In conformitate cu art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995 privind
calitatea in constructii, cu modificarile ulterioare, in temeiul
art. 2 pct. 45 si al art. 5 alin. (4) din Hotararea Guvernului nr.
412/2004 privind organizarea si functionarea Ministerului
Transporturilor, Constructiilor si Turismului, cu modificarile si
completarile ulterioare, avand in vedere procesele-verbale de
avizare nr. 3 din 26 ianuarie 2006 al Comitetului tehnic de
specialitate CTS12 si nr. 5 din 29 mai 2006 al Comitetului tehnic
de coordonare generala, ministrul transporturilor, constructiilor
si turismului emite urmatorul ordin:
ORDIN nr. 1731 din 21 septembrie 2006 pentru aprobarea
reglementarii tehnice "Specificatie tehnica privind protectiile
elementelor de constructii din lemn impotriva agentilor agresivi
cerinte si criterii de performanta", indicativ ST 049-06
Se aproba reglementarea tehnica "Specificatie tehnica privind
protectiile elementelor de constructii din lemn impotriva agentilor
agresivi - cerinte si criterii de performanta", indicativ ST
049-06, elaborata de Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in
Constructii si Economia Constructiilor - INCERC Bucuresti,
prevazuta in anexa care face parte integranta din prezentul
ordin.
Art. 1
Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, si intra in vigoare in termen de 30 de zile de la data
publicarii.
Art. 2
La data intrarii in vigoare a prezentului ordin orice dispozitii
contrare isi inceteaza aplicabilitatea. -****Ministrul
transporturilor, constructiilor si turismului, Radu Mircea
Berceanu
Art. 3
ANEXA nr. 1: SPECIFICATIE TEHNICA PRIVIND PROTECTIILE
ELEMENTELOR DE CONSTRUCTII DIN LEMN IMPOTRIVA AGENTILOR AGRESIVI
CERINTE SI CRITERII DE PERFORMANTASPECIFICATIE TEHNICA PRIVIND
PROTECTIILE ELEMENTELOR DE CONSTRUCTII DIN LEMN IMPOTRIVA AGENTILOR
AGRESIVI CERINTE SI CRITERII DE PERFORMANTA Indicativ: ST
049-06
1.1.Obiect si domeniu de aplicare
CAPITOLUL 1: PREVEDERI GENERALE
1.1.1.Prezenta specificatie tehnica are ca obiect stabilirea
cerintelor si criteriilor de performanta ale protectiilor
elementelor de constructii din lemn utilizate la constructii
civile, industriale si agrozootehnice impotriva agentilor agresivi.
Prevederile specifice din prezenta specificatie tehnica se aplica
pentru a raspunde cerintei implicite privind durabilitatea, cu
referire in special la cerinta esentiala "rezistenta si
stabilitate", respectiv mentinerea valorilor caracteristicilor
implicate in aceasta cerinta ale elementelor structurale din lemn,
in conditiile actiunii agentilor agresivi din mediul inconjurator.
1.1.2.Specificatia tehnica stabileste cerintele, criteriile si
nivelurile de performanta privind sistemele de protectie aplicate
pe suprafata elementelor de constructii din lemn expuse actiunii
mediilor agresive atmosferice.
1.1.3.Specificatia tehnica nu se refera la: -
constructiile/elementele din lemn ingropate in sol; -
constructiile/elementele din lemn imersate partial sau total in
solutii sau lichide agresive. 1.1.4.Specificatia tehnica nu are ca
obiect sisteme speciale de protectie a elementelor de constructii
din lemn impotriva focului (protectia ignifuga). 1.1.5.Specificatia
tehnica se adreseaza in principal specialistilor din unitatile de
proiectare, verificatorilor de proiecte, executantilor lucrarilor
de protectie, putand fi utilizata si de catre producatorii de
materiale de protectie pentru adaptarea produselor la nivelul
cerintelor din domeniul constructiilor. 1.2.Terminologie 1.2.1.In
prezenta specificatie tehnica sunt utilizati urmatorii termeni de
specialitate: - agent agresiv: factor de mediu, de natura fizica,
chimica sau biologica, ce actioneaza distructiv asupra constructiei
din lemn sau a diverselor sale parti componente, provocand
degradarea lemnului; - ciuperci lignicole: ciuperci capabile de a
degrada lemnul; - ciuperci xilofage: ciuperci lignicole capabile de
a scinda celuloza si lignina, producand degradarea lemnului; -
degradarea lemnului: alterarea caracteristicilor fizico-chimice,
mecanice si/sau biochimice ale lemnului sub actiunea agentilor
agresivi fizici, chimici si biologici; - durabilitatea lemnului:
ansamblu de proprietati (fizice, chimice, mecanice etc.) naturale
sau conferite printr-un procedeu oarecare, pe care le poseda lemnul
de o anumita specie si care ii permite sa reziste la un atac, de o
anumita intensitate, provocat de anumiti agenti fizici, chimici si
biologici; - durabilitate naturala: rezistenta intrinseca a
lemnului la atacurile unor agenti agresivi, in absenta oricarui
tratament de protectie; - durabilitatea sistemelor de protectie:
durata de viata estimata a unui sistem de protectie aplicat pe
suprafata suportului pana la prima lucrare de refacere completa a
protectiei. Nota: Durata de viata estimata nu constituie o durata
de garantie. - insecte xilofage: insecte capabile de a degrada
lemnul; - mediu agresiv: mediu care contine unul sau mai multi
agenti agresivi; - prag de eficacitate mediu: valoare aritmetica
medie intre limitele superioara si inferioara ale pragului de
eficacitate definite in standardul european de incercare biologica
la care se refera; - preconizare de aplicare data de producator:
cantitate de produs de protectie a lemnului impregnata in epruveta
corespunzatoare cantitatii medii de produs pe care o recomanda
producatorul ca necesara si posibila de aplicare in zona (zonele)
analizata (analizate); - procedeu de tratament de suprafata:
procedeu care nu contine nici o caracteristica sau tehnologie
speciala care sa aiba ca obiect modificarea rezistentei naturale a
lemnului la patrunderea unui produs de protectie a lemnului
pregatit pentru intrebuintare; Nota: Astfel de procedee includ de
exemplu peliculizarea si procedeele tip stropire si imersie de
scurta durata in care contactul lemnului cu produsul de protectie
dureaza numai cateva minute; - procedeu de tratament prin
impregnare: procedeu care are caracteristici sau tehnologii
destinate sa modifice rezistenta naturala a lemnului la patrunderea
unui produs de protectie a lemnului pregatit pentru intrebuintare;
Nota: Astfel de procedee includ de exemplu tehnicile utilizate in
mod curent cum ar fi procedeele de tratament prin difuzie si
procedeul dublu-vid si vid-presiune. - produs de protectie: produs
lichid sau sub forma de pasta sau pulbere, care aplicat pe un
suport formeaza un film cu calitati de protectie, decorative si/sau
specifice; - sistem de protectie: ansamblul straturilor din
produsele de protectie aplicate pe o suprafata suport, pentru a
realiza protectia acesteia impotriva agentilor agresivi; - strat de
finisare: ultimul strat al unui sistem de protectie; - strat
intermediar: strat situat intre primul strat si stratul de
finisare; - strat primar: primul strat al unui sistem de protectie
aplicat pe un suport; - suport: suprafata pe care a fost sau
trebuie sa fie aplicat un produs/sistem de protectie;
- valoare de referinta biologica: cantitate in grame pe metru
patrat sau in kilograme pe metru cub de produs de protectie a
lemnului determinata intr-o incercare pentru a asigura o protectie
eficace impotriva agentului biologic specific la care se face
referire. - valoare maxima de aplicare: cantitate maxima (in grame
pe metru patrat sau in kilograme pe metru cub) de produs de
protectie a lemnului care poate fi aplicata pe epruvetele de lemn
intr-o incercare biologica speciala; 1.2.2.In SR EN 1001-1 si 2, SR
EN 599-1, SR EN 927 si STAS 9302/7, sunt definiti alti termeni de
specialitate privind protectia lemnului impotriva agentilor
biologici 1.3.Lista documentelor normative de referinta
1.3.1.Standardele la care se face referire in aceasta specificatie
tehnica, standarde care se refera la clasificari, criterii de
performanta, metode de determinare/incercare s.a. sunt prezentate
in continuare, in ordine alfanumerica. 1.SR 9302/2-94 - Protectia
lemnului. Impregnare la presiuni diferite de presiunea atmosferica
cu produse de protectie chimica solubile in apa. 2.SR 9302/8 1994:
Protectia lemnului. Prelevarea esantioanelor de lemn impregnat
industrial si confectionarea epruvetelor in vederea incercarilor
biologice. 3.SR EN 20-1: 1998 Produse de protectie a lemnului.
Determinarea eficacitatii protectoare fata de Lyctus brunneus
(Stephens). Partea 1: Aplicare prin tratament de suprafata (Metoda
de laborator). 4.SR EN 20-2: 2002 - Produse de protectie a
lemnului. Determinarea eficacitatii protectoare fata de Lyctus
brunneus (Stephens). Partea 1: Aplicare prin tratament in
profunzime (Metoda de laborator). 5.SR EN 46-1:2005 - Produse de
protectie a lemnului. Determinarea eficacitatii preventive
impotriva larvelor recent ecluzate de Hylotrupes bajulus
(Linnaeus). (Metoda de laborator). 6.SR EN 47: 2005 - Produse de
protectie a lemnului. Determinare a pragului de eficacitate
impotriva larvelor Hylotrupes bajulus (Linnaeus). (Metoda de
laborator). 7.SR EN 49-1: 2005 - Produse de protectie a lemnului.
Determinarea eficacitatii de protectie fata de Anobium punctatum
(De Geer) prin observarea pontei si a procentului de supravietuire
a larvelor. Partea 1: Aplicare prin tratament de suprafata. (Metoda
de laborator). 8.SR EN 49-2: 2005 - Produse de protectie a
lemnului. Determinarea eficacitatii de protectie fata de Anobium
punctatum (De Geer) prin observarea pontei si a procentului de
supravietuire a larvelor. Partea 2: Tratament in profunzime.
(Metoda de laborator). 9.SR EN 73:1995 impreuna cu SR EN
73:1995/AC:2003- Produse de protectie a lemnului, incercari de
imbatranire accelerata a lemnului tratat inainte de incercari
biologice, incercare de evaporare. 10.SR EN 84:2000 - Produse de
protectie a lemnului. Incercari de imbatranire accelerata a
lemnului tratat inainte de incercari biologice. Incercare la
spalare. 11.SR EN 113:2003 impreuna cu SR EN 113:2003/Al:2004 -
Produse de protectie a lemnului. Metoda de incercare pentru
determinarea eficacitatii protectoare fata de ciupercile
basidiomycetes lignicole. Determinarea pragului de eficacitate.
12.SR EN 117:2005 - Produse de protectie a lemnului. Determinarea
pragului de eficacitate impotriva speciilor de Reticulitermes
(termite europene). (Metoda de laborator). 13.SR EN 152-1:1995 -
Metode de incercare ale produselor de protectie a lemnului. Metoda
de laborator pentru determinarea eficacitatii preventive a unui
tratament de protectie a lemnului prelucrat impotriva albastrelii
fungicide. Partea 1: Aplicare prin periere. 14.SR EN 152-2:1995
impreuna cu SR EN 152-2:1995/AC1:2004 - Metode de incercare ale
produselor de protectie a lemnului. Metoda de laborator pentru
determinarea eficacitatii preventive a unui tratament de protectie
a lemnului prelucrat impotriva albastrelii fungicide. Partea 2:
Aplicare prin alte metode decat perierea. 15.SR EN 252:1995
impreuna cu SR EN 252:1995/AC:2003 - Incercarea in poligon pentru
determinarea eficacitatii de protectie a unui produs de protectie a
lemnului in contact cu solul. 16.SR EN 275:1995 - Produse de
protectie a lemnului. Determinare a eficacitatii de protectie
impotriva organismelor marine sfredelitoare. 17.SR EN 322:1996
Placi pe baza de lemn. Determinare a umiditatii.
18.SR EN 330:1997 - Produse de protectie a lemnului. Incercari
in camp pentru determinare a eficacitatii de protectie a unui
produs de protectie a lemnului pentru folosire cu o acoperire si in
afara contactului cu solul. Metoda cu imbinare in L. 19.SR EN
335-1:1997 Durabilitatea lemnului si a materialelor derivate din
lemn. Definitia claselor de risc de atac biologic. Partea 1:
Generalitati. 20.SR EN 335-2:2002 - Durabilitatea lemnului si a
materialelor derivate din lemn. Definitia claselor de risc de atac
biologic. Partea 2: Aplicatie la lemnul masiv. 21.SR EN 350-1:1997
- Durabilitatea lemnului si a materialelor derivate din lemn.
Durabilitatea naturala a lemnului masiv. Partea 1: Ghid de
principii de incercare si de clasificare a durabilitatii naturale a
lemnului. 22.SR EN 350-2:1997 - Durabilitatea lemnului si a
materialelor derivate din lemn. Durabilitatea naturala a lemnului
masiv. Partea 2: Ghid de durabilitate naturala a lemnului si de
impregnabilitate a esentelor de lemn alese dupa importanta lor
europeana. 23.SR EN 351-1:2001 - Durabilitatea lemnului si a
materialelor derivate din lemn. Lemn masiv tratat cu produse de
protectie. Partea 1: Clasificarea patrunderii si retinerii de
produse de protectie. 24.SR EN 351-2:2001 - Durabilitatea lemnului
si a materialelor derivate din lemn. Lemn masiv tratat cu produse
de protectie. Partea 2: Ghid de esantionare pentru analiza lemnului
tratat cu produse de protectie. 25.SR EN 599-1:1998 - Durabilitatea
lemnului si a materialelor derivate din lemn. Performante ale
produselor de protectie preventiva a lemnului stabilite prin
incercari biologice. Partea 1: Specificatii pentru clasele de risc.
26.SR EN 599-2:1998 - Durabilitatea lemnului si a materialelor
derivate din lemn. Performante ale produselor de protectie
preventiva a lemnului stabilite prin incercari biologice. Partea 2:
Clasificare si etichetare. 27.SR ENV 807:2003 - Produse de
protectie a lemnului. Determinare a eficacitatii fata de
microorganisme de putregai moale si de alte microorganisme ale
solului. 28.SR ENV 839:2003 - Produse de protectie a lemnului.
Determinare a eficacitatii preventive fata de ciuperci xilofage
bazidiomycetes. Aplicare prin tratament de suprafata. 29.SR EN
927-1:2002 - Vopsele si lacuri. Produse de vopsire si sisteme de
vopsire pentru lemn in exterior. Partea 1: Clasificare si selectie.
30.SR ENV 927-2:2002 - Vopsele si lacuri. Produse de vopsire si
sisteme de vopsire pentru lemn in exterior. Partea 2: Criterii de
performanta. 31.SR EN 927-3:2002 - Vopsele si lacuri. Produse de
vopsire si sisteme de vopsire pentru lemn in exterior. Partea 3:
incercarea la imbatranire naturala. 32.SR EN 927-4:2002 - Vopsele
si lacuri. Produse de vopsire si sisteme de vopsire pentru lemn in
exterior. Partea 4: Determinarea permeabilitatii la vapori de apa.
33.SR EN 927-5:2002 - Vopsele si lacuri. Produse de vopsire si
sisteme de vopsire pentru lemn in exterior. Partea 5: Determinarea
permeabilitatii la apa lichida. 34.SR EN 971-1:2001 - Vopsele si
lacuri. Termeni si definitii pentru produsele de vopsire. Partea 1:
Termeni generali. 35.SR EN 1001-1:2006 Durabilitatea lemnului si a
materialelor derivate din lemn. Terminologie. Partea 1: Lista
termenilor echivalenti. 36.SR EN 1001-2:2006 - Durabilitatea
lemnului si a materialelor derivate din lemn. Terminologie. Partea
2: Vocabular. 37.SR EN 13442:2003 - Pardoseli si parchet de lemn si
lambriuri si placari de lemn. Determinarea rezistentei la agenti
chimici. 38.SR EN 60068-2-5:2001 - Incercari de mediu. Partea 2:
incercari - incercarea Sa: Radiatie solara artificiala la nivelul
solului. 39.SR EN 60068-2-14:2001 - Incercari de mediu. Partea 2:
incercari - incercarea N: Variatii de temperatura. 40.SR EN
60068-2-33:2002 - Incercari de mediu. Partea 2: incercari. Ghid
pentru incercari la variatii de temperatura.
41.SR EN 60068-2-78:2004 - Incercari de mediu. Partea 2-78.
Incercari. Incercarea Cab. Caldura umeda continua. 42.SR EN ISO
1518: 2003 - Vopsele si lacuri. Incercarea la zgariere. 43.SR EN
ISO 2409:2003 - Vopsele si lacuri. Incercarea la caroiaj. 44.SR EN
ISO 2812-1:1996 - Vopsele si lacuri. Determinarea rezistentei la
lichide. Metode generale. 45.SR EN ISO 4624:2003 - Vopsele si
lacuri. Incercarea la tractiune. 46.SR EN ISO 4628-1: 2004 -
Vopsele si lacuri. Evaluarea degradarii suprafetelor acoperite.
Aprecierea numarului si dimensiunii defectelor si a intensitatii
modificarilor uniforme ale aspectului. Partea 1: Introducere
generala si sistemul de notare. 47.SR EN ISO 4628-2:2004 - Vopsele
si lacuri. Evaluarea degradarii suprafetelor acoperite. Aprecierea
numarului si dimensiunii defectelor si a intensitatii modificarilor
uniforme ale aspectului. Partea 2: Evaluarea gradului de basicare.
48.SR EN ISO 4628-4: 2004 - Vopsele si lacuri. Evaluarea degradarii
suprafetelor acoperite. Aprecierea numarului si dimensiunii
defectelor si a intensitatii modificarilor uniforme ale aspectului.
Partea 4: Aprecierea gradului de fisurare. 49.SR EN ISO 4628-5:
2004 - Vopsele si lacuri. Evaluarea degradarii suprafetelor
acoperite. Aprecierea numarului si dimensiunii defectelor si a
intensitatii modificarilor uniforme ale aspectului. Partea 5:
Aprecierea gradului de exfoliere. 50.SR EN ISO 4628-6:2003 -
Vopsele si lacuri. Evaluarea degradarii suprafetelor acoperite.
Aprecierea numarului si dimensiunii defectelor si a intensitatii
modificarilor uniforme ale aspectului. Partea 6: Notarea gradului
de cretare prin metoda benzii adezive. 51.SR EN ISO 6270-1:2002 -
Vopsele si lacuri. Determinarea rezistentei la umiditate. Partea 1:
Condensarea continua. 52.SR EN ISO 6272-1:2004 - Vopsele si lacuri.
Incercari de deformare rapida (rezistenta la soc). Partea 1:
incercarea prin caderea unei mase cu penetrator cu suprafata mare.
53.SR ISO 4618-1: 1994 Vopsele si lacuri. Vocabular. Termeni
generali. 54.SR ISO 11503:1997 Vopsele lacuri. Determinarea
rezistentei la umiditate (condensare repetata). 55.STAS 2925 - 86 -
Protectia lemnului din constructii impotriva atacului ciupercilor
si insectelor xilofage. 56.STAS 9302/1-88 - Protectia lemnului.
Prescriptii generale de protectie chimica. 57.STAS 9302/4 88 -
Protectia lemnului. Tratamente de suprafata. Prescriptii tehnice.
58.STAS 9302/5 - 90 - Protectia lemnului. Impregnare la presiuni
diferite de presiunea atmosferica cu antiseptici uleiosi.
Prescriptii tehnice. 59.STAS 9302/7 - 88 - Protectia lemnului.
Terminologie. 60.STAS 10787 -77 - Protectia lemnului. Determinarea
eficacitatii substantelor hidrofuge. 1.3.2.Reglementarile tehnice
la care se face referire in aceasta specificatie tehnica sunt
urmatoarele: - NP 005-03: Normativ privind proiectarea
constructiilor din lemn (revizuire NP 005-96); - GP 111-04: Ghid de
proiectare privind protectia impotriva coroziunii a constructiilor
din otel. - GE 053-04: Ghid de executie privind protectia impotriva
coroziunii a constructiilor din otel.
2.1.Agenti agresivi care actioneaza asupra constructiilor din
lemn
CAPITOLUL 2: CONDITII DE EXPLOATARE SI DE EXPUNERE
2.1.1.Agentii agresivi chimici si biologici care actioneaza
asupra constructiilor din lemn sau a elementelor sale componente se
clasifica dupa natura si sursa lor de producere, asa cum se arata
in mod explicativ, in tabelul 2.1. Tabelul 2.1.Nr. crt. Sursa:
Natura din interiorul constructiei din exteriorul constructiei din
atmosfera(2)
din sol
1 1. 1.1. Apa
2 Agenti chimici - apa de distributie - ape uzate - condens -
infiltratii
3
4 - umiditatea aerului - precipitatii
5 - ape de suprafata - ape subterane - ape minerale
1.2. Acizi
gaze, vapori si solutii de: - clor, bioxid de sulf, oxizi de
azot - acizi minerali (acid sulfuric, acid clorhidric, acid azotic
etc.) - acizi organici (acid acetic, acid formic acid oxalic etc.),
- fenoli - aldehide etc.
gaze si vapori de - acid carbonic substante cu - acid humic etc.
caracter acid (vezi col. 3)
1.3. Baze
vapori, solutii si particule solide de: - hidroxid de sodiu -
hidroxid de potasiu - lesii - vascoza, celuloza - uree - amine -
detergenti etc.
vapori si particule solide de substante cu caracter bazic(vezi
col. 3)
solutii si particule solide de substante cu caracter bazic (vezi
col. 3)
1.4. Saruri (acide, neutre, bazice)
vapori, solutii si particule solide de: - carbonati si
bicarbonati - sulfati, sulfuri, sulfiti - cloruri, hipocloriti,
clor ati - fluoruri - azotati - cromati si bicromati - cianuri -
formiati - saruri complexe (NP, NPK) - dezinfectanti etc.
vapori si particule solide de saruri(vezi col. 3)
solutii si particule solide de saruri. (vezi col. 3)
1.5. Materii chimice pulverulente
particule solide de: - zguri - cenusi - carbune - pirite
etc.
particule solide de: - zguri - cenusi - negru de fum - carbune -
pirite - fosforite etc. -
2.
Agenti biologici (SR EN 335-1:1997, STAS 2925-86) - ciuperci
basidiomicete de putregai tare (cubic si fibros) - ciuperci de
putregai moale b) Ciuperci care coloreaza lemnul - ciuperci de
albastrire - ciuperci de mucegai - Hylotreupes a) Ciuperci care
distrug lemnul
2.1. Ciuperci lignicole
2.2. Insecte xilofage
-
a) Coleoptera (Coleoptere)
bajulus (Capricornul casei) - Anobium punctatum (Carii mici) -
Xestobium rufovillosum (Carii mari) - Lyctus brunneus (Lyctus) -
Hesperophanes spp.
b) Isoptera(Termite)
-
- Reticulitermes lucifugus - Reticulitermes santonensis
-
2.3. Daunatori marini*(1) *(2)
-
- Limooria spp. - Teredo spp.
-
agenti agresivi proveniti din procesul tehnologic agenti
agresivi proveniti din atmosfera si din sol (surse de poluare)
2.1.2.Stabilirea naturii si gradului de agresivitate a mediului in
care se va amplasa o constructie noua din lemn se face de catre
proiectant, pe baza analizei mediului exterior si a datelor
furnizate de proiectantul tehnolog privind existenta, natura si
concentratia agentilor agresivi (chimici si biologici, inclusiv
umiditatea relativa si temperatura aerului) care vor rezulta din
procesul tehnologic, pentru mediul interior. 2.1.3.Pentru
stabilirea naturii si gradului de agresivitate a mediului in care
este amplasata o constructie din lemn aflata in exploatare, vor fi
precizate rezultatele analizelor calitative si cantitative de
agenti agresivi (chimici si biologici) si ale umiditatii relative
si temperaturii aerului, atat pentru interior, cat si pentru
exterior, efectuate de un institut/laborator de specialitate in
domeniu si inscrise in buletine de analiza. 2.1.4.Se vor prevedea
masuri pentru reducerea agresivitatii mediului prin schimbarea sau
modernizarea tehnologiei de fabricatie din interiorul constructiei
sau, in caz de imposibilitate, se va studia fiecare caz in parte.
2.2.Clase de exploatare 2.2.1.Din punctul de vedere al conditiilor
in care se exploateaza elementele de constructie din lemn, se
definesc urmatoarele clase de exploatare (standardul de referinta
este SR EN 335-1, NP 00503): - clasa 1 de exploatare, caracterizata
prin umiditatea continuta de materialul lemnos corespunzatoare unei
temperaturi de 20 2 C si a unei umiditati relative a aerului sub
65%; - clasa 2 de exploatare, caracterizata prin umiditatea
continuta de materialul lemnos corespunzatoare unei temperaturi de
20 2C si a unei umiditati relative a aerului intre 65% si 80%; -
clasa 3 de exploatare, caracterizata prin umiditatea continuta de
materialul lemnos corespunzatoare unei temperaturi de 20 2C si a
unei umiditati relative a aerului peste 80%. 2.2.2.La elementele de
constructii din lemn exploatate in clasa 1, umiditatea de echilibru
a lemnului nu va depasi 12%, iar la cele din clasa 2, umiditatea de
echilibru a lemnului nu va depasi 20%. 2.3.Conditii de expunere
2.3.1.Clasificarea produselor/sistemelor de protectie prin vopsire
a elementelor de constructii din lemn trebuie sa se faca conform
conditiilor de expunere care intervin prin factorii relativi la
constructia propriu-zisa si la conditiile climatice. Rezulta trei
tipuri de expunere: - slaba; - medie;
- puternica, cum se prezinta in tabelul 2.2. (standardul de
referinta este SR EN 927-1). Tabelul 2.2Constructie Adapostita
Partial adapostita Neadapostita slaba slaba medie Tip de expunere
in conditii climatice temperate slaba medie puternica aspre medie
puternica puternica extreme
2.4.Clase de risc de atac biologic 2.4.1.Pentru lemnul utilizat
in constructii sunt definite cinci clase de risc de atac biologic
(standardul de referinta este SR EN 335-1, NP 005-03): - clasa de
risc 1 - lemnul utilizat in interiorul constructiilor, unde nu
exista pericolul de umezire care sa favorizeze aparitia si
dezvoltarea ciupercilor xilofage (lemn utilizat la amenajari
interioare, scari interioare, grinzi si stalpi aparenti, parchet);
- clasa de risc 2 - lemnul utilizat in interiorul constructiilor,
unde umiditatea ridicata a mediului poate conduce la o umezire
ocazionala, dar nepersistenta, respectiv unde sunt conditii minime
de degradare prin atacul ciupercilor xilofage (lemn utilizat la
elemente situate sub acoperis: capriori, grinzi, stalpi, astereala,
sipci, pereti interiori); - clasa de risc 3 - lemnul utilizat in
constructii cu risc de atac biologic de catre ciupercile xilofage,
in situatii in care umiditatea acestuia poate atinge valoarea de
30% si/sau alternarea umezirii cu uscarea (lemn utilizat la
elementele de constructie exterioare: lambriuri exterioare,
traverse si montanti de pereti exteriori, pereti din lemn rotund
sau ecarisat, balcoane, scari exterioare, balustrade etc); - clasa
de risc 4 - lemnul utilizat in conditii favorabile atacului
biologic, care este in permanent contact cu solul (piloti pentru
fundatii, talpi inferioare pe pamant sau pe socluri de zidarie,
grinzi, traverse) sau care este permanent expus la intemperii fara
a fi protejat prin vopsire (site si sindrile de acoperisuri); -
clasa de risc 5 - lemnul utilizat in conditii favorabile atacului
biologic, care este expus in permanenta la apa sarata. 2.4.2.In
tabelul 2.3 se prezinta clasele de risc pentru domeniile de
utilizare a lemnului. Tabelul 2.3Clasa Domenii de utilizare ale
lemnului de risc 1 2 3 4 5 Fara contact cu solul, sub adapost, fara
risc de umezire Fara contact cu solul, sub adapost, cu risc de
umezire Fara contact cu solul, neacoperit In contact cu solul sau
cu apa dulce In apa sarata Conditii de expunere la umezire a
lemnului in opera Nu Ocazional Frecvent Permanent Permanent
Aparitia agentilor biologici Ciuperci Da Da Da Insecte Da Da Da Da
Daunatori marini Da
Cerintele privind sistemele de protectie aplicate pe suprafata
elementelor de constructii din lemn impotriva agentilor agresivi se
refera la toate componentele care intervin in realizarea
protectiilor, precum si in asigurarea durabilitatii acestora, si
anume: a)elementele pe care se aplica sistemul de protectie;
b)sistemul de protectie in sine; c)produsele de protectie
utilizate; Aceste cerinte se prezinta in trei categorii
principale:
CAPITOLUL 3: CERINTE PRIVIND SISTEMELE DE PROTECTIE APLICATE PE
SUPRAFATA ELEMENTELOR DE CONSTRUCTII DIN LEMN IMPOTRIVA AGENTILOR
AGRESIVI
(i)cerinte esentiale; (ii)cerinte functionale; (iii)cerinte
privind punerea in opera (tehnologice). 3.1.Cerinte esentiale
Dintre cele sase cerinte esentiale, trei au obiect in ceea ce
priveste sistemele de protectie aplicate pe suprafata elementelor
de constructii din lemn impotriva agentilor agresivi: a)securitate
in incendiu; b)igiena, sanatate si mediu inconjurator; c)siguranta
in exploatare. Celelalte trei cerinte esentiale (rezistenta
mecanica si stabilitate; protectie impotriva zgomotului si economie
de energie si izolare termica) nu au obiect in acest domeniu.
3.2.Cerinte functionale privind sistemele de protectie aplicate pe
suprafata elementelor de constructii Cerintele functionale privind
sistemele de protectie aplicate pe suprafata elementelor de
constructii din lemn impotriva agentilor agresivi sunt urmatoarele:
a)rezistenta la agenti agresivi biologici; b)rezistenta la agenti
agresivi fizico-chimici; c)rezistenta la solicitari mecanice;
d)impregnabilitate; e)aspect corespunzator; f)compatibilitate
alimentara (daca este cazul). 3.3.Cerinte privind punerea in opera
(tehnologice) a sistemelor de protectie Cerintele privind punerea
in opera se refera la ansamblul activitatilor si rezultatelor
acestora privind realizarea sistemelor de protectie a elementelor
de constructii din lemn impotriva agentilor agresivi. Aceste
cerinte sunt: a)asigurarea conditiilor prealabile pentru executarea
lucrarilor; b)conformitatea frontului de lucru; c)conformitatea
modului de lucru cu tehnologiile si/sau procedeele prevazute;
d)conformarea la prevederile legale privind agrementul tehnic si
atestarea conformitatii produselor utilizate. Criteriile de
performanta asociate acestor categorii de cerinte sunt prezentate
in tabelul 3.1. Tabelul 3.1.Nr. crt. 1 a) 1. b) 2. 3. 4. c) 5.
Cerinte si criterii de performanta 2 Securitate la incendiu Reactie
la foc Incadrarea in Euroclase de reactie la foc A1-F sau A1fl-Fel
(dupa caz) tabelul 4.2, nr. crt. 6 tabelul 4.2, nr. crt. 7
declaratia producatorului produselor de protectie In cazul
utilizarii la pardoseli pct. 1.3.1 d) Modul de determinare 3 I.
CERINTE ESENTIALE Observatii 4
Igiena, sanatate si mediu inconjurator Permeabilitate la apa
Rezistenta la umiditate Emisii de substante periculoase Siguranta
in exploatare Rezistenta la alunecare
II. CERINTE FUNCTIONALE a) 6. b) 7. Rezistenta la agenti
biologici Eficacitate Rezistenta la agenti fizico-chimici tabelul
4.2, nr. crt. 7 Rezistenta la umiditate a) in general b) in zonele
de contact cu piesele metalice de asamblare si de prindere
Rezistenta la spalare Rezistenta la caldura Rezistenta la variatii
de temperatura Rezistenta la radiatii UV Rezistenta la agenti
agresivi chimici Rezistenta la solicitari mecanice Aderenta la
suport Rezistenta la lovire Rezistenta la zgariere Impregnabilitate
Patrundere Retinere Aspect Uniformitatea culorii Textura/luciu
suprafata Posibilitatea curatarii, intretinerii Compatibilitate
alimentara Conformitatea cu cerintele sanitare aviz sanitar in
cazul contactului cu produse alimentare conform prescriptii date de
producatorul produsului de protectie SR EN 351-1 tabelele 4.6 si
4.7 (SR EN 351-1, SR EN 599-1) se refera numai la protectiile prin
impregnare tabelul 4.2, nr. crt. 1 si 2 tabelul 4.2, nr. crt. 3
tabelul 4.2, nr. crt. 4 se refera numai la protectiile prin vopsire
pct. 5.7 tabelul 4.2, nr. crt. 8 tabelul 4.2, nr. crt. 9 tabelul
4.2, nr. crt. 10 tabelul 4.2, nr. crt. 11 si la cerinta B, nr. crt.
4 Tabelele 4.3 - 4.7
8. 9. 10. 11. 12. 13. c) 14. 15. 16. d) 17. 18. e) 19. 20. 21.
f) 22.
Rezistenta la imbatranire naturala tabelul 4.2, nr. crt. 5
III. CERINTE PRIVIND PUNEREA IN OPERA (TEHNOLOGICE) a) 23. 24.
Asigurarea conditiilor prealabile pentru executarea lucrarilor
Existenta documentatiei tehnice Aprovizionarea produselor de
protectie - verificare expert - insusire beneficiar si executant -
conformitatea cu prevederile din proiect - documente privind
calitatea si, dupa caz, agrementul tehnic
25.
organizare lucrari de catre executant, Asigurare accese,
facilitati si masuri de igiena, protectia muncii verificata de
beneficiar siPSI Conformitatea frontului de lucru Starea suprafetei
a) forma b) rugozitate c) umiditate Integritatea materialului
(suportului) Conditionari prealabile (suport si materiale de
protectie) Documente privind calitatea conform proiectului si
prescriptiilor producatorului produselor de protectie
b) 26.
27. 28. 29.
conform proiect sau, dupa caz, expertizare tehnica conform
proiectului si prescriptiilor producatorului produselor de
protectie receptia frontului de lucru, conform conditiilor din
proiect si celor din specificatia producatorului produselor de
protectie c) 30. Conformitatea modului de lucru cu tehnologiile
si/sau procedeele prevazute Caracteristicile echipamentelor, a
conform prescriptiilor producatorului produselor de protectie si
reglementarilor utilajelor si a dispozitivelor aplicabile utilizate
Clasificarea/atestarea personalului conform prescriptiilor
producatorului produselor de protectie si reglementarilor
aplicabile Respecatrea timpilor/duratelor tehnologice Respectarea
tratamentelor specifice Asigurarea conditiilor de mediu ambiant la
executarea lucrarilor: a) temperatura b) umiditate c) alte conditii
conform prescriptiilor producatorului produselor de protectie
conform prescriptiilor producatorului produselor de protectie
conform prescriptiilor producatorului produselor de protectie
31.
32. 33. 34.
d) 35.
Conformarea la prevederile legale privind agrementul tehnic si
atestarea conformitatii produselor utilizate Existenta standardului
de produs sau a agrementului tehnic (daca este cazul) verificarea
domeniului de utilizare cu conditiile din proiect pct. l.3.1.b)
36.
verificare la aprovizionare (a se vedea si Documente privind
calitatea nr. crt. 24) produselor de protectie utilizate fac
referire la sistemul de atestare a calitatii aplicat
3.4.Durabilitatea sistemelor de protectie 3.4.1.Sistemele de
protectie, care sunt utilizate pentru a asigura durabilitatea
elementelor de constructii pe care sunt aplicate, trebuie sa aiba
asigurata, la randul lor, o buna durabilitate. In acest sens, pe
langa caracteristicile care permit evaluarea durabilitatii in
conditii normale, trebuie avute in vedere, prin masuri constructive
si, dupa caz, masuri suplimentare conditiile si zonele cu expunere
deosebita, cu pericol mai mare, unele aspecte fiind aratate in cap.
5. 3.4.2.Pentru elementele de constructii din lemn, unele din
zonele sensibile sub aspectul durabilitatii sunt cele in care se
folosesc elemente metalice pentru imbinari si fixari/prinderi.
Aceste zone sunt sensibile sub mai multe aspecte, astfel:
a)contactul metal-lemn conduce la producerea condensului, la metal,
la scaderea temperaturii, cu cresterea umiditatii in zona
metalului; b)in spatiul dintre metal si lemn, care nu este etans,
umiditatea sporita se mentine, cu valori variabile, perioade mai
indelungate; c)in conditiile aratate, sunt favorizate atat actiunea
agresiva asupra lemnului, cat si coroziunea pieselor metalice in
zona respectiva. Protectia anticoroziva a elementelor metalice
folosite pentru montajul sau solidarizarea elementelor de
constructii din lemn se va face in conformitate cu prevederile din
"Ghidul de proiectare privind protectia impotriva coroziunii a
constructiilor din otel" - GP 111-04 si din "Ghidul de executie
privind protectia impotriva coroziunii a constructiilor din otel" -
GE 053-04. In cazul in care accesul pentru aplicarea sistemului de
protectie anticoroziva pe suprafata suportului de otel nu este
posibil, se vor prevedea alte masuri, ca de exemplu: executia
elementelor metalice dintr-un material rezistent la coroziune
(oteluri inoxidabile), supradimensionarea elementelor pentru
compensarea pierderilor prin coroziune, asigurarea posibilitatii
inlocuirii elementelor degradate datorita coroziunii.
3.4.3.Realizarea sistemelor de protectie trebuie sa aiba in vedere,
sub acest aspect, urmatoarele: a)executarea sistemelor de
protectie, pe elementele componente, inainte de montarea
acestora;
b)acordarea unei atentii deosebite asupra zonelor care se vor
acoperi la montare (parti din lemn suprapuse si cele pe care se
monteaza placi metalice), zone in care protectiile devin lucrari
ascunse.
CAPITOLUL 4: CRITERII SI NIVELURI DE PERFORMANTA SUPORTUL DIN
LEMN SI PENTRU SISTEMELE DE PROTECTIE
PENTRU
4.1.Criterii si niveluri de performanta pentru stratul suport
Principalele criterii si niveluri de performanta care trebuie
satisfacute de stratul suport de lemn pe suprafata caruia se aplica
sistemele de protectie impotriva agentilor chimici si biologici
sunt prezentate in tabelul 4.1. Tabelul 4.1Nr. crt. 1. 2. 3. 4.
Criterii de performanta Rugozitatea suprafetei Umiditate
Temperatura Continutul de impuritati (praf, saruri, uleiuri,
grasimi etc.) Defecte de suprafata (fisuri, goluri etc.) Metoda de
determinare (standard de referinta) SR EN 322 vizual U.M. % C
Niveluri de performanta corespunzatoare naturii suportului si
tipului de produs/sistem de protectie - max. 12(1) - clasa 1 de
exploatare - max. 20(1) - clasa 2 de exploatare min.: + 5(1) max.:
+ 40 lipsa(1)
5.*(1)
vizual
-
lipsa
daca in fisa produsului de protectie nu se specifica altfel
4.2.Criterii si niveluri de performanta pentru sistemele de
protectie impotriva agentilor fizico-chimici 4.2.1.Principalele
criterii si niveluri de performanta pe care trebuie sa le
indeplineasca sistemele de protectie impotriva agentilor chimici
aplicate pe suprafetele de lemn, in functie de conditiile de
expunere, precum si metodele de determinare (evaluare si/sau
verificare a performantelor acestora), sunt prezentate in tabelul
4.2. In tabelul nr. 4.2 sunt prezentate nivelurile de performanta
sub forma de valori concrete pe care trebuie sa le indeplineasca
sistemul de protectie. Experienta a impus aceste valori ca fiind
minimale, pentru a obtine o protectie eficienta a lemnului
impotriva agentilor chimici. Tabelul 4.2Nr. crt. 1 1. 2. 3.
Criterii de performanta 2 Aderenta la suport metoda grilei(1)
Aderenta la suport metoda smulgerii(2) Metoda de determinare
(standard de referinta) 3 SR EN ISO 2409 SR EN ISO 4624 U.M. 4
nivel MPa cm Niveluri de performanta pentru conditii de expunere
slaba 5 1 min. 0,5 min. 40 medie 6 0 min. 1,0 min. 60 puternica 7 0
min. 1,0 min. 60
SR EN ISO 6272-1 Rezistenta la lovire (3) (inaltimea minima de
cadere a mase de 500 g, la care apar amprente cu fisuri) Rezistenta
la zgariere (greutatea minima la care apar fisuri fine) SR EN ISO
1518
4.
g
min. 250
min. 300
min. 400
5.
Rezistenta la imbatranire SR EN 927-3 naturala
luni
12
12
12
6. 7. 8. 9.
Permeabilitate la apa SR EN 927-5 lichida (absorbtia de apa)
Rezistenta la umiditate Rezistenta la caldura si umiditate
Rezistenta la variatii de temperatura SR ISO 11503 SR EN ISO 6270-1
SRHD 323.2.3 S2 SR EN 60068-2-14 SR EN 60.068- 233 SR EN 60068- 2-5
SR EN ISO 2812-1
g/m2 ore ore cicluri
2; unul sfarsitul singur = 2 incercarii SR EN 47 sau SR EN 117
(A) sau (L)
SR EN 73+AC SR EN 73+AC SR EN 73+AC SR EN 73+AC SR EN 73 +AC
Valoare maxima de aplicare in incercare Criteriu pentru valoarea
de referinta biologica
p.a.p. pentru p.a.p. pentru p.a.p. pentru p.a.p. pentru p.a.f.
pentru alburn de pin alburn de pin stejar alburn de pin alburn de
silvestru silvestru silvestru pin silvestru 100% mortalitate
(b.s.e.) nici o larva vie la sfarsitul incercarii (b.s.e.) 100%
nici o larva mortalitate vie sau insecta iesita (b.s.e.) la
sfarsitul incercarii (b.s.e.) nici un atac cu cotatie >2; unul
singur = 2
Criterii de performanta pentru incercarile biologice pentru
clasa de risc 2 (standardul de referinta este SR EN 599-1) Tabelul
4.4Clasa de risc Cod 2 Tip de procedeu de tratament propus
Tratament de Tip de incercare suprafata Cerinte minime fata de
ciuperci Bazidiomicete SR EN 113 (fara C.versicolor) Incercari
suplimentare sau locale Albastreala (B) Insecte spp. (I) Termite
(T)
Incercare la uzura SR EN 73+AC Valoare maxima de aplicare in
incercare 100 kg/m3
Daca este SR EN 152-1 Daca este necesar se necesar se adauga
cele clasa 1 SR EN de la clasa 1 73+AC 200 g/m2
Criteriu pentru p.e.m. pentru valoarea de ciuperca cea mai
referinta biologica agresiva
la sfarsitul incercarii nici o cotatie >2 zona fara albastru
min. 1,0 mm medie > 1,5 mm SR EN 152- Daca este necesar se 2+ACI
adauga cele SR EN de la clasa 1 73+AC conform specificatiilor
comerciale ale fabricantului la sfarsitul incercarii nici o cotatie
>2 zona fara albastru min. 1,0 mm medie > 1,5 mm Daca este
necesar se adauga cele de la clasa 1
Tratament prin impregnare
Tip de incercare
SR EN 113 (fara C.versicolor)
incercare la uzura SR EN 73+AC Valoare maxima de aplicare in
incercare p.a.p. pentru alburn de pin silvestru
p.e.m. pentru Criteriu pentru ciuperca cea mai valoarea de
referinta biologica agresiva
Criterii de performanta pentru incercarile biologice pentru
clasa de risc 3 (standardul de referinta este SR EN 599-1) Tabelul
4.5Cerinte minime fata de ciuperci/incercari pe teren Clasa Tip de
procedeu de dense tratament propus Cod Fie Sau produse de protectie
utilizate cu acoperire (C) Incercari suplimentare sau locale
Bazidiomicete Bazidiomicete
Incercari Coriolus Incercari pe teren versicolor pe teren (FC)
(V)
Albastru (B)
Insecte Termite spp (T) (I)
3
Tratament Tip de de incercare suprafata
SR EN 113 (fara C. versicolor)
SR EN 113 (fara C. versicolor)
SR EN 330
SR EN 330
SR EN SR EN 152-1 113pe album de pin silvestru si/sau fag
Daca Incercare SR EN 73+AC SR EN 73+AC > 5 ani > 5 ani SR
EN SR EN 152-1 Daca este este se la uzura si SR EN 84 de de 73+AC
si necesar adauga separat expunere expunere SR EN 84 separat se
cele de 100 kg/m3 Valoare 100 kg/m3 p.a.p. p.a.p. 100 200 g/m2
adauga la clasa cele de 1 + SR maxima kg/m3 la clasa EN84 de 1 + SR
aplicare EN 84 in incercare Criteriu p.e.m. pentru p.e.m. pentru
dupa 5 ciuperca cea ciuperca cea ani. Vn, pentru valoarea mai
agresiva mai agresiva Ve si Vi egale de sau mai referinta bune
biologica decat pentru produsul de referinta si R2 egal sau mai bun
ca R2R Tratament Tip de prin incercare impregnare SR EN 113 (fara
C. versicolor) SR EN 113 (fara C. versicolor) SR EN 330 dupa 5 ani.
Vn, Ve si Vi egale sau mai bune decat pentru produsul de referinta
si R2TP egal sau mai bun ca R2E SR EN 330 p.e.m. la sfarsitul
incercarii nici o cotatie >2 zona fara albastru min. 1,0 mm
medie > 1,5 mm
Daca SR EN SR EN 152-2 Daca 113 pe este necesar se album de
necesar adauga pin se silvestru adauga cele de si/sau cele de la
clasa fag la clasa 1 + SR incercare SR EN 73 SR EN 73+AC > 5 ani
> 5 ani SR EN SR EN 152-2 1 + SR EN84 EN 84 la uzura +AC si SR
EN de de 73+AC si expunere expunere SR EN 84 84 separat separat
Valoare p.a.p. pentru p.a.p. pentru maxima album de pin album de
pin silvestru silvestru de aplicare in incercare p.a.p. p.a.p.
conform p.a.p. pentru specificatiilor album de comerciale pin sau
ale fag fabricantului p.e.m. la sfarsitul incercarii nici o cotatie
>2 zona fara albastru min. 1,0 mm medie > 1,5 mm
Criteriu p.e.m. pentru p.e.m. pentru dupa 5 pentru ciuperca cea
ciuperca cea ani. Vn, valoarea mai agresiva mai agresiva Ve si Vi
de egale referinta sau mai biologica bune decat pentru produsul de
referinta si R2TP egal sau mai bun ca R2R
dupa 5 ani. Vn, Ve si Vi egale sau mai bune decat pentru
produsul de referinta si R2TP egal sau mai bun ca R2E
Criterii de performanta pentru incercarile biologice pentru
clasa de risc 4 (standardul de referinta este SR EN 599-1) Tabelul
4.6Clasa de risc Cod 4. Tip de procedeu de tratament propus
Tratament de suprafata Cerinte minime fata de ciuperci
Bazidiomicete Putregai moale Incercari suplimentare sau locale
Incercari de camp (F) Albastru (B) Insecte spp (I) Termite (T)
Procedeele prin tratament de suprafata nu sunt corespunzatoare
Tip de pentru clasa de risc 4 incercare la uzura incercare Valoare
maxima de aplicare in incercare Criteriu pentru valoarea de
referinta biologica
Tratament prin Tip de impregnare incercare
SR EN 113cu SR EN C.versicolor V807 pe alburn de pin silvestru
si/sau fag SR EN 73+AC SR EN si SR EN 84 V807 separat p.a.p. pentru
p.a.p. alburn de pin silvestru p.e.m. pentru ciuperca cea mai
agresiva (inclusiv C.versicolor) Cel mai ridicat dintre r.e.m.
dedus pentru incercarea I si incercarea II
SR EN 252+AC
Daca este necesar se adauga cele de la clasa 3
Incercare la uzura Valoare maxima de aplicare in incercare
Criteriu pentru valoarea de referinta biologica
> 5 ani de expunere p.a.p.
Daca este necesar se adauga cele de la clasa 1 + SR EN84
Daca este necesar se adauga cele de la clasa 1 + SR EN84
dupa 5 ani media rsn P/0,75 si a rin P/0,17
Criterii de performanta pentru incercarile biologice pentru
clasa de risc 5 (standardul de referinta este SR EN 599-1) Tabelul
4.7Clasa de risc Cod 5 Cerinte minime fata de ciuperci/incercari pe
teren Bazidiomicete Tratament de suprafata Tip de incercare
Incercare la uzura Valoare maxima de aplicare in incercare Criteriu
pentru Putregai moale Incercari suplimentare sau locale incercari
de camp (F) FN si/sau FS
Tip de procedeu de tratament propus
Albastru (B)
Insecte spp (I)
Termite (T)
Procedeele prin tratament de suprafata nu sunt corespunzatoare
pentru clasa de risc 5
valoarea de referinta biologica Tratament prin Tip de impregnare
incercare SR EN 113cu SR EN C.versicolor V807 pe album de pin
silvestru si/sau fag SR EN 73+AC SR EN si SR EN 84 V807 separat
p.a.p. pentru p.a.p. album de pin silvestru p.e.m. pentru ciuperca
cea mai agresiva (inclusiv C. versicolor) Cel mai ridicat dintre
r.e.m. dedus pentru incercarea I si incercarea II SR EN 275 Daca
este necesar se adauga cele de la clasa 3 Daca este necesar se
adauga cele de la clasa 1 + SR EN84 Daca este necesar se adauga
cele de la clasa 1 + SR EN84
Incercare la uzura Valoare maxima de aplicare in incercare
Criteriu pentru valoarea de referinta biologica
> 5 ani de expunere p.a.p.
dupa 5 ani media rsnP/0,75 si a rinP/0,17
Note: 1.Simboluri si abrevieri (standardul de referinta este SR
EN 599-1): spp - specii de insecte; p.a.p. - preconizare de
aplicare data de producator; b.s.e - limita superioara a pragului
de eficacitate, asa cum e definit in standardul armonizat de
incercare biologica de referinta; p.e.m. - prag de eficacitate
mediu; Vn - clasificare medie nominala pentru repetitiile dupa un
examen nedistructiv (standardul de referinta este SR EN 330); Ve -
clasificare medie nominala pentru repetitiile pentru suprafetele
exterioare si a celor vizibile in interiorul asamblarii dupa un
examen nedistructiv (standardul de referinta este SR EN 330); Vi -
clasificare medie nominala pentru repetitiile pentru suprafetele
realizate prin decupare dupa un examen distructiv (standardul de
referinta este SR EN 330); R2TF - numar de repetitii tratate cu
produsul de protectie a lemnului cu o clasificare 2 sau mai mare
(standardul de referinta este SR EN 330); R2R - numar de repetitii
tratate cu produsul de protectie de referinta cu o clasificare 2
sau mai mare (standardul de referinta este SR EN 330; rsnP -
retinere a produsului de protectie a lemnului mai mare decat cea
nominala; rinP - retinere a produsului de protectie a lemnului mai
mica decat cea nominala. 2.Daca in tabelele 4.3 ...4.7 se prevede
ca produsul de protectie a lemnului sa fie rezistent la incercarile
de spalare si/sau de evaporare, incercarile prevazute in standardul
de referinta SR EN 73 trebuie efectuate separat. 3.Utilizand
criteriul potrivit pentru valoarea de referinta biologica (v.r.b.)
precizata in tabelele 4.3 ...4.7, v.r.b. trebuie stabilita pentru
fiecare incercare cu un nivel de aplicare egal sau mai mic decat
valoarea maxima de aplicare (v.m.a.) data. 4.In standardele
armonizate de incercare biologica care prevad calculul pragului de
eficacitate, v.r.b. trebuie sa fie pragul de eficacitate mediu
(p.e.m.), cu exceptia urmatoarelor cazuri: a)in incercarile cu
insecte (standardele de referinta sunt SR EN 20-2, SR EN 47 sau SR
EN 49-2) daca mortalitatea la limita inferioara a pragului de
eficacitate ester mai mica de 80%, limita superioara trebuie luata
ca valoare de referinta biologica (v.r.b.);
b)in incercarile prevazute in standardul de referinta SR EN 113
daca pierderea de masa medie la limita inferioara a pragului de
eficacitate este mai mare de 10%, limita superioara a pragului
trebuie luata ca valoare de referinta biologica (v.r.b.); c)in
incercarea I prevazuta in standardul de referinta SR ENV 807.
5.Daca conditiile locale cer ca produsul de protectie a lemnului sa
prezinte o eficacitate biologica suplimentara, sau trebuie sa
raspunda declaratiilor producatorului sau conditiilor celor care
emit prescriptii, produsul trebuie incercat conform incercarilor
suplimentare sau locale de referinta in tabelele 4.3 ...4.7.
4.3.2.Pentru clasa de risc biologic 1, produsele de protectie a
lemnului, care pot fi aplicate prin procedee de tratament de
suprafata sau prin impregnare, trebuie sa prezinte eficacitate
biologica fata de unul din cazurile: a)- oricare din insectele
pentru care protectia este ceruta; b)- insecta cea mai putin
sensibila la acest produs; c)- Hylotrupes bajulus, in calitate de
insecta reprezentativa. 4.3.3.Pentru clasa de risc biologic 2,
produsele de protectie a lemnului, care pot fi aplicate prin
procedee de tratament de suprafata sau prin impregnare, trebuie sa
prezinte eficacitate fata de ciupercile bazidiomicete lignicole,
dupa uzura (exclusiv Coriolus versicolor). Pentru toate produsele
la care se cere o activitate insecticida, ele trebuie sa prezinte
eficacitate fata de agentii biologici de referire, demonstrata prin
incercarile corespunzatoare pentru clasa de risc 1. 4.3.4.Pentru
clasa de risc biologic 3, produsele de protectie a lemnului, care
pot fi aplicate prin procedee de tratament de suprafata sau prin
impregnare, trebuie sa prezinte eficacitate pentru: a)- ciuperci
lignicole bazidiomicete, exclusiv Coriolus versicolor; b)- agenti
biologici la care se refera produsul, demonstrata prin incercarile
pentru clasa de risc 2. 4.3.5.Pentru clasa de risc biologic 4,
produsele de protectie a lemnului, care pot fi aplicate numai prin
procedee de tratament prin impregnare, trebuie sa prezinte
eficacitate pentru: a)- ciuperci lignicole bazidiomicete, inclusiv
Coriolus versicolor pe fag si/sau pin silvestru; b)- putregai
moale. 4.3.6.Pentru clasa de risc biologic 5, produsele de
protectie a lemnului, care pot fi aplicate numai prin procedee de
tratament prin impregnare,trebuie sa prezinte eficacitate pentru:
a)- ciuperci lignicole bazidiomicete inclusiv Coriolus versicolor
pe fag si/sau pin silvestru; b)- putregai moale; c)- daunatori
marini dupa o perioada minima de 5 ani. 4.3.7.In anexa
(informativa) se prezinta un exemplu de sistem de descriere a
eficacitatii produselor de protectie a lemnului impotriva agentilor
biologici (standardul de referinta este SR EN 599-2).
CAPITOLUL 5: PRINCIPII GENERALE DE ALCATUIRE A SISTEMELOR DE
PROTECTIE A ELEMENTELOR DE CONSTRUCTII DIN LEMN SUPUSE ACTIUNII
AGENTILOR AGRESIVI5.1.Sistemele de protectie a elementelor de
constructii din lemn impotriva agentilor chimici si biologici se
vor alege in functie de natura si starea suportului de lemn, de
natura si agresivitatea mediului, de durabilitatea estimata a
protectiei si de considerente economice. Protectia elementelor de
constructii din lemn impotriva agentilor chimici este, de regula,
cu atat mai economica, cu cat are o durabilitate mai ridicata,
deoarece astfel se reduc la minimum lucrarile de intre tinere/refac
ere a protectiei pe durata de serviciu a constructiei.
5.2.Elementele de constructii din lemn expuse la actiunea
agentilor agresivi si care, dupa montaj, nu mai sunt accesibile, se
vor proteja in asa fel incat, pe durata de serviciu a constructiei
sa nu afecteze durabilitatea acesteia. In cazul in care accesul
pentru aplicarea sistemului de protectie pe suprafata suportului
din lemn nu este posibil, se vor prevedea alte masuri, ca de
exemplu: executia elementelor de constructii dintr-un material
rezistent la actiunea agentilor chimici, asigurarea posibilitatii
inlocuirii elementelor degradate s.a. 5.3.Principalele criterii si
niveluri de performanta care trebuie satisfacute de stratul suport
de lemn pe suprafata caruia se aplica sistemele de protectie sunt
precizate la pct. 4.1. (tabelul 4.1) 5.4.Principalele criterii si
niveluri de performanta care trebuie indeplinite de sistemele de
protectie, in functie de tipul agentilor agresivi sunt precizate la
pct. 4.2. si 4.3 (tabelele 4.2 si 4.3). 5.5.Alcatuirea generala a
sistemelor de protectie prin vopsire a elementelor de constructii
din lemn impotriva agentilor chimici include urmatoarele straturi
succesive: a)- strat primar (grund); b)- strat(uri) intermediar(e)
(strat de nivelare, vopsea); c)- strat(uri) final(e)/de finisare
(vopsea, email). Stratul primar de grund are rolul de a patrunde in
stratul superficial al suportului de lemn si de a imbunatati
aderenta straturilor de protectie ulterioare la suport.
Stratul(urile) intermediar(e) de protectie, are (au) rolul de a
asigura o buna aderenta si o impermeabilitate la agenti agresivi.
Stratul(urile) final(e) de protectie are (au) rolul de a asigura o
rezistenta chimica ridicata la actiunea agentilor agresivi si o
buna rezistenta la radiatii ultraviolete. Totodata are (au) un rol
decorativ. 5.6.Aplicarea produselor de protectie (grund, vopsea,
email) din alcatuirea sistemelor de protectie se efectueaza prin
urmatoarele procedee principale: - aplicarea cu pensula; -
aplicarea cu ruloul; - aplicarea prin pulverizare cu pistolul:
pulverizare cu aer sub presiune, fara aer (airless). 5.7.Produsele
de protectie a elementelor de constructii din lemn impotriva
agentilor biologici (ciuperci lignicole si insecte xilofage) sunt
produse chimice sau combinatii de produse chimice, cu actiune
fungicida si insecticida. Din punct de vedere al caracteristicilor
fizico-chimice ale solventului utilizat, produsele de protectie a
lemnului se clasifica in; produse de protectie solubile in apa;
produse de protectie solubile in solventi organici. Din punct de
vedere al lavabilitatii (dupa o perioada de fixare de doua ... sase
saptamani), produsele de protectie a lemnului se clasifica in:
produse lavabile; produse greu lavabile; produse nelavabile. Din
punct de vedere al modului de aplicare, produsele de protectie se
clasifica conform tabelului 5.1.( standardul de referinta este STAS
9302/1) Tabelul 5.1.Procedeu de protectie chimica a lemnului
Vid-presiune Vid-presiune-vid Vid-presiune atmosferica Vid-presiune
Mod de aplicare Impregnare in profunzime la presiuni diferite de
presiunea atmosferica Domeniul de aplicare Produse de protectie
In conditii de utilizare in exterior, Produse solubile in apa in
aer liber, in contact cu solul, in (nelavabile sau greu lavabile)
subteran, in mediu acvatic, in conditii de deteriorare accelerata,
pentru materiale lemnoase usor impregnabile cu grosime de maxim 30
mm
atmosferica-vid Bai calde-reci Bai simple Imersie Pulverizare
Pensulare Impregnare in profunzime la presiune atmosferica
Tratamente de suprafata In conditii de umiditate relativa a Produse
solubile in apa aerului sub 70% sau fara contact Produse solubile
in solventi cu solul organici In conditii de utilizare in interior
sau exterior sub protectia unui acoperis Produse solubile in apa
Produse solubile in solventi organici
5.8.La aplicarea produselor/sistemelor de protectie a
elementelor de constructie din lemn trebuie sa se respecte
reglementarile in vigoare privind protectia mediului inconjurator,
masurile de protectia muncii si masurile privind prevenirea
incendiilor. 5.9.Durabilitatea sistemelor de protectie aplicate pe
suprafata elementelor de constructii din lemn impotriva agentilor
chimici este determinata de urmatorii factori: - conceptia
structurii; - calitatea produselor folosite pentru protectie; -
starea initiala a suportului; - eficacitatea pregatirii suportului;
- conditiile de aplicare; - calitatea aplicarii; - conditiile de
expunere dupa aplicare.
ANEXA nr. 11: (informativa) EXEMPLUL UNUI SISTEM DE DESCRIERE A
EFICACITATII PRODUSELOR DE PROTECTIE A LEMNULUI IMPOTRIVA AGENTILOR
BIOLOGICI (standardul de referinta este SR EN 599-2)NUMELE
PRODUSULUI DE
PROTECTIE............................................................................................
1. Conditii minime de incercare cerute -1) 1 Lemn corespunzator:
Rasinoase Foioase Incercare in camp 2)
CLASA DE RISC 2 3 4 5
-
3)
2. Eficacitate suplimentara 2.1. Ciuperci - Coriolus versicolor
- Foioase Lemn corespunzator - Rasinoase - Albastrire pe timpul cat
lemnul este pus in opera 2.2. Insecte - Hylotrupes bajulus -
- Lyctus brunneus -Anobium punctatum 2.3. Termite 2.4. Incercari
in camp SR EN 330 clasa 3 (FC) SR EN 252 clasa 4 (F) 3. Spalare la
alegere SR EN 84 numai pentru tratament de suprafata (toate
incercarile biologice) Procedee de aplicare4)
-
-
-
- Tratament de suprafata Valoare critica g/m2 - Impregnare
Valoare critica kg/m3 xx xx xx xx xx xx xx xx xx xx xx xx
-
-
xx
xx
xx
xx
Se marcheaza casutele corespunzatoare in cazul clasei de risc,
cu eficacitate corespunzatoare. - Nu se aplica la aceasta clasa de
risc. 1) A se vedea tabelul 4.3. 2) Produsele de incercare in camp
(standardul de referinta este SR EN 330) pentru intrebuintare in
clasa 3 cu acoperire sunt codificate FC 3) Produsele de incercare
in camp (standardul de referinta este SR EN 275) pentru incercare
in clasa 5 ape de Nord sunt codificate FN Produsele de incercare in
camp (standardul de referinta este SR EN 275) pentru incercare in
clasa 5 ape de Sud sunt codificate FS 4) Punct 4: Se inscriu
valorile cerute in locul xx. Publicat in Monitorul Oficial cu
numrul 932 din data de 16 noiembrie 2006