Organizarea şi funcţionarea Primăriei Comunei Tomeş ti Prezentare generală Comuna Tomeşti (sat Tomeşti, cartier de blocuri Tomeşti, sat Chicerea, sat Goruni, sat Vlădiceni) Co, cu o suprafaţă totală de 3711 ha, este situată la limita de sud- est a teritoriului administrativ al municipiului Iaşi, la o distanţă de 10 km de acesta; această distanţă este considerată pe relaţia rutieră asigurată pe traseul DN 28 (Săbăoani – Tg.Frumos – Iaşi – Răducăneni). Teritoriul comunei se învecineză în nord cu comuna Holboca, în est cu comuna Ţuţora şi Comarna, în sud cu comuna Schitu – Duca, iar în vest cu comuna Bîrnova. Altitudinea maximă este de 400 m in partea nordică, având aspect deluros, partea de nord a teritoriului fiind reprezentată de şesul Bahluiului cu înălţimi de 35 – 40 m. 1
106
Embed
Organizarea Si Functionarea Primariei Comunei Tomesti
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
Organizarea şi funcţionarea Primăriei Comunei
Tomeşti
Prezentare generală
Comuna Tomeşti (sat Tomeşti, cartier de blocuri Tomeşti, sat Chicerea, sat
Goruni, sat Vlădiceni) Co, cu o suprafaţă totală de 3711 ha, este situată la limita de sud-
est a teritoriului administrativ al municipiului Iaşi, la o distanţă de 10 km de acesta;
această distanţă este considerată pe relaţia rutieră asigurată pe traseul DN 28 (Săbăoani –
Tg.Frumos – Iaşi – Răducăneni).
Teritoriul comunei se învecineză în nord cu comuna Holboca, în est cu comuna
Ţuţora şi Comarna, în sud cu comuna Schitu – Duca, iar în vest cu comuna Bîrnova.
Altitudinea maximă este de 400 m in partea nordică, având aspect deluros, partea
de nord a teritoriului fiind reprezentată de şesul Bahluiului cu înălţimi de 35 – 40 m.
Prima menţiune documentară cu privire la localitatea Tomeşti datează din vremea
marelui domnitor al Modovei, Stefan cel Mare şi corespunde anului 1469.
Ulterior, localitatea Tomeşti apare menţinată îon cronici ce datează din anii 1492
şi 1497, când acelaşi domnitor face câteva acte de donaţie şi împroprietărire pentru unii
dintre supuşii lui, de altfel boieri renumiţi prin curaj, spirit de sacrificiu şi înaltă ţinută
morală.
In anul 1615, în timpul domniei lui Stefan Tomşa al II lea, localitatea Tomeşti
apare din nou menţionată în documentele istorice, pentru ca mai târziu, în vremea
domniei lui Vasile Lupu să se stabilească hotarele acestei aşezări.
In anul 1875, cel mai mare poet român, Mihai Eminescu pe atunci revizor şcolar,
într-un raport către Prefectul de Iaşi aminteşte de primarul din Tomeşti în legătură cu o
problemă de învăţământ. La acea dată Tomeştiul era deja un cvasicentru administrativ
pentru patru sate: Tomeşti, Goruni, Vlădiceni şi Chicerea.
1
La începutul secolui XX este amintită localitatea Tomeşti în documentele de la
acea vreme. Asfel, în aprilie 1903, se aminteşte de un pelerinaj al studenţilor ieşeni în
anumite zone liniştite de lângă Iaşi printre care este specificat şi Tomeştiul. Deci, la acea
vreme, localitatea Tomeşti se constituia şi ca un loc de agrement pentru locuitorii
oraşului Iaşi.
Situaţia demografică
Populaţia comunei Tomeşti este de 12.215 locuitori, având o densitate de 310,1
locuitori / km2 (aceasta este în creştere datorită migraţiei populaţiei de la oraş la sate).
Trebuie precizat că densitatea com. Tomeşti este peste media densităţii pe judeţul Iaşi
(149,41 locuitori / km2 pe judeţ) şi peste media pe ţară, de 95,1 locuitori / km2 şi media
din mediul rural în judeţul Iaşi de 76,3 locuitori / km2. Populaţia, în anul 1912, era de
doar 848 de locuitori.
Structura populaţiei de grupe de vârstă:
0-14 ani - 3632 persoane (1999)
15-64 ani -7897 persoane (1999)
peste 65 ani -557 persoane (1999)
Structura populaţiei pe sexe:
Bărbaţi -6193 (50,4%)
Femei - 6022 (49,6%)
Populaţia activă - 7076 persoane
Someri în plată - 386 persoane
Persoane disponibilizate care au beneficiat de drepturi băneşti conf. L.1din 1991-
2357 persoane din care: 1481 femei, 876 bărbaţi, iar persoane fără venituri – 2420.
Intre anii 1977-1992 nr. locuitorilor a cunoscut o creştere substanţială,
înregistrându-se o creştere a ritmului mediu anual de 56,62% comparativ cu 38,06% în
perioada anterioară.
2
Resursele de muncă, ocuparea şi şomajul
ponderea resurselor de muncă în populaţia totală - 7076 persoane (populaţia
activă)
structura populaţiei active în: agricultură şi silvicultură - 62% (1977) -26,2%
(1992); industrie, construcţii - 55,8% (1992) - de unde provin marea majoritate a
persoanelor fără venituri; alte ramuri (servicii) - 18%
rata şomajului (şomeri în plată) 5,45%
ponderea şomerilor care nu mai beneficiază de ajutor de şomaj este de 86% din
totalul şomerilor
poderea şomerilor din totalul resurselor de muncă - 39,65% comparativ cu
poderea şomerilor pe ţară în august 2000 - 7,2%
poderea populaţiei din cagoria de vârstă activă în totalul populaţiei zonei: 65,34%
(respectiv 7897 persoane)
numărul locuitori de revin la un medic - 1339 persoane
rata şomajului pentru femei: 45
Organizare internă si funcţionalitate
Organizarea şi funcţionarea primăriei Tomeşti se realizeaza in conformitate cu
REGULAMENTUL DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE A APARATULUI
PROPRIU DE SPECIALITATE, A SERVICIILOR PUBLICE ŞI A INSTITUŢTIILOR
ORGANIZATE IN SUBORDINEA CONSILIULUI LOCAL şi este structurată conform
Organigramei intocmite de catre domnul secretar Mancaş Gabriel şi aprobata de consiliul
local Tomeşti.
Datorita numărului redus de angajaţi, Primăria nu poate fi structurată pe
compartimente, deoarece legea prevede ca pentru constituirea unui compartiment trebuie
sa fie minim 5 persoane de specialitate pe acelaş domeniu.
Conform organigramei care este anexată in acest dosar funcţiile de conducere sunt
reprezentate de Primar, Viceprimar, Secretar.
3
Primarul :
Conform art.2 din Regulament, Primarul indeplineşte urmatoarele atribuţii:
asigură respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, a
prevederilor Constituţiei, precum şi punerea în aplicare a legilor, a decretelor
Preşedintelui României, a hotărârilor şi ordonanţelor Guvernului;
dispune masurile necesare şi acordă sprijin pentru aplicarea ordinelor şi
instrucţiunilor cu caracter normativ ale miniştrilor şi ale celorlalţi conducători ai
autorităţilor administraţiei publice centrale, precum şi a hotărârilor consiliului
judeţean
asigură aducerea la îndeplinire a hotărârilor consiliului local. În situaţia în care
apreciază că o hotărâre este ilegală, în termen de trei zile de la adoptare îl sesizează
pe prefect;
poate propune consiliului local consultarea populaţiei prin referendum, cu privire la
problemele locale de interes deosebit. Pe baza hotărârii consiliului local ia masuri
pentru organizarea acestei consultări, în condiţiile legii şi ale Statutului comunei;
prezintă consiliului local, anual sau ori de cate ori este necesar, informări privind
starea economică şi socială a comunei, în concordanţă cu atribuţiile ce revin
autorităţii administraţiei publice locale, precum şi informări asupra modului de
aducere la îndeplinire a hotărârilor consiliului local;
întocmeşte proiectul de buget şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar şi le supune
spre aprobare consiliului local;
exercită funcţia de ordonator principal de credite;
verifică, din oficiu sau la cerere, încasarea şi cheltuirea sumelor din bugetul local, şi
comunică de îndată cele constatate consiliului local;
ia măsuri pentru prevenirea şi limitarea urmărilor calamităţilor, catastrofelor,
incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor, împreună cu organele specializate ale
statului. În acest scop poate mobiliza populaţia, agenţii economici şi instituţiile
publice din comună, acestea fiind obligate să execute masurile stabilite în planurile de
protecţie şi intervenţie elaborate pe tipuri de dezastre;
4
asigură ordinea publică şi liniştea locuitorilor, prin intermediul poliţiei, jandarmeriei,
gardienilor publici, pompierilor şi unităţilor de protecţie civilă, care au obligaţia să
răspundă solicitărilor sale, în condiţiile legii;
îndrumă şi supraveghează activitatea gardienilor publici,conform angajamentelor
contractuale;
ia măsurile prevăzute de lege cu privire la desfăşurarea adunărilor publice;
ia măsuri de interzicere sau de suspendare a spectacolelor, reprezentaţiilor sau altor
manifestări publice care contravin ordinii de drept ori atentează la bunele moravuri, la
ordinea şi liniştea publică;
controlează igiena şi salubritatea localurilor publice şi produselor alimentare puse în
vânzare pentru populaţie, cu sprijinul serviciilor de specialitate;
ia măsuri pentru prevenirea şi combaterea pericolelor provocate de animale, în
condiţiile legii;
ia măsuri pentru elaborarea planului urbanistic general al localităţii şi îl supune spre
aprobarea consiliului local; asigură respectarea prevederilor planului urbanistic
general, precum şi ale planurilor urbanistice zonale şi de detaliu;
asigură repartizarea locuinţelor sociale pe baza hotărârii consiliului local;
asigură întreţinerea şi reabilitarea drumurilor publice, proprietate a comunei,
instalarea semnelor de circulaţie, desfăşurarea normală a traficului pietonal şi rutier,
în condiţiile legii;
exercită controlul asupra activităţilor din târguri, pieţe, oboare, locuri şi parcuri de
distracţii şi ia măsuri pentru buna funcţionare a acestora;
conduce serviciile publice locale; asigură funcţionarea serviciilor de stare civilă şi de
autoritate tutelară; supraveghează realizarea măsurilor de asistenţă şi ajutor social;
îndeplineşte funcţia de ofiţer de stare civilă;
emite avizele, acordurile şi autorizaţiile date în competenţa sa prin lege;
propune consiliului local spre aprobare, în condiţiile legii, organigrama, numărul de
personal şi regulamentul de organizare şi funcţionare a aparatului propriu de
specialitate;
numeşte şi eliberează din funcţie, în condiţiile legii, personalul din aparatul propriu de
specialitate al autorităţilor administraţiei publice locale, cu excepţia secretarului;
5
propune consiliului local numirea şi eliberarea din funcţie, în condiţiile legii, a
conducătorilor regiilor autonome, ai instituţiilor şi serviciilor publice de interes local;
răspunde de inventarierea şi administrarea bunurilor aparţinând domeniului public şi
domeniului privat al comunei;
organizează evidenta lucrărilor de construcţii din localitate şi pune la dispoziţia
autorităţilor administraţiei publice centrale rezultatele acestor evidente;
ia masuri pentru controlul depozitării deşeurilor menajere, industriale sau de orice fel,
pentru asigurarea igienizării malurilor cursurilor de apă din raza comunei, precum şi
pentru decolmatarea văilor locale şi a podeţelor pentru asigurarea scurgerii apelor
mari;
Primarul mai îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de lege sau de alte acte
normative, precum şi însărcinările date de consiliul local.
O parte din atribuţiile primarului pot fi delegate viceprimarului.
Viceprimarul :
In art.3 Viceprimarul comunei Tomeşti exercită atribuţiile delegate de primar şi
însărcinările date de consiliul local.
Atribuţii delegate de primar:
Îndrumă şi supraveghează activitatea gardienilor publici, conform angajamentelor
contractuale;
Controlează igiena şi salubritatea localurilor publice şi produselor alimentare puse în
vânzare pentru populaţie, cu sprijinul serviciilor de specialitate;
Ia măsuri pentru prevenirea şi combaterea pericolelor provocate de animale, în
condiţiile legii;
Ia măsuri pentru elaborarea planului urbanistic general al localităţii şi îl supune spre
aprobare consiliului local; asigură respectarea prevederilor planului urbanistic
general, precum şi ale planurilor urbanistice zonale şi de detaliu;
Asigură repartizarea locuinţelor sociale pe baza hotărârii consiliului local;
Exercită controlul asupra activităţilor din târguri, pieţe, oboare, locuri şi parcuri de
distracţii şi ia măsuri pentru buna funcţionare a acestora;
6
Răspunde de inventarierea şi administrarea bunurilor care aparţin domeniului public
şi privat al comunei sau al oraşului;
Organizează evidenţa lucrărilor de construcţii din localitate şi pune la dispoziţie
autorităţilor administraţiei publice centrale rezultatele acestor evidenţe;
Ia măsuri pentru controlul depozitării deşeurilor menajere, industriale sau de orice fel,
pentru asigurarea igienizării malurilor cursurilor de apă din raza comunei sau a
oraşului, precum şi pentru decolmatarea văilor locale şi a podeţelor pentru asigurarea
scurgerii apelor mari.
Secretarul :
Conform art.4 din acelaşi Regulament Comuna Tomeşti are un secretar de unitate
administrativ-teritorială. Secretarul comunei este funcţionar public de conducere, cu
studii superioare juridice sau administrative. Secretarul nu poate fi membru al unui partid
politic sub sancţiunea eliberării din funcţie. Secretarul nu poate fi soţ sau rudă de gradul I
cu primarul sau viceprimarul.
Atribuţiile pricipale ale Secretarului sunt prevăzute in art.6 după cum urmează:
participă, în mod obligatoriu la şedinţele consiliului local;
coordonează compartimentele si activităţile cu caracter juridic, de stare civilă,
autoritate tutelară si asistenţă socială din cadrul aparatului propriu de specialitate a
consiliului local;
avizează proiectele de hotărâri ale consiliului local, asumându-şi răspunderea pentru
legalitatea acestora, contrasemnând hotărârile pe care le consideră legale;
avizează pentru legalitate dispoziţiile primarului;
urmăreşte rezolvarea corespondenţei în termenul legal;
asigură îndeplinirea procedurilor de convocare a consiliului local şi efectuarea
lucrărilor de secretariat;
pregăteşte lucrările supuse dezbaterii consiliului local;
asigură comunicarea către autorităţile, instituţiile şi persoanele interesate a actelor
emise de consiliul local sau de primar, în termen de cel mult 10 zile, dacă legea nu
prevede altfel;
7
asigură aducerea la cunoştinţă opiniei publice a hotărârilor şi dispoziţiilor cu caracter
normativ;
eliberează extrase sau copii de pe orice act din arhiva consiliului local, în afara celor
cu caracter secret, stabilit potrivit legii;
legalizează semnături de pe înscrisurile prezentate de părţi si confirmă autenticitatea
copiilor cu actele originale, în condiţiile legii;
Coordonează aparatul propriu de specialitate a consiliului local, serviciul de
gospodărire publică comunală, instituţiile de cultură, respectiv biblioteca comunală.
Secretarul îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege sau însărcinări date de
consiliul local sau de primar, astfel cum sunt stabilite prin fişa postului.
Funcţionarii publici :
Pe langa funcţiile de conducere enunţate mai sus, Consiliul Local al comunei Tomeşti
dispune de un aparat propriu format din 13 funcţionari cu funcţie de execuţie.
Conform art.8 numirea şi eliberarea din funcţie a personalului din aparatul propriu de
specialitate a consiliului local se fac de către primar, în condiţiile legii.
ART. 09. Poate ocupa o funcţie publică persoana care îndeplineşte următoarele condiţii:
are numai cetăţenia română şi domiciliul în România;
cunoaşte limba română scris şi vorbit;
are vârsta de 18 ani împliniţi;
are capacitate deplină de exerciţiu;
are o stare de sănătate corespunzătoare funcţiei pentru care candidează,
atestată pe bază de examen medical de specialitate;
îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru funcţia publică;
nu a fost condamnată pentru săvârşirea unei infracţiuni care ar face-o
incompatibilă cu exercitarea funcţiei publice;
a câştigat concursul sau a promovat examenul organizat pentru ocuparea
funcţiei publice.
8
ART. 11. Principiile care stau la baza exercitării funcţiei publice sunt prevăzute in art.11
după cum urmează :
legalitate, imparţialitate şi obiectivitate;
transparenţă;
eficienţă si eficacitate;
responsabilitate, în conformitate cu prevederile legale;
orientare către cetăţean;
stabilitate în exercitarea funcţiei publice;
subordonare ierarhică.
În cazul în care formarea şi perfecţionarea profesională se organizează în afara
localităţii unde îşi are sediul autoritatea locală, funcţionarii publici beneficiază de
drepturile de delegare, în condiţiile legii.
Pentru acoperirea cheltuielilor programelor de formare şi perfecţionare
profesională, autoritatea publică are obligaţia să prevadă în bugetul anual propriu sumele
necesare pentru cheltuielile respective.
Funcţionarii publici care urmează o formă de specializare sau perfecţionare pe o
durată mai mare de 1 lună dar nu mai mult de 1 an, şi primesc pe această perioadă
drepturile salariale, sunt obligaţi să se angajeze în scris că vor lucra de la 1 la 5 ani în
autoritatea locală. În cazul nerespectării angajamentului, aceştia vor restitui autorităţii
drepturile salariale primite pe perioada cursurilor de specializare sau perfecţionare,
proporţional cu timpul rămas până la împlinirea termenului, precum şi celelalte drepturi
acordate, pe aceeaşi perioadă, cu excepţia cazului în care funcţionarii publici respectivi
nu mai deţin funcţiile publice din motive neimputabile acestora sau în cazul transferului
în interesul serviciului.
În cazul în care primarul apreciază că studiile urmate sunt utile autorităţii locale, pe
perioada concediului de studii acordat, în limita a 30 de zile lucrătoare pe an,
funcţionarului public i se plătesc salariul de bază corespunzător funcţiei îndeplinite şi,
după caz, sporul de vechime.
9
Abateri si sancţiuni disciplinare :
Constituie abateri disciplinare următoarele fapte:
o întârzierea sistematică în efectuarea lucrărilor;
o neglijenţa repetată în rezolvarea lucrărilor;
o absenţe nemotivate de la serviciu;
o nerespectarea în mod repetat a programului de lucru;
o intervenţiile sau stăruinţele în rezolvarea unor cereri în afara cadrului legal;
o nerespectarea secretului profesional sau a confidenţialităţii lucrărilor cu acest
caracter;
o manifestări care aduc atingere prestigiului autorităţii publice locale;
o desfăşurarea în timpul programului de lucru a unor activităţi cu caracter politic;
o refuzul de a îndeplini atribuţiile de serviciu;
o încălcarea prevederilor legale referitoare la îndatoriri, incompatibilităţi, conflicte de
interese şi interdicţii stabilite prin lege pentru funcţionarii publici;
o stabilirea de către funcţionarii publici de execuţie de relaţii directe cu petenţii în
vederea soluţionării cererilor acestora.
Sancţiunile disciplinare sunt:
o mustrare scrisă;
o diminuarea drepturilor salariale cu 5 – 20% pe o perioadă de până la 3 luni;
o suspendarea dreptului de avansare în gradele de salarizare sau, după caz, promovare
în funcţie publică, pe o perioadă de la 1 la 3 ani;
o trecerea într-o funcţie publică inferioară, pe o perioadă de până la 1 an, cu diminuarea
corespunzătoare a salariului;
o destituirea din funcţia publică.
La individualizarea sancţiunii disciplinare se va ţine seama de cauzele şi
gravitatea abaterii disciplinare, împrejurările în care aceasta a fost săvârşită, gradul de
vinovăţie şi consecinţele abaterii, comportarea generală în timpul serviciului a
10
funcţionarului public, precum şi de existenţa în antecedentele acestuia a altor sancţiuni
disciplinare care nu au fost radiate, în condiţiile legii.
Sancţiunile disciplinare se aplică în cel mult 6 luni de la data săvârşirii abaterilor.
Sancţiunile disciplinare nu pot fi aplicate decât după cercetarea prealabilă a faptei
săvârşite şi după audierea funcţionarului public. Audierea funcţionarului public trebuie
consemnată în scris, sub sancţiunea nulităţii. Refuzul funcţionarului public de a se
prezenta la audieri sau de a semna o declaraţie privitoare la abaterile disciplinare care i se
impută se consemnează într-un proces-verbal.
Comisia de disciplină :
ART. 42. În cadrul autorităţii publice locale se constituie comisia de disciplină. În
alcătuirea comisiei de disciplină intră un număr egal de reprezentanţi desemnaţi de
conducătorul autorităţii publice locale şi de reprezentanţi ai funcţionarilor publici ce vor
fi desemnaţi prin votul majorităţi funcţionarilor publici din cadrul autorităţii publice
locale.
Fiecare comisie de disciplină are un preşedinte, care nu face parte din reprezentanţii
mai sus desemnaţi, ce va fi desemnat de primar, cu consultarea funcţionarilor publici din
cadrul autorităţii publice.
Comisiile de disciplină sunt competente să cerceteze faptele sesizate ca abateri
disciplinare şi să propună sancţiunea aplicabilă funcţionarilor publici din cadrul autorităţii
publice locale.
Funcţionarii publici nemulţumiţi de sancţiunea aplicată se pot adresa instanţei de
contencios administrativ, solicitând anularea sau modificarea, după caz, a ordinului sau a
dispoziţiei de sancţionare.
ART. 43. Cazierul administrativ este un act care cuprinde sancţiunile disciplinare
aplicate funcţionarului public şi care nu au fost radiate, în condiţiile legii, acesta fiind
necesar în următoarele cazuri:
desemnarea unui funcţionar public ca membru în comisia de concurs pentru
recrutarea funcţionarilor publici;
11
desemnarea unui funcţionar public în calitate de preşedinte şi membru în comisia de
disciplină;
desemnarea unui funcţionar public în calitate de membru în comisia paritară;
ocuparea unei funcţii publice corespunzătoare categoriei funcţionarilor publici de
conducere;
în orice alte situaţii prevăzute de lege
Cazierul administrativ este eliberat la solicitarea:
funcţionarului public interesat;
conducătorului autorităţii publice în care îşi desfăşoară activitatea;
preşedintelui comisiei de disciplină;
altor persoane prevăzute de lege.
ART. 44. 1) Răspunderea contravenţională a funcţionarului public se angajează în cazul
în care acesta a săvârşit o contravenţie în timpul şi în legătura cu sarcinile de serviciu.
2)Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicarea a
sancţiunii funcţionarul public se poate adresa cu plîngere la judecătoria în a cărei
circumscripţie îşi are sediul autoritatea locală.
ART. 45. 1) Răspunderea civilă a funcţionarului public se angajează:
a) pentru pagube produse cu vinovăţie patrimoniului autorităţii publice locale;
b) pentru nerestituirea la termenul legal a sumelor ce i s-au acordat necuvenit;
c) pentru daunele plătite de autoritatea publică locală, în calitate de comitent, unor terţe
persoane, în temeiul unor hotărâri judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile.
2) Repararea pagubelor aduse autorităţii locale în situaţiile de la art.45 lit.a) şi
b) se dispune prin emiterea unei dispoziţii de imputare de către primar, în termen de 30
zile de la constatarea pagubei, sau, după caz, prin asumarea unui angajament de plată, în
situaţia prevăzută la lit.c) a aceluiaşi articol, pe baza hotărârii judecătoreşti definitive şi
irevocabile.
3) Împotriva dispoziţiei de imputare funcţionarul public în cauză se poate
adresa instanţei de contencios administrativ.
12
ART. 46. 1) Răspunderea funcţionarului public pentru infracţiunile săvârşite în timpul
serviciului sau în legătură cu atribuţiile funcţiei publice pe care o ocupă, se angajează
potrivit legii penale. În situaţia în care nu sunt întrunite condiţiile pentru angajarea
răspunderii penale, iar fapta funcţionarului public poate fi considerată abatere
disciplinară, va fi sesizată comisia de disciplină.
2) În cazul în care s-a pus în mişcare acţiunea penală pentru săvârşirea unei
infracţiuni de natura celor prevăzute la art.32 lit.h), primarul va dispune suspendarea
funcţionarului public din funcţia pe care o deţine.
3) Dacă se dispune scoaterea de sub urmărire penală ori încetarea urmăririi
penale, precum şi în cazul în care instanţa judecătorească dispune achitarea sau încetarea
procesului penal,suspendarea din funcţia publică încetează,iar funcţionarul public
respectiv va fi reintegrat în funcţia publică deţinută anterior şi îi vor fi achitate drepturile
salariale aferente perioadei de suspendare.
Modificarea, încetarea si suspendarea raporturile de serviciu
ART. 47. Modificarea raporturilor de serviciu are loc prin:
- delegare;
- detaşare;
- transfer;
- mutarea în cadrul altui compartiment al autorităţii publice;
- exercitarea cu caracter temporar a unei funcţii publice de conducere.
ART. 48. Suspendarea raporturilor de serviciu se face de drept atunci când funcţionarul
public se află în una dintre următoarele situaţii:
- este ales sau numit într-o funcţie de demnitate publică, pe perioada respectivă;
- este încadrat la cabinetul unui demnitar;
- este desemnat de către autoritatea publică să desfăşoare activităţi în cadrul
unor misiuni diplomatice ale României, ori în cadrul unor organisme sau
instituţii internaţionale, pentru perioada respectivă;
- desfăşoară activitate sindicală pentru care este prevăzuta suspendarea, în
condiţiile legii;
13
- efectuează stagiul militar, serviciul militar alternativ, este concentrat sau
mobilizat;
- este arestat preventiv;
- efectuează tratament medical în străinătate, dacă funcţionarul public nu se află
în concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă, precum şi
pentru însoţirea soţului sau, după caz, a soţiei ori a unei rude până la gradul I,
inclusiv, în condiţiile legii;
- se află în concediu pentru incapacitate temporară de muncă, în condiţiile legii;
- carantină, în condiţiile legii;
- concediu de maternitate, în condiţiile legii;
- este dispărut, iar dispariţia a fost constatată prin hotărâre judecătoreasca,
rămasă definitivă şi irevocabilă;
ART. 49. Suspendarea raporturilor de serviciu se face la solicitarea funcţionarului
public, în una dintre următoarele situaţii:
- concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul
copilului cu handicap, până la împlinirea vârstei de 3 ani, în condiţiile legii;
- concediu pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani sau, în
cazul copilului cu handicap pentru afecţiunile intercurente, până la împlinirea
vârstei de 18 ani;
- desfăşurarea unei activităţi în cadrul unor organisme sau instituţii
internaţionale, în alte situaţii decât cele prevăzute mai sus;
- pentru participare la campania electorală;
- pentru participarea la grevă, în condiţiile legii.
Suspendarea raporturilor de serviciu se poate face şi la cererea motivată a funcţionarului
public. Suspendarea poate interveni şi în alte situaţii decât cele mai sus menţionate,
reglementate prin acte speciale.
ART. 50. Încetarea raporturilor de serviciu ale funcţionarilor publici are loc în
următoarele condiţii:
a) de drept;
b) prin acordul părţilor, consemnat în scris;
14
c) prin eliberare din funcţia publică;
d) prin destituire din funcţia publică;
e) prin demisie.
f) în alte situaţii prevazute expres de lege.
Raportul de serviciu încetează de drept:
- la data decesului funcţionarului public;
- la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătoresti de declarare a morţii
funcţionarului public;
- dacă funcţionarul public nu mai îndeplineşte una dintre condiţiile prevăzute la
art. 50 lit. a), d) şi f) din Legea nr. 188/1999 republicată, privind Statutul
funcţionarilor publici;
- la data comunicării deciziei de pensionare pentru limită de vârstă ori
invaliditate a funcţionarului public;
- ca urmare a constatării nulităţii absolute a actului administrativ de numire în
funcţia publică, de la data la care nulitatea a fost constatată prin hotarâre
judecătoreasca definitivă;
- când funcţionarul public a fost condamnat printr-o hotărâre judecătorească
definitivă pentru o faptă prevăzută la art. 50 lit. (h) din Legea nr. 188/1999,
sau prin care s-a dispus aplicarea unei sancţiuni privative de libertate, la data
rămânerii definitive a hotărârii de condamnare;
- ca urmare a interzicerii exercitării profesiei sau a funcţiei, ca măsură de
siguranţă ori ca pedeapsă complementară, de la data rămânerii definitive a
hotărârii judecătoresti prin care s-a dispus interdicţia;
- la expirarea termenului pentru care a fost execitată cu caracter temporar
funcţia publică.
Primarul va dispune eliberarea din funcţia publică prin act administrativ, care se
comunică funcţionarului public în termen de 5 zile lucrătoare de la emitere, pentru motive
neimputabile funcţionarului public, în următoarele cazuri:
autoritatea, serviciul sau instituţia publică şi-a încetat activitatea ori a fost
mutată în altă localitate, iar funcţionarul public nu este de acord să o urmeze;
15
autoritatea publică îşi reduce personalul ca urmare a reorganizării activităţii,
prin reducerea postului ocupat de funcţionarii publici;
ca urmare a admiterii cererii de reintegrare în funcţia publică ocupată de
funcţionarul public a unui funcţionar public eliberat sau destituit nelegal ori
pentru motive neîntemeiate de la data rămânerii definitive a hotărârii
judecătoreşti de reintegrare;
pentru incompetenţă profesională în cazul obţinerii calificativului
„nesatisfăcător” la evaluarea performanţelor profesionale individuale ;
funcţionarul public nu mai îndeplineşte condiţia prevăzută la art. 50 lit. (g) din
Legea nr. 188/1999;
starea sănătăţii psihice şi/sau psihice a funcţionarului public, constatată prin
decizie a organelor competente de expertiză medicală, nu îi mai permite
acestuia să-şi îndeplinească atribuţiile corespunzătoare funcţiei publice
deţinute;
Destituirea din funcţia publică se dispune prin act administrativ al primarului
care se comunică funcţionarului public în termen de 5 zile lucrătoare de la data emiterii,
pentru motive imputabile funcţionarului public, în urmatoarele cazuri:
ca sancţiune disciplinară, aplicată pentru săvârşirea repetată a unor abateri
disciplinare sau a unei abateri disciplinare care a avut consecinţe grave;
dacă s-a ivit un motiv legal de incompatibilitate, iar funcţionarul public nu
acţionează pentru încetarea acestuia, într-un termen de 10 zile calendaristice
de la data intervenirii cazului de incompatibilitate.
Funcţionarul public poate să comunice încetarea raporturilor de serviciu prin
demisie, notificată în scris primarului. Demisia nu trebuie motivată şi produce efecte
după 30 de zile calendaristice de la înregistrare.
Funcţionarii publici beneficiază de preaviz, în condiţiile legii.
Timpul de muncă si timpul de odihnă :
ART. 95. Timpul de muncă reprezintă timpul pe care salariatul il foloseşte pentru
îndeplinirea sarcinilor de muncă. Pentru salariaţii angajaţi cu normă întreagă durata
normală a timpului de lucru este de 8 ore pe zi şi de 40 de ore pe săptămână.
16
ART. 96. Durata maximă legală a timpului de lucru nu poate depăşi 48 de ore pe
săptămână, inclusiv orele suplimentare.
Conform art.134 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, zilele de sărbătoare legală in care
nu se lucrează sunt:
1 şi 2 Ianuarie;
prima şi a doua zi de Paşti;
1 Mai;
prima si a doua zi de Rusalii;
Adormirea Maicii Domnului;
1 Decembrie;
prima şi a doua zi de Crăciun;
2 zile pentru fiecare dintre cele trei sărbători religioase anuale, declarate astfel de
cultele religioase legale, altele decât cele creştine, pentru persoane aparţinând
acestora;
Acordarea zilelor libere se face de către primar.
ART. 106. Dreptul la concediu de odihnă anual plătit este garantat tuturor salariaţilor.
Durata concediului de odihnă anual este prevăzută de prevederile legale specifice în
materie pentru salariaţii din sistemul bugetar, administraţie publică.
Primarul este obligat să acorde concediu până la sfârşitul anului următor, tuturor
salariaţilor care într-un an calendaristic nu au efectuat integral concediul de odihnă la
care aveau dreptul.
Compensaţia în bani a concediului de odihnă este interzisă, cu excepţia cazului în
care încetează contractul individual de muncă.
Salariaţii care lucrează în condiţii grele, periculoase sau vătămătoare, nevăzătorii,
alte persoane cu handicap şi tinerii în vârstă de până la 18 ani beneficiază de un concediu
de odihnă suplimentar de cel puţin 3 zile lucrătoare.
Efectuarea concediului de odihnă se realizează pe baza unei programări colective
stabilite de către primar împreună cu reprezentanţii salariaţilor. Programarea se face până
la sfârşitul anului calendaristic pentru anul următor.
17
În cazul în care programarea concediului se face fracţionat, angajatorul este obligat
să stabilească programarea astfel încât fiecare salariat să efectueze într-un an
calendaristic cel puţin 15 zile lucrătoare de concediu neîntrerupt.
În cazul unor evenimente familiale deosebite, salariaţii au dreptul la zile libere
plătite, astfel cum sunt stabilite prin lege.
Pentru rezolvarea unor situaţii personale salariaţii au dreptul la concedii fără plată.
Durata acestora nu poate fi mai mare de 1 an.
Salariaţii au dreptul să beneficieze, la cerere, de concedii de formare profesională.
În cazul în care în cursul unui an calendaristic, pentru salariaţii în vârstă de până la 25 de
ani, şi respectiv în cursul a 2 ani calendaristici consecutivi, pentru salariaţii în vârstă de
peste 25 de ani, nu a fost asigurată participarea la o formare profesională pe cheltuiala
consiliului local, salariatul în cauză are dreptul la un concediu pentru formare
profesională, plătit de angajator, de până la 10 zile lucrătoare.
Relaţii interne între compartimente
Potrivit criteriilor de constituire în sistem a sarcinilor publice corespunzător tipurilor
de servicii cunoscute se pot identifica, în cadrul aceleaşi instituţii, relaţii obligatorii, care
sunt reglementate de anumite acte juridice sau relaţii facultative.
Relaţiile unităţii cu salariaţii sunt stabilite prin fişa postului(ANEXA 1), regulamentul
de organizare şi funcţionare şi organigramă(ANEXA 2). Relatiile interne pot fi de
subordonare – supraordonare (din punct de vedere ierarhic), coordonare, colaborare.
Primăria Tomeşti este structurată în servicii, compartimente, birouri, după cum
urmează:
Administrator Public;
Biroul Permanent de lucru şi Relaţii Consiliul Local;
Compartiment Comunitar Cadastru şi Agricultură;
18
Compartiment Asistenţă Socială şi Autoritate Tutelară;
cheltuieli de personal, cheltuieli materiale şi servicii, subvenţii, transferuri, cheltuieli de
capital precum si alte cheltuieli băneşti cu caracter funcţional pentru fiecare instituţie,
serviciu public de interes local corespunzător structurii organizatorice.
În ceea ce priveşte cheltuielile efectuate de Primăria Tomeşti,am ales să studiez
cheltuielile aferente anului bugetar 2009 ,care alături de venituri,alcătuiesc bugetul
Primăriei Tomeşti pe anul 2009. Bugetul cuprinde cheltuielile detaliate pe
capitole,titluri,articole,subcapitole şi paragrafe , pe trimestre.
La nivelul anului 2009, o mare parte din fonduri s-au repartizat către dezvoltarea
publică şi pe reţeaua transporturilor(2690mii lei). Cheltuielile cu activele fixe ocupă şi ele
un loc important în bugetul local,urmărindu-se modernizarea clădirilor ,a transportului in
comun(7039 mii lei). Străzile au fost şi ele refăcute avându-se la dispoziţie un buget de
700 mii lei(asfaltarea şoselei de centură a Cartierului Tomeşti;betonarea aleelor şi
trotuarelor; instalarea unor indicatoare de circulaţie şi limitatoare de viteză la nivelul
comunei pentru fluidizarea circulaţiei şi evitarea unor accidente rutiere). Pentru
construirea gradiniţei s-a alocat un buget de 1165 mii lei pentru invăţământul preşcolar ce
se situează în cartierul de blocuri. Pentru întreţinerea şcolilor şi pentru serviciile sportive
s-a aprobat o sumă de 1200 mii lei(finalizare reparaţie capitală şcoala
D.D.Pătrăşcanu;construire sală de sport,amenajare teren de sport). În ramura culturală s-a
investit suma de 1454 mii lei necesari pentru construirea unei Case de Cultură la nivelul
comunei şi atragerea de fonduri; înfiinţarea unui ansamblu folcloric; sprijinirea construirii
bisericii în satul Vladiceni; sprijinirea construirii unei biserici în cartierul de blocuri.
În procesul execuţiei bugetare, cheltuielile bugetare parcurg următoarele faze:
angajament, lichidare, ordonanţare, plată. Operaţiunile specifice angajării, lichidării şi
ordonanţării cheltuielilor sunt în competenţa ordonatorilor de credite. Plata cheltuielilor
este asigurată de şeful compartimentului financiar-contabil. Instrumentele de plată trebuie
să fie insoţite de documentele justificative care să certifice exactitatea sumelor de
plată,executarea serviciilor conform angajamentelor legale încheiate. Instrumentele de
plată se semnează de către contabil şi şeful compartimentului financiar-contabil.
Efectuarea plăţilor, în limita creditelor bugetare aprobate, se face numai pe bază de acte
51
justificative, întocmite în conformitate cu dispoziţiile legale,şi numai după ce acestea au
fost angajate, lichidate şi ordonanţate.
Cheltuielile curente asigură întreţinerea şi buna funcţionare a instituţiilor publice,
finanţarea satisfacerii acţiunilor publice şi reprezintă un consum definitiv de resurse
financiare care trebuie sa se reînnoiască anual. Cheltuielile curente cuprind cheltuielile de
personal, cheltuielile materiale şi servicii, subvenţii, transferuri şi dobânzi.
Consiliile locale si primarii funcţionează ca autorităţi ale administraţiei publice
locale si rezolva treburile publice din comune şi oraşe, în condiţiile legii.
Primarul îndeplineşte funcţia de ordonator principal de credite. În exercitarea
atribuţiilor sale, primarul emite dispoziţii care devin executorii după ce sunt aduse la
cunoştinţa persoanelor interesate. Consiliul local adoptă hotărâri, cu votul majorităţii
membrilor prezenţi, în afară de cazurile în care legea sau regulamentul de funcţionare al
consiliului cere o altă majoritate.
Competenţele şi atribuţiile autorităţilor administraţiei publice locale se stabilesc
numai prin lege. Aceste competente sunt depline şi exclusive, cu excepţia cazurilor
prevăzute de lege.
În scopul asigurării autonomiei locale autorităţile administraţiei publice locale au
dreptul să instituie şi să perceapă impozite şi taxe locale , să elaboreze şi să aprobe
bugetul de venituri şi cheltuieli al comunei în condiţiile legii.
În spiritul autonomiei locale, autorităţile administraţiei publice locale au
următoarele competenţe şi răspunderi în domeniul finanţelor locale:
elaborarea şi aprobarea bugetelor la termenele stabilite;
stabilirea, încasarea şi urmărirea impozitelor şi taxelor în condiţiile
legii;
urmărirea execuţiei bugetelor locale şi rectificarea acestora pe
parcursul anului bugetar;
administrarea eficientă a bunurilor din proprietatea publică şi privată a
unităţilor administrativ-teritoriale;
52
administrarea resurselor financiare pe parcursul execuţiei bugetare în
condiţii de eficienţă;
fundamentarea opţiunilor şi priorităţilor în aprobarea şi efectuarea
cheltuielilor bugetelor locale;
organizarea şi urmărirea efectuării controlului financiar asupra gestiunii
proprii, a gestiunii instituţiilor şi serviciilor publice din subordine.
Autonomia locală presupune creşterea răspunderii în administrarea resurselor
financiare locale, în dimensionarea cheltuielilor în limitele veniturilor, în întărirea
controlului şi administrarea datoriei cu prudenţă.
Primarul îndeplineşte o funcţie de autoritate publica. El este şeful administraţiei
publice locale şi al aparatului propriu de specialitate al autorităţilor administraţiei publice
locale, pe care îl conduce şi îl controlează.
Conform legii primarul are următoarele atribuţii principale :
-întocmeşte proiectul bugetului local al comunei şi contul de încheiere a
exerciţiului bugetar şi le supune spre aprobare consiliului local;
- exercită funcţia de ordonator principal de credite;
-verifică, din oficiu sau la cerere, încasarea şi cheltuirea sumelor din bugetul
comunal şi comunică de îndată consiliului local cele constatate;
-ia măsuri pentru prevenirea şi limitarea urmărilor calamităţilor, catastrofelor,
incendiilor, epidemiilor, împreună cu organele specializate ale statului;
-ia măsuri pentru elaborarea planului urbanistic general al comunei şi îl supune
spre aprobare consiliului local;
-supraveghează realizarea măsurilor de asistenţă şi ajutor social;
-emite avizele, acordurile şi autorizaţiile date în competenţa sa prin lege;
Consiliul local al comunei îndeplineşte şi acesta o serie de atribuţii principale
prevăzute în Legea 215/2001 privind administraţia publică locală cum ar fi :
-aprobă statutul comunei şi al oraşului şi regulamentul de funcţionare al
consiliului local;
-aprobă prognoze orientative şi programe de dezvoltare economico-socială, de
organizare şi amenajare a teritoriului;
53
- aprobă bugetul local, formarea, administrarea şi executarea acestuia, virările de
credite şi modul de utilizare a rezervei bugetare, împrumuturile şi contul de încheiere al
exerciţiului bugetar; stabileşte impozitele şi taxele locale, precum şi taxele speciale pe
timp limitat, în condiţiile prevăzute de lege; asigură condiţiile necesare bunei funcţionări
a instituţiilor de învăţământ, sanitare, de cultură, tineret şi sport;
- contribuie la realizarea măsurilor de protecţie şi asistenţă socială;
-hotărăşte, în condiţiile legii, asocierea cu alte autorităţi ale administraţiei publice
locale sau judeţene pentru realizarea unor lucrări şi servicii de interes public, precum şi
colaborarea cu agenţi economici din ţară sau din străinătate, în scopul realizării unor
acţiuni sau lucrări de interes comun. Consiliul local exercită şi alte atribuţii stabilite prin
lege sau prin statutul comunei.
Fundamentarea cheltuielilor de personal
Cheltuielile de personal vizează plata drepturilor salariale ale personalului angajat,
precum şi a drepturilor de delegare, detaşare şi transfer în interesul serviciului.
Cheltuielile de personal se stabilesc ţinând seama de dimensionarea personalului de
specialitate, administrativ şi auxiliar finanţat de la buget, în concordanţă cu programele şi
atribuţiile pe care le are de realizat fiecare compartiment funcţional, prin aplicarea
corespunzătoare a legislaţiei în domeniul salarizării.
În fundamentarea cheltuielilor de personal trebuie să se ţină seama de prevederile
Legii privind sistemul de stabilire a salariilor de baza in sectorul bugetar si a
indemnizaţiilor pentru persoanele care ocupa funcţii de demnitate publica cu modificările
si completările ulterioare, astfel încât procesul de fundamentare a cheltuielilor capătă o
importanţă deosebită.
Fundamentarea cheltuielilor de personal are la bază fundamentarea numărului de
salariaţi şi a fondului de salarii de bază lunar, precum şi a contribuţiilor plătite de
personalul salariat.
Indicatori care reflectă cheltuielile de personal:
numărul personal;
54
salariul bază;
spor de vechime;
alte sporuri;
îndemnizaţie demnitari;
cheltuieli salariale:
fondul brut de salarii;
C.A.S.;
contribuţia pentru fondul de şomaj;
CASS;
îndemnizaţii de conducere;
diurne, deplasări.
EXEMPLU: Calculul cheltuielilor de personal în luna decembrie 2009 în cadrul
Primăriei Tomeşti pentru Autorităţi publice:
Cheltuieli de personal: 221.620.386 lei
o număr personal aprobat: 38
o C.A.S : 16.155.707 lei
o CASS: 11.331.421 lei
o CFS: 1.108.954 lei
o total cheltuieli cu salariile Administraţie Locala: 144.278.930 lei
o îndemnizaţii consilieri : 36.580.600 lei
o total Primărie : 180.859.530 lei
unde:
C.A.S. – Contribuţii pentru asigurările sociale de stat angajat;
C.A.S.S. – Contribuţii pentru constituirea fondului de asigurări sociale de sănătate
angajat;
CFS – Cheltuieli pentru constituirea fondului pentru plata ajutorului de şomaj angajat.
Fundamentarea cheltuielilor cu salariile reprezintă de fapt analiza tuturor
indicatorilor specifici.
Cheltuielile de personal vizează plata drepturilor salariale ale personalului angajat
precum şi ale colaboratorilor şi obligaţiile aferente faţă de bugetul statului şi al
asigurărilor sociale, ca şi drepturile de delegare, detaşare în provincie.
55
Indicatorii de calcul al fondului de salarii pentru personalul angajat sunt:
numărul de personal angajat (N);
salariul bază de încadrare + îndemnizaţia de conducere (ÎC) + sporul de
vechime (SV) + îndemnizaţie C.O.(concediu de odihna) + salarii de merit(SM)
+ alte sporuri (AS) conform statutului de funcţii;
îndemnizaţii consilieri (Îc) ;
tichete de masă (TM) ;
contribuţia pentru asigurările sociale (CAS) –20,8%
contribuţia pentru constituirea fondului de sănătate (CASS) –5,2%
contribuţia pentru constituirea fondului de şomaj (CFS) –0,50%
Etapele efective în fundamentarea cheltuielilor cu salariile
Cheltuielile cu salariile se realizează dintr-un total bănesc prestabilit, conform
O.G. 24/2000 articolul 4. Astfel “Salariile de bază şi indemnizaţiile de conducere pentru
personalul contractual se stabilesc astfel încât, împreună cu celelalte elemente ale
sistemului de salarizare, să se încadreze în fondurile alocate de la bugetul de stat...”.1
Modul de efectuare a acestor cheltuieli este reglementat în O.G. 24/2000 articolul
5, astfel: “(1) În limita fondurilor bugetare aprobate prin bugetul de stat, ordonatorii
principali de credite defalchează pe luni cheltuielile cu salariile şi le comunică
Ministerului Finanţelor, în termen de 15 zile lucrătoare de la data publicării în
Monitorul Oficial al României a legii bugetului de stat, atât pentru aparatul propriu, cât
şi pentru unităţile subordonate. Defalcarea pe luni se va realiza astfel încât să se asigure
desfăşurarea în bune condiţii a activităţii până la sfârşitul anului. (2) În termenul
prevăzut la alineatul (1) sumele defalcate pe luni pentru unităţile subordonate se
comunică de către ordonatorii principali de credite, după caz, ordonatorilor secundari,
iar aceştia , ordonatorilor terţiari de credite bugetare. Deschiderile de credite bugetare
şi cheltuielile cu salariile, ce se pot efectua de fiecare ordonator principal de credite, nu
pot depăşi totalul sumelor defalcate, pe luni, cumulate de la începutul anului.”.
Conform reglementărilor, veniturile salariale se compun din următoarele
componente:
1 A se vedea Ordonanţa de Urgenţă 24/2000 privind modalităţile de stabilire a salariului de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 138/2000;
56
salariul tarifar;
sporuri.
Salariul de bază
Salariul de bază (SB) reprezintă necesarul de fonduri pentru salarizarea angajaţilor
primăriei comunale şi se determină pe baza următoarelor elemente :
o numărul mediu de angajaţi (N)
o salariul mediu din anul de bază modificat cu influenţa majorărilor de
salarii previzionate pentru anul de plan (Smb)
Evaluarea acestor cheltuieli se face potrivit relaţiei:
SB = N * Smb *12 luni
Salariile de baza în sectorul bugetar se stabilesc pe baza următoarelor elemente:
a.) valoarea de referinţă universala, care se exprima in lei si care este baza unica de
determinare a valorii de referinţă, proprie fiecărui sector de activitate bugetara;
b.) indicatorii de prioritate intersectorială, exprimaţi in procente, diferenţiaţi pe
domenii de activitate;
c.) valori de referinţă sectoriala (Vrs), exprimate in lei, rezultate din înmulţirea valorii
de referinţă universala (Vru) cu indicatorii de prioritate intersectorială (Ipi),
utilizate ca:
baza de calcul pentru configurarea grilelor de intervale specifice sectorului
respectiv;
baza de calcul pentru salariile de baza corespunzătoare grilelor de
salarizare specifice;
baza de calcul al cuantumului îndemnizaţiei lunare;
Vrs = Vru * Ipi d.) grila de intervale pentru stabilirea salariilor de baza, pentru funcţiile specifice
fiecarui sector de activitate.
Grila de intervale pentru stabilirea salariului de bază pentru sectoarele de
activitate bugetară se compune din intervale de valori prevăzute pentru fiecare funcţie de
execuţie, grad, profesie, etc.
57
Un interval este definit de coeficientul de multiplicare care înmulţit cu valoarea de
referinţă specifică, vor reprezenta limitele între care se stabileşte salariul de bază.2
Salariul de bază pentru persoane cu funcţii de conducere este cel corespunzător
funcţiei de execuţie, gradului sau treptei profesionale, la care se adaugă o indemnizaţie de
conducere, diferenţiată în raport cu complexitatea şi răspunderile ce revin funcţiei de
conducere.
Principalele etape în activitatea de evaluare a performanţelor profesionale
individuale sunt:
descrierea criteriilor de evaluare a performanţelor profesionale
individuale;
procedura de măsurare şi de evaluare a performanţelor profesionale
individuale;
urmărirea şi controlul rezultatelor evaluării şi determinarea evoluţiei
performanţelor profesionale individuale în timp.
Criteriile de evaluare a performanţelor profesionale individuale sunt:
- gradul de îndeplinire a standardelor de performanţă;
- asumarea responsabilităţii;
- adaptarea la complexitatea muncii;
- iniţiativa şi creativitatea.
Procedura de măsurare şi de evaluare a performanţelor profesionale individuale se
realizează pe baza unor norme de evaluare, care reprezintă un cumul de tehnici de
măsurare a performanţelor profesionale individuale, pe baza cărora să poată fi stabilit, ori
de câte ori este necesar, nivelul salariilor de bază individuale între limite, potrivit legii.
Procedura se aplică fiecărui angajat în raport cu cerinţele postului ocupat.
Îndemnizaţii de conducere şi alte îndemnizaţii
Potrivit Legii nr. 154/1998 îndemnizaţia de conducere se stabileşte, la încadrarea
în funcţie, de către conducătorul instituţiei publice, în raport cu complexitatea activităţii
desfăşurate în cadrul acesteia.
2
58
Îndemnizaţia de conducere poate fi reevaluata anual, în raport cu rezultatele
obţinute de structura condusa in realizarea obiectivelor, programelor şi proiectelor, după
aprobarea bugetului instituţiei publice respective.