Opinia nr. 419

Actualitate

Revolu]ia „de azi pem`ine” despre protestele din Pia]a

Universit\]ii [i din restul ]\rii

au comentat jurnali[tii Vlad

Odobescu, Costi Rogozanu [i

sociologul Mircea Kivu

pagina 13

Re]etar pentru m`ntuireaverde Maria i-a promis lui

Dumnezeu c\ `n toate zilele pe

care le are se va hr\ni numai cu

legume [i lactate pagina 7

Noi rectori la Politehnic\[i Arte prof. univ. dr. ing. Ion Giurma

[i prof. univ. dr. Atena Elena

Simionescu au fost ale[i pentru

un mandat de patru ani

conduc\torii institu]iilor s-au

desemnat din primul tur

pagina 3Nu se poate s\ nu fi remarcat c\ ordinea

lucrurilor a `nceput s\ fie contestat\ pestetot `n lume. To]i p\lma[ii sistemelor maimici sau mai mari, mai str`mbe sau maidrepte s-au ridicat cu dalta `n m`n\ s\ zdro-beasc\ nedreptatea resimti]\ p`n\ la os [i s\-[icroiasc\ loc `n cercul universului lor socialprintre figuri [i legi care nu-i mai reprezint\.Lumea, privit\ la scar\ larg\ [i restr`ns\, peregiuni, organiza]ii [i grupuri, `[i pierde am-prenta vocal\, acoperit\ fiind de voci mai miciale c\ror corzi nu se mai tem s\ vibreze. Dar,mult mai important de-at`t, `[i pierde legiti-mitatea de-a mai fi un pat al lui Procustpentru cei `ndeajuns de puternici sau in-con[tien]i `nc`t s\ se `mpotriveasc\ unornorme construite spre mutilare.

Anul trecut am avut revolu]ii `n Egipt,Libia, Tunisia, simbol al r\sturn\rii unor sis-teme abuzive [i dictatoriale, am avut protes-te `ndreptate `mpotriva m\surilor de austeri-tate `n Grecia, Spania [i Marea Britanie.Nici `n Rusia oamenii nu mai vor s\ umblecu democra]ia vopsit\ `n ro[u, iar `n Repu-blica Moldova reperele identitare se caut\haotic [i obsesiv dup\ o revolu]ie e[uat\ `nurm\ cu trei ani. Peste tot s-a l\sat cu sacri-ficiu p`n\ la s`nge, cu `ncerc\ri de confisca-re a revoltelor, cu bune inten]ii cump\ratemai lesne dec`t o femeie u[oar\, cu derapa-je necontrolate pe culmile huliganismului,cu batjocuri livrate `n cocktailuri Molotov,`nadins s\ incendienze `ndrept\]irea contes-tatarilor. ~ns\, cumva, r\sturnarea de situa]ies-a produs, c`nd leg\turile de ̀ ncredere nu s-aumai putut reface sub nici o form\.

Actualmente, la noi `n ]ar\, la nivel ma-cro-social, revoltele se umfl\ ca ni[te shot-uri flambate – `mbat\ pe moment, arz`nd al-coolul care `nfierb`nt\ spiritele, apoi, inevi-tabil, se sting. Se spune c\ deja ne pierdem[i ne dilu\m, `n pofida unor rezisten]e [ubre-de [i le[inate. Cu toate acestea, mi[c\rile tra-duc un soi de vitalitate. Nu neap\rat nobil\,`ns\ salutar\ `n simpla ei manifestare. La ni-vel micro-social, tot cam a[a. ~n universit\-]ile noastre, `n miez de alegeri se st`rnescr\scoale mici, care se consum\ cu spirit re-volu]ionar. Proceduri se cer reevaluate, lip-sa respect\rii metodologiilor este contestat\,de cadre didactice [i de studen]i deopotriv\.Oameni care odat\ se reg\seau `n structuride conducere, se v\d amenin]a]i de un sis-tem de vot direct [i universal, care le [tirbe[-te din puterea de-a controla subordona]ii cape pioni. Iar, mai mult ca oric`nd parc\, spi-ritul de frond\ este capacitat de indivizi carepar s\ aib\ t\ria de-a merge p`n\ la cap\t.

Nu ne [tim ̀ nc\ finalul, de[i sensul ni l-amdat de la `nceput. Ce ne amenin]\, odat\ ie-[irea din `ncremenirea `n proiect, este `mpot-molirea `n parcurs. {i o amnezie care brusc,s\ ̀ nfig\ ̀ n mu[chii determin\rii crampele mus-culare ale inutilit\]ii. {i s\ ne trezim, a]inti]i,`n acela[i fotoliu `n care am `nceput s\ vi-s\m c\ lucrurile ar trebui s\ stea altminteri.

Laura PP|ULE}

EDITORIAL

Dezbatere

Personaj

este editat\ de studen]i aiDepartamentului deJurnalism [i {tiin]e aleComunic\rii [i se adreseaz\exclusiv mediului academic.

Incognito

Anul XL 2011 23 – 29 ianuarie 2012 Nr. 419 IA{I GRATUIT 5000 de exemplare

telefon: 0746/230.032 [email protected] wwwwww..ooppiinniiaassttuuddeenntteeaassccaa..rroo

St\m to]i `nghesui]i `ntr-o „rutier\” alb\ care mer-ge la Dub\sari, `nspre Tiraspol. ~n st`nga mea, o pu[-toaic\ chicote[te peste scaun cu dou\ colege de clas\[i-n fa]\, pe culoarul ma[inii `nghesuite, o educatoareare grij\ s\ nu i se bo]easc\ plan[a alb\ cu alfabetulscris cu litere mari, de m`n\, `nso]ite de desene haioa-se. Ne apropiem de postul de pacificatori num\rul 9de la Vadul lui Vod\ pe podul peste Nistru. ~ncepmurmurele `n microbuz, dar nimeni nu pare s\ se uiteafar\, `nspre pacificatori, parc\ fiecare evit`ndu-lec\ut\tura. Ei, `n schimb, ne privesc absent [i rece.~nc\ o zi de munc\, nimic neobi[nuit. Facem slalomprintre barierele de ciment, trecem de un blindat careprobabil nu s-a mai mi[cat de c`nd a fost adus aici [i,p`n\ s\-mi dau seama, ajungem `n satul P`r`ta. S`nge-le, cel pu]in la suprafa]\, a fost sp\lat.

paginile 10 – 11

Europa se opre[te la Nistru, Rusia z`mbe[te

Am ajuns de unde plecasem `n 2011

s`nt foarte sever\ cuceea ce lucrez

paginile 8 – 9

institu]iile dde `̀nv\]\m`nt ssuperior ddin IIa[i aau aa[teptat vvenituri ssupli-mentare ddin bbugetul ppentru EEduca]ie, ffiind cclasate pprintre pprimele 112 ddin]ar\ fondurile vvenite dde lla mminister aau ffost mmai mmici ddec`t ccele aacordateanul ttrecut, ppe vvechea aalege

Nu mi-am pus niciodat\ problemade a fi eu prima `n toate

Cine-ar\scolit patullui Procust

interviu ccu pprof. uuniv. ddr. AAtena EElena Simionescu, nnoul rrector aal UUniversit\]ii dde

Arte „„George EEnescu” ddin IIa[i

Ucenici la atelierul dejonglat sub deviza „oricine poate face

orice” ne-am `ncumetat s\

model\m br\]\ri din fi]uici [i s\

`nv\]\m tehnici de yoga la

„Incubator107” pagina 4

Pacificatorii fac legea pe t\r`mul nim\nui

Finan]area universit\]ilor s-a `necat `n criterii

pagina 5

REPORTAJ

S\pt\m`na trecut\, cinci stu-den]i de la Universitatea Tehnic\„Gheorghe Asachi” (UTI) din Ia[iau fost selecta]i s\ participe la in-terviurile pentru bursele de mas-ter oferite de Funda]ia Renault.Este vorba despre dou\ burse demaster `n specializ\rile „Transport[i dezvoltare durabil\”, „Mobilita-te [i Vehicule Electrice” c`t [i `nadministrarea afacerilor (MBA)`n „Management Industrial”.

„~nscrierea s-a putut face on-line pe site-ul funda]iei Renault,dar pentru a avea acces la formu-larele de `nscriere de pe site eranecesar\ o parol\ pe care studen-tul interesat trebuia s\ o ob]in\ dela facultate. Iar aceast\ parol\ s-aputut ob]ine de la coordonatorul deproiect, prof. univ. dr. ing. EdwardRakosi, care se ocup\ de prese-lectarea studen]ilor”, a declarat Cor-nelia Murariu, secretar al Birouluide Rela]ii Interna]ionale [i Ima-gine Universitar\ de la UTI.

Studen]ii s-au `nt`lnit cu coor-donatorul proiectului, care „s-a con-vins c\ ace[tia au un nivel bun decuno[tin]e tehnice, c\ domeniul lorde activitate din universitatecoincide cu masterul ales [i c\ s`ntcapabili [i pot `n]elege [i comuni-ca `n limba francez\. C\ut\m per-forman]\ [i `n special seriozitatedin partea lor”, a completat Cor-nelia Murariu.

Selec]ia final\ se va realiza pebaz\ de interviu `n limba france-z\. Bursele s`nt finan]ate pe o pe-rioad\ de 16 luni [i s`nt `n valoarede 1050 de euro.

Adriana DD|NIL|

~n cursul s\pt\m`nii trecute, la U-niversitatea „Alexandru Ioan Cuza”s-au ales membrii consiliilor facult\-]ilor. Totodat\, s-au propus cadre di-dactice [i studen]i care vor reprezentafiecare facultate `n Senat care urmea-z\ s\ fie ales.

Adun\rile generale ale facult\]ilornu au fost `ns\ lipsite de evenimente.La Comisia Electoral\ Central\ aufost depuse trei contesta]ii, dou\ de c\-tre profesori [i una de c\tre un student.Prima dintre acestea a fost depus\ dec\tre prof. univ. dr. Dumitru Oprea,de la Facultatea de Economie [i Ad-ministrarea Afacerilor (FEAA), ca-re a precizat faptul c\ a depus „aceas-t\ contesta]ie din cauza c\ nu m\ aflampe acea lista de candida]i pentru Senat.Eu aveam 74 de voturi [i erau c`tevapozi]ii `n turul doi care aveau 34 devoturi, deci concluzia este evident\”.~n consecin]\, Comisia Electoral\Central\ i-a aprobat fostului rectoral UAIC contesta]ia [i a decis caalegerile s\ fie ref\cute pe data de 20ianuarie, urm`nd ca `n aceea[i zi s\ se[i valideze. Aceast\ hot\r`re nu i-a mul-]umit `ns\ pe to]i membrii cu drept devot de la FEAA. „~n Metodologie artrebui spus c\ cel care are func]iepolitic\ nu mai are voie s\ candideze.~n al doilea r`nd, bunul sim], elemen-tar, te oblig\ s\ nu candidezi a douaoar\ dup\ ce ai avut o func]ie de con-ducere. Iar eu nu-mi pot permite s\pierd timpul `nc\ o dat\ cu alegeri [i

realegeri. Asta `nseamn\ o banalizarea voin]ei noastre, a credibilit\]ii noas-tre, [i s`ntem totu[i sub cupola Uni-versit\]ii”, a declarat prof. univ. dr.Ioan Andone.

Ca urmare a refacerii alegerilor,prof. univ. dr. Dumitru Oprea se afl\pe lista candida]ilor propu[i pentru Se-nat, pe ultima pozi]ie, cu 53 de voturi.Totodat\, fostul rector al UAIC [i-aanun]at candidatura [i pentru func]iade pre[edinte al Senatului, `ns\, dac\rector al institu]iei va fi ales tot prof.univ. dr. Vasile I[an, prof. univ. dr.Dumitru Oprea nu va putea aplica,fiindc\ o prevedere din Carta interzi-ce ca pre[edintele Senatului [i rectoruls\ fie cadre didactice de la aceea[i fa-cultate.

Renum\rare ff\r\ schimbare

Cea de-a doua contesta]ie a fostf\cut\ de c\tre prof. univ. dr. EugenMunteanu, cadru didactic la Depar-tamentul de Limb\ [i Literatur\ Ro-m=n\, de la Facultatea de Litere. A-cesta a contestat joi, 19 ianuarie, pro-cedura de num\rare a voturilor [i „anu-mite neregularit\]i `ndeosebi legate deprocedura de votare. Comisia de con-testa]ie a stabilit ca de la Facultateade Litere s\ fie trimis\ urna sigilat\cu voturile c\tre Comisia Electoral\Central\, pentru renum\rare”, a de-clarat prof. univ. dr. Mihai Anastasiei,

pre[edintele Comisiei Electorale Cen-trale de la UAIC. ~n urma renum\-r\rii voturilor, la care a fost invitat [iprof. univ. dr. Eugen Munteanu, aces-ta din urm\ tot nu a ob]inut suficientenominaliz\ri pentru a fi unul dintrecei 12 candida]i propu[i de c\tre fac-ultate pentru ocuparea locurilor dinSenatul UAIC.

~n cazul celei de-a treia contesta]ii,un masterand de la FEAA a reclamat„metodologia alegerilor” [i a cerut co-misiei refacerea integral\ a vot\rii stu-den]e[ti de la facultatea de care apar-]ine. Cererea sa `ns\ a fost respins\.

Se aa[teapt\ ccandidaturiLuni, 23 ianuarie, va avea loc vo-

tul pentru a stabili componen]a Sena-tului. Acesta va cuprinde c`te [asemembri de la FEAA [i Litere, treidin celelalte 12 facult\]i [i c`te un can-

didat de la Facultatea de TeologieRomano-Catolic\, Centrul de StudiiEuropene, Departamentul interdis-ciplinar de [tiin]e exacte, Depar-tamentul interdisciplinar de [tiintesocio-umane [i tot un reprezentant dela Departamentul de Preg\tire a Per-sonalului Didactic. Pentru votul deluni, fiecare dintre aceste structuri atrebuit s\ propun\ un num\r dublu decandida]i dec`t num\rul de locuri alo-cate pentru Senat.

Tot `ncep`nd de luni, 23 ianuarie,p`n\ vineri, 27, se vor depune candi-daturile oficiale pentru un func]ia derector la UAIC. P`n\ `n prezent, doaractualul rector, prof. univ. dr. VasileI[an [i-a anun]at oficial candidatura.Conduc\torul institu]iei de `nv\]\m`ntsuperior va fi votat pe data de 3 fe-bruarie.

Laura-EElena BBEJINARIU

22 AACCTTUUAALLIITTAATTEESesiune la urne

Opi

nia

vech

e –

Nr.

419

– 23

- 2

9 ia

nuar

ie 2

012

~n coloan\,adunarea

Studen]ii din anul al III-lea dela Facultatea de Inginerie Elec-tric\, Energetic\ [i Informatic\Aplicat\ (FIEEIA) de la Univer-sitatea Tehnic\ „Gheorghe Asa-chi” din Ia[i se mai pot `nscrie p`-n\ la data de luni, 23 ianuarie, la sta-gii de practic\ `n cadrul firmelorE.ON Moldova, BMT Rom=nia[i Electro Comp.

Acestea se vor desf\[ura pe du-rata a trei s\pt\m`ni, urm`nd s\ fieorganizate `n timpul vacan]ei in-ter-semestriale din februarie. S`ntpuse la dispozi]ie 30 de locuri pen-tru studen]ii care doresc s\ se `n-scrie, practica put`nd fi echivalat\cu cea obligatorie din var\.

„Studen]ii vor fi organiza]i `ngrupe de c`te zece, repartiza]i lafiecare dintre cele trei companii. Maideparte, ace[tia vor forma echipe dec`te dou\-trei persoane, care vor lu-cra prin rota]ie. De ei, se vor ocupatutorii de practic\, care `i vor coor-dona [i `i vor testa privind cuno[-tin]ele dob`ndite” a declarat prof.univ. dr. ing. Dorin Lucache, res-ponsabilul de selec]ie.

Cei `nscri[i vor fi supu[i mar]i,24 ianuarie, la un interviu de c\treo comisie, urm`nd ca vineri, 27 ia-nuarie, s\ fie afi[at\ lista cu rezul-tate. Programul, aflat la cel de-aldoilea an de desf\[urare, se maideruleaz\ [i `n ora[ele Gala]i [iBra[ov.

Iulian BB~RZOI

au existat trei reclama]ii depuse la Comisia Electoral\Central\ la Economie s-a repetat procesul de votare

Alegerile pentru Senat, ccoonn tteess ttaa ttee llaa „„CCuuzzaa””

C`nd s-au perforat gre[it buletinele

Burse de practic\ laRenault

Studen]ii aprindlumina la E.ON

150 de studen]i de la Universita-tea Tehnic\ „Gheorghe Asachi” dinIa[i (UTI) vor face practic\ la insti-tu]iile mari [i mijlocii din jude], `n ve-derea integr\rii mai u[oare pe pia]amuncii. UTI a lansat, joi, 19 ianuarie,proiectul „Practic\ - pa[i spre o cari-er\ de succes” `n cadrul unei confe-rin]e organizate de c\tre Facultateade Inginerie Electric\, Energetic\[i Informatic\ Aplicat\ (FIEEIA),`n sala de conferin]e „Dragomir Hur-muzescu”.

Proiectul se va desf\[ura pe du-rata a 24 de luni `ncep`nd cu luna ia-nuarie a anului `n curs iar unul dintreobiectivele principale este ca tineriipolitehni[ti s\ capete mai mult\ ex-perien]\ `n domeniul practicii. „~n ce-le mai multe situa]ii noi eram canali-za]i c\tre investitorii [i angajatorii stra-tegici, c\tre multina]ionale, c\tre ma-rile companii na]ionale. Acum foca-lizarea este asupra segmentului foar-

te dinamic al interprinderilor mici [imijlocii” a declarat prof. univ. dr. ing.Alexandru S\lceanu la conferin]\.

Pe parcursul a opt luni de zile,grupuri de studen]i vor merge la c`tetrei s\pt\m`ni la institu]iile care sevor `nscrie la proiect, pentru a facepractic\. Restul de 16 luni din durataproiectului se vor organiza campanii deinformare [i de evaluare a lucrurilorpe care ace[tia le-au `nv\]at. „Al\turide ace[ti studen]i se va afla [i un aldoilea grup ]int\ desemnat de zeceplutoni din partea angajatorului. ~nfinal se va monitoriza [i se va urm\riintegrarea pe pia]a muncii a celor150 de studen]i selecta]i” a precizatprof. univ. dr. ing, Codrin Donciu,managerul proiectului.

Dup\ ce studen]ii vor fi selecta]i`n urma particip\rii la anumite semi-narii [i campanii de informare care vorfi organizate de c\tre ini]iatorii pro-iectului, va fi `nfiin]at un „Centru deMonitorizare [i Evaluare a Integr\riiStuden]ilor” pe pia]a muncii, care vaavea rolul de a asigura interac]iunea`ntre mediul de afaceri [i studen]i.

Proiectul are valoarea de dou\milioane de lei

Iulian BB~RZOI

Mar]i, 17 ianuarie, de la ora 12.00,jurnalistul Radu Moraru s-a `nt`lnitcu studen]ii ie[eni pentru a discuta des-pre proiectul s\u Na[ul TV, `n cadrulunei conferin]e organizate de c\te Uni-versitatea „Petre Andrei” din Ia[i(UPA).

Radu Moraru a f\cut o radiogra-fie a modului `n care a evoluat presaaudio-vizual\ din momentul `n careacesta a `nceput s\ lucreze `n aceast\industrie. „Am avut marele noroc s\`ncep televiziunea atunci c`nd patroniihabar n-aveau `n anii ’90 ce for]\ este[i poate deveni aceasta, av`nd o liber-tate de exprimare extraordinar\, chiardac\ atunci aten]ia era concentrat\ pepresa scris\”. Realizatorul a punctatfaptul c\ puterea televiziunii a `nce-put s\ fie recunoscut\ prin anii 1995-1996, atr\g`nd dup\ sine [i presiunipolitice. Posturile au `nceput s\ aib\datorii c\tre stat, fiind cu u[urin]\ [an-tajate, deoarece „puterea economic\ arom=nilor niciodat\ nu a putut s\-[ipermit\ at`tea televiziuni bune” ale c\-ror produc]ii erau „chiar peste ceea cefac americanii sau televiziunile euro-pene”.

Mai departe, „Na[ul” a povestitdespre motivul pentru care a plecatde la B1 TV dar [i despre experien]acu 10 TV. „Din prima zi, colaborarean-a mers. Mi s-a p\rut c\ mi s-au `n-muiat genunchii `nc\ de la `nceput.Ori `n business-ul \sta [i `n meseriaasta trebuie s\ ai genunchii foarte tari.”

~n cea de-a doua parte a conferin-]ei, Radu Moraru [i-a prezentat pro-iectul „Na[ul, prietenii de pretutin-deni [i asocia]ii SA”, idee la care a

ajuns, dup\ cum men]ioneaz\ acesta,`n urma dialogului cu fanii de pe blo-gul s\u. Proiectul urm\re[te scoatereala v`nzare a 20% din pachetul de ac-]iuni al televiziunii Na[ul TV, careurmeaz\ a fi lansat\ `n februarie. Rea-lizatorul va p\stra „controlul a peste51% din ac]iuni, dar [i controlul edi-torial”, [i este foarte `ncrez\tor c\ totmai mul]i oameni vor cump\ra c`te oac]iune. „Acesta este [i rostul campa-niei noastre, s\ str`ngem c`]i mai mul]irom=ni al\turi de noi, chiar dac\ mul]idintre ei nu vor putea cump\ra o ac-]iune, m\car s\ avem sprijinul lor, pen-tru c\, automat, acest sprijin a zeci demii de oameni `nseamn\ audien]\, `n-seamn\ marketing, `nseamn\ publici-tate, `nseamn\ sursa de finan]are co-rect\”.

Conferin]a a fost moderat\ de c\-tre prof. univ. dr. Doru Tompea, rec-tor al UPA.

Iulian BB~RZOI

stagiile de practic\vor avea durata de treis\pt\m`ni [i vor fi orga-nizate opt luni de zile

Preg\tire pentru pia]a muncii

proiectul jurnalistuluipresupune v`nzarea 20%din pachetul de ac]iuni alpostului Na[ul TV

Radu Moraru [i-a adus televiziunea la Ia[i

Na[ul `[i caut\ rude prin Ia[i

Luni, 16 ianuarie, de la ora 12.00,la sediul Centrului de Formare [i Dez-voltare Profesional\ pentru Femei aavut loc o conferin]\ de pres\ organi-zat\ cu ocazia `ncheierii primului ande la implementarea proiectului ,,Re-construc]ia statutului femeii: de la dis-criminare la dezvoltare profesional\ [iegalitate de [anse”, coordonat de Uni-versitatea „Alexandru Ioan Cuza”(UAIC) din Ia[i.

~n cadrul acestei `nt`lniri s-au pre-zentat principalele ac]iuni [i evenimen-te realizate de c\tre echipa proiectului,de la o campanie public\ de sensibi-lizare `mpotriva stereotipurilor de gen,p`n\ la conceperea unui „Ghid de bu-ne practici”. „Este o or\ de bilan], a tre-cut un an de proiect, `n care am muncitintens [i continuu, am avut finan]arecontinu\ [i eu spun c\ s`ntem pe dru-mul cel bun, pentru c\ ne-am atins p`n\acum toate obiectivele propuse [i s`n-

tem evalua]i la nivelul cel mai `nalt”, adeclarat prof. univ. dr. Maria NicoletaTurliuc, managerul proiectului.

Au fost acordate 600 de burse pen-tru masterande, `n valoarea de 330 delei fiecare, la cele 15 facult\]i ale UAICfiind depuse 525 de dosare. ~n Ia[i, `ncadrul aceluia[i program, Universita-tea Tehnic\ „Gheorghe Asachi” [i

Universitatea de Medicin\ [i Farma-cie „Grigore T. Popa” au fiecare c`te14 masterande bursiere, `n timp ceUniversitatea de Arte „GeorgeEnescu” are [ase.

„Bursele au demarat cu bine, celputin la Ia[i ne-am atins obiectivul, ne-am propus s\ oferim 600 de burse,`nt`mpl\tor avem 603 cursante benefi-

ciare”, a completat prof. univ. dr. Ma-ria Nicoleta Turlic. Masterandele ca-re nu promoveaz\, `ns\, toate exame-nele din aceast\ sesiune, pierd dreptulla bursa `n semestrul al II-lea din acestan universitar. A[adar, dup\ sesiune,exist\ posibilitatea de a se organiza noi`nscrieri.

Proiectul a fost ini]iat pe data de 1decembrie 2010 [i se va `ncheia pe 30noiembrie 2012.

Laura-EElena BBEJINARIU

absolvent\ a Institutului deArte Plastice, decorative [i design„Ion Andreescu”, Cluj Napoca,pe specializarea Grafic\ doctoratul ob]inut `n dome-

niul {tiin]elor umaniste - Filoso-fie, specializarea Estetica artelorvizuale, la Universitatea „Alexan-dru Ioan Cuza” din Ia[i, `n 2006 admis\ `n 2010 la doctorat

`n Arte vizuale la Universitateade Arte „George Enescu” (UAGE)din Ia[i la UAGE a fost, pe r`nd,

asistent universitar, lector univer-sitar, secretar [tiin]ific la Faculta-tea de Arte plastice, decorative [idesign, conferen]iar [i din 2008profesor universitar [i decan alFacult\]ii de arte plastice, deco-rative [i design are patru c\r]i publicate, pa-

tru articole tip\rite `n publica]ii dindomeniu [i 57 de lucr\ri aflate `ncolec]ii oficiale, dintre care majo-ritatea gravuri a primit 24 de premii [i dis-

tinc]ii la nivel na]ional are 76 de expozi]ii na]ionale

[i interna]ionale

prof. univ. dr. ing. la Facul-tatea de Hidrotehnic\, Geodezie[i Ingineria Mediului diplom\ de inginer la Insti-

tutul Politehnic Ia[i, Facultateade Hidrotehnic\, promo]ia 1972 diploma de doctor ob]inut\

Institutul Politehnic Ia[i, Facul-tatea de Hidrotehnic\, 1981, lu-crarea fiind coordonat\ de prof.univ. dr. ing. Vasile Baloiu cadru didactic la Universi-

tatea Tehnic\ „Gheorghe Asachi”(UTI) din Ia[i din 1972; a fostasistent universitar p`n\ `n 1982,opt ani [ef de lucr\ri, trei ani con-feren]iar [i `n prezent profesor a fost, pe r`nd, decan al Fa-

cult\]ii de Hidrotehnic\, prorec-tor [tiin]ific [i, din 2008, rector alPolitehnicii a brevetat 20 de inven]ii este autorul a 20 de c\r]i `n

domeniul tehnic [i a 13 manualeuniversitare a publicat 170 de studii [i

articole `n reviste din ]ar\ [i dinstr\in\tate [i a ob]inut finan]arepentru 70 de contracte de cerce-tare [tiin]ific\

~n paralel cu protestele din Pia]aUniversit\]ii s-au dus [i cele pe In-ternet, `mpotriva SOPA (Stop On-line Piracy Act) [i PIPA (Protect IPAct), dou\ proiecte de legi antipira-terie ini]iate `n Statele Unite. Lascurt timp de la mediatizarea aces-tora au ap\rut fel de fel de articole [ifilmule]e care explicau cum acestelegi nu numai c\ nu aveau cum s\reu[easc\ s\ pun\ cap\t distribu]ieiilicite de materiale de autor online(s\ fim serio[i, pirateria – precumcorup]ia, c\ tot s-au sincronizat pro-testele – n-o s\ moar\ niciodat\, me-reu se vor g\si metode, ocoli[uri),ba chiar ar fi contribuit la „deterio-rarea” Internetului.

De ce? Pentru c\ ar fi umblat, pede o parte, la „structura” site-urilor(la DNS – Domain Name System –un fel de distribu]ie ierarhic\ a do-meniilor) iar, pe de alt\ parte, ar fiafectat platforme care nu au aproa-pe nici o treab\ cu drepturile de au-tor, precum Wikipedia. De fapt, con-di]iile impuse de aceste legi erau at`tde aspre `nc`t aplicarea lor ar fi pre-supus c\ un utilizator de YouTubecare `ncarc\ un clip cu bebelu[ul saupisica dar care are pe fundal, de latelevizor sau calculator, o melodiec`nt`nd, s\-[i piard\ contul pentru c\nu are drepturi de autor asupra res-pectivului material sau chiar s\ pro-voace `nchiderea site-ului.

C\ tot am pomenit de Wikipedia,a fost probabil site-ul al c\rui protests-a f\cut cel mai „auzit”. Platforma(varianta ei `n englez\, cel pu]in) afost `nchis\ pentru 24 de ore l\s`ndelevi, studen]i [i profesori din toat\lumea f\r\ materiale de teme, proiec-te [i planuri de lec]ii. Acces`nd en.wi-kipedia.org, erai instant direc]ionatc\tre o pagin\ care explica efectelecelor dou\ legi. Mi-a pl\cut c\, din-tr-un sentiment de solidaritate pal-pabil\ pentru ceva virtual, s-au afil-iat protestului [i site-uri care n-ar fiavut deloc de suferit de pe urmaSOPA [i PIPA, precum rom=nesculdexonline.ro, care a afi[at timp de ozi un mesaj de informare `n privin]alegilor pe fiecare pagin\ a sa.

Este cu adev\rat pl\cut c`nd o re-volt\, un protest, chiar reu[e[te, fie eadoar pe Internet. Politicienii ame-ricani care sus]ineau cele dou\ pro-iecte de legi au `nceput, r`nd pe r`nd,s\ se retrag\, iar republicanul LamarSmith, ini]iatorul PIPA, a spus c\este `ngrijorat de toate aceste critici[i c\ trebuie reg`ndit\ abordarea le-gislativ\.

Cu riscul s\ devin pu]in patetic,trebuie s\ spun c\ m-a bucurat s\ v\d,`n sf`r[it, o b\t\lie `mpotriva ciocoilorc`[tigat\. C`nd justu]ia nu mai e oar-b\, `ncepi s\ ]ii cu pira]ii.

Ioan SSTOLERU

33

Opinia veche – N

r. 419 – 23 - 29 ianuarie 2012

{ah - mat

AACCTTUUAALLIITTAATTEE

Pe placulpira]ilor

Dragii nno[trii ccolegi, Au venit, din nou, s\pt\m`nile

sesiunii de mul]i blestemat\. Darne bucur\ s\ observ\m faptul c\`nc\ nu v-a]i pierdut sim]urile as-cu]ite. {i nu ne referim la cei din-tre voi care `nc\ se mai trezesc, `nmijlocul iernii, adormi]i pe b\n-

cile de la Balen\, pe jum\tate dez-br\ca]i. Vorbim despre cei care,pe mediile de socializare, `ncearc\abordarea mai direct\ cu profii.Like-uri la poze, friend reques-turi, comentarii evlavioase [i tottac`mul. Dar, sta]i lini[ti]i, de[iprofesorii citesc [i ei Opinia, noipromitem s\ nu v\ d\m de gol.

Unde sse aav`nt\ vvulturiiDuminica, `n c\minul C4, doar

un pumn de studen]i mai r\m`n `ntimpul zilei s\ hoin\reasc\ pe ho-luri. Prin urmare, `i `n]eleg pe b\-ie]ii care au ie[it cu ]ig\rile de foipe sal\, crez`ndu-se poli]i[ti texani[i au `mp`nzit tot c\minul cu miro-

sul revigorant dar `nnec\cios al ier-bii proasp\t cosite. Au mizat pe fap-tul c\, fiind a treia zi `n care nu seface curat la baie, mirosurile s-arputea confunda.

Atacul pp\s\rilorNu, nu e celebrul film, dar pe

aproape. Pe la ora 8 `n fiecare di-minea]\, dac\ faci gre[eala s\-]ila[i m`ncarea pe pervaz, `n loc s\o pui `n frigiderul multi-utilat dinT`rgu[or Copou, un stol de p\s\ris\ n\pusete[ti asupra-i. Relat\rilemartorilor spun c\ acestea trecprin capacele de la borcane saucaserole din plastic tare.

PULS PULS PULS PULS PULS PULS PULS PULS PULS PULS PULS

S-au num\rat primele voturi

ca form\ de protest,Wikipedia a fost `nchispentru 24 de ore

S\pt\m`na trecut\, UniversitateaTehnic\ „Gheorghe Asachi” din Ia[i(UTI) [i Universitatea de Arte„George Enescu” din Ia[i (UAGE)[i-au desemnat noi rectori. Astfel, la [e-fia UTI a fost ales pentru un nou man-dat prof. univ. dr. ing. Ion Giurma, `ntimp ce conducerea UAGE se va aflapentru urm\torii patru ani sub tutelaprof. univ. dr. Atena-Elena Simionescu.

O mmajoritate dde 770%Cadrele didactice [i studen]ii de la

Universitatea de Arte [i-au votat can-dida]ii pentru func]ia de rector mier-curi, 18 ianuarie, `ncep`nd cu ora 10.00,`n sala de consiliu a Casei Bal[. La vots-au prezentat 176 din cele 183 de per-soane cu drept de vot, aleg\torii tre-buind s\ opteze fie pentru prof. univ.dr. Atena Elena Simionescu, decan alFacult\]ii de Arte Plastice, fie pentruprof. univ. dr. Dan Prepeliceanu, de laFacultatea de Interpretare Muzical\[i fondator al cvartetului „Voces”.Peste 70% dintre cei cu drept de vot auales-o pe prof. univ. dr. Atena ElenaSimionescu, devenit\ astfel primafemeia care ocup\ func]ia de rector laConservatorul din Ia[i dup\ 1989.

„Cariera mea are deja 22 de ani `nUniversitate iar sec]ia grafic\ am luat-o de la zero ca acum s\ fie, f\r\ discu-]ii, competitiv\ la nivel na]ional. Nu amdat importan]\ aspectului c\ s`ntfemeie [i nu m-am g`ndit c\ cineva m-ar putea dezavanta din cauza asta”, adeclarat prof. univ. dr. Atena ElenaSimionescu.

Alegerile de la Politehnic\ au avutloc vineri, 20 ianuarie. La func]ia deconducere a universit\]ii au candidatprof. univ. dr. ing. Alexandru S\lcea-nu, decan al Facult\]ii de Inginerie

Electric\, Electronic\ [i Informatic\Aplicat\, prof. univ. dr. Ion Giurma,rectorul al institu]iei, [i prof. univ. dr.Corneliu Munteanu, de la Faculta-tea de Mecanic\ a UTI.

~n sala T2, din corpul Rectorat, s-auprezentat 773 de persoane din cele 850cu drept de vot, un procent de 92,3%.Dintre ace[tia, 50,7% l-au ales pentruurm\torii patru ani pe prof. univ. dr.Ion Giurma `n func]ia de rector. „~nprimul r`nd, alegerea `nseamn\ foartemult pentru mine, pot s\ continui al\turide echipa mea sa imi continui proiec-tele care nu s`nt `nc\ terminate. Vreaus\ mul]umesc comunit\]ii academice c\a venit la vot, `n special celor care m-au votat”, a declarat prof. univ. dr. ing.Ion Giurma.

Dintre contra-candida]i, cele maimulte voturi le-a ob]inut prof. univ. dr.Alexandru S\lceanu, 284 iar prof.univ. dr. Corneliu Munteanu a fostvotat de c\tre 97 persoane. Prof. univ.dr. ing. Alexandru S\lceanu a anun]at`ns\ c\ va contesta alegerile luni, 23 ia-nuarie, la Comisia Electoral\ Centra-l\ a UTI, pe motiv c\ unii dintre pro-fesorii care [i-au exercitat votul atinse-se deja 65 de ani, v`rsta pension\rii, [inu aveau dreptul s\ voteze. „Voi depu-ne o solicitare perfect legal\ sus]inut\cu argumente de necontestat privind ne-ceistatea organiz\rii turului doi la ale-gerile pentru rectori. ~n nici un caz de-cizia de finalizare a alegerilor dup\ tu-rul `nt`i nu are suport legal”, a declaratprof. univ. dr. ing. Alexandru S\lceanu.

Noii rectori trebuie s\ fie confir-ma]i `n func]ie de c\tre Ministerul Edu-ca]iei, Cercet\rii, Tineretului [i Spor-tului.

C\t\lin HHOPULELE

Noi rectori laPolitehnic\ [i Arte

Revista „Opinia veche” folose[teinforma]ii furnizate de CUZANET,Agen]ia de {tiri a Universit\]ii„Alexandru Ioan Cuza”.

www.cuzanet.ro

la alegerile de la ambele universit\]i, conduc\torulinstitu]iei de `nv\]\m`nt superior s-a ales din primul tur

s`nt acordate 600 de burse pentru studentele la master din Ia[i, `n valoare de 330 de lei fiecare

Dup\ sesiune, masterandele v\d dac\ `[i merit\ banii

Dac\ le-am luat pe toate, mai ]in un semestru bursa

Prof. univ. dr. Atena-Elena Simionescu

Prof. univ. dr. ing.Ion Giurma

Cu panglicile de acas\

44 IINNCCOOGGNNIITTOOO

pini

a ve

che–

Nr.

419

– 23

- 2

9 ia

nuar

ie 2

012

„s`ntem copiii mari c\rora le sticlesc ochii dup\ toatejuc\riile” ei fac parte din „Breasla Mi[c\torilor”

De-afar\ p\rea gol „incubatorul”,a[a c\ am intrat sfios, de[i chiar vo-iam s\ aflu ce fel de c\ldur\ special\folosesc ei ca s\ `nve]e pe oricine,orice, cum spunea afi[ul. Caravana„Incubator107” era tras\ pe dreapta,l\turalnic, `n Acaju, ca `ntr-un soi demisiune ̀ n care se intr\ cu parol\. ~ns\nu era nevoie de chei speciale ca s\bei un ceai cu grupul boem de bucu-re[teni ce ̀ ncepuse deja s\-[i spun\ po-vestea.

Printre firele parfumate de fum alebe]isoarelor aprinse [i l\mpile cu lu-min\ fierbinte a[ezate pe la col]uri, om`n\ de tineri se adunase `ntr-unul dinsepareuri, cu privirile a]intite spre un

filmule] proiectat pe perete. Nu prea`n]elegeam de ce se chicote[te `n r`n-dul membrilor echipei c`nd rulau ima-gini comico-explicative despre ce sepetrece `n „mansarda din buricul Bu-cure[tiului” `ns\ nu era greu s\-]i daiseama c\ anumite caraghiosl`curi ]innumai de cei care au ie[it deja din in-cubator. Noi mai aveam de `nv\]at.

Bijuterii dde hh`rtie `̀n ccutii ddebomboane

„Haide]i s\ ne mut\m aici, cucutiu]e cu tot”, ne-a chemat una dinfete, `ndrept`ndu-se spre cealalt\ u[\cu tot felul de cutii `n culori debomboane. Din ele-au `nceput s\ se-n[ire fire vii de a]\, n\sturei [i h`rtiim\runte rupte din reviste. „Eu s`ntPatricia [i o s\ v\ `nv\] cum ajungbuc\]elele astea de pagini s\arate…cam a[a”, ne spune o vocecopil\roas\, `n timp ce dintr-un altcub de carton r\sar br\]\ri, cercei [icoliere din rotocoale de h`rtier\sucite curios. At`t le-au trebuitochilor [i m`nilor f\r\ ast`mp\r ca s\se-apuce de unit mese, scaune [i p\reri,`ntr-un iure[ simpatic [i guraliv.

~mi alesesem un model cu schep-sis, cum s-ar zice. O br\]ar\ cu zale

din h`rtie sub]ire `ndoit\ la nesf`[it,dup\ o „teorie a jum\t\]ilor” de carer`de [i Patricia atunci c`nd m\ vedechinuindu-mi degetele. „C`nd ai vreo20-30 de zale din astea, m\ anun]i [i-]iar\t cum se unesc”. Mai aveam, deci,un nivel de trecut [i am chemat-o custr`ngere de inim\ pe t`n\ra mea pro-fesoar\, ca s\ aflu c\ fiecare za tre-buie iar desf\cut\ [i `mpletit\ mig\-los cu o alta. Uite, vezi, de asta era at`tde important s\ `ndoi bine p\tr\]eleledin prima”, m\ `ncuraja Patricia cu-nz`mbet [treng\resc. Dac\ n-a[ fi furatdin c`nd `n c`nd cu ochii dr\g\l\[eniabr\]\rii spre care, pesemne, m\ `ndrep-tam, a[ fi renun]at mai u[or la joac\.

„Cursul” se sf`r[ea [i Loredana,una din colegele de banc\, deja ̀ [i at`r-nase colierul trecut prin a]\ albastr\ lag`t. Eu mi-am str`ns restul de zale fi-rave [i-am f\cut loc altor `nv\]\cei. Cum`inile pline de tu[ [i cu lec]ia `nv\-]at\, am z\bovit un minut pe holul par-fumat al cafenelei. „Te a[tept\m [im`ine. Mai ai p`n\ s\ ie[i din incuba-tor”, mi-a amintit Patricia. Eu m\ g`n-deam doar c\ a[ face bine s\ nu prindun val de fulgi p`n\ acas\, de dragulbijuteriei noi pe care mi-o `ncropisem.

Anca TTOMA

„Bobby `]i arat\ cum se face,iar dac\ ai `ntreb\ri vii pe urm\ lamine [i `]i povestesc”, m\ `nt`m-pin\ {tefana `nc\ de la intrare. Afost ideea ei s\ adune o m`n\ deoameni [i s\ vin\ la Ia[i, s\ me[te-reasc\, s\ g`ndeasc\, s\ g\teasc\ saus\ se mi[te. „Totul a pornit de lamine din mansard\”, `mi explic\atent\ la cei cinci b\ie]i care `[i pun`n practic\ noile tehnici de jonglat[i, precaut\, `[i fere[te din c`nd `nc`nd scaunul pentru a nu intra `nspa]iul b\ie]ilor care, aten]i fiind ladiscu]ie, mai scap\ c`te o minge.

~ns\ cu dou\ m`ini st`ngi `n locde una singur\, nu am reu[it s\ prinddec`t una din cele trei mingi dinc`rp\, celelalte zbur`nd [i ascun-z`ndu-se pe printre mese, sub pri-virile amuzate dar `n]eleg\toare aleexper]ilor. Ne`ndem`narea s-a tran-sformat `n scurt timp `n concurs deprins [i aruncat, la care nu am avutcuraj s\ particip din cauza mi[c\ri-lor mult prea rapide.

„Breasla MMi[c\torilor” nnuse ddezminte

„Oricine poate ̀ nv\]a pe oricine,orice”, `mi z`mbe[te {tefana [i segr\be[te plin\ de entuziasm s\ `isalute pe cei nou-veni]i. Locul de-

vine ne`nc\p\tor o dat\ ce pe l`ng\curio[i se al\tur\ [i cei cu obiectede jonglat aduse de acas\. Care maide care mai iscusi]i `[i etaleaz\ tru-curile fie singuri, fie ̀ n echipe de c`tedoi [i reu[esc s\ `[i sincronizezemi[c\rile at`t de bine `nc`t nici n-aizice c\ s`nt `ncep\tori.

„Toate s`nt f\cute de noi, doarbe]ele cu stegule] le-am cump\rateu c`nd eram pe la `nceput”, `miexplic\ Bobby. Iar panglicile colo-rate parc\ zboar\ singure din m`i-nile Raluc\i c`nd m\ `ndeamn\ s\`ncerc. Au reu[it f\r\ prea mult eforts\ se amestece printre cei c`]ivacopii prezen]i [i s\ fac\ tumbe prinaer cu ciorapii lungi [i dunga]i lacap\tul c\rora se afl\ o bil\.

„S`ntem copiii mari c\rora lesticlesc ochii dup\ toate juc\riile”,se face auzit Bobby [i scap\ emo]io-nat mingea de tenis t\iat\ pe mijlocpe care o folosea pe post de p\pu[\.

Aflu de la me[teri c\ ei fac partedin „Breasla Mi[c\torilor”, cei carejongleaz\, danseaz\, fac parkour sautrag cu arcul [i [tiu c\ e importants\ te pricepi c`t de c`t la ceva pentrua putea s\-i ̀ nve]i [i pe al]ii. De[i spa-]iul nu le permite, pot s\ se joace [icu focul atunci c`nd jongleaz\, dar„asta e pentru cei mai `ndem`natici”.

De[i cursul de jonglerie s-a ter-minat, {tefana ne invit\ s\ par-ticip\m [i la cel\lalt, iar becul pecare `l poart\ la g`t e semnul c\ „afost o idee bun\ s\ venim la Ia[i”.

M\d\lina MMORARU

Curiozitatea copil\reasc\ `l aducepe Andrei, un ]`nc de aproape zeceani printre picioarele cursan]ilor pre-g\ti]i s\ `nve]e s\ g\teasc\. „Tu c`]iani ai?”, `l `ntreab\ Bogdan pe b\ia-tul care deja nu `[i mai g\se[te ast`m-p\r. „Zece, dar pot avea [i mai multdac\ trebuie”, `i r\spunde [treng\re[temicul viteaz. Pentru c\ la curs urmas\ folosim [i cu]ite, el nu putea dec`ts\ priveasc\ cu ochii m\ri]i, de pe subumerii no[tri, la mesele pline de fruc-te. Bogdan a cercetat minu]ios caietulpe care a scris re]etele [i scoate ner\b-d\tor ingredientele din saco[e.

Sub privirea mustr\toare a miculuisupraveghetor, am `nceput s\ deco-

jim fructele `ntr-un ritm potrivit maidegrab\ unui concurs dec`t unui cursde g\tit. „~n mod normal, a[ fi cojit ba-nana asta [i a[ fi m`ncat-o f\r\ s\ m\chinui s\ o feliez pe un toc\tor”, ̀ i spu-ne o t`n\r\ prietenului ei care se mul-]ume[te s\ observe mi[carea din jur.„Vrei tu s\ tai portocala asta?”, `l`ntreab\ Andrei pe micul b\iat care[i-a p\r\sit scaunul [i acum se plim-b\ printre participan]i. „Vreau, dar nuam voie”, `i r\spunde pe un ton sup\-r\cios, `ncrunt`ndu-se la Bogdan `ntimp ce `[i `ncruci[eaz\ bra]ele la piept.

„Oricum bb\rba]ii nnu ssepricep lla gg\tit”

La masa de al\turi, unde se preg\-te[te smoothie de kiwi [i banane, ot`n\r\ coje[te „fructul-cartof”, `nv\-]`ndu-l [i pe prietenul ei care, de al\-turi, mai mult m\n`nc\ dec`t ajut\.„Uite, aici ai l\sat o coaj\, dac\ `lbag a[a `n blender, ce iese acolo?”, `ldojene[te aceasta pe t`n\rul care, z\-p\cit, a aruncat `n bol un kiwi pe ju-m\tate cur\]at. „Oricum b\rba]ii nu sepricep la g\tit”, `ndr\znesc s\ o com-pletez cu o voce mai mult timid\. „A[aeste! Nici nu [tiu de ce `l mai las s\se chinuie aici, oricum nu face nimic”,m\ aprob\ `ncep`nd a r`de. L`ng\ noi,o alt\ participant\ se str\duie[te s\cojeasc\ fructele cu un cu]it mare, cucare mai degrab\ ar sacrifica porculde Cr\ciun. {i totu[i, coaja ei iese maifin\ dec`t a noastr\, „`ncep s\ m\ pri-

cep la cojit kiwi cu sat`rul”, seconsoleaz\ t`n\ra amuz`ndu-se deopera ei.

Dup\ ce am pus toate fructele `nblender, Andrei, membru de necon-testat al juriului, a[a cum am conve-nit cu to]ii s\ `l numim, d\ verdictul:„e foarte bun, a]i f\cut o treab\ bun\”.R\suflu u[urat\, s`nt gata de m\ritat.

Cristina BBABII

De[i obiectivul principal al seriiera s\ prind atelierul de automasaj,planul s-a schimbat odat\ ce am ajunsla Acaju. ~n mintea mea, no]iunea de„automasaj” nu era privit\ cu ochiprea buni. ~n spatele u[ilor din lemn`ns\, mintea mea s-a calmat, deoa-rece cei de la „Incubator 107” `nc\r\m\seser\ la partea cu yoga acrobat-ic\.

Piramida uuman\~ntr-o mic\ pauz\, Bobby, trai-

nerul responsabil de workshop, m\invit\ s\ m\ al\tur lor. Dup\ o seriede mi[c\ri care presupuneau `n ceamai mare parte `ncrederea `n parte-ner, Bobby, b\iatul mic de statur\ [icre], `mpreun\ cu Lavinia, ne arat\ni[te exerci]ii „adev\rate”, l\s`ndu-nepe to]i cu gura c\scat\ [i cu aplauze

setate pe pilot automat. La finalul workshop-ului de „Yo-

ga acrobatic\”, pentru a `ncheia cur`sete [i multe poze, decidem s\ fa-cem o piramid\ uman\. Observ`n-du-mi poten]ialul nedescoperit deyoghin (`n\l]imea [i greutatea), se iadecizia ca eu s\ stau la al doilea ni-vel. Baza noastr\ a fost Marius, sin-gurul suficient de `nalt `nc`t s\ poa-t\ cuprinde `ntreaga cafenea dintr-oprivire. Urm\toarea pies\ a pirami-dei a fost Bobby, care s-a urcat f\r\probleme. ~n schimb, c`nd a venit r`n-dul Laviniei, m`na mea a alunecat,iar dezastrul a fost iminent. Din fe-ricire `ns\, nimeni nu [i-a dat seamac\ eu am fost de vin\. Dup\ ce ne-amridicat `n picioare s\ ne scutur\m depraf, ne `nc\p\]`n\m [i mai `ncerc\m`nc\ o dat\ figura. De data asta ne ie-se, iar din cealalt\ parte a cafeneleipriviri confuze se plimb\ nestinghe-rite.

Urm\torul workshop este condusde Lavinia, unde am `nv\]at s\ fac

masaj facial. Astfel, m-am c\p\tat cuRaluca, deloc b\nuitoare asupra ris-curilor `n care se bag\. C`teva minu-te mai t`rziu, eram cu m`na dreapt\prin p\rul ei [i cu cea st`ng\ `ncerc`nds-o desc`lcesc pe cealalt\.

~n ultima activitate din „Incu-bator 107”, am jucat Ali Baba [i, dup\ce am incantat imaginar „Sesam des-chide-te”, am bifat lista atelierelorcare urmeaz\ `n martie. S`nt curiosce fel de ace voi folosi la acupunctur\.

Iulian BB~RZOI

Teoria podoabelortip\rite

~n camerele luminatemodest din Acaju, zeci

de m`ini ghidu[e au creattimp de dou\ zile biju-terii din h`rtie [i au g\titf\r\ foc. Sub deviza„Oricine poate faceorice”, ne-am `ncumetats\ jongl\m cu mingi detenis [i s\ model\mbr\]\ri din fi]uici. Am`nv\]at [i tehnica yoga,dar unde s\ o aplic\mc`nd `n camerele dec\min toat\ lumea sepreg\te[te pentrusesiune?

Ghidu[ii cu mingi [i sfori ei pot s\ se joace [i cufocul atunci c`nd jonglea-z\

`mi alesesem un model cu schepsis, cum s-ar zice

Buc\tari de ocazie

~n piramid\, adunarea! c`teva minute mait`rziu, eram cu m`nadreapt\ prin p\rul ei

„`ncep s\ m\ pricep lacojit kiwi cu sat`rul”

Ucenici la atelierul de joonngg llaa tt

Mai e mult p`n\ sus

„Uite-a[a se face”

DDOOSSAARR 55O

pinia veche – Nr. 419 – 23 - 29 ianuarie 2012

Acelea[i promisiuni ca-n toamn\

Finan]area universit\]ilor din Ro-m=nia este realizat\ de c\tre Minis-terul Educa]iei, Cercet\rii, Tine-retului [i Sportului (MECTS) prinintermediul Consiliului Na]ionalpentru Finan]area ~nv\]\m`ntuluiSuperior (CNFIS). Acesta din urm\trebuia, `ncep`nd cu anul universitar`n curs, s\ elaboreze o metodologiepentru a da bani universit\]ilor bazat\pe noile prevederi ale legii, care s\intre ̀ n vigoare ̀ ncep`nd cu aprobareabugetului ]\rii [i implicit al educa]ieipentru anul 2012. „V\d c\ deocam-dat\ nu vor veni banii, pentru c\ s`nttot timpul promisiuni [i finan]area seface egalitarist, f\r\ a se ]ine contde locul pe care `l ocupi `ntr-oclasificare. Ei spun c\ da, p`-n\ la urm\ se va elabora ometodologie, dar au avuttimp Slav\ Domnului. Deo-camdat\ `ns\ nu au realizatnimic. ~nc\ discut\ criterii”,a declarat prof. univ. dr. VasileAst\r\stoae, rectorul Uni-versit\]ii de Medicin\ [iFarmacie „Grigore T.Popa” din Ia[i.

Unul dintre celemai importante aspec-te pe care trebuia s\le clarifice aceast\

metodologie este acela privind modul`n care se acorda finan]area de baz\.P`n\ `n prezent, universit\]ile primeaubani `n func]ie de o unitate denumit\„student-echivalent”, bani care aco-pereau o bun\ parte din [colarizareaunui student la buget. Iar `n func]iede num\rul de studen]i, aprobat `nprealabil de c\tre minister, oinstitu]ie de `nv\]\m`nt superior pri-mea ceea ce este denumit „finan]areade baz\”. „Pentru determinarea nive-lului finan]\rii de baz\, referin]a prin-cipal\ de calcul este indicatorul nu-mit «aloca]ia unitar\ net\ pe studentechivalent, finan]at de al buget». Sta-

bilirea num\rului de stu-den]i echivalen]i pen-

tru un profil depindede num\rul studen-]ilor fizici `n profi-lul respectiv [i for-mele de `nv\]\m`nt

(zi, seral, etc.) ce sereg\sesc ̀ n cadrul pro-filului”, se preci-

zeaz\ pe site-ulCNFIS-ului.Cu men]iunea c\

unitatea cea mai mi-c\ pe student echi-

valent este la [tiin]elesocio-umane, av`nd va-

loarea aproximativ\ de 2500 de lei.Valoare care, teoretic, trebuia s\creasc\ m\car pentru cele 12universit\]i din categoria cercetareavansat\ [i educa]ie.

Metodologia ffantom\~n `nt`lnirile din toamn\ ale

CNFIS-ului, se discutase despre ometodologie care „se va baza pe gran-turi, care s\ acopere costul efectiv alstudiului pe cele trei cicluri ale me-diului universtar. Num\rul granturi-lor `n orice caz va fi mai mic dec`tnum\rul locurilor subven]ionate dela buget. Oricum, finan]area a sc\zutconsiderabil. Dac\ aceasta a ajunsacum la 2500 de lei pe student, pen-tru studiile socio-umane, unde coe-ficientul este unu, `n 2008 era de3600 de lei. Asta `nseamn\ c\ finan-]area de baz\ a ajuns undeva la circa60%, `n termeni nominali, din cuan-tumul anilor 2008, [i `n termeni realimult mai pu]in, cam 40% din ceeace era atunci”, a explicat prof. univ.dr. Vasile I[an, rectorul Universit\]ii„Alexandru Ioan Cuza” din Ia[i(UAIC). Acesta mai precizeaz\ [ifaptul c\, un astfel de grant, care s\acopere studiul pe un `ntreg ciclu de`nv\]\m`nt al unui student, va trebuis\ fie undeva ̀ n jurul sumei de 5-6000de lei, la [tiin]e umane, deoarece dac\finan]area pe student echivalent aco-per\ dou\-treimi din cheltuielile [co-lariz\rii, grantul va acoperi sut\ la sut\.

Cea mai semnificativ\ problem\este, `ns\, cea legat\ de clasificareauniversit\]ilor. Cele 12 din prima ca-tegorie trebuiau s\ fie stimulate fi-

nanciar `ncep`nd cu anul 2012, pen-tru a putea desf\[ura at`t activit\]ile decercetare, c`t [i pentru a sus]ine doc-toranzii [i masteranzii s\ desf\[oareaceast\ activitate, fiindc\ ele au pri-mit 60% din num\rul locurilor la doc-torat [i masterat din ]ar\. ~n acestcontext `ns\, r\spunsul ministeruluide a finan]a `n minus universit\]ileeste unul la care conducerile institu-]iilor de `nv\]\m`nt superior din Ia[inu g\sesc o explica]ie. „Finan]area lanoi la universitate a sc\zut de la7000 de lei pe student la 5600. Decieste o diminuare masiv\ a finan]arii.De[i s-a spus c\ orientarea va fi c\-tre cele 12 universit\]i de cercetareavansat\, cum nu s-au f\cut `nc\ ace-le criterii, s-a aplicat din nefericireacela[i principiu egalitarist `n caretoat\ lumea prime[te la fel. Astfel,toate universit\]ile de medicin\ din]ar\ au primit aceast\ sum\, care estediminuat\ considerabil fa]\ de ceade anul trecut. ~n momentul `n careavem un buget la educa]ie de sub3% din PIB atunci nu mai putem s\discut\m dec`t despre cum s`nt diri-jia]i ace[ti bani”, a declarat prof. univ.dr. Vasile Ast\r\stoae.

Cu sstuden]i, ddar ff\r\ bbaniSingura prevedere care s-a res-

pectat, este cea privind distribuirealocurilor la doctorat [i masterat. De-[i s-au `nt`rziat `nscrierile `n toamn\,la ambele cicluri de studiu, din cau-za faptului c\ ministerul nu a anun]atnum\rul de locuri distribuit fiec\reiuniversit\]i din cele trei categorii,p`n\ la urm\ cele de cercetare avan-sat\ [i educa]ie au primit 60% dintrelocurile de la doctorat [i masterat. Pro-blema pe care au semnalat-o atunciconducerile institu]iilor de `nv\]\-m`nt superior era cea privind faptulc\ nu a fost suficient timp [i nu auexistat suficien]i conduc\tori de doc-torate pentru ca locurile de la [coliledoctorale s\ fie ocupate. Acum `ns\,au ajuns s\ nu mai regrete.

„Degeaba a primit o universitate unnum\r dublu de locuri la doctoratpentru c\ ele nu au putut fi ocu-

pate. {i atunci, neput`nd fi ocupate,ele nu au fost finan]ate. {i dac\ erauocupate [i nu erau finan]ate, atunciuniversitatea trebuia s\ pl\teasc\ dinbanii proprii studen]ii. Vede]i ce se`nt`mpl\ acum [i la universitateanoastr\, c\ trebuie s\ finan]\m noistudiile doctorale, deocamdat\”, aprecizat prof. univ. dr. Vasile I[an.

Exist\ `ns\ posibilitatea ca finan-]area s\ fie acordat\ `n continuare dec\tre minister, respect`nd condi]ia capropunerea de metodologie elabora-t\ de c\tre CNFIS s\ fie trimis\ c\treaprobare. ~n aceea[i situa]ie s`nt acum[i studen]ii de la studiile doctorale,care au fost pl\ti]i pe trei luni dezile, cu suma de 735 de lei pe lun\,p`n\ `n ianuarie inclusiv, urm`nd cala `nceputul anului s\ se ia o deciziecu privin]a la bursele pe care ace[tiale vor primi `n continuare.

Dac\ metodologia de la CNFISva intra `n vigoare, [colile doctoralevor primi granturi pentru fiecare stu-dent-doctorand, iar acestea vor fi cumult mai substan]iale dec`t banii pri-mi]i la sf`r[itul lui 2011. „Metodolo-gia trebuia s\ intre `n vigoare de la 1ianuarie. E de `n]eles c\ a fost vacan-]\ de iarn\, dar este posibil ca aceas-ta s\ intre ̀ n vigoare ̀ n lunile urm\toa-re [i atunci se face rectificarea buge-tar\. Nu e obligatoriu s\ intre numai-dec`t de la 1 ianuarie ca ea s\ fie va-lid\ pe tot parcursul anului”, aprecia-z\ prof. univ. dr. Vasile I[an. Maimult, acesta pune `n discu]ie [i felul`n care procentul primit de c\tre edu-ca]ie `n urma diviziunii bugetare.„Cred c\ fixa]ia asta pentru un pro-cent din PIB este cumva de ne`n]elesat`ta vreme c`t PIB-ul nu este sufi-cient de mare `nc`t s\ ofere o finan-]are acoperitoare pentru acel procent.Pentru c\ 6% din nimic `nseamn\ totun nimic. Lucrurile nu stau chiar a[a,dar totu[i...”

***

Indiferent care vor fi alegerile pecare le va face ministerul `n perioa-da urm\toare, realitatea academic\la `nceputul lui 2012 este una com-plet diferit\ fa]\ de cea pe care opicta, la momentul aplic\rii, `n apri-lie, Legea Educa]iei. Ministerul `n-c\ nu a deblocat posturile din `nv\]\-m`nt, de[i cadre didactice care s\ `n-deplineasc\ toate criteriile de abil-itare ar exista

C`t despre finan]are, dintr-o legecare promova cercetarea [i promiteafinan]are ne`ntrerupt\, ne-am `ntorsdin nou la universit\]i care `[i pl\tescprofesorii, studen]ii [i doctoranzii dinpropriile buzunare. De unde ple-casem [i `n 2011.

C\t\lin HHOPULELE

~n urma clasific\rii realizate de c\tre MinisterulEduca]iei, Cercet\rii, Tineretului [i Sportului

(MECTS), s-a promis o finan]are suplimentar\ pentruacele universit\]i care s-au `ncadrat `n categoria insti-tu]iilor de `nv\]\m`nt superior de cercetare avansat\[i educa]ie. Or, pe l`ng\ faptul c\ Consiliului Na]io-nal pentru Finan]area ~nv\]\m`ntului Superior(CNFIS), care trebuia s\ elaboreze metodologiaacestei finan]\ri, `nc\ se mai r\t\ce[te `n criterii,banii de la minister au venit [i mai pu]ini dec`t cei dinanul trecut. ~n timp ce bugetul a fost `mp\r]it, din nou,`n mod egal, conducerile universit\]ilor se `ntreab\ dece [i-au ros coatele `n var\ ca s\ depun\ `n timprecord toate documentele pentru o clasificare carep`n\ acum le-a adus doar mai mul]i doctoranzi [imasteranzi. ~ns\ p`n\ [i pe ace[tia trebuie s\ `ipl\teasc\ din propriul buzunar.

S-au golit visteriile de sub Senat

universit\]ile de stat din Ia[i a[teptau venituri suplimentare din bugetul pentruEduca]ie, fiind clasate printre primele 12 din ]ar\ `ns\, fondurile venite de la minister au fost mai mici [i dec`t cele acordate anul trecut, pe vechea lege

Finan]area `nv\]\m`ntuluisuperior s-a `necat `n criterr ii ii

TTAABBLLEETT||66O

pini

a ve

che

– N

r. 41

9 –

23 -

29

ianu

arie

201

2

Promenad\ cu pancarte `n Unirii

Probabil c\ mai ales noi, bastarzi ai revolu]iei de-cembriste, purt\m `n vene un s`mbure `ncitator care

ne st`rne[te pulsul ca o pastil\ efervesent\ aruncat\ `n-tr-un pahar cu democra]ie. P\cat `ns\ c\ ultimele dou\decenii n-au fost de ajuns s\ ne `nve]e lucrurile impor-tante. C`nd s-a sunat de ie[ire, pie]ele s-au umplut depre[colari confuzi [i gure[i care [i-au uitat carteaacas\. Dac\ au avut-o vreodat\.

este o mascarad\ de „revolu]e” [i cei mai mul]i instigatoris`nt `n capital\ ne-am lipit de frunte legitima]ia de c\uza[

Ultra[i sup\ra]i pe jandarmi [i peLegea 4, [omeri care n-au ce face aca-s\, gol\na[i de cartier cu chef de scan-dal [i de spart o vitrin\ [i-o s\m`n]\,studen]i care merg ca la „event”, scriustatus-uri pe Facebook de pe telefon [i

uploadeaz\ poze de la protest, dubio[icu mesaje ciudate, de care nu [tii dac\s\ r`zi sau s\-]i fie mil\ [i foarte mul]iprovocatori de partid „`n civil”, pe ca-re nu-i observ\ nimeni.

La fel cum prea pu]ini observ\

filmule]ele precum cel de la Antena 3,cu tipul pe care, `n timp ce-l bate ne-vasta c\ „de trei zile umbl\ vagabond”,`i spune ei [i reporterului „ne-a promisc\ ne d\ alimente, c\ ne d\ bani s\ stri-g\m, s\ url\m”. La asta nu reflecteaz\nimeni? Am mai v\zut o filmare cu unjurnalist care a ie[it `n strad\ sus]in`ndprotestele [i a luat b\taie de la ni[te„b\ie]a[i” care s-au sup\rat c\-i filma`n timp ce vandalizau o sta]ie RATB.

Mi-e mil\ de pensionarii care auie[it `n strad\ de disperare, cei care tr\-iesc de pe-o zi pe alta [i-s acolo pentruc\ nu mai au c\tre ce s\ se `ntoarc\, darcare vor ie[i [i m`ine, poate mai de-vreme [i „cu hainele alea bune”, dac\le promite Vanghelie un pui [i-un kil’de m\lai. Dar parc\ [i mai mil\ mi-e detineri [i de cei de v`rsta a doua care serevolt\ cu un motiv sau m\car o con-vingere real\ [i a c\ror „revolu]ie” a

fost furat\ de aceea[i grupare care i-atrimis, f\r\ ca ei s\ [tie, s\ se bat\ cujandarmii, doar ca apoi s\ profite derezultate, mult r`vnitele anticipate.

{i prea pu]in\ lume [i-a pus proble-ma: de ce numai `n Bucure[ti se `nt`m-pl\ astea, c`nd `n celelalte ora[e mariau ie[it c`teva sute de oameni `n primaduminic\, urmate de grup\ri de ordinulzecilor `n celelalte seri? Pentru c\ esteo mascarad\ de „revolu]e” [i cei maimul]i instigatori s`nt `n capital\. Pentruc\ cei care cu adev\rat au ceva de spusstau `n cas\, d`ndu-[i seama de inuti-litatea acestui eveniment. Pentru c\,din p\cate, cei care au nemul]umiri a-dev\rate [i nu doar freac\ menta `nstrad\ nu `n]eleg cum func]ioneaz\ odemocra]ie (asta compromis\ din starta noastr\, cel pu]in) [i ce rezultat va a-vea gestul lor.

Pentru c\, vorba cli[eului, „la noinimic nu merge bine”, nici m\car re-volu]iile.

Ioan SSTOLERU

Era singur, descul] [i dezgolit. A-bia afla ce `nsemna r\ceala care-i bi-ciuia pielea, descoperea foamea, dure-rea v`n\t\ilor care se transformau gra-dual `n pete g\lbui pe pielea scof`lcit\care mai ieri str\lucea `n soarele caldal gr\dinii.

Omul a p\c\tuit, a fost aruncat dinEden [i a `nv\]at s\ judece. A descope-rit pe r`nd, frica, furia, ura [i suferin]a,ca `ntr-un lan] gros ale c\rui zale i-autrezit `n palme be[icile roadelor mun-cite. {i a crescut. A crescut `n ochii lui[i al Creatorului c`nd a reu[it s\ se bu-cure de recoltele muncite [i c`nd pomiifertili ai gr\dinii deveniser\ o amintireimperceptibil\. Dar furia izgonirii i s-a`ntip\rit de-a pururi `n p`nza spirituluis\u ca o culoare v`scoas\ pe texturatratat\ cu ulei de in. Oamenii au `nv\-]at greu [i-au fost pu]ini aceia care au

reu[it `n tot acest timp incuantificabils\ se reduc\ la propria existen]\. Carenu au considerat o datorie civic\ b\tu-tul `n calorifer, care n-au strigat c`ndnu au fost mul]umi]i `n loc s\ mun-ceasc\ p`n\ la ran\ s\ sting\ fitilul ne-mul]umirilor.

{i probabil c\ uneori asta a fostsingura solu]ie. Istoria a iertat nemul-]umi]ii subjuga]i, n\p\stui]ii, biciui]ii.Dar cu siguran]\ nu va ierta pe aceiacare s-au reg\sit `n mul]imile de oa-meni ca scuipa]i din v`ltoarea unui u-ragan care i-a propulsat `n pie]e [i le-ascris `n palme rime agramate. Aceiacare au scandat `ntr-o hoard\ f\r\ c\-p\t`i `n care cu greu s-a putut identificaaceea[i sc`rb\ `n zbiar\tele a doi indi-vizi consecutiv. Probabil c\ s`ntem ro-dul unui simulacru al democra]iei sc\-pate de sub control. Un soclu f\r\ sta-tuie la baza c\ruia ar trebui s\ scrie,gravat cu bricege revolu]ionare, „Feri-]i-v\ de cei mul]i [i pro[ti!”

Alexandra PPANAETE

Portretul rebelului `n tinere]e

Silviu Brucan era optimist cel mai mil\ mi-e de cei care se revolt\ cu o convin-gere real\ [i a c\ror „revolu]ie” a fost furat\

Geneza incon[tien]ei

Nu `mplinisem [ase ani c`nd mi-amar\tat col]ii pentru prima dat\. Cum `nperioada aceea tata mi-a f\cut pro-gram de scris c`te o or\ pe zi, trebuiaf\r\ prea multe m`r`ituri s\ renun] la„Baba-oarba” [i „Prinselea” cu priete-nii mei de peste drum. A[a c\, dup\prima „joac\”, cum numea m`ndru ta-ta `ncerc\rile mele de-al face pe „a”,mi-am dat seama c\ nu-mi place s\

stau pe b\ncu]\ at`t de mult timp f\r\s\ alerg dup\ fluturi prin curte. Nu-mipl\cea [i i-am spus. Doar c\ nu pu-team avea eu preten]ii pe atunci, c`ndmai erau patru luni [i treceam `n clasa`nt`i. Am `ncercat s\ fiu conving\toa-re, dar nu am reu[it.

~mi duceam lupta acolo, `n curte,sub ochii tuturor. M\ a[ezam pe iarb\[i-mi acopeream ochii viclene[te a[-

tept`nd-o pe mama, care nu putea s\m\ vad\ nec\jit\ mai mult de zece mi-nute. Dac\ nu venea, pl`ngeam. Defapt m\ pref\ceam. Sughi]am ap\sat,

de parc\ eram r\gu[it\[i din c`nd `n c`nd m\t`nguiam. Atunci, cu

siguran]\, ap\reabunicul care m\lua `n bra]e [im\ ducea `nbalansoarul

din livad\,ca s\-

m i

treac\ sup\rarea. Alt\dat\, c`nd aveam de rezolvat

c`te zece exerci]ii pentru a doua zi, lerezolvam pe primele cinci, iar p`n\ s\apuc s\ le termin [i pe celelalte, m\lua durerea de cap. Teoretic, pentru c\practic a[teptam s\ le dea de cap\t ci-neva de l`ng\ mine. Noroc c\ se ofe-rea cineva s\ m\ ajute mai departe, p`-n\ `ntr-o zi, c`nd am dat prea mult de`n]eles c\ durerea mea este o pref\c\-torie. Trebuia doar s\ spun c\ nu-miconvine. Dar pentru asta trebuia s\[tiu ce.

Iulia CCIUHU

Cu viclenia `n vileag

C\ au pornit de la un Arafat saude la un B\sescu, de la o pensie preamic\ sau de la medicamente preascumpe, protestele din toat\ ]ara s`ntun semn al normalit\]ii. Unul mic,venit t`rziu, dar o normalitate carep`n\ acum ne-a lipsit. Am `nghi]it cuaceea[i nep\sare distrugerea `nv\]\-m`ntului, mic[orarea salariilor [i`nchiderea spitatelor. Nu putem s\pretindem acum c\ o lege elaborat\prost, onoarea unui arab sau oricaremanipul\ri ale opozi]iei au scos lu-mea `n strad\.

{tim s\ facem asta [i de unii sin-guri. Dracu’ s-o ia de treab\, dac\noi, tinerii, am fost `n stare s\ d\mvina pe comunism pentru fiecareprostie pe care am f\cut-o [i s\ re-memor\m vremuri pe care nu le-amprins, [tim [i s\ ie[im `n strad\. Nicin-ar fi, de altfel, nevoie. Dac\ ne ui-t\m la cei care s`nt acum c\]\ra]i pestatui `n Pia]a Universit\]ii, mul]is`nt trecu]i de v`rsta celor dou\zeciprim\veri care ne despart pe noi deiarna lui ’89. Avem de la cine `nv\]a.

~n urm\ cu 20 de ani s-au n\scutvl\starii unei democra]ii pe care, `nmare m\sur\, era [i responsabili-tatea noastr\ s\-i cre[tem. 20 de ani`ns\ ne-am uitat la ei cum se ofilesc,sco]`nd c`te o r\d\cin\ la fiecare run-d\ de alegeri. Undeva pe drum s-arupt firul. Am ie[it `n strad\ acum,nervo[i, buimaci, neorganiza]i [i au`nceput s\ dea `n noi din toate

col]urile. Viermii, mi[eii, descreie-ra]ii sau huliganii vor s\ `l schimbepe B\sescu.

Dar acum, important este s\ fimputernici. Da, am f\cut primul pas,dar nu trebuie s\ ne oprim aici. S\nu ne culc\m pe laurii unei even-tuale victorii de moment. Degeaba `ldai jos pe B\sescu dac\ `n locul lui`l pui pe Antonescu sau pe Ponta.S\ nu spunem c\ gata, am `nvins, [is\ ne `ntoarcem, sub conducerea a-celeia[i clase politice, la sc\ldatul `nmizeria c\reia `i spunem, absent, de-mocra]ie.

S\ `i alung\m pe to]i [i, data vi-itoare, dac\ vor avea curajul s\ semai `ntoarc\, s\ nu fim 1000 de ul-tra[i `n strad\, ci 20 de milioane deviermi care voteaz\.

C\t\lin HHOPULELE

Manifestpentru

normalitate am ie[it `n strad\ [iau `nceput s\ dea `nnoi din toate col]urile

istoria a iertat nemul]u-mi]ii subjuga]i, n\p\stui]ii,biciui]ii

Nu [tim nici noi dac\ ne-a sunatceasul `ntr-o diminea]\ [i aveam gustde revolt\ pe buze, de la str`mbelepolitice m`ncate de cu sear\ sau dac-am `nv\]at de la al]ii c\ nimic nu re-zolv\ mai bine necazul poporuluidec`t o s\m`n]\ spart\, revolu]ionar,`n Pia]a Unirii. Nu [tim de la ce ni setrage, dar ne-am lipit de frunte legiti-ma]ia de c\uza[ [i, din c`nd `n c`nd,scand\m ceva abject despre B\sescu.

Nu pe rom=nii ie[i]i `n marilepie]e de foame [i s\r\cie merit\ s\-itax\m c-o explica]ie. Printre ei s-aur\t\cit tineri cu cauza l\sat\ acas\,`mpin[i de s\r\cia cu duhul [i foa-mea de-o revolu]ie ca cea despre ca-re-au auzit c\ le-a eliberat neamul [ile-a adus Internetul. Explica]iile lors`nt cele pre]ioase, ei s`nt cei care s-auridicat de printre r`nduri `mp\r]i]i `nspecii de scandalagii.

Ce-i drept, pu]ini [tiu pentru cese protesteaz\, fie ei din Bucure[tisau Ia[i sau de oriunde s-au mai ridi-cat pancarte c`nd mai legitime, c`ndmai nostime. ~ns\ revolta personal\e una [i bun\, chiar dac\ studentuliese `n strad\ de grea]a taxei preamari de `nmatriculare sau din pofta

c\scatului de gur\. Unii se uit\ cruci[c`nd `i `ntrebi de Arafat, al]ii par s\[tie prea multe despre asta, de[i pecartonul ce le ]ine dos de lapovi]\ secere ajutorul lui Chuck Norris.

A[a se motiveaz\ mai nou absen-]ele la cursuri. Cu r\zmeri]e `ncro-pite dintr-un zvon, un neajuns pirpi-riu [i-o [tire `nc\ necoapt\. Dintr-osolidaritate incon[tient\ [i cu ridic\riperplexe din umeri, tinerii no[tri aus\ltat hora-n rebeliune, privatiz`nd,f\r\ s\-[i dea seama, p`n\ [i revolu]ia.

Anca TTOMA

R\scoala pietrelorne[lefuite

Pu]ini [tiu pentru ce seprotesteaz\

{i ultima versiune dePhotoshop

pu]ini [tiu pentru ce seprotesteaz\

m\ a[ezam pe iarb\ a[tept`nd-o pe mama, care nuputea s\ m\ vad\ nec\jit\ mai mult de zece minute

RREEPPOORRTTAAJJ 77O

pinia veche - Nr. 419 - 23 - 29 ianuarie 2012

Bilet spre India, doar dus

Z`mbe[te chelneri]ei care `i aduceo ciocolat\ „After dinner mint” [i `[iaprinde t\cut\ o ]igar\ de `mprumut.Iulia pare s\ lase p\rul negru s\-iacopere privirea c`nd vorbe[te desprefilosofia sa de via]\ n\scut\ originarpe plaiuri indiene cu c`teva milenii `nurm\. Principiile Ayur Veda predic\o `ntoarcere la filosofia guvernat\ delegile naturii. ~n c\r]ile indienilor aaprofundat t`n\ra student\ la Geo-grafie no]iuni despre ierbologie [i afost sedus\ de stilul de via]\ s\n\tospredicat.

E vegetarian\ pentru c\ iube[teanimalele. „Am avut foarte mul]ic`ini de mic\ [i iepuri. Tat\l meu m\lua, la fiecare salariu, `n pia]\ s\-mialeg unul. Am avut trei c\]ei p`n\ la[apte ani, cu timpul s-au schimbat,dar a fost cumva un num\r constant[i, cu timpul, am colectat [i pisici depe strad\ pentru a le `ngriji [i pentru ale pune pe picioare”, m\rturise[teIulia str`ng`nd `n palme cana de cio-colat\.

Dragostea pentru necuv`nt\toares-a transformat `n dorin]a de a fi ve-getarian\ `nc\ de pe la 10 ani, darmult timp a evitat s\ renun]e la carnedin concep]ia general\ c\ proteineledin carne s`nt indispensabile cre[terii.„Aproape de momentul `n care am`mplinit 18 ani m-am `mprietenit cu opersoan\ care se ocupa de o farmacienaturist\ pe care o frecventam [iatunci am aflat mai multe despre fap-tul c\ acest lucru este o prejude-cat\ comun\. De atunci amhot\r`t s\ renun] de tot”. {inu i-a fost greu, `n condi-]iile `n care deja consu-ma carne destul de rar`nc`t procesul de adap-tare a fost aproape im-perceptibil. A observat`n timp c\ se poatetr\i `n regul\ dup\aceste principiiat`t timp c`t intro-duce prin alte fil-iere `n dieta sa vitami-na B12, con]inut\ a-proape exclusiv `n pro-dusele din carne. Cuou\le [i laptele e o pro-blem\ mai mult princi-pial\: „M-am g`ndit mereu

c\ nu sup\r nici un animal dac\ m\-n`nc ou\ sau beau lapte”, m\rturise[tet`n\ra vorbind pasionat\ despre diver-se studii pe care le-a citit despre cumajung ou\le ob]inute industrial `n co-mer].

Pe uurmele llui MMarco PPoloA `ncercat `n ultimii ani tot felul

de diete. „Pot s\ sf\tuiesc dup\ totacest timp pe cineva dac\ vrea s\ ]in\o diet\ ce anume s\ fac\. De exem-plu, ceea ce nu [tie mult\ lume este c\nu e bine s\ combini banalul lapte cucerealele pentru c\ `n combin]iaaceasta nu se asimileaz\ cum ar tre-bui nici carbohidra]ii din cereale, niciproteinele din lapte.” De ceva vremem\n`nc\ cereale `nmuiate `n ceai deplante [i s`nt la fel de gustoase. Iuliase pierde `n pove[tile despre cursurilede chinez\ pe care le face de la `nce-putul studen]iei.

Viseaz\ s\ viziteze Orientul ~n-dep\rtat, ba chiar s\ reu[easc\ s\ locu-iasc\ acolo. Iar cursurile pe care leface, stilul de via]\ [i filosofia i se parcumva definitorii pentru un astfel devis. La Iulia vegetarianismul e doar opies\ dintr-un puzzle complex. O vi-ziune despre lume care tinde c\tredevenire mai degrab\ dec`t suma depa[i pe care o parcurge orice individc\tre propriul sf`r[it.

Alexandra PPANAETE

Dac\ bunicile noastre mai m\suraudin ochi praful de sare [i aproximaukilogramul de carne pentru s\rm\lu]ecu pumnul, c`nd vine vorba de carteade bucate a unui vegetarian, fie el con-vins, fie mai tremurat `n credin]ele luiculinare, mul]i cred c\ nu-i loc de-unpas al\turi. Elena e de alt\ p\rere [i la fele [i stomacul ei, vegetarian de ocazie.

N-are rost s\ o `ntreb dac\ i-au`nghe]at m`inile. Deja st\m de zeceminute pe banca asta [i vorbim despreoscila]iile ei ovo-lacto-carnivore dinultimii trei ani. F\r\ o filosofie la baz\,lipsirea de savorile c\rnoase a fost odecizie ad-hoc pentru Elena, ca-ntr-odiscu]ie cu sinele [i cu u[a larg des-chis\ a frigiderului. Nu dintr-un moft,ci dintr-o c\utare a unui „stil de via]\s\n\tos”, a refuzat s\ mai mu[te din cl\-titele cu [unc\ expuse pe raftul rece.

Vorbind de s\n\tate, eu o s\ aprind o ]i-gar\”, `mi spune, recunosc`nd de bun\voie paradoxul.

Pe unii `i motiveaz\ obsesia sl\-bitului sau o ru[ine de sine dup\ c`te-omas\ cu varia]iuni pe tema mu[chiule-]ului de porc [i-a mezelurilor. ~n re]etalor se `nscrie si ea, f\r\ alte condimentecultural-religioase sau influen]e dinpartea vreunor prieteni militan]i pentrucauze nobile pro-animale. Renun]areaa dospit un an `ntreg, f\r\ abateri [i sta-rea de bine a crescut, dup\ legea c\r]iide bucate, ca un aluat bine fr\m`ntat.

Dar cum nu s-a ad\ugat un cult alvegetarianismului c`t cuprinde, noulstil de via]\ s-a mai l\sat [i c`nd s\-lpun\ la cuptor, s\ se rumeneasc\ bineproaspetele convingeri, s-au strecurattenta]ii prin folia de aluminiu a t\vii culegume. „Ar fi gre[it s\ spun c\ da, s`ntcomplet vegetarian\ [i, eventual, s\ ampreten]ia unui ap\r\tor al animalelor,pentru c\ nu s`nt. De[i mi-ar pl\cea s\ajung la un asemenea nivel `n ceprive[te treaba asta, s\ cred `n cevamai mult, s\ m\ motiveze ceva pro-fund”, `mi m\rturise[te Elena, cuvinov\]ia unui copil care mai fur\, dinc`nd `n c`nd, bomboane din cutiaascuns\ pe raftul cel mai `nalt dinbuc\t\rie.

Mirodenii ccu ddou\ ffe]eDin toate condimentele ce se pre-

soar\ peste tocana de a[tept\ri de lavia]a de vegetarian, i-au lipsit mult\vreme pofta de-a c\lca str`mb [i senti-mental de sacrificiu. ~ns\ c`nd a l\satstuden]ia ori ocaziile speciale s\-i intre`n buc\t\rie [i s\-i completeze re]eta,au contribuit toate cu c`te-un praf dinfiecare condiment interzis [i stilul celnou s-a fr\gezit [i, pe alocuri, s-af\r`mi]at. Pe marginile t\vii cu legumes-au a[ezat tot mai des buc\]i de pe[te[i Elena a decis s\ nu se intituleze vege-tarian\, de frica ipocriziei, „c\ doar totcarne se cheam\”. „Eu nu vreau s\ fiuo Miss care `[i pune eticheta asta [i-apoi spune c\ m\n`nc\ numai carne depui”, ]ine s\-mi l\mureasc\ ea cu m`n-dria unui om con[tient de ce pune pemas\.

P`n\ la urm\, Elena `[i asezoneaz\regimul cu de toate [i cartea ei debucate se editeaz\ la fa]a locului. Nuse `ncadreaz\ undeva anume, nu se de-zice de bun\t\]ile b\tr`ne[ti [i, mai ales,c`nd merge la cin\, nu trimite anun]urispeciale cu preten]ii semnate „un ve-getarian”.

Anca TTOMA

la Iulia vegetarianismul e doar o pies\ dintr-unpuzzle complex cu ou\le [i laptele e o problem\mai mult principial\

De ziua noastr\, avem voie 100 de grame de piept de pui

~ntre parantezegastronomice

Po]iuni din Orient

dintr-o c\utare a unui „stil de via]\ s\n\tos”, arefuzat s\ mai mu[te din cl\titele cu [unc\ m\tu[aMaria ]ine post negru trei zile pe s\pt\m`n\

renun]area la savorile c\rnoase a fost o decizie ad-hoc s-au mai strecurat tenta]ii prin folia t\vii cu legume

S`nt cei care par `ntot-deauna o lume ocul-

tat\ de auzul celor nei-ni]ia]i `n me[te[ugulgastronomiei vegetarie-ne. Fie c\ s`nt boemiincurabili cu spiritul ple-cat undeva pe o corabie`n Oceanul Indian oricre[tini cu fric\ de Dum-nezeu, vegetarienii s`ntumili [i autosuficien]i [iau mai pu]ine lucruri `ncomun comparativ cusuma de prejudec\]i ca-re se `ntrev\d din spa-tele clopotului de sticl\.

~n var\ se `mplinesc [apte ani dec`nd Maria a dat la o parte carnea dinbucate. Se g`ndea de mult timp s\ adop-te o diet\ bazat\ pe legume, dar deciziaa luat-o dup\ nunta celui mai mic b\-iat, Florian.

~[i `ndeplinise datoria de mam\, `imul]umi lui Dumnezeu c\ o ajutase s\poat\ face zece cununii, mai ales c\ laultimele patru r\m\sese singur\ [i sehot\r` s\ `ncheie un leg\m`nt cu Dum-nezeu: ~i promise c\ `n toate zilele pecare le mai are, se va hr\ni numai culegume [i lactate, pentru c\ auzise ea lao slujb\ c\ e p\cat s\ sacrifici ani-

malele pentru beneficiile proprii, `nloc s\ le oferi jertf\ Celui de Sus.

Dar de c`nd a renun]at la c\rnurib\tr`nei Maria `i este greu c`nd mergepe la cineva. „Fiecare `mi pune s\ ser-vesc c`te ceva ce eu trebuie s\ refuz [inu-mi place s\ le spun de ce nu m\n`ncsup\ de pui sau friptur\.

Dac\ m-am l\sat, am f\cut-o pen-tru mine, nu trebuie s\ strig `n guramare s\ aud\ tot satul c\ Maria luiIonel nu m\n`nc\ nici un fel de carne”,spune nemul]umit\ de curiozitateaoamenilor, care nu pricep c\ unele lu-cruri nu trebuie spuse. De atunci, nu amai luat bani pe tot laptele pe care `lvindea, ba c`te o dat\, c`nd era zi deluni, miercuri sau vineri `[i chema c`teun vecin [i-i d\dea de poman\ doi litri.

Asta pentru c\ m\tu[a Maria ]inepost negru trei zile pe s\pt\m`n\, iar dec`nd i-au plecat to]i copiii, nu mai arecui face nici faguri, nici lapte cu fidea,dulciurile preferate ale ]`ncilor de a-cum 15 ani. „C`t\ zarv\ era c`nd `i pu-neam pe to]i la mas\. Trebuia s\ alergpe drum s\-i adun de pe la joac\ [i nuveneau `n cas\, dac\ nu aveam [i c`te osurpriz\ pentru desert”, spune amintin-du-[i de cei mai frumo[i ani pe care i-atr\it al\turi de so]ul s\u [i cei zece co-pii.

Pe uun ddrum nnecunoscutNu vrea s\ pomeneasc\ despre

anul acela `n care Ionel al ei s-a pr\-p\dit de ulcer. ~mi spune cu capul `ntrem`ini doar c\ „l-a dus [apte ani [i peurm\ a `nchis ochii pentru totdeuna”,iar dup\, copiii s-au `nstr\inat.

Maria, Margareta, Domnica [iMarcel, primii trei s`nt acum `nGrecia. Paul, Maria [i Dumitri]a s-austabilit `n Italia, iar Silvia, Sorin, [iAngela s-au r\sp`ndit prin jude], sin-gurul ajutor al mamei fiind Floriancare a r\mas `n sat, la cinci minute demers pe jos de l`ng\ casa p\rintesc\.

Amintiri dde ppe ppere]iB\tr`na Maria are 64 de ani [i nici

un fir de p\r alb. Nu o dor nici pi-cioarele cum se pl`ng celelalte vecinecu care st\ de vorb\ dup\ amiaza [i nicivederea nu i s-a sl\bit, doar c\ de la untimp „simt nevoia de a mai vedea pecineva `n casa asta mare. Acum eu staunumai `n od\i]a din cap\t, celelaltedou\ s`nt p\r\site.

Doar tablourile de pe pere]i de m\mai `nc\lzesc. C`teodat\ m\ fac s\pl`ng, c`nd `i v\d pe to]i aduna]i numai`n fotografii.”

Iulia CCIUHU

Zece cununii cu leg\m`nt `i promise c\ `n toate zilele pe care le mai are, se vahr\ni numai cu legume [i lactate

Castravete cu gust de shaworma

Re]etar pentru m`ntuireaaaa vvvveeeerrrrddddeeee

OPINIA VECHE: Devine o res-ponsabilitate `n plus pentru dumnea-voast\ faptul c\ s`nte]i prima femeiecare este numit\ rector dup\ ’90 laConservatorul din Ia[i?

ATENA ELENA SIMIONESCU:Sincer, nu am dat importan]\ aspectuluic\ s`nt femeie [i nu m-am g`ndit c\ ci-neva m-ar putea dezavantaja din cauzaasta. Nu mi-a trecut prin minte c\ astaar fi o problem\ pentru c\ am `ndeplinitdiverse func]ii `n cariera mea aici, `nUniversitate, care deja are 22 de ani [ia c\rei sec]ie de grafic\ am luat-o de lazero; am f\cut-o competitiv\ la nivelna]ional, f\r\ discu]ii. {i chiar dac\ s-armanifesta ni[te opinii misogine, nu le-a[lua `n considerare, a[a c\ situa]ia ar fidezamorsat\ de la sine.

O.V.: ~n planul de campanie spu-nea]i c\ vre]i s\ promova]i „imagineauniversit\]ii `n r`ndul tinerilor aspi-ran]i”. Concret, cum vre]i s\ realiza]iasta?

A.E.S.: Noi nu am avut materialevizuale de promovare clare, deci m\g`ndesc la ni[te reviste. De[i acum esteera digital\, m\ g`ndesc totu[i la o re-vist\ relativ simpl\, nu cu valen]e extra-ordinare `n care, `ntr-un mod sintetic, s\fie expus\ fiecare facultate `n parte, cuun num\r de pagini echilibrat pentrufiecare direc]ie de studiu, ca nimeni s\nu fie dezavantajat. Dac\ o facultateeste mai mare, va avea un num\r maimare de pagini, iar dac\ una este maimic\, va avea un num\r mai restr`ns,tocmai pentru a fi echilibru `n pre-

zentare. M\ g`ndesc ca acest material s\fie distribuit `n toate liceele dinMoldova, cel pu]in, ca fiecare t`n\r as-pirant s\ vad\, c\ poate nu fiecare copilare calculator. Noi am distribuit, celpu]in la Arte Plastice, DVD-uri cu i-magini din atelierele noastre [i le-amtrimis `n licee. De regul\ avem concu-ren]\ la concursul de admitere, nu ex-traordinar\, dar de obicei avem 200,250 de candida]i pe cele 150 de locuri,suficient `nc`t s\ ne permit\ s\ alegem.

TTiinneerriiii ttrreebbuuiiee ss\\ ccoonn[[ttiieennttiizzeezzee ssiittuuaa]]iiaa lloorr ssoo--cciiaall\\

O.V.: Cum pl\nui]i s\ moderni -za]i proiectul didactic, mai exact?

A.E.S.: Prin utilizarea mijloacelore lec tronice, `n primul r`nd. Eu chiar fo -losesc sistemul acesta, s\ spunem c\,prin pozi]ia asta administrativ\ mi s-a`nt`mplat s\ nu fiu la curs [i atunci oricestudent interesat mi-a trimis te me le,schi]ele, `ntreb\rile, pe mail, eu amr\spuns [i astfel s-a creat un sistem decomunicare. Noi avem o re]ea de in-tranet `n cadrul facult\]ii [i cursurile s`ntla dispozi]ia studen]ilor.

O.V.: Vre]i s\ extiden]i sistemul [i`n cadrul celorlalte facult\]i?

A.E.S.: Da, sigur. Nu [tiu `n ce m\ -sur\ se g\se[te deja `n celelalte facul t\]i,nu cunosc `n detaliu ce se `n t`m pl\ acolopentru c\ pozi]ia mea nu mi-a permis s\fac cercet\ri, dar `n m\sura po -

sibilit\]ilor, a[ `ncerca s\ distribui sis- temul. Sigur c\, spre exemplu, la Mu -zic\ [i chiar [i la Teatru, ar fi foartedificil s\ fac o corectur\ prin in ter -mediul calculatorului pentru c\ estevor ba despre o abilitate direct\, do b`n -di t\ de obicei `n rela]ia profesor-stu-dent, `ns\ anumite lucruri, deplanificare sau de parte tehnic\, pre-supun c\ se pot lucra [i `n modalitateaasta. Da c\ situa]ia o impune,bine`n]eles.

O.V.: V-a]i g`ndit la modul `n carestuden]ii [i-ar putea evalua a nualprofesorii, a[a cum apare `n pla nuldumneavoastr\ managerial?

A.E.S.: Avem deja dou\ tipuri defor mulare de evaluare cu `ntreb\ri [ipunctaje. Deci studentul apreciaz\ pro- fesorul [i `n func]ie de prezen]\, ca li-tatea cursului, informa]iilor sauco rectitudine. Acest lucru este impus defapt de ARACIS [i noi automat l-amaplicat `n toat\ universitatea. Pentru c\atunci c`nd primim vizitele de a cre di -tare sau de verificare a calit\]ii `n v\ ]\ -m`ntului, s`ntem obliga]i s\ lepre zen t\m.

O.V.: {i se ]ine `ntr-adev\r cont deele?

A.E.S.: Rezultatul acestor fi[e `l vi -zualizeaz\ decanul, care ̀ [i poate per mite`ntr-o discu]ie cu cadrul di dac tic s\ fac\anumite observa]ii, dar este ceva confi-den]ial pentru c\ nu pu tem s\ cre\m unconflict `ntre student [i cadru didactic.Oricum, formularele s`nt anonime, pen-tru ca nici studentul s\ nu simt\ o pre-siune asupra lui.

O.V.: C`t de important este ca vi-i torii studen]i s\ fie absolven]i ailiceelor de arte?

A.E.S.: Noi nu ]inem cont de astapen tru c\ d\m examen de admitere.Deci intrarea la facultate nu se face prindosar pentru c\ la un moment dat acestdosar poate crea probleme de nivel fi-nanciar. Studentul este obligat `n acestcaz s\ `[i creeze un portofoliu cu lucr\ri[i depune un efort suplimentar pentruconstruirea mapei. Iar dac\ el nu vinedintr-un liceu de art\, s\ aib\ deja ni[telucr\ri de studiu, atunci devine debuso-lat, prin urmare am re nun ]at la capitolulacesta. T`n\rul can di dat este analizat `nfunc]ie de abi li t\ ]ile sale cele mai sin-cere pentru c\, dac\ are un subiect `nfa]a sa [i trebuie s\ `l reprezinte, normalc\ orice surs\ de informa]ii este deprisos. Omul ce [tie, aia face.

O.V.: Cum v-a]i men]inut p`n\acum rela]ia cu studen]ii?

A.E.S.: Sper, `n sufletul meu, c\foarte bine. S`nt apropiat\ de tineri, `miplace s\ lucrez cu ei [i cred c\ [i ei m\men]in pe mine `n form\. ~mi atrag a -ten]ia asupra anumitor aspecte, sigur c\nu inten]ionat, dar colabor`nd, lu cr`ndcu ei, sesisez. La un moment dat, `n an-umite genera]ii, se schimb\ u nelepuncte de vedere, unele sisteme de ob-serva]ie sau chiar de re pre zen tare a re-alit\]ii [i atunci ca profesor `n re gistrezi.E[ti obligat s\ `]i schimbi [i tu ati-tudinea. Noi lucr\m pentru ei, nu ei lu-creaz\ pentru noi.

~ncerc mereu s\ `i fac s\ con[ti en ti - zeze situa]ia lor social\. Ei s`nt cei carecreeaz\ viitorul [i vreau s\ `i fac s\ `[iasume lucrul acesta prin munca lor. C\uneori nu `[i dau seama. Fac lucruri dinvirtutea iner]iei: `nva]\, prezint\ lu cr\ ri,

iau note, dar nu este chiar a[a. Esen]atrece de lucrul acesta. Pentru c\ studen-tul lucreaz\ pentru el, pentru personali-tatea lui artistic\, se va afirma pe o pia]\a artei care deja nu mai este na ]ional\,este `n mod clar interna]ional\. {i atunciel trebuie s\ fie la parametrii maximi deprofesio na lism pentru ca lumea s\ `l`nregis treze ca atare.

O.V.: Cum vede]i `n momentul defa]\ aceast\ pia]\ a artei?

A.E.S.: {tiu c\ sun\ paradoxal, darcred c\ studen]ii no[tri au [anse maimari dec`t absolven]ii altor institu]ii.Pentru c\ la noi toate specializ\rile fo lo -sesc calculatorul. A[a c\ studentul nos- tru are abilitate pe programele ar tis tice:Adobe Ilustrator, Photoshop, 3Dmax,deci exist\ o calitate `n plus pe care al]istuden]i nu o au. Apoi, noi for m\m og`ndire creativ\. Deci omul are disponi-bilitate intelectual\ s\ di va gheze dinpartea teoretic\ strict\, care formeaz\profesia, [i atunci `[i g\se[te un loc maiu[or unde se poate capacita; prindisponibilitate intelectual\ se poate dez-volta [i ajut\ [i institu]ia res pec tiv\ s\ sepromoveze. Iar la capitolul acesta depromovare, care exist\ peste tot `n so-cietate, profesia noastr\ este de ajutor.

SS`̀nntt ffooaarrttee sseevveerr\\ ccuu cceeeeaa cceelluuccrreezz

O.V.: Crede]i c\ `n rela]ia cu stu- den ]ii v-a ajutat mai mult tactul pe d-a gogic sau faptul c\ s`nte]i un ar tistla r`ndul dumneavoastr\?

A.E.S.: Cred c\ ambele. Adic\, po]ifi un foarte bun artist, dar dac\ nu tepo]i apropia de student [i nu `i po]itrans mite informa]ii, degeaba. {i dac\e[ti un artist slab [i ai doar calitatea dea te apropia de oameni, nici atunci nu ebine. Deci exist\ un echilibru `ntre celedou\ aspecte.

O.V.: S`nte]i un personaj mai de- grab\ laconic. Comunica]i mai bi neprin intermediul artei?

A.E.S.: Sper c\ da. Pentru c\ eu lu-crez, expun, dar expozi]ii personale facmai rar fiindc\ dac\ nu consider c\ amfoarte mult de spus de la o expozi]ie laalta. S`nt foarte sever\ cu ceea ce lu-crez.

O.V.: A]i lep\dat vreodat\ stra ie -le de artist pentru a v\ `ndeplinicerin]ele func]iei?

A.E.S.: Nu. Cred c\ undeva, `ncreierul nostru, se lucreaz\ [i, cum noine ax\m mai mult pe vizual, tot ce ob-serv\m, tot ce ochiul `nregistreaz\, chiardac\ nu materializ\m imediat, no t\m re-pede pe un carne]el [i c`nd se g\ se[temomentul potrivit, r\bufnim.

O.V.: Pasiunea pentru gravur\este mo[tenire de familie?

A.E.S.:Nu, am dob`ndit-o ̀ n fa cul - tate, la Cluj. Liceul de Art\ l-am f\cutla Gala]i, unde am primit informa]iifoarte sumare despre gravur\, deci amfost luat\ prin surprindere la facultatede tehnica gravurii. Oricum, destul det`rziu am `nceput s\ o pun `n aplicarepentru c\ e foarte costisitoare. Pre-supune presa de gravur\, pl\ci din di-verse materiale care nu s`nt chiar la`ndem`n\, acum se g\sesc, au `nceput s\apar\, dar `n vremurile trecute eraufoarte dificil de ob]inut.

Am perseverat [i `mi asum cu lips\

de modestie faptul c\ am introdus `nMoldova gravura, i-am `nv\]at pe stu-den]i [i acum s`nt foarte mul]i tineriarti[ti, deja unii mai `n v`rst\, c\ timpula trecut, care lucreaz\ gravur\ cu con-secven]\ [i chiar au rezultate. Am satis-fac]ia acestui fapt.

O.V.: P\rin]ii dumneavoastr\ c\ -tre ce v\ `ndrumau?

A.E.S.: Tat\l meu era inginer me ca -nic, deci avea o profesie foarte rea l\,dar pe mine gravura m-a atras pentru c\este foarte profund\. Se ajunge la oidee, la un concept care apoi trebuietransferat pe un material, pe o plac\ demetal, de lemn, de piatr\, de plastic. {iacea plac\, la r`ndul ei, prin teh nica spe-cific\, fie lucrat\ direct ma nual, fie cuacizi, este imprimat\ pe h`r tie. Este unprocedeu care are foar te multe aspectetehnice [i atunci el de vine foarte pro-fund pentru c\ nu e ca la p`nz\, c`nd aio idee, ai p`nza `n fa]\ [i `ncepi s\ lu-crezi. Aici ai ideea [i fe lul `n careajunge pe metal, dar metalul poate fitratat `n linie, `n puncte, `n pete, decis`nt foarte multe variante [i tehnica teoblig\ s\ lucrezi `ntr-un a numit fel.Apoi, dac\ lucrezi cu acizi, s`nt diversestraturi, faci o etap\ a de se nului, `l ataci[i mergi la acid, abia atunci se imprim\o parte a desenului. Se cl\te[te placa,pentru ca acidul s\ nu lucreze `n con-tinuare [i vii [i de se nezi pe deasupra`nc\ un strat [i `nc\ u nul, po]i fac cinci,zece straturi [i la final imprimi. Dac\imprimarea nu es te suficient de bun\, serevine. Se ia placa de metal `nc\ o dat\.De asta spun c\, `n sine, arta asta estedestul de profund\ [i impactul vizualatunci c`nd expui o gravur\ nu estedestul de puternic. Nu oricine agreeaz\gravura sau o `n]elege cu adev\rat. Eaeste res tric tiv\ ca receptare, pune anu-mite prob leme, probabil pentru c\ nuori ci ne are deschidere spre zona asta,

dac\ nu este preg\tit un pic.O.V.: Ori subiectul trebuie s\ fie

foarte puternic.A.E.S.: Da, ini]ial gravura a ap\rut

ca metod\ de mediatizare, de difuzare ainforma]iei, \sta a fost rolul ei pri mor -dial. La noi `n Europa, Dürer (n.r.: Al-brecht Dürer, creator de gravuri [ipic tor german influen]at de ideileRena[terii [i Umanismului) i-a dat ro -lul de art\, c\ asiaticii au pornit de prinsecolul al V-lea, `n Europa a a p\ rut

prin intermediul crucia]ilor, deci multtimp dup\.

Mi-am creat deja un stil propriu de a grava

O.V.: Cum v\d ei arta fa]\ de noi,europenii? A]i fost [i premiat\ la unconcurs din Japonia.

A.E.S.: Eu am fost surprins\ de pre-miul din Japonia, de cum po]i fi apre-ciat `ntr-un mediu `n care nu e[ticunoscut. Este cel mai onest mod de ac`[tiga un premiu. {i aceste bienale-trienale, s`nt expozi]ii foarte ample,unde particip\ 200-300 de arti[ti,fiecare cu dou\, trei lucr\ri, deci volu-mul de selec]ie este enorm. Juriile deobicei s`nt interna]ionale [i atunci ju ri -zarea este chiar onest\. Dar o diferen]\nu este, tocmai \sta este avantajul aces-tor bienale-trienale, `n felul acesta aiocazia s\ vezi ce se `nt`mpl\ cu lu cr\ride gravur\ venite din toate p\r]ile lumii.~n Australia este un a nu mit tip delucru, `n America Latin\, ca tegoricaltul, la noi `n Europa deja estediferen]iat. Nem]ii lucreaz\ `ntr-un fel,spani olii `n alt fel, turcii lucreaz\ foartepoetic. Spre exemplu, pentru mi ne afost o surpriz\ s\ observ arta turc\. Ru[iiau o [coal\ foarte special\ de gravur\pentru c\ ei au facultate chiar de ilus-tra]ie de carte [i atunci cei care provinde acolo frapeaz\ prin bog\]ia detaliilor.Noi sintetiz\m, la ei e invers, vin [iadaug\ foarte mult.

O.V.: Este aceast\ art\ procesulunei munci asidue mai degrab\ dec`to muz\ capricioas\?

A.E.S.: Le combin\, pentru c\ f\r\o munc\ asidu\ nu po]i face o plac\ degravur\, nu ai `ncotro. Este exact ca lasculptur\, nu at`t de complex, dar esteclar o elaborare dup\ un proiect, chiardac\ nu este `nc\ pus pe h`rtie, dar `nmod clar trebuie s\ [tii ce vrei s\ faci.~n schimb, dac\ perseverezi, ajungi lasolu]ii personale de a imprima, lucru pecare l-am tr\it [i eu. Cred c\ mi-amcreionat deja un stil foarte propriu.

Chiar colegi de ai mei mi-au spus:„Cum gravezi tu, eu n-am v\zut pe ni- meni”. A fost un timp ̀ n care m-am izo-lat aici, `n Moldova, unde nu existauarti[ti care practicau `n mod specialgravura [i atunci am lucrat de una sin-gur\ `n atelier [i probabil c\ am ajuns laanumite rezultate personale ale abilit\]iimele tehnice [i ale g`n di rii proprii.B\nuiesc c\ `n felul \sta am avut [i suc-cesul din Japonia, am a juns la un rezul-tat foarte personal care probabil [i pe ei

i-a impresionat. {i a fost un mare succespentru c\ lucrarea mea a ajuns chiar peafi[ul expozi]iei.

O.V.: Cine v-a `nv\]at s\ sim]i]imaterialul `nainte de toate?

A.E.S.: Profesorii mei, domnii IoanHorvath Bugnariu [i Ioachim Ni ca,personalit\]i marcante ale `nv\ ]\ -m`ntului artistic din Rom=nia. Pen trumine au fost deschiz\tori de drumuri,pot s\ spun cu toat\ sinceritatea. Euoricum am folosit ca surs\ de ins pi ra]iegravura din toate timpurile, nu am avutprejudec\]i niciodat\. M-am uitat, amadmirat, am `ncercat s\ `n ]e leg, s\ `nv\],s\ accept. ~ntotdeauna m-am g`ndit c\un artist a ajuns la un re zultat artistic `nurma unor convingeri, chiar dac\ pemoment, poate `i resping lu crarea, nu`mi spune nimic. Dar da c\ m\ uit maiatent [i m\ uit pu]in [i `n spate, la ce amai lucrat acel om, `ncep s\ `l `n]eleg. ~ig\sesc argumentele.

O.V.: Lucra]i cu materiale dure.C`t de maleabil este metalul compara -tiv cu lemnul?

A.E.S.: Metalul este mai maleabilde c`t lemnul, care este mult mai cald.Spun asta pentru c\ noi lucr\m pe ofoaie de metal de obicei moale, cuprusau zinc [i ori gravezi, zg`rii suprafa]aprin for]a m`inii, ori o acoperi cu o pe -li cul\ de grunt `nchis\ la culoare [i cuun ac desenezi, practic `nl\turi stratul a -cela de cear\ fin\. Acidul face s\ pa rea,gravarea efectiv\, este elementul decoroziune. La lemn, lucrurile stau cutotul altfel pentru c\ ai sc`n du ra, matri]ade lemn [i cu d\lti]a `n m` n\ trebuie s\lucrezi line cu linie, punct cu punct.

Uneori ne abatem de laregul\ [i criticii ne combat

O.V.: C`nd ne g`ndim la art\, neg`ndim la pictur\ sau muzic\. Cumr\m`ne cu gravura?

A.E.S.: Gravura este mai special\.Spunea chiar domnul Ciuc\ la mai mul -te vernisaje despre Salonul de Gra -vur\ de la Londra unde, c`nd se

ho t\ r\sc s\ arate stampe (n.r.: imagineim pri mat\ dup\ o plac\ de gravur\),vizi ta torii primesc m\nu[i ca s\r\sfoiasc\ gra vurile adunate `ntr-uncaiet, pentru a nu le deteriora. De obiceinu se ex pu ne neap\rat, ca pictura, ci s`ntco lec ]ionari de stampe. Pictura proba-bil este o art\ mai mult de ambient, nuori cine `[i expune o gravur\ `n cas\. Dar`n foarte multe filme s-au putut ob servapicturi care aveau o margine alb\, eibine, acelea erau gravuri. ~n Occident

deja este dezvoltat gustul pentrugravur\. Mai pu]in la noi, `n Moldova,pentru c\ `n Ardeal este foarte puternicgustul \sta, probabil se simte altfel in-fluen]a occidental\.

O.V.: Ai voie s\ mai [i „ba]i c`m -pii” atunci c`nd gravezi?

A.E.S.: Spre exemplu, o lucrarepoa te avea 15, 20 de componente, careintr\ `ntr-o edi]ie. ~n cadrul acesteiedi]ii, am voie s\ creez un procent des -tul de limitat de evad\ri de la re gu l\,cam 5%, `n care eu intervin cu elementeca re creeaz\ „edi]ia de artist” sau„printul de artist”. Este o lucrare carenu mai are repeti]ie, este persona l\. Areinclus\ `n ea ni[te elemente ca re nu potfi repetate. Uneori ne abatem [i ne com-bat criticii spun`ndu-ne c\ am dep\[itlimita, dar te fur\ posibi li t\ ]ile, nu tepo]i ab]ine. Mai incluzi o pla c\ cu unfundal [i mai [ablonezi ce va, vezi c\ aie[it ceva interesant, mai `n cerci una [i`nc\ una [i uneori de p\ [e[ti acel procentimpus. {i normal c\ da c\ lucr\rile s`ntbune, le [i ar\]i, nu le ]ii ascunse.

O.V.: C`te pl\ci poate avea o lu- cra re?

A.E.S.: ~n gravur\, c`te culori ve -dem, at`tea pl\ci s`nt. Atunci c`nd o lu- crare are foarte multe culori, `nseamn\c\ are trei, patru, cinci pl\ci. Este dificil.Exact ca `n Photoshop, c`nd se despartlayer-ele, fiecare layer este o plac\ degravur\ lucrat\ separat.

O.V.: A pierdut deci arta b\t\liacu kitsch-ul?

A.E.S.: Am sentimentul c\ au maidis p\rut din operele acestea de pe pia]\,kitschoase, la care facem noi a luzie printradi]ie. Parc\ nu am mai v\ zut. Au mair\mas prin Parcul Tea tru lui, dar dejas`nt restr`nse, mai ve deam pe la t`rguri,dar [i aici s-au mai dim inuat. {i oricum,intr\ `n joc arta po pular\ deja, care estefoarte frumoas\, onest\, sincer\ [iatunci poate creeaz\ un balans.

Reu[esc s\ echilibrezsitua]iile cu care m\ confrunt

O.V.: A]i `nt`lnit vreodat\ `n via ]\oameni a c\ror munc\ s\ v\ fac\ s\ v\`ntreba]i: „Eu de ce nu m-am g`nditla asta `nainte?”?

A.E.S.: Nu mi-am pus niciodat\prob lema de a fi eu prima `n toate. Nuam avut `n vedere aspectul acesta. Amfost `n urm\ cu cinci ani [i am v\zut„Bienala de Art\” de la Vene]ia [i a co -lo mi s-au deschis foarte multe dru mu -ri, `n sufletul meu, ca artist. Am v\ zutcu adev\rat c`te idei [i direc]ii poa te luaarta contemporan\. P`n\ la acea con- fruntare nu mi-am imaginat c\ s`nt chiarat`tea posibilit\]i. Nu neap\rat le-amagreat pe toate, dar le-am apreciat cavariant\ de a creea. Nu cu va len ]a „oarecum de eu nu m-am g`n dit?”. Le-am ac-ceptat [i am avut un e lan nou, mi-amzis: „uite c\ se poate lu cra [i `n felul \sta[i s`nt [i alte c\i de a bor dare”.

O.V.: Spunea]i despre dum nea -voas tr\ c\ s`nte]i o persoan\ echili-bra t\. Este aceasta o cale de a ob ]i nemul]umirea, cum spunea Demo -crit?

A.E.S.: Cred c\ da. Dar nu m\ g`n -desc la echilibrul meu, ci la faptul c\reu[esc s\ echilibrez situa]iile cu ca rem\ confrunt, situa]ii `n care m\ str\ -

duiesc s\ induc aceast\ stare. {i am con-s tatat `n timp c\ reu[esc s\ aplanez a n-umite conflicte, de[i nu `ntotdeauna. {icred c\ \sta e echilibrul, mo men tul `ncare `n]elegi ce se `nt`mpl\, poate nu `ntotalitate, dar `n mare par te. C\ dac\ ai`n]elege tot, ]i s-ar des chi de alte ne-cunoscute, ca la Socrate, „cu c`tavansez `ntr-o profunzime, `mi dauseama c\ nu cunosc despre ea”. Re - venind, la asta m\ refeream, s\ `n cer - c\m s\ echilibr\m situa]iile f\ c`n du-letransparente, s\ le `n]elegem [i, `n - ]eleg`ndu-le, s\ ne d\m seama, `ntr-ooarecare m\sur\, care este dreptatea fie - c\ruia. Pentru c\ fiecare om are drep-tatea lui.

O.V.: {i atunci cum stabilim ca reeste adev\rul?

A.E.S.: Undeva trebuie s\ existeni[ te puncte comune pe care to]i le pu -tem accepta. Eu s`nt convins\ de drep- ta tea mea, dar c`nd m\ confrunt cucea lalt\ persoan\ [i `mi explic\ ra]io na - mentul ei, eu o pot `n]elege. {i atuncipoate c\ dreptatea mea se modific\ unpic pentru c\ accept\ ce mi-a spus celde al\turi. Cunosc`nd situa]ia, lu cr urilese a[az\ altfel sau se demon tea z\.

O.V.: Cum arat\ lumea privit\din „Fereastra sufletului” dumnea -voastr\?

A.E.S.: Eu m-am apropiat foartemult de natur\, observ plantele, ani-malele. {i cred c\ cel mai cinstit senti-ment este s\ privesc cu aten]ie natura deunde trebuie s\ lu\m exemplu. A fost olec]ie [i pentru mine pentru c\,mut`ndu-m\ la ]ar\, mi-am permis s\plantez flori, legume [i s\ v\d cum dinnimic cre[te o pl\ntu]\, care ajunge s\fac\ [i un fruct folositor ]ie. Chiar cred`n natur\ [i `ncerc s\ `nv\] de la ea.

O.V.: C`t\ art\ vede]i `ntr-o o pe r\conceput\ prost, dar care are un me -saj pregnant?

A.E.S.: Dac\ are mesajul puternic[i se lanseaz\, `nseamn\ c\ nu e proas -t\, devine art\ conceptual\. Dar publi -cul se poate manifesta cum dore[te, es teproblema de gust. {i nu presu pu neneap\rat educa]ie, pentru c\ se pu ne [i

problema asta. Dac\ ai suficient\educa]ie ca s\ accep]i arta conceptual\,ready-made sau pop-art, sau ai e du ca]ie[i accep]i arta clasic\, cult\, f\cut\ deprofesioni[ti. Este o problem\ dedisponibilitate personal\ [i de guststrict.

Revenind pu]in la catedr\, le spun [istuden]ilor mei, este posibil ca eu per-sonal s\ nu agreez o oper\ prezentat\,dar nu pot s\ nu `i recunosc ca li t\ ]ile.Dac\ lucrarea aceea are concept, re-spect\ regulile com po zi ]io na le, are unanumit statut [i `l impune foarte bine,chiar dac\ eu nu o sim pa ti zez, nu`nseamn\ c\ ea `[i pierde calitatea. {iatunci, apare problema de gus turi, depublicuri mai mult sau mai pu]in edu-cate. C`nd m\ refer la e du ca ]ie, facparalela cu „lucrarea de pia]\”, cum `ispunem noi, sau kitsch-ul [i lu cra rea degalerie, care se vinde mai greu.

Eu am avut ocazia, fiind cu o bur s\de cercetare `n Madrid timp de treiluni, `n 1993, s\ vizitez Muzeul Pra dope care aproape `l `nv\]asem pe de rost.{i ori de c`te ori intram `n muzeu,g\seam grupuri de copii cu profesorulsau educatorul `n c`te o sal\ care vor-beau despre lucrarea din sala respec-tiv\. Asta `nseamn\ educa]ia. Acelco pil, `n timp, devine o persoan\ edu-cat\ f\r\ s\ `[i dea seama. El discerne`ntre ce ea ce este frumos [i ce nu. Secre eaz\ un bun gust natural. Aceastaeste o latur\ a educa]iei pe care [i noi artre bui s\ o implement\m la copii, de lacla sele mici. Nu neg importan]a limbiiro m=ne sau a matematicii, dar este foar -te important s\ educ [i spiritual a celcopil, care apoi ar avea dispo ni bi li tates\ se achite [i de sarcinile de la o -biectele dificile. Pentru c\ ar fi mai re- laxat, ar avea alt\ deschidere menta l\.Creativitatea te ajut\ `n tot, `n toate.

Cristina BABII

Opinia veche — Nr. 41

9 — 23

- 29

ianurie 201

1

88 MMIICCRROOFFOONNUUL DE SERVICIU

Nu mi-am pus niciodat\ problema de a fi eu prima `n toate

Tabloul cu pictura gravat\ a mentorului ei, Horvath Bug-nariu, ocup\ un loc de cinste `n biroul modest de

decan. Birou pe care `n c`teva s\pt\m`ni Atena ElenaSimionescu `l va schimba pentru a-[i ocupa noul „c\min”,acela din care `[i va exercita func]ia de rector a Univer-sit\]i de Arte „George Enescu” din Ia[i. Nu se simte „spe-cial\” pentru c\ este prima femeie de dup\ ’90 care areacest statut, ci pentru c\ toat\ via]a a „s\pat” `n metal [ilemn pentru a picta. Iar tabloul profesorului Bugnariumerge cu ea `n noul birou. Ca s\ nu uite de unde a`nceput rela]ia ei cu gravura.

� interviu cu prof. univ. dr. Atena Elena Simionescu, noul rector al Universit\]ii de Arte „George Enescu” din Ia[i

Nu oricine agreeaz\ gravurasau o `n]elege cu adev\rat. Eaeste restrictiv\ ca receptare,pune anumite probleme, proba-bil pentru c\ nu oricine are de-schidere spre zona asta, dac\ nueste preg\tit un pic.

„

Tinerii trebuie s\ con[tientizeze situa]ia lor so-cial\

O.V.: Cum pl\nui]i s\ moderni -za]i proiectul didactic, mai exact?

A.E.S.: Prin utilizarea mijloacelore lec tronice, `n primul r`nd. Eu chiar fo -losesc sistemul acesta, s\ spunem c\,prin pozi]ia asta administrativ\ mi s-a`nt`mplat s\ nu fiu la curs [i atunci oricestudent interesat mi-a trimis te me le,schi]ele, `ntreb\rile, pe mail, eu amr\spuns [i astfel s-a creat un sistem decomunicare. Noi avem o re]ea de in-tranet `n cadrul facult\]ii [i cursurile s`ntla dispozi]ia studen]ilor.

O.V.: Vre]i s\ extiden]i sistemul [i`n cadrul celorlalte facult\]i?

A.E.S.: Da, sigur. Nu [tiu `n ce m\ -sur\ se g\se[te deja `n celelalte facul t\]i,nu cunosc `n detaliu ce se `n t`m pl\ acolopentru c\ pozi]ia mea nu mi-a permis s\fac cercet\ri, dar `n m\sura po -

sibilit\]ilor, a[ `ncerca s\ distribui sis- temul. Sigur c\, spre exemplu, la Mu -zic\ [i chiar [i la Teatru, ar fi foartedificil s\ fac o corectur\ prin in ter -mediul calculatorului pentru c\ estevor ba despre o abilitate direct\, do b`n -di t\ de obicei `n rela]ia profesor-stu-dent, `ns\ anumite lucruri, deplanificare sau de parte tehnic\, pre-supun c\ se pot lucra [i `n modalitateaasta. Da c\ situa]ia o impune,bine`n]eles.

O.V.: V-a]i g`ndit la modul `n carestuden]ii [i-ar putea evalua a nualprofesorii, a[a cum apare `n pla nuldumneavoastr\ managerial?

A.E.S.: Avem deja dou\ tipuri defor mulare de evaluare cu `ntreb\ri [ipunctaje. Deci studentul apreciaz\ pro- fesorul [i `n func]ie de prezen]\, ca li-tatea cursului, informa]iilor sauco rectitudine. Acest lucru este impus defapt de ARACIS [i noi automat l-amaplicat `n toat\ universitatea. Pentru c\atunci c`nd primim vizitele de a cre di -tare sau de verificare a calit\]ii `n v\ ]\ -m`ntului, s`ntem obliga]i s\ lepre zen t\m.

O.V.: {i se ]ine `ntr-adev\r cont deele?

A.E.S.: Rezultatul acestor fi[e `l vi -zualizeaz\ decanul, care ̀ [i poate per mite`ntr-o discu]ie cu cadrul di dac tic s\ fac\anumite observa]ii, dar este ceva confi-den]ial pentru c\ nu pu tem s\ cre\m unconflict `ntre student [i cadru didactic.Oricum, formularele s`nt anonime, pen-tru ca nici studentul s\ nu simt\ o pre-siune asupra lui.

O.V.: C`t de important este ca vi-i torii studen]i s\ fie absolven]i ailiceelor de arte?

A.E.S.: Noi nu ]inem cont de astapen tru c\ d\m examen de admitere.Deci intrarea la facultate nu se face prindosar pentru c\ la un moment dat acestdosar poate crea probleme de nivel fi-nanciar. Studentul este obligat `n acestcaz s\ `[i creeze un portofoliu cu lucr\ri[i depune un efort suplimentar pentruconstruirea mapei. Iar dac\ el nu vinedintr-un liceu de art\, s\ aib\ deja ni[telucr\ri de studiu, atunci devine debuso-lat, prin urmare am re nun ]at la capitolulacesta. T`n\rul can di dat este analizat `nfunc]ie de abi li t\ ]ile sale cele mai sin-cere pentru c\, dac\ are un subiect `nfa]a sa [i trebuie s\ ̀ l reprezinte, normalc\ orice surs\ de informa]ii este deprisos. Omul ce [tie, aia face.

O.V.: Cum v-a]i men]inut p`n\acum rela]ia cu studen]ii?

A.E.S.: Sper, `n sufletul meu, c\foarte bine. S`nt apropiat\ de tineri, `miplace s\ lucrez cu ei [i cred c\ [i ei m\men]in pe mine `n form\. ~mi atrag a -ten]ia asupra anumitor aspecte, sigur c\nu inten]ionat, dar colabor`nd, lu cr`ndcu ei, sesisez. La un moment dat, `n an-umite genera]ii, se schimb\ u nelepuncte de vedere, unele sisteme de ob-serva]ie sau chiar de re pre zen tare a re-alit\]ii [i atunci ca profesor `n re gistrezi.E[ti obligat s\ `]i schimbi [i tu ati-tudinea. Noi lucr\m pentru ei, nu ei lu-creaz\ pentru noi.

~ncerc mereu s\ `i fac s\ con[ti en ti - zeze situa]ia lor social\. Ei s`nt cei carecreeaz\ viitorul [i vreau s\ `i fac s\ `[iasume lucrul acesta prin munca lor. C\uneori nu `[i dau seama. Fac lucruri dinvirtutea iner]iei: `nva]\, prezint\ lu cr\ ri,

iau note, dar nu este chiar a[a. Esen]atrece de lucrul acesta. Pentru c\ studen-tul lucreaz\ pentru el, pentru personali-tatea lui artistic\, se va afirma pe o pia]\a artei care deja nu mai este na ]ional\,este `n mod clar interna]ional\. {i atunciel trebuie s\ fie la parametrii maximi deprofesio na lism pentru ca lumea s\ `l`nregis treze ca atare.

O.V.: Cum vede]i `n momentul defa]\ aceast\ pia]\ a artei?

A.E.S.: {tiu c\ sun\ paradoxal, darcred c\ studen]ii no[tri au [anse maimari dec`t absolven]ii altor institu]ii.Pentru c\ la noi toate specializ\rile fo lo -sesc calculatorul. A[a c\ studentul nos- tru are abilitate pe programele ar tis tice:Adobe Ilustrator, Photoshop, 3Dmax,deci exist\ o calitate `n plus pe care al]istuden]i nu o au. Apoi, noi for m\m og`ndire creativ\. Deci omul are disponi-bilitate intelectual\ s\ di va gheze dinpartea teoretic\ strict\, care formeaz\profesia, [i atunci `[i g\se[te un loc maiu[or unde se poate capacita; prindisponibilitate intelectual\ se poate dez-volta [i ajut\ [i institu]ia res pec tiv\ s\ sepromoveze. Iar la capitolul acesta depromovare, care exist\ peste tot `n so-cietate, profesia noastr\ este de ajutor.

S`nt foarte sever\ cu ceea celucrez

O.V.: Crede]i c\ `n rela]ia cu stu- den ]ii v-a ajutat mai mult tactul pe d-a gogic sau faptul c\ s`nte]i un ar tistla r`ndul dumneavoastr\?

A.E.S.: Cred c\ ambele. Adic\, po]ifi un foarte bun artist, dar dac\ nu tepo]i apropia de student [i nu `i po]itrans mite informa]ii, degeaba. {i dac\e[ti un artist slab [i ai doar calitatea dea te apropia de oameni, nici atunci nu ebine. Deci exist\ un echilibru `ntre celedou\ aspecte.

O.V.: S`nte]i un personaj mai de- grab\ laconic. Comunica]i mai bi neprin intermediul artei?

A.E.S.: Sper c\ da. Pentru c\ eu lu-crez, expun, dar expozi]ii personale facmai rar fiindc\ dac\ nu consider c\ amfoarte mult de spus de la o expozi]ie laalta. S`nt foarte sever\ cu ceea ce lu-crez.

O.V.: A]i lep\dat vreodat\ stra ie -le de artist pentru a v\ `ndeplinicerin]ele func]iei?

A.E.S.: Nu. Cred c\ undeva, `ncreierul nostru, se lucreaz\ [i, cum noine ax\m mai mult pe vizual, tot ce ob-serv\m, tot ce ochiul `nregistreaz\, chiardac\ nu materializ\m imediat, no t\m re-pede pe un carne]el [i c`nd se g\ se[temomentul potrivit, r\bufnim.

O.V.: Pasiunea pentru gravur\este mo[tenire de familie?

A.E.S.:Nu, am dob`ndit-o `n fa cul - tate, la Cluj. Liceul de Art\ l-am f\cutla Gala]i, unde am primit informa]iifoarte sumare despre gravur\, deci amfost luat\ prin surprindere la facultatede tehnica gravurii. Oricum, destul det`rziu am `nceput s\ o pun `n aplicarepentru c\ e foarte costisitoare. Pre-supune presa de gravur\, pl\ci din di-verse materiale care nu s`nt chiar la`ndem`n\, acum se g\sesc, au `nceput s\apar\, dar `n vremurile trecute eraufoarte dificil de ob]inut.

Am perseverat [i `mi asum cu lips\

de modestie faptul c\ am introdus `nMoldova gravura, i-am `nv\]at pe stu-den]i [i acum s`nt foarte mul]i tineriarti[ti, deja unii mai `n v`rst\, c\ timpula trecut, care lucreaz\ gravur\ cu con-secven]\ [i chiar au rezultate. Am satis-fac]ia acestui fapt.

O.V.: P\rin]ii dumneavoastr\ c\ -tre ce v\ `ndrumau?

A.E.S.: Tat\l meu era inginer me ca -nic, deci avea o profesie foarte rea l\,dar pe mine gravura m-a atras pentru c\este foarte profund\. Se ajunge la oidee, la un concept care apoi trebuietransferat pe un material, pe o plac\ demetal, de lemn, de piatr\, de plastic. {iacea plac\, la r`ndul ei, prin teh nica spe-cific\, fie lucrat\ direct ma nual, fie cuacizi, este imprimat\ pe h`r tie. Este unprocedeu care are foar te multe aspectetehnice [i atunci el de vine foarte pro-fund pentru c\ nu e ca la p`nz\, c`nd aio idee, ai p`nza `n fa]\ [i `ncepi s\ lu-crezi. Aici ai ideea [i fe lul `n careajunge pe metal, dar metalul poate fitratat `n linie, `n puncte, `n pete, decis`nt foarte multe variante [i tehnica teoblig\ s\ lucrezi `ntr-un a numit fel.Apoi, dac\ lucrezi cu acizi, s`nt diversestraturi, faci o etap\ a de se nului, `l ataci[i mergi la acid, abia atunci se imprim\o parte a desenului. Se cl\te[te placa,pentru ca acidul s\ nu lucreze `n con-tinuare [i vii [i de se nezi pe deasupra`nc\ un strat [i `nc\ u nul, po]i fac cinci,zece straturi [i la final imprimi. Dac\imprimarea nu es te suficient de bun\, serevine. Se ia placa de metal `nc\ o dat\.De asta spun c\, `n sine, arta asta estedestul de profund\ [i impactul vizualatunci c`nd expui o gravur\ nu estedestul de puternic. Nu oricine agreeaz\gravura sau o `n]elege cu adev\rat. Eaeste res tric tiv\ ca receptare, pune anu-mite prob leme, probabil pentru c\ nuori ci ne are deschidere spre zona asta,

dac\ nu este preg\tit un pic.O.V.: Ori subiectul trebuie s\ fie

foarte puternic.A.E.S.: Da, ini]ial gravura a ap\rut

ca metod\ de mediatizare, de difuzare ainforma]iei, \sta a fost rolul ei pri mor -dial. La noi `n Europa, Dürer (n.r.: Al-brecht Dürer, creator de gravuri [ipic tor german influen]at de ideileRena[terii [i Umanismului) i-a dat ro -lul de art\, c\ asiaticii au pornit de prinsecolul al V-lea, `n Europa a a p\ rut

prin intermediul crucia]ilor, deci multtimp dup\.

MMii--aamm ccrreeaatt ddeejjaa uunn ssttiill pprroopprriiuu ddee aa ggrraavvaa

O.V.: Cum v\d ei arta fa]\ de noi,europenii? A]i fost [i premiat\ la unconcurs din Japonia.

A.E.S.: Eu am fost surprins\ de pre-miul din Japonia, de cum po]i fi apre-ciat `ntr-un mediu `n care nu e[ticunoscut. Este cel mai onest mod de ac`[tiga un premiu. {i aceste bienale-trienale, s`nt expozi]ii foarte ample,unde particip\ 200-300 de arti[ti,fiecare cu dou\, trei lucr\ri, deci volu-mul de selec]ie este enorm. Juriile deobicei s`nt interna]ionale [i atunci ju ri -zarea este chiar onest\. Dar o diferen]\nu este, tocmai \sta este avantajul aces-tor bienale-trienale, `n felul acesta aiocazia s\ vezi ce se `nt`mpl\ cu lu cr\ride gravur\ venite din toate p\r]ile lumii.~n Australia este un a nu mit tip delucru, `n America Latin\, ca tegoricaltul, la noi `n Europa deja estediferen]iat. Nem]ii lucreaz\ `ntr-un fel,spani olii `n alt fel, turcii lucreaz\ foartepoetic. Spre exemplu, pentru mi ne afost o surpriz\ s\ observ arta turc\. Ru[iiau o [coal\ foarte special\ de gravur\pentru c\ ei au facultate chiar de ilus-tra]ie de carte [i atunci cei care provinde acolo frapeaz\ prin bog\]ia detaliilor.Noi sintetiz\m, la ei e invers, vin [iadaug\ foarte mult.

O.V.: Este aceast\ art\ procesulunei munci asidue mai degrab\ dec`to muz\ capricioas\?

A.E.S.: Le combin\, pentru c\ f\r\o munc\ asidu\ nu po]i face o plac\ degravur\, nu ai `ncotro. Este exact ca lasculptur\, nu at`t de complex, dar esteclar o elaborare dup\ un proiect, chiardac\ nu este `nc\ pus pe h`rtie, dar `nmod clar trebuie s\ [tii ce vrei s\ faci.~n schimb, dac\ perseverezi, ajungi lasolu]ii personale de a imprima, lucru pecare l-am tr\it [i eu. Cred c\ mi-amcreionat deja un stil foarte propriu.

Chiar colegi de ai mei mi-au spus:„Cum gravezi tu, eu n-am v\zut pe ni- meni”. A fost un timp `n care m-am izo-lat aici, `n Moldova, unde nu existauarti[ti care practicau `n mod specialgravura [i atunci am lucrat de una sin-gur\ `n atelier [i probabil c\ am ajuns laanumite rezultate personale ale abilit\]iimele tehnice [i ale g`n di rii proprii.B\nuiesc c\ `n felul \sta am avut [i suc-cesul din Japonia, am a juns la un rezul-tat foarte personal care probabil [i pe ei

i-a impresionat. {i a fost un mare succespentru c\ lucrarea mea a ajuns chiar peafi[ul expozi]iei.

O.V.: Cine v-a `nv\]at s\ sim]i]imaterialul `nainte de toate?

A.E.S.: Profesorii mei, domnii IoanHorvath Bugnariu [i Ioachim Ni ca,personalit\]i marcante ale `nv\ ]\ -m`ntului artistic din Rom=nia. Pen trumine au fost deschiz\tori de drumuri,pot s\ spun cu toat\ sinceritatea. Euoricum am folosit ca surs\ de ins pi ra]iegravura din toate timpurile, nu am avutprejudec\]i niciodat\. M-am uitat, amadmirat, am `ncercat s\ `n ]e leg, s\ `nv\],s\ accept. ~ntotdeauna m-am g`ndit c\un artist a ajuns la un re zultat artistic `nurma unor convingeri, chiar dac\ pemoment, poate `i resping lu crarea, nu`mi spune nimic. Dar da c\ m\ uit maiatent [i m\ uit pu]in [i `n spate, la ce amai lucrat acel om, `ncep s\ `l `n]eleg. ~ig\sesc argumentele.

O.V.: Lucra]i cu materiale dure.C`t de maleabil este metalul compara -tiv cu lemnul?

A.E.S.: Metalul este mai maleabilde c`t lemnul, care este mult mai cald.Spun asta pentru c\ noi lucr\m pe ofoaie de metal de obicei moale, cuprusau zinc [i ori gravezi, zg`rii suprafa]aprin for]a m`inii, ori o acoperi cu o pe -li cul\ de grunt `nchis\ la culoare [i cuun ac desenezi, practic `nl\turi stratul a -cela de cear\ fin\. Acidul face s\ pa rea,gravarea efectiv\, este elementul decoroziune. La lemn, lucrurile stau cutotul altfel pentru c\ ai sc`n du ra, matri]ade lemn [i cu d\lti]a `n m` n\ trebuie s\lucrezi line cu linie, punct cu punct.

UUnneeoorrii nnee aabbaatteemm ddee llaarreegguull\\ [[ii ccrriittiicciiii nnee ccoommbbaatt

O.V.: C`nd ne g`ndim la art\, neg`ndim la pictur\ sau muzic\. Cumr\m`ne cu gravura?

A.E.S.: Gravura este mai special\.Spunea chiar domnul Ciuc\ la mai mul -te vernisaje despre Salonul de Gra -vur\ de la Londra unde, c`nd se

ho t\ r\sc s\ arate stampe (n.r.: imagineim pri mat\ dup\ o plac\ de gravur\),vizi ta torii primesc m\nu[i ca s\r\sfoiasc\ gra vurile adunate `ntr-uncaiet, pentru a nu le deteriora. De obiceinu se ex pu ne neap\rat, ca pictura, ci s`ntco lec ]ionari de stampe. Pictura proba-bil este o art\ mai mult de ambient, nuori cine `[i expune o gravur\ `n cas\. Dar`n foarte multe filme s-au putut ob servapicturi care aveau o margine alb\, eibine, acelea erau gravuri. ~n Occident

deja este dezvoltat gustul pentrugravur\. Mai pu]in la noi, `n Moldova,pentru c\ `n Ardeal este foarte puternicgustul \sta, probabil se simte altfel in-fluen]a occidental\.

O.V.: Ai voie s\ mai [i „ba]i c`m -pii” atunci c`nd gravezi?

A.E.S.: Spre exemplu, o lucrarepoa te avea 15, 20 de componente, careintr\ `ntr-o edi]ie. ~n cadrul acesteiedi]ii, am voie s\ creez un procent des -tul de limitat de evad\ri de la re gu l\,cam 5%, `n care eu intervin cu elementeca re creeaz\ „edi]ia de artist” sau„printul de artist”. Este o lucrare carenu mai are repeti]ie, este persona l\. Areinclus\ `n ea ni[te elemente ca re nu potfi repetate. Uneori ne abatem [i ne com-bat criticii spun`ndu-ne c\ am dep\[itlimita, dar te fur\ posibi li t\ ]ile, nu tepo]i ab]ine. Mai incluzi o pla c\ cu unfundal [i mai [ablonezi ce va, vezi c\ aie[it ceva interesant, mai `n cerci una [i`nc\ una [i uneori de p\ [e[ti acel procentimpus. {i normal c\ da c\ lucr\rile s`ntbune, le [i ar\]i, nu le ]ii ascunse.

O.V.: C`te pl\ci poate avea o lu- cra re?

A.E.S.: ~n gravur\, c`te culori ve -dem, at`tea pl\ci s`nt. Atunci c`nd o lu- crare are foarte multe culori, `nseamn\c\ are trei, patru, cinci pl\ci. Este dificil.Exact ca `n Photoshop, c`nd se despartlayer-ele, fiecare layer este o plac\ degravur\ lucrat\ separat.

O.V.: A pierdut deci arta b\t\liacu kitsch-ul?

A.E.S.: Am sentimentul c\ au maidis p\rut din operele acestea de pe pia]\,kitschoase, la care facem noi a luzie printradi]ie. Parc\ nu am mai v\ zut. Au mair\mas prin Parcul Tea tru lui, dar dejas`nt restr`nse, mai ve deam pe la t`rguri,dar [i aici s-au mai dim inuat. {i oricum,intr\ `n joc arta po pular\ deja, care estefoarte frumoas\, onest\, sincer\ [iatunci poate creeaz\ un balans.

RReeuu[[eesscc ss\\ eecchhiilliibbrreezzssiittuuaa]]iiiillee ccuu ccaarree mm\\ ccoonnffrruunntt

O.V.: A]i `nt`lnit vreodat\ `n via ]\oameni a c\ror munc\ s\ v\ fac\ s\ v\`ntreba]i: „Eu de ce nu m-am g`nditla asta `nainte?”?

A.E.S.: Nu mi-am pus niciodat\prob lema de a fi eu prima `n toate. Nuam avut `n vedere aspectul acesta. Amfost `n urm\ cu cinci ani [i am v\zut„Bienala de Art\” de la Vene]ia [i a co -lo mi s-au deschis foarte multe dru mu -ri, `n sufletul meu, ca artist. Am v\ zutcu adev\rat c`te idei [i direc]ii poa te luaarta contemporan\. P`n\ la acea con- fruntare nu mi-am imaginat c\ s`nt chiarat`tea posibilit\]i. Nu neap\rat le-amagreat pe toate, dar le-am apreciat cavariant\ de a creea. Nu cu va len ]a „oarecum de eu nu m-am g`n dit?”. Le-am ac-ceptat [i am avut un e lan nou, mi-amzis: „uite c\ se poate lu cra [i `n felul \sta[i s`nt [i alte c\i de a bor dare”.

O.V.: Spunea]i despre dum nea -voas tr\ c\ s`nte]i o persoan\ echili-bra t\. Este aceasta o cale de a ob ]i nemul]umirea, cum spunea Demo -crit?

A.E.S.: Cred c\ da. Dar nu m\ g`n -desc la echilibrul meu, ci la faptul c\reu[esc s\ echilibrez situa]iile cu ca rem\ confrunt, situa]ii `n care m\ str\ -

duiesc s\ induc aceast\ stare. {i am con-s tatat `n timp c\ reu[esc s\ aplanez a n-umite conflicte, de[i nu `ntotdeauna. {icred c\ \sta e echilibrul, mo men tul `ncare `n]elegi ce se `nt`mpl\, poate nu `ntotalitate, dar `n mare par te. C\ dac\ ai`n]elege tot, ]i s-ar des chi de alte ne-cunoscute, ca la Socrate, „cu c`tavansez `ntr-o profunzime, `mi dauseama c\ nu cunosc despre ea”. Re - venind, la asta m\ refeream, s\ `n cer - c\m s\ echilibr\m situa]iile f\ c`n du-letransparente, s\ le `n]elegem [i, `n - ]eleg`ndu-le, s\ ne d\m seama, `ntr-ooarecare m\sur\, care este dreptatea fie - c\ruia. Pentru c\ fiecare om are drep-tatea lui.

O.V.: {i atunci cum stabilim ca reeste adev\rul?

A.E.S.: Undeva trebuie s\ existeni[ te puncte comune pe care to]i le pu -tem accepta. Eu s`nt convins\ de drep- ta tea mea, dar c`nd m\ confrunt cucea lalt\ persoan\ [i `mi explic\ ra]io na - mentul ei, eu o pot `n]elege. {i atuncipoate c\ dreptatea mea se modific\ unpic pentru c\ accept\ ce mi-a spus celde al\turi. Cunosc`nd situa]ia, lu cr urilese a[az\ altfel sau se demon tea z\.

O.V.: Cum arat\ lumea privit\din „Fereastra sufletului” dumnea -voastr\?

A.E.S.: Eu m-am apropiat foartemult de natur\, observ plantele, ani-malele. {i cred c\ cel mai cinstit senti-ment este s\ privesc cu aten]ie natura deunde trebuie s\ lu\m exemplu. A fost olec]ie [i pentru mine pentru c\,mut`ndu-m\ la ]ar\, mi-am permis s\plantez flori, legume [i s\ v\d cum dinnimic cre[te o pl\ntu]\, care ajunge s\fac\ [i un fruct folositor ]ie. Chiar cred`n natur\ [i `ncerc s\ `nv\] de la ea.

O.V.: C`t\ art\ vede]i `ntr-o o pe r\conceput\ prost, dar care are un me -saj pregnant?

A.E.S.: Dac\ are mesajul puternic[i se lanseaz\, `nseamn\ c\ nu e proas -t\, devine art\ conceptual\. Dar publi -cul se poate manifesta cum dore[te, es teproblema de gust. {i nu presu pu neneap\rat educa]ie, pentru c\ se pu ne [i

problema asta. Dac\ ai suficient\educa]ie ca s\ accep]i arta conceptual\,ready-made sau pop-art, sau ai e du ca]ie[i accep]i arta clasic\, cult\, f\cut\ deprofesioni[ti. Este o problem\ dedisponibilitate personal\ [i de guststrict.

Revenind pu]in la catedr\, le spun [istuden]ilor mei, este posibil ca eu per-sonal s\ nu agreez o oper\ prezentat\,dar nu pot s\ nu `i recunosc ca li t\ ]ile.Dac\ lucrarea aceea are concept, re-spect\ regulile com po zi ]io na le, are unanumit statut [i `l impune foarte bine,chiar dac\ eu nu o sim pa ti zez, nu`nseamn\ c\ ea `[i pierde calitatea. {iatunci, apare problema de gus turi, depublicuri mai mult sau mai pu]in edu-cate. C`nd m\ refer la e du ca ]ie, facparalela cu „lucrarea de pia]\”, cum `ispunem noi, sau kitsch-ul [i lu cra rea degalerie, care se vinde mai greu.

Eu am avut ocazia, fiind cu o bur s\de cercetare `n Madrid timp de treiluni, `n 1993, s\ vizitez Muzeul Pra dope care aproape `l `nv\]asem pe de rost.{i ori de c`te ori intram `n muzeu,g\seam grupuri de copii cu profesorulsau educatorul `n c`te o sal\ care vor-beau despre lucrarea din sala respec-tiv\. Asta `nseamn\ educa]ia. Acelco pil, `n timp, devine o persoan\ edu-cat\ f\r\ s\ `[i dea seama. El discerne`ntre ce ea ce este frumos [i ce nu. Secre eaz\ un bun gust natural. Aceastaeste o latur\ a educa]iei pe care [i noi artre bui s\ o implement\m la copii, de lacla sele mici. Nu neg importan]a limbiiro m=ne sau a matematicii, dar este foar -te important s\ educ [i spiritual a celcopil, care apoi ar avea dispo ni bi li tates\ se achite [i de sarcinile de la o -biectele dificile. Pentru c\ ar fi mai re- laxat, ar avea alt\ deschidere menta l\.Creativitatea te ajut\ `n tot, `n toate.

CCrriissttiinnaa BBAABBIIII

Opinia veche — N

r. 419 — 23 - 29 iarnuarie 2012

MICROFONNUULL DDEE SSEERRVVIICCIIUU 99

Nu mi-am pus niciodat\ problema de a fi eu prima `n toate

„Po]i fi un foarte bun artist, dar dac\ nu te po]i apropia de student [i nu `ipo]i trans mite informa]ii, degeaba”

� interviu cu prof. univ. dr. Atena Elena Simionescu, noul rector al Universit\]ii de Arte „George Enescu” din Ia[i

Nu oricine agreeaz\ gravurasau o `n]elege cu adev\rat. Eaeste restrictiv\ ca receptare,pune anumite probleme, proba-bil pentru c\ nu oricine are de-schidere spre zona asta, dac\ nueste preg\tit un pic.

„

f

Lumea eeste ttare iintimidat\[i ppoart\ oo ffric\ aaici

Stau acas\ cu familia [i cumajunge amurgul `n sat mie, v\ spuncinstit [i v\ spun a[a, adev\rul, `mieste team\ s\ ies afar\ din cas\ [inu [tiu c`t timp pot s\ mai continuelucrurile astea.

Cobor [i, pentru c`teva momente,m\ simt ca-n „C\l\uza” lui Tarkov-ski: am trecut de gardienii `nfrico[\-tori [i m\ g\sesc `ntr-un loc `n caretotul pare `n regul\, doar mai vechipoate pu]in, `ns\ `n aerul c\ruia sesimte c\ ceva s-a `nt`mplat.

Urm\torul microbuz m\ las\ `nP`r`ta Nou\, partea satului de undeera Vadim. Undeva pe st`nga, `n fa-]a unei case, doi localnici discut\.Din vorb\ `n vorb\, `i `ntreb dac\-ideranjeaz\ pacificatorii [i faptul c\-icontroleaz\ de fiecare dat\ c`nd trecpodul. „Noi nu s`ntem la curent, nu[tim”, `mi r\spunde scurt unul din-tre ei. C`nd aduc vorba de t`n\rulcare a fost `mpu[cat, unul `ncepe s\vorbeasc\, „[ti]i cum spune lumea,\la a fost beat, \la n-a fost”, `ns\prietenul lui i-o taie categoric „ces\ gr\ie[ti tu dac\ nu [tii?”, apoi,c\tre mine „du-te mai `ncolo, `ntrea-b\-i pe \[tia de v`rsta lui”, [i-mi facesemn c\tre cap\tul str\zii. {i, c`nd s\plec, parc\ m\ avertizeaz\: „{tii cum

e chestia asta? Ca o carte, s-a deschis,s-a `nt`mplat, a trecut o zi, dou\, am`nchis-o [i nu mai vorbe[te nimenidespre ea.”

Mai `n vale, de la un grup dedou\ femei [i-un b\rbat, primesccam aceea[i reac]ie. „Noi ce putems\ spunem, nu-i corect s\ spunemnoi a[a ce s-a `nt`mplat cu d`nsul.Ma[ina o trecut, s-o `mpu[cat pe ur-m\”, `mi poveste[te vag b\rbatul,v\z`ndu-se din cum gr\ie[te c\ nu `ieste confortabil s\ vorbeasc\ despreasta. Despre pacificatori, la fel:„Nu, de ce s\ ne deranjeze?” ~ns\b\tr`na de l`ng\ el, mai ar]\goas\ [icu tupeu, `l `ntrerupe „ei, cum s\ nune deranjeze? Cum vrei s\ treci,gata tre’ s\ te opre[ti. Te-ai dus, teopre[ti, vii, te opre[ti, toat\ vremeate opre[ti”, spune femeia indignat\.

„De la Rom=nia zice]i c\ s`n-te]i?”, intr\ b\rbatul iar `n vorb\,„Da’ cu ce `ntrebare?” ~i spun c\ defapt nu m\ intereseaz\ neap\rat `n-t`mplarea de la `nceputul lunii, citoat\ situa]ia, c\ am `n]eles c\ lu-mea din sate e nemul]umit\ de pre-zen]a militarilor. „A, despre asta,da, am `n]eles”, [i st\ pu]in pe g`n-duri. „Nu-s mul]umi]i c\ `ncurc\ laoameni, iaca, noi s`ntem cu Mol-dova satele astea. Noi ne ducem laDub\sari, trebuie s\ ar\t\m pa[a-portul, ai intrat din ]ar\, ai ie[it din

]ar\, trebuie s\ `]i controlezema[ina, s\ ar\]i c\ n-ai armamentacolo”, `mi spune acesta, mai st\pu]in [i dispare `n curte. ~ns\ fe-meia, care deja e aprins\ de subiect,nu se las\, reia rolul de vorbitor:„Da’ se `ntreab\ cineva, aista pecare a prins-o la Chi[in\u cu 30 dekilograme de marijuana. Pe unde aintrat, pe unde s-a dus? Ea nu tot pela post a trecut? C\ pe undeva tre-buie s\ fi trecut, doar n-o zburat. {inu e prima oar\, e a doua oar\ c`ndse `nt`mpl\ asta. Dar ei totdeaunastau [i-ntreab\”.

C`t despre zvonurile c\ ma[inaar fi fost furat\ sau c\ t`n\rul nu aveacarnet de conducere, `mi r\spundescurt, c\-s numai minciuni, „pove[tica s\ nu scoat\ armata de aici”. „D-ap\i s\ fi fost moldovan de-al nos-tru, atunci `l g\sea [i-l ucidea de-mult”, se enerveaz\ [i mai tare.

Amintiri nnepl\cuteFor]ele de men]inere a p\cii, a

c\ror datorie este s\ men]in\ pa-cea, ne-au readus la anii 1992, iarla v\rsare de s`nge, iar\[i au f\cutceea ce nu este bine.

~mi mai poveste[te c\ a mai au-zit cum c\, `n trecut, b\ie]i care maitreceau noaptea erau b\tu]i sau fetedezbr\cate [i batjocorite, ba chiarse zvone[te c\ unele dintre ele aufost [i violate, `ns\ le-a fost fric\apoi s\ povesteasc\ cuiva, a[a c\ nupoate nimeni [ti sigur exact ce s-a`nt`mplat. E convins\ `ns\ c\ „`n zi-ua `n care s-a `nt`mplat pacificatorii«n-aveau picioare». De ce nu s-a

dus nimeni atunci s\ `i verifice cualcooltestu’?”, se `ntreab\ femeia.~mi explic\ apoi cum s\ ajung lacasa lui Constantin Bologan, prie-tenul lui Vadim, care era `n dreap-ta sa `n ma[in\ `n momentul `n cares-a `nt`mplat tragedia, „dar e speri-at, nu vrea s\ vorbeasc\. Numai el[tie ce s-a `nt`mplat, dar nu [tiu da-c\ v\ va spune ceva”, m\ avertizea-z\ aceasta.

Ajung la poarta lui, intru `n cur-te, bat la u[\ [i din\untru, f\r\ s\-mideschid\, d`nd doar pu]in perdeauala o parte c`t s\ m\ vad\ la fa]\, `mir\spunde tat\l b\iatului. „Nu e aca-s\, e la Chi[in\u, lucreaz\ acolo”,`mi r\spunde scurt. ~ntreb de-un nu-m\r la telefon, s\ vorbesc cu el [i lafel de repede mi-o taie: „N-are tele-fon” „Cum, n-are?” „Nu, n-are tele-fon” [i r\m`ne coco[at la gemule]ulde la u[\, t\c`nd [i a[tept`nd s\ plec.~mi dau seama de ridicolul situa]iei,`i `n]eleg `ngrijorarea [i plec.

C`nt\rile iinterziseLa cine s\ ne mai adres\m s\ ne

spun\ c\ noi s`ntem corec]i [i dum-nealor nu s`nt? N-am mai g\sitdreptatea [i a[a s-a terminat.

Dup\ aproape o or\ de mers pejos, ajung `n satul Co[ni]a unde, `n

centru, m\ `nt`lnesc cu Anatol Cro-itoru, pre[edinte al Asocia]iei deCultur\ [i Drept „Transnistria”.Dintre to]i locuitorii satelor din zo-n\, este cel care a avut poate, de-alungul timpului, cel mai mult de su-ferit din cauza opresiunii sovietice.{i asta pentru c\ nu i-a fost fric\niciodat\ s\ spun\ ce g`nde[te, s\mearg\ la toate protestele sau s\ leorganizeze chiar el [i s\ promovezecultura [i limba rom=n\ `n acestteritoriu fragil. Ne a[ez\m la mas\cu c`te 100 de coniac [i o pl\cint\[i-ncepe s\-mi povesteasc\ cum`nc\ din ’91, c`nd a adus primulsteag rom=nesc `n sat, pe data de 31august, a fost b\tut pentru asta.

Apoi, la 2 martie 2005, c`nd se`ntorceau mai mul]i din Chi[in\u,de la o mas\ de comemorare a eroi-lor c\zu]i `n r\zboiul din 1992, aufost opri]i la acela[i pod. „Timp dedou\ ore am stat pe pod `n frig. Peurm\ am fost aresta]i, du[i la poli-]ie. Pentru c\ veneam de la Chi[i-n\u [i aveam tricolorul scos pe geamdin autocar [i c`ntam c`ntece patri-otice. Adic\ c`nt\rile noastre au `n-c\lcat ordinul public”, `mi poveste[-te b\rbatul. P`n\ la urm\, au fost eli-bera]i, `ns\ li s-a spus c\ acolo nu leeste permis s\ c`nte.

La fel a p\]it o dat\ [i primaruldin localitatea Oxentia, care a fostre]inut pentru c\ nu a vrut s\ lespun\ pacificatorilor unde merge.

ExilulNoi `n]elegem [i toat\ lumea `n-

]elege c\ pacificatorul este cel maimare exemplu pentru toat\ popu-la]ia. Dar ei ne provoac\ la lucrurimurdare, ne provoac\ cu `ntreb\ri-le astea neghioabe. Nu este corect.

~ns\ cel mai dureros a fost dup\7 aprilie 2009 c`nd, particip`nd laproteste, a fost pus sub urm\rire dec\tre securitatea din Moldova, pen-tru c\ „de pe acoperi[ul unei cl\diride l`ng\ Pre[edin]ie cineva aruncacu pietre `n noi [i-am luat [i eu opiatr\, m-am aplecat [i-am aruncat`n el; am fost prins de camera deluat vederi [i m-au sunat de la poli-]ie prietenii mei, care au fost cumine la un loc la r\zboi [i mi-au zis«pleac\, c\ o s\ te prind\»”. La 2noaptea a fugit cu un prieten la Chi-[in\u [i de acolo la Ungheni dar, d`n-du-[i seama c\ la vam\ s`nt fotogra-fiile lor `n computer, „am cotit un-deva pe l`ng\ mal, c\ eram c\uta]ide toat\ securitatea condus\ de co-

Cu gloan]e m\sluite

RREEPPOORRTTAAJJ1100

Pacificatorii fac legea

Opi

nia

vech

e –

Nr.

419

– 23

- 2

9 ia

nuar

ie 2

012

s`nt vorbe care spun c\autorit\]ile de la Chi[in\uar prefera ruperea de cee `n st`nga Nistrului, pen-tru a intra mai u[or `nUniunea European\ s\tenii tr\iesc de pe o zipe alta cu frica de „paci-ficatori”

Conform acordului, numai ma[inile care se presupune c\ ar c\raarmament trebuie oprite [i verificate

St\m to]i `nghesui]i `ntr-o „rutier\” alb\ care mergela Dub\sari, `nspre Tiraspol. ~n st`nga mea, o

pu[toaic\ chicote[te peste scaun cu dou\ colege declas\ [i-n fa]\, pe culoarul ma[inii `nghesuite, o edu-catoare are grij\ s\ nu i se bo]easc\ plan[a de car-ton cu alfabetul scris cu litere mari, de m`n\, `nso]itede desene haioase. Ne apropiem de postul de pacifi-catori num\rul 9 de la Vadul lui Vod\ pe podul pesteNistru. ~ncep murmurele `n microbuz, dar nimeni nupare s\ se uite afar\, `nspre militari, parc\ fiecareevit`ndu-le c\ut\tura. Ei, `n schimb, ne privesc absent[i rece. ~nc\ o zi de munc\, nimic neobi[nuit. Facemslalom printre barierele de ciment, trecem de un blin-dat care probabil nu s-a mai mi[cat de c`nd a fostadus aici [i, p`n\ s\-mi dau seama, ajungem `n satulP`r`ta. S`ngele, cel pu]in la suprafa]\, a fost sp\lat.

Pe 1 decembrie, `n jurul orei 7diminea]a, Vadim Pisari, `n v`rst\de 18 ani, [i prietenul lui, Constan-tin Bologan, au trecut podul de la

Vadul lui Vod\ c\tre malul drept alNistrului. Fiind polei pe drum, c`ndau trecut, ace[tia au lovit un indica-tor „Stop” care era c\zut, `ns\ nu i-aoprit nimeni la postul unde s-a `n-t`mplat asta [i nici la postul de lacel\lalt cap\t al podului. Au mersun kilometru [i ceva, au alimentatma[ina de la prima benzin\rie [i, la`ntoarcere, au trecut pe l`ng\ primulpost iar, la al doilea, „Pacificatorii”le-au f\cut semn s\ se opreasc\.V\z`nd c\ nu se conformeaz\, patrufocuri de arm\ au fost trase de c\tredoi militari. Vadim a fost `mpu[cat`n spate [i, dup\ c`teva ore, a muritla spital.

Prima reac]ie a ambasadoruluirus la Chi[in\u, Valeri Kuzmin, afost s\ spun\ c\ [oferul nu avea car-

net de conducere, c\ ma[ina era fu-rat\ [i c\ cei doi erau `n stare deebrietate. Dintre acestea, numai ul-tima acuza]ie a fost confirmat\ det`n\rul Bologan, celelalte dou\ fiindinfirmate [i de Ministerul de In-terne de la Chi[in\u. Se presupunec\ [i soldatul rus, cel care a tras fo-cul mortal, ar fi fost b\ut, fiind di-minea]a de dup\ Revelion, dar cumacesta a fugit imediat `n Rusia [i nuse mai [tie de el, informa]ia n-a maiputut fi verificat\.

Exist\ rapoarte neconfirmatecare spun c\ arma cu care VadimPisari a fost `mpu[cat, un Kala[ni-kov AKC-74 cu gloan]e de calibrul5,45 cu centrul de greutate mi[cat,ar fi interzise prin conven]ii ale Or-ganiza]iei Na]iunilor Unite.

Din punct de vedere al legisla-]iei, „pacificatorul” rus nu numai c\nu avea voie s\ trag\ `n t`n\r (foculeste de avertisment), ci nici m\cars\ ]in\ automatul `nc\rcat. ConformAcordului din 1992 [i anexeloracestuia, pacificatorii au dreptul s\urm\reasc\ [i s\ re]in\ „grupuri`narmate” [i s\ trag\ `n oameni doar`n cazul „opunerii de rezisten]\ cuarme de foc”. „Pacificatorii s`nt obli-ga]i `n activitatea cotidian\ s\ deadovad\ de o maxim\ corectitudinefa]\ de popula]ia local\, s\ se ab]in\de la orice ac]iuni nestatutare”, dar[i „cu b\rb\]ie s\ apere via]a [idemnitatea personal\ a oamenilor,la fel [i proprietatea lor” (art. 5, 8,17 ale dispozi]iei anexate la Acor-dul din 1992).

Un post de „pacificatori” ealc\tuit din solda]i ru[i,

moldoveni [i transinstrieni

Tragedia de la `nceput de an exist\ rapoarte neconfirmate care spun c\ arma cu care Vadim Pisari a fost`mpu[cat, un Kala[nikov AKC-74 cu gloan]e de calibrul 5,45 cu centrul de greutatemi[cat, ar fi interzise prin conven]ii ale Organiza]iei Na]iunilor Unite

muni[tii lui Voronin; aveam `n bu-zunare saco[ele, cu hainele, chibri-tele, tot preg\tit”. Au trecut Nistrul`not, cu hainele [i chibritele `n c`tedou\ saco[e str`nse bine cu a]\, pecare le `mpingeau [i pluteau dea-supra apei [i „cum am trecut Nis-trul am dat repede foc, ne-am `nc\l-zit, am m`ncat, aveam o bucat\ desl\nin\ [i am b\ut o sticl\ de votc\[i am ie[it l`ng\ Ia[i”, `[i aminte[teb\rbatul.

A lucrat aproape un an la Bu-z\u, la fabrica Contactoare `ns\,dup\ valul de disponibiliz\ri dinRom=nia, neg\sindu-[i un loc demunc\ `n ]ar\, a `ncercat s\ apeleze`n Bucure[ti la Departamentul Ro-m=nilor de Pretutindeni, de undea fost dat afar\. „Am ajuns c\ n-a-veam ce m`nca. V\ spun cinstit,eram cu Iurie [i ne g`ndeam s\ spar-gem un magazin s\ m`nc\m. Dac\venea poli]ia s\ m\ `ntrebe le zi-ceam c\ vreau s\ m\n`nc, c\ amvenit, am h`rtie de refugiat [i ce s\fac cu ea? Nu m-a luat nimeni lalucru s\ fac un ban s\-mi cump\r obucat\ de p`ine s\ m\ hr\nesc. Mi-au dat o h`rtie `n m`n\ c\ s`nt refu-giat [i at`t.”

Tot din cauza exilului s\u din]ar\, la 2 octombrie 2009, nu a pu-tut ajunge nici la nunta fecioruluis\u Nicolae [i, `n timp ce-mi po-veste[te asta, `ncearc\ s\-[i st\p`-neasc\ lacrimile. „La copilul meu,pe care l-am crescut, [i nu am ajunss\ m\ bucur [i eu. Am pl`ns cumpl`ng acum `n fa]a matale, `ntr-o ca-mer\ din Buz\u. Tr\ie[ti `n mileni-ul trei, unde se spune c\ s`nt drep-turile omului [i noi nu le avem”, `[irevine treptat b\rbatul.

~ntoarcerea `̀n ]]ar\Iaca pe data de 10 ianuarie a

fost ziua mea de na[tere, am `mpli-nit 57 de ani, am intrat `n r\zboi,aveam 37 de ani. 20 de ani, nu?M\car dup\ at`ta timp s\ m\ v\d [ieu liber.

~ntors `n sf`r[it acas\, „eu [iacum nu s`nt angajat, [i acumumblu blestemat”. ~mi mai poves-te[te cum oamenii mai s\raci dinsat se chinuie s\ `[i fac\ un creditpreferen]ial, s\-[i construiasc\ saus\ fac\ repara]ii la case, dar nu reu-[esc s\ ob]in\, `n timp ce „pre[edin-tele raionului a luat dou\; cum `[ipermite? ~nseamn\ c\ ce avem, unboschetar? N-are cas\, n-are mas\?Are salariu de 130.000 de lei [iproiecte cu rutiere, cu restaurante.De luptat n-a luptat, dar [i-a f\cutdocument c\ [i acum are credit pre-feren]ial c\ n-are din ce s\-[i fac\ orepara]ie la cas\”, `mi spune AnatolCroitoru, nervos. {i `l `ntristeaz\c`nd aude vorbe care spun c\, pe deo parte, cei din fruntea RepubliciiMoldova ar prefera s\ intre `nUniunea European\ f\r\ satele depe malul st`ng, iar Nistrul s\ re-prezinte grani]a dintre Europa [iRusia, c\ le-ar fi mai u[or a[a. Da-

c\ ar fi a[a, „eu mi-a[ muta [i mor-m`ntul tat\lui meu din cimitir `nBasarabia [i a[ pleca de aici. C\ eudac\ r\m`n aici, extinz`ndu-se Ru-sia [i Europa p`n\ la Nistru, eu cufamilia mea, [i dup\ noi s`nt [i maimul]i oameni, noi aici nu avem cec\uta, noi aici nu avem trai”, `mim\rturise[te b\rbatul.

Un sstat ccriminalDec`t a[a trai, mai bine mort.

Dec`t `ntr-un a[a lag\r, `ntr-o a[arezerva]ie, `ntr-adev\r, c`t se poatetr\i? De ce noi nu avem drepturi, dece atunci c`nd m\ duc la Chi[in\us\ fiu oprit, s\ fiu `ntrebat ce am `nportbagaj, unde m\ duc, de undevin, la cine m\ duc?

Acum, tragedia de la 1 ianuariede anul acesta, n-a f\cut dec`t s\pun\ capac, at`t pentru el, c`t [i pen-tru al]i oameni din satele din jur.~nc\ din prima zi de c`nd s-a `nt`m-plat, s\tenii s-au adunat revolta]i,au protestat la postul de la Vadullui Vod\. Dup\ dou\ zile au scosblocurile de beton din partea st`ng\a Nistrului `ns\ noaptea au venitfor]ele „pacifiste” separatiste [i le-aupus la loc, dup\ cum `mi poveste[teb\rbatul. „Apoi au venit [i au trasrafale deasupra satului. M-a trezitso]ia [i mi-a spus «Anatolie, scoal\c\ afar\ `mpu[c\», [i m-am sculat [iam auzit cu urechile mele. {i a douazi vorbea lumea despre asta. Unde-igaran]ia mea c\ ei nu intr\ la mines\ m\ `mpu[te `n cas\?”, se `ntreab\Anatol Croitoru.

B\rbatul `[i mai pune `ntrebareacum de un om ca cel care l-a `m-pu[cat pe Vadim, care a luptat `nr\zboiul de la 1992 de partea for-]elor separatiste [i care a lucrat `nmili]ia for]elor transnistrene a fostangajat ca „pacifist”. „Cum putea els\ aduc\ pacea? Uita]i-v\ la rezul-tate. De aici reiese [i g`ndul c\ poa-

te anume se organizeaz\ [i s`nt an-gaja]i astfel de oameni, s\ `nspireteam\ `n popula]ie”, se g`nde[teAnatol Croitoru.

Tactici dde `̀nduplecareDumnezeu poate c\ mi-a dat s\

tr\iesc 80 de ani, dar de at`ta fric\am s\ tr\iesc 60 [i-o s\ m\ termine.

~ns\ acum oamenii se tem s\mai vorbeasc\ despre asta. Se tempentru c\, a[a cum `mi mai poves-te[te, „conducerea de la raionul nos-tru nu prea dore[te s\ scoat\ pos-turile de Pacificatori. Iar poate opersoan\, maic\-sa sau taic\-su sauchiar el are loc de munc\ aici, cums\ spun\ el c\ «da, mi-e fric\»”. ~mimai spune cum `n 2009, c`nd a fostnevoit s\ „lepede” Republica Mol-dova, `n satul lui erau cinci persoa-ne care aveau pa[aport al „a[a spuseiRepublici Nistrene, stat nerecunos-cut de nimeni `n lume, deci stat cri-minal”. Acum s`nt peste 1000 deastfel de oameni pentru c\ autorit\-]ile locale permit oamenilor s\ mear-g\ la separati[ti [i s\ ia cet\]eniaRepublicii Separatiste Nistrenepentru c\ acolo pensia e mai mare.„Rusia `nduplec\ cu bani pensiona-rii din Transnistria ca s\-i atrag\ peai no[tri acolo, s\ nu mai fie de par-tea st`ng\ a Nistrului cu pa[apoartemoldovene[ti, cu pozi]ie [i cu orien-tare politic\ [i cultural\ rom=neas-c\”.

~mi mai spune de alt\ tactic\adoptat\ de for]ele separatiste: „Dece au spus c\ uite Smirnoff cu fiu’s\uau furat din banii cu care trebuia s\pl\teasc\ pensionarii din Transnis-tria, 169 de milioane? P\i, iat\, ne-a dat nou\, la \[tia de aici, s\-iatrag\ acolo”, `mi explic\ AnatolCroitoru. „Pierdem lumea, o d\mseparati[tilor, o d\m unei ]\ri sus]i-nut\ totalmente prin bani [i prin ce

vre]i de Rusia. {i dac\ eu i-am spuslui Policinschi c\ eu ca cet\]ean iaude la autorit\]ile locale actele, cums\ m\ duc la separati[ti? N-a luptatnici o secund\ [i are [i el legitima]iec\ a luptat”, se `nfurie iar b\rbatul.

La ccap\t dde llumi~n caz de se pune hotarul acolo,

rom=nii care se tem de parc\ pri-mesc gunoi `n ochi s\ spun\ c\-srom=ni o s\ fie omor`]i; pe parcur-sul mai multor ani, `ntr-o zi clar nu,dar o s\ fie intimida]i p`n\ c`nd os\-i sf`[ie pe to]i, n-o s\ mai r\sufleo r\suflare rom=neasca `n st`nga.Dac\ se pune un hotar [i de parteast`nga a Nistrului vine Rusia, iardin partea dreapta a Nistrului vineEuropa; care o s\ r\m`n\ aici o s\zic\ «las\ c\ o s\ fie bine»; o s\-im`ng`ie, o s\ le spun\ «bine, bine,bine», dar c`te un pic, c`te un pic,c`te un om `n fiecare lun\ m\car ([ibate de dou\ ori `n mas\) `n timp dezece ani o s\-i nimiceasc\, n-o s\mai fie o r\suflare rom=neasc\, omelodie, o vorb\, un c`ntec, o tradi-]ie, nimic. M\ crezi, sau nu?

Cu toate astea, s`nt [i oamenicare-s de alt\ p\rere, sau cel pu]ina[a spun [i las\ s\ se vad\. „Pacifi-catorii-s acolo ca s\ p\zeasc\ [i edatoria lor s\ opreasc\ pe toat\ lu-

mea”, consider\ ace[tia. Mai devre-me, `n sta]ie, nici nu-i spusesem bi-ne unei femei de ce-s aici c\ a [i `n-ceput: „Ce i-a trebuit s\ nu opreas-c\? Pe fiul meu de fiecare dat\ `lopresc c`nd trece [i nu-i fac nimic,doar `l verific\. Da’ ce le-a trebuitlor s\ ias\ la ora aia, la 7 seara, s\fac\ prostii? (n.r.: crima s-a petre-cut `n jurul orei 7 diminea]a `ns\,cel mai probabil din vorb\ `n vorb\,unii s\teni au auzit altfel)”. F\r\ s\-[idea seama, femeia vorbe[te desprefaptul c\ to]i care trec podul trebuies\ fie verifica]i de c\tre pacificatorica fiind ceva firesc, deloc ie[it dincomun. „Ce avea a[a de r\u de as-cuns? {i dac\ avea, ce? Tot nu-l `m-pu[cau, `i tr`nteau o amend\ [i gata.L-a prins [i pe el ciupit [i cel care atras acum a fugit, iar ru[ii nu-l maidau `napoi. De-acum, nu [tiu ce-as\ fie, da’ bine [i dreptate sigur n-os\ mai fie”, conchide aceasta, `na-inte s\ se urce `n rutier\.

Ca llupiiMergem `ntr-o zi `ncolo [i-i g`-

tuim, c\ aici nu-i de tr\it, c\ aici os\ ne g\seasc\ mor]i `n cas\ dac\nu.

Se face t`rziu [i ne d\m seamac\ nu mai s`nt ma[ini `nspre Chi[i-n\u, a[a c\ domnul Anatol se ofer\s\ mearg\ p`n\ la strad\ cu mine [i`mpreun\ s\ facem autostopul, p`n\opre[te o ma[in\ care s\ m\ ia sprecapital\. ~n timp ce mergem pe dru-mul noroios `nspre [oseaua princi-pal\, b\rbatul `mi mai spune `nc\ odat\: „Dac\ ar fi a[a cum se spune,Republica Moldova s\ vrea s\ intre`n Uniunea European\ f\r\ noi [idincolo, de partea cealalt\ s\ fie se-parati[tii? Noi s`ntem ca lupii, cuir\m`nem?”

***Dup\ aproape 40 de minute de

stat la „tras\” ([oseaua principal\),trage pe dreapta o rutier\ spre Chi-[in\u. La Vadul lui Vod\, [oferulopre[te, schimb\ rece dou\ vorbe cuunul dintre pacificatori [i pleac\mai departe.

S`ngele, cel pu]in la suprafa]\,nu se mai vede.

Ioan SSTOLERU

Opinia veche – N

r. 419 – 23 - 29 ianuarie 2012

1111~ntre Rusia [i Europa

RREEPPOORRTTAAJJ

dup\ dou\ zile au scos blocurile de beton dinpartea st`ng\ a Nistrului, `ns\ noaptea au venit for]ele„pacifiste” separatiste [i le-au pus la loc apoi auvenit [i au tras rafale deasupra satului „unde-i garan-]ia mea c\ ei nu intr\ la mine s\ m\ `mpu[te `n cas\?”

pe t\r`mul nim\\\\nnnnuuuuiiii

~n urma r\zboiului din 1992din Transnistria, raionul Dub\-sari a r\mas `mp\r]it `n dou\: oparte controlat\ de RepublicaMoldova (satele Co[ni]a, Poh-rebea, Doro]caia, P`r`ta, Corjo-va, Cocieri, Molovata Nou\, Us-tia, Holercani, M\rc\u]i, Oxen-tea [i Molovata) [i o parte con-trolat\ de autorit\]ile separatistedin Tiraspol.

Astfel, postul de pacifi-catori nr. 9 de la Vadul luiVod\ (unde, la fel ca la toatecelelalte posturi, s`nt sta-]iona]i solda]i ru[i, transnis-trieni [i moldoveni) practic„separ\” dou\ localit\]i afla-te sub jurisdic]ia RepubliciiMoldova. Timp de 20 de aninu a fost nici o tentativ\asupra acestui pod care s\necesite interven]ia for]elorarmate

„Care este num\rul popula]iei pe care s\ o omor`]i dumneavoastr\ ca noi s\ avem dreptul s\protest\m ca s\ scoatem posturile? Care-i num\rul, o sut\, o mie, un milion, c`t?”

„Postul nr. 9 de pacificatorileag\ practic dou\ maluri `ntre

noi moldovenii”

Postul nr. 9

Arheologia blues-ului `ncepe-n subteran

1122 AACCTTUUAALLIITTAATTEEAA CCUULLTTUURRAALL||

Dac\ telecomanda ar fi `ntre-buin]at\ la adev\rata ei valoare,cu siguran]\ ar fi cea mai eficien-t\ arm\ alb\ a unei na]iuni. Deceva vreme, Antena 2 rezerv\ `nfiecare sear\ de la ora 21.00 unspa]iu de difuzare suficient deamplu pentru b`rfe cu [i desprevedete. ~n timp ce al]ii `[i strig\ o-furile referitoare la partide poli-tice [i putere prin pie]ele ora[elor,Cristi Brancu `[i mai aduce c`teun coleg de bancuri cu care faceca cele dou\ ore de emisie s\ trea-c\ mai u[or.

~ntr-una dintre cele mai re-cente emisiuni, situa]ia proteste-lor din Pia]a Universit\]ii a fosttratat\ asemenea unui foc stins cuvin [i o]et, subtil condimentat\ dec`teva bancuri cu influen]e revo-lu]ionare din ’89, al\turi de Ovi-diu Cuncea, pe care nici o esca-pad\ la emisiuni televizate nu `lprinde serios. Cu c`te un chicot sauun r`s isteric, concluzia `mp\rt\[i-t\ de cei doi a fost „Rom=nul rab-d\, rabd\, e molcom, tace, dar [ic`nd l-ai c\lcat pe b\t\tur\, uite cese `nt`mpl\”. {i dac\ tot mai func-]ioneaz\ vorba lui Caragiale „D\-icu vin, d\-i cu bere”, fr`nturi din re-volu]ia de acum dou\ decenii s-au`mbinat cu buna dispozi]ie [i alteinser]ii mai mult sau mai pu]inamuzante, marca Brancu.

Punctul culminat l-a repre-zentat desprinderea de subiectulemisiunii prin intermediul unuitrandafir ro[u scos de sub mas\ [ial unui z`mbet complice aruncatde c\tre moderator. Brancu a re-u[it s\ aminteasc\ de perioada an-terioar\ revolu]iei prin cultul per-sonalit\]ii sau nevoia de a s\r-b\tori c`]iva ani de c\snicie `m-preun\ cu Oana Turcu `n acor-durile unui „La mul]i ani” c`ntatcu voiciune de band-ul emisiunii.Ca idee, momentul ar fi putut s\`nc`nte telespectatorii dac\ peecranul din spate nu ar fi rulat, lainterval de c`teva secunde, pozecu cei doi, proasp\t extrase dinarhiva personal\, departe de aprezenta interes general.

~n]elegem perfect [i s`ntem `nasentiment cu perechea Turcu –Brancu, `ns\ e de ajuns c\ `i ve-dem `mpreun\ „confiden]iali” [i„agen]i vip”, d`nd deja semne demonopolizare a Antenei 2. Amputea spune simplu c\ televiziu-nea nu e a lor [i nici a noastr\, cie a urma[ilor, urma[ilor no[tri [itrebuie tratat\ ca atare.

M\d\lina OOLARIU

LENTILA DDE CONTACTA LLUMII

Nici n-a trecut luna ianuarie [itrei accidente au f\cut deja `nconjurulglobului pe mare, pe uscat [i `n aer.De[i primele dintre acestea nu au f\-cut nici o victim\, iar coliziunea din-tre cele dou\ marfare de pe teritoriulstatului american Indiana [i cioc-nirea celor dou\ avione de v`n\toarede pe teritoriul Siriei, nu au declan-[at starea de urgen]\ na]ional\ `n celedou\ state, ultimul dintre ele a instalatgroaza pe coasta de vest a Italiei.

Pachebotul Costa Concordia a ple-cat vineri, 13 ianuarie, din apropie-rea Romei pentru a face o c\l\toriede [apte zile `n largul M\rii Medite-rane. ~ns\, `n cursul primei seri, va-sul „a naufragiat pe un banc de nisipîn apropiere de Insula Giglio, la sudde Toscana, av`nd la bord 4.231 depersoane” (Romanialibera.ro, joi,19 ianuarie). P`n\ `n prezent, dintrepasagerii de diferite na]ionalit\]i,(inclusiv 56 de rom=ni), 13 au murit[i peste 18 s`nt declara]i disp\ru]i,[ansele de supravie]uire, dup\ o s\p-t\m`n\ de la accident, fiind minime.

M\rturiile pasagerilor care aufost repatria]i de statul italian sus]inc\ la ora local\ 20.00, s-a auzit o bu-buitur\. Clujeanul Rare[ C\liman,antrenor de fitness pe vas, a v\zutcum nava a `nceput s\ se `ncline u[or,iar c`nd a observat c\ „apa din pis-cin\ a ie[it afar\, mi-am dat seama c\

ceva grav s-a înt`mplat” (Evz.ro,joi, 19 ianuarie) Atunci „«pasageriiau început s\ intre în panic\ [imajoritatea nu aveau veste de sal-vare. Aveam impresia c\ s`ntem peTitanic»” (Realitatea.net, vineri, 20ianuarie).

Anchetatorii, care au intrat `nposesia „cutiilor negre” ale navei decroazier\, l-au g\sit vinovat de acci-dentul din Mediteran\ pe FrancescoSchettino, comandantul navei, carea înt`rziat lansarea alarmei dup\ col-iziunea cu st`ncile. ~n timpul audier-ilor, ofi]erul maritim a declaratautorit\]ilor c\ „atunci c`nd nava s-aînclinat la 60 – 70 de grade [i a datvesta de salvare unui pasager, a fostîmpins [i «a alunecat» `ntr-o barc\de salvare. Numai c\, în [alupa cupricina mai «alunecaser\» [i secun-dul grec, Dimitri Christidis [i al trei-lea ofi]er, Silvia Coronica” (Roma-

nialibera.ro, joi, 19 ianuarie). Ul-terior, acesta a fost acuzat de omu-cidere din culp\, naufragiu [i aban-don al navei, fiind arestat la domi-ciliu. ~ntre timp, deoarece 2.380 detone de carburant risc\ s\ se scurg\`n mare, Guvernul italian a decretatstarea de catastrof\ ecologic\ în apro-piere de Insula Giglio, securizareazonei urm`nd s\ devin\ prioritatepentru institu]iile statului.

***~n 1912 osp\tarul italian Giova-

nni Capuano visa s\ se mute `n Sta-tele Unite, iar ca s\-[i `ndeplineasc\dorin]a, `n aprilie s-a `mbarcat pe Ti-tanic ca angajat. Aceasta este ultimaamintire a rudelor sale r\mase acas\.100 de ani mai t`rziu, nepoata sa, Va-lentina Capuano, s-a num\rat print-re cei 4170 de pasageri care au fostsalva]i de la bordul navei de croazier\Costa Concordia. „«Este ca [i cums-ar repeta istoria, a fost groaznic,s`nt într-adev\r [ocat\», a declaratt`n\ra” (Mediafax.ro, mar]i, 17 ian-uarie).

Iulia CCIUHU

Butonul deridicol

Alunecu[ pe mare anchetatorii l-au g\sit vinovat pentru accidentul dinMediteran\ pe comandantul navei

Opi

nia

vech

e –

Nr.

419

– 23

- 2

9 ia

nuar

ie 2

012

Cu dou\ chit\ri, un bass, tobe [imuzicu]\, tinerii de la VintageMinds urc\ hot\r`]i pe scen\ [i `n-cep cu „I can’t do my homeworkanymore”. Goofy, solista, dansea-z\ `n pauzele dintre strofe [i imediat`ncepe [i a doua melodie, „Stillwonder” de la Johnny Lang. {i,pentru c\ s`ntem la o sear\ de blues,nu putea s\ lipseasc\ nici „Sweethome Chicago”. Iar `n memoria cla-sicului Gary Moore, gr\bind rit-mul [i `nvior`nd atmosfera, tineriic`nt\ [i „Since I met you, baby”.Muddy Waters cu „I got my mojoworking” [i Susan Tedeshi cu „Li-ttle by litte” [i recitalul celor de laVintage Minds e gata, l\s`ndu-nes\-l a[tept\m pe Godoroja.

~ntre timp, domni[oara-n bluz\alb\ cu dungi negre se plimb\ prin-tre spectatori, ̀ nlocuind sticlele goa-le de bere cu altele pline. Instru-menti[tii Luca Marius, Alex Vi-

[an, Vali V\tuiu [i Sabin }\ranuurc\ [i-[i iau locurile pe scen\, cre-`nd ambientul potrivit pentru lide-rul trupei, un solo de chitar\ pecare Mike `[i face apari]ia, ridi-c`nd m`inile `n aer [i gesticul`nd ca[i cum ar c`nta la o chitar\ imagi-nar\. ~ncep cu o melodie proprie,„E doar ploaie trec\toare”, dup\care Godoroja face o scurt\ dar sim-patic\ prezentare a fiec\rui mem-bru din Blue Spirit, dup\ care po-veste[te pu]in despre dulcimerulcare va juca rol de slide `n c`ntareanoastr\ [i pe care-l va m`nui AlexVi[an.

Urmeaz\ un c`ntec clasic deWillie Dixon, dar adaptat cu versuri`n rom=n\. Din p\cate, oric`t debine ar fi c`ntat bluesul, versurile`[i cam pierd farmecul c`nd nu-s `nlimba-n care au fost scrise, re-zultatul fiind un fel de refren de laIris („O, Doamne, f\ ceva s\ nutr\iesc degeaba”). „Suzie Q”, o pie-s\ promovat\ `n America de Cree-dence Clearwater Revival [i ̀ n Eu-ropa de Keith Richards, se faceauzit\ [i `n Underground Pub, `n

varianta celor cinci trubaduri ro-m=ni.

A[a cum se jucau Robert Plant[i Jimmy Page `n concerte, unulc`nt`nd [i cel\lalt imit`ndu-i sune-tele la chitar\, pe Mike Godoroja`l imit\, la tobe `n cazul nostru,maestrul Vali V\tuiu. „Pentru otrup\ de blues nu trebuie s\ [tii mai`nt`i blues, nu trebuie s\ [tii acor-duri, s\ c`n]i la chitar\, bluesul vi-ne `n primul din suflet, apoi vininstrumentele”, recunoa[te c`nt\re-]ul, dup\ care aduce pe scen\ „Bye,bye, love” a lui George Harrison,despre care recunoa[te c\ este pre-feratul lui.

Pe uurmele llui JJimi HHendrixDup\ medley-ul `n care com-

bin\ „Alabama Song”, „People arestrange”, „Hello, I love you” [i„Light my fire” de la The Doors,urmeaz\ o adev\rat\ surpriz\ pen-tru publicul din Underground:„Hey Joe” a „omului care f\cea sexcu chitara pe scen\”, dar care „ademonstrat c\ ce face nu e circ, ci

o experien]\ transcedental\”, JimiHendrix (n.r.: de[i mult\ lumecrede c\ el este autorul piesei, defapt aceasta a fost pentru prima oa-r\ `nregistrat\ oficial de c\tre BillyRoberts `n 1962). ~ns\ melodia es-te cu totul recompus\, l\s`nd pu-blicul, pentru vreo opt minute, cugura c\scat\. La fel cum a impre-sionat [i solo-ul de tobe al lui ValiV\tuiu, energic [i plin de via]\.

{i-nn cc\ma[a llui RRobertPlant

„C`nd ajunge]i `n seara asta a-cas\, la so]ii, amante, secretare, lace vre]i voi, [i v\ vor spune «Uite,prietenul t\u, vecinul, are Rover,tu ce naiba faci?», s\ le r\spunde]iacestor so]ii, amante, secretare: «Ai,ai, ai, ai, ai r\bdare, e doar ploaietrec\toare»”, [i mai c`nt\ `nc\ o da-t\ cunoscuta melodie a grupului deblues. Plin de via]\, Mike Godo-roja se plimb\ pe scen\, mim`nd`n aer ba c`ntatul la chitar\, ba, `n-torc`ndu-se cu spatele la public,b\taia la tobe, dar poate `ncerc`ndpu]in cam mult s\-l imite pe Ro-bert Plant.

Mike Godoroja [i Blue Spiritau cobor`t de pe scena din Under-ground Pub demonstr`nd c\, indi-ferent de c`t de vechi este un gende muzic\, at`ta timp c`t este c`ntatbine, mereu va prinde.

Ioan SSTOLERU

La `ndemnul Asocia]ieiCulturale Artceva, vineri,

20 ianuarie, am f\cut oscurt\ c\l\torie prin„arheologia blues-ului”,al\turi de Mike Godoroja& Blue Spirit. ~ndeschiderea lor au c`ntatie[enii de la VintageMinds [i, timp de aproapepatru ore, ne-am pierdutpe ritmuri de chitar\ [imandolin\, bas, pian,tobe, banjo [i muzicu]e,dar [i instrumente maipu]in comune, precumbouzouki, dulcimer sauslide. Timp de aproapepatru ore, UndergroundPub din Ia[i a devenitscena c`nt\rilor oamenilorsimpli de alt\ dat\, care[i-au f\cut c`ntece dinmodul de via]\.

Brancu a reu[it s\aminteasc\ de perioadaanterioar\ revolu]ieiprin cultul personalit\]ii

Mike Godoroja `[i faceapari]ia gesticul`nd ca [icum ar c`nta la o chitar\imaginar\

„Ai, ai, ai, ai, ai r\bdare, e doar ploaie trec\toare”

Spiritele albastre s-au`ncins `n Underground

DDEEZZBBAATTEERREE 1133O

pinia veche – Nr. 419 – 23 - 29 ianuarie 2012

~ntre oameni [i molotoave

De la fereastra buc\t\riei mele sev\d cîteva acoperi[uri cu tabl\ rugi-nit\, hornuri vechi pitite dup\ blocu-rile Bucure[tiului, nu mare lucru. Înmiez de noapte, gustul ]ig\rii e maiîn]ep\tor, iar cîinii sînt mai g\l\gio[i.La trei sta]ii de tramvai de aici, ni[tetineri dau foc unor tonete, sparg vitri-ne, arunc\ spre jandarmi cu pietre dinpavajul Lipscanilor. Televiziunilestrig\ c\ uite unde a ajuns disperareaoamenilor, revolu]ionarul mo[ier Mir-cea Dinescu e de p\rere c\ trebuia s\se întîmple, a[a a fost [i-n 1989, e bu-curos. Cadrele sînt strînse, vocile tre-

mur\, momentul e prea fierbinte caproduc\torii [tirilor s\-[i dea seamadac\ jandarmii au fost prea blînzi sauau ac]ionat prea în for]\, n-a venit în-c\ o directiv\ clar\. A[a c\ dau amîn-dou\ variantele, de-a valma: ce maiconteaz\, oricum e vina lor, a brutelorîn uniform\. Tinerii aceia care [i-autras gluga [i fularul pe fa]\ sînt ni[tevictime ale societ\]ii; s\ arunce cîtepietre vor, s\ ard\ tot, a[a se rezolv\toate. Eroi în devenire, eroi de break-ing news.

Dar nu asta m\ nelini[te[te. Afost ceva mult mai crunt, cîteva sila-

be îmi apas\ [i acum pe creier: „Li-ber-ta-te!”. Cuvîntul acesta flutur\ printresteaguri g\urite în Pia]a Universit\]ii,oamenii strîn[i acolo chiar cred c\fac revolu]ie. Dup\ 22 de ani, româniisînt din nou emo]iona]i, vor s\ cad\dictatura. Vorbesc de pe pere]i, cu vor-be luate de la televizor, dar pun sufletîn acea „Li-ber-ta-te!”.

În anii trecu]i, îmi pl\cea s\ cautevolu]ia României în tot ce m\ în-conjoar\: vedeam maidane pe care seridicau cl\diri de birouri, oameni ca-re înv\]au s\ zic\ „mul]umesc” [i „v\rog”, ap\reau taximetri[ti cu bun sim],le inventariam pe toate. Libertatea erapentru mine un lucru de la sine în]e-les – baza tuturor transform\rilor pe ca-re le vedeam în jur.

În seara asta, ni[te români strig\„Libertate!”. Vor înjura ce vor înjura,vor huidui, apoi se vor întoarce aca-s\, vor deschide televizorul [i vor ador-mi cu gîndul c\ sînt asupri]i. Fiecareîn cu[ca sa confortabil\, construit\ cupropriile mîini.

Revolu]ia „de azi pe m`ine” atunci, oamenii î[i c\utau [i aclamau liderii. Acum, refuz\ orice încercare de per-sonalizare mesajul important acesta r\mîne: nu vrem stat minimal, vrem statresponsabil, preocupat de echilibru social, de egalitate de [anse

Ni[te români strig\„Libertate!”

Protestele din Pia]a Universit\]ii auar\tat c\ românul a g\sit, `n sf`r[it,

curajul s\ ias\ `n strad\ [i s\ spun\ ce-lderanjeaz\. Din p\cate, au mai demon-strat [i c\ românul nu prea [tie cu ce sem\n`nc\ sistemul `n care tr\ie[te [i cums\-[i formuleze nemul]umirile `n concor-dan]\ cu acesta. Partea bun\ e c\ s-a

creat un precedent. C\, dup\ 20 de ani,s-a „spart ghea]a” [i, cel mai probabil,de-acum se va ie[i `n strad\ mai des.Partea proast\ e c\ protestele astea voravea rezultatul firesc dorit de cei care,din umbr\, au contribuit la pl\smuirealor. R\sturnarea puterii c\tre, evident,opozi]ie. Sondajele deja arat\ asta.

„Noi de-aicea nu plec\m!”

{i atunci, [i acum, cei din Pia-]\ se delimiteaz\ de partide. Atunciexista o simpatie nedisimulat\ pen-tru „partidele istorice”.Atunci, în afar\ de Bucure[ti,

se demonstra în foarte pu]ine alte ora-[e. Acum s`nt manifesta]ii în zeci dealte ora[e, uneori cu mai mul]i ma-nifestan]i dec`t în Bucure[ti. Atunci, oamenii î[i c\utau [i

aclamau liderii. Acum, refuz\ oriceîncercare de personalizare.

{i atunci, [i acum, anali[tiiconstatau c\ manifestan]ii s`ntmanipula]i de for]e obscure. {i atunci, [i acum, pancartele

din pia]\ erau de o creativitatedebordant\ (în contrast cu reclame-le de la TV).Atunci, scutierii au ap\rut abia

la final (ceea ce a declan[at violen-]ele). Acum s`nt prezen]i tot timpul,ca [i violen]ele.

{i atunci, [i acum, se cereademisia Pre[edintelui. Dup\ 1990,Iliescu a r\mas la Cotroceni înc\[ase ani. {i atunci, [i acum, în Pia]\ s`nt

mul]i oameni în interes de serviciu. {i atunci, [i acum, manifes-

tan]ii erau avertiza]i asupra perico-lului confisc\rii manifesta]iei.Atunci, balconul era deschis.

În Pia]\ r\sunau c`ntece mobiliza-toare. Acum domin\ sunetul vuvu-zelelor .Atunci exista un mesaj domi-

nant: „Jos comunismul!”. Acum exis-t\ o competi]ie între manifestan]i pen-tru afi[area unor revendic\ri c`t maiinsolite. În 1990, Pia]a era dominat\

de tineri. Acum s`nt dou\ categoriidominante: tinerii [i v`rstnicii. V`rs-ta de mijloc e subreprezentat\. Atunci exista o singur\ tele-

viziune, care încerca s\ pun\ batistape ]ambal. Acum exist\ nenum\rateteleviziuni, dar tot nu se în]elegemare lucru. {i atunci, [i acum, se invoca

înc\lcarea de c\tre manifestan]i adreptului [oferilor la liber\ circula]ie. {i atunci, [i acum, o anumit\

parte a presei identifica printre ma-nifestan]i peneli[ti, droga]i, interlopietc. Acum nu au fost (înc\) identifi-ca]i legionarii. {i atunci, [i acum, opozi]ia era

înfierat\ pentru c\ ac]ioneaz\ ires-ponsabil, împotriva interesului na-]ional. Atunci era var\. Acum e iar-

n\. Oamenii r\m`n în strad\ (dova-d\ c\ „iarna nu-i ca vara” e o vorb\proast\). {i atunci, [i acum, m-am sim-

]it în Pia]\ ca fiind între „ai mei”.

Pia]a Universit\]ii, 1990 – 2012. C`teva

asem\n\ri [i deosebiri

Protestatarii din Pia]a Universi-t\]ii au o problem\. Nu sînt ascul-ta]i. Toat\ lumea pretinde c\-i ia înserios. Puterea repet\ isteric cuvîn-tul „dialog”, de[i e evident c\ nu e înstare s\ practice sportul \sta. Dar esen-]ialul se uit\. Se uit\ c\ atunci cîndArafat a fost sus]inut din strad\, cu-vîntul de ordine a fost stop priva-tiz\rii s\n\t\]ii. Se uit\ c\ majorita-tea mesajelor converg c\tre dorin]ade a pune la punct o societate multmai echitabil\. România de azi euna a privilegiilor, a monopolului în

business, este un caz clasic de capi-talism dereglementat.

Tot ce a în]eles din asta unul dinliderii opozi]iei, Crin Antonescu, afost exprimat într-o sintagm\ obosi-t\: „Traian B\sescu este ultimul pre-[edinte comunist”. Asta e, cînd nupricepi, te întorci la vechi sloganuri.C\ ninge, c\ plou\, unii strig\ ve[nicjos comunismul, jos securi[tii. Cîndproblema noastr\ e sensibil diferit\.Groapa boga]i – s\raci se tot adîn-ce[te. P\tura de jos pl\te[te criza ac-ceptînd de voie de nevoie s\-i fie pri-vatizate drepturile. Îns\[i situa]iile încare cet\]eanul de azi poate protestas-au redus dramatic.

Poate una dintre cele mai eficien-te solu]ii într-o lume normal\ ar fi fosto grev\ general\. Dar cum s\ faci gre-v\ general\ cînd cea mai mare fric\

a românilor (m\surat\ de IRES) r\-mîne frica de a-]i pierde slujba. {icum s\ faci grev\ general\ cînd ma-joritatea angaja]ilor stau într-o zon\gri, un soi de zilieri pe vecie. Carteade munc\ a ajuns un lux.

Îns\ mesajul important acesta r\-mîne: nu vrem stat minimal, vremstat responsabil, preocupat de echi-libru social, de egalitate de [anse, deredistribuirea echitabil\ a venituri-lor. În ultimii trei ani, Traian B\ses-cu s-a revendicat exclusiv de la po-litici de austeritate europene. A re-petat mecanic necesitatea t\ierilor [ia îmbrobodit toat\ afacerea într-undiscurs al urii împotriva s\racilor-care-nu-muncesc. A f\cut asta con-centrînd toat\ povara asupra p\turiivulnerabile.

O ipotez\ care bîntuie acum eaceea c\ Pia]a Universit\]ii va dacelebra Alba ca Z\pada, celebra mi[-care anun]at\ de fostul consilier pre-ziden]ial, Sebastian L\z\roiu. Îmipare o intoxicare de trei lei. Am fostzi de zi acolo [i [tiu c\ de acolo eimposibil s\ ias\ vreo mi[care articu-lat\ politic, vreun lider. De acolo artrebui s\ ias\ mesajul de care vor-beam mai sus. {i atît. Restul nu edecît încercare de confiscare. Mesa-jul e mai important decît „mediul”.Opozi]ia care st\ s\ vin\ la puteresau înva]\ ceva, sau va cî[tiga ne-meritat ni[te alegeri.

Vlad ODOBESCU

Mircea KIVU

Cel mai important mesaj

tinerii aceia care [i-au tras gluga [i fularul pe fa]\sînt ni[te victime ale societ\]ii

atunci, scutierii au ap\rut abia la final (ceea ce adeclan[at violen]ele) acum s`nt prezen]i tot timpul,ca [i violen]ele

Costi ROGOZANU

poate una dintre celemai eficiente solu]ii într-olume normal\ ar fi fost ogrev\ general\

C\ ninge, c\ plou\, unii strig\ ve[nic „jos comunismul”, jos securi[tii. Cînd problema noastr\ e sensibil diferit\.

~n 1990, Pia]a era dominat\de tineri

Opi

nia

vech

e –

Nr.

419

– 23

- 2

9 ia

nuar

ie 2

012

OOPPIINNIIAA DDEE LLAA CCEENNTTRRUU

Erau vremuri în care omenireaînc\ promitea mult: se inventaser\multe chestii folositoare, precum [icinematograful sau fotografia. Prin-[i în vîltoarea evolu]iei, cet\]enii lu-mii aveau tot dreptul s\ spere c\ nuvor ajunge s\ se uite sear\ de sear\la Mircea Badea [i la X Factor,dar uite c\ n-a fost s\ fie. E intere-sant s\ r\sfoim pu]in predic]iile ui-tate prin sertarele secolului trecut.

În decembrie 1900, John ElfrethWatkins Jr. strîngea în revista „TheLadies Journal” 29 de predic]ii pen-tru urm\toarea sut\ de ani. Pe lîng\mîncarea de tip fast-food [i tele-fonia mobil\, Watkins anun]a dis-pari]ia insectelor care-i fac omuluivia]a amar\. Dar [i a cailor, care în-cepuser\ deja s\ fie înlocui]i de ma-[ini. „Nu vor mai fi ]în]ari sau mu[te.Perdelele pentru insecte nu vor maifi necesare, c\ci toate insectele d\u-n\toare vor fi exterminate. (…) Eli-minarea cailor [i a grajdurilor va re-duce num\rul mu[telor”, sus]inea el.

În acela[i articol se vorbea des-pre o reform\ a alfabetului: „Nu vormai exista literele C, X [i Q în alfa-bet. Vor fi abandonate, fiindc\ nuvor mai avea întrebuin]are”. Anun]atotodat\ introducerea unui sistemautomat care s\-i aduc\ omului aca-s\ toate cele trebuincioase: „Maga-zinele vor livra clien]ilor marfacump\rat\ prin intermediul unor tu-buri. Aceste tuburi vor înlocui c\ru-cioarele de cump\r\turi [i totodat\vor ajuta la transmiterea scrisorilorpe distan]e considerabile, poate pesute de kilometri”. Mai întîi, spuneaWatkins, tuburi aveau s\ uneasc\ lo-cuin]ele celor înst\ri]i, apoi se vorextinde. La acea vreme, nu prinsesecontur „isteria cump\r\turilor”.

La începutul anilor ’70, epocahippie l\sa mo[tenire lumii gîndireaeco. Pentru a-i responsabiliza peoameni, ecologi[tii apelau – ca [iacum – la imagini apocaliptice. A[a seface c\ în ianuarie 1970, revista„Life” î[i avertiza cititorii c\ „în zeceani, locuitorii ora[elor vor purtam\[ti de gaze pentru a supravie]uiaerului poluat. Pîn\ în 1985, polua-rea va reduce la jum\tate lumina so-lar\ care ajunge la P\mînt”.

La polul opus, fenomene careîncepeau s\-[i arate col]ii erau arun-cate printre fleacuri. „Acest virus e cao pisicu]\”, spunea în 1988 dr. Pe-ter Duesberg, profesor de biologiemolecular\ la Universitatea Ber-keley, cu referire la HIV. Pre[edin-tele IBM, Thomas Watson, sus]i-nea în 1943 c\ „exist\ o pia]\ mon-dial\ pentru cinci computere”. În1916, Charlie Chaplin ap\ruse dejaîn filme, dar afirma c\ „cinemato-graful este fad, e dramaturgie laconserv\. Publicul vrea s\ vad\ oa-meni în carne [i oase, pe scen\”. S-aîntîmplat s\ avem ceva mai mult decinci computere. Le-am folosit – ci-ne-ar fi crezut? – pentru a vedea cîtmai pu]ini oameni în carne [i oase.

Vlad OODOBESCU

JJuurrnnaalluull uunnuuii ooaarreeccaarree

Nu [tia ce urma s\ i se întâmple, prince va trece. În definitiv, nici nu-i p\sa.Tot ce conta în momentul acela era frica.Frica de necunoscut, de Procuratur\,de închisoare. De fapt, nici nu se [tiafoarte bine cum erau pedepsite femei-le care încercau s\ î[i provoace avort.

Îi era ciud\, o ciud\ imens\, pentruc\ folosise ovulele alea dureroase pecare le introduceai înainte de contactulsexual [i usturau ca dracu’ de nu maisim]eai nici un fel de pl\cere. Mai exis-tau [i a[a-numitele filme chineze[ti,ni[te buc\]ele de hârtie sub]ire [i moale,dar [i ele s-au dovedit a fi ineficiente.

O vvia]\ îînc\p\]înat\ Daniela Draghici era student\ în

anul I la Facultatea de Limbi Ger-manice, Universitatea Bucure[ti, a-tunci c`nd i-a întîrziat pentru primadat\ ciclul [i a în]eles c\ a r\mas îns\r-cinat\. „Pe vreme mea nu se g\seauprezervative, a[a cum ave]i voi acum, cu

arome [i diverse forme”. Dup\ decretulprezinden]ial cu num\rul 770 din 1966,via]a femeilor din România s-a trans-format într-un chin.

Tot jazzul din lume, pe care îl as-culta pe ascuns, [i întreaga ei pasiunepentru cultura american\ nu puteau s\ îiofere o alternativ\. Noroc de p\rin]ii pri-etenului ei. Ace[tia aveau o cuno[tin]\,o femeie cu bun\tate de m\icu]\ carecuno[tea, la rândul ei –pentru c\ existaun soi de re]ea ascuns\ – o asistent\medical\. Timp de o s\pt\mîn\, asisten-ta medical\ i-a f\cut Danielei injec]iiintramusculare care ar fi trebuit s\provoace un avort spontan.

Gre]urile îns\ au continuat nestin-gherit. Ca s\ vomite mai u[or, Danielamînca în fiecare diminea]\ numai cîte oportocal\. Apoi, auzise ea ca dac\ facib\i fierbin]i sau cari piese de mobilierprin cas\, exist\ [ansa de a sc\pa decopil. Dup\ ce le-a încercat pe toate,Daniela a ajuns pe canapeaua roas\ aunei b\trâne.

„A fost un drum lung, cred c\ fe-meia st\tea undeva la ie[irea din Bu-cure[ti, pentru c\ am str\b\tut tot ora-[ul”. Iar casa era una b\trîneasc\, cu unsingur nivel [i cu bra]e de vi]\-de-vier\sfirîndu-se pe pere]i. În\untrul ei, lalumina unei lumîn\ri, cu instrumente

fierte pe o sob\, cu o cîrp\ ]inut\ întredin]i, într-o lini[te deplin\, b\trîna ascrijelit uterul Danielei.

Moartea ccea dde ttain\Chiar de a doua zi, tîn\ra – ast\zi

o femeie de v`rsta a treia, tuns\ scurt,angajat\ la Funda]ia IREX – a în]elesc\ totul fusese în zadar. {i nu în]elegea,nu putea s\ conceap\ cum de tentativade avort e[uase. „Noroc de acea cole-g\ a p\rin]ilor iubitului meu. Tot ea m-adus la un medic care st\tea în cartierulTei”.

Apartamentul cu geamurile de labuc\t\rie blindate [i mobilerul clasic,tern, specific vremurilor, i-a dat maimult\ încredere. Avortul a fost finali-zat pe masa de buc\t\rie, în urma uneianestezii locale, cu chiureta fiart\ într-unvas de aluminiu pe aragaz. Totul s-adesf\[urat în aceea[i lini[te, cu o dureremai pu]in ascu]it\. Doctorul, un b\rbatde vîrsta a treia, nu i-a pus nici o între-bare. Datele esen]iale îi fuseser\ adusela cuno[tin]\ [i nu-l interesa nimic maimult.

Nu ajunsese la închisoare, taina cese pecetluise între pere]ii înc\perii ar\mas acolo. Dup\ doi ani, Daniela l-avizitat din nou [i abia apoi s-a decis s\ îip\streze pe cei doi b\ie]i pe care îi areast\zi. So]ul ei, iubitul de la vremea res-pectiv\, s-a stins, între timp, iar Da-niela locuie[te cu unul din copii.

Dup\ 1992, Daniela Draghici aînceput s\ promoveze preven]ia în s\-n\tatea reproducerii, ca membr\ aboard-ului Societ\]ii de Educa]ieContraceptiv\ [i Sexual\ (SECS).Împreun\ cu Centrul pentru Dezvol-tare [i Activit\]i Popula]ionale a in-trodus primele servicii model de plani-ficare familial\ în România, iar expe-rien]a femeilor care n-au putut cre[tecopiii regimului comunist a fost adu-nat\ în monografia „Voci ale femeilordin România”. Conform datelor oferitede SECS, între 1966 [i 1989, peste10.000 de asemenea voci s-au stins.

Lina VVDOV~I

1144

Am citit-o într-o vacan]\ de var\,pe la un unchi de al meu, ]in mintec-am rîs atunci mai ceva decît la se-rialul Benny Hill (era la televizor `nacela[i timp), de[i nu în]elegeam toa-te glumele sau nu cuno[team toatenumele la care jurnali[tii f\ceau re-ferire. La 16 ani puneam mîna peprimul num\r din „Academia Ca]a-vencu” , iar de atunci l-am urm\rit – laînceput sporadic, la facultate mai multobligatoriu - pîn\ [i la Eforie Nord.Trebuia s\ merg 20 de minute, pîn\ laun anume chio[c de ziare, ca s\ pot luaultima edi]ie. Dar merita de fiecaredat\.

Acum nu mai cump\r decît unsingur ziar ([i nu pentru c\ online-ule gratuit), iar „Academia Ca]avencu”de acum cî]iva ani nu mai exist\. S-arupt în dou\, pentru ca bucata vetera-n\ s\ aib\ parte de înc\ o schism\.Dar, parc\ numai numele revistei [ipatronii s-au schimbat. În rest, scriula fel, practic\ aceea[i satir\, folosescacela[i concept cînd vine vorba depoza din deschidere, iar, mai nou, s-auspecializat cu to]ii în scrierea de [tirifalse.

Or fi ele numite pamflete, pro-voac\ un amuzament, dar numai pemoment. Rîzi cînd auzi „B\sescu n-avenit în pia]\ pentru c\ e interzis al-coolul” (Ca]avencii) sau „Crin An-

tonescu: Vremea urît\ din ]ar\ este,de fapt, o diversiune a lui Traian B\-sescu” („Academia Ca]avencu”), darinvestiga]iile, reportajele s-au ames-tecat în aceast\ avalan[\ de umor descurt\ durat\.

Odat\ cu protestele din Pia]a Uni-versit\]ii, am avut parte de „live-text”scris din capul ziari[tilor, au fost dec-lara]ii închipuite (doar pe alocuricomice) de la Gheorghe Zamfir, o-pinii care ne chemau la proteste, al-tele care ne ni-l scoteau pe Ceau[es-cu din cimitir [i trucaje cu pancarteleprotestatarilor. Sînt simpatice, dar nusînt „bulele demnitarului” de alt\dat\[i nici „vorbe care ne doare”, iar to-purile cu „cel mai prost român” numai au nici o leg\tur\ cu „AcademiaCa]avencu”. În plus, acest curent de[tiri „pe bune” fost preluat dup\ suc-cesul pe care l-au avut cîteva site-uridin ]ar\, care au reu[it chiar s\ p\c\-leasc\ presa francez\. Îns\ e prea mult,ne ajungeau acele bîrfe „cu parfum decredibilitate” sau „pentru care nu b\-g\m mîna în foc”, de pe pagina doi,acum ele ocup\ prea mult din ziar.

Anchete g\se[ti [i acum, îns\substan]a s-a diluat, deschiderile deprim\ pagin\ dau uneori senza]ia deglum\ de budoar [i nu satir\ politic\,iar ace[ti trei fra]i p\ta]i cu greu p\s-treaz\ izul vechii Academii. În plus,unde-i balul de alt\dat\? Acumavem, în schimb, un s\pt\mînal (sautrei) de moravuri u[oare.

GGeeoorrggee GGUURREESSCCUU

De cînd Ca]avencu s-af\cut Kamikaze

~]i intr\ `n s`nge ca o boal\ grea.E suficient o doz\ [i dac\ n-a[ fi sim-]it pe pielea mea, n-a[ fi crezut c\ tepoate prinde `ntr-at`t. De cum m\ `n-torc `n ]ar\, dup\ o c\l\torie de o zisau o s\pt\m`n\, nu [tiu cum s\ facs\ plec din nou. Nu pentru totdeauna,de[i recunosc c\ mi-a trecut prin min-te. Pentru c`teva zile. {i c`nd to]i cei-lal]i savureaz\ fiecare cuvin]el a luiG=dea, eu pierd ore `ntregi la Traveland Living.

Mama a ie[it prima dat\ din ]ar\`n 1987. {tiu povestea pe de rost, afost `n Maroc, cu o escal\ la Lisa-bona. {i c`nd a intrat `ntr-una dintretoaletele din aeroportul capitaleiPortugaliei [i-a spus c\ `ntr-o reve-la]ie: „Doamne, dac\ a[a e aici, cumo fi mai departe?” {i s-a `ntors `ntr-o ]ar\ gri, prins\ `ntr-o iarn\ ve[nic\.

~i era fric\ s\ vorbeasc\ mai tare,bancurile despre Tovara[ erau spusedoar `n cercuri restr`nse pentru c\puteau deveni lesne motiv de [antaj.Dup\ 1989 toat\ lumea a putut spuneorice. Dar au trecut aproape al]i 20

de ani p`n\ c`nd a reu[it s\ plece dinnou `n afar\. {i asta ca s\ munceasc\.Chiar [i-a[a, pentru ea nu exista li-bertate mai mare. Nici pentru mine.O c\l\torie face c`t o mie de case,200 de ma[ini de lux [i ceva bijuterii.{i poate pentru asta Pia]a Universi-t\]ii s-a `mbr\cat `ntr-o aura carepare s\ nu mai poat\ fi egalat\ nicide zece ie[iri `n strad\ la r`nd. Pentruc\ oamenii se treziser\ hot\r`]i s\-[i`ntoarc\ norocul.

Pentru libertatea de a c\l\tori a[scanda [i eu ̀ n strad\. ~mi place s\ m\schimonosesc `ntr-o limb\ pe caren-o [tiu, s\ gust dulciuri cu numeimposibile [i s\ m\ plimb pe str\zilecu istoria altora. Oamenii s`nt la felpeste tot, dar e minunat s\ le vezistr\lucirea dat\ de o via]\ diferit\,`ntr-un alt loc sau timp.

{i `n Pia]a Universit\]ii se strigaorice. Mi-a pl\cut „nu v\ fie fric\,duba e prea mic\”. Nu [tiu `ns\ dac\de duba ar trebui s\ ne fie fric\ vre-odat\. Problema nu mai e demult sta-tul poli]ienesc, ci starea de a[teptaredin care nu mai ie[im. St\m `n cuibcu ciocurile deschise, a[tept`nd dem`ncare. ~ntr-adev\r, duba e preamic\.

Andreea AARCHIP

O lume c`t o dub\Bucure[tean f\r\ cauz\

Dup\ 1960, via]a femeilor s-a transformat `ntr-un chin

Andreea AARCHIP eeste reporter lla ppostul dde televiziune TTVR

Lina VVDOV~I eeste redactor lla ppostul dde televiziune TTVR

Lumea, a[acum n-a

fost la începutul anilor’70, epoca hippie l\samo[tenire lumii gîndireaeco

HHaaii hhuuii llaa kkiilloommeettrruull zzeerroo

rîzi cînd auzi „B\sescun-a venit în pia]\ pentruc\ e interzis alcoolul”

Vlad OODOBESCU eestesenior eeditor lla rrevista„Opinia vveche”

„Pe vreme mea nu seg\seau prezervative, a[acum ave]i voi acum, cuarome [i diverse forme”

„Doamne, dac\ a[a eaici, cum o fi maideparte?”

Andreea ARCHIP, Dana BALAN – BÂLU, Oana BALAN, Alina B|ISAN, Andrei CIURCANU, Florentina CIUVERCA, Anastasia CONDRUC

Ionu] FANTAZIU, George GURESCU,Diana IABRA{U,Liviu IOLU, Roxana LUPU,Nicoleta NASTASE, Vlad ODOBESCU,

Diana ROTARU,Ionela S|VESCU,Paula SC~NTEIANU,Andrei UDI{TEANU, Lina VDOV~I

SENIORIEDITORI: »

Rom=nia prunciloorr nneenn\\ssccuu]] ii

George GGURESCU eesteredactor lla ppostul dde televiziune TTVR

MMOOZZAAIICC 1155O

pinia veche – Nr. 419 – 23 - 29 ianuarie 2012

Evenimentuls\pt\m`nii

Vineri, 27 ianuarie, de la ora21.00, `n Underground Pub,Trupa Veche `[i lanseaz\ sin-gle-ul „E noapte...”.

Pre]ul unui bilet achi]ionatdin timp este de 15 lei, iar `nseara concertului acesta va fi20 de lei.

CCOONNCCEERRTT

Dintr-o mie de CD-uri

Ar putea trece 2000 de ani [itot nu ar fi uitate primele concertesus]inute de cei trei folki[ti de laPas\rea Colibri care au marcat co-pil\ria sau tinere]ea genera]iei ’80.Nu s-au risipit acei ani, cum nici einu [i-au str`ns chit\rile dup\ moar-tea lui Florian Pitti[. Trupa a con-tinuat s\ ]in\ [irul [i a ajuns la ani-versarea de 19 ani pe care i-a adunat`ntr-un album al amintirilor. „19ani”reune[te pove[ti, care au fostspuse `n trecut, cu piesele pe careau ap\rut atunci. Albumul lansatde Mircea Vintil\ [i Mircea Ba-niciu reimprim\ `n mintea fanilorversurile [i acordurile cu caretinerii s-au adunat `n jurul focuri-lor de tab\r\. Devenite deja imnuri,melodiile men]in acela[i ritm pu-ternic [i mesajele te fac s\ crezi c\versurile prind via]\.

Nu ar mai exista folk rom=nescf\r\ ritmul alert al melodiei „Un ompe ni[te sc\ri”, urmat de calmul re-dat de primele versuri ale piesei„~n]elegere”. ~nc\ fredonat\ la c`n-t\rile tinerilor, „Ploaia care va ve-ni” este ca un manifest adresat carenu înceteaz\ s\ fie actual, indiferentde genera]iile care ̀ l ascult\. Deve-nit\ deja celebr\ fraza, „The ans-wer, my friend, is blowing in thewind,” deschide cu un aer superiorpiesa „V`nare de v`nt”, care pare s\fie un [ir de `ntreb\ri str`nse sub

acela[i r\spuns.Influen]ele haiduce[ti se

combin\ cu declara]iile de iubireperfect inserate `n „Dac\ ai ghici”,melodie aproape [optit\, `n careversurile se contopesc cu murmurulchit\rii de pe fundal. Ultima me-lodie, „C`ntecul bufonului”, reu-[e[te s\ adune `n cele dou\ minute`ntreaga veselie specific\ celor careau demonstrat c\ muzica bun\ sepoate na[te din chitar\ [i voce.

Dup\ albumul de aniversare a10 ani de existen]\, „19 ani” vine cuo plec\ciune c\tre fani [i cu un zgo-mot surd al corzilor `ncinse de me-lodiile optzeciste.

M\d\lina OOLARIU

Imnurile focurilor de tab\r\

Pas\rea Colibri – „19 ani”,2011

C`nd Charles Perrault a creatpersonajul francez „Motanul `nc\l-]at”, un pozna[ în ciubote care tot ceî[i dorea era s\ ̀ [i ajute st\pînul, nuavea cum s\ prevad\ c\ acesta vadeveni un adev\rat erou spaniol.Petrecîndu-se tot în universul bas-melor [i fabulelor pe care seria„Shrek” l-a creat, filmul „Puss inBoots” este povestea de origine a

eroului portocaliu [i bl\nos, înaintes\-i cunoasc\ pe protagoni[tii din„Shrek 2”.

„Motanul `nc\l]at” (voce An-tonio Banderas) este exilat din ora[uls\u, ducînd o via]\ de furturi [i vîn\-tori de comori. Acesta este însetat s\g\seasc\ boabele magice de fasole,a c\ror legend\ promite mare avericelor care le de]in. Aflînd c\ boabe-le se afl\ în mîinile duoului de cri-minali periculo[i, Jack [i Jill, mota-nul e[ueaz\ în prima încercare de ale fura din cauza unui alt tîlhar opisic\, numit\ Kitty Softpaws(voce Salma Hayek).

Aceasta îl reune[te cu un vechi

prieten din copil\rie, Humpty Dum-pty (voce Zach Galifianakis) decare este legat atît prin acelea[i as-pira]ii, c`t [i printr-o alterca]ie care i-aadus statutul de proscris. Ajungîndla un pact comun, cei trei decid s\lucreze împreun\, fiecare folosin-du-[i talentele în folosul echipei `nmisiunea de recuperare a semin]elorfermecate. Restul peliculei decurgeprin scene de ac]iune completate deefecte animate bine realizate.

Suprinz\tor, studiourile Dre-amworks au reu[it s\ exploreze ori-ginea personajului ̀ ntr-un mod foar-te accesibil oricui.

„Puss in boots” este comerciali-

zat drept un film pentru copii, darîntreaga familie poate privi pelicu-la, deoarece multe dintre glumeleoriginale engleze[ti s`nt cu dublesemnifica]ii, copil\re[ti, dar [i ma-ture. Replicile pisoiului s`nt sufi-cient de atr\g\tore, c`t s\ nu plic-tiseasc\ publicul de pe scaune.

Succesul filmului este `ns\datorat promov\rii intense care i-afost f\cut\. La Festivalul de laCannes, Antonio Banderas pozal`ng\ o pereche imens\ de cizme.Ca [i `n cazul motanului bl\nos, `ierau mult prea mari.

Paul AANDRICI

Stop cadru T`lhar `n cizme de blan\

~ntr-o carte a abord\rilor mo-rale, personajul principal, KathyH., poart\ cititorul `n trecutul eif\r\ regrete, dar cu nostalgia omu-lui care tr\ie[te ultimele clipe, de[ivolumul nu sugereaz\ ̀ n nici un locsf`r[itul. Are 31 de ani [i-[i poves-te[te via]a ca `ntr-un flash de di-naintea ultimelor momente. ~[i nu-me[te copil\ria special\ [i `[i pre-zint\ prietenii, pe Ruth [i Tommy,care acum [i-au ̀ ncheiat misiuneapentru care fuseser\ crea]i.

Kathy din „S\ nu m\ p\r\se[ti”a avut mult noroc, iar dup\ ce auplecat de la Hailsham, [coala spe-cial\ de care o leag\ primele amin-tiri [i, mai apoi, de la c\b\nu]e, aajuns `ngrijitoare, cu toat\ r\bda-rea [i empatia necesare unei astfelde posturi. Martor\ la sf`r[itul sin-gurilor doi prieteni ai ei, contu-reaz\ o lume a tragediei prezen-tate f\r\ pic de dramatism, m`na-t\ de con[tiin]a finalului. Gradual,odat\ cu cititorul, Kathy realizea-z\ c\ unica ra]iune a existen]ei loreste de fapt aceea de a ajunge,`ntr-un sf`r[it, donatori de organe.Acolo, departe de civiliza]ie [i delumea plin\ de prejudec\]i, undeto]i copiii erau, ca ea, clone, avea s\fie singurul loc ferit de furia [idezgustul oamenilor fa]\ de astfelde creaturi.

~ntre nimicurile menite s\ le

`nfrumuse]eze scurta via]\, pecare le-a g\sit la solduri, acele t`r-guri de vechituri aduse din lumeaexterioar\, Kathy are [i ast\zi ca-seta lui Judy Bridgewater. O maiascult\ uneori, ̀ n ma[in\, ̀ n timpulc\l\toriilor dintre centrele de re-cuperare, unde este `nc\ `ngriji-toare. Iar pe melodia care d\ nu-mele c\r]ii, „Never let me go” (n.r.:S\ nu m\ p\r\se[ti), ̀ [i aminte[te c\a v\zut-o singura dat\ pe Mada-me, directoarea [colii Haisham,cu ochii `n lacrimi.

Romanul „S\ nu m\ p\r\se[ti”se contureaz\ cu un `nceput carenu pare a prevesti avalan[a de tra-gedii care-i urmeaz\, ca un loc `ncare arta [i creativitatea s`nt sin-gurele semne c\ neferici]ii prota-goni[ti s`nt purt\tori de suflet [ifunc]ioneaz\ guverna]i de acelea[iprincipii ale omenirii, cu excep-]ia unei pasivit\]i `n fa]a mor]ii.

Livia RRUSU

pe album se reg\sescacordurile cu care tineriis-au adunat `n jurul focu-rilor de tab\r\

„Motanul `nc\l]at” este un erou exilat care duce ovia]\ de furturi [i vîn\tori de comori

„Discul rreprezint\ oo sselec]iede ppiese ddin rrepertoriul ttrupei`n fformula ccare-ll iinclude ssi ppe

Florian PPitti[.”www.life.hotnews.ro

„Puss iin BBoots”, 22011 Gen: AAnima]ie, AAventur\

Regia: CChris MMiller

Lec]ia dedonat suflete acolo avea s\ fie singurul loc ferit de furia[i dezgustul oamenilor

De dragul diversit\]ii, cite[te o carte

Editura PPolirom324 dde ppagini, 22011

16.95 llei

HOROSCOP HOROSCOP HOROSCOP HOROSCOP

GEMENI: Ai pus ochiipe o geac\ de 400 de lei. Cums\-]i spunem noi. C`nd stai `n

c\min de 100 de lei [i tragi c\r]i la xerox,geaca poate s\ mai a[tepte.

LEU: Ai `nv\]at at`t debine c\ vrei s\ dai toate exa-menele `ntr-o singur\ zi.

Pentru c\, fie c\ le iei sau le pici pe toate,la fel de mult ai de g`nd s\ bei apoi.

FECIOAR|: Vrei s\ tela[i de facultatea asta [i s\ te`nscrii la altceva. Nu de alt-

ceva, dar aici deja nu te mai suport\ niciun profesor, nu prea mai ai speran]e.

BALAN}|: Vrei s\ teduci la sal\. ~n ideea c\mergi p`n\ la sal\, bei dou\,

trei beri la cutie `n fa]\ [i te `ntorci lac\min. Cine-o s\ [tie?

SCORPION: Nu-]i do-re[ti dec`t s\ treci de sesiuneaasta, s\ te duci acas\, s\

m\n`nci, s\ bei [i s\ te pl`ngi de c`t degreu e la facultate.

S|GET|TOR: Ai f\-cut at`t de multe teme [iproiecte semestrul \sta c\ ai

uitat care-i diferen]a `ntre Arial [iTimes New Roman.

CAPRICORN: Vrei s\te bucuri de aniversarea deun an de zile `mpreun\ cu

prietena ta ̀ ntr-un cadru feeric. Ai ̀ nchisu[a la camer\ [i-ai l\sat geamul deschis.

V|RS|TOR: Vrei s\ba]i pe cineva. Cum drumult\u zilnic e pe l`ng\ bosche-

tari [i aurolaci dup\ care n-o s\ pl`ng\ ni-meni, nu-i prea greu s\ alegi o ]int\.

PE{TI: O s\ te calcetramvaiul. Dar, pentru c\tramvaiele merg a[a de prost

`n Ia[i, n-o s\ te alegi dec`t cu o u[oar\contuzie. Motiv s\ nu te duci la [coal\.

BERBEC: Str`ngi dingreu bani ca s\-]i cumperilaptop nou, a[a c\ ai trecut

la diet\: ap\ de la robinet `n loc debere [i bere `n loc de m`ncare.

TAUR: Azi noapte aivisat c\ ai g\sit 100 de leipe jos. Din p\cate pentru

tine, abia dup\ ce te-ai aplecat ]i-ai datseama c\, `n vis, erai la `nchisoare.

RAC: Ai c\lcat `n cevamoale [i cald `n z\pad\ [iacum stai gean\ pe telefon,

poate, poate te sun\ mama s\-]i spun\ c\]i-a pus mai mul]i bani luna asta.

Ei erau cei care mergeau `ntoate col]urile lumii [i tot `i au-zeam ̀ n cutia de la cap\tul patului,la `nceput mare c`t un dulap. {iast\zi ni-i amintim cu drag pecrainicii meciurilor de fotbal.Dintre cei care urlau din difu-zoare s\pt\m`n\ de s\pt\m`n\, la„Fotbal minut cu minut”, oamenica Ilie Dobre `nc\ mai st`rnescnostalgii justificate.

~n urma lor a venit, timid, te-leviziunea, dup\ revolu]ie, cu me-ciurile echipei na]ionale de fotbal.Conjuctura social\ a fost [i unacare a favorizat admira]ia fa]\ desportul mingii rotunde, dar astaeste alt\ discu]ie. Ideea este c\ `nultimii 22 de ani, odat\ la patru ani,pe TVR ap\reau Dobrin, Ior-d\nescu, Lucescu, Hagi, Rednic,Pi]urc\ [i, mai nou, Mutu [i Chi-vu, la Campionatele Mondialede Fotbal. ~i puteam vedea pe to]i[i ̀ n direct dar [i ̀ n ̀ nregistr\ri dinanii ’70 `ncoace, tot cu turneelemondiale pentru c\ doar aici sefilma.

Ast\zi, Televiziunea Rom=-n\ trece printr-un proces de res-tructurare financiar\. Cei din Con-siliul Administrativ au luat de-cizia de a nu participa la licita]iapentru drepturile de a transmitemeciurile. {i nu de anul viitor saupeste doi ani. Cupa Mondial\ dinBrazilia din 2014 va fi ultima p`-n\ `n 2022 pe care o va putea ve-dea toat\ lumea. S\ fim pentru unmoment sinceri. ~nc\ mai s`nt sutede oameni care prind TVR prininfluen]\ cu furculi]a, `n zone `ncare monopolul marilor magna]iai companiilor de cablu `nc\ nua ajuns. {i nu pretindem c\ s`ntem`n m\sur\ s\ judec\m deciziateleviziunii. Fotbalul, din p\cate,nu mai face de mult timp ratingiar acesta este un vot de `ncredere.Unul negativ. Nici TVR-ul [i nicisuporterii nu mai cred `n echipana]ional\. ~ntotdeauna ne-am uitatcu am\r\ciune la meciurile de lamarile competi]ii, de la care, pevremea lui Hagi, nu lipseam. Darasta era `n ’94. Ast\zi, ne-ams\turat s\ tr\im din amintiri.

C\t\lin HHOPULELE

Scor la pauz\

{i televiziunilevoteaz\

fotbalul nu mai facede mult timp rating

Unii n-au [tiut sau n-au vrut s\r\spund\ la `ntrebarea Andreei, vo-cea din Dekadens, care a r\sunat a„Cum s`nte]i?”, cu o oarecare exi-gen]\, dup\ prima pies\. ~ns\ cine aavut de strigat a f\cut-o din toat\inima [i asta i-a `ncurajat pe cei pa-tru membri s\-[i continue c`ntareapentru `nc\ vreo 12 melodii. Cel pu-]in at`t am reu[it s\ num\r, prin agi-ta]ia g\l\gioas\ a fanilor proasp\tdeclara]i ai trupei.

Licorile rrockului tt`n\rDeschiderea a ]inut `ndeajuns

`nc`t s\ uit de ce venisem de fapt [i,pentru al]ii, numai bine c`t s\ uitede sine printre ]ig\ri aprinse [i sticlecare circulau `ncontinuu pe lemnull\cuit al barului.

Dup\ ora 22.00 se str`ngeau totmai multe perechi de m`ini [i se u-

neau grupuri tot mai interesante,unele cu personaje pe care nu le-a[fi a[teptat `n Hand, la o bere [i-oserie de piese indie/post-punk/electro,a[a cum se recomand\ cei de la De-kadens. ~ns\ nu to]i s-au complicats\ `n]eleag\ `mbin\rile de sunete sausubgenurile rock pe care le etalauarti[tii pe scen\, unii concentr`ndu-semai degrab\ pe discu]ii pres\rate cushot-uri [i cu sfaturi care mai decare mai nelegitime despre replicide ag\]at [i rela]ii. ~n timp ce ascul-tam pe dou\ direc]ii, [i melodiile [i`n]elepciunea popular\ dimprejur,Andreea a ridicat, de pe podeauascenei, o umbrel\ mic\, ro[ie, ferin-du-se de-o ploaie pe care, probabil,trebuia s\ o sim]im cu to]ii din ver-suri. Publicul s-a f\cut c\ `n]elegeartificiul, piesa s-a terminat [i au `n-ceput promisiunile cu „vi]\ de vie”.Localul se umpluse [i se cerea mu-

zica lui Adi Despot. Canapelele n-au avut timp s\ se

`nc\lzeasc\ prea mult, fiindc\ ama-torii ̀ n ale rockului [i-au ̀ ncercat dinpicioare tehnica zguduirii de plete.Iar veteranii, vizibil neimpresiona]ide presta]ia de pe scen\, [i-au con-sumat tacit berile sprijini]i de bar.

Toat\ llumea vvinde Se apropia miezul nop]ii, `mi ter-

minasem [i sucul [i r\bdarea, c`nd a`nceput forfota schimb\rii de instru-mente [i l-am z\rit pe Despot plim-b`ndu-se prin public. {i uite c\ a `n-ceput [i concertul Vi]a de Vie, „c\doar de asta am dat 15 lei, nu?”, du-p\ cum se jeluiau cu voce tare unii.Ne-au spus din start c\ „toat\ lumeavinde ceva”, `n prima pies\, „Azi” [in-am priceput de ce, dar un t`n\riubitor de rock se manifesta cumintecu un semn al p\cii fluturat `n aer.Nu de alta, dar pe la a treia pies\,„Zale de m\tase”, contrastul `ntrepacea lui [i sesiunile de b\t\i din pu-blic devenise izbitor.

Dintr-un entuziasm prea maresau de dragul atmosferei, c`]iva pe-trec\re]i au l\sat distrac]ia s\ dege-nereze ̀ ntr-un veritabil meci de wrest-ling. Poate `i st`rnise cover-ul piesei„Vino la mine” a mai vechilor N&Dpe care l-a interpretat, cu ceva maimult bass dec`t varianta anilor ’90,Adi Despot [i ai s\i colegi de trup\.„Toba mare” s-a al\turat [i ea pe la

a opta pies\, c`nd publicul `mbr\cat`n negru [i-n fum dens s-a bucurats\ aud\ c\ Vi]a de Vie se simt „caacas\ aici, `n Hand”. „S`nte]i fan-tastici!”, le-a strigat Adi [i asta i-aaprins din nou.

Cu ventilatoarele pornite, parc\mi-a fost mai u[or s\-mi dau seamac\ muzica nu era deloc rea, iar ce sepetrecea pe scen\ merita aten]ie [i-ob\taie de picior pe ritm, chiar [ic`te-o sesiune de zbucium, s\rituri[i plete `n v`nt. M-am surprins fre-don`nd [i eu cu lumea „s`nt liber saua[a ceva” c`nd a `nceput piesa „Li-ber”, parc\ `ntr-o `ncercare de acompleta vocea lui Despot, pe caresonorizarea n-o f\cea auzit\ `ndea-juns de bine. Ne-au dat [i „Praf destele” `n urechi [i energia din clubtot nu se epuizase. Poate de asta a ̀ n-

cercat Adi s\ ne fac\ pe to]i, vorbac`ntecului, „Varz\”, urc`ndu-se peboxe [i st`rnind din nou haos printrefani.

Ne-au c`ntat 15 piese [i s-au `n-tors [i la bis cei de la Vi]a de Vie.~n tot timpul acesta, la bar, un domntrecut de 40 de ani a servit, cump\-nit, un ceai l\sat prea mult la infu-zat. Pentru concertul celor cinci b\-ie]i, `ns\, infuzia cu Dekadens afost benefic\. Ne-au c`ntat cu patos,ne-au pl\cut, dar c`nd s-a decantatoboseala [i s-au ridicat licorile lamin]ile chefliilor, am decis c-a fostde-ajuns pentru o noapte. La fel [imulte dintre domni[oarele care c`n-tau, pe sc\rile tatuate cu graffiti, spreie[ire, „stinge lumina [i aprinde-m\”.

Anca TTOMA

Odat\ cu protestele din Bucure[ti,politicienii nu au putut rata ocaziade a ie[i la ramp\ pentru a-[i m\ricapitalul de imagine. Lor li s-a al\-turat [i Radu Maz\re, primarul Con-stan]ei care, ca de obicei, a venit cuo abordare special\.

Joi, c`nd mai toat\ presa era con-centrat\ asupra protestelor, [i-a f\-cut apari]ia printre manifestan]i [i„M\z\ric\”, dup\ cum scandau a-ce[tia atunci c`nd l-au v\zut trec`ndpe sub Arcul de Triumf. Acesta nu

a venit singur, ci cu ni[te tineri cep\reau sco[i dintr-o revist\ de mod\[i, al\turi de ei, o nou\ prieten\ a pe-sedistului. Deoarece nu puteau venis\ protesteze `mpotriva s\r\ciei [i afoametei `mbr\ca]i doar `n c\m\[i(dup\ cum spune fiul primarului),trupa a defilat prin Pia]a Victoriei `ncombinezoane militare, asortate laberetele ro[ii a la Che Guevara. Dinp\cate, nimeni nu i-a spus lui Ma-z\re c\ revolu]ionarul cubanez aveade fapt bereta neagr\, dar ce maiconteaz\ c`nd ar\]i bine?

~n orice caz, uniformele eraupreg\tite de mult timp, probabil deprin 2009, c`nd „M\z\ric\” a fost `ncentrul unui scandal. Pe l`ng\ ziare-le din Rom=nia, acesta a ocupat [ic`teva pagini ale publica]iilor dinstr\in\tate deoarece, `n cadrul uneidefil\ri de mod\, a venit `mbr\cat`ntr-o uniform\ nazist\. De aseme-nea, de-a lungul anilor, acesta nu aezitat s\-l atace pe pre[edinte de fi-

ecare dat\ c`nd a avut ocazia, f\c`n-du-l „bezmetic”, „diavol” sau chiar„bagabont”.

Cel mai amuzant a fost `ns\ mo-mentul `n care const\n]eanul a de-clarat c\ prin mi[carea lor vor s\ deaun exemplu tuturor tinerilor [i stu-den]ilor din Rom=nia. Ei bine, aicinu [tiu la ce exemplu s-a referit, maiales dac\ stai s\ te g`nde[ti c\ aces-ta a chiulit de la munc\ pentru a de-fila prin Bucure[ti. Iar din toate in-sultele aduse [efului statului am `n-]eles doar c\ un lucru este cert: „~ld\m jos pe chiorul, `ntr-o lun\ ju-mate pleac\ sigur.”

Din p\cate, protestul acestuianu a durat prea mult timp deoarece,la un moment dat, fetele sale s-auplictisit, iar oamenii din jur l-au ru-gat politicos s\ plece `n Brazilia,acolo unde promisese `n 2009 c\ seva retrage dac\ B\sescu va fi alesdin nou lider al ]\rii.

Iulian BB~RZOI

VVIIPP,, VVIIPP,, UURRAA!!

DIRECTOR: Laura P|ULE}REDACTOR-{EF: C\t\lin HOPULELEREDACTOR-{EF ADJUNCT: Oana OLARIUSECRETAR GENERAL DE REDAC}IE: Ioan STOLERU{EFI DE DEPARTAMENT: Cristina BABII, Iulia CIUHU, Alexandra PANAETEREDACTORI: Alexandra IV|NESCU, Dan CONDREA, Iulian B~RZOI, Georgel COSTI}| (Polonia), Anca MATCOVSCHI, AndreiMIHAI, M\d\lina MORARU, M\d\lina OLARIU, Livia RUSU, Anca TOMACOLABORATORI: Paul ANDRICI, Alexandra FILIPPUBLICITATE: Bogdan COBUZEDITOR: Daniel CONDURACHE

Opinia veche – N

r. 419 – 23 -29 ianuarie 2012

1166

„Nu v\ fie fric\, vine M\z\ric\!”

Petrecere cu gust de struguri

Casa de Cultur\ a Studen]ilorStr. Vasile Conta nr. 30, et. 2, 700106 Ia[i. Tel.:0746/230.032, 219520,e-mail: [email protected]

Punctul pe V.I.P. Punctul pe V.I.P. Punctul pe V.I.P.

Adi Despot i-a `nc`ntat cu 15 piese pe fanii din Ia[i

deschiderea a ]inut `ndeajuns `nc`t s\ uit de ce venisem de fapt cu ventilatoarelepornite, parc\ mi-a fost mai u[or s\-mi dau seama c\ muzica nu era deloc rea

O maz\re antitero

primarul [i tinerii nu puteau protesta `mbr\ca]i doar`n c\m\[i a[a c\ au defilat `n combinezoane

Cine a colindat `n weekend ora[ul `n c\utare derock live, trebuia s\ treac\ mai `nt`i prin Club

Hand, pentru c\ s`mb\t\, de la 21.00, au c`ntat aco-lo oameni dornici de muzic\ bun\ [i cei de la Vi]ade Vie. Turneul lor prin Moldova s-a oprit la Ia[ial\turi de trupa Dekadens, care a deschis concertul,[i de fanii care i-au a[teptat cu acela[i zel ca la`nceputul serii pentru mai bine de dou\ ceasuri.

{edin]ele de redac]ie au loc luni [i miercuri, de la ora 20.00. Revista se poate procura [i de la sediul redac]iei.

»

Dac\ raiul studen]ilor este `n-chegat sub forma localurilor `ncare se elibereaz\ toat\ energianegativ\ adunat\ `n timpul s\pt\-m`nii, locul potrivit pentru cei dinIa[i este `n spatele complexuluiSuper Copou, `n Best Club.

Atmosfera seam\n\ cu cea dinbarurile americane, unde paharelese dau pe g`t p`n\ la fund [i seciocnesc zgomotos de margineabarului. Acolo `n fiecare miercurisear\ se cristalizeaz\ c`te o noaptede karaoke, stropit\ din bel[ug cuesen]e [i substan]e colorate carepot fi sorbite la pre]uri minime.

Nu lipse[te nici distrac]ia purstuden]easc\ care tinde s\ durezep`n\ diminea]a. De la etaj se aude`ncet o melodie desprins\ dintr-unfilm de dragoste, care interpretat\este mai mult o balad\ trist\ [if\r\ versuri. Intr`nd, fac ochii mici[i `ncerc s\ m\ obi[nuiesc cu noriide fum amesteca]i cu pu]ina lu-min\ care se `mparte pe pere]iivopsi]i `ntr-un crem cald asortat cumaroul meselor [i observ c\ ini]ial

locul fusese destinat s\ fie unsimplu bar. Mesele [i scaunele delemn nu foarte `mbietoare, las\pu]in loc pe care tinerii l-ar puteafolosi pentru un dans `n doi, c`tmai apropia]i. Dac\ e[ti `n trecere[i `]i faci curaj s\ c`n]i l`ng\ pri-etenii t\i de la mas\, vei fir\spl\tit de un chelner masiv cuun shot pe care cu siguran]\ `l veivrea dublat mai t`rziu.

~n caz c\ te plictisesc melodii-le alese s\ fie interpretate de veci-nii t\i de la mese, po]i s\ te retragi`n cap\tul barului, unde g\se[ti omas\ de biliard, care nu este ni-ciodat\ liber\. ~n pauza de la ka-raoke, melodiile comerciale ale a-nului trecut se aud din toate col-]urile, iar DJ-ul f\r\ experien]\ ri-dic\ din spr`ncene c`nd vede stu-den]ii dans`nd pe mese [i mai pu-ne c`te o pies\ din Winamp.

~n general, pre]urile la b\uturinu s`nt mari, `ns\ nu ar mai conta,at`ta timp c`t dup\ fiecare melodiec`ntat\ ai ocazia s\ mai bei [i tucîte un shot. Ar fi p\cat s\ nu `ldai pe g`t at`ta timp c`t banii deacas\ `i prime[ti abia la sf`r[it des\pt\m`n\.

M\d\lina OOLARIU

~n Best Club, un dans `n doi dac\ `]i faci curaj s\c`n]i vei fi r\spl\tit de unchelner masiv cu un shot

Localul Troian

Bassul [i umbrela ro[ie