Opiune pe cursul de schimbAvantaje pentru un cumprtor/vnztor al
unei opiuni pe cursul de schimb: posibilitatea acoperirii riscului
valutar, n sensul evitrii pierderilor generate de evoluia
nefavorabil a cursului de schimb posibilitatea obinerii unui profit
din diferena dintre cursul de schimb de la scadena tranzaciei de
opiune pe cursul de schimb i cursul de schimb prestabilit n cadrul
respectivei tranzacii de opiuneCaracteristici instrument financiar
derivat pe cursul de schimbpus la dispoziie n baza unui contract n
form standardizat prin intermediul cruiacumprtorul opiunii are
dreptul, dar nu i obligaia, de a cumpra sau de a vinde la scaden o
anumit valut,la un curs de schimb prestabilit, n schimbul unei
prime pltite la momentul ncheierii tranzaciei de opiune Produs
adresat clienilor corporate Tipuri de opiuni pe cursul de schimb:
opiune de cumprare (opiune call) cumprtorul opiunii are dreptul,
dar nu i obligaia, de a cumpra la scaden o anumit valut, la un curs
de schimb prestabilit, n schimbul unei prime pltite la momentul
ncheierii tranzaciei de opiune. Exercitarea la scaden de ctre
cumprtorul opiunii call a dreptului de a cumpra , creaz pentru
vnzatorul opiunii call obligaia de a vinde valuta care face
obiectul respectivei tranzacii de opiune opiune de vnzare (opiune
put) cumprtorul opiunii put are dreptul, dar nu i obligaia de a
vinde la scadena o anumit valut, la un curs de schimb prestabilit,
n schimbul unei sume pltite la momentul ncheierii tranzaciei de
opiune. Exercitarea la scaden de ctre cumprtorul opiunii put a
dreptului de a vinde, creaz pentru vnztorul opiunii put obligaia de
a cumpra valuta care face obiectul respectivei tranzacii de
opiuneOpiune pe rata dobnziiAvantaje pentru un cumprtor/vnztor al
unei opiuni pe rata dobnzii: posibilitatea acoperirii riscului de
rat a dobnzii, n sensul evitrii pierderilor generate de evoluia
nefavorabil a ratei dobnzii posibilitatea obinerii unui profit din
diferena dintre rata dobnzii variabile la datele de referin ale
tranzaciei de opiune i rata dobnzii prestabilit n cadrul
respectivei tranzacii de opiuneTopCaracteristici Instrument
financiar derivat pe rata dobnzii pus la dispoziie n baza unui
contract n forma standardizat, prin intermediul cruia, cumprtorul
opiunii are dreptul, dar nu i obligaia, de a cumpra sau de a primi
de la vnztor diferena favorabil dintre o rat a dobnzii variabil i o
rat a dobnzii prestabilit, n schimbul unei prime pltite la momentul
ncheierii tranzaciei de opiune Instrument financiar derivat
destinat clienilor corporate Tipuri de opiuni pe rata dobnzii:
opiune de cumprare (opiune cap) cumprtorul opiunii cap are dreptul,
dar nu i obligaia, de a primi la datele de decontare de la vnztor
diferena dintre o rat a dobnzii variabile mai mare i o rat a
dobnzii prestabilit mai mic, n schimbul unei prime pltite la
momentul ncheierii tranzaciei de opiune. n condiiile exercitrii
opiunii cap, vnztorul opiunii cap are obligaia de a plti diferena
dintre rata dobnzii variabile mai mare i rata dobnzii prestabilit
mai mic, care face obiectul respectivei tranzacii de opiune opiune
de vnzare (opiune floor) cumprtorul opiunii floor are dreptul, dar
nu i obligaia de a primi la datele de decontare de la vnztor,
diferena dintre o rat a dobnzii variabile mai mic i o rat a dobnzii
prestabilit mai mare, n schimbul unei prime pltite la momentul
ncheierii tranzaciei de opiune. n condiiile exercitrii opiunii
floor, vnztorul opiuni floor are obligaia de a plti diferena dintre
rata dobnzii variabile mai mic i rata dobnzii prestabilit mai mare
care face obiectul respectivei tranzacii de opiune Tranzactii cu
optiuni Optiunea poate fi definita ca un acord prin care una din
parti, vanzatorul optiunii (option writer/seller), vinde celeilalte
parti, cumparatorul optiunii (option buyer/holder), dreptul, dar nu
si obligatia, de a cumpara un activ de la el sau de a-i vinde lui
un activ, in anumite conditii (pret, termen de valabilitate). Din
punct de vedere al momentului la care poate fi exercitata optiunea,
se utilizeaza doua tipuri de optiuni: optiunea de tip european si
cea de tip american. Optiunea de tip europeanpoate fi exercitata
doar la o anumita data, specificata in contract, in timp ceoptiunea
de tip americanse poate exercita oricand pana in momentul in care
expira contractul. Aceste denumiri nu sunt legate de locul de
derulare a contractelor cu optiuni, ambele tipuri de optiuni fiind
disponibile atat in Europa, cat si in America. Evident, optiunile
de tip american sunt mai scumpe decat cele de tip european.
Optiunea de cumparare (call)este un contract care da dreptul
cumparatorului ca intr-o anumita perioada de timp sa cumpere de la
vanzatorul optiunii un activ la un curs stabilit prin contract. Pe
de alta parte, vanzatorul optiunii call isi asuma obligatia de a
vinde cumparatorului activul la cursul stabilit, daca optiunea este
exercitata intr-un anumit interval de timp. Optiunea de vanzare
(put)este un contract care da dreptul cumparatorului optiunii ca
intr-o anumita perioada sa vanda un activ vanzatorului optiunii, la
un curs stabilit prin contract. Pe de alta parte, vanzatorul unui
put isi asuma obligatia de a cumpara valuta de la cumparatorul
optiunii la pretul stabilit, daca optiunea este exercitata intr-un
anumit interval de timp. Toate optiunile de acelasi tip call sau
put care au acelasi activ de baza (aceeasi valuta) formeaza o clasa
de optiuni. Caracteristicile optiunii a).Marimea optiunii fiecare
optiune are un activ standardizat din punct de vedere al valorii
sau volumului. b).Durata de viata standardizarea se refera si la
durata optiunii, respectiv perioada de timp in care optiunea poate
fi exercitata; data finala pentru exercitarea optiunii se numeste
data expirarii (expirationdate), data exercitiului sau scadenta
optiunii. c).Pretul de exercitare(exercise price) este cursul la
care cumparatorul unei optiuni de cumparare sau de vanzare poate
dobandi sau ceda activul in cauza, in cadrul duratei optiunii; el
este determinat in momentul incheierii contractului (de aici
denumirea destriking price). d).Pretul optiunii in schimbul
dreptului care i se ofera prin optiune, cumparatorul plateste
vanzatorului o prima(premium), care reprezinta pretul optiunii,
achitat in momentul incheierii contractului. Pretul optiunii este
variabil si se stabileste la bursa, in functie de raportul dintre
cererea si oferta de optiuni. Pretul optiunii are doua componente:
valoarea intrinseca si valoarea timp. Valoarea intrinseca
(intrinsic value)este diferenta dintre pretul de exercitare al
optiunii si cursul curent din momentul exercitarii. Marimea valorii
intrinseci (Vi) se calculeaza pe baza pretului de exercitare (PE)
si a cursului curent (C), conform urmatoarelor formule: - pentru
optiunile call:Vi= C - PE; - pentru optiunile put:Vi= PE C. Cand
valoarea intrinseca este pozitiva, se spune ca optiunea este in
bani (in-the-money); cand valoarea intrinseca este negativa se
spune ca optiunea este fara bani (aut-of-money); cand valoarea
intrinseca este egala cu zero, optiunea este la bani
(at-the-money). O optiune put are o valoare intrinseca optiunea
este in bani cand pretul de exercitare este mai mare decat cursul
curent. In acelasi caz optiunea call este fara bani: Valoarea
intrinseca a optiunilorOptiune callOptiune put
In baniC>PECF0 (sau Ptranz < F0) acest rezultat va
reprezenta exact pierderea (respectiv ctigul) vnztorului de
forward. Contracte futures. Un contract futures reprezint
angajamentul ferm dintre pri pentru a livra o cantitate standard
dintr-un activ suport (mrfuri, valute, titluri etc.) de o calitate
standard, 9 | P a g e la un pre prestabilit (F0), ce va fi pltit la
o scaden standard. De exemplu, contractele futures pentru mrfuri
agricole, metale, minerale i produse energetice, valute i titluri
financiare (obligaiuni, aciuni, indici bursieri, rata de dobnzi,
opiuni). Contractele futures sunt contracte standardizate. Datorit
standardizrii se remarc o lipsa de flexibilitate a contractelor
futures, dar aceast situaie este compensat de avantajul lichiditii
acestora pe piaa secundar, prin revnzarea lor uoar (fiind
standardizate), la preuri de pia ale raportului cerere-ofert din
fiecare moment al tranzaciei futures. O particularitate a
contractelor futures const n marcarea la pia, respectiv ajustarea
zilnic a preului contractului (F0) n funcie de evoluia preului
futures de pia (Ft) i la stabilirea ctigurilor i a pierderilor
prilor contractante, ce decurg din aceast ajustare. Pentru a face
posibil ajustarea zilnic, ambele pri sunt solicitate s realizeze un
depozit de garanie n bani sau n titluri de stat la nivelul firmelor
de brokeraj (agenii bursiere de intermediere). Acest depozit de
garanie se numete marj iniial (M0) i se constituie, n funcie de
volatilitatea activului suport, n ponderi (M%) cuprinse ntre 5 i 15
% din valoarea activului suport tranzacionat. Constituirea marjei
iniiale (M0) i ajustarea ei ulterioar (Mt) reprezint o investiie de
capital pe durata de deinere a contractului futures. Aceast
investiie presupune un cost de oportunitate la nivelul unei
rentabiliti normale posibile n economie, deoarece depozitarul nu
pltete dobnzi pentru marja depus. Creterea preului futures n burs
va determina un ctig pentru cumprtorul unui contract futures i el
va fi creditat n contul de marj cu diferena Ft-Ft-1 dintre preul
zilei curente (Ft , mai mare) i cel al zilei anterioare (Ft-1, mai
mic). n acelai timp, contul de marj al vnztorului de futures va fi
debitat cu aceai diferen Ft Ft-1 ca urmare a pierderii nregistrat
de acesta. Scderea marjei depuse de una dintre pri nu poate s
depeasc un prag fixat n jurul a 75% din marja iniial (M0) pentru a
nu pune n pericol lichiditatea pieei contractelor futures. Aceast
limit minim este numit marj de meninerea (Mm). Piaa futures.
Cumptorul unui futures se angajeaz c va cumpra, la scaden, activul
suport la preul futures iniial (F0). Prin subscrierea la acest
contract, cumprtorul ia o poziie lung asupra creanei de a primi, la
scaden, activul suport n schimbul sumei de bani egale cu F0.
Vnztorul unui futures se angajeaz c va vinde, la scaden, activului
suport la preul futures iniial (F0). La rndul lui, vnztorul ia, n
contract, o poziie scurt asupra obligaiei de a livra ferm activului
suport la scaden i n schimbul ncasrii preului convenit (F0).
Elementul central al pieei futures este casa de compensaie (CC).
Aceast casa se interpune ntre cererea i oferta de futures, n
asemenea msur c vnztorul i cumprtorul nu- i cunoate partenerul de
contract. n fapt, contractele futures se ncheie cu CC n calitate de
vnztor, lund poziie scurt fa de cumprtor i n calitate de cumprtor,
lund poziie lung fa de vnztor. Cumprtor (poziie lung) Vnztor
(poziie scurt) Forwards Activul suport Bani 10 | P a g e Contracte
swap. Printr-un contract swap, prile convin ntre ele s realizeze un
arbitraj ntre condiiile diferite de acces pe piaa de mprumut sau pe
piaa valutar pentru fiecare parte contractant. n fapt, ncheierea de
contracte swap se fundamenteaz pe ineficiena pieei financiare, care
nu evalueaz corect ratele de dobnd la care se acord mprumuturile n
raport cu clasificarea de risc a debitorilor mprumutai i/sau nu
evalueaz corect cursurile de schimb pentru valutele tranzacionate i
pentru categoriile de operatori ai pieei valutare. Aceste titluri
derivate ale pieei financiare sunt pe rate de dobnd i pe valute.
Cashflow-urile dintre firmele contractante privesc numai plile de
dobnzi, nu i rambursri de principal (mprumutul efectiv). Din aceast
particularitate a swap-ului pe rate de dobnd pot rezulta contracte
swap pe sume diferite ale mprumuturilor (principalului) contractate
de cele dou pri. Mai mult, cash-flow-urile de dobnzi ntre pri se
realizeaz la nivelul ratei nete rmase de pltit n raport cu cea de
primit. O firm angajeaz un mprumut obligator n valoare de 100
milioane Ron cu o rat a cuponului pltibil anual (Rd=9%). Firma
estimeaz c poate s plteasc cupoanele de 9 milionae RON anual pe
parcursul 10 ani i plata final de 100 milioane RON la finalul
perioadei. S admitem c firma nu este muumit n privina acestei
obligaii fixe de (9 milioane RON). Poate firma desfura o afacere
ciclic unde venitul su variaz i ar putea cu greutate s fac fa unui
cost fix. Prin urmare, firma prefer un mprumut cu rat flotant mai
degrab dect un mprumut fix. Cnd rata dobnzii crete, firma pltete
mai mult pentru mprumut. Dac firma are venituri ce variaz cu ratele
dobnzii n timp ce costurile sale sunt relativ fixe. n acest caz un
contract swap este ideal. Printr-un swap firma a gsit un partener
ce este dispus s pltesc o obligaie fix pentru o firm care pltete o
obligaie flotant. An 1 2 3 4 5 6 7 8 9 A. Swap Obligaie constant
Rata de referin LIBOR 9 -8,5 9 -9,5 9 -10,5 9 -11,5 9 -7,5 9 -7,5 9
-7,5 9 -7,5 9 -7,5 9 LIBOR = London Interbank Offered Rate + 50%
Cumprtor (poziie lung) Vnztor (poziie scurt) FUTURES Activul suport
Bani Casa de compensaie Bani Activul suport Poz. scurt Poz. lung 11
| P a g e EFECTUL DE LEVIER Efectul de levier al remunerrii
capitalurilor propriu se transpune n mod similar i asupra
rentabilitii contabile a capitalurilor ntreprinderii: Rec= EBIT / A
, rata de rentabilitate economic Rd = DOB / DAT, rata dobnzii Rata
de rentabilitate financiare Rfin. Rfin = PN/CPR, rata de
rentabilitate a capitalurilor proprii (CPR) Rfin = PN/CPR = [EBIT
DOB] / CPR = [A Rec DAT Rd]/CPR, dar A=P=CPR + DAT Rfin = [(CPR +
DAT) Rec DAT Rd]/CPR Rfin = Rec + (Rec Rd) DAT/CPR Rec costul
capitalului nendatorat Rd costul capitalurilor mprumutate DAT/CPR =
levier Costul capitalului Rata ndatorrii Efectul de levier al
ndatorrii 12 | P a g e.SCURT ISTORIC AL CONTRACTELOR PE
OPTIUNIOptiunea defineste un contract standardizat care da
cumparatorului dreptul dar nu si obligatia de a cumpara sau vinde
activul suport de la baza contractului (marfuri, valute, valori
mobiliare, contracte futures sau alte instrumente financiare) la un
pret prestabilit, numit pret de exercitare, contra unei sume
platite vanzatorului la incheierea contractului, numita prima, in
cadrul unei perioade de timp predeterminate.Cel mai cunoscut
exemplu cu semnificatie istorica privind optiunile a avut loc in
Olanda in timpul erei lalelelor din secolul XVII. Inacea
perioadacontractele pe bulbi de lalea erau intens tranzactionate de
catre dealeri si fermieri. De exemplu, un exportator de bulbi de
lalele se putea proteja impotriva pierderii marfii pe timpul
transportului prin intermediul unei optiuni de cumparare de la un
producator a unei cantitati de bulbi echivalenta cu cea expediata,
la un anumit pret. Astfel exportatorul cumparator putea inlocui
marfa daca aceasta se deprecia sau distrugea pe timpul
transportului sau putea sa renunte la acest drept daca marfa
ajungea in buna stare la destinatie.Optiunile in SUACa si in
Europa, in SUA optiunile s-au tranzactionat initial in mod privat
intre diversi comercianti. Imediat dupa crearea a ceea ce avea sa
devina NYSE (New York Stock Exchange), in 1790, investitorii au
incercat sa formeze o piata organizata pe care sa tranzactioneze
optiuni. Cu toate acesteeforturi, piata optiunilor a ramas foarte
restransa pana la inceputul anilor 1900.Optiunile in EuropaSi
bursele europene s-au aliniat noilor cerinte ale investitorilor
care interactioneaza pe plan economic la nivel mondial. Aparatia
unor riscuri tot mai complexe a dus la dezvoltarea mecanismului de
protejare, optiunile fiind introduse la tranzactionare si in
economia euro.Optiunile in RomaniaSingura bursa romaneascape care
setranzactioneaza optiuni este Bursa Monetar Financiara si de
Marfuri Sibiu, aceste produse fiind lansate in noiembrie 1998.
Optiunile pe contracte futures tranzactionate la Sibiu ofera
investitorilor noi posibilitati de tranzactioanare prin care
fiecare dintre ei sa-si exprime si sa-si gestioneze mai sigur si
mai amplu interesele sale financiare.Bursa de laSibiu pune la
dispozitia investitorilor optiuni avand ca activ suport contracte
futures pe 19 actiuni tranzactionate la BVB precum si pe valute
(RON/EUR, RON/USD, EUR/USD), rata dobanzii (BUBOR3) si indici
bursieri (SIBEX9 si SIBEX18).Desi volumele de tranzactionare pe
segmentul options este semnificativ mai mic decat cel inregistrat
pe contractele futures, flexibilitatea optiunilor confera
investitorilor oportunitati de dezvoltare a unor strategii extrem
de eficiente.Practic, cu ajutorul optiunilor se poate controla
gradul de risc al investitieide la foarte mic (cazul cumpararii
simple de optiuni) pana la foarte mare (vanzarea descoperita de
optiuni), intre aceste limite gasindu-si locul un mare numar de
combinatii (cateva exemple de strategii:Bull Spread,Long
Butterfly,Short Stradle).2. SPECIFICATIILE CONTRACTELOR OPTIONS PE
PIATA SIBEX2.1. ZILE DE SCADENTA IN 2008 PE PIATA SIBEXContractele
futureslistate pe piata SIBEX incepand cu 1 ianuarie 2008 vor avea
specificatii diferite de cele listate pana in 31 decembrie 2007 in
sensul ca data scadentei pentru noile contracte va fi in cea de-a
treia zi de vineri din luna de scadenta. Daca cea de-a treia zi de
vineri din luna de scadenta nu este zi lucratoare, scadenta va in
ultima zi lucratoare dinaintea celei de-a treia zi de vineri din
luna de scadenta.2.2 SPECIFICATII OPTIUNII SIBEX 2008Simbolul
contractuluiidentifica contractul options pe piata SIBEX. Simbolul
contractului options este format din simbolul contractului futures
care constituie activul suport pentru contractul options la care se
adauga OP.Pretul de exercitareeste pretul stabilit drept referinta
in momentul cumpararii/vanzarii optiunii. Poate fi considerat o
borna in functie de care, pe parcursul scadentei, se calculeaza
profitabilitatea optiunii. Pentru fiecare din cele doua parti
implicate in tranzactie acest pret este un nivel important,
deoarece reprezinta valoarea de la care pierderea sau castigul lor
(in functie de tipul de optiune si de pozitia short sau long)
incepe sa ia proportii. Practic, pretul de exercitare este pretul
activului suport rezervat pentru vanzare sau cumparare (in functie
de tipul optiunii) de catre cumparatorul optiunii.Activul
suporteste contractul futures pe marfa sau produsul care face
obiectul si care este tranzactionat pe piata futures.Cotatiape
piata optiunilor este identica cu cotatia activului suport pe piata
spot.Pasulreprezinta fluctuatia minima a primei pe piata optiunilor
si este de 0,0001 Ron.Data scadenteieste ziua in care expira
contractele options ramase deschise. Pe piata SIBEX scadenta
contractelor options este trimestriala, respectiv lunile Martie,
Iunie, Septembrie si Decembrie.Marimea obiectului contractuluieste
standardizata pentru fiecare contract. Cand se tranzactioneaza un
contract options practic se tranzactioneaza dreptul de a cumpara
sau a vinde contractul futures corespunzator. Deci fiecare optiune
acopera 1 contract futures suport.Pretul de executare la
scadentaeste pretul la care se lichideaza contractele options "in
bani".O optiunecalleste"in bani"atunci cand pretul de exercitare
este mai mic decat pretul curent de tranzactionare al activului
suport. Ea este considerata in bani deoarece cumparatorul optiunii
are dreptul de a cumpara activul suport la un pret care este mai
mic decat pretul la care il poate achizitiona direct de pe piata.O
optiunecalla carei pret de exercitare este mai mare decat pretul
contractului futures este'in afara banilor'.In mod similar, o
optiuneputeste 'in afara banilor' daca pretul sau de exercitare
este mai mic decat pretul futures. Nici o astfel de optiune nu se
poate exercita si de asemenea nu are valoare intrinseca.Pozitia
deschisape piata options este un contract options cumparat sau
vandut si nelichidat printr-o operatiune inversa. Cu alte cuvinte,
in momentul in care un investitor cumpara sau vinde un contract
options pe un anumit activ, i se deschide o pozitie pe piata
respectiva. Orice contract options tranzactionat presupune
deschiderea a 2 pozitii: una de vanzare (sau "short") si una de
cumparare (sau "long"). Pozitiile deschise sunt inregistrate la
casa de compensatie. In momentul in care contractul options este
lichidat pozitiile deschise corespunzatoare se inchid.Pretul pe
care cumparatorul unei optiuni il plateste vanzatorului optiunii
este cunoscut sub numele deprima. Primele sunt stabilite liber pe
piata de catre cumparatori si vanzatori potrivit regulilor bursei
unde sunt tranzactionate. Cunoasterea principalilor factori care
influenteaza primele este importanta pentru orice persoana care
considera tranzactionarea optiunilor. Prima poate influenta
substantial profitul sau pierderea investitorului.Compensarea
reprezinta lichidarea pozitiei de catre cumparatorul si/sau
vanzatorul optiunii prin initierea unei tranzactii opuse, eliminand
sau transferand unei alte persoane toate drepturile sau obligatiile
viitoare.Tranzactia opusa se refera la initierea unei operatiuni de
bursa inverse celei initiale (cumparatorul initiaza o vanzare iar
vanzatorul initiaza o cumparare) pentru acelasi tip de optiune, cu
aceeasi scadenta si cu acelasi pret de exercitare.3. MECANISME DE
TRANZACTIONAREOptiunea este un contract de vanzare-cumparare intre
doua parti, care da cumparatorului dreptul, dar nu si obligatia, de
a cumpara sau a vinde o anumita cantitate de marfuri, valute,
valori mobiliare sau instrumente financiare la un pret prestabilit,
la sau inaintea unei anumite date numita scadenta.Pentru a intra in
posesia acestui drept, cumparatorul plateste vanzatorului
contractului un pret denumit prima.Bursa din Sibiu pune la
dispozitia investitorilor optiuni avand ca activ suport contracte
futures pe 19 actiuni tranzactionate la BVB precum si pe valute, pe
rata dobanzii, pe cursul auruluisi pe indici bursieri.OptiuniCALLce
dau cumparatorului dreptul, dar nu si obligatia, de a cumpara,
activul suport la pretul de exercitare, la o anumita data sau pe o
anumita perioada pana la acea data. Vanzatorul optiunii call are
obligatia de a vinde activul suport daca cumparatorul optiunii
decide exercitarea acesteia.Exemplu de optiune CALLSa presupunem ca
DESIF5 (contractul futures de la baza optiunii) este cotat la
3.8150 lei pentru scadenta decembrie 2007. O optiune CALL pe DESIF5
este disponibila pe piata la pretul de 3.9800 lei. Cumparatorul
unei astfel de optiuni are dreptul, dar nu si obligatia, de a
cumpara un contract DESIF5 (echivalentul a 1000 actiuni) la pretul
futures de 3.9800 lei oricand pana la scadenta, conform
specificatiilor contractului. Pentru a beneficia de acest drept,
cumparatorul trebuie ca pe durata scadentei sa exercite optiunea.
Daca nu exercita optiunea CALL pana la scadenta, atunci, dupa
inchiderea sedintei de tranzactionare din ziua scadentei, in cazul
in care optiunea este 'in bani', ea va fi exercitata automat de
catre Casa Romana de Compensatie. La scadenta, optiunile 'la bani'
si 'in afara banilor' expira pur si simplu, fara a fi exercitate si
in acest caz, vanzatorul pastreaza prima incasata de la cumparator.
Pe de alta parte, vanzatorul optiunii CALL este obligat sa livreze
contractul futures DESIF5 (echivalentul a 1000 de actiuni SIF5) la
pretul de 3.9800 lei/actiune. Pentru asumarea acestei obligatii,
vanzatorul incaseaza si pastreaza prima optiunii indiferent daca
optiunea este sau nu 'in bani'.OptiuniPUTce dau cumparatorului
dreptul dar nu si obligatia de a vinde activul suport pana la
scadenta, la pretul de exercitare in schimbul primei put platite
vanzatorului la incheierea tranzatiei. Vanzatorul optiunii put are
obligatia de a cumpara activul suport daca cumparatorul optiunii
decide exercitarea acesteia.Exemplu de optiune PUTPentru acelasi
contract futures DESIF5 cu scadenta la sfarsitul lunii decembrie
2007, al carui pret futures este in acest moment 3.8150 lei, o
optiune PUT este disponibila la pretul de exercitare de 3.7000
lei/actine. Acest contract ii da cumparatorului dreptul, dar nu si
obligatia, de a vinde, oricand pana la scadenta, un contract DESIF5
(echivalentul a 1000 actiuni) la pretul de 3.7000 lei. Pentru acest
drept, el plateste vanzatorului o prima. In cazul exercitarii
optiunii PUT, vanzatorul optiunii este obligat sa cumpere
contractul futures la pretul de 3.7000 lei/actiune (chiar daca
intre timp aceasta a ajuns la 3.6000 si el ar putea sa o cumpere
mai ieftin din piata). Ca si in cazul optiunilor CALL, vanzatorul
incaseaza si pastreaza prima indiferent daca optiunea este sau nu
exercitata.Este important de retinut faptul ca optiunile call si
put sunt contracte complet separate si distincte ce confera
drepturi diferite. Ele nu sunt parti opuse ale aceleiasi
tranzactii. Orice optiune put are un comparator si un vanzator; la
fel se intampla si in cazul optiunii call.In functie de momentul in
care se poate realiza exercitarea, optiunile se clasifica in doua
categorii:Optiuni europene ce pot fi exercitate numai la scadenta
optiunii;Optiuni americane ce pot fi exercitate oricand pana la
scadenta optiunii;Cumparand o optiune CALL, investitorul obtine
dreptul de a cumpara activul suport (contractul futures de la baza
acestuia) la pretul de exercitare in orice moment pana la expirarea
optiunii. In general prima optiunii CALL creste pe masura ce pretul
activului suport creste. (vezi graficul 3.1)Cumparand o optiune
PUT, investitorul are dreptul sa vanda activul suport la pretul de
exercitare. Pe masura ce preturile activelor suport cresc, primele
optiunilor PUT scad. (vezi graficul 3.2)Vanzatorulisi asuma un risc
teoretic nelimitat in schimbul unui castig limitat la prima
incasata. Daca viziunea lui asupra mersului pietei se dovedeste
gresita, el va marca o pierdere serioasa. Din punctul sau de vedere
o piata cu volatilitatea slaba este ideala, in acest context,
posibilitatea ca preturile sa se miste si sa ajunga in jurul
pretului de exercitare fiind minime. Daca a vandut optiuni PUT, pe
langa o piata cu trend neutru, pe el il mai avantajeaza si crestrea
preturilor, in timp ca vanzatorul de CALL este la adapost in cazul
in care piata este in scadere.(vezi graficul 3.3 si 3.4)Scadentele
contractelor cu optiuni coincid cu cele ale contractelor futures
suport, respectiv ultimele zile lucratoare ale lunilor martie,
iunie, septembrie si decembrie din cursul unui an.Optiunile care au
ca active suport contracte futures vor fi denumite in continuare
optiuni pe futures.Ele se tranzactioneaza exclusiv la bursele
futures.Avand in vedere faptul ca vanzatorii de optiuni si-au
asumat prin contract o obligatie pe care trebuie sa o
indeplineasca, garantarea executarii obligatiei impune ca
vanzatorul de optiuni sa detina in contul de marja o suma minima
necesara care sa acopere riscul asumat de catre acesta. Marja
necesara tranzactiilor cu optiuni pe futures este obligatorie
pentru participanti in urmatoarele momente:Pentru vanzatori, in
momentul incheierii tranzactiei de vanzare a optiunii, indiferent
de tipul acesteia - CALL sau PUT;Pentru cumparatori, in momentul
exercitarii optiunii, indiferent de tipul acesteia - CALL sau
PUT;In tabelul 3.5 sunt clasificate optiunile CALL si PUT in
functie de pretul de exercitare si pretul contractului futures
suport.Valoarea in timpa unei optiuni reprezinta suma de bani pe
care un investitor este pregatit sa o plateasca pentru
posibilitatea ca piata sa se miste in directia dorita de el pe
perioada duratei de viata a optiunii. Este o 'extra plata' catre
vanzatorul optiunii pentru a compensa riscul pe care acesta si-l
asuma prin vanzarea ei. Valoarea timp variaza in functie de stadiul
in care se afla optiunea: 'in afara banilor', 'la bani' sau 'in
bani', cea mai mare valoare timp fiind intalnita la optiunile 'la
bani'. Pe masura ce timpul pana la scadenta trece, probabilitea ca
optiunile sa devina profitabile scade si odata cu aceasta si
valoare timp a optiunii. Eroziunea valorii optiunii odata cu
trecerea timpului se numeste 'depreciere in timp'. (vezi figura
3.6)4. STRATEGII DE TRANZACTIONARE A OPTIUNILOR4.1 STRATEGII
SIMPLEIn situatia in care un participant are convingeri clare in
ceea ce priveste evolutia pietei sau a volatilitatii (oscilatiei)
pretului activului suport poate sa apeleze la strategii
simple.Strategiile simple sunt acelea in care se iau pozitii
folosind una sau mai multe optiuni. Strategiile simple sunt expuse
la un grad mare de incertitudine in ceea ce priveste profitul si la
un grad mare de risc in ceea ce priveste pierderea, in cazul in
care estimarile nu sunt corecte.Strategiile simple se impart, in
functie operatiunile efectuate, in doua mari grupe:Strategii long
(cumparari) care in functie de tipul optiunii pot fi:Strategie long
CALL(figura 4.1),Strategie long PUT(figura 4.3)Strategii short
(vanzari) care in functie de tipul optiunii pot fi:Strategie short
CALL(figura 4.2),Strategie short PUT(figura 4.4)4.2 STRATEGII
COMPLEXESpread cu optiuniOperatiunile cu optiuni ce cuprind
vanzarea si cumpararea concomitenta a doua optiuni, cu intentia de
a se obtine profit prin evolutia pretului se numesc spread-uri cu
optiuni.Practica bursiera a impus folosirea unui termen particular
pentru strategiile de spread, denumit "picior". Un picior al
spread-ului este o operatie de vanzare iar celalalt picior este
operatia de cumparare. Indiferent de produsul vandut sau cumparat
(contract futures, optiune CALL sau optiune PUT) cele doua picioare
ale strategiei de spread sunt privite in mod unitar ca facand parte
dintr-un intreg. Pe unele piete dezvoltate de instrumente derivate
aceste strategii sunt oferite pentru tranzatcionare investitorilor
ca un singur produs.Strategiile spread cu optiuni se clasifica in
doua mari grupe:1.Spread-ul orizontal, este acela la care se
foloseste acelasi tip de optiune (CALL sau PUT) si la care, desi
pretul de de exercitare al picioarelor este acelasi, scadenta
acestora difera.2.Spread-ul vertical, este acela la care se
foloseste acelasi tip de optiune (CALL sau PUT), pentru o singura
scadenta, dar la care preturile de exercitare ale optiunilor
difera.Strategiile spread se aplica in doua situatii:pentru o piata
cu preturi in crestere se foloseste o strategie "bull
spread",pentru o piata cu preturi in scadere se utilizeaza o
strategie "bear spread".Cele mai frecvent intalnite strategii
complexe cu optiuni sunt urmatoarele:1.Strategie BULL
SPREAD2.Strategie BEAR SPREAD3.Strategie SHORT STRADDLE4.Strategie
SHORT STRANGLE5.Strategie LONG BUTTERFLY6 .Strategie LONG
STRADDLE7.Strategie LONG STRANGLE8.Strategie SHORT BUTTERFLY4.3
STRATEGII STRADDLE SI STRANGLEOperatiunile cu optiuni care au
acelasi pret de exercitare si aceeasi scadenta, vizand castig din
modificarile accentuate ale preturilor se numesc strategii
straddle.Operatiunile cu optiuni ce au pret de exercitare diferit
si aceeasi scadenta , vizand castiguri din modificarile accentuate
ale preturilor se numesc strategii strangle.EXEMPLE:1. Se cumpara o
optiune CALL DEBRK.DEC la un pret de exercitare de 1.53
lei/actiune, cu o prima de 0.07 lei/actiune.Pragul de
rentabilitate:Pret exercitare + Prima: 1.53 + 0.07= 1.6
lei/actiuneCastigul potentialeste nelimitat, profitul creste pe
masura ce pretul futures al contractului DEBRK creste peste pragul
de rentabiliate de 1.6 lei/actiune.Marcarea profitului inainte de
scadenta:exercitare si inchiderea pozitiei long futures rezultata,
vanzarea optiunii cu prima mai mare de 0,07 lei/actiune sau short
futures DEBRK-DEC la un pret mai mare de 1,6 lei/actiune.Limitarea
pierderii inainte de scadenta:vanzarea optiunii cu o prima mai mica
de 0,07 lei/actiune.Pierdere potentialaeste limitata la prima
platita (0,07 lei/actiune), pierderea incepe sub pragul de
rentabilitate si este maxima cand pretul futures este mai mic sau
egal cu pretul de exercitare de 1.53 lei/actiune.2. Se vinde o
optiune CALL DESNP-SEP, la un pret de exercitare de 0.6 lei/actiune
pentru care se incaseaza o prima de 0.02 lei/actiune.Pragul de
rentabilitate:0.6 + 0.02 = 0.62Profitul potential este limitat la
prima incasata, 0.02 lei/actiune (adica 20 Ron/contract intrucat
multiplicatorul contractului DESNP este 1.000 actiuni) daca pretul
futures scade sub nivelul pretului de exercitare,
0.6lei/actiune.Riscul de pierdereeste nelimitat, daca pretul
futures este mai mare sau egal cu 0.62 lei/actiune.Limitarea
pierderii inainte de scadenta:Long futures DESNP - SEP la pret
peste 0,62 lei/actiune sau cumpararea optiunii (lichidarea
pozitiei) cu prima mai mare de 0,02 lei/actiune. Strategia long
futures limiteaza pierderea doar in situatia mentinerii trendului
ascendent pe contractul DESNP-SEP.Marcarea profitului/conservarea
primei inainte de scadenta: Long futures DESNP-SEP la pret sub 0,6
lei/actiune sau cumpararea optiunii cu prima mai mica de 0,02
lei/actiune. Strategia long futures marcheaza profitul/conserva
prima doar in situatia mentinerii trendului ascendent pe contractul
DESNP-SEP.3. Se cumpara o optiune PUT DETLV martie la un pret de
exercitare de 1.26 lei/actiune pentru care se plateste o prima de
0.04 lei/actiune.Pragul de rentabilitate:1.26 - 0.04=1.22
lei/actiuneProfitul potentialeste nelimitat, daca pretul coboara
sub nivelul pragului de rentabilitate de 1.22 lei/actiune.Risc de
pierdere:limitat la prima platita daca pretul futures creste peste
pretul de exercitarePe = 1.26 lei/actiune.Marcarea profitului
inainte de scadenta:exercitare si inchiderea pozitiei short futures
rezultata, vanzarea optiunii cu prima mai mare 0,04 lei/actiune
(adica 40 lei/contract intrucat contracutl futures DETLV are
multiplicatoul de 1.000 actiuni) sau long futures pe activul suport
la un pret mai mic de 1,22 lei/actiune.Limitarea pierderii inainte
de scadenta:vanzarea optiunii cu o prima mai mica de 0,04
lei/actiune.4.Se vinde o optiune PUT EUR/USD-SEP la un pret de
exercitare de 1.27 lei cu o prima de 0.01.Pragul de
rentabilitate:Pret exercitare - Prima: 1.27 - 0.01 = 1.26Pierderea
potentialaeste nelimitata, daca pretul futures scade sub nivelul
pragului de rentabilitate.Castigul potentialeste limitat, la prima
incasata si atinge valoarea maxima daca pretul futures la scadenta
este mai mare sau egal cu 1.27 lei.Limitarea pierderii inainte de
scadenta:Short futures pe EUR/USD-SEP la pret sub 1,26 sau
rascumpararea optiunii cu prima mai mare de 0,01. Strategia short
futures limiteaza pierderea doar in situatia mentinerii trendului
descendent pe contractul EUR/USD-SEP.Marcarea
profitului/conservarea primei inainte de scadenta: short futures pe
EUR/USD-SEP la pret peste 1,27 sau rascumpararea optiunii cu prima
mai mica 0,01. Strategia long futures marcheaza profitul/conserva
prima doar in situatia mentinerii trendului descendent pe
contracutl EUR/USD-SEP.5. AVANTAJELE SI RISCURILE CONTRACTELOR PE
OPTIUNI5.1 AVANTAJELE CONTRACTELOR OPTIONSOptiunile pe contracte
futures pot raspunde in mod ideal nevoilor investitorilor, oferind
avantaje semnificative fata de alte instrumente bursiere si
extrabursiere:Cumparatorii de optiuni se bucura de cateva avantaje
suplimentare:1.LIPSA OBLIGATIVITATII: asa cum implica denumirea
lor, optiunile dau cumparatorului dreptul, dar nu si obligatia, de
a cumpara sau vinde contractul futures suport.2.RISC LIMITAT: odata
optiunea cumparata, riscul cumparatorului este strict limitat la
suma initiala platita pentru achizitionarea optiunii (prima).
Pierderea maxima pe care o poate inregistra este chiar prima.3.NU
NECESITA PLATA DE MARJE: trebuie retinut faptul ca in cazul
tranzactiilor cu optiuni numai vanzatorilor li se solicita sa
depuna marje. Cumparatorii de optiuni trebuie sa depuna la
initierea tranzactiei integral valoarea primei.5.2 RISCURILE
TRANZACTIONRII CONTRACTELOR OPTIONS1.Tranzactionarea instrumentelor
derivate implica un grad ridicat de risc si se poate solda cu
pierdericare pot fi mai mari decat suma depusa initialin contul de
marjala SSIF (sau institutia de credit).2.Fiti precauti la
afirmatiile potrivit carora puteti sa realizati profituri foarte
mari tranzactionand optiuni.3.Exercitarea optiunilor de catre
cumparatori nu marcheaza automat profitul acumulat decat in
momentul in care care pozitia futures rezultata este inchisa in
piata.4.Potrivit caracteristicilor instrumentelor derivate, puteti
simti efectul pierderilor imediat.5.In anumite conditii de piata,
poate fi dificil sau imposibil de lichidat o pozitie. in mod
normal, pentru a se lichida o pozitie trebuie sa se realizeze o
tranzactie de sens opus.6.In anumite conditii de piata, pretul
instrumentelor financiare derivate poate sa nu-si mentina relatia
normala sau anticipata fata de pretul spot al activului
suport.7.Toate tranzactiile pe instrumente financiare derivate
implica risc si nu exista nici o strategie de tranzactionare care
sa il elimine complet.8.Tranzactiile intra-day cu instrumente
financiare derivate presupun riscuri speciale.CONCLUZIE:Retinem ca
gradul de risc este foarte mare - se pot pierde toti banii
investiti in numai cateva zile, existand cazuri in care pierderea
poate depasi suma investita. Operatiunile cu contracte options pot
limita aceste riscuri, insa, lichiditatea acestui tip de contract
este foarte mica in prezent. Diversificarea in viitor a acestor
operatiuni (prin introducerea optiunilor pe actiuni, spre exemplu)
va creste gradul de atractivitate a acestora.BIBLIOGRAFIENASUI D.,
"PIETE FINANCIARE SI BURSE DE VALORI", ED.GUTENBERG,ARAD,
2001www.bvb.rowww.sibex.roANEXEFigura 3.1 CUMPARAREA OPTIUNII
CALLFigura 3.2 CUMPARAREA OPTIUNII PUT
Figura 3.3 VANZAREA OPTIUNII CALL
Figura 3.4 VANZAREA OPTIUNII PUT
Figura 3.5 CLASIFICAREA OPTIUNILOR PUT SI CALLOptiuni
CallOptiuni Put
'in bani'pret exercitare < pret futures'in afara banilor'
'la bani'pret exercitare = pret futures'la bani'
'in afara banilor'pret exercitare > pret futures'in bani'
Figura 3.6 FACTORI CARE INFLUENTEAZA NIVELUL PRIMEI
OPTIUNILORPerioada pana la expirareCu cat perioada pana la
expirarea optiunii este mai lunga cu atat valoarea timp este mai
mare
VolatilitateaIn general, cu cat piata este mai volatila, cu atat
prima va fi mai mare, deoarece activul suport are la dispozitie o
gama larga de preturi pe care le poate atinge. Vanzatorii sunt
dispusi sa isi asume riscul vanzarii numai in schimbul unor prime
mai mari
Rata dobanziiCresterea ratei dobanzii va atrage dupa sine o
crestere a primelor optiunilor CALL si o scadere a primelor pentru
optiunile PUT
Pretul futures curentAprecierea pretului futures curent
determina cresterea primelor pentru optiunile CALL si reducerea
primelor pentru optiunile PUT in timp ce o depreciere a pretului
futures va conduce la scaderea primelor optiunilor CALL si
cresterea primelor optiunilor PUT
Pretul de exercitareO optiune call cu un pret de exercitare mai
scazut va avea o prima mai mare decat o optiune call cu un pret de
exercitare ridicat pentru ca va fi mult mai probabil sa devina
profitabila la exercitare. Prin analogie, o optiune put cu un pret
de exercitare ridicat, va avea o prima mai mare decat o optiune put
cu un pret de exercitare mai scazut.
Figura 4.1 STRATEGIA LONG CALL
Figura 4.2 STRATEGIA SHORT CALL
Figura 4.3 STRATEGIA LONG PUT
Figura 4.4 STRATEGIA SHORT PUT
Contractele cu optiuni pe intelesul tuturorAsa cum aratam in
articolul precedent, o optiune este un contract prin care
cumparatorul ei primeste - in schimbul unei sume de bani platite
(numita prima) - dreptul de a cumpara sau a vinde un anumit bun la
un pret fix, daca el doreste acest lucru. Practic aceasta este
diferenta notabila dintre un contract futures si o optiune.
Detalii:http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Business/58590/Contractele-cu-optiuni-pe-intelesul-tuturor.html#ixzz3ZNYT2CqYFollow
us:@9AM on Twitter|9AM.ro on FacebookIn cazul optiunii cumparatorul
poate decide sa nu mai uzeze de acest drept de cumparare, pe cand
in cazul unuicontractfutures el este obligat sa isi respecte
angajamentul de a achizitiona bunul.Pentru a fi mai expliciti,
putem face o paralela cu un contract devanzare-cumparare pentru un
apartament sa zicem la pretul de 50.000euro, cu eliberare peste
trei luni. In momentul incheierii contractului, cumparatorul va
depune o garantie de 5.000euro, iar in schimbul acestei garantii,
va avea certitudinea ca peste trei luni va cumpara apartamentul la
pretul stabilit.Chiar daca peste trei luni pretul apartamentului ar
inregistra ocresteresi ar ajunge la 58.000 euro, vanzatorul va fi
obligat prin contract sa vanda apartamentul la pretul de 50.000
euro. Daca dimpotriva, din diferite motive, peste trei luni pretul
apartamentelor de acel tip ar scadea la 42.000 euro, cumparatorul
are libertatea de a decide sa nu mai cumpere, pierzand evident cei
5.000 euro lasati drept garantie. El poate apoi achizitiona un
apartament similar la 42.000 euro, cu un castig net. Acesta este in
principiu mecanismul de functionare al unei optiuni Call.Folosind
celalalt tip de optiune (Put), cumparatorul acesteia va obtine
dreptul sa vanda un bun la un anumitpretprespecificat si la o data
in viitor, platind o suma debanipentru acest drept. Desi pare mai
dificil de inteles acestconcept(cumparatorul care are dreptul sa
vanda), putem face din nou o analogie cuviatade zi cu zi, care ar
putea usura perceptia asupra acestui tip de contract. Sa presupunem
ca detineti un automobil pe care l-ati asigurat la valoarea de
20.000 euro, iar pentru un an veti plati o prima de asigurare de
1.000 euro. In cazul in care in acel an nu exista incidente, veti
ramane cu automobilul, iar firma deasiguraricu prima pe care ati
platit-o. Daca insa un incident neprevazut va aparea iarmasinava fi
avariata fara a mai putea fi reparata, firma de asigurare o va
prelua (veti "vinde"), in schimbul sumei asigurate de 20.000
euro.
Detalii:http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Business/58590/Contractele-cu-optiuni-pe-intelesul-tuturor.html#ixzz3ZNYZG7DAFollow
us:@9AM on Twitter|9AM.ro on FacebookAcestea sunt mecanismele care
functioneaza in cazul contractelor cu optiuni Call si Put
tranzactionate laBursadinSibiu, cu singura diferenta ca in loc de
bunuri nestandardizate (apartamente,masinietc.), se tranzactioneaza
active financiare:actiuni, valute, rata dobanzii etc. Necesitatile
de protectie sunt insa aceleasi pentru un investitor care joaca la
bursa ca si pentru un posesor de apartament sau alt tip de bun, iar
existenta acestor instrumente versatile arata interesul Bursei din
Sibiu ca investitorii de pepiatasa beneficieze de cel putin aceeasi
libertate de actiune ca toti ceilalti indivizi.Sintetizand
optiunile sunt similare flexibilitatii, oferind prin prisma
caracteristicilor lor, numeroase avantaje. Astfel, prin trasaturile
lor pot aduce castiguri investitorilor in orice conditii ale
pietei, fie ca aceasta prezinta un grad ridicat de volatilitate sau
unul scazut, fie ca se situeaza pe un trend bine definit (ascendent
sau descendent) sau este neutra.Articol realizat in colaborare cu
Bursa Monetar-Financiara si de Marfuri SibiuIti place acest
articol?Recomanda-l prietenilor:FacebookGoogleTwitter
Aboneaza-te la 9AMsauconecteaza-te prin Facebookpentru a primi
periodic articole similare.
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti
prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati
sursa si daca inserati vizibil linkul articoluluiContractele cu
optiuni pe intelesul tuturor.
Detalii:http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Business/58590/Contractele-cu-optiuni-pe-intelesul-tuturor.html#ixzz3ZNYd6htyFollow
us:@9AM on Twitter|9AM.ro on Facebook