.'. . .""""18Scurtd incursiune istoricd asupra
artelor marliale in\ume..................
....'..'.'......'..."""""'40ce spun
Scripturile'..'..,.....'..,.'.'....'..'.....'.....'"""""'65ce spune
sfantu
Tradi1ie........................'......'.....'......68primele
veacuri creqtine in Armenia.........""""""" '69primele veacuri
creStine in Imperiul roman .,"""""'70sfinli militari romani
.........'.... """"'72apotogelii Si alli mdrturisitori cu scrisul
..........'."""80alte mdrrurii din primele trei veacuri cre$tine""
""'81Sfdnttrl Constantin cel Mare """""'88Si tradi1ia merge mai
departe.......'..... '...... '......"""" '89dar oare nu sunt
acestea exceplii? exceplii careconfirmd regula? ...........'.
.."""""""91doud scurte 1dmuriri........,.... ...'.....,'94Si ce voi
mai zice? ...'........ '..,............ '.. '..... '.'. "' "'
""1'01cuvintele unui sfdnt.....'..' .'"'""""'105pdrerea Biisericii
sau... pdrutu-sa Duhului Sfdnt Sinoud..................
............'......".'.""'126si btusi... de unde atdta
osdndire7......'.-....'..." ""'131cui iti dd o palmd peste obraz,
tntoarce-i-l qi peceldlalt.....,........ . '....'... '.'.... '..
'........139Dali tutulor cinste, iubili frdlia, temeli-rd
deDumnezeu, cinstili pe impdrat ..................""" """'150ultima
legiune?. '....'......'...."" " "'154
-
lntru aceastd zi, cuvAnt al Sfdntului Teodoret'despre dreapta
socotinld 9i inleiegere a totlucrul. ..............
........""""""""287ANEXA III...................... .........289Cele
mai cunoscute grupdri ale RezistenleiRomAnegti Anticomuniste de pe
teritoriulRepublicii RomAnia.................. . " " " " " " " " "
" "289ANEXA IV...... ...................'. ...291Testamentul
Grupului Carpatin' Fdgdrdqan'condus de lon Gavlild C)goranu
."""""""""'291Anexa V """"'295Artele martiale europene, scurte
completdri295ANEXA VI...... .........................302Despre
Sfinlii Ostaqi .....'......'..'...""""""""""'302ANEXA vII ""
"""""""""" "'315Despre yoga, qi, reiki qi alte practici
energeticeasemtrndtoare. .."""""""""""'315ANEXA VIrL..
.........................320In{rac}ionalitatea in RomAnia - 201-l'
""""""'320
Harta clanurilor interlope din Rom6nia """""""""321BTBLIOGRAFIE
SELECTTVA...'.....'....'.......'.......373
A. Cd(i, antologii, broquri .'...'...""" """""""""'373B.
Articole 9i studii ...'....'.'.........""""""""""""'395C.
Principalele ink-uri folosite '. ....'. ."""""""""406
chipuri ale moStenirii
constantiniene.,.............,......16gdar oare ce inseamnd cd
,,Romdnii au putut tinefruntea sus '3.............. ........
..........-lZ6starea popotului sub fanarioli Ei urmdrile
ei..........179dar lupta merge mai departe $i... .............
,............Ig2sdfim realiSti... se mai poate Jitce acum d$a
ceva?-1.g6supuneli-vd stdpdniri\or....................
.....................193Romdnu I e nds cu /... o$ te an
.....................................201Si totuEi se poate mai
mult!
...........209gi iar : a mai rdmas
ceva?..............,,........................20gCercetali toate,
lineli ce este bine !..........................2I2$i totu;i mulli
gdndesc altfel, deSi sunt crestini, $iadtrc argumente impot riva
......................................227toate imi sunt ingiiduite,
dar nu toate imi sunt defolos. toate imi sunt ingddtite, dar ntr md
voi liisastdpdnit cle ceva
.............................260feric ili fdcdtorii de pace
..........................................263CUVANTUL
SPECrALr$TILOR..........................267
I. Dipl. Ing Goncear Constantin Gabriel, AntrenorArte Martiale
specializarea Ju-Jitsu, 2 dan Ju_Jitsu
.........................267II. Profl Bogdan Scdrldtescu
...............................269
ANEXELE....... .............................274
ANEXA I......................... .........278
Pomenirea SfAntului Marelui Mucenic AndreiStratilat si a celor
ce s-au savdrsit impreuna cudAnsul doua mii cinci sute nouazeci si
trei deostasi................
.........................278ANEXA II .......................
.........287
-
PREFATA
Viala duhovniceascd este, dupd invdldturaBisericii Orlodoxe, o
permanentA migcare pe verticald,o colaborare cu Sfinfii Ei Ingerii
lui Dumnezeu, dar qio luptd cu demonii gi cu patimile pe care ei le
seamanain qi intre oameni. Nu existd interval de timp in careomul
gi comunitatea creEtinl sd nu gliseze, ca pe niqtevaluri, in
experienlele unirii cu Dumnezeu, ale test6rii(dovedirii) credinlei
intru El prin mdrturisire misticdgi publicd totodatd, adicl atAt in
fala ingerilor, cdt qi aoamenilor. Rugdciunea qi milostenia, ca
lucrdri qiatitudini euharistice qi doxologice izvorAte dincredin!6,
sunt mdrturiile pe care fiecare dintre noiavem obligalia sd le
implinim in viala noastr6, nu caacte de bravurd ldudiroasi, ci ca
gesturi fireqti,izvordte din iubire smeritd, jerlfelnici,
mullumitoareqi slujitoare a comunitSlii (familiale, locale
qinafionale) in care tr5im.
Pe de o parte avem datoria recunoqtinlei gi apomenirii veqnice
fald de pdrinlii qi inaintaqii noqtri inviald qi in credin![,
pistrdnd tezaurul spiritual, culturalqi material mos,tenit de la
ei. Pe de altd parte, avem qiobligalia interiorizdrii, a
imbognlirii gi a transmiteriilui urmaEilor nogtri, aqa incdt qi ei
sd meargd impreunicu noi pe aceeaqi cale a credin{ei mAntuitoare,
acunoaqterii Dumnezeului Celui Viu qi a dobAndiriivielii Lui
veqnice. De-am qti noi, mdcar o frinturi, lace bucurii qi pfinata{i
de triire ne cheamd Dumnezeu,apli cu adevdrat ne-am strddui cu mai
multd rdvnd siap[rim gi sd promovdm acest tezaur al Orlodoxiei
inintreaga noastrd via!6 interioarl qi exterioari! lar a-!i
-
deqteptArii noastre" din plutirea mioriticdautosuficientd, din
belia resemnata $i t6mpd in carezacem adesea confunddnd pacea lui
Dumnezeu qitrezvia luct'Stoare cu pasivitatea ine4iald a
aEteptdriica altcineva sd ne facd ordine in vial[, in casd qi
insocietate. Din nefericire, datoritd acestei atitudinipasive qi
permisive, total necreqtine, (pe de o partepreluatd pa(ial de la
unii inaintagi, dar, pe de altdparte, tot pa(ial, indusd qi
cultivatd de cei ce ne-aucondus qi ne conduc incd destinele
neamului de lafanari(h)oli incoace, ) tezaurul spiritual qi
material alneamului nosflu rominesc a fost blamat qi
jefuitcontinuu. Prea ne-am lesat uEa deschisd tuturorviclenilor gi
rduvoitorilor mieroqi... De parc[ nu amauzi cuvdntul Domnului
Hristos: ,,de-ar qti stdpdnulcasei la ce strajd din noapte vine
furul, ar priveghea qin-ar l6sa si i se spargd casa" (Matei 24,43),
sau,,dear gti stipAnul casei in care ceas vine furul, ar vegheagi
n-ar l6sa sd i se spargd casa." (Luca 12, 39). larapf,rarea
eficientd a casei, a valorilor personale,familiale gi nalionale in
fa{a dezbinitorilor nu se facehaotic sau la voia intAmpldrii, ci
sistematic, strategici.
P[rintele Mihai-Andrei Aldea reugeqte incartea de fald,
Ortodoxia ;i artele marliale, sd neprovoace. El ne aratd ci arlele
marliale (deloc redusela acrobaliile adesea violente promovate prin
filme deacliune orientale gi occidentale) nu sunt inutile niciunui
om gi nici unui popor. El stdmeqte interesulcititorilor gi-i
indeamnd 1a o cercetare mai addncd aatitudinii demne a creqtinilor
ortodocqi 9i aI Doar in caz de apdrarc, dupd ce toate metodele
denegociere paqnicd au fost epuizate, este ingeduitA lupta cuscopul
opririi qi imobilizirii atacatontlui
11.
da viala apdrind nemurirea ta si a urmaqilor tAi este omare
dovadd de credintd 9i nddejde in dobAndireaimpreuni cu ei a
bundtSlilor inefabile ale vieliivegnice dumnezeieqti. Cdci,
intr-adevdr, ,,cele ceochiul n-a v6zut gi urechea n-a auzit, qi la
inimaomului nu s-au suit, pe acestea le-a gdtit Dumnezeucelor ce-L
iubesc pe El" (l Cor. 2, 9)
Creqtinul ortodox, romdn sau de oricare altneam, este sau
trebuie sd devin[ qi un om de o marenoble{e sufleteascd, un
in{elept luminat de DuhulSfdnt care vegheazd neincetat asupra
vielii sale qi acelor din jurul sdu. Liturghia gi filantropia,
mistica gimisiunea trebuie impletite intr-o sintezd
roditoareunitard, personal5 gi socialS totodat5, cu
dreaptdsocotealS, cu cumpAtare, dar qi cu fermitate. Luareaaminte
la sine, dar gi la problemele comunitifii, strajaneincetatd la
ispitele qi invaziile patimilor (prindemoni sau prin oameni), face
dovada angajdrii luiresponsabile in viala duhovniceascd
personald,eclezialS qi nafionald. Nimeni nu se mAntuieqte singur,ci
in continuitate qi comunitate cu ceilalli credincioEidin neamul qi
din jurul lui.
De aceea aperarea. mdrturisirea si promovareacredintei
creqtin-ofiodoxe (ca gi cale mintuitoareunicd intru qi spre
Dumnezeu cel Viu) este dovadaunei trdiri duhovnices,ti inalte, unde
iubirea deDumnezeu qi de semeni merge adesea pdnd la jertfa desine.
Sfin1ii Marliri Ei Mdrturisitori dintre inaintasiinoqtri sunt eroii
adevdraji qi modelele autentice alecredinfei, pentru care
mirh.rriseqte insuqi MdntuitorulHristos inaintea Tatdlui in
veqnicie. Dar lupta gi jertfalor pentru noi ;i pentru a noastrd
mAntuire este qi ochemare putemicd adresati nou[. Ei sunt ,,preoli
ai
10
-
apdrdnduJ de multe feluri de atacatori vdzuli qinevdzu{i.
Cert este cd de-a lungul unei istoriizbuciumate, cu sute de
invazii qi rdzboaie, dar 9i dincauza vanitilii gi dezbin[rilor
dregitorilor, rominii auajuns (cum spunea secretarul domnesc Anton
Mariadel Chiar6 la anii 1700, dar e valabil[ afirmalia lui qiacum)
nu doar ,,sd fie iipsili de curajul 9i vrednicia cas6 lie piept
oricdrei na{iuni r[zboinice, dar asupririle 9idirile necontenite ce
platesc de cAteva ori pe an, intr-atdt i-a deprimat. ca din vechea
faimd romand nu le-arimas decdt numcle."o Pe de alta pane. tot
elrecunoqtea cd romdnii ,,sunt foatte meqteri in oricaremeserie.
Sunt sprinteni la cdldrie, ageri in mAnuireasdbiei 9i arcagi
dibaci. Daci ar fi instruili in qtiinlamilitari, ar face mari
progrese."s. Deci, lipsa pregdtiriimilitare ne-a costat mereu pe
noi, romAnii, iar astdziacest lucru este gi mai vizibil odatd cu
implementareaoficial[ a politicii imbeciiizirii generale qi a
anullriicongtiin{ei nalionale prin robia fald de
organizaliile,corporaliile Ei puterile financiare strdine. Sd nu
fimnaivi! Aceasti politic[ de colonizare economicd,culturalS qi
chiar teritorial[, cumulatd cu propagandaanticreqtini ld1igd, are
ca efect otrdvirea mentalitalii
a Anton Maria del Chiaro, Revoluliile Valahiei, Ed\lteingrijite
de Arhimandrit Mihail Stanciu 9iAcademician Dr. Gabriel $trempel,
Editura Basilica,Bucuregti, 2012, p.38. Despre Vlad Jepeg existi
inaceasta carte manuria striinilor cd era un ,.om curajosgi loarte
iscusit in gtiinla militari [care] iqi apdra \Navitejeqte" (p.
78).' ldem. p.51.
13
comunitd{ii lor in fla}a atacurilor vdzute qi nevdzute laadresa
credinlei, a sdnitdlii, a vielii qi a viitorului lor.Cafiea este
scrisd accesibil, ftrA preliozitdlilingvistice, imbinind uEurinla
exprimirii cu acribiaacademicd. Eu am citito pe nerdsuflate gi,
fird sdfolosesc cuvinte exagerate, afirm cd e singuramdftude
satisfrcf,toare din domeniul apologeticiiortodoxe romdneEti. De
aceea o qi recomand tuturorspfe lectufare atentd $i meditare.
Cartea nu este un studiu exhaustiv siconceptual, istoric qi
filozofic, analitic si comparativ:,al diferitelor ideologii qi
atitudini (departajate spalio-temporal qi cultural) referitoare la
strategia rdzboiului,ci mai degrabd o catehepl, o catehezd
indrdznea\dchiar, menitd sd ne trezeasce din visarea
pietistd,fatalisti ;i nerealisti (dar tipic rom6neasch) pomitd dela
ideea greqitd ci Dumnezeu ar trebui sd-li deamereu, chiar daci tu
nu-!i deschizi traista.
Dar cafiea oleri qi explicalii teoretice (biblice,patristice,
istorice, filologice si stiinlifice)3, precum giunele exemple (ce
pot fi preluate ca sfaturi) practice,pe care bine ar fi sd ni le
insuqim nu atAt pentru igiena,senitatea si mobilitatea trupului
(care, oricum, trebuieintrelinut (nu idolatrizat!) ca templu al
Duhului Sfdntqi unealti a suflctului), ci pentru a ne congtientiza
qiimpropria lduntric demnitatea gi valorile infinite alecredin{ei
ortodoxe qi uriaqul tezaur spiritual, culturalqi material pe care
ni l-au ldsat strimosii noqtri,
2 Degi cercetarea amanunlitd a autorului se observi
inprezentarea loarte precis6, documentatd qi serioasd.3
Bibliografia cuprinzdtoare consultatl dd m6rturie de
acestIucru.
12
-
Va trebui sd creiim mici Jbrtdre|e, micicetdli de supravieluire,
la sate, acolounde mai sunt oameni care pricep si iSiamintesc
Rdnduiola. unde sd avempiimdntul nostru, Scoala noastrd - incare sd
ne creSlem copiii in duhul acestaorlodox, sd avem.spitalele Si
moaqelenoastre.
Arhim. Iustin Pirvu
CreStinismul, bdiete, nu-i totuna cuprostiLt.Monahul Nicolae
Steiirdhat
Cred in sJinli, dar Si-n voinici,Cred in flori Si-n cremeni,Cdci
tdculii muceniciCu haiducii-s gemeni.Radu Gyr
Numai atunci un PoPor i5i reneugdistoria, dacd acceptii sd
Piard.Georges-Andr6 Chevallaz
micd ldmurire
Mulli cred cI gtiu lucruri, pe care, de fapt, nu leinleleg mai
deloc. De aceea, ca s6 fii limpede in gindire qicuvint, ca sd stai
in Adevir, este nevoie, rnai ales indomenii mai sensibile, sd
defineqti foarte bine tetmenii,impreiuririle, relaliile tot ceea ce
poate ajuta lainJelegerea ti cunoa$terea lucrurilor in profunzime
9i aqa
cregtinului romdn care, supus unui proces nalional (nudoar
local, intr-un lagdr, cum {bceau comuniqtii) dereeducare forlati
(prin dezinformare qi dezbinare), numai Etie cum Ei unde sd si-qi
apere valorile, familia,neamul si viitorul. De aceea trebuie sd fim
treji gi sine ap6rdm, desigur, nu cu metodele lui Baraba, ci
cu,,armele lui Dumnezeu" (Efeseni 6, 1 I - l7), dar cudemnitate qi
fermitate. Nddejdea noastrd rdmdne laDumnezeu, desigur, dar trebuie
sd fim qi pregdtiti atraversa lird multe vitdmdri incercdrile
actuale alecredinlei qi ale larii.In concluzie, cartea Ortodoxia Si
atlelemarliale a Pirintelui Mihai-Andrei Aldea reprezintdun inceput
intr-un domeniu al apologeticii ortodoxeincd neexplorat, dar cu
importante profunzimiinlelegdtoare ce trebuie descoperite,
cercetate qivalorihcate spre intirirea credinlei qi a Bisericii
luiHristos in care trAim ca neam binecuvAntat deDumnezeu prin
strdmoqii no$tri Ei mirturisitorii Luide aproape 2000 de ani.
Arhim. Mihail Stanciu(Minlstirea Antim19 octombrie 2013)
15 14
-
ldsali de Dumnezeu pentru aceastaT. Acolo unde gtia c6 nuse pot
afla raspunsuri, a ardtat acest lucru8.
Ne vom feri acum de a vorbi despre toaE uriaSabogajie a
intrebarilor gi rispunsurilor din Ortodoxie. Vomincerca numai gi
foarte pe scurt sd limurim in lucrareade fa{d o intrebare care, mai
ales in ultima jumitate desecol, a devenit, in multe pdrfi,
deosebit de apdsat6:
Cum priveqte Ortodoxia artele marliale Sipracticarea lor?
Credem c6 intrebarea poate sa nu intereseze peunii.
De asemenea, credem cd mulli sunt siguri cI audeja rdspunsul la
aceasti intrebare.
ii rugim insd. si pe unii. pi pe al1ii. sa aiba rabdareo mare
virtute cre$tini! qi si citeascl pdnd la capdt. Vor
vedea abia apoi daci tema este sau nu de insemndtatepentru
Bisericd gi pentm ei. $i, de asemenea, vor puteavedea in ce mAsurA
pirerea lor este adevarata sau nu ori,cel pulin, vor putea vedea
unele fapte qi argumentevrednice, oricum, de a fi cdntIrite cu
seriozitate. Sd nuuitdm porunca Duhului S{6nt: cercetuli toate,
pdstrali ceeste bun (I Tesaloniceni 5.21, cu varianta de
traducere
? Spre deosebire de religiile zis cregtine, dar de fapt abdtute
de laInvaFtura lui Hristos, Otlodoxia a dat mereu o mare
libertatecelor care au vrut sa inainteze in cunoa$terea unor
domenii laprima vedere non-teologice, ca feluritele megteguguri sau
ttiinte.Ea a privit mereu priceperea in aceste domenii ca un dar de
laDumnezeu, cu singura ,,restric1ie" de altlel de bun-sin1
catrebuie folosite spre a face bine. Fenomene
ascntlnitotreInchiziliei, regimului lui Zwingli sau Calvin in
Ehclia;.a.rrr.d.au fost mereu stldine Ofiodoxiei, ba chiar a avut,
de multe ori. eade suferit de pe urma 1or.8 De pili,
cunoagtereafirii 1r!l Dumnezeu este o zona inaccesibilSomului,
fiind atdt in albra oriciror posibilitdli de observatie cet $iin
alara Revela{iei primite.
17
cum sunt. Acest lucru vom incerca si-l facem aici, pas cupas.
incepAnd, fireqte, de la cuvintele Orrodoxie ii artemarliale.
ce este Ortodoxia?
Ortodoxia este numele sub care sunt cunoscutecdteva realitili
complementare:
- CredinJa sau invd{dtura revelati gi ldsata tuturoroamenilor de
Mdntuirorul Iisus Hristos, prin Biserica Sa,penA astAzi, ca sA-L
cunoasci pe Dumnezeu-Slinta Treimeqi si dobindeasci viata si
lericirea Lui vcgnice;
- Biserica Sa vdzutd, cu toate bisericile localeintreolalti;
- Creatia specificd teandricio! a ortodocAilordin toate
timpurile, cu toate culturile, civilizaliile, frescele,literatura
gi celelalte lucmri ce o alcdtuiesc:
- Poporul orlodox.
Ortodoxia, ca Biser.ica lui Hristos, a pAzitOrtodoxia ca
invildtura lui Hristos, spre a o putea daruituturor celor ce cauta
AdevArul, tuturor celor ce il cautd peDumnezeu-
Trecind prin valurile istoriei, Biserica a fostintArnpinati de
tot felul de intrebdri, unele ale unei vremi.altele general-ulnane.
alrele foarte inaltc, trecand uneorichiar qi de hotarele Raiului.
Acolo unde a avut descoperirede la Dunmezeu, Biserica a rispuns,
ardtAnd ce i se aratase.Acolo unde qtia ci nu este rostul s6u a da
rdspunsuri, alasat, firesc gi sdndtos, ca rdspunsurile sd fie date
de cei
o Teandria inseamni impreunA lucrarea intre Dumnezeu gi om.
inOnodorie totul esle tcandrie sau ratAcirc.
16
-
Astfel in DEXe prin marlial se in\elege, in afari de,,solemn gi
grav; impundtor" - ceea ce e evident in afarasubiectului nostru
- li ,,ost5$esc, militar; de rdzboi".Deci, artele marliale ar fi
artele ostdsetti saLL
arlele militare sa:; artele de rdzboi. Ceea ce, de altfel,
estefoarte adevarat!
Dar cum se poate, oare, lega de cuvinte precum,,ost6qesc",
,,militar" sau,de rdzboi" cuvintul ,,arte"? CerelaJie poate fi
intre asemenea termeni?
Ei bine, DEX-ul ne poate ajuta gi in aceastdprivinJil
CuvAntul de origine lalinit sttd (din lat. ars' artis)inseamni
doud lucr-uri, inrudite, irisi depafie de a fiidentice.
Pe de-o pafie, ptin artd se inlelege acea ,,activitatea omului
care are drept scop producerea unor valoriestetice ..." g.a.m.d..
Aici intrd broderia, pictura, sculptura,teatrul $i altele asemenea,
ori operele (,,de atf,"!) createprin aceasta activitate. lnleles
care, de altfel, este mai nou,deqi este mult mai larg folosit azi
decit celdlalt sens, maivechi.
Pentm cA, pe de altd parte, prin ar.i se intelege $i,,indemAnare
deosebiti intr-o activitate; pricepere,miiestrie. indeletncire care
cere multd indemdnare qianumite cunoStinle" ls.n.f .
Acest al doilea sens este cel care ne ldmureqte!$i care, de
altfel, este cel mai vechi inleles al
cuvAntului ars. artis.Dacd folosim acest al doilea sens, de
indeletrrcirt:
care cet'e multd in
-
De pild6, pentru box avem definiJiilel. Ramurd sportivd in care
doi parteneri luptd
intre ei pe ring, dupd anumite reguli, cu pumnii imbrdcaliin
mdnuSi speciale; pugilisticd.2. Armd albd, constdnddintr-o bucatd
de melal cu gduri pentru degete, cu care seatacd, finAnd pumnul
strdns.
Prezenla celei de-a doua definiiii este un primsemn al unei
culturi (a autorilor) ce dep6$e$te hotarele uneiviziuni obligatoriu
inguste, mdrginite la ceea ce se poatevedea prin prisma sporturilor
oficiale. Desigur, boxzrl estepi un sport ca cel descris in
defini1ie. Dar nu numai atdtl Defapt, acel box din definiJa 1. a
MDE este o form6 tArzie aboxului englezesc. Dar boxul englezesc nu
este nicisingurul, nici primul, nici ultimul tip de box. Era
imposibilca autorii MDE si nu fi qtiut de boxul grecesc $i
respectivroman, sau de cel rusesc ori franfuzesc. Totugi,
niciunuldintre acestea nu apare in acest loc.
Evident, se poate spune ca aceasta esle o micdenciclopedie,
astfel incit era firesc sA se lase deopal-tetermenii mai rari.
Totuqi, la aceeaqi pagini at box-ul apar alli doitermeni din
aceeagi familie lexical6'. boxer gr boxeri.Redundant, nu? Ce rost
are ca singularul qi pluralul s6formeze categorii diferite? Mai
ales cA, este o micdenciclopedie, nu una mare !
Totuqi, dac[ boxer-rtl din MDE este sportivul cepractici boxul
(1), sa.o pugilistul, prin termenul de boxeriise injelege
altceva:
Porecld datd de europeni chinezilor participanli lards coala I-
heluan ( I 899- I 90 I ).
Interesant qi provocator, nu-i aqa? Oare despre ceeste, de fapt,
vorba?
obtinem adevAratul inJeles al expresiei arle marliale qiIogica
al6turdrii celor doi termeni aparent antagonici.
Deci, prin arte marliale se inJeleg d.e fapt artelemilitare sa;r
artele ostdqeSti san at'tele de rdzboi, in sensulpdrgii celei mai
inalte a ttiinlei militare ce studiazd teoriagi practica pregdtirti
Si ducerii ac4ianilor de luptd Si ardzboiului.
Aceasta este, de fapt, 9i definiiia pe care o deMDEI) artei
militare. Termen care este doar formasingulard $i ,,apdatat6" a
artelor marliale.
Doar ce o studiere mai atent[ a MDE ne ajut6 siobservam felul in
care subiectivismul, iar in acest cazsubiectivismul po litic
influenleazd definirea termenilor. Nueste vorba de un aspect
secundar cdci, dupl cum vom arita,influenla subiectivismului
politic comunist din anii (19)50-70 a lucrat (qi lucreazi) pAni in
vremurile noastre.
In acest dicjionar amintit mai sus, MDE, avemdefinifii ale artei
gi marlialulrl foarte asemandtoare celordin DEX. Nu este un lucru
uimitor, lucrarile atet la MDEcAt 9i la DEX erau controlate in anii
amintili de aceleagiforuri. Totuqi, in MDE avem qi expresia artd
militard
- la
termenul (trtd -
exptesie ce lipseqte din DEX. PrezenJaacestui termen devine cu
atat mai interesanta cu cat la artemar{iale pe care le-am gdsit in
lucrare
- box, jiu-jitsu, judo,
scrimd, tir termenul de arte mafiiale nu este niciodatdfolosit,
dar nici cel de artd/arte militard/e. $i nu este vorbadespre vreo
lipsd de culturd a realizatorilor dic{ionarului!
r0 Prin ,.anumite cuno$tinle" credem cd autorii au vrut
sadesemneze acele cuno$tinle deosebite sau specifice ale
unuidomeniu, nrai putin accesibile sau mai putin inteligibile
pentruomul comun, nepregdtit sau neinzestrat.rrMicul Diclionar
Enciclopedic; edifia din 1978. Apare intr-oalti formd gi in DLRM,
1958 (Ramurd q Stiinlei militare cqre seocupd cu metodele
prililoare lq ducereq operaliunilor militare).
2021
-
nu sunt numite arte martiale, ci ,gen de lupte in stil/16er..."
9i respectiv ,,sport..."\3 .
Am spus mai sus cd nu se aminte$te de boxulfrancez, de cel
rusesc, de cel grecesc sau roman,,in acestloc", adic6 la termenul
de bo,r. Amintim de faptul c[ la altecuvinte cu largd folosire
- de plldd la artdl se adaugd in
MDE gi formele comptse -
ca artd militard. Aici,la box, oasemenea detaliere lipse$te.
Totugi boxul greco-roman esteamintit la un termen mult mai rar gi
mai pulin interesantpentru cei mai m\l\i'. pugilal. Daca, pe de-o
parte, temenulde pugilist este simplu echivalat cu cel de boxer, pe
de altdparte, acela de pugilat cuprinde m[car o parte din
no{iuneastraveche despre care am vorbit:
Formd de luptd in doi la jocurile olimpice antice(688 i.e.n.),
in care adversarii se luptau cu pumnii goi;p.[pugilatul n.n.] este
premetgdtorul boxului de astdzi.
Trebuie sd notim aici doud aspecte esen{iale.intAi, faptul cI
vorbindu-se despre ,jocurile
olimpice antice" se noteazl data primei consemndri apugilatului
la o olimpiadd, nu a intervalului in care au a\rltloc asemenea
jocuri!
Al doilea. laptul cd se spune cd pugilotul sau boxulgrece\c era
o luptd ..cu pumnii goi" in realitate. pumniierau inveli{i in benzi
de pAnzd sau piele intdrite cu monturide plumb sau bronz, cu piatrA
sau..fr;ii de metal etc.Aceasti unealtd de luptd, numitE ceslra, a
fost populard nudoar in luptele olimpice ci gi in intreaga lume
greco-roman6. $i meriE sa menliondm aici un citat de peWikipedia
francez6:
r3 irr DLRM, 1958 nu se menlioneaz1 nici j iu-i itsu, \icr
iudo.ra Cesla1 nu apare in MDE! Dictionarul Limbii Romene
Modeme(DLRM), aparur in 1958. de asemetlea nu-l tnenlioneazi.
23
In partea a doua a definiliilor MDE, cea pentrunurne proprii.
apare incd o explicalie:
,,I-HE-TUAN (Societatea dreptdlii Si armoniei),societate secrete
a {dranilor qi megtequgarilor din China,infiin{atd la inceputul
sec. 19. in 1889-1901 a organizat oputernicA rdscoali in N Chinei,
cunoscutA in istorie gi subnumele de ,,rdscoala boxerilor". ,,
Dincolo de greEeala de tipar a inceputului rdscoalei(corect
1898, luna martie) rdmAne de observat ci boxerilacestei rascoaie
sunt amintitri, de$i nu constituie, mai alespentru o enciclopedie
romdneasci, un subiect mai insemnatdectt boxul
.fr"ancez (savatul) sau cel rusesc, ori decit celgreco-roman
(mentionat de altfel in felurrte lucrdri legatede mitologia
greco-ronrani dar gi de istoria Olimpiadelor gimulte altele
asemellea, deci relativ celebm in lumeasporlului).
Numele de boxeri li s-a dat rdscula{ilor din plicinEcd s-au
bazat pe o largd cunoaqtere a artelor marJialechinezegti, numite pe
atunci 6o;r chinezesc. Esle insA deobservat cd nici acest lucru nu
este mentionat in MDE,cum nu se spune cA societatea gi-a schimbat
numele in,,Ptrmnii drepli ai armoniei" sau ,,Societatea
pumnilordrepli Si annonioSi". Observirn c5 autorii s-au folosit
dereceptivitatea Partidului Comunist la\d de rascoalelepopulare ca
sd' introduci boxeri.i in MDE, ferindu-se insd,cu dib6cie, de
aspectele ,,ideologic gregite" faptul cdrisculaqii erau practicau[i
ferven{i ai artelor lnartialeclrinezegti ;l oameni religiogi (idei
inadmisibile in RomAniaacelor ani).
De asemenea, in MDE apar afte ma4tale ca jiu-jitstr 5i iudo. dar
nu gi karare'). Dar chiar gi acesrea doua
12 Nu este menlionat nici in DLRM, E.A.R.P.R., BucureEti,
l95tl.22
-
1920rE, prin rezistenta studenfilor gi muncitorilor
romdniimpotriva ircercdrilor de rerolulie bolSevicd la laqi 9i
inalte locuri'u, qi a culminat in anii 1948-l956 ln acetrti
aniluptitorii romAni din munlii, dealurile 9i ballile Rominieiau
opus o rezistenlS aproape miraculoasI ocupanlilorsovietici gi
maginii comuniste pseudo-romdneqti.
Penhu a in{elege corectitudinea 9i obiectivitateatermenului de
,,aproape miraculoas6" trebuie si menJiondmdeosebirile uriaqe intre
Rezistenfa armati anticomunistiromflneasci gi alte forme de
rezisten!6, ca cea comunistedin timplul celui de-al doilea rdzboi
mondial, cea francezi(La Rdsistance) ori cea iugoslavd (a
cetnicilor 9ipartizanilor). Prima deosebire foarte ntare o
constituieizolarea deplind in care s-a desfigurat
rezistentaromAneasci. ,,Paraqutdrile" fbcute de Aliali erau {dcute
ladestinalii cunoscute de sovietici gi foloseau tocmai
ladeconspirarea celulelor de rezistentl care aveau naivitatea
r8 Apreciali la peste 50.000 de oameni. Pentru
padicipareaRomdnilor la luptele Ucrainei pentlu independen{d faF de
Rusia(bolsevicd) a se vedea Prof. Dr. Augustin Deac, Din
istoriaIlcrainei..., mai ales la p.178-179 dar g.u. Pentru
implicareaRomanilor Iasariteni in Rizboiul Civil din 1917-1921 din
(fostul)Imperiu rus, lucrare excepJionald a lui Anatol Legcu,
Romdniibasarabeni in istoriq militard q Rusiei...,Ed. Militari,
Bucuregti,2009, mai ales la p.167-187, 190-192, 193-213 etc.re
Revolulii care in alte pirfi, ca Ungaria sau Bavatia, in
carease[lenea rezistentd nu a existat, au inregishat in epoc5
marisuccese. Ungaria a scapat de bollevism nunai datorita
Romeniei,cdci Ungaria Sovietica a atacat Romenia incercand sA
pundstdptnire pe Transilvania, Maramure$ 9i Bucovina 9i si
facdlegdturd directi cu U.R.S.S.. Din fericire, Romania nu doar cA
arezistat acestor atacuri dar a ocupat intreaga Ungarie,
eliberdnd-ode stapanirea bolgevic6 9i, totodata, de foametea
cumplitd ce obdntuia, prin aducerea qi impi4irea catre populalia
ungard a miide vagoane de grdu, porumb qi alte alimente. Planul
U.R.S S. dea inainta pAn[ la Marea Adriaticd sau chiar pand la
Atlantic a tbstastfel impiedicat.
25
1/ [e pugilat n.n.] 6tait, avec le pancrace et Ia lutte,l'un des
trois arts martiaux pratiquAs durant les Jeuxolympiq.ues antiques
d. partir de Ia 23" olympiade (688 av.J.-C.).tt
Traducem:
._
E/ [pugilatul n.n.f era, aldturi de pancra1iut6 SitrdntetT, una
din cele trei arte ma4iale 1s.n.j pro"ti"ote intimpul Jocurilor
olimpice antice incd din vremea celei de-a23-a olimpiade (688
i.Hr.)
De ce sunt ocolite toate aceste aspecte de c6treMDE?
Aga cum am spus, din motive politice complexe.Un aspect astizi
adesea cu totul ignorat este acela
al Rexistenlei armste anticomunhte romhnegti. Aces|fenoment
amplu gi unic, subiect al multor analize secrete inKGB gi alte
organe similare din mai multe tiri ale lumii,este foarte pu{in
- qi foarte vag cunoscut in RomAnia
inceputului de secol XXI. $i asta cu toate ci ea, RomAnia,este
chiar terenul de bazd al acestei rezistente. Ea a inceputde fapt
mult inainte de 1940. A inceput prin lupta multorromini in trupele
alb-gardiste din Rusia anilor l9l7-
'' Conlorm hrrp: tr.r.r iLinedia.urs \ iki Puuilar." Pu,,,
ru1ii-i^a7, una-^a(iala greceasca ce combina
trdnta cu felurite lovituri, rdsuciri de membre g.a.n.r.d.;
singureletehnici intezise erau mu$cAtura gi scoaterea ochilor;
lovirea sauatacarea in orice fel a organelor genitale era ingnduiti
9ip,racticata.
O lorrni foafle asemaltaloa re cu t(inta ciohqneascaromAneascb,
un predecesor al luptelor greco-romane practicateastdzi ca sporl
olimpic.
24
-
RomAneqti Anticomuniste au fost adesea uimitoareexemple de
gdndire tactica 9i strategicA, de pricepere 9ieroism.
Cel mai ingrijoritor aspect, atat pentru marionetelebolqevice de
la Bucuregti cat $i pentru sforarii de laMoscouo il constituia
tocmai caraclerul ba)lina$' nati\-,alrezistenlei romane;ti 5i al
indemdnirii miljtare a acestera
"Este, prin urmare, de la sine inleles ci in asemenea
condilii, chiai 9i dupa 1956, regimul comunist sovietic
aireprezentantii s6i la conducerea RomAniei nu puteuu ovesnicio
incredere tn Poporal Romin si, ca urmare' doreaulimitsrea
practicdrii atlelor marliale Ia categori.i. uflatesuh contril.
angajalii Ministerului de Inteme, unii dintreangajalii Ministirului
Apiririi, unii dintre sportivi (adeseaqi "u."gtiu incadra{i foafte
devreme in schejmele vaste alecelor doud ministere).
Chiar qijrdo-ul. care devenise o disciplini sporlivilarg
acceptata in ldrile comuniste. eta lratat cu marimdprudenl[ in
RomAnia. Doar dupd ce din 1962 spotttvttsovietiii participn la
campionatele europene de judo-
.
qi
din 1965 la cile mondiale - incepe gi in RepublicaSocialistd
Rom6nia o precauti deschidere, prin cursutilepredate studenJilor de
la Institutul agronomic ,,N'bdl".r".," de lon Avram, cel care
publicl in 1969 ocirlicici de cca. 120 de pagini numitd chtar Judo
Aici (lap. 8) se recunoaqte limPede cd
,dupd 1947 practicarea acestuia ladic' a judo-l,lui) s-a
clesJiisurat numai in codrul unildlilor de arnatd sintililie. Mutt
mai tdrziu, in anul 1957 fdupi retragerea
2: Nu ctiscutdm aici despre lenomenul cunoscut sub
numele,,rezistenla prin culturd". Acesta a existat $i este o
realitatc, dar'pe d"-o pu.te, nu erte o realitate atat de
exceptionald ca rezistentaarmatd, ial pe de alti pafte, nu este
legatd de firul disculieinoastre 9i nici llu reprezinti cauza
situarii Republicii Romaflia inalta pozilie fap de artele rna4iale
decAt celelalte Fri ale bloculuicomunist.
27
(dupd unii, prostia) de a se increde in vestici. Dincolo
deaceste izolate paragutiri de oameni
- foarte gregit sau deloc
pregAtili -
nu a existat niciun sprijin pentru rezistentaromaneasca.
Francezii din Franla de nord aveau legdturA cucei din sud qi cu
britanicii, partizanii iugoslavi gi cetnicii cuAliafii, parizanii
sovietici cu Moscova. Toti ace$tiaprimeau munifie, armament.
informalii qi instructori,alimente, medicamente, combustibili gi,
foarte important,coordonare. Rezistenta romdneasc[ nu primea din
afar6absolut nimic din toate acestea, desligurAn du-se numai
qinumai din propriile resurse, adesea uluitor de sirace. $idaci
unii dintre luptitori au fost ofi1eri
- precum vestitul
general Aldea -
allii au fost oameni cu o minima pregetiremilitard sau chiar
1}rd asemenea pregdtire
- multi fiind
studenli gi chiar elevi de liceulu.
Cu toate aceste premize extrem de nefavorabile,rezistenta
romAneasci s-d opus cu amele ocupaJieisovietice qi regimului
comunist vreme de mai bine de 14ani (1944-1958). Luptele care s-au
dat intre tnrpele deSecuritate
- uneori sprijinite de elemente sovietice sub
acoperire, bine inannate gi hrinite2r gi eroii Rezistenfei20 O
situalie asemAnatoare din punctul de vedere alperformantelor
militare il glsim la RomAnii din Ardeal inRiscoala lui Horea sau in
Rezistenla din 1848-1g49, c6ndunitAile formate ad-hoc de @ranii,
ciobanii Ei minerii dinApuseni inving in mai multe bat ii uimitoare
trupele armatelorregulate ungureqti $i austdeca, cu toatA
superioritatea numericd.tehnicl qi (teoretic) de pregAtire a
acestora. La fel stau lucrurilein Rdzboiul Civil din Imperiul rus,
unde Rom6nii, atat albgardi$ticdt Si din Armala Rogie. doredesc o
capaciralc mjlirarA cu totuluimitoare ta se redea pt. aceasta
Anarol Le5cu. op. cir..1' In mai multe lupte unilatile de
Securirare ti Armara folosireimpotriva Rezistentei Romane$ti
Anticomuniste au fost spdjinitenu doar de arme automate de calibru
mare pu$1i mitualierA,mitraliere uqoare, mitraliere grele
- ci gi de aruncitoare de
grenade, de artilerie qi aviafie.26
-
arte marliale. Surprinzdtor, karate-ul apare insd! El
sedefinegte ca
Metodd de luptd de origine japonezd care faceapel in atac sau
apdrare doar la mijloace naturale.
De asemenea apare in DN qi Savatul'.
Sport defensiv practicat in Franla in secolul alXIX-lea, in care
se foloseau in luptd mdinile Si picioarele(penrru piedici)2s .
Iati cA $i in cel mai deschis citre exterior -inclusiv cltre
Occident - dic{ionar al vremii, termenul dearte marliale este in
intregime ocultat. in locul sdu sefolosesc felurite eufemisme
(sport, sport defensiv sau' celmult, sport de luptd), ca $i in MDE,
in DEX, in DLRM 9ialte instrumente lexicale (9i nu numai) ale
vremii.
Aceastd mogtenire, a ocultArii termenului de drlemarliale, este
in mare parte responsabild pentru falsificareainlelesului expresiei
in conqtiinla publicd rom6neascd.
Separali de vechile alte marliale rornineqti -asupra cirora vom
reveni mai jos dar 9i de conqtiinlaexistenJei artelor mar{iale
europene in general (pAnd in1944 binecunoscute in RomAnia), Rom6nii
afla{i subcomunism au ajuns sl uite aproape cu totul de ele. Dar
nuau incetat si simti nevoia lor... Ca urmare, au fost, ca sIspunem
aqa, izbiJi de prezenla artelor marfiale din filmelefidlegtilor
republici comuniste Coreea de Nord 9i China'Conexiunea gregitl care
a urmat, respectiv confuzia intrearte ma{iale in general 9i cazul
particular al afielormar{iale orientale, a fost ceva reflex.
25 in realitate picioarele se folosesc in J.rval $i penfu
lovitud( mai cle' biciuile).
29
trupelor sovietice din Rom6nia!1, din iniliativa
antrnotuluiBotez Mihai Si a profesorilor Frazzei florian qi lon
L.Avram judoul a fost practicat in cadntl Asocialiei
sportivemuncitoreqti ,, Vagonul Arad", la $coala medie ,,L
L..Caragiale" qi la Institutul agronomic ,,N. Bd.lcescu"."
Este mai mult decAt grditor c[ in prezentareascurtei istorii a
judoului rom6nesc autorul adaugd aceastifiazi; ,,tinerelul nostru
posedd calildli pentru acest sport $iar.fi de dorit ca el sdfie
dirijat in acest sens"z3.
Asemenea dirijare nu a avut loc, dimpotrivd. Atatjudo-ul cdt qi
celelalte ane maiiale sau sponuri de luprA aufost linute sub suprar
eghere strictd. incurajare au lostfotbalul, gimnastica, atletismul
gi alte sporturi care nuputeau face, credeau autoritAJile
comuniste, din practican{iniqte posibili adversari redutabili. Iar
informalia cu privirela practicarea sporturilor amintite mai sus
circula extiem degreu, cir{ile de autoapArare, karate, jiu-jitsu
E.a.m.d., fievenite din U.R.S.S., din R.D.G. sau alte lEri
comuniste, fievenite din occident, fiind pasibile de confiscare
imediat6(adesea cu pedepsirea delindtorului).
De aici qi grtja cenzufii ca in lucrdrile tiplrite caDEX-ul sau
MDE sA nu apard termeni neconvenabilipolitici, termeni care, se
binuia, ar putea c6l6uzi pe oamenicdtre o pregatire ce ar fi pulul
fi lolosilA imporrivaregimului".
DN (Diclionarul de Neologisme, E.A.R.S.R.,Bucuregti, 1978) merge
9i el pe aceeagi linie. El nuaminteste nic;, de arta militard, nici
de arte marliale. Judo-d qi jiu-jitsu sunt definite tot ca
,,sport...,, 9i respectiv,,luptd corp la corp..." (sau ,gimnasticd.
supld',1), nu ca?l lon Avram.
-fudo..., p. 8'o De5i asernenea idei suni paranoic. existenla
lor e(le dovedilaistoric Ei, mai mult decat atat, in mintea multora
persisti pdniastdzi.
28
-
Totugi, daci am amintit despre filmele 9i c6r'[i1e dinapus fi
rAserit, filme 9i cdr{i ce au determinat concepliigre$ite sau
corecte asupra artelor mar\iale ca tefinen' nevom opri qi asupra
inJelesurilor ,,de dicJionar" strdine'
$i, pentru ca tot vorbim despre un termen popula-r,sd vedem
definiliile pe tema ale celebrei enciclopediipopulare
wikipedial
Mergim inainte de toate pe ,,wiktionary", adicladiciionarul
wikrpedia (de limbd englezd):
,,Nounm rtia,l a;rt (plur.r/ martial arts)
l. Commonly, any of several fighting styles whichcontain
systematized methods of training forcombat, both armed and unarmed;
often practisedas a sporl, e.g. boxing, karate, judo,
Silat,wrestling. or MuaY Thai
2. mrlitary skills, proficiency in military strategy,prowess in
warfareialz ...o7 ott the modes by which the advantage of
his country may be secured, the martial arts and valourare those
by which a Swiss the most hopes to promote it'(Richard Chenevix, An
Essay Upon National Character: 4'On patriotism, p. 481)."
Traducem
,,Substantivarti mar[iall Qtlural arte marliale)1. Obiqnuit,
fiecare din multele stiluri de luptl ce
conlin metode sistematice de pregAtire pentru luptd, cu Eilird
arme; adesea practicate ca spoft; exemple: box, karate,judo,
[penchal-]27silat, wrestling sau muay thai.
Aceasti incursiune istoricd este, credem noi,necesari spie a ne
ajuta sA spargem zidul prejudecdJiloroarbe ce apar inc6 la nivelul
definiJiei artelor mar1iale26.Atat pentru aceste disculie, cat gi
pentru alteie pe tema, estefoarte impofiant si inJelegem gi si ne
insuqim aceastanotiune in forma ei corect6, adevarata:
Artele ma4iale sunt acele discipline care tncearcdsd cerceteze
Si, la nevoie, sii pand tn practicd, la cel maiinalt nivel de
competenld, acea parte a qtiinlei milit recare stadiqzii teoria qi
practica pregdtirii Si daceriiaa'tiunilor de luptii;i o
tdzboitrlui.
Recunoaqtem cd de obicei expresiile qrtd militardqi artd (sau
arte) marliald(e) se folosesc ,,dupi ureche",ceea ce duce la
numeroase ristblmdciri gi nein{elegeri.
inainte de toate, subliniez cd defini{ia de mai suseste o
definilie de diclionar, nu este ficut5 dupdinchipuirea sau cheful
meu ori al altei persoane. Estedefini:fia de diclionar, este
notiunea corectd, este sensulcorect al termenului arte marliale.
Subliniez acest lucn"tdeoarece $tiu cA sunt mulli care folosesc
aceastd expresiefoarte gre$it, pe baza unor idei ,,prinse din
zbor", fie dinpricina vechilor influenle comuniste, fie din pricina
filmeoccidentale qi orientale mai mult sau mai pulin artistice,
fiedin pricina cine $tie caror cdrli sau reviste rnai mult saurnai
pulin (supra-)realiste.
26 Trebuie sI subliniem aici cd aceste prejudecati existd $i in
alte15d $i culturi, gi nu doar ex-comuniste. Mai mult, existd
uninteres special in aceastA confuzie din partea grupArilor
asiaticesau pro-asiatice, deoarece asiguri o superioritate
culturald $i deimagine a acestora fap de grupdrile europene,
africane sauamerindiene ce incearci sA i$i pistreze sau promoveze
propriilearte ma4iale.
3027 Completarea noastri.
31
-
"Science and An" of swordploy. The term is ultimatelyderived
from Latin, martial arts being the "Arts of Mars"the Roman god of
war. Some martial arts are consideredlraditional'and tied to an
ethnic, cultural or religiousbackground, while others are modern
systems developedeither by a founder or an association.
Traducem:
,r4rtele martiale sunt sisteme extinse de procticicodificate ti
tradilii de luptii, care sunt practicate pentrlt.fblurile molive,
printre care aulo-apiirare, competilie,sdndlate
.fizicd qi intrelinere (fizicd), dar qi pentrudezvoltarea
menlald,
./izicd Ei spirituald.Termenul de qrtdmaliald a deyenit puternic
osocial cu arlele de luptd aleAsiei de Est, dar a fost inilial
folosit in cees ce privettesistemele de lupta ale Europei, tncd de
Ia anii 1550 [s.n.l.Un manual de scrimii in englezd din 1639 a
.folosittermenul cu referire in special la "Stiinle $ Arta"
mdnuiriisabiei.Termenul este, Ia nivel primar, derivat din
limbalatind, artele martiale Jiind "Artele lui Marte" [s.n.l,
zeulroman al rdzboiului. Unele arte martiale sunt
considerate"tradilionale", ;i legate de un .fond etnic, cultural
saureligios, in vreme ce ahele sunt sisteme moderne dezvoltatelie
de cdtre un fondator, fie de cdtre o asocia1ie."2e
Observim prin urmare, prezentate gi aici, cele doudaspecte
subliniate de noi in privinta istoricului termenuluid,e arte
maftiale:
- originea europeani a termenului, care sereferea inilial la
sistemele, tehnicile li principiile deluptl europene;
2e Traducerea ne apar{ine. intmcdt nu avem ates{at de
traducatori,este evident o haducere ne oficiaii. Ca urnare. ne
cerem iertarepentru nuanlele pe care, poate, nu le-an prins
indeajuns de bine.
33
2. Abilitnli militare, excelenJa in strategia
ffrilitard,indem6nare (pricepre) in cele ale rlzboiului
(luptei).
1832 ...din toate mijloacele prin care
inleresele(supelioritdlile) liirii sale pot f apdrdte (asigurate),
artelemarliale qi valorile lor sunt acelea prin care un elvelianare
cele mai mari speranle spre a le asigura (promova).(Richard
Chenevix, Un eseu asupra caracterului nalional:4. Despre
patriotism, p. 481)
Dup[ cum vedem, termenul de arte ms4iale estefolosit intr-o
lucrare de prestigiu, $i esntiali pentru odemni qi mult-rspectati
nafiune europeani
- cea
helveti -
inci in prima parte a secolului XIX, cu multinainte ca artele
marfiale orientale s[ fi invadatcongtiin(a publicl
euro-americani28.
Acest lucru ar fi suficient, 9i fir6 alte precizdri,pentru a
spulbera prejudecata dupi care artele marliale suntnumai adele
marliale orientale (insd9i exprimarea esteabsurdd., insd corespunde
unui stil de gAndire din nefericiredes intdlnit).
Dar faptul c[ artele ma{iale sunt o practicAuniversald gi nu
doar orientald este evidenfiat gi in parteaenciclopedicl a
Wikipediei de limbd englezd, dupi cumvom vedea indati.
Mafiial atts are extensive systems of codifiedpractices and
traditions oJ combat that are practicet) for avariety oJ reasons,
including self-deJense, competition,physical health andfitness, as
well a.s mental, physir:al andspiritual development. The term
martial art has becomeheavily associaled with the fghting arts
oJ'eastern Asia,bul was originally used in regard to the combat
systems oJEttrope as early as the 1550s. An English Jbncing
manualof 1639 used the term in reference specifically to the
2E Ceea ce se intdmpld dupi Al doilea rdzboi mondial.32
-
Afiele maryiale reprezintd un sistem complex detehnici de luptd,
cu satr
.fdrd arme, insuqit la nivelindividual.
Istorie Se poate spune despre "artele marliale", ciiau existat
de-a lungul intregii istorii a omenirii. Sci nuuitdm cii din vremea
Olimpiadelor ne rdntdne mo;tenire oartd, pe care in timpurile
moderne, o numim, pctnkration,box precunt qi celebrele htpte
greco-romane, modificate inmLli pulin protectivele lupte libere,
care la romdni au.fostcllnoscute sub denumirea de trdntd. Meritd
aminlitcelebrul dans al cdhr;arilor, care denotii transformareaunui
sistem de luptd, ctt sabia, intr-un dans. De asemenectse pot
menlione obiceiurile oSenilor Si moroSenilor de apurtct cu(ite. St
poate spune ci inca aiistit r) rrantmisi?orald a unor lehnici de
luptd cu aceastd armd. Deasemenea Ia nivel european, trebuie sd fi
existal formesimilare sau diferite de luptd, aici este de
menlionatfranfurzescul savate (anu l 1 790). 3o
Corectitudinea paginii este demn6 de cel mai marerespect $i ne
indreptAtre$te si nddijduim intr-o corectaretreptate a recep{iei
termenulur de arte marliale Ia nivelpopular.
In aceasti privinli, a recepliei termenului la nivelpopular
meriti sI observdm un aspect ce poate p6reasecundar, insl pe care
il credem o mirturisiresubcon$tiente. Ne referim la faptul ci,
dincolo de asociereaincorecti a artelor ma4iale exclusiv cu aftele
mar{ialeorientale, existd in exprimarea comunA o
(involuntari)precizare care, ni se pare nou6, spune totul:
adjectitxl,, orientole ".
r0 Conlorm lr{tp: r'o.wilioedir.,lgurk' A r1._,q441q1q.J]
- acapararea, incorectd, a termenului de cltreartele marfiale
orintale.
Ori, dacl dorim ca analiza noastrd, discursulnostru, sA aibd o
temelie intr-adevlr solidd, dacd dorim sd.se desfi$oare intru
adevdr, nu in afara lui, trebuie s6folosim termenul in inlelesul
s5u real.
Mai mult decat amt, ni se pare o datorie de bun-siml sd
recuperdm ceea ce line de identitatea noastrd, sd nune lds6m
asimilaJi nici lingvistic, nici cultural, indiferent depresiunea la
care mass-media ori societatea
- ori cine gtie
ce altd fo46 striini ne-al sllpune. Cat6 vreme aftelemar{iale
europene sunt deplin atestate istoric, intr-unproces de genezd gi
dezvoltare independent de cel central !irdsdritean asiatic, nu
in{elegem care ar fi baza logicd qi$tiintificA de restrdngere a
termenului la tn caz particular.Exist6, desigur, o bazi emo{ional6,
de la simpatia la urafald de artele marliale orientale. Dar o
asemenea bazi esteextrem de qubredd qi in nici un caz nu poate fi
acceptabilica punct de plecare pentru construirea unui
discursgtiin{ific Ai/sau teologic. Dimpotrivd, un demers
obiectivcere tocmai recuperarea termenului de altfel,fundamental
derlersului in cauzi
- din zona disculiilor ,,de
beririe" qi aducerea lui la definitia autentici, qtiin{ifici.
Unasemenea demers sU la baza oricdrei analize serioase gi nupoate
fi ocolit liri a o compromite. Ceea ce inseamni,pdni la urmi, cA
ocolirea acestui demers compromite inseqiqansele de a gdsi adevdrul
in ceea ce prive$te artelemartiale (deci qi in ceea ce priveqte
artele marJiale giOrtodoxia).
Prin urmare, este absolut necesard. inlelegereacorectd a
termenului de arte marliale inaiute de a incepeorice discu{ie pe
ternb.
l\lcrginJ pe ilceasti linie, socorim airi necesar sacitdm qi
pagina romineascd din Wikipedia dedicatdternenuhti Artd ma 11 ial
d:
-
Daci intr-adev[r artele rna(iaie ar fr exclusivorientale.
adjectir..ul in cauza ar fi totai inutil. ar fi unpleonasm ce s-ar
auto-eliminall. in realitate insd. chiar 5icei care, indoctrinali
de mass-media, fblosesc greqlltermenul de arte mar{iale, prin
adiugarea adjectilului,,orientale" marturisesc adevdrul: existd
mull ohe afiemarliale in afara celor (extrem-rdsdritene) asiulice.
Cd aqastau lucrurile, o vom dovedi qi istoric mai jos. Deocamdatiam
dat cateva exemple ,,de dic{ionar" dintr-un motiv foaltesimplu:
constituie obazd gtiin{ificI elementard32.
Este necesar sd in{elegem cd nu putem discutaStiinlifc pe baza
unot defini\ii ,,convenabile" unuia saualtuia, pe baza unor
definilii subiective, alterate depropriile idei. Trebuie si pornim
de la o definilie generalvalabili. De aceea, o repet6m, intr-o
forml pulin schimbatifai6 de cele prezentate mai sus, dar e.rdcl cu
acelagi sens.
Artele marliale sunt acele discipline careinceurcd sd cerceteze
Si, la nevoie, sd pund inpracticd, la cel mai tnalt nivel de
competenld, aceapalte a Stiinlei militare care studiazii teoria
Siptdctica plegdtitii Si ducerii acliunilor de luptd qi
ardr.boiului.
3r Sd nu uitam cE vorbirea comuna sufera de o lenevire tot
lraiaccentuatA, prescurtiri
precunr,,prof.',,,mate",,,gridi",,dirig(a)"g.a.a. devenind aproape
regulS.12 Deoarece in vremea lucrului la acest matedal s-au ivit qi
altedisculii asupra termenLtl:ui arte mq4iqle, am socotit potrivil,
ca sAnu lungim peste mdsur[ o parte incepeloare a c64ii, sA atezdm
lasmrgitul c54ii o completare in care sd ducem aceasti disculie
naidepafte, arAtend acolo unele cuvinte aduse impoh'iv.t
termetuluide arte mar[iale, precum Ei pricinile pentru carc
socotinl acestecuvinte nepotrivite gi lbrd temei adevirat.
3/
&qob&
ow"nlFF"
falt dlEl
Lntq! d? ds/rll d f4te
! iril n dri!* !nllr'Ar!*ldq
Savate sau boxul franfuzesc, paginl de manual
36
-
in limba englezl martial art(s) este adeseasurclasat de art(s)
of war, deqi aceast[ ultirni expresiecuprinde mai mult decAt prima
- adesea 5i pittile aritate*ui S.,a u nu inlra in definif;La
artelor marliale' Aceslparalelism a creat gi creazi destul confuzii
9i credem cd oiimurire a termenilor este foafie importanta din
rnultepuncte de redere..inclusiv din cei al disculiei
teologiceasupra subiectului".
Revenind la originea romand a sintagmei arlemarfiale, sf,
obsewim, totuli, ca artu marliale, in sensuladevArai al tetmenului,
au existat nu doar la romani, ci lamai toate popoarele, din toate
vremurile qi toate locurile'Prin urmare, facem o
33 in folosirea expresiei arle mattiale existd,'adesea, o doz6
desubiectivism
- uneori exagerat de mare De pildd, luatd "rlriclo
,"r"o, "*p."riu
s" potrivegG perfect r irului, mar ales cdnd este laun nivel de
excelen6. Cu toate acestea, aproape niciodati nu amauzit-o folosita
pentru tirul ,,obi$nuit", cu arme de foc ai cuiralre tu lintr irxa
de pe pozilii fixe in schimb am auzit-ofol"ositd pentru exerci{iile
de tir ,,in migcare", pen1ru exerciliile detir cu ,,simulare de
luptd", pentru exerci{iile de tir cu arcul sartarbateia 9i alte
asemenea aplica{ii cu un grad crescul. decomplexitate. Acest
exclusivism nu este, semantic vorbind'intemeiat. ?irrl, fie cd este
practicat cu arme de foc, arc, arbaletS'culit, suliF, pragtie, arme
cu aer coo.lpdmat sau altele asemenea
"ri"-9i ,a.an. attd marlialii atunci cdnd este pmcticat la
nivel
inalt. Orice ,,afta ma(iala" practicata ]a nivel elementar'
sauamatoristic, ori superficial, ori lird un standard inalt de
calitate'nu este art.i ma4i;ld ci, cel m\lt, tehnicd ma4iald St
not'm aicicd in Marea Briianie, dar 9i in alte spalii anglofone,
alaturi demaftial qrts existA $i orl of war sau arts of h'ar, in
care suntincluse gi marllal arl.t. Aqa este qi tragerea (tirul) cu
arcul
.TieFnplish Bowmatt a lui Thomas Robens {l80lt este o pilda
afol-osirii termenului de art of tt(r pentru aceasta
disciplina'Termenul de martiql arts are, in spaliu anglofon, chiar
daci pareoaradorat. o accentuata nota de spof/' tn rreme ce tnai
multt.rt.nul ,rl, o/ war presupune luPla pe viala 5i pe moancchiar
daci adesea este vorba despre aceeagi disciplinS
39
O micd parantezi!
De ce se spune cA este,,o parte a Etiin{ei rnilitare,'"iar apoi
se vorbe$re despre
..reoria gi praclica plegatirii giducerii ac{iunilor de lupt6 9i
a rizboiului,'? pentiu dlstul d'emulli oameni, ,,teor.ia gi
practica pregdtirii gi duceriiac{iunilor de luptd 5i a rizboiului"
inseamnd cam tor ceeace cuprinde {tlinld militard. $t, atunci, de
ce,,o parte,,?
_
Pentru cA, de fapt, gtiir4a militari mai cuprindemult in afard
de ,,teoria qi practica pregatirii 9i duceriiacJiunilor de luptd gi
a rdzboiului". De pildi, conceperea gireahzarea propriu-zisd a
annelor qi echipamentului delupt6, a medicarnentelor gi
echipamentului medical pentruspitalele de campanie, a mijloacelor
gi r-utelor de transportmilitar gi nenumdrate alte asemenea domenii
za intri indefinilia amintitd mai sus. Desigur, cel care studiazi.
seriosattele martiale s-ar cuveni sI aib6 m6car o viziune
generaliasupra acestora, dar nu este absolut necesar gi nici nu
secere o aprofundare a 1or. Poate perea o parantezi fbarteputin
importantA, dar in fapt ne duce spre un loc din careincep sd se
ldmureascd. multe lucruri, 9i in bine gr in riu.
De-a lungul vremii, s-a ficut, 9i este esentialiprecizarea, o
anumiti distincJie intre tennenii cAndvasinonimi de artd marliald
Si artd militard. in vreme ceacesta din urml a rdmas mult mai
general, primul s_aspecializat int r-o anulnitd rnilsrrrd.
Practic, artele marliale se ocupl in prirnul rflndde pregitirea
unui om pentru a fr un tuptdtor, ti, maibine zis, un luptdtor cit
mai ban.
Expresia vine, de fond, din antichitatea romani.cand pnn d/rd se
inlelegea mai mtrll excelenlo decar.esteticul in sine, iar marlial
era termenul roman consacratpentru cele referitoare la luptd qt
rdzboi.
3B
-
inqira aici toate pildele de pregdtire gi iscusinJi marfiali
aleevreilor Vechiului Testament, amintim doar de acei Saptesute de
oameni aleSi dintre locuitorii Ghibeii, dintre fiii luiVeniamin,
care erau stdngaci Si care ,,nimereau drept Iafinfi cAnd aruncau
pietre cu prastia in Jirul de pdr"(Judecdtori 20.17-15), dar gi pe
cei patru sute de mii deoomeni purtdtori de sabie dintre Israelili
cdre au stalimpolriva veniamililor, c5.ci,,toli acestia erau
destoinici lerluptd" (Itdecdtori 20.). Imaginile acestea ne
zugrdvesc unpopor rizboinic, ce licea pregdtiri pentru 1upt6, atet
inlupta cu sabia sau alte arTne de apropiere
- cdt qi in lupta
cu armele de depdftare, precum praqtia sau arcul. Se vedeaici
pdnd $i existenta exerciliilor de tras la lint[, mergdndu-se pAnd
la linte din fire de pir. O asemenea exigen{iuluitoare nu poate
veni decdt in urma- unei pregitiriostA$e$ti sau mar\iale de masd,
singura ce poate asigura qiaparilia unei atari elite.
Se infelege, aici prezentim situalia notmald pentruPoporul lui
Israel, nu cea din vremurile in care evreii auajuns a fi inrobiti
de filisteni, babilonieni sau alte popoare.Totuqi, dupl cum se vede
in Sfintele Scripturi, chiar qi inasemenea imprejurdri au lost
bdrbali evrei ce au dus mai
38, EIBMBOR, Bucure$ti, 199i, p. 147-150 9.c1. La
Facerea49.22-24 9i 27 se sugereazA starea de prgatire de luptl a
lui Iosilgi Veniamin, atat prin vendtoare gi lupta propriu-zisd cat
$i pdnalte mijloace (neprecizate aici). La leEirea 17.9 se
amintescbdrbalii aleqi pe care trebuie sd-i ia aldturi de el losua
pentntIupta cu Amaleci{ii. $i la Deuteronom cap. I qi in alte p64i
alecd4ilor lui Moise se vede c[ bdrbalii evrei aveau arme de
luptipe care gtiau sd Ie foloseasc5, deci invAFu aceasta din
copilarie.La tI Regi 16.6 se face deosebirea intre popor 9i oamenii
de luptdai lui David (garda lui regal6, cum s-ar numi astdzi). La
IParalipomena 5.18 se vorbe$te despre oamenii rdzboinici,bdrbali
care purtalr scut $i sabie, care lriigequ cu arcul Si
letat)deprinsi la /ripti din seminJiile Gad, Ruben gi Manase
(aproape50.000!) q.a.m.d. Exemplele sunt tbarte nulte in tot
VechiulTestament.
41.
Scurtd incursiane istoricd asupra artelor marliule inlume
Egiptenii au dezvoltat forme complexe de exerciliifizice, avdnd
in cea mai mare pafte un caracter marlialpronuntat, ori
infEligAndu-se ca arte mar{iale propriu_zise.Gimnastica era
disciplina fizicd elementard. be-la ea sepomea in toate celelalte
discipline, printre care putemaminti lupta cu belele sau bAtele,
lupta cu pumnii _ in careerau permise gi lovituri de cot $i altele
asemenea saulupta cu mdciucile. folosirea arcului. lancei sau
suli{ei ;ilafului 9.a.m.d.. Multe dintre aceste tehnici
"ruu
-upoi
folosite in venatoare 9i luptI. O art6 martialA originali
aegiptenilor
- rezultat al prezen{ei fluviului Nil in vialalocalnicilor
consta in lupta pe apa, folosindu-se de citie
luptitorii afla1i in luntrii un fel de sulile.
La evreii antici pregdtirea de luptl se ficea subdouf, forme,
cea a exerciliilor de tir3a sau de vAnitoare gicea a dansurilor
militare, in care participanlii puteau purtasau nu arme sabie,
suliJ6, baston
- dupa tipul dansului.
Exerci{iile de tipul ginmasticii ;i altele "ir" pi.rupun"u,
oimbrlciminte sumar5 nu erau practicate. Totuqi, primele
doui feluri de pregdtire erau de ajuns pent- cu tolicetdlenii
lui Israel sI fie gata sA ia armele atunci cAnd eranevoie, iar in
filntea armatei s6 fie unit6Ji alcdtuite din cei,,iscusi{i in
lupt6", superiori celorlal{i evrei in pregdtireamilitari (unitdli
de elita, cum li s-ar spune aziyls. FarA a3 Mai ales cu praEtia
(Judec5tori 20.16; I Regi 17.40-50i Iudita15.l2 q.cJ.), arcul
(Facerea 21.16; 21.3: 48.22; Iegirea 19.13;Numeri 21.30 etc) Si
sulita(t Regi 19.10; It Regi 23.18 iniegdtura $i cu I Paralipomena
i1.20 9.a.a.). Dar si folosea Eiaruncarea de pietre cu mana, sau a
alor obiecte ce puteau rini(Iegirea- 17.4; Numeri 35.20; Regi
16.5-6; Matei 2i.35;23.37;Luca 20.6 etc).'j Ce, car" au indoieli in
aceasla privin!i sa cileasca macar laSlbrrtul Clriril al
Alexandriei- inc.hinarcu in Juh si ttdcwtr, pSB
40
-
Abir is the combat system o/ the Judaic' Hebrew-Israelile
nation. As one might expect.from the children ofIsrael, Abir is a
comhdt system which is inseparable from,and subordinate to,
authentic Torah rulings concerningerery action lehich is taken l)y
its practitioners'
Traducem:
Abir este sistemul de luptd al Ndtiunii ludaice,EvreieSti sau
Isrnelite. A;a cum este de asteptat pentrucopiii lui Israel, Abir
este un sistem de luptii legatinseparabil de ( qi subordonat)
regulilor Torei privitoarela.fiecare a cl iune a prac t icLlnl i I
or'
Abir mai este numit in pagina arnintitd qi ,,BiblicalMartial
Arls". Desigur, aceasti revendicare este pentfll unromAn mai greu
de documentat. Totu$l, inainte de a oinldtura ca pe o pretenlie
nefondatd, lird o cercetareserioasi, sd notim dou6 lucruri. intAi,
c6 Abir esterecunoscut oficial in Israel ca arla marfiald evreiascd
Aldoilea, un text din WikiPedia:
Ilhile complete details in the Biblical account of asystem of
Jighting .forms are not extant, the Midrashic'ialnurlii, oid
Robbiri, qccounts testifv to fighting andcombat strategies ttsed by
the ancient Israelites as well asIegendary depictions ol lsraeIite
combatants.
-fraducem:
DeSi nu existd in cuprinsul Bibliei in;iruirea unordetalii
complete ale unui sistem de (orme de) luptd,Midrash, Talmudul Si
scrierile rabinice mtirturisesc desprestrategiile de luptd (corp la
corp) Ei de rdzboi folosite de
depafie me,$tesugul armelor, uneori chiar in
trupeledugmanilorr6.
Desigur. sunlem siguri cd 5i aici ne vom izbi delelrrrite
prejudecdli' 5i se va incerca negarea - chiarvehementa
- a existenJei arlelor marliale eweieqti
strivechi38. Evidenla istoricS este covdrgitoare in acest
caz,dar, ca de multe ori, nu $tim dac6 poate fi de ajuns pentr-u
adepaqi blocajul prejudecA!lor.
De aceea, oferim ca primi formd de ajutor ininldturarea unor
asemenea prejudecali ceva concret,contemporan, vizibil gi
aceesibil. $i pornim de la adresa deinternet
htlp://www.abirwarriorafis.com/en, o pagin6despre ,,hebrew warrior
ar1s". Acolo cititorii vor puteavedea o formi contemporana a
arlelor marfiale evreieqti, cese revendici. a fi urmaga artelor
marJiale evreiegtitradiJionale, Si care este numitl lrlr.
Despre aceasti arta ma4ial6 eweiasci, lblr, sespune in pagina
amintit6:
'( Dupd cum cei trei tineri pi Daniel crau in gartla rcgetui
Persiei.' Penrru ca sunr deslui care i5i inchipuie ca daca cine\a
este allui Dumnezeu, Dumnezeu ii da toate lird ca acela sd nrai
facdnimic. Ei nu inteleg deloc faptul fundamental cd Dumnezeu
iiajuti pe cei care intdi fac tot ce pot ei ca oarned, dar fhri
a-$ipune nddejdea ir't munca, pregllirea sau averile lor, ci tot
inDumnezeu. Multi nu intreleg aceasta pentru ct fatd de trufia
giienevia comun.l o asemenea gendire este pur gi simplu
deneinteles.18 Am avut parle de mrLlte asemenea ,,discu1ii" in care
felurili,,cu11i" urlau nelisdndu-md si lorbesc aproape deloc,
indignalide informa{iile care nu se potriveau prejudecdjilor lor
foaneputemio inraddcinate. Este,,amuzant" a se
citi,,intristdtor"
- tivrednic de amintit cd asemenea persoane, de multe ori extrem
deagresr've impotriva artelor ma4iale in corpor.e, nu au govdii
nicisi apeleze la injurii de tot felul, nici la amenin(dri cu
bataia... caparte a argumentatiei lorl Pace tuturorl
4243
-
concursurile de alergare erau direct legate de arta
militarS.,,Tranta greceasci" era de dou[ feluri, primul
fiind,pancraliul'ao, care nu semdna decAt prea pu{in cu sporlulde
azi numit ,,lupte greco-romane", cici erau ingiduite totfelul de
piedici;i lovituri, astizi desdvArgit oprite. Alituride acesta era
gi o form6 de luptd ceva mai bl6ndd, in carenu se penniteau
lovituri (din care, in amestec cu ftenteleromane, se trag luptele
libere gi luptele greco-romane deastazi). Lupta cu sabia qi sulila
fbceau pafte din pregitireafiecdrui bdrbat liber. Se practica
boxul, aproape totdeaunacu cestul un fel de mAnugi ghintuite,
deosebit deprimejdioase.
Gimnastica era deosebit de rispdndit6 la Greci defapt chiar 9i
cuvAntul este de origine elind iar inotul,masajele gi altele
asemenea insoleau pregAtilea luptitorilor'Este de notat cd gi Ia
evrei, 9i la greci, qi la cele mai multepopoare antice, orice
birbat liber avea obligalia de a sepregiti ca luptdtor, de a fi
gata sE iqi apere linutul, lara qineamul cu o cdt mai bund
pricepere. Cei care se sustrageauacestei indatoriri erau socotitri
in cel mai bun caz ca laqivrednici de dispreJ, daci nu chiar
trddltori, cu excepliainvalizilor gi celor dedicali preo{iei.
Scifii, Tracii, Armenii, Ilirii, Inzii qi Parliiaraveau sisteme
complexe de arte marJiale, unele triburi
valuri de invazie in care inrobesc populafiile bdqtinaqe
tracice,ilire gi pelasgice.o" D"finit pe http:/,'en wikipedia
ordwiki/Pankration drept .,anartial art".ai Poate pirea ciudatl
aEezarea celol patru etnonime la un loc.Vom vedea maijos inrudirile
dintre Traci 9i Sci1i. Vom vedea deasemenea gi originea
traco-persana a civiliza{iei pafie Tn ceea ceii privegte pe Armeni,
citam aici din Nicolae Iorga: ,,Armenii'rasa Arme, frigiana,
inrudita cu Tracii, in sEpanirea carora, prinputemice imigraliuni,
ajunsese a fi 9i Asia Micd.. lnvaziicineriene, de sange
traco-celtic, irtdreau numdrul 9i energia
45
Israelilii antici ca Si despre legendare descrieri alIuptd tori
lo r Isr ae I i I i.
Aceste douA fapte ar fi suficiente -
daca ne situdmin limitele unei gdndiri logice gi a bunului sim{,
desigur _pentru a dovedi definitiv existenta artelor ma4iale
evreiegtistl.dvechi.
Trebuie sd subliniem ci existen{a unor strdvechiarte mar{iale
evreie$ti poate fi ujrnitoare doar pentru ceicare nu au o viziune
realistd asupra lumii. Totdeaunalucrarea lui Dumnezeu gi lucrarea
omului au mersimpreuni, sau au stat una impotriva alteia. Altfel
spus,Dumnezeu nu ar fi dat biruinld in luptd unor oameni carenu
qtiau qi nu voiau si lupte. O pildd excepJional6 inaceast! privin{d
este cea a lui Ghedeon: Dumnezeu iiporunce$te si trimiti acasd o
covArgitoare pafte a armatei,astfel incdt, rimAnind cu doar 300 de
luptAtor.i, Ghedeon(9i ceilalli evrei) sI nu poati pune biruinla pe
seama putedilor, omenegti, ci pe ajutoml lui Dumnezeu. Dar, qi aiii
esteun ,,punct pe i" ce scapi multora, aceEti 300 sunt cei muibuni
luptdtori din toatd amsta lui Ghedeon! Altfel spus,Dumnezeu ajuti
pe cei care se ajutil
Accasti gdndire esle permanentd in istoria luiIsrael, qi cu asta
credem ce tot ce era nevoie sd fie spus indomeniul scurtei noastre
prezentiri
- de la dovezi biblice qi
istorice la logici gi bun-sim{ -
s-a spus.
Si revenim insd la succintele noastre prezentlri dinistoria
artelor marfiale!
La Crecii antici artele morliale au constituit bazarealS a
dezvoltirii tuturor celorlalte spofiuri3e. Chiar $i
re Si nu uitim ci Grecii apar in istorie ca popor migrator
sirizboinjc, ce ocupd feluite teritorii rnediteraneene in mai
multe
44
-
tigrii, elefanlii, rinocedi etca3. Aceasti ultimi situa{ie,
incire femeile erau instruite in alte ma4iale qi conduse
lavAndtoare gi lupti de femei rizboinice de prestigiu a niscutle
genda a m a zoa n e I o rao.
Am pus aici la un loc toate aceste neamurldeoarece, ieqite din
migra{iile civiliza{iei Kurgan IV 9iamestecul bu felurite populalii
locale, ele au efectuat lardndul lor numeroase alte migratii,
dinspre apus cdtrerdsArit $i dinspre risArit cdtre apus. De pild6,
Tracii apar inurma migraliei Kurganilor peste vechea populalie
b6gtina$A-
pre-indoeuropean[ -
din perlile Mdrii Negre, MdriiAdiiatice qi Miirii Mediterane. in
func1ie de amestecullocal urmagii migla{iilor Kurgan vor da pe
Celti, Proto-Traci Si allii. Odata formali, Tracii vor nivili
inapoi inrds6rit, 9i prin Asia Mici 9i prin nordul- mirilor
Neagri,Azov qi Caspici, pAni in Asia Centrala, Afganistan,Pakistan
qi nord-vestul Indiei de astazi. Stramo$ii lor dinamestecul cu cei
de acolo vor ndvili din nou cAtre apus,intorcindu-se aici sub
numele de Scili, sau vor intemeiafelurite state, popoare $i
triburi. Printre nean.rurile ivite inurma acestor uriaqe frlmAnt6ri
se numdri Armenii, Pariii,Afganii, Djaiiia5, Abhazii, vechii
Tadjici qi mul1i, mullia\ii.
Este ugor de inleles cd intr-o asemenea frAmintareuriaqd, cu
bltdlii gi razboaie nenumerate, tradiliile ma4iales-au dezvoltat qi
au fost imbogAtite merelt. Cele din India
dedicAndu-se aproape exclusiv acestei indeletniciri
(tradiliep6stratd pand astdzi la unele ramuri ale Djalilor gi ale
altorcontinuatori ai GeJilor sau Sci{ilor din Afganistan,
pakistan9i India).
Oricum, qi la ei tofi birbaJii liberi erau prinnagtere inscriqi
ca luptltori, trebuind s[ se preglteascdpentru aceasta. La cele mai
multe dintre ramurile acestoramoartea in lupt6 era socotiti ca o
mare fericire
- dac6 nu
cea mai mare insd doar atunci cAnd avea loc pe un temeide
vitejie gi indem6.nare (moartea in urma lagitIlii era deneconceput,
era cel mai cumplit lucru cu putintA, o cAdereaproape de
neinchipuit; moaftea in urma nepriceperii infolosirea armelora2 era
o rugine). De aceea qi cei invingi inluptd, chiar din triburile
cele mai inrudite. erau adeseavAndu{i ca sclavi, {dr5 nicio mili.
La baza acestor conceptiistitea gi religiozitatea pdgani extrem de
violentd a acestorneamuri, care includea adesea jerlfe omenegti,
fie prinaldere, fie prin ingropare
- de vii! fie prin alte metode.
La Daci, de pildA, metoda principali era aruncarea in ldncisau
sulile. Prin asemenea jertfe
,,se trimiteau zeilor" (a secitit ,,demonilor") fie ,,soli" daca
cei jertfiti erau Daci ,fie ,,robi"
- daci cei jertfili erau de alt neam. Nu este de
mirare, prin urmare, ce moartea el.a o preocupare constantda
futuror acestor popoare gi ci se pregiteau pentru ea inmulte feluri
qi neincetat.
La unele din ramurile Scililor, Tracilor giArmenilor, ca gi la
Gennani, de altfel, 9i femeile aveauparte de pregitire militard
completi, fie aldturi de bdrba{ii,fie deosebit.
Pe alocuri femeile nici nu se puteau mirita pdnd nuuciseserd in
lupti trei dugmani sau un anumit num6r defiare sdlbatice foarte
prirnejdioase, ca bourii, zimbrii, urgii,
noilor stipdni ai muntelui de-[de]asupra Meso potanier"
(Annenii1i Romdnii: o paralela istorici. Bucuresli. lqlJ. p. 3)."
La nivelul corespunzator vdrstei.
46
a3 Scilii, Tracii, Armenii 9i Pa4ii se intindeau din Europa
centrali- 9i pe alocuri chiar apuseand qi nordici - pana depafie in
rdsdrit,in Sjberia centrala, Mr.rn{ii Caracorun sau Pod. Malva.a Se
cuvine sd ne amintim ca la Homer (in 1/lada), Arctinos (inErtoptu),
Eschil (in Nrobe), Pindar (in Olinpicele) 9i mulli
allii"o"ot"""
o-oroonule ca fiind Trace (sau Scite, de vreme ce Scitsau Trac
era pe atunci socotit cam acelagi lucru, doar cd Sciliierau nomazi
ial Tracii sedentari).ot Cure se socotesc qi astdzi urmapi direc{i
ai Sci{ilor si Getilordin antichitatea Asiei Centrale.
47
-
de ast6zi gi a amestecirii cu acesteaa6. Dezbinarea era 9i [aei,
ca qi la Traci gi Scili, o adevirata traditie. lulius Cezar(100-44
i.Hr.) noleazl c6, ,,ln Galia, nu numai in toatecetdlile ti in
toate satele Ei in toate cdtunele, ci chiar inJiecare casd aproqpe,
se a/ld grupdri potrivnice"l1. Celliierau imp64i1i in trei clase:
druizii, rizboinicii sau cavalerii9i poporul de rdnd. Acesta din
urmi cuprindea gi pe sclavi,c6ci de multe oLi nu era mare ditbrenli
intre sclavi gioamenii de rind ,,liberi". Druizii nu purtau anne Ei
nnindeplineau niciun serviciu militar. Dar, pe de alta pafie,i
v6lau pe oameni ci sufletele nu mor, ci trec de la un omla altul,
intdrind vitejia luptatorilor. Cavalerii se pregdteaude lupti de
mici qi adesea igi luau pe ldngi ei, de mici saumai tirziu, clienJi
9i sclavi ce fotmau mici armate.CrezAndu-se coboritori din zeul
morlii ailuceau numeroasejerlfe omeneqti gi nu qovdiau si se
mdceldreasci la nevoieintre ei. Pe la anul 300 ei au ndvdlit spre
risdrit, cucerindTracii din Panonia qi Carpaji pAnI la Marea
Neagr6, apoi gipe cei din sudul Dunirii gi al MunJilor FIem,
trec6nd pindin Asia MicE unde intemeiazd GalaJia, dupd
cumintemeiaseri una gi in sudul Moldovei de astdzi (Gala{iulfiind
agezarea al cirui nume pAstreazd inci numele lor).Din pricina
luptelor dintre ei 9i a amestecdrii cu Germanii,Tracii 9i Ilirii -
care ii asimileazi in mare parte - vor sldbitot mai mult astf'el
incAt, dnpi doud secole gi jumdtate de lainvazie, urmagii lor inci
la putere in Panonia vor fi invinqide Burebista. Urmele culturii
lor se pdstreaz6 pAni astdzi infelurite locuri de la Atlantrc la
Marea Neagri 9i dinBritania in Asia Mici. A fost o vreme in care
Cellii aucucerit Peninsula Italicd 9i micul stat roman de
atunci.Peste secole, atunci cdnd Romania a crescut, nu doar cil s
aeliberat de sub jugul celt, ci a ajuns si cucereascal ea
lial;a.Deqi unii dintre Gali (Gala!i) au fost impotrira
stripAniriitt'O ramagip a lor sunt Bascii de astitzi, singurul
PoPor coroPearce pislrea/a o limha pre indo-euro1'citttit."
Razboill rmf ,trivu A,rlilor. Y|tI I
49
sunt poate cele mai cunoscute astf,zi, sub nume cavajramuti
(satt vajramushti) gt kalaripayat. Alte asemeneaarte martiale
strivechi se mai intAlnesc inci in satele dinKerala, din Pamir sau
felurite regiuni mai retrase dinPakistan, Afganistan gi alte l5ri
din acele p6r{i ale lumii.Originea scitici sau getica a acestor
tehnici de luptd, atraditiilor rdzboinice qi a n.rultor elemenete
culturale esterevendicati., adesea chiar gi violent, de multe din
triburilegi, popoarele intinse incf, din pnr{ile Lacului Aral pin6
inMunlii Altai qi India (de la Dja{i la Tuvi). O limurireistorici
obiectivd gi serioasd a migra{iilor, originilor,amestecurilor,
influenJelor lingvistice gi cultuiale asfimo$ilor acestor triburi
gi neamuri este mai mult dec6tnecesarA. Dar, totodati, extrem de
greu de realizat, at6t dinpricina efortului foarte mare necesar cdt
gi al irrplicaliiloretnice, istorice gi politice extrem de
complexe. Ceia ce estelimpede ins6 e ce putem vorbi despre o
indephrtatl originecomuni
- a cdrei amintire inci nu s-a $ters cu totul
- $idespre evidente paralelisme in tradilia martialA a
tutur;raceslor popoare mai rcchi gi mai noi.
Pertii incepeau preg6tirea pentru lupt6 a tuturorbirba(ilor
liberi incd de la nagtere. Excrcilii de cAlire _asemdnitoare celor
ale spartanilor , jocuri militare qirnulte altele pregateau
rnAnuirea arcului qi a ldncii de iavarsta_la care puteau fi
purtate. De la 16_17 ani incepeaserviciul militar obligatoriu, care
dura zece ani. printrealtele, vandtoarea ;i lupta cu animalele
sblbatice erauexamene pe cae trebuia sa le treacA orice tAndr
persan, denenumirate ori. Caracterul rizboinic al acestui neam
estebinecunoscut in istorie, de:ii trebuie spus ci foafte
adeseabirnt confundaji cu Parlii.
Galii sau Cel{ii sunt un neam ivit de asemenea dinmigraJiile
civiliza{iei Kurgan IV, insi in urma cuceririipopoarelor
pre-indoeuropene din p[r.!ile Elvefiei 9i Frantei
48
-
numit cel mai adesea RomaLrla chiar r;i pdni in Evul Mediu-
nici nu avea alti cale de a rezista decAt pe aceea apregitirii
militare a tuturor cetatenilor. Chiar gi jocurilecopiilor erau
destinate pregitirii directe sau indirectepentm folosirea armelor.
lar de la cincispr^ezece ani tolicet[1enii roniani intrau in
pregitirea militariae.
Aceasti pregdtire cuprindea mai multe disciplinede lupti (ar1e
ma(iale). Una dintre ele eta pugilatt'l sa.uboxul cu cestul. Cestul
era o atmd alb6, un fel de m6nu9[,cel mai adesea fhrA degete, fie
din p0nzd de cdnepd fie dinpiele, int6ritd cu bucdli de piatr6,
plumb sau bronz, maitArziu gi de fier5o. Orice antrenament sau meci
de acest felse termina cu vanAtbi gi sAngerdfi, socotite
foartefolositoare pentru intirirea viitorilor lupt6tori. Ei
invilauastfel si reziste la durere gi si ducd lupta mai deparle
oricdtle-ar fi fost de greu.
Trdntele gi pancraliul fhceau de asemenea paftedin pregdtirea
mar{ial6 a tinerilor, aldturi de lupta cu suliJar"u.ta li suli{a
lungd, folosirea scuturilor5r 9i sabiei.Pregitirea de luptd
cuprindea gi lupta unu-la-unu, 9i luptacu c61iva sau intre cdliva,
9i lupta in fbrnra{ii sau uniti{i deIupt6. Nu o si infi{i96m aici
toate amdnuntele, nu dimdeosebirile intre legiuni, cohorte qi ale
sau alte unitali alearmatei romane, intre afiele marliale
practicate in aceste
ae O nota nu chiar neinsemnat6 se cuvine a fi fecut[ aici
SfantulApostol Pavel, dir nagtere cetdlean roman, a trebuit sd
treaci $iel prin mdcar o pade a pregdtirii militare, obligatorie
pentru toticetdlenii romani, adici lolosirea armelor qi armurii. De
aceea, dealtfel, Si folose$te adesea imagini ostA$e9ti pentru cei
care vor sbmearg[ pe calea cea shamta citre lmpdrdtia lui
Dumnezeu.50 Astizi armele de acest fel, adesea integral metal;ce,
se rlumescchiar . . . boxuri.5r Erau trei feluri principale de
scuturi. cel mic. rotund, ccl ovalgi lung pi cel ,,ca un dreptunghi
cutbat pe un cilindru".Specialigtii si ne scuze exprimarea
ne-academici, dar dorim sdfim inleleqi de toli cititolii.
51
romane multi vreme, al1ii au intdmpinat cu bucurie
aceastAapafienentd gi s-au inrolat in legiuni, ale etc. il
masd,depigind cu mult pe cei cca. 200.000 de Traci al c6rornumdr
impresioneazb, astdzi pe mulli.
Germanicii aveau, asemenea romanilor, o formide democralie
militard insd, conform anarhicului spiritgermanic, strdin
disciplinei riguroase latine, era mult maihaoticd qi
rlezorganizatl. Totugi, {Er6 a fi impuse de vreunlor superior,
existau la nivel naJional, in afara limbii,rdnduieli similare.
Orice bdrbat liber era crescut de mic inapropierea luptitorilor gi
invAla sA foloseascd sabia, arcul,scutul gi sulila, sA inoate qi s6
lupte cu animalele sau sivdneze. De foafie multe ori gi femeile
erau crescute inacelagi fel, putand oricand sd lupte al[turi de
bdrbalii lorsau de unele singure. Iulius Cezar spunea despre ei
cd,,toald viala Si-o petrec la vdndtoare sau indeletnicindu-secu
meSle;ugul armelor; de mici copi.i se inyald cu muncq Sicu traiul
aspnf48. O mare luptA se didea .u nu .u.vu iAse renuntre la
obiceiurile rf,zboinice in favoareaindeletnicirilor paqnice. Ca un
lucru vrednic de lauddmen{iondm cd fecioria era apdrati cu
sfinJenie, lucru rar inacele vremuri, pdni la nunti, care avea
desea loc chiar gi ladouizeci de ani. Pe de alt6 pafte insa,
caracterul lor haoticducea adesea la conflicte sAngeroase. Mai
mult, aveauobiceiul sd igi distrugd toli vecinii mai apropiati,
chiar gigermanici fiind, socotind ,drept un semn de virtute
catecinii, izgonili din ogoarele lor, sd emigreze $i ca nimenisd nu
culeze de a se aSezcr in preajma lor; astfbl ei se credlototlcttd
Si mai apdra{i, nemaiavdnd a se leme de vreondydlire
nea:;teplQtii". Yia\a lor era eminamente rnilitara.
I{omanii aveau numeroase fome de arte marfiale.Ivit in istorie
ca o demo(:ralie militard, SLat:U] roman
1N lbidenT, v1.2150
-
orice ofiler roman serios trecea prin toati instructriamilitari,
avind obligaJia de a o preda qi el' mai departe'subordonaJilor
s[i.
Ruqii au ar.ut din vechime felurite forme de arlemarfiale, de la
cele slave strivechi - la loc de cinste fiindarcul qi suliJa
- la cele aduse de Varegii (Yikingii
risdriteni) sau alte popoare. Chiar gi intr-o lucrare
sovieticide propagandd
- Sportul, Ed. Novosti, 1988 recunoa$te
(la p.52) existenia in U.R.S.S. a mae$trilor de sambo,definite
ca,,gen de lupte de auto-aparare". Aceqtia erauurmagii maegtrilor
din vechea Rusie, unde asemenea lupte,dar gi luptele cu pumnii qi
multe alte asemenea disciplineerau foarte populare. Adesea
concursurile atrigeau sute 9imii de oameni, chiar mai mul1i in
cadrul oragelor mari.Feluritele demonstralii de miestrie cu sabia,
suliJa 5i arcula cdldrelilor
- dupd model cAzAcesc sau tdtirlsc - erau 9i
ele mult apreciate. Tot aici intrd 9i biciul pe care Cazacii
9iT6tarii il mAnuiau cu multd iscusinti 9i care a fost preluatqi
folosit qi de unele populalii ruseEti sau rusificate.
Desigur, o menliune deosebitd se cuvine a fi fhcutiaici asupra
intersectdrii gi suprapunerii in Rusia, mai alesdin secolul XVII
incolo, a elementelor culturale vest-europeneJ ruseqti, caucaziene,
central-asiatice 9i extremorientale. De la scrima occidentalS adus6
de insffuctori maiales germani qi pdni la luptele mongole avem de-a
face cuo multitudine de stiluri gi Ecoli. Suprapunerile au
continuatneincetat, complicAndu-se gi mai mult in aproape un
secolde dictaturi comuniste.
Un rezultat surprinzator al acestor suprapuneri esteSistemda .
Acest nume acoperi o artd marlialf, complexi ceumdre$te in primul
rind eficienla in luptd dar, totodata, i$i
5a Se poate vedea cdte ceva despre aceste artd ma4iald
ruseascdonodemd) pe site-uri ca http://www.russianmarlialart com/
sauhttp ;//vassiar.wordpress.com/20 1 0/0712Olistoda-foft
elor-speciale-rusesti/ $.a.a.
:).1
unitAi $i cele din taberele de pregdtire ale
,,civililor',g.a.m.d..
Amintim doar de gcolile de lupt6 ale gladiatorilor,cea mai
vestit[ fiind, de deparle, ce de la Capua. $igladiatorii aveau
stilurile lor de lupt6, materializate qi inarmele gi uneltele de
luptd alese. De multe ori acesteaaveau legiturd 9i cu originea
etnicd a gladiatoruluinubian[, celt6., tracic6, gemanic6 etc dar
acest lucru nuera obligatoriu. Complexitatea artelor martiale
practicatede gladiatori, multitudinea de stiluri, seriozitatea
pregitirii(modali!
- chiar gi la propriu!), varietatea armelor gi
amurilor folosite, dar qi a spectacolelor date in areni (mairar
pe viajA gi pe moarte, in ciuda filmelor sAngeroase petemd) $i alte
asemenea elemente pot fi observate de doritori-
sau sceptici -
in exceptionala lucrare a lui SilvanoMattesini, Gladiatorss2.
Dansurile de luptd se intAlneau gila soldalii romani ca gi la
gladiatori, aldturi de feluriteexercilii demonstrative, atat
individuale c6t gi in gn.rp53. Numai insistdm asupra acestui
subiect, amintind doar ci inconfruntlrile dintre fixpele romane gi
popoarele cele mairizboinice ale antichitAtrii s-a dovedit nu doar
superioritateatacticd qi strategicd a ofilerilor romani ci gi
nivelul depregAtire de luptd excep{ional al ostagilor romani.
Toate cele prezentate, degi sunt o sinteza extremA aunui domeniu
uluitor de vast, aratd indeajuns, credem noi,pentru cine nu gtia,
nivelul inalt de practicare al arlelormarJiale la romani. Mai
amintim aici doar de faptul c6
tt Apirut[ in liinba englez6 sub egida ,,Asociatione
CulturaleArcheos".2009.tt C,edein de folos pentru cititori si
consenndm aici observa{iilelui Angelo Pellegrini din Scrima ctr
floreta..., p. 9: inatuteai!!.t'ppt'ii luptelor in drend cu qrtele
asculite, glqdiatoriiprezenrdu ext:rcilii inditidttak: Si in
ansamblu executate cu armede lemn. Cu uh. (:uritlte. eft) o
.tdevdratd demonstralie descrimd.... Astazi am zice ,,o adevarati
demonstrafie de artemarliaie". $i, de fapt, amdndoud fornrujiriie
su t corecte.
52
-
cuprinde, pana la intervenlia vest-europenilor' nenumaratelupte
qi razboaie date cu arrne albe de felurite triburi 9ineamuri
rdzboinice, fie invadatoare, fie defensive' Stilurilede luptd
africane sunt foafte multe 9i variate qi, cele maimulti adAnc
marcate de influenle religioase pdgAne' demagie animistd gi alte
asemenea ideologii
Pentru ca am amintit mai sus de India, revenimasupra
subiectului.
Invazia triburilor traco-scitice5T a adus cu eainfiinlarea
clasei rdzboinicilor qi reevaluarea tehnicilor delupt6. Am amintit
mai sus de doud arte mar{iale celebre,viiramuti (vajramushti) 9i
kalaripayat' amandoua legatestiAns de religiozitatea hindus6. Ele
sunt ins[ numai o partedin artele ma4iale ale celor peste 200'de
popoare aleIndiei. in trecut lndia era impdrfiti in nenumArate
state, celmai adesea foarte rizboinice. Chiar qi popoare aflate
laadf,post de rdzboi sau atacuri, precum cele drn Nepal,ciuiau qi
caut6 lupta, angajAndu-se ca luptetori in armatelebritanice sau in
altele.
in China existd mai multe categorii de aflemarliale decdt se
crede de obicei. Sunt cele cunoscute subnumele de wushu, dar sunt
9i altele, apar[inAnd unorpopulaJii minoritare, de la mongoli la
coreeni Cele"unor"ut"
sub numele de wushu sau kung-fu - dup6 o maiveche denumire,
europenizatA $i incorect6 se impart indoud rnari categorii: ,,boxul
de nord" gi,,boxul de sud",sau,,pumnul de nord" gi ,,pumnul de sud"
sau ,,neijia"1..metoda intema") qi ..ueijia" (..meloda erternd")
Acesteimpa4iri sunt insd lormale tri nerealiste ln lhpt' extsld
5t Invazie socotita de unii istorici europeni ca
avdndu-qirddicinile in migcbrile tracice catre r6sarit, iar de cei
adepli aipunctului de vedere al dialilor ca f\nd de origine proprie
central-asiatica qi cu direc(ii multiple, inclusiv cdtre Europa De
faptamdndoud opiniile sunt corecte pentru anumite perioade de
titnp
55
revendicd -
in anumite forme ale ei -
o spiritualitateortodox655.
Migratorii asiatici venili in Europa, din secolul alV-lea mai
ales, aveau sisteme de pregAtire de lupt6 incl dincopilIrie.
Cdl6ria, de pildi, cunoscuti astizi mii mult dinfilme 9i din
spectacolele gi intrecerile de echitalie, insemnamult mai mult
pentru ei. De la felurite jocuri ce sepracticau cilare se trecea le
i'elurite stiluri de lupti cdlare,cu sabia, sulila qi arcul rnai
ales. Aceste stiluri cuprindeauatdt lupta individuali, cu unul sau
mai mulli dugmani, cet gilupta de grup, cu felurite forme de
manevri 9i exerciliitactice. Fdra o pregatire mar{iali extrem de
serioaidmrgratorii nu ar fi putut face faf6 niciodatd
mililiilorronane, care se pregateau $i ele sistematic _ degi nu
atdt deintens ca migratorii gi cu atAt mai mult amatelor romane.Ca
urmare, acegti migratori nu doar c6 au obtinut multevictorii qi au
schimbat faja Puopei, dar au gi influenlatmult ar1ele ma4iale
europene56.
Aliica a alut $i are aftele sale marliale, de ladansurile
rlzboinice gi alte mijloace de pregatire aletriburilor stldvechi
din Egipt gi Sudan pAn6 la cele alZulugilor sau altor popoare din
Africa de Sud. O parte dinaceste arte marliale au fost pdstrate de
africanii dugi casclavi in Brazilia qi, amestecdndu-se cu artele
ma4iale aleamerindienilor gi muzica braziliand, au dat celebra
aziCapoeira, dar gi alte fbrme de lupti. Amintim in treacat
defaptul ci sunt specialiEti care au gdsit la strivechile
triburidin Egipt gi Sudan urme ale armelor, echipamentelor
gitehnicilor de luptd romane, inclusiv existenla unor
dansurirdzboinice. Dar subiectul este prea vast pentru a putea
fiprezentat pe scud. Subliniem doar cA istoria Africi55
http://www.russianmarlialart.com/main.php?page=philosophyto A se.
vedea 1i Scrima cu floreta, a. Ang.fo eelleirini,BucureEti, | 963,
p.9.
54
-
eficiente sau/$i spectaculoase din karate 1i kempo
(,,boxulcnlneTesc t.
Japonia are gi ea o bogati istorie a arlelormarliale. Nu
cunoa$tem tehnicile de luptd ale bdgtinaqilorarhipelagului, vechii
Ainu, dar oricum acestea s-au doveditcu totul ineficiente in fala
invadatorilor asiatici de maitirziu. Acegtia au alcdtuit apoi lara
cunoscutA astSzi subnumele de Japonia. Societatea japoneza a alut
gi uneleperioade de^stul de paEnice, dar nu a fost niciodatd
lipsitd derdzboinici. In afar6 de metodele de luptd iniliale, din
epocaJomon, Japonia a cunoscut nu doar noi arte mar(iale deorigine
local6, ci gi felurite influente exterioare, mai alesvenite din
China (de pe continent sau din_ Insula Taivan),din Coreea, din
Arhipelagul R1u-Ryu (Okinawa) qi dinMongolia, ba chiar din Filipine
9i, mai tdrziu, din Europa.Chiar gi armele de foc au fost aici
integrate de unele dingcolile de lupt6 nipone.
Artele marJiale de felul trdntelor se impart inJaponia in doud
mari gn)pe: sltmo Ei itt-jutsu Qiu-jitsu).Aldturi de kenjutsu cu
forma sa imblinziti, kendo - qilg;udo
- ltrttl cu arcul japonez avem in fali principalele
linii ale artelor marliale japoneze propriu-zise. Mai
existdstiluri traditionale japoneze de lupt[ cu bastonul, sulila
sauhalebarda. insi foarle celebntl karate nu este intre
artelemarliale nipone propriu-zise. Numele sdu iniltal,
Okinawa-
tt Am pr,s termenul 60-r chinezesc in ghilimele deoarece nu
esteneapdrat cel mai potdvit. Pr\n kempo se pot inlelege $i
artelerna4iale chinezegti vechi, dinailte de combinarea cu
artelemarliale indiene, dar se pot intelege qi ramuri mai noi ale
artelormar{iale chinezeqti, precum gi forme care, iefite din
vechiul
- sau
mai noul -
kempo chttezesc propriu-zis au creat formele dekempo japonez,
practicat initial mai ales in Insulele Ryu-R1.u/Okinawa, dar mai
apoi gi in lestul Japoniei 9i chiar in restullumii. Ca urmare
existi o anume ambiguitate a termenuluikempo.
57
peste 400 de curente principale sau stiluri principale de
artemar{iale chinezegti, acestea fblosind in generai
amdndouimetodele
- neijia 9i wetjia chiar dac6 pun accentul pe una
dir.rtre ele. Toate aceste forme igi au oiiginea in
intdlnireadintre vechile arte marfiale chinezegti, dinainte de
secolulVll d.Hr. 5i arrele mar.liale indiene, aduse de unul sau
maimul{i cilugdri budigti din India la templul Shaolin_Si(,,Templul
Micii Pdduri"). Din aceast6 intdlnirea a rezultato nou6 generaJie
de arte marfiale, ai ciror strinogiindepirta{r sunt afiele marliale
chinezegti de astdzi. IstoriaChinei 9i, implicit, a artelor
mar{iale chinezegti este at6t dezbuciumati incdt nu poate fi
infhligati in cateva cuvinte.Putem
.
spune doar cd legdturile dintre wushu qireligiozitatea taoist6,
budistd, confucianistl etc sunt extremde numeroase gi putemice. Ca
urmare, chiar gi conducereacomuniste gi deci atee
- a Chinei a avut probleme floafte
mari atunci cand a incercat si faci o separa{ie intre
laturasportiv-rnilitari gi cea militar-religioasd a acestor
artemarliale. In cele din ur.md s-a ajuns la un
conrprornisneobiqnuit, tradi{iile religioase chinezegti
imbr6c6ndideseaharna linrbajului qtiin{ific, prin nrijlocirea
caruia au putut fiacceptate oficial.
Coreea este un caz deosebit, o tarA aflatd laintdlnirea unor
mari puteri gi ambi{ii Manciuria,Mongolia, CJlna, Japonia. Evident,
gi ea qi_a dezvoltaipropriile. stiluri de lupti, atdt pe liniile
nobilimii gi trupelorr:C1le fi nobiliare, cdt qi pe liniile
stilurilor de iuptnIArlneijti. Acestea din unr6 au mers mai departe
chiai giatunci cdnd au fost in mod oficial interzise,
dezvoltdndu_se,ca si spunem aqa ,,in subferand',, ddnd nagtere la
conflicte,legende gi eroi. Calitatea lor a fost verificati. adesea
inIuptele interne dar gi in cele cu invaclatorii.
Artele ma4iale coreene vechi, precum sabat sautae-kyr:n, au lost
inlocuite de o afiA nou1, lae-kwon_do,dezvoltatA in secolul XX prin
asimilarea unor elemente
56
-
evolutia artelor ma4iale europene la Vikingi, Normanzi,Slavi qi
numeroase alte popoare. Putem sA arit[m evoluliatehnicilor de lupti
in Europa in raport cu schimbareaformelor gi dimensiunilor armelor
albe folosite, ascuturilor, armurilor, arcurilor q.a.m.d.. Nu ne-am
propusinsd o istorie a artektr marliale, fie ele europene sau nu,
cidoar a inlalila prezenla lor in istorie.
Din acest punct de vedere credem cI am infiJigat oingimire
destul de cuprinzAtoare pentm ca orice cititor sApoat6 inlelege cat
de rAspendite sunt artele 9i practicilemar{iale in lrecullJ tuturor
popoarelor. Singura exceplie oconstituie, din cdte gtim astAzi,
inuilii sau eschimogii, careera