OPOZIÎIA 3IDIAL0OIJLdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/65092/1/... · parlamentare. Dar partidele sem- anatare. ale Convenţiei naţionale . pentru democraţie (bănuiesc că
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
ziarindependent
ANUL I I I NR. 328
M IERCU R I.
IS MARTIE: 1991
; 8 P A C lN l ă LE I■ N' ‘ .
. ţ i
; ip
>4.
4
. L id e r ii; partidelor • şi grupărilor parlamentare de opoziţie,; dife-..- rite lc ligi. convenţii- şi alianţe', Precum , şi publicaţiile-.: care le s p r ij in ă — ■ fie ele de partid, lie aşa-zis independente — au bătut .m u ltă m onedă pe tema dialogul u i dintre, preşedinţie — i ca .for .de-echilibru naţional —' şi -opoziţie. In tîln ir i directe ale diferitelor «formaţiuni politice cu preşedintele: Iliescu au avut 'loc, ia r preşedintele — m ai cu seamă
•după cc primul ministru, exas- ••perat dc încercările unor grupări de a sabota, direct sau, indirect, îrc lo rm a : eeonomifco-socială, a' sugerat posibilitatea, unei > romani-
guycrnamentale —, preşedintele» pare m ai dispus ca niciodatăr iâ dialog. Luni se propusese itocmai un astfel de dialog, cu participarea ^tuturor ' grupărilor parlamentare. Dar partidele ■ sem- anatare. ale Convenţiei naţionale . pentru democraţie (bănuiesc că -vorba ' democraţie -presupune ; ş i dialogul po litic ; . . ) nu S-au -prezentat i a o întîlnire '■ calif ic a tă '' de1 cele drept» „protoco-
' larsî şi formală"- — sau mai pe şleau calificat de d-1 Radu Ciim- penriu, dialog ca la C.P.U.N..
D a c ă e vorba '' de o îritîlriirc Protocolară, nţi văd dc cc /poate l i respinsă ■ intr-un mod atît de •.neprotocolar, care nu stă în o-
. bişnuinţele nici unui partid în tr-o - democraţie; civilizată. ■■■.- Ia r ! a-i desconsidera pe, ce ila lţi;parlam entari: într-atit in c it să-i; declari similari; unora: dintre componenţii fostu lu i C.P.U.N. (din care făceau parte, de dltfcl, şi cîţiva ’ dintre d o m n i id in ,p a r t idele de', opoziţie) nu * este, iarăşi, înţelept. Una peste alta, repre-
- informaţiile -televiziunii,: partidele membre ale Convenţiei: :—*
;p.E.R., R.N.L.; P.N.Ţ,-c.d., T.S.D, ;şl U.D.M.R. —./care au refuzat să participe la întîlnirea cu preşedintele,: aveau în plan alte
îtreburi, discutate ; la Forumul Antitotalitar. - unde pregăteau, probabil, o nouă schemă tactică
'împotriva Guvernului iar un
OPOZIÎIA 3IDIAL0OIJLzentanţii partidelor' d in ; Conven-- ţie par a fi extrem de iritaţi — dacă nu chiar speriaţii de posibi-: litatea' ca preşedintele să-i ; prindă pe 'picior greşit, propunîndu-le să participe la o nouă formulă guvernamentală. Ia care e de bă-:; nuit că opoziţia 'h u s-ar îiicumc-'' ta tocmai acum, cînd ţarii trece prin' această ' dramatică ' evoluţie economică.' De altfel, cum spuneam "cil a ltă ocazie, riu ar fi o formulă'.acceptabilă' nici ‘ ■ pentru; ciei care sprijină actualul guvern, nici pentru partizanii opoziţiei,' cel puţin peritru faptul că' n-am m âi-şti, pe cine. să felicităm, fn căzttl * succesului;: şi pe cine să înjurăm , în cazul .eşecului. ' ' ' *>; După cuirtaveam să aflăm din
dialog cu preşedintele' pica prost, ar f i putut pune sub:semnul îri- .trebării valabilitatea' unor „sche- ,me“ pregătite d in timp. :E o su- ; poziţie credibilă dacă ţinem sea- “ma d e : faptul că preşedintele «propunea să sc discute . starea .-generală a ţării, precum şi unele Cprobleme : cu: implicaţii dc politi-. : că externă, ca-sărbătorirea: :de' -către unguri a zilei de 15 martie
îşi- situaţia Republicii' Moldova în -condiţiile- refuzului, ei. de a par-- ‘ticipai. la referendumul diri' 17 imartie-; Practic,'- absenţa” la dia-' •log <’ s-ari f i justificat,; oarecum, pentru, U.D.M.R., care, ar fi tre-:
■ buit să se explice - şi în : faţa pre- şedintelur..' Cît -despre ‘partidele „naţionale", nU văd.ţce le-ar. fi
: putut deranja,- în-: discutarea - u- nor probleme: cu atingere .la in teresele Transilvaniei şi Basara- : bici,' mai aleis' că i au contribuit la exercitarea unor presiuni asupra Parlamentului pentru luarea '
: unei a titu d in i. oficiale ferme - in problema -independenţei Republicii Moldova. ; -•.’••. : ■ ; Fără îndoială, i refuzul partici
pării opoziţiei' Ia" dialogul cu : preşedintele - are raţiuni / strict partinice, departe de interesul
• rezolvării unor probleme' urgen- : te pentru ţară. ’ I>e aceea, op„zi-• ţia a fă c u t: din ; nou o'greşeală' tactică faţă de opinia publică '
naţională. Num ărul mare - de ’1 convenţii," alianţe, forumuri,;: l ig i: - existente "la noi poate să dea
străinătăţii: impresia că sîrit foar- te multe grupuri: sociale diverse îri opoziţie — în-timp ce românii ştiu că, de fap t,!sînt aceleaşi par- tide ' şi aceleaşi' persoane, : sub alte titluri."- Astfel că,’ dacă stră-, inătatea r poate, f i - păcălită- - (cacealma cu : abilitate urmărită), o- pinia-’ publică: română are .a ltă
: părere, iar: recentul/refuz-al 'diâ-> < logului cu! preşedintele v a ' avea 'iar;; efectul ricoşeului împotriva'• popularităţii acestor partide. Pă-
i catr. c ă : sondajele* de- opinie '-sînt ' atît de rare .
Ilie CÂLIAN
REMEGRÂREĂ ARDEALULUI DE NORD..D upă patru'‘' an i' şi jumătate
ide suferinţe „şi atrocităţi, de u-, '-mUinţe şi samavolnicii, ' partea
:;Nord , a Transilvaniei, răpi- v : ta 'p r iiv odiosul dictat de la Via- • na, ,revenea la patria-mamă, în . urm a evoluţiei' operaţiunilor m i- .
litarie de-război-şi retragerii trupelor, hitleriste şi horthyste. E liberarea acestei regiuni a început efcctiv la 5 septembrie şi s-a încheiat la 251 octombrie 1944.
D upă ;23: august^ problema., înv cauză, . devine, una din cele - mai importante chestiuni aflate în atenţia noilluiVguvern al României şh'a cercurilor politice din
- ră a teritoriilor locuite în m ajoritate de români. -Aceasta ^cedare forţată, impusă unei Românii neputincioase, de.» către. - Jîibben-:. trop.*şi Ciano, un dictat în toată puterea cuvîntului, a însinge- rat ;de atunci, fiecare- in im ă ro-: mânească". ■- Pentru soluţionarea corespundă*,-
13 MARTIE 1945
, rang 'şi- răspundere ministerială.•După ' eliberarea C lujului, la
11-i octombrie; -‘guvernu l^a ; hotă- r ît ca înaltul comisar r să pleceV,
.imediat în capitala Ardealului f pentru A-şi. putea îndeplini , atri-; buţille . legale — instalarea - au-I
> ,yul lu i Stalin de a accepta pu- , ^nerea innapUcanr â î'prevederilor j ^Convenţiei’ de; armistiţiu ,-şi âr-re— j troceda s Nordul A rdealu lu i,; plna
cînd Rom ânia: nu ya f i condusa: 'de un guvern de ‘ prientare •: comunistă, a împiedicat instalarea la 'Cluj ă 'Cdmisăriătului şi a subm inat în -mod decisiv îndeplini
tă, a fost crcat prin lege Comi-. sarîatul vV pentru administrarea Transilvaniei eliberate, cârc- ur-‘ ma să ‘reprezinte ' autoritatea < p.u-. vernuluif' român;:, îri i teritoriile;
mihistraţia militară sovietică/ iar prefecţiu -subprefecţii ş i. prima-
’ rii, nUmiţilde guvern şi. instalaţi* de înaltul comisar într-o . parte♦ din ' cele ll . judeţe, au" fost ex-
toare şi operativă a noianului de probleme pe ‘care le ridica a->
'4ară.“-Cabineteie: -piiterilor ->311310 -cest colţ- de -ţară, a flat^tim p de ,»rea; misiunii acestuia.-- Mai mult, şjfilopiriîaŞ publică din aceste ' ţări patrii ani sub teroarea’ horthys- ţ la' 24 bctoîhbrie, .s-a , instalat , ad^
liritoriu. Comentaritil din '„Tho ■ r?!,Ţimest“;>'dîri’ '25 august 1944,-. in-
, s i^ a ^ asupra^ fefectelbr întoarco-- -a i r ii 'armelor' - de - către.....Români a*''Inyjqtrlvfi'î Gei-maniei hitler&te,;j ţ-^ntrus; ^eliberarea Tţansivaniei,' Faptul' ‘ ‘ preciza_ ziarul- lorido-
( n e z v V d [provoca îri: mod .ine- ;V vitabil'^ura^ oligarhiei > maghiare..
care axbeneficiat : cel mai mult -de ,troccrea: sub dominaţia ungă-
Ionel Romaii:-DESPRE
eliberate -.rîn 'fruntea * institur,ieir i pulzaţi -de-către -auorităţile - mi- este;‘num it ca înalt "comisari dr- ^litare f şovietrCe. Cotnandâmentvţl Ionel .Pop, fost :.secretar al Ma- sovietic a . emis, deciv.iile de riii- rii Adunări Naţionale .de la' A lba^ j mire. şi a “instalat ' pe prefecţii Xulia din -1913, . scriitor şi -publi-r? . i- ~ ;•cist, -membru ale Delegaţiei Per* I Conf.' univ.dr. Ioaii Silviu NISTOR manente a Partidului Naţional- vŢărănesc,; care a.'fost' investit cu * |; (Continuări în pag. a H-a) ~ r
s im p o z io n ,[
' Iri zileie de 14—15 martie. B iblioteca judeţeană C luj organizează, la sediul său central , diri Piaţa 'Ştefan; cel Mare nr. 1 — o ariiplă acţiune; culturală de adîri- c ă ; reverberaţie patriotică, dedicată omagierii bicentenarului Supplex - Libcllus / Valachorum, act fundamental; în dramatica
itn legătură, cu revendicările a- , văhsfite-de m iile do demonstranţi': anticomunişti. ! ’•
; ' .• !«• I’LICA. Nici b' forţă po: ;; l it ic:ii n a . are în * programul său ■ obiectivul de lichidaro a Cehbs», lovaciei — a afirmat premierul-
'Marian Calfă, citat de , agenţia; C.T.K. îndemnurile ,lansate .' d e ' Parlamentul ‘ Slovaciei reîeriton- , r e ; la independenţă,'.acţiuni.'ne»; coiistituţionaie,',contravin leg ii;; ■ |îrit,r-un'^m'oinent ^în care comu- n{tateă''lnternăţi6nală._ .aşteaptă - de lp. Câhoslovacia ..un compor-! ;tament dernocratic — ,.a precizat ; . primul ministru! . . . - _ »
• ■ REFUZ. Preşedintele. M ihail . Gorbaciov.a, reîuzat să primeas*
! că -.-delegaţia m ine r ilo r ..g rev iş ti; din Kuzbas — ,a .anunţăUpreşe-'. d inte le . Sovietului ; Suprem, al u ;n.S.S.,,.cităţ’ de agenţia’^ In fo- y novsti'.'. . , • '•
, -•* -INFORMAŢIE. I.h, - Bagdad':ar. fi' avut loc 6- încercafe'’de a- > săsinare If, preşedintelui ;Saddani- Hussein, ' savîrşită de „omul nu- - / tuărul .2“ în ierarhia conducerii irakiene, prim-vicepremi'erul Ta-\ hă Yaisin Itamadan, "au - anun- ■ ţat ăgeriţiiie E.F.E. şi TASSj care' citează' agenţia do ştiri ', siriană - SANAr^respectiv cotidianul • • e» * gipteali ' Al-Âhram. în-altă or-* i dific der idei, sursele citate t precizează că Tahă Yassm Ramadan, a - fost împuşcat de unul din membrii ‘ securităţii’ personale a pre-' şedintelu| « Saddam fHusst>in.r In*, formaţia nu'a fost confirmală de alte surse. ’ . : . - ’
Dimpotrivă, radio Bagdad, a : a- nunţat-ca: Tahă Yassin iRamadart ' 'urmează să , participe la un mi- ■ ting în oraşul Babilon. -
[ ' • D I A L O G . A flat în: vizită în. Israel, secretarul de stat- american, . James Jîake.r a fost prim it de primul ministru Y itzhak Sha--; ' mir.,; Dialogul ă . avut .ca obiect* găsirea de .go i. cai, pentru .>şolu--> ţionarea'.conflictului arăbd-israe- î fian şi instaurarea p ă c ii. îri... re* , giunc. Secretarul de stat, ameri* cari - a dialogat, de asemenea, cu m inistrul de externe-^ David , Levy,; la i sfîrşitul căreia. James , Baker a declarat ziariştilor' c ă ,. Israelul trebuie să arate flexibi- ;. litate 'şi să riu se plaseze pe O ; poziţie care respinge negocierile. -.
■ ; REPRESALII. Peste; 100 de- . persoană diri, rîndur populaţiei ’ civile au fost ucise în : , timpul-i luptelor ce se desfăşoară pe ^ca-,' ră largă între forţele loiale pre- ’ şedintelui Saddam . Hussein . şi forţele de opoziţie irakiene, în ' suburbiile din apropierea Bagda-i dulu i — a anunţat postul; de, ra*’,; ; dio Bagdad. ,,
;f--u
rELAB O ÎÎAPEAfO N SIlIlIŢiEI(ll)* \ < î ■ j.,-iO etapa'iarăşi,dificjlă în pjromul- tar, suveran, indopendent j l . irit
vfiareă-'Cpristiţuţieif văXfi îrT apro- divizibil.', ; • ;.j■ bJ»rea' tezel6rl,Cbnstituţiei. ca titlu ...... „Trebuie să . ştiţi .bă."această Conr,.referitbrc la drepturile ; ;omţllui. ( stUuţie.j ca lege -r fundamentală,
::So yprbeşte. foarte'!?mult''despre'* • ca lege 9 legilor,^ riii poate ’ fi '>dţopţtif11e''-îiidfvţduale> şi cOlpctl-. un ’ text descriptiv‘p înă la- a’mă--
ve.f sf . porneşte; de; la b formula- nunt." Vor mai veni o serie de re oarecum âproxitnativă din De- regletheritări .privind' do ’ ex'eiii-. clărâţla-.'do,''unire* de ; la -1 _ De- piu obiectiyele partidelor,' modul cembrie -1911),. de lă-unele mate-- , lor-de -coristituire, platforme do- riale de •'circulaţie, redusă? în ; câ^ f; zirablle-' şi indezirăbile, aici*, par i re aparentermenul de „dreptuh tidelor,, apo i, reglementări .pri-> colective" ş i , tn general se face vind ,' drepturile;, ş i. îndatoririle; foarte, mare ..caz' de aceasta.: Re- m inorităţilor " Deocamdată, ' 1 diri prezentanţii ’ minorităţii -• mâahia- hefericiro, averii' politicieni', foar- re în ’ virtutea-acestor „drepturi te-slab ; pregătiţi,'' m ulţi dintre colectiy6a ,tind să' statuez^, -chiar-, ‘ ei cu. nişte" sccheie, comuniste' e-' prin Constituţia românească; ’s u . .a *dreptul d e : separare .teritorială,
'administrativă, politică, culturală eţc. Dar un pri® . pas în. acest
-sens ,s-a făcut j ^ n t r u reştabiU- ' ^ a ordinei de drept, .chiar prin definiţia României de .la teza.M ii , adică un stat naţional, uni-
> ‘ l M IT ING PENTRU ROM ANII?; • -DE D IN COLO - DE P R U T .u î
Cî Sub .egidâ UniuriU Mondiale â Romă- ' nilor l.iberi şi a organizaţiei F.R.A.C.U.L. "
'jo i, 14 martie 1991,- ora 15, în ' Piaţa 'Libertăţii, este organizat un m iting de
v solidaritate cu . basarabenii şi bucovi- < ncnii. • Acest m iting aro ca motto:,
„Cînd piînge un frate eşti obligat să-l - mSrnrvnHndnd iln dtircire44.. i
vidente,' Iar minorităţile, mai d- Ies minoritatea>machiară,; se gîn- deşc numai l a . drepturi,; nu. şi la îndatoriri faţă de; statul In care
., . A conscmnat M. TRIPON
(Continuaro tn pas- a il-n)
p ANUNŢ;' i-.
ASOCfAŢIA PENTRU PROTEJAREA' S I AJUTORAREA HANDICAPAŢILOR M OTORI CLUJ, cu.sediul în str. Ko-
gălniceanu rir.8,’ anunţă pe membrii'săi d in > municipiul- C lu j : să şe prezinte
-cu legitimaţia de.'asoclâţic la I.J.T.L. din B-dul 22 Decembrie nr. .81—83, intre orele 8—12, pentru a ridica , le-
. gitimîiţla do călătorie pe mijloacele de ' transport urban, ' ‘
“ .......... ..................'COMITETUL
Desen do M ihai DACOCIU
1 ,., ,.r.r*C.
ADEVARUL DE CLUJ PAGINA 2
Ionel Roman: DESPRE ELABORAREA CONSTITUŢIEI (II){Urmare din pag. I)
trăiesc. Dar,- avînd o răbdare de-a dreptul parlamentară, eu sint convins că lucrurile se vor lămuri pînă la urmă. Un argument l-ar constitui pentru mine chiar . întîlnirea cu dl. Anders BJorck, preşedintele. Consiliului European, In discuţiile cu care
«opoziţia a pus problpma aceasta, iar dl. BJorck a răspuns că singurul In măsură sâ hotărască a- supra uneia sau alteia dintre probleme este forul legislativ naţional. Din cîte am putut deduce pină acum, acest for legislativ naţional nu a făcut nici greşeli foarte, mari, nici nu a lu- crut tendenţios. De fapt, în calitate de vicepreşedinte al Adunării Deputaţilor ţi de membru at,grupulu i parlamentar al FSN, pot să afirm că In cadrul grupului nostru parlamentar-lucrurile se dezbat eu foarte . multă atenţie. Chiar personal am propus structurarea grupului parlamentar Intr-un mare grup de a- naliză, un grup deosebit de eficient din perspectiva-competenţelor, pentru‘că el cuprinde preşedinţii sau vicepreşedinţii tuturor celor 16 comisii parlamentare. cuprinde purtătorii de cuvînt ai celor 6 grupe teritoriale parlamentare pe care le reprezentăm, cuprinde 'apoi sectorul.de relaţii cu preşedinţia, cu guvernul, eu partidele, cu sindicatele. In totalitate 30—32 de oameni din care oricînd pot lua cuvîntul 5. sau fi. pe aceeaşi temă, pentru ca prin poziţia pe care o au ţi prin îndatoririle pe care le au. ei -ppt să' fie conectaţi la una sau alta din temele luate în discuţie. Incepînd de la jumătatea lunii martie^ lucrurile se vor con-
CALE A APEI :■ In 1 nord-vestul municipiului.
Intr-un loc în care privirea se- aşteaptă cel- mai puţin ta revelaţii estetice, Intr-un spaţiu , sugrumat- de elemente ale prozaicului cotidian, se, află oaza de. creaţie ‘ a tlnărului sculptor clujean liiv lu Mocahu. Un, parc, o grădină îri care arta se dezvăluie, reînnOind universul, conec- tlndu-l ; la fluxul schimbării, la trecerea " anotimpurilor. Ceea cc reţine însă atenţia nu este atît elementul material, cît melodia apelor ce se desprinde," ridieîn- du-se dintre arbori, timbrul grav ce-şi ţero dreptul la viaţă, valul ce ne înalţă pentru a ne în-' vălui după ce ni> va fi oferit momentul adevărâlut. *
Ansamblul sculptural constă din trei clemente, aparent ciisparăte dar aflate într-o comunicare ce ţine de sfera • simbolurilor. Conceput tridimensional — „Tragc- die“, „Poarta copiilor", „Fîntîna* — ansamblul trădează credinţa artistului în viziunea creştină a cărării către apa vieţii. De la copacul dezrădăcinat şi pină la fîntîna cu cumpănă, cărarea pavată cu piatră de riu conduce călătorul însetat prin Impresionanta .Poartă a copiilor*. Ca sfi-i treci pragul, Va .să poţi intra In viaţă, deci, trebuie să te umileşti apledndn-te, să fii curat In suflet şi la trup ca şi copilul care Intră . în viaţă pur. şi neatins.
fn aceasta rotaţie din Veşnicie In,veşnicie, bogăţia com’optualâ a arhitecturii grădinii conduce şi Ia vehicularea altor idd cum or fi, spre exemplu, problema condiţiei umane, impactul divinităţii, soluţiile ce i se oferă omului — artist. Aflat In căutarea adevărului, a esenţei ■vieţi», artistul îşi răsfoieşte, îndemnîn- <|U-nc s-o facem, propriile gjn- «url, uiillzînd materiale tradiţionale, pe care le reduce la înţelegerea semnificaţiei religioase a lUcriir/lor obişnuite din viata
fiecare zi.Calea apei (prefigurlnd titlul
unei viitoare cărţi despre creaţii artistului) sau, altfel spm, cnlca dinspre moarte către viaţă «*te pentru I-iviţi Mocnnu «ma din şansele relevării adevărurilor biblici.’; a binefăcătorului care, asemeni soarelui, este iubit că şi a*e>,tu.
Mirhvda DOCU
cretiza şi mai bine, întrueît va avea loe Convenţia Naţională a FSN, se va restructura întreaga conducere a FSN ca partid politic, şi odată cu aceasta vom trece şi la implementarea unei
i formule organizatorice ~ eficiente la nivelul grupului parlamentar. Fn acest fel vom putea desfăşura
• o activitate parlamentară mult ; mai coerentă. In altă ordine de
idei, aş vrea să subliniez o idee ■ pentru care s-au purtat foarte
multe discuţii, dar s-a făcut ş i' foarte- m ult capital politic, şi a- nume acela că F.S.N., ca partid de guvernămînt, nu ar aborda
- cu suficientă putere, cu suficientă pregnanţă problemele inte-
, resului naţional românesc. Este o părere oarecum tendenţioasă, formulată de adversarii nOjtri declaraţi sau nedeclaraţi, care de fa p t . tinde să , minimalizeze ataşamentul patriotic at • membrilor FSN. Sînt In cunoştinţă de, cauză şi vă pot afirma cu toată certitudinea că una dintre coordonatele fundamentale ale dezbate; rilor noastre care nu sînt nici- puţine şi nici scurte este tocmai
; coordonata patriotică. Aţioi, re-.prezentanţii FSN au avut o cou-
'■ tribuţie decisivă la elucidarea \i- ' nor probleme sau la conturarea definitivă a.-unor formule legis-
’ lative. Consider c ă . şi In cadrul elaborării Constituţiei României avem o contribuţie foarte importantă. Aş vrea să subliniez o modalitate pe care probabil nici o altă Constituantă din lume nu a abordat-o, o modalitate pentru care am fost foarte criticaţi mai ales de PVKR. ş i anum e. aceea de a avea discuţii în prealabil cu liderii grupurilor parlamentare. în vederea sensibilizării asupra posibilelor contradicţii - în formularea uneia şâu alteia dintre teze. Aceste întîln iri nu au
. rolul <le a modifica textul tezei,; deci nu facem o . întîlnire intermediară între Comisia pentru e- laborarea Constituţiei şi Constituantă: In- bună măsură îi . determinăm pe conducătorii grupu-
; rilor parlamentare să-şi prezinte. în mod concret'»‘ obiecţiile şi-n acelaşi timp .ii sensibilizăm pc
unii cu obiecţiile celorlalţi, astfel îneît dezbaterile din Constituantă să se focalizeze exact pe obiecMl obiecţiilor. Un exemplu l-aş identifica la isga: .10, care vorbeşte . despre constituirea partidelor numai' pe criterii politice. Normai eă în Europa există , partide constituite pe criterii etnice, pe, criterii religioase, care în u ltimă instanţă -urmăresc tot ţe-
. luri politice. 'Eu cred. că din punct de vedere al democraţiei lucrul acesta, nu este chiar foar-, tă rău, pentru că aşa cum am
• mai spus, vor exista reglemen- ; tări referitoare la structura par
tidelor^ Trebuie să nu uităm în să că dacă vrem s i fim lntr-ade-, văr un stat democratic, trebuie să dăm dreptul'de exprimare tuturor. Că părerile unora sau al-
; tora vor fi validate sau invalidate de '.realitatea istorică,' este cu totul altă problemă. Nu tre-
. buie să ne supere căi 'de exemplu, cîţiva dintre . deputaţii
vUDMR puii cu acuitate problema autonomizării. Ei pot să-şi ex-
: prime acest punct de vedere, dăr tot atlt de bine putem să ne exprimăm şi fioi punctul de vedere,
. cum că nu sîntem de acord cu autonomizarea sau cu enclaviza- rea ţării. Intr-un stat democratic
’ fiecare ora poate să aibă idefle lui personale, poate să spună Iti—
- cruri foarte bune sau de-a drep-• tul rizibile. Principal e că omul poate să vorbească. Şi, de foar-
: te multe ori,' auzindu-se vorbind,■ se clarifică mult: mai uşor decît .tlacâ stă mereu cu-gîndurile lu» şi nu este lăsat să-şi spună pă-. rerea. Apoi, foarte mulţi dintre parlamentari hu au o pregătire
; politică adecvată dificultăţilor a* cestui moment. Dar, ceea ce doresc să subliniez este că o anumită elasticitate a gîndirii politice este mult mai eficientă deci t rigiditatea; in gîndirea politică. / ' 'V:'-..-'
Revenind la ' Constituţie, eu cred că istoria va eonsenuia doar
. atît, că un grup de anonimi, dar foarte bine intenţionaţi, şi-au sacrificat doi ani din viaţă-pentru a realiza primele jaloane ale de- mocraţiei din România. ;
A / W W N W W W V W W V W W V ^ M V V ^ ^ W V W W W W
' REŢINEŢI! ; FIA, partea -I: „Fotografia,, m ijloc de investigare".. Prezintă cu
FOTOCLUBUL „UNIVERSITA- diapozitive ■ ing. Mircea Albu, la TEA* prezintă, In ciclul CIVILI- 13 martie 1991, orele 19,30. în ZAŢIA IMACÎÎNIf — FOTOGRA- clubul „Edhinqx“.
REINTEGRAREA ARDEALULUI• • (Urmare din pag. I)
judeţelor - ş f primarii localităţilor, dintre adepţii "noii orientări politice.
O situaţie 1 deosebită se , înregistrează In judeţul. Maramureş, unde, urmîndu-se - tradiţia . păstrată din 1918, s-ă constituit Marele' Sfat' Naţional, format"' din fruntaşii luptei pentru drepturile- românilor, scăpaţi de curînd din închisorile horthyste,'; şi; ■ cîte doi ţărani delegaţi de fiecare comună, avlndu-l ca preşedinte pe; prof. . Ioan Bil ţiti-Dăncuş. .< Marele Sfat Nâţional a num it organele administraţiei1 locale, lu în d ;; măsuri grabnitfo pentru --normalizarea vieţii . publice ' a ' judeţului. Aici administraţia m ilitară sovietică hu a putut fi introdusă, şi pe toată perioada - de ,’ tranziţie, pină-'la revenirea efectivă a în tregii : regiuni sub autoritatea guvernului român, a funcţionat m mod autonom ' autoadmmistraţia românească locală.
Comandamentul m ilitar sovietic a exercitat prerogativele ad-, ministrative prin, . Comitetul E- xecutiv pentru Nordul Ardealului al F.N.D. Ga preşedinte al Comitetului Kxecutiv a funcţionat Teofil, T. Vescan, iar copreşedinte . Jordâky l a jos. în condiţiile acesttţi- regim - de ocupaţie, ilegitim, - şi echivocul situaţiei tulburi create de patru ani de teroare, Inlocuiţâ cu. practicile dizolvante comuniste, şi-a făcut ioc ideea . Universităţii i de limbă străină, exploatlndu-se1 la maxim, criza politică şi instituţională ce caracteriza faza ■ de tranziţie. ■
După instalarea guvernului’ F.N.D. condus de Petru Groza, Stalin acceptă ca guvernul român să-ţi instaleze organele administrative.’: Solemnitatea consacrării; acestui eveniment a a- vut loc la Ciiij, în ziua de 13 martie 1945, cu participarea, membrilor guvernului şi a reprezentanţilor ComLsiei aliate de con
trol. Invitat de ' P. Groza, Iuliu Maniu, indignat, - a refuzat să participe. In ce-l—priveşte pe şeful statului, regele Mihai I, nemulţum it de stilul noului guvern şi a l sovieticilor, şi-â înde-
. - p lin it obligaţia’ protocolară de a asista la adunarea populară, după care s-a întors imediat la Bucureşti. Om ul " Zilei, ” anturat' adulat, a -fost- Andrei «Vîşinski,. prim-locţiitor al comisarului
r poporului r pentru afacerile străine al U.R.S.S., cel care a impus în România,-cu maximă duritate.- punctul de-vedere al lui Stalin.- Manifestaţiile au început la ■ora -11- cu ^recepţia î la Colegiul -Academia ş i . a continuat > ta; ora 12 cu o* mare adunare popu-; Iară în Piaţa : Libertăţii, < la -'-care’ au participat.- circa.; 60.000 -. de persoane,; unde au vorbit ;-Teofil T. Vescan,'- JordăJty"Lajos, prefectul judeţului Vasile Pogăcean ,şi P. Groza: l n :i-continuare s-a desfăşurat ; recepţia solemnă la palatul prefecturii• > Evenimentul de la 13 martie -1945 a fost sărbătorit , in “întreaga ţară - timp de .trei zile, dln- du-se astfel expresie ' satisfacţiei
.-. de a se fi încheiat calvarul românilor : din nordul Ardealului. Dar- !h sufletele oamenilor : de aici stăruia îngrijorarea ;şi neîncrederea. E i priveau cu durere :• cum aceleaşi forţe reacţionare care s-au slujit de Hitter şi de
- fascism, spre a-şi satisî.ree pretenţiile nejustificate dc dominaţie în Ardeal, şe foloseau acum de Stalin şi de comunism, ex- ploatînd perioada tranzitorie de o jumătate de an pentru a-şi consolida poziţia, utitizînd un noo machiaj, cel . proletar luînd, fără jenă, loeul ' eelui • nobiliar. Nordul Transilvaniei a-a.vut soarta vitregă, de a cunoaşte, cu şase l»n j m ai devreme regimul de
• nuanţă comunistă, cu ^efecte dureroase, ' prin consecinţele directe care s-au făcut simţite , in următori} zece ani, cu prelungiri nefaste p înă astăzi.
■ JU U U iJL iU ^^ jU J I- k .Ix O X C T 3 D D C lo lx ax iaL îD L O X llx a x ;, L n 3 jm r o n n n r « v » t irn n n n rifTn r-n m T-irim rH m i r m n ra-rini r r .
AGENDAConservatorul de muzică „G.
Dima“, Studioul de concerte;-azi, ora 19: RECITAL DE PIAN — CLAUDE DEBUSSY susţinut de Graziella Georgia., Bileţele se vînd la casa de bilete a Studioului.. u, .. - : ■ . . v : .
Expoziţie
*- N A P O L I f «6 3 4 > B A R l 10 3 81
W) 0 - 0 PîoyCrtti’n a 1930- 91 * — iO-O 0 - 0 L a z i o (d) A - H M i l a n 1989 - 90-. 3 .0 -,A-A (dl 4 - 3 G e n c f t . ja} A . 0 &e<noou 1988 - 89: - ; - ta) 4 - 0 CesevxoL.
(di A - A P i s a . 1967-88: - ; - !ct) 0 - 4 P a tm o -WK3RAMUL CONCURSULUI DtN 47 MARTIE 499^1
^ C E S E N A 13 *■ R O M A , ' » >(<lf 4-2. Toirino 1990-91 s - Io» A -A P<xv*r\o- l« l 3-2 d o l i n a . . 1389-90; 0-0 ,Q-1 W) A- 4 Lecc^:(d) 0-4 ; - / I°1 2 - 0 T o r if lo ■' W 3-0 Co^Llairi . 1967-08: 0-0 -,0-Z Ktf 4 - 1 I n t e r
9 , R ă R M A * U I N T E R 5 3 1
Idi 4 - 4 R o m a . 1990- 91- -; ;4-2. fa l 2 - 0 3 u v e » ( ta S {a» A - 0 Pîore<\tt»\tt1989-90: „ _ (d; 4 _ 0 P ife a . '
(dl 0 - 4 Şam pAo/tou 1988-89? .- - - {<») 3 - 4 fa) 4 - 0 6>Ojrî: 1987 - 88* - ; (d) 4 - 4 R o m a .
G E N O A 16 5 0 ) P I 0 R E N T 1 N A 3
'W J 3- 0 B o io a n c U .,. 1990- 91-. — .-2-2. Co) O - 0 N a p o l i (aj 3->l S a r i . 1969 - 90: 1:0-0 O - ' l P a « n d . ia) 0-4 N o p o l i 1988-89= i . _ ^ - 0 IdJ 3-0 L a c c e . •1987-80-., - - tdl <ţ - 2. AtcLţotyvto.
9 . P I S A W * *»j S A M P D O R I A *■*}
(d) A -2. Caqt.vo.<rr 1990-91 - -.2-H (a »2 - 0 M î»o*v (al 0 - 4 lA"te.»r . 1989-9& • <d| 4. - 4 A to ic m to faî O - H .P ioreA ţ*»vo. 1988- 89: 4 - 4 :0 - Z ta j A - 0 ÎCJ 4 - 4 N a p o L » 1987-88: 0 - 4 .0 - 0 M A - O ^JaveA tU ?
J U V E N T U Ş *« 5 B 0 L 0 G N A «> *
(d) 0-2 . Iwte«r - 1990-91'' - .ţ- o lot 0 - 3 G tf to o i. .
(d ) .0 - 4 'U \ « te 1989-90: 4 -A ;A-A 2 - 3 C «S«v*a . Jaj 0- 0 L t c t e «88-89» 2-0 .*»-5-W ^ _ 2 L<x*to w» 0-A S o m p d ty io . 1987-88: - ; - «*» 'l- t , T o v m o
< ® - B A R L E Ţ T A <7 m » R E G G I A N A ; h
W) 0 - 2 . 1990-91 ■ .4 - Z td l i - 3 U d m e ^ e (a) 4 -5 V e ro rv a . 19«9-90r 0 - 4 .1-4 (a) 1r 2Ar>te«\ou W 0--2 T r ' .e e ţ tn o . t988-89 - .* - (d l 4 - 4 V cro txa. (ai 3 - 0 A v s U i a o 1987- 88: . _ ; fa| 4 - 4 'îaro .'nxo
L A Z I O « 8 0) C A G L I A R I « ^ V
(d) 0 - 0 3c.r , 1990-91 ••• - ;1-0 («I Z-A(«1 1 - 0 l u v c n t o s 1989-90: - ; - W.l. -\-A T o r m o M l Z —A b o lo ^ ivo . 1988 -89: . - — M ' l . ' l M i l o n (a) a — 3 W .v c m 1987-88: , _ , - , |d) 0 - 3 C e s e n a .
^ • C O S E N Z A L U C C M E S E 13 8 2 5Ml 0 - Z P e ^ t a r a 1990-91: - ;0—4 M) 4 - 0 td r o n to (a? 2 - 0 Tcw&rtto 1989-90: - » - la) 0 - 0 P c w w ra - fdJ O -2 . M o d e n a . «989-89: « - . (d) 4 - 4 A v e U in O W 4 - 4 A*>coLi 1987-88: - - 1 |a) 4 - 4 A n t o n a-
L E C C E 9 z ) T 0 R I N 0 13 Z 7 i( d M - 2 . A t f c lo n t a . 1990 - 91 < ;0-2. te) Z- A Ceţ>e,«\0k. (a) 4 - 4 - f t o m a . 1989-90: ’ - .j - (a) A-A (di 0 - 0 ’^Lwex\tUv«, 1988-89: 3-1 .0-0 (d) 0 - 2 . Rory\a_ td) 0 - 2> E s S o o a 1987 - 88: r- — la) SboloyAO.
« • T A R A N T O 15 * 31 U D I N E S E (3 ! * 55IA) 0 - 4 L u c c h e ţ e 1990. 91*. - iO~H {aî 3 - 4 R e q 3 *oi«A Ml 0 - 2 . C0 £«-<v«il ,/l989-«0s - . » M 4 - 4 Cre«»o«W< W 0 - 4 P a d o v a , , 1988- 89: O-O 't^-2. (d) 2 .- 0 A « t o « a . td) 4 - 4 1987-88: 4 - 0 0 - 3 (a) 2 - OSaUm«tio»x
«• M I L A N / w 0 A T A L A N T A (0(di 0 - 2 . Jb a m p tW i* ; 1990-91 ' - j2 - 0 i<U î - A L « ,c t ţ .
I U», ^ - 1 lo-ofrotri *988-89' r - 2 .2 - ^ ld> A - 3L'a» 3.- 4 U x z » 0 196V-68 • Rcrerffcftu
V E R O N A n F O G G I A
ia) 0 - 0 '1990 - 91- - 0 - î la j 2 - 0 B a x 4 tt t« v .Ml 5 - 4 1989 -90. - * - |d) 2 - 0(al 4 - 4 R m o i i u u l ’ 1988 - 88 - . -- (a i•'dJ 1 - 0 Ra.scajr<x. HW -8S - - i ^ O - i <78#‘e$ciov.
PAGINA 3 ADEVĂRUL DE CLUI
_ a r t a . I it e ra tu ra . cu ltu răC U L T U R A , î N C O T R O ? !
.fc-•'r-
t* *r
\-uH~
Trebuie să acceptăm că există in România un i haos relativ ale cărui reflexe se observă şi tn. spaţiu l culturii. F.ste necesar, a ic i. . .. îndeosebi, ; un început,' o propoziţie ofensivă cu valoarea unei „religii" prelim inată de admiterea, de conştientizarea stării de urgenţă a culturii româneşti. Se impune, prin urmare, o iniţiativă, patetică chiar, la nivelul* unei elite coerente (a unei. generaţii, să spunem), care ar consta în redet in iţea conceptului,- în critica mentalităţilor anchilozate, relevarea cî- torya dintre funcţiile esenţiale ale culturii consi-: ilerate ca organism , (credinţe, idealuri, legi), ş.a
: E un, demers destul de dificil; dar nu imposibil- dacă ne gîndim că el era pe punctul de a se constitui ; într-im mare model cultural odată cu generaţia lui Mircea Eliade şi, dacă admitem că, parţial, efecte Urzii ale Iiii au fertilizat o’*Janumită;
. elită a : spiritualităţii noastre, prin catalizatorul de : anvergură care < a fost Constantin Noiea, unul d in tre iniţiatorii şi întemeietorii acelui model interbelic. într-un fel, deci, relansarea modelului s-a făcut. mai m ult sau mai puţin-mascat, cel puţin prin promovarea principiului autonomiei ■■ culturii - şi a accepţiunii acesteia ca «expresie - a spiritualităţii-, A r urina să completăm programul şi să-i dăm o transparenţă totală. J ' .
Conceptul, pe care ar trebui să-l lacem operant, ar fi, prin urmare, acela al lu i Mircea ' Eliade:
„„Cultura nu/e decît valorificarea experienţelor sufleteşti si organizarea lor independentă de celelalte valori (economice, politice)"; corelată/ aceasta, cu o aserţiune a lu i Nae lonescu, preluată. , de altfel, de'M ircea Eliade în proiectul său: ^Nqi, generaţia de Ia 1906, ani înţeles că naţiunea nu este
- un instrument politic, ci unul cultural". 'Cîteva consecinţe sîrit- imediat sesizabile:, cultura este, „un organism viu" care îşi are originile în experienţele vieţii lăuntrice, într-o sinteză a acestora, „colorată etnic şi nuanţată individual". Ea se: în temeiază prioritar pe o religie, se disociază : de ci-; vilizaţie şi nil e posibilă în afara existenţei unei „atmosfere spirituale",• după cum nu e „provocată de; evenimentele iistorice“; istoria -nefiind- decît ,„o parte dinamică a culturii".. Desigur, crearea' şi .întreţinerea iJnei atmosfere spiritual? nu e posibilă în afara unei nisuş formations sau a ceea. ce tot Mircea;': El iade numeşte' o didactică; a - culturii, un, set- de conţinuturi spiritualei, dogmatice în sens superior, produse şi dezvoltate prin munca intelectuală Intr-o societate, o strategie' culturală coerentă pe acest: palier devine posibilă,-pentru aceasta fiind, obligatorie coezitmea . intelectualităţii, nece
s a r ă tocmai pejîtrq formarea linei atitudini spirt* tuale î n ; faţa realităţii "în ansam blu l! ei şi a unui- mediu cultural activ; . . . . -
Dacă pentru generaţia lu i El iade. problema, autonomiei nu se mai punea (cel puţin- în relaţia sa cu politicul); ea rămîne încă nerezolvată defin itiv tn condiţiile'României ţ^ctuale: pe de o parte, /datorită «presiunii, .unor- mentalităţi . deteriora-; te ■ ale unor politicieni - formaţi în vechiu l. regim, Ja r pe de alta, unei înţelegeri fie ■ prea' restrictive, fie . prea; dilatate a culturii. în 1 primul caz, cultura .riscă să fie din nou înhămată la o ideologie, să aiba- adică un; urol":propagandistic- Unii parlament ta rr obtuzi, de pildă, nu-şi pot reprezenta mani-, testările ei - instituţionalizate decît' prin imaginile
.populiste produse stereotip de festivalurile fastei : „Cîntări a României". E o tendinţă, poate incon-
ştientă, de 'suprimare a spiritualului prin exacerbarea spectacolului amatoristic; o ritualizare a profanului. in > fond. Se pare că, deocamdată, dinspre o asemepea mentalitate vine cea mai vehementă
.. ostilitate. Aşa-zisul folclor nou n coagulat inept,- ; rupîndu-şi, în; mare parte^ legăturile cu spirituali-
tatea arhaică şi a impus o înţelegere absolut ero-v natfi a însăşi ideii de specific-naţional, sub aceas- •: tă perspectivi, reală , de altfel, a „culturii popula r e " Legat de acest fenomen apare şi ceea ce numeam înainte, înţelegerea restrictivă , şi comparti-
’ mentată a culturii:, una profesionistă, validată, le- : Hitimată şi nu neapărat valorizată de diplome, de ^specialitate: alta de ,amatori, legitimată şi sa prin
«itestăre. Fără a intra în amănunte, e limfiede că d in ’uhghlul din care am-abordat chestiunea, diso-
•"cicroâ nu e valabilă. Ea creează repere false, introduce criterii aleatorii de valorizare, justificînd,
■ îndeosebi, ;aşa:numita cultură de masă, respectiv amatorismul care continuă să prolifereze /agresiv.
- - Cultura,. însă. ţ a expresie a • spiritualităţii,' este in- '• divizibilă.. Dar peri tru a impune şi consolida o ase-.■ menea accepţiune e necesaT un suflu nou. un şoc.
violent chiar, ,'care să : dinamizeze o ţară întreagă. Pentru a ieşi 'diri marasm, e nevoie, adică.1 ;de uri „profetism românesc**, orgatiizaţ nicidecum - îri jii- rtil unei idei politice, ci al uneia spirituale. Cred că;, în acest context poate fi reactualizat dezidera-
' tu î , lui Nae - ToneşcU: „ . . naţiunea nu este un in- ■ţ iştr.inierii poliţie, ci unul cultural", rMircea Eliade
este. primul oare îi conferă lin sensprogramatic, /p ra g m a tic chiar-* „în cadrul- naţiunii — dar ştiind
• 7: că; naţiunea este un instrument cultural — ' sîntem• /„da.tferi.şă creştem şi să ne apărăm fiinţa. Să creş
tem cum?Creînd. Să, ne-apărăm, cum? : Croind ;- ( . . i) : Naţiunea fiind un instrument cultural, ro- : Iul statului nu poate fi- decît ace1 a de a ajuta pe
.fiecare cetăţean să creeze ( . . . ) . Despre ce fel de creaţie, poate fi. însă. vorba? Evident, -nu. de o
; creaţie exprimată prin opere (de artă sau de ; gînd). Ci de o creaţie do fapte, de rodire sufle
tească-a fiecărui •, cetăţean ( . , ). Nu fiecare indi- vid este; dator sâ^reeze cultură:- toţi sînt datori,
- însă. să-şi creeze echilibrul- lor interior -- prin : fapf ă“. : ,-ş.' ,.*> Ca,*nişt^ instituţii : de stat,’ cu specific cultural,
■ să funcţioneze normal, să devină,-aşadar, organisme v ifo d e : trebuie - să „provoace'4 viaţa spirituală a. individului. O instituţie de cultură ideală este
, aceea care ; poate asigura mediul unde omul să se pună -de acord; cu universul 'ş i cu Sine Însuşi;E~
■ ■ o viziune uşor-idilică, probabil. într-o lume a ma- . ..•sificării de informaţii.' Nurnai_că în accepţiunea de- aici, cultura mu-şi revendică numaidecît, şi dome-'
niul.'„alfabetizării", al învăţării de carte (prin ex-;• tensie, al informatizării), care"; în absenţa unei
„culturi*? spirituale, în prezenţa unei sterilităţi 'su- i.- Ceteşti,' înseamnă un altfel de analfabetism, o va-
riantă a i acestuia fiind,' de pildă, ■'' semidoctismul. ‘Noi am pierdut sensul Originar al patetismului şi
^.simpatiei faţă de lume şi. nu-i exclus, pe acela al fiinţei însăşi.. El poate fi regăsit- prin situarea ■ în
. spiritual,-In. cultură, aşadar. *. ■’-■■■
Petru 'POANTA
r
ii'.
i*
,...... . V ' "'Schimburi’ culturale . ; “
Concertul Orchestrei Conserva- ’ torului Naţional al regiunii Lyon (Franţa),„ dirijat de -. Rene • Cle-
‘ ment, prezentat în Sala Casei tiU niverşitariloriîd in; C luj p lină ş p înă Ia- refuz 3 do tineri, a în semnat o manifestare care .de-
i păşeşte, cadrul; muzical, obişnuit, v Veni rea,' ele vi Jor francezi îri ; orâ- 1 şul^ .de,, pe . Someş inaugurează uh ^'prim ' pas - ai legăturilor , In p lan ’ artistic ce se vor- în. viitor augumentate pfiritr-o mare'priete-
r, nie. Nuhi’eroasdle flori'primite de către'dirijor, solişti şi orchestrariţi,
;d in parti?a .colegilor clujeni ., şi ţchiar de-'la simpli spfectatori e-, im oţlpnaţi- de 'prezenţa micilor artişti. frân(iezi la Clu) şi de ar- ta' lor; - au făcuţ,’ca prietenia sâ demareze prin gesturi ’ de' mare
'nobleţe, Că ,elevii dc la ' î.iceul• d e ‘M uzic i din' C luj se pot Iri- iţeltRe.'- foarte bine cu ce i. din 'Iiyon ne-a 'demonstrat şi faptul câ,. tntr-una din piesele__concer- itulul - fel'•'au: cîntăt; Împreună. .7 * Orchestra • Conservatorului Na- ţlonal din Lyon este., o formaţie 'muzicală c u , un'' larg spectru in tuitiv. Muzica lui XPh.. Ram6au, A." Vivatdi' >ji, J.S Bach â fost interpretată într-o . modalitate ce a relevat cuprinderea orizoniu- lui 'sonorităţilor în spaţiul polifoniei timpului; Lumea muzicii romantice sdu cu acccnte „le- gere** de- plai iberic sau sudnmc-
• r’î an^ ~ ^ ■'Ţarina, E. Grteg, ,J.L . Castlrielrâ de dios — a fostfrumos nuanţată prin particula-
;C0NCERIVL-PRIETENIEI> rităţi stilistice. La vîrsta scbţjiri- ] tăţii nu se poate vorbi de! per- i facţiune tehnică, aceasta ’fiindfuri;; deziderat al maturităţii;-: dar j so- ]: liştii. concertului;' elevi .-şi pro-, ! feşori şi, desigur, maestrul ÎMI- < :guel : Arigel Estrella ,s-au arătat i valori în devenire sau â'rtişti jjau-2 1 : tentici. Miguel Angel Esţrella a>: ; Interpretat, -''împreună cU;- eleva' i clujeană Roxîina îTibit» ’:',(clasa« i prqf. Monica Noveanu), Confcer- ! tul pentru două piane, de J.S. > ; Bach. Artistul' argentinian 'este
un muzician eu un larg orizont. Dacă, mai menţionăm şi faptul că ; 'ihuzicianul-solisţ ;. este ,f.şi un miiitant - umanist (arestat şi con-, damnat de dictatura sud-ameri- cană). avem; ţmaginea unui „mare cetăţean**. , El _ fondează şi So- cielatea ;,Mus:que E^iperance* ca-' re mîlitează. prin; interniediul mu-
sîi'di,' pentru ' .drepturile . omului ,şi - pace; ,i,Un sincer bravo pentru dirijorul Rene Clement şi orchestra sa.
E. CORNESCU
' , Scenă din piesa Dânilă Hrepeieac dupâ Ion Creangă, in regla Iul Trainri Savlncscu. prczcritată la Teatrul dc păpuşi PUCK. De la - stingă la dreapta, actorii: toh'n VYrdelean, Dlnna Cozma. Dan Lconard ' -
LAUDĂ MAGISTRULUI~ In ultima vreme, an de an,' la
,13 martie, f>lonul de marcă -al istoriografiei, româneşti şi chiai internaţionale s-a bucurat, independent de vicisitudinile politice, de o mare sărbătoare a spiritului naţional, trăită cu discre- ■ ţie şi-cuviinţă ; anume aniversa- : rea Istoricului David Prodan. Distinsul ..profeso'r, • membru a) Academiei Române -şi membru de onoare a l -Asociaţiei Istoricilor Americani, nici nu ar f i do- • r it manifestări * de anvergură, care să-i aşeze ,persoana în centrul atenţiei. De aUfel, in u lt i- ; m ii treizeci de . ani. Profesorul, . retras, intenţionat în singurătatea . arhivelor şi bibliotecilor, a , refuzat sistematic^aproape orice contact cu instituţiile unei so- * cietăţii care se. degrada progre- .Siv.
Pe rnăsura adîncirii acestei i- zolări autoimpuse — autentică , formă de protest faţă de un re-: gim nedrept, totalitar .— a crescut mereu opera istorică a eruditului David Prodan, s-au în mulţit contactele sistematice .şi perene cu trecutul neamului şi- cu cercetătorii din domeniul istoriei,1 foşti colegi, studenţi, discipoli, români şi străini. .
Profesorul păşeşte acum spre âl nouăzecilea an de existenţă fizică, poate mai 'trist şi thai în- gîndurat ca altădată, din pricina marii singurătăţi care-1 copleşeşte de vreo cîteva săptă- . rnîi,i. Durerea cea- mare are însă şi "o latură de seninătate resemnată, fiindcă, pe de o parte, n imic nu-1 niai poate surprinde şi , tulbura şi fiindcă, pe de altă ‘ parte, cele nouă decenii lim itate, trâite prlntr-o muncă stărui- , ţoare, l-au proiectat cert spre nesfîrşire, spre . eternitate^ Nu . numai că 'profesorul. însuşi se , identifică cu Istoria, dar şi cărţile sale îşi au de-acum propria ; lor epopee: habent sua. fata. Ii-,, belii. Trei teme majore l-au a- caparat pe istoric şi pe acestea le-a dus magistrul la bun sfîr- şit, anume problema iobăgiei în Transilvaniai -. de - la - origini la 1848, răscoala lu i Horea şi, m anifestarea politica a naţiunii ro-~ mâne moderne ln secolul al XVIII-lea. ; , '
Răscoala-lui Horea ne-a fost revelată progresiv, de la cerce-- tările prelim inare din deceniul al patrulea ; a l . secolului; nostru, finalizate în- 1938 prin teza de doctorat şi prin lucrarea in titulată Răscoala lu i Horea în comitatele C lu j ş i , Turda,; pînă la cele două . ed iţiim asive,: de cuprindere , generală,. dedicate temei şi publicate în 1979, respectiv In 1984 (au cîte; 1400 de pagini), Tema a fost lărgită nu nu mai spaţial şi documentar, .dar ş i ' semantic,' evideriţiindu-se, pe fondul -social incontestabil, as- ' pectul naţional ;'al, mişcării.. ; Supunerea Transilvaniei;' t prin cucerire străină în .secolele’ X I— X I I I i-a. transformat pe m ajoritatea românilor în supuşi, în ţărani iobagi,- termenul însuşi de român ajungînd ;sinonim cu iobag. Studiile- lui în acest sens au crescut, diacronic... şi sincronic, după specificul metodei istorice, începînd cu.studii despre iliş ’şi despre fretină (în ,1942— 1943), continuîml cu analiza unor ur- barii de domenii (Baia de Arieş, Şiria, Beiuş, Clceu etc.), cercetătorul a dat la iveală, în 1967 — 19G8, trei masive volume despre iobăgin în veacul X V I (cu antecedentele sale), în 1937 — 1988, alte două : referitoare la iobăgia în veacul 1 X V II, iar in 1989 :a s istem atizatchestiunea Iobăgiei din 1700 pînă In 1848.
C erce tare^m işcării naţionale româneşti. djn veacul X V III s-a concretizat; într-o prim ă etapă, In lucrarea Sup|>Iex Libellus Va-' iachorum, rtpărută In C lu j,' In
' 1948. Pornită^.pi? *un 'vînt neprielnic". 6orteS; acuzată de naţio- '■nalism şi de: sitei' păcate' imagl- nnre, . a fost./,aproape interzisă :Au trebuit.să-.mai treacă aproape 20 de ani,, pînă cîrid; In 1957,
00 nouă ediţie; .refăcută şi lărg ită , relua netul din 1791— 1792, atît din perspecticva analizei sale ca document-memorlii. a genezei sale istorice' începînd eu evul mediu, cit şl a ambianţei ideatice europene In care s-a p lăm ădit. Calificlnd actul ca progre-
' sist, autorul fixa pe aceste coor*• donate /a le progresului întreaga ./m işcare naţională românească
din veacul luminilor. Tradusă î»', limbile engleză ş i . germană, lu
crarea a. pătrunrs ferm în circu-• itul istoriografie internaţional,»: fost apreciată , elogios şi- recep-
tată c a 'o mărturie a nivelului r inalt- al • istoriograf iei ro m ân e ^
contemporane. în 1984, a treia ediţie, iarăşi revăzută şi subin- _ titulată Din istoria formării na- ' ţiunii române, vedea lum ina tiparului, încheind formal o cercetare de mare amploare, înce-
' •pută îri deceniul cinci â l secolului nostru. Geneza marilor act&
, ale naţiunii române, din 1791— 1792, este tratată deopotrivă pa
.'. .verticală ş i . pe orizontală. Noţiunea. de- naţiune şi realitatea pe care 'aceasta o desemnează
, s în t . urmărite 'sistertiatic din se- ,. colele' XXV—XV ,’ de la excluderea , românilor, ca : entitate dintre
. stări (nationes), pînă la stator- t nicirea sistemului politic şi con
fesional exclusivist al - principa- . patului _ Transilvaniei, la mo-
mentul M ihai Viteazul, la evoluţia raporturilor naţionale în secolul J^VII. la regimul austriac şi la solidârităţile naţionale moderne din veacul X V III , legate de unirea1 religioasă,■ de* mişcarea
. lu i -Ihochenţie MicU. reacţiile or- todoxe. Şcoala Ardeleană şi răs-
V coala lui Horea. 'Astfel, rădăci- , nile istorice ale Supplexului din .. 1791. de la a cărui înaintare la ' Curtea imperială se împlinesc în
martie 1991 două secole, se pot , urmări viguroase curii cresc .în
tim p de pe la 1400 încoace. Ce- ; lelalte rădăcini’ cele ideatice, ţin
de. veacul lum inilor şt au' în a- tenţie dreptul natural, contrac-
v tu l social, noţiunile de libertate, egalitate, suveranitate a poporu-
î lui, adică tot ceea ce a produs şi a d ifuzat lumea progresistă a vremii. ; - .,,....... - ,„
Prin publicarea urbariilor se- . colului X V II şi printr-un dens
studiu referitor la boieri şi. ve- . -• cini, profesorul David* Prodan a
deschis seria unor cercetări de- . dicate Ţării Făgăraşului, impor
tant focar de viaţă-statală rornâ- nească, punte de legătură între
-■ .Transilvania şi; Muntenia. ; Re* , cent,? d istinsu l; istorie a reunit . într-o carte studii mai vechi,, ca-
re, aşezate împreună^ oferă ; o . nouă imagine românească a tre-
cutului iTransilvaniei.i-In- 1944 ,şi . 1945, în limbile română şi. res
pectiv. franceză, cercetătorul a. publicat- .singura' carte deschis polemică a carierei sale, spul-
. berînd falsa teorie a imigraţiei , ro m ân ilo r .d in Prineipate în Transilvania în s e c o lu l: X V III .
- Prin 1 această lucrare,- Istoricul; a oferit un model de polemică .ştiinţifică, . iar . prin toate celelalte lucrări ne-a învăţat -că nu dis-
. puta, ci cultivarea inarilor teme . ale trecutului naţional;- din pers-
pectiva adevărului, trebuie: să • fie suprema lege a: unei istorip-- grafii autentice. , I <.
Profesorul a creat o • şcoală . atît prin , discipolii / 's ă i d irecţi. .. care i-au fpst studenţi, c ît ;; mai . ales - prin cărţile sale;' 'p r in e-
xemplul de muncă stăruitoare şi- tăcută,. aidoma, muiicii : de ■ veacuri a truditorilor gliei, pe care i-a venerat. în scriSiil săvv, ca - pe ce} mai de seamă făuritori • de '
. ciivlizaţie românească. în felul său, el a adus laudă ţăranului
. român şi a făcu t ' elogiul satului .: Ţomânesc, aşa cum, cu alte u-
nelte, au făcut-o înaintaşii de-a- ceeaşi sorginte, anume Rebreami şi Goga., .• ’. Gu chipul de ascet Împătimit studiului, Istoricul a. dat. şi Z dă inră o personalitate aparte C lujului universitar şi academic, dar mai ales a dat strălucire a-
m uri. abătute, s-n pus şi după ; 1944 Iri.-slujba adevărului ţi cu- ’ noasterii. . , /
Să. ne bucurăm deci. In accst ornf» de, primăvară, ponteu Magistrul Istoriografiei romftncsti
- contemporane şi să-i . aducem,dună datină sl cuviinţă, urarea;unor ani ' viitori senini şl .rodnici, nşa cum ştim * că-i doreşte Domnin Sn -şi zbuciumatului său
neam românesc. ! • „ • loan-Aurcl POP
P A G I N A 4
C U M A S I C U R Â M P R O T E C Ţ I A M E 0 E IIL U IZv
Cunoscînd problemele acute în ceea ce priveşte influenţele’ nefaste manifestate asupra mediului înconjurător în municipiul şi judeţul Cluj, ne-am adresat d-lui Constantin Samochij, inspector şef ■ în cadrul Agenţiei pentru -Supravegherea şi Protecţia Mediului Înconjurător (A.S.P.M.I.) a judeţu lu i Cluj, care a avut amabilitatea să ne spună următoarele: ’ ■-■■'• \ - • - •■'
— Agenţia fiinţează din a doua jumătate a anulu i 1990, acţionînd încă îă 'b a za legislaţiei vechi, dar care dacă ar fi îcst respectată nu s-ar f i ajuns la actuala stare .de lucruri. Legislaţia nouă în domeniu este î n ’curs de elaborare. în acest interval- de timp am inventariat marea majoritate a sur-- selor poluante din judeţ, cu efect asupra factorilor . de mediu definiţi conform Legii nr. 9/1973 şi anume: apa,'aerulj solul şi subsolul-, vegetaţia, fauna, monumentele naturii, rezervaţiile şi aşezările omeneşti... Cele constatate ne-au dus la concluzia1 c ă ', pentru înlăturarea, efectelor poluante la nivelul, dotării tehnice şi a ţehnologiilor actuale ar fi-necesară suma de pirca 4,2 miliarde lei.
— A tît;de mult? Cifra pare enormă. •Este o evaluare m inim ă făcută la nivelul prer .
ţurilor practicate în luna octombrie 1990; P înă la "aloc&rea acestor fonduri se pot lua - însă măsuri—unele chiar imediat eficiente, care»ar îmbunătăţi starea defavorabilă în care ne aflăm. Astfel, îmbu-r nătaţirea' salubrizării — acum; cînd nu se poate invoca criza de carburanţi,. iar lucrătorii din domeniu au salarii: corespunzătoare — stă lă înde-- m îna unităţilor de ^ o f i l dependente.'de prim ării' ţ i . de Prefecttirg judeţului. Multe • remedieri pot ; fi realizate din fondurile de întreţinere şi reparaţii curente ale unităţilor economice, precum şi prin terminarea şi punerea în funcţiune a unor . instalaţii specifice'care ; au finanţarea asigurată,’ cum ar f i Staţia de epurare a municipiului C lu j (etapa a Ilfa), staţia de incinerare' a apelor încărcate' cu nitrbderivaţi de la ţntreprinderea „Terapia1*, in stalaţii)» de desprăfuire de la întreprinderea^ „Rap id" Aghireş etc.-Demararea de noi investiţii pen- . tru protecţia factorilor ăc mediu necesită djnpar-, tea unităţilor economice, a primăriilor- şi Prefec-; turii .reactualizarea"unor studii şi documentaţii,. a- sigurarea; de fonduri şi abia apoi se poate trece la exectftarea lucrărilor. Jntre acţiunile.de acest; gen doresc . să subliniez necesitatea rezolvăriiIcru ' prioritate a problemelor legate, de sistemul - de can a liz a re a municipiului' Cluj-Napoca şi în p r im ă '.
Urgenţă problema deversării-apelor menajere dintr-o parte a cartierului Zorilor îri p îi îu l Ţiganilor,
; în situaţia actuală fiind poluată şi ameninţată cu • degiadaro Grădina Botanică. ■■•-•. ; ; r
—- A m fputga deduce că rezolvafea problemelor de salubrizare depinde de m odul.în care organele
; administrative — primăriile şi .Prefectura — ăc-.- ,-ţionează pentru rezolvarea ' lor.; ‘
— Rezolvarea problemei salubrizării' depindb de fiecare dintre- npi; A abandona sau descărca resturi menajare sau de fabricaţie oriunde ne vine
; bine constituie o încălcare a normelor de conduită \ cetăţenească. în vederea ' îmbunătăţirii colectării
resturilor menajere a. avut loc o analiză cu participarea GlI.G.C.L.; A.P.S., I.J.R.V.M.R. şi Sanepid, concluziile fiind comunicate. Prefecturii, materializarea ini ţiatvelor însă se lasă aşteptată. :.:
Nerespectarea graficelor de colectare a contai- ' nerelor şi pubelelor cu resturi menajere creează
situaţii cînd în unele străzi şi zone de cartiere / acestea stau neridicate 2—3 săptămîni, constituind- veritabile focare de, infecţie. «Este de reţinut totuşi motivaţia celor d e 'ia salubritate referitoare-Ia necesitatea dotării corespunzătoare, cu mijloace ; de transport speciale, containere etc. şi amenajarea de instalaţii de spălare şi dezinfecţie a mijloace-
■ ;lor de transport la rampele de colectare. •> •/* '
—ţ Locuitorii oraşului sînt unanimi în aprecierea că este inoportună prezenţa unei rampe de*" gunoi în zona Făget.
;- —- Pezafectărea rampei din. Făget; se impune cu stringenţă. Acest lucru a-fost adus la cunoştinţa
. Prefecturii şi e planificat a- se. redliza în semes-> trui i i i9i)j. -
’ ‘ Ce ne puteţi ;spune referitor la poluarea industrială atît de intensă, oraşele Turda şi Dej fiind citate chiar , la nivel ■ naţional?
Distingem două feluri de poluare industrială, aceea; agresivă şi- cea neagresivfi. Praful industrial de Ia Turda şi Aghireş poluează masiv at-
-mosfera fără 'a î i agresiv. • La Turda efectul poluan t oiţe însă completat de agefiţii toxici emanaţi de,,,Uzinele chimice. Acelaşi efect este predomi-
‘ n a n t .la Dej. unde se resimt noxele'de la C.C.H.şi I.F.A.' Acţiunea de protecţie a mediului tre-;
; buie^să cuprindă însă-măsuri complexe împotriva tuturor Categoriilor do noxe. /
: • : Emil M AIOR
• a m e n z i j i n Ac o r d .- don-"troloriî de lă .I.j.T .L ,: au venit să n i serşplîngă că plata salariilor lor este" condiţionată' de realizarea ynui plan lunar de - a- menzi, în" valoare de 4.000 de lei. Dacă riu se realizează acest plafon, controlorii, sîrit saiicţioriaţi la salar-fcu 25 lâ sută.pentru'su-,j m a nerealizată. Tot dînşii .ne declară că nu au un contract vie muncă-diri care'să rezulte că •'se ăngajează’'lunar' la efectuarea de amenzi --în • Valoare de 4.000 de - ' lei, iar,,-.pe dc a ltă " parte, pro- ' cesele-verbăle pe care le întoe-. mese călătorilor fraudulos! nu sînt nortftate pe ei, ci pe ' funcţionarele vţare încasează ame’nzj- le la sediu şi taie chitanţele. Oa- - m enii a u : şi ei dreptate, e. greu - să te iei jde piept cu călătorii ce - nu vor sfi‘ composteze bilete, iar ; cei cuminţi se 'conformează regulii de’ a-şi lua abonamente. Sau bilete. I-ăm întrebat pe conito- jori de fie- j iu ' s-au adresat sin- • dicatului Vpropriu şi riii-au* spus * că la şedinţă liderul lor sindical n u este lăsat'să vorbească. .' O nedumerire, cel puţin/ exis
tă: dacă,, printr-o minune, conştiinţa tuturor călătorilor devine - activă, bieţii controlori sînt con damnaţi; să nu-şi ia salariul. Şi încă ceva. ’ Cei' 00—70 do controlori nu vor puteai rezolva problema. Soluţia ar fi şă se/-elimina» supraaglomerata, să ' se' asigure Un transport civilizat pentru n-i obliga pe toţi călătorii' să se comporte ca atare. •
• ANUNŢ UTIL. La paşapoarte, In 2Î Iele dc marţi şi Joi, ' este mare aglomeraţie, iar , în restul zilelor este linişto. A s t ă ’ d in cauză că oamenii cred că şi «liberarea paşapoartelor sc face mumai în aceste zile. O informaţie utilă, deci. înghesuială este " num ai la eliberarea formulare. . lor şi depunerea actelor. Paşa- ' poartclc se pot ridica domneşte,
• M ECIURI INTER-SOCIE- tL'AŢl. Greu do obţinut statutul de societate comercială^ ■ «ie supravieţuit dacă vrei să stai
pe picioarele proprii.-^Nefericiţii 1- care , au avut curaj • să tic rupă .’.- (de: la sînul murnii sînt anienin-
faţi-’-eă vor fi scoşi din ' spaţii,’• le; sînt „prelucraţi?* şefii că so- ;. cietătea nu are nici uh fel de - /şansei ş.a.m.d. Ca românul nu- i1.. nici-unul, în -loc să-şi vâdăifie- li, care. de treburile lu i, moare de .
; grija celui; der lîngă' el şi nU are .linişte pînă nu-1 strînge/ de git.
‘ Fenomenul se întîm plă în con-! 'diţiile- unei egalităţi, dm ' punc-, ; i-tul do vedere al legii, cel'- puţin. Nici o, societate pe, acţiuni ,cu capitaj’ de stat nu poate fi inai •
id e stat decît alta, indiferent de; . dimensiune. - -
f ; # DKVANS. Producătorii - de confecţii -pemru copii n-au mai
aşteptat -încuviinţarea - guvernului pentru majorarea preţurilor. Au găsit, o soluţie „originală1*: - ; au scos pe piaţă articole noi, la preţuri, ^negociate**, adică de două- trei; ori mai m ari decît cele cu care eram, cît de .cît, fam iliarizaţi. Bogdaprostej - * ;
; • jPA^T DIVERS. Şoferii de pe autobuzele I.T.A. au .o. meto- dă sigură (şi îndelung exersată) de a-şi asigura venituri proprii. Dai banii de bilet, bilet- nu-ţi dă înapoi, iar banii intră în buzunarul conducătorilor auto. Cu a- semenea- procedee. I.T.A. nu *;c va rentabiliza prea- eurînd: Şoferii,, insă, au toate, şansele.-
M. SANGEORZAN
PRIM AVARA FIERBINTE?Odată - cu venire."» primăveri i *
pompierii’ m ilitări^sîrit confruntaţi cu numeroase incendii generate de focul' deschis: aprinde- - rea deşeuriloiv. combustibile re- * zultate diri ^curăţirea curţilor şi grădinilor, aprinderea; voită sau... întîmplătoare a ‘ ierbii.- uscate, a- , runcarea la întîmplăre' a ţigărilor sau a resturilor de ,'tigari aprinse,; jocul copiilor cu focul, etc. Pradă flăcărilor cad plantaţiile "şi, pădurile, casele şi gospodăriileoam enilor, instalaţiile izolate r şi alte bunuri personale sau de grup.
Ş i,pentru a nu se crede că facem afirmaţii gratuite să vă dăm cîteva .exemple, din ultima . perioadă: •: • în 24 februarie, incendiul izbucnit ; la ; bucătăria de vară a lu i Cheţan Liviu din- Cluj-Na- ; poca, str. Tîrnavelor Nr. f» a . dus la' ■ distrugerea acoperişului .' acesteia;- ■ . , i'C.-:-:
• în 27 februarie, pe str. U liu-, lui n r ,; 1 din Cluj-Napoca; ă- pririderea: tomberonului de’ gunoi,- dacă na- interveneau, pompierii - m ilitari,, ar 'fi, ,dus; la incendierea locuinţei-lui Ba luş; Eugen; ; -
• în 2 martie, vegetaţia uscată
incendiată * de* 6 V- persoană - nei- dentificătă a . pus în pericol7;un f-tîlp , de telegraf din- Huedin a- parţfnînd-Regionalei C-F. Cluj;
• ’ îri 4 martie, jocul , copiilor cu-focul în zona plantaţiei Fă-, get a dus la incendierea ierbii uscate, p in ii avînd şi ei de suferit. De. altfel, "nu este an in care această plantaţie, şă--mi fie afectată de incendii; ^’ *-în 5 martie, tot focul ' deschis a- dus la incendierea unui şopron din gospodăria % lui .Chiş Ioan domiciliat în - Cluj-Napoca, str. Dobrogei nr. 10.- .-i r i ’v
Toate aceste incendii au avut, după :cum- se poate -constata,, o singură cauză: FOCUL DESCHIS. De :ăeeen, se impune - să fiţi mai atenţi ,unde ; faceţi focul , atunci cînd 'ardeţi deşeurile combustibile, cînd mergeţi ,în locuri 1 turistice şi doriţi să vă preparaţi hrana la jarul focului de lemne. Şi nu u itaţi să * verificaţi .cu ce se joacă copiii dvs. în nici un caz ; cu focul. Pompierii: nu* doresc. s ă aibă a „primăvară fierbinte'*. Credem că nici dumneavoastră. -?,
Cpt. L iv iu CADA»
ASIGURĂRILE SOCIALE PENTRU PERSOANELE DIN SECTORUL PRIVAT,
„Revanşa'1 nu erau altceva' decit ! nişte amărîte de „box“-uri con-
ţinînd pachete de super-long-uri cu emblema „corăbiei ' deşertulu i”. De unde nu este,, nici.JDuin-
• nezeu riu ia. Domnul Nica Leon a avut. aşa că . . . ; ■ '
• De prin ziare' ădunăte:.-. „Nii se munceşte la ;noi, domnule! Uităţi-vă ' la ceas. e zece şi ju mătate, şi spuneţi^mi mie uride aţi vedea în străinătate,';Iă ; ora asta,, k ilom etri; de- indivizi,-; toţi- ■trudind bătîrid.diri gură?!“/ ’■ e Ok publicaţie diri Capitală’ re- Vprodiice' scrisoarea" unor' „ţărani ‘ ş'ălăjeni1' pritocită într-un căznit stil „poporal".;' Grupul ‘ de nonimi protestează: împotrivă-u-
. nor vînători recente, „la nivel jn a lt“, săvîrşite prin pădurile ju deţului. Nu ştim- despre ce acţiuni cinegetice este- vorba, dar ăm reuşit să stabilim cu exactitate cînd anume a fost redactat zâpisuL 'în urmă cu o lună, in istorica zi în care d-1 Corneliu Coposu a descins în Bobota. să -şi taie-... porcul. -<r-
• -La: sfir<:itui: . lunii februarie,:. dom nu lC ătă lin Zamfir' preşedin- .. tele Asociaţiei Generale a Socio
logilor • din România, -■ a anunţat.J n . pionul. Academiei că In cu- 1 r înd ,în ţara noastră numărul :şo-
merilor va ajunge la aproape un milion. „Ăştia: intră în EurppSP* s-a alertat parlamentul continentului. Spiritele s-au mai linjş- tiţ, totuşi, cînd forumul; european a ajuns in posesia precizării domnului Zamfir: „Fenomenul este normal într-o-societate; aflată în tranziţie . Deci, să tranzităm liniştiţi, ce e sigur, e pigăr!
. R IDENDO M
;• PE SGURT •• Conform „vectorului" - licitaţieivalutare de la Banca Naţională a României,-'leul nostrtî,: uriiilit de „migratqarea“ ; valută-vest • pi- nă lă* stadiul d a . . . pisică ; domestică, a - început1 să prindă • cheag. De la 225 lei — ■ paralei pentru un dolar victorios în Golf. , cursul de echlibru a coborît la • 190. încă puţin ş i. i!. Noi oferim de: pe acum\l leu-autentic pe...- 100 decenţi. Grăbiţi-vă, con cu- renţa e dură! ' ] ■ ~
• Uite că veni şi sorocul „aşezării în patul germinativ" a mult aşteptatei' Legi a fondului func ia r .. Ţăranul român, cel care l-a - zămislit pe bătrînul. Păcală, anticipând posibilele „posibilităţi" ce ar putea apare pe „frontul repunerilor în posesie**, nu-şi poate ţine gura şi le zice de-a dreptul, făcînd' haz d e . necaz., Iată o mostră de folclor, la zi: „Cuscre- Toane,• cît pămînt' ţ i : se- cuvine?*. „D-apoi, nu iriult/ uri‘ hectar ;.,** n,Şi cît de : mare să fie )iectarUl?“ ’ :■>■■Vi .• Recent,; impetuosul preşedin- ;-. te al P.L.D. —'. domnul N ica ; Leon a fost, „devalizat** de bu-- nuri în valoare de. 175.000 lei. Cu adest prilej .ţara a aflat cam cc. fel i de ,ţigări fumează şefii de partide. în cazul domniei sale: „Camei1?. Bunurile* însuşite revanşard de către administraţia:, ziarului,.
-- Asigurările sociale-.din sectorul privat repre- ‘zintă o măsură de securitate socială,: de, chibzuinţă şi de'prevedere 'realizată de o persoană, în mod' independent,, prin mijloace proprii faţă. de tin-număr determinat, de riscuri sociale: boală,’ maternitate.' invaliditate, Kătrîncţc, accident, de muncă, boală profesională, deces £tc. , '
— Asigurările socialo fiind pnexe ale raportulu i de muncă, subliniază d-1 Aurel Grigoraş, ;şeT
• f ă l ; Oficiului de. legislaţia .n^uncii şi a camerei, de .m uncă din cadrul Direcţiei judeţene pentru,,
i munfcâ 'şi protccţia socială, nu pot fi separate un?^-dţî, alta. Salariaţii din unităţile, private sînt 'iriclifş|f''lri. sisidmul asigurărilor sociale de stat1 şi beriefipiază‘de dreptiirile prevăzute, jde .Jţgo.’pen-, trii ■'ăt'qs.t'-'s6fctor.;' - ’ ••'■-'■ ;■ . '
B&..gţ$ţ?riolarUl\Qpiţăţttbr private?
— Ş r aceştia pot-'Încheia' cu D irccţi^ p/ntrti < .' ffiuneă şi pfotctfţie socială, plrin CăAiera de m un
că, contracte dc asigurări SOciale care le conferă beneficiul vechimii in mtihcă şi; -drepturile - de-
. asigurări sociaJe.-l în contractele respective se •: stabileşte contribuţia pentru pensia suplimentară,:
caro so depune .lunar de tonitate în cotele stabilite, de lege..
^ • La .cît se ridică, această'contribuţie?
— Contribuţii se-ridică la 20 la sută, calculată' la salariul brut stabilit în contractele (de muncă. Dovezile do plată se depun .la Jpiyecţja pentru muncă şi proţecţie socială. IVÎembrii! asociaţiilor f/imiliale, ai ce lor cu scop lucrativ şi persoanele.
care desfăşoară o activitate indep<mdentă -. îiuto^ rizată. depun contrvibnţia.Junară de asigurări ‘so-r ciale stabilită pe 'cîăse de cotizarp.Jn; raport cu venitul anual al asiguratului,
— Cum se cal cu 'e ăzăyech im ea în1 muncă? •
~ Se: 'consideră vechime, în . muncă ijm pul lu- oţ-at de o persoană în sectorul privat în . bază . unui contract do muncă; ia r pentru proprietari pe baza
’ contractului dt<; ăsigurare înregistrat" lă Direcţia pentru muncă şi protecţie socială.
' — Sînt şi cazuri cîrid: ’ se' încearcă eludare^ acestor reglementări? . ţ ' " ,
i3 E ) c iâ t ă '* t în i f proprietari şi" conducători care caută; să-elujlezeţ .legea, folosind munco salariată fără. a ‘ fnclibia contracte de niuhcă care. trebuie înregistrate, 'la căriiera de muncă. Se cunoaşte cŞ acestea ;ău valabilitate - numai dupiă data în- registrărH.'''°';‘,î ; , ,
Orice raport dc ,ipuncăi dintre salariaţii din sectorul p riva t ,.Şi proprietari s? stăbileşte de comuh ăcord'-’îiiire aceştia: prin' Camera de muncă. Ignorarea! voită a ăcestui ăspect' atraBfr'dupâr sine lipsirea'"devidreptiirile! prevăzute de lege pen-
, lru toate oatecprijle ,de perspnăl. . ' /■. i ;
" în cazurile ' In care persoanele care lucrează în aceste, unităţi nu., ochită contribuţia datorată, inclusiv rfihjbjarilei timp dc 6 luni-consecutiv, pirecţia pentru muncă şi protecţie socială va so-
’-' licita; organelor iii drept retragerea autorizaţiei;
Ion RUS
« IIIIfR -S IIR I-IO T R M A III• Reamintim celor interesaţi
câ - baia comunală' ă fost ’ în chisă din cauza,stării deplorabile in care se găsea. Repunerea în funcţiune a băii ăr necesita o investiţie dc aproximativ două milioane de lei, 'sumă ce depăşeşte cu m ult inventarul scăzut fl] obiectivu- Jui. Se impune , deci, realizarea, pe raza municipiului a , unui nou .obiectiv, cu cel puţin aceleaşi funcţiuni. ' " '- ■. • La Bucureşti a luat .fiinţă o asociaţie care, stntem siguri, va trezi interesul unui număr impresionant de pcrsoafie: V- n iunca, Naţională'.'a.. Asociaţii-. lor de locatari' d in 'Rom ânia . Unilinea , Poate'fi '.contactată (în ' scris) la Căsuţă; -Poştală - 2267, Oficiul P IT II numărul, 22 Bucăreşti.. • Pehslonarll membri - ăi
U.G.P.R- beneficiază de; o reducere de 50,la-sută-la costul, biletelor, pentru spectacolicle^ oferite de.Teatrul Maşhiar şi Opera. Maghiară (cu .excepţia premierelor). , La . procurarea biletelor se va prezenta legitimaţia de membru ni uniunii (vizată pe anul curent). ■ . ..
PAGINA s ADEVĂRUL DE GLUJ
* SECTTH . T E S T f l L H T T T m .i
OFERĂ SOCIETĂŢILOR C O M ER C IA LE,M R EP U N D ER ILO R I SAU P ER S O AN ELO R PARTICULARE URMÂTOARELE1 '■ , . * . ; . SERVicn • •
■ lerificârt echipamcnic dc proiecţie ctectroizolante.
■mfeeţii firme sL reclame luminoase - ;■itţiraţii aparate elect nce,electronice (audio- t lk t iJV .e le c tro c a sn ice ) .' ,' .. bpelaţi ev încredere !a serviciile noastre!
IN F O R M A Ţ II : rsşo - ‘s tr . G ă rii n , - S A ® T e le fo n 34548 -n
I ■ . . . . " .. . |anunţă d a re a m -locaţie. de. gestiune a următoarelor -uni-ilaţi:" . ■" j J Cabana I-aget l ’ailure( Cabana. Lcghia . ' ' jţ Cabana'Valea Drâganu! u i -. jJ Cabana.Someşul lîcce „ - ....0 Hotel „Pax“ ’ , . |0 Hotef „Vladeasa" ;§ Roliscria.y,V13iiea.sa“ ‘ ■ *$ Canotaj şi ştrand < | Complex hotelier „Central—Melod>“
ivind, ca obiect-.»pros tatii,rhotclicre.■' şl alimentaţie1, publt-,i.-;. , ^
Documentaţia licitaţiei' poate fi procurată contra cost «le la secretariatul -Comisiei dc licitaţie, str. Constanţa1 «r.3, Cluj-Napoca, rîncepînd" cu 20 martie a.c. ^ .. Licitaţia, va-avea-' loq în ; ziua. de 28. martie a.c., ora; Ua sediul societăţii din str. Constanţa: nr. 3, Cluj-Na-ş foca. (368)- , ■ ;<»
■ - ■. . . . i- v ■ , ; •?
CRUPUL ŞCOLA'K" fNDUSTRIAL CONSTRUCŢII DEM A M N I C U G CLUJ-NArOCA
. *=■ •• ;... îjţ .• '*
Mdrează pe baza> de concurs următorul personah. i
; • I'N TEIINICTAN SPECIAI.ITATEA TCM
’J a?n x a c a t i j ^;'m .e c a n ic ,.'' '.:■■■• UN "ELECTRIG IAN iNTR i;Ţ IN rRn,
-Concursul'; va aviîh' loc in d a ta ‘ de 22 martie a.c., j fcwile-se.idepun-la* secretariatul şcolii p înă la 21 mar-: fra.e. ţ" '
fSe^incadrează ■ detasemenea prin repartiţie sau trans-; *f«rmătonii personal: . t . ^ *
I UNA ÎN GRIJIT OARE CURĂŢENIE . • : Jv’ |
0 UN SUPRAVEGHETOR DE NOAPTE (bărbaty. (372)]
CONSÎG NA ŢI A „M O N A"' - ; • :f> ■ /: >,•' ‘
■ -. . ■. sţr.1 1 ’ Maî nr. S Cluj-Napoca '
- : - ‘ s. anunţă
J’fi heduccri-: de «preturi la (pate articolele- din magazin,' *tepind cu djita de n*i. I . s • ''
'rttitaţi-ne cu:incredcre^(24177) - <
: R E D lC Ţ IA REVISTEI ,N U “
• • . .angajează pri/i concurs
•STENOIMCTILOGRAFE., . - iCondiţii; domiciliul stabil in 'C luj-Napoca. Adfcsa: str. Moţilor rir. 18 , (23963) ■ *
, ŞCOALA PROFESIONALA NR; 18 CLUJ-NAPOCA
■ str.>Fabricii, de Zahăr nr. 51
. | ®r8aniîează concurs în data de 1 îi martie 1991, orele CLîjî^1e(Jerfa ocupării ,-unui post pentru supraveghere
°*ca pe ,darată rcaJiziirJi construcţiilor şcolarc, (371)
ŞANTIERUL 2 TI5I.ECONSTRUCŢ1A ;
cu sediul în Cluî-Napoca; str. liniile-Zola nr. 3.
_ organizează concurs pentru ocuparea postului de/ ' - r ’ ® CONTABIL i)e durată determinată, pentru înlocui-' re. '■ ' i.. '' .'''! '
■ Informaţii suplimentare la. sediul Şantierultii, biroul PCrsonal-lnvăţămînttRetribuire, telefon 0-42—Cli (369)
; ‘ STAŢIUNEA PENTRU MECANIZAREA- AGRICU LTURII CLUJ-NAPOCA .
str. ;Ţineretului..nr,- 59 \ • .
anunţă ; vlnzarea-;prin licitaţie, la data-de 15 martie iOTl, ora 8; a unor,-,'- ' •" î .
- - e Tractoare :şi maşini agricole provenite din casare în baza - Decretului. 50/1990.' Licitaţia va avea loc, la atelierul- mecanic al Secţiei
s cle mecanizare „înfrăţirea". (24146> . ;
. ANGAJEZ ** - * - %' 1
® BARM ANE ” ~ ' '%■ O BUCATAREASA, chiar şi pensionară. ;Str Băiţoara nr. 13, ap. 68, Mureşan Alexandru.' j
' j v:U'k‘,o :- r.,‘.:/t(23924)
FUROGRAPIIIS
- Piaţa Ştefan cel Mare-5
Executa copii xerox-de calitate. (2417C) .
V; • • J, ■ \■ Prin tirnia ROTTA ; " s
Excursii. n-:-.,.:- i, BUDAPESTA* 2 zile; Pecs—-5 zile;
U.K.S.S: ;— 11 Zile — 10.900 Iei plus 35 dolari. ■— Le- ninarad, Tallin _ . •
r iN LA N D A —- 6 zile — 5.500 lei plus 18' dolari • — , Cernăuţii — lîrest: — Varşovia; ’ >
ISTAMBUL — 2 z i le — 3-520 plus 15 dolari - ! Informaţii: Compania ..ULISE" — Mărăşti, oreîe .11;—:
. t Calea, Dorobanţilor, nr. 38 C lu j «Napoca.-..........
' -încadrează
« ŞOFERI ' ...:'pentru a ; desfăşura activitate de instructor conducere auto." Autorizarea se face-prin grija Socictăţli. - :
- Reiaţi»; la , telefon ; 1 -22-86 int. 152. (377) , .
' „ROM CIM " S A . Al.EŞD, JUDEŢUL B IH O R ’!
hî:5 Hfr-'.-'i ' anun ţă j L-jî*::’ -f. '
• -începînd- cu data de 1 martie 1991 încărcările - auto de cimeh't,'' v ar şi ;pîăci azbociment pentru- întreprinderi şi persoane, particulare se1 -fac pe 'baza programărilor
.anticipate.-; ■ . • ' y , i- ' - . ■-
■ ’ Profirainănle • se vor face la Serviciul livrărif, pcrso- nai.sau tolejonic. ..... ^ ^
-Cei care se vor: prezenta fără programare nu vor avea■ garantată încărcarea în-nceeaşi zi. --•■«■-. : , - ; - •
-. pentru construcţii, stîlpi *i grinzi de rezistenţă, fundaţii prefabricate, stîlpi şi plăci pentru garduri, bor* duri şi dale pentru drumuri şi trotuare, tuburi de
• pentru 100 kg grîu sau secară STAS - 7 litri spirt.
Re'aţii suplimentare ia telefon 1-72-01; 1-55-57- ICAPA Cluj. (270)
REGIONALA C.F. CLUJ - ;
anunţă că lla io rită unor lucrări la lin ia CF, începînd i cu 11 martie 1991, circulaţia unor trenuri de , persoane
se face cu următoarele modificări: :V ,0 trenu l'3071 (Cluj-Napâca— Oradea), plecare C luj:,’
ora. 7,46 se limitează la S t Ciucea, iar pe distanţa Ciu-■ cea — Oradea se anulează. ■ '
9 trenul 3C25 (Cluj-Napoca — Ciucea),-plecare C luj: ora- 5.50 va circula pină • la :St. Oradea, din ist Ciucea ple.'arca: ora 8,16, sosirea Oradea: ora 10,41.»
A (renul rapid 36 (Oradea — Bucureşti), pe distanta, Oradea ~ C luj se anulează. Pe această distanţă va cir-, cula suplimentar trenul rapid 36/11 cu -plecare Oradea: '; ora 7,39 şi sosire Cluj: ora 10,00. (330) •
SOCIETATEA COMERCIALA „TURDEANA" S.A.: ..." TURDA ,
Wcitntia «re toc ln data de 16 martie 1991 la sediul so-Jletatta,';'.ora 10 ■ . . . . . ..
Participanţii vor depune 10 la sută din valoarea de Vlnzare'iU.. Nispria unităţii.' •
In/ormatii ia Serviciul " MecanoEnergetlc. telefon D53/l-47-f>0. int 123. (349) ■ ■
DIRFCTIA GENERALA A FINANŢELOR PUBLICE .JU D E Ţ U L U I CLUJ
. • ANUNŢA: ^V .'v '■
Posesorii de autorizaţi) de ' funcţionare eliberate în . baza Decretului—Lege nr. 54/1990 . sînt inv itaţr pentru •vizarea pe amil 1991 la .sediul nostru dm. Piaţa^ Victoriei
1 nr. 19, etaj lip cani. 117.Vizarea autorizaţiilor, ţi plata taxei de viză se, tace
zilnic între orele/fi— 14.L a v i z ă se-vor prezenta următoarele acte:
Autorizaţia ln original @ Chitănta de achitare a impozitului pe 1990. _De asemenea, aducem la ' cunoştinâ tuturor deţinători
lor de autorizaţii de .funcţionare să depună la organele fiscala pe raza cărora Îşi desfăşoară activitatea, declaraţii de impunere (pentru asociaţii familiale şi -persoane fizice) sau! buget de venituri si Cheltuieli (pentru în- treprimleri mici sau asociaţii cu scop lucrativ) pe anul
.1991, care vor fi completate şi cu elemente pentru calcularea taxei de folosire a mijloacelor de publicitate afişaj şi reclamă (dimensiunile firmei). - ■
Neprezontarea la viză, precum şi nedepunerea declaraţiilor de impunere, său a bugetelor de venituri şi cheltuieli se sancţionară conform legislaţiei în vigoare. (295)
SUCURSALA'JUDEŢEANĂ C.E.C. CLUJ
anunţă concurs tn data de 10 aprilie 1991 pentru anga- jarea de: V : '
• CONTROLORI CEC Condiţii de participare! studii medii de specialitate sau
studii medii. ' '
• REVIZOR INTER J UI) EŢE A N Condiţii: studii superioare sau tnedii.Relaţii suplimentare la sediul Sucursalei; telefon 1-85-15
sau 1-23-27. (350) .
: ; INSTITUTUL DE CHIMIE Cluj-Napoca, str. Fîntinele 30
oferă spre închiriere instalaţii pentru experimentări sau pentru producţia semiindustrială a produselor anorganice şi organice. ■
Instalaţiile cuprind reactoare emailate şi inox de capacitate 60—1800. litri, cristalizatoare, centrifugi filtrante, uscătoare cu tăvi, coloane de distilare- rectificare. '
Halele sînt dotate cu ventilaţie industrială şl utilităţi apă de răcire, abur, solă, aer comprimat, vid.
Informaţii suplimentare la sediul institutului sau la telefon 951/8-01-65, int.;160. (236)
SOCIETATEA COMERCIALA „COMAT" S.A. CLUJ
; : (fost B.J.A.T.M )
.. . oferă spre vînzare prm licitaţie’ ‘ v-• mese cu role automate care se pot folosi la trans
portul pe orizontală a sarcinilor monooioc. pinâ la 3 tone
, • depozit cu translatoare şl ra ftu ri:(echipament) cu 12 alveole pe verticală ş i'cu lungim i pînă la 60 ml. ! S Produsele se pot vedea ia sediul de pe str... Traian Vuia nr. 206 Cluj...
De asemenea vinde la preţuri vechi materiale noi din; grupele?\... ... ■.... , •' . . . . • : , , .. ■
• oţeluri aliate de diferite profile (inclusiv rotund 0 ; 14 la 0 28 ln colaci) - ... .. ; / . •
• rulmenfi diferiţi ; j
neralaparatură electrică pentru automatizări şi de uz ge-
0 piese schimb auto pentru tipurile' SR şi IMS.Produsele se pot cumpăra de orice persoană fizică.-(351);
CENTRUL.DE REPARAT» CAPITALE MOTOARE - ' SECTOR SERVICE - I.A.S. POIANA TURDA
str. Cîmpinei nr. 112, telefon .953/1-20-63 execută prompt şi de calitate. Io preţuri avantajoase
Informaţii la sediul firmei tn str. Karl Marx nr t telefon S-62-00. între orele 10— 16. (24.000) '*
SOCIETATEA COMERCIALA „NEPTUN-QLIMP'Sji
- j din judeţul Constanţa V . recrutează pentru sezonul estival 1991; urmâtoors categorii de personal calificat şi necalificat:
• ospătari
• bucătari %
• cofetari ’ .
-v. • cameriste hotel
9 muncitoare bucătărie _
• manipulanţi depozite •'
• , muncit6ri spaţii verzi / ' ; ,
• • îngrijitoare curăţenie, , 3 / - -
Unitatea noastră asigură transportul. dus-intoa cazare şi masă gratuită. ^
Solicitanţii sînt rugaţi să se prezinte la sediii Oficiului Forţelor de Muncă din judeţul dv, penis înscriere, urmînd ca in perioada 18-20 martie u să aibă loc întîlnirea cu delegata! Societăii coms ciaîe „Neptun-Olimp". S.A. pentru-încheierea c» tractelor de muncă. (231) ,
I.P.P.S.C. C L U J( -
cu sediul în C luj, str. Eroilor nr. 9, telefon; 1-7» execută prompt cu materialul unităţii şi al "clienţilorpri atelierele proprii, telefon 8-00-77
0 confecţii metalice diverse' ,
- • clemente dc barăci şi prelabrlcate metal '
mobilier, metalic şi mobilier comercial • din - Pil melaminat.<" '
Comenzile se preiau Ja sediu. sau .direct la atelier, ® Triajului nr. 21. (352)
SOCIETATEA COMERCIALA '„UNIREA" S.A.CLUJ-NAPOCA
- Piaţa 1 Mai nr. 1—2 v .’ . ‘organizează la , dala de 20 martie : 1991 . concurs pen ocuparea postului de;, t ' . :
• JVRISCONSUI-T SAU CONSILIER JURIDIC
Informaţa- suplimentare la serviciul P.I.S. sau la tc!fr fon 3-62-88,. int. 221, 108, 171. (335) , - .
’ ' COMINCO S:A. AGHIREŞ .
. str. Cornes-ti nr 282, judeţul Cluj
O oferă agregate de balastieră de Io 0 la 30 granulat* precum şi piatră spartă. ' ’ ‘ . ‘ J
Posibilităţi de transport cu vaqoano" proprii pe caS Ie închiriem. ::i >. , * - ;
; > O oferă spre;închiriere buldozere S. 1500 ; •Tarifele cf H.G. 1109/1990 prin negociere
Informaţii suplimentare la telefoti 1-85-92 sau-12 Prl> centrala Aghireş. (339) - . ' ,
SOCIETATEA COMERCIALA .CI.ITJANA” SA-
organizează concurs de creaţie pentru stabilirea (emblemei) unităţii.- \
PARTIDUI. NATIONAL LIBERAL — ARIPA TlNAR' . . . C(»MITETUL JUDEŢEAN CLUJ
orguuizuază' cu începere de la 20 martie a.c.’ _ / CURS picfcsional de ' J > ~ .*
; • SrK.NOGKAITE' ..... 1
• DACTILOGRAFIE |
• 'SECRETARIAT ■ '' -; ' ! ■ ' - ţ1 ;'V ;. / " cu durata de patru luni (intensiv). • ■ ■■■
înscrierile se fac zilnic Intre orele 9—17 la' sediul0 str Moţilor 18. telefoane 1-53-01; 1-18-88; M8-89 pînd cu 5 martie 1991. ; i! "
Locurile^" sint limitatei (348) .
pAG IN A 7 A D E V A R U L D E i C L U J
ANIVERSARI,MD _______________________
• Cu ocazia aniversării a 40 ... de an i l i dorim l u i
OKOS TOADER, ' pilită sănătate şi ' fericire; d in . ^rtea familiei. - Soţia Maria şi (ii Clattdiu, A lina, Călin şi f#ader. (237C8) . (
• • . :■> • = '.X {*.■ -r v ,• ;
^MATRIMONIALE.
• Inginer, 30, 1,80/75, doresc; cunoştinţă cu o tînărâ d răgu ţă .! Oficiul poştal I, C.P. 455. (24462) i
• Intelectual, 28'1,80'80 fizic j agreabil doresc «cunoştinţă; cu o ; tinără frumoasă- şi cu m ult ca- ţ racter Jn vederea căsătoriei. O f i* } tiul PTTR nr. 1, căsuţa poştală 1007. Cluj. (24446) , , ;
• Tinără 27 ani,. 1,68/60 kg cu ■- studii - superioare,, doreşte cunoş- ş tinţă bărbat serios.^ 28—38 ani i pentru căsătorie.-. Adresaţi seri- > sori la căsuţa -poştală 1021; Ofi-: 1 ciul I, PTTR C luj. (23659) ' ' j
-V.I.NZAR1__
■CUMPĂRĂRI-
1 • Vind apartam eht— -câine-; râ.' bpcătărie — şi jnob ilă dc j sufragerie. Informaţii :"strada Tutunului nr. 26, zilnic între orele- 18—21, telefon 3-38-38. '• '
• Vînd videocameră ■ marca • Philips, în Ici sau valută. Tele- • fon 3-09-34. (24481) ' v , ■
• Vîrid videoplayer : In stare , excelentă. Telefon 7-75-76.(24486)
• , Vînd videoplayer' Samsung. .; Telefon 2-83-12.' (23970)
• Vîrid TV ■ alb-negru şi radio- casetofon auto noi. Telefon:7-39-38, intre orele -14—20.(23214) , V ••
• Cumpăr televizor color nou, • din import -şi maşină de spălat automată. Telefon 2-19-11. (23942)
• Cumpăr maşină de scris şî maşină de remaiat' ciorapi. Telefon. 4-30-17. ; (24182)
• Cumpăr casă cu grădină în ; Cluj-Napoca ; sau In apropiere(20 km) în valoare de' 500.000 de lef.' Cum păr'm otoc ic lete ' vechi: Floreţti, str. Horea nr. 2. (23954)
• Cumpăr V,casă sau aparta-, ment. Telefon '2-33-28. (24483) '
• Cumpăr; apartament una- două camere' cu preluare de ra-. te. Telefon 7-75-G5. (2395G)• ® Cumpăr apartament-3 came-,: re In 2ona ' Glip^VrliPni'sau MîV . răsti, Telefon 5-71-30. (23976)
î •- V înd imobil în , comuna Bo-i loga, judeţul C luj, situat lîngă ' < biserică. Informaţii ‘ la Mureşan : Gavrilă, ; comuna Bologa nr, 191.. Ia orice oră. (23760) . „ - , j,>
' • V înd urgent Dacia 1100 tn starer bună. Telefon 8-06-19. , (23863) ■' '■ :; '
- ;■-• V înd corp bibliotecă, . ur- ; gent Telefon 2-75-15. (23857) -
' • V înd în valută obiecte ve- ' chi din 'argint Telefon 7-30-85. *, (23859) , :
-• Vind maşină de scris Olym- - pia. Telefon 3-62-18. (23861) ‘
• V înd Oltcit 0 km .. Telefon:0-25-88. (23831) .
. • Vînd CEG Dacia 1300/ 1987. Telefon 4-61-33, între orele 17— ; 20.(23805)
• Vlnd . Elcrom . ; 02. Cumpăr bloc motor v. Dacia 1310. palier mărit. Telefon 6-89-63, după o- ' ra 17. (23732)
' • Vînd material străin pentru • rochie de mireasă şi de seară.. Telefon. 8-63-84. (24312J
■ ■ • Cum păr creion. 0,5 Rotring, ]: Staedler, cablu, coaxial, set ca- ‘ b luri .:.Euro-Seart« poiarizor: mag- \ netic, telefon cu antenă.. Telefon f'1-63-39.. (24311) V -
: • Vîrid depunere, Aro 243 D , ; august' 1981 şi depunere Dacia; 1310 decembrie 1987. Plata. în lei, sau valută. Telefon 952/4-22-37. ; (24319)
: • Cumpăr maşină electrică de' , tocat- carne. Telefon 951^5-17-58, ; după ora 16. (23720)- '
• Vînd CES înscriere Dacia 1300, 1990. Informaţii după m asă între orele ■ 17—20 la telpfon 4-97-19. (23723)
• Vînd magnetofon Tesla B '• J15 în stare perfectă. Telefon: 8-88-26, între orele 16—20.(24281) ,
- • Vînd înscriere autoturism1 Dacia, septembrie 1987. Informa- ? ţii' telefon 2-38-86, după ora 17.; (23713) . ,
<• Vînd fîn. Informaţii la tele- ’ fon 6-38-74, după masa. (24286) ;
-i • V înd antenă parabolică completă. Cum păr mască Renault 18. Telefon 8-27-47. (23946)
’ • V înd mărci, TV Lux, stare perfectă, îmbrăcăminte femei, .talia 40—42—48, soba bucătărie. Telefon 4-74-95. (24476-A) , ,
. • V înd televizor alb-negru. Telefon 3-37-09, după ora 16. (24470) - ■ .
• Vind magnetofon Tesla CM 130, stereo şi B 115, noi, - boxe - 2X160 W, Disco Hi-Fi. Cumpăr pl anetară stîngâ Audi-100. Telefon 4-84-00, între orele 15—20. (24469-A)
• Schimb apartament două -camere, Mărăşti cu trei camere, -în aceeaşi zonă, convenabil. Telefon 5-73-93. (24516) : '
. « Schimb apartament 4 camere, ICRA I,, Zorilor, cu 3, camere Zorilor, sau schimb apartament 2 camere. ICRAI., plus garaj în Grigoreseu cu 3 Camere Zorilor sau , Grigoreseu. Telefon 2-00-69 'după orele 16. (23995)
ÂNGHIMEMi• Schimb CEC Dacia 1300 contra garsonieră. Telefon 3-18-23.(24532) ....... ; . . . . .
• Schimb garsonieră confort ÎY ■ ^ o», jICRAL Mărăşti cu, apartament - Studentă, _ cunosc perfect2 camere.’ Suport c h e l t u i e U . , T e - î g e i ^ a n a :tengleza).' C aut ^ gazdă
' • Schimb apartament cu două t v "camere, confort I. ultracentral; ♦.îj i r f 2, r° v21lî„Dej cu apartament Cluj. Relaţii; străine. Telefon y6-83-42. (2383a)Ia telefori 4-19-58 C lu j după ore- ' • Ofer în ' chirie,, pe valută,le 20. (23761) . . ' ; apartament 2 camere, central,
• Schimb garsonieră confort I, ;IC R A L cu apartament 2—3^-4: camere. Informaţii telefon 5-08-53.,Ofer recompensă. (23816) v . , -
• Schimb garsonieră confort I ; proprietate cartier Mănăştur cu 5 apartament 2 camere. Schimb a- :1 partament 4 camere confort I■mărit proprietate, cartier Gheor- : Informaţii 3-45-07. (23702). : gheni cu 2 apartamente a două : • Caut garsonieră de închiriat, camere. Telefon 5-62-48 dupâ ora 1- Telefon 7-00-57. (24403) ..16. (23798) * ' '
• Schimb apartament ‘‘ două camere TCC cu trei sau ' patru camere. Telefori' 5-06-01. (23797)
• Primesc în; gazdă studentă contra' ore ' franceză, engleză, pian. Telefon 8-52-60 dupâ ora 16. (23802) ’ V ; V î '
: • închiriez apartament nemo- , bilat. trei camere, str. MehedinţL
: • Schiirib garsonieră confort 1. Mănăştur cu apartament 2—3—4 camere, ICH AL sau proprietate.
• Dau In chirie garsonieră confort I mobilată şi apartament 3 camere confort nem obilat: cu telefon, situate Calea Floreşti, zona Peco. Condiţii avantajoase. Telefon 1-56-24. (24438) iy
Închiriez rochii de mireasă.Suport diferenţe. Telefon 7-17-36 din import. ' Informaţii telefondupă ora 19. (23792)
• Schimb apartament de stat;3, camere, ultracentral, -onfort ; sporit. T îmăveni, cu siriiilar Cluj- ; Nâpoca.- Telefon 3-11-15 ! după 5 ora 19. (24326) ;~
• Schimb apartament ICRAL 2 camere confort I cartier Zori- ; lor cu 3 sau 2 camere în Ghe- ; orgheni, Grigoreseu,' alte variante. Telefon /2-00-00 după orele 17. (24327) '
• Schimb garsonieră central e t." I şi balcon cu apartament 2 sau 3 camere. Suport diferenţa. Telefon 1-96-29 după ora 18. (23726) / .
• Schimb 2 camere confort I IC R A L Baia Mare cu garsonieră rentraKC lu j. Telefon 994/2-38-85. (24303), ;
8-10-20. (24441)
• Dau în chirie garaj pe valu- ' tă sau lei. Piaţa Cipariu, telefon5-54-37. (24460) , , • '
• închiriez garsonieră ‘ mobilată pentru pretenţioşi pe “valută. Telefon 4-51-55. (23322) '
• Caut în chirie ■ garsonieră ' sau similar. Telefon 7-14-45 după o ra ; 16. (23927) '
• ’ Tşximetrist autorizat, închiriez avantajos autoturism (micro- - buz). V în3 video Panasonic, cum-
• Dau în chirie garsonieră nem obilată în zona Calvaria. Telefon 4-84-66 între orele ,19—20. (23929)
Intelectual. 52 am caut gar-_ c „i.. l ....................... . ,~r> a , sonieră m obilată în zonele Ghe-
2i ^ ^ L c u ^ S S c e S i 9^ ^ Centru, Plate în
lă, cu sim ilar C lu j . ! Telefon 953/l-17r43. (24318)
• Schimb garsonieră de stat j confort I (Calvaria) cu aparta-‘ merij, două camere. : Informaţii telefon ' 1 -89-23 între 9—13. ~ ; (23716) :v." '7-"'.',«
• Schimb CEC Oltcit cu ridicare imediată, cu apartament; sau garsonieră Cluj. 'Accept va-; riante Telefog -4-97-81. (23700)
■ Schimb Turda 1 cameră 35 n ip ,. bucătărie, baie, curte, • cen- f trai ICRAL. Cer sim ilar Cluj. Telefon 4-81-14. (23695)
lei. Telefonaţi la -3-54-48 , Intre11 r orele 17—20. (23936)
' • Tineri căsătoriţi căutăm a* • partament pentru închiriat 2 ca-.<, mere Mărăşti sau centru. Telefon1-94-25 orele 13—23,. (24489)
’ • Vreau să închiriez , un aparta- < ment cu două camere, m ob ila t - cu telefon. Telefon 4-05-64. (23960) -
, • închiriez apartament cu 2—3 camere mobilate şi telefon. Plata în lei sau valută. Relaţii la telefon 8-87-93. (24183)
Dau în -chirie ; apartament 2camere mobilat, pe valută. Te-
Schimb" apartam ent' IC I& L i lefon^-88-41.^rele 17-19. ( 2 3 ^ ) ’2 camere în Grigoreseu cu apar- ; * Ofer pentru închiriere ultra- tament 3—4 camere tn Grigo- central, apartament două came* j res cu sau împrejurim i. Telefon re- P lata îri v ^u tă . Căsuţa .poş->8-38-60. (2369^ tală 1019, Of. I, Cluj-Napoca.
• Schimb garsonieră; confort I ICRAL Mănăştur cu aparfâm ent;2 sau 3 camere. Trifan, Porţile; de Fier nr. 8, ap. 15.' telefon.'1-35-45 in t 233. (23666) ;
• Schimb apartament de stat;3 camere,: Calea ; Dorobanţilor, ' bloc BCA, eta j V II c u , 3—4 camere. Telefon 7-65-06, (23658) ,r
■ • Bucureşti'— schimb temporar (t an) 2- caiaîre cu sim ilar; C luj,, variante. Telefon 4-17-10. ■ (23934) ■ --
• Schimb apartament proprietate 3 camere Tîrgu J iu ultracentral cu sim ilar Cluj-Napoca. Telefon 8-84-27 său cumpăr ca-? să sau apartament 3— 1 camere In Clui. în lei şi valută. (23944)
• Schimb- garsonieră ICRA L ultracentral ru garsonieră sau, apartament două camere. Infor-
(24554)
.__________ ____ _ _ orice nivel.maţi» la telefon 4-56-36. (24475) .1-85-54 camera 18. (24305)
• Cedez . , înscriere la Banca Tiriac. Oferte căsuţa poştală: 1066 O f Cluj. (24001) , :
, • Preiau contract apartament IC R A L sub orice formă. Recom- ■ pensă. , Telefon 5-30-01. (24342)
• Profesoară meditez in tens ; istorie admitere Z ilnic orele 16—21, str. Cehoslovaciei 2, bloc 18, ap. 95. (23815)
. • Colectivul de copii şi cadre didactice de la Grădiniţa Apahi- da mulţumesc în mod deosebit Asociaţiei : ,Asclepyos“ pentru frumoasele jucării primite. (23812)
• Meditez fizică şi filosofic la Informaţii telefon
• Schimb apartament IC R A L două camere, central cu aparta-
_ Caut garaj sau loc parcare în curte, zona centrală sau Gri*
ment două sau'trei camere. Pre- gorescu. OJer apartament proprie-for zonele Pata, Ghcorgticni sau tate 2 camere ultracentral - pen-Zorilor. Informaţii la telefon tra casA cu grădină sau locuinţă2-47-43 orele 18-21. (24475) spaţioasa. Telefon 8-70-61. (24155)
PAGINA S
• Student informatică meditez: pe computer IBM — AT elevi, pentru însuşirea sistemului > 'de operare si a. lim bajului C. Telefon5-32-28. (239i6), • Caut femeie supraveghere
2 copii şcolarii Telefon 8-93-65. (24174):- ■ - "■*'> •-Familie ‘caută femele serioa
să pentru menaj complet. Telefon 7-91-94, (24174) . -
• Economistă,' experienţă * -In. Informatică, doresc angajament;' Ioc utilizare limba franceză (e-
-conomist, traducătoi-, 'suplinitor învăţămînt). Telefon 4-02-24, după orele 14. (24498) VI • s
.,• Societate comercială căutăm . spaţiu , central, pentru cumpăra- ,
re sau închiriere. Telefon 4-11-25. (24183) v >.. • Angajez vînzătoare, pentru aUtcbufet, 20—25 ani, la fel şi; băcătăreasă^ .'•■R e la tii.lă 1 telefon'4-33-48. (24478)'. t»
- >
• Bosa Maria pierdut contract închiriere IC R A L ,-11 declar 'nul..
..(23506), - : ' ; ' .
. tww E i .C yEaSJEaa ,
. • S%aiotiă ; Petru -pierdut: contract; de.' închiriere eliberat^’ de= IC R A !» ‘Cluj. i l 'declar-' nul. -
■' (24355); :• Pierdut f,legitimaţie de set^.
viciu; Vpe num ele., Szasz ; MargiL- O declar nulă. (23773) : ■'< Ş.
•, Pierdut .cîţni „DOberman*? şi „Ogor orfan" în vîrstă de 7, şi 2 luni, în cartierul Grigorosru.' In formaţii la telefon' 5-23-95 ,;şi
■ 8-24-59 toată ziua; Recompensă, nrătferiâîă mareV (23837) . •; - , • Nica Ioan pierdut contract ’def închiriere eliberat de ;ICRAL.II . declari n u l.'(23808)
• Prunean. Ioan' pierdut ■ con*'• tcact-de: închiriere eliberat- de
IC R A L Cluj. î l declar nul. (23740). • iPavel; Ioan ; pierdut fişă de ,
calcul din ■ contractul de locuinţă’ ICRAL. O declar nulă. (23672)
Ghiuruţan Traian :' pierdut; contract de închiriere ICIÎAL. î l
'declar nul. (23658) >.vi,. Pierdut contract de' închiriere ICRAL pe; numele Bălaj;. E- milia: î l declar nul. (23541)
; • Salănţâ Ioan ..pierdut contract de închiriere eliberat de ICRAL* '
. I I declar nul. <24335) ’ , > . - j 1 • •• Pierdut /autorizaţie cu nr.
1590 de patiseri<*;!eliberată de Primăria; municipiului C lu j.. O de- •- clar n u lă . '(24107)
Ghirghina- ■ jviarian- “pierdut fişa cu ,-suprafaţă. apartament 'eliberată- . de 'IGRAL t Cluj. O de- ’ clar .nulă.:. (24424) ’r ' :
t*-Kelement - ■ Viorica i' -pierdut , contract ■ de ; locuinţă eliberat de” ICRAIi, î l declar nu l; (24440) * !
• Pierdut autorizaţia n r ; 2255 : eliberată de; Primăria 'judeţului. Ciu j şi ştampila’ Patiseria' iancu-/ liţi. O .declarynulă..(24452) -
• Pierdut ’dog german' rnaşcŞl. mare, . negru, urechi - ' c netăuite; ’ Este sub . tratament. Ofer nccbnî- - pensă.' :-Telefon 1-4G-58; (54510)"^
, Botkovszky Magdolna,... 'Szaşz Ioan,' Vălean Ion, Lucian, Fărc'aş- Aurelia, tăzărescu Doru, Ser mea-; mi -Teodor,' ,. ;Pamdrea ’ ;; Norica,". Bâlc Traian, Han'ga Răduî Deâfc .Tlbor. ' ‘Nebert‘/Ecaterina, Dolfta . Lconţln, Vlad •' Cornelia pierdut legitimaţiile de - serviciu. S e ‘ de-: clară nule.'1 /■ >*- .> > : > •*<
*# Călugăr Daria pierdut legi-, tlmaţle de serviciu $1' legitima-., ţie Casa Universitarilor.' 'Le declar nule (22931) / / ; / ; ; /
; • Buga Alexandru pierdut ’cton- ’ tract de închiriere .ICRAL pen-,' tru apartamentul nr. 28, str Ră-: şinari nr. 3; î l declar nul. (23500)
BS
■ O Cu lacrimi în ochi şi durere ln suflet amintim moartea fulgerătoare, a scumpei noastre mame, soacre , şl bunici OLTEAN VIORICA, în virstă de 65 anC în-’ mormlntarea are; loc. azi, miercuri ÎS martie 1991, în localitatea Floreşti, din str. Tudor Vladiml- rescu rir. C. Dumnezeu S-o - odihnească In pace.. Aurica,. loska : şi' Erzsiktf,
9 . Sintem cu toV sufletul alături de tine Oana' Deteşan la atit, de neaşteptata încetare " dln viată a scumpului ‘tău tat&ţ' Învăţătoarea şi colegii din clasa a III-a F — Şcoala generală nr, is,- ' ;(sss76)' : . ■ . r ':'
., t Sîntem alături de fam: Brea- zu In durerea pricinuiţi, de, pierderea mamei.sale..Asociaţia locatarilor sir. Unirii J. (illsi)
• Compartimentul economic .Ternîorom1* s.A. este alături de familia Pctrişor la pierderea tatălui.; Sincere condoleanţe.■< a 3 ? 3 3 > • - , '■
»- Împărtăşim marea durere a doamnei Maria Copil pricinuită dc moartea prematură- a iubitului ei sot şiiaducem lin pios 'omagiu
, celui care a fost col. (r.) TEODOR COPIL. Vecinii din . Buzău 13, <S3902-A) , . , • - , \
: 0 Asociaţia de; locatari strada Donaţii 11 r. 113, bloc D; S, regretă dispariţia, prematură a locatarului nostru SERGIU DETEŞAN şi transmite condoleanţe familiei. (23913)
• Sincere condoleanţe - şi Întreaga noastră compasiune colegului: nostru, difcctor adjunct ing» Vintilă Silveşan în pierderea mamei: dragi. Consiliul de ; administraţie. al Societăţii coinerciau „Armătura* S.A. Cluj-Napoca. ■' (3nt.^ <;
» ; Sîntem alături ; de domnul director 'adjunct -.ing.: r Vinti» Silveşan în marea: durere pricinuită de moartea mamei. Colectivul de oameni din cadrul bl- rouluî -administrativ al Societăţii Comerciale ..Armătura" S.A. ^ Cluj-Napoca. (îllU-A)
• Sintem ' alături de colegul nostru FIorin- Ghirişan in marca durere pricinuită de deccsul tatălui . drag. - Colegii de seviciu de la I.R.A., formaţia’ Pintea. - (:ucs) -. r. .
- Sintem alături *de colegul: nostru Vasile Rusu in marea durere pricinuită de moartea tatfi- lui său drag. Condoleanţe;familiei, îndoliate. Colegii, din cadrul Biroului Aprovizionare, Vcoopcra- iiva „Metalurgia" Cluj. (23893) _
• • Sintem alături de Mircea şi Tich in marea durere prin carc trec la-moartea’ tatălui ţi socrului drag. Fam, Tif şi Ilcrdlicska. (23878) ....' ; y • i , ‘ . .
• Sintem: alături de - colega noastră,' Felicla Deteşan, în gre-. lele clipe prilejuite de pierderea soţului-drag. ColegU din- serviciu» Plan — ,,Clujana“ S.A.. (25899-Iî)
• Dragă I'^licla, cuvintele sint ^insuficiente pentru- a ’ comunica sincera; noastră compasiune în faţa durerii tale nedrepte şi ne- Mcritate. Colegii, dln . serviciul P.I.S. — „Clujana" S.A. (23899)
’ • Dragii Felicla, În aceste, cll- po grele sîntcm cu sufletul şi glndul alături de tine, Impărtă- şlndu-tl durerea. Fam. Marlan.- (SÎ899-C) ;
^ Cuvintele' sint prea puţine pentru a exprima durerea care ne Încearcă la moartea fulgerătoare â iubitului nostru prieten şl naş SERGIU DETEŞAN. Cu giodul la tine,, alături ,de ai tăi, toată viaţa. Fam.. Cătănă. ; ' (23899-A) ■ ■-
• Un pios omagiu distinsului coleg T1LEA MACEDO.V. Cadre-, le didactice de la Liceul , Petru' Maior dln Gherla. (24165)
• Sîntem alături do familia Boitan îndoliată , prin pierderea - Iubitului • sot IOAN BOITAN. A-?. sociaţia de- locatari str. Buzău nr. « Cluj-Napoca. (23894) ;
• Se împlinesc <>,;luni do ‘cind a trecut în eternitate scumpa noastră soră, cumnată'şi mătuşă ANA MARIA BOIA; Să-i fie ţarina uşoară. -Fraţii Geza, • Fane, Mony cu familia. ,(23898) , .
• Uh gînd pios, lacrimi şi flori pe : mormîntul părinţilor noştri IOAN şi ANĂ GANSCA diri Mă- năstlrenri, Ia un an şi respetiv 7 ani 13 deces.'Dumnezeu să-i odihnească Iii pace . Ţuţu, Ghi(ă şi Tavi Ginscă cu familiile. (33879* 9
• Adine îndureraţi de decesul mătuşii noastre. Ana - (ItAVECA) JUCAN. .Transmitem. condolean- ţeie noastre Întregii familii şi nu vom uita ..niciodată - bunătatea . şi biindeţea sufletului său. . Fam., dr. cişman Dumitru. (21932)' ;
• tu urmă cu 3 ani ne-a. pă- răsit în floarea virstei' scumpa noastră; filA C1MSTINA POP, lă- sind în urmă durere, tristeţe- a- mară şi visuri , neîmplinite. In veci nemingîiaţi (iita şi părinţii. (342.19) . 7-.
. * S-a împlinit un au de lacrim i, şi durere- de cind ne-a părăsit. pentru totdeauna >. scumpa
noastră 'fiică MARIOARA’ SIOLDOVAN din" Aghireş-fabrici. Nu te vom uita nisiodată. Mama şi tata. (24386) 1 î
• S-a Împlinit un an de cind /ie-a părăsit scumpa noastră so-
. ră, cumnată şi mătuşă , MARIOARA MOLDOVAN. Nu te vom. uita. 'niciodată. :: Lucieţia, Teofil, Dana şi Blihaela. (213«*-A):, ' .
# Sintem alături de familia, preot .Iulian Pop în .'încercarea grea prin' Care trece lâ moartea tatălui drag. Odată\ cu creştineasca rugăciune • Dumnezeu' să-i Ierte, - exprimăm sincerele noastre condoleanţe; Familia pr, Toa- derfc Dumitru şi familia pr. I.tl- ■ ca Viorel. (24165) J’ w
• Slutem allturi.de d-nul director comercial ing. Silveşan Vintilă şi familie în marea du-(, rere ‘ pe care’ b încearcă prin ” piedereâ mamei sale dragi.' colectivul Seriiciuiui' Aprovizionare de Ia Armătura S.A. (23933)
® O moarte fulgerătoare i l-a răpit, dintre noi pe iubitul nostru tată, socru, şi bunic ., DUMITRU- CÂMPEAN in virstă de - S#' de ani. Din partea fiicei Aurora, ginerele Vasile şi nepoţelul. Ciprlan ' din Cluj-Napoca.. (23897-A)
# Sintem alături' de colega Luciana Căpcaru în marca duref-’ re provocată de pierderea fratelui drag. Colectivul C.M.P.’ ReglOT>- nala C.F. Cluj. (21431)
# Cu inima îndurerată anunţăm trecerea în nefiinţă a tată
lui, socrului şi bunicului DUMITRU CÂMPEAN. , tnmor- mimarea are loc in data de II martie in comuna Frata. Tuca,- Vuţa, Dumitriţa. (23892) ■
0 Sîntem alături. de familia ing. silveşan Vintilă in • ■ marea; durere pricinuită de decesul mamei sale. Colegii do la „Armătura" S.A. Ateliereler de proiectare. X23952)'1 ■ .C
# , Sintem alături de G i c u ş l , Puiu Bota in greaua1 suferinţă. Fam. Avram, (24S13-A)• , <,
O Se împlinesc, G săptămini de lacrimi şl-durere de la trecerea în nefiinţă a scumpului 1 nostru soţ, tată, socru, frate şl bunic ALEXANDRU STAN. Bunătatea şi dăruirea sufletului său pentru întreaga famiUe, nu le vom uita niciodată. Amintirea lui va Cămine veşnic vie în sufletele noastre.; Dumnezeu să-i; odihnească in pice. Comemorarea va avea loc in 17 martie, ora 12, îa biserica , „Sfînta Treime”, strada Bisericii Ortodoxe. Familii îndurerată. <23978)- ,-V
• Sincere condoleanţe şi întreaga noastră compasiune doamnei dr. Elena Chiorean in marea durere-pricinuită ;de moartea socrului -drag. .Colectivul Centrului de Transfuzie;.. (24184)
Sîntem alături de Vasile Fă- răgăii. In marea durere pricinuita de moartea socrului drag. Colegii de echipă. (23967) t
• Sîntem alături de colegul nostru Mircea chiorean îa mă- * rea. durere pricinuita uo pierderea tatălui drag. Colegiu de servi-; ciu. (23972) ■ ■■ . ; ' -
0 Slntem , allturi de, colegul nostru Samoilă, în' aceste, momente grele pricinuite de moartea ‘ tatălui său, colegii "de Ia Direcţia Tehnică a Prefecturii;Cluj. -■ (2398»).-.;; —
• .Un ultim omagiu celui care a fost DUMITRU; GLIGA, ’ veci- ■ nul ’ nostru. Transmitem 'condoleanţe familiei îndoliate. 'Asociaţia de locatari, Aleea Peana nr. 3, bloc R 16. (24.Î02) '
• După o lungS: şi grea suferinţă, a încetat: diii viaţă scumpul' nostru soţ, -tată; socru şl bunic ŞTEFAN ; ŞUBA,-îri virsţâ de' 66 ani.- - Inmormîntarea va ’ avea loc, in data de 14 martie 1991 în satul Surduc — Sălaj.! Nu - îl Vom uita niciodată.; Familia Şuba Ana,. Sandu, Codruţa; şi Ştefan. - - . (23S82)
-• Sintem alături de colega noastră -Sanda in urma grelei pierderi suferite. Colegii c de Ia- Hotel • „Transilvania". (23948) r ;
0 Sintem alături de colega noastră prof. Ligia Cozma îh - du-* rerea : pricinuită, de treccrea , în nefiinţă a taililui drag. Colectivul de cadre didactice de Ia L.M.X'\ nr. 1 . Cluj-Napoca. (23913) ;. -
I Sîntem alături de ing. Dorina Gtiga în:' marea- durere pricinuită fle pierderea socrului drag. Colegii * de la Atelierul dc i proiectare II „Armătura"; (23937). '
6 Ultim oinagiu bimuluî nos-- tru prieten Victor Martin, Sirice-, re condoleanţe famiiiel. Fam.' klnd, Szebely,; Albu, Băe|an.; (21496-A); r . - : ' v ■. *:■
Sintem’ alături de doamnna dirigintă Rodica' Cosma' în marea durere pricinuită de trecerea1 in nefiinţă a tatălui drag. ■ Elevii* clasei a IX-a C — Liceyl de matematică- şi fizică nr. i 'Cluj- Napoca. (23977) . ( ,,;7
• Sinccre condoleanţe doamnei, prof; Rodica Cosma cu ocazia decesului. tatăUii drag. Părinţii ’ elevilor cl. a IX-a C — ’ Liceul de. matematică şi flz ijl nr. 1 Cluj-Napoca. (23977-A), :y . ‘ -; •
• Un ultim şi pios omagin colegului nostru PA VEL' ALMAŞAN dispărut fulgerător, • la numai 34. de ani.. Colegii de i la Ascensoare— Mănăştur. (239D0) 4.
0 Profund Îndureraţi. anunţăm' încetarea fulgerătoare dln viaţă a scumpei noastre 30(11,. mame, soacre şi bunici ANA’ flADU (născută Dotlser) fostti telefonistă la' I.L.L;, decedată ' Ia clata dc 8 martie 1991. înmomiln* tarea ya avea Ioc in azi 13 mar-- tio 1991, ia. ora .11, la ,cimitirul Central. Te Vom păstra veşnic in inimile noastre. So(uI Gicu, fiul Puiu, nora Iultca, nepoţii. Adrian şi Ancu)a. (24513) 1 w ,
• Un ultim omagiu scumpe) noastre naşe tlARIÂ- mureşan, din Turda. I'ie-l ţărîna uşoară. Finii Aurel şi Viorica Bob, Mircea, Dorina',' ĂUn şi Mirciolici Bob. (24003) ' - ; v ' ;
0 Sincere condoleanţe domnului medic director dr. Romeo
Mihăilaş pentru pierderea suferită prin decesulmamei soacre. Serviciul Administrativ — Spitalul Reg^CFR Cluj.' (23987) ’
^ Slntem • alături de colega noastră kolumban’ Erszebet în aceste momente grele., Dirigintele şi colegii clasei a XI-a A — Liceul ' „Avram Iancu“. , (21533).
• Şi-a. găsit odihna, veşnică buna noastră soră,., mame, bunici,
şl străbunică ANA ,
MAGHERUŞAN, inăseută Tira în virstă de 7) ani. Inmormîntarea in .data de llm artie 1991, orali din capela I Mănăştur, Fie-i ţi- rina uşoară. Familiile Mihăilaj ;1 Tira. (21363) '; ;
■ -.0 ,Pios omagiu şi Ieterne regrete la Împlinirea unui an de cind iub itulnostru iflu;;’, MOLDOVAN ISTVAN; nu ; mai este. printre noi Familia. (24414). ' . ? : r f- ' ; '
0 Cu inimile îndurerate anun ţăm încetarea fulgerătoare . din viaţă In urmă unui tragic accident a scumpei noastre sotU, mame şi fiice VOICÂ MOŞ, în vira- (ă de 53 ani.; Inmormîntarea va avea1 loc vincri,15 - martie . ÎMI, ora 11 din capela: nouă Mănăştur. Familia îndolfată. (24030)
0 Cu adincă durere în . suflet ne despărţim de draga noastră mătuşă VOICA MOŞ. D-xeu să o odihnească in pace.- -Nu te vom uita • niciodată. î Familiile Popovi- ci, A. Sabău, N. Sabău şi nepoţii. (21030-A) ,
-/0 Cu adincă- durere - anunţăm Încetarea ' fulgerătoare ’ din . viaţă la 34. ani a. scumpului- nostru fiu PAVEL ALMAŞAN,;; salariat la ICRAL Cluj,. secţia _ ascensoare( sector din s MănGştur. înhumarea va avea loc în- cimitirul Central dln. capela-I în ,data de 11 martie 1991. :■ ora , 13. Familia îndoliată. (24538)
• Cu durere In-suflet ne despărţim de, scumpa -noastră soră şi cumnată VOICA ■ MOŞ, tre- cuţă în nefiinţă în. urma unui tragic accîhcnt, Familia Taloş, . (24551) ' ' -
0 Cu . adincă durere anunţăm încetarea fulgerătoare din. viaţi a scumpului , nostru; soţ şi. tată GLIGORE ;COZAC;- de, 49 ani, lăsînd în ,urma k Iui sofia in veci nemîngîiată şi. cei trei copii Ll- liana, Cristian şi Cosmin. Inmor- mîntarea vă avea-- loc in data -de 14 martie 1991, , ora\13 din capela nouă Mănăştur. Familia greu îndurerată. (24533) - ’ ,,.'
• Azi,;,13 martie se împlineşte un aţi de la : trecerea în eternitate a asistenţei medicale MABIA MOLDOVAN., din Aghireş-fabrici. Nu te vom uita niciodată. Soţul Ruţu, copiii Pclrică , şi Elena.(2 ic io) , ' ■■V;
0 Dragă Adriana şi -Sandu, sîntcm cu 'tot, sufletul alături devoL Liana, şi Siml. UiAlcanu. (24006)
• Siiiceră1 noastră . compasiune familiei ĂleXăi^dru f-! şi Adriana Pcrde ’ Ia' pierderea' 'mamei dragi. Familiile Florian şi ■ Oltcaiiu.(21006-A) '• - ; .
0 Omagiu pios de,, preţuire şi neuitare la , trecerea, In : nefiinţă a